CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-enabled skin-theme-clientpref-day vector-sticky-header-enabled vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Simfonie - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-enabled skin-theme-clientpref-day vector-sticky-header-enabled vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""],"wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"93873885-cef6-4d76-bf25-433051e7411e","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Simfonie","wgTitle":"Simfonie","wgCurRevisionId":15462695,"wgRevisionId":15462695,"wgArticleId":314957,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Articole fără note de subsol","Articole care necesită citări suplimentare","Webarchive template wayback links","Pages using the Phonos extension","Simfonii"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Simfonie","wgRelevantArticleId":314957,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":40000,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q9734","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false}; RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","mediawiki.page.gallery.styles":"ready","ext.math.styles":"ready","ext.phonos.styles":"ready","ext.phonos.icons":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","ext.phonos.init","mediawiki.page.media","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.math.styles%7Cext.phonos.icons%2Cstyles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cmediawiki.page.gallery.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.22"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/Ninth_Symphony_original.png/1200px-Ninth_Symphony_original.png"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="947"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/Ninth_Symphony_original.png/960px-Ninth_Symphony_original.png"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="631"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="505"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Simfonie - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Simfonie"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Simfonie"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Simfonie rootpage-Simfonie skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" title="Meniul principal" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow"><span>Facebook</span></a></li><li id="n-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale"><span>Pagini speciale</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="https://donate.wikimedia.org/?wmf_source=donate&wmf_medium=sidebar&wmf_campaign=ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Simfonie" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Simfonie" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="https://donate.wikimedia.org/?wmf_source=donate&wmf_medium=sidebar&wmf_campaign=ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Simfonie" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Simfonie" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Istoric" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Istoric"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1</span> <span>Istoric</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Istoric-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Istoric subsection</span> </button> <ul id="toc-Istoric-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Consemnarea_termenului_în_surse_timpurii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Consemnarea_termenului_în_surse_timpurii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.1</span> <span>Consemnarea termenului în surse timpurii</span> </div> </a> <ul id="toc-Consemnarea_termenului_în_surse_timpurii-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Renașterea_și_epoca_barocă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Renașterea_și_epoca_barocă"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.2</span> <span>Renașterea și epoca barocă</span> </div> </a> <ul id="toc-Renașterea_și_epoca_barocă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Barocul_târziu_și_„stilul_galant“" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Barocul_târziu_și_„stilul_galant“"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.3</span> <span>Barocul târziu și „stilul galant“</span> </div> </a> <ul id="toc-Barocul_târziu_și_„stilul_galant“-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Simfonia_clasică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Simfonia_clasică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2</span> <span>Simfonia clasică</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Simfonia_clasică-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Simfonia clasică subsection</span> </button> <ul id="toc-Simfonia_clasică-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Aportul_compozitorilor_mai_importanți_ai_perioadei" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Aportul_compozitorilor_mai_importanți_ai_perioadei"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.1</span> <span>Aportul compozitorilor mai importanți ai perioadei</span> </div> </a> <ul id="toc-Aportul_compozitorilor_mai_importanți_ai_perioadei-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Joseph_Haydn" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Joseph_Haydn"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.1.1</span> <span>Joseph Haydn</span> </div> </a> <ul id="toc-Joseph_Haydn-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Wolfgang_Amadeus_Mozart" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Wolfgang_Amadeus_Mozart"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.1.2</span> <span>Wolfgang Amadeus Mozart</span> </div> </a> <ul id="toc-Wolfgang_Amadeus_Mozart-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Ludwig_van_Beethoven" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Ludwig_van_Beethoven"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.1.3</span> <span>Ludwig van Beethoven</span> </div> </a> <ul id="toc-Ludwig_van_Beethoven-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Structura_simfoniei_clasice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Structura_simfoniei_clasice"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.2</span> <span>Structura simfoniei clasice</span> </div> </a> <ul id="toc-Structura_simfoniei_clasice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Simfonia_în_secolul_al_XIX-lea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Simfonia_în_secolul_al_XIX-lea"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3</span> <span>Simfonia în secolul al XIX-lea</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Simfonia_în_secolul_al_XIX-lea-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Simfonia în secolul al XIX-lea subsection</span> </button> <ul id="toc-Simfonia_în_secolul_al_XIX-lea-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Începuturile_simfoniei_romantice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Începuturile_simfoniei_romantice"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.1</span> <span>Începuturile simfoniei romantice</span> </div> </a> <ul id="toc-Începuturile_simfoniei_romantice-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Simfonia_la_Beethoven" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Simfonia_la_Beethoven"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.1.1</span> <span>Simfonia la Beethoven</span> </div> </a> <ul id="toc-Simfonia_la_Beethoven-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Perioada_romantică_târzie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Perioada_romantică_târzie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.2</span> <span>Perioada romantică târzie</span> </div> </a> <ul id="toc-Perioada_romantică_târzie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Simfonia_în_secolul_al_XX-lea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Simfonia_în_secolul_al_XX-lea"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4</span> <span>Simfonia în secolul al XX-lea</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Simfonia_în_secolul_al_XX-lea-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Simfonia în secolul al XX-lea subsection</span> </button> <ul id="toc-Simfonia_în_secolul_al_XX-lea-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Compozitori_români_de_simfonii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Compozitori_români_de_simfonii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.1</span> <span>Compozitori români de simfonii</span> </div> </a> <ul id="toc-Compozitori_români_de_simfonii-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Instrumentația_orchestrei_simfonice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Instrumentația_orchestrei_simfonice"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5</span> <span>Instrumentația orchestrei simfonice</span> </div> </a> <ul id="toc-Instrumentația_orchestrei_simfonice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Ilustrații_audio-vizuale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Ilustrații_audio-vizuale"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6</span> <span>Ilustrații audio-vizuale</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Ilustrații_audio-vizuale-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Ilustrații audio-vizuale subsection</span> </button> <ul id="toc-Ilustrații_audio-vizuale-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Joseph_Haydn_2" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Joseph_Haydn_2"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.1</span> <span>Joseph Haydn</span> </div> </a> <ul id="toc-Joseph_Haydn_2-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7</span> <span>Note</span> </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bibliografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Bibliografie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8</span> <span>Bibliografie</span> </div> </a> <ul id="toc-Bibliografie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9</span> <span>Legături externe</span> </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" title="Table of Contents" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Comută cuprinsul</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading"><span class="mw-page-title-main">Simfonie</span></h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 101 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-101" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">101 limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-af mw-list-item"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Simfonie" title="Simfonie – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Simfonie" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target"><span>Afrikaans</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Sinfonie" title="Sinfonie – germană (Elveția)" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Sinfonie" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="germană (Elveția)" class="interlanguage-link-target"><span>Alemannisch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Sinfon%C3%ADa" title="Sinfonía – aragoneză" lang="an" hreflang="an" data-title="Sinfonía" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragoneză" class="interlanguage-link-target"><span>Aragonés</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D9%85%D9%81%D9%88%D9%86%D9%8A%D8%A9" title="سمفونية – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="سمفونية" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target"><span>العربية</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D9%8A%D9%85%D9%81%D9%88%D9%86%D9%8A%D9%87" title="سيمفونيه – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="سيمفونيه" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target"><span>مصرى</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Sinfon%C3%ADa" title="Sinfonía – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Sinfonía" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target"><span>Asturianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Simfoniya" title="Simfoniya – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Simfoniya" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target"><span>Azərbaycanca</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D9%85%D9%81%D9%88%D9%86%DB%8C" title="سمفونی – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="سمفونی" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target"><span>تۆرکجه</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba mw-list-item"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B8%D0%BC%D1%84%D0%BE%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Симфония – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Симфония" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target"><span>Башҡортса</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bat-smg mw-list-item"><a href="https://bat-smg.wikipedia.org/wiki/Simpuon%C4%97j%C4%97" title="Simpuonėjė – Samogitian" lang="sgs" hreflang="sgs" data-title="Simpuonėjė" data-language-autonym="Žemaitėška" data-language-local-name="Samogitian" class="interlanguage-link-target"><span>Žemaitėška</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%96%D0%BC%D1%84%D0%BE%D0%BD%D1%96%D1%8F" title="Сімфонія – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Сімфонія" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%8B%D0%BC%D1%84%D0%BE%D0%BD%D1%96%D1%8F" title="Сымфонія – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Сымфонія" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская (тарашкевіца)</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B8%D0%BC%D1%84%D0%BE%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Симфония – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Симфония" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target"><span>Български</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn mw-list-item"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%B8%E0%A6%BF%E0%A6%AE%E0%A7%8D%E0%A6%AB%E0%A6%A8%E0%A6%BF" title="সিম্ফনি – bengaleză" lang="bn" hreflang="bn" data-title="সিম্ফনি" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengaleză" class="interlanguage-link-target"><span>বাংলা</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Sinfonienn" title="Sinfonienn – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Sinfonienn" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target"><span>Brezhoneg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs mw-list-item"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Simfonija" title="Simfonija – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Simfonija" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target"><span>Bosanski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Simfonia" title="Simfonia – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Simfonia" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target"><span>Català</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ckb mw-list-item"><a href="https://ckb.