CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Evul Mediu Timpuriu - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"86e6a1d0-1612-4326-8687-8dacaff03ef3","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Evul_Mediu_Timpuriu","wgTitle":"Evul Mediu Timpuriu","wgCurRevisionId":16499591,"wgRevisionId":16499591,"wgArticleId":225329,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Webarchive template wayback links","Articole fără note de subsol","Articole care nu reprezintă punct de vedere mondial","Articole Wikipedia cu identificatori GND","Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV","Articole Wikipedia cu control de autoritate","Evul Mediu timpuriu"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Evul_Mediu_Timpuriu","wgRelevantArticleId": 225329,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":60000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q202763","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics": true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.media","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init" ,"ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d9/Theodora_mosaik_ravenna.jpg"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="844"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d9/Theodora_mosaik_ravenna.jpg"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="562"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d9/Theodora_mosaik_ravenna.jpg/640px-Theodora_mosaik_ravenna.jpg"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="450"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Evul Mediu Timpuriu - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediu_Timpuriu"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediu_Timpuriu"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Evul_Mediu_Timpuriu rootpage-Evul_Mediu_Timpuriu skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow"><span>Facebook</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Evul+Mediu+Timpuriu" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Evul+Mediu+Timpuriu" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Evul+Mediu+Timpuriu" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Evul+Mediu+Timpuriu" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Prăbușirea_Romei_(372-410)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Prăbușirea_Romei_(372-410)"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1</span> <span>Prăbușirea Romei (372-410)</span> </div> </a> <ul id="toc-Prăbușirea_Romei_(372-410)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Perioada_migrațiilor_400-700" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Perioada_migrațiilor_400-700"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2</span> <span>Perioada migrațiilor 400-700</span> </div> </a> <ul id="toc-Perioada_migrațiilor_400-700-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Imperiul_Bizantin" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Imperiul_Bizantin"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3</span> <span>Imperiul Bizantin</span> </div> </a> <ul id="toc-Imperiul_Bizantin-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Expansiunea_islamului_(632-750)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Expansiunea_islamului_(632-750)"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4</span> <span>Expansiunea islamului (632-750)</span> </div> </a> <ul id="toc-Expansiunea_islamului_(632-750)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Ascensiunea_Occidentului_latin_(700-850)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Ascensiunea_Occidentului_latin_(700-850)"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5</span> <span>Ascensiunea Occidentului latin (700-850)</span> </div> </a> <ul id="toc-Ascensiunea_Occidentului_latin_(700-850)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Italia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Italia"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6</span> <span>Italia</span> </div> </a> <ul id="toc-Italia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Anglia_anglo-saxonă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Anglia_anglo-saxonă"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7</span> <span>Anglia anglo-saxonă</span> </div> </a> <ul id="toc-Anglia_anglo-saxonă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Imperiul_francilor" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Imperiul_francilor"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8</span> <span>Imperiul francilor</span> </div> </a> <ul id="toc-Imperiul_francilor-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Feudalismul" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Feudalismul"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9</span> <span>Feudalismul</span> </div> </a> <ul id="toc-Feudalismul-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Vikingi_(793-1066)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Vikingi_(793-1066)"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">10</span> <span>Vikingi (793-1066)</span> </div> </a> <ul id="toc-Vikingi_(793-1066)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Europa_de_Răsărit_600-1000" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Europa_de_Răsărit_600-1000"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">11</span> <span>Europa de Răsărit 600-1000</span> </div> </a> <ul id="toc-Europa_de_Răsărit_600-1000-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Imperiul_Bulgar" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Imperiul_Bulgar"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">12</span> <span>Imperiul Bulgar</span> </div> </a> <ul id="toc-Imperiul_Bulgar-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Cultura" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Cultura"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">13</span> <span>Cultura</span> </div> </a> <ul id="toc-Cultura-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Educația_clasică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Educația_clasică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">14</span> <span>Educația clasică</span> </div> </a> <ul id="toc-Educația_clasică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Declinul_în_Occident" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Declinul_în_Occident"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">15</span> <span>Declinul în Occident</span> </div> </a> <ul id="toc-Declinul_în_Occident-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Știința" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Știința"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">16</span> <span>Știința</span> </div> </a> <ul id="toc-Știința-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Renașterea_Carolingiană" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Renașterea_Carolingiană"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">17</span> <span>Renașterea Carolingiană</span> </div> </a> <ul id="toc-Renașterea_Carolingiană-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Cultura_bizantină" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Cultura_bizantină"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">18</span> <span>Cultura bizantină</span> </div> </a> <ul id="toc-Cultura_bizantină-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Contribuția_islamului" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Contribuția_islamului"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">19</span> <span>Contribuția islamului</span> </div> </a> <ul id="toc-Contribuția_islamului-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Creștinismul" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Creștinismul"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">20</span> <span>Creștinismul</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Creștinismul-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Creștinismul subsection</span> </button> <ul id="toc-Creștinismul-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Creștinarea_occidentului" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Creștinarea_occidentului"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">20.1</span> <span>Creștinarea occidentului</span> </div> </a> <ul id="toc-Creștinarea_occidentului-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Urbanizarea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Urbanizarea"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">21</span> <span>Urbanizarea</span> </div> </a> <ul id="toc-Urbanizarea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Fondarea_Sfântului_Imperiu_Roman_(secolul_al_zecelea)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Fondarea_Sfântului_Imperiu_Roman_(secolul_al_zecelea)"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">22</span> <span>Fondarea Sfântului Imperiu Roman (secolul al zecelea)</span> </div> </a> <ul id="toc-Fondarea_Sfântului_Imperiu_Roman_(secolul_al_zecelea)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Europa_în_anul_1000" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Europa_în_anul_1000"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">23</span> <span>Europa în anul 1000</span> </div> </a> <ul id="toc-Europa_în_anul_1000-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Evul_mediu_timpuriu_în_Asia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Evul_mediu_timpuriu_în_Asia"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">24</span> <span>Evul mediu timpuriu în Asia</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Evul_mediu_timpuriu_în_Asia-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Evul mediu timpuriu în Asia subsection</span> </button> <ul id="toc-Evul_mediu_timpuriu_în_Asia-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-China" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#China"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">24.1</span> <span>China</span> </div> </a> <ul id="toc-China-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Axă_temporală" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Axă_temporală"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">25</span> <span>Axă temporală</span> </div> </a> <ul id="toc-Axă_temporală-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">26</span> <span>Note</span> </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Vezi_și" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Vezi_și"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">27</span> <span>Vezi și</span> </div> </a> <ul id="toc-Vezi_și-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bibliografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Bibliografie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">28</span> <span>Bibliografie</span> </div> </a> <ul id="toc-Bibliografie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">29</span> <span>Legături externe</span> </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Comută cuprinsul</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading"><span class="mw-page-title-main">Evul Mediu Timpuriu</span></h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 56 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-56" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">56 limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Alta_Edat_Meya" title="Alta Edat Meya – aragoneză" lang="an" hreflang="an" data-title="Alta Edat Meya" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragoneză" class="interlanguage-link-target"><span>Aragonés</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%84%D8%B9%D8%B5%D9%88%D8%B1_%D8%A7%D9%84%D9%88%D8%B3%D8%B7%D9%89_%D8%A7%D9%84%D9%85%D8%A8%D9%83%D8%B1%D8%A9" title="العصور الوسطى المبكرة – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="العصور الوسطى المبكرة" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target"><span>العربية</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Alta_Ed%C3%A1_Media" title="Alta Edá Media – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Alta Edá Media" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target"><span>Asturianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B0%D0%BD%D0%BD%D0%BE_%D1%81%D1%80%D0%B5%D0%B4%D0%BD%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BA%D0%BE%D0%B2%D0%B8%D0%B5" title="Ранно средновековие – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Ранно средновековие" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target"><span>Български</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Alta_edat_mitjana" title="Alta edat mitjana – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Alta edat mitjana" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target"><span>Català</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Ran%C3%BD_st%C5%99edov%C4%9Bk" title="Raný středověk – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Raný středověk" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target"><span>Čeština</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Oesoedd_Canol_Cynnar" title="Oesoedd Canol Cynnar – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Oesoedd Canol Cynnar" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target"><span>Cymraeg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Tidlig_middelalder" title="Tidlig middelalder – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Tidlig middelalder" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target"><span>Dansk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Fr%C3%BChmittelalter" title="Frühmittelalter – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Frühmittelalter" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target"><span>Deutsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%A0%CF%81%CF%8E%CE%B9%CE%BC%CE%BF%CF%82_%CE%9C%CE%B5%CF%83%CE%B1%CE%AF%CF%89%CE%BD%CE%B1%CF%82" title="Πρώιμος Μεσαίωνας – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Πρώιμος Μεσαίωνας" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target"><span>Ελληνικά</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Early_Middle_Ages" title="Early Middle Ages – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Early Middle Ages" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target"><span>English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Frua_Mezepoko" title="Frua Mezepoko – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Frua Mezepoko" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target"><span>Esperanto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Alta_Edad_Media" title="Alta Edad Media – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Alta Edad Media" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target"><span>Español</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Varakeskaeg" title="Varakeskaeg – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Varakeskaeg" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target"><span>Eesti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Goi_Erdi_Aroa" title="Goi Erdi Aroa – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Goi Erdi Aroa" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target"><span>Euskara</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D9%82%D8%B1%D9%88%D9%86_%D9%88%D8%B3%D8%B7%D8%A7%DB%8C_%D8%A2%D8%BA%D8%A7%D8%B2%DB%8C%D9%86" title="قرون وسطای آغازین – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="قرون وسطای آغازین" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target"><span>فارسی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Varhaiskeskiaika" title="Varhaiskeskiaika – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Varhaiskeskiaika" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Suomi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Haut_Moyen_%C3%82ge" title="Haut Moyen Âge – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Haut Moyen Âge" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target"><span>Français</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fur mw-list-item"><a href="https://fur.wikipedia.org/wiki/Alte_et%C3%A2t_di_mie%C3%A7" title="Alte etât di mieç – friulană" lang="fur" hreflang="fur" data-title="Alte etât di mieç" data-language-autonym="Furlan" data-language-local-name="friulană" class="interlanguage-link-target"><span>Furlan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy mw-list-item"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Iere_Midsiuwen" title="Iere Midsiuwen – frizonă occidentală" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Iere Midsiuwen" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frizonă occidentală" class="interlanguage-link-target"><span>Frysk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/An_Mhe%C3%A1naois_Luath" title="An Mheánaois Luath – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="An Mheánaois Luath" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Gaeilge</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Alta_Idade_Media" title="Alta Idade Media – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Alta Idade Media" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target"><span>Galego</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%A8%D7%90%D7%A9%D7%99%D7%AA_%D7%99%D7%9E%D7%99_%D7%94%D7%91%D7%99%D7%A0%D7%99%D7%99%D7%9D" title="ראשית ימי הביניים – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="ראשית ימי הביניים" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target"><span>עברית</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D5%8E%D5%A1%D5%B2_%D5%B4%D5%AB%D5%BB%D5%B6%D5%A1%D5%A4%D5%A1%D6%80" title="Վաղ միջնադար – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Վաղ միջնադար" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target"><span>Հայերեն</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Abad_Pertengahan_Awal" title="Abad Pertengahan Awal – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Abad Pertengahan Awal" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Indonesia</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ie mw-list-item"><a href="https://ie.wikipedia.org/wiki/Medievie_temporan" title="Medievie temporan – interlingue" lang="ie" hreflang="ie" data-title="Medievie temporan" data-language-autonym="Interlingue" data-language-local-name="interlingue" class="interlanguage-link-target"><span>Interlingue</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/%C3%81rmi%C3%B0aldir" title="Ármiðaldir – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Ármiðaldir" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Íslenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Alto_Medioevo" title="Alto Medioevo – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Alto Medioevo" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target"><span>Italiano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E4%B8%AD%E4%B8%96%E5%89%8D%E6%9C%9F" title="中世前期 – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="中世前期" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target"><span>日本語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D1%80%D1%82%D0%B5_%D0%BE%D1%80%D1%82%D0%B0%D2%93%D0%B0%D1%81%D1%8B%D1%80" title="Ерте ортағасыр – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Ерте ортағасыр" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target"><span>Қазақша</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EC%A4%91%EC%84%B8_%EC%A0%84%EA%B8%B0" title="중세 전기 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="중세 전기" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target"><span>한국어</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lmo mw-list-item"><a href="https://lmo.wikipedia.org/wiki/Alt_Medioevo" title="Alt Medioevo – Lombard" lang="lmo" hreflang="lmo" data-title="Alt Medioevo" data-language-autonym="Lombard" data-language-local-name="Lombard" class="interlanguage-link-target"><span>Lombard</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Ankstyvieji_viduram%C5%BEiai" title="Ankstyvieji viduramžiai – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Ankstyvieji viduramžiai" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target"><span>Lietuvių</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B0%D0%BD_%D1%81%D1%80%D0%B5%D0%B4%D0%B5%D0%BD_%D0%B2%D0%B5%D0%BA" title="Ран среден век – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Ран среден век" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target"><span>Македонски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Vroege_middeleeuwen" title="Vroege middeleeuwen – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Vroege middeleeuwen" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Nederlands</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Tidleg_mellomalder" title="Tidleg mellomalder – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Tidleg mellomalder" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk nynorsk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Tidlig_middelalder" title="Tidlig middelalder – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Tidlig middelalder" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk bokmål</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Nauta_Edat_Mejana" title="Nauta Edat Mejana – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Nauta Edat Mejana" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target"><span>Occitan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Wczesne_%C5%9Bredniowiecze" title="Wczesne średniowiecze – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Wczesne średniowiecze" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target"><span>Polski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D8%AF_%D9%85%D9%86%DA%81%D9%86%D9%8A%D9%88_%D9%BE%DB%90%DA%93%D9%8A%D9%88_%D9%84%D9%88%D9%85%DA%93%D9%8A_%D9%BE%DA%93%D8%A7%D9%88%D9%88%D9%86%D9%87" title="د منځنيو پېړيو لومړي پړاوونه – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="د منځنيو پېړيو لومړي پړاوونه" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target"><span>پښتو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt badge-Q70893996 mw-list-item" title=""><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Alta_Idade_M%C3%A9dia" title="Alta Idade Média – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Alta Idade Média" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target"><span>Português</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rm mw-list-item"><a href="https://rm.wikipedia.org/wiki/Temp_medieval_tempriv" title="Temp medieval tempriv – romanșă" lang="rm" hreflang="rm" data-title="Temp medieval tempriv" data-language-autonym="Rumantsch" data-language-local-name="romanșă" class="interlanguage-link-target"><span>Rumantsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B0%D0%BD%D0%BD%D0%B5%D0%B5_%D0%A1%D1%80%D0%B5%D0%B4%D0%BD%D0%B5%D0%B2%D0%B5%D0%BA%D0%BE%D0%B2%D1%8C%D0%B5" title="Раннее Средневековье – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Раннее Средневековье" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target"><span>Русский</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sc mw-list-item"><a href="https://sc.wikipedia.org/wiki/Edade_M%C3%A8dia_Arta" title="Edade Mèdia Arta – sardiniană" lang="sc" hreflang="sc" data-title="Edade Mèdia Arta" data-language-autonym="Sardu" data-language-local-name="sardiniană" class="interlanguage-link-target"><span>Sardu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sd mw-list-item"><a href="https://sd.