CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Serbia - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"82461bf9-438a-4eec-a82f-b17b8c85668b","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Serbia","wgTitle":"Serbia","wgCurRevisionId":16523042,"wgRevisionId":16523042,"wgArticleId":21256,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori","Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută","Webarchive template wayback links","Pagini cu legături externe nefuncționale","Pagini cu citări fără titluri","Articole cu surse în limba sârbo-croată (sh)","Articole cu surse în limba italiană (it)","Articole cu surse în limba engleză (en)","Articole cu surse în limba sârbă (sr)","Erori CS1: titlu tradus","Pagini cu citări de simple URL-uri", "Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română","Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită","Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor","Pages with unreviewed translations","Pagini cu hărți","Webarchive template errors","Țări din Europa","Țări slave","Republici","State fără ieșire la mare","Serbia","Eponime ale asteroizilor"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Serbia","wgRelevantArticleId":21256,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true} ,"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":200000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q403","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.kartographer.style":"ready","ext.cite.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready", "ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.kartographer.link","ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.media","ext.scribunto.logs","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.kartographer.style%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Flag_of_Serbia.svg/1200px-Flag_of_Serbia.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="800"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Flag_of_Serbia.svg/800px-Flag_of_Serbia.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="533"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Flag_of_Serbia.svg/640px-Flag_of_Serbia.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="427"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Serbia - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Serbia"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Serbia"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Serbia rootpage-Serbia skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Meniul principal </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z">Pagina principală</a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r">Schimbări recente</a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente">Cafenea</a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x">Articol aleatoriu</a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow">Facebook</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit">Cum încep pe Wikipedia</a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor">Ajutor</a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire">Portaluri tematice</a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute">Articole cerute</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"> Căutare </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Aspect </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class="">Donații</a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Serbia" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class="">Creare cont</a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Serbia" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class="">Autentificare</a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Unelte personale </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro">Donații</a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Serbia" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"> Creare cont</a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Serbia" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"> Autentificare</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Etimologie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Etimologie"> <div class="vector-toc-text"> 1 Etimologie </div> </a> <ul id="toc-Etimologie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Istorie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Istorie"> <div class="vector-toc-text"> 2 Istorie </div> </a> <button aria-controls="toc-Istorie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Istorie subsection </button> <ul id="toc-Istorie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Preistorie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Preistorie"> <div class="vector-toc-text"> 2.1 Preistorie </div> </a> <ul id="toc-Preistorie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Istoria_antică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Istoria_antică"> <div class="vector-toc-text"> 2.2 Istoria antică </div> </a> <ul id="toc-Istoria_antică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Evul_Mediu" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Evul_Mediu"> <div class="vector-toc-text"> 2.3 Evul Mediu </div> </a> <ul id="toc-Evul_Mediu-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Dominația_otomană_și_habsburgică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Dominația_otomană_și_habsburgică"> <div class="vector-toc-text"> 2.4 Dominația otomană și habsburgică </div> </a> <ul id="toc-Dominația_otomană_și_habsburgică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Revoluția_și_independența" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Revoluția_și_independența"> <div class="vector-toc-text"> 2.5 Revoluția și independența </div> </a> <ul id="toc-Revoluția_și_independența-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Războaiele_balcanice,_Primul_Război_Mondial_și_prima_Iugoslavie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Războaiele_balcanice,_Primul_Război_Mondial_și_prima_Iugoslavie"> <div class="vector-toc-text"> 2.6 Războaiele balcanice, Primul Război Mondial și prima Iugoslavie </div> </a> <ul id="toc-Războaiele_balcanice,_Primul_Război_Mondial_și_prima_Iugoslavie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Al_Doilea_Război_Mondial_și_a_doua_Iugoslavie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Al_Doilea_Război_Mondial_și_a_doua_Iugoslavie"> <div class="vector-toc-text"> 2.7 Al Doilea Război Mondial și a doua Iugoslavie </div> </a> <ul id="toc-Al_Doilea_Război_Mondial_și_a_doua_Iugoslavie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Destrămarea_Iugoslaviei_și_tranziția_politică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Destrămarea_Iugoslaviei_și_tranziția_politică"> <div class="vector-toc-text"> 2.8 Destrămarea Iugoslaviei și tranziția politică </div> </a> <ul id="toc-Destrămarea_Iugoslaviei_și_tranziția_politică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Istoria_recentă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Istoria_recentă"> <div class="vector-toc-text"> 2.9 Istoria recentă </div> </a> <ul id="toc-Istoria_recentă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Geografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Geografie"> <div class="vector-toc-text"> 3 Geografie </div> </a> <button aria-controls="toc-Geografie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Geografie subsection </button> <ul id="toc-Geografie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Clima" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Clima"> <div class="vector-toc-text"> 3.1 Clima </div> </a> <ul id="toc-Clima-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Hidrografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Hidrografie"> <div class="vector-toc-text"> 3.2 Hidrografie </div> </a> <ul id="toc-Hidrografie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Mediul_înconjurător" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Mediul_înconjurător"> <div class="vector-toc-text"> 3.3 Mediul înconjurător </div> </a> <ul id="toc-Mediul_înconjurător-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Politică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Politică"> <div class="vector-toc-text"> 4 Politică </div> </a> <button aria-controls="toc-Politică-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Politică subsection </button> <ul id="toc-Politică-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Dreptul_și_justiția_penală" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Dreptul_și_justiția_penală"> <div class="vector-toc-text"> 4.1 Dreptul și justiția penală </div> </a> <ul id="toc-Dreptul_și_justiția_penală-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Relațiile_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Relațiile_externe"> <div class="vector-toc-text"> 4.2 Relațiile externe </div> </a> <ul id="toc-Relațiile_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Armata" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Armata"> <div class="vector-toc-text"> 4.3 Armata </div> </a> <ul id="toc-Armata-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Împărțire_administrativă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Împărțire_administrativă"> <div class="vector-toc-text"> 4.4 Împărțire administrativă </div> </a> <ul id="toc-Împărțire_administrativă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Demografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Demografie"> <div class="vector-toc-text"> 5 Demografie </div> </a> <button aria-controls="toc-Demografie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Demografie subsection </button> <ul id="toc-Demografie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Religie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Religie"> <div class="vector-toc-text"> 5.1 Religie </div> </a> <ul id="toc-Religie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Limba" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Limba"> <div class="vector-toc-text"> 5.2 Limba </div> </a> <ul id="toc-Limba-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Economie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Economie"> <div class="vector-toc-text"> 6 Economie </div> </a> <button aria-controls="toc-Economie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Economie subsection </button> <ul id="toc-Economie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Agricultură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Agricultură"> <div class="vector-toc-text"> 6.1 Agricultură </div> </a> <ul id="toc-Agricultură-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Industria" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Industria"> <div class="vector-toc-text"> 6.2 Industria </div> </a> <ul id="toc-Industria-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Energie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Energie"> <div class="vector-toc-text"> 6.3 Energie </div> </a> <ul id="toc-Energie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Transporturi" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Transporturi"> <div class="vector-toc-text"> 6.4 Transporturi </div> </a> <ul id="toc-Transporturi-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Telecomunicațiile" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Telecomunicațiile"> <div class="vector-toc-text"> 6.5 Telecomunicațiile </div> </a> <ul id="toc-Telecomunicațiile-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Turism" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Turism"> <div class="vector-toc-text"> 6.6 Turism </div> </a> <ul id="toc-Turism-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Educație_și_știință" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Educație_și_știință"> <div class="vector-toc-text"> 7 Educație și știință </div> </a> <ul id="toc-Educație_și_știință-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Cultură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Cultură"> <div class="vector-toc-text"> 8 Cultură </div> </a> <button aria-controls="toc-Cultură-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Cultură subsection </button> <ul id="toc-Cultură-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Artă_și_arhitectură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Artă_și_arhitectură"> <div class="vector-toc-text"> 8.1 Artă și arhitectură </div> </a> <ul id="toc-Artă_și_arhitectură-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Literatură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Literatură"> <div class="vector-toc-text"> 8.2 Literatură </div> </a> <ul id="toc-Literatură-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Muzică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Muzică"> <div class="vector-toc-text"> 8.3 Muzică </div> </a> <ul id="toc-Muzică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Teatru_și_film" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Teatru_și_film"> <div class="vector-toc-text"> 8.4 Teatru și film </div> </a> <ul id="toc-Teatru_și_film-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Mass-media" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Mass-media"> <div class="vector-toc-text"> 8.5 Mass-media </div> </a> <ul id="toc-Mass-media-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bucătăria" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Bucătăria"> <div class="vector-toc-text"> 8.6 Bucătăria </div> </a> <ul id="toc-Bucătăria-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sport" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Sport"> <div class="vector-toc-text"> 8.7 Sport </div> </a> <ul id="toc-Sport-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Sărbători_legale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Sărbători_legale"> <div class="vector-toc-text"> 9 Sărbători legale </div> </a> <ul id="toc-Sărbători_legale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note_de_completare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note_de_completare"> <div class="vector-toc-text"> 10 Note de completare </div> </a> <ul id="toc-Note_de_completare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note_bibliografice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note_bibliografice"> <div class="vector-toc-text"> 11 Note bibliografice </div> </a> <button aria-controls="toc-Note_bibliografice-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Note bibliografice subsection </button> <ul id="toc-Note_bibliografice-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Surse" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Surse"> <div class="vector-toc-text"> 11.1 Surse </div> </a> <ul id="toc-Surse-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Comută cuprinsul </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Serbia</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 273 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-273" aria-hidden="true" > 273 limbi </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-ab mw-list-item"><a href="https://ab.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B8%D0%B0" title="Сербиа – abhază" lang="ab" hreflang="ab" data-title="Сербиа" data-language-autonym="Аԥсшәа" data-language-local-name="abhază" class="interlanguage-link-target">Аԥсшәа</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ace mw-list-item"><a href="https://ace.wikipedia.org/wiki/S%C3%A8rbia" title="Sèrbia – aceh" lang="ace" hreflang="ace" data-title="Sèrbia" data-language-autonym="Acèh" data-language-local-name="aceh" class="interlanguage-link-target">Acèh</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ady mw-list-item"><a href="https://ady.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B8%D0%B5" title="Сербие – adyghe" lang="ady" hreflang="ady" data-title="Сербие" data-language-autonym="Адыгабзэ" data-language-local-name="adyghe" class="interlanguage-link-target">Адыгабзэ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-af mw-list-item"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Serwi%C3%AB" title="Serwië – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Serwië" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target">Afrikaans</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Serbien" title="Serbien – germană (Elveția)" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Serbien" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="germană (Elveția)" class="interlanguage-link-target">Alemannisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-am mw-list-item"><a href="https://am.wikipedia.org/wiki/%E1%88%B0%E1%88%AD%E1%89%A2%E1%8B%AB" title="ሰርቢያ – amharică" lang="am" hreflang="am" data-title="ሰርቢያ" data-language-autonym="አማርኛ" data-language-local-name="amharică" class="interlanguage-link-target">አማርኛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ami mw-list-item"><a href="https://ami.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – Amis" lang="ami" hreflang="ami" data-title="Serbia" data-language-autonym="Pangcah" data-language-local-name="Amis" class="interlanguage-link-target">Pangcah</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – aragoneză" lang="an" hreflang="an" data-title="Serbia" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragoneză" class="interlanguage-link-target">Aragonés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ang mw-list-item"><a href="https://ang.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – engleză veche" lang="ang" hreflang="ang" data-title="Serbia" data-language-autonym="Ænglisc" data-language-local-name="engleză veche" class="interlanguage-link-target">Ænglisc</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ann mw-list-item"><a href="https://ann.wikipedia.org/wiki/Sebia" title="Sebia – obolo" lang="ann" hreflang="ann" data-title="Sebia" data-language-autonym="Obolo" data-language-local-name="obolo" class="interlanguage-link-target">Obolo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-anp mw-list-item"><a href="https://anp.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%B0%E0%A5%8D%E0%A4%AC%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="सर्बिया – angika" lang="anp" hreflang="anp" data-title="सर्बिया" data-language-autonym="अंगिका" data-language-local-name="angika" class="interlanguage-link-target">अंगिका</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%B5%D8%B1%D8%A8%D9%8A%D8%A7" title="صربيا – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="صربيا" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target">العربية</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arc mw-list-item"><a href="https://arc.wikipedia.org/wiki/%DC%A3%DC%AA%DC%92%DC%9D%DC%90" title="ܣܪܒܝܐ – aramaică" lang="arc" hreflang="arc" data-title="ܣܪܒܝܐ" data-language-autonym="ܐܪܡܝܐ" data-language-local-name="aramaică" class="interlanguage-link-target">ܐܪܡܝܐ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ary mw-list-item"><a href="https://ary.wikipedia.org/wiki/%D8%B5%D8%B1%D8%A8%D9%8A%D8%A7" title="صربيا – Moroccan Arabic" lang="ary" hreflang="ary" data-title="صربيا" data-language-autonym="الدارجة" data-language-local-name="Moroccan Arabic" class="interlanguage-link-target">الدارجة</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D8%B5%D9%8A%D8%B1%D8%A8%D9%8A%D8%A7" title="صيربيا – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="صيربيا" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target">مصرى</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Serbia" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target">Asturianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-av mw-list-item"><a href="https://av.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%8F" title="Сербия – avară" lang="av" hreflang="av" data-title="Сербия" data-language-autonym="Авар" data-language-local-name="avară" class="interlanguage-link-target">Авар</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-avk mw-list-item"><a href="https://avk.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – Kotava" lang="avk" hreflang="avk" data-title="Serbia" data-language-autonym="Kotava" data-language-local-name="Kotava" class="interlanguage-link-target">Kotava</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ay mw-list-item"><a href="https://ay.wikipedia.org/wiki/Sirwiya" title="Sirwiya – aymara" lang="ay" hreflang="ay" data-title="Sirwiya" data-language-autonym="Aymar aru" data-language-local-name="aymara" class="interlanguage-link-target">Aymar aru</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Serbiya" title="Serbiya – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Serbiya" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target">Azərbaycanca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D8%B5%D8%B1%D8%A8%DB%8C%D8%B3%D8%AA%D8%A7%D9%86" title="صربیستان – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="صربیستان" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target">تۆرکجه</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba mw-list-item"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%8F" title="Сербия – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Сербия" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target">Башҡортса</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ban mw-list-item"><a href="https://ban.wikipedia.org/wiki/S%C3%A9rbia" title="Sérbia – balineză" lang="ban" hreflang="ban" data-title="Sérbia" data-language-autonym="Basa Bali" data-language-local-name="balineză" class="interlanguage-link-target">Basa Bali</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bar mw-list-item"><a href="https://bar.wikipedia.org/wiki/Serbien" title="Serbien – Bavarian" lang="bar" hreflang="bar" data-title="Serbien" data-language-autonym="Boarisch" data-language-local-name="Bavarian" class="interlanguage-link-target">Boarisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bat-smg mw-list-item"><a href="https://bat-smg.wikipedia.org/wiki/Serb%C4%97j%C4%97" title="Serbėjė – Samogitian" lang="sgs" hreflang="sgs" data-title="Serbėjė" data-language-autonym="Žemaitėška" data-language-local-name="Samogitian" class="interlanguage-link-target">Žemaitėška</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bbc mw-list-item"><a href="https://bbc.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – Batak Toba" lang="bbc" hreflang="bbc" data-title="Serbia" data-language-autonym="Batak Toba" data-language-local-name="Batak Toba" class="interlanguage-link-target">Batak Toba</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bcl mw-list-item"><a href="https://bcl.wikipedia.org/wiki/Serbya" title="Serbya – Central Bikol" lang="bcl" hreflang="bcl" data-title="Serbya" data-language-autonym="Bikol Central" data-language-local-name="Central Bikol" class="interlanguage-link-target">Bikol Central</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D1%96%D1%8F" title="Сербія – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Сербія" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target">Беларуская</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%8D%D1%80%D0%B1%D1%96%D1%8F" title="Сэрбія – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Сэрбія" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target">Беларуская (тарашкевіца)</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bew mw-list-item"><a href="https://bew.wikipedia.org/wiki/S%C3%A8rwi" title="Sèrwi – Betawi" lang="bew" hreflang="bew" data-title="Sèrwi" data-language-autonym="Betawi" data-language-local-name="Betawi" class="interlanguage-link-target">Betawi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%8A%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%8F" title="Сърбия – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Сърбия" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target">Български</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bh mw-list-item"><a href="https://bh.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%B0%E0%A5%8D%E0%A4%AC%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="सर्बिया – Bhojpuri" lang="bh" hreflang="bh" data-title="सर्बिया" data-language-autonym="भोजपुरी" data-language-local-name="Bhojpuri" class="interlanguage-link-target">भोजपुरी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bi mw-list-item"><a href="https://bi.wikipedia.org/wiki/Sebia" title="Sebia – bislama" lang="bi" hreflang="bi" data-title="Sebia" data-language-autonym="Bislama" data-language-local-name="bislama" class="interlanguage-link-target">Bislama</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-blk mw-list-item"><a href="https://blk.wikipedia.org/wiki/%E1%80%9E%E1%80%AC%E1%80%B8%E1%80%97%E1%80%AE%E1%80%B8%E1%80%9A%E1%80%AC%E1%80%B8%E1%80%81%E1%80%99%E1%80%BA%E1%80%B8%E1%80%91%E1%80%AE" title="သားဗီးယားခမ်းထီ – Pa'O" lang="blk" hreflang="blk" data-title="သားဗီးယားခမ်းထီ" data-language-autonym="ပအိုဝ်ႏဘာႏသာႏ" data-language-local-name="Pa'O" class="interlanguage-link-target">ပအိုဝ်ႏဘာႏသာႏ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn mw-list-item"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%B8%E0%A6%BE%E0%A6%B0%E0%A7%8D%E0%A6%AC%E0%A6%BF%E0%A6%AF%E0%A6%BC%E0%A6%BE" title="সার্বিয়া – bengaleză" lang="bn" hreflang="bn" data-title="সার্বিয়া" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengaleză" class="interlanguage-link-target">বাংলা</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bo mw-list-item"><a href="https://bo.wikipedia.org/wiki/%E0%BD%A6%E0%BD%BA%E0%BD%A2%E0%BC%8B%E0%BD%96%E0%BE%B7%E0%BD%B2%E0%BC%8B%E0%BD%A1%E0%BC%8D" title="སེར་བྷི་ཡ། – tibetană" lang="bo" hreflang="bo" data-title="སེར་བྷི་ཡ།" data-language-autonym="བོད་ཡིག" data-language-local-name="tibetană" class="interlanguage-link-target">བོད་ཡིག</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bpy mw-list-item"><a href="https://bpy.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%B8%E0%A6%BE%E0%A6%B0%E0%A7%8D%E0%A6%AC%E0%A6%BF%E0%A6%AF%E0%A6%BC%E0%A6%BE" title="সার্বিয়া – Bishnupriya" lang="bpy" hreflang="bpy" data-title="সার্বিয়া" data-language-autonym="বিষ্ণুপ্রিয়া মণিপুরী" data-language-local-name="Bishnupriya" class="interlanguage-link-target">বিষ্ণুপ্রিয়া মণিপুরী</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Serbia" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target">Brezhoneg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs mw-list-item"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Srbija" title="Srbija – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Srbija" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target">Bosanski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bxr mw-list-item"><a href="https://bxr.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B8" title="Серби – Russia Buriat" lang="bxr" hreflang="bxr" data-title="Серби" data-language-autonym="Буряад" data-language-local-name="Russia Buriat" class="interlanguage-link-target">Буряад</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/S%C3%A8rbia" title="Sèrbia – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Sèrbia" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target">Català</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cbk-zam mw-list-item"><a href="https://cbk-zam.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – Chavacano" lang="cbk" hreflang="cbk" data-title="Serbia" data-language-autonym="Chavacano de Zamboanga" data-language-local-name="Chavacano" class="interlanguage-link-target">Chavacano de Zamboanga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cdo mw-list-item"><a href="https://cdo.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – Mindong" lang="cdo" hreflang="cdo" data-title="Serbia" data-language-autonym="閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄" data-language-local-name="Mindong" class="interlanguage-link-target">閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ce mw-list-item"><a href="https://ce.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B8" title="Серби – cecenă" lang="ce" hreflang="ce" data-title="Серби" data-language-autonym="Нохчийн" data-language-local-name="cecenă" class="interlanguage-link-target">Нохчийн</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ceb mw-list-item"><a href="https://ceb.wikipedia.org/wiki/Serbya" title="Serbya – cebuană" lang="ceb" hreflang="ceb" data-title="Serbya" data-language-autonym="Cebuano" data-language-local-name="cebuană" class="interlanguage-link-target">Cebuano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ch mw-list-item"><a href="https://ch.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – chamorro" lang="ch" hreflang="ch" data-title="Serbia" data-language-autonym="Chamoru" data-language-local-name="chamorro" class="interlanguage-link-target">Chamoru</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-chr mw-list-item"><a href="https://chr.wikipedia.org/wiki/%E1%8F%92%E1%8F%88%E1%8F%AF" title="ᏒᏈᏯ – cherokee" lang="chr" hreflang="chr" data-title="ᏒᏈᏯ" data-language-autonym="ᏣᎳᎩ" data-language-local-name="cherokee" class="interlanguage-link-target">ᏣᎳᎩ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-chy mw-list-item"><a href="https://chy.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – cheyenne" lang="chy" hreflang="chy" data-title="Serbia" data-language-autonym="Tsetsêhestâhese" data-language-local-name="cheyenne" class="interlanguage-link-target">Tsetsêhestâhese</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ckb mw-list-item"><a href="https://ckb.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%DA%95%D8%A8%DB%8C%D8%A7" title="سڕبیا – kurdă centrală" lang="ckb" hreflang="ckb" data-title="سڕبیا" data-language-autonym="کوردی" data-language-local-name="kurdă centrală" class="interlanguage-link-target">کوردی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-co mw-list-item"><a href="https://co.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – corsicană" lang="co" hreflang="co" data-title="Serbia" data-language-autonym="Corsu" data-language-local-name="corsicană" class="interlanguage-link-target">Corsu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-crh mw-list-item"><a href="https://crh.wikipedia.org/wiki/S%C4%B1rbistan" title="Sırbistan – turcă crimeeană" lang="crh" hreflang="crh" data-title="Sırbistan" data-language-autonym="Qırımtatarca" data-language-local-name="turcă crimeeană" class="interlanguage-link-target">Qırımtatarca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Srbsko" title="Srbsko – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Srbsko" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target">Čeština</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-csb mw-list-item"><a href="https://csb.wikipedia.org/wiki/Serbi%C3%B4" title="Serbiô – cașubiană" lang="csb" hreflang="csb" data-title="Serbiô" data-language-autonym="Kaszëbsczi" data-language-local-name="cașubiană" class="interlanguage-link-target">Kaszëbsczi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cu mw-list-item"><a href="https://cu.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%80%D1%8C%D0%B1%D1%97%EA%99%97" title="Срьбїꙗ – slavonă" lang="cu" hreflang="cu" data-title="Срьбїꙗ" data-language-autonym="Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ" data-language-local-name="slavonă" class="interlanguage-link-target">Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cv mw-list-item"><a href="https://cv.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B8" title="Серби – ciuvașă" lang="cv" hreflang="cv" data-title="Серби" data-language-autonym="Чӑвашла" data-language-local-name="ciuvașă" class="interlanguage-link-target">Чӑвашла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Serbia" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target">Cymraeg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Serbien" title="Serbien – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Serbien" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target">Dansk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Serbien" title="Serbien – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Serbien" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target">Deutsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-diq mw-list-item"><a href="https://diq.wikipedia.org/wiki/S%C4%B1rb%C4%B1stan" title="Sırbıstan – Zazaki" lang="diq" hreflang="diq" data-title="Sırbıstan" data-language-autonym="Zazaki" data-language-local-name="Zazaki" class="interlanguage-link-target">Zazaki</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dsb mw-list-item"><a href="https://dsb.wikipedia.org/wiki/Serbiska" title="Serbiska – sorabă de jos" lang="dsb" hreflang="dsb" data-title="Serbiska" data-language-autonym="Dolnoserbski" data-language-local-name="sorabă de jos" class="interlanguage-link-target">Dolnoserbski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dty mw-list-item"><a href="https://dty.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%B0%E0%A5%8D%E0%A4%AC%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="सर्बिया – Doteli" lang="dty" hreflang="dty" data-title="सर्बिया" data-language-autonym="डोटेली" data-language-local-name="Doteli" class="interlanguage-link-target">डोटेली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dv mw-list-item"><a href="https://dv.wikipedia.org/wiki/%DE%90%DE%A7%DE%84%DE%A8%DE%87%DE%A7" title="ސާބިއާ – divehi" lang="dv" hreflang="dv" data-title="ސާބިއާ" data-language-autonym="ދިވެހިބަސް" data-language-local-name="divehi" class="interlanguage-link-target">ދިވެހިބަސް</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ee mw-list-item"><a href="https://ee.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – ewe" lang="ee" hreflang="ee" data-title="Serbia" data-language-autonym="Eʋegbe" data-language-local-name="ewe" class="interlanguage-link-target">Eʋegbe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%A3%CE%B5%CF%81%CE%B2%CE%AF%CE%B1" title="Σερβία – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Σερβία" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target">Ελληνικά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eml mw-list-item"><a href="https://eml.wikipedia.org/wiki/S%C3%A8rbia" title="Sèrbia – Emiliano-Romagnolo" lang="egl" hreflang="egl" data-title="Sèrbia" data-language-autonym="Emiliàn e rumagnòl" data-language-local-name="Emiliano-Romagnolo" class="interlanguage-link-target">Emiliàn e rumagnòl</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Serbia" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target">English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Serbio" title="Serbio – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Serbio" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target">Esperanto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Serbia" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target">Español</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Serbia" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target">Eesti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Serbia" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target">Euskara</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ext mw-list-item"><a href="https://ext.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – Extremaduran" lang="ext" hreflang="ext" data-title="Serbia" data-language-autonym="Estremeñu" data-language-local-name="Extremaduran" class="interlanguage-link-target">Estremeñu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%B5%D8%B1%D8%A8%D8%B3%D8%AA%D8%A7%D9%86" title="صربستان – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="صربستان" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target">فارسی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ff mw-list-item"><a href="https://ff.wikipedia.org/wiki/Serbiya" title="Serbiya – fulah" lang="ff" hreflang="ff" data-title="Serbiya" data-language-autonym="Fulfulde" data-language-local-name="fulah" class="interlanguage-link-target">Fulfulde</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Serbia" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target">Suomi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fiu-vro mw-list-item"><a href="https://fiu-vro.wikipedia.org/wiki/Serbi%C3%A4" title="Serbiä – Võro" lang="vro" hreflang="vro" data-title="Serbiä" data-language-autonym="Võro" data-language-local-name="Võro" class="interlanguage-link-target">Võro</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fo mw-list-item"><a href="https://fo.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – feroeză" lang="fo" hreflang="fo" data-title="Serbia" data-language-autonym="Føroyskt" data-language-local-name="feroeză" class="interlanguage-link-target">Føroyskt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Serbie" title="Serbie – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Serbie" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target">Français</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frp mw-list-item"><a href="https://frp.wikipedia.org/wiki/S%C3%A8rbia" title="Sèrbia – Arpitan" lang="frp" hreflang="frp" data-title="Sèrbia" data-language-autonym="Arpetan" data-language-local-name="Arpitan" class="interlanguage-link-target">Arpetan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frr mw-list-item"><a href="https://frr.wikipedia.org/wiki/Serbien" title="Serbien – frizonă nordică" lang="frr" hreflang="frr" data-title="Serbien" data-language-autonym="Nordfriisk" data-language-local-name="frizonă nordică" class="interlanguage-link-target">Nordfriisk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fur mw-list-item"><a href="https://fur.wikipedia.org/wiki/Serbie" title="Serbie – friulană" lang="fur" hreflang="fur" data-title="Serbie" data-language-autonym="Furlan" data-language-local-name="friulană" class="interlanguage-link-target">Furlan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy mw-list-item"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Servje" title="Servje – frizonă occidentală" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Servje" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frizonă occidentală" class="interlanguage-link-target">Frysk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/An_tSeirbia" title="An tSeirbia – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="An tSeirbia" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target">Gaeilge</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gag mw-list-item"><a href="https://gag.wikipedia.org/wiki/Serbiya" title="Serbiya – găgăuză" lang="gag" hreflang="gag" data-title="Serbiya" data-language-autonym="Gagauz" data-language-local-name="găgăuză" class="interlanguage-link-target">Gagauz</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gcr mw-list-item"><a href="https://gcr.wikipedia.org/wiki/S%C3%A8rbi" title="Sèrbi – Guianan Creole" lang="gcr" hreflang="gcr" data-title="Sèrbi" data-language-autonym="Kriyòl gwiyannen" data-language-local-name="Guianan Creole" class="interlanguage-link-target">Kriyòl gwiyannen</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gd mw-list-item"><a href="https://gd.wikipedia.org/wiki/An_t-S%C3%A8irb" title="An t-Sèirb – gaelică scoțiană" lang="gd" hreflang="gd" data-title="An t-Sèirb" data-language-autonym="Gàidhlig" data-language-local-name="gaelică scoțiană" class="interlanguage-link-target">Gàidhlig</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Serbia" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target">Galego</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gn mw-list-item"><a href="https://gn.wikipedia.org/wiki/S%C3%A9via" title="Sévia – guarani" lang="gn" hreflang="gn" data-title="Sévia" data-language-autonym="Avañe'ẽ" data-language-local-name="guarani" class="interlanguage-link-target">Avañe'ẽ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gom mw-list-item"><a href="https://gom.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%B0%E0%A5%8D%E0%A4%AC%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="सर्बिया – Goan Konkani" lang="gom" hreflang="gom" data-title="सर्बिया" data-language-autonym="गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni" data-language-local-name="Goan Konkani" class="interlanguage-link-target">गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-got mw-list-item"><a href="https://got.wikipedia.org/wiki/%F0%90%8D%83%F0%90%8C%B0%F0%90%8C%B9%F0%90%8D%82%F0%90%8C%B1%F0%90%8C%BE%F0%90%8C%B0" title="𐍃𐌰𐌹𐍂𐌱𐌾𐌰 – gotică" lang="got" hreflang="got" data-title="𐍃𐌰𐌹𐍂𐌱𐌾𐌰" data-language-autonym="𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺" data-language-local-name="gotică" class="interlanguage-link-target">𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gu mw-list-item"><a href="https://gu.wikipedia.org/wiki/%E0%AA%B8%E0%AA%B0%E0%AB%8D%E0%AA%AC%E0%AA%BF%E0%AA%AF%E0%AA%BE" title="સર્બિયા – gujarati" lang="gu" hreflang="gu" data-title="સર્બિયા" data-language-autonym="ગુજરાતી" data-language-local-name="gujarati" class="interlanguage-link-target">ગુજરાતી</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gv mw-list-item"><a href="https://gv.wikipedia.org/wiki/Yn_Serb" title="Yn Serb – manx" lang="gv" hreflang="gv" data-title="Yn Serb" data-language-autonym="Gaelg" data-language-local-name="manx" class="interlanguage-link-target">Gaelg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ha mw-list-item"><a href="https://ha.wikipedia.org/wiki/Serbiya" title="Serbiya – hausa" lang="ha" hreflang="ha" data-title="Serbiya" data-language-autonym="Hausa" data-language-local-name="hausa" class="interlanguage-link-target">Hausa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hak mw-list-item"><a href="https://hak.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – chineză hakka" lang="hak" hreflang="hak" data-title="Serbia" data-language-autonym="客家語 / Hak-kâ-ngî" data-language-local-name="chineză hakka" class="interlanguage-link-target">客家語 / Hak-kâ-ngî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-haw mw-list-item"><a href="https://haw.wikipedia.org/wiki/Seripia" title="Seripia – hawaiiană" lang="haw" hreflang="haw" data-title="Seripia" data-language-autonym="Hawaiʻi" data-language-local-name="hawaiiană" class="interlanguage-link-target">Hawaiʻi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%A1%D7%A8%D7%91%D7%99%D7%94" title="סרביה – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="סרביה" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target">עברית</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%B0%E0%A5%8D%E0%A4%AC%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="सर्बिया – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="सर्बिया" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target">हिन्दी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hif mw-list-item"><a href="https://hif.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – Fiji Hindi" lang="hif" hreflang="hif" data-title="Serbia" data-language-autonym="Fiji Hindi" data-language-local-name="Fiji Hindi" class="interlanguage-link-target">Fiji Hindi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Srbija" title="Srbija – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Srbija" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target">Hrvatski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hsb mw-list-item"><a href="https://hsb.wikipedia.org/wiki/Serbiska" title="Serbiska – sorabă de sus" lang="hsb" hreflang="hsb" data-title="Serbiska" data-language-autonym="Hornjoserbsce" data-language-local-name="sorabă de sus" class="interlanguage-link-target">Hornjoserbsce</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ht mw-list-item"><a href="https://ht.wikipedia.org/wiki/S%C3%A8bi" title="Sèbi – haitiană" lang="ht" hreflang="ht" data-title="Sèbi" data-language-autonym="Kreyòl ayisyen" data-language-local-name="haitiană" class="interlanguage-link-target">Kreyòl ayisyen</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Szerbia" title="Szerbia – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Szerbia" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target">Magyar</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D5%8D%D5%A5%D6%80%D5%A2%D5%AB%D5%A1" title="Սերբիա – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Սերբիա" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target">Հայերեն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hyw mw-list-item"><a href="https://hyw.wikipedia.org/wiki/%D5%8D%D5%A5%D6%80%D5%BA%D5%AB%D5%A1" title="Սերպիա – Western Armenian" lang="hyw" hreflang="hyw" data-title="Սերպիա" data-language-autonym="Արեւմտահայերէն" data-language-local-name="Western Armenian" class="interlanguage-link-target">Արեւմտահայերէն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ia mw-list-item"><a href="https://ia.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – interlingua" lang="ia" hreflang="ia" data-title="Serbia" data-language-autonym="Interlingua" data-language-local-name="interlingua" class="interlanguage-link-target">Interlingua</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Serbia" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target">Bahasa Indonesia</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ie mw-list-item"><a href="https://ie.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – interlingue" lang="ie" hreflang="ie" data-title="Serbia" data-language-autonym="Interlingue" data-language-local-name="interlingue" class="interlanguage-link-target">Interlingue</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ig mw-list-item"><a href="https://ig.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – igbo" lang="ig" hreflang="ig" data-title="Serbia" data-language-autonym="Igbo" data-language-local-name="igbo" class="interlanguage-link-target">Igbo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ilo mw-list-item"><a href="https://ilo.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – iloko" lang="ilo" hreflang="ilo" data-title="Serbia" data-language-autonym="Ilokano" data-language-local-name="iloko" class="interlanguage-link-target">Ilokano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Serbia" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target">Ido</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/Serb%C3%ADa" title="Serbía – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Serbía" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target">Íslenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Serbia" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target">Italiano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-iu mw-list-item"><a href="https://iu.wikipedia.org/wiki/%E1%93%B0%E1%95%90%E1%90%B1%E1%90%8A" title="ᓰᕐᐱᐊ – inuktitut" lang="iu" hreflang="iu" data-title="ᓰᕐᐱᐊ" data-language-autonym="ᐃᓄᒃᑎᑐᑦ / inuktitut" data-language-local-name="inuktitut" class="interlanguage-link-target">ᐃᓄᒃᑎᑐᑦ / inuktitut</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%82%BB%E3%83%AB%E3%83%93%E3%82%A2" title="セルビア – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="セルビア" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target">日本語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jam mw-list-item"><a href="https://jam.wikipedia.org/wiki/Soerbia" title="Soerbia – Jamaican Creole English" lang="jam" hreflang="jam" data-title="Soerbia" data-language-autonym="Patois" data-language-local-name="Jamaican Creole English" class="interlanguage-link-target">Patois</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jbo mw-list-item"><a href="https://jbo.wikipedia.org/wiki/serbias" title="serbias – lojban" lang="jbo" hreflang="jbo" data-title="serbias" data-language-autonym="La .lojban." data-language-local-name="lojban" class="interlanguage-link-target">La .lojban.</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jv mw-list-item"><a href="https://jv.wikipedia.org/wiki/S%C3%A8rbi" title="Sèrbi – javaneză" lang="jv" hreflang="jv" data-title="Sèrbi" data-language-autonym="Jawa" data-language-local-name="javaneză" class="interlanguage-link-target">Jawa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%A1%E1%83%94%E1%83%A0%E1%83%91%E1%83%94%E1%83%97%E1%83%98" title="სერბეთი – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="სერბეთი" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target">ქართული</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kaa mw-list-item"><a href="https://kaa.wikipedia.org/wiki/Serbiya" title="Serbiya – karakalpak" lang="kaa" hreflang="kaa" data-title="Serbiya" data-language-autonym="Qaraqalpaqsha" data-language-local-name="karakalpak" class="interlanguage-link-target">Qaraqalpaqsha</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kab mw-list-item"><a href="https://kab.wikipedia.org/wiki/%E1%B9%A2erbya" title="Ṣerbya – kabyle" lang="kab" hreflang="kab" data-title="Ṣerbya" data-language-autonym="Taqbaylit" data-language-local-name="kabyle" class="interlanguage-link-target">Taqbaylit</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbd mw-list-item"><a href="https://kbd.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%8D" title="Сербиэ – kabardian" lang="kbd" hreflang="kbd" data-title="Сербиэ" data-language-autonym="Адыгэбзэ" data-language-local-name="kabardian" class="interlanguage-link-target">Адыгэбзэ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbp mw-list-item"><a href="https://kbp.wikipedia.org/wiki/S%C9%9B%C9%9Bribii" title="Sɛɛribii – Kabiye" lang="kbp" hreflang="kbp" data-title="Sɛɛribii" data-language-autonym="Kabɩyɛ" data-language-local-name="Kabiye" class="interlanguage-link-target">Kabɩyɛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kcg mw-list-item"><a href="https://kcg.wikipedia.org/wiki/Sa%CC%B1ri%CC%B1bya" title="Sa̱ri̱bya – tyap" lang="kcg" hreflang="kcg" data-title="Sa̱ri̱bya" data-language-autonym="Tyap" data-language-local-name="tyap" class="interlanguage-link-target">Tyap</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kg mw-list-item"><a href="https://kg.wikipedia.org/wiki/Serbie" title="Serbie – congoleză" lang="kg" hreflang="kg" data-title="Serbie" data-language-autonym="Kongo" data-language-local-name="congoleză" class="interlanguage-link-target">Kongo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kge mw-list-item"><a href="https://kge.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – Komering" lang="kge" hreflang="kge" data-title="Serbia" data-language-autonym="Kumoring" data-language-local-name="Komering" class="interlanguage-link-target">Kumoring</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%8F" title="Сербия – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Сербия" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target">Қазақша</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kn mw-list-item"><a href="https://kn.wikipedia.org/wiki/%E0%B2%B8%E0%B3%86%E0%B2%B0%E0%B3%8D%E0%B2%AC%E0%B2%BF%E0%B2%AF" title="ಸೆರ್ಬಿಯ – kannada" lang="kn" hreflang="kn" data-title="ಸೆರ್ಬಿಯ" data-language-autonym="ಕನ್ನಡ" data-language-local-name="kannada" class="interlanguage-link-target">ಕನ್ನಡ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EC%84%B8%EB%A5%B4%EB%B9%84%EC%95%84" title="세르비아 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="세르비아" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target">한국어</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-koi mw-list-item"><a href="https://koi.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D3%A7%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%8F" title="Сӧрбия – komi-permiak" lang="koi" hreflang="koi" data-title="Сӧрбия" data-language-autonym="Перем коми" data-language-local-name="komi-permiak" class="interlanguage-link-target">Перем коми</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-krc mw-list-item"><a href="https://krc.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%8F" title="Сербия – karaceai-balkar" lang="krc" hreflang="krc" data-title="Сербия" data-language-autonym="Къарачай-малкъар" data-language-local-name="karaceai-balkar" class="interlanguage-link-target">Къарачай-малкъар</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ksh mw-list-item"><a href="https://ksh.wikipedia.org/wiki/Serbien" title="Serbien – kölsch" lang="ksh" hreflang="ksh" data-title="Serbien" data-language-autonym="Ripoarisch" data-language-local-name="kölsch" class="interlanguage-link-target">Ripoarisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ku mw-list-item"><a href="https://ku.wikipedia.org/wiki/Serbistan" title="Serbistan – kurdă" lang="ku" hreflang="ku" data-title="Serbistan" data-language-autonym="Kurdî" data-language-local-name="kurdă" class="interlanguage-link-target">Kurdî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kv mw-list-item"><a href="https://kv.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%8F" title="Сербия – komi" lang="kv" hreflang="kv" data-title="Сербия" data-language-autonym="Коми" data-language-local-name="komi" class="interlanguage-link-target">Коми</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kw mw-list-item"><a href="https://kw.wikipedia.org/wiki/Serbi" title="Serbi – cornică" lang="kw" hreflang="kw" data-title="Serbi" data-language-autonym="Kernowek" data-language-local-name="cornică" class="interlanguage-link-target">Kernowek</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Serbia" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target">Latina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lad mw-list-item"><a href="https://lad.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – ladino" lang="lad" hreflang="lad" data-title="Serbia" data-language-autonym="Ladino" data-language-local-name="ladino" class="interlanguage-link-target">Ladino</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lb mw-list-item"><a href="https://lb.wikipedia.org/wiki/Serbien" title="Serbien – luxemburgheză" lang="lb" hreflang="lb" data-title="Serbien" data-language-autonym="Lëtzebuergesch" data-language-local-name="luxemburgheză" class="interlanguage-link-target">Lëtzebuergesch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lez mw-list-item"><a href="https://lez.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%8F" title="Сербия – lezghian" lang="lez" hreflang="lez" data-title="Сербия" data-language-autonym="Лезги" data-language-local-name="lezghian" class="interlanguage-link-target">Лезги</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lfn mw-list-item"><a href="https://lfn.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – Lingua Franca Nova" lang="lfn" hreflang="lfn" data-title="Serbia" data-language-autonym="Lingua Franca Nova" data-language-local-name="Lingua Franca Nova" class="interlanguage-link-target">Lingua Franca Nova</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-li mw-list-item"><a href="https://li.wikipedia.org/wiki/Servi%C3%AB" title="Servië – limburgheză" lang="li" hreflang="li" data-title="Servië" data-language-autonym="Limburgs" data-language-local-name="limburgheză" class="interlanguage-link-target">Limburgs</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lij mw-list-item"><a href="https://lij.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – liguriană" lang="lij" hreflang="lij" data-title="Serbia" data-language-autonym="Ligure" data-language-local-name="liguriană" class="interlanguage-link-target">Ligure</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lld mw-list-item"><a href="https://lld.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – Ladin" lang="lld" hreflang="lld" data-title="Serbia" data-language-autonym="Ladin" data-language-local-name="Ladin" class="interlanguage-link-target">Ladin</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lmo mw-list-item"><a href="https://lmo.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – Lombard" lang="lmo" hreflang="lmo" data-title="Serbia" data-language-autonym="Lombard" data-language-local-name="Lombard" class="interlanguage-link-target">Lombard</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ln mw-list-item"><a href="https://ln.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – lingala" lang="ln" hreflang="ln" data-title="Serbia" data-language-autonym="Lingála" data-language-local-name="lingala" class="interlanguage-link-target">Lingála</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lo mw-list-item"><a href="https://lo.wikipedia.org/wiki/%E0%BA%9B%E0%BA%B0%E0%BB%80%E0%BA%97%E0%BA%94%E0%BB%81%E0%BA%8A%E0%BA%B1%E0%BA%81%E0%BA%9A%E0%BA%B5" title="ປະເທດແຊັກບີ – laoțiană" lang="lo" hreflang="lo" data-title="ປະເທດແຊັກບີ" data-language-autonym="ລາວ" data-language-local-name="laoțiană" class="interlanguage-link-target">ລາວ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Serbija" title="Serbija – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Serbija" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target">Lietuvių</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ltg mw-list-item"><a href="https://ltg.wikipedia.org/wiki/Serbeja" title="Serbeja – Latgalian" lang="ltg" hreflang="ltg" data-title="Serbeja" data-language-autonym="Latgaļu" data-language-local-name="Latgalian" class="interlanguage-link-target">Latgaļu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Serbija" title="Serbija – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Serbija" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target">Latviešu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mad mw-list-item"><a href="https://mad.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – madureză" lang="mad" hreflang="mad" data-title="Serbia" data-language-autonym="Madhurâ" data-language-local-name="madureză" class="interlanguage-link-target">Madhurâ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mai mw-list-item"><a href="https://mai.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%B0%E0%A5%8D%E0%A4%AC%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="सर्बिया – maithili" lang="mai" hreflang="mai" data-title="सर्बिया" data-language-autonym="मैथिली" data-language-local-name="maithili" class="interlanguage-link-target">मैथिली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-map-bms mw-list-item"><a href="https://map-bms.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – Banyumasan" lang="jv-x-bms" hreflang="jv-x-bms" data-title="Serbia" data-language-autonym="Basa Banyumasan" data-language-local-name="Banyumasan" class="interlanguage-link-target">Basa Banyumasan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mdf mw-list-item"><a href="https://mdf.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%8F" title="Сербия – moksha" lang="mdf" hreflang="mdf" data-title="Сербия" data-language-autonym="Мокшень" data-language-local-name="moksha" class="interlanguage-link-target">Мокшень</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mg mw-list-item"><a href="https://mg.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – malgașă" lang="mg" hreflang="mg" data-title="Serbia" data-language-autonym="Malagasy" data-language-local-name="malgașă" class="interlanguage-link-target">Malagasy</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mhr mw-list-item"><a href="https://mhr.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B8%D0%B9" title="Сербий – Eastern Mari" lang="mhr" hreflang="mhr" data-title="Сербий" data-language-autonym="Олык марий" data-language-local-name="Eastern Mari" class="interlanguage-link-target">Олык марий</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mi mw-list-item"><a href="https://mi.wikipedia.org/wiki/H%C4%93wia" title="Hēwia – maori" lang="mi" hreflang="mi" data-title="Hēwia" data-language-autonym="Māori" data-language-local-name="maori" class="interlanguage-link-target">Māori</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-min mw-list-item"><a href="https://min.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – minangkabau" lang="min" hreflang="min" data-title="Serbia" data-language-autonym="Minangkabau" data-language-local-name="minangkabau" class="interlanguage-link-target">Minangkabau</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%98%D0%B0" title="Србија – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Србија" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target">Македонски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml mw-list-item"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%B8%E0%B5%86%E0%B5%BC%E0%B4%AC%E0%B4%BF%E0%B4%AF" title="സെർബിയ – malayalam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="സെർബിയ" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayalam" class="interlanguage-link-target">മലയാളം</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mn mw-list-item"><a href="https://mn.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B8" title="Серби – mongolă" lang="mn" hreflang="mn" data-title="Серби" data-language-autonym="Монгол" data-language-local-name="mongolă" class="interlanguage-link-target">Монгол</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mni mw-list-item"><a href="https://mni.wikipedia.org/wiki/%EA%AF%81%EA%AF%94%EA%AF%95%EA%AF%A4%EA%AF%8C%EA%AF%A5" title="ꯁꯔꯕꯤꯌꯥ – manipuri" lang="mni" hreflang="mni" data-title="ꯁꯔꯕꯤꯌꯥ" data-language-autonym="ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ" data-language-local-name="manipuri" class="interlanguage-link-target">ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%B0%E0%A5%8D%E0%A4%AC%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="सर्बिया – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="सर्बिया" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target">मराठी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Serbia" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target">Bahasa Melayu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mt mw-list-item"><a href="https://mt.wikipedia.org/wiki/Serbja" title="Serbja – malteză" lang="mt" hreflang="mt" data-title="Serbja" data-language-autonym="Malti" data-language-local-name="malteză" class="interlanguage-link-target">Malti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mwl mw-list-item"><a href="https://mwl.wikipedia.org/wiki/S%C3%A9rbia" title="Sérbia – mirandeză" lang="mwl" hreflang="mwl" data-title="Sérbia" data-language-autonym="Mirandés" data-language-local-name="mirandeză" class="interlanguage-link-target">Mirandés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-my mw-list-item"><a href="https://my.wikipedia.org/wiki/%E1%80%86%E1%80%AC%E1%80%B8%E1%80%98%E1%80%AE%E1%80%B8%E1%80%9A%E1%80%AC%E1%80%B8%E1%80%94%E1%80%AD%E1%80%AF%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%84%E1%80%B6" title="ဆားဘီးယားနိုင်ငံ – birmană" lang="my" hreflang="my" data-title="ဆားဘီးယားနိုင်ငံ" data-language-autonym="မြန်မာဘာသာ" data-language-local-name="birmană" class="interlanguage-link-target">မြန်မာဘာသာ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-myv mw-list-item"><a href="https://myv.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%8F_%D0%9C%D0%B0%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80" title="Сербия Мастор – erzya" lang="myv" hreflang="myv" data-title="Сербия Мастор" data-language-autonym="Эрзянь" data-language-local-name="erzya" class="interlanguage-link-target">Эрзянь</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mzn mw-list-item"><a href="https://mzn.wikipedia.org/wiki/%D8%B5%D8%B1%D8%A8%D8%B3%D8%AA%D9%88%D9%86" title="صربستون – mazanderani" lang="mzn" hreflang="mzn" data-title="صربستون" data-language-autonym="مازِرونی" data-language-local-name="mazanderani" class="interlanguage-link-target">مازِرونی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nap mw-list-item"><a href="https://nap.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – napolitană" lang="nap" hreflang="nap" data-title="Serbia" data-language-autonym="Napulitano" data-language-local-name="napolitană" class="interlanguage-link-target">Napulitano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds mw-list-item"><a href="https://nds.wikipedia.org/wiki/Serbien" title="Serbien – germana de jos" lang="nds" hreflang="nds" data-title="Serbien" data-language-autonym="Plattdüütsch" data-language-local-name="germana de jos" class="interlanguage-link-target">Plattdüütsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds-nl mw-list-item"><a href="https://nds-nl.wikipedia.org/wiki/Servi%C3%AB" title="Servië – saxona de jos" lang="nds-NL" hreflang="nds-NL" data-title="Servië" data-language-autonym="Nedersaksies" data-language-local-name="saxona de jos" class="interlanguage-link-target">Nedersaksies</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ne mw-list-item"><a href="https://ne.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%B0%E0%A5%8D%E0%A4%AC%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="सर्बिया – nepaleză" lang="ne" hreflang="ne" data-title="सर्बिया" data-language-autonym="नेपाली" data-language-local-name="nepaleză" class="interlanguage-link-target">नेपाली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-new mw-list-item"><a href="https://new.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%B0%E0%A5%8D%E0%A4%AC%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="सर्बिया – newari" lang="new" hreflang="new" data-title="सर्बिया" data-language-autonym="नेपाल भाषा" data-language-local-name="newari" class="interlanguage-link-target">नेपाल भाषा</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Servi%C3%AB" title="Servië – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Servië" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target">Nederlands</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Serbia" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target">Norsk nynorsk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Serbia" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target">Norsk bokmål</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nov mw-list-item"><a href="https://nov.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – Novial" lang="nov" hreflang="nov" data-title="Serbia" data-language-autonym="Novial" data-language-local-name="Novial" class="interlanguage-link-target">Novial</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nrm mw-list-item"><a href="https://nrm.wikipedia.org/wiki/S%C3%A8rbie" title="Sèrbie – Norman" lang="nrf" hreflang="nrf" data-title="Sèrbie" data-language-autonym="Nouormand" data-language-local-name="Norman" class="interlanguage-link-target">Nouormand</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nv mw-list-item"><a href="https://nv.wikipedia.org/wiki/Ch%C3%A9ch%CA%BCil_Ahidayiis%C3%B3ohnii_Bik%C3%A9yah" title="Chéchʼil Ahidayiisóohnii Bikéyah – navajo" lang="nv" hreflang="nv" data-title="Chéchʼil Ahidayiisóohnii Bikéyah" data-language-autonym="Diné bizaad" data-language-local-name="navajo" class="interlanguage-link-target">Diné bizaad</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ny mw-list-item"><a href="https://ny.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – nyanja" lang="ny" hreflang="ny" data-title="Serbia" data-language-autonym="Chi-Chewa" data-language-local-name="nyanja" class="interlanguage-link-target">Chi-Chewa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Serbia" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target">Occitan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-olo mw-list-item"><a href="https://olo.wikipedia.org/wiki/Serbii" title="Serbii – Livvi-Karelian" lang="olo" hreflang="olo" data-title="Serbii" data-language-autonym="Livvinkarjala" data-language-local-name="Livvi-Karelian" class="interlanguage-link-target">Livvinkarjala</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-om mw-list-item"><a href="https://om.wikipedia.org/wiki/Sarbiyaa" title="Sarbiyaa – oromo" lang="om" hreflang="om" data-title="Sarbiyaa" data-language-autonym="Oromoo" data-language-local-name="oromo" class="interlanguage-link-target">Oromoo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-or mw-list-item"><a href="https://or.wikipedia.org/wiki/%E0%AC%B8%E0%AC%B0%E0%AD%8D%E0%AC%AC%E0%AC%BF%E0%AC%86" title="ସର୍ବିଆ – odia" lang="or" hreflang="or" data-title="ସର୍ବିଆ" data-language-autonym="ଓଡ଼ିଆ" data-language-local-name="odia" class="interlanguage-link-target">ଓଡ଼ିଆ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-os mw-list-item"><a href="https://os.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B8" title="Серби – osetă" lang="os" hreflang="os" data-title="Серби" data-language-autonym="Ирон" data-language-local-name="osetă" class="interlanguage-link-target">Ирон</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%B8%E0%A8%B0%E0%A8%AC%E0%A9%80%E0%A8%86" title="ਸਰਬੀਆ – punjabi" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਸਰਬੀਆ" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punjabi" class="interlanguage-link-target">ਪੰਜਾਬੀ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pag mw-list-item"><a href="https://pag.wikipedia.org/wiki/Srbija" title="Srbija – pangasinan" lang="pag" hreflang="pag" data-title="Srbija" data-language-autonym="Pangasinan" data-language-local-name="pangasinan" class="interlanguage-link-target">Pangasinan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pam mw-list-item"><a href="https://pam.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – pampanga" lang="pam" hreflang="pam" data-title="Serbia" data-language-autonym="Kapampangan" data-language-local-name="pampanga" class="interlanguage-link-target">Kapampangan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pap mw-list-item"><a href="https://pap.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – papiamento" lang="pap" hreflang="pap" data-title="Serbia" data-language-autonym="Papiamentu" data-language-local-name="papiamento" class="interlanguage-link-target">Papiamentu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pcd mw-list-item"><a href="https://pcd.wikipedia.org/wiki/Serbie" title="Serbie – Picard" lang="pcd" hreflang="pcd" data-title="Serbie" data-language-autonym="Picard" data-language-local-name="Picard" class="interlanguage-link-target">Picard</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pi mw-list-item"><a href="https://pi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%B0%E0%A5%8D%E0%A4%AC%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="सर्बिया – pali" lang="pi" hreflang="pi" data-title="सर्बिया" data-language-autonym="पालि" data-language-local-name="pali" class="interlanguage-link-target">पालि</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Serbia" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target">Polski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pms mw-list-item"><a href="https://pms.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – Piedmontese" lang="pms" hreflang="pms" data-title="Serbia" data-language-autonym="Piemontèis" data-language-local-name="Piedmontese" class="interlanguage-link-target">Piemontèis</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D8%B1%D8%A8%DB%8C%D8%A7" title="سربیا – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="سربیا" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target">پنجابی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnt mw-list-item"><a href="https://pnt.wikipedia.org/wiki/%CE%A3%CE%B5%CF%81%CE%B2%CE%AF%CE%B1" title="Σερβία – Pontic" lang="pnt" hreflang="pnt" data-title="Σερβία" data-language-autonym="Ποντιακά" data-language-local-name="Pontic" class="interlanguage-link-target">Ποντιακά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D8%B1%D8%A8%D9%8A%D8%A7" title="سربيا – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="سربيا" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target">پښتو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/S%C3%A9rvia" title="Sérvia – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Sérvia" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target">Português</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-qu mw-list-item"><a href="https://qu.wikipedia.org/wiki/Sirpiya" title="Sirpiya – quechua" lang="qu" hreflang="qu" data-title="Sirpiya" data-language-autonym="Runa Simi" data-language-local-name="quechua" class="interlanguage-link-target">Runa Simi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rm mw-list-item"><a href="https://rm.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – romanșă" lang="rm" hreflang="rm" data-title="Serbia" data-language-autonym="Rumantsch" data-language-local-name="romanșă" class="interlanguage-link-target">Rumantsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-rup mw-list-item"><a href="https://roa-rup.wikipedia.org/wiki/S%C3%A3rghia" title="Sãrghia – aromână" lang="rup" hreflang="rup" data-title="Sãrghia" data-language-autonym="Armãneashti" data-language-local-name="aromână" class="interlanguage-link-target">Armãneashti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-tara mw-list-item"><a href="https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Serbie" title="Serbie – Tarantino" lang="nap-x-tara" hreflang="nap-x-tara" data-title="Serbie" data-language-autonym="Tarandíne" data-language-local-name="Tarantino" class="interlanguage-link-target">Tarandíne</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%8F" title="Сербия – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Сербия" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target">Русский</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rue mw-list-item"><a href="https://rue.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D1%96%D1%8F" title="Сербія – Rusyn" lang="rue" hreflang="rue" data-title="Сербія" data-language-autonym="Русиньскый" data-language-local-name="Rusyn" class="interlanguage-link-target">Русиньскый</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rw mw-list-item"><a href="https://rw.wikipedia.org/wiki/Seribiya" title="Seribiya – kinyarwanda" lang="rw" hreflang="rw" data-title="Seribiya" data-language-autonym="Ikinyarwanda" data-language-local-name="kinyarwanda" class="interlanguage-link-target">Ikinyarwanda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sa mw-list-item"><a href="https://sa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%B0%E0%A5%8D%E0%A4%AC%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="सर्बिया – sanscrită" lang="sa" hreflang="sa" data-title="सर्बिया" data-language-autonym="संस्कृतम्" data-language-local-name="sanscrită" class="interlanguage-link-target">संस्कृतम्</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sah mw-list-item"><a href="https://sah.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%8F" title="Сербия – sakha" lang="sah" hreflang="sah" data-title="Сербия" data-language-autonym="Саха тыла" data-language-local-name="sakha" class="interlanguage-link-target">Саха тыла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sat mw-list-item"><a href="https://sat.wikipedia.org/wiki/%E1%B1%A5%E1%B1%9F%E1%B1%A8%E1%B1%B5%E1%B1%A4%E1%B1%AD%E1%B1%9F" title="ᱥᱟᱨᱵᱤᱭᱟ – santali" lang="sat" hreflang="sat" data-title="ᱥᱟᱨᱵᱤᱭᱟ" data-language-autonym="ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ" data-language-local-name="santali" class="interlanguage-link-target">ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sc mw-list-item"><a href="https://sc.wikipedia.org/wiki/S%C3%A8rbia" title="Sèrbia – sardiniană" lang="sc" hreflang="sc" data-title="Sèrbia" data-language-autonym="Sardu" data-language-local-name="sardiniană" class="interlanguage-link-target">Sardu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-scn mw-list-item"><a href="https://scn.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – siciliană" lang="scn" hreflang="scn" data-title="Serbia" data-language-autonym="Sicilianu" data-language-local-name="siciliană" class="interlanguage-link-target">Sicilianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sco mw-list-item"><a href="https://sco.wikipedia.org/wiki/Serbie" title="Serbie – scots" lang="sco" hreflang="sco" data-title="Serbie" data-language-autonym="Scots" data-language-local-name="scots" class="interlanguage-link-target">Scots</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sd mw-list-item"><a href="https://sd.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D8%B1%D8%A8%D9%8A%D8%A7" title="سربيا – sindhi" lang="sd" hreflang="sd" data-title="سربيا" data-language-autonym="سنڌي" data-language-local-name="sindhi" class="interlanguage-link-target">سنڌي</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-se mw-list-item"><a href="https://se.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – sami de nord" lang="se" hreflang="se" data-title="Serbia" data-language-autonym="Davvisámegiella" data-language-local-name="sami de nord" class="interlanguage-link-target">Davvisámegiella</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Srbija" title="Srbija – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Srbija" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target">Srpskohrvatski / српскохрватски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-shi mw-list-item"><a href="https://shi.wikipedia.org/wiki/Sirbya" title="Sirbya – tachelhit" lang="shi" hreflang="shi" data-title="Sirbya" data-language-autonym="Taclḥit" data-language-local-name="tachelhit" class="interlanguage-link-target">Taclḥit</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-shn mw-list-item"><a href="https://shn.wikipedia.org/wiki/%E1%80%99%E1%80%AD%E1%80%B0%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%B8%E1%80%9E%E1%82%83%E1%80%B8%E1%80%95%E1%80%AE%E1%80%B8%E1%80%9A%E1%82%83%E1%80%B8" title="မိူင်းသႃးပီးယႃး – shan" lang="shn" hreflang="shn" data-title="မိူင်းသႃးပီးယႃး" data-language-autonym="ၽႃႇသႃႇတႆး " data-language-local-name="shan" class="interlanguage-link-target">ၽႃႇသႃႇတႆး </a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Serbia" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target">Simple English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Srbsko" title="Srbsko – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Srbsko" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target">Slovenčina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Srbija" title="Srbija – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Srbija" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target">Slovenščina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sm mw-list-item"><a href="https://sm.wikipedia.org/wiki/Sepia" title="Sepia – samoană" lang="sm" hreflang="sm" data-title="Sepia" data-language-autonym="Gagana Samoa" data-language-local-name="samoană" class="interlanguage-link-target">Gagana Samoa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-smn mw-list-item"><a href="https://smn.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – sami inari" lang="smn" hreflang="smn" data-title="Serbia" data-language-autonym="Anarâškielâ" data-language-local-name="sami inari" class="interlanguage-link-target">Anarâškielâ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sn mw-list-item"><a href="https://sn.wikipedia.org/wiki/Serubhiya" title="Serubhiya – shona" lang="sn" hreflang="sn" data-title="Serubhiya" data-language-autonym="ChiShona" data-language-local-name="shona" class="interlanguage-link-target">ChiShona</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-so mw-list-item"><a href="https://so.wikipedia.org/wiki/Seerbiya" title="Seerbiya – somaleză" lang="so" hreflang="so" data-title="Seerbiya" data-language-autonym="Soomaaliga" data-language-local-name="somaleză" class="interlanguage-link-target">Soomaaliga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Serbia" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target">Shqip</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%98%D0%B0" title="Србија – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Србија" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target">Српски / srpski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-srn mw-list-item"><a href="https://srn.wikipedia.org/wiki/Srbiyakondre" title="Srbiyakondre – sranan tongo" lang="srn" hreflang="srn" data-title="Srbiyakondre" data-language-autonym="Sranantongo" data-language-local-name="sranan tongo" class="interlanguage-link-target">Sranantongo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ss mw-list-item"><a href="https://ss.wikipedia.org/wiki/ISebhiya" title="ISebhiya – swati" lang="ss" hreflang="ss" data-title="ISebhiya" data-language-autonym="SiSwati" data-language-local-name="swati" class="interlanguage-link-target">SiSwati</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-st mw-list-item"><a href="https://st.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – sesotho" lang="st" hreflang="st" data-title="Serbia" data-language-autonym="Sesotho" data-language-local-name="sesotho" class="interlanguage-link-target">Sesotho</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-stq mw-list-item"><a href="https://stq.wikipedia.org/wiki/Serbien" title="Serbien – Saterland Frisian" lang="stq" hreflang="stq" data-title="Serbien" data-language-autonym="Seeltersk" data-language-local-name="Saterland Frisian" class="interlanguage-link-target">Seeltersk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-su mw-list-item"><a href="https://su.wikipedia.org/wiki/S%C3%A9rbia" title="Sérbia – sundaneză" lang="su" hreflang="su" data-title="Sérbia" data-language-autonym="Sunda" data-language-local-name="sundaneză" class="interlanguage-link-target">Sunda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Serbien" title="Serbien – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Serbien" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target">Svenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Serbia" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target">Kiswahili</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szl mw-list-item"><a href="https://szl.wikipedia.org/wiki/Syrbij%C5%8F" title="Syrbijŏ – Silesian" lang="szl" hreflang="szl" data-title="Syrbijŏ" data-language-autonym="Ślůnski" data-language-local-name="Silesian" class="interlanguage-link-target">Ślůnski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szy mw-list-item"><a href="https://szy.