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%DB%8C%D9%85%D9%81%DB%86%D9%86%DB%8C" title="سیمفۆنی – kurdă centrală" lang="ckb" hreflang="ckb" data-title="سیمفۆنی" data-language-autonym="کوردی" data-language-local-name="kurdă centrală" class="interlanguage-link-target"><span>کوردی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-crh mw-list-item"><a href="https://crh.wikipedia.org/wiki/Simfoniya" title="Simfoniya – turcă crimeeană" lang="crh" hreflang="crh" data-title="Simfoniya" data-language-autonym="Qırımtatarca" data-language-local-name="turcă crimeeană" class="interlanguage-link-target"><span>Qırımtatarca</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Symfonie" title="Symfonie – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Symfonie" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target"><span>Čeština</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Symffoni" title="Symffoni – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Symffoni" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target"><span>Cymraeg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Symfoni" title="Symfoni – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Symfoni" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target"><span>Dansk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Sinfonie" title="Sinfonie – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Sinfonie" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target"><span>Deutsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%A3%CF%85%CE%BC%CF%86%CF%89%CE%BD%CE%AF%CE%B1_(%CE%BC%CE%BF%CF%85%CF%83%CE%B9%CE%BA%CE%AE)" title="Συμφωνία (μουσική) – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Συμφωνία (μουσική)" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target"><span>Ελληνικά</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Symphony" title="Symphony – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Symphony" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target"><span>English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Simfonio" title="Simfonio – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Simfonio" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target"><span>Esperanto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Sinfon%C3%ADa" title="Sinfonía – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Sinfonía" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target"><span>Español</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/S%C3%BCmfoonia" title="Sümfoonia – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Sümfoonia" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target"><span>Eesti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Sinfonia" title="Sinfonia – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Sinfonia" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target"><span>Euskara</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D9%85%D9%81%D9%88%D9%86%DB%8C" title="سمفونی – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="سمفونی" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target"><span>فارسی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Sinfonia" title="Sinfonia – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Sinfonia" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Suomi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Symphonie" title="Symphonie – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Symphonie" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target"><span>Français</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy mw-list-item"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Symfony" title="Symfony – frizonă occidentală" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Symfony" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frizonă occidentală" class="interlanguage-link-target"><span>Frysk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/Siansa" title="Siansa – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="Siansa" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Gaeilge</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Sinfon%C3%ADa" title="Sinfonía – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Sinfonía" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target"><span>Galego</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gn mw-list-item"><a href="https://gn.wikipedia.org/wiki/Sinfon%C3%ADa" title="Sinfonía – guarani" lang="gn" hreflang="gn" data-title="Sinfonía" data-language-autonym="Avañe'ẽ" data-language-local-name="guarani" class="interlanguage-link-target"><span>Avañe'ẽ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%A1%D7%99%D7%9E%D7%A4%D7%95%D7%A0%D7%99%D7%94" title="סימפוניה – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="סימפוניה" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target"><span>עברית</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%BF%E0%A4%82%E0%A4%AB%E0%A4%A8%E0%A5%80" title="सिंफनी – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="सिंफनी" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target"><span>हिन्दी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hif mw-list-item"><a href="https://hif.wikipedia.org/wiki/Symphony" title="Symphony – Fiji Hindi" lang="hif" hreflang="hif" data-title="Symphony" data-language-autonym="Fiji Hindi" data-language-local-name="Fiji Hindi" class="interlanguage-link-target"><span>Fiji Hindi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Simfonija" title="Simfonija – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Simfonija" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target"><span>Hrvatski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Szimf%C3%B3nia" title="Szimfónia – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Szimfónia" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target"><span>Magyar</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D5%8D%D5%AB%D5%B4%D6%86%D5%B8%D5%B6%D5%AB%D5%A1" title="Սիմֆոնիա – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Սիմֆոնիա" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target"><span>Հայերեն</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hyw mw-list-item"><a href="https://hyw.wikipedia.org/wiki/%D5%80%D5%A1%D5%B4%D5%A1%D5%B6%D5%B8%D6%82%D5%A1%D5%A3" title="Համանուագ – Western Armenian" lang="hyw" hreflang="hyw" data-title="Համանուագ" data-language-autonym="Արեւմտահայերէն" data-language-local-name="Western Armenian" class="interlanguage-link-target"><span>Արեւմտահայերէն</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ia mw-list-item"><a href="https://ia.wikipedia.org/wiki/Symphonia" title="Symphonia – interlingua" lang="ia" hreflang="ia" data-title="Symphonia" data-language-autonym="Interlingua" data-language-local-name="interlingua" class="interlanguage-link-target"><span>Interlingua</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Simfoni" title="Simfoni – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Simfoni" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Indonesia</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Simfonio" title="Simfonio – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Simfonio" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target"><span>Ido</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/Sinf%C3%B3n%C3%ADa" title="Sinfónía – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Sinfónía" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Íslenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Sinfonia" title="Sinfonia – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Sinfonia" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target"><span>Italiano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E4%BA%A4%E9%9F%BF%E6%9B%B2" title="交響曲 – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="交響曲" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target"><span>日本語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%A1%E1%83%98%E1%83%9B%E1%83%A4%E1%83%9D%E1%83%9C%E1%83%98%E1%83%90" title="სიმფონია – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="სიმფონია" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target"><span>ქართული</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B8%D0%BC%D1%84%D0%BE%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Симфония – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Симфония" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target"><span>Қазақша</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EA%B5%90%ED%96%A5%EA%B3%A1" title="교향곡 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="교향곡" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target"><span>한국어</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ky mw-list-item"><a href="https://ky.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B8%D0%BC%D1%84%D0%BE%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Симфония – kârgâză" lang="ky" hreflang="ky" data-title="Симфония" data-language-autonym="Кыргызча" data-language-local-name="kârgâză" class="interlanguage-link-target"><span>Кыргызча</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Symphonia" title="Symphonia – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Symphonia" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target"><span>Latina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-li mw-list-item"><a href="https://li.wikipedia.org/wiki/Symfonie" title="Symfonie – limburgheză" lang="li" hreflang="li" data-title="Symfonie" data-language-autonym="Limburgs" data-language-local-name="limburgheză" class="interlanguage-link-target"><span>Limburgs</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Simfonija" title="Simfonija – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Simfonija" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target"><span>Lietuvių</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Simfonija" title="Simfonija – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Simfonija" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target"><span>Latviešu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B8%D0%BC%D1%84%D0%BE%D0%BD%D0%B8%D1%98%D0%B0" title="Симфонија – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Симфонија" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target"><span>Македонски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml mw-list-item"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%B8%E0%B4%BF%E0%B4%82%E0%B4%AB%E0%B4%A3%E0%B4%BF" title="സിംഫണി – malayalam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="സിംഫണി" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayalam" class="interlanguage-link-target"><span>മലയാളം</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%BF%E0%A4%82%E0%A4%AB%E0%A4%A8%E0%A5%80" title="सिंफनी – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="सिंफनी" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target"><span>मराठी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Simfoni" title="Simfoni – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Simfoni" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Melayu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-my mw-list-item"><a href="https://my.wikipedia.org/wiki/%E1%80%86%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%96%E1%80%AD%E1%80%AF%E1%80%94%E1%80%AE" title="ဆင်ဖိုနီ – birmană" lang="my" hreflang="my" data-title="ဆင်ဖိုနီ" data-language-autonym="မြန်မာဘာသာ" data-language-local-name="birmană" class="interlanguage-link-target"><span>မြန်မာဘာသာ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds mw-list-item"><a href="https://nds.wikipedia.org/wiki/Sinfonie" title="Sinfonie – germana de jos" lang="nds" hreflang="nds" data-title="Sinfonie" data-language-autonym="Plattdüütsch" data-language-local-name="germana de jos" class="interlanguage-link-target"><span>Plattdüütsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds-nl mw-list-item"><a href="https://nds-nl.wikipedia.org/wiki/Symfony" title="Symfony – saxona de jos" lang="nds-NL" hreflang="nds-NL" data-title="Symfony" data-language-autonym="Nedersaksies" data-language-local-name="saxona de jos" class="interlanguage-link-target"><span>Nedersaksies</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-new mw-list-item"><a href="https://new.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%BF%E0%A4%AE%E0%A5%8D%E0%A4%AB%E0%A5%8B%E0%A4%A8%E0%A5%80" title="सिम्फोनी – newari" lang="new" hreflang="new" data-title="सिम्फोनी" data-language-autonym="नेपाल भाषा" data-language-local-name="newari" class="interlanguage-link-target"><span>नेपाल भाषा</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Symfonie" title="Symfonie – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Symfonie" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Nederlands</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Symfoni" title="Symfoni – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Symfoni" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk nynorsk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Symfoni" title="Symfoni – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Symfoni" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk bokmål</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Sinfonia" title="Sinfonia – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Sinfonia" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target"><span>Occitan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%B8%E0%A8%BF%E0%A9%B0%E0%A8%AB%E0%A8%A8%E0%A9%80" title="ਸਿੰਫਨੀ – punjabi" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਸਿੰਫਨੀ" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punjabi" class="interlanguage-link-target"><span>ਪੰਜਾਬੀ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Symfonia" title="Symfonia – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Symfonia" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target"><span>Polski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pms mw-list-item"><a href="https://pms.wikipedia.org/wiki/Sinfon%C3%ACa" title="Sinfonìa – Piedmontese" lang="pms" hreflang="pms" data-title="Sinfonìa" data-language-autonym="Piemontèis" data-language-local-name="Piedmontese" class="interlanguage-link-target"><span>Piemontèis</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D9%85%D9%81%D9%86%DB%8C" title="سمفنی – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="سمفنی" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target"><span>پنجابی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Sinfonia" title="Sinfonia – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Sinfonia" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target"><span>Português</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B8%D0%BC%D1%84%D0%BE%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Симфония – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Симфония" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target"><span>Русский</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rue mw-list-item"><a href="https://rue.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%96%D0%BC%D1%84%D0%BE%D0%BD%D1%96%D1%8F" title="Сімфонія – Rusyn" lang="rue" hreflang="rue" data-title="Сімфонія" data-language-autonym="Русиньскый" data-language-local-name="Rusyn" class="interlanguage-link-target"><span>Русиньскый</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Simfonija" title="Simfonija – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Simfonija" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target"><span>Srpskohrvatski / српскохрватски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Symphony" title="Symphony – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Symphony" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target"><span>Simple English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Symf%C3%B3nia" title="Symfónia – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Symfónia" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenčina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Simfonija" title="Simfonija – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Simfonija" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenščina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Simfonia" title="Simfonia – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Simfonia" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Shqip</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/Simfonija" title="Simfonija – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Simfonija" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target"><span>Српски / srpski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-stq mw-list-item"><a href="https://stq.wikipedia.org/wiki/Sinfonie" title="Sinfonie – Saterland Frisian" lang="stq" hreflang="stq" data-title="Sinfonie" data-language-autonym="Seeltersk" data-language-local-name="Saterland Frisian" class="interlanguage-link-target"><span>Seeltersk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Symfoni" title="Symfoni – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Symfoni" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target"><span>Svenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Simfoni" title="Simfoni – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Simfoni" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target"><span>Kiswahili</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%92%E0%AE%A4%E0%AF%8D%E0%AE%A4%E0%AE%BF%E0%AE%A9%E0%AF%8D%E0%AE%A9%E0%AE%BF%E0%AE%AF%E0%AE%AE%E0%AF%8D" title="ஒத்தின்னியம் – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="ஒத்தின்னியம்" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target"><span>தமிழ்</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tg mw-list-item"><a href="https://tg.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B8%D0%BC%D1%84%D0%BE%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Симфония – tadjică" lang="tg" hreflang="tg" data-title="Симфония" data-language-autonym="Тоҷикӣ" data-language-local-name="tadjică" class="interlanguage-link-target"><span>Тоҷикӣ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%8B%E0%B8%B4%E0%B8%A1%E0%B9%82%E0%B8%9F%E0%B8%99%E0%B8%B5" title="ซิมโฟนี – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="ซิมโฟนี" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target"><span>ไทย</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Senfoni" title="Senfoni – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Senfoni" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target"><span>Türkçe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tt mw-list-item"><a href="https://tt.