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%88%D9%86%D8%AF%D8%A7%DA%BE%D9%88_%D8%AF%D9%88%D8%B1" title="اونداھو دور – sindhi" lang="sd" hreflang="sd" data-title="اونداھو دور" data-language-autonym="سنڌي" data-language-local-name="sindhi" class="interlanguage-link-target"><span>سنڌي</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Rani_srednji_vijek" title="Rani srednji vijek – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Rani srednji vijek" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target"><span>Srpskohrvatski / српскохрватски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Early_Middle_Ages" title="Early Middle Ages – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Early Middle Ages" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target"><span>Simple English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/V%C4%8Dasn%C3%BD_stredovek" title="Včasný stredovek – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Včasný stredovek" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenčina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Mesjeta_e_hershme" title="Mesjeta e hershme – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Mesjeta e hershme" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Shqip</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B0%D0%BD%D0%B8_%D1%81%D1%80%D0%B5%D0%B4%D1%9A%D0%B8_%D0%B2%D0%B5%D0%BA" title="Рани средњи век – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Рани средњи век" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target"><span>Српски / srpski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%AA%E0%B8%A1%E0%B8%B1%E0%B8%A2%E0%B8%81%E0%B8%A5%E0%B8%B2%E0%B8%87%E0%B8%95%E0%B8%AD%E0%B8%99%E0%B8%95%E0%B9%89%E0%B8%99" title="สมัยกลางตอนต้น – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="สมัยกลางตอนต้น" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target"><span>ไทย</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Erken_Orta_%C3%87a%C4%9F" title="Erken Orta Çağ – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Erken Orta Çağ" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target"><span>Türkçe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B0%D0%BD%D0%BD%D1%94_%D1%81%D0%B5%D1%80%D0%B5%D0%B4%D0%BD%D1%8C%D0%BE%D0%B2%D1%96%D1%87%D1%87%D1%8F" title="Раннє середньовіччя – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Раннє середньовіччя" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target"><span>Українська</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/S%C6%A1_k%E1%BB%B3_Trung_C%E1%BB%95" title="Sơ kỳ Trung Cổ – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Sơ kỳ Trung Cổ" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target"><span>Tiếng Việt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E4%B8%AD%E4%B8%96%E7%BA%AA%E5%89%8D%E6%9C%9F" title="中世纪前期 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="中世纪前期" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target"><span>中文</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/Ch%C3%A1-k%C3%AE_Tiong-s%C3%A8-k%C3%AD" title="Chá-kî Tiong-sè-kí – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="Chá-kî Tiong-sè-kí" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target"><span>閩南語 / Bân-lâm-gú</span></a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="wb-langlinks-edit wb-langlinks-link"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q202763#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Evul_Mediu_Timpuriu" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Evul_Mediu_Timpuriu" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Evul_Mediu_Timpuriu"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Evul_Mediu_Timpuriu"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Evul_Mediu_Timpuriu" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Evul_Mediu_Timpuriu" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q"><span>Pagini speciale</span></a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&oldid=16499591" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini"><span>Legătură permanentă</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Evul_Mediu_Timpuriu&id=16499591&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini"><span>Citează acest articol</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FEvul_Mediu_Timpuriu"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FEvul_Mediu_Timpuriu"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Evul+Mediu+Timpuriu"><span>Creare carte</span></a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Evul_Mediu_Timpuriu&action=show-download-screen"><span>Descărcare ca PDF</span></a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p"><span>Versiune de tipărit</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Early_Middle_Ages" hreflang="en"><span>Wikimedia Commons</span></a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q202763" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16501920">.mw-parser-output .ambox{margin:0px 10%;border:1px solid #aaa;border-left:10px solid #1e90ff;background:#fbfbfb}.mw-parser-output table.ambox-notice{border-left:10px solid #1e90ff}.mw-parser-output table.ambox-speedy{border-left:10px solid #b22222;background:#fee}.mw-parser-output table.ambox-delete{border-left:10px solid #b22222}.mw-parser-output table.ambox-content{border-left:10px solid #f28500}.mw-parser-output table.ambox-style{border-left:10px solid #f4c430}.mw-parser-output table.ambox-move{border-left:10px solid #9932cc}.mw-parser-output table.ambox-protection{border-left:10px solid #bba}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-notice{border-left:10px solid #000f1e!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-speedy{background-color:#310402!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-speedy,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-delete{border-left:10px solid #070101!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-content{border-left:10px solid #261500!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-style{border-left:10px solid #544004!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-move{border-left:10px solid #1e0a28!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-protection{border-left:10px solid #bba!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-notice,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-delete,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-content,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-style,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-move,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-protection{background-color:#202122!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-notice{border-left:10px solid #000f1e!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-speedy{background-color:#310402!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-speedy,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-delete{border-left:10px solid #070101!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-content{border-left:10px solid #261500!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-style{border-left:10px solid #544004!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-move{border-left:10px solid #1e0a28!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-protection{border-left:10px solid #bba!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-notice,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-delete,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-content,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-style,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-move,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-protection{background-color:#202122!important}}</style><table class="metadata plainlinks ambox ambox ambox-style ambox-style" style=""> <tbody><tr><td class="mbox-image"><div style="width: 52px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Text_document_with_red_question_mark.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/Text_document_with_red_question_mark.svg/50px-Text_document_with_red_question_mark.svg.png" decoding="async" width="50" height="50" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/Text_document_with_red_question_mark.svg/75px-Text_document_with_red_question_mark.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/Text_document_with_red_question_mark.svg/100px-Text_document_with_red_question_mark.svg.png 2x" data-file-width="48" data-file-height="48" /></a></span></div></td><td class="mbox-text" style=""><span class="mbox-text-span">Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, <a href="/wiki/Wikipedia:Verificabilitate" title="Wikipedia:Verificabilitate">sursele</a> sale rămân neclare deoarece îi lipsesc <a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor#.E2.80.9ENote.E2.80.9D" title="Wikipedia:Citarea surselor">notele de subsol</a>.<br /> Puteți ajuta introducând <a href="/wiki/Ajutor:Note" title="Ajutor:Note">citări mai precise</a> ale surselor.<span class="hide-when-compact"> </span><span class="hide-when-compact"> </span></span></td></tr></tbody></table> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16501920"><table class="metadata plainlinks ambox ambox ambox-content ambox-content" style=""> <tbody><tr><td class="mbox-image"><div style="width: 52px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ambox_globe_content.svg" class="mw-file-description" title="Globe icon"><img alt="Globe icon" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bd/Ambox_globe_content.svg/46px-Ambox_globe_content.svg.png" decoding="async" width="46" height="38" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bd/Ambox_globe_content.svg/69px-Ambox_globe_content.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bd/Ambox_globe_content.svg/92px-Ambox_globe_content.svg.png 2x" data-file-width="350" data-file-height="290" /></a></span></div></td><td class="mbox-text" style=""><span class="mbox-text-span">Acest articol sau secțiune reprezintă în principal viziunea <b>europeană</b> asupra acestui subiect și nu neapărat felul în care este perceput acesta la nivel mondial. Vă rugăm îmbunătățiți acest articol sau discutați acest aspect pe <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Evul_Mediu_Timpuriu" title="Discuție:Evul Mediu Timpuriu">pagina de discuție</a>.<span class="hide-when-compact"> </span><span class="hide-when-compact"> </span></span></td></tr></tbody></table> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Theodora_mosaik_ravenna.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d9/Theodora_mosaik_ravenna.jpg/300px-Theodora_mosaik_ravenna.jpg" decoding="async" width="300" height="211" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d9/Theodora_mosaik_ravenna.jpg/450px-Theodora_mosaik_ravenna.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d9/Theodora_mosaik_ravenna.jpg/600px-Theodora_mosaik_ravenna.jpg 2x" data-file-width="707" data-file-height="497" /></a><figcaption>Soția lui Iustinian, Teodora, și curtea sa, într-un mozaic din secolul al VI-lea de la <a href="/w/index.php?title=Basilica_San_Vitale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Basilica San Vitale — pagină inexistentă">Basilica San Vitale</a> din <a href="/wiki/Ravenna" title="Ravenna">Ravenna</a>.</figcaption></figure> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Sacr_Gelasianum_131v_132.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/03/Sacr_Gelasianum_131v_132.jpg/300px-Sacr_Gelasianum_131v_132.jpg" decoding="async" width="300" height="225" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/03/Sacr_Gelasianum_131v_132.jpg/450px-Sacr_Gelasianum_131v_132.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/03/Sacr_Gelasianum_131v_132.jpg/600px-Sacr_Gelasianum_131v_132.jpg 2x" data-file-width="1554" data-file-height="1165" /></a><figcaption>un manuscris din secolul al VIII-lea (Biblioteca Vaticanului, Reg. Lat. 316. foll. 131v/132r).</figcaption></figure> <p><b>Evul Mediu Timpuriu</b> reprezintă o perioadă din <a href="/wiki/Istoria_uman%C4%83" title="Istoria umană">istoria lumii</a> de după căderea <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_Apus" title="Imperiul Roman de Apus">Imperiului Roman de Apus</a>, ce se întinde pe aproximativ cinci secole, între 500 și 1000 d. Hr., perioadă urmată de <a href="/wiki/Evul_Mediu_Clasic" title="Evul Mediu Clasic">Evul Mediu Clasic sau Mijlociu</a>.<sup id="cite_ref-1" class="reference"><a href="#cite_note-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Prăbușirea_Romei_(372-410)"><span id="Pr.C4.83bu.C8.99irea_Romei_.28372-410.29"></span>Prăbușirea Romei (372-410)</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Prăbușirea Romei (372-410)" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Prăbușirea Romei (372-410)"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Declinul_Imperiului_Roman_de_Apus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Declinul Imperiului Roman de Apus — pagină inexistentă">Declinul Imperiului Roman de Apus</a>.</div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16505893">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .rellink{display:flex}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .rellink{display:flex}}</style> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hunnen.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2d/Hunnen.jpg/260px-Hunnen.jpg" decoding="async" width="260" height="170" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2d/Hunnen.jpg/390px-Hunnen.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2d/Hunnen.jpg/520px-Hunnen.jpg 2x" data-file-width="1280" data-file-height="836" /></a><figcaption> <i>Die Hunnen im Kampf mit den Alanen</i>, (Hunii în luptă cu alanii), Johann Nepomuk Geiger, 1873. <a href="/wiki/Alanii" class="mw-redirect" title="Alanii">Alanii</a>, un <a href="/w/index.php?title=Popoare_iraniene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Popoare iraniene — pagină inexistentă">popor iranian</a> ce locuiau la nord și la est de Marea Neagră au fost dislocați de <a href="/wiki/Huni" title="Huni">huni</a> la începutul <a href="/w/index.php?title=Perioada_Migra%C8%9Biilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Perioada Migrațiilor — pagină inexistentă">perioadei migrațiilor</a>, și s-au așezat în Imperiul Roman.</figcaption></figure> <p>Începând cu secolul al doilea, civilizația romană a intrat în declin, marcat de scăderi ale diverșilor indicatori, cum ar fi urbanizarea, comerțul maritim și populația. Numărul de epave mediteraneene din secolul al treilea descoperite reprezintă 40% din cel al epavelor descoperite din secolul I.<sup id="cite_ref-2" class="reference"><a href="#cite_note-2"><span class="cite-bracket">[</span>2<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Populația <a href="/wiki/Imperiul_Roman" title="Imperiul Roman">Imperiului</a> a scăzut de la 65 de milioane în 150 la 50 de milioane în 400, un declin de peste 20 %. Acest lucru a fost considerat de unii istorici ca având legătură cu perioada rece (climă) a antichității și evului mediu timpuriu (100-700), când o scădere a temperaturii globale a redus recoltele.<sup id="cite_ref-3" class="reference"><a href="#cite_note-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><a href="/wiki/Triburile_germanice" class="mw-redirect" title="Triburile germanice">Triburile germanice</a>, migrând către sud din <a href="/wiki/Scandinavia" title="Scandinavia">Scandinavia</a>, au ajuns în nordul <a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Marea Neagră</a> la începutul secolului al III-lea. Ele au creat confederații ce s-au dovedit, pentru romani, inamici mai puternici decât <a href="/wiki/Sarma%C8%9Bi" title="Sarmați">sarmații</a> cu care aceștia se confruntaseră înainte. Pe teritoriul sud-estic de azi al <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">României</a> și în stepele de la nord de Marea Neagră, <a href="/wiki/Go%C8%9Bi" title="Goți">goții</a>, un popor germanic, au creat cel puțin două uniuni de <a href="/wiki/Trib" title="Trib">triburi</a>, una <a href="/w/index.php?title=Tervingi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tervingi — pagină inexistentă">tervingă</a> și celălalt <a href="/w/index.php?title=Greutungi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Greutungi — pagină inexistentă">greutungă</a>.<sup id="cite_ref-4" class="reference"><a href="#cite_note-4"><span class="cite-bracket">[</span>4<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Sosirea <a href="/wiki/Huni" title="Huni">hunilor</a> în 372-375 a pus capăt istoriei acestor regate tribale. Hunii erau o confederație de triburi din <a href="/wiki/Asia_Central%C4%83" title="Asia Centrală">Asia Centrală</a> ce au fondat unul dintre cele mai mari imperii ale acelei perioade. Ei foloseau arcul compozit și trăgeau din goana cailor, dovedindu-se inamici redutabili. Goții au fost astfel nevoiți să se refugieze în teritoriile romane (376). Ei au acceptat să intre în Imperiul Roman neînarmați, însă mulți au mituit soldații romani de la graniță, care i-au lăsat să-și aducă armele. </p><p>Disciplina și organizarea <a href="/wiki/Legiune_roman%C4%83" class="mw-redirect" title="Legiune romană">legiunii romane</a> o făceau foarte eficientă în luptă. Romanii preferau infanteria cavaleriei, deoarece infanteria își păstra coeziunea în luptă, în timp ce cavaleria avea tendința să fugă din fața pericolului. Totuși, spre deosebire de armatele barbare, legiunile aveau nevoie constantă de exerciții și de salarii, ceea ce le făceau foarte costisitoare pentru imperiu. Cu declinul activității economice și militare, <a href="/wiki/Venit" title="Venit">veniturile</a> din taxe au scăzut, iar sistemul a devenit dificil de menținut. </p> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Invasions_of_the_Roman_Empire_la.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Invasions_of_the_Roman_Empire_la.svg/250px-Invasions_of_the_Roman_Empire_la.svg.png" decoding="async" width="250" height="175" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Invasions_of_the_Roman_Empire_la.svg/375px-Invasions_of_the_Roman_Empire_la.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Invasions_of_the_Roman_Empire_la.svg/500px-Invasions_of_the_Roman_Empire_la.svg.png 2x" data-file-width="1766" data-file-height="1237" /></a><figcaption>Migrațiile germanice din secolul al cincilea au fost provocate de distrugerea regatelor gote de către <a href="/wiki/Huni" title="Huni">huni</a> în 372-375. Roma a fost cucerită și jefuită de <a href="/wiki/Vizigo%C8%9Bi" title="Vizigoți">vizigoți</a> în 410 și de <a href="/wiki/Vandali" title="Vandali">vandali</a> în 455.</figcaption></figure> <p>În <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_gotic_(376-382)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războiul gotic (376-382) — pagină inexistentă">războiul gotic dintre 376 și 382</a>, goții acceptați la sud de Dunăre, s-au răsculat și au înfruntat principala armată romană în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Adrianopol" title="Bătălia de la Adrianopol">Bătălia de la Adrianopol</a> (378). Nedorind să împartă gloria, Împăratul Roman de Răsărit <a href="/wiki/Valens" title="Valens">Valens</a> a ordonat un atac asupra infanteriei <a href="/w/index.php?title=Tervingi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tervingi — pagină inexistentă">tervinge</a> de sub <a href="/wiki/Fritigern" title="Fritigern">Fritigern</a>, neașteptându-l pe Împăratul Roman de Apus <a href="/wiki/Gra%C8%9Bian" title="Grațian">Grațian</a>, care sosea cu întăriri. În timp ce romanii erau în luptă, a sosit cavaleria greutungă. Doar o treime din armata romană a reușit să scape. A fost cea mai zdrobitoare înfrângere suferită de romani de la <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Cannae" title="Bătălia de la Cannae">Cannae</a>, după scriitorul roman <a href="/wiki/Ammianus_Marcellinus" title="Ammianus Marcellinus">Ammianus Marcellinus</a>. Cea mai însemnată parte a armatei Imperiului de Răsărit a fost distrusă, Valens ucis, iar goții au putut apoi, liber să jefuiască <a href="/wiki/Balcani" class="mw-redirect" title="Balcani">Balcanii</a>. <a href="/wiki/Edward_Gibbon" title="Edward Gibbon">Edward Gibbon</a> afirmă că, "Romanii, care menționează atât de calm și de concis actele de <i>dreptate</i> făcute de legiuni, își rezervă <a href="/wiki/Compasiune" title="Compasiune">compasiunea</a> și elocvența pentru propriile lor suferințe, când provinciile au fost invadate și devastate de armatele barbarilor victorioși."