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – Sakizaya" lang="szy" hreflang="szy" data-title="Serbia" data-language-autonym="Sakizaya" data-language-local-name="Sakizaya" class="interlanguage-link-target">Sakizaya</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%9A%E0%AF%86%E0%AE%B0%E0%AF%8D%E0%AE%AA%E0%AE%BF%E0%AE%AF%E0%AE%BE" title="செர்பியா – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="செர்பியா" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target">தமிழ்</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tay mw-list-item"><a href="https://tay.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – Tayal" lang="tay" hreflang="tay" data-title="Serbia" data-language-autonym="Tayal" data-language-local-name="Tayal" class="interlanguage-link-target">Tayal</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-te mw-list-item"><a href="https://te.wikipedia.org/wiki/%E0%B0%B8%E0%B1%86%E0%B0%B0%E0%B1%8D%E0%B0%AC%E0%B0%BF%E0%B0%AF%E0%B0%BE" title="సెర్బియా – telugu" lang="te" hreflang="te" data-title="సెర్బియా" data-language-autonym="తెలుగు" data-language-local-name="telugu" class="interlanguage-link-target">తెలుగు</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tet mw-list-item"><a href="https://tet.wikipedia.org/wiki/S%C3%A9rvia" title="Sérvia – tetum" lang="tet" hreflang="tet" data-title="Sérvia" data-language-autonym="Tetun" data-language-local-name="tetum" class="interlanguage-link-target">Tetun</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tg mw-list-item"><a href="https://tg.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%8F" title="Сербия – tadjică" lang="tg" hreflang="tg" data-title="Сербия" data-language-autonym="Тоҷикӣ" data-language-local-name="tadjică" class="interlanguage-link-target">Тоҷикӣ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%9B%E0%B8%A3%E0%B8%B0%E0%B9%80%E0%B8%97%E0%B8%A8%E0%B9%80%E0%B8%8B%E0%B8%AD%E0%B8%A3%E0%B9%8C%E0%B9%80%E0%B8%9A%E0%B8%B5%E0%B8%A2" title="ประเทศเซอร์เบีย – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="ประเทศเซอร์เบีย" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target">ไทย</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tk mw-list-item"><a href="https://tk.wikipedia.org/wiki/Serbi%C3%BDa" title="Serbiýa – turkmenă" lang="tk" hreflang="tk" data-title="Serbiýa" data-language-autonym="Türkmençe" data-language-local-name="turkmenă" class="interlanguage-link-target">Türkmençe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tl mw-list-item"><a href="https://tl.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – tagalog" lang="tl" hreflang="tl" data-title="Serbia" data-language-autonym="Tagalog" data-language-local-name="tagalog" class="interlanguage-link-target">Tagalog</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tly mw-list-item"><a href="https://tly.wikipedia.org/wiki/Serbij%C9%99" title="Serbijə – Talysh" lang="tly" hreflang="tly" data-title="Serbijə" data-language-autonym="Tolışi" data-language-local-name="Talysh" class="interlanguage-link-target">Tolışi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-to mw-list-item"><a href="https://to.wikipedia.org/wiki/S%C4%93pia" title="Sēpia – tongană" lang="to" hreflang="to" data-title="Sēpia" data-language-autonym="Lea faka-Tonga" data-language-local-name="tongană" class="interlanguage-link-target">Lea faka-Tonga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tpi mw-list-item"><a href="https://tpi.wikipedia.org/wiki/Sebia" title="Sebia – tok pisin" lang="tpi" hreflang="tpi" data-title="Sebia" data-language-autonym="Tok Pisin" data-language-local-name="tok pisin" class="interlanguage-link-target">Tok Pisin</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/S%C4%B1rbistan" title="Sırbistan – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Sırbistan" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target">Türkçe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-trv mw-list-item"><a href="https://trv.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – taroko" lang="trv" hreflang="trv" data-title="Serbia" data-language-autonym="Seediq" data-language-local-name="taroko" class="interlanguage-link-target">Seediq</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ts mw-list-item"><a href="https://ts.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – tsonga" lang="ts" hreflang="ts" data-title="Serbia" data-language-autonym="Xitsonga" data-language-local-name="tsonga" class="interlanguage-link-target">Xitsonga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tt mw-list-item"><a href="https://tt.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%8F" title="Сербия – tătară" lang="tt" hreflang="tt" data-title="Сербия" data-language-autonym="Татарча / tatarça" data-language-local-name="tătară" class="interlanguage-link-target">Татарча / tatarça</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tum mw-list-item"><a href="https://tum.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – tumbuka" lang="tum" hreflang="tum" data-title="Serbia" data-language-autonym="ChiTumbuka" data-language-local-name="tumbuka" class="interlanguage-link-target">ChiTumbuka</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tw mw-list-item"><a href="https://tw.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – twi" lang="tw" hreflang="tw" data-title="Serbia" data-language-autonym="Twi" data-language-local-name="twi" class="interlanguage-link-target">Twi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ty mw-list-item"><a href="https://ty.wikipedia.org/wiki/Terepia" title="Terepia – tahitiană" lang="ty" hreflang="ty" data-title="Terepia" data-language-autonym="Reo tahiti" data-language-local-name="tahitiană" class="interlanguage-link-target">Reo tahiti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-udm mw-list-item"><a href="https://udm.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%8F" title="Сербия – udmurt" lang="udm" hreflang="udm" data-title="Сербия" data-language-autonym="Удмурт" data-language-local-name="udmurt" class="interlanguage-link-target">Удмурт</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ug mw-list-item"><a href="https://ug.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%DB%90%D8%B1%D8%A8%D9%89%D9%8A%DB%95" title="سېربىيە – uigură" lang="ug" hreflang="ug" data-title="سېربىيە" data-language-autonym="ئۇيغۇرچە / Uyghurche" data-language-local-name="uigură" class="interlanguage-link-target">ئۇيغۇرچە / Uyghurche</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D1%96%D1%8F" title="Сербія – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Сербія" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target">Українська</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D8%B1%D8%A8%DB%8C%D8%A7" title="سربیا – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="سربیا" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target">اردو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Serbiya" title="Serbiya – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Serbiya" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target">Oʻzbekcha / ўзбекча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vec mw-list-item"><a href="https://vec.wikipedia.org/wiki/S%C3%A8rbia" title="Sèrbia – venetă" lang="vec" hreflang="vec" data-title="Sèrbia" data-language-autonym="Vèneto" data-language-local-name="venetă" class="interlanguage-link-target">Vèneto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vep mw-list-item"><a href="https://vep.wikipedia.org/wiki/Serbii" title="Serbii – Veps" lang="vep" hreflang="vep" data-title="Serbii" data-language-autonym="Vepsän kel’" data-language-local-name="Veps" class="interlanguage-link-target">Vepsän kel’</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Serbia" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target">Tiếng Việt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vls mw-list-item"><a href="https://vls.wikipedia.org/wiki/Servi%C3%AB" title="Servië – West Flemish" lang="vls" hreflang="vls" data-title="Servië" data-language-autonym="West-Vlams" data-language-local-name="West Flemish" class="interlanguage-link-target">West-Vlams</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vo mw-list-item"><a href="https://vo.wikipedia.org/wiki/S%C3%A4rb%C3%A4n" title="Särbän – volapuk" lang="vo" hreflang="vo" data-title="Särbän" data-language-autonym="Volapük" data-language-local-name="volapuk" class="interlanguage-link-target">Volapük</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wa mw-list-item"><a href="https://wa.wikipedia.org/wiki/Serbeye" title="Serbeye – valonă" lang="wa" hreflang="wa" data-title="Serbeye" data-language-autonym="Walon" data-language-local-name="valonă" class="interlanguage-link-target">Walon</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Serbia" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target">Winaray</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wo mw-list-item"><a href="https://wo.wikipedia.org/wiki/Seerbi" title="Seerbi – wolof" lang="wo" hreflang="wo" data-title="Seerbi" data-language-autonym="Wolof" data-language-local-name="wolof" class="interlanguage-link-target">Wolof</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E5%A1%9E%E5%B0%94%E7%BB%B4%E4%BA%9A" title="塞尔维亚 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="塞尔维亚" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target">吴语</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xmf mw-list-item"><a href="https://xmf.wikipedia.org/wiki/%E1%83%A1%E1%83%94%E1%83%A0%E1%83%91%E1%83%94%E1%83%97%E1%83%98" title="სერბეთი – Mingrelian" lang="xmf" hreflang="xmf" data-title="სერბეთი" data-language-autonym="მარგალური" data-language-local-name="Mingrelian" class="interlanguage-link-target">მარგალური</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yi mw-list-item"><a href="https://yi.wikipedia.org/wiki/%D7%A1%D7%A2%D7%A8%D7%91%D7%99%D7%A2" title="סערביע – idiș" lang="yi" hreflang="yi" data-title="סערביע" data-language-autonym="ייִדיש" data-language-local-name="idiș" class="interlanguage-link-target">ייִדיש</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-za mw-list-item"><a href="https://za.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – zhuang" lang="za" hreflang="za" data-title="Serbia" data-language-autonym="Vahcuengh" data-language-local-name="zhuang" class="interlanguage-link-target">Vahcuengh</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zea mw-list-item"><a href="https://zea.wikipedia.org/wiki/Servi%C3%AB" title="Servië – Zeelandic" lang="zea" hreflang="zea" data-title="Servië" data-language-autonym="Zeêuws" data-language-local-name="Zeelandic" class="interlanguage-link-target">Zeêuws</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zgh mw-list-item"><a href="https://zgh.wikipedia.org/wiki/%E2%B5%9A%E2%B5%89%E2%B5%95%E2%B4%B1%E2%B5%A2%E2%B4%B0" title="ⵚⵉⵕⴱⵢⴰ – tamazight standard marocană" lang="zgh" hreflang="zgh" data-title="ⵚⵉⵕⴱⵢⴰ" data-language-autonym="ⵜⴰⵎⴰⵣⵉⵖⵜ ⵜⴰⵏⴰⵡⴰⵢⵜ" data-language-local-name="tamazight standard marocană" class="interlanguage-link-target">ⵜⴰⵎⴰⵣⵉⵖⵜ ⵜⴰⵏⴰⵡⴰⵢⵜ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E5%A1%9E%E5%B0%94%E7%BB%B4%E4%BA%9A" title="塞尔维亚 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="塞尔维亚" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target">中文</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-classical mw-list-item"><a href="https://zh-classical.wikipedia.org/wiki/%E5%A1%9E%E7%88%BE%E7%B6%AD%E4%BA%9E" title="塞爾維亞 – Literary Chinese" lang="lzh" hreflang="lzh" data-title="塞爾維亞" data-language-autonym="文言" data-language-local-name="Literary Chinese" class="interlanguage-link-target">文言</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/Serbia" title="Serbia – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="Serbia" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target">閩南語 / Bân-lâm-gú</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E5%A1%9E%E7%88%BE%E7%B6%AD%E4%BA%9E" title="塞爾維亞 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="塞爾維亞" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target">粵語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zu mw-list-item"><a href="https://zu.wikipedia.org/wiki/ISerbiya" title="ISerbiya – zulu" lang="zu" hreflang="zu" data-title="ISerbiya" data-language-autonym="IsiZulu" data-language-local-name="zulu" class="interlanguage-link-target">IsiZulu</a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q403#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Serbia" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a">Articol</a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Serbia" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t">Discuție</a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >română </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Serbia">Lectură</a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Serbia&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >Unelte </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Serbia">Lectură</a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Serbia&action=history">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Serbia" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j">Ce trimite aici</a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Serbia" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k">Schimbări corelate</a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u">Trimite fișier</a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q">Pagini speciale</a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Serbia&oldid=16523042" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini">Legătură permanentă</a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Serbia&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină">Informații despre pagină</a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Serbia&id=16523042&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini">Citează acest articol</a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FSerbia">Obține URL scurtat</a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FSerbia">Descărcați codul QR</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Serbia">Creare carte</a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Serbia&action=show-download-screen">Descărcare ca PDF</a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Serbia&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p">Versiune de tipărit</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/%D0%A1%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%98%D0%B0" hreflang="en">Wikimedia Commons</a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikinews mw-list-item"><a href="https://ro.wikinews.org/wiki/Categorie:Serbia" hreflang="ro">Wikiștiri</a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikivoyage mw-list-item"><a href="https://ro.wikivoyage.org/wiki/Serbia" hreflang="ro">Wikivoyage</a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q403" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g">Element Wikidata</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><table class="infocaseta"><tbody><tr><td colspan="2" class="antet harta" style="background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Serbia</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;background: linear-gradient( to right, rgba(204, 210, 217, 1), rgba(204, 210, 217, 1), rgba(204, 210, 217, 1), rgba(156, 163, 170, 1)) repeat-y right; font-size: 130%; line-height: 1.2em; padding-top: 0;">Republica Serbia Република Србија Republika Srbija</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table align="center" style="width:100%; background:none;"><tbody><tr><td width="58%"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Serbia.svg" class="mw-file-description" title="Drapelul Serbiei"><img alt="Drapelul Serbiei" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Flag_of_Serbia.svg/125px-Flag_of_Serbia.svg.png" decoding="async" width="125" height="83" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Flag_of_Serbia.svg/188px-Flag_of_Serbia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Flag_of_Serbia.svg/250px-Flag_of_Serbia.svg.png 2x" data-file-width="1350" data-file-height="900" /></a></td><td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Serbia.svg" class="mw-file-description" title="Stema Serbiei[*]"><img alt="Stema Serbiei[*]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Coat_of_arms_of_Serbia.svg/85px-Coat_of_arms_of_Serbia.svg.png" decoding="async" width="85" height="106" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Coat_of_arms_of_Serbia.svg/128px-Coat_of_arms_of_Serbia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Coat_of_arms_of_Serbia.svg/170px-Coat_of_arms_of_Serbia.svg.png 2x" data-file-width="710" data-file-height="884" /></a></td></tr><tr><td align="center"><a href="/wiki/Drapelul_Serbiei" title="Drapelul Serbiei">Drapelul Serbiei</a></td><td align="center"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q199860" class="extiw" title="d:Q199860">Stema Serbiei</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><a href="/w/index.php?title=Stema_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stema Serbiei — pagină inexistentă"></a></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div style="margin:auto;text-align:center"><div style="margin-bottom:20"><a href="/wiki/Imn_na%C8%9Bional" title="Imn național">Imnul național</a>: <a href="/wiki/Bo%C5%BEe_pravde" title="Bože pravde">Bože pravde</a> (Doamne fă dreptate)</div></div></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table><tbody><tr><td><figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Location_of_Serbia_in_Europe_(2006%E2%80%932008).png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Location_of_Serbia_in_Europe_%282006%E2%80%932008%29.png/290px-Location_of_Serbia_in_Europe_%282006%E2%80%932008%29.png" decoding="async" width="290" height="254" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Location_of_Serbia_in_Europe_%282006%E2%80%932008%29.png/435px-Location_of_Serbia_in_Europe_%282006%E2%80%932008%29.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Location_of_Serbia_in_Europe_%282006%E2%80%932008%29.png/580px-Location_of_Serbia_in_Europe_%282006%E2%80%932008%29.png 2x" data-file-width="2056" data-file-height="1800" /></a><figcaption></figcaption></figure></td></tr><tr><td><div style="position:relative;top:0.3em"></div></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Geografie</th></tr><tr><th style=";">Suprafață</th><td colspan="1" class="" style=";"> </td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"> - totală</th><td colspan="1" class="" style=";">88,361 km² (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_suprafa%C8%9B%C4%83" title="Lista țărilor după suprafață">locul 113</a>)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Ap%C4%83" title="Apă">Apă</a> (<a href="/wiki/Procentaj" class="mw-redirect" title="Procentaj">%</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";">0,13</td></tr><tr><th style=";">Cel mai înalt punct</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Rudoka" title="Rudoka">Rudoka</a> (2.660 m) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q403#P610" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cel mai jos punct</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/R%C3%A2ul_Timoc" title="Râul Timoc">Râul Timoc</a> (28 m) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q403#P1589" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cel mai mare oraș</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Belgrad" title="Belgrad">Belgrad</a></td></tr><tr><th style=";">Vecini</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a> <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> <a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> <a href="/wiki/Kosovo" title="Kosovo">Kosovo</a> <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q403#P47" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Fus_orar" title="Fus orar">Fus orar</a></th><td colspan="1" class="" style=";">UTC +1/+2</td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Populație</th></tr><tr><th style=";">Densitate</th><td colspan="1" class="" style=";">92 loc/km²</td></tr><tr><th style=";"> - Estimare 2022</th><td colspan="1" class="" style=";">6.647.003</td></tr><tr><th style=";">Limbi oficiale</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Limba_s%C3%A2rb%C4%83" title="Limba sârbă">sârbă</a>¹</td></tr><tr><th style=";">Etnonim</th><td colspan="1" class="" style=";">(masc.) sârb, (fem.) sârboaică, (pl.) <a href="/wiki/S%C3%A2rbi" title="Sârbi">sârbi</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Guvernare</th></tr><tr><th style=";">Sistem politic</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Republic%C4%83_parlamentar%C4%83" title="Republică parlamentară">republică parlamentară</a><a href="/wiki/Stat_unitar" title="Stat unitar">unitară</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/w/index.php?title=Pre%C8%99edinte_al_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Președinte al Serbiei — pagină inexistentă">Președinte</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q889830" class="extiw" title="d:Q889830">d</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Aleksandar_Vu%C4%8Di%C4%87" title="Aleksandar Vučić">Aleksandar Vučić</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q403#P35" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/w/index.php?title=Prim-ministru_al_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prim-ministru al Serbiei — pagină inexistentă">Prim-ministru</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q835586" class="extiw" title="d:Q835586">d</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6860678" class="extiw" title="d:Q6860678">Miloš Vučević</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr>[[Miloš Vučević (Serbian politician, Prime minister of Serbia since 2024)|]] <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q403#P6" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Legislativ</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Adunarea_Na%C8%9Bional%C4%83_(Serbia)" title="Adunarea Națională (Serbia)">Adunarea Națională a Serbiei</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q403#P194" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Capitala</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Belgrad" title="Belgrad">Belgrad</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Istorie</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;">Independență față de <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiul Otoman</a></td></tr><tr><th style=";">Recunoscută</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/13_iulie" title="13 iulie">13 iulie</a> <a href="/wiki/1878" title="1878">1878</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Economie</th></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a> (<a href="/wiki/Paritatea_puterii_de_cump%C4%83rare" title="Paritatea puterii de cumpărare">PPC</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";">2021</td></tr><tr><th style=";"> - Total</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $157.4 miliarde (fără Kosovo)<a href="#cite_note-IMFWEORS-1">[1]</a> (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(PPC)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (PPC)">locul 78</a>)</td></tr><tr><th style=";"> - Pe cap de locuitor</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $22,900 (fără Kosovo)<a href="#cite_note-IMFWEORO-2">[2]</a> (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(PPC)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (PPC)">locul 66</a>)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a> (nominal)</th><td colspan="1" class="" style=";">2021</td></tr><tr><th style=";"> - Total</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $52 miliarde (fără Kosovo)<a href="#cite_note-IMFWEORS-1">[1]</a> (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(nominal)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (nominal)">locul 84</a>)</td></tr><tr><th style=";"> - Pe cap de locuitor</th><td colspan="1" class="" style=";"> (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(nominal)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (nominal)">locul 66</a>)▲ $7.497 (fără Kosovo)<a href="#cite_note-IMFWEORS-1">[1]</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Coeficientul_lui_Gini" title="Coeficientul lui Gini">Gini</a> (2019)</th><td colspan="1" class="" style=";">33.3</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Indicele dezvoltării umane">IDU</a></th><td colspan="1" class="" style=";">0.806 (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Lista țărilor după indicele dezvoltării umane">locul 64</a>)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Valut%C4%83" title="Valută">Monedă</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Dinar_s%C3%A2rbesc" title="Dinar sârbesc">dinar sârbesc</a> (<code><a href="/wiki/ISO_4217" title="ISO 4217">RSD</a></code>)</td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Coduri și identificatori</th></tr><tr><th style=";">Cod <a href="/wiki/Comitetul_Olimpic_Interna%C8%9Bional" title="Comitetul Olimpic Internațional">CIO</a></th><td colspan="1" class="" style=";">SRB <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q403#P984" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cod mobil</th><td colspan="1" class="" style=";">220 <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q403#P2258" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Prefix telefonic</th><td colspan="1" class="" style=";">+381</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/ISO_3166-2" title="ISO 3166-2">ISO 3166-2</a></th><td colspan="1" class="" style=";">RS <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q403#P297" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Domeniu_na%C8%9Bional_de_nivel_superior" title="Domeniu național de nivel superior">Domeniu Internet</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/.rs" title=".rs">.rs</a>²</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div style="font-size:smaller;text-align:left">1. De asemenea, în <a href="/wiki/Voivodina" title="Voivodina">Voivodina</a>: <a href="/wiki/Limba_croat%C4%83" title="Limba croată">croată</a>, <a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">maghiară</a>, <a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Limba română">română</a>, <a href="/wiki/Limba_rutean%C4%83" title="Limba ruteană">ruteană</a> și <a href="/wiki/Limba_slovac%C4%83" title="Limba slovacă">slovacă</a> 2. Vechiul domeniu <a href="/wiki/.yu" title=".yu">.yu</a> mai este folosit.</div></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Prezență online</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.srbija.gov.rs/">site web oficial</a> <a class="external text" href="https://hashtags-hub.toolforge.org/Serbia">hasthtag</a></td></tr><tr><td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px ##ccd2d9 solid; font-size: 80%; background:inherit; color:var(--color-base, #000); text-align: right;">Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q403" class="extiw" title="d:Q403">date</a> / <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=0">text</a> <a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_%C8%9Aar%C4%83" title="Consultați documentația formatului"><img alt="Consultați documentația formatului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/18px-Gtk-dialog-info.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/24px-Gtk-dialog-info.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16573438">.mw-parser-output .infocaseta{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa);color:var(--color-base,#000)}.mw-parser-output .infobox-subbox{padding:0;border:none;margin:-3px;width:auto;min-width:100%;font-size:100%;clear:none;float:none;background-color:transparent}.mw-parser-output .infobox-3cols-child{margin:auto}.mw-parser-output .infobox .navbar{font-size:100%}body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-header,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-subheader,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-above,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-title,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-image,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-full-data,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-below{text-align:center}</style> Serbia (în <a href="/wiki/Limba_s%C3%A2rb%C4%83" title="Limba sârbă">sârbă</a> Србија, cu <a href="/wiki/Alfabetul_latin" title="Alfabetul latin">alfabetul latin</a>: Srbija; ),<a href="#cite_note-6">[a]</a> oficial Republica Serbia (în <a href="/wiki/Limba_s%C3%A2rb%C4%83" title="Limba sârbă">sârbă</a> Република Србија, cu <a href="/wiki/Alfabetul_latin" title="Alfabetul latin">alfabetul latin</a>: Republika Srbija [repǔblika sř̩bija] ), este o țară situată la răscrucea <a href="/wiki/Europa_Central%C4%83" title="Europa Centrală">Europei Centrale</a><a href="#cite_note-7">[6]</a> cu <a href="/wiki/Europa_de_Sud-Est" title="Europa de Sud-Est">Europa de Sud-Est,</a> în sudul <a href="/wiki/Bazinul_Panonic" title="Bazinul Panonic">Câmpiei Panonice</a> și în <a href="/wiki/Peninsula_Balcanic%C4%83" title="Peninsula Balcanică">Balcanii</a> centrali.<a href="#cite_note-Lidia_Razowska-Jaworek,_CRC_Press-8">[7]</a> <a href="/wiki/Stat_suveran" title="Stat suveran">Statul suveran</a> se învecinează cu <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a> la nord, cu <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> la nord-est, cu <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> la sud-est, cu <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> la sud, cu <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> și cu <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> la vest și cu <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> spre sud-vest. Țara revendică o frontieră cu <a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> prin teritoriul <a href="/w/index.php?title=Statutul_politic_al_Republicii_Kosovo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Statutul politic al Republicii Kosovo — pagină inexistentă">disputat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7225116" class="extiw" title="d:Q7225116">d</a>) <a href="/wiki/Kosovo" title="Kosovo">Kosovo</a>. Serbia numără aproximativ 7 milioane de locuitori.<a href="#cite_note-auto-9">[8]</a> Capitala sa, <a href="/wiki/Belgrad" title="Belgrad">Belgrad</a>, se numără printre cele mai vechi și mai mari orașe din <a href="/wiki/Europa_de_Sud-Est" title="Europa de Sud-Est">sud-estul Europei</a>.<a href="#cite_note-Vahid_Razavi-10">[9]</a><a href="#cite_note-Lidia_Razowska-Jaworek,_CRC_Press-8">[7]</a><a href="#cite_note-11">[10]</a> Teritoriul a fost locuit din paleolitic, iar <a href="/wiki/Slavi" title="Slavi">migrațiile slave</a> în <a href="/wiki/Peninsula_Balcanic%C4%83" title="Peninsula Balcanică">Balcani</a> dintre secolele V-VII au dus la formarea câtorva <a href="/wiki/Rascia" title="Rascia">state</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q13107370" class="extiw" title="d:Q13107370">d</a>) suverane în Evul Mediu timpuriu, state care uneori au recunoscut în mod nominal suzeranitatea <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">bizantină</a>, <a href="/wiki/Imperiul_Franc" title="Imperiul Franc">francă</a> și <a href="/wiki/Regatul_Ungariei_(1526-1867)" class="mw-redirect" title="Regatul Ungariei (1526-1867)">maghiară</a>. <a href="/wiki/Regatul_medieval_al_Serbiei" title="Regatul medieval al Serbiei">Regatul Serbiei</a> a obținut recunoașterea de către <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Scaun" title="Sfântul Scaun">Vatican</a> și <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopol</a> în 1217, ajungând la apogeu în 1346 ca un <a href="/wiki/%C8%9Aaratul_S%C3%A2rb" title="Țaratul Sârb">Țarat Sârb</a> de relativ scurtă durată. La mijlocul secolului al XVI-lea, întreaga Serbia modernă a fost anexată de otomani, dominație <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Otomano-Habsburgice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războaiele Otomano-Habsburgice — pagină inexistentă">uneori întreruptă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q786171" class="extiw" title="d:Q786171">d</a>) de <a href="/wiki/Monarhia_Habsburgic%C4%83" title="Monarhia Habsburgică">Imperiul Habsburgic</a>, care a <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Otomano-Habsburgice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războaiele Otomano-Habsburgice — pagină inexistentă">început să se extindă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q786171" class="extiw" title="d:Q786171">d</a>) spre <a href="/wiki/Serbia_Central%C4%83" title="Serbia Centrală">Serbia Centrală</a> pe la sfârșitul secolului al XVII-lea, reușind să cucerească și să mențină sub control un cap de pod în <a href="/wiki/Voivodina" title="Voivodina">Vojvodina</a> modernă. La începutul secolului al XIX-lea, <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_S%C3%A2rb%C4%83" title="Revoluția Sârbă">Revoluția sârbă</a> a dus la apariția <a href="/wiki/Principatul_Serbiei" title="Principatul Serbiei">statului național</a> ca prima <a href="/wiki/Monarhie_constitu%C8%9Bional%C4%83" title="Monarhie constituțională">monarhie constituțională</a> din regiune, care și-a extins ulterior teritoriul.<a href="#cite_note-12">[11]</a> După pierderile omenești dezastruoase din <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a> și unificarea ulterioară a <a href="/wiki/Voivodina_S%C3%A2rbeasc%C4%83_%C8%99i_Banatul_Timi%C8%99an" title="Voivodina Sârbească și Banatul Timișan">fostei coroane Habsburgice a Voivodinei</a> (și a altor teritorii) cu <a href="/wiki/Regatul_Serbiei" title="Regatul Serbiei">Serbia</a>, țara a cofondat, împreună cu alte popoare slave sudice, <a href="/wiki/Regatul_Iugoslaviei" title="Regatul Iugoslaviei">Iugoslavia</a>, stat ce a existat în diferite configurații politice până la <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Iugoslave" title="Războaiele Iugoslave">războaiele iugoslave</a> din anii 1990. În procesul <a href="/wiki/Destr%C4%83marea_Iugoslaviei" title="Destrămarea Iugoslaviei">destrămării Iugoslaviei</a>, Serbia a format o <a href="/wiki/Serbia_%C8%99i_Muntenegru" title="Serbia și Muntenegru">uniune statală cu Muntenegru</a><a href="#cite_note-SCGSuccession-13">[12]</a> care a fost însă dizolvată pe cale pașnică în 2006.<a href="#cite_note-EBRD_Country_Promotion_Programme-14">[13]</a> În 2008, parlamentul provinciei <a href="/wiki/Kosovo" title="Kosovo">Kosovo</a> a declarat în mod unilateral independența acestui teritoriu, și a fost recunoscut de majoritatea țărilor membre ONU. Serbia este membră a <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Na%C8%9Biunilor_Unite" title="Organizația Națiunilor Unite">ONU</a>, <a href="/wiki/Consiliul_Europei" title="Consiliul Europei">Consiliului Europei</a>, <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Securitate_%C8%99i_Cooperare_%C3%AEn_Europa" title="Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa">OSCE</a>, <a href="/wiki/Parteneriatul_pentru_Pace" title="Parteneriatul pentru Pace">PpP</a>, <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_de_Cooperare_Economic%C4%83_la_Marea_Neagr%C4%83" title="Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră">OCEMN</a>, <a href="/wiki/Acordul_Central_European_al_Comer%C8%9Bului_Liber" title="Acordul Central European al Comerțului Liber">CEFTA</a> și în curs de aderare la <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Mondial%C4%83_a_Comer%C8%9Bului" title="Organizația Mondială a Comerțului">OMC</a>.<a href="#cite_note-WTO-15">[14]</a> Începând din 2014, țara negociază <a href="/wiki/Aderarea_Serbiei_la_Uniunea_European%C4%83" title="Aderarea Serbiei la Uniunea Europeană">aderarea la UE</a> cu perspectiva aderării la <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a> până în 2025.<a href="#cite_note-European_Commission_2018-16">[15]</a> Din 2007, Serbia aderă formal la politica de <a href="/wiki/Stat_neutru" title="Stat neutru">neutralitate</a> militară. O economie cu venituri medii spre ridicate,<a href="#cite_note-Serbia:_On_the_Way_to_EU_Accession-17">[16]</a> dominată de sectorul serviciilor, urmat de sectorul industrial și agricultura, țara se situează relativ sus pe <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Lista țărilor după indicele dezvoltării umane">indicele dezvoltării umane</a> (66), <a href="#cite_note-18">[17]</a> <a href="/w/index.php?title=Indicele_progresului_social&action=edit&redlink=1" class="new" title="Indicele progresului social — pagină inexistentă">indicele progresului social</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q11789988" class="extiw" title="d:Q11789988">d</a>) (45),<a href="#cite_note-19">[18]</a> și pe <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_indicele_global_al_p%C4%83cii" title="Lista țărilor în funcție de indicele global al păcii">indicele global al păcii</a> (54). <a href="#cite_note-20">[19]</a> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Etimologie">Etimologie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Etimologie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Etimologie">modificare sursă</a>]</div> Originea denumirii de „Serbia” este neclară. Diverși autori au menționat numele <a href="/wiki/S%C3%A2rbi" title="Sârbi">sârbilor</a> (în <a href="/wiki/Limba_s%C3%A2rb%C4%83" title="Limba sârbă">sârbă</a> Срби, cu <a href="/wiki/Alfabetul_latin" title="Alfabetul latin">alfabetul latin</a>: Srbi) și <a href="/wiki/Sorabi" title="Sorabi">sorbilor</a> (în <a href="/wiki/Limba_sorab%C4%83_de_sus" title="Limba sorabă de sus">sorabă superioară</a>: Serbja; în <a href="/wiki/Limba_sorab%C4%83_de_jos" title="Limba sorabă de jos">sorabă inferioară</a>: Serby) în diferite variante: Surbii, Suurbi, Serbloi, Zeriuani, Sorabi, Surben, Sarbi, Serbii, Serboi, Zirbi, Surbi, Sorben, <a href="#cite_note-FOOTNOTEPetković19269-21">[20]</a> etc. Ei au folosit denumirile acestea pentru cu referire la sârbi și sorabi în zone în care prezența lor istorică (sau actuală) nu a fost și nu este contestată (în special în <a href="/wiki/Peninsula_Balcanic%C4%83" title="Peninsula Balcanică">Balcani</a> și <a href="/wiki/Luzacia" title="Luzacia">Lusația</a>), dar există și surse care menționează nume identice sau similare în alte părți ale lumii (mai ales în <a href="/wiki/Sarma%C8%9Bi" title="Sarmați">Sarmația</a> Asiatică din <a href="/wiki/Caucaz" title="Caucaz">Caucaz</a>). Teoretic, rădăcina * sъrbъ a fost pusă în legătură cu cuvântul rusesc paserb (пасерб, „fiul vitreg”), cu cel ucrainean prîserbîtîțea (присербитися, „a se alătură”), vechiul <a href="/wiki/Limbi_indo-ariene" title="Limbi indo-ariene">indic</a> sarbh- („a lupta, a tăiaa, a ucide”), latinescul sero („a alcătui, a constitui”), și grecescul siro (ειρω, „a repeta”).<a href="#cite_note-22">[21]</a> Cu toate acestea, lingvistul polonez <a href="/w/index.php?title=Stanis%C5%82aw_Rospond&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stanisław Rospond — pagină inexistentă">Stanisław Rospond</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q9342949" class="extiw" title="d:Q9342949">d</a>) (1906-1982) a derivat denumirea de Srb de la srbati (<a href="/wiki/Cf." class="mw-redirect mw-disambig" title="Cf.">cf.</a> sorbo, absorbbo).<a href="#cite_note-FOOTNOTELukaszewicz1998132-23">[22]</a> Cercetătorul sorab H. Schuster-Šewc a sugerat o conexiune cu verbul proto-slav pentru „a sorbi” * sbrb-, de unde se trage și cuvântul românesc. <a href="#cite_note-24">[23]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istorie">Istorie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Istorie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Istorie">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Istoria_Serbiei" title="Istoria Serbiei">Istoria Serbiei</a>.</div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16505893">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .rellink{display:flex}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .rellink{display:flex}}</style> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Preistorie">Preistorie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Preistorie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Preistorie">modificare sursă</a>]</div> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r13393782/mw-parser-output/.tmulti">.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{display:flex;flex-direction:column}.mw-parser-output .tmulti .trow{display:flex;flex-direction:row;clear:left;flex-wrap:wrap;width:100%;box-sizing:border-box}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{margin:1px;float:left}.mw-parser-output .tmulti .theader{clear:both;font-weight:bold;text-align:center;align-self:center;background-color:transparent;width:100%}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:left;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption-center{text-align:center;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .text-align-left{text-align:left}.mw-parser-output .tmulti .text-align-right{text-align:right}.mw-parser-output .tmulti .text-align-center{text-align:center}@media all and (max-width:720px){.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{width:100%!important;box-sizing:border-box;max-width:none!important;align-items:center}.mw-parser-output .tmulti .trow{justify-content:center}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{float:none!important;max-width:100%!important;box-sizing:border-box;text-align:center}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:center}}</style><div class="thumb tmulti tright"><div class="thumbinner" style="width:248px;max-width:248px"><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:132px;max-width:132px"><div class="thumbimage"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Lepenski_vir_Praroditeljka_(Foremother,_cca_7000_BCE).jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/Lepenski_vir_Praroditeljka_%28Foremother%2C_cca_7000_BCE%29.jpg/130px-Lepenski_vir_Praroditeljka_%28Foremother%2C_cca_7000_BCE%29.jpg" decoding="async" width="130" height="168" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/Lepenski_vir_Praroditeljka_%28Foremother%2C_cca_7000_BCE%29.jpg/195px-Lepenski_vir_Praroditeljka_%28Foremother%2C_cca_7000_BCE%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/Lepenski_vir_Praroditeljka_%28Foremother%2C_cca_7000_BCE%29.jpg/260px-Lepenski_vir_Praroditeljka_%28Foremother%2C_cca_7000_BCE%29.jpg 2x" data-file-width="4349" data-file-height="5632" /></a></div></div><div class="tsingle" style="width:112px;max-width:112px"><div class="thumbimage"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Vinca_clay_figure_02.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/Vinca_clay_figure_02.jpg/110px-Vinca_clay_figure_02.jpg" decoding="async" width="110" height="176" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/Vinca_clay_figure_02.jpg/165px-Vinca_clay_figure_02.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/Vinca_clay_figure_02.jpg/220px-Vinca_clay_figure_02.jpg 2x" data-file-width="2160" data-file-height="3456" /></a></div></div></div><div class="trow"><div class="thumbcaption" style="background-color:transparent;color:var(--color-base, #000)">Stânga: Figurină a <a href="/w/index.php?title=Culturii_Lepenski_Vir&action=edit&redlink=1" class="new" title="Culturii Lepenski Vir — pagină inexistentă">culturii Lepenski Vir</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q906669" class="extiw" title="d:Q906669">d</a>), 7000 î.e.n. Dreapta: Figurină a <a href="/wiki/Cultura_Vin%C4%8Da" title="Cultura Vinča">culturii Vinča</a>, 4000–4500 î.e.n.</div></div></div></div> Dovezile arheologice de așezări din <a href="/wiki/Paleolitic" title="Paleolitic">paleolitic</a> pe teritoriul Serbiei actuale sunt rare. Un fragment de maxilar uman a fost găsit în <a href="/w/index.php?title=Defileul_Si%C4%87evo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Defileul Sićevo — pagină inexistentă">defileul Sićevo</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3109411" class="extiw" title="d:Q3109411">d</a>) (Mala Balanica) și se crede că are o vechime de până la 525.000–397.000 de ani.<a href="#cite_note-25">[24]</a> Cam pe la 6.500 î.e.n., în perioada <a href="/wiki/Neolitic" title="Neolitic">neolitică</a>, <a href="/wiki/Cultura_Star%C4%8Devo-Cri%C8%99" title="Cultura Starčevo-Criș">culturile Starčevo</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1483547" class="extiw" title="d:Q1483547">d</a>) și <a href="/wiki/Cultura_Vin%C4%8Da" title="Cultura Vinča">Vinča</a> au existat în Belgradul modern sau în apropierea acestuia și au dominat o mare parte a <a href="/wiki/Europa_de_Sud-Est" title="Europa de Sud-Est">Europei de Sud-Est</a> (precum și părți din <a href="/wiki/Europa_Central%C4%83" title="Europa Centrală">Europa Centrală</a> și <a href="/wiki/Anatolia" title="Anatolia">Asia Mică</a>).<a href="#cite_note-Vinca-26">[25]</a><a href="#cite_note-ancient-27">[26]</a> Două importante situri arheologice locale din această epocă, <a href="/w/index.php?title=Lepenski_Vir&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lepenski Vir — pagină inexistentă">Lepenski Vir</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q906669" class="extiw" title="d:Q906669">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Vin%C4%8Da-Belo_Brdo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vinča-Belo Brdo — pagină inexistentă">Vinča-Belo Brdo</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3560333" class="extiw" title="d:Q3560333">d</a>), există încă în apropierea malurilor <a href="/wiki/Dun%C4%83rea" title="Dunărea">Dunării</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Istoria_antică">Istoria antică</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Istoria antică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Istoria antică">modificare sursă</a>]</div> În timpul <a href="/wiki/Epoca_Fierului" title="Epoca Fierului">Epocii Fierului</a>, <a href="/wiki/Traci" title="Traci">tracii</a>, <a href="/wiki/Cultura_%C8%99i_civiliza%C8%9Bia_dacic%C4%83" title="Cultura și civilizația dacică">dacii</a> și <a href="/wiki/Iliri" title="Iliri">ilirii</a> au fost găsiți de <a href="/wiki/Grecia_Antic%C4%83" title="Grecia Antică">grecii antici</a> în timpul expansiunii lor în sudul Serbiei moderne, în secolul al IV-lea î.e.n.; punctul de nord-vest al imperiului lui <a href="/wiki/Alexandru_cel_Mare" title="Alexandru cel Mare">Alexandru cel Mare</a> era în zona orașului <a href="/w/index.php?title=Kale-Kr%C5%A1evica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kale-Krševica — pagină inexistentă">Kale-Krševica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6351846" class="extiw" title="d:Q6351846">d</a>).<a href="#cite_note-28">[27]</a> Tribul celtic al lui <a href="/wiki/Scordisci" title="Scordisci">scordiscilor</a> s-a așezat în întreaga zonă în secolul al III-lea î.e.n. și a format un stat tribal, construind mai multe fortificații, inclusiv capitala de la <a href="/wiki/Singidunum" title="Singidunum">Singidunum</a> (actualul Belgrad) și Naissos (actualul <a href="/wiki/Ni%C5%A1" title="Niš">Niš</a>), însă au sfârșit prin a fi asimilați de masa traco-ilirică. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Romuliana.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f4/Romuliana.jpg/220px-Romuliana.jpg" decoding="async" width="220" height="93" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f4/Romuliana.jpg/330px-Romuliana.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f4/Romuliana.jpg/440px-Romuliana.jpg 2x" data-file-width="800" data-file-height="338" /></a><figcaption> Rămășițele <a href="/wiki/Gamzigrad" title="Gamzigrad">Palatului Imperial Felix Romuliana</a>, sit în <a href="/wiki/Locuri_din_Patrimoniul_Mondial_UNESCO" title="Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO">Patrimoniul Mondial UNESCO</a> </figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Late_Roman_Helmet_Berkasovo_1.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Late_Roman_Helmet_Berkasovo_1.jpg/220px-Late_Roman_Helmet_Berkasovo_1.jpg" decoding="async" width="220" height="329" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Late_Roman_Helmet_Berkasovo_1.jpg/330px-Late_Roman_Helmet_Berkasovo_1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Late_Roman_Helmet_Berkasovo_1.jpg/440px-Late_Roman_Helmet_Berkasovo_1.jpg 2x" data-file-width="2592" data-file-height="3872" /></a><figcaption>Coif roman din secolul 4 d.Hr.</figcaption></figure> <a href="/wiki/Roma_Antic%C4%83" title="Roma Antică">Romanii</a> au cucerit o mare parte a teritoriului în secolul al II-lea î.e.n. În 167 î.e.n. a fost înființată <a href="/wiki/Provincie_roman%C4%83" title="Provincie romană">provincia romană</a> <a href="/wiki/Iliric" title="Iliric">Illyricum</a>; restul a fost cucerit în jurul anului 75 î.e.n., formând provincia romană <a href="/wiki/Moesia" title="Moesia">Moesia Superior</a>; regiunea modernă <a href="/wiki/Districtul_Srem" title="Districtul Srem">Srem</a> a fost cucerită în 9 î.e.n.; iar Bačka și Banatul în 106 e.n., după <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_daco-romane" title="Războaiele daco-romane">Războaiele Dacice</a>. Drept urmare, Serbia contemporană se extinde integral sau parțial pe mai multe foste provincii romane, între care <a href="/wiki/Moesia" title="Moesia">Moesia</a>, <a href="/wiki/Panonia" title="Panonia">Pannonia</a>, Praevalitana, <a href="/wiki/Dalma%C8%9Bia" title="Dalmația">Dalmația</a>, <a href="/wiki/Dacia" title="Dacia">Dacia</a> și <a href="/wiki/Macedonia_(provincie_roman%C4%83)" title="Macedonia (provincie romană)">Macedonia</a>. Principalele orașe din <a href="/wiki/Moesia" title="Moesia">Moesia Superioară</a> (și din împrejurimi) erau: Singidunum (Belgrad), <a href="/wiki/Viminacium" title="Viminacium">Viminacium</a> (astăzi <a href="/wiki/Kostolac" title="Kostolac">vechiul Kostolac</a>), Remesiana (astăzi, Bela Palanka), Naissos (Niš) și Sirmium (astăzi, <a href="/wiki/Sremska_Mitrovica" title="Sremska Mitrovica">Sremska Mitrovica</a>), care a fost una din capitalele romane în timpul <a href="/wiki/Tetrarhie" title="Tetrarhie">Tetrarhiei</a>. <a href="#cite_note-29">[28]</a> Șaptesprezece împărați romani s-au născut în zona Serbiei moderne, țara fiind pe locul doi doar după Italia contemporană.<a href="#cite_note-30">[29]</a> Cel mai faimos dintre aceștia a fost <a href="/wiki/Constantin_cel_Mare" title="Constantin cel Mare">Constantin cel Mare</a>, primul împărat creștin, care a emis un edict de <a href="/wiki/Edictul_de_la_Milano" title="Edictul de la Milano">toleranță religioasă în întregul Imperiu</a>. Când Imperiul Roman a fost divizat în 395, cea mai mare parte a Serbiei a rămas sub <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Imperiul Roman de Răsărit</a>, în timp ce părțile sale din nord-vest au fost incluse în <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_Apus" title="Imperiul Roman de Apus">Imperiul Roman de Apus</a>. De la începutul secolului al VI-lea, <a href="/wiki/Slavi" title="Slavi">slavii</a>, prezenți în tot Imperiul Bizantin în număr mare,<a href="#cite_note-31">[30]</a> s-au amestecat cu populația băștinașă (<a href="/wiki/Cultura_%C8%99i_civiliza%C8%9Bia_dacic%C4%83" title="Cultura și civilizația dacică">daci</a>, <a href="/wiki/Iliri" title="Iliri">iliri</a>, <a href="/wiki/Traci" title="Traci">traci</a> romanizați) și au asimilat-o, din acest amestec de popoare rezultând <a href="/wiki/Slavi_de_sud" class="mw-redirect" title="Slavi de sud">slavii sudici</a> actuali, printre care și sârbii.<a href="#cite_note-32">[31]</a><a href="#cite_note-Stipčević1977-33">[32]</a><a href="#cite_note-34">[33]</a><a href="#cite_note-FOOTNOTEMiller2005533-35">[34]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Evul_Mediu">Evul Mediu</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Evul Mediu" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Evul Mediu">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Serbia_religion_1054_01.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2d/Serbia_religion_1054_01.png/220px-Serbia_religion_1054_01.png" decoding="async" width="220" height="371" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2d/Serbia_religion_1054_01.png/330px-Serbia_religion_1054_01.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2d/Serbia_religion_1054_01.png/440px-Serbia_religion_1054_01.png 2x" data-file-width="638" data-file-height="1077" /></a><figcaption>Harta religiilor de pe teritoriul Serbiei actuale în anul 1054.</figcaption></figure> <a href="/wiki/S%C3%A2rbii_albi" class="mw-redirect" title="Sârbii albi">Sârbii albi</a>, un trib slav care s-a stabilit în Balcani între secolele V-VII, a înființat <a href="/wiki/Rascia" title="Rascia">Principatul Sârb</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q13107370" class="extiw" title="d:Q13107370">d</a>) înaintea secolului al VIII-lea. În 822 se afirma că <a href="/wiki/S%C3%A2rbi" title="Sârbi">sârbii</a> locuiau cea mai mare parte a Dalmației Romane, teritoriul lor acoperind ceea ce este astăzi sud-vestul Serbiei și părți ale țărilor vecine. Între timp, Imperiul Bizantin și Țaratul Bulgar dețineau alte părți ale teritoriului. Creștinismul a fost adoptat de conducătorii sârbi pe la 870, iar până la mijlocul secolului al X-lea statul sârb se întindea de la <a href="/wiki/Marea_Adriatic%C4%83" title="Marea Adriatică">Marea Adriatică</a> prin <a href="/wiki/Neretva" title="Neretva">Neretva</a>, <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Sava" title="Râul Sava">Sava</a>, <a href="/wiki/Morava" class="mw-disambig" title="Morava">Morava</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12757491" class="extiw" title="d:Q12757491">d</a>) și <a href="/wiki/Lacul_Scutari" title="Lacul Scutari">Skadar</a>. Între anii 1166 și 1371, Serbia a fost condusă de <a href="/wiki/Dinastia_Nemanji%C4%87" title="Dinastia Nemanjić">dinastia Nemanjić</a> (a cărei moștenire este deosebit de prețuită), sub care statul a fost ridicat la rang de <a href="/wiki/Regatul_medieval_al_Serbiei" title="Regatul medieval al Serbiei">regat</a> (și, pentru scurt timp, de <a href="/wiki/%C8%9Aaratul_S%C3%A2rb" title="Țaratul Sârb">țarat</a>) și episcopia sârbă la rang de <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_S%C3%A2rb%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Sârbă">arhiepiscopie autocefală</a> (prin efortul lui <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Sava" title="Sfântul Sava">Sava</a>, sfântul protector al Serbiei). Monumentele din perioada Nemanjić supraviețuiesc în multe <a href="/w/index.php?title=Lista_m%C4%83n%C4%83stirilor_ortodoxe_s%C3%A2rbe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista mănăstirilor ortodoxe sârbe — pagină inexistentă">mănăstiri</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1272770" class="extiw" title="d:Q1272770">d</a>) (mai multe fiind în <a href="/w/index.php?title=Patrimoniul_Mondial&action=edit&redlink=1" class="new" title="Patrimoniul Mondial — pagină inexistentă">Patrimoniul Mondial</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2986827" class="extiw" title="d:Q2986827">d</a>)) și <a href="/wiki/Fortifica%C8%9Bii" class="mw-redirect" title="Fortificații">fortificații</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1817552" class="extiw" title="d:Q1817552">d</a>). În aceste secole, statul (și influența) sârbilor s-a extins semnificativ. Partea de nord, <a href="/wiki/Voivodina" title="Voivodina">Voivodina</a>, a fost dominată de <a href="/wiki/Regatul_Ungariei" title="Regatul Ungariei">Regatul Ungariei</a>. Perioada cunoscută sub numele de <a href="/w/index.php?title=C%C4%83derea_%C8%9Aaratului_S%C3%A2rb&action=edit&redlink=1" class="new" title="Căderea Țaratului Sârb — pagină inexistentă">căderea Țaratului Sârb</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5432175" class="extiw" title="d:Q5432175">d</a>) a însemnat fragmentarea în ducate a statului odinioară puternic, culminând cu <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Kosovo_Polje_(1389)" title="Bătălia de la Kosovo Polje (1389)">bătălia de la Kosovo Polje</a> (1389) împotriva <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiului Otoman</a> aflat în ascensiune. <a href="/wiki/Despotatul_Serbiei" title="Despotatul Serbiei">Despotatul Sârb</a> a fost în cele din urmă cucerit de către otomani în 1459. Amenințarea otomană și cucerirea din cele din urmă a dus la mari migrații ale sârbilor către vest și nord.<a href="#cite_note-FOOTNOTEĆorović2001ch._I-36">[35]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Battle_of_Kosovo,_Adam_Stefanovi%C4%87,_1870.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Battle_of_Kosovo%2C_Adam_Stefanovi%C4%87%2C_1870.jpg/220px-Battle_of_Kosovo%2C_Adam_Stefanovi%C4%87%2C_1870.jpg" decoding="async" width="220" height="131" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Battle_of_Kosovo%2C_Adam_Stefanovi%C4%87%2C_1870.jpg/330px-Battle_of_Kosovo%2C_Adam_Stefanovi%C4%87%2C_1870.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Battle_of_Kosovo%2C_Adam_Stefanovi%C4%87%2C_1870.jpg/440px-Battle_of_Kosovo%2C_Adam_Stefanovi%C4%87%2C_1870.jpg 2x" data-file-width="1255" data-file-height="750" /></a><figcaption> <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Kosovo_Polje_(1389)" title="Bătălia de la Kosovo Polje (1389)">Bătălia de la Kosovo Polje</a> </figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Dominația_otomană_și_habsburgică">Dominația otomană și habsburgică</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Dominația otomană și habsburgică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Dominația otomană și habsburgică">modificare sursă</a>]</div> După pierderea independenței în favoarea <a href="/wiki/Regatul_Ungariei" title="Regatul Ungariei">Regatului Ungariei</a> și Imperiului Otoman, Serbia și-a redobândit vremelnic suveranitatea în timpul lui <a href="/wiki/Iovan_Nenada" title="Iovan Nenada">Iovan Nenada</a> în secolul al XVI-lea. Trei invazii habsburgice și numeroase rebeliuni au pus multe probleme autorității otomane. Un eveniment celebru a fost <a href="/w/index.php?title=R%C4%83scoala_din_Banat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Răscoala din Banat — pagină inexistentă">revolta din Banat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1153261" class="extiw" title="d:Q1153261">d</a>) din 1595, în contextul <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_cel_Lung" title="Războiul cel Lung">Războiului celui Lung</a> dintre otomani și <a href="/wiki/Casa_de_Habsburg" title="Casa de Habsburg">habsburgi</a>.<a href="#cite_note-37">[36]</a> Zona Vojvodinei moderne a fost ocupată de otomani im secol înainte de a fi cedată <a href="/wiki/Monarhia_Habsburgic%C4%83" title="Monarhia Habsburgică">Imperiului Habsburgic</a> la sfârșitul secolului al XVII-lea, în baza <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Karlowitz" title="Tratatul de la Karlowitz">Tratatului de la Karlowitz</a>. În toate ținuturile sârbești de la sud de Dunăre și Sava, nobilimea a fost eliminată, iar țărănimea a fost devenit <a href="/wiki/Iob%C4%83gie" title="Iobăgie">iobagă</a> în slujba stăpânilor otomani, în vreme ce o mare parte din clerici au fugit ori s-au ascuns în mănăstiri izolate. În sistemul otoman, sârbii, în calitate de creștini, erau considerați o <a href="/wiki/Raia_(clas%C4%83_social%C4%83)" title="Raia (clasă socială)">clasă inferioară</a> de oameni și supuși unor biruri grele, iar o mică parte din populația sârbă a cunoscut <a href="/wiki/Islamizare" title="Islamizare">islamizarea</a>. Otomanii au desființat Patriarhia Sârbă de Peć (1463), dar au reînființat-o în 1557, oferind o continuare limitată a tradițiilor culturale sârbești în cadrul imperiului.<a href="#cite_note-38">[37]</a><a href="#cite_note-39">[38]</a> Pe măsură ce <a href="/wiki/Marile_migra%C8%9Bii_ale_s%C3%A2rbilor" title="Marile migrații ale sârbilor">marile migrații sârbești</a> au depopulat cea mai mare parte a sudului Serbiei, sârbii au căutat refugiu peste Dunăre în nord în <a href="/wiki/Voivodina" title="Voivodina">Voivodina</a> și la <a href="/wiki/Grani%C8%9Ba_Militar%C4%83" title="Granița Militară">Frontiera Militară</a> din vest, unde coroana austriacă le-a acordat drepturi prin decizii cum ar fi Statuta Wallachorum din 1630. Centrul ecleziastic al sârbilor s-a mutat spre nord, la Mitropolia <a href="/wiki/Carlovi%C8%9B" title="Carloviț">Sremski Karlovci</a>, în timp ce <a href="/w/index.php?title=Patriarhia_S%C3%A2rb%C4%83_din_Pe%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Patriarhia Sârbă din Peć — pagină inexistentă">Patriarhia Sârbă din Peć</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3623761" class="extiw" title="d:Q3623761">d</a>) a fost din nou desființată de otomani în 1766.<a href="#cite_note-40">[39]</a> În urma mai multor petiții, <a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83ra%C8%9Bi_ai_Sf%C3%A2ntului_Imperiu_Roman" title="Împărați ai Sfântului Imperiu Roman">Sfântul Împărat Roman</a> <a href="/wiki/Leopold_I_al_Sf%C3%A2ntului_Imperiu_Roman" title="Leopold I al Sfântului Imperiu Roman">Leopold I</a> a acordat oficial sârbilor care voiau să plece dreptul la un ținut autonom în cadrul Coroanei Habsburgice.<a href="#cite_note-41">[40]</a> În 1718-39, <a href="/wiki/Monarhia_Habsburgic%C4%83" title="Monarhia Habsburgică">monarhia habsburgică</a> a ocupat <a href="/wiki/Serbia_Central%C4%83" title="Serbia Centrală">Serbia centrală</a> și a înființat „<a href="/wiki/Regatul_Serbiei" title="Regatul Serbiei">Regatul Serbiei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2603851" class="extiw" title="d:Q2603851">d</a>)”. În afară de Voivodina și <a href="/wiki/Zemun" title="Zemun">nordul Belgradului,</a> care au fost absorbite în Imperiul Habsburgic, Serbia Centrală a fost ocupată din nou de Habsburgi și în <a href="/w/index.php?title=Ocupa%C8%9Bia_habsburgic%C4%83_a_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ocupația habsburgică a Serbiei — pagină inexistentă">1686-91</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16840693" class="extiw" title="d:Q16840693">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=%C3%8En_1788-92&action=edit&redlink=1" class="new" title="În 1788-92 — pagină inexistentă">în 1788-92</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2617606" class="extiw" title="d:Q2617606">d</a>). <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Revoluția_și_independența">Revoluția și independența</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Revoluția și independența" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Revoluția și independența">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kara%C4%91or%C4%91e_Petrovi%C4%87,_by_Vladimir_Borovikovsky,_1816.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/14/Kara%C4%91or%C4%91e_Petrovi%C4%87%2C_by_Vladimir_Borovikovsky%2C_1816.jpg/170px-Kara%C4%91or%C4%91e_Petrovi%C4%87%2C_by_Vladimir_Borovikovsky%2C_1816.jpg" decoding="async" width="170" height="237" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/14/Kara%C4%91or%C4%91e_Petrovi%C4%87%2C_by_Vladimir_Borovikovsky%2C_1816.jpg/255px-Kara%C4%91or%C4%91e_Petrovi%C4%87%2C_by_Vladimir_Borovikovsky%2C_1816.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/14/Kara%C4%91or%C4%91e_Petrovi%C4%87%2C_by_Vladimir_Borovikovsky%2C_1816.jpg/340px-Kara%C4%91or%C4%91e_Petrovi%C4%87%2C_by_Vladimir_Borovikovsky%2C_1816.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="1430" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Kara%C4%91or%C4%91e_Petrovi%C4%87" title="Karađorđe Petrović">Karađorđe Petrović</a>, liderul <a href="/wiki/Prima_R%C4%83scoal%C4%83_S%C3%A2rb%C4%83" title="Prima Răscoală Sârbă">Primei Răscoale Sârbe</a> </figcaption></figure> <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_S%C3%A2rb%C4%83" title="Revoluția Sârbă">Revoluția sârbă</a> pentru independență față de Imperiul Otoman a durat unsprezece ani, între 1804 și 1815.<a href="#cite_note-42">[41]</a> Revoluția a cuprins două revolte separate, care au dus la autonomie în cadrul Imperiului Otoman, care a evoluat încet spre independență deplină (1835-1867).<a href="#cite_note-43">[42]</a><a href="#cite_note-nytimes-44">[43]</a> În timpul <a href="/wiki/Prima_R%C4%83scoal%C4%83_S%C3%A2rb%C4%83" title="Prima Răscoală Sârbă">Primei Răscoale Sârbe</a>, condusă de vožd <a href="/wiki/Kara%C4%91or%C4%91e_Petrovi%C4%87" title="Karađorđe Petrović">Karađorđe Petrović</a>, Serbia a devenit independentă timp de aproape un deceniu înainte ca armata otomană să poată reocupa țara. La scurt timp după aceasta, a început cea de <a href="/wiki/A_Doua_R%C4%83scoal%C4%83_S%C3%A2rb%C4%83" title="A Doua Răscoală Sârbă">a Doua Răscoală Sârbă</a>. Condusă de <a href="/wiki/Milo%C5%A1_Obrenovi%C4%87,_Prin%C8%9B_al_Serbiei" title="Miloš Obrenović, Prinț al Serbiei">Miloš Obrenović</a>, ea s-a încheiat în 1815 cu un compromis între revoluționarii sârbi și autoritățile otomane.<a href="#cite_note-45">[44]</a> De asemenea, Serbia a fost una dintre primele națiuni din Balcani care a eliminat <a href="/wiki/Feudalism" title="Feudalism">feudalismul</a>.<a href="#cite_note-46">[45]</a> <a href="/wiki/Conven%C8%9Bia_de_la_Akkerman" title="Convenția de la Akkerman">Convenția de la Ackerman</a> din 1826, <a href="/wiki/Tratatul_de_pace_de_la_Adrianopol_(1829)" title="Tratatul de pace de la Adrianopol (1829)">tratatul de la Adrianopol</a> din 1829 și, în cele din urmă, <a href="/wiki/Hati%C8%99erif" title="Hatișerif">Hatt-i Sharif</a>, au recunoscut <a href="/w/index.php?title=Suzeranitate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Suzeranitate — pagină inexistentă">suveranitatea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q463573" class="extiw" title="d:Q463573">d</a>) Serbiei. Prima Constituție a Serbiei a fost adoptată la <time datetime="1835-02-15">15 februarie 1835</time>.<a href="#cite_note-47">[46]</a><a href="#cite_note-48">[47]</a> După ciocnirile între armata otomană și sârbii din Belgrad din 1862 și sub presiunea <a href="/wiki/Mare_putere" title="Mare putere">marilor puteri</a>, până în 1867 ultimii soldați turci au părăsit Principatul, lăsând țara de facto independentă. Prin adoptarea unei noi constituții fără consultarea Porții, <a href="/wiki/Jovan_Risti%C4%87" title="Jovan Ristić">diplomații sârbi</a> au acționat în sensul acestei independențe de facto. În 1876, Serbia a declarat război Imperiului Otoman, proclamând unificarea cu <a href="/wiki/Bosnia_(regiune)" title="Bosnia (regiune)">Bosnia</a>. <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Dositej_Obradovic.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e1/Dositej_Obradovic.jpg/170px-Dositej_Obradovic.jpg" decoding="async" width="170" height="219" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e1/Dositej_Obradovic.jpg/255px-Dositej_Obradovic.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e1/Dositej_Obradovic.jpg/340px-Dositej_Obradovic.jpg 2x" data-file-width="2731" data-file-height="3517" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Dositej_Obradovi%C4%87" title="Dositej Obradović">Dositej Obradović</a>, un protagonist influent al Renașterii naționale și culturale sârbe; avocatul ideilor <a href="/wiki/Iluminism" title="Iluminism">iluministe</a> și <a href="/wiki/Ra%C8%9Bionalism" title="Raționalism">raționaliste</a>. </figcaption></figure> Independența oficială a țării a fost recunoscută la nivel internațional prin <a href="/wiki/Congresul_de_la_Berlin" title="Congresul de la Berlin">Congresul de la Berlin</a> din 1878, care a pus capăt în mod oficial <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Ruso-Turc_(1877%E2%80%931878)" title="Războiul Ruso-Turc (1877–1878)">războiului ruso-turc</a>; acest tratat, însă, a interzis Serbiei să se unească cu Bosnia, plasând Bosnia sub ocupație <a href="/wiki/Austro-Ungaria" title="Austro-Ungaria">austro-ungară</a>, alături de ocupația <a href="/w/index.php?title=Sangeacului_Novi_Pazar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sangeacului Novi Pazar — pagină inexistentă">Sangeacului Novi Pazar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1233295" class="extiw" title="d:Q1233295">d</a>).<a href="#cite_note-49">[48]</a> Din 1815 până în 1903, Principatul Serbiei a fost condus de <a href="/wiki/Dinastia_Obrenovi%C4%87" class="mw-redirect" title="Dinastia Obrenović">Casa Obrenović</a>, cu excepția domniei lui <a href="/wiki/Alexandru_Kara%C4%91or%C4%91evi%C4%87_(prin%C8%9B_al_Serbiei)" title="Alexandru Karađorđević (prinț al Serbiei)">Aleksandar Karađorđević</a> între 1842 și 1858. În 1882, Principatul Serbiei a devenit <a href="/wiki/Regatul_Serbiei" title="Regatul Serbiei">Regatul Serbiei</a>, condus de <a href="/wiki/Milan_I_al_Serbiei" title="Milan I al Serbiei">regele Milan I.</a> <a href="/wiki/Dinastia_Karagheorghevic" title="Dinastia Karagheorghevic">Dinastia Karađorđević</a>, descendenții liderului revoluționar Karađorđe Petrović, și-a asumat puterea în 1903 ca urmare a <a href="/w/index.php?title=Loviturii_de_stat_din_mai&action=edit&redlink=1" class="new" title="Loviturii de stat din mai — pagină inexistentă">loviturii de stat din mai</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2403418" class="extiw" title="d:Q2403418">d</a>). În nord, <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_de_la_1848_%C3%AEn_Imperiul_Austriac" title="Revoluția de la 1848 în Imperiul Austriac">revoluția din 1848 din Austria</a> a condus la înființarea teritoriului autonom al <a href="/w/index.php?title=Voivodina_S%C3%A2rbeasc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Voivodina Sârbească — pagină inexistentă">Voivodinei sârbești</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3324459" class="extiw" title="d:Q3324459">d</a>); până în 1849, regiunea a fost transformată în <a href="/wiki/Voivodina_S%C3%A2rbeasc%C4%83_%C8%99i_Banatul_Timi%C8%99an" title="Voivodina Sârbească și Banatul Timișan">Voivodina Sârbească și Banatul Timișan</a>.<a href="#cite_note-50">[49]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Războaiele_balcanice,_Primul_Război_Mondial_și_prima_Iugoslavie">Războaiele balcanice, Primul Război Mondial și prima Iugoslavie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Războaiele balcanice, Primul Război Mondial și prima Iugoslavie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Războaiele balcanice, Primul Război Mondial și prima Iugoslavie">modificare sursă</a>]</div> În timpul <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Balcanic" title="Primul Război Balcanic">Primului Război Balcanic</a> din 1912, <a href="/wiki/Liga_Balcanic%C4%83" title="Liga Balcanică">Liga Balcanică</a> a învins <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiul Otoman</a> și a capturat <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Londra_(1913)" title="Tratatul de la Londra (1913)">teritoriile europene ale acestuia</a>, ceea ce a permis extinderea teritorială a Serbiei în Raška și Kosovo. <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Balcanic" title="Al Doilea Război Balcanic">Al Doilea Război Balcanic</a> a urmat curând, când Bulgaria s-a întors împotriva foștilor aliați, dar a fost înfrântă, rezultând <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Bucure%C8%99ti_(1913)" title="Tratatul de la București (1913)">Tratatul de la București</a>. În doi ani, Serbia și-a extins teritoriul cu 80%, și populația cu 50%; de asemenea, a suferit pierderi mari în ajunul Primului Război Mondial, cu aproximativ 20.000 de morți.<a href="#cite_note-51">[50]</a> Austro-Ungaria a început să devină îngrijorată de creșterea unei puteri regionale la granițele sale și de potențialul acesteia de a deveni un nucleu pentru unificarea tuturor slavilor din sud, iar relația dintre cele două țări a devenit tensionată. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:NikolaPasic--serbiaherpeopleh00petruoft.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/NikolaPasic--serbiaherpeopleh00petruoft.png/170px-NikolaPasic--serbiaherpeopleh00petruoft.png" decoding="async" width="170" height="247" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/NikolaPasic--serbiaherpeopleh00petruoft.png/255px-NikolaPasic--serbiaherpeopleh00petruoft.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/NikolaPasic--serbiaherpeopleh00petruoft.png/340px-NikolaPasic--serbiaherpeopleh00petruoft.png 2x" data-file-width="591" data-file-height="858" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Nikola_Pa%C5%A1i%C4%87" title="Nikola Pašić">Nikola Pašić</a>, prim-ministru în timpul Primului Război Mondial </figcaption></figure> <a href="/wiki/Atentatul_de_la_Sarajevo" title="Atentatul de la Sarajevo">Asasinarea</a> <a href="/wiki/Franz_Ferdinand_al_Austriei" title="Franz Ferdinand al Austriei">arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei</a>, la <time datetime="1914-06-28">28 iunie 1914</time>, la <a href="/wiki/Sarajevo" title="Sarajevo">Sarajevo</a>, de către <a href="/wiki/Gavrilo_Princip" title="Gavrilo Princip">Gavrilo Princip</a>, membru al organizației Tânăra Bosnie, a condus la declarația de război a Austro-Ungariei împotriva Serbiei.<a href="#cite_note-52">[51]</a> În apărarea Serbiei și pentru a-și menține statutul de Mare Putere, <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Rusia</a> și-a mobilizat trupele, ceea ce a făcut ca aliata Austro-Ungariei, <a href="/wiki/Imperiul_German" title="Imperiul German">Germania,</a> să declare și ea război Rusiei.<a href="#cite_note-53">[52]</a> Serbia a câștigat primele bătălii majore ale Primului Război Mondial, inclusiv <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_%C8%9Aer" class="mw-redirect" title="Bătălia de la Țer">bătălia de la Cer</a> și <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Kolubara&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Kolubara — pagină inexistentă">bătălia de la Kolubara</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q682699" class="extiw" title="d:Q682699">d</a>) - marcând primele victorii ale <a href="/wiki/Alia%C8%9Bii_din_Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Aliații din Primul Război Mondial">aliaților</a> împotriva <a href="/wiki/Puterile_Centrale" title="Puterile Centrale">Puterilor Centrale</a> în Primul Război Mondial. <a href="#cite_note-54">[53]</a> În ciuda succeselor inițiale, ea a fost în cele din urmă copleșită de Puterile Centrale în 1915. Cea mai mare parte a armatei și a unor persoane <a href="/wiki/Retragerea_armatei_s%C3%A2rbe_prin_Albania" title="Retragerea armatei sârbe prin Albania">au fugit prin Albania</a> în Grecia și <a href="/wiki/Corfu" title="Corfu">Corfu</a>, suferind pierderi imense pe drum. Serbia a fost ocupată de Puterile Centrale. După ce situația militară a Puterilor Centrale s-a înrăutățit pe alte fronturi, rămășițele armatei sârbe s-au întors spre est și au efectuat o pătrundere finală prin liniile inamice la <time datetime="1918-09-15">15 septembrie 1918</time>, eliberând Serbia și înfrângând Imperiul Austro-Ungar și <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a>.<a href="#cite_note-55">[54]</a> Serbia, cu <a href="/wiki/Campania_din_Serbia_(Primul_R%C4%83zboi_Mondial)" title="Campania din Serbia (Primul Război Mondial)">campania</a> sa, a reprezentat o importantă putere a Antantei în Balcani,<a href="#cite_note-56">[55]</a> care a contribuit în mod semnificativ la victoria aliaților în Balcani în noiembrie 1918, mai ales ajutând Franța să forțeze <a href="/wiki/Capitulare" title="Capitulare">capitularea</a> Bulgariei.<a href="#cite_note-57">[56]</a> Serbia a fost clasificată ca putere minoră a Antantei.<a href="#cite_note-firstworldwar.com-58">[57]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Serbian_retreat_WWI.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fb/Serbian_retreat_WWI.jpg/220px-Serbian_retreat_WWI.jpg" decoding="async" width="220" height="158" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fb/Serbian_retreat_WWI.jpg/330px-Serbian_retreat_WWI.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fb/Serbian_retreat_WWI.jpg/440px-Serbian_retreat_WWI.jpg 2x" data-file-width="577" data-file-height="415" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Retragerea_armatei_s%C3%A2rbe_prin_Albania" title="Retragerea armatei sârbe prin Albania">Retragerea armatei sârbești prin Albania</a> </figcaption></figure> Pierderile din Serbia au reprezentat 8% din totalul deceselor militare ale Antantei; 58% (243.600) din soldații armatei sârbe au pierit în război.<a href="#cite_note-59">[58]</a> Numărul total al victimelor este plasat în jurul cifrei de 700.000,<a href="#cite_note-60">[59]</a> mai mult de 16% din mărimea antebelice a Serbiei<a href="#cite_note-The_Balkan_Wars_and_World_War_I-61">[60]</a> și majoritatea (57%) populației sale globale de sex masculin.<a href="#cite_note-62">[61]</a><a href="#cite_note-63">[62]</a><a href="#cite_note-64">[63]</a> Odată cu prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, teritoriul Syrmia s-a unit cu Serbia la <time datetime="1918-11-24">24 noiembrie 1918</time>, urmat de <a href="/w/index.php?title=Banat,_Ba%C4%8Dka_%C8%99i_Baranja&action=edit&redlink=1" class="new" title="Banat, Bačka și Baranja — pagină inexistentă">Banat, Bačka și Baranja</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3324855" class="extiw" title="d:Q3324855">d</a>) o zi mai târziu, aducând întreaga Voivodină în Regatul Serbiei. La <time datetime="1918-11-26">26 noiembrie 1918</time>, <a href="/w/index.php?title=Adunarea_de_la_Podgorica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Adunarea de la Podgorica — pagină inexistentă">Adunarea de la Podgorica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3443006" class="extiw" title="d:Q3443006">d</a>) a detronat <a href="/w/index.php?title=Dinastia_Petrovi%C4%87-Njego%C5%A1&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dinastia Petrović-Njegoš — pagină inexistentă">Casa Petrović-Njegoš</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q848661" class="extiw" title="d:Q848661">d</a>) și a unit Muntenegrul cu Serbia. La <time datetime="1918-12-01">1 decembrie 1918</time>, în <a href="/w/index.php?title=Casa_Krsmanovi%C4%87_de_la_Terazije&action=edit&redlink=1" class="new" title="Casa Krsmanović de la Terazije — pagină inexistentă">Casa Krsmanović de la Terazije</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3278818" class="extiw" title="d:Q3278818">d</a>), prințul regent sârb <a href="/wiki/Alexandru_I_al_Iugoslaviei" title="Alexandru I al Iugoslaviei">Alexander Karađorđević</a> a proclamat <a href="/wiki/Regatul_Iugoslaviei" title="Regatul Iugoslaviei">Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor</a><a href="#cite_note-CPB-65">[64]</a> sub regele <a href="/wiki/Petru_I_al_Serbiei" title="Petru I al Serbiei">Petru I al Serbiei</a>. Regele Petru a fost urmat de fiul său, Alexandru, în august 1921. Centraliștii sârbi și autonomiștii croați s-au ciocnit în parlament, iar majoritatea guvernelor au fost fragile și de scurtă durată. <a href="/wiki/Nikola_Pa%C5%A1i%C4%87" title="Nikola Pašić">Nikola Pašić</a>, un prim-ministru conservator, a condus sau a dominat majoritatea guvernelor până la moartea sa. Regele Alexandru a instaurat o dictatură în 1929, a schimbat numele țării în „Iugoslavia” și a schimbat diviziunile interne de la cele 33 de <a href="/wiki/Oblastie" title="Oblastie">regiuni</a> la nouă <a href="/wiki/Subdiviziunile_administrative_ale_Regatului_Iugoslaviei" title="Subdiviziunile administrative ale Regatului Iugoslaviei">banovine</a>. Efectul dictaturii lui Alexandru a fost acela că a înstrăinat și mai mult pe nesârbii care trăiau în Iugoslavia de ideea de unitate.<a href="#cite_note-66">[65]</a> Alexandru a fost asasinat la <a href="/wiki/Marsilia" title="Marsilia">Marsilia</a>, în timpul unei vizite oficiale în 1934, de către <a href="/w/index.php?title=Vlado_Chernozemski&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vlado Chernozemski — pagină inexistentă">Vlado Chernozemski</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q371355" class="extiw" title="d:Q371355">d</a>), membru al <a href="/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bia_Revolu%C8%9Bionar%C4%83_Intern%C4%83_Macedonean%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Organizația Revoluționară Internă Macedoneană — pagină inexistentă">IMRO</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q650723" class="extiw" title="d:Q650723">d</a>). Alexandru a fost urmat la tron de către fiul său de unsprezece ani, <a href="/wiki/Petru_al_II-lea_al_Iugoslaviei" title="Petru al II-lea al Iugoslaviei">Petru al II-lea</a> și un consiliu de regență condus de vărul acestuia, <a href="/wiki/Prin%C8%9Bul_Paul_al_Iugoslaviei" title="Prințul Paul al Iugoslaviei">prințul Paul</a>. În august 1939, acordul <a href="/w/index.php?title=Cvetkovi%C4%87-Ma%C4%8Dek&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cvetković-Maček — pagină inexistentă">Cvetković-Maček</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2382617" class="extiw" title="d:Q2382617">d</a>) a instituit <a href="/w/index.php?title=Banovina_Croa%C8%9Biei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Banovina Croației — pagină inexistentă">banovină autonomă a Croației Croației</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q601252" class="extiw" title="d:Q601252">d</a>) ca soluție la doleanțele croaților. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Al_Doilea_Război_Mondial_și_a_doua_Iugoslavie">Al Doilea Război Mondial și a doua Iugoslavie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Al Doilea Război Mondial și a doua Iugoslavie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Al Doilea Război Mondial și a doua Iugoslavie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:German_Soldiers_arresting_in_1941_people_in_Kragujevac.