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B8%D0%BC%D1%84%D0%BE%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Симфония – tătară" lang="tt" hreflang="tt" data-title="Симфония" data-language-autonym="Татарча / tatarça" data-language-local-name="tătară" class="interlanguage-link-target"><span>Татарча / tatarça</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B8%D0%BC%D1%84%D0%BE%D0%BD%D1%96%D1%8F" title="Симфонія – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Симфонія" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target"><span>Українська</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D9%85%D9%81%D9%88%D9%86%DB%8C" title="سمفونی – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="سمفونی" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target"><span>اردو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Simfoniya" title="Simfoniya – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Simfoniya" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target"><span>Oʻzbekcha / ўзбекча</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vep mw-list-item"><a href="https://vep.wikipedia.org/wiki/Simfonii" title="Simfonii – Veps" lang="vep" hreflang="vep" data-title="Simfonii" data-language-autonym="Vepsän kel’" data-language-local-name="Veps" class="interlanguage-link-target"><span>Vepsän kel’</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Giao_h%C6%B0%E1%BB%9Fng" title="Giao hưởng – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Giao hưởng" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target"><span>Tiếng Việt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Simponiya" title="Simponiya – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Simponiya" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target"><span>Winaray</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E4%BA%A4%E5%93%8D%E6%9B%B2" title="交响曲 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="交响曲" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target"><span>吴语</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yi mw-list-item"><a href="https://yi.wikipedia.org/wiki/%D7%A1%D7%99%D7%9E%D7%A4%D7%90%D7%A0%D7%99%D7%A2" title="סימפאניע – idiș" lang="yi" hreflang="yi" data-title="סימפאניע" data-language-autonym="ייִדיש" data-language-local-name="idiș" class="interlanguage-link-target"><span>ייִדיש</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E4%BA%A4%E9%9F%BF%E6%9B%B2" title="交響曲 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="交響曲" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target"><span>中文</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/Kau-hi%C3%A1ng-khek" title="Kau-hiáng-khek – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="Kau-hiáng-khek" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target"><span>閩南語 / Bân-lâm-gú</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E4%BA%A4%E9%9F%BF%E6%9B%B2" title="交響曲 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="交響曲" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target"><span>粵語</span></a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="wb-langlinks-edit wb-langlinks-link"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q9734#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Simfonie" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Simfonie" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Simfonie"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Simfonie"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Simfonie" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Simfonie" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Trimite_fișier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Simfonie&oldid=15462695" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini"><span>Legătură permanentă</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Simfonie&id=15462695&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini"><span>Citează acest articol</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FSimfonie"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FSimfonie"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Simfonie"><span>Creare carte</span></a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Simfonie&action=show-download-screen"><span>Descărcare ca PDF</span></a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Simfonie&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p"><span>Versiune de tipărit</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Symphonies" hreflang="en"><span>Wikimedia Commons</span></a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q9734" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16501920">.mw-parser-output .ambox{margin:0px 10%;border:1px solid #aaa;border-left:10px solid #1e90ff;background:#fbfbfb}.mw-parser-output table.ambox-notice{border-left:10px solid #1e90ff}.mw-parser-output table.ambox-speedy{border-left:10px solid #b22222;background:#fee}.mw-parser-output table.ambox-delete{border-left:10px solid #b22222}.mw-parser-output table.ambox-content{border-left:10px solid #f28500}.mw-parser-output table.ambox-style{border-left:10px solid #f4c430}.mw-parser-output table.ambox-move{border-left:10px solid #9932cc}.mw-parser-output table.ambox-protection{border-left:10px solid #bba}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-notice{border-left:10px solid #000f1e!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-speedy{background-color:#310402!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-speedy,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-delete{border-left:10px solid #070101!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-content{border-left:10px solid #261500!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-style{border-left:10px solid #544004!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-move{border-left:10px solid #1e0a28!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-protection{border-left:10px solid #bba!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-notice,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-delete,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-content,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-style,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-move,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-protection{background-color:#202122!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-notice{border-left:10px solid #000f1e!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-speedy{background-color:#310402!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-speedy,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-delete{border-left:10px solid #070101!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-content{border-left:10px solid #261500!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-style{border-left:10px solid #544004!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-move{border-left:10px solid #1e0a28!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-protection{border-left:10px solid #bba!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-notice,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-delete,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-content,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-style,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-move,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-protection{background-color:#202122!important}}</style><table class="metadata plainlinks ambox ambox ambox-style ambox-style" style=""> <tbody><tr><td class="mbox-image"><div style="width: 52px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Text_document_with_red_question_mark.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/Text_document_with_red_question_mark.svg/45px-Text_document_with_red_question_mark.svg.png" decoding="async" width="45" height="45" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/Text_document_with_red_question_mark.svg/68px-Text_document_with_red_question_mark.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/Text_document_with_red_question_mark.svg/90px-Text_document_with_red_question_mark.svg.png 2x" data-file-width="48" data-file-height="48" /></a></span></div></td><td class="mbox-text" style=""><span class="mbox-text-span">Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, <b><a href="/wiki/Wikipedia:Verificabilitate" title="Wikipedia:Verificabilitate">sursele</a> sale rămân neclare deoarece îi lipsesc <a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor#.E2.80.9ENote.E2.80.9D" title="Wikipedia:Citarea surselor">notele de subsol</a>.</b><br /> Puteți ajuta introducând <a href="/wiki/Ajutor:Note" title="Ajutor:Note">citări mai precise</a> ale surselor.<span class="hide-when-compact"> </span><span class="hide-when-compact"> </span></span></td></tr></tbody></table><figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ninth_Symphony_original.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/Ninth_Symphony_original.png/250px-Ninth_Symphony_original.png" decoding="async" width="250" height="197" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/Ninth_Symphony_original.png/500px-Ninth_Symphony_original.png 1.5x" data-file-width="4096" data-file-height="3233" /></a><figcaption>Pagina cu numărul 12 din manuscrisul original al Simfoniei a noua a lui <a href="/wiki/Ludwig_van_Beethoven" title="Ludwig van Beethoven">Ludwig van Beethoven</a></figcaption></figure> <p><b>Simfonia</b> (din limba greacă: συν = împreună, și φωνη = <a href="/wiki/Sunet" title="Sunet">sunet</a>) este o compoziție muzicală instrumentală de proporții vaste, alcătuită din mai multe părți (de regulă, patru), fiind executată în sălile de concert sau pentru înregistrări de o amplă orchestră simfonică. O simfonie nu are soliști instrumentali, excepție făcând așa-numita „Simfonie concertantă” (de ex.: <i>Sinfonia concertante</i> pentru vioară, violă și orchestră KV364 de W.A. Mozart sau <i>Symphonie espagnole</i> pentru vioară și orchestră de Édouard Lalo). <i>Simfonia a IX-a</i> de Ludwig van Beethoven introduce în mișcarea finală vocea omenească sub formă de soliști și cor. Procedeul va fi preluat și de alți compozitori în creațiile lor, fără a impieta însă asupra rolulului predominant al orchestrei. </p> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istoric">Istoric</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Istoric" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Istoric"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Cuvântul simfonie derivă din grecescul <i>syn</i> (<i>împreună</i>) și <i>phōnē</i> (<i>a suna</i>). În <a href="/wiki/Secolul_al_XVII-lea" title="Secolul al XVII-lea">secolul al XVII-lea</a>, termenul era folosit pentru introducerile orchestrale ale operelor (<i>sinfonia</i>), cantatelor, oratoriilor, pentru introducerile orchestrale ale ariilor, dar și pentru lucrările de ansamblu care puteau fi clasificate ca și sonate sau concerte. Factorul comun în folosirea variată a termenului a fost tratarea simfoniei sau sinfoniei ca o parte dintr-un fragment mai mare dintr-o compoziție. </p><p>Pentru a înțelege dezvoltarea stilului clasic de simfonie este necesară urmărirea evoluției ei în <a href="/wiki/Secolul_al_XVIII-lea" title="Secolul al XVIII-lea">secolul al XVIII-lea</a>. În primul rând, simfonia a fost exploatată cu o mare intensitate pe parcursul întregului secol: catalogul simfoniilor secolului al XVIII-lea conține peste 13.000 de astfel de lucrări distincte. În acea vreme, în Europa nu exista un stil somptuos, bisericesc, sau chiar privat care să conțină o serie (stoc) de simfonii. Colecții valoroase au fost descoperite în Finlanda, Sicilia, Kiev sau Salem. Centrul de conducere în producerea simfoniilor a fost fără îndoială Viena, urmată de Germania, Italia, Franța și Anglia; însă o activitate importantă a avut loc și în Scandinavia, Spania, Polonia și Rusia. În al doilea rând, un aspect important este dezvoltarea continuă a simfoniei, începând de la sfârșitul secolului al XVII-lea cu necesitățile tehnice ale instrumentelor, conținutul și contrastul de tempo, și ducând în final la o serie echilibrată a procedurilor care rezumă stilul clasic. În cele din urmă, caracterizând pe o scară mai largă, caracterul public al simfoniei, împreună cu faptul ca aceasta nu depinde de o anumită virtuozitate pentru a obține un astfel de efect, i-a oferit o greutate și o semnificație care solicita abilitățile unui compozitor. Poziția din ce în ce mai proeminentă oferită simfoniei în secolul al XVIII-lea, apare în mod tangibil în dubla importanță pe care acesta o ocupă în cataloagele publicate și rolul remarcabil pe care îl ocupă în scrierile vremii.<sup id="cite_ref-ReferenceA_1-0" class="reference"><a href="#cite_note-ReferenceA-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Consemnarea_termenului_în_surse_timpurii"><span id="Consemnarea_termenului_.C3.AEn_surse_timpurii"></span>Consemnarea termenului în surse timpurii</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Consemnarea termenului în surse timpurii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Consemnarea termenului în surse timpurii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În Antichitatea <a href="/wiki/Grecia_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Grecia antică">greacă</a>, termenul Συμφωνια indica <a href="/w/index.php?title=Consonan%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Consonanță — pagină inexistentă">consonanțele</a>, în mod particular consonanța perfectă (<i><a href="/wiki/Octav%C4%83" title="Octavă">octava</a></i>), dar a fost folosit de <a href="/wiki/Aristotel" title="Aristotel">Aristotel</a> (în „<a href="/w/index.php?title=Despre_cer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Despre cer — pagină inexistentă">Despre cer</a>”) și pentru a indica interpretarea în public a mai mulți <a href="/wiki/Muzician" title="Muzician">muzicieni</a>.<span class="citationNeeded skin-invert"></span><sup class="noprint"><span style="color:red;">[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor"><i>necesită citare</i></a>]</span></sup><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16584850">.mw-parser-output .citationNeeded{background-color:#ffeaea;color:#444444}</style> La <a href="/wiki/Romani" class="mw-disambig" title="Romani">romani</a>, în <a href="/wiki/Limba_latin%C4%83" title="Limba latină">latina clasică</a>, corurile în care se cânta în <a href="/wiki/Octav%C4%83" title="Octavă">octavă</a> se numeau <i>symphonici</i>. În <a href="/wiki/Evul_mediu" class="mw-redirect" title="Evul mediu">Evul mediu</a>, termenului <i>symphonia</i> i se opune <i>diaphonia</i>: primul indicând consonanța, în timp ce al doilea corespunde <a href="/w/index.php?title=Disonan%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Disonanță — pagină inexistentă">disonanța</a>. <a href="/wiki/Isidor_din_Sevilla" title="Isidor din Sevilla">Isidor din Sevilla</a> (<a href="/wiki/560" title="560">560</a>-<a href="/wiki/636" title="636">636</a>) folosește cuvântul latin <i>symphonia</i> pentru a denumi un instrument de percuție cu două capete. În <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> evului mediu dezvoltat și târziu (<a href="/wiki/Secolul_al_XII-lea" title="Secolul al XII-lea">sec. XII</a>-<a href="/wiki/Secolul_al_XIV-lea" title="Secolul al XIV-lea">XIV</a>, <i>symphonie</i> era numele unei <a href="/wiki/Fla%C8%99net%C4%83" title="Flașnetă">flașnete</a> (<i>organistrum</i>). În <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a>, <a href="/w/index.php?title=Spinet%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spinetă — pagină inexistentă">spineta</a> va fi mai târziu numită <i>Symphonie</i>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Renașterea_și_epoca_barocă"><span id="Rena.C8.99terea_.C8.99i_epoca_baroc.C4.83"></span>Renașterea și epoca barocă</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Renașterea și epoca barocă" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Renașterea și epoca barocă"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Prima folosire a termenului pentru a indica o compoziție muzicală instrumentală se găsește într-un manuscris din <a href="/wiki/Secolul_al_XV-lea" title="Secolul al XV-lea">secolul al XV-lea</a> descoperit la <a href="/wiki/Leipzig" title="Leipzig">Leipzig</a>, care conține și o simfonie „pentru <i>tuba</i> și alte instrumente armonioase” (a nu se confunda latinescul <i>tuba</i> cu <a href="/wiki/Tub%C4%83" title="Tubă">instrumentul modern</a>; tuba <a href="/wiki/Rena%C8%99tere" class="mw-redirect" title="Renaștere">renascentistă</a> este tot o specie de <a href="/wiki/Instrument_de_suflat_din_alam%C4%83" title="Instrument de suflat din alamă">instrument de suflat din alamă</a>, dar de o cu totul altă construcție). Începând cu <a href="/wiki/Secolul_al_XVI-lea" title="Secolul al XVI-lea">secolul următor</a>, cuvântul „simfonie” este folosit tot mai frecvent, cu semnificații diferite. Astfel, în <a href="/wiki/1585" title="1585">1585</a>, la <a href="/wiki/Antwerpen" class="mw-redirect" title="Antwerpen">Antwerpen</a>, o colecție de <a href="/wiki/Madrigal" title="Madrigal">madrigale</a> este denumită <i>Symphonia angelica di diversi eccellentissimi musici</i>. În <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>, în <a href="/wiki/1589" title="1589">1589</a>, <a href="/wiki/Luca_Marenzio" title="Luca Marenzio">Luca Marenzio</a> adună sub numele de <i>Symphoniae</i> o serie de <i><a href="/wiki/Intermezzo" class="mw-redirect" title="Intermezzo">intermezzi</a></i> instrumentali, iar la <a href="/wiki/Vene%C8%9Bia" title="Veneția">Veneția</a>, în <a href="/wiki/1597" title="1597">1597</a>, <a href="/w/index.php?title=Giovanni_Gabrieli&action=edit&redlink=1" class="new" title="Giovanni Gabrieli — pagină inexistentă">Giovanni Gabrieli</a> compune o serie de <a href="/w/index.php?title=Pies%C4%83_muzical%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Piesă muzicală — pagină inexistentă">bucăți</a> <a href="/w/index.php?title=Muzic%C4%83_vocal%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muzică vocală — pagină inexistentă">vocale</a> și instrumentale pe mai multe voci, pe care o intitulează <i>Cantus sacrae symphoniae</i>. În <a href="/wiki/1603" title="1603">1603</a> apare la <a href="/wiki/N%C3%BCrnberg" title="Nürnberg">Nürnberg</a> o colecție de piese sub numele de <i>Sacrae symphoniae diversorum excellentissimorum auctorum</i>. </p><p>Compoziția muzicală care, din <a href="/wiki/Secolul_al_XVII-lea" title="Secolul al XVII-lea">secolul al XVII-lea</a>, este denumită tot mai frecvent „simfonie” (în <a href="/wiki/Limba_italian%C4%83" title="Limba italiană">italiană</a>: <i>sinfonia</i>) este <a href="/wiki/Preludiu" title="Preludiu">preludiul</a> instrumental al unei <a href="/wiki/Oper%C4%83" title="Operă">opere</a> lirice, specie dezvoltată în acel timp în <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>, mai ales la <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a> – începând cu <a href="/wiki/Jacopo_Peri" title="Jacopo Peri">Jacopo Peri</a> (<i>Euridice</i>), <a href="/w/index.php?title=Giulio_Caccini&action=edit&redlink=1" class="new" title="Giulio Caccini — pagină inexistentă">Giulio Caccini</a> ș.a., în cadrul cercului cultural <i><a href="/w/index.php?title=Camerata_de%27_Bardi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Camerata de' Bardi — pagină inexistentă">Camerata de' Bardi</a></i>, având ca <a href="/w/index.php?title=Mentor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mentor — pagină inexistentă">mentor</a> muzical pe <a href="/wiki/Vincenzo_Galilei" title="Vincenzo Galilei">Vincenzo Galilei</a>.