CINXE.COM
05-maghju
<!doctype html> <html lang="fr-co"> <head> <!-- Google Analytics --> <script async src="https://www.googletagmanager.com/gtag/js?id=G-53G9RWSYBH"></script> <script> window.dataLayer = window.dataLayer || []; function gtag(){dataLayer.push(arguments);} gtag("js", new Date()); gtag("config", "G-53G9RWSYBH"); </script> <!-- Google Tag Manager --> <script>(function(w,d,s,l,i){w[l]=w[l]||[];w[l].push({"gtm.start": new Date().getTime(),event:"gtm.js"});var f=d.getElementsByTagName(s)[0], j=d.createElement(s),dl=l!="dataLayer"?"&l="+l:"";j.async=true;j.src= "https://www.googletagmanager.com/gtm.js?id="+i+dl;f.parentNode.insertBefore(j,f); })(window,document,"script","dataLayer","GTM-KP2SP4Q");</script> <!-- End Google Tag Manager --> <meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8"> <!-- bootstrap --> <script rel="async" src="https://cdn.jsdelivr.net/npm/bootstrap@5.1.3/dist/js/bootstrap.bundle.min.js" integrity="sha384-ka7Sk0Gln4gmtz2MlQnikT1wXgYsOg+OMhuP+IlRH9sENBO0LRn5q+8nbTov4+1p" crossorigin="anonymous"></script> <!-- <script rel="async" src="https://cdn.jsdelivr.net/npm/bootstrap@5.0.2/dist/js/bootstrap.bundle.min.js" integrity="sha384-MrcW6ZMFYlzcLA8Nl+NtUVF0sA7MsXsP1UyJoMp4YLEuNSfAP+JcXn/tWtIaxVXM" crossorigin="anonymous"></script>--> <!-- fonts & icons --> <link rel="preconnect" href="https://fonts.googleapis.com"> <link rel="preconnect" href="https://fonts.gstatic.com" crossorigin> <link href="https://fonts.googleapis.com/css2?family=Catamaran:wght@500;700&family=Josefin+Sans:wght@400;500;700&display=swap" rel="stylesheet"> <link href="https://fonts.googleapis.com/icon?family=Material+Icons|Material+Icons+Two+Tone" rel="stylesheet"> <link rel="stylesheet" href="https://fonts.googleapis.com/css2?family=Material+Symbols+Rounded:opsz,wght,FILL,GRAD@20..48,100..700,0..1,-50..200" /> <link rel="shortcut icon" type="image/x-icon" href="https://www.adecec.net/favicon.ico" /> <link rel="apple-touch-icon" href="https://www.adecec.net/common/img/touch-icon.png" /> <!-- javascript --> <script rel="async" src="https://adecec.net:443/common/common.js"></script> <!-- css --> <link type="text/css" href="https://adecec.net:443/common/bootstrap-5.0.2/assets/common.css" rel="stylesheet"> <!-- responsive meta tag --> <meta name="viewport" content="width=device-width, initial-scale=1"> <!-- title & description --> <title> 05-maghju</title> <meta name="description" content="l'Adecec est une association culturelle qui a pour but la promotion et la d茅fense de la langue et de la culture Corse." > <meta name="author" content="ADECEC"> <meta name="copyright" content="ADECEC" > <!-- css --> <link type="text/css" href="https://adecec.net:443/adecec/santi/05-maghju.css" rel="stylesheet"> <link type="text/css" href="https://adecec.net:443/adecec/adecec_common.css" rel="stylesheet"> <!-- multi lingual --> <script src="https://adecec.net:443/adecec/js/content.js"></script> <link rel="alternate" hreflang="fr-co" href="https://adecec.net:443/adecec/santi/05-maghju_co.php" /> <link rel="alternate" hreflang="fr-fr" href="https://adecec.net:443/adecec/santi/05-maghju_fr.php" /> </head> <body><!-- Google Tag Manager (noscript) --> <noscript><iframe src="https://www.googletagmanager.com/ns.html?id=GTM-KP2SP4Q" height="0" width="0" style="display:none;visibility:hidden"></iframe></noscript> <!-- End Google Tag Manager (noscript) --><!-- Hamburger Menu --> <div id="hamburger-menu-deployed" class="slidable"> <ul class="menu"> <li class="list-menu"> <h1><a href="https://adecec.net:443/voce">voce</a></h1> </li> <li class="list-menu"> <h1><a href="https://adecec.net:443/adecec">adecec</a></h1> </li> <li class="list-menu"><ul> <li class="list-menu"> <h2><a href="https://adecec.net:443/adecec/lessichi.php">lessichi</a></h2> </li> <li class="list-menu"> <h2><a href="https://adecec.net:443/adecec/tradizioni.php">tradizioni</a></h2> </li> <li class="list-menu"> <h2><a href="https://adecec.net:443/adecec/nutiziale.php">nutiziale</a></h2> </li> <li class="list-menu"> <h2><a href="https://adecec.net:443/adecec/paruzioni.php">paruzioni</a></h2> </li> <li class="list-menu"> <h2><a href="https://adecec.net:443/adecec/santi/index.php">santi</a></h2> </li> <li class="list-menu"> <ul><li class="list-menu"> <h3><a href="https://adecec.net:443/adecec/santi/01-ghjennaghju.php">ghjennaghju</a></h3> </li> <li class="list-menu"> <h3><a href="https://adecec.net:443/adecec/santi/02-ferraghju.php">ferraghju</a></h3> </li> <li class="list-menu"> <h3><a href="https://adecec.net:443/adecec/santi/03-marzu.php">marzu</a></h3> </li> <li class="list-menu"> <h3><a href="https://adecec.net:443/adecec/santi/04-aprile.php">aprile</a></h3> </li> <li class="list-menu"> <h3><a href="https://adecec.net:443/adecec/santi/05-maghju.php">maghju</a></h3> </li> <li class="list-menu"> <h3><a href="https://adecec.net:443/adecec/santi/06-ghjugnu.php">ghjugnu</a></h3> </li> <li class="list-menu"> <h3><a href="https://adecec.net:443/adecec/santi/07-lugliu.php">lugliu</a></h3> </li> <li class="list-menu"> <h3><a href="https://adecec.net:443/adecec/santi/08-agostu.php">agostu</a></h3> </li> <li class="list-menu"> <h3><a href="https://adecec.net:443/adecec/santi/09-sittembre">sittembre</a></h3> </li> <li class="list-menu"> <h3><a href="https://adecec.net:443/adecec/santi/10-uttobre">uttobre</a></h3> </li> <li class="list-menu"> <h3><a href="https://adecec.net:443/adecec/santi/11-nuvembre.php">nuvembre</a></h3> </li> <li class="list-menu"> <h3><a href="https://adecec.net:443/adecec/santi/12-dicembre.php">dicembre</a></h3> </li> </ul> <li class="list-menu"> <h2><a href="https://adecec.net:443/adecec/antulugia.php">antulugia</a></h2> </li> <li class="list-menu"> <h2><a href="https://adecec.net:443/adecec/caparticulu.php">caparticulu</a></h2> </li> <li class="list-menu"> <h2><a href="https://adecec.net:443/adecec/almanaccu.php">almanaccu</a></h2> </li> <li class="list-menu"> <h2><a href="https://adecec.net:443/adecec/archivie/index.php">archivie</a></h2> </li> <li class="list-menu"> <h2><a href="https://adecec.net:443/adecec/cuntattu.php">cuntattu</a></h2> </li> </ul> </li><li class="list-menu"> <h1><a href="https://adecec.net:443/museu">museu</a></h1> </li> <li class="list-menu"> <h1><a href="https://adecec.net:443/infcor">infcor</a></h1> </li> </ul></div> <div id="hamburger-menu" class="slidable"> <span class="material-icons icon-menu">menu</span> <span class="material-icons icon-menu icon-menu-deployed">menu_open</span> </div> <div id="left-side-container" class="bg-secondary slidable"> <div class="left-side slidable"> ADECEC </div> </div><!-- Content Specific section --> <div class="container-fluid main-content"> <div class="row navigation-container"> <div class="col-12 navigation-index"> <a href="https://adecec.net:443">accolta</a> > <a href="https://adecec.net:443/adecec">adecec</a> > <a href="https://adecec.net:443/adecec/santi">santi</a> </div> <div> <div class="dropdown" id="lang-toggle"> <button class="btn p-0 btn-lg button-lang dropdown-toggle" id="lang-toggle-button" data-bs-toggle="dropdown" type="button"><img class="img-flag" src="https://adecec.net/adecec/img/flag-co.svg"></button> <ul class="dropdown-menu dropdown-lang" id="lang-selector"> <li class="dropdown-item menu-flag" id="flag-fr-co" onclick="langToggler('fr-co')"> <img class="img-flag" src="https://adecec.net/adecec/img/flag-co.svg" alt="corsican flag"> Corsu</li> <li class="dropdown-item menu-flag" id="flag-fr-fr" onclick="langToggler('fr-fr')"> <img class="img-flag" src="https://adecec.net/adecec/img/flag-fr.svg" alt="french flag"> Francese</li> </ul> </div> </div> </div> <div class="col-12"> <div class="row py-2"> <div class="col" id="title"> </div> </div> <div class="row"> <div class="col" id="introduction"> </div> </div> <h3>1.V.</h3> <P class="titre2">Festa di u travagliu.</P> <P class="texte">In a Roma antica, u primu maghju era a festa di Fiora, a dea di i fiori è di i giardini, amata da Zeffiru è mamma di u Veranu.</P> <P class="texte">U primu maghju hè a fine di l'invernu. A natura rinvivisce. In i paesi di u nordu, facianu un manichinu chì riprisentava l'invernu è u scapavanu o u brusgiavanu. E' po, hè venutu l'usu di piantà u maghju, un fustu d'arburu, senza ramelle, cù qualchì frasca in cima, qualchì volta una curona.</P> <P class="texte">Issa celebrazione era una festa pagana. E' po, a Chjesa rumana si ne hè impatrunita. In u 1758, un ghjesuitu talianu fece stampà un libru intitulatu: "Il mese di maggio consacrato alle glorie della gran Madre di Dio", è u papa l'accettò.</P> <P class="texte">Ci vole à dì chì, da un pezzu, certi preti catolichi participavanu à e celebrazioni di u primu maghju, urganizate da e curpurazioni d'artigiani. E' ghjè forse cusì chì u primu maghju hè diventatu a festa di u travagliu. Ma, issa festa, cum'ella hè oghje, ramenta e lotte di l'operai per ùn fà chè 8 ore di travagliu à ghjornu.</P> <P class="texte">In u 1884, i sindicati operai di i Stati Uniti è di u Canadà anu decisu chì u primu maghju 1886 serebbi u principiu di l'offensiva. Issu ghjornu ci funu grosse manifestazioni represse senza pietà da a pulizza in certe cità.</P> <P class="texte">L'internaziunalizazione di a Festa di u Travaglia vense da Francia. Di lugliu 1889, Raymond Lavigne, delegatu di u Partitu operaiu è di i Sindicati, ne fece a pruposta à u Cungressu internaziunale di Parigi è a so pruposta fù accettata.