<sup id="cite_ref-5" class="reference"><a href="#cite_note-5"><span class="cite-bracket">[</span>5<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Imperiului Roman îi lipseau acum, resursele și poate dorința de a reconstrui armata profesionistă distrusă la <a href="/wiki/Adrianopol" class="mw-redirect" title="Adrianopol">Adrianopol</a>, și a trebuit astfel să se bazeze și pe barbari care să lupte în numele său. <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Imperiul Roman de Răsărit</a> a reușit să-i cumpere pe goți cu tribut. <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_Apus" title="Imperiul Roman de Apus">Imperiul Roman de Apus</a> a avut o soartă mai dură. <a href="/wiki/Stilicho" class="mw-redirect" title="Stilicho">Stilicho</a>, comandantul militar pe jumătate vandal al Imperiului (Roma), a luat trupe de la frontiera de pe <a href="/wiki/Rin" title="Rin">Rin</a> pentru a apăra <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> de invazia vizigoților din 402-403 și de a altor goți 406-07. </p><p>Fugind în fața avansării hunilor, <a href="/wiki/Vandali" title="Vandali">vandalii</a>, <a href="/wiki/Suebi" title="Suebi">suebii</a>, și <a href="/wiki/Alani" title="Alani">alanii</a> au lansat un atac peste Rinul înghețat în apropiere de <a href="/wiki/Mainz" title="Mainz">Mainz</a>, și, pe <a href="/wiki/31_decembrie" title="31 decembrie">31 decembrie</a> <a href="/wiki/406" title="406">406</a>, frontiera a cedat, iar triburile au pătruns în <a href="/wiki/Galia" title="Galia">Galia</a>. Au fost urmate la scurt timp după aceea de <a href="/wiki/Burgunzi" title="Burgunzi">burgunzi</a> și de cete de <a href="/wiki/Alemani" title="Alemani">alemani</a>. În urma puternicelor sentimente anti-barbare declanșate de invazie, împăratul <a href="/wiki/Honorius" title="Honorius">Honorius</a> l-a decapitat pe Stilicho, rămânând doar cu niște curteni incompetenți pentru a-l sfătui. În 410, vizigoții conduși de <a href="/wiki/Alaric_I" title="Alaric I">Alaric I</a> au ocupat orașul <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a> și l-au jefuit timp de trei zile. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Perioada_migrațiilor_400-700"><span id="Perioada_migra.C8.9Biilor_400-700"></span>Perioada migrațiilor 400-700</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Perioada migrațiilor 400-700" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Perioada migrațiilor 400-700"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Perioada_Migra%C8%9Biilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Perioada Migrațiilor — pagină inexistentă">Perioada Migrațiilor</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Mausoleum_of_Theoderic.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/77/Mausoleum_of_Theoderic.JPG/220px-Mausoleum_of_Theoderic.JPG" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/77/Mausoleum_of_Theoderic.JPG/330px-Mausoleum_of_Theoderic.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/77/Mausoleum_of_Theoderic.JPG/440px-Mausoleum_of_Theoderic.JPG 2x" data-file-width="2304" data-file-height="1728" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Mausoleul_lui_Teodoric&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mausoleul lui Teodoric — pagină inexistentă">Mausoleul lui Teodoric</a> din <a href="/wiki/Ravenna" title="Ravenna">Ravenna</a> este singurul exemplu de arhitectură ostrogotă, rămas până azi.</figcaption></figure> <p>Goții și vandalii au fost abia primii din numeroasele valuri de invadatori ce au sosit în Europa occidentală. Unii erau interesați doar de jaf, și îi disprețuiau pe romani, alții admirau Roma, și doreau să-i devină moștenitori. „Un roman sărac face pe gotul, un got bogat pe romanul” a afirmat regele <a href="/wiki/Teodoric_cel_Mare" class="mw-redirect" title="Teodoric cel Mare">Teodoric</a> al ostrogoților.<sup id="cite_ref-6" class="reference"><a href="#cite_note-6"><span class="cite-bracket">[</span>6<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Romanii erau creștini trinitarieni, supuși disciplinați ai unui imperiu birocratic cu tradiții îndelungate. Popoarele germanice nu aveau o tradiție a orașelor, banilor sau scrisului. Ei erau recent convertiți la creștinismul <a href="/wiki/Arianism" title="Arianism">arian</a> și deci erau <a href="/wiki/Erezie" title="Erezie">eretici</a> pentru oamenii bisericii din imperiu. </p><p>Perioada migrațiilor a fost numită în istorie „<a href="/wiki/Evul_Mediu_%C3%AEntunecat" title="Evul Mediu întunecat">Evul Mediu întunecat</a>” de unii istorici vest-europeni, și <i><a href="/w/index.php?title=V%C3%B6lkerwanderung&action=edit&redlink=1" class="new" title="Völkerwanderung — pagină inexistentă">Völkerwanderung</a>,</i> adică „rătăcirea popoarelor”, de cei germani. Numele de Evul Mediu întunecat a început să fie evitat după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru a evita stereotipurile asociate frazei, precum și pentru că cercetări moderne par a indica faptul că vechile noțiuni de regres în domeniul artei, tehnologiei, politicii și organizării sociale nu sunt exacte. </p><p>Populația deja existentă a rămas sau a fost doar parțial dezlocuită. În timp ce popoarele din <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a>, <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>, <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> sau <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> au continuat să vorbească dialecte provenite din limba latină, care astăzi formează <a href="/wiki/Limbi_romanice" title="Limbi romanice">limbile romanice</a>, limba populației mai reduse ca număr din Anglia a dispărut fără a lăsa aproape nicio urmă în teritoriile cucerite de saxoni. Noile popoare au schimbat puternic societățile existente, inclusiv legile, cultura, religia și economia. </p> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Visigoth_Kingdom.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/Visigoth_Kingdom.jpg/250px-Visigoth_Kingdom.jpg" decoding="async" width="250" height="255" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/Visigoth_Kingdom.jpg/375px-Visigoth_Kingdom.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/Visigoth_Kingdom.jpg/500px-Visigoth_Kingdom.jpg 2x" data-file-width="599" data-file-height="611" /></a><figcaption>În jurul anului 500, <a href="/wiki/Vizigo%C5%A3i" class="mw-redirect" title="Vizigoţi">vizigoții</a> stăpâneau o mare parte din teritoriul de astăzi al Spaniei și Franței.</figcaption></figure> <p><i><a href="/wiki/Pax_Romana" title="Pax Romana">Pax Romana</a></i> oferise siguranță meșteșugarilor și negustorilor, precum și un mediu propice pentru crearea de legături îndepărtate. Dezagregarea Imperiului a însemnat înlocuirea autorității Romei cu cea a nobililor locali, unii membri ai elitei conducătoare romanizate, alții ai culturii străine. În <a href="/wiki/Aquitania" title="Aquitania">Aquitania</a>, <a href="/wiki/Gallia_Narbonensis" title="Gallia Narbonensis">Gallia Narbonensis</a>, sudul Italiei și Sicilia, <a href="/wiki/Baetica" class="mw-redirect" title="Baetica">Baetica</a> și coasta mediteraneană a peninsulei Iberice, cultura romană s-a păstrat până în secolele al șaselea sau al șaptelea. </p><p>Peste tot, colapsul legăturilor economice și sociale a dus la izolarea diverselor grupuri de populație. Acest colaps era adesea rapid, întrucât devenea periculos transportul de bunuri sau oameni; în consecință, comerțul și manufactura pentru export s-au prăbușit. Industriile principale ce depindeau de comerț, cum ar fi fabricarea pe scară largă a ceramicii, au dispărut aproape peste noapte în locuri cum ar fi Marea Britanie. Infrastructura administrativă, educațională și militară a dispărut repede, și pierderea <i><a href="/wiki/Cursus_honorum" title="Cursus honorum">cursus honorum</a></i> stabilit a dus la declinul școlilor și la o creștere a analfabetismului, chiar și în rândurile conducerii. Carierele lui <a href="/wiki/Cassiodorus" title="Cassiodorus">Cassiodorus</a> (mort aprox. 585) la începutul perioadei și a lui <a href="/wiki/Alcuin_de_York" class="mw-redirect" title="Alcuin de York">Alcuin de York</a> (mort 804) la sfârșitul ei se bazau pe știința lor de carte. </p><p>În zona înainte romană s-a mai înregistrat o scădere de 20 % a populației între 400 și 600, sau o scădere de o treime pentru perioada 150 - 600.<sup id="cite_ref-7" class="reference"><a href="#cite_note-7"><span class="cite-bracket">[</span>7<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În secolul al VIII-lea, volumul comerțului a atins cel mai scăzut nivel al său de la <a href="/wiki/Epoca_bronzului" class="mw-redirect" title="Epoca bronzului">epoca bronzului</a>. Numărul foarte mic de epave descoperite din această perioadă (sub 2 % din numărul epavelor din secolul I) sprijină această afirmație. A avut loc de asemenea reîmpădurirea unor suprafețe întinse, și o scădere a suprafețelor cultivate. Acest fenomen a coincis cu o perioadă de răcire rapidă (după datele provenite din interpretarea inelelelor de creștere ale arborilor).<sup id="cite_ref-autogenerated1_8-0" class="reference"><a href="#cite_note-autogenerated1-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Romanii practicaseră rotația culturilor, dar, odată cu dezintegrarea instituțiilor, proprietarii de sclavi n-au putut să-i împiedice pe aceștia să fugă, și sistemul de plantații s-a prăbușit. Agricultura sistematică a dispărut aproape complet, și producția a scăzut la un nivel de subzistență. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Imperiul_Bizantin">Imperiul Bizantin</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Imperiul Bizantin" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Imperiul Bizantin"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiul Bizantin</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>Moartea lui <a href="/wiki/Teodosiu_I" title="Teodosiu I">Teodosiu I</a> în <a href="/wiki/395" title="395">395</a> a fost urmată de divizarea Imperiului între cei doi fii ai săi. <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_Apus" title="Imperiul Roman de Apus">Imperiul Roman de Apus</a> s-a dezintegrat în secolul al cincilea într-un mozaic de regate germanice războinice, astfel că <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Imperiul Roman de Răsărit</a> a devenit <a href="/wiki/Stat_succesor" title="Stat succesor">succesorul</a> legitim al Imperiului Roman. După ce <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83_medieval%C4%83" title="Limba greacă medievală">greaca</a> a înlocuit <a href="/wiki/Limba_latin%C4%83" title="Limba latină">latina</a> ca limbă oficială a Imperiului, istoricii îl numesc "bizantin" și nu "roman". Locuitorii, totuși, și-au zis mereu <i>romaioi</i>, sau romani. </p> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Justinien_527-565.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Justinien_527-565.svg/310px-Justinien_527-565.svg.png" decoding="async" width="310" height="149" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Justinien_527-565.svg/465px-Justinien_527-565.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Justinien_527-565.svg/620px-Justinien_527-565.svg.png 2x" data-file-width="1810" data-file-height="871" /></a><figcaption>Sub împăratul <a href="/wiki/Iustinian" class="mw-redirect" title="Iustinian">Iustinian</a> (527-565), bizantinii au restabilit stăpânirea romană în Italia și Africa de Nord</figcaption></figure> <p>Imperiul Roman de Răsărit urmărea păstrarea controlului asupra drumurilor comerciale dintre Europa și Orient, care îl făceau cel mai bogat stat din Europa. Folosindu-se de felul lor sofisticat de a lupta și de diplomația superioară, bizantinii au reușit să se opună atacurilor barbarilor migratori. Visul lor de a restabili stăpânirea romană în occident s-a materializat pentru scurt timp în cursul domniei lui <a href="/wiki/Iustinian_I" title="Iustinian I">Iustinian I</a> (527-565). Acesta a recucerit unele teritorii occidentale, a codificat <a href="/wiki/Legea_roman%C4%83" class="mw-redirect" title="Legea romană">legea romană</a> (care a rămas valabile în unele părți din Europa până în secolul al XIX-lea) și a și construit cel mai mare edificiu din evul mediu timpuriu, <a href="/wiki/Biserica_Sf%C3%A2nta_Sofia_din_Istanbul" class="mw-redirect" title="Biserica Sfânta Sofia din Istanbul">Hagia Sofia</a>. </p><p>Succesorii lui Iustinian, <a href="/wiki/Mauriciu_(%C3%AEmp%C4%83rat)" class="mw-redirect" title="Mauriciu (împărat)">Mauriciu</a> și <a href="/wiki/Heraclius" class="mw-redirect" title="Heraclius">Heraclius</a> s-au confruntat cu invazii ale triburilor <a href="/wiki/Avari" title="Avari">avare</a>, <a href="/wiki/Bulgari" title="Bulgari">bulgare</a> și <a href="/wiki/Slavi" title="Slavi">slave</a>. În <a href="/wiki/626" title="626">626</a> Constantinopol, de departe cel mai mare oraș al Europei evului mediu timpuriu a rezistat unui asediu al avarilor și perșilor. În câteva decenii, Heraclius a purtat un război sfânt împotriva perșilor, cucerindu-le capitala și asasinând un monarh <a href="/wiki/Sasanizi" class="mw-redirect" title="Sasanizi">sasanid</a>. Acest succes spectaculos a devenit însă inutil o dată cu cuceririle arabe în <a href="/wiki/Siria" title="Siria">Siria</a>, <a href="/wiki/Palestina" class="mw-disambig" title="Palestina">Palestina</a>, <a href="/wiki/Egipt" title="Egipt">Egipt</a> și <a href="/wiki/Africa_de_Nord" class="mw-redirect" title="Africa de Nord">Africa de Nord</a>, cuceriri ușurate de dezbinarea religioasă și de proliferarea mișcărilor eretice, în special <a href="/wiki/Monofizism" title="Monofizism">monofizismul</a> și <a href="/wiki/Nestorianism" title="Nestorianism">nestorianismul</a>, în zonele cucerite de musulmani. </p><p>Deși succesorii lui Heraclius au reușit să salveze <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopolul</a> de două asedii arabe (în 674-677 și 717), Imperiul în secolul al optulea și începutul celui de-al nouălea a fost zguduit de marea controversă <a href="/wiki/Iconoclasm" title="Iconoclasm">iconoclastă</a>, însoțită de lupta dinastice dintre diversele facțiuni de la curte. Triburile <a href="/wiki/Bulgari" title="Bulgari">bulgare</a> și <a href="/wiki/Slavi" title="Slavi">slave</a> au profitat de aceste certuri și au invadat <a href="/wiki/Iliria" title="Iliria">Iliria</a>, <a href="/wiki/Tracia" title="Tracia">Tracia</a> și chiar <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a>. </p><p>Pentru contracararea acestor amenințări, a fost introdus un nou sistem administrativ. Administrația civilă și militară regională era încredințată unui general (straregos). O <a href="/w/index.php?title=Thema&action=edit&redlink=1" class="new" title="Thema — pagină inexistentă">temă</a>, înainte o subdiviziune a armatei bizantine, a devenit numele unei regiuni guvernate de un strategos. Reforma a dus la apariția marilor familii care controlau armatele regionale și adesea aveau pretenții la tron. </p><p>La începutul secolului al optulea, Constantinopolul rămânea cel mai mare și mai bogat oraș al întregii lumi, nemaicorespunzând teritoriului redus al Imperiului. Populația sa fluctua între 300 000 și 400 000 de locuitori. Celelalte mari orașe creștine erau Roma (50 000) și <a href="/wiki/Salonic" title="Salonic">Salonic</a> (30 000).<sup id="cite_ref-9" class="reference"><a href="#cite_note-9"><span class="cite-bracket">[</span>9<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Chiar din secolul al optulea, tehnologiile agricole reapăruseră în Imperiu. Acesta era mai avansat din punct de vedere tehnologic decât Europa occidentală: în sate existau unelte de fier, se aflau mori de apă, și se cultivau bobi ce ofereau o dietă bogată în proteine".<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.britannica.com/eb/article-9239">[1]</a> </p> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Porphyrogenetus.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/68/Porphyrogenetus.jpg/220px-Porphyrogenetus.jpg" decoding="async" width="220" height="397" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/68/Porphyrogenetus.jpg/330px-Porphyrogenetus.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/68/Porphyrogenetus.jpg/440px-Porphyrogenetus.jpg 2x" data-file-width="605" data-file-height="1091" /></a><figcaption>O placă de fildeș reprezentându-l pe Iisus Cristos încoronându-l pe <a href="/wiki/Constantin_al_VII-lea" class="mw-redirect" title="Constantin al VII-lea">Constantin al VII-lea</a> (aprox. 945).</figcaption></figure> <p>Accederea la tron a <a href="/wiki/Dinastia_macedonean%C4%83" title="Dinastia macedoneană">Dinastiei macedonene</a> în 867 a marcat sfârșitul unei perioade de tulburări politice și religioase și începutul unei ere prospere pentru imperiu. Generali ca <a href="/w/index.php?title=Nicephorus_Phocas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nicephorus Phocas — pagină inexistentă">Nicephorus Phocas</a> au extins frontierele statului, iar împărații macedoneni ca <a href="/wiki/Leon_al_VI-lea_Filozoful" title="Leon al VI-lea Filozoful">Leon al VI-lea Filozoful</a> și <a href="/wiki/Constantin_al_VII-lea" class="mw-redirect" title="Constantin al VII-lea">Constantin al VII-lea</a> au încurajat înflorirea culturală a Constantinopolului, cunoscută sub numele de Renașterea Macedoneană. Împărații bizantini îi considerau pe locuitorii Europei occidentale niște barbari analfabeți, și păstrau pretenții nominale de a conduce Occidentul. </p><p>În acest climat economic, cultura superioară și tradițiile imperiale ale Imperiului Roman de Răsărit i-au atras pe vecinii săi de la nord - slavi, bulgari, hazari - la Constantinopol, după pradă sau după instruire. Mișcarea triburilor germanice către sud a declanșat marea migrație a <a href="/wiki/Slavi" title="Slavi">slavilor</a> care au ocupat teritoriile părăsite. În secolul al șaptelea, ei s-au întreptat către vest până la <a href="/wiki/Elba" title="Elba">Elba</a>, către sud până la <a href="/wiki/Dun%C4%83re" class="mw-redirect" title="Dunăre">Dunăre</a> și către est până la <a href="/wiki/Nipru" title="Nipru">Nipru</a>. În secolul al nouălea, slavii se extinseseră până în teritoriile slab populate aflate la sud și est de aceste frontiere naturale, asimilând în mod pașnic populațiile <a href="/wiki/Iliri" title="Iliri">ilire</a>, <a href="/wiki/Traci" title="Traci">tracice</a>, <a href="/wiki/Cultura_%C8%99i_civiliza%C8%9Bia_dacic%C4%83" title="Cultura și civilizația dacică">dacice</a>, <a href="/wiki/Triburile_germanice" class="mw-redirect" title="Triburile germanice">germanice</a>, <a href="/wiki/Cel%C8%9Bi" title="Celți">celtice</a>, iraniene (<a href="/wiki/Sarma%C8%9Bi" title="Sarmați">sarmați</a>, <a href="/wiki/Sci%C8%9Bi" title="Sciți">sciți</a>) și <a href="/w/index.php?title=Fino-ugrici&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fino-ugrici — pagină inexistentă">fino-ugrice</a> existente. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Expansiunea_islamului_(632-750)"><span id="Expansiunea_islamului_.28632-750.29"></span>Expansiunea islamului (632-750)</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Expansiunea islamului (632-750)" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Expansiunea islamului (632-750)"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Age_of_Caliphs.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Age_of_Caliphs.png/300px-Age_of_Caliphs.png" decoding="async" width="300" height="152" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Age_of_Caliphs.png/450px-Age_of_Caliphs.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Age_of_Caliphs.png/600px-Age_of_Caliphs.png 2x" data-file-width="684" data-file-height="347" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Imperiul_Arab&action=edit&redlink=1" class="new" title="Imperiul Arab — pagină inexistentă">Imperiul Arab</a> a crescut foarte repede între 632 și 750</figcaption></figure> <p>După moartea lui <a href="/wiki/Mohamed" class="mw-redirect" title="Mohamed">Mohamed</a>, un arab fondator al religiei <a href="/wiki/Islam" title="Islam">islamice</a> , <a href="/wiki/Abu_Bakr" title="Abu Bakr">Abu Bakr</a> (632-634) a devenit primul <i>khalīfah</i> sau <a href="/wiki/Calif" class="mw-redirect" title="Calif">calif</a>, însemnând succesor. El a lansat o campanie militară în cadrul <i><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_ridda&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războaiele ridda — pagină inexistentă">războaielor ridda</a></i> care a adus Arabia centrală sub control musulman (633). </p><p><a href="/wiki/Omar_bin_al-Khattab" class="mw-redirect" title="Omar bin al-Khattab">Omar I</a> (634-644), al doilea calif, a adus <a href="/wiki/Siria" title="Siria">Siria</a>, <a href="/wiki/Iordania" title="Iordania">Iordania</a>, <a href="/wiki/Palestina" class="mw-disambig" title="Palestina">Palestina</a> și <a href="/wiki/Irak" title="Irak">Irakul</a> sub control musulman, în <a href="/wiki/Anii_630" title="Anii 630">anii 630</a>. <a href="/wiki/Egipt" title="Egipt">Egiptul</a> a fost luat de la bizantini în <a href="/wiki/645" title="645">645</a> de <a href="/wiki/Osman_bin_Affan" class="mw-redirect" title="Osman bin Affan">Osman I</a> , al treilea calif. Abu Bakr, Omar , Osman , și succesorul său <a href="/wiki/Ali" title="Ali">Ali</a> sunt considerați "califii dreptcredincioși" care au fost în fruntea unei epoci de aur a islamului pur. </p><p>Califatul lui Ali a început în cadrul unor certuri politice pornite de la asasinarea lui Osman , și a declanșat o luptă pentru putere și <a href="/w/index.php?title=Primul_r%C4%83zboi_civil_islamic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Primul război civil islamic — pagină inexistentă">primul război civil islamic</a> condus de <a href="/w/index.php?title=Mu%27%C4%81wiya&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mu'āwiya — pagină inexistentă">Mu'āwiya</a>, guvernator al Siriei. Când Alī, nepot al lui Mahomed, a fost ucis în timp ce se ruga la <a href="/wiki/Kufa" title="Kufa">Kufa</a>, Irak, Mu'āwiya a fondat dinastia <a href="/wiki/Califatul_Omeiad" title="Califatul Omeiad">omeiadă</a> de califi (661–750) cu capitala la <a href="/wiki/Damasc" title="Damasc">Damasc</a>. Adepții lui Ali, fiul său <a href="/w/index.php?title=Husain&action=edit&redlink=1" class="new" title="Husain — pagină inexistentă">Husain</a> (care a condus o revoltă împotriva omeiazilor), și descendenții lor au fondat în cele din urmă secta <a href="/wiki/%C8%98ii%C8%9Bi" class="mw-redirect" title="Șiiți">șiită</a>. Sub '<a href="/wiki/Abd_al-Malik" title="Abd al-Malik">Abd al-Malik</a> (685–705), omeiazii au ajuns la apogeul puterii lor, cucerind <a href="/wiki/Asia_Central%C4%83" title="Asia Centrală">Asia Centrală</a>, coasta <a href="/wiki/Africa_de_Nord" class="mw-redirect" title="Africa de Nord">Africii de Nord</a> și Spania. De asemenea, Al-Malik a arabizat statul, înlocuind funcționarii greci și perși cu arabi. </p> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Spain_Andalusia_Cordoba_BW_2015-10-27_13-54-14.