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/German_Soldiers_arresting_in_1941_people_in_Kragujevac.jpg/220px-German_Soldiers_arresting_in_1941_people_in_Kragujevac.jpg" decoding="async" width="220" height="160" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/German_Soldiers_arresting_in_1941_people_in_Kragujevac.jpg/330px-German_Soldiers_arresting_in_1941_people_in_Kragujevac.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/German_Soldiers_arresting_in_1941_people_in_Kragujevac.jpg/440px-German_Soldiers_arresting_in_1941_people_in_Kragujevac.jpg 2x" data-file-width="1400" data-file-height="1018" /></a><figcaption> Germanii escortează locuitori din <a href="/w/index.php?title=Masacrul_de_la_Kragujevac&action=edit&redlink=1" class="new" title="Masacrul de la Kragujevac — pagină inexistentă">Kragujevac</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q685201" class="extiw" title="d:Q685201">d</a>) și din zona înconjurătoare pentru a fi executați </figcaption></figure> În 1941, în ciuda încercărilor iugoslavilor de a rămâne neutri în timpul războiului, <a href="/wiki/Puterile_Axei" title="Puterile Axei">puterile Axei</a> au invadat Iugoslavia. Teritoriul Serbiei moderne a fost împărțit între Ungaria, Bulgaria, Statul Independent al Croației (NDH) și Italia (Albania și Muntenegru), în timp ce restul Serbiei a fost plasat sub <a href="/wiki/Teritoriul_comandantului_militar_%C3%AEn_Serbia" title="Teritoriul comandantului militar în Serbia">administrația militară germană</a>, cu guverne-marionetă sârbești conduse de <a href="/w/index.php?title=Milan_A%C4%87imovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Milan Aćimović — pagină inexistentă">Milan Ačimović</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2609181" class="extiw" title="d:Q2609181">d</a>) și <a href="/wiki/Milan_Nedi%C4%87" title="Milan Nedić">Milan Nedić</a>. În această perioadă, sute de mii de etnici sârbi au fugit din <a href="/wiki/Stat_marionet%C4%83" title="Stat marionetă">statul-marionetă</a> al Axei<a href="/wiki/Stat_marionet%C4%83" title="Stat marionetă">,</a> cunoscut sub numele de <a href="/wiki/Statul_Independent_al_Croa%C8%9Biei" title="Statul Independent al Croației">Statul Independent al Croației,</a> și au căutat refugiu în Serbia ocupată de Germania, încercând să scape de persecuțiile și genocidul pe scară largă al sârbilor, evreilor și romilor de către regimul <a href="/wiki/Usta%C8%99a" title="Ustașa">ustaș</a>.<a href="#cite_note-67">[66]</a> Teritoriul iugoslav a fost scena unui război civil între <a href="/wiki/Cetnici" title="Cetnici">cetnicii regaliști</a> comandați de <a href="/w/index.php?title=Dra%C5%BEa_Mihailovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Draža Mihailović — pagină inexistentă">Draža Mihailović</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q156122" class="extiw" title="d:Q156122">d</a>) și <a href="/wiki/Partizanii_iugoslavi" title="Partizanii iugoslavi">partizanii comuniști</a> comandați de <a href="/wiki/Iosip_Broz_Tito" title="Iosip Broz Tito">Josip Broz Tito</a>. Unitățile auxiliare ale <a href="/w/index.php?title=Corpului_Voluntarilor_S%C3%A2rbi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Corpului Voluntarilor Sârbi — pagină inexistentă">Corpului Voluntarilor Sârbi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q701943" class="extiw" title="d:Q701943">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Garda_de_Stat_S%C3%A2rb%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Garda de Stat Sârbă — pagină inexistentă">Garda de Stat Sârbă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q686460" class="extiw" title="d:Q686460">d</a>) au luptat împotriva ambelor forțe. <a href="/wiki/Loznica" title="Loznica">Masacrarea la Draganac și Loznica</a> a 2.950 de țărani din vestul Serbiei în 1941 a fost prima mare execuție de civili din Serbia ocupată de <a href="/wiki/Nazism" title="Nazism">germani</a>, <a href="/w/index.php?title=Masacrul_de_la_Kragujevac&action=edit&redlink=1" class="new" title="Masacrul de la Kragujevac — pagină inexistentă">masacrul de la Kragujevac</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q685201" class="extiw" title="d:Q685201">d</a>) și <a href="/wiki/Masacrul_de_la_Novi_Sad" title="Masacrul de la Novi Sad">raidul de la Novi Sad</a> împotriva evreilor și sârbilor, de către fasciștii maghiari, fiind cele mai cunoscute, cu peste 3.000 de victime în fiecare caz.<a href="#cite_note-68">[67]</a><a href="#cite_note-69">[68]</a><a href="#cite_note-70">[69]</a> După un an de ocupație, aproximativ 16.000 de <a href="/w/index.php?title=Istoria_evreilor_din_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria evreilor din Serbia — pagină inexistentă">evrei sârbi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1284503" class="extiw" title="d:Q1284503">d</a>) fost uciși în zonă, sau aproximativ 90% din populația evreiască dinainte de război. Multe lagăre de concentrare au fost înființate în întreaga zonă. <a href="/w/index.php?title=Lag%C4%83rul_de_concentrare_de_la_Banjica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lagărul de concentrare de la Banjica — pagină inexistentă">Lagărul de concentrare de la Banjica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q698270" class="extiw" title="d:Q698270">d</a>) a fost cel mai mare lagăr de concentrare, victimele princiaple fiind evreii, <a href="/wiki/Romi" title="Romi">romii</a> și deținuții politici sârbi.<a href="#cite_note-JewishHeritage-71">[70]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/w/index.php?title=Fi%C8%99ier:1941-1943_Axis_occupation_of_Yugoslavia_map.svg&lang=ro" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/1941-1943_Axis_occupation_of_Yugoslavia_map.svg/langro-220px-1941-1943_Axis_occupation_of_Yugoslavia_map.svg.png" decoding="async" width="220" height="201" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/1941-1943_Axis_occupation_of_Yugoslavia_map.svg/langro-330px-1941-1943_Axis_occupation_of_Yugoslavia_map.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/1941-1943_Axis_occupation_of_Yugoslavia_map.svg/langro-440px-1941-1943_Axis_occupation_of_Yugoslavia_map.svg.png 2x" data-file-width="1613" data-file-height="1471" /></a><figcaption>Serbia (dreapta) ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial de <a href="/wiki/Germania_Nazist%C4%83" title="Germania Nazistă">Germania Nazistă</a>, <a href="/wiki/Imperiul_colonial_italian" title="Imperiul colonial italian">Italia fascistă</a>, <a href="/wiki/Ungaria_%C3%AEn_timpul_celui_de-al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" class="mw-redirect" title="Ungaria în timpul celui de-al Doilea Război Mondial">Ungaria</a>, Bulgaria și <a href="/wiki/Statul_Independent_al_Croa%C8%9Biei" title="Statul Independent al Croației">Statul Independent al Croației</a></figcaption></figure> <a href="/wiki/Republica_de_la_U%C5%BEice" title="Republica de la Užice">Republica de la Užice</a> a fost un teritoriu eliberat pentru scurt timp, proclamat de <a href="/wiki/Partizanii_iugoslavi" title="Partizanii iugoslavi">partizani</a>, și primul teritoriu eliberat în Europa celui de al Doilea Război Mondial, organizat ca un mini-stat militar care a existat în toamna anului 1941 în vestul <a href="/wiki/Teritoriul_comandantului_militar_%C3%AEn_Serbia" title="Teritoriul comandantului militar în Serbia">Serbiei ocupate</a>. Până la sfîrșitul anului 1944, <a href="/wiki/Eliberarea_Belgradului" title="Eliberarea Belgradului">ofensiva Belgradului</a> a înclinat în favoarea partizanilor în războiul civil; partizanii au preluat ulterior controlul asupra Iugoslaviei.<a href="#cite_note-72">[71]</a> După ofensiva Belgradului, <a href="/w/index.php?title=Frontul_Syrmian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Frontul Syrmian — pagină inexistentă">Frontul Syrmian</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3299011" class="extiw" title="d:Q3299011">d</a>) a fost ultima acțiune militară majoră a celui de al Doilea Război Mondial din Serbia. Un studiu realizat de <a href="/w/index.php?title=Vladimir_%C5%BDerjavi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vladimir Žerjavić — pagină inexistentă">Vladimir Žerjavić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7938761" class="extiw" title="d:Q7938761">d</a>) estimează că numărul total de <a href="/w/index.php?title=Pierderi_omene%C8%99ti_%C3%AEn_cel_de-al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pierderi omenești în cel de-al Doilea Război Mondial — pagină inexistentă">decese cauzate de război</a> în Iugoslavia este de 1.027.000, dintre care 273.000 în Serbia. <a href="#cite_note-73">[72]</a> Victoria partizanilor comuniști a dus la desființarea monarhiei și la un referendum constituțional ulterior. Iugoslavia a devenit <a href="/wiki/Sistem_monopartid" title="Sistem monopartid">stat monopartid</a> având ca partid unic <a href="/wiki/Liga_Comuni%C8%99tilor_din_Iugoslavia" title="Liga Comuniștilor din Iugoslavia">Liga Comuniștilor din Iugoslavia</a>. Între 60.000 și 70.000 de persoane au fost ucise în Serbia în timpul preluării puterii de către comuniști.<a href="#cite_note-74">[73]</a> Toată opoziția a fost suprimată și cei considerați a promova opoziția față de socialism sau separatismul au fost închiși sau executați pentru trădare. Serbia a devenit o <a href="/w/index.php?title=Stat_constitutiv&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stat constitutiv — pagină inexistentă">republică constituentă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1763527" class="extiw" title="d:Q1763527">d</a>) a <a href="/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Federativ%C4%83_Iugoslavia" title="Republica Socialistă Federativă Iugoslavia">RSFI</a>, cunoscută sub numele de <a href="/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Serbia" title="Republica Socialistă Serbia">Republica Socialistă Serbia</a>, iar ramura la nivel de republică a partidului comunist federal a fost <a href="/w/index.php?title=Liga_Comuni%C8%99tilor_din_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Liga Comuniștilor din Serbia — pagină inexistentă">Liga Comuniștilor din Serbia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2424039" class="extiw" title="d:Q2424039">d</a>) . Cel mai puternic și mai influent politician din Serbia în perioada Iugoslaviei lui Tito a fost <a href="/wiki/Aleksandar_Rankovi%C4%87" title="Aleksandar Ranković">Aleksandar Ranković</a>, unul dintre cei „patru mari” lideri iugoslavi, alături de Tito, <a href="/w/index.php?title=Edvard_Kardelj&action=edit&redlink=1" class="new" title="Edvard Kardelj — pagină inexistentă">Edvard Kardelj</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q268003" class="extiw" title="d:Q268003">d</a>) și <a href="/wiki/Milovan_%C4%90ilas" title="Milovan Đilas">Milovan Đilas</a>.<a href="#cite_note-autogenerated1945-75">[74]</a> Ranković a fost ulterior eliminat din funcție din cauza dezacordurilor privind <a href="/wiki/Nomenklatura" title="Nomenklatura">nomenclatura</a> din Kosovo și unitatea Serbiei.<a href="#cite_note-autogenerated1945-75">[74]</a> Înlăturarea lui Ranković a fost extrem de nepopulară în rândul sârbilor.<a href="#cite_note-autogenerated3-76">[75]</a> Reformiștii pro-descentralizare din Iugoslavia au reușit la sfârșitul anilor 1960 să obțină o descentralizare substanțială a puterilor, creând autonomie substanțială în Kosovo și Voivodina și recunoscând o naționalitate distinctă „<a href="/wiki/Musulmani_(na%C8%9Bionalitate)" title="Musulmani (naționalitate)">musulmană</a>”.<a href="#cite_note-autogenerated3-76">[75]</a> Ca urmare a acestor reforme, a existat o revizuire masivă a nomenclaturii și a poliției din Kosovo, care, de la a fi dominată de minoritarii sârbi, a început să fie dominată de etnicii albanezi majoritari, sârbii fiind înlăturați pe scară largă din funcțiile de conducere.<a href="#cite_note-autogenerated3-76">[75]</a> S-au făcut mai multe concesii etnicilor albanezi din Kosovo ca răspuns la frământări, între care înființarea <a href="/w/index.php?title=Universitatea_din_Pri%C8%99tina&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea din Priștina — pagină inexistentă">Universității din Prishtina</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1630703" class="extiw" title="d:Q1630703">d</a>) ca instituție de <a href="/wiki/Limba_albanez%C4%83" title="Limba albaneză">limbă albaneză</a>.<a href="#cite_note-autogenerated3-76">[75]</a> Aceste schimbări au creat o frică larg răspândită în rândul sârbilor de a fi tratați ca <a href="/w/index.php?title=Cet%C4%83%C8%9Bean_de_rangul_al_doilea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cetățean de rangul al doilea — pagină inexistentă">cetățeni de rangul al doilea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3243712" class="extiw" title="d:Q3243712">d</a>).<a href="#cite_note-77">[76]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Destrămarea_Iugoslaviei_și_tranziția_politică">Destrămarea Iugoslaviei și tranziția politică</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Destrămarea Iugoslaviei și tranziția politică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Destrămarea Iugoslaviei și tranziția politică">modificare sursă</a>]</div> În 1989, <a href="/wiki/Slobodan_Milo%C5%A1evi%C4%87" title="Slobodan Milošević">Slobodan Milošević</a> a ajuns la putere în Serbia. Milošević a promis o reducere a puterilor provinciilor autonome Kosovo și Voivodina, unde aliații săi au preluat ulterior puterea, în timpul <a href="/w/index.php?title=Revolu%C8%9Bia_Antibirocratic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Revoluția Antibirocratică — pagină inexistentă">revoluției antibirocratice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q574965" class="extiw" title="d:Q574965">d</a>).<a href="#cite_note-78">[77]</a> Aceasta a provocat tensiuni între conducerea comunistă a celorlalte republici ale Iugoslaviei și a trezit naționalismul etnic în întreaga Iugoslavie, ceea ce a dus în cele din urmă la <a href="/wiki/Destr%C4%83marea_Iugoslaviei" title="Destrămarea Iugoslaviei">destrămarea</a> ei, <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a>, <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a>, <a href="/wiki/Republica_Bosniei_%C8%99i_Her%C8%9Begovinei" title="Republica Bosniei și Herțegovinei">Bosnia și Herțegovina</a> și <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia</a> declarându-și independența.<a href="#cite_note-79">[78]</a> Serbia și Muntenegru au rămas împreună într-un stat-rămășiță numit <a href="/wiki/Serbia_%C8%99i_Muntenegru" title="Serbia și Muntenegru">Republica Federală Iugoslavia</a> (FRJ).<a href="#cite_note-SCGSuccession-13">[12]</a> Cu toate acestea, potrivit <a href="/wiki/Comisia_de_Arbitraj_a_Conferin%C8%9Bei_de_Pace_pentru_fosta_Iugoslavie" title="Comisia de Arbitraj a Conferinței de Pace pentru fosta Iugoslavie">Comisiei Badinter</a>, această țară nu a fost considerată a fi, din punct de vedere legal, continuatoarea fostei RSFI, ci un nou stat. <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Former_Yugoslavia_wartime.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Former_Yugoslavia_wartime.png/220px-Former_Yugoslavia_wartime.png" decoding="async" width="220" height="145" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Former_Yugoslavia_wartime.png/330px-Former_Yugoslavia_wartime.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Former_Yugoslavia_wartime.png/440px-Former_Yugoslavia_wartime.png 2x" data-file-width="1887" data-file-height="1242" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Serbia_%C8%99i_Muntenegru" title="Serbia și Muntenegru">Republica Federală Iugoslavia</a> și teritoriile statelor separatiste sârbe (<a href="/wiki/Republika_Srpska" title="Republika Srpska">Republica Srpska</a> și <a href="/wiki/Republica_S%C3%A2rb%C4%83_Krajina" title="Republica Sârbă Krajina">Republica Sârbă Krajina</a>) în timpul <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Iugoslave" title="Războaiele Iugoslave">războaielor iugoslave</a> (1991-1995) </figcaption></figure> Alimentate de tensiunile interetnice, au izbucnit <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Iugoslave" title="Războaiele Iugoslave">războaiele iugoslave</a> (1991-2001), cele mai grave conflicte având loc în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Croa%C8%9Biei" title="Războiul de Independență al Croației">Croația</a> și <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Bosniac" title="Războiul Bosniac">Bosnia</a>, unde marile comunități etnice sârbești s-au opus independenței față de Iugoslavia. RFI a rămas în afara conflictelor, dar a oferit sprijin logistic, militar și financiar forțelor sârbești în timpul războaielor. Ca răspuns, ONU a impus <a href="/w/index.php?title=Sanc%C8%9Biunile_contra_Iugoslaviei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sancțiunile contra Iugoslaviei — pagină inexistentă">sancțiuni</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1563556" class="extiw" title="d:Q1563556">d</a>) împotriva Serbiei, ceea ce a dus la izolare politică și la prăbușirea economiei (PIB-ul a scăzut de la 24 miliarde dolari în 1990 la sub 10 miliarde dolari în 1993). Democrația multipartită a fost introdusă în Serbia în 1990, când s-a abolit oficial sistemul partidului unic. Criticii lui Milošević au susținut că guvernul continuă să fie unul autoritar, în ciuda schimbărilor constituționale, deoarece Milošević și-a menținut influența politică puternică asupra aparatului de stat și a aparatului de securitate.<a href="#cite_note-80">[79]</a><a href="#cite_note-81">[80]</a> Atunci când <a href="/wiki/Partidul_Socialist_din_Serbia" title="Partidul Socialist din Serbia">Partidul Socialist din Serbia</a>, partid de guvernământ, a refuzat să-și accepte înfrângerea în alegerile locale din 1996, sârbii s-au angajat în <a href="/w/index.php?title=Protestele_din_Serbia_din_1996-1997&action=edit&redlink=1" class="new" title="Protestele din Serbia din 1996-1997 — pagină inexistentă">proteste mari</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q703238" class="extiw" title="d:Q703238">d</a>) împotriva guvernului. În 1998, <a href="/w/index.php?title=Insurgen%C8%9Ba_din_Kosovo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insurgența din Kosovo — pagină inexistentă">ciocnirile continue</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q18126038" class="extiw" title="d:Q18126038">d</a>) între trupele de gherilă ale etnicilor albanezi din <a href="/wiki/Armata_de_Eliberare_din_Kosovo" title="Armata de Eliberare din Kosovo">Armata de Eliberare din Kosovo</a>, și forțele de securitate iugoslave au condus la <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_din_Kosovo" title="Războiul din Kosovo">războiul din Kosovo</a> (1998-1999), în care <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord" title="Organizația Tratatului Atlanticului de Nord">NATO</a> a intervenit, ceea ce a dus la retragerea forțelor sârbe și la instituirea <a href="/wiki/Misiunea_de_Administra%C8%9Bie_Interimar%C4%83_a_Organiza%C8%9Biei_Na%C8%9Biunilor_Unite_%C3%AEn_Kosovo" title="Misiunea de Administrație Interimară a Organizației Națiunilor Unite în Kosovo">administrației ONU</a> în provincie.<a href="#cite_note-82">[81]</a> După <a href="/w/index.php?title=Alegeri_preziden%C8%9Biale_%C3%AEn_Iugoslavia,_2000&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alegeri prezidențiale în Iugoslavia, 2000 — pagină inexistentă">alegerile prezidențiale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3722557" class="extiw" title="d:Q3722557">d</a>) din septembrie 2000, partidele de opoziție l-au acuzat pe Milošević de <a href="/wiki/Fraud%C4%83_electoral%C4%83" title="Fraudă electorală">fraudă electorală</a>. A urmat o campanie de <a href="/w/index.php?title=Rezisten%C8%9B%C4%83_civil%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rezistență civilă — pagină inexistentă">rezistență civilă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3109572" class="extiw" title="d:Q3109572">d</a>), condusă de <a href="/w/index.php?title=Opozi%C8%9Bia_Democratic%C4%83_din_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Opoziția Democratică din Serbia — pagină inexistentă">Opoziția Democratică din Serbia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1186211" class="extiw" title="d:Q1186211">d</a>) (ODS), o coaliție largă de partide anti-Milošević. Aceasta a culminat pe 5 octombrie, când s-au adunat în Belgrad o jumătate de milion de oameni din toată țara, obligându-l pe Milošević să-și recunoască înfrângerea.<a href="#cite_note-83">[82]</a> <a href="/w/index.php?title=C%C4%83derea_lui_Milo%C5%A1evi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Căderea lui Milošević — pagină inexistentă">Căderea lui Milošević</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q640607" class="extiw" title="d:Q640607">d</a>) a pus capăt <a href="/w/index.php?title=Izol%C4%83rii_interna%C8%9Bionale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Izolării internaționale — pagină inexistentă">izolării internaționale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15411509" class="extiw" title="d:Q15411509">d</a>) a Iugoslaviei. Milošević a fost trimis la <a href="/wiki/Tribunalul_Penal_Interna%C8%9Bional_pentru_fosta_Iugoslavie" title="Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie">Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie</a>. DOS a anunțat că RF Iugoslavia va încerca să adere la <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a>. În 2003, Republica Federală Iugoslavia a fost redenumită <a href="/wiki/Serbia_%C8%99i_Muntenegru" title="Serbia și Muntenegru">Serbia și Muntenegru</a>; UE a deschis negocierile cu țara pentru <a href="/w/index.php?title=Acord_de_Stabilizare_%C8%99i_Asociere&action=edit&redlink=1" class="new" title="Acord de Stabilizare și Asociere — pagină inexistentă">Acordul de Stabilizare și Asociere</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1259507" class="extiw" title="d:Q1259507">d</a>). Climatul politic din Serbia a rămas tensionat, iar în 2003 premierul <a href="/wiki/Zoran_%C4%90in%C4%91i%C4%87" title="Zoran Đinđić">Zoran Đinđić</a> a fost <a href="/wiki/Asasinat" class="mw-redirect" title="Asasinat">asasinat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3444768" class="extiw" title="d:Q3444768">d</a>) ca urmare al unui complot al unor cercuri de crimă organizată și foști ofițeri de securitate. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Istoria_recentă">Istoria recentă</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Istoria recentă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Istoria recentă">modificare sursă</a>]</div> La <time datetime="2006-05-21">21 mai 2006</time>, Muntenegru a organizat un referendum pentru a determina dacă se va retrage din uniunea cu Serbia. Rezultatele au arătat că 55,4% dintre alegători au fost în favoarea independenței, ceea ce a depășit cu puțin pragul de 55% necesar validării referendumului. La <time datetime="2006-06-05">5 iunie 2006</time>, <a href="/wiki/Adunarea_Na%C8%9Bional%C4%83_(Serbia)" title="Adunarea Națională (Serbia)">Adunarea Națională a Serbiei</a> a declarat Serbia ca fiind succesorul legal al fostei uniuni statale.<a href="#cite_note-84">[83]</a> Adunarea din Kosovo a declarat și ea unilateral independența față de Serbia la <time datetime="2008-02-17">17 februarie 2008</time>. Serbia a condamnat imediat declarația și continuă să refuze recunoașterea independenței Republicii Kosovo. Declarația a declanșat răspunsuri variate în comunitatea internațională.<a href="#cite_note-New_York_Sun-85">[84]</a> Au loc <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bii_paralele_cu_statutul_de_statalitate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuții paralele cu statutul de statalitate — pagină inexistentă">discuții paralele cu statutul de statalitate</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4882660" class="extiw" title="d:Q4882660">d</a>) între Serbia și autoritățile albaneze din Kosovo, la <a href="/wiki/Regiunea_Capitalei_Bruxelles" title="Regiunea Capitalei Bruxelles">Bruxelles</a>, mediate de UE. În aprilie 2008, Serbia a fost invitată să participe la programul de <a href="/w/index.php?title=L%C4%83rgirea_NATO&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lărgirea NATO — pagină inexistentă">dialog intensificat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1367724" class="extiw" title="d:Q1367724">d</a>) cu <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord" title="Organizația Tratatului Atlanticului de Nord">NATO,</a> în ciuda ruperii diplomatice cu Alianța pentru Kosovo.<a href="#cite_note-86">[85]</a> Serbia a solicitat oficial aderarea la <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a> la <time datetime="2009-12-22">22 decembrie 2009</time><a href="#cite_note-87">[86]</a> și a primit statutul de stat-candidat la <time datetime="2012-03-01">1 martie 2012</time>, în urma unei amânări din decembrie 2011.<a href="#cite_note-bbc-88">[87]</a><a href="#cite_note-89">[88]</a> În urma unei recomandări pozitive a <a href="/wiki/Comisia_European%C4%83" title="Comisia Europeană">Comisiei Europene</a> și a <a href="/wiki/Consiliul_European" title="Consiliul European">Consiliului European</a> din iunie 2013, negocierile de <a href="/wiki/Aderarea_Serbiei_la_Uniunea_European%C4%83" title="Aderarea Serbiei la Uniunea Europeană">aderare la UE</a> au început în ianuarie 2014.<a href="#cite_note-90">[89]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Geografie">Geografie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Geografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Geografie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Babin_Zub,_Stara_Planina.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c2/Babin_Zub%2C_Stara_Planina.jpg/220px-Babin_Zub%2C_Stara_Planina.jpg" decoding="async" width="220" height="98" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c2/Babin_Zub%2C_Stara_Planina.jpg/330px-Babin_Zub%2C_Stara_Planina.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c2/Babin_Zub%2C_Stara_Planina.jpg/440px-Babin_Zub%2C_Stara_Planina.jpg 2x" data-file-width="2048" data-file-height="911" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Balcani" title="Munții Balcani">Munții Balcani</a> în Serbia, Babin Zub </figcaption></figure> Situat la intersecția între Europa Centrală<a href="#cite_note-Serbia:_On_the_Way_to_EU_Accession-17">[16]</a><a href="#cite_note-91">[90]</a><a href="#cite_note-92">[91]</a> și cea de Sud, Serbia este situată în <a href="/wiki/Peninsula_Balcanic%C4%83" title="Peninsula Balcanică">Peninsula Balcanică</a> și <a href="/wiki/Bazinul_Panonic" title="Bazinul Panonic">Câmpia Panonică</a>, între latitudinile de 41 ° și 47 ° N și longitudinile de 18 ° și 23 ° E. Țara acoperă un total de 77.474 km² (excluzând Kosovo), ceea ce o pune pe locul 117 în lume. Lungimea totală a frontierei este de 2.026 km.<a href="#cite_note-cia_kosovo-93">[92]</a><a href="#cite_note-94">[93]</a> Dintre aceștia, 352 km de frontieră cu Kosovo sunt tratați de Serbia ca „linie administrativă”, ea revendicând în schimb un total similar de frontieră cu Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord. Frontiera cu Kosovo este sub controlul comun al poliției de frontieră din Kosovo și al forțelor de poliție sârbe și există 11 puncte de trecere.<a href="#cite_note-95">[94]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Serbien_topo.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Serbien_topo.png/220px-Serbien_topo.png" decoding="async" width="220" height="202" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Serbien_topo.png/330px-Serbien_topo.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Serbien_topo.png/440px-Serbien_topo.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="1100" /></a><figcaption> Harta topografică a Serbiei </figcaption></figure> <a href="/wiki/Bazinul_Panonic" title="Bazinul Panonic">Câmpia Panonică</a> acoperă treimea nordică a țării (<a href="/wiki/Voivodina" title="Voivodina">Voivodina</a> și <a href="/w/index.php?title=Ma%C4%8Dva&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mačva — pagină inexistentă">Mačva</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2338801" class="extiw" title="d:Q2338801">d</a>)<a href="#cite_note-96">[95]</a>), în timp ce extremitatea estică a Serbiei se întinde în <a href="/wiki/C%C3%A2mpia_Rom%C3%A2n%C4%83" title="Câmpia Română">Câmpia Română</a>. Relieful părții centrale a țării, cu nucleul în regiunea <a href="/wiki/%C5%A0umadija" title="Šumadija">Šumadija</a>, constă în principal în dealuri traversate de râuri. Munții domină treimea de sud a Serbiei. <a href="/wiki/Alpii_Dinarici" title="Alpii Dinarici">Alpii dinarici</a> se întind în vest și sud-vest, urmând cursul râurilor <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Drina" title="Râul Drina">Drina</a> și <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Ibar" title="Râul Ibar">Ibar</a>. <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Carpa%C8%9Bi" title="Munții Carpați">Munții Carpați</a> și <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Balcani" title="Munții Balcani">Balcani</a> încep și se întind pe direcția nord-sud în estul Serbiei.<a href="#cite_note-97">[96]</a> Munții vechi din colțul sud-estic al țării aparțin sistemului <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Rodopi" title="Munții Rodopi">montan Rilo-Rodopi</a>. Altitudinea variază de la vârful <a href="/wiki/Mid%C5%BEor" title="Midžor">Midjor</a> al Balcanilor, de 2.169 m, cel mai înalt vârf al Serbiei, până la punctul cel mai jos de doar 17 m pe malul Dunării la <a href="/w/index.php?title=Prahovo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prahovo — pagină inexistentă">Prahovo</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2035904" class="extiw" title="d:Q2035904">d</a>).<a href="#cite_note-98">[97]</a> Cel mai mare lac este <a href="/wiki/Por%C8%9Bile_de_Fier_I" title="Porțile de Fier I">Lacul Porțile de Fier</a> 163 kilometri pătrați, iar cel mai lung râu care trece prin Serbia este <a href="/wiki/Dun%C4%83rea" title="Dunărea">Dunărea</a> (587,35 km de la intrarea în țară la Bački Breg până la ieșirea din țară la gura <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Timoc" title="Râul Timoc">Timocului</a>). <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Clima">Clima</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Clima" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Clima">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Veliki_Kr%C5%A1.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Veliki_Kr%C5%A1.jpg/220px-Veliki_Kr%C5%A1.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Veliki_Kr%C5%A1.jpg/330px-Veliki_Kr%C5%A1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Veliki_Kr%C5%A1.jpg/440px-Veliki_Kr%C5%A1.jpg 2x" data-file-width="3072" data-file-height="2304" /></a><figcaption> Veliki Krš, <a href="/wiki/Carpa%C8%9Bii_S%C3%A2rbe%C8%99ti" title="Carpații Sârbești">Carpații Sârbești</a> </figcaption></figure> Clima Serbiei se află sub influența continentală a Eurasiei și cea oceanică a <a href="/wiki/Oceanul_Atlantic" title="Oceanul Atlantic">Atlanticului</a> și <a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Mării Mediterane</a>. Cu temperaturi medii în ianuarie în jurul valorii de 0 ºC, și temperaturi medii în iulie de 22 ºC, ea poate fi clasificată drept <a href="/wiki/Climat_subtropical_umed" title="Climat subtropical umed">climă continentală caldă-umedă</a> sau <a href="/wiki/Climat_subtropical_umed" title="Climat subtropical umed">climă subtropicală umedă</a>.<a href="#cite_note-99">[98]</a> În nord, clima este mai continentală, cu ierni friguroase și cu veri fierbinți și umede, împreună cu distribuții uniforme de precipitații. În sud, verile și toamna sunt mai uscate, iar ierniile sunt relativ reci, cu ninsori grele în munți. Diferențele de altitudine, apropierea de Marea Adriatică și bazinele mari ale râurilor, precum și expunerea la vânt explică variațiile climei.<a href="#cite_note-100">[99]</a> Serbia de Sud este supusă influențelor mediteraneene.<a href="#cite_note-101">[100]</a> Alpii dinarici și alte lanțuri montane contribuie la răcirea majorității maselor de aer cald. Iernile sunt destul de grele în platoul <a href="/w/index.php?title=Pe%C5%A1ter&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pešter — pagină inexistentă">Pešter</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q939366" class="extiw" title="d:Q939366">d</a>), datorită munților care îl înconjoară.<a href="#cite_note-102">[101]</a> Una dintre trăsăturile climatice ale Serbiei este <a href="/w/index.php?title=Ko%C5%A1ava&action=edit&redlink=1" class="new" title="Košava — pagină inexistentă">Košava</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1459017" class="extiw" title="d:Q1459017">d</a>), un vânt dinspre sud-est, rece și în <a href="/w/index.php?title=Rafale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rafale — pagină inexistentă">rafale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q853213" class="extiw" title="d:Q853213">d</a>) care își are originea în <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Carpa%C8%9Bi" title="Munții Carpați">Munții Carpați</a> și urmează <a href="/wiki/Dun%C4%83rea" title="Dunărea">Dunărea</a> spre nord-vest prin <a href="/wiki/Por%C8%9Bile_de_Fier" title="Porțile de Fier">Porțile de Fier</a>, unde capătă <a href="/w/index.php?title=Efect_de_jet&action=edit&redlink=1" class="new" title="Efect de jet — pagină inexistentă">efect de jet</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6925470" class="extiw" title="d:Q6925470">d</a>) și continuă spre <a href="/wiki/Belgrad" title="Belgrad">Belgrad</a>, ajungând chiar și până la <a href="/wiki/Ni%C5%A1" title="Niš">Niš</a>.<a href="#cite_note-AMS-103">[102]</a> Temperatura medie anuală a aerului pentru perioada 1961-1990 pentru zona cu o altitudine de până la 300 m este de 10,9 ºC. Zonele cu o altitudine de 300–500 m au o temperatură medie anuală de aproximativ 10 ºC, iar cele de peste 1.000 m altitudine au în jur de 6 ºC.<a href="#cite_note-RHMZ-104">[103]</a> Cea mai mică temperatură înregistrată în Serbia a fost −39,5 ºC la <time datetime="1985-01-13">13 ianuarie 1985</time>, <a href="/w/index.php?title=Karajuki%C4%87a_Bunari&action=edit&redlink=1" class="new" title="Karajukića Bunari — pagină inexistentă">Karajukića Bunari</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2633516" class="extiw" title="d:Q2633516">d</a>) în <a href="/w/index.php?title=Karajuki%C4%87a_Bunari&action=edit&redlink=1" class="new" title="Karajukića Bunari — pagină inexistentă">Peșter</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2633516" class="extiw" title="d:Q2633516">d</a>), iar cea mai înaltă a fost de 44,9 ºC, la <time datetime="2007-07-24">24 iulie 2007</time>, înregistrată în <a href="/wiki/Smederevska_Palanka" title="Smederevska Palanka">Smederevska Palanka</a> .<a href="#cite_note-autogenerated1-105">[104]</a> Serbia este una dintre puținele țări europene cu expunere foarte mare la riscuri naturale (cutremure, furtuni, inundații, secetă).<a href="#cite_note-106">[105]</a> Se estimează că inundațiile potențiale, în special în zonele din Serbia centrală, amenință peste 500 de așezări mai mari și o suprafață de 16.000 kilometri pătrați.<a href="#cite_note-107">[106]</a> Cele mai dezastruoase au fost <a href="/wiki/Inunda%C8%9Biile_din_Europa_de_Sud-Est_(2014)" title="Inundațiile din Europa de Sud-Est (2014)">inundațiile din mai 2014</a>, când au murit 57 de persoane și s-au produs pagube de peste 1,5 miliarde de euro.<a href="#cite_note-108">[107]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Hidrografie">Hidrografie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Hidrografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Hidrografie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Veliki_Kazan.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/77/Veliki_Kazan.jpg/220px-Veliki_Kazan.jpg" decoding="async" width="220" height="127" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/77/Veliki_Kazan.jpg/330px-Veliki_Kazan.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/77/Veliki_Kazan.jpg/440px-Veliki_Kazan.jpg 2x" data-file-width="5000" data-file-height="2887" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Por%C8%9Bile_de_Fier" title="Porțile de Fier">Porțile de Fier</a> </figcaption></figure> Aproape toate râurile din Serbia se scurg în <a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Marea Neagră</a> prin intermediul fluviului Dunărea. <a href="/wiki/Dun%C4%83rea" title="Dunărea">Dunărea</a>, al doilea fluviu din Europa ca lungime, trece prin Serbia cu 588 de kilometri (21% din lungimea sa globală) și reprezintă cea mai mare sursă de apă dulce. El primește în Serbia cei mai mari afluenți ai săi, <a href="/wiki/Velika_Morava" title="Velika Morava">Morava Mare</a> (cel mai lung râu aflat în întregime în Serbia, cu 493 km lungime), râurile <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Sava" title="Râul Sava">Sava</a> și <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Tisa" title="Râul Tisa">Tisa</a>.<a href="#cite_note-109">[108]</a> O excepție notabilă este <a href="/wiki/P%C4%8Dinja_(r%C3%A2u)" title="Pčinja (râu)">Pčinja</a> care curge spre <a href="/wiki/Marea_Egee" title="Marea Egee">Marea Egee</a>. Râul <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Drina" title="Râul Drina">Drina</a> formează granița naturală dintre <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> și Serbia și reprezintă atracția principală pentru <a href="/wiki/Caiac" title="Caiac">caiac</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2094083" class="extiw" title="d:Q2094083">d</a>) și <a href="/wiki/Rafting" title="Rafting">rafting</a> în ambele țări. Datorită configurației terenului, lacurile naturale sunt rare și mici; cele mai multe dintre acestea sunt situate în zonele joase din Voivodina, cum ar fi <a href="/wiki/Lacul_Pali%C4%87" title="Lacul Palić">lacul Palić</a> sau numeroase <a href="/wiki/Stari%C8%9B%C4%83" title="Stariță">brațe moarte</a> de-a lungul râurilor (cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Zasavica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zasavica — pagină inexistentă">Zasavica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q8067027" class="extiw" title="d:Q8067027">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Carska_Bara&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carska Bara — pagină inexistentă">Carska Bara</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2940431" class="extiw" title="d:Q2940431">d</a>)). Cu toate acestea, există numeroase <a href="/wiki/Lac_de_acumulare" title="Lac de acumulare">lacuri artificiale</a>, în mare parte realizate în urma construcției barajelor hidroelectrice, cel mai mare fiind <a href="/wiki/Por%C8%9Bile_de_Fier" title="Porțile de Fier">Đerdap (Porțile de Fier)</a> de pe Dunăre cu 163 km² pe partea sârbă (suprafața totală de 253 km² fiind împărțită cu România), tot el fiind și cel mai adânc (cu adâncimea maximă de 92 m); <a href="/w/index.php?title=Peru%C4%87ac&action=edit&redlink=1" class="new" title="Perućac — pagină inexistentă">Perućac</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2660178" class="extiw" title="d:Q2660178">d</a>) pe Drina și <a href="/wiki/Lacul_Vlasina" title="Lacul Vlasina">Vlasina</a>. Cea mai mare cascadă, <a href="/w/index.php?title=Jelovarnik&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jelovarnik — pagină inexistentă">Jelovarnik</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1686733" class="extiw" title="d:Q1686733">d</a>), situată în Kopaonik, are o înălțime de 71 m.<a href="#cite_note-pod2.stat.gov.rs-110">[109]</a> Abundența apei de suprafață relativ nepoluate și numeroasele surse subterane de apă dulce și carbogazoasă cu o înaltă <a href="/wiki/Calitatea_apei" title="Calitatea apei">calitate a apei</a> prezintă o oportunitate pentru îmbunătățirea exporturilor și a economiei; totuși, exploatarea mai extinsă și producția apei îmbuteliate sunt abia la început. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Mediul_înconjurător">Mediul înconjurător</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Mediul înconjurător" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Mediul înconjurător">modificare sursă</a>]</div> Cu 29,1% din teritoriul său acoperit de păduri, Serbia este considerată a fi o țară mediu împădurită, comparativ cu o acoperire mondială a pădurilor cu 30% și cu o medie europeană de 35%. Suprafața totală a pădurilor din Serbia este de 2.252.000 ha (1.194.000 ha sau 53% sunt deținute de stat și 1.058.387 ha sau 47% sunt proprietate privată), sau 0,3 ha/cap de locuitor. <a href="#cite_note-111">[110]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Uvac_River_and_Eagle.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/03/Uvac_River_and_Eagle.jpg/220px-Uvac_River_and_Eagle.jpg" decoding="async" width="220" height="105" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/03/Uvac_River_and_Eagle.jpg/330px-Uvac_River_and_Eagle.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/03/Uvac_River_and_Eagle.jpg/440px-Uvac_River_and_Eagle.jpg 2x" data-file-width="3101" data-file-height="1473" /></a><figcaption> Cheile Uvac, unul dintre ultimele habitate ale <a href="/wiki/Vultur_sur" title="Vultur sur">vulturului sur</a> din Europa </figcaption></figure> Copacii cei mai obișnuiți sunt stejarul, fagul, pinul și bradul. Serbia este o țară cu un bogat ecosistem și o bogată diversitate a speciilor — deși acoperă doar 1,9% din întregul teritoriu european, în Serbia trăiește 39% din flora vasculară europeană, 51% din fauna piscicolă europeană, 40% din speciile de reptile și amfibieni din Europa, 74% din speciile de păsări, 67% din cele de mamifere.<a href="#cite_note-iucn.org-112">[111]</a> Abundența munților și râurilor constituie un mediu ideal pentru o varietate de animale, dintre care multe sunt protejate, inclusiv lupii, râșii, urșii, vulpile și cerbii. Există 17 specii de șerpi care trăiesc în toată țara, dintre care 8 sunt veninoase.<a href="#cite_note-113">[112]</a> În Serbia trăiesc specii de bufniță foarte protejate. În partea de nord a câmpiei <a href="/wiki/Voivodina" title="Voivodina">Voivodinei</a>, în orașul <a href="/wiki/Chichinda_Mare" title="Chichinda Mare">Kikinda</a>, se remarcă un număr de 145 de <a href="/wiki/Ciuf_de_p%C4%83dure" title="Ciuf de pădure">ciufi de pădure</a>, care fac ca acest oraș să fie cea mai mare așezare din lume a acestei specii.<a href="#cite_note-114">[113]</a> Serbia este deosevit de bogată în specii periclitate de lilieci și fluturi.<a href="#cite_note-115">[114]</a> Muntele <a href="/wiki/Tara" title="Tara">Tara</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1266612" class="extiw" title="d:Q1266612">d</a>) din vestul Serbiei este una din ultimele regiuni din Europa unde urșii mai pot trăi în libertate absolută.<a href="#cite_note-116">[115]</a> În țară trăiesc și aproximativ 380 de specii de păsări. În <a href="/w/index.php?title=Carska_Bara&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carska Bara — pagină inexistentă">Carska Bara</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2940431" class="extiw" title="d:Q2940431">d</a>), există peste 300 de specii de păsări pe câțiva kilometri pătrați.<a href="#cite_note-117">[116]</a> <a href="/w/index.php?title=Cheile_Uvac&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cheile Uvac — pagină inexistentă">Cheile Uvac</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q978571" class="extiw" title="d:Q978571">d</a>) sunt considerate unul dintre ultimele habitate ale <a href="/wiki/Vultur_sur" title="Vultur sur">vulturului sur</a> din Europa.<a href="#cite_note-118">[117]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Gornje_Podunavlje.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Gornje_Podunavlje.jpg/220px-Gornje_Podunavlje.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Gornje_Podunavlje.jpg/330px-Gornje_Podunavlje.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Gornje_Podunavlje.jpg/440px-Gornje_Podunavlje.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="768" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Gornje_Podunavlje&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gornje Podunavlje — pagină inexistentă">Gornje Podunavlje</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q445028" class="extiw" title="d:Q445028">d</a>), rezervația biosferei <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Na%C8%9Biunilor_Unite_pentru_Educa%C8%9Bie,_%C8%98tiin%C8%9B%C4%83_%C8%99i_Cultur%C4%83" title="Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură">UNESCO</a>-<a href="/w/index.php?title=Programul_Omul_%C8%99i_Biosfera&action=edit&redlink=1" class="new" title="Programul Omul și Biosfera — pagină inexistentă">MAB</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q14018439" class="extiw" title="d:Q14018439">d</a>) </figcaption></figure> Există 377 de <a href="/w/index.php?title=Zone_protejate_%C3%AEn_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zone protejate în Serbia — pagină inexistentă">zone protejate în Serbia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q501393" class="extiw" title="d:Q501393">d</a>), care cuprind 4.947 kilometri pătrați sau 6,4% din suprafața țării. „Planul Spațial al Republicii Serbia” prevede că suprafața totală protejată ar trebui să crească la 12% până în 2021.<a href="#cite_note-iucn.org-112">[111]</a> Zonele protejate includ 5 parcuri naționale (<a href="/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_%C4%90erdap" title="Parcul Național Đerdap">Porțile de Fier</a>, <a href="/wiki/Tara" title="Tara">Tara</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1266612" class="extiw" title="d:Q1266612">d</a>), <a href="/wiki/Kopaonik" title="Kopaonik">Kopaonik</a>, <a href="/wiki/Fru%C5%A1ka_Gora" title="Fruška Gora">Fruška Gora</a> și <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_%C5%A0ar" title="Munții Šar">Muntele Šar</a>), 15 <a href="/wiki/Parc_natural" title="Parc natural">parcuri naturale</a>, 15 „peisaje cu trăsături remarcabile”, 61 rezervații naturale și 281 de monumente ale naturii.<a href="#cite_note-pod2.stat.gov.rs-110">[109]</a> Poluarea aerului este o problemă semnificativă în zonele <a href="/wiki/Bor,_Serbia" title="Bor, Serbia">Bor</a>, din cauza activității complexului extractiv și de prelucrare a cuprului, și <a href="/wiki/Panciova" title="Panciova">Pančevo</a>, unde se află industrie petrochimică și petrolieră.<a href="#cite_note-119">[118]</a> Unele orașe se confruntă cu probleme legate de aprovizionarea cu apă, din cauza gestionării incorecte și a investițiilor prea reduse din trecut, precum și a poluării apei (cum ar fi poluarea <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Ibar" title="Râul Ibar">râului Ibar</a> de la combinatul de <a href="/wiki/Zinc" title="Zinc">zinc</a> <a href="/w/index.php?title=Trep%C4%8Da&action=edit&redlink=1" class="new" title="Trepča — pagină inexistentă">Trepča</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q431588" class="extiw" title="d:Q431588">d</a>), care afectează orașul <a href="/wiki/Kraljevo" title="Kraljevo">Kraljevo</a>, sau prezența naturală a <a href="/wiki/Arsen" title="Arsen">arsenului</a> în apele subterane din <a href="/wiki/Becicherecu_Mare" title="Becicherecu Mare">Zrenjanin</a>). Gestionarea slabă a deșeurilor a fost identificată drept una dintre cele mai importante probleme de mediu din Serbia, iar <a href="/wiki/Reciclare" title="Reciclare">reciclarea</a> este o activitate aflată la început, doar 15% din deșeuri fiind întoarse pentru reutilizare.<a href="#cite_note-120">[119]</a> <a href="/wiki/Opera%C8%9Biunea_For%C8%9Bele_Aliate" title="Operațiunea Forțele Aliate">Bombardamentele NATO din 1999</a> au provocat daune grave mediului, cu câteva mii de tone de substanțe chimice toxice depozitate în fabrici și rafinării fiind eliberate în sol și în apă. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Politică">Politică</h2>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Politică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Politică">modificare sursă</a>]</div> Serbia este o <a href="/wiki/Republic%C4%83_parlamentar%C4%83" title="Republică parlamentară">republică parlamentară</a>, guvernarea țării fiind împărțită în ramurile legislativă, executivă și judiciară. Serbia a avut una dintre primele constituții moderne din Europa, cea din 1835 (cunoscută sub numele de <a href="/w/index.php?title=Constitu%C8%9Bia_de_Sretenje&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constituția de Sretenje — pagină inexistentă">Constituția de Sretenje</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1252882" class="extiw" title="d:Q1252882">d</a>)), considerată la acea vreme printre cele mai progresiste și liberale constituții din lume. De atunci, s-au adoptat 10 constituții diferite.<a href="#cite_note-121">[120]</a> Constituția actuală a fost adoptată în 2006 în urma <a href="/w/index.php?title=Referendum_pentru_independen%C8%9Ba_Muntenegrului,_2006&action=edit&redlink=1" class="new" title="Referendum pentru independența Muntenegrului, 2006 — pagină inexistentă">referendumului de independență a Muntenegrului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1131784" class="extiw" title="d:Q1131784">d</a>), care a dus și la reînnoirea independenței Serbiei.<a href="#cite_note-122">[121]</a> <a href="/w/index.php?title=Curtea_Constitu%C8%9Bional%C4%83_(Serbia)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Curtea Constituțională (Serbia) — pagină inexistentă">Curtea Constituțională</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3560961" class="extiw" title="d:Q3560961">d</a>) se pronunță asupra problemelor privind <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Serbiei" title="Constituția Serbiei">Constituția</a>. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%D0%94%D0%BE%D0%BC_%D0%9D%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B4%D0%BD%D0%B5_%D0%A1%D0%BA%D1%83%D0%BF%D1%88%D1%82%D0%B8%D0%BD%D0%B5_%D0%A1%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%98%D0%B5.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/%D0%94%D0%BE%D0%BC_%D0%9D%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B4%D0%BD%D0%B5_%D0%A1%D0%BA%D1%83%D0%BF%D1%88%D1%82%D0%B8%D0%BD%D0%B5_%D0%A1%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%98%D0%B5.jpg/220px-%D0%94%D0%BE%D0%BC_%D0%9D%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B4%D0%BD%D0%B5_%D0%A1%D0%BA%D1%83%D0%BF%D1%88%D1%82%D0%B8%D0%BD%D0%B5_%D0%A1%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%98%D0%B5.jpg" decoding="async" width="220" height="93" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/%D0%94%D0%BE%D0%BC_%D0%9D%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B4%D0%BD%D0%B5_%D0%A1%D0%BA%D1%83%D0%BF%D1%88%D1%82%D0%B8%D0%BD%D0%B5_%D0%A1%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%98%D0%B5.jpg/330px-%D0%94%D0%BE%D0%BC_%D0%9D%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B4%D0%BD%D0%B5_%D0%A1%D0%BA%D1%83%D0%BF%D1%88%D1%82%D0%B8%D0%BD%D0%B5_%D0%A1%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%98%D0%B5.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/%D0%94%D0%BE%D0%BC_%D0%9D%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B4%D0%BD%D0%B5_%D0%A1%D0%BA%D1%83%D0%BF%D1%88%D1%82%D0%B8%D0%BD%D0%B5_%D0%A1%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%98%D0%B5.jpg/440px-%D0%94%D0%BE%D0%BC_%D0%9D%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B4%D0%BD%D0%B5_%D0%A1%D0%BA%D1%83%D0%BF%D1%88%D1%82%D0%B8%D0%BD%D0%B5_%D0%A1%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%98%D0%B5.jpg 2x" data-file-width="4614" data-file-height="1940" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Casa_Adun%C4%83rii_Na%C8%9Bionale_din_Belgrad&action=edit&redlink=1" class="new" title="Casa Adunării Naționale din Belgrad — pagină inexistentă">Casa Adunării Naționale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1590792" class="extiw" title="d:Q1590792">d</a>) </figcaption></figure> <a href="/w/index.php?title=Pre%C8%99edinte_al_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Președinte al Serbiei — pagină inexistentă">Președintele Republicii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q889830" class="extiw" title="d:Q889830">d</a>) (Predsednik Republike) este <a href="/wiki/%C8%98ef_de_stat" title="Șef de stat">șeful statului</a>, ales prin vot popular pentru o perioadă de cinci ani și este limitat de Constituție la maximum două mandate. Pe lângă faptul că este <a href="/w/index.php?title=Comandant_suprem&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comandant suprem — pagină inexistentă">comandantul suprem</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q380782" class="extiw" title="d:Q380782">d</a>) al forțelor armate, președintele are datoria procedurală de a numi premierul cu acordul Parlamentului și are o anumită influență asupra politicii externe.<a href="#cite_note-President-123">[122]</a> <a href="/wiki/Aleksandar_Vu%C4%8Di%C4%87" title="Aleksandar Vučić">Aleksandar Vučić</a> al <a href="/wiki/Partidul_Progresist_S%C3%A2rb" title="Partidul Progresist Sârb">Partidului Progresist Sârb</a> este actualul președinte în urma alegerilor prezidențiale din 2017.<a href="#cite_note-124">[123]</a> Sediul președinției este <a href="/w/index.php?title=Novi_Dvor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Novi Dvor — pagină inexistentă">Novi Dvor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2384931" class="extiw" title="d:Q2384931">d</a>). <a href="/wiki/Guvernul_Serbiei" title="Guvernul Serbiei">Guvernul</a> (Vlada) este compus din premier și miniștrii cabinetului. Guvernul este responsabil pentru propunerea de legislație și buget, executarea legilor și ghidarea politicilor interne și externe. Actualul prim-ministru este <a href="/wiki/Ana_Brnabi%C4%87" title="Ana Brnabić">Ana Brnabić</a> de la Partidul Progresist Sârb.<a href="#cite_note-125">[124]</a> <a href="/wiki/Adunarea_Na%C8%9Bional%C4%83_(Serbia)" title="Adunarea Națională (Serbia)">Adunarea Națională</a> (Narodna skupština) este un organism legislativ <a href="/wiki/Unicameralism" title="Unicameralism">unicameral</a>. Adunarea Națională are puterea să adopte legi, să aprobe bugetul, să programeze alegerile prezidențiale, să aleagă și să demită prim-ministrul și alți miniștri, să declare război și să ratifice tratatele și acordurile internaționale.<a href="#cite_note-126">[125]</a> Acesta este alcătuit din 250 de membri aleși <a href="/wiki/Reprezentare_propor%C8%9Bional%C4%83" title="Reprezentare proporțională">proporțional</a>, cu mandate de patru ani. Cele mai mari partide politice din Serbia sunt <a href="/wiki/Partidul_Progresist_S%C3%A2rb" title="Partidul Progresist Sârb">Partidul Progresist Sârb</a>, centru-dreapta, <a href="/wiki/Partidul_Socialist_din_Serbia" title="Partidul Socialist din Serbia">Partidul Socialist al Serbiei</a> (stânga) și <a href="/w/index.php?title=Partidul_Radical_S%C3%A2rb&action=edit&redlink=1" class="new" title="Partidul Radical Sârb — pagină inexistentă">Partidul Radical Sârb</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q334410" class="extiw" title="d:Q334410">d</a>) extremă dreapta.<a href="#cite_note-127">[126]</a> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r13393782/mw-parser-output/.tmulti"><div class="thumb tmulti tright"><div class="thumbinner" style="width:392px;max-width:392px"><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:191px;max-width:191px"><div class="thumbimage" style="height:253px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Aleksandar_Vu%C4%8Di%C4%87_2019_(cropped).jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Aleksandar_Vu%C4%8Di%C4%87_2019_%28cropped%29.jpg/189px-Aleksandar_Vu%C4%8Di%C4%87_2019_%28cropped%29.jpg" decoding="async" width="189" height="254" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Aleksandar_Vu%C4%8Di%C4%87_2019_%28cropped%29.jpg/284px-Aleksandar_Vu%C4%8Di%C4%87_2019_%28cropped%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Aleksandar_Vu%C4%8Di%C4%87_2019_%28cropped%29.jpg/378px-Aleksandar_Vu%C4%8Di%C4%87_2019_%28cropped%29.jpg 2x" data-file-width="754" data-file-height="1013" /></a></div></div><div class="tsingle" style="width:197px;max-width:197px"><div class="thumbimage" style="height:253px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Milo%C5%A1_Vu%C4%8Devi%C4%87_(53965807723).jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ad/Milo%C5%A1_Vu%C4%8Devi%C4%87_%2853965807723%29.jpg/195px-Milo%C5%A1_Vu%C4%8Devi%C4%87_%2853965807723%29.jpg" decoding="async" width="195" height="254" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ad/Milo%C5%A1_Vu%C4%8Devi%C4%87_%2853965807723%29.jpg/293px-Milo%C5%A1_Vu%C4%8Devi%C4%87_%2853965807723%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ad/Milo%C5%A1_Vu%C4%8Devi%C4%87_%2853965807723%29.jpg/390px-Milo%C5%A1_Vu%C4%8Devi%C4%87_%2853965807723%29.jpg 2x" data-file-width="618" data-file-height="804" /></a></div></div></div><div class="trow"><div class="thumbcaption" style="background-color:transparent;color:var(--color-base, #000)">Șeful de stat, <a href="/wiki/Aleksandar_Vu%C4%8Di%C4%87" title="Aleksandar Vučić">Aleksandar Vučić</a>; și șeful guvernului, <a href="/w/index.php?title=Milo%C5%A1_Vu%C4%8Devi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Miloš Vučević — pagină inexistentă">Miloš Vučević</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6860678" class="extiw" title="d:Q6860678">d</a>)</div></div></div></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Dreptul_și_justiția_penală">Dreptul și justiția penală</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Dreptul și justiția penală" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Dreptul și justiția penală">modificare sursă</a>]</div> Serbia are un sistem judiciar pe trei niveluri, format din <a href="/w/index.php?title=Curtea_Suprem%C4%83_de_Casa%C8%9Bie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Curtea Supremă de Casație — pagină inexistentă">Curtea Supremă de Casație</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3608414" class="extiw" title="d:Q3608414">d</a>) ca instanță supremă, <a href="/w/index.php?title=Curte_de_apel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Curte de apel — pagină inexistentă">curțile de apel</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4959031" class="extiw" title="d:Q4959031">d</a>) ca instanță de apel și tribunalele și judecătoriile ca jurisdicții generale în primă instanță. Instanțele de jurisdicție specială sunt Curtea Administrativă, instanțele comerciale (inclusiv Curtea Comercială de Apel în a doua instanță) și tribunalele de delicte minore (inclusiv Înalta Curtea pentru Delicte Minore ca a doua instanță).<a href="#cite_note-128">[127]</a> Sistemul judiciar este supravegheat de Ministerul Justiției. Serbia are un sistem tipic de <a href="/wiki/Drept_civil_(sistem_juridic)" title="Drept civil (sistem juridic)">drept civil</a>. Aplicarea legii este responsabilitatea <a href="/w/index.php?title=Poli%C8%9Bia_S%C3%A2rb%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Poliția Sârbă — pagină inexistentă">Poliției Sârbe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q950567" class="extiw" title="d:Q950567">d</a>), care este subordonata Ministerului de Interne. Poliția sârbă cuprinde 26.527 ofițeri.<a href="#cite_note-129">[128]</a> Securitatea națională și contrainformațiile sunt responsabilitatea <a href="/w/index.php?title=Bezbednosno_Informativna_Agencija&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bezbednosno Informativna Agencija — pagină inexistentă">Agenției de Informații și Securitate (BIA)</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q853456" class="extiw" title="d:Q853456">d</a>) . <a href="#cite_note-130">[129]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Relațiile_externe">Relațiile externe</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Relațiile externe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Relațiile externe">modificare sursă</a>]</div> Serbia a stabilit relații diplomatice cu 188 <a href="/wiki/Lista_statelor_membre_ale_Organiza%C8%9Biei_Na%C8%9Biunilor_Unite" title="Lista statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite">state membre ale ONU</a>, cu <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Scaun" title="Sfântul Scaun">Sfântul Scaun</a>, cu <a href="/wiki/Ordinul_Suveran_al_Cavalerilor_de_Malta" title="Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta">Ordinul Militar Suveran de Malta</a> și cu <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a>.<a href="#cite_note-DList-131">[130]</a> Relațiile externe se desfășoară prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe. Serbia are o rețea de 65 de ambasade și 23 de consulate pe plan internațional.<a href="#cite_note-132">[131]</a> Există 65 de <a href="/w/index.php?title=Misiuni_diplomatice_%C3%AEn_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Misiuni diplomatice în Serbia — pagină inexistentă">ambasade străine</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3316885" class="extiw" title="d:Q3316885">d</a>), 5 consulate și 4 birouri de legătură în Serbia.<a href="#cite_note-133">[132]</a> Politica externă a Serbiei se concentrează pe realizarea obiectivului strategic de a deveni <a href="/wiki/Stat_membru_al_Uniunii_Europene" title="Stat membru al Uniunii Europene">stat membru al Uniunii Europene</a> (UE). Serbia a început procesul de aderare la UE prin semnarea <a href="/w/index.php?title=Acord_de_Stabilizare_%C8%99i_Asociere&action=edit&redlink=1" class="new" title="Acord de Stabilizare și Asociere — pagină inexistentă">cordului de Stabilizare și Asociere</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1259507" class="extiw" title="d:Q1259507">d</a>) la <time datetime="2008-04-29">29 aprilie 2008</time> și a depus cerere oficială pentru aderarea la Uniunea Europeană la <time datetime="2009-12-22">22 decembrie 2009</time>.<a href="#cite_note-134">[133]</a> Ea a primit statut oficial de <a href="/wiki/Extinderea_Uniunii_Europene" title="Extinderea Uniunii Europene">stat-candidat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q814923" class="extiw" title="d:Q814923">d</a>) la <time datetime="2012-03-01">1 martie 2012</time> și a început <a href="/wiki/Extinderea_Uniunii_Europene" title="Extinderea Uniunii Europene">discuțiile de aderare</a> la <time datetime="2014-01-21">21 ianuarie 2014</time>.<a href="#cite_note-Council_of_the_EU-135">[134]</a><a href="#cite_note-136">[135]</a> Comisia Europeană consideră posibilă aderarea până în 2025.<a href="#cite_note-137">[136]</a> Provincia <a href="/wiki/Kosovo" title="Kosovo">Kosovo</a> și-a declarat independența față de Serbia la <time datetime="2008-02-17">17 februarie 2008</time>, ceea ce a provocat răspunsuri variate din comunitatea internațională, unele state recunoscând-o, în timp ce altele condamnau mișcarea unilaterală.<a href="#cite_note-New_York_Sun-85">[84]</a> În semn de protest, Serbia și-a rechemat inițial ambasadorii din țările care au recunoscut independența Kosovo.<a href="#cite_note-138">[137]</a> Rezoluția din <time datetime="2007-12-26">26 decembrie 2007</time> a <a href="/wiki/Adunarea_Na%C8%9Bional%C4%83_(Serbia)" title="Adunarea Națională (Serbia)">Adunării Naționale</a> declara că atât <a href="/wiki/Declara%C8%9Bia_de_independen%C8%9B%C4%83_a_Republicii_Kosovo_din_2008" title="Declarația de independență a Republicii Kosovo din 2008">declarația de independență a Republicii Kosovo</a>, cât și recunoașterea acesteia de către orice stat ar fi o încălcare gravă a dreptului internațional.<a href="#cite_note-139">[138]</a> Serbia a început cooperarea și dialogul cu <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord" title="Organizația Tratatului Atlanticului de Nord">NATO</a> în 2006, când țara s-a alăturat programului <a href="/wiki/Parteneriatul_pentru_Pace" title="Parteneriatul pentru Pace">Parteneriat pentru Pace</a> și <a href="/wiki/Consiliul_Parteneriatului_Euro-Atlantic" title="Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic">Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic</a>. Neutralitatea militară a țării a fost proclamată în mod oficial printr-o rezoluție adoptată de Parlamentul Serbiei în decembrie 2007, ceea ce face ca aderarea la orice contingent alianță militară să depindă de un referendum popular,<a href="#cite_note-140">[139]</a> <a href="#cite_note-141">[140]</a> poziție recunoscută de NATO.<a href="#cite_note-natorelations-142">[141]</a><a href="#cite_note-143">[142]</a><a href="#cite_note-144">[143]</a> Pe de altă parte, relațiile Serbiei cu Rusia sunt descrise în mod obișnuit de către mass-media ca o „alianță religioasă, etnică și politică veche de secole”<a href="#cite_note-145">[144]</a> și se spune că Rusia a încercat să-și solidifice <a href="/w/index.php?title=Rela%C8%9Biile_%C3%AEntre_Rusia_%C8%99i_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Relațiile între Rusia și Serbia — pagină inexistentă">relația cu Serbia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1290234" class="extiw" title="d:Q1290234">d</a>) de la impunerea de <a href="/wiki/Sanc%C8%9Biuni_interna%C8%9Bionale_%C3%AEmpotriva_Rusiei_(2014)" class="mw-redirect" title="Sancțiuni internaționale împotriva Rusiei (2014)">sancțiuni Rusiei</a> în 2014.<a href="#cite_note-146">[145]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Armata">Armata</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Armata" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Armata">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tri_MiGa_29-1.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/Tri_MiGa_29-1.jpg/220px-Tri_MiGa_29-1.jpg" decoding="async" width="220" height="138" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/Tri_MiGa_29-1.jpg/330px-Tri_MiGa_29-1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/Tri_MiGa_29-1.jpg/440px-Tri_MiGa_29-1.jpg 2x" data-file-width="3584" data-file-height="2240" /></a><figcaption> Avioane <a href="/wiki/Mikoian-Gurevici_MiG-29" title="Mikoian-Gurevici MiG-29">MiG-29</a> ale <a href="/w/index.php?title=For%C8%9Bele_Aeriene_%C8%99i_Ap%C4%83rarea_Aerian%C4%83_S%C3%A2rb%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Forțele Aeriene și Apărarea Aeriană Sârbă — pagină inexistentă">Forțelor Aeriene Sârbe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1076241" class="extiw" title="d:Q1076241">d</a>) </figcaption></figure> Forțele Armate Sârbe sunt subordonate <a href="/w/index.php?title=Ministerul_Ap%C4%83r%C4%83rii_Republicii_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ministerul Apărării Republicii Serbia — pagină inexistentă">Ministerului Apărării</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2198758" class="extiw" title="d:Q2198758">d</a>) și sunt compuse din <a href="/wiki/Armata_S%C3%A2rb%C4%83" title="Armata Sârbă">Forțele Terestre</a> și <a href="/w/index.php?title=For%C8%9Bele_Aeriene_%C8%99i_Ap%C4%83rarea_Aerian%C4%83_S%C3%A2rb%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Forțele Aeriene și Apărarea Aeriană Sârbă — pagină inexistentă">Forțele Aeriene</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1076241" class="extiw" title="d:Q1076241">d</a>). Deși <a href="/wiki/Stat_f%C4%83r%C4%83_ie%C8%99ire_la_mare" title="Stat fără ieșire la mare">nu are ieșire la mare</a> , Serbia operează o <a href="/w/index.php?title=Flotila_Fluvial%C4%83_a_For%C8%9Belor_Armate_S%C3%A2rbe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Flotila Fluvială a Forțelor Armate Sârbe — pagină inexistentă">flotă fluvială</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q867444" class="extiw" title="d:Q867444">d</a>) care patrulează pe <a href="/wiki/Dun%C4%83rea" title="Dunărea">Dunăre</a>, <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Sava" title="Râul Sava">Sava</a> și <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Tisa" title="Râul Tisa">Tisa</a>. <a href="/w/index.php?title=%C8%98eful_Statului_Major_General&action=edit&redlink=1" class="new" title="Șeful Statului Major General — pagină inexistentă">Șeful Statului Major General</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5097064" class="extiw" title="d:Q5097064">d</a>) al Serbiei raportează ministrului apărării. Șeful Statului Major este numit de <a href="/w/index.php?title=Pre%C8%99edinte_al_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Președinte al Serbiei — pagină inexistentă">președinte</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q889830" class="extiw" title="d:Q889830">d</a>), care este <a href="/w/index.php?title=Comandant_suprem&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comandant suprem — pagină inexistentă">comandant-suprem</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q380782" class="extiw" title="d:Q380782">d</a>).<a href="#cite_note-President-123">[122]</a> La data de 2017<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Serbia&action=edit">[update]</a>, Bugetul sârb al apărării se ridica la 804 milioane de dolari.<a href="#cite_note-147">[146]</a> Bazată în mod tradițional pe un număr mare de recruți, forțele armate sârbe au trecut printr-o perioadă de reducere, restructurare și <a href="/w/index.php?title=Profesionalizare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Profesionalizare — pagină inexistentă">profesionalizare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q355523" class="extiw" title="d:Q355523">d</a>). <a href="/w/index.php?title=Conscrip%C8%9Bie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Conscripție — pagină inexistentă">Serviciul militar obligatoriu</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q580750" class="extiw" title="d:Q580750">d</a>) a fost abolit în 2011.<a href="#cite_note-148">[147]</a> Forțele armate sârbe dispun de 28.000 de militari activi,<a href="#cite_note-149">[148]</a> suplimentați cu o „rezervă activă” care numără 20.000 de membri și o „rezervă pasivă” de aproximativ 170.000.<a href="#cite_note-150">[149]</a><a href="#cite_note-151">[150]</a> Serbia participă la programul <a href="/wiki/Planul_de_ac%C8%9Biuni_individuale_cu_partenerii" title="Planul de acțiuni individuale cu partenerii">Plan Individual de Acțiune pentru Parteneriat</a> al <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord" title="Organizația Tratatului Atlanticului de Nord">NATO</a> <a href="#cite_note-natorelations-142">[141]</a> dar nu intenționează să adere la <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord" title="Organizația Tratatului Atlanticului de Nord">NATO</a>, din cauza unei respingeri populare semnificative, în mare parte o moștenire a <a href="/wiki/Opera%C8%9Biunea_For%C8%9Bele_Aliate" title="Operațiunea Forțele Aliate">bombardamentelor NATO asupra Iugoslaviei</a> în 1999.<a href="#cite_note-152">[151]</a> Este membru observator al Organizației Tratatelor privind Valorile Mobiliare (CSTO).<a href="#cite_note-153">[152]</a> Țara a semnat, de asemenea, <a href="/wiki/Pactul_de_Stabilitate_pentru_Europa_de_Sud-Est" title="Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est">Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est</a>. Forțele Armate Sârbe participă la câteva misiuni multinaționale de menținere a păcii, inclusiv desfășurări în <a href="/wiki/Liban" title="Liban">Liban</a>, <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a>, <a href="/wiki/Coasta_de_Filde%C8%99" title="Coasta de Fildeș">Coasta de Fildeș</a> și <a href="/wiki/Liberia" title="Liberia">Liberia</a>.<a href="#cite_note-154">[153]</a> Serbia este un important producător și exportator de echipamente militare în regiune. Exporturile de apărare au totalizat aproximativ 569 milioane de dolari în 2017.<a href="#cite_note-155">[154]</a> Serbia exportă în întreaga lume, în special în Orientul Mijlociu, Africa, Asia de Sud-Est și America de Nord.<a href="#cite_note-156">[155]</a> Industria de apărare a înregistrat o creștere semnificativă pe parcursul anilor și continuă să crească anual.<a href="#cite_note-157">[156]</a><a href="#cite_note-158">[157]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Împărțire_administrativă">Împărțire administrativă</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Împărțire administrativă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Împărțire administrativă">modificare sursă</a>]</div> Serbia este un <a href="/wiki/Stat_unitar" title="Stat unitar">stat unitar</a><a href="#cite_note-159">[158]</a> compus din comune și <a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Serbia" title="Lista orașelor din Serbia">orașe</a>, districte și o provincie autonomă. În Serbia, cu excepția provinciei Kosovo, există 145 de comune (opštine) și 29 de orașe (gradovi), care formează unitățile de bază ale autoguvernării locale.<a href="#cite_note-zakon-160">[159]</a> Pe lângă comune și orașe, există 24 de <a href="/wiki/Districtele_Serbiei" title="Districtele Serbiei">districte</a> (okruzi, cele mai multe populate 10 sunt enumerate mai jos), orașul Belgrad constituind un district suplimentar. Cu excepția Belgradului, care are un guvern local ales, districtele sunt centre regionale de autoritate de stat, dar nu au competențe proprii; ele prezintă diviziuni pur administrative.<a href="#cite_note-zakon-160">[159]</a> Serbia are o provincie autonomă, <a href="/wiki/Voivodina" title="Voivodina">Voivodina</a>, în nordul țării, în timp ce teritoriul Republicii Kosovo este considerat de guvernul sârb o altă provincie autonomă, numită <a href="/wiki/Provincia_Autonom%C4%83_Kosovo_%C8%99i_Metohia" title="Provincia Autonomă Kosovo și Metohia">Kosovo și Metohija</a>. <a href="#cite_note-zakon-160">[159]</a><a href="#cite_note-161">[160]</a><a href="#cite_note-162">[161]</a> Zona rămasă, „<a href="/wiki/Serbia_Central%C4%83" title="Serbia Centrală">Serbia Centrală</a>”, nu are nicio autoritate regională. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Demografie">Demografie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Demografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Demografie">modificare sursă</a>]</div> La recensământul din 2011, Serbia (excluzând Kosovo) avea o populație totală de 7.186.862 de locuitori, iar <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_densitatea_popula%C8%9Biei" title="Lista țărilor după densitatea populației">densitatea populației</a> este una medie, la nivelul de 92,8 locuitori pe kilometru pătrat. <a href="#cite_note-163">[162]</a> Recensământul nu a fost efectuat în <a href="/wiki/Kosovo" title="Kosovo">Kosovo</a>, care a avut propriul recensământ, care a numărat populația totală la 1.739.825 de locuitori,<a href="#cite_note-164">[163]</a> cu excepția <a href="/wiki/Kosovo_de_Nord" title="Kosovo de Nord">provinciei Kosovo de Nord</a>, locuite majoritar de <a href="/wiki/S%C3%A2rbii_din_Kosovo" title="Sârbii din Kosovo">sârbi</a>, deoarece <a href="/wiki/S%C3%A2rbii_din_Kosovo" title="Sârbii din Kosovo">sârbii</a> din acea zonă (aproximativ 50.000) au boicotat recensământul. <div class="barbox tleft" style="overflow-x: auto;"> <div style="border:1px solid silver; font-size:88%; padding:0.4em; width:230px; background: white;"> <table style="text-align:left; border-collapse:collapse; width:100%;"> <tbody><tr style="background:#ddd"><th style="text-align:center;" colspan="5">Compoziția etnică (2011)</th></tr> <tr style="font-size:88%; height:4px;"> <td style="padding:0 4px; text-align:left;"></td> <td style="padding:0 4px; text-align:right;"></td> <td style="width:100px; text-align:left;"></td> <td style="padding:0 4px; width:1em; text-align:right;"></td> <td style="padding:0 4px; text-align:right;"></td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Sârbi</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:blue; width:83.3%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">83.3%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Maghiari</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:orange; width:3.5%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">3.5%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Romi</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:yellow; width:2.1%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">2.1%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Bosniaci</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:green; width:2%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">2%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Croați</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:red; width:0.8%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">0.8%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Slovaci</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:black; width:0.7%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">0.7%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Alte naționalități</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:purple; width:4.7%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">4.7%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Nespecificat/necunoscut</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:gray; width:3.3%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">3.3%</td> </tr> </tbody></table> </div> </div> Serbia suferă o criză demografică de la începutul anilor 1990, cu o <a href="/wiki/Mortalitate" title="Mortalitate">rată a mortalității</a> care a depășit în mod continuu <a href="/wiki/Natalitate" title="Natalitate">rata natalității</a> și o <a href="/w/index.php?title=Rata_fertilit%C4%83%C8%9Bii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rata fertilității — pagină inexistentă">rată a fertilității totale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q285897" class="extiw" title="d:Q285897">d</a>) de 1,43 copii pe mamă, una dintre cele mai scăzute din lume. <a href="#cite_note-165">[164]</a> Serbia are astfel una dintre cele mai îmbătrânite populații din lume, cu vârsta medie de 42,9 ani iar populația se micșorează cu una dintre cele mai rapide rate din lume.<a href="#cite_note-166">[165]</a> O cincime din toate gospodăriile sunt formate dintr-o singură persoană și doar un sfert din patru și mai multe persoane.<a href="#cite_note-167">[166]</a> Speranța medie de viață în Serbia la naștere este de 74,8 ani.<a href="#cite_note-168">[167]</a> În anii 1990, Serbia a avut cea mai mare populație de refugiați din Europa.<a href="#cite_note-169">[168]</a> <a href="/wiki/Refugiat" title="Refugiat">Refugiații</a> și <a href="/w/index.php?title=Persoane_deplasate_pe_plan_intern&action=edit&redlink=1" class="new" title="Persoane deplasate pe plan intern — pagină inexistentă">persoanele</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1145466" class="extiw" title="d:Q1145466">d</a>) strămutate intern (IDP) din Serbia au format între 7 și 7,5% din populația sa la acea dată — aproximativ jumătate de milion de refugiați au căutat refugiu în țară după seria <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Iugoslave" title="Războaiele Iugoslave">războaielor iugoslave</a>, în principal din Croația (și într-o mai mică măsură din Bosnia și Herțegovina) și din Kosovo. <a href="#cite_note-170">[169]</a> Se estimează că 300.000 de persoane au părăsit Serbia în anii 1990, dintre care 20% aveau studii superioare.<a href="#cite_note-171">[170]</a><a href="#cite_note-survey-172">[171]</a> <a href="/wiki/S%C3%A2rbi" title="Sârbi">Sârbii</a>, în număr de 5.988.150, sunt cel mai mare grup etnic din Serbia, reprezentând 83% din totalul populației. Cu o populație de 253.899, <a href="/wiki/Maghiarii_din_Serbia" title="Maghiarii din Serbia">maghiarii</a> sunt cea mai mare minoritate etnică din Serbia, concentrată predominant în nordul Voivodinei și reprezentând 3,5% din populația țării (13% în Voivodina). Populația romilor se situează la 147.604, conform recensământului din 2011, însă estimările neoficiale plasează numărul real între 400.000 și 500.000.<a href="#cite_note-173">[172]</a> <a href="/w/index.php?title=Bosniacii_din_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bosniacii din Serbia — pagină inexistentă">Bosniacii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12628222" class="extiw" title="d:Q12628222">d</a>), în număr de 145.278 sunt concentrați în <a href="/wiki/Sand%C5%BEak" title="Sandžak">Raška (Sandžak)</a>, în sud-vest. Alte grupuri minoritare sunt <a href="/w/index.php?title=Croa%C8%9Bii_din_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Croații din Serbia — pagină inexistentă">croații</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1290108" class="extiw" title="d:Q1290108">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Slovacii_din_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slovacii din Serbia — pagină inexistentă">slovacii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16931821" class="extiw" title="d:Q16931821">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Albanezii_din_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Albanezii din Serbia — pagină inexistentă">albanezii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2830787" class="extiw" title="d:Q2830787">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Muntenegrenii_din_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muntenegrenii din Serbia — pagină inexistentă">muntenegrenii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17098337" class="extiw" title="d:Q17098337">d</a>), <a href="/wiki/Evolu%C8%9Bia_demografic%C4%83_a_rom%C3%A2nilor_din_Serbia" title="Evoluția demografică a românilor din Serbia">vlahii</a>/<a href="/wiki/Rom%C3%A2nii_din_Voivodina" title="Românii din Voivodina">românii</a>, <a href="/w/index.php?title=Macedonenii_din_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Macedonenii din Serbia — pagină inexistentă">macedonenii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q843856" class="extiw" title="d:Q843856">d</a>) și <a href="/wiki/Bulgarii_din_Serbia" title="Bulgarii din Serbia">bulgarii</a>. <a href="/w/index.php?title=Chinezii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Chinezii — pagină inexistentă">Chinezii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2442089" class="extiw" title="d:Q2442089">d</a>), estimați la aproximativ 15.000, sunt singura minoritate <a href="/wiki/Imigra%C8%9Bie" title="Imigrație">imigrantă</a> non-europeană semnificativă. <a href="#cite_note-174">[173]</a> <a href="#cite_note-175">[174]</a> Majoritatea populației, sau 59,4%, locuiește în zonele urbane și 16,1% în Belgrad. Belgradul este singurul oraș cu peste un milion de locuitori și există încă patru, cu peste 100.000 de locuitori.