</P> <P class="texte">A prima manifestazione internaziunale di u pruletariatu si hè dunque fatta u primu maghju 1890.</P> <P class="texte">D'urigine anarchista, a festa hè stata ricuperata da i partiti marzisti à i cungressi internaziunali di Brusselle in u 1891 è di Zurigu in u 1893 chì anu fattu a scelta di una celebrazione pacifica.</P> <P class="texte">In Francia, u primu maghju hè ufficialmente un ghjornu festivu da l'ultima guerra, dopu chì u guvernu di Vichy abbia pruvatu à viutallu di u so cuntenutu di lotta pruletariana celebrendu à San Filippu per via chì u capu di Statu era Filippu Pétain. Un' era d'altronde micca una idea uriginale. San Filippu era digià statu festighjatu in Francia u primu maghju dopu à a rivuluzione parigina di u 1830, in l'onore di Luigi Filippu rè. In u 1837, u rè avendu datu soldi pè e strade è i porti di Corsica, a municipalità di Bastia vutava 300 franchi per celebrà in pompa u primu maghju. A deliberazione dicia: "La ville, partageant avec effusion de coeur la reconnaissance publique pour les bienfaits que le roi et le gouvernement ont accordé à la Corse, estime qu'il convient de célébrer la Saint Philippe avec toute la pompe convenable".</P> <P class="texte">A chjesa catolica hà decisu d'accettà u primu maghju cum'è festa di u travagliu, celebrendu à San Ghjiseppu artigianu.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Attanasiu"></A>2.V.</h3> <P class="titre2">Santu Attanasiu.</P> <P class="texte">Attanasiu era natu in Alessandria d'Egittu versu l'annu 290. Era un omu chjucu di statura, assai intelligente, un sapientone di cultura greca.</P> <P class="texte">Era sempre diacunu quand'ellu accumpagnò u vescu d'Alessandria à u cunciliu di Nicea, l'annu 325, è aiutò à fà scumunicà u so cumpatriotu Ariu è à mette in sesta i dogmi di l'Incarnazione è di a Trinità.</P> <P class="texte">A dutrina d'Ariu, l'Arianisimu, negava a divinità di u Verbu. Secondu a duttrina catolica, u Verbu, figliolu di Diu, era à parità cù Diu. Per l'Ariani, ùn era chè una divinità secundaria.</P> <P class="texte">Quandu, in 328, Attanasiu fù fattu vescu d'Alessandria, fù persecutatu da l'Ariani, assai numerosi in Egittu è sustenuti da l'imperatori chì ùn accettavanu e cunclusioni di u cunciliu di Nicea. Ciò chì face chì, di i 45 anni ch'ellu hè statu vescu, 17 i si hà passati in esiliu: in Trevi, in Roma, o in e grotte di u desertu egizzianu.</P> <P class="texte">Attanasiu hà lasciatu un'opera cunsiderevule duv'ellu fulmineghja contru à i so nimichi chì l'accusavanu d'avè tombu u vescu Arseniu. Quand'ellu hè mortu in Alessandria, u 2 maghju di l'annu 373, l'Arianisimu era sempre vivace. Un' smariscerà chè cinque anni dopu cù a morte di l'imperatore Valensiu è, soprattuttu, dopu à u cunciliu di Custantinopuli, l'annu 381.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Filippu"></A><A NAME="Ghjacumu"></A>3.V.</h3> <P class="titre2">Invenzione di a Croce. I Santi Filippu è Ghjacumu.</P> <P class="texte">L'Invenzione di a Croce hè celebrata per ricurdà u ritruvamentu di a Santa Croce, l'annu 326, per opera di Santa Lena, a mamma di l'imperatore Custantinu.</P> <P class="texte">Filippu, l'apostulu, era di Betsaida, in Palestina, cum'è Andria è Petru. Avia almenu trè figliole. Serebbi mortu à l'età di 87 anni, versu l'annu 90. A' chì dice ch'ellu hè mortu di vechjaia, à chì dice ch'ellu hè statu crucifissatu à capu in ghjò.</P> <P class="texte">In a seratinata di u Ghjovi santu, Filippu avia dettu à Ghjesù: "Signore, facci vede u Patre". Ghjesù rispose: "Quellu chì hà vistu à mè, hà vistu u Patre. Sappie chì u Patre hè bravu, misericurdiosu, è fidu cum'è mè. Per taglialla à l'accorta, diceraghju chì u Patre hè Amore".</P> <P class="texte">Etimolugia: da u grec "philo" (amicu, chì tene caru) è "hippos" (cavallu).</P> <P class="texte">Casate: Filipetti, Filippacci, Filippetti, Filippi, Filippini.</P> <P class="texte">Nomi: Bine, Felipa, Felipe, Filia, Filiouchka, Filip, Filipa, Filipka, Filipp, Filippa, Filippina, Filippo, Filippu, FilleFippe, Fliep, Flippie, Fülop, Fulp, Lipa, Lipp, Lipperle, Lippo, Lippus, Lips, Lüppo, Phil, Philipe, Philipp, Philippa, Philippe, Philippine, Philippus, Phillie, Philp, Pilib, Pinchen, Pip, Pippa, Pippa, Pippo.</P> <P class="texte">Paesi è cità: Uruguai. ìn Corsica: Aghjone</P> <P class="texte">Ghjacumu, l'apostulu, dettu u Minore, per ùn cunfondelu cù l'altru apostulu, Ghjacumu u Maiore fattu tumbà da Erode, serebbi statu u primu vescu di Ghjerusalemme, lampatu da u pinaculu di u Tempiu, è difinitu à bastunate versu l'annu 62. U Vangellu dice ch'ellu era u figliolu d'Alfeu.</P> <P class="texte">Etimolugia: da l'ebreu "ya'aqob" (favuritu da Diu).</P> <P class="texte">Casate: Giacobbi, Giacobetti, Giacomelli, Giacometti, Giacomi, Giacomini, Giacomoni, Giacopetti, Zacchi (per via di l'abreviatu Giaccu)</P> <P class="texte">Nomi: Bine, Cob, Cobb, Cobie, Cootje, Diego, Diegu, Ghjacuma, Ghjacumetta, Ghjacumina, Ghjacumu, Giaccobe, Giaccu, Giacobo, Giacomina, Giacomo, Giacopo, Hamish, Iacovo, Iago, Iakov, Ib, Jaak, Jaakje, Jaap, Jabikje, Jachimo, Jack, Jackaleen, Jackaline, Jackalyn, Jäckel, Jacket, Jackie, Jacky, Jacob, Jacoba, Jacobä, Jacobien, Jacobina, Jacobine, Jacobo, Jacobus, Jacolyn, Jacomus, Jacotte, Jacquelene, Jacqueline, Jacquelyn, Jacques, Jacquetta, Jacquette, Jacquine, Jacquot, Jacquotte, Jäggi, Jago, Jaime, Jake, Jakez, Jakke, Jakkie, Jakob, Jakobus, Jakoos, Jakop, Jakou, Jakovkha, Jakub, James, Jamesa, Jamesina, Jamie, Japijke, Jayme, Jékabs, Jem, Jeppe, Jim, Jimmie, Jimmy, Joggi, Keube, Köb, Koba, Kobes, Köbes, Kobus, Koeeb, Koot, Kotie, Kouig, Kuba, Santiago, Seamus, Shack, Tiago, Tjakob, Yacha, Zjak.</P> <P class="texte">Paesi è cità: Urugai. In Corsica: Aghjone.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Gregoriu l'Illuminatore"></A>4.V.</h3> <P class="titre2">San Gregoriu l'Illuminatore</P> <P class="texte">Gregoriu era un Armenu mortu versu l'annu 325 à l'età di 85 anni. U titulu d'Illuminatore u l'anu datu i so paisani per fà sapè à u mondu ch'ellu l'avia cacciati da e tenebre è guidati versu a luce di Cristu.</P> <P class="texte">Cuginu è cunsiglieru di u rè di l'Armenia, issu paese di l'Asia occidentale trà u mare Neru è u mare Caspiu, Gregoriu si era fattu cristianu à l'appiattu. Quandu u so parente l'hà sappiuta, l'hà fattu mette in prigiò è u ci hà lasciatu 14 anni.</P> <P class="texte">Toccu da un gattivu male, u rè u ci hà cacciatu. Gregoriu l'hà curatu, guaritu... è battizatu. Hà cunvertitu dinù a Corte reale è, pianu pianu, u paese sanu. Cusì l'Armenia fù un paese cristianu, trè quarti di seculu nanzu à l'Imperu rumanu.</P> <P class="texte">Cunsacratu vescu da u metropolitu di a Cappadocia chì li dete missiunarii per aiutallu, Gregoriu pigliò pusessu di i tempii è di e richezze di l'anziana religione. Quandu e so forze caliavanu, cunsacrò u figliolu cum'è vescu supremu è si ritirò per preparassi à a morte.</P> <P class="texte">A Chjesa armena, detta greguriana, ùn trigò à mettesi male cù Bisanziu è Roma, è diventò indipendente. Oghje, qualchì spatriatu ricunnosce u papa, ma tutti festighjeghjanu à San Gregoriu l'Illuminatore u quintu venneri dopu à Pasqua.</P> <P class="texte">Etimolugia: da u grecu "Egregorein" (svegliu, attenti).</P> <P class="texte">Casate: Gregori, Gregorj, Gregory.</P> <P class="texte">Nomi: Gore, Gorius, Görres, Greagoir, Greer, Greg, Greger, Gregg, Gregh, Grégoire, Gregoor, Gregor, Grégori, Gregoria, Grégorine, Gregorio, Gregorio, Gregoriu, Grégorius, Grégory, Grels, Grigor, Grigori, Grinia, Grioghar, Griograir, Jerina,Jorina, Joris.</P> <P class="texte">Nazioni: Armenia.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Anghjulu"></A>5.V.</h3> <P class="titre2">Santu Anghjulu.</P> <P class="texte">Anghjulu hè natu in u 1185 in Ghjerusalemme. A' 18 anni hè addimessu in i frati carmelitani di Palestina. A' 28 anni, hè fattu prete. Sei anni dopu, u mandanu in Roma per difende l'interessi di a so cungregazione.</P> <P class="texte">Da Roma, passa in Sicilia per predicà contru à i Cattari ma ùn hà tempu di fà e so prove: u 5 maghju 1220, in chjesa di San Ghjacumu di Licata, un signoru u tomba à sciabulate. Issu signoru era incestuosu, è Anghjulu avia cunvertitu a cumpagna.</P> <P class="texte">Aspessu, i SAnti hè più o menu accunciata cù fatti maravigliosi. Quellu chì hà scrittu a vita di Anghjulu, un cunfratellu, Enoccu di Ghjerusalemme, ùn a fighjatu u disparu. Hà dettu:</P> <P class="texte">. chì a nasciata d'Anghjulu era digià un miraculu, postu chì a mamma, una Ghjudea cunvertita, era tantu vechja da esse a so arcimammone;</P> <P class="texte">. chì, sempre criaturu, Anghjulu facia digià penitenza, ricusendu di sughje u venneri;</P> <P class="texte">. chì, quand'ellu evangelizò a Palestina, avia u cumandu di u tonu per annegà i battelli saracini;</P> <P class="texte">. chì, quandu unu ùn vulia cunvertesi, l'accecava è ùn li rendia a vista chè dopu cunvertitu;</P> <P class="texte">. ch'ellu hà fermatu l'acque di u Giurdanu è passatu u fiumu à pedi, mezu à dui muri d'acqua;</P> <P class="texte">. chì, cuprendulu cù u so mantellu, hà risuscitatu un omu mortu da dui ghjorni, è chì i ladri chì arrubonu u mantellu ne risuscitonu sei altri;</P> <P class="texte">. è, infine, sì Anghjulu era partutu per l'Italia, hè chì Ghjesù era venutu in persona, atturniatu d'anghjuli è di santi, per dalline l'ordine.