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/57/Spain_Andalusia_Cordoba_BW_2015-10-27_13-54-14.jpg/250px-Spain_Andalusia_Cordoba_BW_2015-10-27_13-54-14.jpg" decoding="async" width="250" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/57/Spain_Andalusia_Cordoba_BW_2015-10-27_13-54-14.jpg/375px-Spain_Andalusia_Cordoba_BW_2015-10-27_13-54-14.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/57/Spain_Andalusia_Cordoba_BW_2015-10-27_13-54-14.jpg/500px-Spain_Andalusia_Cordoba_BW_2015-10-27_13-54-14.jpg 2x" data-file-width="3762" data-file-height="2486" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Mezquita&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mezquita — pagină inexistentă">Marea moschee din Cordoba</a>.</figcaption></figure> <p><a href="/w/index.php?title=Invazia_maur%C4%83_a_Iberiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Invazia maură a Iberiei — pagină inexistentă">Cucerirea Iberiei</a> a început când <a href="/wiki/Mauri" title="Mauri">maurii</a> (în principal <a href="/wiki/Berberi" title="Berberi">berberi</a> alături de câțiva arabi) au invadat <a href="/wiki/Peninsula_Iberic%C4%83" title="Peninsula Iberică">Iberia</a> <a href="/wiki/Vizigo%C8%9Bi" title="Vizigoți">vizigotă</a> <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">creștină</a> în anul 711, sub conducătorul lor berber <a href="/w/index.php?title=Tariq_ibn_Ziyad&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tariq ibn Ziyad — pagină inexistentă">Tariq ibn Ziyad</a>. Ei au debarcat la <a href="/wiki/Gibraltar" title="Gibraltar">Gibraltar</a> pe <a href="/wiki/30_aprilie" title="30 aprilie">30 aprilie</a> și s-au îndreptat spre nord. Forțelor lui Tariq li s-au alăturat în anul următor cele ale superiorului său <a href="/w/index.php?title=Musa_ibn_Nusair&action=edit&redlink=1" class="new" title="Musa ibn Nusair — pagină inexistentă">Musa ibn Nusair</a>. În timpul campaniei de opt ani, cea mai mare parte a peninsulei Iberice a fost ocupată de musulmani — cu excepția unei mici zone în nord-vest (<a href="/wiki/Asturias" class="mw-redirect" title="Asturias">Asturias</a>) și a regiunilor în principal <a href="/wiki/Basci" title="Basci">basce</a> din <a href="/wiki/Pirinei" class="mw-redirect" title="Pirinei">Pirinei</a>. Acest teritoriu, sub numele arab de <a href="/wiki/Al-Andalus" title="Al-Andalus">Al-Andalus</a>, a devenit o parte a imperiului <a href="/wiki/Califatul_Omeiad" title="Califatul Omeiad">Omeiad</a> în expansiune. </p><p>Al doilea asediu al Constantinopolului, lipsit de succes, (717) i-a slăbit pe omeiazi și le-a redus prestigiul. După ce au reușit cucerirea Iberiei, au traversat Pirineii, dar au fost învinși de către <a href="/wiki/Franci" title="Franci">franci</a> în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Tours" title="Bătălia de la Tours">Bătălia de la Tours</a> din <a href="/wiki/732" title="732">732</a>. Omeiazii au fost răsturnați în 750 de către '<a href="/wiki/Califatul_Abbasid" title="Califatul Abbasid">Abbasizi</a>. </p><p>Un prinț omeiad supraviețuitor, <a href="/w/index.php?title=Abd-ar-rahman_I&action=edit&redlink=1" class="new" title="Abd-ar-rahman I — pagină inexistentă">Abd-ar-rahman I</a>, a fugit în Spania și a fondat o nouă dinastie omeiadă, în Emiratul de Cordoba (756). <a href="/wiki/Pepin_cel_Scurt" title="Pepin cel Scurt">Pepin cel Scurt</a> a recucerit <a href="/wiki/Narbonne" title="Narbonne">Narbonne</a>, iar nepotul său <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a> a creat <a href="/w/index.php?title=Marca_Hispanica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marca Hispanica — pagină inexistentă">Marca Hispanica</a> peste Pirinei, în <a href="/wiki/Catalonia" title="Catalonia">Catalonia</a> de astăzi, recucerind <a href="/wiki/Girona" title="Girona">Girona</a> în 785 și <a href="/wiki/Barcelona" title="Barcelona">Barcelona</a> în 801. </p><p>Califatul musulman unificat s-a dezintegrat în secolul al nouălea, odată cu câștigarea independenței <a href="/w/index.php?title=Idrisizi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Idrisizi — pagină inexistentă">idrisizilor</a> și <a href="/w/index.php?title=Aglabizi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aglabizi — pagină inexistentă">aglabizilor</a> din Africa de Nord și a <a href="/w/index.php?title=Samanizi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Samanizi — pagină inexistentă">samanizilor</a> în Persia. În cele din urmă, <a href="/wiki/Califatul_Fatimid" title="Califatul Fatimid">fatimizii</a> șiiți au înființat un califat rival în <a href="/wiki/Tunisia" title="Tunisia">Tunisia</a> (920). În scurt timp, omeiazii din Spania s-au proclamat și ei califi (929). <a href="/w/index.php?title=Buwayhizi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Buwayhizi — pagină inexistentă">Buwayhizii</a> (șiiți perși) au ocupat <a href="/wiki/Bagdad" title="Bagdad">Bagdadul</a> în 934. În 972, fatimizii au cucerit Egiptul. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Ascensiunea_Occidentului_latin_(700-850)"><span id="Ascensiunea_Occidentului_latin_.28700-850.29"></span>Ascensiunea Occidentului latin (700-850)</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Ascensiunea Occidentului latin (700-850)" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Ascensiunea Occidentului latin (700-850)"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Europe_814.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/76/Europe_814.jpg/250px-Europe_814.jpg" decoding="async" width="250" height="197" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/76/Europe_814.jpg/375px-Europe_814.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/76/Europe_814.jpg/500px-Europe_814.jpg 2x" data-file-width="1477" data-file-height="1164" /></a><figcaption>Până la moartea sa în 814, <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a> a stăpânit un imperiu ce cuprindea teritoriile de astăzi ale Cataloniei, Franței, Germaniei Occidentale, Țărilor de Jos și Italiei de nord.</figcaption></figure> <p>Condițiile din Europa occidentală au început să se îmbunătățească, o dată cu progresele în agricultură, ce au continuat cel puțin până în 1100.<sup id="cite_ref-autogenerated1_8-1" class="reference"><a href="#cite_note-autogenerated1-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Un studiu asupra depozitelor de calcar din <a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Marea Mediterană</a> a dus la concluzia că a avut loc o creștere substanțială a radiației solare între 600 și 900.<sup id="cite_ref-10" class="reference"><a href="#cite_note-10"><span class="cite-bracket">[</span>10<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Primele semne ale recuperării capacității militare a Europei sunt apărarea <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopolului</a> în 717 și victoria francilor asupra arabilor în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Tours" title="Bătălia de la Tours">Bătălia de la Tours</a> din 732. </p><p>Între secolele al cincilea și al optulea a evoluat o infrastructură socială și politică nouă în teritoriile fostului Imperiu, pe baza puternicelor familii nobiliare locale și a regatelor nou înființate ale <a href="/wiki/Ostrogo%C8%9Bi" title="Ostrogoți">ostrogoților</a> în <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>, <a href="/wiki/Vizigo%C8%9Bi" title="Vizigoți">vizigoților</a> în <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> și <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a>, <a href="/wiki/Franci" title="Franci">francilor</a> și <a href="/wiki/Burgunzi" title="Burgunzi">burgunzilor</a> în <a href="/wiki/Galia" title="Galia">Galia</a> și <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> răsăriteană, și <a href="/wiki/Saxoni" title="Saxoni">saxonilor</a> în <a href="/wiki/Anglia" title="Anglia">Anglia</a>. Aceste regiuni au rămas creștine, iar cuceritorii lor <a href="/wiki/Arianism" title="Arianism">arieni</a> au fost convertiți (vizigoții și lombarzii) sau cuceriți (ostrogoții și vandalii). Francii s-au convertit direct de la păgânism la creștinismul catolic sub <a href="/wiki/Clovis_I" title="Clovis I">Clovis I</a>. Interacțiunea dintre cultura nou-veniților, tradițiile lor de cete războinice, rămășițele culturii antichității clasice și influențele creștine a creat un nou model de societate, bazat parțial pe <a href="/wiki/Feudalism" title="Feudalism">obligațiile feudale</a>. Sistemele administrative centralizate ale romanilor nu au făcut față schimbărilor, și sprijinul instituțional pentru sclavie a dispărut aproape complet. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Italia">Italia</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Italia" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Italia"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/wiki/Lombarzi" class="mw-redirect" title="Lombarzi">Lombarzii</a>, care au intrat pentru prima oară în Italia în <a href="/wiki/568" title="568">568</a> sub <a href="/w/index.php?title=Alboin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alboin — pagină inexistentă">Alboin</a>, au creat un stat în nord, cu capitala la <a href="/wiki/Pavia" title="Pavia">Pavia</a>. Inițial, ei nu au reușit să cucerească <a href="/wiki/Exarhatul_de_Ravenna" title="Exarhatul de Ravenna">Exarhatul de Ravenna</a>, <i><a href="/wiki/Lazio" title="Lazio">Ducatus Romanus</a></i>, <a href="/wiki/Calabria" title="Calabria">Calabria</a> și <a href="/wiki/Apulia" title="Apulia">Apulia</a>. Următoarele două sute de ani ei au încercat să ia aceste teritorii de la Imperiul Bizantin. </p> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tr%C3%A9sor_de_Gourdon_02.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Tr%C3%A9sor_de_Gourdon_02.JPG/265px-Tr%C3%A9sor_de_Gourdon_02.JPG" decoding="async" width="265" height="177" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Tr%C3%A9sor_de_Gourdon_02.JPG/398px-Tr%C3%A9sor_de_Gourdon_02.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Tr%C3%A9sor_de_Gourdon_02.JPG/530px-Tr%C3%A9sor_de_Gourdon_02.JPG 2x" data-file-width="1925" data-file-height="1287" /></a><figcaption>O piesă a <a href="/w/index.php?title=Tezaurul_de_la_Gourdon&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tezaurul de la Gourdon — pagină inexistentă">Tezaurului de la Gourdon</a>.</figcaption></figure> <p>Statul lombard era diferit de statele germanice precedente din Europa occidentală, fiind considerat cu adevărat barbar. Inițial, era puternic descentralizat, ducii având suveranitate practică în ducatele lor. Timp de un deceniu, după moartea lui <a href="/w/index.php?title=Cleph&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cleph — pagină inexistentă">Cleph</a> în <a href="/wiki/575" title="575">575</a>, lombarzii nu au ales un rege. Primul cod de legi scris a fost scris într-o latină stricată în <a href="/wiki/643" title="643">643</a>: <i><a href="/w/index.php?title=Edictum_Rothari&action=edit&redlink=1" class="new" title="Edictum Rothari — pagină inexistentă">Edictum Rothari</a></i>. Era în primul rând o codificare a tradițiilor orale a poporului. </p><p>La sfârșitul domniei lui <a href="/w/index.php?title=Liutprand&action=edit&redlink=1" class="new" title="Liutprand — pagină inexistentă">Liutprand</a> (<a href="/wiki/717" title="717">717</a>–<a href="/wiki/744" title="744">744</a>), statul lombard era bine organizat și stabilizat, însă prăbușirea sa a fost bruscă. Nesprijinit de către duci, regele <a href="/w/index.php?title=Desiderius&action=edit&redlink=1" class="new" title="Desiderius — pagină inexistentă">Desiderius</a> a fost înfrânt și obligat să își cedeze regatul lui Carol cel Mare în <a href="/wiki/774" title="774">774</a>. Regatul lombard a fost înlocuit de stăpânirea francă. Prin <a href="/w/index.php?title=Donariul_lui_Pepin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Donariul lui Pepin — pagină inexistentă">Donariul lui Pepin</a>, regele franc <a href="/wiki/Pepin_cel_Scurt" title="Pepin cel Scurt">Pepin cel Scurt</a> i-a oferit papei "<a href="/wiki/Statele_Papale" title="Statele Papale">Statele Papale</a>". Teritoriul aflat la nord de acestea a fost condus în principal de vasali lombarzi și franci ai <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">Sfântul Imperiu Roman</a> (<a href="/wiki/Lotharingia" title="Lotharingia">Lotharingia</a>, înainte de înființarea acestuia), până la ascensiunea orașelor state în secolele ale unsprezecelea și al doisprezecelea. </p><p>În sud a început o perioadă de anarhie. Ducatul de Benevento și-a păstrat suzeranitatea atât în fața Imperiului Bizantin, cât și în fața celui Carolingian. În secolul al nouălea, <a href="/wiki/Sarazini" title="Sarazini">sarazinii</a> au cucerit <a href="/wiki/Sicilia" title="Sicilia">Sicilia</a>, și au început să se așeze în peninsulă. Orașele de pe coasta <a href="/wiki/Marea_Tirenian%C4%83" title="Marea Tireniană">Mării Tireniene</a> au ieșit din sfera de influență bizantină. Diferitele state se luptau continuu între ele până la sosirea <a href="/wiki/Normanzi" title="Normanzi">normanzilor</a> în secolul al unsprezecelea, care au cucerit întreg sudul. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Anglia_anglo-saxonă"><span id="Anglia_anglo-saxon.C4.83"></span>Anglia anglo-saxonă</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Anglia anglo-saxonă" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Anglia anglo-saxonă"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Sutton_Hoo_Helmet_Replica.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5e/Sutton_Hoo_Helmet_Replica.jpg/220px-Sutton_Hoo_Helmet_Replica.jpg" decoding="async" width="220" height="343" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5e/Sutton_Hoo_Helmet_Replica.jpg/330px-Sutton_Hoo_Helmet_Replica.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5e/Sutton_Hoo_Helmet_Replica.jpg/440px-Sutton_Hoo_Helmet_Replica.jpg 2x" data-file-width="1566" data-file-height="2442" /></a><figcaption>Reconstituire a unui coif anglo-saxon descoperit la <a href="/w/index.php?title=Sutton_Hoo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sutton Hoo — pagină inexistentă">Sutton Hoo</a> (secolul al VII-lea).</figcaption></figure> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Istoria_Angliei_anglo-saxone" class="mw-redirect" title="Istoria Angliei anglo-saxone">Istoria Angliei anglo-saxone</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>La mijlocul secolului al cincilea, mai multe triburi din Germania, Olanda și Danemarca de astăzi au început să invadeze sporadic și cu succes limitat Anglia, în acel moment o provincie romană neglijată. Tradiția spune că regele britanic <a href="/w/index.php?title=Vortigern&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vortigern — pagină inexistentă">Vortigern</a> a promis pământ la două căpetenii iute, <a href="/w/index.php?title=Hengest&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hengest — pagină inexistentă">Hengest</a> și <a href="/w/index.php?title=Horsa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Horsa — pagină inexistentă">Horsa</a>, cerându-le în schimb ajutor în războiul său împotriva <a href="/wiki/Pic%C8%9Bi" title="Picți">picților</a>. După <i><a href="/wiki/Cronica_anglo-saxon%C4%83" title="Cronica anglo-saxonă">Cronica anglo-saxonă</a></i>, după ce i-au învins pe picți, au chemat întăriri de pe continent, informându-i de bogăția Angliei și de incapacitatea locuitorilor ei de a o apăra. Au început decenii de invazii și cuceriri a teritoriilor din sudul și centrul Angliei, de către germanici, în principal angli, iuți și saxoni, de la romano-celți. Cel puțin 50% din locuitorii celți ai Angliei au fost uciși în acest proces.<sup id="cite_ref-11" class="reference"><a href="#cite_note-11"><span class="cite-bracket">[</span>11<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În cele din urmă, anglo-saxonii au creat mai multe regate, de importanță și longevitate diferite. Unificarea Angliei a luat sfârșit în 926, când regele <a href="/wiki/Athelstan" title="Athelstan">Athelstan</a> a anexat <a href="/wiki/Northumbria" title="Northumbria">Northumbria</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Imperiul_francilor">Imperiul francilor</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Imperiul francilor" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Imperiul francilor"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Imperiul_Carolingian" title="Imperiul Carolingian">Imperiul Carolingian</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Sacre_de_Charlemagne.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/Sacre_de_Charlemagne.jpg/240px-Sacre_de_Charlemagne.jpg" decoding="async" width="240" height="222" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/Sacre_de_Charlemagne.jpg/360px-Sacre_de_Charlemagne.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/Sacre_de_Charlemagne.jpg/480px-Sacre_de_Charlemagne.jpg 2x" data-file-width="1248" data-file-height="1152" /></a><figcaption><a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a> încoronat la Roma.</figcaption></figure> <p>Pornind de la <a href="/wiki/Francia" class="mw-redirect" title="Francia">statul franc</a> la începutul secolului al nouălea, Carol cel Mare a unificat cea mai mare parte a Franței de astăzi, Germaniei de răsărit și Italiei de nord în cadrul <a href="/wiki/Imperiul_Carolingian" title="Imperiul Carolingian">Imperiului Carolingian</a>. În timpul domniei sale a avut loc așa-numita <a href="/wiki/Rena%C8%99terea_carolingian%C4%83" title="Renașterea carolingiană">Renaștere carolingiană</a>, declanșată de crearea unui mediu propice studiului. </p><p>În <a href="/wiki/Anii_840" title="Anii 840">anii 840</a> s-a revenit la starea de haos, o dată cu destrămarea Imperiului francilor și cu începutul unui nou ciclu de invazii barbare, întâi din partea <a href="/wiki/Vikingi" title="Vikingi">vikingilor</a>, apoi din partea <a href="/wiki/Maghiari" title="Maghiari">maghiarilor</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Feudalismul">Feudalismul</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Feudalismul" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Feudalismul"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Feudalism" title="Feudalism">Feudalism</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>În jurul anului 800 a avut loc o întoarcere la agricultura sistematizată. Pentru prima oară, în secolul al nouălea a fost adoptată <a href="/w/index.php?title=Rota%C8%9Bia_culturilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rotația culturilor — pagină inexistentă">rotația culturilor</a> într-un mod diferit față de cel din timpul romanilor: pe un câmp se cultiva grâu sau secară, pe altul o cutură care fixa azotul în sol (orz, ovăz, bob sau mazăre) iar al treilea era lăsat necultivat.<sup id="cite_ref-12" class="reference"><a href="#cite_note-12"><span class="cite-bracket">[</span>12<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Acest sistem era superior celui precedent, în care o singură cultură alterna cu pământul necultivat. Mai mult pământ putea astfel fi utilizat, iar cele două recolte separate pe care sistemul le permitea reduceau riscul <a href="/wiki/Foamete" title="Foamete">foametei</a>. Surplusul de ovăz putea fi folosit la hrănirea cailor.<sup id="cite_ref-13" class="reference"><a href="#cite_note-13"><span class="cite-bracket">[</span>13<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> . Către sfârșitul secolului al zecelea a fost introdus plugul greu cu roți, care necesita putere animală mai mare, fiind tras de doi boi. Romanii utilizaseră pluguri ușoare, fără roți, care nu erau adecvate solurilor din Europa de nord. </p><p>Revenirea la agricultura sistematizată a coincis cu introducerea unui nou sistem social, numit <a href="/wiki/Feudalism" title="Feudalism">feudalism</a>. Acesta introducea o ierarhie de obligații reciproce. Fiecare om era dator să își servească superiorul, în schimbul protecției din partea acestuia. Feudalismul a permis statului să asigure un grad de siguranță publică, în ciuda absenței continue a <a href="/wiki/Birocra%C8%9Bie" class="mw-disambig" title="Birocrație">birocrației</a> și analelor scrise. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Vikingi_(793-1066)"><span id="Vikingi_.28793-1066.29"></span>Vikingi (793-1066)</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Vikingi (793-1066)" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Vikingi (793-1066)"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Vikingi" title="Vikingi">Vikingi</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p><a href="/wiki/Epoca_vikingilor" title="Epoca vikingilor">Epoca vikingilor</a> se întinde pe perioada dintre <a href="/wiki/793" title="793">793</a> și <a href="/wiki/1066" title="1066">1066</a> în <a href="/wiki/Scandinavia" title="Scandinavia">Scandinavia</a> și <a href="/wiki/Marea_Britanie" title="Marea Britanie">Marea Britanie</a>, după <a href="/wiki/Epoca_germanic%C4%83_a_fierului" title="Epoca germanică a fierului">epoca germanică a fierului</a> (și <a href="/w/index.php?title=Era_Vendel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Era Vendel — pagină inexistentă">era Vendel</a> în Suedia). În această perioadă, vikingii, războinici și negustori scandinavi, au atacat și explorat cea mai mare parte a <a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europei</a>, <a href="/wiki/Asia" title="Asia">Asiei</a> de sud-vest, <a href="/wiki/Africa" title="Africa">Africii</a> de nord și nord-estului <a href="/wiki/America_de_Nord" title="America de Nord">Americii de Nord</a>. În afară de explorare prin oceane și râuri, ajutați și de îndemânarea lor în navigație, și de extinderea rutelor lor comerciale pe distanțe mari, vikingii au purtat și multe bătălii, jefuind și distrugând comunități creștine ale Europei Medievale timp de secole, contribuind la dezvoltarea sistemelor feudale pe continent. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Europa_de_Răsărit_600-1000"><span id="Europa_de_R.C4.83s.C4.83rit_600-1000"></span>Europa de Răsărit 600-1000</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Europa de Răsărit 600-1000" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Europa de Răsărit 600-1000"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rusia Kieveană</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>Înainte de ascensiunea Rusiei Kievene, răsăritul Europei era dominat de <a href="/wiki/Hazari" class="mw-redirect" title="Hazari">hazari</a>, un popor turcic care și-au câștigat independența de la Imperiul Turcic în secolul al șaptelea. Hazaria era un stat comercial multietnic, care își datora bunăstarea controlului comerțului pe râuri între Europa și Orient. De asemenea, ei primeau tribut de la <a href="/wiki/Alani" title="Alani">alani</a>, <a href="/wiki/Maghiari" title="Maghiari">maghiari</a>, diverse triburi slave, și de la goții și grecii din <a href="/wiki/Crimeea" title="Crimeea">Crimeea</a>. Printr-o rețea de negustori evrei, <a href="/w/index.php?title=Radani%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Radaniți — pagină inexistentă">radaniții</a>, ei păstrau contactul cu ținuturi îndepărtate, ca <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> și <a href="/wiki/India" title="India">India</a>. </p><p>Confruntați cu expansionismul arab, hazarii s-au aliat cu bizantinii, și au intrat în conflict cu <a href="/wiki/Califat" title="Califat">Califatul</a>. Deși inițial au suferit mai multe înfrângeri, ei au reușit să reia <a href="/wiki/Derbent" title="Derbent">Derbentul</a>, și în cele din urmă au pătruns către sud până în <a href="/w/index.php?title=Iberia_Caucazian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iberia Caucaziană — pagină inexistentă">Iberia Caucaziană</a>, <a href="/wiki/Albania_Caucazian%C4%83" title="Albania Caucaziană">Albania Caucaziană</a> și <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a>. Astfel, ei au blocat expansiunea <a href="/wiki/Islam" title="Islam">islamului</a> către nord în <a href="/wiki/Europa_de_Est" title="Europa de Est">Europa de Est</a> cu câteva decenii înainte ca francii lui <a href="/wiki/Carol_Martel" title="Carol Martel">Carol Martel</a> să reușească același lucru în apus.<sup id="cite_ref-14" class="reference"><a href="#cite_note-14"><span class="cite-bracket">[</span>14<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În secolul al șaptelea, litoralul nordic al <a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Mării Negre</a> a fost lovit de un val nou de atacuri nomade, conduse de <a href="/wiki/Bulgari" title="Bulgari">bulgari</a>, care au stabilit un <a href="/wiki/Han" title="Han">hanat</a> puternic, condus de <a href="/wiki/Kubrat" title="Kubrat">Kubrat</a>. Hazarii au reușit să îi împingă pe bulgari din Ucraina de sud în zona cursului mijlociu al <a href="/wiki/Volga" title="Volga">Volgăi</a> (<a href="/wiki/Bulgaria_de_pe_Volga" title="Bulgaria de pe Volga">Bulgaria de pe Volga</a>) și în zona cursului inferior al <a href="/wiki/Dun%C4%83re" class="mw-redirect" title="Dunăre">Dunării</a> (Bulgaria de pe Dunăre, sau <a href="/wiki/Primul_%C8%9Aarat_Bulgar" title="Primul Țarat Bulgar">Primul Țarat Bulgar</a>). Bulgarii din zona Dunării au fost repede <a href="/wiki/Slavi" title="Slavi">slavizați</a> și, în ciuda numeroaselor campanii împotriva Constantinopolului, au acceptat <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism_ortodox" class="mw-redirect" title="Creștinism ortodox">creștinismul ortodox</a>. Prin eforturile a doi misionari, <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Chiril" class="mw-disambig" title="Sfântul Chiril">Sfântul Chiril</a> și <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Metodiu" class="mw-redirect" title="Sfântul Metodiu">Sfântul Metodiu</a>, a apărut primul aflabet slav, iar un dialect local, <a href="/wiki/Limba_slavon%C4%83" title="Limba slavonă">limba slavonă</a>, a devenit limba bisericii. </p> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Persecution_of_Russ_by_the_Byzantine_army_John_Skylitzes.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/57/Persecution_of_Russ_by_the_Byzantine_army_John_Skylitzes.jpg/300px-Persecution_of_Russ_by_the_Byzantine_army_John_Skylitzes.jpg" decoding="async" width="300" height="109" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/57/Persecution_of_Russ_by_the_Byzantine_army_John_Skylitzes.jpg 1.5x" data-file-width="340" data-file-height="124" /></a><figcaption>Urmărirea războinicilor lui <a href="/wiki/Sviatoslav_I" class="mw-redirect" title="Sviatoslav I">Sviatoslav I</a> de cătra armata bizantină, miniatură a lui <a href="/wiki/Ioan_Skylitzes" title="Ioan Skylitzes">Ioan Skylitzes</a>.</figcaption></figure> <p>La nord de zonele adiacente Imperiului Bizantin, prima entitate slavă atestată a fost <a href="/wiki/Moravia_Mare" title="Moravia Mare">Moravia Mare</a>, care a apărut sub protecția Imperiului francilor, la începutul secolului al nouălea. Până la fragmentarea ei, drept consecință a confruntărilor cu <a href="/w/index.php?title=Franci_r%C4%83s%C4%83riteni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Franci răsăriteni — pagină inexistentă">francii răsăriteni</a>, un secol mai târziu, Moravia Mare a fost scena confruntărilor dintre misionarii creștini de la Constantinopol și cei de la Roma. Deși slavii occidentali au recunoscut în cele din urmă autoritatea ecleziastică a Romei, clerul din Constantinopol a reușit să convertească cel mai mare stat din acea perioadă, <a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rusia Kieveană</a>, la creștinismul de rit grec, către 990. </p><p>Atât după, cât și înainte de creștinare, Rusia Kieveană a organizat atacuri împotriva puterii bizantine, unele având ca rezultat tratate comerciale benefice pentru ambele state. Importanța relațiilor ruso-bizantine este subliniată de faptul că <a href="/w/index.php?title=Vladimir_I_de_Kiev&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vladimir I de Kiev — pagină inexistentă">Vladimir I de Kiev</a> a fost singurul străin care s-a căsătorit cu o prințesă bizantină din Dinastia Macedoneană. Campaniile militare ale tatălui lui Vladimir, <a href="/wiki/Sviatoslav_I" class="mw-redirect" title="Sviatoslav I">Sviatoslav I</a>, zdrobiseră cele mai puternice puteri din Europa de Est a acelei perioade, bulgarii și hazarii. </p> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ivan_Alexander.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Ivan_Alexander.jpg/220px-Ivan_Alexander.jpg" decoding="async" width="220" height="287" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4b/Ivan_Alexander.jpg 1.5x" data-file-width="302" data-file-height="394" /></a><figcaption>Țarul Ioan Alexandru</figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Imperiul_Bulgar">Imperiul Bulgar</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Imperiul Bulgar" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Imperiul Bulgar"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Imperiul_Bulgar" class="mw-redirect" title="Imperiul Bulgar">Imperiul Bulgar</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>În <a href="/wiki/681" title="681">681</a> <a href="/wiki/Bulgari" title="Bulgari">bulgarii</a> au fondat un stat puternic ce a jucat un rol important în <a href="/wiki/Europa_de_sud-est" class="mw-redirect" title="Europa de sud-est">Europa de sud-est</a>, până la cucerirea sa de către turci în <a href="/wiki/1396" title="1396">1396</a>. În <a href="/wiki/718" title="718">718</a>, bulgarii i-au înfrânt decisiv pe arabi în apropiere de <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopol</a>, iar conducătorul lor, hanul <a href="/wiki/Tervel" title="Tervel">Tervel</a> a devenit cunoscut ca "Salvatorul Europei". Bulgaria a oprit de asemenea migrația triburilor barbare (<a href="/wiki/Pecenegi" title="Pecenegi">pecenegi</a>, <a href="/wiki/Hazari" class="mw-redirect" title="Hazari">hazari</a>) către vest, și în <a href="/wiki/806" title="806">806</a> a distrus hanatul <a href="/wiki/Avar" class="mw-disambig" title="Avar">avar</a>. </p><p>După adoptarea <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">creștinismului</a>, în <a href="/wiki/864" title="864">864</a>, <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> a devenit centrul spiritual și cultural al lumii slave răsăritene. <a href="/wiki/Alfabetul_chirilic" title="Alfabetul chirilic">Alfabetul chirilic</a> a fost inventat de învățatul bulgar <a href="/w/index.php?title=Clement_de_Ohrid&action=edit&redlink=1" class="new" title="Clement de Ohrid — pagină inexistentă">Clement de Ohrid</a> în <a href="/wiki/885" title="885">885</a>. În <a href="/wiki/927" title="927">927</a> <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Bulgar%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Bulgară">Biserica Ortodoxă Bulgară</a> a fost prima biserică națională europeană ce și-a câștigat independența, cu un patriarh propriu. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Cultura">Cultura</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Cultura" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Cultura"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>O dată cu sfârșitul Imperiului Roman de Apus și cu declinul centrelor urbane, numărul învățaților și al știutorilor de carte a scăzut în Occident. Educația a devenit domeniul mănăstirilor și al catedralelor. O revenire a educației clasice a avut loc în <a href="/wiki/Imperiul_Carolingian" title="Imperiul Carolingian">Imperiul Carolingian</a> în secolul al optulea. În <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Imperiul Roman de Răsărit</a> (Bizanț), cultura se afla la un nivel superior celui din Apus. La rândul său, <a href="/wiki/Islam" title="Islam">islamul</a> s-a impus în regiunile răsăritene cucerite, și a creat o "epocă de aur" a științei, filozofiei și a altor îndeletniciri intelectuale. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Educația_clasică"><span id="Educa.C8.9Bia_clasic.C4.83"></span>Educația clasică</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Educația clasică" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Educația clasică"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Sistemul clasic de educație punea accentul pe <a href="/wiki/Gramatic%C4%83" title="Gramatică">gramatică</a>, <a href="/wiki/Latin%C4%83" class="mw-redirect" title="Latină">latină</a>, <a href="/wiki/Greac%C4%83" class="mw-redirect" title="Greacă">greacă</a> și <a href="/wiki/Retoric%C4%83" title="Retorică">retorică</a>. Elevii citeau opere clasice și scriau eseuri imitându-le stilul. În secolul al patrulea, sistemul educațional era deja influențat de religia creștină. În <i>De Doctrina Christiana</i>, <a href="/wiki/Augustin_din_Hippo" class="mw-redirect" title="Augustin din Hippo">Augustin</a> a explicat cum educația clasică se potrivește cu religia creștină. Creștinismul era o religie a cărții, iar creștinii trebuiau deci să nu fie analfabeți. Predicile necesitau însușirea principiilor clasice ale retoricii. <a href="/wiki/Tertullian" class="mw-redirect" title="Tertullian">Tertullian</a> era mai sceptic față de valorile educației clasice, întrebând "Ce are de-a face Atena cu Ierusalimul?" Dar nici măcar el nu s-a opus acestui sistem. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Declinul_în_Occident"><span id="Declinul_.C3.AEn_Occident"></span>Declinul în Occident</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Declinul în Occident" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Declinul în Occident"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Silos-Claustro.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dd/Silos-Claustro.jpg/220px-Silos-Claustro.jpg" decoding="async" width="220" height="326" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dd/Silos-Claustro.jpg/330px-Silos-Claustro.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/dd/Silos-Claustro.jpg 2x" data-file-width="400" data-file-height="592" /></a><figcaption>În evul mediu timpuriu, viața culturală era concentrată în <a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stire" title="Mănăstire">mănăstiri</a>.</figcaption></figure> <p>Deurbanizarea a anulat scopurile educației, care, deja din secolul al șaselea, s-a deplasat către școli monastice, axate pe studierea <a href="/wiki/Biblia" title="Biblia">Bibliei</a>.<sup id="cite_ref-15" class="reference"><a href="#cite_note-15"><span class="cite-bracket">[</span>15<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Educația laicilor s-a păstrat puțin în Italia, Spania, și părțile sudice ale Galiei, unde influența romană era mai de durată. Totuși, în secolul al șaptelea, educația a prins avânt în <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a> și alte teritorii <a href="/wiki/Cel%C8%9Bi" title="Celți">celte</a>, unde latina era o limbă străină, iar textele latine erau intens studiate și predate.<sup id="cite_ref-16" class="reference"><a href="#cite_note-16"><span class="cite-bracket">[</span>16<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Știința"><span id=".C8.98tiin.C8.9Ba"></span>Știința</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Știința" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Știința"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/%C8%98tiin%C8%9Ba" class="mw-redirect" title="Știința">Știința</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>În <a href="/wiki/Antichitate" class="mw-redirect" title="Antichitate">lumea antică</a>, <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">greaca</a> era limba principală a <a href="/wiki/%C8%98tiin%C8%9B%C4%83" title="Știință">științei</a>. Cercetarea științifică avansată și educația în domeniu aveau loc în special în zona <a href="/wiki/Elenism" class="mw-redirect" title="Elenism">elenistă</a> a Imperiului Roman, în greacă. Încercări ulterioare de a traduce scrierile grecești în latină au avut succes limitat.<sup id="cite_ref-17" class="reference"><a href="#cite_note-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Pe măsură ce numărul vorbitorilor de greacă scădea, Occidentul s-a îndepărtat de rădăcinile grecești ale științei și filozofiei. Vorbitorii de latină care doreau să se instruiască aveau acces doar la câteva cărți de <a href="/wiki/Boethius" title="Boethius">Boethius</a> (c. 470-524) (rezumate ale unor cărți grecești de <a href="/w/index.php?title=Nicomachus_de_Gerasa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nicomachus de Gerasa — pagină inexistentă">Nicomachus de Gerasa</a>) și la alte câteva lucrări ale altor <a href="/wiki/Enciclopedie" title="Enciclopedie">enciclopediști</a> romani. </p><p>Cei mai importanți învățați ai timpului erau <a href="/wiki/Cler" title="Cler">clerici</a>, pentru care studiul naturii era doar puțin interesant. Studiul naturii era urmărit mai mult în scopuri practice. și nu în mod abstract: nevoia de a îngriji bolnavii a dus la studierea medicinii și a textelor antice despre medicamente,<sup id="cite_ref-18" class="reference"><a href="#cite_note-18"><span class="cite-bracket">[</span>18<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> nevoia de a determina timpul rugăciunilor a dus la studierea mișcării stelelor,<sup id="cite_ref-19" class="reference"><a href="#cite_note-19"><span class="cite-bracket">[</span>19<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> nevoia de a calcula data <a href="/wiki/Pa%C8%99te" class="mw-redirect" title="Paște">Paștelui</a> a dus la studiul <a href="/wiki/Matematic%C4%83" title="Matematică">matematicii</a> și al mișcării <a href="/wiki/Soare" title="Soare">Soarelui</a> și <a href="/wiki/Lun%C4%83" class="mw-redirect" title="Lună">Lunii</a>.<sup id="cite_ref-20" class="reference"><a href="#cite_note-20"><span class="cite-bracket">[</span>20<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Cititorilor moderni li se poate părea descurajant că aceleași lucrări discută atât detaliile tehnice ale fenomenelor naturale, cât și semnificațiile lor simbolice.<sup id="cite_ref-21" class="reference"><a href="#cite_note-21"><span class="cite-bracket">[</span>21<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Deși în evul mediu timpuriu nu s-au realizat progrese semnificative, în această perioadă s-au pus bazele viitoarelor descoperiri .<sup id="cite_ref-22" class="reference"><a href="#cite_note-22"><span class="cite-bracket">[</span>22<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Renașterea_Carolingiană"><span id="Rena.C8.99terea_Carolingian.C4.83"></span>Renașterea Carolingiană</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Renașterea Carolingiană" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Renașterea Carolingiană"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În jurul anului <a href="/wiki/800" title="800">800</a> a crescut interesul pentru <a href="/wiki/Antichitatea_clasic%C4%83" class="mw-redirect" title="Antichitatea clasică">antichitatea clasică</a>, în cadrul <a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea_Carolingian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Renașterea Carolingiană — pagină inexistentă">Renașterii carolingiene</a>. <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a> a inițiat reforme profunde în educație. Călugărul englez <a href="/wiki/Alcuin_de_York" class="mw-redirect" title="Alcuin de York">Alcuin de York</a> a elaborat un proiect de dezvoltare a învățăturii, stabilind programe de studiu ale celor <a href="/wiki/%C8%98apte" class="mw-redirect" title="Șapte">șapte</a> <a href="/wiki/Arte_liberale" title="Arte liberale">arte liberale</a>: <i>trivium</i>, sau educația literară (<a href="/wiki/Gramatic%C4%83" title="Gramatică">gramatică</a>, <a href="/wiki/Retoric%C4%83" title="Retorică">retorică</a> și <a href="/wiki/Dialectic%C4%83" title="Dialectică">dialectică</a>) și <i>quadrivium</i>, sau educația științifică (<a href="/wiki/Aritmetic%C4%83" title="Aritmetică">aritmetică</a>, <a href="/wiki/Geometrie" title="Geometrie">geometrie</a>, <a href="/wiki/Astronomie" title="Astronomie">astronomie</a> și <a href="/wiki/Muzic%C4%83" title="Muzică">muzică</a>). Începând cu anul <a href="/wiki/787" title="787">787</a>, au început să fie emise <a href="/wiki/Decret" title="Decret">decrete</a>, recomandând resuscitarea vechilor școli și fondarea altora noi. Din punct de vedere instituțional, ele erau în mâinile unei mănăstiri, catedrale sau curți nobiliare. Semnificația acestor măsuri nu va fi simțită decât <a href="/wiki/Secol" title="Secol">secole</a> mai târziu. Predarea dialecticii (o disciplină care corespunde <a href="/wiki/Logic%C4%83" title="Logică">logicii</a> de astăzi), a provocat creșterea interesului în cercetări speculative; de aici a urmat ascensiunea tradiției <a href="/wiki/Scolasticism" class="mw-redirect" title="Scolasticism">scolastice</a> creștine. În secolele al douăsprezecelea și al treisprezecelea, multe din școlile fondate sub <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a> au devenit <a href="/wiki/Universitate" title="Universitate">universități</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Cultura_bizantină"><span id="Cultura_bizantin.C4.83"></span>Cultura bizantină</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Cultura bizantină" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Cultura bizantină"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Paris_psaulter_gr139_fol1v.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Paris_psaulter_gr139_fol1v.jpg/225px-Paris_psaulter_gr139_fol1v.jpg" decoding="async" width="225" height="250" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Paris_psaulter_gr139_fol1v.jpg/338px-Paris_psaulter_gr139_fol1v.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/94/Paris_psaulter_gr139_fol1v.jpg 2x" data-file-width="412" data-file-height="458" /></a><figcaption>Miniatură din <a href="/w/index.php?title=Psaltirea_de_la_Paris&action=edit&redlink=1" class="new" title="Psaltirea de la Paris — pagină inexistentă">Psaltirea de la Paris</a>, mărturie a puternicei culturi bizantine a secolului al zecelea.</figcaption></figure> <p>Marea realizare bizantină în domeniul intelectual a fost <a href="/wiki/Corpus_Juris_Civilis" title="Corpus Juris Civilis">Corpus Juris Civilis</a> ("Corpul legii civile"), o compilație a <a href="/wiki/Legea_roman%C4%83" class="mw-redirect" title="Legea romană">legilor romane</a> făcută sub <a href="/wiki/Iustinian" class="mw-redirect" title="Iustinian">Iustinian</a> (529-65). Lucrarea conține și o secțiune numită <i>Digesta</i> care abstractizează principiile dreptului roman, pentru a putea fi aplicate în orice condiții. Rata alfabetizării era considerabil mai mare în Imperiul Bizantin decât în occidentul latin. Educația elementară era disponibilă pe scară mai largă, uneori chiar și la țară. Școlile secundare predau în continuare <i><a href="/wiki/Iliada" title="Iliada">Iliada</a></i> și alte opere clasice. În ceea ce privește educația superioadă, o școală <a href="/w/index.php?title=Neoplatonic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Neoplatonic — pagină inexistentă">neoplatonică</a> a existat în <a href="/wiki/Atena" title="Atena">Atena</a> până în 526, când a fost închisă pentru <a href="/wiki/P%C4%83g%C3%A2nism" title="Păgânism">păgânism</a>. O altă școală a rămas deschisă în <a href="/wiki/Alexandria,_Egipt" title="Alexandria, Egipt">Alexandria</a> până la cucerirea arabă, în 640. <a href="/w/index.php?title=Universitatea_din_Constantinopol&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea din Constantinopol — pagină inexistentă">Universitatea din Constantinopol</a>, fondată inițial de împăratul <a href="/wiki/Teodosius_al_II-lea" class="mw-redirect" title="Teodosius al II-lea">Teodosius al II-lea</a> în 425, a fost dizolvată tot în această perioadă, fiind refondată de împăratul <a href="/wiki/Mihail_al_III-lea" class="mw-redirect" title="Mihail al III-lea">Mihail al III-lea</a> în 849. Educația superioară din acea perioadă se concentra pe retorică, deși și logica lui <a href="/wiki/Aristotel" title="Aristotel">Aristotel</a> era abordată. Sub dinastia macedoneană (867–1025), Bizanțul s-a bucurat de o revenire a educației clasice. Cercetarea originală a fost destul de slabă, dar au apărut în schimb multe antologii, enciclopedii și comentarii. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Contribuția_islamului"><span id="Contribu.C8.9Bia_islamului"></span>Contribuția islamului</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Contribuția islamului" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Contribuția islamului"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Arabic_Numerals.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/Arabic_Numerals.svg/220px-Arabic_Numerals.svg.png" decoding="async" width="220" height="29" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/Arabic_Numerals.svg/330px-Arabic_Numerals.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/Arabic_Numerals.svg/440px-Arabic_Numerals.svg.png 2x" data-file-width="800" data-file-height="107" /></a><figcaption>Cifrele arabe</figcaption></figure> <p>Sub <a href="/wiki/Califatul_Omeiad" title="Califatul Omeiad">omeiazi</a>, învățații islamici s-au concentrat pe probleme legate de <a href="/wiki/Coran" title="Coran">Coran</a>. Dinastia <a href="/wiki/Abbasizi" class="mw-redirect" title="Abbasizi">abbasidă</a> care a urmat a promovat însă studii eleniste și umaniste, în conformitate cu doctrinele școlii oficiale <a href="/w/index.php?title=Mu%27tazili&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mu'tazili — pagină inexistentă">Mu'tazili</a> de interpretare islamică, fondată la <a href="/wiki/Basra" title="Basra">Basra</a> de către <a href="/w/index.php?title=Wasil_ibn_Ata&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wasil ibn Ata — pagină inexistentă">Wasil ibn Ata</a> (700–748), care susținea că Coranul este o lucrare creată, și că Dumnezeu nu vrea decât ce este mai bun pentru om, opinii neîmpărtășite de școlile <a href="/w/index.php?title=A%C8%99%27aria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aș'aria — pagină inexistentă">Aș'aria</a> și <a href="/w/index.php?title=Ataria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ataria — pagină inexistentă">Ataria</a> ("textualiste"), astăzi considerate ortodoxe. </p><p>În 800, <a href="/wiki/Bagdad" title="Bagdad">Bagdadul</a> era cel mai mare oraș musulman din lume, primul cu o populație de peste un milion de locuitori. "Casa sa de înțelepciune" (<i>Dār al-Ḥikma</i>) era centrul intelectual al lumii musulmane. Filozofi precum <a href="/w/index.php?title=Al-Kind%C4%AB&action=edit&redlink=1" class="new" title="Al-Kindī — pagină inexistentă">al-Kindī</a> (801–873) și <a href="/w/index.php?title=Al-F%C4%81r%C4%81b%C4%AB&action=edit&redlink=1" class="new" title="Al-Fārābī — pagină inexistentă">al-Fārābī</a> (870–950) au tradus lucrări ale lui <a href="/wiki/Aristotel" title="Aristotel">Aristotel</a> și i-au aplicat modul de gândire islamului. <a href="/w/index.php?title=Al-Khw%C4%81rizm%C4%AB&action=edit&redlink=1" class="new" title="Al-Khwārizmī — pagină inexistentă">Al-Khwārizmī</a> (780-850) a scris prima <a href="/wiki/Carte" title="Carte">carte</a> din lume despre <a href="/wiki/Algebr%C4%83" title="Algebră">algebră</a>, precum și o versiune îmbunătățită a <i>Geografiei</i> lui <a href="/wiki/Ptolemeu" title="Ptolemeu">Ptolemeu</a>, și a participat la un proiect ce viza determinarea circumferinței <a href="/wiki/P%C4%83m%C3%A2nt" title="Pământ">Pământului</a> prin măsurarea <a href="/wiki/Lungime" title="Lungime">lungimii</a> unui grad de meridian pe o câmpie din <a href="/wiki/Irak" title="Irak">Irak</a>. </p><p>Tradiționaliștii islamici au început să capete tot mai multă influență către sfârșitul secolului al zecelea. Discuții despre umanism și alte probleme filozofice au continuat, dar au fost tot mai mult îngrădite. Învățații musulmani depindeau de puterea conducătorului, iar islamul nu a dezvoltat un sistem de universități sau o altă instituție permanentă pentru promovarea studiului ne-coranic. </p><p>În secolul al unsprezecelea, cunoștințele islamului au ajuns în Europa occidentală. <a href="/wiki/Astrolab" title="Astrolab">Astrolabul</a>, inventat în antichitate. a fost reintrodus în Europa, iar lucrările lui <a href="/wiki/Euclid" title="Euclid">Euclid</a> și <a href="/wiki/Arhimede" title="Arhimede">Arhimede</a>, pierdute în apus, au fost traduse din arabă în latină în Spania. <a href="/wiki/Cifre_arabe" title="Cifre arabe">Cifrele arabe</a> moderne, inventate de matematicienii <a href="/w/index.php?title=Hindu%C8%99i&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hinduși — pagină inexistentă">hinduși</a> în secolele al cincilea și al șaselea, au fost preluate de musulmani în secolul al șaptelea. În jurul anului 1000, Gerbert de Aurillac (mai târziu <a href="/wiki/Papa_Silvestru_al_II-lea" title="Papa Silvestru al II-lea">papa Silvestru al II-lea</a>) a realizat un <a href="/wiki/Abac" title="Abac">abac</a> cu cifre arabe. Un tratat al lui Al-Khwārizmī despre realizarea calculelor cu aceste cifre a fost tradus în latină în Spania în secolul al doisprezecelea. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Creștinismul"><span id="Cre.C8.99tinismul"></span>Creștinismul</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Creștinismul" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Creștinismul"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>De la <a href="/w/index.php?title=Primii_cre%C8%99tini&action=edit&redlink=1" class="new" title="Primii creștini — pagină inexistentă">primii creștini</a>, creștinii evului mediu timpuriu au preluat o biserică unitară, un canon <a href="/wiki/Biblie" class="mw-redirect" title="Biblie">biblic</a> stabil și o tradiție filozofică bine dezvoltată. </p><p>În timpul evului mediu timpuriu, distanța dintre creștinătatea apuseană și cea răsăriteană s-a mărit, creând premisele <a href="/wiki/Marea_Schism%C4%83" title="Marea Schismă">Marii Schisme</a> din secolul al unsprezecelea. În occident, puterea <a href="/w/index.php?title=Episcopul_Romei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Episcopul Romei — pagină inexistentă">episcopului Romei</a> a crescut.<a href="/wiki/Papa" class="mw-redirect" title="Papa">Papa</a> <a href="/wiki/Grigore_cel_Mare" class="mw-redirect" title="Grigore cel Mare">Grigore cel Mare</a> a extins eforturile misionarilor Romei în Insulele britanice și a pus bazele expansiunii ordinelor monastice. În 607, <a href="/wiki/Bonifaciu_al_III-lea" class="mw-redirect" title="Bonifaciu al III-lea">Bonifaciu al III-lea</a> a obținut recunoașterea titlului de "episcop universal" ca aparținând exclusiv episcopului Romei. </p><p>În Orient, cuceririle musulmanilor au redus puterea <a href="/w/index.php?title=Patriarhie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Patriarhie — pagină inexistentă">patriarhiilor</a> de limbă greacă existente. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Creștinarea_occidentului"><span id="Cre.C8.99tinarea_occidentului"></span>Creștinarea occidentului</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Creștinarea occidentului" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Creștinarea occidentului"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Cre%C8%99tinare" title="Creștinare">Creștinare</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:KellsFol188rQuoniam.gif" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/98/KellsFol188rQuoniam.gif/140px-KellsFol188rQuoniam.gif" decoding="async" width="140" height="196" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/98/KellsFol188rQuoniam.gif/210px-KellsFol188rQuoniam.gif 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/98/KellsFol188rQuoniam.gif/280px-KellsFol188rQuoniam.gif 2x" data-file-width="350" data-file-height="490" /></a><figcaption><i><a href="/w/index.php?title=Cartea_de_la_Kells&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cartea de la Kells — pagină inexistentă">Cartea de la Kells</a>,</i> aprox. 800</figcaption></figure> <p><a href="/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83" title="Biserica Romano-Catolică">Biserica Romano-Catolică</a>, singura instituție centralizată care a rezistat intactă <a href="/w/index.php?title=Declinul_Imperiului_Roman_de_Apus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Declinul Imperiului Roman de Apus — pagină inexistentă">prăbușirii Imperiului Roman de Apus</a>, avea singura influență unificatoare din apus, păstrând selectiv anumite învățături latine, arta scrisului și o administrație centralizată prin rețeaua sa de <a href="/wiki/Episcop" title="Episcop">episcopi</a>. Evul mediu timpuriu este caracterizat de controlul urban aparținând episcopilor și de controlul teritorial exercitat de duci și conți. </p><p>Creștinarea triburilor germanice a început în secolul al patrulea cu <a href="/wiki/Go%C8%9Bi" title="Goți">goții</a> și a continuat pe tot parcursul evului mediu timpuriu. În jurul anului 1000, chiar <a href="/wiki/Islanda" title="Islanda">Islanda</a> a devenit creștină, lăsând doar câteva regiuni izolate ale Europei încă necreștinate (<a href="/wiki/Scandinavia" title="Scandinavia">Scandinavia</a>, zona <a href="/wiki/Marea_Baltic%C4%83" title="Marea Baltică">baltică</a> și ținuturile <a href="/w/index.php?title=Fino-ugrici&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fino-ugrici — pagină inexistentă">fino-ugrice</a>). </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Urbanizarea">Urbanizarea</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Urbanizarea" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Urbanizarea"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Walls_of_Constantinople.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1c/Walls_of_Constantinople.JPG/275px-Walls_of_Constantinople.JPG" decoding="async" width="275" height="155" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1c/Walls_of_Constantinople.JPG/413px-Walls_of_Constantinople.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1c/Walls_of_Constantinople.JPG/550px-Walls_of_Constantinople.JPG 2x" data-file-width="1920" data-file-height="1080" /></a><figcaption><a href="/wiki/Zidurile_Constantinopolului" title="Zidurile Constantinopolului">Zidurile Constantinopolului</a> restaurate</figcaption></figure> <p><a href="/w/index.php?title=Tertius_Chandler&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tertius Chandler — pagină inexistentă">Tertius Chandler</a> a realizat o estimare a numărului de locuitori din orașe pe parcursul istoriei.<sup id="cite_ref-23" class="reference"><a href="#cite_note-23"><span class="cite-bracket">[</span>23<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În perioada evului mediu timpuriu, cele mai mari orașe din lume erau: Constantinopol (340-570), <a href="/wiki/Ctesiphon" title="Ctesiphon">Ctesiphon</a> al <a href="/wiki/Sasanizi" class="mw-redirect" title="Sasanizi">sasanizilor</a> (570-637), <a href="/wiki/Xi%E2%80%99an" class="mw-redirect" title="Xi’an">Changan</a> în <a href="/wiki/China" title="China">China</a> (637-775), <a href="/wiki/Baghdad" class="mw-redirect" title="Baghdad">Baghdad</a> (775-935), și <a href="/wiki/C%C3%B3rdoba_(Spania)" title="Córdoba (Spania)">Cordoba</a> (935-1013).<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://geography.about.com/library/weekly/aa011201a.htm">[2]</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160818124242/http://geography.about.com/library/weekly/aa011201a.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2016-08-18">18 august 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. </p><p>Acestea sunt estimările lui Chandler pentru cele mai mari orașe din <a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europa</a> și <a href="/wiki/Orientul_Mijlociu" title="Orientul Mijlociu">Orientul Mijlociu</a> (în mii de locuitori): </p> <ul><li>361 d. Hr. <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopol</a> (300), Ctesiphon (250), Roma (150), Antiohia (150), Alexandria (125).</li> <li>500 d. Hr. <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopol</a> (400), Ctesiphon (400), Antiohia (150), Cartagina (100), Roma (100).</li> <li>622 d. Hr. <a href="/wiki/Ctesiphon" title="Ctesiphon">Ctesiphon</a> (500), Constantinopol (350), Alexandria (94), <a href="/wiki/Alep" title="Alep">Alep</a> (72), <a href="/w/index.php?title=Rayy&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rayy — pagină inexistentă">Rayy</a> (68).</li> <li>800 d. Hr. <a href="/wiki/Bagdad" title="Bagdad">Bagdad</a> (700), Constantinopol (250), Cordoba (160), <a href="/wiki/Basra" title="Basra">Basra</a> (100), <a href="/w/index.php?title=Fostat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fostat — pagină inexistentă">Fostat</a> (100) — cf. <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a>(50), Paris (25).</li> <li>900 d. Hr. <a href="/wiki/Bagdad" title="Bagdad">Bagdad</a> (900), Constantinopol (300), Cordoba (200), Alexandria (175), Fostat (150) — cf. Roma (40).</li> <li>1000 d. Hr. <a href="/wiki/C%C3%B3rdoba_(Spania)" title="Córdoba (Spania)">Cordoba</a> (450), Constantinopol (300), <a href="/wiki/Cairo" title="Cairo">Cairo</a> (135), Bagdad (125), <a href="/w/index.php?title=Nishapur&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nishapur — pagină inexistentă">Nishapur</a> (125) — cf. <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a> (35), Paris (20).</li></ul> <p>Estimările lui Chandler se bazează pe o densitate estimată de 100 locuitori/hectar. Se crede că orașele musulmane aveau densități mai ridicate de populație. Un oraș este definit ca o zonă locuită continuă. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Fondarea_Sfântului_Imperiu_Roman_(secolul_al_zecelea)"><span id="Fondarea_Sf.C3.A2ntului_Imperiu_Roman_.28secolul_al_zecelea.29"></span>Fondarea Sfântului Imperiu Roman (secolul al zecelea)</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Fondarea Sfântului Imperiu Roman (secolul al zecelea)" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Fondarea Sfântului Imperiu Roman (secolul al zecelea)"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">Sfântul Imperiu Roman</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:HRR_10Jh.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4d/HRR_10Jh.jpg/300px-HRR_10Jh.jpg" decoding="async" width="300" height="357" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4d/HRR_10Jh.jpg/450px-HRR_10Jh.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4d/HRR_10Jh.jpg/600px-HRR_10Jh.jpg 2x" data-file-width="1492" data-file-height="1777" /></a><figcaption>Sub <a href="/wiki/Otto_I" class="mw-redirect" title="Otto I">Otto I</a>, Sfântul Imperiu Roman cuprindea Germania, nordul Italiei, Austria și Olanda</figcaption></figure> <p>Împăratul carolingian <a href="/wiki/Carol_cel_Gras" class="mw-redirect" title="Carol cel Gras">Carol cel Gras</a>, adesea bolnav, a provocat o revoltă condusă de nepotul său <a href="/wiki/Arnulf_de_Carinthia" class="mw-redirect" title="Arnulf de Carinthia">Arnulf de Carinthia</a>, care a dus la împărțirea Imperiului în regatele Franței, Germaniei și Italiei (de nord) în 887. Profitând de slăbiciunea germană, <a href="/wiki/Maghiari" title="Maghiari">maghiarii</a> s-au stabilit în Alföld, sau pusta maghiară, și au început o serie de raiduri asupra Germaniei, Italiei și chiar Franței. Nobilii germani l-au ales pe <a href="/w/index.php?title=Henric_de_Saxonia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Henric de Saxonia — pagină inexistentă">Henric</a>, duce de <a href="/wiki/Saxonia" title="Saxonia">Saxonia</a>, rege în 919. Puterea sa era doar puțin mai mare decât cea a celorlalți, care erau echivalentele feudale ale vechilor triburi germanice. Fiul lui Henric, <a href="/wiki/Otto_I" class="mw-redirect" title="Otto I">Otto I</a> (936-973) a înfrânt o revoltă a ducilor sprijinită de regele francez <a href="/w/index.php?title=Ludovic_al_IV-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ludovic al IV-lea — pagină inexistentă">Ludovic al IV-lea</a> În 951, Otto a plecat în Italia, unde s-a căsătorit cu regina văduvă <a href="/wiki/Adelaide" title="Adelaide">Adelaide</a>, și-a luat titlul de rege al lombarzilor, și l-a făcut vasal pe regele Italiei <a href="/w/index.php?title=Berengar_de_Ivrea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Berengar de Ivrea — pagină inexistentă">Berengar de Ivrea</a>, (950-52). Otto i-a ales pe noii conducători ai ducatelor dintre rudele sale, însă această abordare nu a rezolvat complet problema loialității. Fiul său Liudolf, duce de <a href="/wiki/Suabia" title="Suabia">Suabia</a>, s-a răsculat și i-a chemat pe maghiari în Germania (953) La <a href="/wiki/Lechfeld" class="mw-redirect" title="Lechfeld">Lechfeld</a>, în apropiere de <a href="/wiki/Augsburg" title="Augsburg">Augsburg</a>, Otto i-a înfruntat pe maghiari, obținând o victorie importantă (955). După aceasta, maghiarii au încetat să mai fie o națiune de jefuitori, iar conducătorii lor au creat un regat creștin, <a href="/wiki/Regatul_Ungariei" title="Regatul Ungariei">Regatul Ungariei</a> (1000). Otto, a fost încoronat împărat (<i>imperator augustus</i>) de <a href="/wiki/Papa_Ioan_al_XII-lea" title="Papa Ioan al XII-lea">papa Ioan al XII-lea</a> la Roma (962). Istoricii consideră acest eveniment drept data fondării Sfântului Imperiu Roman, deși termenul nu a fost folosit decât mult mai târziu. De asemenea, statul ottonian este considerat primul <i>Reich,</i> sau Imperiu German. Otto a folosit titlul imperial fără a-l atașa vreunui teritoriu. El și împărații ulteriori se considerau parte a unei linii continui de împărați care începea de la <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a>. (Câțiva dintre acești "împărați" erau doar nobili italieni care l-au forțat pe papă să îi încoroneze.) Otto l-a înlăturat pe Ioan al XII-lea, pentru că a conspirat cu Berengar împotriva lui, și l-a numit pe <a href="/wiki/Papa_Leon_al_VIII-lea" title="Papa Leon al VIII-lea">papa Leon al VIII-lea</a> în locul său (963). Berengar a fost capturat și dus în Germania. Ioan a reușit să revină pe scaunul pontifical, dar a murit la scurt timp după aceea. </p><p>În afară de fondarea Imperiului German, Otto a creat și așa numitul "sistem bisericesc ottonian", în cadrul căruia clerul (singurul segment al populației cu știință de carte) își asuma îndatoririle unui serviciu civil imperial. El a ridicat papalitatea din politica regională a Romei, și i-a asigurat un statut care să îi permită să își asume conducerea unei biserici internaționale. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Europa_în_anul_1000"><span id="Europa_.C3.AEn_anul_1000"></span>Europa în anul 1000</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Europa în anul 1000" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Europa în anul 1000"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Gokstadskipet1.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/Gokstadskipet1.jpg/200px-Gokstadskipet1.jpg" decoding="async" width="200" height="267" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/Gokstadskipet1.jpg/300px-Gokstadskipet1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/Gokstadskipet1.jpg/400px-Gokstadskipet1.jpg 2x" data-file-width="1536" data-file-height="2048" /></a><figcaption>un vas viking din secolul al nouălea.</figcaption></figure> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/1000" title="1000">1000</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>Speculațiile cu privire la sfârșitul lumii în anul 1000 erau limitate la câțiva călugări francezi.<sup id="cite_ref-24" class="reference"><a href="#cite_note-24"><span class="cite-bracket">[</span>24<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Funcționarii obișnuiți foloseau sistemul <a href="/w/index.php?title=An_regnal&action=edit&redlink=1" class="new" title="An regnal — pagină inexistentă">anilor regnali</a>, (de exemplu, anul al patrulea din domnia lui Robert al II-lea al Franței). Sistemul actual, "anno domini", era utilizat doar de câțiva cronicari, precum <a href="/wiki/Beda_Venerabilul" title="Beda Venerabilul">Beda Venerabilul</a>. </p><p><a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europa</a> era în continuare în urma islamului, cu rețeaua sa vastă de <a href="/wiki/Caravan%C4%83" title="Caravană">caravane</a> , sau a <a href="/wiki/China" title="China">Chinei</a>, în acel moment cel mai mare imperiu din lume, sub <a href="/wiki/Dinastia_Song" title="Dinastia Song">dinastia Song</a>. Constantinopolul avea o populație de aproximativ 300 000 de locuitori, dar Roma avea abia 35 000 iar Parisul 20 000.<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.irows.ucr.edu/research/citemp/estcit/estcit.htm">[3]</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110521163735/http://www.irows.ucr.edu/research/citemp/estcit/estcit.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2011-05-21">21 mai 2011</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://sumbur.n-t.org/sg/ua/ddk.htm">[4]</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20060919085046/http://sumbur.n-t.org/sg/ua/ddk.