<a href="#cite_note-census2011-176">[175]</a> <table class="navbox" style="width: 97%"> <tbody><tr> <th colspan="10" style="padding:0.3em 0; line-height:1.4em;"> <a href="/wiki/Format:Serbia#Demografie" title="Format:Serbia">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Serbia — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Serbia&action=edit#Demografie">m</a>  Cele mai mari orașe din <a class="mw-selflink selflink">Serbia</a> <a href="#cite_note-census2011-176">[175]</a> </th></tr> <tr> <th> </th> <th>Loc </th> <th><a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Serbia" title="Lista orașelor din Serbia">Numele orașului</a> </th> <th><a href="/wiki/Districtele_Serbiei" title="Districtele Serbiei">District</a> </th> <th>Pop. </th> <th>Loc </th> <th><a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Serbia" title="Lista orașelor din Serbia">Numele orașului</a> </th> <th><a href="/wiki/Districtele_Serbiei" title="Districtele Serbiei">District</a> </th> <th>Pop. </th> <th> </th></tr> <tr> <td rowspan="10" style="text-align: center"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%D0%9A%D0%BD%D0%B5%D0%B7_%D0%9C%D0%B8%D1%85%D0%B0%D0%B8%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B0_%D1%83%D0%BB%D0%B8%D1%86%D0%B0_%D0%94%D0%B5%D0%BB%D0%B8%D1%98%D1%81%D0%BA%D0%B0_%D0%A7%D0%B5%D1%81%D0%BC%D0%B0.jpg" class="mw-file-description" title="Belgrad"><img alt="Belgrad" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/%D0%9A%D0%BD%D0%B5%D0%B7_%D0%9C%D0%B8%D1%85%D0%B0%D0%B8%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B0_%D1%83%D0%BB%D0%B8%D1%86%D0%B0_%D0%94%D0%B5%D0%BB%D0%B8%D1%98%D1%81%D0%BA%D0%B0_%D0%A7%D0%B5%D1%81%D0%BC%D0%B0.jpg/96px-%D0%9A%D0%BD%D0%B5%D0%B7_%D0%9C%D0%B8%D1%85%D0%B0%D0%B8%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B0_%D1%83%D0%BB%D0%B8%D1%86%D0%B0_%D0%94%D0%B5%D0%BB%D0%B8%D1%98%D1%81%D0%BA%D0%B0_%D0%A7%D0%B5%D1%81%D0%BC%D0%B0.jpg" decoding="async" width="96" height="135" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/%D0%9A%D0%BD%D0%B5%D0%B7_%D0%9C%D0%B8%D1%85%D0%B0%D0%B8%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B0_%D1%83%D0%BB%D0%B8%D1%86%D0%B0_%D0%94%D0%B5%D0%BB%D0%B8%D1%98%D1%81%D0%BA%D0%B0_%D0%A7%D0%B5%D1%81%D0%BC%D0%B0.jpg/145px-%D0%9A%D0%BD%D0%B5%D0%B7_%D0%9C%D0%B8%D1%85%D0%B0%D0%B8%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B0_%D1%83%D0%BB%D0%B8%D1%86%D0%B0_%D0%94%D0%B5%D0%BB%D0%B8%D1%98%D1%81%D0%BA%D0%B0_%D0%A7%D0%B5%D1%81%D0%BC%D0%B0.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/%D0%9A%D0%BD%D0%B5%D0%B7_%D0%9C%D0%B8%D1%85%D0%B0%D0%B8%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B0_%D1%83%D0%BB%D0%B8%D1%86%D0%B0_%D0%94%D0%B5%D0%BB%D0%B8%D1%98%D1%81%D0%BA%D0%B0_%D0%A7%D0%B5%D1%81%D0%BC%D0%B0.jpg/193px-%D0%9A%D0%BD%D0%B5%D0%B7_%D0%9C%D0%B8%D1%85%D0%B0%D0%B8%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B0_%D1%83%D0%BB%D0%B8%D1%86%D0%B0_%D0%94%D0%B5%D0%BB%D0%B8%D1%98%D1%81%D0%BA%D0%B0_%D0%A7%D0%B5%D1%81%D0%BC%D0%B0.jpg 2x" data-file-width="1872" data-file-height="2622" /></a> <a href="/wiki/Belgrad" title="Belgrad">Belgrad</a> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Katedrala_u_Novom_Sadu.jpg" class="mw-file-description" title="Novi Sad"><img alt="Novi Sad" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c5/Katedrala_u_Novom_Sadu.jpg/103px-Katedrala_u_Novom_Sadu.jpg" decoding="async" width="103" height="135" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c5/Katedrala_u_Novom_Sadu.jpg/155px-Katedrala_u_Novom_Sadu.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c5/Katedrala_u_Novom_Sadu.jpg/206px-Katedrala_u_Novom_Sadu.jpg 2x" data-file-width="2154" data-file-height="2819" /></a> <a href="/wiki/Novi_Sad" title="Novi Sad">Novi Sad</a> </td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">1</td> <td align="left"><a href="/wiki/Belgrad" title="Belgrad">Belgrad</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Belgrad" title="Belgrad">Belgrad</a></td> <td>1,659,440</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">11</td> <td align="left"><a href="/wiki/Smederevo" class="mw-redirect" title="Smederevo">Smederevo</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Districtul_Podunavlje" title="Districtul Podunavlje">Districtul Podunavlje</a></td> <td>64,175 </td> <td rowspan="10" style="text-align: center"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%D0%9D%D0%B8%D1%88_10.JPG" class="mw-file-description" title="Niš"><img alt="Niš" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fb/%D0%9D%D0%B8%D1%88_10.JPG/90px-%D0%9D%D0%B8%D1%88_10.JPG" decoding="async" width="90" height="135" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fb/%D0%9D%D0%B8%D1%88_10.JPG/135px-%D0%9D%D0%B8%D1%88_10.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fb/%D0%9D%D0%B8%D1%88_10.JPG/180px-%D0%9D%D0%B8%D1%88_10.JPG 2x" data-file-width="2848" data-file-height="4272" /></a> <a href="/wiki/Ni%C5%A1" title="Niš">Niš</a> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kragujevac_architecture.jpg" class="mw-file-description" title="Kragujevac"><img alt="Kragujevac" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d7/Kragujevac_architecture.jpg/90px-Kragujevac_architecture.jpg" decoding="async" width="90" height="135" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d7/Kragujevac_architecture.jpg/135px-Kragujevac_architecture.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d7/Kragujevac_architecture.jpg/180px-Kragujevac_architecture.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="1537" /></a> <a href="/wiki/Kragujevac" title="Kragujevac">Kragujevac</a> </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">2</td> <td align="left"><a href="/wiki/Novi_Sad" title="Novi Sad">Novi Sad</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Ba%C4%8Dka_de_Sud" class="mw-redirect" title="Bačka de Sud">Bačka de Sud</a></td> <td>341,625</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">12</td> <td align="left"><a href="/wiki/Leskovac" title="Leskovac">Leskovac</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Districtul_Jablanica" title="Districtul Jablanica">Districtul Jablanica</a></td> <td>60,288 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">3</td> <td align="left"><a href="/wiki/Ni%C5%A1" title="Niš">Niš</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Districtul_Ni%C5%A1ava" title="Districtul Nišava">Districtul Nišava</a></td> <td>299,724</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">13</td> <td align="left"><a href="/wiki/Valjevo" title="Valjevo">Valjevo</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Districtul_Kolubara" title="Districtul Kolubara">Districtul Kolubara</a></td> <td>58,932 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">4</td> <td align="left"><a href="/wiki/Kragujevac" title="Kragujevac">Kragujevac</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Districtul_%C5%A0umadija" title="Districtul Šumadija">Districtul Šumadija</a></td> <td>211,580</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">14</td> <td align="left"><a href="/wiki/Kru%C5%A1evac" title="Kruševac">Kruševac</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Districtul_Rasina" title="Districtul Rasina">Districtul Rasina</a></td> <td>58,745 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">5</td> <td align="left"><a href="/wiki/Subotica" title="Subotica">Subotica</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Ba%C4%8Dka_de_Nord" class="mw-redirect" title="Bačka de Nord">Bačka de Nord</a></td> <td>148,401</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">15</td> <td align="left"><a href="/wiki/Vranje" title="Vranje">Vranje</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Districtul_P%C4%8Dinja" title="Districtul Pčinja">Districtul Pčinja</a></td> <td>55,138 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">6</td> <td align="left"><a href="/wiki/Zrenjanin" class="mw-redirect" title="Zrenjanin">Zrenjanin</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Banatul_Central" class="mw-redirect" title="Banatul Central">Banatul Central</a></td> <td>76,511</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">16</td> <td align="left"><a href="/wiki/%C5%A0abac" title="Šabac">Šabac</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Districtul_Ma%C4%8Dva" title="Districtul Mačva">Districtul Mačva</a></td> <td>53,919 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">7</td> <td align="left"><a href="/wiki/Pan%C4%8Devo" class="mw-redirect" title="Pančevo">Pančevo</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Banatul_de_Sud" class="mw-redirect" title="Banatul de Sud">Banatul de Sud</a></td> <td>76,203</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">17</td> <td align="left"><a href="/wiki/U%C5%BEice" title="Užice">Užice</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Districtul_Zlatibor" title="Districtul Zlatibor">Districtul Zlatibor</a></td> <td>52,646 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">8</td> <td align="left"><a href="/wiki/%C4%8Ca%C4%8Dak" title="Čačak">Čačak</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Districtul_Moravica" title="Districtul Moravica">Districtul Moravica</a></td> <td>73,331</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">18</td> <td align="left"><a href="/wiki/Sombor" title="Sombor">Sombor</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Ba%C4%8Dka_de_Vest" class="mw-redirect" title="Bačka de Vest">Bačka de Vest</a></td> <td>47,623 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">9</td> <td align="left"><a href="/wiki/Novi_Pazar,_Serbia" title="Novi Pazar, Serbia">Novi Pazar</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Districtul_Ra%C5%A1ka" title="Districtul Raška">Districtul Raška</a></td> <td>66,527</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">19</td> <td align="left"><a href="/wiki/Po%C5%BEarevac" title="Požarevac">Požarevac</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Districtul_Brani%C4%8Devo" title="Districtul Braničevo">Districtul Braničevo</a></td> <td>44,183 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">10</td> <td align="left"><a href="/wiki/Kraljevo" title="Kraljevo">Kraljevo</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Districtul_Ra%C5%A1ka" title="Districtul Raška">Districtul Raška</a></td> <td>64,175</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">20</td> <td align="left"><a href="/wiki/Pirot" title="Pirot">Pirot</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Districtul_Pirot" title="Districtul Pirot">Districtul Pirot</a></td> <td>38,785 </td></tr> </tbody></table> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Religie">Religie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Religie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Religie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cathedral_of_Saint_Sava,_Belgrade.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fb/Cathedral_of_Saint_Sava%2C_Belgrade.jpg/220px-Cathedral_of_Saint_Sava%2C_Belgrade.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fb/Cathedral_of_Saint_Sava%2C_Belgrade.jpg/330px-Cathedral_of_Saint_Sava%2C_Belgrade.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fb/Cathedral_of_Saint_Sava%2C_Belgrade.jpg/440px-Cathedral_of_Saint_Sava%2C_Belgrade.jpg 2x" data-file-width="2753" data-file-height="1843" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Catedrala_Sf%C3%A2ntul_Sava_din_Belgrad" title="Catedrala Sfântul Sava din Belgrad">Catedrala Sfântul Sava</a> este una dintre cele mai mari <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism_ortodox" class="mw-redirect" title="Creștinism ortodox">biserici ortodoxe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2031836" class="extiw" title="d:Q2031836">d</a>) din lume <a href="#cite_note-177">[176]</a> </figcaption></figure> Constituția Serbiei o definește ca pe un <a href="/wiki/Stat_laic" title="Stat laic">stat secular</a> cu libertate religioasă garantată. Creștinii ortodocși, în număr de 6.079.396, reprezintă 84,5% din populația țării. <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_S%C3%A2rb%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Sârbă">Biserica Ortodoxă Sârbă</a> este cea mai mare și biserică a țării, adepții ei fiind în mare parte sârbi. Alte comunități creștine ortodoxe din Serbia sunt muntenegrenii, românii, vlahii, <a href="/wiki/Macedoneni" title="Macedoneni">macedonenii</a> și <a href="/wiki/Bulgari" title="Bulgari">bulgarii</a>. <a href="/w/index.php?title=Romano-catolicismul_%C3%AEn_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Romano-catolicismul în Serbia — pagină inexistentă">Romano-catolicii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2202383" class="extiw" title="d:Q2202383">d</a>) sunt în număr de 356.957 în Serbia, sau aproximativ 6% din populație, mai ales în Voivodina (în special partea de nord), unde trăiesc grupuri etnice minoritare, cum ar fi maghiarii, croații, <a href="/wiki/Bunievici" title="Bunievici">bunjevcii</a>, precum și unii slovaci și cehi.<a href="#cite_note-popis2011.stat.rs-178">[177]</a> <a href="/wiki/Protestantism" title="Protestantism">Protestantismul</a> reprezintă aproximativ 1% din populația țării, mai ales <a href="/wiki/Luteranism" title="Luteranism">luteranismul</a> printre <a href="/w/index.php?title=Slovacii_din_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slovacii din Serbia — pagină inexistentă">slovacii din Voivodina</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16931821" class="extiw" title="d:Q16931821">d</a>) , precum și <a href="/wiki/Calvinism" class="mw-redirect" title="Calvinism">calvinismul</a> dintre <a href="/wiki/Biserica_Reformat%C4%83_din_Ungaria" title="Biserica Reformată din Ungaria">maghiarii reformați</a>. <a href="/w/index.php?title=Exarhatul_Apostolic_al_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Exarhatul Apostolic al Serbiei — pagină inexistentă">Biserica Greco-Catolică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q606242" class="extiw" title="d:Q606242">d</a>) are circa 25.000 de aderenți (0,37% din populație), în mare parte <a href="/wiki/Ruteni" title="Ruteni">ruteni</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q312259" class="extiw" title="d:Q312259">d</a>) din Voivodina. <a href="#cite_note-179">[178]</a> <a href="/wiki/Musulman" title="Musulman">Musulmanii</a>, în număr de 222.282, sau 3% din populație, formează al treilea grup religios ca dimensiuni. Islamul are o puternică tradiție în regiunile sudice ale Serbiei, mai ales în sudul Raškăi. <a href="/wiki/Bosniaci" title="Bosniaci">Bosniacii</a> sunt cea mai mare comunitate islamică din Serbia; estimările sunt că aproximativ o treime din populația romă a țării este musulmană. Există doar 578 de <a href="/w/index.php?title=Istoria_evreilor_din_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria evreilor din Serbia — pagină inexistentă">evrei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1284503" class="extiw" title="d:Q1284503">d</a>) în Serbia.<a href="#cite_note-ReferenceA-180">[179]</a> <a href="/wiki/Ateism" title="Ateism">Ateii</a> numărau 80.053 sau 1,1% din populație, iar alți 4.070 s-au declarat <a href="/wiki/Agnosticism" title="Agnosticism">agnostici</a>.<a href="#cite_note-ReferenceA-180">[179]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Limba">Limba</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Limba" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Limba">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Serbian_alphabets.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2c/Serbian_alphabets.png/220px-Serbian_alphabets.png" decoding="async" width="220" height="201" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2c/Serbian_alphabets.png/330px-Serbian_alphabets.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2c/Serbian_alphabets.png/440px-Serbian_alphabets.png 2x" data-file-width="444" data-file-height="406" /></a><figcaption>Alfabet latin sârb (sus) și alfabet chirilic sârb (jos) </figcaption></figure> Limba oficială este <a href="/wiki/Limba_s%C3%A2rb%C4%83" title="Limba sârbă">sârba</a>, limbă maternă pentru 88% din populație.<a href="#cite_note-ReferenceA-180">[179]</a> Limba sârbă este singura limbă europeană activ <a href="/w/index.php?title=Digrafie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Digrafie — pagină inexistentă">digrafă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1133837" class="extiw" title="d:Q1133837">d</a>), folosind <a href="/wiki/Alfabetul_chirilic" title="Alfabetul chirilic">alfabetul chirilic</a> și <a href="/w/index.php?title=Alfabetul_latin_al_lui_Gaj&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alfabetul latin al lui Gaj — pagină inexistentă">cel latin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q754989" class="extiw" title="d:Q754989">d</a>). <a href="/wiki/Alfabetul_chirilic_s%C3%A2rb" title="Alfabetul chirilic sârb">Alfabetul chirilic sârb</a> este desemnat în Constituție ca „scriere oficială” și a fost conceput în 1814 de filologul sârb <a href="/wiki/Vuk_Stefanovi%C4%87_Karad%C5%BEi%C4%87" title="Vuk Stefanović Karadžić">Vuk Karadžić</a>, care l-a fundamentat pe principii fonemice,<a href="#cite_note-Alexander2006-181">[180]</a> în timp ce <a href="/w/index.php?title=Alfabetul_latin_al_lui_Gaj&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alfabetul latin al lui Gaj — pagină inexistentă">alfabetul latin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q754989" class="extiw" title="d:Q754989">d</a>) are statut de „scriere în uz oficial” prin Constituție. Un sondaj din 2014 a arătat că 47% dintre sârbi preferă alfabetul latin, 36% îl preferă pe cel chirilic și 17% nu au nicio preferință. <a href="#cite_note-182">[181]</a> Limbi minoritare recunoscute sunt: <a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">maghiara</a>, <a href="/wiki/Limba_bosniac%C4%83" title="Limba bosniacă">bosniaca</a>, <a href="/wiki/Limba_slovac%C4%83" title="Limba slovacă">slovaca</a>, <a href="/wiki/Limba_croat%C4%83" title="Limba croată">croata</a>, <a href="/wiki/Limba_albanez%C4%83" title="Limba albaneză">albaneza</a>, <a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Limba română">româna</a>, <a href="/wiki/Limba_bulgar%C4%83" title="Limba bulgară">bulgara</a> și <a href="/wiki/Limba_rutean%C4%83" title="Limba ruteană">ruteana</a>. Toate aceste limbi sunt în uz oficial în comune sau orașe unde minoritatea etnică depășește 15% din totalul populației.<a href="#cite_note-183">[182]</a> În Voivodina, administrația provincială folosește, alături de limba sârbă, și alte cinci limbi (maghiară, slovacă, croată, română și ruteană). <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Economie">Economie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Economie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Economie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:NIS-ova_zgrada_-_panoramio_(1).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/15/NIS-ova_zgrada_-_panoramio_%281%29.jpg/220px-NIS-ova_zgrada_-_panoramio_%281%29.jpg" decoding="async" width="220" height="164" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/15/NIS-ova_zgrada_-_panoramio_%281%29.jpg/330px-NIS-ova_zgrada_-_panoramio_%281%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/15/NIS-ova_zgrada_-_panoramio_%281%29.jpg/440px-NIS-ova_zgrada_-_panoramio_%281%29.jpg 2x" data-file-width="4608" data-file-height="3440" /></a><figcaption> Sediul central al <a href="/wiki/Naftna_Industrija_Srbije" title="Naftna Industrija Srbije">NIS</a> din <a href="/wiki/Novi_Sad" title="Novi Sad">Novi Sad</a> </figcaption></figure> Serbia are o <a href="/wiki/Economie_de_pia%C8%9B%C4%83" title="Economie de piață">economie de piață</a> emergentă cu venituri în gama medie spre superioară.<a href="#cite_note-184">[183]</a> Potrivit <a href="/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bional" title="Fondul Monetar Internațional">FMI</a>, <a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB-ul nominal</a> sârb în 2017 este oficial estimat la 39.366 miliarde dolari sau 5.599 dolari pe cap de locuitor, în timp ce PIB-ul ajustat după <a href="/wiki/Paritatea_puterii_de_cump%C4%83rare" title="Paritatea puterii de cumpărare">paritatea puterii de cumpărare</a> a fost de 106.602 miliarde de dolari sau 15.163 dolari pe cap de locuitor. Economia este dominată de <a href="/wiki/Serviciu_(economie)" title="Serviciu (economie)">servicii</a> care reprezintă 60,8% din PIB, urmată de industrie cu 31,3% din PIB, iar agricultura cu 7,9% din PIB.<a href="#cite_note-185">[184]</a> Moneda oficială a Serbiei este <a href="/wiki/Dinar_s%C3%A2rbesc" title="Dinar sârbesc">dinarul sârbesc</a> (cod <a href="/wiki/ISO_4217" title="ISO 4217">ISO</a> : RSD), iar banca centrală este <a href="/wiki/Banca_Na%C8%9Bional%C4%83_a_Serbiei" title="Banca Națională a Serbiei">Banca Națională a Serbiei</a>. <a href="/w/index.php?title=Bursa_de_Valori_din_Belgrad&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bursa de Valori din Belgrad — pagină inexistentă">Bursa de Valori din Belgrad</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q550050" class="extiw" title="d:Q550050">d</a>) este singura bursă din țară, cu o capitalizare de piață de 8,65 miliarde dolari și <a href="/w/index.php?title=BELEX15&action=edit&redlink=1" class="new" title="BELEX15 — pagină inexistentă">BELEX15</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q795820" class="extiw" title="d:Q795820">d</a>) ca indice principal reprezentând cele mai lichide 15 acțiuni. <a href="#cite_note-186">[185]</a> Economia a fost afectată de <a href="/wiki/Marea_Recesiune" title="Marea Recesiune">criza economică globală</a>. După aproape un deceniu de creștere economică puternică (cu o medie de 4,45% pe an), Serbia a intrat în recesiune în 2009, cu o creștere negativă de -3%, iar din 2012 și 2014, cu -1%, respectiv -1,8%.<a href="#cite_note-187">[186]</a> Pe măsură ce guvernul a luptat împotriva crizei, datoria publică s-a dublat: de la nivelul de dinainte de criză, de la aproximativ 30% până la aproximativ 70% din PIB, care a scăzut recent, până la aproximativ 60%.<a href="#cite_note-188">[187]</a><a href="#cite_note-189">[188]</a> Forța de muncă este de 3,1 milioane de persoane, dintre care 56,2% sunt angajați în sectorul serviciilor, 24,4% sunt angajați în agricultură și 19,4% sunt angajați în industrie.<a href="#cite_note-webrzs.stat.gov.rs-190">[189]</a> Salariul mediu lunar net în noiembrie 2017 a fost de 47.575 dinari sau 480 dolari.<a href="#cite_note-salaries-191">[190]</a> Șomajul rămâne o problemă acută, cu o rată de 13% în 2017.<a href="#cite_note-webrzs.stat.gov.rs-190">[189]</a> Din 2000, Serbia a atras peste 25 de miliarde de dolari în <a href="/w/index.php?title=Investi%C8%9Bii_str%C4%83ine_directe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Investiții străine directe — pagină inexistentă">investiții străine directe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q490513" class="extiw" title="d:Q490513">d</a>) (ISD). <a href="#cite_note-192">[191]</a> Coporații blue-chip care fac investiții sunt: <a href="/wiki/Fiat_Chrysler_Automobiles" title="Fiat Chrysler Automobiles">Fiat Chrysler Automobiles</a>, <a href="/wiki/Siemens_AG" title="Siemens AG">Siemens</a>, <a href="/wiki/Robert_Bosch_GmbH" title="Robert Bosch GmbH">Bosch</a>, <a href="/wiki/Philip_Morris" class="mw-redirect" title="Philip Morris">Philip Morris</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1852556" class="extiw" title="d:Q1852556">d</a>), <a href="/wiki/Michelin" title="Michelin">Michelin</a>, <a href="/wiki/Coca-Cola" title="Coca-Cola">Coca-Cola</a>, <a href="/wiki/Carlsberg" title="Carlsberg">Carlsberg</a> și altele.<a href="#cite_note-belgrade.usembassy.gov-193">[192]</a> În sectorul energetic, giganții ruși de energie, <a href="/wiki/Gazprom" title="Gazprom">Gazprom</a> și <a href="/wiki/Lukoil" title="Lukoil">Lukoil</a> au făcut mari investiții.<a href="#cite_note-economy.gov.ru-194">[193]</a> Serbia are o balanță comercială nefavorabilă: importurile depășesc exporturile cu 23%. Exporturile din Serbia totuși au înregistrat o creștere constantă în ultimii ani, atingând 17 miliarde USD în 2017.<a href="#cite_note-195">[194]</a> Țara are <a href="/w/index.php?title=Acorduri_de_liber_schimb&action=edit&redlink=1" class="new" title="Acorduri de liber schimb — pagină inexistentă">acorduri de liber schimb</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5335686" class="extiw" title="d:Q5335686">d</a>) cu <a href="/wiki/Asocia%C8%9Bia_European%C4%83_a_Liberului_Schimb" title="Asociația Europeană a Liberului Schimb">AELS</a> și <a href="/wiki/Acordul_Central_European_al_Comer%C8%9Bului_Liber" title="Acordul Central European al Comerțului Liber">CEFTA</a>, un regim comercial preferențial cu Uniunea Europeană, un <a href="/w/index.php?title=Sistem_generalizat_de_preferin%C8%9Be&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sistem generalizat de preferințe — pagină inexistentă">sistem generalizat de preferințe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1187364" class="extiw" title="d:Q1187364">d</a>) cu Statele Unite și acorduri individuale de liber schimb cu Rusia, Belarus, Kazahstan și Turcia. <a href="#cite_note-SIEPA_-_Liberalized_Trade-196">[195]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Agricultură">Agricultură</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=25" title="Modifică secțiunea: Agricultură" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=25" title="Edit section's source code: Agricultură">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ba%C4%8Dka.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Ba%C4%8Dka.jpg/220px-Ba%C4%8Dka.jpg" decoding="async" width="220" height="137" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Ba%C4%8Dka.jpg/330px-Ba%C4%8Dka.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Ba%C4%8Dka.jpg/440px-Ba%C4%8Dka.jpg 2x" data-file-width="1001" data-file-height="624" /></a><figcaption> Peste 40% din Serbia este <a href="/wiki/Teren_arabil" title="Teren arabil">teren arabil</a> </figcaption></figure> Serbia are condiții naturale foarte favorabile (teren și climă) pentru producția agricolă variată. Are 5.056.000 ha (0,7 ha pe cap de locuitor), din care 3.294.000 ha teren arabil (0,45 ha pe cap de locuitor).<a href="#cite_note-pks.rs-197">[196]</a> În 2016, Serbia a exportat produse agricole și alimentare în valoare de 3,2 miliarde de dolari, iar raportul export-import a fost de 178%.<a href="#cite_note-198">[197]</a> Exporturile agricole reprezintă mai mult de o cincime din totalul vânzărilor Serbiei pe piața mondială. Serbia este unul dintre cei mai mari furnizori de fructe congelate în UE (cel mai mare pe piața franceză și al doilea pe piața germană). <a href="#cite_note-siepa.gov.rs-199">[198]</a> Producția agricolă este cea mai importantă în <a href="/wiki/Voivodina" title="Voivodina">Voivodina</a> în fertila Câmpie Panonică. Alte regiuni agricole sunt <a href="/w/index.php?title=Ma%C4%8Dva&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mačva — pagină inexistentă">Mačva</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2338801" class="extiw" title="d:Q2338801">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Pomoravlje&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pomoravlje — pagină inexistentă">Pomoravlje</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12757491" class="extiw" title="d:Q12757491">d</a>), <a href="/wiki/Tamnava" title="Tamnava">Tamnava</a>, <a href="/wiki/Districtul_Rasina" title="Districtul Rasina">Rasina</a> și <a href="/wiki/Districtul_Jablanica" title="Districtul Jablanica">Jablanica</a>.<a href="#cite_note-Agriculture-200">[199]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Raspberries05.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Raspberries05.jpg/220px-Raspberries05.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Raspberries05.jpg/330px-Raspberries05.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Raspberries05.jpg/440px-Raspberries05.jpg 2x" data-file-width="1600" data-file-height="1067" /></a><figcaption> Serbia este al doilea producător mondial de zmeură. </figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:NP01-Vinogradi.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/NP01-Vinogradi.jpg/220px-NP01-Vinogradi.jpg" decoding="async" width="220" height="124" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/NP01-Vinogradi.jpg/330px-NP01-Vinogradi.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/NP01-Vinogradi.jpg/440px-NP01-Vinogradi.jpg 2x" data-file-width="1920" data-file-height="1080" /></a><figcaption> Podgoriile din <a href="/wiki/Srem" class="mw-redirect" title="Srem">Syrmia</a> lângă <a href="/wiki/Carlovi%C8%9B" title="Carloviț">Sremski Karlovci</a> </figcaption></figure> În structura producției agricole, 70% este din producția de cultură, iar 30% este din producția animalieră.<a href="#cite_note-Agriculture-200">[199]</a> Serbia este al doilea producător mondial de <a href="/w/index.php?title=Prunus_subg._Prunus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prunus subg. Prunus — pagină inexistentă">prune</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6401215" class="extiw" title="d:Q6401215">d</a>) (582.485 tone, al doilea după China), al doilea ca mărime de <a href="/wiki/Zmeur%C4%83" class="mw-redirect" title="Zmeură">zmeură</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q13179" class="extiw" title="d:Q13179">d</a>) (89.602 tone, al doilea după Polonia), este, de asemenea, un producător important de porumb (6,48 milioane de tone, clasat pe locul 32 în lume), grâu (2,07 milioane de tone, clasat pe locul 35 în lume).<a href="#cite_note-pod2.stat.gov.rs-110">[109]</a><a href="#cite_note-201">[200]</a> Alte produse agricole importante sunt: <a href="/wiki/Helianthus" title="Helianthus">floarea-soarelui</a>, <a href="/wiki/Sfecl%C4%83_de_zah%C4%83r" title="Sfeclă de zahăr">sfecla de zahăr</a>, <a href="/wiki/Soia" title="Soia">soia</a>, cartoful, merele, carnea de porc, carnea de vită, <a href="/w/index.php?title=P%C4%83s%C4%83ri_de_cas%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Păsări de casă — pagină inexistentă">păsările de curte</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q178559" class="extiw" title="d:Q178559">d</a>) și produsele lactate. Există 56 000 de hectare de <a href="/w/index.php?title=Viticultura_%C3%AEn_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Viticultura în Serbia — pagină inexistentă">podgorii în Serbia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2072095" class="extiw" title="d:Q2072095">d</a>), producând anual aproximativ 230 milioane de litri de vin.<a href="#cite_note-pod2.stat.gov.rs-110">[109]</a><a href="#cite_note-pks.rs-197">[196]</a> Cele mai renumite regiuni viticole sunt situate în Voivodina și Šumadija. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Industria">Industria</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=26" title="Modifică secțiunea: Industria" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=26" title="Edit section's source code: Industria">modificare sursă</a>]</div> Industria este sectorul economic care a fost cel mai grav afectat de <a href="/w/index.php?title=Rezolu%C8%9Bia_757_a_Consiliului_de_Securitate_al_ONU&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rezoluția 757 a Consiliului de Securitate al ONU — pagină inexistentă">sancțiunile ONU și de embargoul comercial</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q860231" class="extiw" title="d:Q860231">d</a>) și de <a href="/wiki/Opera%C8%9Biunea_For%C8%9Bele_Aliate" title="Operațiunea Forțele Aliate">bombardamentele NATO</a> din anii 1990 și de tranziția la economia de piață în anii 2000.<a href="#cite_note-202">[201]</a> Producția industrială a cunoscut o diminuare dramatică: în 2013, era de așteptat să fie doar jumătate din cea din 1989.<a href="#cite_note-203">[202]</a> Printre principalele sectoare industriale se numără: industria auto, mineritul, metalele neferoase, industria alimentară, electronică, produse farmaceutice, îmbrăcăminte. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:2012-03-07_Motorshow_Geneva_4320.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/2012-03-07_Motorshow_Geneva_4320.JPG/220px-2012-03-07_Motorshow_Geneva_4320.JPG" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/2012-03-07_Motorshow_Geneva_4320.JPG/330px-2012-03-07_Motorshow_Geneva_4320.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/2012-03-07_Motorshow_Geneva_4320.JPG/440px-2012-03-07_Motorshow_Geneva_4320.JPG 2x" data-file-width="4288" data-file-height="2848" /></a><figcaption> Fiat 500L, asamblat la uzina FCA din Kragujevac </figcaption></figure> Industria de automobile (în frunte cu <a href="/wiki/Fiat_Chrysler_Automobiles" title="Fiat Chrysler Automobiles">Fiat Chrysler Automobiles</a>) este dominată de un cluster situat în <a href="/wiki/Kragujevac" title="Kragujevac">Kragujevac</a> și în vecinătatea sa și contribuie la export cu aproximativ 2 miliarde de dolari. <a href="#cite_note-204">[203]</a> Industria minieră a Serbiei este relativ puternică: Serbia este al 18-lea cel mai mare producător de cărbune (al 7-lea în Europa) extras din depozitele mari din bazinele <a href="/w/index.php?title=RB_Kolubara&action=edit&redlink=1" class="new" title="RB Kolubara — pagină inexistentă">Kolubara</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17098477" class="extiw" title="d:Q17098477">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Mina_de_c%C4%83rbune_Kostolac&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mina de cărbune Kostolac — pagină inexistentă">Kostolac</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16976682" class="extiw" title="d:Q16976682">d</a>); este de asemenea cel de-al 23-lea producător de cupru din lume, care este extras de <a href="/w/index.php?title=RTB_Bor&action=edit&redlink=1" class="new" title="RTB Bor — pagină inexistentă">RTB Bor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3415728" class="extiw" title="d:Q3415728">d</a>), o mare companie internațională de exploatare a cuprului; exploatarea semnificativă a aurului este dezvoltată în zona <a href="/wiki/Maidan,_Serbia" title="Maidan, Serbia">Majdanpek</a>. Serbia produce și smartphone-uri <a href="/wiki/Intel" title="Intel">Intel</a>, sub denumirea de Tesla.<a href="#cite_note-205">[204]</a> Industria alimentară este bine cunoscută atât la nivel regional, cât și la nivel internațional și este unul dintre punctele forte ale economiei. <a href="#cite_note-206">[205]</a> Unele mărci internaționale au stabilit unități de producție în Serbia: <a href="/wiki/PepsiCo" title="PepsiCo">PepsiCo</a> și <a href="/wiki/Nestl%C3%A9" title="Nestlé">Nestlé</a> în sectorul de procesare a produselor alimentare; <a href="/wiki/Coca-Cola" title="Coca-Cola">Coca-Cola</a> (Belgrad), <a href="/wiki/Heineken" class="mw-redirect" title="Heineken">Heineken</a> (Novi Sad) și <a href="/wiki/Carlsberg" title="Carlsberg">Carlsberg</a> (Bačka Palanka) în industria băuturilor; Nordzucker în industria zahărului.<a href="#cite_note-siepa.gov.rs-199">[198]</a> Industria electronică din Serbia a avut un apogeu în anii 1980, dar nu a reușit să țină pasul cu evoluția tehnologică, și industria de astăzi reprezintă doar o treime din ceea ce era ea în acel moment. Ea a înregistrat o revigorare abia în ultimul deceniu, prin investiții ale companiilor precum <a href="/wiki/Siemens_AG" title="Siemens AG">Siemens</a> (turbine eoliene) în Subotica, <a href="/wiki/Matsushita_Electric" title="Matsushita Electric">Panasonic</a> dispozitive de iluminat) din Svilajnac și <a href="/wiki/Gorenje" title="Gorenje">Gorenje</a> (electrocasnice) în Valjevo.<a href="#cite_note-207">[206]</a> Industria farmaceutică din Serbia cuprinde o duzină de producători de medicamente generice, dintre care <a href="/w/index.php?title=Hemofarm_a.d.&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hemofarm a.d. — pagină inexistentă">Hemofarm</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1492472" class="extiw" title="d:Q1492472">d</a>) din Vršac și <a href="/w/index.php?title=Galenika&action=edit&redlink=1" class="new" title="Galenika — pagină inexistentă">Galenika</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q901676" class="extiw" title="d:Q901676">d</a>) din Belgrad, reprezentând 80% din volumul producției. Producția internă satisface peste 60% din cererea locală. <a href="#cite_note-208">[207]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Energie">Energie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=27" title="Modifică secțiunea: Energie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=27" title="Edit section's source code: Energie">modificare sursă</a>]</div> Sectorul energetic este unul dintre cele mai mari și mai importante sectoare ale economiei țării. Serbia este un exportator net de electricitate și importator de combustibili cheie (precum petrol și gaz). Serbia are o abundență de cărbune și rezerve semnificative de petrol și gaze. Rezerva demonstrată de 5,5 miliarde de tone de <a href="/wiki/Lignit" title="Lignit">lignit</a> sunt a 5-a cea mai mare din lume (a doua în Europa, după Germania).<a href="#cite_note-b92.net-209">[208]</a><a href="#cite_note-210">[209]</a> Cărbunele se găsește în două depozite mari: <a href="/w/index.php?title=RB_Kolubara&action=edit&redlink=1" class="new" title="RB Kolubara — pagină inexistentă">Kolubara</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17098477" class="extiw" title="d:Q17098477">d</a>) (4 miliarde de tone de rezerve) și <a href="/w/index.php?title=Mina_de_c%C4%83rbune_Kostolac&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mina de cărbune Kostolac — pagină inexistentă">Kostolac</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16976682" class="extiw" title="d:Q16976682">d</a>) (1,5 miliarde de tone).<a href="#cite_note-b92.net-209">[208]</a> În ciuda faptului este o țară mică la scară mondială, resursele de petrol și gaze ale Serbiei (77,4 milioane tone echivalent petrol și, respectiv, 48,1 miliarde metri cubi) au o anumită importanță regională, deoarece sunt cele mai mari din regiunea fostei Iugoslavii și Balcanilor (excluzând România).<a href="#cite_note-211">[210]</a> Aproape 90% din petrolul și gazele descoperite se găsesc în <a href="/wiki/Banat" title="Banat">Banat</a>, iar acele câmpuri de petrol și gaze sunt de dimensiuni între cele mai mari din bazinul panonic, dar medii la scară europeană. <a href="#cite_note-212">[211]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Dam_Serbia_Djerdap_2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Dam_Serbia_Djerdap_2.jpg/220px-Dam_Serbia_Djerdap_2.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Dam_Serbia_Djerdap_2.jpg/330px-Dam_Serbia_Djerdap_2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Dam_Serbia_Djerdap_2.jpg/440px-Dam_Serbia_Djerdap_2.jpg 2x" data-file-width="800" data-file-height="600" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Por%C8%9Bile_de_Fier_I" title="Porțile de Fier I">Hidrocentrala Porțile de Fier (Đerdap) 1</a>, cel mai mare baraj de pe Dunăre și una dintre cele mai mari hidrocentrale din Europa </figcaption></figure> Producția de energie electrică în Serbia în 2015 a fost de 36,5 miliarde kilowați-oră (KWh), în timp ce consumul final de energie electrică a fost de 35,5 miliarde kilowați-oră (KWh).<a href="#cite_note-213">[212]</a> Cea mai mare parte a energiei electrice provine din centralele termoelectrice (72,7% din totalul energiei electrice) și într-o mai mică măsură de <a href="/wiki/Hidroelectricitate" title="Hidroelectricitate">centralele hidroelectrice</a> (27,3%).<a href="#cite_note-214">[213]</a> Există 6 <a href="/w/index.php?title=Central%C4%83_electric%C4%83_cu_combustibili_fosili&action=edit&redlink=1" class="new" title="Centrală electrică cu combustibili fosili — pagină inexistentă">termocentrale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1434958" class="extiw" title="d:Q1434958">d</a>) pe bază de lignit, cu o putere instalată de 3.936 MW; cele mai mari dintre acestea fiind <a href="/w/index.php?title=Nikola_Tesla_1&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nikola Tesla 1 — pagină inexistentă">Nikola Tesla 1</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2596084" class="extiw" title="d:Q2596084">d</a>) de 1.502 MW și <a href="/w/index.php?title=Nikola_Tesla_2&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nikola Tesla 2 — pagină inexistentă">Nikola Tesla 2</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2596084" class="extiw" title="d:Q2596084">d</a>) de 1.160 MW, ambele în Obrenovac.<a href="#cite_note-215">[214]</a> Puterea totală instalată a principalelor 9 centrale hidroelectrice este de 2.831 MW, cea mai mare dintre acestea fiind <a href="/wiki/Por%C8%9Bile_de_Fier_I" title="Porțile de Fier I">Porțile de Fier 1</a>, cu o capacitate de 1.026 MW.<a href="#cite_note-216">[215]</a> În plus, există centrale termoelectrice cu gaze cu putere instalată de 353 MW.<a href="#cite_note-217">[216]</a> Întreaga producție de energie electrică este concentrată în cadrul societății <a href="/w/index.php?title=Elektroprivreda_Srbije_(EPS)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Elektroprivreda Srbije (EPS) — pagină inexistentă">Elektroprivreda Srbije (EPS)</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1327532" class="extiw" title="d:Q1327532">d</a>), societate publică de electricitate utilitară. Producția curentă de petrol în Serbia se ridică la peste 1,1 milioane tone de echivalent petrol<a href="#cite_note-218">[217]</a> și satisface circa 43% din necesarul țării, restul fiind importat.<a href="#cite_note-uk.practicallaw.com-219">[218]</a> Compania națională de petrol, <a href="/wiki/Naftna_Industrija_Srbije" title="Naftna Industrija Srbije">Naftna Industrija Srbije (NIS)</a>, a fost achiziționată în 2008 de <a href="/wiki/Gazprom_Neft" title="Gazprom Neft">Gazprom Neft</a>. Compania a efectuat lucrări de modernizare în valoare de 700 de milioane de dolari, la rafinăria de la <a href="/wiki/Panciova" title="Panciova">Pančevo</a> (capacitate de 4,8 milioane de tone) și este în curs de convertire a rafinăriei de petrol de la <a href="/wiki/Novi_Sad" title="Novi Sad">Novi Sad</a> în fabrică de lubrifianți. Ea operează și o rețea de 334 de benzinării în Serbia (74% din piața internă) și alte 36 de benzinării în <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herzegovina</a>, 31 în <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a>, și 28 în <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">Romania</a>.<a href="#cite_note-220">[219]</a><a href="#cite_note-221">[220]</a> Există 155 kilometri de conducte de petrol ce leagă rafinăriile Pančevo și Novi Sad de de <a href="/w/index.php?title=Conducta_de_petrol_Adria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Conducta de petrol Adria — pagină inexistentă">conducta transanțională Adria</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q505616" class="extiw" title="d:Q505616">d</a>).<a href="#cite_note-222">[221]</a> Serbia este dependentă în mare măsură de sursele externe de gaze naturale, numai 17% provenind din producția internă (în total, 491 milioane de metri cubi în 2012), iar restul se importă, în special din Rusia (prin conductele de gaze care tranzitează Ucraina și Ungaria).<a href="#cite_note-uk.practicallaw.com-219">[218]</a> <a href="/w/index.php?title=Srbijagas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Srbijagas — pagină inexistentă">Srbijagas</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1638054" class="extiw" title="d:Q1638054">d</a>), o companie publică de gaze, operează sistemul de transport al gazelor naturale care cuprinde conducte de 3.177 km de conductă principală și regională, și o unitate de stocare subterană cu o capacitate de de 450 milioane de metri cubi de gaz la <a href="/wiki/Banatski_Dvor" class="mw-redirect" title="Banatski Dvor">Banatski Dvor</a>.<a href="#cite_note-223">[222]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Transporturi">Transporturi</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=28" title="Modifică secțiunea: Transporturi" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=28" title="Edit section's source code: Transporturi">modificare sursă</a>]</div> Serbia are o locație strategică pentru transport, din moment ce coloana vertebrală a țării, <a href="/wiki/Velika_Morava" title="Velika Morava">Valea Morava</a>, reprezintă de departe cea mai ușoară cale de a călători pe uscat din Europa continentală în <a href="/wiki/Anatolia" title="Anatolia">Asia Mică</a> și în <a href="/wiki/Orientul_Apropiat" title="Orientul Apropiat">Orientul Apropiat</a>. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%D0%9C%D0%B0%D0%BF%D0%B0_%D0%B0%D1%83%D1%82%D0%BE-%D0%BF%D1%83%D1%82%D0%B5%D0%B2%D0%B0_%D0%BE%D0%BA%D1%82%D0%BE%D0%B1%D0%B0%D1%80_2023..jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/27/%D0%9C%D0%B0%D0%BF%D0%B0_%D0%B0%D1%83%D1%82%D0%BE-%D0%BF%D1%83%D1%82%D0%B5%D0%B2%D0%B0_%D0%BE%D0%BA%D1%82%D0%BE%D0%B1%D0%B0%D1%80_2023..jpg/220px-%D0%9C%D0%B0%D0%BF%D0%B0_%D0%B0%D1%83%D1%82%D0%BE-%D0%BF%D1%83%D1%82%D0%B5%D0%B2%D0%B0_%D0%BE%D0%BA%D1%82%D0%BE%D0%B1%D0%B0%D1%80_2023..jpg" decoding="async" width="220" height="326" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/27/%D0%9C%D0%B0%D0%BF%D0%B0_%D0%B0%D1%83%D1%82%D0%BE-%D0%BF%D1%83%D1%82%D0%B5%D0%B2%D0%B0_%D0%BE%D0%BA%D1%82%D0%BE%D0%B1%D0%B0%D1%80_2023..jpg/330px-%D0%9C%D0%B0%D0%BF%D0%B0_%D0%B0%D1%83%D1%82%D0%BE-%D0%BF%D1%83%D1%82%D0%B5%D0%B2%D0%B0_%D0%BE%D0%BA%D1%82%D0%BE%D0%B1%D0%B0%D1%80_2023..jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/27/%D0%9C%D0%B0%D0%BF%D0%B0_%D0%B0%D1%83%D1%82%D0%BE-%D0%BF%D1%83%D1%82%D0%B5%D0%B2%D0%B0_%D0%BE%D0%BA%D1%82%D0%BE%D0%B1%D0%B0%D1%80_2023..jpg/440px-%D0%9C%D0%B0%D0%BF%D0%B0_%D0%B0%D1%83%D1%82%D0%BE-%D0%BF%D1%83%D1%82%D0%B5%D0%B2%D0%B0_%D0%BE%D0%BA%D1%82%D0%BE%D0%B1%D0%B0%D1%80_2023..jpg 2x" data-file-width="800" data-file-height="1186" /></a><figcaption> Rețeaua de autostrăzi      în folosință     în construcție     planificat</figcaption></figure> Rețeaua rutieră sârbă transportă cea mai mare parte a traficului din țară. Lungimea totală a drumurilor este de 45.419 km, din care 782 km „drumuri naționale de clasă Ia” (adică <a href="/wiki/Autostrad%C4%83" title="Autostradă">autostrăzi</a>); 4.481 km sunt „drumurile naționale de clasa-Ib” (drumuri naționale); 10.941 km sunt „drumuri naționale de clasa a II-a” (drumuri regionale) și 23.780 km „drumuri comunale”.<a href="#cite_note-224">[223]</a><a href="#cite_note-225">[224]</a><a href="#cite_note-226">[225]</a> Rețeaua rutieră, cu excepția celor mai multe drumuri clasa Ia, are o calitate relativ scăzută față de standardele occidentale, din cauza lipsei de resurse financiare pentru întrenținerea lor în ultimii 20 de ani. În prezent există 124 km de autostrăzi în construcție: două secțiuni de 34 km din <a href="/wiki/Autostrada_A1_(Serbia)" title="Autostrada A1 (Serbia)">Autostrada A1</a> (de la sud de <a href="/wiki/Leskovac" title="Leskovac">Leskovac</a> la <a href="/w/index.php?title=Bujanovac&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bujanovac — pagină inexistentă">Bujanovac</a>), 67 km din <a href="/wiki/A2" class="mw-redirect" title="A2">A2</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15784782" class="extiw" title="d:Q15784782">d</a>) (între <a href="/wiki/Belgrad" title="Belgrad">Belgrad</a> și <a href="/w/index.php?title=Ljig_Municipality&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ljig Municipality — pagină inexistentă">Ljig Municipality</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2360583" class="extiw" title="d:Q2360583">d</a>)) și 23 km din <a href="/wiki/A4" class="mw-redirect mw-disambig" title="A4">A4</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q788421" class="extiw" title="d:Q788421">d</a>) (la est de <a href="/wiki/Ni%C5%A1" title="Niš">Niš</a> până la granița cu Bulgaria).<a href="#cite_note-227">[226]</a><a href="#cite_note-228">[227]</a> <a href="#cite_note-229">[228]</a> Transportul cu <a href="/wiki/Autocar" title="Autocar">autocarul</a> este foarte amplu: aproape toate așezările din țară sunt conectate cu autobuzul, de la cele mai mari orașe până la sate; în plus există rute internaționale (în special în țări din Europa de Vest cu diaspora sârbă mare). Rutele, atât cele interne, cât și internaționale, sunt deservite de mai mult de 100 de companii de autobuze, dintre care cele mai mari sunt <a href="/w/index.php?title=Lasta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lasta — pagină inexistentă">Lasta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3459975" class="extiw" title="d:Q3459975">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Ni%C5%A1-Ekspres&action=edit&redlink=1" class="new" title="Niš-Ekspres — pagină inexistentă">Niš-Ekspres</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16084344" class="extiw" title="d:Q16084344">d</a>). La data de 2015<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Serbia&action=edit">[update]</a>, erau înmatriculate 1.833.215 autoturisme, sau 1 autoturism la 3,8 locuitori.<a href="#cite_note-webrzs.stat.gov.rs-190">[189]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%C5%BDS_413_005_BG-NS.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e2/%C5%BDS_413_005_BG-NS.jpg/220px-%C5%BDS_413_005_BG-NS.jpg" decoding="async" width="220" height="144" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e2/%C5%BDS_413_005_BG-NS.jpg/330px-%C5%BDS_413_005_BG-NS.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e2/%C5%BDS_413_005_BG-NS.jpg/440px-%C5%BDS_413_005_BG-NS.jpg 2x" data-file-width="3744" data-file-height="2448" /></a><figcaption> Tren Srbija Voz </figcaption></figure> Serbia are 3819 kilometri de linii de cale ferată, dintre care 1279 sunt electrificate și 283 kilometri sunt dublate.<a href="#cite_note-pod2.stat.gov.rs-110">[109]</a> Principalul nod feroviar major este Belgrad (și, într-o măsură mai mică, Niš), în timp ce cele mai importante căi ferate sunt: <a href="/w/index.php?title=Calea_ferat%C4%83_Belgrad-Bar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Calea ferată Belgrad-Bar — pagină inexistentă">Belgrad-Bar (Muntenegru)</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q792406" class="extiw" title="d:Q792406">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Calea_ferat%C4%83_Belgrad%E2%80%93%C5%A0id&action=edit&redlink=1" class="new" title="Calea ferată Belgrad–Šid — pagină inexistentă">Belgrad-Šid-Zagreb (Croația) / Belgrad-Niš-Sofia (Bulgaria)</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16257062" class="extiw" title="d:Q16257062">d</a>) (o parte din <a href="/w/index.php?title=Coridorul_pan-european_X&action=edit&redlink=1" class="new" title="Coridorul pan-european X — pagină inexistentă">Coridorul pan-european X</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q659418" class="extiw" title="d:Q659418">d</a>)), Belgrad-Subotica-Budapesta (Ungaria) și Niš-Salonic (Grecia). Deși încă un mod major de transport de marfă, căile ferate se confruntă cu probleme tot mai mari cu întrenținerea infrastructurii și cu viteze reduse. Serviciile feroviare sunt operate de <a href="/w/index.php?title=Srbijavoz&action=edit&redlink=1" class="new" title="Srbijavoz — pagină inexistentă">Srbijavoz</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q25459717" class="extiw" title="d:Q25459717">d</a>) (transport de pasageri) și <a href="/w/index.php?title=Srbija_Kargo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Srbija Kargo — pagină inexistentă">Srbija Kargo</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q25459192" class="extiw" title="d:Q25459192">d</a>) (transport de marfă).<a href="#cite_note-230">[229]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Air_Serbia_ATR-72-202_taking_off_from_Belgrade_Airport.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/84/Air_Serbia_ATR-72-202_taking_off_from_Belgrade_Airport.jpg/220px-Air_Serbia_ATR-72-202_taking_off_from_Belgrade_Airport.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/84/Air_Serbia_ATR-72-202_taking_off_from_Belgrade_Airport.jpg/330px-Air_Serbia_ATR-72-202_taking_off_from_Belgrade_Airport.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/84/Air_Serbia_ATR-72-202_taking_off_from_Belgrade_Airport.jpg/440px-Air_Serbia_ATR-72-202_taking_off_from_Belgrade_Airport.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="682" /></a><figcaption> Avion <a href="/w/index.php?title=Air_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Air Serbia — pagină inexistentă">Air Serbia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q460373" class="extiw" title="d:Q460373">d</a>) decolând de la <a href="/wiki/Aeroportul_Nikola_Tesla_din_Belgrad" title="Aeroportul Nikola Tesla din Belgrad">Aeroportul Nikola Tesla</a> din Belgrad </figcaption></figure> Există doar două aeroporturi cu trafic regulat de pasageri: <a href="/wiki/Aeroportul_Nikola_Tesla_din_Belgrad" title="Aeroportul Nikola Tesla din Belgrad">Aeroportul Nikola Tesla din Belgrad</a> a deservit aproape 5 milioane de pasageri în 2016 și este hubul transport aerian al companiei naționale <a href="/w/index.php?title=Air_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Air Serbia — pagină inexistentă">Air Serbia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q460373" class="extiw" title="d:Q460373">d</a>), care a transportat aproximativ 2,6 milioane de pasageri în 2016.<a href="#cite_note-231">[230]</a><a href="#cite_note-232">[231]</a> <a href="/wiki/Aeroportul_Constantin_cel_Mare_din_Ni%C8%99" title="Aeroportul Constantin cel Mare din Niș">Aeroportul Niš Constantin cel Mare</a> deservește în principal <a href="/wiki/Companie_aerian%C4%83_low-cost" title="Companie aeriană low-cost">companii aeriene low-cost</a>. <a href="#cite_note-233">[232]</a> Serbia are o rețea dezvoltată de transport fluvial, deoarece există 1716 kilometri de căi navigabile interioare (1.043 km de râuri navigabile și 673 km de canale navigabile), care sunt aproape toate situate în treimea nordică a țării.<a href="#cite_note-pod2.stat.gov.rs-110">[109]</a> Cea mai importantă cale navigabilă interioară este <a href="/wiki/Dun%C4%83rea" title="Dunărea">Dunărea</a> (parte a coridorului VII paneuropean). Alte râuri navigabile sunt <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Sava" title="Râul Sava">Sava</a>, <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Tisa" title="Râul Tisa">Tisa</a>, <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Bega" title="Râul Bega">Bega</a> și <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Timi%C8%99,_Dun%C4%83re" class="mw-redirect" title="Râul Timiș, Dunăre">Timișul</a>, toate care leagă Serbia cu Europa de Nord și de Vest prin <a href="/wiki/Canalul_Main-Dun%C4%83re" class="mw-redirect" title="Canalul Main-Dunăre">Canalul Rin-Main-Dunăre</a> și pe ruta <a href="/wiki/Marea_Nordului" title="Marea Nordului">Mării Nordului</a>, de Europa de Est prin traseele Tisa, Bega și Dunăre ale Mării Negre, și cu sudul Europei prin râul Sava. Peste 2 milioane de tone de mărfuri au fost transportate pe râurile și canalele sârbeștri în 2016, în timp ce cele mai mari porturi fluviale sunt: Novi Sad, Belgrad, Pančevo, <a href="/wiki/Semendria" title="Semendria">Smederevo</a>, <a href="/w/index.php?title=Prahovo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prahovo — pagină inexistentă">Prahovo</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2035904" class="extiw" title="d:Q2035904">d</a>) și Šabac.<a href="#cite_note-pod2.stat.gov.rs-110">[109]</a> <a href="#cite_note-234">[233]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Telecomunicațiile">Telecomunicațiile</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=29" title="Modifică secțiunea: Telecomunicațiile" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=29" title="Edit section's source code: Telecomunicațiile">modificare sursă</a>]</div> Liniile de telefonie fixă leagă 81% din gospodăriile din Serbia, iar cu circa 9,1 milioane de utilizatori numărul de telefoane mobile depășește cu 28% populația totală.<a href="#cite_note-ratel.rs-235">[234]</a> Cel mai mare operator de telefonie mobilă este <a href="/w/index.php?title=Telekom_Srbija&action=edit&redlink=1" class="new" title="Telekom Srbija — pagină inexistentă">Telekom Srbija</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1278722" class="extiw" title="d:Q1278722">d</a>) cu 4,2 milioane de abonați, urmat de <a href="/w/index.php?title=Telenor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Telenor — pagină inexistentă">Telenor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1780171" class="extiw" title="d:Q1780171">d</a>) cu 2,8 milioane de utilizatori și <a href="/w/index.php?title=A1_Srbija&action=edit&redlink=1" class="new" title="A1 Srbija — pagină inexistentă">A1 Srbija</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q826186" class="extiw" title="d:Q826186">d</a>) cu aproximativ 2 milioane de utilizatori.<a href="#cite_note-ratel.rs-235">[234]</a> Aproape 58% din gospodării au conexiune la internet în bandă largă pe linii fixe, în timp ce 67% beneficiază de <a href="/w/index.php?title=Televiziune_cu_plat%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Televiziune cu plată — pagină inexistentă">servicii de televiziune cu plată</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q721830" class="extiw" title="d:Q721830">d</a>) (38% prin cablu TV, 17% IPTV și 10% prin satelit).<a href="#cite_note-ratel.rs-235">[234]</a> <a href="/w/index.php?title=Tranzi%C8%9Bia_digital%C4%83_a_televiziunii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tranziția digitală a televiziunii — pagină inexistentă">Tranziția digitală a televiziunii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2330048" class="extiw" title="d:Q2330048">d</a>) a fost finalizată în 2015 cu standardul <a href="/wiki/Televiziune_digital%C4%83_terestr%C4%83_(DVB-T2)" title="Televiziune digitală terestră (DVB-T2)">DVB-T2</a> pentru transmiterea semnalului.<a href="#cite_note-EJC-236">[235]</a> <a href="#cite_note-237">[236]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Turism">Turism</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=30" title="Modifică secțiunea: Turism" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=30" title="Edit section's source code: Turism">modificare sursă</a>]</div> Serbia nu este o destinație de turism în masă, dar are totuși o gamă variată de produse turistice. <a href="#cite_note-238">[237]</a> În 2017, au fost înregistrate peste 3 milioane de turiști, dintre care circa 1,5 milioane au fost străini.<a href="#cite_note-239">[238]</a> Venitul din turism din străinătate a fost estimat la 1,44 miliarde de dolari.<a href="#cite_note-240">[239]</a> Turismul se concentrează în principal pe munții și stațiunile balneare din țară, care sunt vizitate în cea mai mare parte de turiștii locali, precum și pe <a href="/wiki/Belgrad" title="Belgrad">Belgrad</a> și, într-o mai mică măsură, <a href="/wiki/Novi_Sad" title="Novi Sad">Novi Sad</a>, alegeri preferate ale turiștilor străini (aproape două treimi din totalul străinilor se fac vizite în aceste două orașe).<a href="#cite_note-241">[240]</a><a href="#cite_note-242">[241]</a> Cele mai renumite stațiuni montane sunt <a href="/wiki/Kopaonik" title="Kopaonik">Kopaonik</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q20436619" class="extiw" title="d:Q20436619">d</a>), <a href="/wiki/Stara_Planina" class="mw-redirect" title="Stara Planina">Stara Planina</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q60776290" class="extiw" title="d:Q60776290">d</a>) și <a href="/wiki/Zlatibor" title="Zlatibor">Zlatibor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q60776288" class="extiw" title="d:Q60776288">d</a>). Există, de asemenea, numeroase <a href="/wiki/Spa_(fizioterapie)" title="Spa (fizioterapie)">stațiuni balneare</a> în Serbia, dintre care cele mai mari sunt <a href="/w/index.php?title=Vrnja%C4%8Dka_Banja&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vrnjačka Banja — pagină inexistentă">Vrnjačka Banja</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q832340" class="extiw" title="d:Q832340">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Sokobanja&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sokobanja — pagină inexistentă">Sokobanja</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q772805" class="extiw" title="d:Q772805">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Banja_Kovilja%C4%8Da&action=edit&redlink=1" class="new" title="Banja Koviljača — pagină inexistentă">Banja Koviljača</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q806587" class="extiw" title="d:Q806587">d</a>). Turismul de city-break și de conferințe este dezvoltat în Belgrad și Novi Sad.<a href="#cite_note-243">[242]</a> Alte produse turistice pe care Serbia le oferă sunt situri naturale, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=%C4%90avolja_varo%C5%A1&action=edit&redlink=1" class="new" title="Đavolja varoš — pagină inexistentă">Đavolja varoš</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q341936" class="extiw" title="d:Q341936">d</a>),<a href="#cite_note-244">[243]</a> pelerinajul creștin la numeroasele <a href="/w/index.php?title=Lista_m%C4%83n%C4%83stirilor_ortodoxe_s%C3%A2rbe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista mănăstirilor ortodoxe sârbe — pagină inexistentă">mănăstiri ortodoxe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1272770" class="extiw" title="d:Q1272770">d</a>) din țară și croazierele pe <a href="/wiki/Dun%C4%83rea" title="Dunărea">Dunăre</a>. Există mai multe festivaluri de muzică cunoscute la nivel internațional organizate în Serbia, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Festivalul_EXIT&action=edit&redlink=1" class="new" title="Festivalul EXIT — pagină inexistentă">EXIT</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1032197" class="extiw" title="d:Q1032197">d</a>) (cu 25-30.000 de vizitatori străini provenind din 60 de țări diferite) și <a href="/w/index.php?title=Festivalul_de_trompete_Gu%C4%8Da&action=edit&redlink=1" class="new" title="Festivalul de trompete Guča — pagină inexistentă">festivalul de trompete Guča</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1291927" class="extiw" title="d:Q1291927">d</a>). <a href="#cite_note-245">[244]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Educație_și_știință">Educație și știință</h2>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=31" title="Modifică secțiunea: Educație și știință" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=31" title="Edit section's source code: Educație și știință">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Milutin_Milankovi%C4%87.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/72/Milutin_Milankovi%C4%87.jpg/170px-Milutin_Milankovi%C4%87.jpg" decoding="async" width="170" height="304" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/72/Milutin_Milankovi%C4%87.jpg/255px-Milutin_Milankovi%C4%87.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/72/Milutin_Milankovi%C4%87.jpg/340px-Milutin_Milankovi%C4%87.jpg 2x" data-file-width="358" data-file-height="640" /></a><figcaption><a href="/wiki/Milutin_Milancovici" title="Milutin Milancovici">Milutin Milanković</a> , clasat printre primele cincisprezece minți ale tuturor timpurilor din domeniul <a href="/wiki/%C8%98tiin%C8%9Bele_P%C4%83m%C3%A2ntului" title="Științele Pământului">științelor pământului</a>.<a href="#cite_note-246">[245]</a> </figcaption></figure> Conform recensământului din 2011, gradul de alfabetizare în Serbia se situează la 98% din populație, în timp ce alfabetizarea pe calculator este de 49% (gradul alfabetizării complete pe calculator este de 34,2%).<a href="#cite_note-247">[246]</a> Același recensământ a arătat urmatoarele niveluri de educație: 16,2% dintre locuitori au studii superioare (10,6% au studii de licență sau masterat, 5,6% au un grad asociat), 49% au studii medii, 20,7% au o educație elementară și 13,7% nu au absolvit învățământul elementar. <a href="#cite_note-248">[247]</a> Educația în Serbia este reglementată de Ministerul Educației și Științei. Învățământul începe fie la grădinițe, fie în școli elementare. Copiii se înscriu în școlile elementare la vârsta de șapte ani. Educația obligatorie este formată din opt clase de școală primară. Elevii au posibilitatea să participe la <a href="/wiki/Gimnaziu" title="Gimnaziu">gimnazii</a> și <a href="/wiki/%C8%98coal%C4%83_profesional%C4%83" title="Școală profesională">școli profesionale</a> timp de încă patru ani sau să se înscrie la școli profesionale timp de 2 până la 3 ani. În urma finalizării gimnaziilor sau a școlilor profesionale, elevii au posibilitatea să meargă la universitate.<a href="#cite_note-249">[248]</a> Învățământul elementar și secundar este disponibil și în limbile minorităților recunoscute din Serbia, unde cursurile sunt organizate în limbile <a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">maghiară</a>, <a href="/wiki/Limba_slovac%C4%83" title="Limba slovacă">slovacă</a>, albaneză, română, <a href="/wiki/Limba_rutean%C4%83" title="Limba ruteană">rusă</a>, bulgară, bosniacă și croată. În Serbia există 17 universități (opt universități publice cu un număr total de 85 de <a href="/wiki/Facultate" title="Facultate">facultăți</a> și nouă universități private cu 51 de facultăți).<a href="#cite_note-250">[249]</a> În anul universitar 2010/2011, 181.362 de studenți au participat la cursurile a 17 universități (148.248 la universități publice și 33.114 la universități private), iar 47.169 au frecventat 81 de „școli superioare”.<a href="#cite_note-pod2.stat.gov.rs-110">[109]</a> Universitățile publice din Serbia sunt: <a href="/wiki/Universitatea_din_Belgrad" title="Universitatea din Belgrad">Universitatea din Belgrad</a> (cea mai veche, fondată în 1808, și cea mai mare universitate, cu 89.827 studenți la ciclul de licență și cele postuniversitare<a href="#cite_note-251">[250]</a>), <a href="/w/index.php?title=Universitatea_din_Novi_Sad&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea din Novi Sad — pagină inexistentă">Universitatea din Novi Sad</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1263535" class="extiw" title="d:Q1263535">d</a>) (fondată în 1960 și cu un număr de 47.826 studenți<a href="#cite_note-252">[251]</a>), <a href="/w/index.php?title=Universitatea_din_Ni%C5%A1&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea din Niš — pagină inexistentă">Universitatea din Niš</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1388776" class="extiw" title="d:Q1388776">d</a>) (fondată în 1965, 27.000 de studenți), <a href="/w/index.php?title=Universitatea_din_Kragujevac&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea din Kragujevac — pagină inexistentă">Universitatea din Kragujevac</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2303907" class="extiw" title="d:Q2303907">d</a>) (înființată în 1976, 14.000 de studenți), <a href="/w/index.php?title=Universitatea_de_Stat_din_Novi_Pazar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea de Stat din Novi Pazar — pagină inexistentă">Universitatea de Stat din Novi Pazar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1546392" class="extiw" title="d:Q1546392">d</a>), precum și două universități de specialitate — <a href="/w/index.php?title=Universitatea_de_Art%C4%83_din_Belgrad&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea de Artă din Belgrad — pagină inexistentă">Universitatea de Arte</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1479582" class="extiw" title="d:Q1479582">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Academia_Militar%C4%83_(Belgrad)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Academia Militară (Belgrad) — pagină inexistentă">Universitatea de Apărare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2075436" class="extiw" title="d:Q2075436">d</a>). Cele mai mari universități private sunt <a href="/w/index.php?title=Universitatea_John_Naisbitt&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea John Naisbitt — pagină inexistentă">Universitatea John Naisbitt</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q118783" class="extiw" title="d:Q118783">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Universitatea_Sngidunum&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea Sngidunum — pagină inexistentă">Universitatea Sngidunum</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2496161" class="extiw" title="d:Q2496161">d</a>), ambele din Belgrad, ca și Universitatea Educons din Novi Sad. Universitățile publice tind să fie de o calitate mai bună și, prin urmare, mai renumite decât cele private. <a href="/wiki/Universitatea_din_Belgrad" title="Universitatea din Belgrad">Universitatea din Belgrad</a> (plasată în grupa locurilor 301-400 în <a href="/wiki/Academic_Ranking_of_World_Universities" title="Academic Ranking of World Universities">clasamentul Shanghai al universităților mondiale pe 2013</a> , fiind cea mai bună universitate din Europa de Sud-Est după cele din Atena și Salonic) și <a href="/w/index.php?title=Universitatea_din_Novi_Sad&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea din Novi Sad — pagină inexistentă">Universitatea din Novi Sad</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1263535" class="extiw" title="d:Q1263535">d</a>) sunt în general considerate cele mai bune instituții de învățământ superior din țară.<a href="#cite_note-253">[252]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Serbian_Academy_of_Sciences_and_Arts_(13808353324).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/Serbian_Academy_of_Sciences_and_Arts_%2813808353324%29.jpg/220px-Serbian_Academy_of_Sciences_and_Arts_%2813808353324%29.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/Serbian_Academy_of_Sciences_and_Arts_%2813808353324%29.jpg/330px-Serbian_Academy_of_Sciences_and_Arts_%2813808353324%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/Serbian_Academy_of_Sciences_and_Arts_%2813808353324%29.jpg/440px-Serbian_Academy_of_Sciences_and_Arts_%2813808353324%29.jpg 2x" data-file-width="4288" data-file-height="2848" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Academia_S%C3%A2rb%C4%83_de_%C8%98tiin%C8%9Be_%C8%99i_Arte" title="Academia Sârbă de Științe și Arte">Academia de Științe și Arte din Serbia</a>, societatea academică națională </figcaption></figure> În 2012, Serbia a cheltuit 0,4% din PIB pentru cercetarea științifică, unul dintre cele mai scăzute bugete pentru cercetare și dezvoltare din Europa.<a href="#cite_note-254">[253]</a> Începând cu anul 2018, Serbia a devenit membru cu drepturi depline al <a href="/wiki/CERN" title="CERN">CERN</a>.<a href="#cite_note-255">[254]</a><a href="#cite_note-256">[255]</a> Serbia are o lungă istorie de excelență în domeniul matematicii și științelor informatice, care a creat o masă critică de talent tehnic, deși sancțiunile economice din anii 1990 și subinvestițiile cronice în cercetare au forțat pe mulți profesioniști științifici să părăsească țara.<a href="#cite_note-257">[256]</a> Cu toate acestea, există mai multe domenii în care Serbia încă mai excelează, cum ar fi sectorul în creștere al tehnologiei informației, care include dezvoltarea de software și outsourcingul. Aceasta a generat exporturi în valoare de 200 milioane de dolari în 2011, atât de la investitori internaționali, cât și de la un număr semnificativ de întreprinderi dinamice din țară.<a href="#cite_note-258">[257]</a> În 2005, gigantul global de tehnologie, <a href="/wiki/Microsoft" title="Microsoft">Microsoft</a> , a înființat Microsoft Development Center, doar al patrulea astfel de centru din lume. Printre institutele științifice care operează în Serbia, cele mai mari sunt <a href="/w/index.php?title=Institutul_Mihajlo_Pupin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Institutul Mihajlo Pupin — pagină inexistentă">Institutul Mihajlo Pupin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6589283" class="extiw" title="d:Q6589283">d</a>) și <a href="/wiki/Institutul_Nuclear_Vin%C4%8Da" title="Institutul Nuclear Vinča">Institutul Nuclear Vinča</a>, ambele la Belgrad. <a href="/wiki/Academia_S%C3%A2rb%C4%83_de_%C8%98tiin%C8%9Be_%C8%99i_Arte" title="Academia Sârbă de Științe și Arte">Academia Sârbă de Științe și Arte</a> este o <a href="/w/index.php?title=Societate_savant%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Societate savantă — pagină inexistentă">societate academică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q955824" class="extiw" title="d:Q955824">d</a>) ce promovează știința și artele de la înființarea sa în 1841.<a href="#cite_note-259">[258]</a> Cu un ecosistem științific și tehnologic puternic, Serbia a produs mai mulți oameni de știință renumiți care au contribuit în mare măsură la domeniul științei și tehnologiei. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Cultură">Cultură</h2>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=32" title="Modifică secțiunea: Cultură" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=32" title="Edit section's source code: Cultură">modificare sursă</a>]</div> Aflată de secole la limita între Orient și Occident, teritoriul Serbiei fusese împărțit între jumătatea estică și cea <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_Apus" title="Imperiul Roman de Apus">vestică</a> ale <a href="/wiki/Imperiul_Roman" title="Imperiul Roman">Imperiului Roman</a>; apoi între <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Bizanț</a> și Regatul Ungariei; și în perioada modernă timpurie între <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiul Otoman</a> și <a href="/wiki/Monarhia_Habsburgic%C4%83" title="Monarhia Habsburgică">Imperiul Habsburgic</a>. Aceste influențe suprapuse au avut ca rezultat diverse varietăți culturale pe întreg teritoriul Serbiei; nordul înclină spre profilul Europei Centrale, în timp ce sudul este caracteristic Balcanilor și chiar zonei Mediterane. Influența bizantină asupra Serbiei a fost profundă, în primul rând prin introducerea <a href="/wiki/Cre%C8%99tinismul_r%C4%83s%C4%83ritean" class="mw-redirect" title="Creștinismul răsăritean">creștinismului oriental</a> (ortodoxia) în Evul Mediu timpuriu. Biserica Ortodoxă Sârbă a rezistat în Serbia, <a href="/w/index.php?title=Lista_m%C4%83n%C4%83stirilor_ortodoxe_s%C3%A2rbe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista mănăstirilor ortodoxe sârbe — pagină inexistentă">numeroasele mănăstiri sârbe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1272770" class="extiw" title="d:Q1272770">d</a>) constituind cele mai valoroase monumente culturale rămase din <a href="/wiki/Istoria_Serbiei_Medievale" title="Istoria Serbiei Medievale">Serbia Evului Mediu</a>. În Serbia s-au exercitat influențe și din partea <a href="/wiki/Republica_Vene%C8%9Bian%C4%83" title="Republica Venețiană">Republicii Veneția</a>, în special prin comerț, literatură și <a href="/wiki/Arta_romanic%C4%83" title="Arta romanică">arhitectura romanescă</a>. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kosovo_Maiden,_Uro%C5%A1_Predi%C4%87,_1919.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e2/Kosovo_Maiden%2C_Uro%C5%A1_Predi%C4%87%2C_1919.jpg/220px-Kosovo_Maiden%2C_Uro%C5%A1_Predi%C4%87%2C_1919.jpg" decoding="async" width="220" height="156" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e2/Kosovo_Maiden%2C_Uro%C5%A1_Predi%C4%87%2C_1919.jpg/330px-Kosovo_Maiden%2C_Uro%C5%A1_Predi%C4%87%2C_1919.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e2/Kosovo_Maiden%2C_Uro%C5%A1_Predi%C4%87%2C_1919.jpg/440px-Kosovo_Maiden%2C_Uro%C5%A1_Predi%C4%87%2C_1919.jpg 2x" data-file-width="3738" data-file-height="2656" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Fecioara_de_la_Kosovo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fecioara de la Kosovo — pagină inexistentă">Fecioara de la Kosovo</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1160229" class="extiw" title="d:Q1160229">d</a>) de <a href="/w/index.php?title=Uro%C5%A1_Predi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Uroš Predić — pagină inexistentă">Uroš Predić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q225840" class="extiw" title="d:Q225840">d</a>), probabil una dintre cele mai faimoase picturi sârbești, descrie o fată care îi ajuta pe războinicii răniți după <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Kosovo_Polje_(1389)" title="Bătălia de la Kosovo Polje (1389)">bătălia de la Kosovo Polje</a> din 1389 </figcaption></figure> Serbia are cinci monumente culturale înscrise pe lista <a href="/wiki/Locuri_din_Patrimoniul_Mondial_UNESCO" title="Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO">patrimoniului mondial UNESCO</a>: capitala medievală timpurie <a href="/wiki/Stari_Ras" title="Stari Ras">Stari Ras</a> și mănăstirea <a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sopo%C4%87ani" title="Mănăstirea Sopoćani">Mănăstirea Sopoćani</a> din secolul al XIII-lea; <a href="/w/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_Studenica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mănăstirea Studenica — pagină inexistentă">mănăstirea Studenica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q143042" class="extiw" title="d:Q143042">d</a>) din secolul al XII-lea; complexul roman din <a href="/wiki/Gamzigrad" title="Gamzigrad">Gamzigrad-Felix Romuliana</a>; pietrele funerare medievale <a href="/wiki/Ste%C4%87ci" title="Stećci">Stećci</a>; și, în final, în Kosovo exista <a href="/w/index.php?title=Monumentele_medievale_din_Kosovo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Monumentele medievale din Kosovo — pagină inexistentă">monumente medievale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1982106" class="extiw" title="d:Q1982106">d</a>) pe cale de dispariție (mănăstirile <a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_de_la_De%C4%8Dani" class="mw-redirect" title="Mănăstirea de la Dečani">Visoki Dečani</a>, <a href="/w/index.php?title=Fecioara_de_la_Ljevi%C5%A1&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fecioara de la Ljeviš — pagină inexistentă">Fecioara de la Ljeviš</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q890652" class="extiw" title="d:Q890652">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Gra%C4%8Danica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gračanica — pagină inexistentă">Gračanica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1137661" class="extiw" title="d:Q1137661">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Patriarhia_de_la_Peja&action=edit&redlink=1" class="new" title="Patriarhia de la Peja — pagină inexistentă">mănăstirea Patriarhală din Peć</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q969047" class="extiw" title="d:Q969047">d</a>)). Există două monumente literare în <a href="/wiki/Registrul_Memoria_Lumii" title="Registrul Memoria Lumii">Programul Memoria Lumii</a> desfășurat de UNESCO: <a href="/w/index.php?title=Evanghelia_lui_Miroslav&action=edit&redlink=1" class="new" title="Evanghelia lui Miroslav — pagină inexistentă">Evanghelia Miroslav</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41469" class="extiw" title="d:Q41469">d</a>) din secolul al XII-lea și valoroasa arhivă a savantului <a href="/wiki/Nikola_Tesla" title="Nikola Tesla">Nikola Tesla</a>. <a href="/wiki/Slava" class="mw-redirect" title="Slava">Slava</a> (venerarea sfântului protector), <a href="/w/index.php?title=Kolo_(dans)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kolo (dans) — pagină inexistentă">kolo</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1076115" class="extiw" title="d:Q1076115">d</a>) (dansul popular tradițional) și cântarea cu acompaniament de <a href="/w/index.php?title=Guzl%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guzlă — pagină inexistentă">guzlă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q669370" class="extiw" title="d:Q669370">d</a>) sunt înscrise în <a href="/wiki/Patrimoniul_cultural_imaterial_al_umanit%C4%83%C8%9Bii" title="Patrimoniul cultural imaterial al umanității">lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO</a>. <a href="/w/index.php?title=Ministerul_Culturii_%C8%99i_Informa%C8%9Biei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ministerul Culturii și Informației — pagină inexistentă">Ministerul Culturii și Informației</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16664624" class="extiw" title="d:Q16664624">d</a>) are sarcina de a păstra <a href="/w/index.php?title=Patrimoniul_cultural_al_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Patrimoniul cultural al Serbiei — pagină inexistentă">patrimoniul cultural</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3370018" class="extiw" title="d:Q3370018">d</a>) al națiunii și de a supraveghea dezvoltarea acestuia. Alte activități care sprijină dezvoltarea culturii se desfășoară la nivelul administrației locale. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Artă_și_arhitectură">Artă și arhitectură</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=33" title="Modifică secțiunea: Artă și arhitectură" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=33" title="Edit section's source code: Artă și arhitectură">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:The_White_Angel,_Mileseva_25.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/The_White_Angel%2C_Mileseva_25.jpg/170px-The_White_Angel%2C_Mileseva_25.jpg" decoding="async" width="170" height="245" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/The_White_Angel%2C_Mileseva_25.jpg/255px-The_White_Angel%2C_Mileseva_25.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/The_White_Angel%2C_Mileseva_25.jpg/340px-The_White_Angel%2C_Mileseva_25.jpg 2x" data-file-width="9663" data-file-height="13938" /></a><figcaption>Fresca <a href="/wiki/%C3%8Engerul_Alb" title="Îngerul Alb">îngerului alb</a> (1235) din mănăstirea Mileševa; trimisă ca mesaj în primul semnal de <a href="/wiki/Televiziune_prin_satelit" title="Televiziune prin satelit">emisie prin satelit</a> din <a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europa</a> în <a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii">America</a>, drept <a href="/wiki/Simbol" title="Simbol">simbol</a> al <a href="/wiki/Pace" title="Pace">păcii</a> și <a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bie" title="Civilizație">civilizației</a> <a href="#cite_note-prijepolje-260">[259]</a></figcaption></figure> Urme ale moștenirii arhitecturale a Imperiului Roman și a Imperiului Bizantin sunt găsite în multe orașe regale și palate din Serbia, precum <a href="/wiki/Sirmium" class="mw-redirect" title="Sirmium">Sirmium</a>, <a href="/wiki/Gamzigrad" title="Gamzigrad">Felix Romuliana</a> și <a href="/wiki/Iustiniana_Prima" title="Iustiniana Prima">Justiniana Prima</a>. Mănăstirile sârbești reprezintă punctul culminant al artei medievale sârbe. La început erau sub influența <a href="/wiki/Art%C4%83_bizantin%C4%83" class="mw-redirect" title="Artă bizantină">artei bizantine,</a> care a fost resimțită în mod deosebit după căderea Constantinopolului în 1204, când mulți artiști bizantini au fugit în Serbia. Cea mai remarcată dintre aceste mănăstiri este <a href="/w/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_Studenica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mănăstirea Studenica — pagină inexistentă">Studenica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q143042" class="extiw" title="d:Q143042">d</a>) (construită în jurul anului 1190). Ea a fost un model pentru mănăstirile de mai târziu, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_Mile%C5%A1eva&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mănăstirea Mileševa — pagină inexistentă">mănăstirea Mileševa</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1266152" class="extiw" title="d:Q1266152">d</a>), <a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sopo%C4%87ani" title="Mănăstirea Sopoćani">Mănăstirea Sopoćani</a>, <a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_%C5%BDi%C4%8Da" title="Mănăstirea Žiča">Mănăstirea Žiča</a>, <a href="/w/index.php?title=Gra%C4%8Danica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gračanica — pagină inexistentă">Gračanica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1137661" class="extiw" title="d:Q1137661">d</a>) și <a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_de_la_De%C4%8Dani" class="mw-redirect" title="Mănăstirea de la Dečani">Visoki Dečani</a>. La sfârșitul secolului al XIV-lea și în secolul al XV-lea, stilul arhitectural autohton cunoscut drept <a href="/w/index.php?title=Stilul_Morava&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stilul Morava — pagină inexistentă">stilul Morava</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1938594" class="extiw" title="d:Q1938594">d</a>) a evoluat în zona din jurul Văii Morava. O caracteristică a acestui stil era decorarea bogată a pereților frontali ai bisericilor. Printre exemple se numără <a href="/w/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirile_Manasija&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mănăstirile Manasija — pagină inexistentă">mănăstirile Manasija</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1264703" class="extiw" title="d:Q1264703">d</a>), <a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Ravanica" title="Mănăstirea Ravanica">Mănăstirea Ravanica</a> și <a href="/w/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_Kaleni%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mănăstirea Kalenić — pagină inexistentă">Kalenić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q769653" class="extiw" title="d:Q769653">d</a>) mănăstiri. Icoanele și frescele sunt adesea considerate apogeul artei sârbești. Cele mai faimoase fresce sunt <a href="/wiki/%C3%8Engerul_Alb" title="Îngerul Alb">Îngerul Alb</a> (mănăstirea Mileševa), Răstignirea (mănăstirea Studenica) și Adormirea Maicii Domnului (Sopoćani). Țara este dotată cu multe fortificații medievale bine conservate și castele precum <a href="/wiki/Cetatea_Semendria" title="Cetatea Semendria">Cetatea Smederevo</a> (cea mai mare cetate de câmpie din Europa), <a href="/wiki/Cetatea_Golub%C4%83%C8%9B" title="Cetatea Golubăț">Golubac</a>, <a href="/w/index.php?title=Magli%C4%8D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maglič — pagină inexistentă">Maglič</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q959733" class="extiw" title="d:Q959733">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Soko_grad&action=edit&redlink=1" class="new" title="Soko grad — pagină inexistentă">Soko grad</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q839031" class="extiw" title="d:Q839031">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Ostrvica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrvica — pagină inexistentă">Ostrvica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12756859" class="extiw" title="d:Q12756859">d</a>) și <a href="/wiki/Cetatea_Ram" title="Cetatea Ram">Ram</a>. În timpul ocupației otomane, arta sârbă era practic inexistentă, cu excepția câtorva artiști sârbi care trăiau în teritoriile stăpânite de <a href="/wiki/Monarhia_Habsburgic%C4%83" title="Monarhia Habsburgică">Monarhia Habsburgică</a>. Arta tradițională sârbă a fost influențată de <a href="/wiki/Baroc" title="Baroc">baroc</a> la sfârșitul secolului al XVIII-lea, așa cum arată lucrările lui <a href="/w/index.php?title=Nikola_Ne%C5%A1kovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nikola Nešković — pagină inexistentă">Nikola Nešković</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3341574" class="extiw" title="d:Q3341574">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Teodor_Kra%C4%8Dun&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teodor Kračun — pagină inexistentă">Teodor Kračun</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q753000" class="extiw" title="d:Q753000">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Zaharije_Orfelin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zaharije Orfelin — pagină inexistentă">Zaharije Orfelin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2983199" class="extiw" title="d:Q2983199">d</a>) și Jakov Orfelin.<a href="#cite_note-261">[260]</a> Pictura sârbă a fost influențată de <a href="/wiki/Stil_Biedermeier" class="mw-redirect" title="Stil Biedermeier">Biedermeier</a>, <a href="/wiki/Neoclasicism" title="Neoclasicism">neoclasicism</a> și romantism în secolul al XIX-lea. Cei mai importanți pictori sârbi din prima jumătate a secolului al XX-lea au fost <a href="/w/index.php?title=Paja_Jovanovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Paja Jovanović — pagină inexistentă">Paja Jovanović</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q260892" class="extiw" title="d:Q260892">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Uro%C5%A1_Predi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Uroš Predić — pagină inexistentă">Uroš Predić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q225840" class="extiw" title="d:Q225840">d</a>) din curentul <a href="/wiki/Realism_(art%C4%83)" title="Realism (artă)">realist</a>, cubistul <a href="/wiki/Sava_%C5%A0umanovi%C4%87" title="Sava Šumanović">Sava Šumanović</a>, <a href="/wiki/Milena_Pavlovi%C4%87-Barili" title="Milena Pavlović-Barili">Milena Pavlović-Barili</a> și <a href="/wiki/Nade%C5%BEda_Petrovi%C4%87" title="Nadežda Petrović">Nadežda Petrović</a> care au reprezentat impresionismul, expresionistul <a href="/w/index.php?title=Milan_Konjovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Milan Konjović — pagină inexistentă">Milan Konjović</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2985710" class="extiw" title="d:Q2985710">d</a>). Printre pictorii cunoscuți din a doua jumătate a secolului al XX-lea se numără <a href="/w/index.php?title=Marko_%C4%8Celebonovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marko Čelebonović — pagină inexistentă">Marko Čelebonović</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2742423" class="extiw" title="d:Q2742423">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Petar_Lubarda&action=edit&redlink=1" class="new" title="Petar Lubarda — pagină inexistentă">Petar Lubarda</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1260743" class="extiw" title="d:Q1260743">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Milo_Milunovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Milo Milunović — pagină inexistentă">Milo Milunović</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1283140" class="extiw" title="d:Q1283140">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Vladimir_Veli%C4%8Dkovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vladimir Veličković — pagină inexistentă">Vladimir Veličković</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1978366" class="extiw" title="d:Q1978366">d</a>). <a href="#cite_note-262">[261]</a> <a href="/w/index.php?title=Anastas_Jovanovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Anastas Jovanović — pagină inexistentă">Anastas Jovanović</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2613585" class="extiw" title="d:Q2613585">d</a>) a fost unul dintre primii fotografi din lume, în timp ce <a href="/wiki/Marina_Abramovi%C4%87" title="Marina Abramović">Marina Abramović</a> este unul dintre cei mai importanți artiști interpretativi. <a href="/w/index.php?title=Covorul_Pirot&action=edit&redlink=1" class="new" title="Covorul Pirot — pagină inexistentă">Covorul Pirot</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q192384" class="extiw" title="d:Q192384">d</a>) este cunoscut ca una dintre cele mai importante artizanate tradiționale din Serbia. În Serbia există aproximativ 100 de muzee de artă, dintre care cel mai proeminent este <a href="/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_al_Serbiei" title="Muzeul Național al Serbiei">Muzeul Național al Serbiei</a>, fondat în 1844; el găzduiește una dintre cele mai mari colecții de artă din Balcani, cu peste 400.000 de exponate, peste 5.600 de picturi și 8.400 de desene și amprente, inclusiv multe colecții de capodopere străine. Alte muzee de artă sunt <a href="/w/index.php?title=Muzeul_de_Arta_Contemporan%C4%83_din_Belgrad&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muzeul de Arta Contemporană din Belgrad — pagină inexistentă">Muzeul de Artă Contemporană</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1290510" class="extiw" title="d:Q1290510">d</a>) din Belgrad și <a href="/w/index.php?title=Muzeul_Voivodinei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muzeul Voivodinei — pagină inexistentă">Muzeul Voivodinei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6941048" class="extiw" title="d:Q6941048">d</a>) din Novi Sad. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Literatură">Literatură</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=34" title="Modifică secțiunea: Literatură" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=34" title="Edit section's source code: Literatură">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Miroslav%27s_Gospel_001.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Miroslav%27s_Gospel_001.jpg/220px-Miroslav%27s_Gospel_001.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Miroslav%27s_Gospel_001.jpg/330px-Miroslav%27s_Gospel_001.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Miroslav%27s_Gospel_001.jpg/440px-Miroslav%27s_Gospel_001.jpg 2x" data-file-width="2624" data-file-height="1968" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Evanghelia_lui_Miroslav&action=edit&redlink=1" class="new" title="Evanghelia lui Miroslav — pagină inexistentă">Evanghelia lui Miroslav</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41469" class="extiw" title="d:Q41469">d</a>) (1186) </figcaption></figure> Începutul alfabetizării Serbiei datează de la activitatea fraților <a href="/wiki/Sfin%C8%9Bii_Chiril_%C8%99i_Metodiu" class="mw-redirect" title="Sfinții Chiril și Metodiu">Chiril și Metodiu</a> în Balcani. Monumente ale alfabetizării Serbiei de la începutul secolului al XI-lea pot fi găsite în scrierea <a href="/wiki/Alfabetul_glagolitic" title="Alfabetul glagolitic">glagolitică</a>. Începând cu secolul al XII-lea, cărțile au fost scrise în <a href="/wiki/Alfabetul_chirilic" title="Alfabetul chirilic">alfabet chirilic</a>. Din această epocă, cea mai veche ediție a cărții chirilice sârbești este <a href="/w/index.php?title=Evanghelia_lui_Miroslav&action=edit&redlink=1" class="new" title="Evanghelia lui Miroslav — pagină inexistentă">Evanghelia lui Miroslav</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41469" class="extiw" title="d:Q41469">d</a>) din 1186. Evanghelia lui Miroslav este considerată cea mai veche carte a istoriei medievale sârbe și, ca atare, a intrat în <a href="/wiki/Registrul_Memoria_Lumii" title="Registrul Memoria Lumii">Registrul UNESCO Memoria Lumii</a>.<a href="#cite_note-mow-263">[262]</a> Printre autorii medievali notabili se numără <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Sava" title="Sfântul Sava">Sfântul Sava</a>, <a href="/wiki/Jefimija" title="Jefimija">Jefimija</a>, <a href="/wiki/%C8%98tefan_Lazarevici" title="Ștefan Lazarevici">Stefan Lazarević</a>, <a href="/wiki/Constantin_Kostene%C8%9Bchi" title="Constantin Kostenețchi">Constantin de Kostenets</a> și alții.<a href="#cite_note-264">[263]</a> Din cauza ocupației otomane, care a pus capăt tuturor aspectelor legate de alfabetizarea formală, Serbia a rămas exclusă din întregul flux al <a href="/wiki/Rena%C8%99terea" title="Renașterea">Renașterii</a> în cultura occidentală. Cu toate acestea, tradiția povestirii orale a înflorit, și s-a conturat prin <a href="/wiki/Epopee" title="Epopee">poezia epică,</a> inspirată de încă recenta <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Kosovo_Polje_(1389)" title="Bătălia de la Kosovo Polje (1389)">bătălie de la Kosovo Polje</a> și de <a href="/wiki/Folclor" title="Folclor">povestile folclorice</a> adânc înrădăcinate în <a href="/w/index.php?title=Religia_slav%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Religia slavă — pagină inexistentă">mitologia slavă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q838267" class="extiw" title="d:Q838267">d</a>). <a href="/w/index.php?title=Poemele_epice_s%C3%A2rbe%C8%99ti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Poemele epice sârbești — pagină inexistentă">Poezia epică sârbă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1277508" class="extiw" title="d:Q1277508">d</a>) din acele vremuri era considerată cea mai eficientă modalitate de păstrare a identității naționale.<a href="#cite_note-FOOTNOTEDragnich199429–30-265">[264]</a><a href="#cite_note-CaseNaimark2003-266">[265]</a> Cele mai vechi poeme cunoscute, în întregime fictive, alcătuiesc ciclul non-istoric; acesta este urmat de poezii inspirate de evenimentele petrecute înainte, în timpul și după bătălia de la Kosovo Polje. Ciclurile speciale sunt dedicate legendarului erou sârb, <a href="/wiki/Marko_Kralevici" title="Marko Kralevici">Marko Kraljević</a>, apoi despre <a href="/wiki/Haiduc" title="Haiduc">haiduci</a> și <a href="/w/index.php?title=Uskoci&action=edit&redlink=1" class="new" title="Uskoci — pagină inexistentă">uskoci</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q845122" class="extiw" title="d:Q845122">d</a>), iar ultimul este dedicat eliberării Serbiei în secolul al XIX-lea. Unele dintre cele mai cunoscute balade populare sunt „Moartea mamei familiei Jugović” și <a href="/w/index.php?title=Hasanaginica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hasanaginica — pagină inexistentă">„Cântarea de doliu a nobilei soții” a lui Asan Aga</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3437830" class="extiw" title="d:Q3437830">d</a>) (1646), traduse în limbile europene de <a href="/wiki/Johann_Wolfgang_von_Goethe" title="Johann Wolfgang von Goethe">Goethe</a>, <a href="/wiki/Walter_Scott" title="Walter Scott">Walter Scott</a>, <a href="/wiki/Aleksandr_Pu%C8%99kin" title="Aleksandr Pușkin">Pușkin</a> și <a href="/wiki/Prosper_M%C3%A9rim%C3%A9e" title="Prosper Mérimée">Mérimée</a>. Cea mai notabilă poveste din folclorul sârbesc este <a href="/w/index.php?title=Cele_nou%C4%83_p%C4%83uni%C8%9Be_%C8%99i_merele_de_aur&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cele nouă păunițe și merele de aur — pagină inexistentă">Cele nouă păunițe și merele de aur</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7754206" class="extiw" title="d:Q7754206">d</a>). <a href="#cite_note-267">[266]</a> Tendințele baroce din literatura sârbă au apărut la sfârșitul secolului al XVII-lea. Autori notabili influențați de stilul baroc au fost <a href="/w/index.php?title=Gavril_Stefanovi%C4%87_Venclovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gavril Stefanović Venclović — pagină inexistentă">Gavril Stefanović Venclović</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5528390" class="extiw" title="d:Q5528390">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Jovan_Raji%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jovan Rajić — pagină inexistentă">Jovan Rajić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2667903" class="extiw" title="d:Q2667903">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Zaharije_Orfelin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zaharije Orfelin — pagină inexistentă">Zaharije Orfelin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2983199" class="extiw" title="d:Q2983199">d</a>), <a href="/wiki/Andrija_Zmajevi%C4%87" title="Andrija Zmajević">Andrija Zmajević</a> și alții.<a href="#cite_note-268">[267]</a> <a href="/wiki/Dositej_Obradovi%C4%87" title="Dositej Obradović">Dositej Obradović</a> a fost cea mai proeminentă figură a <a href="/wiki/Iluminism" title="Iluminism">epocii iluministe</a>, în timp ce cel mai notabil scriitor <a href="/wiki/Clasicism" title="Clasicism">clasicist</a> a fost <a href="/wiki/Jovan_Sterija_Popovi%C4%87" title="Jovan Sterija Popović">Jovan Sterija Popović</a>, deși lucrările sale conțineau și elemente de romantism.<a href="#cite_note-269">[268]</a> În epoca renașterii naționale, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, <a href="/wiki/Vuk_Stefanovi%C4%87_Karad%C5%BEi%C4%87" title="Vuk Stefanović Karadžić">Vuk Stefanović Karadžić</a> a cules <a href="/w/index.php?title=Literatur%C4%83_popular%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Literatură populară — pagină inexistentă">literatură populară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q986539" class="extiw" title="d:Q986539">d</a>) sârbească și a reformat limba și ortografia sârbă,<a href="#cite_note-270">[269]</a> deschizând calea romantismului sârbesc. Prima jumătate a secolului al XIX-lea a fost dominată de romantism, cu <a href="/w/index.php?title=Branko_Radi%C4%8Devi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Branko Radičević — pagină inexistentă">Branko Radičević</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q540772" class="extiw" title="d:Q540772">d</a>), <a href="/wiki/%C4%90ura_Jak%C5%A1i%C4%87" title="Đura Jakšić">Đura Jakšić</a> , <a href="/wiki/Jovan_Jovanovi%C4%87_Zmaj" title="Jovan Jovanović Zmaj">Jovan Jovanović Zmaj</a> și <a href="/wiki/Laza_Kosti%C4%87" title="Laza Kostić">Laza Kostić</a> ca reprezentanții cei mai notabili, în timp ce a doua jumătate a secolului a fost marcată de scriitorii <a href="/wiki/Realism_literar" title="Realism literar">realiști</a>, cum ar fi <a href="/wiki/Milovan_Gli%C5%A1i%C4%87" title="Milovan Glišić">Milovan Glišić</a>, <a href="/wiki/Laza_Lazarevi%C4%87" title="Laza Lazarević">Laza Lazarević</a>, <a href="/wiki/Simo_Matavulj" title="Simo Matavulj">Simo Matavulj</a>, <a href="/wiki/Stevan_Sremac" title="Stevan Sremac">Stevan Sremac</a>, <a href="/wiki/Vojislav_Ili%C4%87" title="Vojislav Ilić">Vojislav Ilić</a>, <a href="/wiki/Branislav_Nu%C5%A1i%C4%87" class="mw-redirect" title="Branislav Nušić">Branislav Nušić</a>, <a href="/wiki/Radoje_Domanovi%C4%87" title="Radoje Domanović">Radoje Domanović</a> și <a href="/wiki/Borisav_Stankovi%C4%87" title="Borisav Stanković">Borisav Stanković</a>. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Stevan_Kragujevic,_Ivo_Andric_u_svom_domu.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Stevan_Kragujevic%2C_Ivo_Andric_u_svom_domu.JPG/220px-Stevan_Kragujevic%2C_Ivo_Andric_u_svom_domu.JPG" decoding="async" width="220" height="220" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Stevan_Kragujevic%2C_Ivo_Andric_u_svom_domu.JPG/330px-Stevan_Kragujevic%2C_Ivo_Andric_u_svom_domu.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Stevan_Kragujevic%2C_Ivo_Andric_u_svom_domu.JPG/440px-Stevan_Kragujevic%2C_Ivo_Andric_u_svom_domu.JPG 2x" data-file-width="2880" data-file-height="2880" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Ivo_Andri%C4%87" title="Ivo Andrić">Ivo Andrić</a>, scriitor sârb și <a href="/wiki/Premiul_Nobel_pentru_Literatur%C4%83" class="mw-redirect" title="Premiul Nobel pentru Literatură">laureat al premiului Nobel pentru Literatură în 1961</a>, în casa lui din <a href="/wiki/Belgrad" title="Belgrad">Belgrad</a> </figcaption></figure> Secolul al XX-lea a fost dominat de prozatorii <a href="/wiki/Me%C5%A1a_Selimovi%C4%87" title="Meša Selimović">Meša Selimović</a> (<a href="/w/index.php?title=Moartea_%C8%99i_dervi%C8%99ul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Moartea și dervișul — pagină inexistentă">Moartea și dervișul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1192882" class="extiw" title="d:Q1192882">d</a>)), <a href="/wiki/Milo%C5%A1_Crnjanski" title="Miloš Crnjanski">Miloš Crnjanski</a> (Migrații), <a href="/wiki/Isidora_Sekuli%C4%87" title="Isidora Sekulić">Isidora Sekulić</a> (Cronica unui cimitir de oraș mic), <a href="/wiki/Branko_%C4%86opi%C4%87" title="Branko Ćopić">Branko Ćopić</a> (<a href="/w/index.php?title=Vulturii_zboar%C4%83_devreme&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vulturii zboară devreme — pagină inexistentă">Vulturii zboară devreme</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6489915" class="extiw" title="d:Q6489915">d</a>)), <a href="/wiki/Borislav_Peki%C4%87" title="Borislav Pekić">Borislav Pekic</a> (Timpul miracolelor), <a href="/wiki/Danilo_Ki%C5%A1" title="Danilo Kiš">Danilo Kiš</a> (<a href="/w/index.php?title=Enciclopedia_mor%C8%9Bilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Enciclopedia morților — pagină inexistentă">Enciclopedia morților</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16266401" class="extiw" title="d:Q16266401">d</a>)), <a href="/wiki/Dobrica_%C4%86osi%C4%87" title="Dobrica Ćosić">Dobrica Ćosić</a> (<a href="/w/index.php?title=R%C4%83d%C4%83cinile&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rădăcinile — pagină inexistentă">Rădăcinile</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16086709" class="extiw" title="d:Q16086709">d</a>)), <a href="/w/index.php?title=Aleksandar_Ti%C5%A1ma&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aleksandar Tišma — pagină inexistentă">Aleksandar Tišma</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q699950" class="extiw" title="d:Q699950">d</a>), <a href="/wiki/Milorad_Pavi%C4%87" title="Milorad Pavić">Milorad Pavić</a> și alții.<a href="#cite_note-271">[270]</a><a href="#cite_note-272">[271]</a> Pavić este cel mai apreciat autor sârb de la începutul secolului al XXI-lea, mai ales pentru <a href="/wiki/Dic%C8%9Bionar_khazar" title="Dicționar khazar">Dicționarul Hazarilor</a> (Hazarski rečnik), tradus în 24 de limbi. Poeți notabili au fost <a href="/w/index.php?title=Milan_Raki%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Milan Rakić — pagină inexistentă">Milan Rakić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1288093" class="extiw" title="d:Q1288093">d</a>), <a href="/wiki/Jovan_Du%C4%8Di%C4%87" title="Jovan Dučić">Jovan Dučić</a>, <a href="/w/index.php?title=Vladislav_Petkovi%C4%87_Dis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vladislav Petković Dis — pagină inexistentă">Vladislav Petković Dis</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1256936" class="extiw" title="d:Q1256936">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Rastko_Petrovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rastko Petrović — pagină inexistentă">Rastko Petrović</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q9286452" class="extiw" title="d:Q9286452">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Stanislav_Vinaver&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stanislav Vinaver — pagină inexistentă">Stanislav Vinaver</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1252057" class="extiw" title="d:Q1252057">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Du%C5%A1an_Mati%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dušan Matić — pagină inexistentă">Dušan Matić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2177394" class="extiw" title="d:Q2177394">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Branko_Miljkovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Branko Miljković — pagină inexistentă">Branko Miljković</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1266428" class="extiw" title="d:Q1266428">d</a>), <a href="/wiki/Vasko_Popa" title="Vasko Popa">Vasko Popa</a>, <a href="/w/index.php?title=Oskar_Davi%C4%8Do&action=edit&redlink=1" class="new" title="Oskar Davičo — pagină inexistentă">Oskar Davičo</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q782418" class="extiw" title="d:Q782418">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Miodrag_Pavlovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Miodrag Pavlović — pagină inexistentă">Miodrag Pavlović</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q929359" class="extiw" title="d:Q929359">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Stevan_Rai%C4%8Dkovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stevan Raičković — pagină inexistentă">Stevan Raičković</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1265631" class="extiw" title="d:Q1265631">d</a>).<a href="#cite_note-273">[272]</a> Printre autorii contemporani notabili se numără <a href="/wiki/David_Albahari" title="David Albahari">David Albahari</a>, <a href="/w/index.php?title=Svetislav_Basara&action=edit&redlink=1" class="new" title="Svetislav Basara — pagină inexistentă">Svetislav Basara</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1250067" class="extiw" title="d:Q1250067">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Goran_Petrovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Goran Petrović — pagină inexistentă">Goran Petrović</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1289357" class="extiw" title="d:Q1289357">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Gordana_Kui%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gordana Kuić — pagină inexistentă">Gordana Kuić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1565362" class="extiw" title="d:Q1565362">d</a>), <a href="/wiki/Vuk_Dra%C5%A1kovi%C4%87" title="Vuk Drašković">Vuk Drašković</a> și <a href="/w/index.php?title=Vladislav_Bajac&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vladislav Bajac — pagină inexistentă">Vladislav Bajac</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16519927" class="extiw" title="d:Q16519927">d</a>). <a href="/wiki/Ivo_Andri%C4%87" title="Ivo Andrić">Ivo Andrić</a> (<a href="/wiki/E_un_pod_pe_Drina..." title="E un pod pe Drina...">E un pod pe Drina...</a>) este probabil cel mai cunoscut autor sârb;<a href="#cite_note-FOOTNOTESnel2004209-274">[273]</a> a fost distins cu <a href="/wiki/Premiul_Nobel_pentru_Literatur%C4%83" class="mw-redirect" title="Premiul Nobel pentru Literatură">Premiul Nobel pentru Literatură</a> în 1961. Cea mai îndrăgită față a literaturii sârbești a fost <a href="/wiki/Desanka_Maksimovi%C4%87" title="Desanka Maksimović">Desanka Maksimović</a>, care timp de șapte decenii a rămas prima doamnă a poeziei iugoslave.<a href="#cite_note-FOOTNOTEDeliso2009110-275">[274]</a><a href="#cite_note-FOOTNOTEVidan2016494-276">[275]</a><a href="#cite_note-FOOTNOTEHawkesworth200015-277">[276]</a><a href="#cite_note-FOOTNOTEHawkesworth2000203-278">[277]</a><a href="#cite_note-FOOTNOTEJuraga2002204-279">[278]</a> Ea este onorată cu statui și cu timbre poștale, și există străzi numite după ea.<a href="#cite_note-FOOTNOTELucić22_august_2007-280">[279]</a><a href="#cite_note-FOOTNOTEŠuberKaramanić2012327–328-281">[280]</a><a href="#cite_note-FOOTNOTELucić22_august_2007-280">[279]</a><a href="#cite_note-FOOTNOTEHaag2002124-282">[281]</a> Există 551 de biblioteci publice, dintre care cele mai mari sunt: <a href="/wiki/Biblioteca_Na%C8%9Bional%C4%83_a_Serbiei" title="Biblioteca Națională a Serbiei">Biblioteca Națională a Serbiei</a> din Belgrad cu fonduri de aproximativ 5 milioane de volume și Matica Srpska (cea mai veche instituție culturală sârbă, înființată în 1826) din Novi Sad, cu aproape 3,5 milioane de volume.<a href="#cite_note-283">[282]</a><a href="#cite_note-284">[283]</a> În 2010, au fost publicate 10.989 de cărți și broșuri.<a href="#cite_note-pod2.stat.gov.rs-110">[109]</a> Piața de carte este dominată de mai multe edituri majore, cum ar fi Laguna și Vulkan (ambele operând propriile lanțuri de librării), iar evenimentul central al industriei, <a href="/wiki/T%C3%A2rgul_de_Carte_de_la_Belgrad" title="Târgul de Carte de la Belgrad">Târgul de Carte de la Belgrad</a>, este cel mai vizitat eveniment cultural din Serbia, cu 158.128 de vizitatori în 2013.<a href="#cite_note-285">[284]</a> Punctul central al scenei literare este acordarea <a href="/w/index.php?title=Premiului_NIN&action=edit&redlink=1" class="new" title="Premiului NIN — pagină inexistentă">premiului NIN</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q944048" class="extiw" title="d:Q944048">d</a>), acordat în luna ianuarie a fiecărui an începând cu 1954 pentru cel mai bun roman nou publicat în limba sârbă (în perioada Iugoslaviei, în limba sârbo-croată).<a href="#cite_note-286">[285]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Muzică">Muzică</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=35" title="Modifică secțiunea: Muzică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=35" title="Edit section's source code: Muzică">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Fireworks_at_EXIT_Festival_2018.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bb/Fireworks_at_EXIT_Festival_2018.jpg/220px-Fireworks_at_EXIT_Festival_2018.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bb/Fireworks_at_EXIT_Festival_2018.jpg/330px-Fireworks_at_EXIT_Festival_2018.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bb/Fireworks_at_EXIT_Festival_2018.jpg/440px-Fireworks_at_EXIT_Festival_2018.jpg 2x" data-file-width="2048" data-file-height="1367" /></a><figcaption> Arena de Dans la Festivalul Exit 2018, proclamat oficial ca „Cel mai bun Festival European Major” la EU Festival Awards </figcaption></figure> Compozitorul și <a href="/wiki/Muzicologie" title="Muzicologie">muzicologul</a> <a href="/wiki/Stevan_Mokranjac" title="Stevan Mokranjac">Stevan Mokranjac</a> este considerat fondatorul muzicii moderne sârbe.<a href="#cite_note-287">[286]</a><a href="#cite_note-288">[287]</a> Compozitorii sârbi ai primei generații <a href="/w/index.php?title=Petar_Konjovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Petar Konjović — pagină inexistentă">Petar Konjović</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1289465" class="extiw" title="d:Q1289465">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Stevan_Hristi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stevan Hristić — pagină inexistentă">Stevan Hristić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1284260" class="extiw" title="d:Q1284260">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Miloje_Milojevi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Miloje Milojević — pagină inexistentă">Miloje Milojević</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1564798" class="extiw" title="d:Q1564798">d</a>) au menținut expresia națională și au modernizat romantismul în direcția impresionismului. Alți compozitori <a href="/wiki/Muzic%C4%83_clasic%C4%83" title="Muzică clasică">clasici</a> sârbi au fost <a href="/w/index.php?title=Isidor_Baji%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Isidor Bajić — pagină inexistentă">Isidor Bajić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1272596" class="extiw" title="d:Q1272596">d</a>), <a href="/wiki/Stanislav_Bini%C4%8Dki" title="Stanislav Binički">Stanislav Binički</a> și <a href="/w/index.php?title=Josif_Marinkovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Josif Marinković — pagină inexistentă">Josif Marinković</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6117614" class="extiw" title="d:Q6117614">d</a>).<a href="#cite_note-289">[288]</a> Există trei opere în Serbia: <a href="/w/index.php?title=Opera_Teatrului_Na%C8%9Bional&action=edit&redlink=1" class="new" title="Opera Teatrului Național — pagină inexistentă">Opera Teatrului Național</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1847119" class="extiw" title="d:Q1847119">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Opera_Madlenianum&action=edit&redlink=1" class="new" title="Opera Madlenianum — pagină inexistentă">Opera Madlenianum</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1157542" class="extiw" title="d:Q1157542">d</a>), ambele în Belgrad, și <a href="/w/index.php?title=Opera_Teatrului_Na%C8%9Bional_S%C3%A2rb&action=edit&redlink=1" class="new" title="Opera Teatrului Național Sârb — pagină inexistentă">Opera Teatrului Național Sârb</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1287731" class="extiw" title="d:Q1287731">d</a>) din Novi Sad. În țară funcționează patru orchestre simfonice: <a href="/wiki/Orchestra_Filarmonic%C4%83_din_Belgrad" title="Orchestra Filarmonică din Belgrad">Orchestra Filarmonicii din Belgrad</a>, <a href="/w/index.php?title=Orchestra_Simfonic%C4%83_Ni%C5%A1&action=edit&redlink=1" class="new" title="Orchestra Simfonică Niš — pagină inexistentă">Orchestra Simfonică Niš</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7042339" class="extiw" title="d:Q7042339">d</a>), Orchestra Simfonică a Radio Televiziunii Serbia și Orchestra Filarmonicii Novi Sad. Corul Radio-Televiziunii Sârbe este ansamblul vocal principal din țară.<a href="#cite_note-290">[289]</a> <a href="/w/index.php?title=BEMUS&action=edit&redlink=1" class="new" title="BEMUS — pagină inexistentă">BEMUS</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3070610" class="extiw" title="d:Q3070610">d</a>) este unul dintre cele mai proeminente festivaluri de muzică clasică din Europa de Sud-Est. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Filip_Visnjic_guslar.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/Filip_Visnjic_guslar.jpg/170px-Filip_Visnjic_guslar.jpg" decoding="async" width="170" height="266" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/Filip_Visnjic_guslar.jpg/255px-Filip_Visnjic_guslar.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/Filip_Visnjic_guslar.jpg/340px-Filip_Visnjic_guslar.jpg 2x" data-file-width="344" data-file-height="539" /></a><figcaption><a href="/wiki/Filip_Vi%C5%A1nji%C4%87" title="Filip Višnjić">Filip Višnjić</a> cântând la <a href="/w/index.php?title=Guzl%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guzlă — pagină inexistentă">guzlă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q669370" class="extiw" title="d:Q669370">d</a>)</figcaption></figure> Muzica tradițională sârbă include diferite tipuri de <a href="/wiki/Cimpoi" title="Cimpoi">cimpoaie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q8347" class="extiw" title="d:Q8347">d</a>), <a href="/wiki/Flaut" title="Flaut">fluiere</a>, <a href="/w/index.php?title=Cornuri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cornuri — pagină inexistentă">cornuri</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2665724" class="extiw" title="d:Q2665724">d</a>), <a href="/wiki/Trompet%C4%83" title="Trompetă">trompete</a>, <a href="/wiki/L%C4%83ut%C4%83" title="Lăută">lăute</a>, <a href="/wiki/Psalterium" title="Psalterium">țitere</a>, tobe și țambale. <a href="/w/index.php?title=Kolo_(dans)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kolo (dans) — pagină inexistentă">Kolo</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1076115" class="extiw" title="d:Q1076115">d</a>) este dansul tradițional popular colectiv, care are <a href="/w/index.php?title=Un_num%C4%83r_de_variet%C4%83%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Un număr de varietăți — pagină inexistentă">un număr de varietăți</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6435991" class="extiw" title="d:Q6435991">d</a>) în toate regiunile. Cele mai populare sunt cele din regiunea <a href="/wiki/U%C5%BEice" title="Užice">Užice</a> și Morava. <a href="/w/index.php?title=Poemele_epice_s%C3%A2rbe%C8%99ti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Poemele epice sârbești — pagină inexistentă">Poezia epică poetică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1277508" class="extiw" title="d:Q1277508">d</a>) a fost o parte integrantă a muzicii sârbe și balcanice timp de secole. În regiunile muntoase ale Serbiei, aceste poezii lungi sunt de obicei acompaniate de o vioară cu o singură coardă, numită <a href="/w/index.php?title=Guzl%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guzlă — pagină inexistentă">guzlă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q669370" class="extiw" title="d:Q669370">d</a>) și se preocupă de teme din istorie și mitologie. La curtea regelui <a href="/wiki/%C8%98tefan_I_Prvoven%C4%8Dani" title="Ștefan I Prvovenčani">Ștefan I Prvovenčani</a> din secolul al XIII-lea sunt consemnate cântări din guzlă. <a href="#cite_note-291">[290]</a> <a href="/w/index.php?title=Muzica_pop_%C3%AEn_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muzica pop în Serbia — pagină inexistentă">Muzica pop</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q23808076" class="extiw" title="d:Q23808076">d</a>) are o mare popularitate. <a href="/wiki/%C5%BDeljko_Joksimovi%C4%87" title="Željko Joksimović">Željko Joksimović</a> a câștigat locul doi la <a href="/wiki/Concursul_Muzical_Eurovision_2004" title="Concursul Muzical Eurovision 2004">concursul de cântec Eurovision 2004,</a> iar <a href="/wiki/Marija_%C5%A0erifovi%C4%87" title="Marija Šerifović">Marija Šerifović</a> a reușit să câștige <a href="/wiki/Concursul_Muzical_Eurovision_2007" title="Concursul Muzical Eurovision 2007">concursul de cântec Eurovision 2007</a> cu melodia „<a href="/wiki/Molitva" title="Molitva">Molitva</a>”, și ca urmare Serbia a fost gazda <a href="/wiki/Concursul_Muzical_Eurovision_2008" title="Concursul Muzical Eurovision 2008">ediției 2008</a> a concursului. Printre cei mai cunoscuți cântăreți pop se numără <a href="/w/index.php?title=%C4%90or%C4%91e_Bala%C5%A1evi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Đorđe Balašević — pagină inexistentă">Đorđe Balašević</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q342045" class="extiw" title="d:Q342045">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Goca_Tr%C5%BEan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Goca Tržan — pagină inexistentă">Goca Tržan</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q468970" class="extiw" title="d:Q468970">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Zdravko_%C4%8Coli%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zdravko Čolić — pagină inexistentă">Zdravko Čolić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q169179" class="extiw" title="d:Q169179">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Aleksandra_Radovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aleksandra Radović — pagină inexistentă">Aleksandra Radović</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2500432" class="extiw" title="d:Q2500432">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Vlado_Georgiev&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vlado Georgiev — pagină inexistentă">Vlado Georgiev</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2846562" class="extiw" title="d:Q2846562">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Jelena_Toma%C5%A1evi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jelena Tomašević — pagină inexistentă">Jelena Tomašević</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q232748" class="extiw" title="d:Q232748">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Nata%C5%A1a_Bekvalac&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nataša Bekvalac — pagină inexistentă">Nataša Bekvalac</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q469538" class="extiw" title="d:Q469538">d</a>) . <a href="/w/index.php?title=Rock-ul_s%C3%A2rbesc&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rock-ul sârbesc — pagină inexistentă">Rock-ul sârbesc</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7452955" class="extiw" title="d:Q7452955">d</a>) care a fost în anii 1960, 1970 și 1980, făcea parte din <a href="/w/index.php?title=Scena_rock_iugoslav%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Scena rock iugoslavă — pagină inexistentă">scena rock iugoslavă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3908429" class="extiw" title="d:Q3908429">d</a>), a fost destul de bine dezvoltat, cu diferite genuri de rock și a fost bine acoperit de presă, printre care numeroase reviste, emisiuni radio și TV. În anii 1990 și 2000, popularitatea muzicii rock a scăzut în Serbia și, deși mai multe formații importante au reușit să-și susțină popularitatea, s-a dezvoltat o scenă muzicală <a href="/wiki/Muzic%C4%83_underground" title="Muzică underground">underground</a> și <a href="/wiki/Muzic%C4%83_indie" title="Muzică indie">independentă</a>. Anii 2000 au adus o revigorare a scenei mainstream și apariția unui număr mare de formații notabile. Cele mai notabile grupări și artiști rock sârbi sunt <a href="/w/index.php?title=Bajaga_i_Instruktori&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bajaga i Instruktori — pagină inexistentă">Bajaga i Instruktori</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q804090" class="extiw" title="d:Q804090">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Discipina_Ki%C4%8Dme&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discipina Kičme — pagină inexistentă">Discipina Kičme</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3504458" class="extiw" title="d:Q3504458">d</a>), <a href="/wiki/Ekatarina_Velika" title="Ekatarina Velika">Ekatarina Velika</a>, <a href="/w/index.php?title=Elektri%C4%8Dni_Orgazam&action=edit&redlink=1" class="new" title="Električni Orgazam — pagină inexistentă">Električni Orgazam</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q432687" class="extiw" title="d:Q432687">d</a>), <a href="/wiki/Eva_Braun" title="Eva Braun">Eva Braun</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q958872" class="extiw" title="d:Q958872">d</a>), <a href="/wiki/Kerber" class="mw-redirect" title="Kerber">Kerber</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q432708" class="extiw" title="d:Q432708">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Neverne_Bebe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Neverne Bebe — pagină inexistentă">Neverne Bebe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1982209" class="extiw" title="d:Q1982209">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Partibrejkers&action=edit&redlink=1" class="new" title="Partibrejkers — pagină inexistentă">Partibrejkers</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1288404" class="extiw" title="d:Q1288404">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Ritam_Nereda&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ritam Nereda — pagină inexistentă">Ritam Nereda</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7336630" class="extiw" title="d:Q7336630">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Orthodox_Celts&action=edit&redlink=1" class="new" title="Orthodox Celts — pagină inexistentă">Orthodox Celts</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q820985" class="extiw" title="d:Q820985">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Rambo_Amadeus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rambo Amadeus — pagină inexistentă">Rambo Amadeus</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q149074" class="extiw" title="d:Q149074">d</a>), <a href="/wiki/Riblja_%C4%8Corba" title="Riblja Čorba">Riblja Čorba</a>, <a href="/wiki/SARS" class="mw-redirect" title="SARS">SARS</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1271249" class="extiw" title="d:Q1271249">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Smak&action=edit&redlink=1" class="new" title="Smak — pagină inexistentă">Smak</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q479912" class="extiw" title="d:Q479912">d</a>), <a href="/wiki/Van_Gogh" class="mw-redirect" title="Van Gogh">Van Gogh</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1272723" class="extiw" title="d:Q1272723">d</a>), <a href="/w/index.php?title=YU_grupa&action=edit&redlink=1" class="new" title="YU grupa — pagină inexistentă">YU grupa</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q432697" class="extiw" title="d:Q432697">d</a>) și altele. Muzica populară în forma sa originară a fost un stil de muzică proeminent după <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a> după succesul timpuriu al lui <a href="/w/index.php?title=Sofka_Nikoli%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sofka Nikolić — pagină inexistentă">Sofka Nikolić</a>. Muzica a fost promovată în continuare de Danica Obrenić, Anđelija Milić, <a href="/w/index.php?title=Nada_Mamula&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nada Mamula — pagină inexistentă">Nada Mamula</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q452785" class="extiw" title="d:Q452785">d</a>) și chiar mai târziu, în anii '60 și '70, cu vedete precum <a href="/wiki/Silvana_Armenuli%C4%87" title="Silvana Armenulić">Silvana Armenulić</a>, <a href="/w/index.php?title=Toma_Zdravkovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Toma Zdravković — pagină inexistentă">Toma Zdravković</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q337673" class="extiw" title="d:Q337673">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Lepa_Luki%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lepa Lukić — pagină inexistentă">Lepa Lukić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1267163" class="extiw" title="d:Q1267163">d</a>), Vasilija Radojčić, Vida Pavlović și Gordana Stojićević. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:ESC_2007_Serbia_-_Marija_Serifovic_-_Molitva.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/15/ESC_2007_Serbia_-_Marija_Serifovic_-_Molitva.jpg/220px-ESC_2007_Serbia_-_Marija_Serifovic_-_Molitva.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/15/ESC_2007_Serbia_-_Marija_Serifovic_-_Molitva.jpg/330px-ESC_2007_Serbia_-_Marija_Serifovic_-_Molitva.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/15/ESC_2007_Serbia_-_Marija_Serifovic_-_Molitva.jpg/440px-ESC_2007_Serbia_-_Marija_Serifovic_-_Molitva.jpg 2x" data-file-width="1500" data-file-height="1000" /></a><figcaption> Serbia a câștigat <a href="/wiki/Concursul_Muzical_Eurovision_2007" title="Concursul Muzical Eurovision 2007">Concursul Eurovision 2007</a> </figcaption></figure> Subgenul manelelor (denumite <a href="/wiki/Turbo-folk" class="mw-redirect" title="Turbo-folk">turbo-folk</a>) s-a dezvoltat în Serbia la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990 și de atunci s-a bucurat de o popularitate imensă prin artiști ca <a href="/wiki/Dragana_Mirkovi%C4%87" title="Dragana Mirković">Dragana Mirković</a>, <a href="/w/index.php?title=Zorica_Brunclik&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zorica Brunclik — pagină inexistentă">Zorica Brunclik</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6770664" class="extiw" title="d:Q6770664">d</a>), <a href="/w/index.php?title=%C5%A0aban_%C5%A0auli%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Šaban Šaulić — pagină inexistentă">Šaban Šaulić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q390888" class="extiw" title="d:Q390888">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Ana_Bekuta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ana Bekuta — pagină inexistentă">Ana Bekuta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7583151" class="extiw" title="d:Q7583151">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Sinan_Saki%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sinan Sakić — pagină inexistentă">Sinan Sakić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1970575" class="extiw" title="d:Q1970575">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Vesna_Zmijanac&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vesna Zmijanac — pagină inexistentă">Vesna Zmijanac</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q453098" class="extiw" title="d:Q453098">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Mile_Kiti%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mile Kitić — pagină inexistentă">Mile Kitić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1285105" class="extiw" title="d:Q1285105">d</a>), Snežana Đurišić, <a href="/w/index.php?title=%C5%A0emsa_Suljakovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Šemsa Suljaković — pagină inexistentă">Šemsa Suljaković</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q391417" class="extiw" title="d:Q391417">d</a>) și <a href="/wiki/Nada_Top%C4%8Dagi%C4%87" title="Nada Topčagić">Nada Topčagić</a>. El este un amestec de <a href="/wiki/Muzic%C4%83_popular%C4%83" title="Muzică populară">muzică populară</a> cu elemente <a href="/wiki/Muzic%C4%83_pop" title="Muzică pop">pop</a> și / sau de <a href="/wiki/Muzic%C4%83_dance" title="Muzică dance">dans</a> și poate fi văzută un hibrid obținut prin urbanizarea și orientalizarea muzicii populare. În ultima perioadă, turbo-folk-ul conține și elemente de muzică pop, iar câțiva artiști au fost atribuiți unui gen pop-folk. Cei mai cunoscuți dintre aceștia sunt <a href="/wiki/Ceca_(c%C3%A2nt%C4%83rea%C8%9B%C4%83)" class="mw-redirect" title="Ceca (cântăreață)">Ceca</a>, <a href="/wiki/Jelena_Karleu%C5%A1a" title="Jelena Karleuša">Jelena Karleuša</a>, <a href="/w/index.php?title=Aleksandar_Vuksanovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aleksandar Vuksanović — pagină inexistentă">Aleksandar Vuksanović</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q337143" class="extiw" title="d:Q337143">d</a>), <a href="/wiki/Seka_Aleksi%C4%87" title="Seka Aleksić">Seka Aleksić</a>, <a href="/w/index.php?title=Dara_Bubamara&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dara Bubamara — pagină inexistentă">Dara Bubamara</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q271708" class="extiw" title="d:Q271708">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Indira_Radi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Indira Radić — pagină inexistentă">Indira Radić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q267822" class="extiw" title="d:Q267822">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Sa%C5%A1a_Mati%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Saša Matić — pagină inexistentă">Saša Matić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1495124" class="extiw" title="d:Q1495124">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Viki_Miljkovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Viki Miljković — pagină inexistentă">Viki Miljković</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q468963" class="extiw" title="d:Q468963">d</a>), <a href="/wiki/Stoja" class="mw-redirect" title="Stoja">Stoja</a> și <a href="/wiki/Lepa_Brena" title="Lepa Brena">Lepa Brena</a>, poate cea mai cunoscută din fosta <a href="/wiki/Iugoslavia" title="Iugoslavia">Iugoslavie</a>. <a href="/w/index.php?title=Balkan_Brass&action=edit&redlink=1" class="new" title="Balkan Brass — pagină inexistentă">Balkan Brass</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q805044" class="extiw" title="d:Q805044">d</a>) sau truba („trompetă”) este și el un gen popular, mai ales în Serbia centrală și sudică, de unde este originar. Muzica își are tradiția din <a href="/wiki/Prima_R%C4%83scoal%C4%83_S%C3%A2rb%C4%83" title="Prima Răscoală Sârbă">Prima Răscoală Sârbă</a>. Trompeta a fost folosită ca un instrument militar pentru a trezi și aduna soldații și a anunța bătălii, dar a devenit instrument de divertisment în timpul perioadelor de pace, deoarece soldații o foloseau și pentru a reda cântece populare cunoscute. Când războiul s-a încheiat și soldații s-au întors la viața rurală, muzica a intrat în viața civilă și, în cele din urmă, a devenit stil muzical, cântat la nașteri, botezuri, nunți și înmormântări. Există două varietăți principale ale genului, unul din vestul Serbiei și celălalt din sudul Serbiei. Cel mai cunoscut muzician al genului este <a href="/w/index.php?title=Boban_Markovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Boban Marković — pagină inexistentă">Boban Marković</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q772645" class="extiw" title="d:Q772645">d</a>), de asemenea unul dintre cele mai mari nume din lumea formațiilor moderne de instrumente de suflat. Cele mai populare festivaluri de muzică sunt <a href="/w/index.php?title=Festivalul_de_Trompete_Gu%C4%8Da&action=edit&redlink=1" class="new" title="Festivalul de Trompete Guča — pagină inexistentă">Festivalul de Trompete Guča</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1291927" class="extiw" title="d:Q1291927">d</a>) cu peste 300.000 de vizitatori anuali și <a href="/w/index.php?title=Festivalul_EXIT&action=edit&redlink=1" class="new" title="Festivalul EXIT — pagină inexistentă">EXIT</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1032197" class="extiw" title="d:Q1032197">d</a>) din Novi Sad (titlul de „Cel mai bun festival european” în 2007 decernat de UK Festival Awards și Yourope — Asociația Europeană a celor mai mari 40 de festivaluri din Europa).<a href="#cite_note-292">[291]</a><a href="#cite_note-293">[292]</a> Alte festivaluri sunt <a href="/w/index.php?title=Festivalul_de_Jazz_Ni%C5%A1ville&action=edit&redlink=1" class="new" title="Festivalul de Jazz Nišville — pagină inexistentă">Festivalul de Jazz Nišville</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7041168" class="extiw" title="d:Q7041168">d</a>) din Niš și festivalul rock <a href="/w/index.php?title=Gitarijada&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gitarijada — pagină inexistentă">Gitarijada</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1527690" class="extiw" title="d:Q1527690">d</a>) din Zaječar. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Teatru_și_film">Teatru și film</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=36" title="Modifică secțiunea: Teatru și film" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=36" title="Edit section's source code: Teatru și film">modificare sursă</a>]</div> Serbia are o tradiție teatrală bine stabilită, iar <a href="/w/index.php?title=Joakim_Vuji%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Joakim Vujić — pagină inexistentă">Joakim Vujić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1269140" class="extiw" title="d:Q1269140">d</a>) este considerat fondatorul teatrului modern sârb.<a href="#cite_note-Joakim-294">[293]</a> Serbia are 38 teatre profesioniste, dintre care cele mai importante sunt <a href="/wiki/Teatrul_Na%C8%9Bional" class="mw-disambig" title="Teatrul Național">Teatrul Național</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1847119" class="extiw" title="d:Q1847119">d</a>) din Belgrad, <a href="/w/index.php?title=Teatrul_Na%C8%9Bional_S%C3%A2rb&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teatrul Național Sârb — pagină inexistentă">Teatrul Național Sârb</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1287731" class="extiw" title="d:Q1287731">d</a>) din Novi Sad, <a href="/w/index.php?title=Teatrul_Na%C8%9Bional_din_Subotica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teatrul Național din Subotica — pagină inexistentă">Teatrul Național din Subotica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q719203" class="extiw" title="d:Q719203">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Teatrul_Na%C8%9Bional_din_Ni%C5%A1&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teatrul Național din Niš — pagină inexistentă">Teatrul Național din Niš</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3527888" class="extiw" title="d:Q3527888">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Princely_Serbian_Theatre&action=edit&redlink=1" class="new" title="Princely Serbian Theatre — pagină inexistentă">Princely Serbian Theatre</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2661062" class="extiw" title="d:Q2661062">d</a>) din Kragujevac (cel mai vechi teatru din Serbia, înființat în 1835). <a href="/w/index.php?title=Festivalul_Interna%C8%9Bional_de_Teatru_de_la_Belgrad&action=edit&redlink=1" class="new" title="Festivalul Internațional de Teatru de la Belgrad — pagină inexistentă">Festivalul Internațional de Teatru de la Belgrad - BITEF</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q818579" class="extiw" title="d:Q818579">d</a>), fondat în 1967, este unul dintre cele mai vechi festivaluri de teatru din lume și a devenit unul dintre cele cinci mari festivaluri europene.<a href="#cite_note-295">[294]</a> <a href="/w/index.php?title=Sterijino_pozorje&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sterijino pozorje — pagină inexistentă">Sterijino pozorje</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3437270" class="extiw" title="d:Q3437270">d</a>) este, pe de altă parte, un festival care prezintă spectacole naționale de teatru. Cei mai importanți dramaturgi sârbi au fost <a href="/wiki/Jovan_Sterija_Popovi%C4%87" title="Jovan Sterija Popović">Jovan Sterija Popović</a> și <a href="/wiki/Branislav_Nu%C5%A1i%C4%87" class="mw-redirect" title="Branislav Nušić">Branislav Nušić</a>, iar nume cunoscute din ziua de azi sunt <a href="/w/index.php?title=Du%C5%A1an_Kova%C4%8Devi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dušan Kovačević — pagină inexistentă">Dušan Kovačević</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q929016" class="extiw" title="d:Q929016">d</a>) și <a href="/wiki/Biljana_Srbljanovi%C4%87" title="Biljana Srbljanović">Biljana Srbljanović</a>. <a href="#cite_note-296">[295]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Emir_Kusturica_at_Guadalajara_film_festival_2009.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Emir_Kusturica_at_Guadalajara_film_festival_2009.jpg/170px-Emir_Kusturica_at_Guadalajara_film_festival_2009.jpg" decoding="async" width="170" height="227" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Emir_Kusturica_at_Guadalajara_film_festival_2009.jpg/255px-Emir_Kusturica_at_Guadalajara_film_festival_2009.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Emir_Kusturica_at_Guadalajara_film_festival_2009.jpg/340px-Emir_Kusturica_at_Guadalajara_film_festival_2009.jpg 2x" data-file-width="2592" data-file-height="3456" /></a><figcaption><a href="/wiki/Emir_Kusturica" title="Emir Kusturica">Emir Kusturica</a>, cel mai renumit regizor de film sârb, a câștigat de două ori <a href="/wiki/Palme_d%27Or" title="Palme d'Or">Palme d'Or</a> la <a href="/wiki/Festivalul_Interna%C8%9Bional_de_Film_de_la_Cannes" title="Festivalul Internațional de Film de la Cannes">Festivalul de Film de la Cannes</a></figcaption></figure> <a href="/w/index.php?title=Cinematografia_s%C3%A2rb%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cinematografia sârbă — pagină inexistentă">Cinematografia sârbă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2331652" class="extiw" title="d:Q2331652">d</a>) este una dintre cele mai dinamice cinematografii europene mici. Industria cinematografică a Serbiei este puternic subvenționată de guvern, în principal prin granturi aprobate de Centrul de Film al Serbiei. În 2011, au fost produse 17 filme de lung metraj.<a href="#cite_note-297">[296]</a> Există 22 de cinematografe funcționale în țară, dintre care 12 <a href="/w/index.php?title=Multiplexuri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Multiplexuri — pagină inexistentă">multiplexuri</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1153108" class="extiw" title="d:Q1153108">d</a>), cu o participare totală de peste 2,6 milioane. Un procent relativ ridicat, de 32,3% din totalul biletelor vândute, este pentru filme sârbești.<a href="#cite_note-298">[297]</a><a href="#cite_note-299">[298]</a> <a href="/w/index.php?title=Studiourile_PFI&action=edit&redlink=1" class="new" title="Studiourile PFI — pagină inexistentă">Studiourile PFI</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7196030" class="extiw" title="d:Q7196030">d</a>) situate în <a href="/w/index.php?title=%C5%A0imanovci&action=edit&redlink=1" class="new" title="Šimanovci — pagină inexistentă">Šimanovci</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1065816" class="extiw" title="d:Q1065816">d</a>) sunt în prezent singurul complex de studiouri din Serbia; este format din 9 scene sonore de ultimă oră și atrage în principal producții internaționale, în special din America și Europa de Vest.<a href="#cite_note-300">[299]</a> <a href="/w/index.php?title=Arhiva_Iugoslav%C4%83_de_Film&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhiva Iugoslavă de Film — pagină inexistentă">Arhiva Iugoslavă de Film</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2860466" class="extiw" title="d:Q2860466">d</a>) aparține acum Serbiei - și cuprinde peste 95 de mii de filmări, fiind una dintre cele mai mari cinci arhive de filme din lume.<a href="#cite_note-301">[300]</a> Cinematografia sârbă datează de la 1896, odată cu lansarea celui mai vechi film din Balcani, <a href="/w/index.php?title=Via%C8%9Ba_%C8%99i_faptele_nemuritorului_Vo%C5%BEd_Kara%C4%91or%C4%91e&action=edit&redlink=1" class="new" title="Viața și faptele nemuritorului Vožd Karađorđe — pagină inexistentă">Viața și faptele nemuritorului Vožd Karađorđe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4846689" class="extiw" title="d:Q4846689">d</a>), o biografie despre liderul revoluționar sârb, <a href="/wiki/Kara%C4%91or%C4%91e_Petrovi%C4%87" title="Karađorđe Petrović">Karađorđe</a>.<a href="#cite_note-302">[301]</a><a href="#cite_note-303">[302]</a> Cel mai renumit regizor sârb este <a href="/wiki/Emir_Kusturica" title="Emir Kusturica">Emir Kusturica,</a> care a câștigat două <a href="/wiki/Palme_d%27Or" title="Palme d'Or">Palme d'Or</a> pentru cel mai bun film de film la Festivalul de Film de la <a href="/wiki/Festivalul_Interna%C8%9Bional_de_Film_de_la_Cannes" title="Festivalul Internațional de Film de la Cannes">Cannes</a>, pentru <a href="/wiki/Tata_%C3%AEn_c%C4%83l%C4%83torie_de_afaceri" title="Tata în călătorie de afaceri">Tata în călătorie de afaceri</a> din 1985 și apoi pentru <a href="/wiki/Underground_(film)" title="Underground (film)">Underground</a> din 1995.<a href="#cite_note-304">[303]</a> Alți regizori de renume sunt <a href="/w/index.php?title=Goran_Paskaljevi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Goran Paskaljević — pagină inexistentă">Goran Paskaljević</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1284560" class="extiw" title="d:Q1284560">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Du%C5%A1an_Makavejev&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dušan Makavejev — pagină inexistentă">Dušan Makavejev</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q357316" class="extiw" title="d:Q357316">d</a>), <a href="/w/index.php?title=%C5%BDelimir_%C5%BDilnik&action=edit&redlink=1" class="new" title="Želimir Žilnik — pagină inexistentă">Želimir Žilnik</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1264297" class="extiw" title="d:Q1264297">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Goran_Markovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Goran Marković — pagină inexistentă">Goran Marković</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2378699" class="extiw" title="d:Q2378699">d</a>), <a href="/wiki/Sr%C4%91an_Dragojevi%C4%87" title="Srđan Dragojević">Srdjan Dragojević</a> și <a href="/w/index.php?title=Srdan_Golubovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Srdan Golubović — pagină inexistentă">Srdan Golubović</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3495210" class="extiw" title="d:Q3495210">d</a>), printre alții. <a href="/w/index.php?title=Steve_Tesich&action=edit&redlink=1" class="new" title="Steve Tesich — pagină inexistentă">Steve Tesich</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q709583" class="extiw" title="d:Q709583">d</a>), scenarist sârbo-american, a câștigat <a href="/wiki/Premiile_Oscar" title="Premiile Oscar">premiul Oscar</a> pentru <a href="/wiki/Premiul_Oscar_pentru_cel_mai_bun_scenariu_original" title="Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu original">cel mai bun scenariu original</a> în 1979 pentru filmul <a href="/w/index.php?title=Breaking_Away&action=edit&redlink=1" class="new" title="Breaking Away — pagină inexistentă">Breaking Away</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q731082" class="extiw" title="d:Q731082">d</a>). Unele dintre cele mai proeminente vedete de film din Serbia au lăsat un patrimoniu valoros în cinematografia Iugoslaviei. Mențiuni notabile sunt <a href="/w/index.php?title=Zoran_Radmilovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zoran Radmilović — pagină inexistentă">Zoran Radmilović</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1287242" class="extiw" title="d:Q1287242">d</a>), <a href="/wiki/Pavle_Vuisi%C4%87" title="Pavle Vuisić">Pavle Vuisić</a>, <a href="/w/index.php?title=Radmila_Savi%C4%87evi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Radmila Savićević — pagină inexistentă">Radmila Savićević</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2444244" class="extiw" title="d:Q2444244">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Olivera_Markovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Olivera Marković — pagină inexistentă">Olivera Marković</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q299979" class="extiw" title="d:Q299979">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Mija_Aleksi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mija Aleksić — pagină inexistentă">Mija Aleksić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q432858" class="extiw" title="d:Q432858">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Miodrag_Petrovi%C4%87_%C4%8Ckalja&action=edit&redlink=1" class="new" title="Miodrag Petrović Čkalja — pagină inexistentă">Miodrag Petrović Čkalja</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1283682" class="extiw" title="d:Q1283682">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Ru%C5%BEica_Soki%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ružica Sokić — pagină inexistentă">Ružica Sokić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12758418" class="extiw" title="d:Q12758418">d</a>), <a href="/wiki/Bata_%C5%BDivojinovi%C4%87" title="Bata Živojinović">Bata Živojinović</a>, <a href="/w/index.php?title=Danilo_Stojkovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Danilo Stojković — pagină inexistentă">Danilo Stojković</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q213193" class="extiw" title="d:Q213193">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Seka_Sabli%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Seka Sablić — pagină inexistentă">Seka Sablić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1253391" class="extiw" title="d:Q1253391">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Olivera_Katarina&action=edit&redlink=1" class="new" title="Olivera Katarina — pagină inexistentă">Olivera Katarina</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q439686" class="extiw" title="d:Q439686">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Dragan_Nikoli%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dragan Nikolić — pagină inexistentă">Dragan Nikolić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1252125" class="extiw" title="d:Q1252125">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Mira_Stupica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mira Stupica — pagină inexistentă">Mira Stupica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1252067" class="extiw" title="d:Q1252067">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Nikola_Simi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nikola Simić — pagină inexistentă">Nikola Simić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q213429" class="extiw" title="d:Q213429">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Bora_Todorovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bora Todorović — pagină inexistentă">Bora Todorović</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1250100" class="extiw" title="d:Q1250100">d</a>), și altii. <a href="/wiki/Milena_Dravi%C4%87" title="Milena Dravić">Milena Dravić</a> este cea mai celebrită actriță din cinematografia sârbă. Actrița a câștigat premiul pentru <a href="/w/index.php?title=Cea_mai_buna_actri%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cea mai buna actriță — pagină inexistentă">cea mai buna actriță</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q840286" class="extiw" title="d:Q840286">d</a>) la <a href="/wiki/Festivalul_Interna%C8%9Bional_de_Film_de_la_Cannes" title="Festivalul Internațional de Film de la Cannes">Festivalul de Film de la Cannes</a> în 1980. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Mass-media">Mass-media</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=37" title="Modifică secțiunea: Mass-media" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=37" title="Edit section's source code: Mass-media">modificare sursă</a>]</div> Libertatea presei și libertatea de exprimare sunt garantate de <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Serbiei" title="Constituția Serbiei">Constituția Serbiei</a>.<a href="#cite_note-305">[304]</a> Serbia este clasată pe locul 54 din 180 de țări în raportul <a href="/wiki/Indicele_libert%C4%83%C8%9Bii_presei" title="Indicele libertății presei">privind libertatea presei</a> din 2014<a href="/wiki/Indicele_libert%C4%83%C8%9Bii_presei" title="Indicele libertății presei">,</a> realizat de <a href="/wiki/Reporteri_f%C4%83r%C4%83_frontiere" title="Reporteri fără frontiere">Reporteri fără Frontiere</a>.<a href="#cite_note-306">[305]</a> Ambele rapoarte au remarcat faptul că mass-media și jurnaliștii continuă să facă față presiunii partizane și guvernamentale asupra politicilor editoriale. Cu toate acestea, mass-media este acum mult mai dependentă de contractele de publicitate și de subvențiile guvernamentale pentru a supraviețui financiar.<a href="#cite_note-307">[306]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Avala_Tower.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/24/Avala_Tower.jpg/170px-Avala_Tower.jpg" decoding="async" width="170" height="227" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/24/Avala_Tower.jpg/255px-Avala_Tower.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/24/Avala_Tower.jpg/340px-Avala_Tower.jpg 2x" data-file-width="1500" data-file-height="2000" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Turnul_Avala&action=edit&redlink=1" class="new" title="Turnul Avala — pagină inexistentă">Turnul Avala</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1258275" class="extiw" title="d:Q1258275">d</a>), cel mai înalt turn din Balcani</figcaption></figure> Potrivit AGB Nielsen Research în 2009, sârbii urmăresc, în medie, cinci ore de televiziune pe zi, cea mai mare medie din Europa.<a href="#cite_note-308">[307]</a> Există șapte canale de televiziune gratuite la nivel național, <a href="/wiki/Radio_Televiziunea_S%C3%A2rb%C4%83" title="Radio Televiziunea Sârbă">Radioteleviziunea publică a Serbiei (RTS)</a> operând trei dintre ele (<a href="/w/index.php?title=RTS1&action=edit&redlink=1" class="new" title="RTS1 — pagină inexistentă">RTS1</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q366518" class="extiw" title="d:Q366518">d</a>), <a href="/w/index.php?title=RTS_2&action=edit&redlink=1" class="new" title="RTS 2 — pagină inexistentă">RTS 2</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q366525" class="extiw" title="d:Q366525">d</a>) și RTS3), iar restul patru fiind posturi private: <a href="/w/index.php?title=RTV_Pink&action=edit&redlink=1" class="new" title="RTV Pink — pagină inexistentă">Pink</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q366630" class="extiw" title="d:Q366630">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Happy_TV&action=edit&redlink=1" class="new" title="Happy TV — pagină inexistentă">Happy</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q366621" class="extiw" title="d:Q366621">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Prva&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prva — pagină inexistentă">Prva</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15221415" class="extiw" title="d:Q15221415">d</a>) și <a href="/wiki/B92" title="B92">O2</a>. Ponderile de piață pentru aceste canale în 2016 au fost următoarele: 20,2% pentru RTS1, 14,1% pentru Pink, 9,4% pentru Happy, 9,0% pentru Prva, 4,7% pentru O2 și 2,5% pentru RTS2.<a href="#cite_note-309">[308]</a> Există 28 de posturi regionale de televiziune și 74 de posturi de televiziune locale.<a href="#cite_note-pod2.stat.gov.rs-110">[109]</a> Pe lângă canalele terestre, există zeci de canale de televiziune sârbe disponibile numai pe cablu sau prin satelit. Există 247 posturi de radio în Serbia.<a href="#cite_note-pod2.stat.gov.rs-110">[109]</a> Dintre acestea, șase posturi de radio cu acoperire națională, inclusiv două posturi publice de radiodifuziune ale <a href="/wiki/Radio_Televiziunea_S%C3%A2rb%C4%83" title="Radio Televiziunea Sârbă">Radio-Televiziunii Sârbe</a> ( <a href="/wiki/Radio_Belgrad" title="Radio Belgrad">Radio Belgrad 1</a> și <a href="/wiki/Radio_Belgrad" title="Radio Belgrad">Radio Belgrad 2 / Radio Belgrad 3</a>) și patru companii radio private (Radio S1, Radio S2, Radio și Radio Hit FM). De asemenea, există 34 de posturi regionale și 207 posturi locale. <a href="#cite_note-310">[309]</a> Există 305 de <a href="/wiki/Ziar" title="Ziar">ziare</a> publicate în Serbia,<a href="#cite_note-webrzs.stat.gov.rs-190">[189]</a> dintre care 12 cotidiane. Cotidianele <a href="/w/index.php?title=Politika&action=edit&redlink=1" class="new" title="Politika — pagină inexistentă">Politika</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1248780" class="extiw" title="d:Q1248780">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Danas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Danas — pagină inexistentă">Danas</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q671543" class="extiw" title="d:Q671543">d</a>) sunt <a href="/w/index.php?title=Publica%C8%9Biile_de_referin%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Publicațiile de referință — pagină inexistentă">publicațiile de referință</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1416653" class="extiw" title="d:Q1416653">d</a>) ale Serbiei, primul fiind cel mai vechi ziar din Balcani, fondat în 1904.<a href="#cite_note-311">[310]</a> Ziarele cu cel mai mare tiraj sunt tabloidele <a href="/w/index.php?title=Ve%C4%8Dernje_novosti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Večernje novosti — pagină inexistentă">Večernje novosti</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1192921" class="extiw" title="d:Q1192921">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Blic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Blic — pagină inexistentă">Blic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q883987" class="extiw" title="d:Q883987">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Kurir&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kurir — pagină inexistentă">Kurir</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1284918" class="extiw" title="d:Q1284918">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Informer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Informer — pagină inexistentă">Informer</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17077568" class="extiw" title="d:Q17077568">d</a>), toate cu peste 100.000 de exemplare vândute.<a href="#cite_note-312">[311]</a> Există un cotidian dedicat sportului - <a href="/w/index.php?title=Sportski_%C5%BEurnal&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sportski žurnal — pagină inexistentă">Sportski žurnal</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3494184" class="extiw" title="d:Q3494184">d</a>), un ziar de afaceri, Privredni pregled, două ziare regionale (<a href="/w/index.php?title=Dnevnik&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dnevnik — pagină inexistentă">Dnevnik</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5285847" class="extiw" title="d:Q5285847">d</a>), publicat în Novi Sad și Narodne novine de la Niš) și un cotidian într-o limbă minoritară (<a href="/w/index.php?title=Magyar_Sz%C3%B3&action=edit&redlink=1" class="new" title="Magyar Szó — pagină inexistentă">Magyar Szó</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q370462" class="extiw" title="d:Q370462">d</a>) în limba maghiară, publicat la Subotica). În țară sunt publicate 1.351 de <a href="/wiki/Revist%C4%83" title="Revistă">reviste</a>. <a href="#cite_note-webrzs.stat.gov.rs-190">[189]</a> Printre acestea se numără revistele săptămânale <a href="/w/index.php?title=NIN&action=edit&redlink=1" class="new" title="NIN — pagină inexistentă">NIN</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1961040" class="extiw" title="d:Q1961040">d</a>), <a href="/wiki/Vreme" title="Vreme">Vreme</a> și <a href="/w/index.php?title=Nedeljnik&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nedeljnik — pagină inexistentă">Nedeljnik</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17098381" class="extiw" title="d:Q17098381">d</a>), revista populară științifică <a href="/w/index.php?title=Politikin_Zabavnik&action=edit&redlink=1" class="new" title="Politikin Zabavnik — pagină inexistentă">Politikin Zabavnik</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1288947" class="extiw" title="d:Q1288947">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Lepota_%26_Zdravlje&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lepota & Zdravlje — pagină inexistentă">Lepota & Zdravlje</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6527793" class="extiw" title="d:Q6527793">d</a>) pentru femei, revista auto SAT revija, revista IT <a href="/w/index.php?title=Svet_kompjutera&action=edit&redlink=1" class="new" title="Svet kompjutera — pagină inexistentă">Svet kompjutera</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1705282" class="extiw" title="d:Q1705282">d</a>). În plus, există o gamă largă de ediții sârbești ale revistelor internaționale, cum ar fi <a href="/wiki/Cosmopolitan" title="Cosmopolitan">Cosmopolitan</a>, <a href="/wiki/Elle" title="Elle">Elle</a>, Grazia, <a href="/wiki/Men%27s_Health" title="Men's Health">Men's Health</a>, <a href="/wiki/National_Geographic_(revist%C4%83)" title="National Geographic (revistă)">National Geographic</a>, <a href="/wiki/Le_Monde_diplomatique" title="Le Monde diplomatique">Le Monde diplomatique</a>, <a href="/wiki/Playboy" title="Playboy">Playboy</a>, <a href="/w/index.php?title=Hello&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hello — pagină inexistentă">hello</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12068060" class="extiw" title="d:Q12068060">d</a>) și altele. Există două agenții de știri principale, <a href="/w/index.php?title=Agen%C8%9Bia_de_%C8%98tiri_Beta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Agenția de Știri Beta — pagină inexistentă">Beta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4897268" class="extiw" title="d:Q4897268">d</a>) și Fonet. La data de 2017<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Serbia&action=edit">[update]</a>, din 432 de portaluri web (în principal pe domeniul <a href="/wiki/.rs" title=".rs">.rs</a>)<a href="#cite_note-313">[312]</a> cele mai vizitate sunt edițiile online ale ziarelor tipărite <a href="/w/index.php?title=Blic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Blic — pagină inexistentă">Blic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q883987" class="extiw" title="d:Q883987">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Kurir&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kurir — pagină inexistentă">Kurir</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1284918" class="extiw" title="d:Q1284918">d</a>) , portalul de știri <a href="/wiki/B92" title="B92">B92</a> și anunțurile <a href="/w/index.php?title=KupujemProdajem&action=edit&redlink=1" class="new" title="KupujemProdajem — pagină inexistentă">KupujemProdajem</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q18227413" class="extiw" title="d:Q18227413">d</a>). <a href="#cite_note-314">[313]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Bucătăria">Bucătăria</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=38" title="Modifică secțiunea: Bucătăria" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=38" title="Edit section's source code: Bucătăria">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Serbian_Christmas_meal.