</P> <P class="texte">Etimolugia: da u grecu "èggelos" (messaggeru).</P> <P class="texte">Casate: Angeli, Angeletti, Angelini, Angeloni, Angelotti... Marcangeli, Angeledei, è altri cumposti.</P> <P class="texte">Nomi: Ange, Angela, Angèle, Angelica, Angélina, Angéline, Angélique, Angelo, Anghjula, Anghjuletta, Anghjulina, Anghjulinu, Anghjulu.</P> <P class="texte">Paesi è cità: Palermo.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Evodiu"></A><A NAME="Prudenzia"></A>6.V.</h3> <P class="titre2">Santu Evodiu. A Beata Prudenzia.</P> <P class="texte">Evodiu campava in a seconda medità di u primu seculu. Stava in a cità d'Antocchia chì, tandu, avia un mezu milione d'abitanti. Anziana capitale di a dinastia greca fundata in Siria da Eleuccos, un generale di Lisandru Magnu, era diventata a residenza di u legatu imperiale di Roma. Cità ricca, cù bellissimi palazzi, carrughji teghjati in marmaru, munimenti magnifichi, giardini splendidi, era a capitale di u sensualisimu è di a bellezza. A pupulazione, d'urigine greca, era pagana, ma ci era dinù una culunia di Ghjudei spatriati.</P> <P class="texte">Subitu dopu à e Penticosti, l'apostuli Paulu è Barnabà ci prediconu e duttrina di Ghjesù. Pè a prima volta, i cunvertiti piglionu u nome di Cristiani. Petru fù u so primu vescu. Quand'ellu partì per Roma, fù sustituitu da Evodiu.</P> <P class="texte">Prudenzia era una Milanese. Si hè fatta sora di Santu Agustinu è hà campatu 38 anni à u cunventu di Comu, nantu à e sponde di u bellissimu lagu lombardu. Hè morta in issu cunventu u 6 maghju 1492.</P> <P class="texte">Etimolugia: da u lat. "prudens" (prudente).</P> <P class="texte">Nomi: Prew, Prewdence, Prudence, Prudent, Prudente, Prudentia, Prudentius, Prudenz, Prudenzia, Prudie, Prudy, Prue.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Domitilla"></A>7.V.</h3> <P class="titre2">Santa Domitilla</P> <P class="texte">A' u primu seculu dopu à Cristu, l'imperatore Nerone avia publicatu un rescrittu chì mettia à paru i Cristiani è i criminali.</P> <P class="texte">Dopu à Nerone, ci fù trè imperatori di a famiglia di i Flavii: Vespasianu (69-79), Tittu (79-81) è Domizianu (81-96).</P> <P class="texte">Domitilla è u maritu Clemens eranu ancu elli di i Flavii.</P> <P class="texte">Sì Vespasianu è Tittu neglicentonu d'applicà u rescrittu di Nerone, Domizianu riprincipiò à persecutà i Cristiani chì ricusavanu di pagà un impositu.</P> <P class="texte">Domizianu entrò in e furie quand'ellu amparò chì u cuginu carnale Flaviu Clemens, guvernatore di Roma, prutegia i Cristiani è chì a moglia, Domitilla, dava una sepultura à i martiri in u so campu santu di a via Ardeatina.</P> <P class="texte">Fece tumbà à Clemens, è à Domitilla a mandò in Pandateria, un isulottu di u mare Tirenu, di punta à Gaeta, chjamatu oghje Ventotene. Issu isulottu avia digià servutu d'esiliu à l'imperatrici Ghjulia, Agrippina è Uttavia.</P> <P class="texte">Domitilla serebbi morta martira in Pandateria, l'annu 95. L'annu dopu, l'imperatore Domizianu era assassinatu.</P> <P class="texte">Etimolugia: da u lat. "domitor" (dumatore, triunfatore).</P> <P class="texte">Nomi: Domi, Domitia, Domitian, Domitiane, Domitie, Domitien, Domitienne, Domitilla, Domitille, Domitius, Domizia, Domiziano, Domizio, Domiznana, Tilla, Tille.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Petru di Tarentasia"></A>8.V.</h3> <P class="titre2">Santu Petru di Tarentasia. Santa Vannina (Ghjuvannina). Santa Jeanne d'Arc </P> <P class="texte">Petru era natu accantu à Vienna (in l'attuale dipartimentu di l'Isère) versu l'annu 1102. A' 36 anni, era fattu vescu di a Tarentasia, issa regione di a Savoia in l'altu fiuminale di l'Isère. Era cunsideratu cum'è un paceru famosu, è l'anu chjamatu per fà stancià a guerra trà a Francia è l'Inghilterra.</P> <P class="texte">Quandu Luigi Settimu di Francia vultò da a seconda Cruciata, amparò chì a moglia, Alienora, l'avia ingannatu. In l'annu 1152, ottense, da u papa, di ripudialla. Quella si rimaritò cù Arrigu Secondu d'Inghilterra. A disgrazia pè u rè di Francia fù chì Alienora, chì ghjera duchessa d'Aquitania, dete a so dota à u secondu maritu chì ghjera digià duca d'Ansgiù è di Normandia, è diventava cusì patrone di a medità di a Francia. I dui rè si fecenu a guerra.</P> <P class="texte">Issa guerra durava da quindeci anni quandu u papa dumandò à Petru di Tarentasia d'inframettesi.</P> <P class="texte">Era in u 1170. Petru fece vene i dui rè in Calvi Monti (l'attuale Chaumont-en-Vexin, in u dipartuiimentu di l'Oise), ma l'accordu ùn si fece. Ne mancu si fece trè anni dopu quand'ellu i cunvucò in Gisorti (l'attuale Gisors, dipartimentu di l'Eure).</P> <P class="texte">Dopu à issu fiascu, Petru partì per l'abbazia Bone Valli (l'attuale Bonnevaux, in u dipartimentu di u Doubs), duve, à l'età di 20 anni si era fattu frate è ch'ellu vulia rivede nanzu di more. Ci ghjunse, ma in puntu di morte, chì si era venutu menu appena nanzu è l'avianu trovu spirante accantu à una surgente. Era u 14 sittembre 1174. Avia 72 anni.</P> <P class="texte">In quantu à u disaccordu trà dui rè, ci hè vulsutu trè seculi di guerre è Jeanne d'Arc per regulallu.</P> <P class="texte">Santa Jeanne d'Arc, beatificata in u 1909, canunizata in u 1920, hè diventata a santa patrona di a Francia.</P> <P class="texte">Era nata in Domrémy, l'anzianu San Remigiu, in e Vosges, in u 1412. L'8 maghju 1429 - avia 17 anni - hà aiutatu à scaccià l'Inglesi chì accampavanu à Orléans. E' ghjè cusì ch'ella era festighjata l'8 maghju à Orléans, ma a festa religiosa era u 30 maghju, anniversariu di quand'ella hè stata brusgiata viva in Rouen, in u 1431. Un tribunale, cù u vescu di Beauvais cum'è presidente, l'avia dichjarata eretica è sdreia. Hè stata riabilitata 25 anni dopu, u 7 lugliu 1456.</P> <P class="texte">Oghje, a seconda dumenica di maghju, u calindariu face currisponde a festa civile è a festa religiosa.</P> <P class="texte">Etimolugia, casate è nomi: Cf u 27 dicembre.</P> <P class="texte">Paesi è cità: Francia.</P> <P class="texte">Prutezzione: armata francese.</P> <P class="texte">Litteratura: Cf u libru di u duttore Angeli (di Sant'Andria di u Cotone): "Une Grande Française: Jehanne d'Orléans".</P> <P> </P> <h3><A NAME="Isaia"></A>9.V.</h3> <P class="titre2">Santu Isaia</P> <P class="texte">Isaia, serebbi natu, da più à menu, 770 anni nanzu à Cristu. Hè unu di i più celebri scrittori di a Bibbia. Serebbi mortu sigatu in dui cù una sega à legne.</P> <P class="texte">I Latini l'anu sempre unuratu u 6 lugliu, ma i Grechi, i Russii è u novu calindariu di a Chjesa di Francia anu messu a so festa u 9 maghju.</P> <P class="texte">In occasione di issa festa, ramintemu a beata memoria di Patre Isaia Grimaldi di u Campulori.</P> <P class="texte">Patre Isaia hè natu à u Muchjetu d'agostu 1691, figliolu di Lurenzu Grimaldi è di Maria Franceschi. L'anu battizatu in a cattedrale di Cervioni è l'anu chjamatu Ghjuvan Dumenicu.</P> <P class="texte">S'hè fattu frate di San Francescu, in i Minori di l'Osservanza, cù u nome d'Isaia. E' po hè partutu in Terraferma. Hà studiatu a filosufia in Roma è a teolugia in Firenze è in Lucca. E' ghjè diventatu prufessore.</P> <P class="texte">In u 1728, rivene in Corsica è ghjè elettu Pruvinciale di l'Ordine. I trè anni di u so pruvincialatu ùn sò micca stati scuccagnati per via chì ghjè tandu chì i Corsi si sò rivultati contru à a Republica di Genuva. Isaia si hè inframessu è, duie volte, hà ottenutu una tregua. Ma a rivolta durò quaranta anni.</P> <P class="texte">Quandu San Teofilu, di Corti, hè venutu in Corsica per creà ciò ch'elli chjamavanu un Ritiru, unu di issi cunventi chì avianu una regula severa è duve i frati campavanu in a sulitutine, Isaia Grimaldi l'hà prupostu u cunventu di Cervioni. Ma u Patre Ghjuvanni Angelicu, un Campulurincu, si hè oppostu, è San Teofilu hà fattu u ritiru in Zuani.</P> <P class="texte">Dopu à u so pruvincialatu, Isaia parte per Roma, face da teologu à i cardinali Acquaviva è Calcagnini è predicheghja a Quaresima in parechje cità taliane. E so prediche eranu talmente belle chì u so nipote, ancu ellu un frate di san Francescu, l'hà fatte stampà dopu à a morte di Isaia.</P> <P class="texte">A' l'età di 56 anni, Isaia hè malatu di pettu. Si ne volta in Corsica è gira i paesi predichendu. More ottu anni dopu, u 21 marzu 1755, in Tagliu di Tavagna, in a casa di Nucenziu Mari, una sera di timpurale. Dicenu chì, quand'ellu spirava, da l'Isulacciu anu vistu, sopra à a terrazza di a casa di i Mari, unepoche di fiaccule disposte secondu u triangulu misticu di a Santissima Trinità. L'anu interratu à u cunventu di Peru.</P> <P class="texte">Anu contu chì, trenta ore dopu à a so morte, un medicu hà apertu una vena è, per dodeci ore, senza stancià, ne hè surtitu un sangue rossu, chjaru, chì ùn caghjava è chì hà guaritu parechji malati.</P> <P class="texte">Indì i Mari, ancu oghje vi facenu vede a camera di u santu è dui di l'oggetti ch'ellu hà lasciatu: un quadru in legnu cù l'ostia incisa, è un pezzu di quadru in ghjessu cù a Madonna di i Sette Dulori. Avia lasciatu dinù una croce di Lorena in ferru, ma hè smarita.</P> <P class="texte">Etimolugia: da l'Ebreu "Yesha'yah" (Iavhè hè salvezza).</P> <P class="texte">Nomi: Esaias, Isaia, Isaias, Isaïe, Jesaia.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Sulennia"></A>10.V.