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2006-09-19">19 septembrie 2006</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. În schimb, islamul avea peste zece orașe importante, de la <a href="/wiki/C%C3%B3rdoba_(Spania)" title="Córdoba (Spania)">Cordoba</a> în Spania, până în Asia Centrală. </p><p>Anglia, răvășită aproape complet de raidurile <a href="/wiki/Vikingi" title="Vikingi">vikinge</a>, se afla într-o situație disperată. În 1002, englezii au masacrat mai mulți coloniști danezi, ceea ce a dus la represalii, și la instalarea stăpânirii daneze, în 1013. Creștinarea, însă, s-a dovedit a fi soluția pe termen lung împotriva atacurilor barbare. Scandinavia fusese recent creștinată, iar în regiune au apărut regatele <a href="/wiki/Norvegia" title="Norvegia">Norvegiei</a>, <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suediei</a> și <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarcei</a>. <a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rusia Kieveană</a>, recent convertită la <a href="/wiki/Ortodoxism" class="mw-disambig" title="Ortodoxism">ortodoxism</a>, era cel mai mare stat al Europei. <a href="/wiki/Islanda" title="Islanda">Islanda</a> și <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a>, au devenit ambele creștine în jurul anului 1000. </p><p>Tot în această perioadă a început dizolvarea Califatului musulman, o entitate unitară până atunci. Existau conflicte între <a href="/wiki/%C8%98iism" class="mw-redirect" title="Șiism">șiiți</a> și <a href="/wiki/Sunnism" class="mw-redirect" title="Sunnism">suniți</a>, precum și între perși și arabi. În această perioadă, existau trei califi, unul omeiad în Spania, unul abdasid în Bagdad, și unul fatimid în Egipt. Populația capitalei abbaside, Bagdad, se micșorase la 125 000 (față de 900 000 în 900).<sup id="cite_ref-25" class="reference"><a href="#cite_note-25"><span class="cite-bracket">[</span>25<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Omeiazii erau încă puternici în 1000 dar au intrat repede în declin după 1002 și au dispărut complet în 1031. </p><p>În cultura Europei, au apărut mai multe schimbări la scurt timp după anul 1000, care marchează sfârșitul evului mediu timpuriu: apariția <a href="/w/index.php?title=Comun%C4%83_medieval%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comună medievală — pagină inexistentă">comunelor medievale</a>, reapariția vieții urbane, apariția <a href="/wiki/Burghezie" title="Burghezie">burgheziei</a>, fondarea primelor universități, reintroducerea dreptului roman și începutul literaturii în limbile naționale. </p><p>În 1000, papalitatea se afla sub controlul împăratului german <a href="/wiki/Otto_al_III-lea" class="mw-redirect" title="Otto al III-lea">Otto al III-lea</a>, sau "împăratul lumii", cum se autonumea. Reformele ulterioare, însă, i-au mărit independența și prestigiul: extinderea rețelei de mănăstiri, construirea primelor catedrale transalpine din piatră și elaborarea unei legi canonice din mulțimea de decrete emise. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Evul_mediu_timpuriu_în_Asia"><span id="Evul_mediu_timpuriu_.C3.AEn_Asia"></span>Evul mediu timpuriu în Asia</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=25" title="Modifică secțiunea: Evul mediu timpuriu în Asia" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=25" title="Edit section's source code: Evul mediu timpuriu în Asia"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="China">China</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=26" title="Modifică secțiunea: China" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=26" title="Edit section's source code: China"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><i>Dinastia Jin(265 d.H.-420 d.H.). Perioada dinastiilor din Nord și din Sud(420 d.H.-589 d.H.)</i> </p><p>Dinastia Jin a fost instaurată în anul 265 d.H., în urma unei lovituri de palat, organizate de generalul Sima Yan din Regatul Wei. Sima Yan făcea parte din familia Sima, care descindea din marele istoric chinez, Sima Qian<sup id="cite_ref-26" class="reference"><a href="#cite_note-26"><span class="cite-bracket">[</span>26<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. Acesta a reușit să unifice întrega <a href="/wiki/China" title="China">Chină</a>, capitala sa inițială fiind Luoyang, iar apoi la Chang'an. În anul 316 d.H. se va încheia dinastia Jin de Vest (265 d.H.-316 d.H.), următoarea perioadă se va numi Jin de Est (316 d.H.-420 d.H.). Pentru următorii două sute de <a href="/wiki/An" title="An">ani</a>, China va fi cucerită de triburile tibetane, turcice, tangute, mongole și hune, cunoscute sub numele de ,,cele cinci neamuri barbare”<sup id="cite_ref-27" class="reference"><a href="#cite_note-27"><span class="cite-bracket">[</span>27<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. După această perioadă haotică din istoria <a href="/wiki/China" title="China">Chinei</a>, tribul turcic toba a reușit să reunească toate teritoriile nordice, din capitala sa, aflată în provincia Shanxi, întemeind astfel dinastia Wei de Nord, în anul 439. Suvernaii Wei de Nord au strămutat mii de oameni în părțile depopulate ale <a href="/wiki/%C8%9Aar%C4%83" title="Țară">țării</a>. După anul 485 d.H., statul Wei de Nord a alocat fiecărui cetățean încă în putere un teren agricol, plus un teren unde erau cultivați duzii, folosiți la creșterea viermilor de mătase. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Axă_temporală"><span id="Ax.C4.83_temporal.C4.83"></span>Axă temporală</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=27" title="Modifică secțiunea: Axă temporală" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=27" title="Edit section's source code: Axă temporală"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <dl><dd><i>Informații suplimentare: <a href="/w/index.php?title=Axa_temporal%C4%83_a_evului_mediu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Axa temporală a evului mediu — pagină inexistentă">Axa temporală a evului mediu</a></i></dd></dl> <ul><li>476 — Căderea <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_Apus" title="Imperiul Roman de Apus">Imperiului Roman de Apus</a></li> <li>496 — <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Tolbiac" title="Bătălia de la Tolbiac">Bătălia de la Tolbiac</a>, <a href="/wiki/Clovis" class="mw-redirect mw-disambig" title="Clovis">Clovis</a> se convertește la catolicism</li> <li>507 — <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Vouill%C3%A9" title="Bătălia de la Vouillé">Bătălia de la Vouillé</a></li> <li>527-565 — <a href="/wiki/Iustinian_I" title="Iustinian I">Iustinian I</a></li> <li>535-552 — <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_gotic_(535%E2%80%93552)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războiul gotic (535–552) — pagină inexistentă">Războaiele gotice</a></li> <li>547 — moartea lui <a href="/wiki/Benedict_de_Nursia" title="Benedict de Nursia">Benedict de Nursia</a></li> <li>590-604 <a href="/wiki/Papa_Grigore_I" class="mw-redirect" title="Papa Grigore I">Papa Grigore I</a></li> <li>597 — moartea lui <a href="/wiki/Columba" class="mw-redirect mw-disambig" title="Columba">Columba</a></li> <li>632 — moartea lui <a href="/wiki/Mahomed" title="Mahomed">Mahomed</a></li> <li>632-634 — <a href="/wiki/Abu_Bakr" title="Abu Bakr">Abu Bakr</a></li> <li>634-644 — <a href="/wiki/Omar_ibn_al-Khattab" class="mw-redirect" title="Omar ibn al-Khattab">Omar ibn al-Khattab</a></li> <li>636 — moartea <a href="/w/index.php?title=Isidora_de_Sevilia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Isidora de Sevilia — pagină inexistentă">Isidorei de Sevilia</a></li> <li>644-656 — <a href="/wiki/Osman_bin_Affan" class="mw-redirect" title="Osman bin Affan">Osman bin Affan</a></li> <li>656-661 — <a href="/wiki/Ali" title="Ali">Ali</a></li> <li>681 — înființarea <a href="/wiki/Primul_%C8%9Aarat_Bulgar" title="Primul Țarat Bulgar">Primului Țarat Bulgar</a></li> <li>730 — <a href="/wiki/Iconoclasm" title="Iconoclasm">Iconoclasmul bizantin</a></li> <li>732 — <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Tours" title="Bătălia de la Tours">Bătălia de la Tours</a></li> <li>735 — moartea lui <a href="/w/index.php?title=Beda&action=edit&redlink=1" class="new" title="Beda — pagină inexistentă">Beda</a></li> <li>751 — <a href="/wiki/Pepin_cel_Scurt" title="Pepin cel Scurt">Pepin cel Scurt</a> fondează <a href="/wiki/Dinastia_carolingian%C4%83" class="mw-redirect" title="Dinastia carolingiană">Dinastia carolingiană</a></li> <li>768-814 — <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a></li> <li>763-809 — <a href="/wiki/Harun_al-Rashid" title="Harun al-Rashid">Harun al-Rashid</a></li> <li>793 — primele raiduri ale <a href="/wiki/Vikingi" title="Vikingi">vikingilor</a></li> <li>800 — <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a> este încoronat împărat al <a href="/wiki/Occident" class="mw-redirect" title="Occident">Occidentului</a></li> <li>843 — <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Verdun" title="Tratatul de la Verdun">Tratatul de la Verdun</a></li> <li>871-899 — <a href="/wiki/Alfred_cel_Mare" title="Alfred cel Mare">Alfred cel Mare</a></li> <li>872-930 — <a href="/wiki/Harald_I_al_Norvegiei" title="Harald I al Norvegiei">Harald I al Norvegiei</a></li> <li>880 — apariția <a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rusiei Kievene</a></li> <li>911 — <a href="/w/index.php?title=Tratatul_de_la_Saint-Clair-sur-Epte&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tratatul de la Saint-Clair-sur-Epte — pagină inexistentă">Tratatul de la Saint-Clair-sur-Epte</a> (<a href="/wiki/Normandia" title="Normandia">Normandia</a>)</li> <li>955 — <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Lechfeld" title="Bătălia de la Lechfeld">Bătălia de la Lechfeld</a></li> <li>962 — <a href="/wiki/Otto_I" class="mw-redirect" title="Otto I">Otto I</a> încoronat sfânt împărat roman</li> <li>987-996 — <a href="/wiki/Hugo_Capet" title="Hugo Capet">Hugo Capet</a></li> <li>991 — <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Maldon&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Maldon — pagină inexistentă">Bătălia de la Maldon</a></li> <li>1003 — moartea <a href="/wiki/Papa_Silvestru_al_II-lea" title="Papa Silvestru al II-lea">papei Silvestru al II-lea</a></li> <li>1054 — <a href="/wiki/Marea_Schism%C4%83" title="Marea Schismă">Marea Schismă</a></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=28" title="Modifică secțiunea: Note" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=28" title="Edit section's source code: Note"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-1"><b><a href="#cite_ref-1">^</a></b> <span class="reference-text">Printre evenimentele folosite la marcarea începutului acestei perioade se numără jefuirea <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Romei</a> de <a href="/wiki/Go%C8%9Bi" title="Goți">goți</a> (410), detronarea ultimului <a href="/wiki/Imperiul_Roman" title="Imperiul Roman">Împărat Roman din Apus (Roma)</a> (476), și <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_gotic_(535%E2%80%93552)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războiul gotic (535–552) — pagină inexistentă">Războiul gotic dintre 535 și 552</a>. Printre evenimentele care îi marchează sfârșitul se numără fondarea <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">Sfântului Imperiu Roman (Imperiul romano-german)</a> de <a href="/wiki/Otto_cel_Mare" class="mw-redirect" title="Otto cel Mare">Otto cel Mare</a> (962), <a href="/wiki/Marea_Schism%C4%83" title="Marea Schismă">Marea Schismă</a> (1054) și <a href="/wiki/Cucerirea_normand%C4%83" title="Cucerirea normandă">Cucerirea normandă</a> a Angliei (1066).</span> </li> <li id="cite_note-2"><b><a href="#cite_ref-2">^</a></b> <span class="reference-text">Hopkins, Keith <i>Taxes and Trade in the Roman Empire (200 B.C.-A.D. 400)</i></span> </li> <li id="cite_note-3"><b><a href="#cite_ref-3">^</a></b> <span class="reference-text">Berglund, B.E. 2003.<a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.co2science.org/scripts/CO2ScienceB2C/articles/V6/N21/C2.jsp">"Human impact and climate changes - synchronous events and a causal link?"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20061009153857/http://www.co2science.org/scripts/CO2ScienceB2C/articles/V6/N21/C2.jsp">Arhivat</a> în <time datetime="2006-10-09">9 octombrie 2006</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., <i>Quaternary International</i> 105: 7-12.</span> </li> <li id="cite_note-4"><b><a href="#cite_ref-4">^</a></b> <span class="reference-text">Heather, Peter, 1998, <i>The Goths</i>, pp. 51-93</span> </li> <li id="cite_note-5"><b><a href="#cite_ref-5">^</a></b> <span class="reference-text">Gibbon, Edward, <i>A History of the Decline and Fall of the Roman Empire</i>, 1776.</span> </li> <li id="cite_note-6"><b><a href="#cite_ref-6">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Roman/Texts/Excerpta_Valesiana/2*.html"><i>Excerpta Valesiana</i></a></span> </li> <li id="cite_note-7"><b><a href="#cite_ref-7">^</a></b> <span class="reference-text">McEvedy 1992, op. cit.</span> </li> <li id="cite_note-autogenerated1-8">^ <a href="#cite_ref-autogenerated1_8-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-autogenerated1_8-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Berglund, ibid.</span> </li> <li id="cite_note-9"><b><a href="#cite_ref-9">^</a></b> <span class="reference-text">Populațiile orașelor de la <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.etext.org/Politics/World.Systems/datasets/citypop/civilizations/citypops_2000BC-1988AD"><i>Four Thousand Years of Urban Growth: An Historical Census</i></a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080211233018/http://www.etext.org/Politics/World.Systems/datasets/citypop/civilizations/citypops_2000BC-1988AD">Arhivat</a> în <time datetime="2008-02-11">11 februarie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. (1987, Edwin Mellon Press) de Tertius Chandler</span> </li> <li id="cite_note-10"><b><a href="#cite_ref-10">^</a></b> <span class="reference-text">Cini Castagnoli, G.C., Bonino, G., Taricco, C. and Bernasconi, S.M. 2002. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.co2science.org/scripts/CO2ScienceB2C/articles/V6/N21/C2.jsp">"Variația radiației solare în ultimii 1400 de ani înregistrată în raportul izotopilor de carbon de pe fundul Mării Mediterane"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20061009153857/http://www.co2science.org/scripts/CO2ScienceB2C/articles/V6/N21/C2.jsp">Arhivat</a> în <time datetime="2006-10-09">9 octombrie 2006</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., <i>Advances in Space Research</i> 29: 1989-1994.</span> </li> <li id="cite_note-11"><b><a href="#cite_ref-11">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/wales/2076470.stm">"Englezii și galezii sunt diferiți"</a>, BBC.</span> </li> <li id="cite_note-12"><b><a href="#cite_ref-12">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.uh.edu/engines/epi1318.htm">No. 1318: Three-Field Rotation</a></span> </li> <li id="cite_note-13"><b><a href="#cite_ref-13">^</a></b> <span class="reference-text">Acest surplus va permite înlocuirea boilor cu cai după apariția căpăstrului în secolul al douăsprezecelea.</span> </li> <li id="cite_note-14"><b><a href="#cite_ref-14">^</a></b> <span class="reference-text">Islamul a pătruns în cele din urmă în Europa de Est în <a href="/wiki/Anii_920" title="Anii 920">anii 920</a>, când <a href="/wiki/Bulgaria_de_pe_Volga" title="Bulgaria de pe Volga">Bulgaria de pe Volga</a>, profitând de declinul puterii hazare, a adoptat islamul de la <a href="/wiki/Misionari" class="mw-redirect" title="Misionari">misionarii</a> din <a href="/wiki/Bagdad" title="Bagdad">Bagdad</a>- Religia de stat a Hazariei, <a href="/wiki/Iudaism" title="Iudaism">iudaismul</a>, a dispărut ca forță politică după căderea Hazariei, deși islamul Bulgariei de pe Volga s-a păstrat până astăzi.</span> </li> <li id="cite_note-15"><b><a href="#cite_ref-15">^</a></b> <span class="reference-text">Pierre Riché, <i>Education and Culture in the Barbarian West: From the Sixth through the Eighth Century</i>, (Columbia: Univ. of South Carolina Pr., 1976), pp. 100-129).</span> </li> <li id="cite_note-16"><b><a href="#cite_ref-16">^</a></b> <span class="reference-text">Pierre Riché, <i>Education and Culture in the Barbarian West: From the Sixth through the Eighth Century</i>, (Columbia: Univ. of South Carolina Pr., 1976), pp. 307-323).</span> </li> <li id="cite_note-17"><b><a href="#cite_ref-17">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="/w/index.php?title=William_Stahl&action=edit&redlink=1" class="new" title="William Stahl — pagină inexistentă">William Stahl</a>, <i>Roman Science</i>, (Madison: Univ. of Wisconsin Pr.) 1962, see esp. pp. 120-133.</span> </li> <li id="cite_note-18"><b><a href="#cite_ref-18">^</a></b> <span class="reference-text">Linda E. Voigts, "Anglo-Saxon Plant Remedies and the Anglo-Saxons," <i>Isis</i>, 70(1979):250-268; retipărită în M. H. Shank, ed., <i>The Scientific Enterprise in Antiquity and the Middle Ages</i>, (Chicago: Univ. of Chicago Pr., 2000).</span> </li> <li id="cite_note-19"><b><a href="#cite_ref-19">^</a></b> <span class="reference-text">Stephen C. McCluskey, "Gregory of Tours, Monastic Timekeeping, and Early Christian Attitudes to Astronomy," <i>Isis</i>, 81(1990):9-22; retipărită în M. H. Shank, ed., <i>The Scientific Enterprise in Antiquity and the Middle Ages</i>, (Chicago: Univ. of Chicago Pr., 2000).</span> </li> <li id="cite_note-20"><b><a href="#cite_ref-20">^</a></b> <span class="reference-text">Stephen C. McCluskey, <i>Astronomies and Cultures in Early Medieval Europe,</i> (Cambridge: Cambridge Univ. Pr., 1998), pp. 149-57.</span> </li> <li id="cite_note-21"><b><a href="#cite_ref-21">^</a></b> <span class="reference-text">Faith Wallis, "'Number Mystique' în Early Medieval Computus Texts," pp. 179-99 în T. Koetsier și L. Bergmans, eds. <i>Mathematics and the Divine: A Historical Study</i>, (Amsterdam: Elsevier, 2005).</span> </li> <li id="cite_note-22"><b><a href="#cite_ref-22">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.britannica.com/ebi/article-207743">http://www.britannica.com/ebi/article-207743</a></span> </li> <li id="cite_note-23"><b><a href="#cite_ref-23">^</a></b> <span class="reference-text">Chandler, Tertius, <i>Four Thousand Years of Urban Growth: An Historical Census</i> (1987, Edwin Mellon Press)</span> </li> <li id="cite_note-24"><b><a href="#cite_ref-24">^</a></b> <span class="reference-text">Cantor, 1993 <i>Europe in 1050</i> p 235.</span> </li> <li id="cite_note-25"><b><a href="#cite_ref-25">^</a></b> <span class="reference-text">Chandler, Tertius, ibid.</span> </li> <li id="cite_note-26"><b><a href="#cite_ref-26">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.hceis.com/chinabasic/history/Jin4%20dynasty%20history.htm">Jin dynasty</a></span> </li> <li id="cite_note-27"><b><a href="#cite_ref-27">^</a></b> <span class="reference-text"><i>Istoria lumii între cruce și semilună 430-907, editura Reader's Digest, pagina 74</i></span> </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Vezi_și"><span id="Vezi_.C8.99i"></span>Vezi și</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=29" title="Modifică secțiunea: Vezi și" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=29" title="Edit section's source code: Vezi și"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Evul_mediu_%C3%AEntunecat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Evul mediu întunecat — pagină inexistentă">Evul mediu întunecat</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Antichitatea_t%C3%A2rziue&action=edit&redlink=1" class="new" title="Antichitatea târziue — pagină inexistentă">Antichitatea târziue</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Literatura_evului_mediu_timpuriu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Literatura evului mediu timpuriu — pagină inexistentă">Literatura evului mediu timpuriu</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Primul_mileniu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Primul mileniu — pagină inexistentă">primul mileniu</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Imperiul_sasanid&action=edit&redlink=1" class="new" title="Imperiul sasanid — pagină inexistentă">Imperiul sasanid</a></li> <li><a href="/wiki/Perioada_Yamato" title="Perioada Yamato">perioada Yamato</a>, <a href="/wiki/Perioada_Nara" title="Perioada Nara">perioada Nara</a>, <a href="/wiki/Perioada_Heian" title="Perioada Heian">perioada Heian</a> (Japonia evului mediu timpuriu)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Dinastiile_sudic%C4%83_%C8%99i_nordic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dinastiile sudică și nordică — pagină inexistentă">Dinastiile sudică și nordică</a>, <a href="/wiki/Dinastia_Sui" title="Dinastia Sui">Dinastia Sui</a>, <a href="/wiki/Dinastia_Tang" title="Dinastia Tang">Dinastia Tang</a> (China evului mediu timpuriu)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Expansiunea_turcic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Expansiunea turcică — pagină inexistentă">Expansiunea turcică</a></li> <li><a href="/wiki/Stare_(Evul_Mediu)" title="Stare (Evul Mediu)">Stare (Evul Mediu)</a></li></ul> <p><br /> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Bibliografie">Bibliografie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=30" title="Modifică secțiunea: Bibliografie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=30" title="Edit section's source code: Bibliografie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a href="/w/index.php?title=Geoffrey_Barraclough&action=edit&redlink=1" class="new" title="Geoffrey Barraclough — pagină inexistentă">Geoffrey Barraclough</a>, (1947) 1988. <i>The Origins of Modern Germany</i> (Oxford: Blackwell)</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> Peter Hunter Blair, (1956) 1966. <i>An Introduction to Anglo-Saxon England</i> (Cambridge University Press)</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a href="/w/index.php?title=J.B._Bury&action=edit&redlink=1" class="new" title="J.B. Bury — pagină inexistentă">John Bagnell Bury</a>, (1928) 1967. <i>The Invasion of Europe by the Barbarians</i> The traditional view.</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <i>Cambridge Economic History of Europe</i>, vol. I 1966. Michael M. Postan, et al, editors.