<span class="citationNeeded skin-invert"></span><sup class="noprint"><span style="color:red;">[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor"><i>necesită citare</i></a>]</span></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Un exemplu îl constituie „sinfonia” cu care se deschide celebra operă <i><a href="/w/index.php?title=L%27Orfeo_(Monteverdi)&action=edit&redlink=1" class="new" title="L'Orfeo (Monteverdi) — pagină inexistentă">L'Orfeo</a></i> a lui <a href="/wiki/Claudio_Monteverdi" title="Claudio Monteverdi">Claudio Monteverdi</a> (<a href="/wiki/1607" title="1607">1607</a>). </p><p>Mai târziu, se stabilește o distincție clară între „simfonia” franceză și cea italiană. Spre deosebire de introducerea orchestrală a operelor franceze – <i>ouverture</i> (care urma schema propusă de <a href="/wiki/Jean-Baptiste_Lully" title="Jean-Baptiste Lully">Jean-Baptiste Lully</a>, anume lent-rapid, uneori cu reluarea primei mișcări), <i>sinfonia</i> italiană (popularizată în special de școala muzicală din <a href="/wiki/Neapole" class="mw-redirect" title="Neapole">Neapole</a> prin <a href="/wiki/Alessandro_Scarlatti" title="Alessandro Scarlatti">Alessandro Scarlatti</a>, răspândindu-se apoi în toată țara) era caracterizată prin mișcările rapid-lent-rapid. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Barocul_târziu_și_„stilul_galant“"><span id="Barocul_t.C3.A2rziu_.C8.99i_.E2.80.9Estilul_galant.E2.80.9C"></span>Barocul târziu și „stilul galant“</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Barocul târziu și „stilul galant“" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Barocul târziu și „stilul galant“"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Termenul de simfonie este încă utilizat în sensuri diverse. <a href="/wiki/Johann_Sebastian_Bach" title="Johann Sebastian Bach">Johann Sebastian Bach</a> denumește „Symphonie” ciclul de <a href="/w/index.php?title=Inven%C8%9Biune&action=edit&redlink=1" class="new" title="Invențiune — pagină inexistentă">invențiuni</a> pentru <a href="/wiki/Clavecin" title="Clavecin">clavecin</a> (1723), precum și preludiul <i>Partitei în do minor pentru clavecin</i>. </p><p>În apropierea jumătății secolului al XVIII-lea, generația (autointitulată autoare a „<a href="/w/index.php?title=Stilul_galant_(muzic%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stilul galant (muzică) — pagină inexistentă">stilului galant</a>”) care va determina tranziția către un stil radical schimbat (cunoscut astăzi drept „<a href="/wiki/Clasicismul_vienez" title="Clasicismul vienez">clasicism</a>”) cuprinde un număr de reacții puternice la adresa esteticii muzicii baroce. <a href="/wiki/Carl_Philipp_Emanuel_Bach" title="Carl Philipp Emanuel Bach">Carl Philipp Emanuel Bach</a> (<a href="/wiki/1714" title="1714">1714</a>-<a href="/wiki/1788" title="1788">1788</a>, fiul lui Johann Sebastian), <a href="/w/index.php?title=Johann_Gottlieb_Graun&action=edit&redlink=1" class="new" title="Johann Gottlieb Graun — pagină inexistentă">Johann Gottlieb Graun</a> (<a href="/wiki/1702" title="1702">1702</a>-<a href="/wiki/1771" title="1771">1771</a>) și <a href="/w/index.php?title=Georg_Christoph_Wagenseil&action=edit&redlink=1" class="new" title="Georg Christoph Wagenseil — pagină inexistentă">Georg Christoph Wagenseil</a> (<a href="/wiki/1715" title="1715">1715</a>-<a href="/wiki/1777" title="1777">1777</a>) aplică termenul de simfonie pentru o piesă orchestrală de sine stătătoare, împărțită – de regulă – în trei mișcări contrastante (reluând mai vechiul model oferit de italieni). Un rol important în dezvoltarea acestui nou fel de simfonie l-a jucat <a href="/w/index.php?title=%C8%98coala_muzical%C4%83_de_la_Mannheim&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școala muzicală de la Mannheim — pagină inexistentă">Școala muzicală de la Mannheim</a>, conturată în jurul compozitorului și <a href="/wiki/Dirijor" title="Dirijor">dirijorului</a> <a href="/wiki/Johann_Stamitz" title="Johann Stamitz">Johann Stamitz</a> (<a href="/wiki/1717" title="1717">1717</a>-<a href="/wiki/1757" title="1757">1757</a>). </p><p>Cele mai timpurii simfonii de concert sunt orchestrate pentru orchestră de coarde, cu clavecin și deseori fagot ca parte a grupului continuo. Deși norma conține patru instrumente(două viori, o violă și un bas) trio simfoniile pentru două viori și bas sunt destul de întâlnite în fazele timpurii ale simfoniei. Simfoniile formate sub standardul a 4 continuă să fie cultivate până la sfârșitul secolului, în special de către compozitorii care lucrează la centrele mai mici din provincie, dar și în circumstanțe speciale, de către bine cunoscute figuri cum ar fi Carl P.E. Bach, ale cărui simfonii pentru orchestră de coarde din 1773 au fost scrise pentru Gottfried van Swieten.<sup id="cite_ref-ReferenceA_1-1" class="reference"><a href="#cite_note-ReferenceA-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Noua specie se răspândește în restul Europei. Numărul părților componente se mărește la patru, prin introducerea de către Johann Stamitz înainte de mișcarea finală a unei alteia, în <a href="/wiki/Tempo" title="Tempo">tempo</a> de <i><a href="/wiki/Menuet" title="Menuet">menuet</a></i>.<span class="citationNeeded skin-invert"></span><sup class="noprint"><span style="color:red;">[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor"><i>necesită citare</i></a>]</span></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Între compozitorii de simfonii se numără <a href="/w/index.php?title=Matthias_Georg_Monn&action=edit&redlink=1" class="new" title="Matthias Georg Monn — pagină inexistentă">Matthias Georg Monn</a> (<a href="/wiki/1717" title="1717">1717</a>-<a href="/wiki/1750" title="1750">1750</a>), <a href="/w/index.php?title=Wenzel_Raimund_Birck&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wenzel Raimund Birck — pagină inexistentă">Wenzel Raimund Birck</a> (<a href="/wiki/1718" title="1718">1718</a>-<a href="/wiki/1763" title="1763">1763</a>, la <a href="/wiki/Viena" title="Viena">Viena</a>), <a href="/wiki/Leopold_Mozart" title="Leopold Mozart">Leopold Mozart</a> (<a href="/wiki/1719" title="1719">1719</a>-<a href="/wiki/1787" title="1787">1787</a>, la <a href="/wiki/Salzburg" title="Salzburg">Salzburg</a>), <a href="/w/index.php?title=Fran%C3%A7ois-Joseph_Gossec&action=edit&redlink=1" class="new" title="François-Joseph Gossec — pagină inexistentă">François-Joseph Gossec</a> (<a href="/wiki/1734" title="1734">1734</a>-<a href="/wiki/1829" title="1829">1829</a>, la <a href="/wiki/Paris" title="Paris">Paris</a>). În <a href="/wiki/Anglia" title="Anglia">Anglia</a>, genul simfonic se face cunoscut prin lucrările compozitorilor germani <a href="/wiki/Johann_Christian_Bach" title="Johann Christian Bach">Johann Christian Bach</a> (<a href="/wiki/1735" title="1735">1735</a>-<a href="/wiki/1782" title="1782">1782</a>) și <a href="/wiki/Karl_Friedrich_Abel" class="mw-redirect" title="Karl Friedrich Abel">Karl Friedrich Abel</a> (<a href="/wiki/1723" title="1723">1723</a>-<a href="/wiki/1787" title="1787">1787</a>), stabiliți la <a href="/wiki/Londra" title="Londra">Londra</a>.<span class="citationNeeded skin-invert"></span><sup class="noprint"><span style="color:red;">[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor"><i>necesită citare</i></a>]</span></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> În <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> se remarcă <a href="/w/index.php?title=Giovanni_Battista_Sammartini&action=edit&redlink=1" class="new" title="Giovanni Battista Sammartini — pagină inexistentă">Giovanni Battista Sammartini</a> (<a href="/wiki/1701" title="1701">1701</a>-<a href="/wiki/1775" title="1775">1775</a>), <a href="/w/index.php?title=Andrea_Luchesi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Andrea Luchesi — pagină inexistentă">Andrea Luchesi</a> (<a href="/wiki/1741" title="1741">1741</a>-<a href="/wiki/1801" title="1801">1801</a>) și <a href="/w/index.php?title=Antonio_Brioschi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Antonio Brioschi — pagină inexistentă">Antonio Brioschi</a> (<a href="/wiki/1725" title="1725">1725</a>-<a href="/wiki/1750" title="1750">1750</a>). </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Simfonia_clasică"><span id="Simfonia_clasic.C4.83"></span>Simfonia clasică</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Simfonia clasică" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Simfonia clasică"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Simfonia clasică se dezvoltă la Viena în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea și în principal este legată de numele compozitorilor <a href="/wiki/Joseph_Haydn" title="Joseph Haydn">Joseph Haydn</a>, <a href="/wiki/Wolfgang_Amadeus_Mozart" title="Wolfgang Amadeus Mozart">Wolfgang Amadeus Mozart</a> și <a href="/wiki/Ludwig_van_Beethoven" title="Ludwig van Beethoven">Ludwig van Beethoven</a>. </p> <ul class="gallery mw-gallery-traditional"> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Joseph_Haydn.jpg" class="mw-file-description" title="Joseph Haydn"><img alt="Joseph Haydn" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/05/Joseph_Haydn.jpg/120px-Joseph_Haydn.jpg" decoding="async" width="95" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/05/Joseph_Haydn.jpg/250px-Joseph_Haydn.jpg 1.5x" data-file-width="1000" data-file-height="1264" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Joseph Haydn</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:W_a_mozart.jpg" class="mw-file-description" title="Wolfgang Amadeus Mozart"><img alt="Wolfgang Amadeus Mozart" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/W_a_mozart.jpg/120px-W_a_mozart.jpg" decoding="async" width="85" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/W_a_mozart.jpg/250px-W_a_mozart.jpg 1.5x" data-file-width="800" data-file-height="1125" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Wolfgang Amadeus Mozart</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ludwig_Van_Beethoven.jpg" class="mw-file-description" title="Ludwig van Beethoven"><img alt="Ludwig van Beethoven" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Ludwig_Van_Beethoven.jpg/120px-Ludwig_Van_Beethoven.jpg" decoding="async" width="120" height="117" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Ludwig_Van_Beethoven.jpg/180px-Ludwig_Van_Beethoven.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Ludwig_Van_Beethoven.jpg/240px-Ludwig_Van_Beethoven.jpg 2x" data-file-width="657" data-file-height="642" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Ludwig van Beethoven</div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Aportul_compozitorilor_mai_importanți_ai_perioadei"><span id="Aportul_compozitorilor_mai_importan.C8.9Bi_ai_perioadei"></span>Aportul compozitorilor mai importanți ai perioadei</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Aportul compozitorilor mai importanți ai perioadei" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Aportul compozitorilor mai importanți ai perioadei"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Joseph_Haydn">Joseph Haydn</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Joseph Haydn" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Joseph Haydn"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Haydn introduce un climat afectiv puternic prin afilierea sa cu mișcarea artistică a vremii, numită <i><a href="/wiki/Sturm_und_Drang" title="Sturm und Drang">Sturm und Drang</a></i>; simfoniile sale stabilesc coordonatele formatului clasic al speciei. A scris 104 astfel de compoziții, multe cunoscute astăzi prin titluri cu aluzie <a href="/w/index.php?title=Programatism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Programatism — pagină inexistentă">programatică</a> care, în fapt, aparțin de o dată mult mai recentă. Haydn dezvoltă un model pentru structura simfoniei, canonul stabilit astfel numărând patru părți. Simfoniile sale încep de regulă printr-un <i><a href="/w/index.php?title=Allegro&action=edit&redlink=1" class="new" title="Allegro — pagină inexistentă">allegro</a></i> în <a href="/wiki/Form%C4%83_de_sonat%C4%83" title="Formă de sonată">formă de sonată</a>, se continuă cu o mișcare lentă (<i>andante</i> sau <i>adagio</i>), urmată de un <a href="/wiki/Menuet" title="Menuet">menuet</a> și un final (<i>finale</i>) în tempo alert, adesea în <a href="/w/index.php?title=Form%C4%83_de_rondo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Formă de rondo — pagină inexistentă">formă de rondo</a>. Culmea creației lui Haydn o constituie ultimele douăsprezece simfonii,<span class="citationNeeded skin-invert"></span><sup class="noprint"><span style="color:red;">[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor"><i>necesită citare</i></a>]</span></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> denumite „<i>Simfonii londoneze</i>”, compuse între anii <a href="/wiki/1790" title="1790">1790</a> și <a href="/wiki/1795" title="1795">1795</a> pentru impresarul <a href="/wiki/Londra" title="Londra">londonez</a> Salomon. </p><p>Cu aproape 40 de ani în care a compus simfonii, Haydn depășește majoritatea compozitorilor din acea perioadă datorită experienței sale. Este dificil de a grupa uriașa creație simfonică în perioade deoarece similitudinile dintre simfoniile cronologice adiacente par adesea mai puțin demne de remarcat decât diferențele și individualitățile lor. În tinerețea sa, Haydn a lucrat pentru instituții mici, având la dispoziție forțe orchestrale modeste; acest fapt este reflectat în simfoniile sale timpurii.În această perioadă și în anii de după numirea sa la curtea Esterhazy din anul 1761, Haydn a compus în diferite feluri și stiluri simfonice mai mult decât în orice alt moment, inclusiv lucrări cu ample elemente concertante, canoane, finaluri de fugi. Aceste stiluri diferite nu ar trebui considerate experimente ci ca răspunsuri la schimbarea cerințelor care includeau probabil interpretare în biserică. În ultimii ani Haydn a răspuns provocărilor speciale cu soluții imaginative neașteptate, ca și în comicul „Il distratto” (nr. 60 – 1774) a cărui șase părți au fost scrise ca un accesoriu muzical pentru o comedie, sau în „Hornsignal” (nr. 31 – 1765) un exemplu strălucit de tratare concertantă în care include diferite solicitări ale cornului. Primele simfonii ale lui Haydn arată o preponderență a ciclului de trei părți, deși de la început a acordat finalurilor simfoniilor sale mult mai mult interes decât celor ale uverturilor operelor tipice. În cursul acestei perioade Haydn a început să folosească din ce în ce mai mult planul care conținea patru mișcări deja constatate în numeroase simfonii austriece : repede – menuet/trio – lent – repede (simfoniile nr. 32, 37 și mai târziu nr. 44 și 68; nr. 15 cu o structură lent – repede - lent în locul primei mișcări rapide) ; lent –repede - menuet/trio – repede (simfoniile nr. 5, 11, 21, 22, 34 și 49; nr. 18 cu structura lent - repede-tempo di minuetto) și ciclul standard final, repede – lent – menuet/trio – repede (începând cu simfoniile nr. 3 - 6,7,8 – trilogia „Le matin”, „Le midi” și „Le soir” - și nr. 14, 20, 33 și 36). Numerele 6-7 sunt printre primele simfonii care includ un început lent, cel al nr. 6 („Le matin”) reprezentând mai mult un răsărit de soare „prescurtat”. Cu toate acestea, Haydn nu a mai folosit acest model până în anii 1770 și a devenit un model standard petru el doar după anul 1785. Mai târziu în cariera lui Haydn au intrat diferite rafinamente și inovații care au fost importante pentru compozitorii de mai târziu. Acestea includ introducerea elementelor tematice între introducerea lentă, mișcarea rapidă și următoarele mișcări rapide (simfoniile nr. 90, 98, 102-3); dezvoltarea și exploatarea unei game largi de forme variate în mișcări lente, inclusiv variațiile alternate sau duble (începând cu simfoniile nr. 53, 63 și 70) și combinații eficiente de variații ; conectarea menuetului și a trio-ului cu ajutorul unei tranziții (simfoniile nr. 50, 99 și 104) precum și utilizarea pe o scara largă a ultimei părți în forma de sonată-rondo (exemplele cele mai cunoscute aflându-se în simfoniile nr. 88, 94, 99, 101, 102 și 103). Poziția lui Haydn la curtea prințului Esterhazy necesita o constantă producție pentru executarea lor imediată, oferind astfel o oportunitate unică pentru compoziție dar și pentru o auto - critică. Astfel, beneficiind de un astfel de cadru prolific, Haydn începe o expansiune internă, majorându-și ideile tematice, elaborând noi mijloace de dezvoltare, executând modulații mai îndepărtate. Remarcabilul număr de simfonii rafinate rezultat arată numeroase proceduri caracteristice, printre care construirea unei expoziții pornind de la o singură idee tematică, cu un contrast care deseori este amânat pentru secțiunea finală; explorarea constată a neașteptatului, imprevizibil deoarece sursa surpriză de schimbări se schimbă în fiecare lucrare. Punctul culminant al realizărilor lui Haydn ca simfonist a venit în anii 1785-1795. O însărcinare de la Paris a dat naștere unor șase noi simfonii (nr. 82 – 87) pentru concertul de la „Loge Olympique” urmate de simfoniile nr. 88 și 89 („Tost”- 1787) și nr. 90-92 (din 1788). În aceste lucrări Haydn atinge noi culmi ale ingeniozității, umor și accesibilitate. Mai târziu, excursiile la Londra din anii 1791-1792 și 1794-1795 au generat două serii a câte șase simfonii: nr. 93-98 și 99-104, care egalează celelalte grupări de simfonii în calități și le depășesc în amploarea concepției, recursul melodic, strălucirea magistrală orchestrală. Haydn a fost un inovator în toate direcțiile. Aproape fiecare simfonie conține o varietate de idei care sfidează clasificarea. Două proceduri recurente dar în continuă schimbare oferă puțină introspecție metodelor sale. În primul rând, prin tratarea frazei mai puțin ca un scop în sine decât o parte a grupărilor mai dezvoltate din punct de vedere ritmic generează un control ritmic neobișnuit de larg. În al doilea rând, prin extinderea procesului de dezvoltare cuprinzând atât expoziția cât și repriza.