</h3> <P class="titre2">Santa Sulennia</P> <P class="texte">Sulennia era una pasturella chì campava à u seculu IX accantu à u capilocu di a tribù di i Bitturigi, l'attuale cità di Bourges, dipartimentu di u Cher.</P> <P class="texte">Era fattia, graziosa, è bella cum'è un fiore. Giovani chì si ne eranu innamurati ci ne era tanti è più, ma ella avia decisu di cunservà a so virginità.</P> <P class="texte">Un ghjornu ch'ella curava e so pecure è pregava, passò un cavalieru. Era un conte chì, maravigliatu da tanta bellezza, volse spusalla. Sulennia disse ch'ella avia fattu u votu di stassine filia, o piuttostu ch'ella avia digià un sposu, quassù, in Celu.</P> <P class="texte">U conte andò à truvà i genitori è li fece valè l'onori è i vantaggi di un tal matrimoniiu par elli è pè a figliola. Ma Sulennia ùn volse sente nunda. Allora, u conte decise di rapilla. Un ghjornu ch'ella curava e so pecure, sola, a inguantò, a messe nantu à u so cavallu, è partì à galoppu serratu.</P> <P class="texte">Sulennia era forte è si sbattia. Passendu nantu à un punticellu, casconu tramindui in fiume. Dicenu chì u cavallu fighjava u patrone ridichjulendu è chì, da nantu à l'arburi, l'ocelli scaccanavanu.</P> <P class="texte">Vergugnosu è rabbiosu, u conte cacciò a sciabula è tagliò u capu à a giuvanotta. Era u 10 maghju di l'annu 880.</P> <P class="texte">Etimolugia: da u lat. "solemnis" (sulenne).</P> <P class="texte">Nomi: Solange, Solemnia, Solemnio, Solène, Solenne, Soline, Soulein, Soulène, Souline, Sulennia, Sulenniu.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Stella"></A><A NAME="Gangulfu"></A>11.V.</h3> <P class="titre2">Santa Stella. Santu Gangulfu.</P> <P class="texte">Stella campava à u seculu terzu. Era a figliola di u rè paganu di i Santonichi chì stavanu duv'ella hè oghje a cità di Saintes, in u dipartimentu di a Charente-Maritime.</P> <P class="texte">Hè stata cunvertita da u vescu Eutropiu è si ne hè andata à stà cun ellu. Da ordine di u rè, l'anu imprigiunati, marturiati è tombi.</P> <P class="texte">Stella hè a santa patrona di u Felibrisimu, vene à dì di i litteratori di lingua d'Occa. Hè Federiccu Mistral chì l'hà scelta cum'è patrona per via chì a so festa si celebrava di maghju. U Felibrisimu era statu fundatu u 21 maghju 1854 è tutti l'anni di maghju i pueti si adunianu. In l'onore di santa Stella, i felibri anu pigliatu cum'è simbulu una stella à sette raggi.</P> <P class="texte">Etimolugia: u nome Stella era datu in imitazione di u qualificativu "stella maris" datu à a Vergine Maria.</P> <P class="texte">Nomi: Essie, Estela, Estella,Estelle, Estelon, Estrella, Estrellita, Stella, Stelle, Stellin.</P> <P class="texte">Gangulfu hè u santu patrone di i mariti traditi.</P> <P class="texte">Facia parte di l'armata di Pépin-le-Bref. Contanu chì, mentre ch'ellu era à battesi, a moglia avia altre passioni è, quand'ellu vultò, u fece assassinà da u so amante, allora ch'ellu era in traccia di dorme. U fattu si passò di maghju di l'annu 760, in u so castellu accantu à Aballu, l'attuale cità di Avallon, in u dipartimentu di l'Yonne.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Pancraziu"></A>12.V.</h3> <P class="titre2">Santu Pancraziu.</P> <P class="texte">Pancraziu hè statu marturiatu in Roma, l'annu 304. Dicenu ch'ellu era venutu da a Frigia, un paese di l'Asia Minore, cù u ziu Diunisu. Trammindui si sò cunvertiti à u Cristianisimu. Quandu Diunisu hè mortu, l'imperatore Diuclezianu hà cunvucatu u nipote. Hà parlatu un longu tempu cun ellu, è po l'hà cundannatu à morte. L'anu tagliatu u capu nantu à a Via Aureliana. Da tandu, l'anu dedicatu una chjesa, detta a chjesa di San Pancraziu fora accintu.</P> <P class="texte">Etimolugia: da u gr. "pagkration" (furzutu)</P> <P class="texte">Casate: Pancrazi, Branca, Brancaleoni.</P> <P class="texte">Nomi: in Corsica, u nome Pancraziu (in francese Pancrace) hè aspessu sfurmatu in Brancaziu.</P> <P class="texte">Paesi è Cità: Albano, Bergen, Leyda. In Corsica, à u medievu, San Pancraziu avia una duzina di chjese. Oghje, u 12 maghju, hè festa paruchjale in Mansu, Pila Canali, è Bastia Monseratu. A festa hè o era dinù cumemurata in Pioggiula, Furiani, Poghju Mezzana, Loretu di Casinca, Upulasca, a Petra di Verde, u Castellà di Casinca, e Valle di Campulori, u Poghju di Moriani, Corti, Corscia, Sant'Andria di Boziu, a Verdese, San Gavinu di Tenda è Santa Lucia di Tallà.</P> <P class="texte">In Monseratu, San Pancraziu hè assuciatu à a Madonna. Roma accorda indulgenze à quelli chì collanu a scala in ghjinuchjoni per ghjunghje à u reliquariu di i martiri Pancraziu, Nereu, Acchille è Domitilla.</P> <P class="texte">A' a Pioggiula, San Pancraziu era a festa di l'innamurati. Roccu Multedo hà dettu chì issu ghjornu u paese era una vera agenza matrimuniale.</P> <P class="texte">Prutezzioni: San Pancraziu guarisce o prutegge da i rumatisimi quelli chì facenu a prucessiò, scalzi, è una candela accesa in manu. Quelli chì, tutti i ghjorni, leghjenu l'orazione di u santu, sò avertiti, trè ghjorni nanzu di more, cù trè pichji à u pede di u lettu. San Pancraziu hè u prutettore di l'animali: u ghjornu di a festa, benedianu, cum'è in u Boziu, e bande di e pecure.</P> <P class="texte">Pancraziu era dinù u santu patrone di i banditi. Contanu chì Gallochju vulia tumbà un omu chì l'avia uffertu, in venneri, carne à manghjà, quand'ellu si hè ramintatu ch'ella era a nuvena di San Pancraziu, è tandu, i banditi ùn devianu fà peccati.</P> <P class="texte">Usi: In San Pancraziu di Casinca, cunservanu quasi tutte l'osse di u santu, purtate, in u 1798, da Beppu Limperani, consule di Francia in Venezia.</P> <P class="texte">A' u Castellare, facianu una fiera à i cavalli, riputata in tutta a Corsica. A fiera esiste ancu oghje.</P> <P class="texte">In Aiacciu, u 12 maghju, urganizavanu, corsu Granval, una corsa di cavalli di razza corsa. I cavalieri devianu cavalcà senza sella l'animali infrisgettati.</P> <P class="texte">In Calinzana si cunserva l'usu di e purriccie. I pastori danu u latte di rigalu.</P> <P class="texte">Litteratura: Maddalena Banghala Nicolai: "E nostre cappelle" in u MUNTESE (1962).</P> <P class="texte">Nanzu, in Cervioni, u 12 maghju celebravanu a memoria di sora Risabetta, una Terziaria di San Francescu.</P> <P class="texte">Nata in Vivariu, allevata à u cunventu di Ghisoni, era stata accolta, sempre zitella, da l'Alberti di Corti. Versu l'annu 175O, cumprò una casa in Cervioni per accoglieci giuvanotte abbandunate. A casa, tramezu à u Cunventu di Campulori è Cervioni, esiste sempre è u locu hè dettu u Monastè.</P> <P class="texte">Risabetta stava ore è ore in visibiliu è avia a riputazione di fà i miraculi: guaria zoppi, stroppii, infermi è, quand'ellu piuvia, ùn si incrusciava. U vicariu generale di u vescu a purtò in Roma per falla esaminà da a Cungregazione di u Santu Uffiziu.</P> <P class="texte">U vescu d'Aleria ùn a pudia pate, chì ghjera una patriota in favore di a rivolta contru à Genuva. Pasquale Paoli debbe intervene per chì u capitulu cattedrale di Cervioni dessi l'attestazione ch'ella era una catolica fervente.</P> <P class="texte">In u 1793, quandu e Cungregazioni funu interdette, Risabetta si rifugiò à u Silvarecciu duv'ella hè morta un 12 maghju.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Orlanda"></A><A NAME="Servaziu"></A>13.V.</h3> <P class="titre2">Santa Orlanda. Santu Servaziu.</P> <P class="texte">Orlanda serebbi morta in Villers-Poterie à u seculu IX. Dicenu ch'ella era a figliola di Desideriu, rè di i Lombardi, chì, da chjuca, pregava à Santa Orsula è l'ondecimila vergine, è vulia fassi sora. U babbu a volse dà cum'è moglia à u rè di a Scozia. Quandu i signori scuzzesi a purtavanu à u futuru sposu, scappò per andassine in Colonia à u munasteru di Santa Orsula. Per istrada si ammalò è morse à Villers-Poterie, in casa di un paisanu chì l'avia accolta.</P> <P class="texte">Ciò chì ghjè certu, hè chì, in u 1103, u vescu di Liegi fece fà, in issu locu, una chjesa dedicata à Santa Orlanda. E' oghje, a preganu sempre.</P> <P class="texte">Etimolugia, casate, nomi: Cf u 15 sittembre.</P> <P class="texte">Paesi è cità: Belgica.</P> <P class="texte">Servaziu hè mortu in Mastric, capilocu di u Limburgu olandese, in l'annu 384. Ci sò chì pretendenu ch'ellu era natu in l'Armenia, figliolu di Ghjudei parenti di Maria Vergine, chì si eranu spatriati.</P> <P class="texte">Servaziu hè statu, un mezu seculu, vescu di a cità belgica di Tongheren.</P> <P class="texte">A' quelli tempi, Santu Attanasiu di Alessandria d'Egittu cumbattia l'Ariani chì negavanu a Santissima Trinità. Ellu ne fece altru è tantu in i so lochi è participò à i Cuncilii di Cologna (346) di Sardiche (l'annu dopu) è di Rimini (359). Servasiu avia cunnusciutu à Attanasiu quand'ellu fù esiliatu in Trevi chì, da Tongheren à Trevi, ùn ci hè chè una sessantina di chilometri. Da più à menu, i dui omi avianu listessa età.</P> <P class="texte">Servaziu si hè trovu mischjatu à e lotte trà Magnenziu chì si era dichjaratu imperatore d'Occidente, è Custanziu, imperatore d'Oriente, nanzu chì Magnenziu si tombi, in l'annu 353, è chì Custanziu ebbi u cumandu di tuttu l'Imperu.</P> <P class="texte">Quandu, versu l'annu 380, i Uni si avvicinavanu da Tongheren, Servaziu si rifugiò in Mastric cù i so Cristiani è i so libri, è morse pocu dopu in issa cità.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Mattiasu"></A><A NAME="Egidiu"></A>14.V.