</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a href="/w/index.php?title=Norman_Cantor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Norman Cantor — pagină inexistentă">Norman F. Cantor</a>, <i>The Medieval World 300 to 1300</i></li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a href="/w/index.php?title=Christopher_Dawson&action=edit&redlink=1" class="new" title="Christopher Dawson — pagină inexistentă">Christopher Dawson</a>, 1956. <i>The Making of Europe: An Introduction to the History of European Unity</i> (New York: Meridian)</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a href="/w/index.php?title=Georges_Duby&action=edit&redlink=1" class="new" title="Georges Duby — pagină inexistentă">Georges Duby</a>, 1974. <i>The Early Growth of the European Economy: Warriors and Peasants from the Seventh to the Twelfth Centuries</i> (New York: Cornell University Press) Howard B. Clark, translator.</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> Georges Duby, editor, 1988. <i>A History of Private Life II: Revelations of the Medieval World</i> (Harvard University Press)</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a href="/w/index.php?title=Heinrich_Fichtenau&action=edit&redlink=1" class="new" title="Heinrich Fichtenau — pagină inexistentă">Heinrich Fichtenau</a>, (1957) 1978. <i>The Carolingian Empire</i> (University of Toronto) Peter Munz, translator.</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a href="/w/index.php?title=Charles_Homer_Haskins&action=edit&redlink=1" class="new" title="Charles Homer Haskins — pagină inexistentă">Charles Homer Haskins</a>, (1915) 1959 etc. <i>The Normans in European History</i> The foundation of Norman studies, superseded in details.</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a href="/w/index.php?title=Richard_Hodges&action=edit&redlink=1" class="new" title="Richard Hodges — pagină inexistentă">Richard Hodges</a>, 1982. <i>Dark Age Economics: The Origins of Towns and Trade AD 600-1000</i> (New York: St Martin's Press)</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> Edward James, 1988. <i>The Franks</i> (Oxford: Basil Blackwell)</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a href="/w/index.php?title=David_Knowles&action=edit&redlink=1" class="new" title="David Knowles — pagină inexistentă">David Knowles</a>, (1962) 1988. <i>The Evolution of Medieval Thought</i></li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a href="/w/index.php?title=Richard_Krautheimer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Richard Krautheimer — pagină inexistentă">Richard Krautheimer</a>, 1980. <i>Rome: Profile of a City 312-1308</i> (Princeton University Press)</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a href="/w/index.php?title=Robin_Lane_Fox&action=edit&redlink=1" class="new" title="Robin Lane Fox — pagină inexistentă">Robin Lane Fox</a>, 1986. <i>Pagans and Christians</i> (New York: Knopf)</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> John Marenbon (1983) 1988.<i>Early Medieval Philosophy (480-1150): An Introduction</i> (London: Routledge)</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> Rosamond McKittrick, 1983 <i>The Frankish Church Under the Carolingians</i> (London: Longmans, Green)</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> John Morris, 1973. <i>The Age of Arthur: A History of the British Isles from 350-650</i> (New York: Scribner's)</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> Karl Frederick Morrison, 1969. <i>Tradition and Authority in the Western Church, 300-1140</i> (Princeton University Press)</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> Pierre Riché, (1978) 1988. <i>Daily Life in the Age of Charlemagne</i></li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> P.H. Sawyer, (1962) 1972. <i>The Age of the Vikings</i> (New York: St Martin's press)</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a href="/w/index.php?title=Richard_Southern&action=edit&redlink=1" class="new" title="Richard Southern — pagină inexistentă">Richard Southern</a>, 1953. <i>The Making of the Middle Ages</i> (Yale University Press)</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> Susanne Wemple, 1981. <i>Women in Frankish Society: Marriage and the Cloister</i> (University of Pennsylvania)</li> <li>Magda Stan, Cristian Vornicu-<i>Istoria lumii pentru toți. Antichitatea</i></li> <li><i>Istoria lumii între cruce și semilună 430-907, editura Reader's Digest</i></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe"><span id="Leg.C4.83turi_externe"></span>Legături externe</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&veaction=edit&section=31" title="Modifică secțiunea: Legături externe" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&section=31" title="Edit section's source code: Legături externe"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.hceis.com/chinabasic/history/Jin4%20dynasty%20history.htm">http://www.hceis.com/chinabasic/history/Jin4%20dynasty%20history.htm</a></li></ul> <p><br /> </p> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><span style=";;border:none;"><a href="/wiki/Format:Evul_Mediu" title="Format:Evul Mediu"><span title="Vizualizare format" style=";;border:none;;">v</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:Evul_Mediu" title="Discuție Format:Evul Mediu"><span title="Discuție format" style=";;border:none;;">d</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Evul_Mediu&action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style=";;border:none;;">m</span></a></span></div></div><span class="" style="font-size: 110%;"><a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">Evul Mediu</a></span> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a class="mw-selflink selflink">Evul Mediu Timpuriu</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Migra%C8%9Bia_popoarelor" title="Migrația popoarelor">Migrația popoarelor</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Regatele_barbare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regatele barbare — pagină inexistentă">Regatele barbare</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiul Bizantin</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_islamului" title="Istoria islamului">Apariția Islamului </a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Vikingi" title="Vikingi">Invaziile vikingilor</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Slavi" title="Slavi">Invazia slavilor</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Califatul_Omeiad" title="Califatul Omeiad">Califatul Omeiad</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Califatul_Abbasid" title="Califatul Abbasid">Califatul Abbasid</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Imperiul_Carolingian" title="Imperiul Carolingian">Imperiul Carolingian</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span> </div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Evul_Mediu_clasic" class="mw-redirect" title="Evul Mediu clasic">Evul Mediu clasic</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Feudalism" title="Feudalism">Feudalism</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Normanzi" title="Normanzi">Invazia normanzilor</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Marea_Schism%C4%83" title="Marea Schismă">Marea Schismă</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Cruciad%C4%83" title="Cruciadă">Cruciadele</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Scolastic%C4%83" title="Scolastică">Scolastică</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Monahism" title="Monahism">Monahism</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Marea_invazie_mongol%C4%83" title="Marea invazie mongolă">Marea invazie mongolă</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Moartea_neagr%C4%83" title="Moartea neagră">Moartea neagră</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rusia Kieveană</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Regatul_Ungariei" title="Regatul Ungariei">Regatul Ungariei</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Regatul_Angliei" title="Regatul Angliei">Regatul Angliei</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Regatul_Fran%C8%9Bei" title="Regatul Franței">Regatul Franței</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">Sfântul Imperiu Roman</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Imperiul_Mongol" title="Imperiul Mongol">Imperiul Mongol</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Evul_Mediu_t%C3%A2rziu" title="Evul Mediu târziu">Evul Mediu târziu</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Criza_secolului_al_XIV-lea" title="Criza secolului al XIV-lea">Criza secolului al XIV-lea</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Exilul_de_la_Avignon" title="Exilul de la Avignon">Exilul de la Avignon</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_100_de_Ani" title="Războiul de 100 de Ani">Războiul de 100 de Ani</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_celor_Dou%C4%83_Roze" title="Războiul celor Două Roze">Războiul celor Două Roze</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Husite" title="Războaiele Husite">Războaiele Husite</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Schisma_apusean%C4%83" title="Schisma apuseană">Schisma apuseană</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Inchizi%C8%9Bie" title="Inchiziție">Inchiziție</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/C%C4%83derea_Constantinopolului" title="Căderea Constantinopolului">Căderea Constantinopolului</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> </div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Culturǎ și Societate </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Arhitectura_medieval%C4%83" title="Arhitectura medievală">Arhitectura medievală</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Arta_medieval%C4%83" title="Arta medievală">Arta medievală</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Buc%C4%83t%C4%83ria_medieval%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bucătăria medievală — pagină inexistentă">Bucătăria medievală</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Economie_%C8%99i_societate_medieval%C4%83" title="Economie și societate medievală">Economie și societate medievală</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Literatur%C4%83_medieval%C4%83" title="Literatură medievală">Literatură medievală</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Medicina_medieval%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Medicina medievală — pagină inexistentă">Medicina medievală</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Muzica_medieval%C7%8E&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muzica medievalǎ — pagină inexistentă">Muzica medievalǎ</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Filosofie_medieval%C4%83" title="Filosofie medievală">Filosofie medievală</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Poezia_medieval%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Poezia medievală — pagină inexistentă">Poezia medievală</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/w/index.php?title=Religia_%C3%AEn_Evul_Mediu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Religia în Evul Mediu — pagină inexistentă">Religia în Evul Mediu</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=%C8%98tiin%C8%9Ba_%C3%AEn_Evul_Mediu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Știința în Evul Mediu — pagină inexistentă">Știința în Evul Mediu</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Tehnologia_medieval%C7%8E&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tehnologia medievalǎ — pagină inexistentă">Tehnologia medievalǎ</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_medieval&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războiul medieval — pagină inexistentă">Războiul medieval</a></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16513826">.mw-parser-output .navbox{margin:0 auto 0}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}</style> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><span style=";;border:none;"><a href="/wiki/Format:Istoria_Europei" title="Format:Istoria Europei"><span title="Vizualizare format" style=";;border:none;;">v</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Istoria_Europei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Istoria Europei — pagină inexistentă"><span title="Discuție format" style=";;border:none;;">d</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Istoria_Europei&action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style=";;border:none;;">m</span></a></span></div></div><span class="" style="font-size: 110%;"><big><a href="/wiki/Istoria_Europei" title="Istoria Europei">Istoria Europei</a></big></span> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Preistorie </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Europa_paleolitic%C4%83" title="Europa paleolitică">Europa paleolitică</a> • <a href="/w/index.php?title=Europa_neolitic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Europa neolitică — pagină inexistentă">Europa neolitică</a> • <a href="/w/index.php?title=Epoca_bronzului_european%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Epoca bronzului europeană — pagină inexistentă">Epoca bronzului europeană</a> • <a href="/w/index.php?title=Epoca_fierului_european%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Epoca fierului europeană — pagină inexistentă">Epoca fierului europeană</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Antichitate </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Grecia_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Grecia antică">Grecia antică</a> • <a href="/wiki/Roma_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Roma antică">Roma antică</a> • <a href="/wiki/Grecia_elenistic%C4%83" title="Grecia elenistică">Perioada elenistică</a> • <a href="/wiki/Antichitatea_t%C3%A2rzie" title="Antichitatea târzie">Antichitatea târzie</a> • <a href="/w/index.php?title=Cre%C8%99tinism_timpuriu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Creștinism timpuriu — pagină inexistentă">Creștinism timpuriu</a> • <a href="/wiki/Declinul_%C8%99i_c%C4%83derea_Imperiului_Roman_de_Apus" title="Declinul și căderea Imperiului Roman de Apus">Căderea Imperiului Roman de Apus</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">Evul Mediu</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Evul_Mediu_timpuriu" class="mw-redirect" title="Evul Mediu timpuriu">Evul Mediu timpuriu</a> • <a href="/wiki/Migra%C8%9Bia_popoarelor" title="Migrația popoarelor">Migrația popoarelor</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiul Bizantin</a> • <a href="/wiki/Statele_Papale" title="Statele Papale">Statele Papale</a> • <a href="/wiki/Republicile_maritime" title="Republicile maritime">Republicile maritime</a> • <a href="/wiki/Epoca_vikingilor" title="Epoca vikingilor">Epoca vikingilor</a> • <a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rusia Kieveană</a> • <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">Sfântul Imperiu Roman</a> • <a href="/wiki/Feudalism" title="Feudalism">Feudalism</a> • <a href="/wiki/Cruciade" class="mw-redirect" title="Cruciade">Cruciade</a> • <a href="/wiki/Marea_invazie_mongol%C4%83" title="Marea invazie mongolă">Marea invazie mongolă</a> • <a href="/wiki/%C8%9Aaratul_S%C3%A2rb" title="Țaratul Sârb">Țaratul Sârb</a> • <a href="/wiki/Moartea_Neagr%C4%83" class="mw-redirect" title="Moartea Neagră">Moartea Neagră</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_100_de_Ani" title="Războiul de 100 de Ani">Războiul de 100 de Ani</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Începutul erei moderne </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Rena%C8%99tere" class="mw-redirect" title="Renaștere">Renaștere</a> • <a href="/wiki/Perioada_marilor_descoperiri" title="Perioada marilor descoperiri">Perioada marilor descoperiri</a> • <a href="/wiki/Reforma_Protestant%C4%83" title="Reforma Protestantă">Reforma Protestantă</a> • <a href="/wiki/Baroc" title="Baroc">Baroc</a> • <a href="/wiki/Marele_Ducat_de_Toscana" title="Marele Ducat de Toscana">Marele Ducat de Toscana</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Treizeci_de_Ani" title="Războiul de Treizeci de Ani">Războiul de Treizeci de Ani</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiul Otoman</a> • <a href="/wiki/Imperiul_colonial_portughez" title="Imperiul colonial portughez">Imperiul portughez</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Spaniol" title="Imperiul Spaniol">Imperiul spaniol</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Britanic" title="Imperiul Britanic">Imperiul britanic</a> • <a href="/wiki/Monarhia_Habsburgic%C4%83" title="Monarhia Habsburgică">Monarhia habsburgică</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul rus</a> • <a href="/wiki/Iluminism" title="Iluminism">Iluminism</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Modernitate </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_industrial%C4%83" title="Revoluția industrială">Revoluția industrială</a> • <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83" class="mw-redirect" title="Revoluția franceză">Revoluția franceză</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Napoleoniene" title="Războaiele Napoleoniene">Războaiele napoleoniene</a> • <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_de_la_1848" title="Revoluția de la 1848">Revoluțiile de la 1848</a> • <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a> • <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rus%C4%83_din_1917" title="Revoluția Rusă din 1917">Revoluția rusă</a> • <a href="/wiki/Perioada_interbelic%C4%83" title="Perioada interbelică">Perioada interbelică</a> • <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">Al Doilea Război Mondial</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Rece" title="Războiul Rece">Războiul rece</a> • <a href="/wiki/Integrare_european%C4%83" title="Integrare europeană">Integrare europeană</a> • <a href="/wiki/Pandemia_de_coronaviroz%C4%83_(COVID-19)_%C3%AEn_Europa" title="Pandemia de coronaviroză (COVID-19) în Europa">Pandemia de COVID-19</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Vezi și </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Arta_Europei" title="Arta Europei">Arta Europei</a> • <a href="/wiki/Istoria_cre%C8%99tinismului" title="Istoria creștinismului">Istoria creștinismului</a> • <a href="/wiki/Istoria_Uniunii_Europene" title="Istoria Uniunii Europene">Istoria Uniunii Europene</a></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/7503821-3">7503821-3</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/KulturNav" title="KulturNav">KulturNav</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://kulturnav.org/d3b862d9-884a-456e-af5a-e585bacd4574">d3b862d9-884a-456e-af5a-e585bacd4574</a></span></span></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><span class="skin-invert" typeof="mw:File/Frameless"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></span></div></td></tr></tbody></table></div>    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&oldid=16499591">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&oldid=16499591</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorie</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Evul_Mediu_timpuriu" title="Categorie:Evul Mediu timpuriu">Evul Mediu timpuriu</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_f%C4%83r%C4%83_note_de_subsol" title="Categorie:Articole fără note de subsol">Articole fără note de subsol</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_care_nu_reprezint%C4%83_punct_de_vedere_mondial" title="Categorie:Articole care nu reprezintă punct de vedere mondial">Articole care nu reprezintă punct de vedere mondial</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_GND" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori GND">Articole Wikipedia cu identificatori GND</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_KULTURNAV" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV">Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 26 septembrie 2024, ora 19:01.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Evul_Mediu_Timpuriu&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.canary-84779d6bf6-jf9pb","wgBackendResponseTime":213,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.362","walltime":"0.503","ppvisitednodes":{"value":2835,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":72205,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":26330,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":13,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":2,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":26923,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":1,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 284.757 1 -total"," 28.90% 82.306 2 Format:Meta-casetăma"," 28.29% 80.560 1 Format:Note_de_subsol"," 18.96% 53.979 2 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 18.25% 51.974 1 Format:Evul_Mediu"," 14.71% 41.879 1 Format:Control_de_autoritate"," 13.64% 38.834 2 Format:Category_handler"," 13.21% 37.608 2 Format:Meta-casetă/core"," 9.67% 27.536 13 Format:Articol_principal"," 7.92% 22.552 6 Format:Webarchive"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.060","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":1611639,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw-web.eqiad.main-6dd864dd59-jj82r","timestamp":"20241108073444","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Evul Mediu Timpuriu","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Evul_Mediu_Timpuriu","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q202763","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q202763","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2007-07-19T07:08:39Z","dateModified":"2024-09-26T17:01:17Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/d\/d9\/Theodora_mosaik_ravenna.jpg"}</script> </body> </html>