<sup id="cite_ref-ReferenceA_1-2" class="reference"><a href="#cite_note-ReferenceA-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Printre inovațiile aduse de Haydn în structura simfoniei sunt de menționat: </p> <ul><li>o scurtă introducere dramatică în tempo lent cu care se deschide prima parte, continuată apoi într-o mișcare vioaie</li> <li>partea a doua, lentă, organizată în formă de <a href="/wiki/Tem%C4%83_cu_varia%C8%9Biuni" title="Temă cu variațiuni">temă cu variațiuni</a></li> <li>menuetul (partea a treia) are două triouri; <a href="/wiki/Metru_(muzic%C4%83)" title="Metru (muzică)">metrul</a> ternar (în trei timpi) sugerează caracterul <a href="/w/index.php?title=Menuet_(dans)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Menuet (dans) — pagină inexistentă">dansului din care provine</a>, cu același nume</li> <li>finalul are un tempo rapid și formă de rondo simetric, lipsit de neregularitățile rondo-ului baroc.<span class="citationNeeded skin-invert"></span><sup class="noprint"><span style="color:red;">[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor"><i>necesită citare</i></a>]</span></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Wolfgang_Amadeus_Mozart">Wolfgang Amadeus Mozart</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Wolfgang Amadeus Mozart" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Wolfgang Amadeus Mozart"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Cele 41 simfonii ale lui W.A. Mozart reprezintă cel mai înalt nivel ajuns de acest gen în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.<span class="citationNeeded skin-invert"></span><sup class="noprint"><span style="color:red;">[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor"><i>necesită citare</i></a>]</span></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> La început entuziasmat de stilul lui <a href="/wiki/Johann_Christian_Bach" title="Johann Christian Bach">Johann Christian Bach</a> (fiu al lui Johann Sebastian, stabilit în <a href="/wiki/Londra" title="Londra">Londra</a>), Mozart va prelua mai apoi construcția simfonică elaborată de <a href="/wiki/Joseph_Haydn" title="Joseph Haydn">J. Haydn</a>. Contribuțiile sale favorizează melodica (desfășurată deasupra unei <a href="/wiki/Progresie_de_acorduri" title="Progresie de acorduri">trame armonice</a> esențializate față de creațiile anterioare, melodia la Mozart este descrisă la superlativ în privința ingeniozității, a fanteziei)<span class="citationNeeded skin-invert"></span><sup class="noprint"><span style="color:red;">[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor"><i>necesită citare</i></a>]</span></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> și orchestrația. Cele mai cunoscute simfonii ale sale sunt: „Pariziana” KV 297 (1778), „Haffner” KV 385 (1782), „Linz” KV 425 (1783), precum și ultimele patru, „Pragheza” KV 504 (1786), Simfonia în Mi<span class="mwe-math-element"><span class="mwe-math-mathml-inline mwe-math-mathml-a11y" style="display: none;"><math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle \flat }"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mi mathvariant="normal">♭</mi> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle \flat }</annotation> </semantics> </math></span><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/7a36cd97c6cdf0ae5b1810aa7a8769a71701c900" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -0.338ex; width:0.905ex; height:2.343ex;" alt="{\displaystyle \flat }" /></span> major, nr. 39 KV 543, Simfonia în Sol minor, nr. 40 KV 550 și Simfonia „Jupiter”, nr. 41 KV 551 (toate în 1788). </p><p>Mozart a început să scrie simfonii în anul 1764, în Anglia, la vârsta de numai opt ani. Datorită începutului său timpuriu, compoziția lui Mozart de simfonii se întinde pe o perioaă de 25 de ani. Datorită contactului prietenos pe care l-a avut în Anglia cu J.C. Bach și Abel, Mozart abordează un stil componistic „italian”, având mișcări ritmice grațioase peste care fundalul său austro-german a adăugat profunzime armonică, subtilitate de frazare și virtuozitate orchestrală. Simfoniile timpurii ale lui Mozart se confruntă cu numeroase probleme de autenticitate și cronologie. Lucrările timpurii scrise în Londra și în Țările de Jos între anii 1764-1766 sunt alcătuite din trei părți, cea din urmă fiind în 3/8. Fiecare primă parte este într-o formă binară de sonată, în care doar a doua jumătate a expoziției este repetată. Darurile cu care a fost înzestrat Mozart, în special simțul său pentru culoare și echilibru au stabilit o serie de diferențe specifice între simfoniile sale și cele ale lui Haydn. Sensibilitatea sa pentru culoare a produs mai multă însărcinare instrumentelor de suflat dar și un stil componistic bogat în expresii. Această preocupare pentru culoare apare de asemenea în secțiunile de dezvoltare. Întrebuințarea modulației de cele m ai multe ori fără alterații tematice semnificative, a făcut ca anumiți critici să considere dezvoltările mozartiene mai puțin substanțiale și „serioase” decât cele ale lui Haydn. Două caracteristici finale ale stilului simfonic matur mozartian sunt demne de remarcat. În primul rând, unele aspecte ale controlului său ritmic, deși sunt mult mai puțin vizibile decât conducerile motivice ale lui Haydn, care contribuie în mod semnificativ pentru fundamentarea mișcării. Iar un al doilea punct în general trecut cu vederea, se referă la modul în care Mozart dezvoltă finalurile părților, incluzând atât serenitate cât și strălucire.<sup id="cite_ref-ReferenceA_1-3" class="reference"><a href="#cite_note-ReferenceA-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Ludwig_van_Beethoven">Ludwig van Beethoven</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Ludwig van Beethoven" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Ludwig van Beethoven"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:FuenfteDeckblatt.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/FuenfteDeckblatt.png/240px-FuenfteDeckblatt.png" decoding="async" width="240" height="101" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/FuenfteDeckblatt.png/360px-FuenfteDeckblatt.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/FuenfteDeckblatt.png/480px-FuenfteDeckblatt.png 2x" data-file-width="1263" data-file-height="532" /></a><figcaption>Primele măsuri ale Simfoniei a V-a de L. van Beethoven.</figcaption></figure> <p>Prin L. van Beethoven, simfonia capătă noi dimensiuni în conținut și formă, care aveau să surprindă publicul. Acesta a compus nouă simfonii, unele avînd un conținut programatic marcat de înalte concepții ideale și etice.<span class="citationNeeded skin-invert"></span><sup class="noprint"><span style="color:red;">[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor"><i>necesită citare</i></a>]</span></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Simfonia lui Beethoven, ca de altfel întreaga sa creație, îndreaptă interesul pentru melodie stârnit de creația lui W.A. Mozart către <a href="/w/index.php?title=Armonie_(muzic%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Armonie (muzică) — pagină inexistentă">armonie</a> (<a href="/wiki/Acord_(muzic%C4%83)" title="Acord (muzică)">acordică</a>), <a href="/wiki/Polifonie" title="Polifonie">polifonie</a> și formă – într-un cuvânt, construcție muzicală; în schimb, melodica sa este una „pauperă” (<a href="/wiki/Liviu_D%C4%83nceanu" title="Liviu Dănceanu">Liviu Dănceanu</a>).<sup id="cite_ref-danceanu-curs_2-0" class="reference"><a href="#cite_note-danceanu-curs-2"><span class="cite-bracket">[</span>2<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Comparația celor doi autori merge mai departe, punându-se în discuție o tipologie a „melodiștilor” și una a „componiștilor” – prima se bazează pe efectul creat de melodii cu multă personalitate, în vreme ce a doua se remarcă prin dezvoltarea unor teme muzicale triviale (atunci când acestea sunt desprinse din context). Beethoven este considerat pentru epoca sa drept cel mai creativ „componist”, mărturii ale artei sale fiind dezvoltările din partea întâi a <a href="/w/index.php?title=Simfonia_a_V-a_(Beethoven)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Simfonia a V-a (Beethoven) — pagină inexistentă">Simfoniei a V-a</a> și partea a doua din <a href="/w/index.php?title=Simfonia_a_VII-a_(Beethoven)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Simfonia a VII-a (Beethoven) — pagină inexistentă">Simfonia a VII-a</a>, construită pe o temă aproape lipsită de melodie (finalul mișcării reia tema în mod fragmentat, „traversând” mai multe partide instrumentale din orchestră în timpul enunțării, într-un procedeu asemănător cu <a href="/w/index.php?title=Klangfarbenmelodie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Klangfarbenmelodie — pagină inexistentă">Klangfarbenmelodie</a>, impus în <a href="/wiki/Secolul_al_XX-lea" title="Secolul al XX-lea">secolul XX</a>). </p><p>Limbajului muzical adoptat de Beethoven în simfoniile sale este aclamat în epocă pentru mobilitate și neprevăzut. Structura primei părți este amplificată, conținând o dezvoltare mult mai consistentă, o repriză diferențiată de expoziție, în timp ce <a href="/wiki/Coda" title="Coda">coda</a> devine o secțiune de sine stătătoare ce conține epilogul discursului muzical. Beethoven mărește aparatul orchestral, în special în direcția instrumentelor de suflat, care în plus împart poziția „melodică” cu familia coardelor. </p><p><a href="/w/index.php?title=Simfonia_a_III-a_(Beethoven)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Simfonia a III-a (Beethoven) — pagină inexistentă">Simfonia a III-a</a>, „Eroica” (1803), ce reprezintă „debutul marilor epoci creatoare” (<a href="/wiki/Romain_Rolland" title="Romain Rolland">Romain Rolland</a>),<span class="citationNeeded skin-invert"></span><sup class="noprint"><span style="color:red;">[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor"><i>necesită citare</i></a>]</span></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> propune o primă mișcare lentă, dramatică, sub forma unui <a href="/w/index.php?title=Mar%C8%99_funebru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marș funebru — pagină inexistentă">marș funebru</a>; în partea a treia se înlocuiește menuetul cu <a href="/wiki/Scherzo" title="Scherzo">scherzo</a> (<a href="/wiki/Limba_italian%C4%83" title="Limba italiană">it</a>. „glumă”), mai rapid, pentru prima oară.<span class="citationNeeded skin-invert"></span><sup class="noprint"><span style="color:red;">[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor"><i>necesită citare</i></a>]</span></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Alte simfonii la care se face referire mai frecvent: Simfonia a V-a în do minor („a Destinului”, 1808), Simfonia a VI-a în Fa major („Pastorala”, 1808) – vădește elemente de programatism și introduce o a cincea parte, experiment nereluat însă în următoarele creații de gen, Simfonia a VII-a în La major („Apoteoza dansului”, 1811) și Simfonia a IX-a în re minor (1824) – finalul acesteia din urmă introduce soliști vocali și cor („Oda bucuriei”) pe versuri de <a href="/wiki/Friedrich_Schiller" title="Friedrich Schiller">J.C. Friedrich von Schiller</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Structura_simfoniei_clasice">Structura simfoniei clasice</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Structura simfoniei clasice" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Structura simfoniei clasice"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Simfonia clasică are în general patru părți: </p> <ul><li>Prima parte în tempo rapid (de exemplu, <i>allegro</i>), structurată sub <a href="/wiki/Form%C4%83_de_sonat%C4%83" title="Formă de sonată">formă de sonată</a> bitematică și repartizată după schema „expoziție-dezvoltare-repriză”. Uneori este precedată de o scurtă introducere lentă.</li> <li>Mișcarea a doua este lentă (<i>andante</i>, <i>adagio</i> ș.a.) și permite mai multe abodrări formale; se folosesc cel mai mult forma de romanță <i>cantabile</i>, tema cu variațiuni și rondoul. W.A. Mozart introduce în această parte și forma de sonată (de ex.: în Simfonia KV 551).<span class="citationNeeded skin-invert"></span><sup class="noprint"><span style="color:red;">[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor"><i>necesită citare</i></a>]</span></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /></li> <li>Mișcarea a treia, în tempo de menuet (de unde și numele – pulsație moderată), constituie de obicei partea cea mai scurtă a simfoniei. Începând cu Ludwig van Beethoven, menuetul este înlocuit de <i><a href="/wiki/Scherzo" title="Scherzo">scherzo</a></i>, într-un tempo mai rapid și dansant.</li> <li>Finalul are un tempo rapid (<i>allegro</i>, <i>vivace</i>, <i>presto</i> ș.a.) și este construit cel mai adesea ca rondo, dar și în formă de sonată sau ca temă cu variațiuni.</li></ul> <p>Prima și ultima parte sunt scrise aproape totdeauna în aceeași <a href="/wiki/Tonalitate" title="Tonalitate">tonalitate</a>, al cărei nume intră în însuși titlul simfoniei, în timp ce părțile centrale au o tonalitate variabilă: dacă tonalitatea de bază este <i>minoră</i>, mișcarea lentă este adesea <i>majoră</i>, în timp ce, dacă simfonia este compusă într-o tonalitate <i>majoră</i>, părțile centrale preiau tonalitatea <i>dominantă</i> sau <i>subdominantă</i>. În special din <a href="/w/index.php?title=Romantismul_%C3%AEn_muzic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Romantismul în muzică — pagină inexistentă">Romantism</a> se constată tot mai multe excepții de la această schemă; totuși, ea rămâne în linii mari un termen de referință până la jumătatea secolului al XX-lea, așa cum o demonstrează simfoniile scrise de <a href="/wiki/Gustav_Mahler" title="Gustav Mahler">Gustav Mahler</a>, <a href="/wiki/Serghei_Prokofiev" title="Serghei Prokofiev">Serghei Prokofiev</a> sau <a href="/wiki/Dimitri_%C8%98ostakovici" class="mw-redirect" title="Dimitri Șostakovici">Dimitri Șostakovici</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Simfonia_în_secolul_al_XIX-lea"><span id="Simfonia_.C3.AEn_secolul_al_XIX-lea"></span>Simfonia în secolul al XIX-lea</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Simfonia în secolul al XIX-lea" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Simfonia în secolul al XIX-lea"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Începuturile_simfoniei_romantice"><span id=".C3.8Enceputurile_simfoniei_romantice"></span>Începuturile simfoniei romantice</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Începuturile simfoniei romantice" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Începuturile simfoniei romantice"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Simfonia secolului XIX prezintă o coerență remarcabilă ca gen, de la simfoniile timpurii ale lui Beethoven până la perioada mijlocie a simfoniilor lui Mahler. Identitatea genului se bazează în mare parte pe criterii externe de structură și mărime : compozitorii au desemnat simfonia ca o lucrare orchestrală pentru o orchestră de proporții medii sau mari, de obicei alcătuită din trei, patru sau cinci părți (de obicei din patru). În partea I este de obicei utilizată forma de sonată, precedată de o introducere lentă; în partea a doua avem deseori un moment liric lent, de obicei în formă de sonată sau de tip ABA, sau temă cu variațiuni; partea a treia este de obicei un dans – scherzo; iar partea a patra un final rapid. Ordinea celor două părți mediane este câteodată schimbată, și au existat desigur și alte excepții de la această formă standard, însă ele rămân excepții.