</h3> <P class="titre2">Santu Mattiasu. U Beatu Egidiu.</P> <P class="texte">Mattiasu facia parte di i 72 discepuli chì seguitavanu à Ghjesù. Dopu à l'Ascenzione, fù sustituitu à Ghjuda. U fattu hè contu in l'Atti dil'Apostuli:</P> <P class="texte">Ci era dui candidati è, da più à menu, centuvinti prisenti: l'ondeci apostuli, i cucini di Ghjesù, Maria Vergine cù d'altre donne, è tutti i discepuli.</P> <P class="texte">Nanzu di vutà, Petru disse: "Amichi cari, sapite ciò chì ghjè accadutu cù Ghjuda. Hà vendutu à Ghjesù è, cù i soldi, si hà compru una terra. E' po, si hè impiccatu. Oghje ci tocca à sustituillu. Sceglieremu unu di quelli chì ghjeranu cù noi quandu Ghjesù era sempre vivu, di manera chì, cù noi, possi testimunià ch'ellu hè risuscitatatu".</P> <P class="texte">I candidati éranu: Iosef Barsaba è Mattiasu. I messenu à l'imbusche. E a sorte fece chì Mattiasu fù u dodecesimu apostulu. Dopu à l'elezzione partì per sparghje u Vangellu, ma ùn si sà nè duv'ellu andò, nè duv'ellu hè mortu.</P> <P class="texte">Etimolugia, casate, nomi: Cf Matteu (21 sittembre).</P> <P class="texte">Egidiu era un giovanu abbate portughese di l'abbazia di Coimbra. Si era messu à studià l'alchimia per cunnosce i secreti di a natura è ghjera tantu passiunatu chì si scurdava di pregà è di assiste à l'uffizii. Un ghjornu partì per Parigi, persuasu chì quallà ne sapianu di più.</P> <P class="texte">Per istrada, scuntrò u diavule chì li disse: "Femu un pattu. Feraghju di manera chè tù abbie tutte e cunnuscenze chè tù brami s'è tù segni istu scrittu". E' Egidiu signò.</P> <P class="texte">U diavule si n'andete purtendusi u scrittu chì dicia: "Rinunziu à esse u figliolu di Diu per esse quellu di Satanassu chì, ellu, prumette di prucurami a sapienza".</P> <P class="texte">In Parigi, Egidiu ùn amparò nunda, chì u diavule ùn tense a so prumessa. Allora diventò un bambuscione è un libertinu, è po si lasciò andà à l'addisperu. Avia decisu di tumbassi quandu, una note, intese una voce chì dicia "A' chì prega à Maria Vergine serà salvu". Pregò, fù salvu, è decise di vultà in u so paese.</P> <P class="texte">Per istrada, scuntrò un frate di San Dumenicu chì u scunghjurò è u fece entre in a so cungregazione. Sette anni dopu, in u so cunventu truvava quellu scrittu. A Madonna l'avia pigliatu à u diavule è u li mandava.</P> <P class="texte">Egidiu invechjò senza cunnosce i secreti di a natura, ma felice di avè ritrovu a fede. Morse in u 1265. In u 1748, a Sacra Cungregazione di i Riti u mettia nantu à l'altari.</P> <P class="texte">Cf u 1u sittembre.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Eufrasiu"></A><A NAME="Diunisa"></A>15.V.</h3> <P class="titre2">Santu Eufrasiu. Santa Diunisa.</P> <P class="texte">Eufrasiu, dettu Anfrosiu da u storicu Filippini, hè u santu patrone di a dioccesi d'Aiacciu. Dicenu chì l'apostuli Petru è Paulu avianu cunsacratu sette veschi per evangelizà a Spagna. Unu d'elli, Eufrasiu diventò l'apostulu di a piccula cità d'Andujar, in l'Andalusia.</P> <P class="texte">Resta à sapè cumu issu santu hè diventatu u patrone di a dioccesi d'Aiacciu, vene à dì, oghje, u santu patrone di tutta a Corsica, nanzu à Ghjulia è à Divota.</P> <P class="texte">Mgre di a Foata suppunia chì, andendu in Spagna, Eufrasiu era sbarcatu in l'isula in un locu duve, assai più tardi, nascia a cità d'Aiacciu è ch'ellu avia evangelizatu u lucale.</P> <P class="texte">Filippini dava à Santu Anfrosiu cum'è un anticu titulu di a cattedrale d'Aiacciu, allora chì nisuna altra chjesa di Corsica era dedicata à issu santu. Tandu u festighjavanu u Primu dicembre. A Corsica era spartuta in cinque dioccesi chì sò state supprese cù a Rivuluzione francese di u 1789 per ùn fanne chè una cù, appena più tardi, a sede in Aiacciu. A dioccesi unica hè stata addimessa u 20 nuvembre 1801 da a Chjesa di Roma chì, u 9 aprile 1902, li dava à Santu Eufrasiu cum'è u solu patrone. Santa Ghjulia hè diventata patrona principale u 5 agostu 1809, è Santa Divota u 14 marzu 1820.</P> <P class="texte">A celebrazione di u 15 maghju currisponde à quella di santu Eufrasiu, vescu di a cità alvergnese di Clermont, mortu in l'annu 515.</P> <P class="texte">U 15 maghju di l'annu 250 - o 251 - in a cità di Lapsacchi, in l'Asia minore, trè Cristiani passavanu in tribunale. Dui, Paulu è Andria, eranu cundannati à morte, l'altru, Nicumaccu, rinnegò a so fede è fù assoltu.</P> <P class="texte">Quand'ellu surtì da u tribunale, cascò seccu in carrughju. Allora si intese una voce chì dicia: "Oh! lu disgraziatu! chì, per stà qualchì stonda in più nantu à ista terra, hà persu a vita eterna in l'altru mondu!".</P> <P class="texte">Chì parlava, era Diunisa, una zitella di 16 anni. Cusì, anu sappiutu ch'ella era Cristiana. L'anu arrestata è purtata davanti à u ghjudice. "Eiu ùn aghju paura di tè - li disse Diunisa - chì aghju un amicu più putente chè tè, è chì mi aiauterà à soffre".</P> <P class="texte">In issu mentre, fora, Paulu è Andria eranu tombi à petrate. Sentendu e stride, Diunisa surtì dicendu: "Vogliu soffre cum'è voi, per esse, cum'è voi, felice in Paradisu".</P> <P class="texte">Allora, u ghjudice a fece marturià è scapà.</P> <P class="texte">Etimolugia, casate è nomi: Cf u 9 uttobre.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Unuratu"></A>16.V.</h3> <P class="titre2">Santu Unuratu</P> <P class="texte">A' u seculu sestu, Unuratu era u vescu d'Ambianu, l'attuale cità d'Amiens, in u dipartiumentu di a Somme.</P> <P class="texte">Hè diventatu assai pupulare à parte da l'annu 1060 quandu, per via di a seccina, l'Ambianesi purtonu e so reliquie in prucessiò. A prucessione ùn era ancu finita chì si hè messu à piove.</P> <P class="texte">In u 1204, un Piccardu è a moglia, emigrati in Parigi, li fecenu fà una bellissima chjesa d'architettura gottica. Da tandu, i Parigini sò restati fidi à issu santu. Anu datu u so nome à un carrughju è à u borgu, u "Faubourg Saint-Honoré". Ci hè dinù a chjesa "Saint-Honoré-d'Eylau" chì ramenta a battaglia di u 1807, battaglia chì Napulione è l'imperatore russiu si vantonu, ugnunu d'avella vinta.</P> <P class="texte">Etimolugia: da u lat. "honoratus" (ludatu, unuratu).</P> <P class="texte">Casate: Onorati.</P> <P class="texte">Nomi: Honor, Honorat, Honoratus, Honoré, Honorine, Honorius, Onorata, Onorato, Onorio, Ratus, Unuratu, Unurina.</P> <P class="texte">Prutezzione: Unuratu hè u santu patrone di i panatteri è di i pastizzeri per via chì a cunfraterna di i panatteri parigini si adunia in a chjesa di Santu Unuratu. D'altri dicenu: per via chì un ghjornu u vescu d'Amiens dicia a so messa quand'ellu hà vistu u Signore in persona vene à cunsacrà u pane.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Pasquale"></A>17.V.</h3> <P class="titre2">Santu Pasquale.</P> <P class="texte">Pasquale era un Aragunese natu u 16 maghju 1540 in Torre Hermosa.</P> <P class="texte">Figliolu di un picculu cultivatore, avia fattu u pastore sinu à l'età di 24 anni. E' po si era fattu frate laicu in i Franciscani. Un' sapia nè leghje nè scrive, ma era assennatu è di bon cunsigliu. Facia qualunque travagliu: scucinava, questuava, o facia u purtinaiu, sempre alegru, sempre cuntentu.</P> <P class="texte">In u 1570, u so Pruvinciale u mandò in Parigi à purtà lettere à u Minitru generale di l'Ordine. Vultendu per Orléans, i Puritani u piglionu à petrate è rientò cù a spalla manca tronca. Quand'ellu cuntava l'affare, dicia: "Sò bè, issa ghjente di Orléans. Hè per fà piacè à u Signore ch'elli mi anu minatu ma, quantunque, anu u tortu di fà, di e so chjese cusì belle, stalle per metteci i so cavalli è e so vacche".</P> <P class="texte">Pasquale hè unu di i santi chì anu fattu assai miraculi. Dui anni dopu à a so morte, quandu a Sacra Cungregazione di i Riti u volse beatificà li ne attribuianu digià più di 400.</P> <P class="texte">. guaria malati tanti è più;</P> <P class="texte">. permettia à i murenti di campà torna qualchì ghjornu per mettesi in regula cù u Paradisu;</P> <P class="texte">. in tempu di siccina, facia piove nantu à e terre di i poveri è micca nantu à quelle di i ricchi;</P> <P class="texte">. contanu ancu ch'ellu hà risuscitatu u cavallu di un poveru zingaru chì ùn avia chè issu animale per campà.</P> <P class="texte">Santu Pasquale hè mortu in Villa Reale, vicinu à Valenzia, u 17 maghju 1592.</P> <P class="texte">Etimolugia: da l'Ebraicu "pesakh" (passeghju). U nome aspessu era datu à i zitelli chì nascianu à l'epica di Pasqua.</P> <P class="texte">Casate: Pascoletti, Pascolini, Pascucci, Pasqua, Pasqualacci, Pasqualaggi, Pasquali, Pasqualini, Pasqui, Pasquinelli, Pasquini.</P> <P class="texte">Nomi, Pascal, Pascale, Pascalin, Pascaline, Pascalis, Pascasia, Pascasio, Paschal, Paschalis, Paschase, Paschasie, Paschasius, Pascoal, Pascoe, Pascual, Pascuala, Pasqua, Pasquale, Pasqualetta, Pasqualettu, Pasqualina, Pasqualino, Pasqualinu, Pasquot.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Curallina"></A><a name="Ghjuvanni 1u"></a><A NAME="Ericcu"></A>18.V.</h3> <P class="titre2">Santa Curallina. San Ghjuvanni 1u. Santu Ericcu. </P> <P class="texte">A' dilla franca, ùn si sà mancu sì una santa Curallina esistia. I nomi Cora è Corallina serebbinu dati in l'onore di San Dioscoru, un Lettore di a Chjesa, marturiatu u 18 maghju di l'annu 303, in Alessandria d'Egittu.</P> <P class="texte">Etimolugia: da u gr. "korè" (giuvanotta). Era u qualificativu di Proserpina, dia di a terra prufonda, figliola di Giove è di Cerere, patrona di l'Infernu è di l'agricultura.