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/50/Serbian_Christmas_meal.jpg/220px-Serbian_Christmas_meal.jpg" decoding="async" width="220" height="166" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/50/Serbian_Christmas_meal.jpg/330px-Serbian_Christmas_meal.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/50/Serbian_Christmas_meal.jpg/440px-Serbian_Christmas_meal.jpg 2x" data-file-width="4581" data-file-height="3448" /></a><figcaption> Masă de Crăciun tipică în Serbia </figcaption></figure> Bucătăria sârbă este în mare parte eterogenă, amestecând caracteristici balcanice (în special <a href="/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Federativ%C4%83_Iugoslavia" title="Republica Socialistă Federativă Iugoslavia">fosta Iugoslavie</a>) cu <a href="/wiki/Buc%C4%83t%C4%83ria_mediteranean%C4%83" class="mw-redirect" title="Bucătăria mediteraneană">bucătăria mediteraneană</a> (în special <a href="/w/index.php?title=Buc%C4%83t%C4%83ria_greceasc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bucătăria grecească — pagină inexistentă">greacească</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q744027" class="extiw" title="d:Q744027">d</a>)), <a href="/wiki/Buc%C4%83t%C4%83ria_turceasc%C4%83" title="Bucătăria turcească">turcească</a> și central-europeană (în special <a href="/w/index.php?title=Buc%C4%83t%C4%83ria_austriac%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bucătăria austriacă — pagină inexistentă">austriacă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q42029" class="extiw" title="d:Q42029">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Buc%C4%83t%C4%83ria_maghiar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bucătăria maghiară — pagină inexistentă">maghiară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q264327" class="extiw" title="d:Q264327">d</a>)). Alimentația este foarte importantă în viața socială sârbă, în special în timpul sărbătorilor religioase, cum ar fi <a href="/wiki/Cr%C4%83ciun" title="Crăciun">Crăciunul</a>, <a href="/wiki/Pa%C8%99ti" title="Paști">Paștele</a> și zilele de sărbătoare, de exemplu, <a href="/wiki/Slava" class="mw-redirect" title="Slava">slava</a> (onomastica).<a href="#cite_note-FOOTNOTEAlbala2011330-315">[314]</a> Caracteristicile regimului alimentar sârbesc sunt pâinea, carnea, fructele, legumele și produse lactate. Pâinea este baza tuturor meselor sârbești și joacă un rol important în bucătăria sârbă și poate fi găsită în ritualuri religioase. O întâmpinare tradițională sârbească implică oferirea de pâine și <a href="/wiki/Sare_de_buc%C4%83t%C4%83rie" title="Sare de bucătărie">sare</a> oaspeților. Carnea este consumată pe scară largă, ca și peștele. Specialitățile sârbe sunt <a href="/wiki/%C4%86evapi" title="Ćevapi">čevapčići</a> (cârnați neînveliți din carne tocată, mereu făcuți la grătar și condimentați), <a href="/w/index.php?title=Pljeskavica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pljeskavica — pagină inexistentă">pljeskavica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2089716" class="extiw" title="d:Q2089716">d</a>), <a href="/wiki/Sarma" title="Sarma">sarmale</a>, <a href="/wiki/Kaymak" title="Kaymak">caimac</a> (produs lactat similar cu <a href="/w/index.php?title=Sm%C3%A2nt%C3%A2na_coagulat%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Smântâna coagulată — pagină inexistentă">smântâna coagulată</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1373885" class="extiw" title="d:Q1373885">d</a>)), <a href="/w/index.php?title=Gibanica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gibanica — pagină inexistentă">Gibanica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1522820" class="extiw" title="d:Q1522820">d</a>) (plăcintă de brânză și caimac), <a href="/w/index.php?title=Ajvar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ajvar — pagină inexistentă">ajvar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q413449" class="extiw" title="d:Q413449">d</a>) (o cremă din ardei roșu copt), <a href="/w/index.php?title=Proja&action=edit&redlink=1" class="new" title="Proja — pagină inexistentă">Proja</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7248936" class="extiw" title="d:Q7248936">d</a>) (pâine de porumb) și <a href="/w/index.php?title=Ka%C4%8Damak&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kačamak — pagină inexistentă">kačamak</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15635457" class="extiw" title="d:Q15635457">d</a>) (un fel de mămăligă). <a href="#cite_note-FOOTNOTEAlbala2011329–330-316">[315]</a> Sârbii pretind că țara lor este locul de naștere al <a href="/w/index.php?title=Rakiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rakiei — pagină inexistentă">rakiei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q931946" class="extiw" title="d:Q931946">d</a>) (rakija), o băutură foarte alcoolică distilată în principal din fructe. Rakia sub diverse forme se regăsește însă în întreaga Peninsulă Balcanică, în special în Bulgaria, Croația, Slovenia, Muntenegru, Ungaria și Turcia. <a href="/wiki/%C8%98libovi%C8%9B%C4%83" title="Șliboviță">Șlivovița</a> (šljivovica), un fel de țuică, este un tip de rakie care considerată băutura națională a Serbiei.<a href="#cite_note-317">[316]</a> <a href="/w/index.php?title=Viticultura_%C3%AEn_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Viticultura în Serbia — pagină inexistentă">Producția de vinificație din Serbia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2072095" class="extiw" title="d:Q2072095">d</a>) datează din epoca romană.<a href="#cite_note-318">[317]</a> Vinurile sârbești sunt produse în 22 de regiuni geografice diferite, dominând vinul alb.<a href="#cite_note-319">[318]</a> Pe lângă rakia și bere, vinul este cea mai populară băutură alcoolică din țară. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Sport">Sport</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=39" title="Modifică secțiunea: Sport" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=39" title="Edit section's source code: Sport">modificare sursă</a>]</div> Sportul joacă un rol important în societatea sârbă, iar țara are o istorie sportivă puternică. Cele mai populare sporturi din Serbia sunt <a href="/wiki/Fotbal" title="Fotbal">fotbalul</a>, <a href="/wiki/Baschet" title="Baschet">baschetul</a>, <a href="/wiki/Tenis" title="Tenis">tenisul</a>, <a href="/wiki/Volei" title="Volei">voleiul</a>, <a href="/wiki/Polo_pe_ap%C4%83" title="Polo pe apă">polo</a> și <a href="/wiki/Handbal" title="Handbal">handbalul</a>. Sporturile profesioniste din Serbia sunt organizate de federațiile și ligile sportive (în cazul sportului de echipă). Una dintre particularitățile sportului profesionist sârb este existența multor cluburi multi-sportive (numite „societăți sportive”), dintre care cele mai mari și cele mai de succes sunt <a href="/wiki/Steaua_Ro%C8%99ie" class="mw-disambig" title="Steaua Roșie">Steaua Roșie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1933939" class="extiw" title="d:Q1933939">d</a>), <a href="/wiki/Partizan" class="mw-disambig" title="Partizan">Partizan</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1481495" class="extiw" title="d:Q1481495">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=OSD_Belgrad&action=edit&redlink=1" class="new" title="OSD Belgrad — pagină inexistentă">OSD Belgrad</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4817723" class="extiw" title="d:Q4817723">d</a>) din Belgrad, <a href="/wiki/Voivodina" title="Voivodina">Voivodina</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3562558" class="extiw" title="d:Q3562558">d</a>) din Novi Sad, <a href="/w/index.php?title=FK_Radni%C4%8Dki_1923&action=edit&redlink=1" class="new" title="FK Radnički 1923 — pagină inexistentă">Radnički</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q421665" class="extiw" title="d:Q421665">d</a>) din Kragujevac, <a href="/wiki/FK_Spartak_Zlatibor_Voda" title="FK Spartak Zlatibor Voda">Spartak</a> din Subotica. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Novak_Djokovic_(36093069155).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/13/Novak_Djokovic_%2836093069155%29.jpg/170px-Novak_Djokovic_%2836093069155%29.jpg" decoding="async" width="170" height="255" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/13/Novak_Djokovic_%2836093069155%29.jpg/255px-Novak_Djokovic_%2836093069155%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/13/Novak_Djokovic_%2836093069155%29.jpg/340px-Novak_Djokovic_%2836093069155%29.jpg 2x" data-file-width="2112" data-file-height="3168" /></a><figcaption><a href="/wiki/Novak_%C4%90okovi%C4%87" title="Novak Đoković">Novak Đokovic</a>, considerat unul dintre cei mai buni jucători de tenis din toate timpurile</figcaption></figure> Fotbalul este cel mai popular sport din Serbia, iar <a href="/wiki/Asocia%C8%9Bia_de_Fotbal_a_Serbiei" title="Asociația de Fotbal a Serbiei">Asociația de Fotbal a Serbiei</a>, cu 146.845 de jucători înregistrați, este cea mai mare asociație sportivă din țară.<a href="#cite_note-320">[319]</a> <a href="/wiki/Dragan_D%C5%BEaji%C4%87" title="Dragan Džajić">Dragan Džajić</a> a fost oficial recunoscut ca „cel mai bun jucător sârb al tuturor timpurilor” de către Asociația de Fotbal a Serbiei și, mai recent, <a href="/wiki/Nemanja_Vidi%C4%87" title="Nemanja Vidić">Nemanja Vidić</a> , <a href="/wiki/Dejan_Stankovi%C4%87" title="Dejan Stanković">Dejan Stanković</a> și <a href="/wiki/Branislav_Ivanovi%C4%87" title="Branislav Ivanović">Branislav Ivanović</a> joacă pentru cluburi de elită din Europa, dezvoltând reputația națiunii ca una dintre cei mai mari exportatori de fotbaliști din lume.<a href="#cite_note-321">[320]</a> <a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_fotbal_a_Serbiei" title="Echipa națională de fotbal a Serbiei">Echipa națională de fotbal a Serbiei</a> nu a avut foarte mult succes, deși s-a calificat pentru trei din ultimele patru <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_Fotbal" title="Campionatul Mondial de Fotbal">Cupe Mondiale ale FIFA</a>. Echipele naționale naționale de tineret ale Serbiei au câștigat <a href="/w/index.php?title=Campionatul_European_U-19_din_2013&action=edit&redlink=1" class="new" title="Campionatul European U-19 din 2013 — pagină inexistentă">Campionatul European U-19 din 2013</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1188557" class="extiw" title="d:Q1188557">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Cupa_Mondial%C4%83_U-20_din_2015&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cupa Mondială U-20 din 2015 — pagină inexistentă">Cupa Mondială U-20 din 2015</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1135941" class="extiw" title="d:Q1135941">d</a>). Cele două cluburi de fotbal principale din Serbia sunt <a href="/wiki/Steaua_Ro%C8%99ie_Belgrad" title="Steaua Roșie Belgrad">Steaua Roșie</a> (câștigătoare a <a href="/wiki/Cupa_Campionilor_Europeni_1990-1991" title="Cupa Campionilor Europeni 1990-1991">Cupei Campionilor Europeni</a> în <a href="/wiki/Cupa_Campionilor_Europeni_1990-1991" title="Cupa Campionilor Europeni 1990-1991">1991</a>) și <a href="/wiki/FK_Partizan" title="FK Partizan">Partizan</a> (finalistă a <a href="/wiki/Cupa_Campionilor_Europeni_1965-1966" title="Cupa Campionilor Europeni 1965-1966">Cupei Campionilor Europeni</a> în <a href="/wiki/Cupa_Campionilor_Europeni_1965-1966" title="Cupa Campionilor Europeni 1965-1966">1966</a>), ambele din Belgrad. Rivalitatea dintre cele două cluburi este cunoscută sub denumirea de „<a href="/w/index.php?title=Eternul_Derby&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eternul Derby — pagină inexistentă">Eternul Derby</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2657120" class="extiw" title="d:Q2657120">d</a>)” și este adesea citată drept una dintre ele mai interesante rivalități sportive din lume. Serbia este una dintre puterile tradiționale ale baschetului mondial, deoarece <a href="/w/index.php?title=Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_baschet_a_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa națională de baschet a Serbiei — pagină inexistentă">echipa națională de baschet a Serbiei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q734719" class="extiw" title="d:Q734719">d</a>) a câștigat două <a href="/wiki/Cupa_Mondial%C4%83_de_Baschet_FIBA" title="Cupa Mondială de Baschet FIBA">campionate mondiale</a> (în 1998 și 2002), trei <a href="/wiki/Campionatul_European_de_Baschet" title="Campionatul European de Baschet">campionate europene</a> (1995, 1997 și 2001) și două medalii olimpice de argint (în <a href="/wiki/Baschet_la_Jocurile_Olimpice_de_var%C4%83_din_1996" title="Baschet la Jocurile Olimpice de vară din 1996">1996</a> și <a href="/wiki/Baschet_la_Jocurile_Olimpice_de_var%C4%83_din_2016" title="Baschet la Jocurile Olimpice de vară din 2016">2016</a>). <a href="/w/index.php?title=Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_baschet_feminin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa națională de baschet feminin — pagină inexistentă">Echipa națională de baschet feminin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2725291" class="extiw" title="d:Q2725291">d</a>) a câștigat Campionatul European în 2015 și <a href="/wiki/Baschet_la_Jocurile_Olimpice_de_var%C4%83_din_2016_-_Turneul_feminin" title="Baschet la Jocurile Olimpice de vară din 2016 - Turneul feminin">medalia de bronz olimpică</a> în 2016. Un total de 31 de jucători sârbi au jucat în NBA în ultimele două decenii, inclusiv <a href="/w/index.php?title=Predrag_Stojakovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Predrag Stojaković — pagină inexistentă">Predrag „Peja” Stojaković</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q277780" class="extiw" title="d:Q277780">d</a>) (de trei ori <a href="/w/index.php?title=NBA_All-Star&action=edit&redlink=1" class="new" title="NBA All-Star — pagină inexistentă">NBA All-Star</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2740530" class="extiw" title="d:Q2740530">d</a>) ) și <a href="/w/index.php?title=Vlade_Divac&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vlade Divac — pagină inexistentă">Vlade Divac</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q94846" class="extiw" title="d:Q94846">d</a>) (NBA All-Star în 2001 și membru în <a href="/w/index.php?title=FIBA_Hall_of_Fame&action=edit&redlink=1" class="new" title="FIBA Hall of Fame — pagină inexistentă">FIBA Hall of Fame</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q586458" class="extiw" title="d:Q586458">d</a>)).<a href="#cite_note-322">[321]</a> Renumita „școală sârbă de antrenori” a produs mulți dintre cei mai de succes antrenori europeni de baschet din toate timpurile, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Du%C5%A1an_Ivkovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dušan Ivković — pagină inexistentă">Dušan Ivković</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q372500" class="extiw" title="d:Q372500">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=%C5%BDeljko_Obradovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Željko Obradović — pagină inexistentă">Željko Obradović</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q393705" class="extiw" title="d:Q393705">d</a>), care au câștigat 9 titluri Euroleague ca antrenor. Clubul de baschet <a href="/w/index.php?title=KK_Partizan&action=edit&redlink=1" class="new" title="KK Partizan — pagină inexistentă">KK Partizan</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q912247" class="extiw" title="d:Q912247">d</a>) a fost <a href="/w/index.php?title=Campion_european&action=edit&redlink=1" class="new" title="Campion european — pagină inexistentă">campion european</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5411943" class="extiw" title="d:Q5411943">d</a>) în 1992. <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:RS053-15.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/09/RS053-15.jpg/220px-RS053-15.jpg" decoding="async" width="220" height="175" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/09/RS053-15.jpg/330px-RS053-15.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/09/RS053-15.jpg/440px-RS053-15.jpg 2x" data-file-width="896" data-file-height="712" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_masculin%C4%83_de_polo_pe_ap%C4%83_a_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa națională masculină de polo pe apă a Serbiei — pagină inexistentă">Echipa națională masculină de polo pe apă a Serbiei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1190943" class="extiw" title="d:Q1190943">d</a>) este actuala campioană olimpică și europeană </figcaption></figure> Succesul recent al jucătorilor de tenis sârbi a dus la o creștere imensă a popularității tenisului în țară. <a href="/wiki/Novak_%C4%90okovi%C4%87" title="Novak Đoković">Novak Đoković</a>, câștigător a 15 turnee de <a href="/wiki/Grand_Slam" title="Grand Slam">Grand Slam</a>, a terminat anii 2011, 2012, 2014, 2015 și 2018 pe locul 1 în lume.<a href="#cite_note-323">[322]</a> <a href="/wiki/Ana_Ivanovi%C4%87" title="Ana Ivanović">Ana Ivanovic</a> (campioană la <a href="/wiki/French_Open_2008" title="French Open 2008">Rolland Garros în 2008</a> ) și <a href="/wiki/Jelena_Jankovi%C4%87" title="Jelena Janković">Jelena Janković</a> au fost ambele clasate pe locul 1 în clasamentul WTA. Au fost și doi jucători de dublu numărul unu mondial: <a href="/wiki/Nenad_Zimonji%C4%87" title="Nenad Zimonjić">Nenad Zimonjić</a> (câștigător a trei turnee de Grand Slam la dublu masculin a patru astfel de turnee la dublu mixt) și <a href="/w/index.php?title=Slobodan_%C5%BDivojinovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slobodan Živojinović — pagină inexistentă">Slobodan Živojinović</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q429301" class="extiw" title="d:Q429301">d</a>). <a href="/w/index.php?title=Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_masculin%C4%83_de_tenis_a_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa națională masculină de tenis a Serbiei — pagină inexistentă">Echipa națională masculină de tenis a Serbiei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1415056" class="extiw" title="d:Q1415056">d</a>) a câștigat <a href="/wiki/Cupa_Davis_2010" title="Cupa Davis 2010">Cupa Davis 2010</a> iar <a href="/w/index.php?title=Echipa_de_Fed_Cup_a_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa de Fed Cup a Serbiei — pagină inexistentă">cea feminină</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q71882" class="extiw" title="d:Q71882">d</a>) ajuns în finala <a href="/w/index.php?title=Fed_Cup_2012&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fed Cup 2012 — pagină inexistentă">Fed Cup în 2012</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1399862" class="extiw" title="d:Q1399862">d</a>). <a href="#cite_note-324">[323]</a> Serbia este una dintre cele mai importante țări din lume la volei. <a href="/w/index.php?title=Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_volei_masculin_a_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa națională de volei masculin a Serbiei — pagină inexistentă">Echipa națională masculină</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3590372" class="extiw" title="d:Q3590372">d</a>) a câștigat <a href="/w/index.php?title=Medalia_de_aur_la_Jocurile_Olimpice_2000&action=edit&redlink=1" class="new" title="Medalia de aur la Jocurile Olimpice 2000 — pagină inexistentă">medalia de aur la Jocurile Olimpice 2000</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q638193" class="extiw" title="d:Q638193">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Campionatul_European_de_Volei_Masculin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Campionatul European de Volei Masculin — pagină inexistentă">Campionatul European</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6834" class="extiw" title="d:Q6834">d</a>) de două ori, precum si <a href="/w/index.php?title=Liga_Mondial%C4%83_FIVB&action=edit&redlink=1" class="new" title="Liga Mondială FIVB — pagină inexistentă">Liga Mondială FIVB</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q300168" class="extiw" title="d:Q300168">d</a>) 2016. <a href="/w/index.php?title=Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_feminin%C4%83_de_volei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa națională feminină de volei — pagină inexistentă">Echipa națională feminină de volei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q522481" class="extiw" title="d:Q522481">d</a>) este <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_Volei_Feminin" title="Campionatul Mondial de Volei Feminin">campioană mondială</a> actuală, a câștigat <a href="/w/index.php?title=Campionatul_european&action=edit&redlink=1" class="new" title="Campionatul european — pagină inexistentă">campionatul european</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2426029" class="extiw" title="d:Q2426029">d</a>) de două ori, și <a href="/w/index.php?title=Volei_feminin_la_Jocurile_Olimpice_de_Var%C4%83_2016&action=edit&redlink=1" class="new" title="Volei feminin la Jocurile Olimpice de Vară 2016 — pagină inexistentă">medalia olimpică de argint</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q18395725" class="extiw" title="d:Q18395725">d</a>) în 2016. <a href="/w/index.php?title=Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_masculin%C4%83_de_polo_pe_ap%C4%83_a_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa națională masculină de polo pe apă a Serbiei — pagină inexistentă">Echipa națională masculină de polo pe apă a Serbiei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1190943" class="extiw" title="d:Q1190943">d</a>) este cea mai titrată națională la acest sport după Ungaria, câștigând medalia de aur olimpică în 2016, trei <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_polo_pe_ap%C4%83" title="Campionatul Mondial de polo pe apă">campionate mondiale</a> (2005, 2009 și 2015) și șapte <a href="/w/index.php?title=Campionatele_europene_de_polo_pe_ap%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Campionatele europene de polo pe apă — pagină inexistentă">campionate europene</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q935708" class="extiw" title="d:Q935708">d</a>) în 2001, 2003, 2006, 2012, 2014, 2016 și, respectiv, 2018.<a href="#cite_note-325">[324]</a> <a href="/w/index.php?title=VK_Partizan&action=edit&redlink=1" class="new" title="VK Partizan — pagină inexistentă">VK Partizan</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1095500" class="extiw" title="d:Q1095500">d</a>) a câștigat șapte titluri de <a href="/w/index.php?title=LEN_Champions_League&action=edit&redlink=1" class="new" title="LEN Champions League — pagină inexistentă">campioană europeană</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q941782" class="extiw" title="d:Q941782">d</a>). Alți sportivi sârbi notabili sunt: înotătorii <a href="/wiki/Milorad_%C4%8Cavi%C4%87" title="Milorad Čavić">Milorad Čavić</a> (campion mondial în 2009 la 50 de metri fluture și medaliat cu argint la 100 de metri fluture, precum și medaliații olimpici cu argint la 100 de metri fluture în <a href="/w/index.php?title=Istorica_curs%C4%83_cu_%C3%AEnot%C4%83torul_american_Michael_Phelps&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istorica cursă cu înotătorul american Michael Phelps — pagină inexistentă">istorica cursă cu înotătorul american Michael Phelps</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q579227" class="extiw" title="d:Q579227">d</a>)) și <a href="/w/index.php?title=Na%C4%91a_Higl&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nađa Higl — pagină inexistentă">Nađa Higl</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q242357" class="extiw" title="d:Q242357">d</a>), campioană mondial în 2009 la 200 de metri bras — prima femeie sârbă care a devenit campioană mondial la înot); atleta <a href="/w/index.php?title=Ivana_Vuleta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ivana Vuleta — pagină inexistentă">Ivana Vuleta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1675662" class="extiw" title="d:Q1675662">d</a>) (săritoare în lungime, campioană europeană în 2016 și medaliată cu bronz la <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice_de_var%C4%83_din_2016" title="Jocurile Olimpice de vară din 2016">Jocurile Olimpice din 2016</a>); luptătorul <a href="/w/index.php?title=Davor_%C5%A0tefanek&action=edit&redlink=1" class="new" title="Davor Štefanek — pagină inexistentă">Davor Štefanek</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q375829" class="extiw" title="d:Q375829">d</a>) (medaliat olimpic cu aur în 2016) și taekwondoista <a href="/wiki/Milica_Mandi%C4%87" title="Milica Mandić">Milica Mandić</a> (medaliată cu aur la olimpiada din 2012). Serbia a găzduit mai multe competiții sportive majore în ultimii zece ani, inclusiv <a href="/w/index.php?title=Campionatul_European_de_Baschet_Masculin_din_2005&action=edit&redlink=1" class="new" title="Campionatul European de Baschet Masculin din 2005 — pagină inexistentă">Campionatul European de Baschet Masculin din 2005</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q750083" class="extiw" title="d:Q750083">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Campionatul_European_de_Volei_Masculin_din_2005&action=edit&redlink=1" class="new" title="Campionatul European de Volei Masculin din 2005 — pagină inexistentă">Campionatul European de Volei Masculin din 2005</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1074612" class="extiw" title="d:Q1074612">d</a>), Campionatele Europene Masculine de Polo pe Apă din 2006 și 2016, <a href="/wiki/Universiada_de_var%C4%83_din_2009" title="Universiada de vară din 2009">Universiada de Vară din 2009</a> , <a href="/wiki/Campionatul_European_de_Handbal_Masculin_din_2012" title="Campionatul European de Handbal Masculin din 2012">Campionatul European de Handbal Masculin din 2012</a>, și <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_Handbal_Feminin_2013" title="Campionatul Mondial de Handbal Feminin 2013">Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2013</a>. Cele mai importante evenimente sportive anuale organizate în țară sunt <a href="/wiki/Maratonul_de_la_Belgrad" title="Maratonul de la Belgrad">Maratonul Belgrad</a> și <a href="/w/index.php?title=Turul_Ciclist_al_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Turul Ciclist al Serbiei — pagină inexistentă">Turul Ciclist al Serbiei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2272162" class="extiw" title="d:Q2272162">d</a>). <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Sărbători_legale">Sărbători legale</h2>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=40" title="Modifică secțiunea: Sărbători legale" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=40" title="Edit section's source code: Sărbători legale">modificare sursă</a>]</div> Sărbătorile legale din Serbia sunt definite de Legea sărbătorilor naționale și de altă natură în Republica Serbia.<a href="#cite_note-326">[325]</a> <table class="wikitable" style="text-align:center"> <tbody><tr> <th width="10%">Data </th> <th width="20%">Nume </th> <th width="15%">Numele local </th> <th width="40%">Comentarii </th></tr> <tr> <td>1 ianuarie </td> <td><a href="/wiki/Anul_Nou" title="Anul Nou">Anul Nou</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q196627" class="extiw" title="d:Q196627">d</a>) </td> <td>Nova Godina </td> <td> </td></tr> <tr> <td>7 ianuarie </td> <td><a href="/wiki/Cr%C4%83ciun" title="Crăciun">Crăciunul</a> <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">ortodox</a> <a href="/wiki/Calendarul_iulian" title="Calendarul iulian">pe stil vechi</a> </td> <td>Božić </td> <td align="left"><a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_S%C3%A2rb%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Sârbă">Biserica Ortodoxă Sârbă</a> utilizează <a href="/wiki/Calendarul_iulian" title="Calendarul iulian">calendarul iulian</a> </td></tr> <tr> <td>15 februarie </td> <td><a href="/w/index.php?title=Ziua_Suveranit%C4%83%C8%9Bii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ziua Suveranității — pagină inexistentă">Ziua statalității</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7603928" class="extiw" title="d:Q7603928">d</a>) </td> <td>Dan državnosti </td> <td align="left">Aniversarea <a href="/wiki/Prima_R%C4%83scoal%C4%83_S%C3%A2rb%C4%83" title="Prima Răscoală Sârbă">Primei Răscoale sârbe</a> din 1804 și a primei <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bie" title="Constituție">Constituții</a> sârbe din 1835 </td></tr> <tr> <td rowspan="3">Vezi data de Paște </td> <td><a href="/wiki/Vinerea_Mare" title="Vinerea Mare">Vinerea Mare</a> ortodoxă </td> <td>Veliki petak </td> <td rowspan="3" align="left"> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Pa%C8%99ti" title="Paști">Paștele</a> ortodox </td> <td>Vaskrs </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Lunea_Luminat%C4%83" title="Lunea Luminată">A doua zi de Paște</a> ortodox </td> <td>Vaskrsni ponedeljak </td></tr> <tr> <td>1 mai </td> <td><a href="/wiki/Ziua_Muncii" title="Ziua Muncii">Ziua Muncii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q900013" class="extiw" title="d:Q900013">d</a>) /<a href="/wiki/Ziua_Muncii" title="Ziua Muncii">Ziua Internațională a Muncitorilor</a> </td> <td>Praznik rada </td> <td align="left"> </td></tr> <tr> <td>11 noiembrie </td> <td>Ziua Armistițiului </td> <td>Dan primirja </td> <td> </td></tr></tbody></table> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note_de_completare">Note de completare</h2>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=41" title="Modifică secțiunea: Note de completare" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=41" title="Edit section's source code: Note de completare">modificare sursă</a>]</div> <div class="references-small" style="list-style-type: lower-alpha;"> <div class="mw-references-wrap"><ol class="references"> <li id="cite_note-6"><a href="#cite_ref-6">^</a> în <a href="/w/index.php?title=Ruteana_panonic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ruteana panonică — pagină inexistentă">ruteana panonică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q35660" class="extiw" title="d:Q35660">d</a>): Сербия; în <a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">maghiară</a> Szerbia; în <a href="/wiki/Limba_albanez%C4%83" title="Limba albaneză">albaneză</a> și <a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Limba română">română</a>: Serbia; în <a href="/wiki/Limba_slovac%C4%83" title="Limba slovacă">slovacă</a> și <a href="/wiki/Limba_ceh%C4%83" title="Limba cehă">cehă</a> Srbsko <a href="/w/index.php?title=Ajutor:IPA/Slovak&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ajutor:IPA/Slovak — pagină inexistentă">[ˈsr̩pskɔ]</a>, <a href="/w/index.php?title=Ajutor:IPA/Czech&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ajutor:IPA/Czech — pagină inexistentă">[ˈsr̩psko]</a>; în <a href="/wiki/Limba_bulgar%C4%83" title="Limba bulgară">bulgară</a> Сърбия, transliterat: Sărbia. </li> </ol></div></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note_bibliografice">Note bibliografice</h2>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=42" title="Modifică secțiunea: Note bibliografice" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=42" title="Edit section's source code: Note bibliografice">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-IMFWEORS-1">^ <a href="#cite_ref-IMFWEORS_1-0">a</a> <a href="#cite_ref-IMFWEORS_1-1">b</a> <a href="#cite_ref-IMFWEORS_1-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2020/October/weo-report?c=942,&s=NGDP_RPCH,NGDPD,PPPGDP,NGDPDPC,PPPPC,PCPIPCH,&sy=2018&ey=2025&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1.x=32&pr1.y=2&c=942&s=NGDP_RPCH%2CNGDPD%2CPPPGDP%2CNGDPDPC%2CPPPPC&grp=0&a=">„World Economic Outlook Database, October 2020”</a>. Fondul Monetar Internațional. <a href="/wiki/International_Monetary_Fund" class="mw-redirect" title="International Monetary Fund">International Monetary Fund</a>. Accesat în <time datetime="2020-12-16">16 decembrie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Fondul+Monetar+Interna%C8%9Bional&rft.atitle=World+Economic+Outlook+Database%2C+October+2020&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fen%2FPublications%2FWEO%2Fweo-database%2F2020%2FOctober%2Fweo-report%3Fc%3D942%2C%26s%3DNGDP_RPCH%2CNGDPD%2CPPPGDP%2CNGDPDPC%2CPPPPC%2CPCPIPCH%2C%26sy%3D2018%26ey%3D2025%26ssm%3D0%26scsm%3D1%26scc%3D0%26ssd%3D1%26ssc%3D0%26sic%3D0%26sort%3Dcountry%26ds%3D.%26br%3D1.x%3D32%26pr1.y%3D2%26c%3D942%26s%3DNGDP_RPCH%252CNGDPD%252CPPPGDP%252CNGDPDPC%252CPPPPC%26grp%3D0%26a%3D&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style> </li> <li id="cite_note-IMFWEORO-2"><a href="#cite_ref-IMFWEORO_2-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/weo-report?c=968,&s=NGDPD,PPPGDP,NGDPDPC,PPPPC,&sy=2020&ey=2027&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1">„World Economic Outlook Database, April 2022 Edition”</a>. IMF.org. <a href="/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bional" title="Fondul Monetar Internațional">Fondul Monetar Internațional</a>. <time datetime="2022-07-25">25 iulie 2022</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=IMF.org&rft.atitle=World+Economic+Outlook+Database%2C+April+2022+Edition&rft.date=2022-07-25&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fen%2FPublications%2FWEO%2Fweo-database%2F2022%2FApril%2Fweo-report%3Fc%3D968%2C%26s%3DNGDPD%2CPPPGDP%2CNGDPDPC%2CPPPPC%2C%26sy%3D2020%26ey%3D2027%26ssm%3D0%26scsm%3D1%26scc%3D0%26ssd%3D1%26ssc%3D0%26sic%3D0%26sort%3Dcountry%26ds%3D.%26br%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-3"><a href="#cite_ref-3">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tessi190&plugin=1">„Gini coefficient of equivalised disposable income – EU-SILC survey”</a>. ec.europa.eu. <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a>. Accesat în <time datetime="2020-12-16">16 decembrie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=ec.europa.eu&rft.atitle=Gini+coefficient+of+equivalised+disposable+income+%E2%80%93+EU-SILC+survey&rft_id=https%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Feurostat%2Ftgm%2Ftable.do%3Ftab%3Dtable%26init%3D1%26language%3Den%26pcode%3Dtessi190%26plugin%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-HDI-4"><a href="#cite_ref-HDI_4-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://hdr.undp.org/sites/default/files/hdr2019.pdf">„2019 Human Development Report”</a> (PDF). <a href="/w/index.php?title=United_Nations_Development_Programme&action=edit&redlink=1" class="new" title="United Nations Development Programme — pagină inexistentă">United Nations Development Programme</a>. <time datetime="2019">2019</time>. Accesat în <time datetime="2019-12-09">9 decembrie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=2019+Human+Development+Report&rft.pub=United+Nations+Development+Programme&rft.date=2019&rft_id=http%3A%2F%2Fhdr.undp.org%2Fsites%2Fdefault%2Ffiles%2Fhdr2019.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-489cb2cb845816c161729fd1ab10f6cc-5"><a href="#cite_ref-489cb2cb845816c161729fd1ab10f6cc_5-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://popis2022.stat.gov.rs/">2022 Serbia Census</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%3Cspan+lang%3D%22en%22%3E2022+Serbia+Census%3C%2Fspan%3E&rft_id=https%3A%2F%2Fpopis2022.stat.gov.rs%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-7"><a href="#cite_ref-7">^</a> <cite class="citation book">Steven Tötösy de Zepetnek, Louise Olga Vasvári (<time datetime="2011">2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/?id=pFCzty0P4UcC&pg=PA24&dq=central+europe+serbia+culture#v=onepage&q=central%20europe%20serbia%20culture&f=false">Comparative Hungarian Cultural Studies</a>. Purdue University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781557535931" title="Special:Referințe în cărți/9781557535931">9781557535931</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Comparative+Hungarian+Cultural+Studies&rft.pub=Purdue+University+Press&rft.date=2011&rft.isbn=9781557535931&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2F%3Fid%3DpFCzty0P4UcC%26pg%3DPA24%26dq%3Dcentral%2Beurope%2Bserbia%2Bculture%23v%3Donepage%26q%3Dcentral%2520europe%2520serbia%2520culture%26f%3Dfalse&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Utilizeaz%C4%83_parametrul_autori" title="Categorie:Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Lidia_Razowska-Jaworek,_CRC_Press-8">^ <a href="#cite_ref-Lidia_Razowska-Jaworek,_CRC_Press_8-0">a</a> <a href="#cite_ref-Lidia_Razowska-Jaworek,_CRC_Press_8-1">b</a> <cite class="citation book"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/?id=F9_KBQAAQBAJ&pg=PA32&lpg=PA32&dq=belgrade+among+oldest+cities+in#v=onepage&q=belgrade%20among%20oldest%20cities%20in&f=false">Calcium and Magnesium in Groundwater: Occurrence and Significance for Human Health – Serbia</a>. Lidia Razowska-Jaworek, CRC Press. <time datetime="2014">2014</time>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781315764160" title="Special:Referințe în cărți/9781315764160">9781315764160</a>. Accesat în <time datetime="2017-06-03">3 iunie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Calcium+and+Magnesium+in+Groundwater%3A+Occurrence+and+Significance+for+Human+Health+%E2%80%93+Serbia&rft.pub=Lidia+Razowska-Jaworek%2C+CRC+Press&rft.date=2014&rft.isbn=9781315764160&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2F%3Fid%3DF9_KBQAAQBAJ%26pg%3DPA32%26lpg%3DPA32%26dq%3Dbelgrade%2Bamong%2Boldest%2Bcities%2Bin%23v%3Donepage%26q%3Dbelgrade%2520among%2520oldest%2520cities%2520in%26f%3Dfalse&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-auto-9"><a href="#cite_ref-auto_9-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160202032252/http://webrzs.stat.gov.rs/WebSite/Public/ReportResultView.aspx?rptKey=indId%3d180308IND01%262%3d201600%26102%3dRS%2640%3d0%266%3d4%2623%3d0%26sAreaId%3d18030801%26dType%3dName%26lType%3dSerbianCyrillic">„Official population projection for Serbia (2016)”</a>. Republic of Serbia Statistical Bureau. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://webrzs.stat.gov.rs/WebSite/Public/ReportResultView.aspx?rptKey=indId%3d180308IND01%262%3d201600%26102%3dRS%2640%3d0%266%3d4%2623%3d0%26sAreaId%3d18030801%26dType%3dName%26lType%3dSerbianCyrillic">original</a> la <time datetime="2016-02-02">2 februarie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2016-01-07">7 ianuarie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Official+population+projection+for+Serbia+%282016%29&rft.pub=Republic+of+Serbia+Statistical+Bureau&rft_id=http%3A%2F%2Fwebrzs.stat.gov.rs%2FWebSite%2FPublic%2FReportResultView.aspx%3FrptKey%3DindId%253d180308IND01%25262%253d201600%2526102%253dRS%252640%253d0%25266%253d4%252623%253d0%2526sAreaId%253d18030801%2526dType%253dName%2526lType%253dSerbianCyrillic&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Vahid_Razavi-10"><a href="#cite_ref-Vahid_Razavi_10-0">^</a> <cite class="citation book"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/?id=0kblLpYSp8EC&pg=PA23&lpg=PA23&dq=belgrade+among+oldest+cities+in#v=onepage&q=belgrade%20among%20oldest%20cities%20in&f=false">The Age of Nepotism: Travel Journals and Observations from the Balkans</a>. Vahid Razavi. <time datetime="2009">2009</time>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780615274331" title="Special:Referințe în cărți/9780615274331">9780615274331</a>. Accesat în <time datetime="2017-06-03">3 iunie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Age+of+Nepotism%3A+Travel+Journals+and+Observations+from+the+Balkans&rft.pub=Vahid+Razavi&rft.date=2009&rft.isbn=9780615274331&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2F%3Fid%3D0kblLpYSp8EC%26pg%3DPA23%26lpg%3DPA23%26dq%3Dbelgrade%2Bamong%2Boldest%2Bcities%2Bin%23v%3Donepage%26q%3Dbelgrade%2520among%2520oldest%2520cities%2520in%26f%3Dfalse&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-11"><a href="#cite_ref-11">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://novisad2021.rs/en/">„Нови Сад 2021”</a>. Нови Сад - Европска престоница културе.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%D0%9D%D0%BE%D0%B2%D0%B8+%D0%A1%D0%B0%D0%B4+-+%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D1%81%D0%BA%D0%B0+%D0%BF%D1%80%D0%B5%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%BD%D0%B8%D1%86%D0%B0+%D0%BA%D1%83%D0%BB%D1%82%D1%83%D1%80%D0%B5&rft.atitle=%D0%9D%D0%BE%D0%B2%D0%B8+%D0%A1%D0%B0%D0%B4+2021&rft_id=http%3A%2F%2Fnovisad2021.rs%2Fen%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-12"><a href="#cite_ref-12">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://staff.lib.msu.edu/sowards/balkan/lecture5.html">„The Serbian Revolution and the Serbian State”</a>. Steven W. Sowards, Michigan State University Libraries. <time datetime="2009-06-11">11 iunie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2010-04-28">28 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Serbian+Revolution+and+the+Serbian+State&rft.pub=Steven+W.+Sowards%2C+Michigan+State+University+Libraries&rft.date=2009-06-11&rft_id=http%3A%2F%2Fstaff.lib.msu.edu%2Fsowards%2Fbalkan%2Flecture5.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-SCGSuccession-13">^ <a href="#cite_ref-SCGSuccession_13-0">a</a> <a href="#cite_ref-SCGSuccession_13-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dipublico.com.ar/english/yugoslav-agreement-on-succession-issues-2001/">„Yugoslav Agreement on Succession Issues (2001)”</a>. Accesat în <time datetime="2012-06-14">14 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Yugoslav+Agreement+on+Succession+Issues+%282001%29&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.dipublico.com.ar%2Fenglish%2Fyugoslav-agreement-on-succession-issues-2001%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-EBRD_Country_Promotion_Programme-14"><a href="#cite_ref-EBRD_Country_Promotion_Programme_14-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110928025829/http://www.fifoost.org/jugoslaw/yugo.pdf">„FR Yugoslavia Investment Profile 2001”</a> (PDF). EBRD Country Promotion Programme. p. 3. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.fifoost.org/jugoslaw/yugo.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2011-09-28">28 septembrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=FR+Yugoslavia+Investment+Profile+2001&rft.pages=3&rft.pub=EBRD+Country+Promotion+Programme&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.fifoost.org%2Fjugoslaw%2Fyugo.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-WTO-15"><a href="#cite_ref-WTO_15-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.wto.org/english/news_e/news13_e/acc_srb_13jun13_e.htm">„Serbia a few steps away from concluding WTO accession negotiations”</a>. WTO News. <time datetime="2013-11-13">13 noiembrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-11-13">13 noiembrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=WTO+News&rft.atitle=Serbia+a+few+steps+away+from+concluding+WTO+accession+negotiations&rft.date=2013-11-13&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.wto.org%2Fenglish%2Fnews_e%2Fnews13_e%2Facc_srb_13jun13_e.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-European_Commission_2018-16"><a href="#cite_ref-European_Commission_2018_16-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/communication-credible-enlargement-perspective-western-balkans_en.pdf">„A credible enlargement perspective for and enhanced EU engagement with the Western Balkans”</a> (PDF). European Commission. <time datetime="2018-02-09">9 februarie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2018-02-09">9 februarie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=European+Commission&rft.atitle=A+credible+enlargement+perspective+for+and+enhanced+EU+engagement+with+the+Western+Balkans&rft.date=2018-02-09&rft_id=https%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Fcommission%2Fsites%2Fbeta-political%2Ffiles%2Fcommunication-credible-enlargement-perspective-western-balkans_en.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Serbia:_On_the_Way_to_EU_Accession-17">^ <a href="#cite_ref-Serbia:_On_the_Way_to_EU_Accession_17-0">a</a> <a href="#cite_ref-Serbia:_On_the_Way_to_EU_Accession_17-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.worldbank.org/en/results/2013/04/08/serbia-on-the-way-to-eu-accession">„Serbia: On the Way to EU Accession”</a>. World Bank Group. Accesat în <time datetime="2014-10-21">21 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serbia%3A+On+the+Way+to+EU+Accession&rft.pub=World+Bank+Group&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.worldbank.org%2Fen%2Fresults%2F2013%2F04%2F08%2Fserbia-on-the-way-to-eu-accession&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-18"><a href="#cite_ref-18">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://hdr.undp.org/en/2015-report">„Global Launch of 2015 Human Development Report”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Global+Launch+of+2015+Human+Development+Report&rft_id=http%3A%2F%2Fhdr.undp.org%2Fen%2F2015-report&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-19"><a href="#cite_ref-19">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160630041207/http://www.socialprogressimperative.org/global-index/#data_table/countries/spi/dim1,dim2,dim3">„2017 Social Progress Index”</a>. 2017 Social Progress Index. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.socialprogressimperative.org/global-index/#data_table/countries/spi/dim1,dim2,dim3">original</a> la <time datetime="2016-06-30">30 iunie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=2017+Social+Progress+Index&rft.atitle=2017+Social+Progress+Index&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.socialprogressimperative.org%2Fglobal-index%2F%23data_table%2Fcountries%2Fspi%2Fdim1%2Cdim2%2Cdim3&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-20"><a href="#cite_ref-20">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190429070743/http://visionofhumanity.org/app/uploads/2018/06/Global-Peace-Index-2018-2.pdf">„Global Peace Index”</a> (PDF). economicsandpeace.org. <time datetime="2018">2018</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://visionofhumanity.org/app/uploads/2018/06/Global-Peace-Index-2018-2.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2019-04-29">29 aprilie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=economicsandpeace.org&rft.atitle=Global+Peace+Index&rft.date=2018&rft_id=http%3A%2F%2Fvisionofhumanity.org%2Fapp%2Fuploads%2F2018%2F06%2FGlobal-Peace-Index-2018-2.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEPetković19269-21"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEPetković19269_21-0">^</a> <a href="#CITEREFPetković1926">Petković 1926</a>, p. 9. </li> <li id="cite_note-22"><a href="#cite_ref-22">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20161011060838/http://diclist.ru/slovar/fasmera/r/serb.html">„Этимология слова серб”</a>. DicList.ru. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://diclist.ru/slovar/fasmera/r/serb.html">original</a> la <time datetime="2016-10-11">11 octombrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%AD%D1%82%D0%B8%D0%BC%D0%BE%D0%BB%D0%BE%D0%B3%D0%B8%D1%8F+%D1%81%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B0+%D1%81%D0%B5%D1%80%D0%B1&rft.pub=DicList.ru&rft_id=http%3A%2F%2Fdiclist.ru%2Fslovar%2Ffasmera%2Fr%2Fserb.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTELukaszewicz1998132-23"><a href="#cite_ref-FOOTNOTELukaszewicz1998132_23-0">^</a> <a href="#CITEREFLukaszewicz1998">Lukaszewicz 1998</a>, p. 132. </li> <li id="cite_note-24"><a href="#cite_ref-24">^</a> <cite class="citation web">H. Schuster-Šewc. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rastko.rs/rastko-lu/jezik/hsuster-srbin.html">„Порекло и историја етнонима”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9F%D0%BE%D1%80%D0%B5%D0%BA%D0%BB%D0%BE+%D0%B8+%D0%B8%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80%D0%B8%D1%98%D0%B0+%D0%B5%D1%82%D0%BD%D0%BE%D0%BD%D0%B8%D0%BC%D0%B0&rft.au=H.+Schuster-%C5%A0ewc&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rastko.rs%2Frastko-lu%2Fjezik%2Fhsuster-srbin.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-25"><a href="#cite_ref-25">^</a> Roksandic M., Mihailovic D., Mercier N., Dimitrijevic V., Morley M.W., Rakocevic Z., Mihailovic B., Guibert P. et Babb J. A human mandible (BH-1) from the Pleistocene deposits of Mala Balanica cave (Sicevo Gorge, Nis, Serbia) // Journal of Human Evolution, 2011, V.61, pp.186–196. </li> <li id="cite_note-Vinca-26"><a href="#cite_ref-Vinca_26-0">^</a> <cite class="citation book">Nikola Tasić; Dragoslav Srejović; Bratislav Stojanović (<time datetime="1990">1990</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090116221552/http://www.rastko.org.rs/arheologija/vinca/vinca_eng.html">„Vinča and its Culture”</a>. În Vladislav Popović. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rastko.org.rs/arheologija/vinca/vinca_eng.html">Vinča: Centre of the Neolithic culture of the Danubian region</a>. Belgrade. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rastko.org.rs/arheologija/vinca/vinca_eng.html#_Toc504111710">original</a> la <time datetime="2009-01-16">16 ianuarie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2006-10-28">28 octombrie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Vin%C4%8Da+and+its+Culture&rft.btitle=Vin%C4%8Da%3A+Centre+of+the+Neolithic+culture+of+the+Danubian+region&rft.place=Belgrade&rft.date=1990&rft.au=Nikola+Tasi%C4%87&rft.au=Dragoslav+Srejovi%C4%87&rft.au=Bratislav+Stojanovi%C4%87&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rastko.org.rs%2Farheologija%2Fvinca%2Fvinca_eng.html%23_Toc504111710&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-ancient-27"><a href="#cite_ref-ancient_27-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.beograd.rs/cms/view.php?id=201172">„History (Ancient Period)”</a>. Official website. Accesat în <time datetime="2007-07-10">10 iulie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=History+%28Ancient+Period%29&rft.pub=Official+website&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.beograd.rs%2Fcms%2Fview.php%3Fid%3D201172&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-28"><a href="#cite_ref-28">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://kale-krsevica.com/eng_arheoloski_lokalitet.html">„Kale – Krševica”</a>. Kale-krsevica.com. Accesat în <time datetime="2011-07-10">10 iulie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Kale+%E2%80%93+Kr%C5%A1evica&rft.pub=Kale-krsevica.com&rft_id=http%3A%2F%2Fkale-krsevica.com%2Feng_arheoloski_lokalitet.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-29"><a href="#cite_ref-29">^</a> <cite class="citation journal">Andrić, Stanko (octombrie 2002). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://hrcak.srce.hr/index.php?show=clanak&id_clanak_jezik=14662">„Southern Pannonia during the age of the Great Migrations”</a>. Scrinia Slavonica. 2 (1): 117. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/1332-4853">1332-4853</a>. Accesat în <time datetime="2012-02-27">27 februarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Scrinia+Slavonica&rft.atitle=Southern+Pannonia+during+the+age+of+the+Great+Migrations&rft.volume=2&rft.issue=1&rft.pages=117&rft.date=2002-10&rft.issn=1332-4853&rft.aulast=Andri%C4%87&rft.aufirst=Stanko&rft_id=http%3A%2F%2Fhrcak.srce.hr%2Findex.php%3Fshow%3Dclanak%26id_clanak_jezik%3D14662&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-30"><a href="#cite_ref-30">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100516171534/http://www.visitserbia.org/Culture-85-24-1">„Culture in Serbia – Tourism in Serbia, Culture travel to Serbia”</a>. VisitSerbia.org. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.visitserbia.org/Culture-85-24-1">original</a> la <time datetime="2010-05-16">16 mai 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-04-28">28 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Culture+in+Serbia+%E2%80%93+Tourism+in+Serbia%2C+Culture+travel+to+Serbia&rft.pub=VisitSerbia.org&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.visitserbia.org%2FCulture-85-24-1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-31"><a href="#cite_ref-31">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140814184320/http://www.fordham.edu/halsall/med/mango.html">„Cyril Mango. Byzantium: The Empire of New Rome. Scribner's, 1980”</a>. Fordham.edu. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.fordham.edu/halsall/med/mango.html">original</a> la <time datetime="2014-08-14">14 august 2014</time>. Accesat în <time datetime="2010-11-14">14 noiembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Cyril+Mango.+Byzantium%3A+The+Empire+of+New+Rome.+Scribner%27s%2C+1980&rft.pub=Fordham.edu&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.fordham.edu%2Fhalsall%2Fmed%2Fmango.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-32"><a href="#cite_ref-32">^</a> en The Illyrians. A Stipcevic. Noyes Press. Pg 76 the Slavs merged with these people (the Illyrians), thus preserving in their own identity remains of ancient Illyrians </li> <li id="cite_note-Stipčević1977-33"><a href="#cite_ref-Stipčević1977_33-0">^</a> <cite class="citation book">Aleksandar Stipčević (<time datetime="1977">1977</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=NLcWAQAAIAAJ">The Illyrians: history and culture</a>. Noyes Press. p. 76. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8155-5052-5" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8155-5052-5">978-0-8155-5052-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Illyrians%3A+history+and+culture&rft.pages=76&rft.pub=Noyes+Press&rft.date=1977&rft.isbn=978-0-8155-5052-5&rft.au=Aleksandar+Stip%C4%8Devi%C4%87&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DNLcWAQAAIAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-34"><a href="#cite_ref-34">^</a> <a href="#CITEREFFine1991">Fine 1991</a>, pp. 38, 41. ; <a href="#CITEREFĆorović2001">Ćorović 2001</a>, "Балканска култура у доба сеобе Словена". </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEMiller2005533-35"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEMiller2005533_35-0">^</a> <a href="#CITEREFMiller2005">Miller 2005</a>, p. 533. </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEĆorović2001ch._I-36"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEĆorović2001ch._I_36-0">^</a> <a href="#CITEREFĆorović2001">Ćorović 2001</a>, ch. I. </li> <li id="cite_note-37"><a href="#cite_ref-37">^</a> Agoston-Masters:Encyclopaedia of the Ottoman Empire <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-8160-6259-5" title="Special:Referințe în cărți/0-8160-6259-5">ISBN: 0-8160-6259-5</a>, p.518 </li> <li id="cite_note-38"><a href="#cite_ref-38">^</a> S.Aksin Somel, Historical Dictionary of the Ottoman Empire, Scarecrow Press, Oxford, 2003, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-8108-4332-3" title="Special:Referințe în cărți/0-8108-4332-3">ISBN: 0-8108-4332-3</a> p 268 </li> <li id="cite_note-39"><a href="#cite_ref-39">^</a> <cite class="citation book">Somel, Selcuk Aksin (<time datetime="2010">2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/?id=UU8iCY0OZmcC&dq=1459+serbian+patriarchate+ottoman">The A to Z of the Ottoman Empire</a>. Scarecrow Press. p. 268. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1461731764" title="Special:Referințe în cărți/978-1461731764">978-1461731764</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+A+to+Z+of+the+Ottoman+Empire&rft.pages=268&rft.pub=Scarecrow+Press&rft.date=2010&rft.isbn=978-1461731764&rft.aulast=Somel&rft.aufirst=Selcuk+Aksin&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2F%3Fid%3DUU8iCY0OZmcC%26dq%3D1459%2Bserbian%2Bpatriarchate%2Bottoman&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-40"><a href="#cite_ref-40">^</a> <div> Jelavich, Barbara. Istoria Balcanilor: secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, volumul 1 - pagina 94 <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://books.google.com/books?id=qR4EeOrTm-0C&pg=PA94">[1]</a> . Cambridge University Press, 1983. </div> </li> <li id="cite_note-41"><a href="#cite_ref-41">^</a> <div> Todorovic, Jelena. O carte a festivalului ortodox în Imperiul Habsburgic: Salutul festiv al lui Zaharija Orfelin către Mojsej Putnik (1757) - <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=QS09ShbJ-vQC&pg=PA8">pp. 7-8</a> . Ashgate Publishing, 2006 </div> </li> <li id="cite_note-42"><a href="#cite_ref-42">^</a> Plamen Mitev. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=Cz7pbGvCqhwC&dq=serbian+revolution+1804-1815&hl=nl&source=gbs_navlinks_s">Empires and Peninsulas: Southeastern Europe Between Karlowitz and the Peace of Adrianople, 1699–1829</a> (Vol. 36 of History: Research and Science / Geschichte: Forschung und Wissenschaft Series) LIT Verlag Münster, 2010. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-3643106117" title="Special:Referințe în cărți/978-3643106117">ISBN: 978-3643106117</a> p 144 </li> <li id="cite_note-43"><a href="#cite_ref-43">^</a> <cite class="citation journal">MacKenzie, David (<time datetime="1988">1988</time>). „Review of Knezevina Srbija (1830-1839)”. Slavic Review. 47 (2): 362–363. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2F2498513">10.2307/2498513</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0037-6779">0037-6779</a>. <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/2498513">2498513</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Slavic+Review&rft.atitle=Review+of+Knezevina+Srbija+%281830-1839%29&rft.volume=47&rft.issue=2&rft.pages=362-363&rft.date=1988&rft.issn=0037-6779&rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F2498513&rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2F2498513&rft.aulast=MacKenzie&rft.aufirst=David&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-nytimes-44"><a href="#cite_ref-nytimes_44-0">^</a> <cite class="citation news">Misha Glenny. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nytimes.com/books/first/g/glenny-balkans.html">„The Balkans Nationalism, War and the Great Powers, 1804–1999”</a>. The New York Times. Accesat în <time datetime="2010-04-06">6 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=The+Balkans+Nationalism%2C+War+and+the+Great+Powers%2C+1804%E2%80%931999&rft.au=Misha+Glenny&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nytimes.com%2Fbooks%2Ffirst%2Fg%2Fglenny-balkans.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-45"><a href="#cite_ref-45">^</a> <cite class="citation web">Royal Family. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100207002754/http://www.royalfamily.org/ustanak/USTANAK_ENG.htm">„200 godina ustanka”</a>. Royalfamily.org. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.royalfamily.org/ustanak/USTANAK_ENG.htm">original</a> la <time datetime="2010-02-07">7 februarie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-04-28">28 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=200+godina+ustanka&rft.pub=Royalfamily.org&rft.au=Royal+Family&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.royalfamily.org%2Fustanak%2FUSTANAK_ENG.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-46"><a href="#cite_ref-46">^</a> <cite class="citation web">Gordana Stokić (ianuarie 2003). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nb.rs/view_file.php?file_id=57">„Bibliotekarstvo i menadžment: Moguća paralela”</a> (PDF) (în Serbian). Narodna biblioteka Srbije.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Bibliotekarstvo+i+menad%C5%BEment%3A+Mogu%C4%87a+paralela&rft.pub=Narodna+biblioteka+Srbije&rft.date=2003-01&rft.au=Gordana+Stoki%C4%87&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nb.rs%2Fview_file.php%3Ffile_id%3D57&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-47"><a href="#cite_ref-47">^</a> <div> Ćorović 2001, Novo Doba - VIII </div> </li> <li id="cite_note-48"><a href="#cite_ref-48">^</a> <div> LS Stavrianos, Balcanii din 1453 (Londra: Hurst and Co., 2000), pp. 248-50 </div> </li> <li id="cite_note-49"><a href="#cite_ref-49">^</a> <cite class="citation web">Čedomir Antić (<time datetime="1998">1998</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20121026061741/http://www.royalfamily.org/ustanak/USTANAK_ENG.htm">„The First Serbian Uprising”</a>. The Royal Family of Serbia. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.royalfamily.org/ustanak/USTANAK_ENG.htm">original</a> la <time datetime="2012-10-26">26 octombrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+First+Serbian+Uprising&rft.pub=The+Royal+Family+of+Serbia&rft.date=1998&rft.au=%C4%8Cedomir+Anti%C4%87&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.royalfamily.org%2Fustanak%2FUSTANAK_ENG.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-50"><a href="#cite_ref-50">^</a> Richard Frucht, ed. Encyclopedia of Eastern Europe: From the Congress of Vienna to the Fall of Communism (2000) p. 834. </li> <li id="cite_note-51"><a href="#cite_ref-51">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cdsee.org/pdf/WorkBook3_sr.pdf">Balkanski ratovi</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120304163618/http://www.cdsee.org/pdf/WorkBook3_sr.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2012-03-04">4 martie 2012</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. sr Eroare în formatul webarchive: Verificați valoarea pentru <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|url=</code>. Gol. </li> <li id="cite_note-52"><a href="#cite_ref-52">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.entomology.montana.edu/historybug/WWI/TEF.htm">"Typhus fever on the Eastern front of World War I"</a> Eroare în formatul webarchive: Verificați valoarea pentru <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|url=</code>. Gol.. Montana State University. </li> <li id="cite_note-53"><a href="#cite_ref-53">^</a> "The Balkan Wars and World War I". <a href="/wiki/Library_of_Congress_Country_Studies" title="Library of Congress Country Studies">Library of Congress Country Studies</a>. </li> <li id="cite_note-54"><a href="#cite_ref-54">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mfa.gov.rs/Bilteni/Engleski/b230804_e.html">„Daily Survey”</a>. Ministry of Foreign Affairs of Serbia. <time datetime="2004-08-23">23 august 2004</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Daily+Survey&rft.pub=Ministry+of+Foreign+Affairs+of+Serbia&rft.date=2004-08-23&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mfa.gov.rs%2FBilteni%2FEngleski%2Fb230804_e.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-55"><a href="#cite_ref-55">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171208015902/http://www.archives.org.rs/">„Arhiv Srbije – osnovan 1900. godine”</a> (în Serbian). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.archives.org.rs/">original</a> la <time datetime="2017-12-08">8 decembrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Arhiv+Srbije+%E2%80%93+osnovan+1900.+godine&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.archives.org.rs%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-56"><a href="#cite_ref-56">^</a> <cite class="citation web">22 august 2009 Michael Duffy (<time datetime="2009-08-22">22 august 2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.firstworldwar.com/source/bulgariaatwar_radoslavov.htm">„First World War.com – Primary Documents – Vasil Radoslavov on Bulgaria's Entry into the War, 11 October 1915”</a>. firstworldwar.com. Accesat în <time datetime="2010-04-28">28 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=First+World+War.com+%E2%80%93+Primary+Documents+%E2%80%93+Vasil+Radoslavov+on+Bulgaria%27s+Entry+into+the+War%2C+11+October+1915&rft.pub=firstworldwar.com&rft.date=2009-08-22&rft.au=22+august+2009+Michael+Duffy&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.firstworldwar.com%2Fsource%2Fbulgariaatwar_radoslavov.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-57"><a href="#cite_ref-57">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.politika.rs/rubrike/Tema-nedelje/Najvecha-srpska-pobeda/Front-koji-za-saveznike-nije-bio-bitan.sr.html">Највећа српска победа: Фронт који за савезнике није био битан</a> sr </li> <li id="cite_note-firstworldwar.com-58"><a href="#cite_ref-firstworldwar.com_58-0">^</a> <cite class="citation web">22 august 2009 Matt Simpson (<time datetime="2009-08-22">22 august 2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.firstworldwar.com/features/minorpowers_serbia.htm">„The Minor Powers During World War I – Serbia”</a>. firstworldwar.com. Accesat în <time datetime="2010-04-28">28 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Minor+Powers+During+World+War+I+%E2%80%93+Serbia&rft.pub=firstworldwar.com&rft.date=2009-08-22&rft.au=22+august+2009+Matt+Simpson&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.firstworldwar.com%2Ffeatures%2Fminorpowers_serbia.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-59"><a href="#cite_ref-59">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.vojska.net/eng/world-war-1/serbia/organization/1914/">„Serbian army, August 1914”</a>. Vojska.net. Accesat în <time datetime="2010-04-28">28 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serbian+army%2C+August+1914&rft.pub=Vojska.net&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.vojska.net%2Feng%2Fworld-war-1%2Fserbia%2Forganization%2F1914%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-60"><a href="#cite_ref-60">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.politika.rs/rubrike/Tema-nedelje/Najvecha-srpska-pobeda/Sudnji-rat.lt.html">„Tema nedelje: Najveća srpska pobeda: Sudnji rat: POLITIKA”</a>. Politika. <time datetime="2008-09-14">14 septembrie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2010-04-28">28 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Tema+nedelje%3A+Najve%C4%87a+srpska+pobeda%3A+Sudnji+rat%3A+POLITIKA&rft.pub=Politika&rft.date=2008-09-14&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.politika.rs%2Frubrike%2FTema-nedelje%2FNajvecha-srpska-pobeda%2FSudnji-rat.lt.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-The_Balkan_Wars_and_World_War_I-61"><a href="#cite_ref-The_Balkan_Wars_and_World_War_I_61-0">^</a> "<a rel="nofollow" class="external text" href="http://international.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd/cstdy:@field(DOCID+yu0021)">The Balkan Wars and World War I</a>". <a href="/wiki/Library_of_Congress_Country_Studies" title="Library of Congress Country Studies">Library of Congress Country Studies</a>. </li> <li id="cite_note-62"><a href="#cite_ref-62">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.politika.rs/rubrike/Tema-nedelje/Najvecha-srpska-pobeda/Svi-srpski-trijumfi.sr.html">Тема недеље : Највећа српска победа : Сви српски тријумфи : ПОЛИТИКА</a> sr </li> <li id="cite_note-63"><a href="#cite_ref-63">^</a> <cite class="citation news">Loti, Pierre (<time datetime="1918-06-30">30 iunie 1918</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.today/20150127121059/http://pqasb.pqarchiver.com/latimes/access/337249982.html">„Fourth of Serbia's population dead”</a>. Los Angeles Times (1886–1922). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://pqasb.pqarchiver.com/latimes/access/337249982.html">original</a> la <time datetime="2015-01-27">27 ianuarie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2010-04-28">28 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Fourth+of+Serbia%27s+population+dead&rft.date=1918-06-30&rft.aulast=Loti&rft.aufirst=Pierre&rft_id=https%3A%2F%2Fpqasb.pqarchiver.com%2Flatimes%2Faccess%2F337249982.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-64"><a href="#cite_ref-64">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://timesmachine.nytimes.com/timesmachine/1918/04/05/102687236.pdf">„Asserts Serbians face extinction”</a> (PDF). New York Times. <time datetime="1918-04-05">5 aprilie 1918</time>. Accesat în <time datetime="2010-11-14">14 noiembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=New+York+Times&rft.atitle=Asserts+Serbians+face+extinction&rft.date=1918-04-05&rft_id=https%3A%2F%2Ftimesmachine.nytimes.com%2Ftimesmachine%2F1918%2F04%2F05%2F102687236.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-CPB-65"><a href="#cite_ref-CPB_65-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://beogradskonasledje.rs/kd/zavod/stari_grad/krsmanoviceva_kuca_na_terazijama.html">„Cultural monument of great value Krsmanović's House at Terazije, 34, Terazije Street”</a>. Cultural Properties of Belgrade (beogradskonasledje). Accesat în <time datetime="2016-12-28">28 decembrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Cultural+Properties+of+Belgrade+%28beogradskonasledje%29&rft.atitle=Cultural+monument+of+great+value+Krsmanovi%C4%87%27s+House+at+Terazije%2C+34%2C+Terazije+Street&rft_id=http%3A%2F%2Fbeogradskonasledje.rs%2Fkd%2Fzavod%2Fstari_grad%2Fkrsmanoviceva_kuca_na_terazijama.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-66"><a href="#cite_ref-66">^</a> <cite class="citation book">Stavrianos, Leften Stavros (ianuarie 2000). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=xcp7OXQE0FMC&pg=PA624">The Balkans since 1453</a>. p. 624. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-85065-551-0" title="Special:Referințe în cărți/978-1-85065-551-0">978-1-85065-551-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Balkans+since+1453&rft.pages=624&rft.date=2000-01&rft.isbn=978-1-85065-551-0&rft.aulast=Stavrianos&rft.aufirst=Leften+Stavros&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dxcp7OXQE0FMC%26pg%3DPA624&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-67"><a href="#cite_ref-67">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/620426/Ustasa">„Ustaša”</a>. Britannica OnlineEncyclopedia. Britannica.com. Accesat în <time datetime="2010-04-28">28 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Britannica+OnlineEncyclopedia&rft.atitle=Usta%C5%A1a&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F620426%2FUstasa&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-68"><a href="#cite_ref-68">^</a> <cite class="citation book">Stevan K. Pavlowitch (<time datetime="2008">2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=R8d2409V9tEC&pg=PA62">Hitler's new disorder: the Second World War in Yugoslavia</a>. Columbia University Press. p. 62. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-231-70050-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-231-70050-4">978-0-231-70050-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Hitler%27s+new+disorder%3A+the+Second+World+War+in+Yugoslavia&rft.pages=62&rft.pub=Columbia+University+Press&rft.date=2008&rft.isbn=978-0-231-70050-4&rft.au=Stevan+K.+Pavlowitch&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DR8d2409V9tEC%26pg%3DPA62&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-69"><a href="#cite_ref-69">^</a> <cite class="citation news">Karl Savich. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20121217101508/http://www.pogledi.rs/kragujevac/english/1e.php">„The Kragujevac massacre”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.pogledi.rs/kragujevac/english/1e.php">original</a> la <time datetime="2012-12-17">17 decembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=The+Kragujevac+massacre&rft.au=Karl+Savich&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.pogledi.rs%2Fkragujevac%2Fenglish%2F1e.php&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-70"><a href="#cite_ref-70">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120716180709/http://members.iinet.net.au/~gduncan/massacres_east.html">„Massacres and Atrocities of WWII in Eastern Europe”</a>. Members.iinet.net.au. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://members.iinet.net.au/~gduncan/massacres_east.html">original</a> la <time datetime="2012-07-16">16 iulie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-11-17">17 noiembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Massacres+and+Atrocities+of+WWII+in+Eastern+Europe&rft.pub=Members.iinet.net.au&rft_id=http%3A%2F%2Fmembers.iinet.net.au%2F~gduncan%2Fmassacres_east.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-JewishHeritage-71"><a href="#cite_ref-JewishHeritage_71-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100630011836/http://www.jewish-heritage-europe.eu/country/serbia/serbia2.htm">„Jewish Heritage Europe – Serbia 2 – Jewish Heritage in Belgrade”</a>. Jewish Heritage Europe. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.jewish-heritage-europe.eu/country/serbia/serbia2.htm">original</a> la <time datetime="2010-06-30">30 iunie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-04-28">28 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Jewish+Heritage+Europe+%E2%80%93+Serbia+2+%E2%80%93+Jewish+Heritage+in+Belgrade&rft.pub=Jewish+Heritage+Europe&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.jewish-heritage-europe.eu%2Fcountry%2Fserbia%2Fserbia2.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-72"><a href="#cite_ref-72">^</a> <cite class="citation web">PM. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bulgaria-italia.com/bg/info/storia/partigiani.asp">„Storia del movimento partigiano bulgaro (1941–1944)”</a>. Bulgaria – Italia. Accesat în <time datetime="2010-04-28">28 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Storia+del+movimento+partigiano+bulgaro+%281941%E2%80%931944%29&rft.pub=Bulgaria+%E2%80%93+Italia&rft.au=PM&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bulgaria-italia.com%2Fbg%2Finfo%2Fstoria%2Fpartigiani.asp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-73"><a href="#cite_ref-73">^</a> <cite id="CITEREFŽerjavić" class="citation book">Žerjavić, Vladimir. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160303230428/http://www.hic.hr/books/manipulations/index.htm">Yugoslavia: Manipulations with the Number of Second World War Victims</a>. Croatian Information Centre. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-919817-32-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-919817-32-6">978-0-919817-32-6</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.hic.hr/books/manipulations/index.htm">original</a> la <time datetime="2016-03-03">3 martie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Yugoslavia%3A+Manipulations+with+the+Number+of+Second+World+War+Victims&rft.pub=Croatian+Information+Centre&rft.isbn=978-0-919817-32-6&rft.aulast=%C5%BDerjavi%C4%87&rft.aufirst=Vladimir&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.hic.hr%2Fbooks%2Fmanipulations%2Findex.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-74"><a href="#cite_ref-74">^</a> <cite class="citation web">Tanjug. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190703150848/http://mondo.rs/a622628/Info/Drustvo/Posle-rata-u-Srbiji-streljano-preko-60.000-civila.html">„Posle rata u Srbiji streljano preko 60.000 civila”</a>. Mondo.rs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mondo.rs/a622628/Info/Drustvo/Posle-rata-u-Srbiji-streljano-preko-60.000-civila.html">original</a> la <time datetime="2019-07-03">3 iulie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Posle+rata+u+Srbiji+streljano+preko+60.000+civila&rft.pub=Mondo.rs&rft.au=Tanjug&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mondo.rs%2Fa622628%2FInfo%2FDrustvo%2FPosle-rata-u-Srbiji-streljano-preko-60.000-civila.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-autogenerated1945-75">^ <a href="#cite_ref-autogenerated1945_75-0">a</a> <a href="#cite_ref-autogenerated1945_75-1">b</a> Melissa Katherine Bokovoy, Jill A. Irvine, Carol S. Lilly. State-society relations in Yugoslavia, 1945–1992. Scranton, Pennsylvania, USA: Palgrave Macmillan, 1997. p. 295. </li> <li id="cite_note-autogenerated3-76">^ <a href="#cite_ref-autogenerated3_76-0">a</a> <a href="#cite_ref-autogenerated3_76-1">b</a> <a href="#cite_ref-autogenerated3_76-2">c</a> <a href="#cite_ref-autogenerated3_76-3">d</a> Melissa Katherine Bokovoy, Jill A. Irvine, Carol S. Lilly. State-society relations in Yugoslavia, 1945–1992. Scranton, Pennsylvania, USA: Palgrave Macmillan, 1997. p. 296. </li> <li id="cite_note-77"><a href="#cite_ref-77">^</a> Melissa Katherine Bokovoy, Jill A. Irvine, Carol S. Lilly. State-society relations in Yugoslavia, 1945–1992. Scranton, Pennsylvania, USA: Palgrave Macmillan, 1997. p. 301. </li> <li id="cite_note-78"><a href="#cite_ref-78">^</a> <cite class="citation book">Branka Magaš (<time datetime="1993">1993</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/?id=d5np99Vgc0YC&pg=PA165&lpg=PA165&dq=anti-bureaucratic+revolution">The Destruction of Yugoslavia: tracking the break-up 1980–92 (pp 165–170)</a>. Verso. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-86091-593-5" title="Special:Referințe în cărți/978-0-86091-593-5">978-0-86091-593-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Destruction+of+Yugoslavia%3A+tracking+the+break-up+1980%E2%80%9392+%28pp+165%E2%80%93170%29&rft.pub=Verso&rft.date=1993&rft.isbn=978-0-86091-593-5&rft.au=Branka+Maga%C5%A1&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2F%3Fid%3Dd5np99Vgc0YC%26pg%3DPA165%26lpg%3DPA165%26dq%3Danti-bureaucratic%2Brevolution&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-79"><a href="#cite_ref-79">^</a> <cite class="citation news">Engelberg, Stephen (<time datetime="1992-01-16">16 ianuarie 1992</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nytimes.com/1992/01/16/world/breakup-of-yugoslavia-leaves-slovenia-secure-croatia-shaky.html">„Breakup of Yugoslavia Leaves Slovenia Secure, Croatia Shaky”</a>. The New York Times. Accesat în <time datetime="2010-04-06">6 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=Breakup+of+Yugoslavia+Leaves+Slovenia+Secure%2C+Croatia+Shaky&rft.date=1992-01-16&rft.aulast=Engelberg&rft.aufirst=Stephen&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nytimes.com%2F1992%2F01%2F16%2Fworld%2Fbreakup-of-yugoslavia-leaves-slovenia-secure-croatia-shaky.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-80"><a href="#cite_ref-80">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://hague.bard.edu/reports/de_la_brosse_pt1.pdf">„Political Propaganda and the Plan to Create a "State for all Serbs"”</a> (PDF). Accesat în <time datetime="2010-11-14">14 noiembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Political+Propaganda+and+the+Plan+to+Create+a+%22State+for+all+Serbs%22&rft_id=http%3A%2F%2Fhague.bard.edu%2Freports%2Fde_la_brosse_pt1.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-81"><a href="#cite_ref-81">^</a> <div> Wide Angle, Milosevic și mass-media. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.pbs.org/wnet/wideangle/episodes/media-by-milosevic/video-full-episode/852/">"Partea a 3-a: Dictatura pe undele aeriene".</a> PBS. Citat din film: "...   lucrurile care s-au întâmplat la televiziunea de stat, încălzirea, lucruri pe care le putem recunoaște acum: informații false, raportare părtinitoare. Asta a mers direct de la Milošević la conducătorul televiziunii ". </div> </li> <li id="cite_note-82"><a href="#cite_ref-82">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/special_report/1998/kosovo/110492.stm">„History, bloody history”</a>. BBC News. <time datetime="1999-03-24">24 martie 1999</time>. Accesat în <time datetime="2012-07-27">27 iulie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=History%2C+bloody+history&rft.date=1999-03-24&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F2%2Fhi%2Fspecial_report%2F1998%2Fkosovo%2F110492.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-83"><a href="#cite_ref-83">^</a> Ivan Vejvoda, 'Civil Society versus Slobodan Milošević: Serbia 1991–2000', in <a href="/wiki/Adam_Roberts" title="Adam Roberts">Adam Roberts</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4679686" class="extiw" title="d:Q4679686">d</a>) and <a href="/wiki/Timothy_Garton_Ash" title="Timothy Garton Ash">Timothy Garton Ash</a> (eds.), Civil Resistance and Power Politics: The Experience of Non-violent Action from Gandhi to the Present. Oxford & New York: Oxford University Press, 2009, pp. 295–316. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-955201-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-955201-6">ISBN: 978-0-19-955201-6</a>. </li> <li id="cite_note-84"><a href="#cite_ref-84">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/5083690.stm">„Montenegro gets Serb recognition”</a>. BBC. <time datetime="2006-06-15">15 iunie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Montenegro+gets+Serb+recognition&rft.date=2006-06-15&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F2%2Fhi%2Feurope%2F5083690.