<sup id="cite_ref-ReferenceA_1-4" class="reference"><a href="#cite_note-ReferenceA-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Prin aceste criterii externe, simfonia ar putea fi definită ca o „sonată pentru orchestră”, chiar dacă de fapt diferențele dintre aceste două genuri sunt complexe. Pe la sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului al XIX-lea comentariile critice la adresa simfoniei au subliniat în mod repetat calități distinctive: o textură în esență polifonică și o nuanță „publică”. Simfonia a fost în mod constant apreciată pentru abilitatea sa unică de a uni o gamă atât de variată de instrumente în așa fel încât nici o voce nu este predominantă, toate contribuind unui întreg.<sup id="cite_ref-ReferenceA_1-5" class="reference"><a href="#cite_note-ReferenceA-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Datorită prestigiului estetic al simfoniei, și datorită cerințelor compoziționale pur tehnice, acest gen a fost universal cunoscut, la începutul secolului XIX, ca o piatră de încercare, de pricepere compozițonală. A fost un sentiment resimțit pe scară largă faptul că un compozitor nu ar putea (sau cel puțin nu ar trebui) să compună o lucrare din acest gen fără a stăpâni genurile mai mici. Simfonia fost văzută ca un mijloc de realizare a faimei și nu a unui venit financiar, deoarece în ciuda prestigiului său ca gen, a rămas din punct de vedere economic nerentabil atât pentru compozitori cât și pentru editori. Simfoniile au fost dificil de compus, necesitând atât ingeniozitate cât și suport financiar pentru publicare.<sup id="cite_ref-ReferenceA_1-6" class="reference"><a href="#cite_note-ReferenceA-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Simfoniile împreună cu oratoriile, au constituit repertoriul central al multor festivaluri de muzică apărute în Germania, în prima jumătate a secolului XIX. Apariția unui nou repertoriu centrat pe ultimele simfonii ale lui Haydn și Mozart și Simfonia a IX-a de Beethoven, a ajutat la extinderea orchestrei simfonice. În același timp, același repertoriu canonic a făcut acceptarea lucrărilor noi mult mai dificilă.<sup id="cite_ref-ReferenceA_1-7" class="reference"><a href="#cite_note-ReferenceA-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <b></b> </p> <div class="mw-heading mw-heading5"><h5 id="Simfonia_la_Beethoven">Simfonia la Beethoven</h5><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Simfonia la Beethoven" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Simfonia la Beethoven"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Prima simfonie a lui Beethoven a apărut pe scena muzicală în anul 1801, când muzica instrumentală în general, în special simfonia, a început să se bucure de o creștere fără precedent în statutul estetic. În ultimii zece ani ai secolului XVIII simfonia s-a stabilit ca fiind unul dintre cele mai prestigioase genuri instrumentale, însă pentru că nu avea un obiect perceptibil al reprezentației, a fost privit mai degrabă ca un mijloc de divertisment decât un mod al transmiterii ideilor sociale, morale sau intelectuale. În „Critica facultății de judecare”(1790), Kant a repetat conceptul general al vremii respective în respingerea ideii că muzica instrumentală ar denota „mai multă plăcere decât cultura”, pe motiv că aceasta nu ar putea încorpora concepte și prin urmare trebuie judecată în funcție de plăcerea provenită de la forma sa simplă. Potrivit lui Kant, orice conținut asociat cu gândirea în mintea ascultătorului a fost pur accidental. Lucrări instrumentale care au încercat să „reprezinte” un eveniment, sau un obiect specific au fost disprețuite și socotite naive și inferioare din punct de vedere estetic. </p><p>Începând cu Simfonia a III-a, Eroica, Beethoven a explorat o varietate de moduri prin care muzica instrumentală ar putea evoca imagini și idei care depășesc lumea sunetului. Notația unei „idei poetice” a fost o constantă centrală în receptarea muzicii instrumentale ale lui Beethoven, iar exemplul cel mai bun îl regăsim în Simfonia a V-a. </p><p>Dintr-o perspectivă mai tehnică, simfoniile lui Beethoven exploră o gamă largă de abordări compoziționale. Într-adevăr, inovațiile lui Beethoven din punct de vedere formal sunt extraordinare, atât la nivelul părții în sine cât și al părților ca ciclu. Integrarea corului din finalul Simfoniei a IX-a este unul din cele mai evidente moduri în care putem observa explorarea unor noi abordări ale acestui gen. Simfonia a III-a, cu evocarea sa a idealurilor etice și politice dar și a morții (Marș funebru), a extins în mod substanțial limitele anterioare ale simfoniei „standard” și a deschis în mod explicit genul în sfera socialului. Simfonia a VI-a, Pastorala, tratează relația omului cu natura și explorează potențialul exponențial al muzicii instrumetale într-un mod care variază de la vag la specific. Simfonia a VII-a evită pozițiile programatice dar explorează sonorități și ritmuri orchestrale cu o intensitate fără precedent. Simfonia a IX a lui Beethoven a fost cea care a redefinit acest gen. În urma acestor lucrări, simfonia nu a mai fost considerată doar o chestiune de divertisment ci un vehicul de idei morale, filozofice și chiar sociale. Iar prin introducerea de text și voce în ceea ce fusese un gen tradițional instrumental, Beethoven a adus implicit în discuție superioritatea estetică a muzicii instrumentale. În acest sens, simfonia a IX-a de Beethoven a fost catalizatorul pentru ceea ce poate fi numit „o criză” despre însăși natura genului. Prin anii 1830 o dezbatere intensă cu privire la viitorul muzicii a fost în plină desfășurare, iar simfonia, ca cel mai ambițios dintre toate genurile muzicale, a fost în centrul acestei dezbateri. Schumann în celebra sa recenzie a Simfoniei fantastice a lui Berlioz a subliniat în anul 1835 faptul că, după Simfonia a IX-a de Beethoven „dimensiunile și obiectivele simfoniei” au fost epuizate. După ce a rezumat mai multe lucrări de acest gen, Schumann l-a declarat pe Mendelssohn câștigător al „coroanei și al sceptrului peste toți ceilalți compozitori ai vremii” dar a menționat că a ajuns la o singură concluzie: nu mai era nimic de câștigat. Mulți compozitori au continuat să scrie simfonii între anii 1820 - 1830 însă exista un sentiment tot mai puternic chiar și în momentul respectiv, cum că aceste lucrări erau din punct de vedere estetic mult inferioare ultimei simfonii ale lui Beethoven. </p><p>Moștenirea lui Beethoven a fost, desigur, unul dintre factorii care au influențat randamentul simfonic dintre anii 1820-1830, și ar fi simplist să i se atribuie orice schimbare în cadrul genului acestui singur factor. În mod evident, simfonia a reprezentat în continuare o provocare pentru ceilalți compozitori. Întrebarea reală nu a fost daca s-ar mai fi putut compune alte simfonii ci dacă ar fi posibil ca acest gen să se dezvolte așa cum s-a întâmplat în ultimii cincizeci de ani în mâinile lui Haydn, Mozart și Beethoven; în ceea ce privește acest aspect, s-au situat numeroase priviri sceptice, însă practic nici un optimism real. </p><p>Singurul compozitor în măsură să se confrunte cu moștenirea lui Beethoven, în anii 1830, a fost Berlioz. Acesta a fost recunoscut în timpul vieții sale, în special în Germania, în calitate de moștenitor adevărat al simfonismului beethovenian. În fiecare dintre cele trei simfonii de concert, Berlioz abordează provocări generice stabilite de Beethoven. Simfonia Fantastică din 1830 care a câștigat notorietare considerabilă datorită aranjamentului pianistic al lui Liszt, reprezintă o imagine aproape în oglindă a Simfoniei a IX-a de Beethoven. Strălucirea și originalitatea orchestrației lui Berlioz, abordarea „cosmică” a genului și abilitatea sa de a amesteca muzica și narațiunea au servit drept inspirație pentru următorii compozitori, pentru a extinde spiritul și originalitatea lui Beethoven în cadrul genului simfonic, fără a-l imita direct. Simfoniile lui Liszt și Mahler sunt profund legate de moștenirea lui Berlioz.<sup id="cite_ref-ReferenceA_1-8" class="reference"><a href="#cite_note-ReferenceA-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><b></b> </p> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hector_berlioz.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Hector_berlioz.jpg/250px-Hector_berlioz.jpg" decoding="async" width="140" height="174" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Hector_berlioz.jpg/330px-Hector_berlioz.jpg 2x" data-file-width="743" data-file-height="923" /></a><figcaption>Hector Berlioz</figcaption></figure> <p>Generația care i-a urmat lui L. van Beethoven nu a continuat în mod nemijlocit complexitatea formală și densitatea expresivă a muzicii sale. În cele nouă simfonii ale lui <a href="/wiki/Franz_Schubert" title="Franz Schubert">Franz Schubert</a>, cu o structură mai liniară și cu un caracter cantabil <a href="/w/index.php?title=Patetism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Patetism — pagină inexistentă">patetic</a>,<span class="citationNeeded skin-invert"></span><sup class="noprint"><span style="color:red;">[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor"><i>necesită citare</i></a>]</span></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> se insistă mai mult asupra repetiției variate a detaliilor melodice, decât asupra dezvoltării tematice. Cele mai cunoscute sunt <a href="/w/index.php?title=Simfonia_a_VIII-a_(Schubert)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Simfonia a VIII-a (Schubert) — pagină inexistentă">Simfonia a VIII-a în si minor</a> – numită „Neterminata” (1822) pentru structura neobișnuită de doar două mișcări (Schubert însuși a renunțat la scrierea unei a treia, găsind echilibrul formal necesar lucrării foarte bine exprimat în doar două părți. Chiar și așa, un număr de compozitori au propus „completări” proprii ale simfoniei, însă niciuna nu s-a impus.) – și <a href="/w/index.php?title=Simfonia_a_IX-a_(Schubert)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Simfonia a IX-a (Schubert) — pagină inexistentă">Simfonia a IX-a în Do major</a> (1828). </p><p>Simfoniile lui <a href="/w/index.php?title=Felix_Mendelsohn_Bartholdy&action=edit&redlink=1" class="new" title="Felix Mendelsohn Bartholdy — pagină inexistentă">Felix Mendelsohn Bartholdy</a> și <a href="/wiki/Robert_Schumann" title="Robert Schumann">Robert Schumann</a> se caracterizează prin bogăția configurației armonice și a conținutului poetic, tipice <a href="/wiki/Romantism" title="Romantism">romantismului</a>, adesea cu inspirație în religiozitatea <a href="/wiki/Protestantism" title="Protestantism">protestantă</a>.<span class="citationNeeded skin-invert"></span><sup class="noprint"><span style="color:red;">[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor"><i>necesită citare</i></a>]</span></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Cele mai cunoscute simfonii ale lui Mendelsohn, <a href="/w/index.php?title=Simfonia_a_III-a_(Mendelsohn)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Simfonia a III-a (Mendelsohn) — pagină inexistentă">Simfonia a III-a</a> „Scoțiana” (1832), <a href="/w/index.php?title=Simfonia_a_IV-a_(Mendelsohn)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Simfonia a IV-a (Mendelsohn) — pagină inexistentă">a IV-a</a> „Italiana” (1833) și <a href="/w/index.php?title=Simfonia_a_V-a_(Mendelsohn)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Simfonia a V-a (Mendelsohn) — pagină inexistentă">a V-a</a> „Reforma” (1842), conțin elemente programatice, fapt totuși nereprezentat de subtitlurile lor (care nu aparțin compozitorului). Simfoniile lui Robert Schumann, printre care <a href="/w/index.php?title=Simfonia_I_(Schumann)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Simfonia I (Schumann) — pagină inexistentă">Simfonia I</a> „Primăvara” (1841) și <a href="/w/index.php?title=Simfonia_a_III-a_(Schumann)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Simfonia a III-a (Schumann) — pagină inexistentă">a III-a</a> „Renana” (1850), sunt din punct de vedere formal, în cea mai mare parte, lipsite de densitate structurală, având accentul mai mult pe construcția melodică.<span class="citationNeeded skin-invert"></span><sup class="noprint"><span style="color:red;">[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor"><i>necesită citare</i></a>]</span></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> </p><p>În afara Germaniei, evoluția simfoniei încorporează elemente hibride, cum o demonstrează în Franța <a href="/wiki/Hector_Berlioz" title="Hector Berlioz">Hector Berlioz</a> prin „<a href="/wiki/Simfonia_fantastic%C4%83" class="mw-redirect" title="Simfonia fantastică">Simfonia fantastică</a>” (1830), una dintre primele lucrări de <a href="/w/index.php?title=Programatism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Programatism — pagină inexistentă">muzică programatică</a>, a cărei structură (ordinea și numărul mișcărilor) este alterată față de canoanele clasice pentru a reprezenta mai bine „subiectul” ales (care totuși nu are nicio altă materializare decât sugerarea narațiunii prin aluzii muzicale). Atât orchestrația, cât și polifonia, în compozițiile lui Berlioz sunt profund originale și vor exercita puternice influențe asupra compozitorilor francezi care-i vor urma. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Perioada_romantică_târzie"><span id="Perioada_romantic.C4.83_t.C3.A2rzie"></span>Perioada romantică târzie</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Perioada romantică târzie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Perioada romantică târzie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Lui <a href="/wiki/Johannes_Brahms" title="Johannes Brahms">Johannes Brahms</a> și lui <a href="/wiki/Anton_Bruckner" title="Anton Bruckner">Anton Bruckner</a> le revine meritul de a fi consolidat limbajul simfonic și de a-i fi dat o puternică forță arhitectonică. Cele patru simfonii ale lui Brahms revendică un permanent angajament moral în configurația romantică, cu o deosebită austeritate a limbajului și puritate a formei, în comparație cu complicatul și densul univers armonic <a href="/wiki/Richard_Wagner" title="Richard Wagner">wagnerian</a>. </p> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Gustav_Mahler_1909.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ec/Gustav_Mahler_1909.jpg/160px-Gustav_Mahler_1909.jpg" decoding="async" width="160" height="224" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ec/Gustav_Mahler_1909.jpg/240px-Gustav_Mahler_1909.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ec/Gustav_Mahler_1909.jpg/320px-Gustav_Mahler_1909.jpg 2x" data-file-width="1035" data-file-height="1452" /></a><figcaption>Gustav Mahler</figcaption></figure> <p>Anton Bruckner se încadrează în rigoarea arhitectonică a lui Brahms, dar folosește un limbaj armonic în care se resimte influența lui <a href="/wiki/Richard_Wagner" title="Richard Wagner">Richard Wagner</a>. Dimensiunile simfoniilor lui Bruckner se amplifică în lungime și în complexitatea orchestrației. Temele principale din primele mișcări ale simfoniilor sale sunt adesea în număr de trei și, în general, fiecare mișcare se îmbogățește cu alte idei melodice secundare. Grupul suflătorilor de alamă intervine de multe ori, întrerupând elanul dinamic, <i>adagio</i>ul este adesea în formă de <i>rondò</i>, iar finalul este construit, la fel ca prima mișcare, în forma de sonată și utilizează teme deja apărute în mișcările precedente. </p><p>Un loc aparte îl ocupă <a href="/wiki/Gustav_Mahler" title="Gustav Mahler">Gustav Mahler</a>, care amplifică și mai mult aparatul formal și instrumental al simfoniilor lui Bruckner. Soliști vocali și coruri apar în multe din simfoniile sale: Simfonia a 2-a conține un final care este un imn monumental al <i>„Învierii”</i>, în a 3-a, în șase părți, intervine o solistă <i>contralto</i> și un cor femenin, în a 8-a se intonează tema religioasă <i>„Veni Creator Spiritus”</i>, a 9-a se termină cu un <i>adagio</i> care durează o jumătate de oră, iar a 10-a - rămasă neterminată - cuprinde doar un <i>adagio</i> în care se recunosc deja elemente atonale. </p><p>Printre compozitorii de simfonii în a doua jumătate a secolului al XIX-lea sunt de menționat: <a href="/wiki/Piotr_Ilici_Ceaikovski" title="Piotr Ilici Ceaikovski">Piotr Ilici Ceaikovski</a> și <a href="/w/index.php?title=Alecsandr_Borodin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alecsandr Borodin — pagină inexistentă">Alecsandr Borodin</a> (<a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>), <a href="/wiki/Camille_Saint-Sa%C3%ABns" title="Camille Saint-Saëns">Camille Saint-Saëns</a>, <a href="/wiki/Georges_Bizet" title="Georges Bizet">Georges Bizet</a> și <a href="/wiki/C%C3%A9sar_Franck" title="César Franck">César Franck</a> (<a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a>), compozitorii cehi <a href="/wiki/Bed%C5%99ich_Smetana" title="Bedřich Smetana">Bedřich Smetana</a> și <a href="/w/index.php?title=Antonin_Dvo%C5%99%C3%A0k&action=edit&redlink=1" class="new" title="Antonin Dvořàk — pagină inexistentă">Antonin Dvořàk</a> (Simfonia a 9-a „Din lumea nouă”), <a href="/wiki/Jean_Sibelius" title="Jean Sibelius">Jean Sibelius</a>, compozitor <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">finlandez</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Simfonia_în_secolul_al_XX-lea"><span id="Simfonia_.C3.AEn_secolul_al_XX-lea"></span>Simfonia în secolul al XX-lea</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Simfonia în secolul al XX-lea" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Simfonia în secolul al XX-lea"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>La începutul secolului al XX-lea se constată în toate domeniile artei o tendință de renunțare la formele tradiționale, căutându-se noi posibilități de exprimare artistică. În domeniul simfoniei se confruntă diverse curente artistice (de ex.: <a href="/wiki/Expresionism" title="Expresionism">Expresionismul</a>, <a href="/wiki/Neoclasicism" title="Neoclasicism">Neoclasicismul</a>) și procedee componistice (de ex.: tehnica <a href="/wiki/Dodecafonism" title="Dodecafonism">dodecafonică</a>). În timp ce mulți compozitori, ca <a href="/w/index.php?title=Charles_Ives&action=edit&redlink=1" class="new" title="Charles Ives — pagină inexistentă">Charles Ives</a>, <a href="/wiki/George_Enescu" title="George Enescu">George Enescu</a>, <a href="/wiki/Carl_Nielsen" title="Carl Nielsen">Carl Nielsen</a>, <a href="/wiki/Ralph_Vaughan_Williams" title="Ralph Vaughan Williams">Ralph Vaughan Williams</a>, <a href="/wiki/Serghei_Prokofiev" title="Serghei Prokofiev">Serghei Prokofiev</a> și <a href="/wiki/Dmitri_%C8%98ostakovici" title="Dmitri Șostakovici">Dmitri Șostakovici</a> sunt încă strâns legați de forma tradițională, în simfoniile lui <a href="/w/index.php?title=Albert_Roussel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Albert Roussel — pagină inexistentă">Albert Roussel</a> sau <a href="/wiki/Arthur_Honegger" title="Arthur Honegger">Arthur Honegger</a> se recunosc motive <a href="/wiki/Impresionism" title="Impresionism">impresioniste</a>, unii recurg la forme comprimate, ca <a href="/wiki/Max_Reger" title="Max Reger">Max Reger</a>, <a href="/w/index.php?title=Darius_Milhaud&action=edit&redlink=1" class="new" title="Darius Milhaud — pagină inexistentă">Darius Milhaud</a>, <a href="/wiki/Paul_Hindemith" title="Paul Hindemith">Paul Hindemith</a>, <a href="/wiki/Anton_Webern" title="Anton Webern">Anton Webern</a>, alții adoptă stilul liniar polifonic, ca <a href="/wiki/Arnold_Sch%C3%B6nberg" title="Arnold Schönberg">Arnold Schönberg</a>, <a href="/w/index.php?title=Karl_Amadeus_Hartmann&action=edit&redlink=1" class="new" title="Karl Amadeus Hartmann — pagină inexistentă">Karl Amadeus Hartmann</a>. </p><p>După 1950, se constată o diminuare a interesului pentru compoziția de simfonii. Totuși, o serie de compozitori au mai intreprins încercări fructuoase în acest gen: </p> <p class="mw-empty-elt"></p><table cellspacing="0" cellpadding="0" class="multicol" style="width:100%;"> <tbody><tr> <td width="50%" align="left" valign="top"> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Bohuslav_Martinu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bohuslav Martinu — pagină inexistentă">Bohuslav Martinu</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Hanns_Eisler&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hanns Eisler — pagină inexistentă">Hanns Eisler</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Hans_Werner_Henze&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hans Werner Henze — pagină inexistentă">Hans Werner Henze</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Michael_Tipett&action=edit&redlink=1" class="new" title="Michael Tipett — pagină inexistentă">Michael Tipett</a></li> <li><a href="/wiki/Olivier_Messiaen" title="Olivier Messiaen">Olivier Messiaen</a></li> <li><a href="/wiki/Luciano_Berio" title="Luciano Berio">Luciano Berio</a></li> <li><a href="/wiki/Krzysztof_Penderecki" title="Krzysztof Penderecki">Krzysztof Penderecki</a></li></ul> <p class="mw-empty-elt"></p> </td> <td width="50%" align="left" valign="top"> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Peter_Maxwell_Davies&action=edit&redlink=1" class="new" title="Peter Maxwell Davies — pagină inexistentă">Peter Maxwell Davies</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Wolfgang_Rihm&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wolfgang Rihm — pagină inexistentă">Wolfgang Rihm</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Siegfried_Matthus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Siegfried Matthus — pagină inexistentă">Siegfried Matthus</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Manfred_Trojahn&action=edit&redlink=1" class="new" title="Manfred Trojahn — pagină inexistentă">Manfred Trojahn</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Henryk_G%C3%B3recki&action=edit&redlink=1" class="new" title="Henryk Górecki — pagină inexistentă">Henryk Górecki</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Gian_Francesco_Malipiero&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gian Francesco Malipiero — pagină inexistentă">Gian Francesco Malipiero</a></li></ul> <p class="mw-empty-elt"></p> </td></tr></tbody></table> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Compozitori_români_de_simfonii"><span id="Compozitori_rom.C3.A2ni_de_simfonii"></span>Compozitori români de simfonii</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Compozitori români de simfonii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Compozitori români de simfonii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li>Pascal Bentoiu (8 simfonii)</li> <li>Nicolae Brânzeu (3 simfonii,și o simfonie concertantă)</li> <li>Mihai Brediceanu (1 simfonie)</li> <li>Sergiu Celibidache (4 simfonii)</li> <li>Paul Constantinescu (Simfonia ploieșteană)</li> <li>Dimitrie Cuclin (20 simfonii)</li> <li>George Enescu (5 simfonii, ultimele două orchestrate de Pascal Bentoiu, și o simfonie de cameră)</li> <li>Dinu Lipatti (1 simfonie concertantă pentru două piane și orchestră de coarde)</li> <li>Ștefan Niculescu (5 simfonii)</li> <li>Tiberiu Olah (1 simfonie)</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Instrumentația_orchestrei_simfonice"><span id="Instrumenta.C8.9Bia_orchestrei_simfonice"></span>Instrumentația orchestrei simfonice</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Instrumentația orchestrei simfonice" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Instrumentația orchestrei simfonice"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Orchester.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Orchester.svg/240px-Orchester.svg.png" decoding="async" width="240" height="180" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Orchester.svg/360px-Orchester.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Orchester.svg/480px-Orchester.svg.png 2x" data-file-width="800" data-file-height="600" /></a><figcaption>Distribuția instrumentelor în orchestra simfonică. (Streicher=Instrumente cu coarde; Bratschen=Viole; Holzbläser=Suflători de lemn; Blechbläser=Suflători de alamă; Schlagwerk=Instrumente de percuție; Pauken=Timpane)</figcaption></figure> <p>Orchestra, așa cum se regăsește ea la sfârșitul tranziției către clasicism, este formată din <a href="/wiki/Instrument_cu_coarde" title="Instrument cu coarde">instrumente cu coarde</a> și <a href="/wiki/Arcu%C8%99" title="Arcuș">arcuș</a> (<a href="/wiki/Vioar%C4%83" title="Vioară">vioară</a>, <a href="/wiki/Viol%C4%83" title="Violă">violă</a>, <a href="/wiki/Violoncel" title="Violoncel">violoncel</a>, eventual <a href="/wiki/Contrabas" title="Contrabas">contrabas</a> sau un echivalent), <a href="/wiki/Instrument_de_suflat_din_lemn" title="Instrument de suflat din lemn">suflători de lemn</a> (<a href="/wiki/Flaut" title="Flaut">flaut</a>, <a href="/wiki/Oboi" title="Oboi">oboi</a>, <a href="/wiki/Fagot" title="Fagot">fagot</a>), <a href="/wiki/Corn_francez" title="Corn francez">corni</a> și <a href="/wiki/Timpan_(instrument_muzical)" title="Timpan (instrument muzical)">timpane</a>. Începând cu ultimele simfonii de J. Haydn, în orchestră sunt cerute <a href="/wiki/Trompet%C4%83" title="Trompetă">trompete</a> și <a href="/wiki/Clarinet" title="Clarinet">clarinet</a> (care nu este utilizat într-un număr mare de simfonii de W.A. Mozart).<span class="citationNeeded skin-invert"></span><sup class="noprint"><span style="color:red;">[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor"><i>necesită citare</i></a>]</span></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Sub influența operei lirice, se adaugă mai târziu <a href="/wiki/Corn_englez" title="Corn englez">cornul englez</a>, <a href="/w/index.php?title=Contrafagot&action=edit&redlink=1" class="new" title="Contrafagot — pagină inexistentă">contrafagotul</a>, <a href="/wiki/Instrument_de_suflat_din_alam%C4%83" title="Instrument de suflat din alamă">suflătorii de alamă</a> cu <a href="/wiki/Ambitus" title="Ambitus">ambitus</a> mai grav decât cornul francez (<a href="/wiki/Trombon" title="Trombon">trombonul</a>, <a href="/wiki/Tub%C4%83" title="Tubă">tuba</a>) și <a href="/wiki/Harp%C4%83" title="Harpă">harpa</a>. Acestora se adaugă vocea umană, așa cum a fost ea consemnată mai întâi în Simfonia a IX-a de L. van Beethoven. Pentru comparație, urmăriți instrumentația unor simfonii și cicluri de simfonii: </p> <ul><li>Ultimele simfonii ale lui J. Haydn (1790-1795): coarde, 1 flaut, 2 oboaie, 2 fagoturi, 2 corni, 2 trompete și timpane</li> <li>Simfonia a VII-a de L. van Beethoven (1812): instrumente de coarde, 2 flaute, 2 oboaie, 2 clarinete, 2 fagoate, 2 corni, 2 trompete și timpane</li> <li>Prima simfonie a lui J. Brahms (1876): instrumente de coarde, 2 flaute, 2 oboaie, 2 clarinete, 2 fagoate, 1 contrafagot, 4 corni, 2 trompete, 3 tromboane și timpane</li> <li>Simfonia a VI-a de G. Mahler (1906): instrumente de coarde, 4 flaute, 4 oboaie, 3 clarinete, 1 clarinet în Mi<span class="mwe-math-element"><span class="mwe-math-mathml-inline mwe-math-mathml-a11y" style="display: none;"><math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle \flat }"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mi mathvariant="normal">♭</mi> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle \flat }</annotation> </semantics> </math></span><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/7a36cd97c6cdf0ae5b1810aa7a8769a71701c900" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -0.338ex; width:0.905ex; height:2.343ex;" alt="{\displaystyle \flat }" /></span>, 1 <a href="/w/index.php?title=Clarinet_bas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Clarinet bas — pagină inexistentă">clarinet bas</a>, 3 fagoate, 1 contrafagot, 8 corni, 4 trompete, 3 tromboane, 1 tubă, timpane, harpă, <a href="/wiki/Celest%C4%83" title="Celestă">celestă</a>, <a href="/wiki/Xilofon" title="Xilofon">xilofon</a>, alte <a href="/wiki/Instrument_de_percu%C8%9Bie" title="Instrument de percuție">percuții</a>.</li></ul> <p>În afară de varietatea timbrului, și numărul elementelor unei orchestre simfonice crește simțitor în epoca romantică, trecând de la câteva zeci în simfoniile lui Haydn și Mozart la peste o sută de elemente în ultimele simfonii ale lui Beethoven, pentru a ajunge la orchestre de mare anvergură prevăzute pentru creațiile perioadei romantice târzii. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Ilustrații_audio-vizuale"><span id="Ilustra.C8.9Bii_audio-vizuale"></span>Ilustrații audio-vizuale</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Ilustrații audio-vizuale" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Ilustrații audio-vizuale"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Joseph_Haydn_2">Joseph Haydn</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Joseph Haydn" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Joseph Haydn"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><span class="ext-phonos"><span data-nosnippet="" id="ooui-php-1" class="noexcerpt ext-phonos-PhonosButton oo-ui-widget oo-ui-widget-enabled oo-ui-buttonElement oo-ui-buttonElement-frameless oo-ui-iconElement oo-ui-labelElement oo-ui-buttonWidget" data-ooui="{"_":"mw.Phonos.PhonosButton","href":"\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/transcoded\/1\/12\/The_Clock.ogg\/The_Clock.ogg.mp3","rel":["nofollow"],"framed":false,"icon":"volumeUp","label":{"html":"Symphony No. 101, the Clock Symphony, 2nd movement"},"data":{"ipa":"","text":"","lang":"ro","wikibase":"","file":"The Clock.ogg"},"classes":["noexcerpt","ext-phonos-PhonosButton"]}"><a role="button" tabindex="0" href="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/transcoded/1/12/The_Clock.ogg/The_Clock.ogg.mp3" rel="nofollow" aria-label="Play audio" title="Play audio" class="oo-ui-buttonElement-button"><span class="oo-ui-iconElement-icon oo-ui-icon-volumeUp"></span><span class="oo-ui-labelElement-label">Symphony No. 101, the Clock Symphony, 2nd movement</span><span class="oo-ui-indicatorElement-indicator oo-ui-indicatorElement-noIndicator"></span></a></span><sup class="ext-phonos-attribution noexcerpt navigation-not-searchable"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:The_Clock.ogg" title="Fișier:The Clock.ogg">ⓘ</a></sup></span> (Simfonia Nr. 101, „Ceasornicul”, Partea 2-a)</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.epdlp.com/clasica.php?id=334">Simfonia Nr. 94 „Surpriza”, Partea 2-a</a></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Note" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Note"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-references-wrap"><ol class="references"> <li id="cite_note-ReferenceA-1">^ <a href="#cite_ref-ReferenceA_1-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ReferenceA_1-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ReferenceA_1-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ReferenceA_1-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ReferenceA_1-4"><sup><i><b>e</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ReferenceA_1-5"><sup><i><b>f</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ReferenceA_1-6"><sup><i><b>g</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ReferenceA_1-7"><sup><i><b>h</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ReferenceA_1-8"><sup><i><b>i</b></i></sup></a> <span class="reference-text">New Grove Dictionary of Music and Musicians</span> </li> <li id="cite_note-danceanu-curs-2"><b><a href="#cite_ref-danceanu-curs_2-0">^</a></b> <span class="reference-text">Dănceanu, Liviu (2006-7). <i>Cursuri de <a href="/wiki/Istoria_muzicii" title="Istoria muzicii">istoria muzicii</a></i>, prezentate la <a href="/wiki/UNMB" class="mw-redirect" title="UNMB">Conservatorul din București</a></span> </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Bibliografie">Bibliografie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Bibliografie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Bibliografie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li>Brigitte François-Sappey. <i>Istoria muzicii în Europa</i>. Casa de Editură GRAFOART, București, 2007.</li> <li>Ioana Ștefănescu. <i>O istorie a muzicii universale</i>. Ed. Fundației Culturale Române, București, 1993-2002.</li> <li>Manfred F. Bukofzer. <i>Music in the Baroque Era: From Monteverdi to Bach</i>. Norton, New York, 1947.</li> <li>Stefan Kunze. <i>Die Sinfonie im 18. Jahrhundert. Von der Opernsinfonie zur Konzertsinfonie</i>. In: Handbuch der musikalischen Gattungen. Laaber-Verlag, Laaber, 1993.</li> <li>Gernot Gruber și Matthias Schmidt. <i>Die Sinfonie zur Zeit der Wiener Klassik</i>. In: Handbuch de musikalischen Gattungen. Laaber-Verlag, Laaber, 2006.</li> <li>Christoph von Blumröder și Wolfram Steinbeck. <i>Die Symphonie im 19. und 20. Jahrhundert</i>. In: Handbuch de musikalischen Gattungen. Laaber-Verlag, Laaber, 2002.</li> <li>Michel Chion. <i>La sinfonia romantica. Da Beethoven a Mahler</i>. Ed. SEI, Torino, 1996.