</P> <P class="texte">Nomi: Cora, Coralie, Corien, Corina, Corine, Corinne, Correne, Curallina, Curina.</P> <P class="texte">Litteratura: Mme de Staël: "Corinne" (1807), James Fenimore: "Le dernier des Mohicans" (1826).</P> <P class="texte">U 18 maghju, si festighjeghja dinù à San Ghjuvanni 1u, papa è martire, mortu in l'annu 526, è à Santu Ericcu, rè di una partita di a Svezia in u 1150 è di tutta a Svezia in u 1157.</P> <P class="texte">À Santu Ericcu, u chjamavanu u Legislatore per via ch'ellu hà fattu leggi chì favurizavanu i Cristiani è d'altre chì amegliuravanu a sorte di e donne maritate, vere schjave sinu à tandu. Hè statu tombu da un principe danese chì pretendia à u tronu di a Svezia.</P> <P class="texte">Ericcu ùn hè mai statu canunizatu ma, sinu à a Riforma, i Svedesi u cunsideravanu cum'è u santu patrone di a patria è andavanu à battesi sottu à a bandera di Santu Ericcu cum'è i Francesi di l'epica si battianu sottu à quella di San Diunisu.</P> <P class="texte">Etimolugia: forse da u germanicu "aina" (unu, unicu) è "rik" (suvranu, putente).</P> <P class="texte">Nomi: Air, Eirik, Eri, Eric, Erica, Ericca, Ericcu, Erich, Erico, Erik, Erika, Eriks, Erke, Erker, Erkina, Eryck, Jerk, Ric, Ricky, Rika.</P> <P class="texte">Paesi è cità: Svezia.</P> <P class="texte">Litteratura: Dean Farrar: "Eric or Little by Little".</P> <P> </P> <h3><A NAME="Teofilu"></A><A NAME="Iviu"></A>19.V.</h3> <P class="titre2">San Teofalu. Santu Iviu.</P> <P class="texte">Teofalu hè natu in Corti u 30 uttobre di l'annu 1676, figliolu d'Antone di i Signori è di Maria Maddalena Arrighi. U so nome era Biasgiu. Hà pigliatu u nome di Teofalu quand'ellu si hè fattu frate, à 17 anni, u 17 sittembre 1693.</P> <P class="texte">L'annu dopu, Teofalu partia per l'Italia. Da u 1694 à l'annu 1700, hà studiatu a filosufia è a teolugia. Fattu prete in Napuli in u 1699, si appruntava à fà da prufessore quand'ellu rinunciò per via di una cascatura chì u lasciò sciancu pè a vita. Si n'andò in un Ritiru, unu di issi cunventi franciscani duve a regula era più severa chè in altrò è duve i frati praticavanu a sulitutine.</P> <P class="texte">In u 1730, hà 54 anni. Di nuvembre, u Ministru generale di l'Ordine u manda in Corsica per facci un Ritiru. Quand'ellu sbarca facia quasi un annu chì i Corsi si eranu rivultati contru à Genuva.<BR> Trasfurmà un cunventu in Ritiru, ùn era facile chì i Franciscani di Corsica ùn avianu l'abitutine di campà rinchjusi, è ùn ci tenianu. A li prova in Caccia, à u Viscuvatu è in Cervioni. Nimu accetta. In fine li riesce di trasfurmà u cunventu di Zuani.</P> <P class="texte">In u 1734, Teofalu volta in Italia. In Toscana, face un Ririru in Fucecchio. Hè mortu in issu cunventu u 19 maghju 1740. Hè statu beatificatu u 19 ghjennaghju 1896 è canunizatu u 28 ghjugnu 1930.</P> <P class="texte">Etimolugia: da u gr. "theos" (diu) è "philos" (chì tene caru).</P> <P class="texte">Nomi: Offy, Teofalu, Teofil, Teofila, Teofilia, Teofilo, Teofilu, Theofil, Theophil, Theophila,Théophile, Theophilia, Theophilus.</P> <P class="texte">Paesi è cità: Corti, Miomu.</P> <P class="texte">Iviu, natu in u 1253, mortu in u 1303, hè u più pupulare di i santi brettoni. Urdinatu pretu, hà fattu quattru anni u ghjudice ecclesiasticu à u capilocu, sei anni u curatu di una piccula parochja, è po si hè ritiratu in un castellettu chì u bahbu li avia lasciatu. Ci allugiava vechji è zitelli abbandunati è facia l'avucatu pè a povera ghjente.</P> <P class="texte">Un terzettu latinu dice: "Sant'Iviu era brettone. Era avucatu è, creditemi puru, ùn era mica ladru".</P> <P class="texte">A riputazione di ladru fatta à l'avucati, ùn esistia micca chè in Brettagna. Mgre di aFoata hà scrittu:</P> <P class="texte">Si trova un santu frà tutti l'avucati.<br> Ma in u so uffiziu cantavanu li frati:<br> Advocatus et non latro<br> Res miranda ! tutti ladri !<br> Unu santu si ci fù<br> Ma fù solu è ùn ci hè più.</P> <P class="texte">Etimolugia: da u germ. "iv" (u tassu)</P> <P class="texte">Nomi: Eozen, Erwan, Iefke, Iv, Iva, Ivain, Ivar, Iven, Iver, Ivetta, Iviu, Ivka, Ivo, Ivona, Ivonne, Ivonou, Iwo, Nonna, Von, Vonne, Vonnie, Yeun, Yf, Yft, Youna,Yun, Yve, Yveline, Yves, Yvette, Yvon, Yvona, Yvonne, Yvonnick.</P> <P class="texte">Paesi è cità: Renne (S. Ivone).</P> <P class="texte">Prutezzione: avucati, nutari, usceri.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Bernardinu di Siena"></A>20.V.</h3> <P class="titre2">U Venerabile Albini. Santu Bernardinu di Siena.</P> <P class="texte">Carlu Dumenicu Albini hè natu u 26 nuvembre 1790, in Menton, chì tandu dipendia da a principalità di Monacu.</P> <P class="texte">A' 24 anni, hè fattu prete è entre in a Cungregazione di l'Oblati di Maria Immaculata, creata nove anni nanzu da Mgre Mazenod pè u serviziu di e Missioni è a direzzione di i seminarii.</P> <P class="texte">In u 1835, sbarca in Corsica. Hà 45 anni. Fonda u Grande Seminariu cù u Patre Guibert, u futuru arcivescu di Parigi è cardinale.</P> <P class="texte">L'annu dopu si stabilisce à u cunventu di Vicu duv'ellu more u 20 maghju 1839.</P> <P class="texte">Una dumanda in beatificazione hè stata fatta in u 1894 è accettata in u 1915. U "decretum validitatis" hè statu pigliatu in u 1965. Forse chì, un ghjornu, u Patre Albini serà beatificatu è canunizatu.</P> <P class="texte">Bernardinu hè natu, in Massa Marittima, l'8 sittembre 1830 è hà studiatu e Sante Scritture in Siena. A' 22 anni, hè entratu indì i frati Franciscani di l'Osservanza. A' 24 anni, per via di a so cultura è di a so eloquenza, li anu datu per missione di predicà, è cusì fece tutta a son vita.</P> <P class="texte">In Toscana, ùn predicava micca in latinu, cum'ella usava tandu, ma in a lingua di u populu, issa parlata toscana messa à a moda un seculu nanzu da Dante Alighieri è chì diventerà a lingua di tutta l'Italia.</P> <P class="texte">In e so prediche, Bernardinu avia per tema maggiore: "A salvezza vene da u nome di Ghjesù" è, dapertuttu, facia scrive e trè lettere I.H.S. chì volenu dì: Ghjesù, Omu è Salvadore.</P> <P class="texte">San Bernardinu di Siena hè mortu frustu da e fatighe à 64 anni, in Aquila, u 20 maghju 1444, a vigilia di l'Ascensione.</P> <P class="texte">Etimolugia casate è nomi: V. Bernardu (20 agostu).</P> <P class="texte">Paesi è cità: Siena, Carpi. In Corsica: Matra, U Favalellu di Boziu, Pedipartinu.</P> <P class="texte">Prutezzione: Bernardinu hè u santu patrone di i ghjurnalisti è publicitarii.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Ristituta di Calinzana"></A>21.V.</h3> <P class="titre2">Santa Ristituta di Calinzana.</P> <P class="texte">U martiriu di santa Ristituta hè statu ristabilitu da pocu da u canonicu Ghjiseppu Alberti (Cf José ALBERTI: "Olmia et ses Martyrs", imp. de l'Indépendant, Château-Gontier 1986).</P> <P class="texte">A' u mese di ferraghju di l'annu 304, quarantottu Cristiani d'Abitene, in Tunisia, sò arrestati è messi in prigiò in Cartagine. In issi 48, ci hè una giovana chì appartene à una famiglia rumana. Si chjama Ristituta. Simu à l'epica di e persecuzioni di Dioclezianu. I guvernatori anu l'ordine di compie i Cristiani, ma u proconsule di Cartagine rende a libertà à i prigiuneri.</P> <P class="texte">Tandu, Restituta decide di abbandunà l'Africa. Ella è cinque cumpagni - Dominiziu, Severinu, Parteu, Partenopeu è Pargoriu - partenu è sbarcanu in Calvi. Ristituta si mette à evangelizà a Balagna.</P> <P class="texte">L'annu dopu, u prefettu rumanu di a Corsica ghjunghje in Calvi è face scapà i sei ghjunghjiticci chì sò stati sepolti in un locu chjamatu Marana, accantu à u portu. Hè u 21 maghju di l'annu 305.</P> <P class="texte">Dopu à l'imperatore Dioclezianu, ci fù Custantinu chì favurizò u cultu di i martiri cristiani. Allora, Balanini decidenu di dà una ricca sepultura à i sei. Facenu vene, da Carrara, una cascia in marmaru, ci mettenu l'osse di Ristituta è cumpagni, è portanu u sarcofagu in Olmia, chì si trova oghje nantu à a cumuna di Calinzana. Custì facenu una piccula chjesa.</P> <P class="texte">Cù a ghjunta di i Saracini, à parte da u seculu IX, a cappella serà distrutta duie volte. Quella chì esiste ancu oghje hè di u seculu XV.</P> <P class="texte">U cultu di Santa Ristituta hè restatu, malgradu tutte e ruvine chì si accumulavanu in l'isula. A' u seculu XVI, u storicu Filippini hà vistu, un 21 maghju, a folla di i Calvesi parte abbonorone per andà in pelegrinaggiu in Olmia. U 21 maghju hè diventatu ghjornu festivu in tutta a dioccesi di Sagone è Santa Ristituta a pregavanu da u Capicorsu à Bonifaziu.</P> <P class="texte">A legenda hà mudificatu a storia vera di a santa, dice prete Alberti. L'anu fatta more è marturià in l'Africa à l'epica di i Vandali. Petru Morati, in a so "Pratica Manuale", scrittta in principiu di u 18èsimu seculu, conta chì Ristituta era una vergine e martira di Bonifaziu; chì u so corpu hè statu messu in una cascia in marmaru abbandunata da un battellu nantu à a marina di Calvi; chì un rimitu ebbe l'avisu, in sonniu, di andà à circalla; chì, cù un carru è un paghju di boi, a pupulazione ricuperò a santa reliquia è li fece una chjesa.