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-New_York_Sun-85">^ <a href="#cite_ref-New_York_Sun_85-0">a</a> <a href="#cite_ref-New_York_Sun_85-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20210224143728/https://www.nysun.com/foreign/rift-emerges-at-the-united-nations-over-kosovo/71420/">„Rift Emerges at the United Nations Over Kosovo”</a>. New York Sun. <time datetime="2008-02-19">19 februarie 2008</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nysun.com/foreign/rift-emerges-at-the-united-nations-over-kosovo/71420/">original</a> la <time datetime="2021-02-24">24 februarie 2021</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Rift+Emerges+at+the+United+Nations+Over+Kosovo&rft.pub=New+York+Sun&rft.date=2008-02-19&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nysun.com%2Fforeign%2Frift-emerges-at-the-united-nations-over-kosovo%2F71420%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-86"><a href="#cite_ref-86">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080611111400/http://www.b92.net/eng/news/politics-article.php?yyyy=2008&mm=04&dd=03&nav_id=49084">„NATO offers "intensified dialogue" to Serbia”</a>. B92. <time datetime="2008-04-03">3 aprilie 2008</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.b92.net/eng/news/politics-article.php?yyyy=2008&mm=04&dd=03&nav_id=49084">original</a> la <time datetime="2008-06-11">11 iunie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2010-04-28">28 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=NATO+offers+%22intensified+dialogue%22+to+Serbia&rft.pub=B92&rft.date=2008-04-03&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.b92.net%2Feng%2Fnews%2Fpolitics-article.php%3Fyyyy%3D2008%26mm%3D04%26dd%3D03%26nav_id%3D49084&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-87"><a href="#cite_ref-87">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130506084426/http://www.mfa.gov.rs/en/foreign-policy/eu/republic-of-serbia-eu">„Republic of Serbia – European Union”</a>. Ministry of Foreign Affairs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mfa.gov.rs/en/foreign-policy/eu/republic-of-serbia-eu">original</a> la <time datetime="2013-05-06">6 mai 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-06-24">24 iunie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Republic+of+Serbia+%E2%80%93+European+Union&rft.pub=Ministry+of+Foreign+Affairs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mfa.gov.rs%2Fen%2Fforeign-policy%2Feu%2Frepublic-of-serbia-eu&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-bbc-88"><a href="#cite_ref-bbc_88-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/world-europe-17225415">„EU leaders grant Serbia candidate status”</a>. BBC News. <time datetime="2012-03-01">1 martie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-03-02">2 martie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BBC+News&rft.atitle=EU+leaders+grant+Serbia+candidate+status&rft.date=2012-03-01&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fnews%2Fworld-europe-17225415&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-89"><a href="#cite_ref-89">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://euobserver.com/enlargement/115466">„Serbia gets EU candidate status, Romania gets nothing”</a>. EUobserver. <time datetime="2012-03-02">2 martie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2013-06-24">24 iunie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serbia+gets+EU+candidate+status%2C+Romania+gets+nothing&rft.pub=EUobserver&rft.date=2012-03-02&rft_id=http%3A%2F%2Feuobserver.com%2Fenlargement%2F115466&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-90"><a href="#cite_ref-90">^</a> <div> <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/137634.pdf">http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/137634.pdf</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a>] </div> </li> <li id="cite_note-91"><a href="#cite_ref-91">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://globaledge.msu.edu/countries/serbia">„Serbia: Introduction”</a>. Michigan State University. Accesat în <time datetime="2014-10-03">3 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serbia%3A+Introduction&rft.pub=Michigan+State+University&rft_id=http%3A%2F%2Fglobaledge.msu.edu%2Fcountries%2Fserbia&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-92"><a href="#cite_ref-92">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20141006084127/http://balkans360.com/serbia/">„Serbia”</a>. Southeastern Europe Travel Guide. Balkans 360. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://balkans360.com/serbia/">original</a> la <time datetime="2014-10-06">6 octombrie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-10-03">3 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Southeastern+Europe+Travel+Guide&rft.atitle=Serbia&rft_id=http%3A%2F%2Fbalkans360.com%2Fserbia%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-cia_kosovo-93"><a href="#cite_ref-cia_kosovo_93-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160701194718/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/kv.html">„The World Factbook: Kosovo”</a>. <a href="/wiki/Central_Intelligence_Agency" title="Central Intelligence Agency">Central Intelligence Agency</a>. <time datetime="2014-06-19">19 iunie 2014</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/kv.html">original</a> la <time datetime="2016-07-01">1 iulie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2015-01-08">8 ianuarie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+World+Factbook%3A+Kosovo&rft.pub=Central+Intelligence+Agency&rft.date=2014-06-19&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Fgeos%2Fkv.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-94"><a href="#cite_ref-94">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150108150416/http://www.kosovopolice.com/?page=2,22">„Border Police Department”</a>. Kosovo Police. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.kosovopolice.com/?page=2,22">original</a> la <time datetime="2015-01-08">8 ianuarie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-01-08">8 ianuarie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Border+Police+Department&rft.pub=Kosovo+Police&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.kosovopolice.com%2F%3Fpage%3D2%2C22&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-95"><a href="#cite_ref-95">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150108112819/http://demo.paragraf.rs/combined/Old/t/t2011_12/t12_0319.htm">„Uredba o kontroli prelaska administrativne linije prema Autonomnoj pokrajini Kosovo i Metohija”</a> (în Serbian). Official gazette of the Republic of Serbia. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://demo.paragraf.rs/combined/Old/t/t2011_12/t12_0319.htm">original</a> la <time datetime="2015-01-08">8 ianuarie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-01-08">8 ianuarie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Uredba+o+kontroli+prelaska+administrativne+linije+prema+Autonomnoj+pokrajini+Kosovo+i+Metohija&rft.pub=Official+gazette+of+the+Republic+of+Serbia&rft_id=http%3A%2F%2Fdemo.paragraf.rs%2Fcombined%2FOld%2Ft%2Ft2011_12%2Ft12_0319.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-96"><a href="#cite_ref-96">^</a> <cite class="citation report"> (Raport).</cite>  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-97"><a href="#cite_ref-97">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100406010559/http://www.carpathians.pl/carpathians01.html">„About the Carpathians – Carpathian Heritage Society”</a>. Carpathian Heritage Society. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.carpathians.pl/carpathians01.html">original</a> la <time datetime="2010-04-06">6 aprilie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-04-28">28 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=About+the+Carpathians+%E2%80%93+Carpathian+Heritage+Society&rft.pub=Carpathian+Heritage+Society&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.carpathians.pl%2Fcarpathians01.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-98"><a href="#cite_ref-98">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.is/20131021184245/http://www.turistickimagazin.com/index.php/sr/srbija-sr/2">„O Srbiji”</a>. Turistickimagazin.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.turistickimagazin.com/index.php/sr/srbija-sr/2">original</a> la <time datetime="2013-10-21">21 octombrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=O+Srbiji&rft.pub=Turistickimagazin.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.turistickimagazin.com%2Findex.php%2Fsr%2Fsrbija-sr%2F2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-99"><a href="#cite_ref-99">^</a> The Times Atlas of the World (1993). Times Books <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-7230-0492-7" title="Special:Referințe în cărți/0-7230-0492-7">ISBN: 0-7230-0492-7</a>. </li> <li id="cite_note-100"><a href="#cite_ref-100">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/eb/article-92892/Serbia">„Serbia :: Climate”</a>. Encyclopædia Britannica Online. <time datetime="2007">2007</time>. pp. 5 of 71.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serbia+%3A%3A+Climate&rft.pages=5+of+71&rft.pub=Encyclop%C3%A6dia+Britannica+Online&rft.date=2007&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2Feb%2Farticle-92892%2FSerbia&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-101"><a href="#cite_ref-101">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20181215192259/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ri.html">„CIA – The World Factbook”</a>. Cia.gov. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ri.html">original</a> la <time datetime="2018-12-15">15 decembrie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2012-05-24">24 mai 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=CIA+%E2%80%93+The+World+Factbook&rft.pub=Cia.gov&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Fgeos%2Fri.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-102"><a href="#cite_ref-102">^</a> <div> Radovanović, M și Dučić, V, 2002, <a href="https://ui.adsabs.harvard.edu/abs/2002EGSGA..27.2283R/abstract" class="extiw" title="bibcode:2002EGSGA..27.2283R">Variabilitatea climatului în Serbia în a doua jumătate a secolului XX</a> , EGS XXVII Adunarea Generală, Nisa, 21-26 aprilie 2002, rezumat # 2283, 27 : 2283-, oferit de <a href="/wiki/Institutul_Smithsonian" title="Institutul Smithsonian">Smithsonian</a> / Sistemul de date privind astrofizica <a href="/wiki/NASA" title="NASA">NASA</a> </div> </li> <li id="cite_note-AMS-103"><a href="#cite_ref-AMS_103-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070930211835/http://amsglossary.allenpress.com/glossary/search?id=kossava1">„Kossava”</a>. Glossary of Meteorology, Second Edition. <a href="/w/index.php?title=American_Meteorological_Society&action=edit&redlink=1" class="new" title="American Meteorological Society — pagină inexistentă">American Meteorological Society</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q465726" class="extiw" title="d:Q465726">d</a>). iunie 2000. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://amsglossary.allenpress.com/glossary/search?id=kossava1">original</a> la <time datetime="2007-09-30">30 septembrie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2007-03-11">11 martie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Glossary+of+Meteorology%2C+Second+Edition&rft.atitle=Kossava&rft.date=2000-06&rft_id=http%3A%2F%2Famsglossary.allenpress.com%2Fglossary%2Fsearch%3Fid%3Dkossava1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-RHMZ-104"><a href="#cite_ref-RHMZ_104-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.hidmet.gov.rs/eng/meteorologija/klimatologija_srbije.php">„Basic Climate Characteristics for the Territory of Serbia”</a>. Hydrometeorological Service of Serbia.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Basic+Climate+Characteristics+for+the+Territory+of+Serbia&rft.pub=Hydrometeorological+Service+of+Serbia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.hidmet.gov.rs%2Feng%2Fmeteorologija%2Fklimatologija_srbije.php&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-autogenerated1-105"><a href="#cite_ref-autogenerated1_105-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110511041636/http://www.hidmet.gov.rs/podaci/meteorologija/Temperaturni_rezim_u_Srbiji_eng.pdf">„Past temperature extremes since the beginning of the measurement”</a> (PDF). Hydrometeorological Service of Serbia. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.hidmet.gov.rs/podaci/meteorologija/Temperaturni_rezim_u_Srbiji_eng.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2011-05-11">11 mai 2011</time>. Accesat în <time datetime="2010-11-05">5 noiembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Past+temperature+extremes+since+the+beginning+of+the+measurement&rft.pub=Hydrometeorological+Service+of+Serbia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.hidmet.gov.rs%2Fpodaci%2Fmeteorologija%2FTemperaturni_rezim_u_Srbiji_eng.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-106"><a href="#cite_ref-106">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140816173655/http://www.worldriskreport.com/uploads/media/WorldRiskReport_2013_online_01.pdf">„World Risk Report 2013 – Exposure to natural hazards”</a> (PDF). Alliance Development Works. <time datetime="2013">2013</time>. pp. 3–4. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.worldriskreport.com/uploads/media/WorldRiskReport_2013_online_01.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2014-08-16">16 august 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=World+Risk+Report+2013+%E2%80%93+Exposure+to+natural+hazards&rft.pages=3-4&rft.pub=Alliance+Development+Works&rft.date=2013&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.worldriskreport.com%2Fuploads%2Fmedia%2FWorldRiskReport_2013_online_01.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-107"><a href="#cite_ref-107">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.climateadaptation.eu/serbia/river-floods/">„River floods Serbia”</a>. European Centre for Climate Adaptation. Accesat în <time datetime="2014-12-18">18 decembrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=River+floods+Serbia&rft.pub=European+Centre+for+Climate+Adaptation&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.climateadaptation.eu%2Fserbia%2Friver-floods%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-108"><a href="#cite_ref-108">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://news.yahoo.com/serbia-gets-300-million-world-bank-aid-floods-194552074.html">„Serbia gets $300 million from World Bank to aid floods recovery”</a>. Reuters. <time datetime="2014-10-04">4 octombrie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-12-18">18 decembrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serbia+gets+%24300+million+from+World+Bank+to+aid+floods+recovery&rft.pub=Reuters&rft.date=2014-10-04&rft_id=https%3A%2F%2Fnews.yahoo.com%2Fserbia-gets-300-million-world-bank-aid-floods-194552074.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-109"><a href="#cite_ref-109">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dunavskastrategija.rs/en/?p=185">„Navigation and Transportation: Waterways”</a>. Danube Strategy in Serbia. Accesat în <time datetime="2014-12-18">18 decembrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Navigation+and+Transportation%3A+Waterways&rft.pub=Danube+Strategy+in+Serbia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.dunavskastrategija.rs%2Fen%2F%3Fp%3D185&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-pod2.stat.gov.rs-110">^ <a href="#cite_ref-pod2.stat.gov.rs_110-0">a</a> <a href="#cite_ref-pod2.stat.gov.rs_110-1">b</a> <a href="#cite_ref-pod2.stat.gov.rs_110-2">c</a> <a href="#cite_ref-pod2.stat.gov.rs_110-3">d</a> <a href="#cite_ref-pod2.stat.gov.rs_110-4">e</a> <a href="#cite_ref-pod2.stat.gov.rs_110-5">f</a> <a href="#cite_ref-pod2.stat.gov.rs_110-6">g</a> <a href="#cite_ref-pod2.stat.gov.rs_110-7">h</a> <a href="#cite_ref-pod2.stat.gov.rs_110-8">i</a> <a href="#cite_ref-pod2.stat.gov.rs_110-9">j</a> <a href="#cite_ref-pod2.stat.gov.rs_110-10">k</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://pod2.stat.gov.rs/ObjavljenePublikacije/G2012/pdf/G20122007.pdf">„Statistical Yearbook of the Republic of Serbia”</a> (PDF). Statistical Office of the Republic of Serbia. <time datetime="2012">2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Statistical+Yearbook+of+the+Republic+of+Serbia&rft.pub=Statistical+Office+of+the+Republic+of+Serbia&rft.date=2012&rft_id=http%3A%2F%2Fpod2.stat.gov.rs%2FObjavljenePublikacije%2FG2012%2Fpdf%2FG20122007.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-111"><a href="#cite_ref-111">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131022002640/http://www.srbijasume.rs/sumskifonde.html">„::SE "Srbijašume" Belgrade:”</a>. Srbijasume.rs. <time datetime="2010-12-31">31 decembrie 2010</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.srbijasume.rs/sumskifonde.html">original</a> la <time datetime="2013-10-22">22 octombrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%3A%3ASE+%22Srbija%C5%A1ume%22+Belgrade%3A&rft.pub=Srbijasume.rs&rft.date=2010-12-31&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.srbijasume.rs%2Fsumskifonde.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-iucn.org-112">^ <a href="#cite_ref-iucn.org_112-0">a</a> <a href="#cite_ref-iucn.org_112-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://iucn.org/about/union/secretariat/offices/europe/?10618/Serbian-biodiversity">„Serbian biodiversity”</a>. IUCN. <time datetime="2012-08-07">7 august 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serbian+biodiversity&rft.pub=IUCN&rft.date=2012-08-07&rft_id=http%3A%2F%2Fiucn.org%2Fabout%2Funion%2Fsecretariat%2Foffices%2Feurope%2F%3F10618%2FSerbian-biodiversity&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-113"><a href="#cite_ref-113">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171010154415/http://www.nhmbeo.rs/upload/images/Glasnik/Bulletin%202014-04.pdf">„Reptiles in Serbia”</a> (PDF). Glasnik. <time datetime="2017-06-09">9 iunie 2017</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nhmbeo.rs/upload/images/Glasnik/Bulletin%202014-04.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2017-10-10">10 octombrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Reptiles+in+Serbia&rft.pub=Glasnik&rft.date=2017-06-09&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nhmbeo.rs%2Fupload%2Fimages%2FGlasnik%2FBulletin%25202014-04.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-114"><a href="#cite_ref-114">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.serbia.com/kikinda-the-largest-winter-stationary-of-long-eared-owls-on-the-planet/">„The largest stationary of longeared owls”</a>. serbia.com. <time datetime="2017-06-09">9 iunie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+largest+stationary+of+longeared+owls&rft.pub=serbia.com&rft.date=2017-06-09&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.serbia.com%2Fkikinda-the-largest-winter-stationary-of-long-eared-owls-on-the-planet%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-115"><a href="#cite_ref-115">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.earthsendangered.com/search-regions3.asp">„Earths's Endangered Species”</a>. earthsendangered. <time datetime="2017-06-09">9 iunie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Earths%27s+Endangered+Species&rft.pub=earthsendangered&rft.date=2017-06-09&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.earthsendangered.com%2Fsearch-regions3.asp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-116"><a href="#cite_ref-116">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.discoverserbia.org/en/animals-wildlife/brown-bear">„Serbian Brown Bear”</a>. Discoverserbia.org.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serbian+Brown+Bear&rft.pub=Discoverserbia.org&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.discoverserbia.org%2Fen%2Fanimals-wildlife%2Fbrown-bear&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-117"><a href="#cite_ref-117">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.carskabara.rs/index.php/odlike/fauna/fauna-ptica">„CARSKA BARA – Fauna ptica”</a>. Carskabara.rs.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=CARSKA+BARA+%E2%80%93+Fauna+ptica&rft.pub=Carskabara.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.carskabara.rs%2Findex.php%2Fodlike%2Ffauna%2Ffauna-ptica&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-118"><a href="#cite_ref-118">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131022010436/http://www.uvac.org.rs/eng/index_eng.html">„Uvac Special Nature Reserve”</a>. Uvac.org.rs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.uvac.org.rs/eng/index_eng.html">original</a> la <time datetime="2013-10-22">22 octombrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Uvac+Special+Nature+Reserve&rft.pub=Uvac.org.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.uvac.org.rs%2Feng%2Findex_eng.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-119"><a href="#cite_ref-119">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eea.europa.eu/soer/countries/rs/soertopic_view?topic=air%20pollution">„Serbia – European Environment Agency (EEA)”</a>. Eea.europa.eu.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serbia+%E2%80%93+European+Environment+Agency+%28EEA%29&rft.pub=Eea.europa.eu&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eea.europa.eu%2Fsoer%2Fcountries%2Frs%2Fsoertopic_view%3Ftopic%3Dair%2520pollution&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-120"><a href="#cite_ref-120">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20101231033001/http://www.blic.rs/society.php?id=2863">„Serbia recycling 15% of waste”</a>. Blic. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.blic.rs/society.php?id=2863">original</a> la <time datetime="2010-12-31">31 decembrie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-04-28">28 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serbia+recycling+15%25+of+waste&rft.pub=Blic&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.blic.rs%2Fsociety.php%3Fid%3D2863&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-121"><a href="#cite_ref-121">^</a> <cite class="citation web">John says:. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120316002931/https://www.belgraded.com/serbian-constitutional-history-part-i">„Serbian Constitutional History Part I”</a>. Belgraded.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.belgraded.com/serbian-constitutional-history-part-i">original</a> la <time datetime="2012-03-16">16 martie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serbian+Constitutional+History+Part+I&rft.pub=Belgraded.com&rft.au=John+says%3A&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.belgraded.com%2Fserbian-constitutional-history-part-i&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-122"><a href="#cite_ref-122">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.wipo.int/wipolex/en/details.jsp?id=7378">„Serbia: Constitution of The Republic of Serbia”</a>. Wipo.int.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serbia%3A+Constitution+of+The+Republic+of+Serbia&rft.pub=Wipo.int&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.wipo.int%2Fwipolex%2Fen%2Fdetails.jsp%3Fid%3D7378&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-President-123">^ <a href="#cite_ref-President_123-0">a</a> <a href="#cite_ref-President_123-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130605140910/http://www.predsednik.rs/en/node/21">„Responsibilities”</a>. predsednik.rs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.predsednik.rs/en/node/21">original</a> la <time datetime="2013-06-05">5 iunie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-03-20">20 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Responsibilities&rft.pub=predsednik.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.predsednik.rs%2Fen%2Fnode%2F21&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-124"><a href="#cite_ref-124">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.com/news/world-europe-39474145">„Serbia elects Prime Minister Aleksandar Vucic as president”</a>. BBC News. <time datetime="2017-04-03">3 aprilie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2018-01-16">16 ianuarie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BBC+News&rft.atitle=Serbia+elects+Prime+Minister+Aleksandar+Vucic+as+president&rft.date=2017-04-03&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.com%2Fnews%2Fworld-europe-39474145&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-125"><a href="#cite_ref-125">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.b92.net/info/izbori2012/vesti.php?yyyy=2012&mm=07&dd=27&nav_id=629999">„Izbori 2012 – Nova vlada položila zakletvu”</a>. B92.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Izbori+2012+%E2%80%93+Nova+vlada+polo%C5%BEila+zakletvu&rft.pub=B92&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.b92.net%2Finfo%2Fizbori2012%2Fvesti.php%3Fyyyy%3D2012%26mm%3D07%26dd%3D27%26nav_id%3D629999&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-126"><a href="#cite_ref-126">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.parlament.gov.rs/national-assembly/role-and-mode-of-operation/jurisdiction.501.html">„National Assembly of the Republic of Serbia | Jurisdiction, competences and duties of the National Assembly”</a>. Parlament.gov.rs. <time datetime="2008-06-11">11 iunie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=National+Assembly+of+the+Republic+of+Serbia+%26%23124%3B+Jurisdiction%2C+competences+and+duties+of+the+National+Assembly&rft.pub=Parlament.gov.rs&rft.date=2008-06-11&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.parlament.gov.rs%2Fnational-assembly%2Frole-and-mode-of-operation%2Fjurisdiction.501.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-127"><a href="#cite_ref-127">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131019103559/http://eizbori.com/rezultati-parlamentarnih-izbora-u-srbiji-2012-cesid/">„Rezultati parlamentarnih izbora u Srbiji 2012 – CESID”</a>. eIzbori. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://eizbori.com/rezultati-parlamentarnih-izbora-u-srbiji-2012-cesid/">original</a> la <time datetime="2013-10-19">19 octombrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Rezultati+parlamentarnih+izbora+u+Srbiji+2012+%E2%80%93+CESID&rft.pub=eIzbori&rft_id=http%3A%2F%2Feizbori.com%2Frezultati-parlamentarnih-izbora-u-srbiji-2012-cesid%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-128"><a href="#cite_ref-128">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://paragraf.rs/propisi/zakon_o_uredjenju_sudova.html">„Zakon o uređenju sudova”</a>. Paragraf.rs.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Zakon+o+ure%C4%91enju+sudova&rft.pub=Paragraf.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fparagraf.rs%2Fpropisi%2Fzakon_o_uredjenju_sudova.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-129"><a href="#cite_ref-129">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070623083910/http://polis.osce.org/countries/details?item_id=46">„POLIS – Policing Profiles of Participating and Partner States”</a>. Polis.osce.org. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://polis.osce.org/countries/details?item_id=46">original</a> la <time datetime="2007-06-23">23 iunie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=POLIS+%E2%80%93+Policing+Profiles+of+Participating+and+Partner+States&rft.pub=Polis.osce.org&rft_id=http%3A%2F%2Fpolis.osce.org%2Fcountries%2Fdetails%3Fitem_id%3D46&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-130"><a href="#cite_ref-130">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131020030215/http://www.bia.gov.rs/eng/o-agenciji/delokrug-rada.html">„About Agency / Security Information Agency”</a>. Bia.gov.rs. <time datetime="2002-07-27">27 iulie 2002</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bia.gov.rs/eng/o-agenciji/delokrug-rada.html">original</a> la <time datetime="2013-10-20">20 octombrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=About+Agency+%2F+Security+Information+Agency&rft.pub=Bia.gov.rs&rft.date=2002-07-27&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bia.gov.rs%2Feng%2Fo-agenciji%2Fdelokrug-rada.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-DList-131"><a href="#cite_ref-DList_131-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131023014630/http://www.mfa.gov.rs/diplomatic_list_1012.pdf">„Serbia Diplomatic List 2012”</a> (PDF). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mfa.gov.rs/diplomatic_list_1012.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2013-10-23">23 octombrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serbia+Diplomatic+List+2012&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mfa.gov.rs%2Fdiplomatic_list_1012.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-132"><a href="#cite_ref-132">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120505093604/http://www.mfa.gov.rs/Worldframe.htm">„Diplomatic Missions”</a>. Ministry of Foreign Affairs of Serbia. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mfa.gov.rs/Worldframe.htm">original</a> la <time datetime="2012-05-05">5 mai 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-05-24">24 mai 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Diplomatic+Missions&rft.pub=Ministry+of+Foreign+Affairs+of+Serbia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mfa.gov.rs%2FWorldframe.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-133"><a href="#cite_ref-133">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120220121901/http://www.mfa.gov.rs/Embassies/missions_e.html">„Diplomatic Missions in Serbia”</a>. Ministry of Foreign Affairs of Serbia. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mfa.gov.rs/Embassies/missions_e.html">original</a> la <time datetime="2012-02-20">20 februarie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-09-15">15 septembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Diplomatic+Missions+in+Serbia&rft.pub=Ministry+of+Foreign+Affairs+of+Serbia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mfa.gov.rs%2FEmbassies%2Fmissions_e.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-134"><a href="#cite_ref-134">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100127101640/http://www.se2009.eu/en/meetings_news/2009/12/22/serbia_applies_for_eu_membership">„Serbia applies for EU membership”</a>. Swedish Presidency of the European Union. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.se2009.eu/en/meetings_news/2009/12/22/serbia_apples_for_eu_membership">original</a> la <time datetime="2010-01-27">27 ianuarie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2009-12-25">25 decembrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serbia+applies+for+EU+membership&rft.pub=Swedish+Presidency+of+the+European+Union&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.se2009.eu%2Fen%2Fmeetings_news%2F2009%2F12%2F22%2Fserbia_apples_for_eu_membership&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Council_of_the_EU-135"><a href="#cite_ref-Council_of_the_EU_135-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://wayback.archive-it.org/all/20171010155436/http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/137634.pdf">„EUROPEAN COUNCIL 27/28 JUNE 2013 CONCLUSIONS”</a> (PDF). Council of the European Union. <time datetime="2013-06-27">27 iunie 2013</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/137634.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2017-10-10">10 octombrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2013-06-28">28 iunie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Council+of+the+European+Union&rft.atitle=EUROPEAN+COUNCIL+27%2F28+JUNE+2013+CONCLUSIONS&rft.date=2013-06-27&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.consilium.europa.eu%2Fuedocs%2Fcms_data%2Fdocs%2Fpressdata%2Fen%2Fec%2F137634.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-136"><a href="#cite_ref-136">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120417141835/http://timesofindia.indiatimes.com/world/europe/EU-grants-Serbia-candidate-status/articleshow/12108156.cms">„EU grants Serbia candidate status”</a>. Times of India. <time datetime="2012-03-02">2 martie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://timesofindia.indiatimes.com/world/europe/EU-grants-Serbia-candidate-status/articleshow/12108156.cms">original</a> la <time datetime="2012-04-17">17 aprilie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-05-24">24 mai 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=EU+grants+Serbia+candidate+status&rft.date=2012-03-02&rft_id=http%3A%2F%2Ftimesofindia.indiatimes.com%2Fworld%2Feurope%2FEU-grants-Serbia-candidate-status%2Farticleshow%2F12108156.cms&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-137"><a href="#cite_ref-137">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ft.com/content/e0774a28-0695-11e8-9650-9c0ad2d7c5b5">UE va stabili statutul de membru al 6 state din Balcanii de Vest</a> , Michael Peel și Neil Buckley, Financial Times, 1 februarie 2018 </li> <li id="cite_note-138"><a href="#cite_ref-138">^</a> Eroare în formatul webarchive: Verificați valoarea pentru <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|url=</code>. Gol. </li> <li id="cite_note-139"><a href="#cite_ref-139">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.srbija.gov.rs/kosovo-metohija/index.php?id=80729">Rezoluția cetățenilor cu privire la securitatea sferei, integritatea teritorială și statutul republicii Repu blica Србије</a> // A se vedea articolul 4. </li> <li id="cite_note-140"><a href="#cite_ref-140">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.srbija.gov.rs/kosovo-metohija/index.php?id=80729">Rezolvarea limbii engleze a sovietului pentru securitatea sovietică, a teritorială a integrității și a statutului republicii Republicii Serbia</a> // A se vedea articolul 6. </li> <li id="cite_note-141"><a href="#cite_ref-141">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.politika.rs/scc/clanak/119284/Kako-je-utvrdena-vojna-neutralnost">Како је утврђена војна неутралност политика.rs</a> , 12 ianuarie 2010. </li> <li id="cite_note-natorelations-142">^ <a href="#cite_ref-natorelations_142-0">a</a> <a href="#cite_ref-natorelations_142-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nato.int/cps/cs/natohq/topics_50100.htm">„Relations with Serbia”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Relations+with+Serbia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nato.int%2Fcps%2Fcs%2Fnatohq%2Ftopics_50100.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-143"><a href="#cite_ref-143">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.b92.net/eng/news/politics.php?yyyy=2017&mm=10&dd=13&nav_id=102547">NATO "acceptă hotărârea Serbiei de a fi neutră"</a> b92.net, 13 octombrie 2017. </li> <li id="cite_note-144"><a href="#cite_ref-144">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.kommersant.ru/doc/840211">В зависимости от независисти: Сердија готова разорвать отношения с Западом из-за Косово</a> <a href="/w/index.php?title=Kommersant&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kommersant — pagină inexistentă">Kommersant</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1780189" class="extiw" title="d:Q1780189">d</a>) , 27 decembrie 2007. </li> <li id="cite_note-145"><a href="#cite_ref-145">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.reuters.com/article/us-serbia-nato/with-russia-as-an-ally-serbia-edges-toward-nato-idUSKCN0ZJ06S">Cu Rusia ca aliat, Serbia se îndreaptă spre NATO</a> Reuters, 3 iulie 2016. </li> <li id="cite_note-146"><a href="#cite_ref-146">^</a> <cite class="citation web">Ramani, Samuel (<time datetime="2016-02-15">15 februarie 2016</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.huffingtonpost.com/samuel-ramani/why-russia-is-tightening-_b_9218306.html">„Why Serbia is Strengthening its Alliance with Russia”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Why+Serbia+is+Strengthening+its+Alliance+with+Russia&rft.date=2016-02-15&rft.aulast=Ramani&rft.aufirst=Samuel&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.huffingtonpost.com%2Fsamuel-ramani%2Fwhy-russia-is-tightening-_b_9218306.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-147"><a href="#cite_ref-147">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.slobodnaevropa.org/a/vojska-srbija-naoruzanje-novac/29637678.html">„Više novca za naoružanje”</a>. Radio Slobodna Evropa (în sârbo-croată). Accesat în <time datetime="2019-01-18">18 ianuarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Radio+Slobodna+Evropa&rft.atitle=Vi%C5%A1e+novca+za+naoru%C5%BEanje&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.slobodnaevropa.org%2Fa%2Fvojska-srbija-naoruzanje-novac%2F29637678.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-148"><a href="#cite_ref-148">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.politika.rs/rubrike/Drustvo/Vojska-Srbije-od-sutra-i-zvanicno-profesionalna.lt.html">„Vojska Srbije od sutra i zvanično profesionalna”</a>. Politika. <time datetime="2010-12-31">31 decembrie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2012-05-24">24 mai 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Vojska+Srbije+od+sutra+i+zvani%C4%8Dno+profesionalna&rft.pub=Politika&rft.date=2010-12-31&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.politika.rs%2Frubrike%2FDrustvo%2FVojska-Srbije-od-sutra-i-zvanicno-profesionalna.lt.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-149"><a href="#cite_ref-149">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.blic.rs/Vesti/Politika/221160/Sa-28000-vojnika-Vojska-Srbije-medju-najbrojnijim-u-regionu">„Blic Online | Sa 28.000 vojnika Vojska Srbije među najbrojnijim u regionu”</a>. Blic.rs.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Blic+Online+%26%23124%3B+Sa+28.000+vojnika+Vojska+Srbije+me%C4%91u+najbrojnijim+u+regionu&rft.pub=Blic.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.blic.rs%2FVesti%2FPolitika%2F221160%2FSa-28000-vojnika-Vojska-Srbije-medju-najbrojnijim-u-regionu&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-150"><a href="#cite_ref-150">^</a> <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.mod.gov.rs/multimedia/file/staticki_sadrzaj/vojna_obaveza/33-52.pdf">[2]</a> - Ultimele informații publicate în presa lunară a Ministerului Apărării al Serbiei, "Odbrana", în 1 noiembrie 2011, despre rezervele conform legii adoptate în parlamentul sârb. Documentul conține 20 de pagini și dispune de informații privind obligația de a apăra utilizarea forțelor de rezervă de către țări și de a le împărți în rezervă activă și pasivă </li> <li id="cite_note-151"><a href="#cite_ref-151">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.b92.net/info/vesti/index.php?yyyy=2011&mm=01&dd=04&nav_category=12&nav_id=483708">„Obveznici postali "pasivna rezerva"”</a> (în Serbian). B92. <time datetime="2011-01-04">4 ianuarie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2013-06-21">21 iunie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Obveznici+postali+%22pasivna+rezerva%22&rft.pub=B92&rft.date=2011-01-04&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.b92.net%2Finfo%2Fvesti%2Findex.php%3Fyyyy%3D2011%26mm%3D01%26dd%3D04%26nav_category%3D12%26nav_id%3D483708&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-152"><a href="#cite_ref-152">^</a> Amnistía Internacional. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.amnesty.org/es/news-and-updates/news/No-justicia-v%C3%ADctimas-bombardeos-OTAN-20090423">Nu există niciun fel de fân, mai mult decât o bombă de la OTAN.</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090724133753/http://www.amnesty.org/es/news-and-updates/news/No-justicia-v%C3%ADctimas-bombardeos-OTAN-20090423">Arhivat</a> în <time datetime="2009-07-24">24 iulie 2009</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. Consultado el 10 de noviembre din 2009. </li> <li id="cite_note-153"><a href="#cite_ref-153">^</a> <cite class="citation web">Pike, John. <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.globalsecurity.org/military/world/int/csto.htm">„CSTO members”</a>. Global Security. Accesat în <time datetime="2014-10-21">21 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=CSTO+members&rft.pub=Global+Security&rft.aulast=Pike&rft.aufirst=John&rft_id=%2F%2Fwww.globalsecurity.org%2Fmilitary%2Fworld%2Fint%2Fcsto.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-154"><a href="#cite_ref-154">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160830063726/http://www.mod.gov.rs/sadrzaj.php?id_sadrzaja=4366">„Current multinational operations”</a>. www.mod.gov.rs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mod.gov.rs/sadrzaj.php?id_sadrzaja=4366">original</a> la <time datetime="2016-08-30">30 august 2016</time>. Accesat în <time datetime="2013-04-26">26 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Current+multinational+operations&rft.pub=www.mod.gov.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mod.gov.rs%2Fsadrzaj.php%3Fid_sadrzaja%3D4366&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-155"><a href="#cite_ref-155">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.blic.rs/vesti/drustvo/vulin-odbrambena-industrija-srbije-je-nas-strateski-interes/n2lfj5w">„Vulin: Odbrambena industrija Srbije je naš strateški interes”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Vulin%3A+Odbrambena+industrija+Srbije+je+na%C5%A1+strate%C5%A1ki+interes&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.blic.rs%2Fvesti%2Fdrustvo%2Fvulin-odbrambena-industrija-srbije-je-nas-strateski-interes%2Fn2lfj5w&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-156"><a href="#cite_ref-156">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120706215602/http://www.business-dialogue.eu/vesti/1614-srbija-ponovo-izvozna-vojna-sila.html">„Srbija ponovo izvozna vojna sila”</a>. Business-dialogue.eu. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.business-dialogue.eu/vesti/1614-srbija-ponovo-izvozna-vojna-sila.html">original</a> la <time datetime="2012-07-06">6 iulie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-05-24">24 mai 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Srbija+ponovo+izvozna+vojna+sila&rft.pub=Business-dialogue.eu&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.business-dialogue.eu%2Fvesti%2F1614-srbija-ponovo-izvozna-vojna-sila.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-157"><a href="#cite_ref-157">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.glas-javnosti.rs/clanak/ekonomija/glas-javnosti-11-01-2011/srpska-vojna-industrija-u-usponu">„Srpska vojna industrija u usponu”</a>. Glas-javnosti. Accesat în <time datetime="2012-05-24">24 mai 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Srpska+vojna+industrija+u+usponu&rft.pub=Glas-javnosti&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.glas-javnosti.rs%2Fclanak%2Fekonomija%2Fglas-javnosti-11-01-2011%2Fsrpska-vojna-industrija-u-usponu&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-158"><a href="#cite_ref-158">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.blic.rs/Vesti/Drustvo/228348/Povratak-vojne-industrije-Srbije-na-svetsku-scenu">„Povratak vojne industrije Srbije na svetsku scenu”</a>. Blic. Accesat în <time datetime="2012-05-24">24 mai 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Povratak+vojne+industrije+Srbije+na+svetsku+scenu&rft.pub=Blic&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.blic.rs%2FVesti%2FDrustvo%2F228348%2FPovratak-vojne-industrije-Srbije-na-svetsku-scenu&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-159"><a href="#cite_ref-159">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120604031513/http://www.ccre.org/en/membres/Serbie.htm">„CCRE: Serbia”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ccre.org/en/membres/Serbie.htm">original</a> la <time datetime="2012-06-04">4 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=CCRE%3A+Serbia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ccre.org%2Fen%2Fmembres%2FSerbie.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-zakon-160">^ <a href="#cite_ref-zakon_160-0">a</a> <a href="#cite_ref-zakon_160-1">b</a> <a href="#cite_ref-zakon_160-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.parlament.gov.rs/upload/archive/files/cir/pdf/zakoni/2007/4308-07-cir.zip">„Law on Territorial Organization”</a> (în Serbian). National Assembly of the Republic of Serbia. <time datetime="2007-12-29">29 decembrie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2013-10-06">6 octombrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Law+on+Territorial+Organization&rft.pub=National+Assembly+of+the+Republic+of+Serbia&rft.date=2007-12-29&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.parlament.gov.rs%2Fupload%2Farchive%2Ffiles%2Fcir%2Fpdf%2Fzakoni%2F2007%2F4308-07-cir.zip&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-161"><a href="#cite_ref-161">^</a> <cite class="citation news">Hamilton (<time datetime="2008-02-17">17 februarie 2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.reuters.com/article/2008/02/17/us-kosovo-serbia-idUSHAM53437920080217">„Kosovo declares independence from Serbia”</a>. Reuters.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Kosovo+declares+independence+from+Serbia&rft.date=2008-02-17&rft.au=Hamilton&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.reuters.com%2Farticle%2F2008%2F02%2F17%2Fus-kosovo-serbia-idUSHAM53437920080217&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-162"><a href="#cite_ref-162">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.srbija.gov.rs/kosovo-metohija/index.php?id=43159">Decizie privind anularea actelor ilegale ale instituțiilor provizorii de autoguvernare din Kosovo și Metohija privind declararea independenței lor unilaterale</a> Guvernul Serbiei, 2008 </li> <li id="cite_note-163"><a href="#cite_ref-163">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200509063534/http://popis2011.stat.rs/?lang=en">„Попис у Србији 2011”</a>. Popis2011.stat.rs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://popis2011.stat.rs/?lang=en">original</a> la <time datetime="2020-05-09">9 mai 2020</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9F%D0%BE%D0%BF%D0%B8%D1%81+%D1%83+%D0%A1%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%98%D0%B8+2011&rft.pub=Popis2011.stat.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fpopis2011.stat.rs%2F%3Flang%3Den&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-164"><a href="#cite_ref-164">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131110063235/http://esk.rks-gov.net/rekos2011/?cid=2,40">„REKOS2011”</a>. Esk.rks-gov.net. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://esk.rks-gov.net/rekos2011/?cid=2,40">original</a> la <time datetime="2013-11-10">10 noiembrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=REKOS2011&rft.pub=Esk.rks-gov.net&rft_id=http%3A%2F%2Fesk.rks-gov.net%2Frekos2011%2F%3Fcid%3D2%2C40&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-165"><a href="#cite_ref-165">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190703221603/https://www.euractiv.rs/srbija-i-eu/4205-sebinost-ena-nije-uzrok-bele-kuge">„Sebičnost žena u Srbiji nije uzrok bele kuge | EurActiv Srbija”</a>. Euractiv.rs. <time datetime="2013-07-26">26 iulie 2013</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.euractiv.rs/srbija-i-eu/4205-sebinost-ena-nije-uzrok-bele-kuge">original</a> la <time datetime="2019-07-03">3 iulie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Sebi%C4%8Dnost+%C5%BEena+u+Srbiji+nije+uzrok+bele+kuge+%26%23124%3B+EurActiv+Srbija&rft.pub=Euractiv.rs&rft.date=2013-07-26&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.euractiv.rs%2Fsrbija-i-eu%2F4205-sebinost-ena-nije-uzrok-bele-kuge&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-166"><a href="#cite_ref-166">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180623004748/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2002rank.html?countryName=Serbia&countryCode=ri#ri">„Country Comparison : Population growth rate”</a>. The World Factbook, <a href="/wiki/CIA" class="mw-redirect" title="CIA">CIA</a>. <time datetime="2002">2002</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2002rank.html?countryName=Serbia&countryCode=ri#ri">original</a> la <time datetime="2018-06-23">23 iunie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=The+World+Factbook%2C+CIA&rft.atitle=Country+Comparison+%3A+Population+growth+rate&rft.date=2002&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Frankorder%2F2002rank.html%3FcountryName%3DSerbia%26countryCode%3Dri%23ri&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-167"><a href="#cite_ref-167">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://pod2.stat.gov.rs/ObjavljenePublikacije/Popis2011/Knjiga10.pdf">„Household numbers”</a> (PDF). pod2.stat.gov.rs.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=pod2.stat.gov.rs&rft.atitle=Household+numbers&rft_id=http%3A%2F%2Fpod2.stat.gov.rs%2FObjavljenePublikacije%2FPopis2011%2FKnjiga10.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-168"><a href="#cite_ref-168">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.gov.rs/WebSite/public/PublicationView.aspx?pKey=41&pLevel=1&pubType=2&pubKey=4230">„Life expectancy stats”</a>. stat.gov.rs.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=stat.gov.rs&rft.atitle=Life+expectancy+stats&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.gov.rs%2FWebSite%2Fpublic%2FPublicationView.aspx%3FpKey%3D41%26pLevel%3D1%26pubType%3D2%26pubKey%3D4230&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-169"><a href="#cite_ref-169">^</a> <cite class="citation web"><a href="/w/index.php?title=Tanjug&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tanjug — pagină inexistentă">Tanjug</a> (<time datetime="2007-10-22">22 octombrie 2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20071112013805/http://www.b92.net/eng/news/society-article.php?yyyy=2007&mm=10&dd=22&nav_id=44785">„Serbia's refugee population largest in Europe”</a>. B92. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.b92.net/eng/news/society-article.php?yyyy=2007&mm=10&dd=22&nav_id=44785">original</a> la <time datetime="2007-11-12">12 noiembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serbia%27s+refugee+population+largest+in+Europe&rft.pub=B92&rft.date=2007-10-22&rft.au=Tanjug&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.b92.net%2Feng%2Fnews%2Fsociety-article.php%3Fyyyy%3D2007%26mm%3D10%26dd%3D22%26nav_id%3D44785&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-170"><a href="#cite_ref-170">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.b92.net/eng/news/society.php?yyyy=2013&mm=06&dd=20&nav_id=86697">„Serbia currently hosts over 260K refugees and IDPs”</a>. B92. <time datetime="2013-06-20">20 iunie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-06-21">21 iunie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serbia+currently+hosts+over+260K+refugees+and+IDPs&rft.pub=B92&rft.date=2013-06-20&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.b92.net%2Feng%2Fnews%2Fsociety.php%3Fyyyy%3D2013%26mm%3D06%26dd%3D20%26nav_id%3D86697&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-171"><a href="#cite_ref-171">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.emg.rs/en/news/serbia/61642.html">„Serbia seeks to fill the '90s brain-drainage gap”</a>. EMG.rs. <time datetime="2008-09-05">5 septembrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serbia+seeks+to+fill+the+%2790s+brain-drainage+gap&rft.pub=EMG.rs&rft.date=2008-09-05&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.emg.rs%2Fen%2Fnews%2Fserbia%2F61642.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-survey-172"><a href="#cite_ref-survey_172-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.pregled-rs.com/article.php?pid=208&id=19625&lang=en">„Survey S&M 1/2003”</a>. Yugoslav Survey.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Survey+S%26M+1%2F2003&rft.pub=Yugoslav+Survey&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.pregled-rs.com%2Farticle.php%3Fpid%3D208%26id%3D19625%26lang%3Den&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-173"><a href="#cite_ref-173">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.b92.net/info/vesti/index.php?yyyy=2009&mm=04&dd=07&nav_category=12&nav_id=354362">„Vesti – Zvaničan broj Roma u Srbiji”</a>. B92. <time datetime="2009-04-07">7 aprilie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Vesti+%E2%80%93+Zvani%C4%8Dan+broj+Roma+u+Srbiji&rft.pub=B92&rft.date=2009-04-07&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.b92.net%2Finfo%2Fvesti%2Findex.php%3Fyyyy%3D2009%26mm%3D04%26dd%3D07%26nav_category%3D12%26nav_id%3D354362&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-174"><a href="#cite_ref-174">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://abcnews.go.com/International/story?id=83182&page=1">Migranții chinezi folosesc Serbia ca poartă pentru Europa</a> , ABC News, 13 iulie 2010. </li> <li id="cite_note-175"><a href="#cite_ref-175">^</a> <cite class="citation web">V. Mijatović – B. Hadžić. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.novosti.rs/vesti/naslovna/reportaze/aktuelno.293.html:446510-I-Kinezi-napustaju-Srbiju">„I Kinezi napuštaju Srbiju”</a>. Novosti.rs.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=I+Kinezi+napu%C5%A1taju+Srbiju&rft.pub=Novosti.rs&rft.au=V.+Mijatovi%C4%87+%E2%80%93+B.+Had%C5%BEi%C4%87&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.novosti.rs%2Fvesti%2Fnaslovna%2Freportaze%2Faktuelno.293.html%3A446510-I-Kinezi-napustaju-Srbiju&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-census2011-176">^ <a href="#cite_ref-census2011_176-0">a</a> <a href="#cite_ref-census2011_176-1">b</a> <a href="/w/index.php?title=Format:Serbian_census_2011&action=edit&redlink=1" class="new" title="Format:Serbian census 2011 — pagină inexistentă">Format:Serbian census 2011</a> </li> <li id="cite_note-177"><a href="#cite_ref-177">^</a> <cite class="citation book">J. Gordon Melton; Martin Baumann (<time datetime="2010">2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=v2yiyLLOj88C&pg=PA511">Religions of the World, Second Edition: A Comprehensive Encyclopedia of Beliefs and Practices</a>. ABC-CLIO. pp. 511–12. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-59884-204-3" title="Special:Referințe în cărți/978-1-59884-204-3">978-1-59884-204-3</a>. Accesat în <time datetime="2016-10-10">10 octombrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Religions+of+the+World%2C+Second+Edition%3A+A+Comprehensive+Encyclopedia+of+Beliefs+and+Practices&rft.pages=511-12&rft.pub=ABC-CLIO&rft.date=2010&rft.isbn=978-1-59884-204-3&rft.au=J.+Gordon+Melton&rft.au=Martin+Baumann&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dv2yiyLLOj88C%26pg%3DPA511&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-popis2011.stat.rs-178"><a href="#cite_ref-popis2011.stat.rs_178-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160303213146/http://popis2011.stat.rs/?page_id=1221">„Становништво, домаћинства и породице – база : Попис у Србији 2011”</a>. Popis2011.stat.rs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://popis2011.stat.rs/?page_id=1221">original</a> la <time datetime="2016-03-03">3 martie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%A1%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%BE%D0%B2%D0%BD%D0%B8%D1%88%D1%82%D0%B2%D0%BE%2C+%D0%B4%D0%BE%D0%BC%D0%B0%D1%9B%D0%B8%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B0+%D0%B8+%D0%BF%D0%BE%D1%80%D0%BE%D0%B4%D0%B8%D1%86%D0%B5+%E2%80%93+%D0%B1%D0%B0%D0%B7%D0%B0+%3A+%D0%9F%D0%BE%D0%BF%D0%B8%D1%81+%D1%83+%D0%A1%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%98%D0%B8+2011&rft.pub=Popis2011.stat.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fpopis2011.stat.rs%2F%3Fpage_id%3D1221&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-179"><a href="#cite_ref-179">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.zumberacki-vikarijat.com/grkokatolici-u-vojvodini-istocni-dio-nekadasnje-grkokatolicke-slavonske-eparhije/">„GRKOKATOLICI U VOJVODINI”</a>. Žumberacki Vikarijat. august 2014.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=GRKOKATOLICI+U+VOJVODINI&rft.pub=%C5%BDumberacki+Vikarijat&rft.date=2014-08&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.zumberacki-vikarijat.com%2Fgrkokatolici-u-vojvodini-istocni-dio-nekadasnje-grkokatolicke-slavonske-eparhije%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-ReferenceA-180">^ <a href="#cite_ref-ReferenceA_180-0">a</a> <a href="#cite_ref-ReferenceA_180-1">b</a> <a href="#cite_ref-ReferenceA_180-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://pod2.stat.gov.rs/ObjavljenePublikacije/Popis2011/Knjiga4_Veroispovest.pdf">„Municipality data”</a> (PDF). pod2.stat.gov.rs. PBC.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=pod2.stat.gov.rs&rft.atitle=Municipality+data&rft_id=http%3A%2F%2Fpod2.stat.gov.rs%2FObjavljenePublikacije%2FPopis2011%2FKnjiga4_Veroispovest.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Alexander2006-181"><a href="#cite_ref-Alexander2006_181-0">^</a> <cite class="citation book">Ronelle Alexander (<time datetime="2006-08-15">15 august 2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=6HTdZ5rxJ-cC">Bosnian, Croatian, Serbian, a Grammar: With Sociolinguistic Commentary</a>. Univ of Wisconsin Press. pp. 1–2. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-299-21193-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-299-21193-6">978-0-299-21193-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Bosnian%2C+Croatian%2C+Serbian%2C+a+Grammar%3A+With+Sociolinguistic+Commentary&rft.pages=1-2&rft.pub=Univ+of+Wisconsin+Press&rft.date=2006-08-15&rft.isbn=978-0-299-21193-6&rft.au=Ronelle+Alexander&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D6HTdZ5rxJ-cC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-182"><a href="#cite_ref-182">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.b92.net/kultura/vesti.php?nav_category=1087&yyyy=2014&mm=12&dd=16&nav_id=936784">„Ivan Klajn: Ćirilica će postati arhaično pismo”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ivan+Klajn%3A+%C4%86irilica+%C4%87e+postati+arhai%C4%8Dno+pismo&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.b92.net%2Fkultura%2Fvesti.php%3Fnav_category%3D1087%26yyyy%3D2014%26mm%3D12%26dd%3D16%26nav_id%3D936784&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-183"><a href="#cite_ref-183">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.coe.int/t/dg4/education/minlang/Report/EvaluationReports/SerbiaECRML2_en.pdf">„Application of the Charter in Serbia”</a> (PDF). European Charter for Regional or Minority Languages. <time datetime="2013-06-11">11 iunie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Application+of+the+Charter+in+Serbia&rft.pub=European+Charter+for+Regional+or+Minority+Languages&rft.date=2013-06-11&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.coe.int%2Ft%2Fdg4%2Feducation%2Fminlang%2FReport%2FEvaluationReports%2FSerbiaECRML2_en.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-184"><a href="#cite_ref-184">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/DATASTATISTICS/0,,contentMDK:20421402~pagePK:64133150~piPK:64133175~theSitePK:239419,00.html#Upper_middle_income">„Upper-middle-income economies”</a>. The World Bank.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Upper-middle-income+economies&rft.pub=The+World+Bank&rft_id=http%3A%2F%2Fweb.worldbank.org%2FWBSITE%2FEXTERNAL%2FDATASTATISTICS%2F0%2C%2CcontentMDK%3A20421402~pagePK%3A64133150~piPK%3A64133175~theSitePK%3A239419%2C00.html%23Upper_middle_income&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-185"><a href="#cite_ref-185">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.gov.rs/WebSite/repository/documents/00/02/61/98/NR30_267_srb_cir.pdf">„Бруто домаћи производ у Републици Србији”</a> (PDF). stat.gov.rs. PBC. <time datetime="2016">2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=stat.gov.rs&rft.atitle=%D0%91%D1%80%D1%83%D1%82%D0%BE+%D0%B4%D0%BE%D0%BC%D0%B0%D1%9B%D0%B8+%D0%BF%D1%80%D0%BE%D0%B8%D0%B7%D0%B2%D0%BE%D0%B4+%D1%83+%D0%A0%D0%B5%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D1%86%D0%B8+%D0%A1%D1%80%D0%B1%D0%B8%D1%98%D0%B8&rft.date=2016&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.gov.rs%2FWebSite%2Frepository%2Fdocuments%2F00%2F02%2F61%2F98%2FNR30_267_srb_cir.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-186"><a href="#cite_ref-186">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.belex.rs/eng/o_berzi/o_berzi_pregled">„Belgrade Stock Exchange jsc, Belgrade”</a>. belex.rs. Accesat în <time datetime="2014-08-05">5 august 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=belex.rs&rft.atitle=Belgrade+Stock+Exchange+jsc%2C+Belgrade&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.belex.rs%2Feng%2Fo_berzi%2Fo_berzi_pregled&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-187"><a href="#cite_ref-187">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2014/01/weodata/weorept.aspx?sy=2000&ey=2015&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&pr1.x=49&pr1.y=7&c=942&s=NGDP_RPCH&grp=0&a=">„Report for Selected Countries and Subjects: Serbia GDP growth rate”</a>. imf.org. Accesat în <time datetime="2014-08-05">5 august 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=imf.org&rft.atitle=Report+for+Selected+Countries+and+Subjects%3A+Serbia+GDP+growth+rate&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fexternal%2Fpubs%2Fft%2Fweo%2F2014%2F01%2Fweodata%2Fweorept.aspx%3Fsy%3D2000%26ey%3D2015%26scsm%3D1%26ssd%3D1%26sort%3Dcountry%26ds%3D.%26br%3D1%26pr1.x%3D49%26pr1.y%3D7%26c%3D942%26s%3DNGDP_RPCH%26grp%3D0%26a%3D&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-188"><a href="#cite_ref-188">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.021.rs/story/Info/Biznis-i-ekonomija/129346/Kako-je-Srbija-dosla-do-javnog-duga-od-248-milijardi-evra.html">„Kako je Srbija došla do javnog duga od 24,8 milijardi evra”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Kako+je+Srbija+do%C5%A1la+do+javnog+duga+od+24%2C8+milijardi+evra&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.021.rs%2Fstory%2FInfo%2FBiznis-i-ekonomija%2F129346%2FKako-je-Srbija-dosla-do-javnog-duga-od-248-milijardi-evra.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-189"><a href="#cite_ref-189">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.blic.rs/vesti/ekonomija/vucic-popravili-smo-se-javni-dug-srbije-627-odsto/mnh4nqj">„Vučić: Popravili smo se, javni dug Srbije 62,7 odsto”</a>. <time datetime="2017-11-22">22 noiembrie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Vu%C4%8Di%C4%87%3A+Popravili+smo+se%2C+javni+dug+Srbije+62%2C7+odsto&rft.date=2017-11-22&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.blic.rs%2Fvesti%2Fekonomija%2Fvucic-popravili-smo-se-javni-dug-srbije-627-odsto%2Fmnh4nqj&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-webrzs.stat.gov.rs-190">^ <a href="#cite_ref-webrzs.stat.gov.rs_190-0">a</a> <a href="#cite_ref-webrzs.stat.gov.rs_190-1">b</a> <a href="#cite_ref-webrzs.stat.gov.rs_190-2">c</a> <a href="#cite_ref-webrzs.stat.gov.rs_190-3">d</a> <a href="#cite_ref-webrzs.stat.gov.rs_190-4">e</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://pod2.stat.gov.rs/ObjavljenePublikacije/G2016/pdf/G20162019.pdf">„Statistical Yearbook”</a> (PDF). pod2.stat.gov.rs. PBC. <time datetime="2016">2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=pod2.stat.gov.rs&rft.atitle=Statistical+Yearbook&rft.date=2016&rft_id=http%3A%2F%2Fpod2.stat.gov.rs%2FObjavljenePublikacije%2FG2016%2Fpdf%2FG20162019.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-salaries-191"><a href="#cite_ref-salaries_191-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.gov.rs/WebSite/public/PublicationView.aspx?pKey=41&pLevel=1&pubType=2&pubKey=4511">„Salary Statistics”</a>. stat.gov.rs.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=stat.gov.rs&rft.atitle=Salary+Statistics&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.gov.rs%2FWebSite%2Fpublic%2FPublicationView.aspx%3FpKey%3D41%26pLevel%3D1%26pubType%3D2%26pubKey%3D4511&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-192"><a href="#cite_ref-192">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130925110038/http://siepa.gov.rs/en/">„Why Serbia?”</a>. SIEPA. <time datetime="2013-07-19">19 iulie 2013</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://siepa.gov.rs/en/">original</a> la <time datetime="2013-09-25">25 septembrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-09-21">21 septembrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Why+Serbia%3F&rft.pub=SIEPA&rft.date=2013-07-19&rft_id=http%3A%2F%2Fsiepa.gov.rs%2Fen%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-belgrade.usembassy.gov-193"><a href="#cite_ref-belgrade.usembassy.gov_193-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100527093003/http://belgrade.usembassy.gov/partnership/invest.html">„US embassy: private sector investments”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://belgrade.usembassy.gov/partnership/invest.html">original</a> la <time datetime="2010-05-27">27 mai 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=US+embassy%3A+private+sector+investments&rft_id=http%3A%2F%2Fbelgrade.usembassy.gov%2Fpartnership%2Finvest.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-economy.gov.ru-194"><a href="#cite_ref-economy.gov.ru_194-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.economy.gov.ru/wps/wcm/myconnect/economylib/mert/welcome_eng/pressservice/eventschronicle/doc1229612064630">„Ministry of economic relations, Russian Federation”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ministry+of+economic+relations%2C+Russian+Federation&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.economy.gov.ru%2Fwps%2Fwcm%2Fmyconnect%2Feconomylib%2Fmert%2Fwelcome_eng%2Fpressservice%2Feventschronicle%2Fdoc1229612064630&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-195"><a href="#cite_ref-195">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.gov.rs/WebSite/public/PublicationView.aspx?pKey=41&pLevel=1&pubType=2&pubKey=4573">„Statistics”</a>. stat.gov.rs.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=stat.gov.rs&rft.atitle=Statistics&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.gov.rs%2FWebSite%2Fpublic%2FPublicationView.aspx%3FpKey%3D41%26pLevel%3D1%26pubType%3D2%26pubKey%3D4573&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-SIEPA_-_Liberalized_Trade-196"><a href="#cite_ref-SIEPA_-_Liberalized_Trade_196-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120429234809/http://www.siepa.gov.rs/site/en/home/1/investing_in_serbia/liberalized_trade/">„LIBERALIZED TRADE”</a>. siepa.gov.rs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.siepa.gov.rs/site/en/home/1/investing_in_serbia/liberalized_trade/">original</a> la <time datetime="2012-04-29">29 aprilie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2014-08-03">3 august 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=siepa.gov.rs&rft.atitle=LIBERALIZED+TRADE&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.siepa.gov.rs%2Fsite%2Fen%2Fhome%2F1%2Finvesting_in_serbia%2Fliberalized_trade%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-pks.rs-197">^ <a href="#cite_ref-pks.rs_197-0">a</a> <a href="#cite_ref-pks.rs_197-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.pks.rs/PrivredaSrbije.aspx?id=13&p=2&">„Privreda u Srbiji”</a>. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Privreda+u+Srbiji&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.pks.rs%2FPrivredaSrbije.aspx%3Fid%3D13%26p%3D2%26&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-198"><a href="#cite_ref-198">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ekonomski.net/rekordan-izvoz-poljoprivrednih-proizvoda-32-milijarde-dolara">„Izvoz poljoprivrednih proizvoda – 3,2 milijarde dolara”</a>. Ekonomski Online.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Ekonomski+Online&rft.atitle=Izvoz+poljoprivrednih+proizvoda+%E2%80%93+3%2C2+milijarde+dolara&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ekonomski.net%2Frekordan-izvoz-poljoprivrednih-proizvoda-32-milijarde-dolara&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-siepa.gov.rs-199">^ <a href="#cite_ref-siepa.gov.rs_199-0">a</a> <a href="#cite_ref-siepa.gov.rs_199-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20141009113803/http://siepa.gov.rs/en/index-en/key-industries/food.html">„Food”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://siepa.gov.rs/en/index-en/key-industries/food.html">original</a> la <time datetime="2014-10-09">9 octombrie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Food&rft_id=http%3A%2F%2Fsiepa.gov.rs%2Fen%2Findex-en%2Fkey-industries%2Ffood.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Agriculture-200">^ <a href="#cite_ref-Agriculture_200-0">a</a> <a href="#cite_ref-Agriculture_200-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130616151327/http://www.srbija.gov.rs/pages/article.php?id=93">„Agriculture”</a>. Government of Serbia. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.srbija.gov.rs/pages/article.php?id=93">original</a> la <time datetime="2013-06-16">16 iunie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-03-19">19 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Agriculture&rft.pub=Government+of+Serbia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.srbija.gov.rs%2Fpages%2Farticle.php%3Fid%3D93&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-201"><a href="#cite_ref-201">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130401115157/http://faostat3.fao.org/home/index.html#VISUALIZE_BY_AREA">„Serbia Overview”</a>. Food and Agriculture Organization of the United Nations. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://faostat3.fao.org/home/index.html#VISUALIZE_BY_AREA">original</a> la <time datetime="2013-04-01">1 aprilie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-06-14">14 iunie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serbia+Overview&rft.pub=Food+and+Agriculture+Organization+of+the+United+Nations&rft_id=http%3A%2F%2Ffaostat3.fao.org%2Fhome%2Findex.html%23VISUALIZE_BY_AREA&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-202"><a href="#cite_ref-202">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.hartford-hwp.com/archives/62/306.html">„NATO's Latest Target: Yugoslavia's Economy”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=NATO%27s+Latest+Target%3A+Yugoslavia%27s+Economy&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.hartford-hwp.com%2Farchives%2F62%2F306.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-203"><a href="#cite_ref-203">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131029185236/http://akter.co.rs/weekly/kolumna/180-deindustrijalizacija-srbije.html">„Deindustrijalizacija Srbije – Kolumne”</a>. AKTER. <time datetime="2013-04-28">28 aprilie 2013</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://akter.co.rs/weekly/kolumna/180-deindustrijalizacija-srbije.html">original</a> la <time datetime="2013-10-29">29 octombrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Deindustrijalizacija+Srbije+%E2%80%93+Kolumne&rft.pub=AKTER&rft.date=2013-04-28&rft_id=http%3A%2F%2Fakter.co.rs%2Fweekly%2Fkolumna%2F180-deindustrijalizacija-srbije.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-204"><a href="#cite_ref-204">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.b92.net/biz/vesti/srbija.php?yyyy=2013&mm=10&dd=04&nav_id=761347">„Biz – Vesti – Auto-industrija za Srbiju kao IT”</a>. B92. <time datetime="2013-10-04">4 octombrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Biz+%E2%80%93+Vesti+%E2%80%93+Auto-industrija+za+Srbiju+kao+IT&rft.pub=B92&rft.date=2013-10-04&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.b92.net%2Fbiz%2Fvesti%2Fsrbija.php%3Fyyyy%3D2013%26mm%3D10%26dd%3D04%26nav_id%3D761347&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-205"><a href="#cite_ref-205">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.telegraf.rs/english/1672966-all-about-the-tesla-telephone-heres-why-the-serbian-smartphone-is-better-than-the-competition-photo-video">„All about the Tesla Telephone”</a>. telegraf.rs.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=telegraf.rs&rft.atitle=All+about+the+Tesla+Telephone&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.telegraf.rs%2Fenglish%2F1672966-all-about-the-tesla-telephone-heres-why-the-serbian-smartphone-is-better-than-the-competition-photo-video&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-206"><a href="#cite_ref-206">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160425052824/http://siepa.gov.rs/en/files/pdf2010/FOOD_SEKTOR.pdf">„Serbian Development Agency – RAS”</a> (PDF). siepa.gov.rs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://siepa.gov.rs/en/files/pdf2010/FOOD_SEKTOR.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2016-04-25">25 aprilie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=siepa.gov.rs&rft.atitle=Serbian+Development+Agency++%E2%80%93+RAS&rft_id=http%3A%2F%2Fsiepa.gov.rs%2Fen%2Ffiles%2Fpdf2010%2FFOOD_SEKTOR.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-207"><a href="#cite_ref-207">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160303213427/http://siepa.gov.rs/en/index-en/key-industries/electronics.html">„Electronics”</a>. Siepa.gov.rs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://siepa.gov.rs/en/index-en/key-industries/electronics.html">original</a> la <time datetime="2016-03-03">3 martie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Electronics&rft.pub=Siepa.gov.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fsiepa.gov.rs%2Fen%2Findex-en%2Fkey-industries%2Felectronics.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-208"><a href="#cite_ref-208">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160304023701/http://siepa.gov.rs/en/index-en/key-industries/pharmaceutical.html">„Pharmaceutical”</a>. Siepa.gov.rs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://siepa.gov.rs/en/index-en/key-industries/pharmaceutical.html">original</a> la <time datetime="2016-03-04">4 martie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Pharmaceutical&rft.pub=Siepa.gov.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fsiepa.gov.rs%2Fen%2Findex-en%2Fkey-industries%2Fpharmaceutical.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-b92.net-209">^ <a href="#cite_ref-b92.net_209-0">a</a> <a href="#cite_ref-b92.net_209-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.b92.net/biz/vesti/srbija.php?yyyy=2011&mm=04&dd=19&nav_id=507192">„Biz – Vesti – Srbija ima uglja za još jedan vek”</a>. B92.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Biz+%E2%80%93+Vesti+%E2%80%93+Srbija+ima+uglja+za+jo%C5%A1+jedan+vek&rft.pub=B92&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.b92.net%2Fbiz%2Fvesti%2Fsrbija.php%3Fyyyy%3D2011%26mm%3D04%26dd%3D19%26nav_id%3D507192&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-210"><a href="#cite_ref-210">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130824071141/http://www.worldenergy.org/documents/ser_2010_report_1.pdf">„Archived copy”</a> (PDF). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.worldenergy.org/documents/ser_2010_report_1.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2013-08-24">24 august 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-08-20">20 august 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Archived+copy&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.worldenergy.org%2Fdocuments%2Fser_2010_report_1.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-211"><a href="#cite_ref-211">^</a> <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2179rank.html">[3]</a> Eroare în formatul webarchive: Verificați valoarea pentru <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|url=</code>. Gol. </li> <li id="cite_note-212"><a href="#cite_ref-212">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ogj.com/1/vol-110/issue-1a/exploration-development/exploration-production-full.html">„Exploration, production pace faster in Serbia, Bosnia and Herzegovina – Oil & Gas Journal”</a>. Ogj.com.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Exploration%2C+production+pace+faster+in+Serbia%2C+Bosnia+and+Herzegovina+%E2%80%93+Oil+%26+Gas+Journal&rft.pub=Ogj.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ogj.com%2F1%2Fvol-110%2Fissue-1a%2Fexploration-development%2Fexploration-production-full.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-213"><a href="#cite_ref-213">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170924231958/http://www.eps.rs/Eng/Article.aspx?lista=Novosti&id=69">„Archived copy”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eps.rs/Eng/Article.aspx?lista=Novosti&id=69">original</a> la <time datetime="2017-09-24">24 septembrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-05-08">8 mai 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Archived+copy&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eps.rs%2FEng%2FArticle.aspx%3Flista%3DNovosti%26id%3D69&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-214"><a href="#cite_ref-214">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131029193017/http://www.forumserbia.eu/P42A0C50S26/Energy-Sector.htm">„Sectors >> Energy Sector .:: Italy-Serbia: Enhancing Entrepreneurial Development :”</a> (în italiană). Forumserbia.eu. <time datetime="2012-03-06">6 martie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.forumserbia.eu/P42A0C50S26/Energy-Sector.htm">original</a> la <time datetime="2013-10-29">29 octombrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Sectors+%3E%3E+Energy+Sector+.%3A%3A+Italy-Serbia%3A+Enhancing+Entrepreneurial+Development+%3A&rft.pub=Forumserbia.eu&rft.date=2012-03-06&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.forumserbia.eu%2FP42A0C50S26%2FEnergy-Sector.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-215"><a href="#cite_ref-215">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131029192009/http://www.tent.rs/en/about-us">„TENT – Responsibility and Privilege”</a>. Tent.rs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.tent.rs/en/about-us">original</a> la <time datetime="2013-10-29">29 octombrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=TENT+%E2%80%93+Responsibility+and+Privilege&rft.pub=Tent.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.tent.rs%2Fen%2Fabout-us&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-216"><a href="#cite_ref-216">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.is/20131025200350/http://www.djerdap.rs/index.aspx?pageno=14&mId=177&mpId=69&langId=2">„HE Đerdap 1 – Tehničke karakteristike”</a>. Djerdap.rs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.djerdap.rs/index.aspx?pageno=14&mId=177&mpId=69&langId=2">original</a> la <time datetime="2013-10-25">25 octombrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=HE+%C4%90erdap+1+%E2%80%93+Tehni%C4%8Dke+karakteristike&rft.pub=Djerdap.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.djerdap.rs%2Findex.aspx%3Fpageno%3D14%26mId%3D177%26mpId%3D69%26langId%3D2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-217"><a href="#cite_ref-217">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190428162457/https://serbia-energy.eu/energy-sector-serbia/">„Serbia Energy Business Magazine – Energy Sector Serbia”</a>. Serbia-energy.eu. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://serbia-energy.eu/energy-sector-serbia/">original</a> la <time datetime="2019-04-28">28 aprilie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serbia+Energy+Business+Magazine+%E2%80%93+Energy+Sector+Serbia&rft.pub=Serbia-energy.eu&rft_id=http%3A%2F%2Fserbia-energy.eu%2Fenergy-sector-serbia%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-218"><a href="#cite_ref-218">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131029193618/http://www.nis.rs/o-nama/nis-ukratko/nis-u-brojkama?lang=en">„НИС у бројкама | НИС”</a>. Nis.rs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nis.rs/o-nama/nis-ukratko/nis-u-brojkama?lang=en">original</a> la <time datetime="2013-10-29">29 octombrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9D%D0%98%D0%A1+%D1%83+%D0%B1%D1%80%D0%BE%D1%98%D0%BA%D0%B0%D0%BC%D0%B0+%26%23124%3B+%D0%9D%D0%98%D0%A1&rft.pub=Nis.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nis.rs%2Fo-nama%2Fnis-ukratko%2Fnis-u-brojkama%3Flang%3Den&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-uk.practicallaw.com-219">^ <a href="#cite_ref-uk.practicallaw.com_219-0">a</a> <a href="#cite_ref-uk.practicallaw.com_219-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://uk.practicallaw.com/4-524-1945?q=*&qp=&qo=&qe=">„Practical Law”</a>. Uk.practicallaw.com. <time datetime="2013-02-01">1 februarie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Practical+Law&rft.pub=Uk.practicallaw.com&rft.date=2013-02-01&rft_id=http%3A%2F%2Fuk.practicallaw.com%2F4-524-1945%3Fq%3D%2A%26qp%3D%26qo%3D%26qe%3D&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-220"><a href="#cite_ref-220">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.b92.net/biz/vesti/srbija.php?yyyy=2013&mm=11&dd=10&nav_id=775796">„Biz – Vesti – Kravčenko: NIS je već sada broj 1”</a>. B92.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Biz+%E2%80%93+Vesti+%E2%80%93+Krav%C4%8Denko%3A+NIS+je+ve%C4%87+sada+broj+1&rft.pub=B92&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.b92.net%2Fbiz%2Fvesti%2Fsrbija.php%3Fyyyy%3D2013%26mm%3D11%26dd%3D10%26nav_id%3D775796&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-221"><a href="#cite_ref-221">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131029192114/http://www.nis.rs/o-nama/nis-ukratko/nis-danas?lang=en">„НИС данас | НИС”</a>. Nis.rs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nis.rs/o-nama/nis-ukratko/nis-danas?lang=en">original</a> la <time datetime="2013-10-29">29 octombrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9D%D0%98%D0%A1+%D0%B4%D0%B0%D0%BD%D0%B0%D1%81+%26%23124%3B+%D0%9D%D0%98%D0%A1&rft.pub=Nis.