</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe"><span id="Leg.C4.83turi_externe"></span>Legături externe</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Legături externe" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Simfonie&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Legături externe"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.kylegann.com/Symphony.html">Cronologia simfoniilor compuse între 1730 și 2005</a></li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://library.thinkquest.org/22673/">Un ghid în lumea simfoniilor și a compozitorilor</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20060820160127/http://library.thinkquest.org/22673/">Arhivat</a> în <time datetime="2006-08-20">20 august 2006</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li></ul> <div role="navigation" class="navbox" aria-labelledby="Analiză_muzicală" style="padding:3px"><table class="nowraplinks collapsible autocollapse navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="col" class="navbox-title" colspan="2" style="background:#E8E8E8;;background:#E8E8E8;"><div class="plainlinks hlist navbar mini"><ul><li class="nv-view"><a href="/wiki/Format:Analiz%C4%83_muzical%C4%83" title="Format:Analiză muzicală"><abbr title="Vizualizează acest format" style="background:#E8E8E8;;background:#E8E8E8;;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">v</abbr></a></li><li class="nv-talk"><a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Analiz%C4%83_muzical%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Analiză muzicală — pagină inexistentă"><abbr title="Discută acest format" style="background:#E8E8E8;;background:#E8E8E8;;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">d</abbr></a></li><li class="nv-edit"><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Analiz%C4%83_muzical%C4%83&action=edit"><abbr title="Modifică acest format" style="background:#E8E8E8;;background:#E8E8E8;;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">m</abbr></a></li></ul></div><div id="Analiză_muzicală" class="whiteText" style="font-size:100%;margin:0 4em"><a href="/wiki/Analiz%C4%83_muzical%C4%83" title="Analiză muzicală">Analiză muzicală</a></div></th></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#E8E8E8;;width:1%"><a href="/wiki/List%C4%83_de_termeni_muzicali" class="mw-redirect" title="Listă de termeni muzicali">Terminologie</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Neum%C4%83" class="mw-redirect" title="Neumă">Neumă</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Not%C4%83_muzical%C4%83" title="Notă muzicală">Notă muzicală</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Portativ" title="Portativ">Portativ</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Nota%C8%9Bie_muzical%C4%83" title="Notație muzicală">Notație muzicală</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Tempo" title="Tempo">Tempo</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Altera%C8%9Bie_(muzic%C4%83)" title="Alterație (muzică)">Alterație</a> </span></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#E8E8E8;;width:1%">Ritm</th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Durat%C4%83_(muzic%C4%83)" title="Durată (muzică)">Durată</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Mod_ritmic" title="Mod ritmic">Mod ritmic</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Nota%C8%9Bia_m%C4%83surat%C4%83" title="Notația măsurată">Notația măsurată</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Metru_muzical" class="mw-redirect" title="Metru muzical">Metru</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Ritm_(muzic%C4%83)" title="Ritm (muzică)">Ritm</a></span></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#E8E8E8;;width:1%">Armonie</th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Armonie" title="Armonie">Armonie</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Interval_(muzic%C4%83)" title="Interval (muzică)">Interval</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Tetracord" title="Tetracord">Tetracord</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Hexacord" title="Hexacord">Hexacord</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Solfegiu" title="Solfegiu">Solfegiu</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Moduri_muzicale" class="mw-redirect" title="Moduri muzicale">Mod</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Bas_cifrat" title="Bas cifrat">Bas cifrat</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Gama_muzical%C4%83" class="mw-redirect" title="Gama muzicală">Gama muzicală</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Acord_(nota%C8%9Bie)" title="Acord (notație)">Acord (notație)</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Acord_(muzic%C4%83)" title="Acord (muzică)">Acord (muzică)</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Caden%C8%9B%C4%83" class="mw-redirect" title="Cadență">Cadență</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Progresie_(muzic%C4%83)" class="mw-redirect" title="Progresie (muzică)">Progresie</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Tonalitate" title="Tonalitate">Tonalitate</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Dodecafonism" title="Dodecafonism">Dodecafonism</a> </span></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#E8E8E8;;width:1%">Polifonie</th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Melodie" title="Melodie">Melodie</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Discant" title="Discant">Discant</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Contrapunct_(muzic%C4%83)" class="mw-redirect" title="Contrapunct (muzică)">Contrapunct</a> </span></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#E8E8E8;;width:1%">Forme muzicale</th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"></div><table class="nowraplinks navbox-subgroup" style="border-spacing:0"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#E8E8E8;;width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;"><div style="padding:0em 0.75em;">Renaștere</div></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><span style="white-space:nowrap"> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Motet" title="Motet">Motet</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Madrigal" title="Madrigal">Madrigal</a> </span></span></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#E8E8E8;;width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;"><div style="padding:0em 0.75em;">Baroc</div></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Cantat%C4%83" title="Cantată">Cantată</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Fug%C4%83_(muzic%C4%83)" title="Fugă (muzică)">Fugă</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Suit%C4%83_(muzic%C4%83)" title="Suită (muzică)">Suită</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Oratoriu_(gen_muzical)" title="Oratoriu (gen muzical)">Oratoriu</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Concert" title="Concert">Concert</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Oper%C4%83_(gen_muzical)" class="mw-redirect" title="Operă (gen muzical)">Operă</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Menuet" title="Menuet">Menuet</a></span></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#E8E8E8;;width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;"><div style="padding:0em 0.75em;">Perioada clasică</div></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Bagatel%C4%83" title="Bagatelă">Bagatelă</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Concert" title="Concert">Concert</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Cvartet" title="Cvartet">Cvartet</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Rondo_(muzic%C4%83)" title="Rondo (muzică)">Rondo</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a class="mw-selflink selflink">Simfonie</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Form%C4%83_de_sonat%C4%83" title="Formă de sonată">Formă de sonată</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Sonat%C4%83" title="Sonată">Sonată</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Scherzo" title="Scherzo">Scherzo</a> </span></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#E8E8E8;;width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;"><div style="padding:0em 0.75em;">Perioada romantică</div></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Lied" title="Lied">Lied</a></span></div></td></tr></tbody></table><div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16786155">.mw-parser-output .navbox{box-sizing:border-box;border:1px solid #a2a9b1;width:100%;clear:both;font-size:88%;text-align:center;padding:1px;margin:0 auto 0}.mw-parser-output .navbox .navbox{margin-top:0}.mw-parser-output .navbox+.navbox,.mw-parser-output .navbox+.navbox-styles+.navbox{margin-top:-1px}.mw-parser-output .navbox-inner,.mw-parser-output .navbox-subgroup{width:100%}.mw-parser-output .navbox-group,.mw-parser-output .navbox-title,.mw-parser-output .navbox-abovebelow{padding:0.25em 1em;line-height:1.5em;text-align:center}.mw-parser-output .navbox-group{white-space:nowrap;text-align:right}.mw-parser-output .navbox,.mw-parser-output .navbox-subgroup{background-color:#fdfdfd}.mw-parser-output .navbox-list{line-height:1.5em;border-color:#fdfdfd}.mw-parser-output .navbox-list-with-group{text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid}.mw-parser-output tr+tr>.navbox-abovebelow,.mw-parser-output tr+tr>.navbox-group,.mw-parser-output tr+tr>.navbox-image,.mw-parser-output tr+tr>.navbox-list{border-top:2px solid #fdfdfd}.mw-parser-output .navbox-title{background-color:#ccf}.mw-parser-output .navbox-abovebelow,.mw-parser-output .navbox-group,.mw-parser-output .navbox-subgroup .navbox-title{background-color:#ddf}.mw-parser-output .navbox-subgroup .navbox-group,.mw-parser-output .navbox-subgroup .navbox-abovebelow{background-color:#e6e6ff}.mw-parser-output .navbox-even{background-color:#f7f7f7}.mw-parser-output .navbox-odd{background-color:transparent}.mw-parser-output .navbox .hlist td dl,.mw-parser-output .navbox .hlist td ol,.mw-parser-output .navbox .hlist td ul,.mw-parser-output .navbox td.hlist dl,.mw-parser-output .navbox td.hlist ol,.mw-parser-output .navbox td.hlist ul{padding:0.125em 0}.mw-parser-output .navbox .navbar{display:block;font-size:100%}.mw-parser-output .navbox-title .navbar{float:left;text-align:left;margin-right:0.5em}body.skin--responsive .mw-parser-output .navbox-image img{max-width:none!important}@media print{body.ns-0 .mw-parser-output .navbox{display:none!important}}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .whiteText{color:#fff}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .whiteText{color:#fff}}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbar li a abbr{color:var(--color-base)!important;background:transparent!important}@media(prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbar li a abbr{color:var(--color-base)!important;background:transparent!important}}@media print{.mw-parser-output .navbar{display:none!important}}</style></div></td></tr></tbody></table></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16786155" />    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?useformat=desktop&type=1x1&usesul3=0" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Simfonie&oldid=15462695">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Simfonie&oldid=15462695</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/w/index.php?title=Categorie:Pages_using_the_Phonos_extension&action=edit&redlink=1" class="new" title="Categorie:Pages using the Phonos extension — pagină inexistentă">Pages using the Phonos extension</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Simfonii" title="Categorie:Simfonii">Simfonii</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_f%C4%83r%C4%83_note_de_subsol" title="Categorie:Articole fără note de subsol">Articole fără note de subsol</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_care_necesit%C4%83_cit%C4%83ri_suplimentare" title="Categorie:Articole care necesită citări suplimentare">Articole care necesită citări suplimentare</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 21 februarie 2023, ora 19:41.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Simfonie&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://www.wikimedia.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><picture><source media="(min-width: 500px)" srcset="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29"><img src="/static/images/footer/wikimedia.svg" width="25" height="25" alt="Wikimedia Foundation" lang="en" loading="lazy"></picture></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><picture><source media="(min-width: 500px)" srcset="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" width="88" height="31"><img src="/w/resources/assets/mediawiki_compact.svg" alt="Powered by MediaWiki" lang="en" width="25" height="25" loading="lazy"></picture></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-header-container vector-sticky-header-container"> <div id="vector-sticky-header" class="vector-sticky-header"> <div class="vector-sticky-header-start"> <div class="vector-sticky-header-icon-start vector-button-flush-left vector-button-flush-right" aria-hidden="true"> <button class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-sticky-header-search-toggle" tabindex="-1" data-event-name="ui.vector-sticky-search-form.icon"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </button> </div> <div role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box"> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail"> <form action="/w/index.php" id="vector-sticky-search-form" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia"> <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <div class="vector-sticky-header-context-bar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-sticky-header-toc" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-sticky-header-toc vector-sticky-header-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-sticky-header-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-sticky-header-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-sticky-header-toc-label" for="vector-sticky-header-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Comută cuprinsul</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-sticky-header-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div class="vector-sticky-header-context-bar-primary" aria-hidden="true" ><span class="mw-page-title-main">Simfonie</span></div> </div> </div> <div class="vector-sticky-header-end" aria-hidden="true"> <div class="vector-sticky-header-icons"> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-talk-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="talk-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-speechBubbles mw-ui-icon-wikimedia-speechBubbles"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-subject-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="subject-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-article mw-ui-icon-wikimedia-article"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-history-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="history-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-history mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-history"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only mw-watchlink" id="ca-watchstar-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="watch-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-star mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-star"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-ve-edit-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ve-edit-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-edit mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-edit"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-edit-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="wikitext-edit-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-wikiText mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-wikiText"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-viewsource-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ve-edit-protected-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-editLock mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-editLock"></span> <span></span> </a> </div> <div class="vector-sticky-header-buttons"> <button class="cdx-button cdx-button--weight-quiet mw-interlanguage-selector" id="p-lang-btn-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-language mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-language"></span> <span>101 limbi</span> </button> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive" id="ca-addsection-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="addsection-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-speechBubbleAdd-progressive mw-ui-icon-wikimedia-speechBubbleAdd-progressive"></span> <span>Adăugare subiect</span> </a> </div> <div class="vector-sticky-header-icon-end"> <div class="vector-user-links"> </div> </div> </div> </div> </div> <div class="mw-portlet mw-portlet-dock-bottom emptyPortlet" id="p-dock-bottom"> <ul> </ul> </div> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-5c6f46dcf-cwnpm","wgBackendResponseTime":222,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.258","walltime":"0.530","ppvisitednodes":{"value":1420,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":42236,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":2395,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":9,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":1,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":21198,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":0,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 293.596 1 -total"," 37.41% 109.821 2 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 30.40% 89.257 1 Format:Audio"," 28.32% 83.134 1 Format:Note_de_subsol"," 27.45% 80.580 1 Format:Meta-casetăma"," 24.12% 70.830 1 Format:Analiză_muzicală"," 15.62% 45.856 1 Format:Subgrup_casetă_de_navigare"," 15.22% 44.681 1 Format:Category_handler"," 10.30% 30.226 1 Format:Meta-casetă/core"," 5.48% 16.092 1 Format:Webarchive"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.063","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":1174244,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw-web.eqiad.main-6df8dbf59d-qd4fw","timestamp":"20250330180802","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Simfonie","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Simfonie","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q9734","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q9734","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2008-02-08T10:20:15Z","dateModified":"2023-02-21T16:41:22Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/3\/3f\/Ninth_Symphony_original.png"}</script> </body> </html>