</P> <P class="texte">U fattu stranu hè chì, cù e ruvine è e ricustruzzioni, u sarcofacu smarrì. Ugnunu ne parlava ma nisunu si arricurdava di avellu vistu. Solu, un omu, u canonicu Alberti, era persuasu ch'ellu era sottu à l'altare di a cappella. Di ghjennaghju di u 1951, ottense, da u vescu, u permessu di fà un scavu, ma senza dì nunda à nimu. Sottu à l'altare, ci era una critta cù pitture à l'affrescu chì riprisentavanu u martiriu di a santa è un boia chì a scapava, è - maraviglia ! - a cascia in marmaru era custì. Fù aperta à u mese d'agostu di u 1951 in priseneza di una cummissione canonica cumposta di auturità religiose è civile è di un medicu specialistu di u scheletru umanu. Anu trova 12 ossi femurali è ciò chì restava di l'osse di i sei martiri. Dui femurali eranu di una donna: Santa Ristituta.</P> <P class="texte">Trentatrè anni dopu, u 22 agostu 1984, a Sacra Cungregazione di i Riti facia di Santa Ristituta a patrona celesta di Calinzana è di tutta a Balagna.</P> <P class="texte">U canonicu Alberti conta chì Santa Ristituta hà fattu è face miraculi è chì, di tantu in tantu, ci hè ghjente chì sente canti chì sortenu da a chjesa viota.</P> <P> </P> <h3><A NAME="ghjulia"></A><A NAME="Rita"></A>22.V.</h3> <P class="titre2">Santa Ghjulia. Santa Rita.</P> <P class="texte">Secondu i Bollandisti, Ghjulia era una nobile cartaginese quandu, in l'annu 439 scalonu i Vandali. Fatta schjava, hè stata venduta à un neguziante d'urigine siriacca, chjamatu Eusebiu.</P> <P class="texte">Ghjulia era una serva cusì cumpiita è Eusebiu tenia tantu à ella chì, quandu, pè u so cummerciu, partì pè a Gallia, a si purtò.</P> <P class="texte">U battellu fece una arretta in Capicorsu, in un locu chjamatu u Prumuntoriu Sacru da i Rumani, duv'ellu ci hè oghje u paese di Nomza. Issu ghjornu, festighjavanu i dii pagani. Eusebiu participò à e ceremonie, ma Ghjulia, chì ghjera cristiana, ricusò. Allora, l'anu pigliata pè i capelli è l'anu striscinata, minenduli pugni è stafilate in faccia. E' po l'anu messa nantu à una croce è l'anu lasciata more. Quand'ella spirava, una culomba, simbulu di purezza, hè surtita da a bocca di a santa.</P> <P class="texte">Quessa hè a legenda conta da i Bollandisti, i cuntinuvatori di u Ghjesuitu Bollandu chì avia principiatu à scrive l'Atti di i Santi. Ma certi preti dicenu chì ùn ci hè micca più bugiardu chè un Bollandistu. Allora, anu contu altrimente u martiriu di Santa Ghjulia.</P> <P class="texte">Ghjulia serebbi stata una Corsa di Nomza à l'epica di Santa Divota. Fù persecutata in principiu di u seculu quartu, quandu Diuclezianu era imperatore. Cum'ella ricusava di assiste à i sacrifizii fatti in l'onore di i dii pagani, l'anu torturata. Dicenu chì l'anu tagliatu i petti è lampati nantu à un scogliu sottu à u paese. Tandu, custì, nascinu duie surgenti d'acqua miraculosa. Dopu, l'anu liata à una fica è l'anu lasciata more.</P> <P class="texte">Per francalle da i Saracini, i Cristiani anu purtatu e so reliquie in l'isula di a Gorgona è po in Brescia è, da tandu, a santa hè festighjata in tutta l'Italia suprana.</P> <P class="texte">U 5 agostu 1809, dunque ondeci anni nanzu à Santa Divota, Santa Ghjulia hè stata pruclamata patrona principale di a Corsica cù ritu doppiu è uttava.</P> <P class="texte">A' a data di u 22 maghju, u Martirologu rumanu dice: "in Corsica, Santa Ghjulia, vergine, chì ebbe a curona di a gloria cù u suppliziu di a croce".</P> <P class="texte">Etimolugia è nomi: Cf u 12 aprile. In Corsica, in u 1981, Ghjulia venia à u tredecesimu rangu di i nomi feminili. Era quellu di ondeci donne nantu à mille.</P> <P class="texte">Paesi è cità: Livornu. In Corsica: Nonza (tutti i trè anni, facenu festa sulenne cù una grande prucessione.</P> <P class="texte">Prutezzione: E giovane mamme chì temianu chì u so latte si secchi, facianu u pelegrinaggiu scalze.</P> <P class="texte">Rita era una puveretta taliana, nata in Cascia, pruvincia di Perugia, versu l'annu 1381. Dopu à a perdita di u maritu è di dui figlioli si era fatta sora. Hè morta u 22 maghju 1447.</P> <P class="texte">Etimolugia è nomi: Cf Margherita Bourgeoys (12 ghjennaghju).</P> <P class="texte">Prutezzione: Santa Rita hè cunsiderata cum'è l'avucata di e cause perse è a santa di l'impussibile. In parechji paesi di Corsica u so cultu a supraniatu quellu di Santa Ghjulia.</P> <P class="texte">Prutezzione: Rita a preganu pè avè figlioli.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Desideriu"></A>23.V.</h3> <P class="titre2">Santu Desideriu.</P> <P class="texte">A' a fine di u seculu sestu, Desideriu era u vescu di Vienna in u Delfinatu, oghje in u dipartimentu di l'Isère.</P> <P class="texte">Tandu, u rè di l'Austrasia avia 15 anni. Chì guvernava era a mammone, a famosa Brunehaut, una donna assai licenziosa. A' a Corte, ùn ci era chè scandali è Desideriu i dinunziava.</P> <P class="texte">L'annu 602, Brunehaut hà cunvucatu un cunciliu in Cabiglionu (l'attuale Chalon-sur-Saône) è hà fattu testimunià una donna, chjamata Ghjusta, chì hà pretesu esse stata furzata da Desideriu. E' Desideriu fù esiliatu.</P> <P class="texte">Ghjusta essendu morta di una manera strana, Brunehaut si pigliò di paura è richjamò à Desideriu chì riprincipiò à cundannà publicamente i fatti scabrosi di a regina.</P> <P class="texte">Allora, a regina hà mandatu i so suldati chì anu tombu u vescu à petrate. Era u 23 maghju di l'annu 607, in un locu chjamatu oghje Daint-Didier-sur-Chalaronne.</P> <P class="texte">Sei anni dopu, u rè di a Neustria fece more à Brunehaut appesa à a coda di un cavallu.</P> <P class="texte">Etimolugia: da u lat. "desideratus" (desideratu, bramatu). U nome era datu per esprime l'auguriu di salvezza spirituale o a gratitutine pè a nascita di un figliolu assai aspetatu.</P> <P class="texte">Paesi è cità: Lione (11 ferraghju).</P> <P class="texte">Casate: Desideri, Didier.</P> <P class="texte">Nomi: Dees, Desiderata, Desideratu, Desideratus, Desideria Desiderio, Desideriu, Desiderius, Désirat, Désiré, Désirée, Didier, Didiot, Disa, Dizier.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Dunazianu"></A><A NAME="Rugazianu"></A>24.V.</h3> <P class="titre2">I Santi Dunazianu è Rugazianu.</P> <P class="texte">Dunazianu è Rugazianu eranu fratelli. Campavanu in Condevincum, l'attuale cità di Nantes, dipartimentu di a Loire-Atlantique, à l'epica chì Massiminu era imperatore, dunque trà l'annu 235 è l'annu 238.</P> <P class="texte">Dunazianu era Cristianu. Rugazianu si preparava à esse battizatu. Dinunziati, sò stati cunvucati davanti à u legatu di l'imperatore.</P> <P class="texte">U legatu disse à Dunazianu:</P> <P class="texte">- "Un' ti cuntenti di ricusà u cultu di Giove è Appollu, ma predicheghji quellu di u crucifissatu è cunverti ghjente".</P> <P class="texte">- "Eiu vurebbi caccià tuttu u mondu da l'errore", rispose Dunazianu.</P> <P class="texte">U ghjudice u mandò in prigiò è fece vene u fratellu. Li disse:</P> <P class="texte">- "Cumu hè? ancu tù ti voli imbruttà cù u battezimu? Sì à tempu. Rinuncia !".</P> <P class="texte">Rugazianu fece listessa risposta chè u fratellu.</P> <P class="texte">U lindumane sò stati marturiati nantu à un cavallettu è scapati.</P> <P class="texte">Avianu passatu tutta a nuttata à pregà è à basgiassi. Rugazianu, in a so nucentità, credia chì i basgi di u fratellu pudianu sustituì l'acqua di u battezimu.</P> <P class="texte">Etimolugia: da u lat. "donatus" (datu da Diu, cuncessu da Diu).</P> <P class="texte">Casate: Donati, Donatini.</P> <P class="texte">Nomi, Donat, Donata, Donatella, Donatien, Donatienne, Donatio, Donato, Donatu, Donella, Donelle, Donetta, Donna, Dunata, Dunatu, Dunaziana, Dunazianu.</P> <P class="texte">Paesi è cità: Nantes.</P> <P class="texte">Prutezzione: tonu è inundazioni.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Suffia"></A>25.V.</h3> <P class="titre2">Santa Suffia.</P> <P class="texte">Suffia era nata u 13 dicembre 1779 in Joigny, piccula cità di l'attuale dipartimentu di l'Yonne. Si chjamava Madeleine-Sophie Barat. U babbu era un picculu vignaghjolu di a Burgogna.</P> <P class="texte">Suffia avia un fratellu prete, più vechju chè ella di ondeci anni. Era un omu stranu. Hà educatu cumu si deve a surella, amparenduli grecu è latinu, ma ùn li permettia nisunu riposu, nisunu piacè, nisuna gioia è, per un sì o per un nò, a schjaffittava. Un ghjornu chì li uffrì un rigalu, u li spulò in faccia.</P> <P class="texte">A campa, per Suffia, fù à 20 anni, di scuntrà in Parigi un ghjesuitu, Patre Varin.</P> <P class="texte">Varin avia in l'idea di fà un istitutu pè e figliole di i nobili è di i ricchi burghesi. Suffia era a donna chì li ci vulia per issa realizazione.</P> <P class="texte">In u 1801, in un cullegiu d'Amiens, nascia a Cungregazione di e Donne di u Sacru Core di Ghjesù. Suffia, chì avia tandu 22 anni, ne fù a direttrice.</P> <P class="texte">A Cungregazione hè stata ricunnusciuta da u papa in u 1815. Trentacinque anni dopu, pussedia 65 case in Francia è fora di Francia. Maddalena Suffia era diventata una educatrice assai capace. Per l'eleve, bastava à fà u cuntrariu di ciò chì u fratellu avia fattu cun ella: lascià l'anime sbucciassi è micca tiranizalle.</P> <P class="texte">Etimolugia: da u gr. "sophia" (saviezza).</P> <P class="texte">Nomi, Fei, Fia, Fieke, Fiken, Fletje, Sadhbha, Sofa, Söff, Soffi, Sofia, Sofie, Sofija, Sonia, Sonja, Sonya, Sopherl, Sophia, Sophie, Sophus, Sophy, Süff, Suffia, Sufia, Zoffi, Zofia.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Filippu Neri"></A>26.V.</h3> <P class="titre2">Santu Filippu Neri.</P> <P class="texte">Filippu era di i Neri di Firenze, una famiglia chì campava in u benistà. Hè natu in u 1515. Era un zitellu intelligente, sempre alegru, amatore di puesia è di musica. A' l'età di 20 anni, si ne và in Roma duv'ellu campa sinu à a morte, à 80 anni, u 26 maghju di u 1595.</P> <P class="texte">In Roma, per vive, principiò per dà qualchì lezzione è scrive puesie ch'ellu vendia. A sera, in a so casa, ricevia unipochi di giovani è ridianu, ciarlavanu, cantavanu. Dopu, Filippu li cantava u Vangellu.</P> <P class="texte">A' 37 anni si hè fattu prete è ghjè diventatu u predicadore è cunfessore u più celebre di a capitale.</P> <P class="texte">Avia pigliatu l'abitutine di dì a so messa in privatu per via chì ci truvava tantu piacè chì a celebrazione durava ore è ore. Ci si preparava ghjuchendusi cù u so misgiu, è po cullava à l'altare è entrava in visibiliu. U servente u lasciava solu è ùn vultava chè quand'ellu sentia sunà a campanella.</P> <P class="texte">Filippu avia 60 anni quandu u papa li dete a vechja chjesa di San Ghjilormu. L'hà rifatta, aghjunghjenduci un pezzu per pudè pregà è cantà. Issu pezzu, u chjamavanu l'oratoriu. Hà datu u so nome à issi drami lirichi nantu à parulle religiose cù soli, cori è orchestru. Hè dinù custì chì ghjè stata creata a Cungregazione di l'Oraturiani, una adunanza di preti seculari, liberi di fà ciò chì li piacia.</P> <P class="texte">Etimolugia, casate è nomi: Cf u 3 maghju.</P> <P class="texte">Paesi è cità: Italia (26 maghju), Parigi (21 maghju). In Corsica: Soriu.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Agustinu di Canterbury"></A>27.V.</h3> <P class="titre2">Santu Agustinu di Canterbury.</P> <P class="texte">Santu Agustinu hè l'apostulu di l'Inghilterra duv'ellu hè statu mandatu da u papa Gregoriu Magnu. Era un frate di San Benedettu. L'annu 597, di veranu, sbarcava quallà cù quattru cumpagni. Avia per missione di evangelizà i Sassoni, stabiliti in u paese 120 anni nanzu, dopu à a caduta di l'imperu rumanu.</P> <P class="texte">A missione ebbe gran successu. Ettelbertu, u più putente di i rè sassoni, fù battizatu è fece una cattedrale è un munasteru in a so capitale di Canterbury. In menu di sei anni, trè viscuvati eranu creati: Canterbury, Londra è Mancester.</P> <P class="texte">In Inghilterra, ùn ci era micca chè pagani. In u paese gallese, i Celti eranu cristiani è, cun elli, Agustinu hè statu sgalabatu. Quand'ellu hà cunvucatu i so veschi per fassi ricunnosce cum'è primatu è falli accettà a liturgia rumana, l'hà ricevuti à pusà, senza una cria di famigliarità. Quelli ùn u volsenu stè à sente nunda è si ne sò andati.</P> <P class="texte">Etimolugia, casate è nomi: Cf u 28 agostu.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Ghjermanu"></A>28.V.</h3> <P class="titre2">Santu Ghjermanu.</P> <P class="texte">Ghjermanu hè natu versu l'annu 496 in Augustudunu, l'attuale cità di Autun, in u dipartimentu di a Saône-et-Loire.</P> <P class="texte">U so amicu San Furtunatu hà contu ch'ellu hè natu è hà campatu per miraculu. A mamma si vulia scuncià ma ùn a ci fece. Una zia li avia preparatu un velenu ma hè u figliolu di issa dunnaccia chì u s'hà betu.</P> <P class="texte">Ghjermanu hà studiatu in Aballone, l'attuale Avalon, in u dipartimentu di l'Yonne. Hè statu parechji anni ind'un parente ch'ellu avia in Burgogna è po, à 35 anni, si hè fattu prete.</P> <P class="texte">A' 40 anni, l'anu datu a direzzione di l'abbazia di Sinfurianu, in a cità nativa, occupata da frati di San Basiliu. Ghjermanu, à quelli frati ùn li piacia, chì ghjera troppu severu, è si ne sò sbarazzati.</P> <P class="texte">Tandu, u figliolu di Clodoveu, rè di Parigi, u si pigliò cum'è vescu. Custì hà pruvatu à amendà i figliulini di Clodoveu. Quelli eranu cristiani, ma u so istintu era salvaticu, è ùn pobbe adestralli.</P> <P class="texte">Hè San Ghjermanu chì hà creatu l'abbazia San Vincensiu, diventata celebre cù u nome di Saint-Germain-des-Prés.</P> <P class="texte">Hè mortu u 28 maghju di l'annu 576. Avia una ottantina d'anni.</P> <P class="texte">Etimolugia: da u lat; "germanus", (di listessu sangue, di listessa razza).</P> <P class="texte">Casate: Germani.</P> <P class="texte">Nomi, Garmon, Germain, Germaine, German, Germana, Germano, Germanus, Germentsje, Germina, Ghjermana, Ghjermanu, Guermana, Guermane, Guermoussia, Jermen.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Massiminu"></A><A NAME="Gherardina"></A>29.V.</h3> <P class="titre2">San Massiminu. A Beata Gherardina.</P> <P class="texte">Massiminu era vescu di Trevi, in Alemagna, quandu, l'annu 335, ghjunse in issa cità, cum'è esiliatu, santu Atanasiu.</P> <P class="texte">Massiminu udiava è cumbattia l'Ariani. L'annu 343, u cunciliu arianu di Filippopolis, in Bulgaria, l'hà scumunicatu, ma, in Trevi, era ellu u patrone è fù arcivescu di a cità sinu à ch'ellu hè mortu, u 12 sittembre di l'annu 349.</P> <P class="texte">Etimolugia, casate è nomi: Cf Massimu (14 aprile).</P> <P class="texte">Gherardina di Toscana hè stata maritata per forza cù un giuvanottu bon cristianu chì, ellu dinù, vulia stassi figliu. Dopu à avè campatu inseme qualchì annu, si sò staccati. Ellu si hè fattu frate camaldulese à San Savinu di Pisa, ella, terziaria in listessa cungregazione.</P> <P class="texte">Gherardina hà campatu cum'è una rimita in una cellula fora di l'abbazia. Hè morta in u 1240.</P> <P class="texte">Etimolugia, casate è nomi: Cf Gherardu (3 uttobre).</P> <P> </P> <h3><A NAME="Ferdinandu (o Ferrandu)"></A>30.V.</h3> <P class="titre2">Santu Ferdinandu (o Ferrandu)</P> <P class="texte">Ferdinandu u Terzu hè u rè di Leone è Castiglia chì hà cacciatu l'Arabi da l'Andalusia. Era natu in u 1199 vicinu à Salamanca.</P> <P class="texte">L'Arabi musulmani anu occupatu a Spagna da l'annu 771 à l'annu 1492. Ci si sò dunque mantenuti quasi ottu seculi.</P> <P class="texte">Quandu Ferdinandu Terzu hè statu fattu rè, avianu digià persu a Castiglia, u Leone, a Navarra è l'Aragone. Ellu fece a guerra à quelli chì restavanu è quand'ellu hè mortu, u 30 maghju 1252, ùn avianu più chè l'emiratu di Granata.</P> <P class="texte">Hè Ferdinandu chì hà fattu chì a parlata castigliese hè diventata a lingua spagnola.</P> <P class="texte">Ferdinandu era u cuginu carnale di San Luigi, rè di Francia. E mamme eranu surelle. Tramindui anu guvernatu cum'è omi ghjusti è devoti.</P> <P class="texte">Etimolugia: da u germanicu "fried" (prutettore) è "nant" (arditu, risulutu).</P> <P class="texte">Casate: Ferdinandi, Ferrandi, Ferrandini, Ferendini.</P> <P class="texte">Nomi: Ferd, Ferdie, Ferdinand, Ferdinanda, Ferdinande, Ferdinando, Ferdinandu, Ferdl, Fernand, Fernanda, Fernande, Fernando, Fernandu, Ferranda, Ferrandu, Ferrante, Fertel, Friedenand, Hernando.</P> <P> </P> <h3><A NAME="Pierretta"></A>31.V.</h3> <P class="titre2">Visitazione di Maria Vergine. Santa Pieretta.</P> <P class="texte">Maria chì ghjera incinta per opera di u Spiritu Santu, fece una visita à Lisabetta chì, ella, era incinta di Ghjambattista u Precursore.</P> <P class="texte">Lisabetta a salutò cù e parulle chì sò oghje in l'Ave Maria: "Benedetta sie tù frà e donne, è benedettu sia u fruttu di u to ventre". E' Maria rispose: "L'anima meia magnifica u Signore".</P> <P class="texte">Pieretta, o piuttostu Petruniglia, postu chì i sapienti dicenu chì u nome di issa santa era u feminile di Petroniu è micca di Pieru, hè riprisentata, in e pitture è e statue, à spazzula in manu.</P> <P class="texte">Dicenu ch'ella pulia a casa di Petru, l'apostulu. Certi pretendenu ch'ella era a so figliola spirituale, ricunnuscente di esse stata cunvertita. D'altri, ch'ella era a so vera figliola.</P> <P class="texte">Petruniglia hè stata a Santa Patrona di a Francia sinu à u seculu dicessettesimu. Tandu, "Pierette Périne, Pérette è Pernelle" ci ne era tantu è più. Arricurdemuci di a favula di La Fontaine: "Pérette et le pot au lait".</P> <P class="texte">Etimolugia, casate è nomi: Cf Petru (29 ghjugnu). </p> </div> </div> </div> <script> const menuHandler = () =>{ var hamburgerMenu = document.getElementById('hamburger-menu'); //var langToggler = document.getElementById('lang-toggle'); var overlay = document.getElementById('hamburger-menu-deployed'); var toBeToggled = document.getElementsByClassName('icon-menu'); hamburgerMenu.addEventListener('click', () => { hamburgerMenu.classList.toggle('close'); for (let i=0; i<toBeToggled.length; i++) { toBeToggled[i].classList.toggle('icon-menu-deployed'); } //langToggler.classList.toggle('overlay'); overlay.classList.toggle('overlay'); }); overlay.addEventListener('click', () => { for (let i=0; i<toBeToggled.length; i++) { toBeToggled[i].classList.toggle('icon-menu-deployed'); } //langToggler.classList.remove('overlay'); overlay.classList.remove('overlay'); }); } window.addEventListener('DOMContentLoaded', menuHandler()); </script><script> let structuredContent = { "lang-toggle-button" : { "fr-co": '<img class="img-flag" src="https://adecec.net/adecec/img/flag-co.svg">', "fr-fr": '<img class="img-flag" src="https://adecec.net/adecec/img/flag-fr.svg">' }, "introduction" : { "fr-co": "<h1> Maghju </h1> <h2> Tutti i santi di u mese di maghju </h2> <p> n猫 per maghju, n猫 per maghj貌... a sanu i santi </p>", "fr-fr": "<h1> Mai </h1> <h2> Tous les saints du mois de mai </h2> <p> en mai, laes saints font ce qu leur plait </p>" }, }; generateContent(structuredContent); </script>