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nis.rs%2Fo-nama%2Fnis-ukratko%2Fnis-danas%3Flang%3Den&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-222"><a href="#cite_ref-222">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131029185815/http://www.transnafta.rs/en/home/about_us/comp_activity/">„Transnafta – Home – About us – Company's activity”</a>. Transnafta.rs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.transnafta.rs/en/home/about_us/comp_activity/">original</a> la <time datetime="2013-10-29">29 octombrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Transnafta+%E2%80%93+Home+%E2%80%93+About+us+%E2%80%93+Company%27s+activity&rft.pub=Transnafta.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.transnafta.rs%2Fen%2Fhome%2Fabout_us%2Fcomp_activity%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-223"><a href="#cite_ref-223">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131029194037/http://www.srbijagas.com/o-preduzecu/delatnost/transport/transport-prirodnog-gasa.67.html">„Transport prirodnog gasa”</a>. Srbijagas. <time datetime="2013-07-31">31 iulie 2013</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.srbijagas.com/o-preduzecu/delatnost/transport/transport-prirodnog-gasa.67.html">original</a> la <time datetime="2013-10-29">29 octombrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-10-25">25 octombrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Transport+prirodnog+gasa&rft.pub=Srbijagas&rft.date=2013-07-31&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.srbijagas.com%2Fo-preduzecu%2Fdelatnost%2Ftransport%2Ftransport-prirodnog-gasa.67.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-224"><a href="#cite_ref-224">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130419032548/http://www.putevi-srbije.rs/pdf/zakon_o_putevima_lat.pdf">„Archived copy”</a> (PDF). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.putevi-srbije.rs/pdf/zakon_o_putevima_lat.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2013-04-19">19 aprilie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-10-26">26 octombrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Archived+copy&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.putevi-srbije.rs%2Fpdf%2Fzakon_o_putevima_lat.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-225"><a href="#cite_ref-225">^</a> <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.putevi-srbije.rs/sr/putna-mrea-republike-srbije">http://www.putevi-srbije.rs/sr/putna-mrea-republike-srbije</a> Eroare în formatul webarchive: Verificați valoarea pentru <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|url=</code>. Gol. </li> <li id="cite_note-226"><a href="#cite_ref-226">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171230072002/http://www.putevi-srbije.rs/index.php/en/about-us">„About Us”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.putevi-srbije.rs/index.php/en/about-us">original</a> la <time datetime="2017-12-30">30 decembrie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=About+Us&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.putevi-srbije.rs%2Findex.php%2Fen%2Fabout-us&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-227"><a href="#cite_ref-227">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20201129193715/http://www.koridor10.rs/en/project-south">„Project South”</a>. koridor10.rs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.koridor10.rs/en/project-south">original</a> la <time datetime="2020-11-29">29 noiembrie 2020</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=koridor10.rs&rft.atitle=Project+South&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.koridor10.rs%2Fen%2Fproject-south&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-228"><a href="#cite_ref-228">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180430004317/http://www.koridor10.rs/en/belgrade-south-adriatic">„Belgrade South”</a>. koridor10.rs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.koridor10.rs/en/belgrade-south-adriatic">original</a> la <time datetime="2018-04-30">30 aprilie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=koridor10.rs&rft.atitle=Belgrade+South&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.koridor10.rs%2Fen%2Fbelgrade-south-adriatic&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-229"><a href="#cite_ref-229">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190703065900/http://www.koridor10.rs/en/project-east">„Project East”</a>. koridor10.rs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.koridor10.rs/en/project-east">original</a> la <time datetime="2019-07-03">3 iulie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=koridor10.rs&rft.atitle=Project+East&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.koridor10.rs%2Fen%2Fproject-east&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-230"><a href="#cite_ref-230">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://arquivo.pt/wayback/20160518034614/http://www.serbianrailways.com/active/en/home/glavna_navigacija/o_preduzecu/opste_informacije.html">„General Information”</a>. Serbian Railways. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.serbianrailways.com/active/en/home/glavna_navigacija/o_preduzecu/opste_informacije.html">original</a> la <time datetime="2016-05-18">18 mai 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=General+Information&rft.pub=Serbian+Railways&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.serbianrailways.com%2Factive%2Fen%2Fhome%2Fglavna_navigacija%2Fo_preduzecu%2Fopste_informacije.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-231"><a href="#cite_ref-231">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180727024513/http://www.beg.aero/en/strana/25531/2016-traffic-figures">„2016 Traffic Figures :: Belgrade Nikola Tesla Airport”</a>. www.beg.aero. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.beg.aero/en/strana/25531/2016-traffic-figures">original</a> la <time datetime="2018-07-27">27 iulie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2017-05-07">7 mai 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.beg.aero&rft.atitle=2016+Traffic+Figures+%3A%3A+Belgrade+Nikola+Tesla+Airport&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.beg.aero%2Fen%2Fstrana%2F25531%2F2016-traffic-figures&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-232"><a href="#cite_ref-232">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.exyuaviation.com/2017/02/air-serbia-posts-improved-2016-results.html#comment-form">„Air Serbia posts improved 2016 results”</a>. EX-YU Aviation News.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=EX-YU+Aviation+News&rft.atitle=Air+Serbia+posts+improved+2016+results&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.exyuaviation.com%2F2017%2F02%2Fair-serbia-posts-improved-2016-results.html%23comment-form&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-233"><a href="#cite_ref-233">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.exyuaviation.com/2015/07/nis-airport-to-expand.html">„Niš Airport to expand”</a>. EX-YU Aviation News. <time datetime="2015-07-25">25 iulie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=EX-YU+Aviation+News&rft.atitle=Ni%C5%A1+Airport+to+expand&rft.date=2015-07-25&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.exyuaviation.com%2F2015%2F07%2Fnis-airport-to-expand.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-234"><a href="#cite_ref-234">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20091106001304/http://www.siepa.gov.rs/site/en/home/1/investing_in_serbia/modern_infrastructure/transport/">„Investing in Serbia: Modern Infrastructure, Transport”</a>. SIEPA. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.siepa.gov.rs/site/en/home/1/investing_in_serbia/modern_infrastructure/transport/">original</a> la <time datetime="2009-11-06">6 noiembrie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2010-04-28">28 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Investing+in+Serbia%3A+Modern+Infrastructure%2C+Transport&rft.pub=SIEPA&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.siepa.gov.rs%2Fsite%2Fen%2Fhome%2F1%2Finvesting_in_serbia%2Fmodern_infrastructure%2Ftransport%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-ratel.rs-235">^ <a href="#cite_ref-ratel.rs_235-0">a</a> <a href="#cite_ref-ratel.rs_235-1">b</a> <a href="#cite_ref-ratel.rs_235-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ratel.rs/upload/documents/Pregled_trzista/Pregled%20trzista%202016.pdf">„Pregled trzista”</a> (PDF). ratel.rs. <time datetime="2017">2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=ratel.rs&rft.atitle=Pregled+trzista&rft.date=2017&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ratel.rs%2Fupload%2Fdocuments%2FPregled_trzista%2FPregled%2520trzista%25202016.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-EJC-236"><a href="#cite_ref-EJC_236-0">^</a> Jovanka Matic and Larisa Rankovic, "<a rel="nofollow" class="external text" href="http://ejc.net/media_landscapes/serbia">Serbia</a> Eroare în formatul webarchive: Verificați valoarea pentru <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|url=</code>. Gol.", EJC Media Landscapes; accessed 11 March 2016 </li> <li id="cite_note-237"><a href="#cite_ref-237">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160304085213/http://www.etv.rs/etvesti/87-etvakcije/281-zavrsena-digitalizacija">„ZAVRŠENA DIGITALIZACIJA!”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.etv.rs/etvesti/87-etvakcije/281-zavrsena-digitalizacija">original</a> la <time datetime="2016-03-04">4 martie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=ZAVR%C5%A0ENA+DIGITALIZACIJA%21&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.etv.rs%2Fetvesti%2F87-etvakcije%2F281-zavrsena-digitalizacija&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-238"><a href="#cite_ref-238">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131101215047/http://www.serbia-times.com/dacic-tourism-records-positive-growth-rates/">„Serbia Times Daily News – Dacic: Tourism records positive growth rates”</a>. Serbia-times.com. <time datetime="2013-05-28">28 mai 2013</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.serbia-times.com/dacic-tourism-records-positive-growth-rates/">original</a> la <time datetime="2013-11-01">1 noiembrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serbia+Times+Daily+News+%E2%80%93+Dacic%3A+Tourism+records+positive+growth+rates&rft.pub=Serbia-times.com&rft.date=2013-05-28&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.serbia-times.com%2Fdacic-tourism-records-positive-growth-rates%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-239"><a href="#cite_ref-239">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.srbija.travel/vesti.n-6418.523.html">„Turistički promet u Republici Srbiji u 2017. godini - Turistička organizacija Srbije”</a>. www.srbija.travel.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.srbija.travel&rft.atitle=Turisti%C4%8Dki+promet+u+Republici+Srbiji+u+2017.+godini+-+Turisti%C4%8Dka+organizacija+Srbije&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.srbija.travel%2Fvesti.n-6418.523.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-240"><a href="#cite_ref-240">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.blic.rs/vesti/ekonomija/ljajic-prihodi-od-turizma-skoro-12-milijarde-evra/ydc23vx">„Ljajić: Prihodi od turizma skoro 1,2 milijarde evra”</a>. <time datetime="2017-09-27">27 septembrie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ljaji%C4%87%3A+Prihodi+od+turizma+skoro+1%2C2+milijarde+evra&rft.date=2017-09-27&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.blic.rs%2Fvesti%2Fekonomija%2Fljajic-prihodi-od-turizma-skoro-12-milijarde-evra%2Fydc23vx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-241"><a href="#cite_ref-241">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131102021309/http://au.totaltravel.yahoo.com/destinations/destination/serbia/">„Serbia”</a>. au.totaltravel.yahoo.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://au.totaltravel.yahoo.com/destinations/destination/serbia/">original</a> la <time datetime="2013-11-02">2 noiembrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-03-20">20 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serbia&rft.pub=au.totaltravel.yahoo.com&rft_id=http%3A%2F%2Fau.totaltravel.yahoo.com%2Fdestinations%2Fdestination%2Fserbia%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-242"><a href="#cite_ref-242">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.gov.rs/WebSite/repository/documents/00/02/64/14/16-Turizam.pdf">„Tourism”</a> (PDF). stat.gov.rs.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=stat.gov.rs&rft.atitle=Tourism&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.gov.rs%2FWebSite%2Frepository%2Fdocuments%2F00%2F02%2F64%2F14%2F16-Turizam.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-243"><a href="#cite_ref-243">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.b92.net/putovanja/vesti.php?yyyy=2014&mm=02&dd=06&nav_id=808985">„Putovanja – Porast broja turista u Beogradu u 2013. – B92 Putovanja”</a>. B92. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=B92&rft.atitle=Putovanja+%E2%80%93+Porast+broja+turista+u+Beogradu+u+2013.+%E2%80%93+B92+Putovanja&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.b92.net%2Fputovanja%2Fvesti.php%3Fyyyy%3D2014%26mm%3D02%26dd%3D06%26nav_id%3D808985&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-244"><a href="#cite_ref-244">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130508104848/https://www.serbia.travel/nature/natural-monuments/djavolja-varos/">„Đavolja varoš”</a>. serbia.travel. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.serbia.travel/nature/natural-monuments/djavolja-varos/">original</a> la <time datetime="2013-05-08">8 mai 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-03-20">20 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%C4%90avolja+varo%C5%A1&rft.pub=serbia.travel&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.serbia.travel%2Fnature%2Fnatural-monuments%2Fdjavolja-varos%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-245"><a href="#cite_ref-245">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.b92.net/kultura/vesti.php?nav_category=1087&yyyy=2011&mm=07&dd=01&nav_id=522607">„Kultura – Vesti – Na Exitu oko 25 hiljada stranaca”</a>. B92.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Kultura+%E2%80%93+Vesti+%E2%80%93+Na+Exitu+oko+25+hiljada+stranaca&rft.pub=B92&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.b92.net%2Fkultura%2Fvesti.php%3Fnav_category%3D1087%26yyyy%3D2011%26mm%3D07%26dd%3D01%26nav_id%3D522607&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-246"><a href="#cite_ref-246">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://earthobservatory.nasa.gov/Features/Milankovitch/">„Milutin Milankovitch : Feature Articles”</a>. Earthobservatory.nasa.gov. Accesat în <time datetime="2012-08-15">15 august 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Milutin+Milankovitch+%3A+Feature+Articles&rft.pub=Earthobservatory.nasa.gov&rft_id=http%3A%2F%2Fearthobservatory.nasa.gov%2FFeatures%2FMilankovitch%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-247"><a href="#cite_ref-247">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://pod2.stat.gov.rs/ObjavljenePublikacije/Popis2011/Skolska%20sprema,%20pismenost%20i%20kompjuterska%20pismenost-Educational%20attainment,%20literacy%20and%20computer%20literacy%20.pdf">2011 Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din</a> Biroul Statistic al Republicii Serbia din Republica Serbia </li> <li id="cite_note-248"><a href="#cite_ref-248">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160315092853/http://webrzs.stat.gov.rs/website/public/publicationview.aspx?pkey=41&plevel=1&pubkey=1565&pubtype=2">„Education stats in Serbia”</a>. webrzs.stat.gov.rs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://webrzs.stat.gov.rs/WebSite/public/PublicationView.aspx?pKey=41&pLevel=1&pubType=2&pubKey=1565">original</a> la <time datetime="2016-03-15">15 martie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2013-03-20">20 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=webrzs.stat.gov.rs&rft.atitle=Education+stats+in+Serbia&rft_id=http%3A%2F%2Fwebrzs.stat.gov.rs%2FWebSite%2Fpublic%2FPublicationView.aspx%3FpKey%3D41%26pLevel%3D1%26pubType%3D2%26pubKey%3D1565&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-249"><a href="#cite_ref-249">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20071027072732/http://www.ei-ie.org/barometer/en/profiles_detail.php?country=serbia">„Education rights”</a>. ei-ie.org. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ei-ie.org/barometer/en/profiles_detail.php?country=serbia">original</a> la <time datetime="2007-10-27">27 octombrie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2013-03-20">20 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=ei-ie.org&rft.atitle=Education+rights&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ei-ie.org%2Fbarometer%2Fen%2Fprofiles_detail.php%3Fcountry%3Dserbia&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-250"><a href="#cite_ref-250">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.pregled-rs.com/article.php?pid=144&id=14338">Survey Serbia Online</a> , Adus la 31 iulie 2009 </li> <li id="cite_note-251"><a href="#cite_ref-251">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mastersportal.eu/universities/943/university-of-belgrade.html">„University of Belgrade – Belgrade – Serbia – MastersPortal.eu”</a>. MastersPortal.eu. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=MastersPortal.eu&rft.atitle=University+of+Belgrade+%E2%80%93+Belgrade+%E2%80%93+Serbia+%E2%80%93+MastersPortal.eu&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mastersportal.eu%2Funiversities%2F943%2Funiversity-of-belgrade.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-252"><a href="#cite_ref-252">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131007062032/http://www.uns.ac.rs/en/o_univerzitetu.htm">„Archived copy”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.uns.ac.rs/en/o_univerzitetu.htm/">original</a> la <time datetime="2013-10-07">7 octombrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-11-01">1 noiembrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Archived+copy&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.uns.ac.rs%2Fen%2Fo_univerzitetu.htm%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-253"><a href="#cite_ref-253">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190311085241/http://www.shanghairanking.com/ARWU2013.html">„Academic Ranking of World Universities – 2013 – Top 500 universities – Shanghai Ranking – 2013 – World University Ranking – 2013”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.shanghairanking.com/ARWU2013.html">original</a> la <time datetime="2019-03-11">11 martie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Academic+Ranking+of+World+Universities+%E2%80%93+2013+%E2%80%93+Top+500+universities+%E2%80%93+Shanghai+Ranking+%E2%80%93+2013+%E2%80%93+World+University+Ranking+%E2%80%93+2013&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.shanghairanking.com%2FARWU2013.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-254"><a href="#cite_ref-254">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20141009104556/http://voditeracuna.rs/research/koliko-smo-daleko-od-zeljenih-1-bdp-a-izdvajanja-za-nauku-2/">„Koliko smo daleko od željenih 1% BDP-a izdvajanja za nauku? – Vodite računa”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://voditeracuna.rs/research/koliko-smo-daleko-od-zeljenih-1-bdp-a-izdvajanja-za-nauku-2/">original</a> la <time datetime="2014-10-09">9 octombrie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Koliko+smo+daleko+od+%C5%BEeljenih+1%25+BDP-a+izdvajanja+za+nauku%3F+%E2%80%93+Vodite+ra%C4%8Duna&rft_id=http%3A%2F%2Fvoditeracuna.rs%2Fresearch%2Fkoliko-smo-daleko-od-zeljenih-1-bdp-a-izdvajanja-za-nauku-2%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-255"><a href="#cite_ref-255">^</a> <cite class="citation web">srbija.gov.rs. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.srbija.gov.rs/vest/en/135251/cern-council-unanimously-adopts-resolution-for-serbia-to-become-full-member.php">„CERN Council unanimously adopts resolution for Serbia to become full member”</a>. www.srbija.gov.rs (în engleză). Accesat în <time datetime="2019-01-10">10 ianuarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.srbija.gov.rs&rft.atitle=CERN+Council+unanimously+adopts+resolution+for+Serbia+to+become+full+member&rft.au=srbija.gov.rs&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.srbija.gov.rs%2Fvest%2Fen%2F135251%2Fcern-council-unanimously-adopts-resolution-for-serbia-to-become-full-member.php&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-256"><a href="#cite_ref-256">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190110183341/http://rs.n1info.com/English/NEWS/a444118/Serbia-becomes-forth-non-Europen-Union-member-state-to-join-CERN.html">„Serbia becomes CERN member state”</a>. N1 Srbija (în sârbă). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://rs.n1info.com/English/NEWS/a444118/Serbia-becomes-forth-non-Europen-Union-member-state-to-join-CERN.html">original</a> la <time datetime="2019-01-10">10 ianuarie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2019-01-10">10 ianuarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=N1+Srbija&rft.atitle=Serbia+becomes+CERN+member+state&rft_id=http%3A%2F%2Frs.n1info.com%2FEnglish%2FNEWS%2Fa444118%2FSerbia-becomes-forth-non-Europen-Union-member-state-to-join-CERN.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-257"><a href="#cite_ref-257">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.blic.rs/Vesti/Drustvo/243991/Vise-od-10000-naucnika-napustilo-Srbiju">„Blic Online – Više od 10.000 naučnika napustilo Srbiju”</a>. Blic Online. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Blic+Online&rft.atitle=Blic+Online+%E2%80%93+Vi%C5%A1e+od+10.000+nau%C4%8Dnika+napustilo+Srbiju&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.blic.rs%2FVesti%2FDrustvo%2F243991%2FVise-od-10000-naucnika-napustilo-Srbiju&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-258"><a href="#cite_ref-258">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.b92.net/biz/vesti/srbija.php?yyyy=2011&mm=10&dd=27&nav_id=552903">„B92 – Biz – Vesti – Izvoz IT usluga 200 miliona dolara”</a>. B92. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=B92&rft.atitle=B92+%E2%80%93+Biz++%E2%80%93+Vesti+%E2%80%93+Izvoz+IT+usluga+200+miliona+dolara&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.b92.net%2Fbiz%2Fvesti%2Fsrbija.php%3Fyyyy%3D2011%26mm%3D10%26dd%3D27%26nav_id%3D552903&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-259"><a href="#cite_ref-259">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20141020062034/http://www.sanu.ac.rs/English/Index.aspx">„SASA”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.sanu.ac.rs/english/Index.aspx">original</a> la <time datetime="2014-10-20">20 octombrie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=SASA&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.sanu.ac.rs%2Fenglish%2FIndex.aspx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-prijepolje-260"><a href="#cite_ref-prijepolje_260-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.turizamprijepolje.org.rs/index.php/n-s-ir-il-sh-v-i-b-li-nd">„Манастир Милешева и Бели Анђео”</a> [Mileševa Monastery and the White Angel] (în Serbian). Tourist Organisation of Preijepolje. Accesat în <time datetime="2014-12-19">19 decembrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9C%D0%B0%D0%BD%D0%B0%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%80+%D0%9C%D0%B8%D0%BB%D0%B5%D1%88%D0%B5%D0%B2%D0%B0+%D0%B8+%D0%91%D0%B5%D0%BB%D0%B8+%D0%90%D0%BD%D1%92%D0%B5%D0%BE&rft.pub=Tourist+Organisation+of+Preijepolje&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.turizamprijepolje.org.rs%2Findex.php%2Fn-s-ir-il-sh-v-i-b-li-nd&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-261"><a href="#cite_ref-261">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rastko.rs/isk/dmedakovic-art_xviii-xix.html">„Art in the eighteenth and nineteenth centuries”</a>. rastko.rs. Accesat în <time datetime="2013-03-21">21 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Art+in+the+eighteenth+and+nineteenth+centuries&rft.pub=rastko.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rastko.rs%2Fisk%2Fdmedakovic-art_xviii-xix.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-262"><a href="#cite_ref-262">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rastko.rs/isk/mprotic-art_xx_a.html">„Painting and sculpture in the twentieth century”</a>. rastko.rs. Accesat în <time datetime="2013-03-21">21 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Painting+and+sculpture+in+the+twentieth+century&rft.pub=rastko.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rastko.rs%2Fisk%2Fmprotic-art_xx_a.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-mow-263"><a href="#cite_ref-mow_263-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.unesco.org/new/en/communication-and-information/flagship-project-activities/memory-of-the-world/register/full-list-of-registered-heritage/registered-heritage-page-5/miroslav-gospel-manuscript-from-1180/">„Miroslav Gospel – Manuscript from 1180”</a>. UNESCO Memory of the World Programme. <time datetime="2014-01-19">19 ianuarie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2009-12-14">14 decembrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Miroslav+Gospel+%E2%80%93+Manuscript+from+1180&rft.pub=UNESCO+Memory+of+the+World+Programme&rft.date=2014-01-19&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.unesco.org%2Fnew%2Fen%2Fcommunication-and-information%2Fflagship-project-activities%2Fmemory-of-the-world%2Fregister%2Ffull-list-of-registered-heritage%2Fregistered-heritage-page-5%2Fmiroslav-gospel-manuscript-from-1180%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-264"><a href="#cite_ref-264">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rastko.rs/knjizevnost/jderetic_knjiz/jderetic-knjiz_01.html#_Toc412462947">„Stara književnost”</a> (în sârbă). rastko.rs. Accesat în <time datetime="2013-03-20">20 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Stara+knji%C5%BEevnost&rft.pub=rastko.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rastko.rs%2Fknjizevnost%2Fjderetic_knjiz%2Fjderetic-knjiz_01.html%23_Toc412462947&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEDragnich199429–30-265"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEDragnich199429–30_265-0">^</a> <a href="#CITEREFDragnich1994">Dragnich 1994</a>, pp. 29–30. </li> <li id="cite_note-CaseNaimark2003-266"><a href="#cite_ref-CaseNaimark2003_266-0">^</a> <cite class="citation book">Wendy Bracewell (<time datetime="2003">2003</time>). „The Proud Name of Hadjaks”. În Norman M. Naimarkan=Holly Case. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=u5tUbUyXtToC&pg=PA25">Yugoslavia and Its Historians: Understanding the Balkan Wars of the 1990s</a>. Stanford University Press. pp. 25–. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8047-8029-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8047-8029-2">978-0-8047-8029-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=The+Proud+Name+of+Hadjaks&rft.btitle=Yugoslavia+and+Its+Historians%3A+Understanding+the+Balkan+Wars+of+the+1990s&rft.pages=25-&rft.pub=Stanford+University+Press&rft.date=2003&rft.isbn=978-0-8047-8029-2&rft.au=Wendy+Bracewell&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Du5tUbUyXtToC%26pg%3DPA25&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-267"><a href="#cite_ref-267">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.zeno.org/nid/20007912420">Volksmärchen der Serben: Der golden Apfelbaum und die neun Pfauinnen</a> <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.zeno.org/nid/20007912420">[4]</a> , pe zeno.org. </li> <li id="cite_note-268"><a href="#cite_ref-268">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rastko.rs/knjizevnost/jderetic_knjiz/jderetic-knjiz_03.html">„Od stare k novoj književnosti (Barokne tendencije)”</a> (în sârbă). rastko.rs. Accesat în <time datetime="2013-03-20">20 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Od+stare+k+novoj+knji%C5%BEevnosti+%28Barokne+tendencije%29&rft.pub=rastko.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rastko.rs%2Fknjizevnost%2Fjderetic_knjiz%2Fjderetic-knjiz_03.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-269"><a href="#cite_ref-269">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rastko.rs/knjizevnost/jderetic_knjiz/jderetic-knjiz_04.html">„Prosvećenost i počeci nove književnosti”</a> (în sârbă). rastko.rs. Accesat în <time datetime="2013-03-20">20 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Prosve%C4%87enost+i+po%C4%8Deci+nove+knji%C5%BEevnosti&rft.pub=rastko.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rastko.rs%2Fknjizevnost%2Fjderetic_knjiz%2Fjderetic-knjiz_04.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-270"><a href="#cite_ref-270">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rastko.rs/knjizevnost/jderetic_knjiz/jderetic-knjiz_06.html">„Predromantizam (Književnost Vukovog doba)”</a> (în sârbă). rastko.rs. Accesat în <time datetime="2013-03-20">20 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Predromantizam+%28Knji%C5%BEevnost+Vukovog+doba%29&rft.pub=rastko.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rastko.rs%2Fknjizevnost%2Fjderetic_knjiz%2Fjderetic-knjiz_06.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-271"><a href="#cite_ref-271">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rastko.rs/knjizevnost/jderetic_knjiz/jderetic-knjiz_07.html">„Romantizam”</a> (în sârbă). rastko.rs. Accesat în <time datetime="2013-03-20">20 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Romantizam&rft.pub=rastko.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rastko.rs%2Fknjizevnost%2Fjderetic_knjiz%2Fjderetic-knjiz_07.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-272"><a href="#cite_ref-272">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rastko.rs/knjizevnost/jderetic_knjiz/jderetic-knjiz_08.html">„Realizam”</a> (în sârbă). rastko.rs. Accesat în <time datetime="2013-03-20">20 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Realizam&rft.pub=rastko.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rastko.rs%2Fknjizevnost%2Fjderetic_knjiz%2Fjderetic-knjiz_08.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-273"><a href="#cite_ref-273">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rastko.rs/knjizevnost/jderetic_knjiz/jderetic-knjiz_12.html">„Posleratna književnost”</a> (în sârbă). rastko.rs. Accesat în <time datetime="2013-03-20">20 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Posleratna+knji%C5%BEevnost&rft.pub=rastko.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rastko.rs%2Fknjizevnost%2Fjderetic_knjiz%2Fjderetic-knjiz_12.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTESnel2004209-274"><a href="#cite_ref-FOOTNOTESnel2004209_274-0">^</a> <a href="#CITEREFSnel2004">Snel 2004</a>, p. 209. </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEDeliso2009110-275"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEDeliso2009110_275-0">^</a> <a href="#CITEREFDeliso2009">Deliso 2009</a>, p. 110. </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEVidan2016494-276"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEVidan2016494_276-0">^</a> <a href="#CITEREFVidan2016">Vidan 2016</a>, p. 494. </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHawkesworth200015-277"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHawkesworth200015_277-0">^</a> <a href="#CITEREFHawkesworth2000">Hawkesworth 2000</a>, p. 15. </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHawkesworth2000203-278"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHawkesworth2000203_278-0">^</a> <a href="#CITEREFHawkesworth2000">Hawkesworth 2000</a>, p. 203. </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEJuraga2002204-279"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEJuraga2002204_279-0">^</a> <a href="#CITEREFJuraga2002">Juraga 2002</a>, p. 204. </li> <li id="cite_note-FOOTNOTELucić22_august_2007-280">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTELucić22_august_2007_280-0">a</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTELucić22_august_2007_280-1">b</a> <a href="#CITEREFLucić22_august_2007">Lucić & 22 august 2007</a>. </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEŠuberKaramanić2012327–328-281"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEŠuberKaramanić2012327–328_281-0">^</a> <a href="#CITEREFŠuberKaramanić2012">Šuber & Karamanić 2012</a>, pp. 327–328. </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHaag2002124-282"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHaag2002124_282-0">^</a> <a href="#CITEREFHaag2002">Haag 2002</a>, p. 124. </li> <li id="cite_note-283"><a href="#cite_ref-283">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.vesti-online.com/Scena/Kultura/206269/Narodna-biblioteka-slavi-180-rodendan">„Vesti online / Scena / Kultura / Narodna biblioteka slavi 180. rođendan”</a>. Vesti online. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Vesti+online&rft.atitle=Vesti+online+%2F+Scena+%2F+Kultura+%2F+Narodna+biblioteka+slavi+180.+ro%C4%91endan&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.vesti-online.com%2FScena%2FKultura%2F206269%2FNarodna-biblioteka-slavi-180-rodendan&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-284"><a href="#cite_ref-284">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bms.ns.ac.rs/bmseng101b.htm">„THE MATICA SRPSKA LIBRARY”</a>. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=THE+MATICA+SRPSKA+LIBRARY&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bms.ns.ac.rs%2Fbmseng101b.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-285"><a href="#cite_ref-285">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.beogradskisajamknjiga.com/system/en/home/newsplus/viewsingle/_params/newsplus_news_id/21675.html">2013 Book Fair in figures</a> Eroare în formatul webarchive: Verificați valoarea pentru <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|url=</code>. Gol. Belgrade Book Fair. </li> <li id="cite_note-286"><a href="#cite_ref-286">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20141009120700/http://www.thebalkansdaily.com/aleksandar-gatalica-wins-nin-literary-prize/">„Aleksandar Gatalica Wins NIN Literary Prize”</a>. The Balkans Daily. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.thebalkansdaily.com/aleksandar-gatalica-wins-nin-literary-prize/">original</a> la <time datetime="2014-10-09">9 octombrie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=The+Balkans+Daily&rft.atitle=Aleksandar+Gatalica+Wins+NIN+Literary+Prize&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.thebalkansdaily.com%2Faleksandar-gatalica-wins-nin-literary-prize%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-287"><a href="#cite_ref-287">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rastko.rs/isk/isk_17.html">„Projekat Rastko: Istorija srpske kulture”</a>. Rastko.rs. Accesat în <time datetime="2012-05-24">24 mai 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Projekat+Rastko%3A+Istorija+srpske+kulture&rft.pub=Rastko.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rastko.rs%2Fisk%2Fisk_17.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-288"><a href="#cite_ref-288">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130926231446/http://www.riznicasrpska.net/muzika/index.php?topic=60.0">„Stevan Stojanović Mokranjac (1856—1914)”</a>. Riznicasrpska.net. <time datetime="1914-09-28">28 septembrie 1914</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.riznicasrpska.net/muzika/index.php?topic=60.0">original</a> la <time datetime="2013-09-26">26 septembrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2012-05-24">24 mai 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Stevan+Stojanovi%C4%87+Mokranjac+%281856%E2%80%941914%29&rft.pub=Riznicasrpska.net&rft.date=1914-09-28&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.riznicasrpska.net%2Fmuzika%2Findex.php%3Ftopic%3D60.0&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-289"><a href="#cite_ref-289">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rastko.rs/isk/rpejovic-music_xviii-xx.html">„Roksanda Pejovic – Musical composition and performance from the eighteenth century to the present”</a>. rastko.rs. Accesat în <time datetime="2013-03-21">21 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Roksanda+Pejovic+%E2%80%93+Musical+composition+and+performance+from+the+eighteenth+century+to+the+present&rft.pub=rastko.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rastko.rs%2Fisk%2Frpejovic-music_xviii-xx.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-290"><a href="#cite_ref-290">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rts.rs/page/rts/sr/Muzicka+produkcija/story/95/Hor+RTS/1764/O+Horu+RTS.html">O Horu RTS</a> PTC </li> <li id="cite_note-291"><a href="#cite_ref-291">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rastko.rs/isk/rpejovic-medieval_music.html">„Roksanda Pejovic – Medieval music”</a>. rastko.rs. Accesat în <time datetime="2013-03-21">21 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Roksanda+Pejovic+%E2%80%93+Medieval+music&rft.pub=rastko.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rastko.rs%2Fisk%2Frpejovic-medieval_music.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-292"><a href="#cite_ref-292">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.guca.rs/eng/strana.php?str=history">„Sabor trubača GUČA”</a>. www.guca.rs. <time datetime="2007-09-02">2 septembrie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2010-11-14">14 noiembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Sabor+truba%C4%8Da+GU%C4%8CA&rft.pub=www.guca.rs&rft.date=2007-09-02&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.guca.rs%2Feng%2Fstrana.php%3Fstr%3Dhistory&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-293"><a href="#cite_ref-293">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130125073641/http://www.exitfest.org/en/content/interesting-facts-about-exit">„Interesting facts about Exit”</a>. exitfest.org. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.exitfest.org/en/content/interesting-facts-about-exit">original</a> la <time datetime="2013-01-25">25 ianuarie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-03-20">20 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Interesting+facts+about+Exit&rft.pub=exitfest.org&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.exitfest.org%2Fen%2Fcontent%2Finteresting-facts-about-exit&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Joakim-294"><a href="#cite_ref-Joakim_294-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20091008095136/http://www.joakimvujic.com/english.php">„Joakim Vujic Bio”</a>. joakimvujic.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.joakimvujic.com/english.php">original</a> la <time datetime="2009-10-08">8 octombrie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2013-03-20">20 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Joakim+Vujic+Bio&rft.pub=joakimvujic.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.joakimvujic.com%2Fenglish.php&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-295"><a href="#cite_ref-295">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130605150248/http://www.bitef.rs/festival/?pg=simple&jez=en&smpl=festival">„Bitef History”</a>. bitef.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bitef.rs/festival/?pg=simple&jez=en&smpl=festival">original</a> la <time datetime="2013-06-05">5 iunie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-03-20">20 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Bitef+History&rft.pub=bitef.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bitef.rs%2Ffestival%2F%3Fpg%3Dsimple%26jez%3Den%26smpl%3Dfestival&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-296"><a href="#cite_ref-296">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rastko.rs/isk/pmarjanovic-theater.html">„Petar Marjanovic – The theatre”</a>. rastko.rs. Accesat în <time datetime="2013-03-21">21 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Petar+Marjanovic+%E2%80%93+The+theatre&rft.pub=rastko.rs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rastko.rs%2Fisk%2Fpmarjanovic-theater.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-297"><a href="#cite_ref-297">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://arquivo.pt/wayback/20160518034617/http://www.pregled-rs.rs/article.php?pid=1494&id=39409&name=CINEMATOGRAPHY+IN+SERBIA%2C+2012&lang=en">„Pregled RS – Hosting company”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.pregled-rs.rs/article.php?pid=1494&id=39409&name=CINEMATOGRAPHY%20IN%20SERBIA,%202012&lang=en">original</a> la <time datetime="2016-05-18">18 mai 2016</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Pregled+RS+%E2%80%93+Hosting+company&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.pregled-rs.rs%2Farticle.php%3Fpid%3D1494%26id%3D39409%26name%3DCINEMATOGRAPHY%2520IN%2520SERBIA%2C%25202012%26lang%3Den&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-298"><a href="#cite_ref-298">^</a> <cite class="citation web">OECD. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://stats.uis.unesco.org/unesco/TableViewer/tableView.aspx?ReportId=5538">„UIS Statistics”</a>. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=UIS+Statistics&rft.au=OECD&rft_id=http%3A%2F%2Fstats.uis.unesco.org%2Funesco%2FTableViewer%2FtableView.aspx%3FReportId%3D5538&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-299"><a href="#cite_ref-299">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.balkaninsight.com/rs/article/multipleksi-ozivljavaju-srpske-bioskope-po-visokoj-ceni">„Multipleksi oživljavaju srpske bioskope po visokoj ceni”</a>. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Multipleksi+o%C5%BEivljavaju+srpske+bioskope+po+visokoj+ceni&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.balkaninsight.com%2Frs%2Farticle%2Fmultipleksi-ozivljavaju-srpske-bioskope-po-visokoj-ceni&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-300"><a href="#cite_ref-300">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.pfistudios.com/">„pfi studios”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=pfi+studios&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.pfistudios.com%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-301"><a href="#cite_ref-301">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140225081939/http://www.kinoteka.org.rs/eng/arhiv/index.htm">„New Page 2”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.kinoteka.org.rs/eng/arhiv/index.htm">original</a> la <time datetime="2014-02-25">25 februarie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=New+Page+2&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.kinoteka.org.rs%2Feng%2Farhiv%2Findex.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-302"><a href="#cite_ref-302">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rts.rs/page/magazine/sr/story/411/Film/998168/Restauriran+najstariji+srpski+igrani+film.html">„Restauriran najstariji srpski igrani film”</a> (în sârbă). Rts.rs. <time datetime="2011-11-26">26 noiembrie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2012-09-15">15 septembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Restauriran+najstariji+srpski+igrani+film&rft.pub=Rts.rs&rft.date=2011-11-26&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rts.rs%2Fpage%2Fmagazine%2Fsr%2Fstory%2F411%2FFilm%2F998168%2FRestauriran%2Bnajstariji%2Bsrpski%2Bigrani%2Bfilm.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-303"><a href="#cite_ref-303">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.netsrbija.net/srpska-kultura-film-i-kinematografija.html">„Razvoj filma i kinematografije u Srbiji”</a>. Netsrbija.net. Accesat în <time datetime="2012-05-24">24 mai 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Razvoj+filma+i+kinematografije+u+Srbiji&rft.pub=Netsrbija.net&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.netsrbija.net%2Fsrpska-kultura-film-i-kinematografija.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-304"><a href="#cite_ref-304">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130515083915/http://www.kustu.com/w2/en:biography">„Emir Kusturica Bio”</a>. kustu.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.kustu.com/w2/en:biography">original</a> la <time datetime="2013-05-15">15 mai 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-03-20">20 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Emir+Kusturica+Bio&rft.pub=kustu.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.kustu.com%2Fw2%2Fen%3Abiography&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-305"><a href="#cite_ref-305">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ustavni.sud.rs/page/view/sr-Latn-CS/70-100028/ustav-republike-srbije">„Ustav Republike Srbije”</a>. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ustav+Republike+Srbije&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ustavni.sud.rs%2Fpage%2Fview%2Fsr-Latn-CS%2F70-100028%2Fustav-republike-srbije&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-306"><a href="#cite_ref-306">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140214120404/http://rsf.org/index2014/en-index2014.php">„Reporters Without Borders”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://rsf.org/en/ranking/2014">original</a> la <time datetime="2014-02-14">14 februarie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Reporters+Without+Borders&rft_id=https%3A%2F%2Frsf.org%2Fen%2Franking%2F2014&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-307"><a href="#cite_ref-307">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20141010142002/http://www.freedomhouse.org/report/freedom-press/2012/serbia">„Serbia”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.freedomhouse.org/report/freedom-press/2012/serbia">original</a> la <time datetime="2014-10-10">10 octombrie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serbia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.freedomhouse.org%2Freport%2Ffreedom-press%2F2012%2Fserbia&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-308"><a href="#cite_ref-308">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160303230111/http://www.danas.rs/vesti/drustvo/televizijske_serije_kao_obrok_.55.html?news_id=177701">„Televizijske serije kao obrok, December 2009”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.danas.rs/vesti/drustvo/televizijske_serije_kao_obrok_.55.html?news_id=177701">original</a> la <time datetime="2016-03-03">3 martie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Televizijske+serije+kao+obrok%2C+December+2009&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.danas.rs%2Fvesti%2Fdrustvo%2Ftelevizijske_serije_kao_obrok_.55.html%3Fnews_id%3D177701&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-309"><a href="#cite_ref-309">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://rtvforum.net/showthread.php?tid=1925&page=3">„Mesečni i godišnji udeli u gledanosti za 2017”</a>. rtvforum.net.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=rtvforum.net&rft.atitle=Mese%C4%8Dni+i+godi%C5%A1nji+udeli+u+gledanosti+za+2017&rft_id=http%3A%2F%2Frtvforum.net%2Fshowthread.php%3Ftid%3D1925%26page%3D3&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-310"><a href="#cite_ref-310">^</a> <cite class="citation web">nbgteam graphic and web design. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20141010021633/http://www.rra.org.rs/pages/browse_permits/cirilica/national">„Национално покривање”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rra.org.rs/pages/browse_permits/cirilica/national">original</a> la <time datetime="2014-10-10">10 octombrie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9D%D0%B0%D1%86%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%B0%D0%BB%D0%BD%D0%BE+%D0%BF%D0%BE%D0%BA%D1%80%D0%B8%D0%B2%D0%B0%D1%9A%D0%B5&rft.au=nbgteam+graphic+and+web+design&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rra.org.rs%2Fpages%2Fbrowse_permits%2Fcirilica%2Fnational&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-311"><a href="#cite_ref-311">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20141017043736/http://www.politika.rs/Stranice/O-nama.lt.html">„O nama”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.politika.rs/Stranice/O-nama.lt.html">original</a> la <time datetime="2014-10-17">17 octombrie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=O+nama&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.politika.rs%2FStranice%2FO-nama.lt.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-312"><a href="#cite_ref-312">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.color.rs/novosti85.html">„ABC Srbije, maj 2013: Tiraž "Scandala" porastao 17% u odnosu na prošli mesec!”</a>. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=ABC+Srbije%2C+maj+2013%3A+Tira%C5%BE+%22Scandala%22+porastao+17%25+u+odnosu+na+pro%C5%A1li+mesec%21&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.color.rs%2Fnovosti85.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-313"><a href="#cite_ref-313">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180819161352/http://rs.n1info.com/a362472/Vesti/Vesti/Povecan-broj-medija-u-Srbiji-u-odnosu-na-2016.-godinu.html">„Povećan broj medija u Srbiji, 250 više nego 2016. godine”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://rs.n1info.com/a362472/Vesti/Vesti/Povecan-broj-medija-u-Srbiji-u-odnosu-na-2016.-godinu.html">original</a> la <time datetime="2018-08-19">19 august 2018</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-12">12 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Pove%C4%87an+broj+medija+u+Srbiji%2C+250+vi%C5%A1e+nego+2016.+godine&rft_id=http%3A%2F%2Frs.n1info.com%2Fa362472%2FVesti%2FVesti%2FPovecan-broj-medija-u-Srbiji-u-odnosu-na-2016.-godinu.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-314"><a href="#cite_ref-314">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140825091115/http://www.alexa.com/topsites/countries;1/Rs">„Alexa – Top Sites in Serbia”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.alexa.com/topsites/countries;1/RS">original</a> la <time datetime="2014-08-25">25 august 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Alexa+%E2%80%93+Top+Sites+in+Serbia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.alexa.com%2Ftopsites%2Fcountries%3B1%2FRS&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEAlbala2011330-315"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEAlbala2011330_315-0">^</a> <a href="#CITEREFAlbala2011">Albala 2011</a>, p. 330. </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEAlbala2011329–330-316"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEAlbala2011329–330_316-0">^</a> <a href="#CITEREFAlbala2011">Albala 2011</a>, pp. 329–330. </li> <li id="cite_note-317"><a href="#cite_ref-317">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130420144616/https://www.serbia.travel/about-serbia/typically-serbian/food/">„Food”</a>. serbia.travel. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.serbia.travel/about-serbia/typically-serbian/food/">original</a> la <time datetime="2013-04-20">20 aprilie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-03-20">20 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Food&rft.pub=serbia.travel&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.serbia.travel%2Fabout-serbia%2Ftypically-serbian%2Ffood%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-318"><a href="#cite_ref-318">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190107072727/http://www.visitserbia.org/english/blog/3216-wine_traditions_culture_serbia.html">„VisitSerbia.org - Wine Traditions and Culture In Serbia”</a>. www.visitserbia.org. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.visitserbia.org/english/blog/3216-wine_traditions_culture_serbia.html">original</a> la <time datetime="2019-01-07">7 ianuarie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2019-01-06">6 ianuarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.visitserbia.org&rft.atitle=VisitSerbia.org+-+Wine+Traditions+and+Culture+In+Serbia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.visitserbia.org%2Fenglish%2Fblog%2F3216-wine_traditions_culture_serbia.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-319"><a href="#cite_ref-319">^</a> <cite class="citation journal">Vlahović, Branislav (decembrie 2009). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://ageconsearch.umn.edu/bitstream/57495/2/Vlahovic%20Branislav%20cover.pdf">„COMPETITIVENESS OF WINE EXPORT FROM THE REPUBLIC OF SERBIA”</a> (PDF): 2.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=COMPETITIVENESS+OF+WINE+EXPORT+FROM+THE+REPUBLIC+OF+SERBIA&rft.pages=2&rft.date=2009-12&rft.aulast=Vlahovi%C4%87&rft.aufirst=Branislav&rft_id=http%3A%2F%2Fageconsearch.umn.edu%2Fbitstream%2F57495%2F2%2FVlahovic%2520Branislav%2520cover.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-320"><a href="#cite_ref-320">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.fss.rs/index.php?id=3011">„Football Association of Serbia – Official Web Site”</a>. Accesat în <time datetime="2014-10-27">27 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Football+Association+of+Serbia+%E2%80%93+Official+Web+Site&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.fss.rs%2Findex.php%3Fid%3D3011&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-321"><a href="#cite_ref-321">^</a> <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://soccerlens.com/serbias-endless-list-of-wonder-kids/39911/">[5]</a> Soccerlens - 27 ianuarie 2010 - Lista fără sfârșit a Wonderkids din Serbia </li> <li id="cite_note-322"><a href="#cite_ref-322">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.b92.net/sport/kosarka/nba.php?yyyy=2017&mm=10&dd=13&nav_id=1313938">„Srbija prva, Hrvatska treća po broju igrača u NBA”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Srbija+prva%2C+Hrvatska+tre%C4%87a+po+broju+igra%C4%8Da+u+NBA&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.b92.net%2Fsport%2Fkosarka%2Fnba.php%3Fyyyy%3D2017%26mm%3D10%26dd%3D13%26nav_id%3D1313938&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-323"><a href="#cite_ref-323">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.atpworldtour.com/Rankings/Singles.aspx">„Current ATP Rankings (singles)”</a>. <a href="/wiki/Association_of_Tennis_Professionals" title="Association of Tennis Professionals">Association of Tennis Professionals</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Current+ATP+Rankings+%28singles%29&rft.pub=Association+of+Tennis+Professionals&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.atpworldtour.com%2FRankings%2FSingles.aspx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-324"><a href="#cite_ref-324">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://sports.espn.go.com/sports/tennis/news/story?id=5887226">„Serbia wins first Davis Cup title”</a>. ESPN. <time datetime="2010-12-05">5 decembrie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-12-06">6 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=ESPN&rft.atitle=Serbia+wins+first+Davis+Cup+title&rft.date=2010-12-05&rft_id=http%3A%2F%2Fsports.espn.go.com%2Fsports%2Ftennis%2Fnews%2Fstory%3Fid%3D5887226&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-325"><a href="#cite_ref-325">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.waterpoloserbia.org/index.php?id=454&L=http%3A%2F%2Fwww.sacred-fr.com%2Fforums%2Fimages%2Favatars%2Fopakoso%2Ftagugex">„Osvojene medalje”</a>. waterpoloserbia.org. Accesat în <time datetime="2013-03-20">20 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Osvojene+medalje&rft.pub=waterpoloserbia.org&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.waterpoloserbia.org%2Findex.php%3Fid%3D454%26L%3Dhttp%253A%252F%252Fwww.sacred-fr.com%252Fforums%252Fimages%252Favatars%252Fopakoso%252Ftagugex&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-326"><a href="#cite_ref-326">^</a> <cite class="citation web">[Law of the national and other holidays in the Republic of Serbia] <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|trans-title=</code> necesită <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#trans_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>). Issues 43/2001, 101/2007, 92/2011 (în Serbian). Службени гласник РС. <time datetime="2011">2011</time> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.propisi.com/zakon-o-drzavnim-i-drugim-praznicima-u-republici-srbiji.html">http://www.propisi.com/zakon-o-drzavnim-i-drugim-praznicima-u-republici-srbiji.html</a> La <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|url=</code> lipsește titlul (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#bare_url_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>). Accesat în <time datetime="2011-12-30">30 decembrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Issues+43%2F2001%2C+101%2F2007%2C+92%2F2011&rft.date=2011&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.propisi.com%2Fzakon-o-drzavnim-i-drugim-praznicima-u-republici-srbiji.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Surse">Surse</h3>[<a href="/w/index.php?title=Serbia&veaction=edit&section=43" title="Modifică secțiunea: Surse" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Serbia&action=edit&section=43" title="Edit section's source code: Surse">modificare sursă</a>]</div> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r12727094">.mw-parser-output .refbegin{font-size:90%;margin-bottom:0.5em}.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>ul{list-style-type:none;margin-left:0}.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>ul>li,.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>dl>dd{margin-left:0;padding-left:3.2em;text-indent:-3.2em;list-style:none}.mw-parser-output .refbegin-100{font-size:100%}</style><div class="refbegin columns references-column-width" style="-moz-column-width: 30em; -webkit-column-width: 30em; column-width: 30em;"> <ul><li><cite id="CITEREFAlbala2011" class="citation book">Albala, Ken, ed. (<time datetime="2011">2011</time>). Food Cultures of the World Encyclopedia. Santa Barbara, California, US: ABC-CLIO. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-313-37627-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-313-37627-6">978-0-313-37627-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Food+Cultures+of+the+World+Encyclopedia&rft.place=Santa+Barbara%2C+California%2C+US&rft.pub=ABC-CLIO&rft.date=2011&rft.isbn=978-0-313-37627-6&rft.aulast=Albala&rft.aufirst=Ken%2C+ed.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Text_%C3%AEn_plus:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation web"><a href="/w/index.php?title=Vladimir_%C4%86orovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vladimir Ćorović — pagină inexistentă">Ćorović, Vladimir</a> (<time datetime="1941">1941</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rastko.rs/rastko-bl/istorija/corovic/istorija/index_l.html">„Iсторија српског народа (Istorija srpskog naroda)”</a>. Internet, 2001) (în Serbian). Пројекат Растко: Библиотека српске културе; Projekat Rastko: Biblioteka srpske kulture.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Internet%2C+2001%29&rft.atitle=I%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80%D0%B8%D1%98%D0%B0+%D1%81%D1%80%D0%BF%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B3+%D0%BD%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B4%D0%B0+%28Istorija+srpskog+naroda%29&rft.date=1941&rft.aulast=%C4%86orovi%C4%87&rft.aufirst=Vladimir&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rastko.rs%2Frastko-bl%2Fistorija%2Fcorovic%2Fistorija%2Findex_l.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFĆirković2004" class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Sima_%C4%86irkovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sima Ćirković — pagină inexistentă">Ćirković, Sima M.</a> (<time datetime="2004">2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/?id=sJJWEnXTHdIC">The Serbs</a>. Wiley-Blackwell. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-631-20471-8" title="Special:Referințe în cărți/978-0-631-20471-8">978-0-631-20471-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Serbs&rft.pub=Wiley-Blackwell&rft.date=2004&rft.isbn=978-0-631-20471-8&rft.aulast=%C4%86irkovi%C4%87&rft.aufirst=Sima+M.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2F%3Fid%3DsJJWEnXTHdIC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Cox, John K. (ianuarie 2002). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=U765FGDfbPoC">The History of Serbia</a>. Greenwood Publishing Group. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-313-31290-8" title="Special:Referințe în cărți/978-0-313-31290-8">978-0-313-31290-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+History+of+Serbia&rft.pub=Greenwood+Publishing+Group&rft.date=2002-01&rft.isbn=978-0-313-31290-8&rft.aulast=Cox&rft.aufirst=John+K.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DU765FGDfbPoC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Dragnich, Alex N. (<time datetime="1994">1994</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=OW5pAAAAMAAJ">Serbia's Historical Heritage</a>. East European Monographs. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-88033-244-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-88033-244-6">978-0-88033-244-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Serbia%27s+Historical+Heritage&rft.pub=East+European+Monographs&rft.date=1994&rft.isbn=978-0-88033-244-6&rft.aulast=Dragnich&rft.aufirst=Alex+N.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DOW5pAAAAMAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Dragnich, Alex N. (<time datetime="2004">2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=d3dpAAAAMAAJ">Serbia Through the Ages</a>. East European Monographs. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-88033-541-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-88033-541-6">978-0-88033-541-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Serbia+Through+the+Ages&rft.pub=East+European+Monographs&rft.date=2004&rft.isbn=978-0-88033-541-6&rft.aulast=Dragnich&rft.aufirst=Alex+N.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dd3dpAAAAMAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li>Frucht, Richard, ed. Encyclopedia of Eastern Europe: From the Congress of Vienna to the Fall of Communism (2000) <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.questia.com/read/106917852/encyclopedia-of-eastern-europe-from-the-congress">online</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180819082933/https://www.questia.com/read/106917852/encyclopedia-of-eastern-europe-from-the-congress">Arhivat</a> în <time datetime="2018-08-19">19 august 2018</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><cite class="citation book">Janićijević, Jovan (<time datetime="1998">1998</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=rHYMAQAAMAAJ">The cultural treasury of Serbia</a>. IDEA.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+cultural+treasury+of+Serbia&rft.pub=IDEA&rft.date=1998&rft.aulast=Jani%C4%87ijevi%C4%87&rft.aufirst=Jovan&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DrHYMAQAAMAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFPavlowitch2002" class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Stevan_K._Pavlowitch&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stevan K. Pavlowitch — pagină inexistentă">Pavlowitch, Stevan K.</a> (<time datetime="2002">2002</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=w-RuLDaNwbMC">Serbia: The History behind the Name</a>. London: Hurst & Company. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781850654773" title="Special:Referințe în cărți/9781850654773">9781850654773</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Serbia%3A+The+History+behind+the+Name&rft.place=London&rft.pub=Hurst+%26+Company&rft.date=2002&rft.isbn=9781850654773&rft.aulast=Pavlowitch&rft.aufirst=Stevan+K.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dw-RuLDaNwbMC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Dragoljub Zamurović; Ilja Slani; Madge Phillips-Tomašević (<time datetime="2002">2002</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=wXAMAQAAMAAJ">Serbia: life and customs</a>. ULUPUDS.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Serbia%3A+life+and+customs&rft.pub=ULUPUDS&rft.date=2002&rft.au=Dragoljub+Zamurovi%C4%87&rft.au=Ilja+Slani&rft.au=Madge+Phillips-Toma%C5%A1evi%C4%87&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DwXAMAQAAMAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">National Tourism Organisation of Serbia (<time datetime="2004">2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=RnFpAAAAMAAJ">Serbia</a>. National Tourism Organisation of Serbia. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-86-84643-38-6" title="Special:Referințe în cărți/978-86-84643-38-6">978-86-84643-38-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Serbia&rft.pub=National+Tourism+Organisation+of+Serbia&rft.date=2004&rft.isbn=978-86-84643-38-6&rft.au=National+Tourism+Organisation+of+Serbia&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DRnFpAAAAMAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASerbia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li>Acest articol conține informații preluate din <a href="/wiki/Library_of_Congress_Country_Studies" title="Library of Congress Country Studies">Library of Congress Country Studies</a>, care este <a href="/wiki/Domeniu_public" title="Domeniu public">domeniu public</a>.</li> <li>Acest articol conține informații care provin din <a href="/wiki/The_World_Factbook" title="The World Factbook">CIA World Factbook</a> (ca orice publicație oficială a guvernului <a href="/wiki/SUA" class="mw-redirect" title="SUA">Statelor Unite ale Americii</a>, este <a href="/wiki/Domeniu_public" title="Domeniu public">domeniu public</a>).</li></ul> </div> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Subiecte_Serbia" title="Format:Subiecte Serbia">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Subiecte_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Subiecte Serbia — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Subiecte_Serbia&action=edit">m</a></div></div><a class="mw-selflink selflink">Serbia</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Istoria_Serbiei" title="Istoria Serbiei">Istorie</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/w/index.php?title=Serbia_Roman%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serbia Romană — pagină inexistentă">Serbia Romană</a> · <a href="/w/index.php?title=Serbia_%C3%AEn_Evul_Mediu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serbia în Evul Mediu — pagină inexistentă">Evul Mediu</a> · <a href="/w/index.php?title=Istoria_s%C3%A2rbilor_sub_ocupa%C8%9Bie_otoman%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria sârbilor sub ocupație otomană — pagină inexistentă">Serbia otomană</a> · <a href="/w/index.php?title=Regatul_Serbiei_(1718-1739)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regatul Serbiei (1718-1739) — pagină inexistentă">Serbia habsburgică</a> · <a href="/wiki/Istoria_Serbiei_Moderne" class="mw-redirect" title="Istoria Serbiei Moderne">Serbia modernă</a></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="15"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Serbia.svg" class="mw-file-description" title="Stema Serbiei"><img alt="Stema Serbiei" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Coat_of_arms_of_Serbia.svg/76px-Coat_of_arms_of_Serbia.svg.png" decoding="async" width="76" height="95" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Coat_of_arms_of_Serbia.svg/114px-Coat_of_arms_of_Serbia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Coat_of_arms_of_Serbia.svg/152px-Coat_of_arms_of_Serbia.svg.png 2x" data-file-width="710" data-file-height="884" /></a><div style="padding-top:8px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Serbia.svg" class="mw-file-description" title="Drapelul Serbiei"><img alt="Drapelul Serbiei" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Flag_of_Serbia.svg/76px-Flag_of_Serbia.svg.png" decoding="async" width="76" height="51" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Flag_of_Serbia.svg/114px-Flag_of_Serbia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Flag_of_Serbia.svg/152px-Flag_of_Serbia.svg.png 2x" data-file-width="1350" data-file-height="900" /></a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/w/index.php?title=Legea_din_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Legea din Serbia — pagină inexistentă">Lege</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Serbiei" title="Constituția Serbiei">Constituție</a> · <a href="/w/index.php?title=Aplicarea_legii_%C3%AEn_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aplicarea legii în Serbia — pagină inexistentă">Aplicarea Legii</a> · <a href="/w/index.php?title=Dreptul_de_na%C8%9Bionalitate_s%C3%A2rb%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dreptul de naționalitate sârbă — pagină inexistentă">Legea naționalității</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Politica_Serbiei" title="Politica Serbiei">Politică</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Parlamentul_Serbiei" class="mw-redirect" title="Parlamentul Serbiei">Parlament</a> · <a href="/w/index.php?title=Prim-ministru_al_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prim-ministru al Serbiei — pagină inexistentă">Prim-ministru</a> · <a href="/w/index.php?title=Alegerile_din_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alegerile din Serbia — pagină inexistentă">Alegeri</a> · <a href="/w/index.php?title=Rela%C8%9Biile_externe_ale_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Relațiile externe ale Serbiei — pagină inexistentă">Relații externe</a> · <a href="/wiki/Guvernul_Serbiei" title="Guvernul Serbiei">Guvern</a> · <a href="/w/index.php?title=Drepturi_LGBT_%C3%AEn_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Drepturi LGBT în Serbia — pagină inexistentă">Drepturi LGBT</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Geografia_Serbiei" title="Geografia Serbiei">Geografie</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/w/index.php?title=Lista_mun%C8%9Bilor_din_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista munților din Serbia — pagină inexistentă">Munți</a> · <a href="/w/index.php?title=Lista_lacurilor_din_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista lacurilor din Serbia — pagină inexistentă">Lacuri</a> · <a href="/w/index.php?title=Lista_r%C3%A2urilor_din_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista râurilor din Serbia — pagină inexistentă">Râuri</a> · <a href="/wiki/Lista_localit%C4%83%C8%9Bilor_din_Serbia" title="Lista localităților din Serbia">Așezări</a> · <a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Serbia" title="Lista orașelor din Serbia">Orașe</a> · <a href="/wiki/Districtele_Serbiei" title="Districtele Serbiei">Districte</a> · <a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83r%C8%9Birea_administrativ%C4%83_a_Serbiei" class="mw-redirect" title="Împărțirea administrativă a Serbiei">Împărțirea administrativă</a> · <a href="/w/index.php?title=Puncte_extreme_ale_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Puncte extreme ale Serbiei — pagină inexistentă">Puncte extreme</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Economia_Serbiei" title="Economia Serbiei">Economie</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/w/index.php?title=Cronologia_istoriei_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cronologia istoriei Serbiei — pagină inexistentă">Cronologie</a> · <a href="/wiki/Dinar_s%C3%A2rb" class="mw-redirect" title="Dinar sârb">Dinar sârb</a> · <a href="/wiki/Banca_Na%C8%9Bional%C4%83_a_Serbiei" title="Banca Națională a Serbiei">Banca Națională a Serbiei</a> · <a href="/w/index.php?title=Lista_companiilor_din_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista companiilor din Serbia — pagină inexistentă">Companii</a> · <a href="/w/index.php?title=Turismul_%C3%AEn_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Turismul în Serbia — pagină inexistentă">Turism</a> · <a href="/w/index.php?title=Transportul_%C3%AEn_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Transportul în Serbia — pagină inexistentă">Transport</a> · <a href="/w/index.php?title=Comunica%C8%9Biile_%C3%AEn_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comunicațiile în Serbia — pagină inexistentă">Comunicații</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Armata_Serbiei" class="mw-redirect" title="Armata Serbiei">Armată</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/w/index.php?title=Istoria_militar%C4%83_a_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria militară a Serbiei — pagină inexistentă">Istorie</a> · <a href="/w/index.php?title=For%C8%9Bele_Terestre_S%C3%A2rbe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Forțele Terestre Sârbe — pagină inexistentă">Forțele terestre</a> · <a href="/w/index.php?title=For%C8%9Bele_aeriene_%C8%99i_defensive_aeriene_ale_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Forțele aeriene și defensive aeriene ale Serbiei — pagină inexistentă">Forțele Aeriene</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Demografia_Serbiei" title="Demografia Serbiei">Demografie</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/w/index.php?title=Istoria_demografic%C4%83_a_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria demografică a Serbiei — pagină inexistentă">Istorie</a> · <a href="/w/index.php?title=Educa%C8%9Bia_%C3%AEn_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Educația în Serbia — pagină inexistentă">Educație</a> · <a href="/w/index.php?title=Istoria_demografic%C4%83_a_Voivodinei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria demografică a Voivodinei — pagină inexistentă">Istoria demografică a Voivodinei</a> · <a href="/w/index.php?title=Drepturile_omului_%C3%AEn_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Drepturile omului în Serbiei — pagină inexistentă">Drepturile omului</a> · <a href="/w/index.php?title=Limbile_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Limbile Serbiei — pagină inexistentă">Limbi</a> · <a href="/w/index.php?title=Religia_%C3%AEn_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Religia în Serbia — pagină inexistentă">Religie</a> · <a href="/wiki/Poporul_s%C3%A2rb" class="mw-redirect" title="Poporul sârb">Poporul sârb</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Cultura_Serbiei" title="Cultura Serbiei">Cultură</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/w/index.php?title=Berea_%C3%AEn_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Berea în Serbia — pagină inexistentă">Bere</a> · <a href="/w/index.php?title=Cinematografia_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cinematografia Serbiei — pagină inexistentă">Cinematografie</a> · <a href="/w/index.php?title=Buc%C4%83t%C4%83ria_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bucătăria Serbiei — pagină inexistentă">Bucătărie</a> · <a href="/w/index.php?title=Literatura_s%C3%A2rb%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Literatura sârbă — pagină inexistentă">Literatură</a> · <a href="/w/index.php?title=Mass-media_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mass-media Serbiei — pagină inexistentă">Mass-media</a> · <a href="/w/index.php?title=Muzica_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muzica Serbiei — pagină inexistentă">Muzică</a> · <a href="/wiki/Sportul_%C3%AEn_Serbia" title="Sportul în Serbia">Sport</a> · <a href="/w/index.php?title=Televiziunea_%C3%AEn_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Televiziunea în Serbia — pagină inexistentă">Televiziune</a> · <a href="/w/index.php?title=S%C4%83rb%C4%83tori_publice_%C3%AEn_Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sărbători publice în Serbia — pagină inexistentă">Sărbători publice</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Atlas_of_Serbia" class="extiw" title="commons:Atlas of Serbia">Atlas</a> <a href="/wiki/Categorie:Cioturi_Serbia" title="Categorie:Cioturi Serbia">Cioturi</a> • <a href="/wiki/Categorie:Formate_Serbia" title="Categorie:Formate Serbia">Formate</a> • <a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Serbia" class="extiw" title="commons:Category:Serbia">Imagini</a> • <a href="/w/index.php?title=Portal:Serbia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Portal:Serbia — pagină inexistentă">Portal</a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16513826">.mw-parser-output .navbox{margin:0 auto 0}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}</style> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Fosta_Iugoslavie" title="Format:Fosta Iugoslavie">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Fosta_Iugoslavie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Fosta Iugoslavie — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Fosta_Iugoslavie&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Iugoslavia" title="Iugoslavia">Fosta Iugoslavie</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">State suverane </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a class="mw-selflink selflink">Serbia</a> · <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="5"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Breakup_of_Yugoslavia.gif" class="mw-file-description" title="Destrămarea Iugoslaviei"><img alt="Destrămarea Iugoslaviei" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Breakup_of_Yugoslavia.gif/75px-Breakup_of_Yugoslavia.gif" decoding="async" width="75" height="60" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Breakup_of_Yugoslavia.gif/113px-Breakup_of_Yugoslavia.gif 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Breakup_of_Yugoslavia.gif/150px-Breakup_of_Yugoslavia.gif 2x" data-file-width="1545" data-file-height="1242" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Regiuni autonome </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Districtul_Br%C4%8Dko" title="Districtul Brčko">Districtul federal Brčko</a> (Bosnia și Herțegovina) · <a href="/wiki/Federa%C8%9Bia_Bosniei_%C8%99i_Her%C8%9Begovinei" title="Federația Bosniei și Herțegovinei">Federația Bosniei și Herțegovinei</a> (Bosnia și Herțegovina) · <a href="/wiki/Kosovo" title="Kosovo">Kosovo</a>1 (Serbia) · <a href="/wiki/Republika_Srpska" title="Republika Srpska">Republika Srpska</a> (Bosnia și Herțegovina) · <a href="/wiki/Voivodina" title="Voivodina">Voivodina</a> (Serbia)</div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Foste state </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Regatul_Iugoslaviei" title="Regatul Iugoslaviei">Regatul Iugoslaviei</a> · <a href="/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Federativ%C4%83_Iugoslavia" title="Republica Socialistă Federativă Iugoslavia">Republica Socialistă Federativă Iugoslavia</a> · <a href="/wiki/Republica_Federal%C4%83_Iugoslavia" title="Republica Federală Iugoslavia">Republica Federală Iugoslavia</a> · <a href="/wiki/Serbia_%C8%99i_Muntenegru" title="Serbia și Muntenegru">Serbia și Muntenegru</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3">1 A declarat unilateral independența la data de <time datetime="2008-02-17">17 februarie 2008</time> și a fost parțial recunoscut. </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_balcanice" title="Format:Țări balcanice">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:%C8%9A%C4%83ri_balcanice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Țări balcanice — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:%C8%9A%C4%83ri_balcanice&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/%C8%9Aar%C4%83" title="Țară">Țări</a> <a href="/wiki/Peninsula_Balcanic%C4%83" title="Peninsula Balcanică">balcanice</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Stat complet localizat din punct de vedere geografic </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> · <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a> · <a href="/wiki/Kosovo" title="Kosovo">Kosovo</a>1 · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> </div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="7"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Balkan_topo_en.jpg" class="mw-file-description" title="Peninsula Balcanică"><img alt="Peninsula Balcanică" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Balkan_topo_en.jpg/100px-Balkan_topo_en.jpg" decoding="async" width="100" height="91" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Balkan_topo_en.jpg/150px-Balkan_topo_en.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Balkan_topo_en.jpg/200px-Balkan_topo_en.jpg 2x" data-file-width="840" data-file-height="767" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Stat localizat în mod semnificativ </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a class="mw-selflink selflink">Serbia</a> · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> </div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Stat localizat în afara peninsulei, în cea mai mare parte </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> · <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a> · <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a> · <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> </div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Vezi și </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Balcani" class="mw-redirect" title="Balcani">Balcani</a> · <a href="/wiki/Istoria_Balcanilor" title="Istoria Balcanilor">Istoria Balcanilor</a> · <a href="/wiki/Limbile_din_Peninsula_Balcanic%C4%83" class="mw-redirect" title="Limbile din Peninsula Balcanică">Limbile balcanice</a> (<a href="/wiki/Uniunea_lingvistic%C4%83_balcanic%C4%83" title="Uniunea lingvistică balcanică">Uniunea lingvistică balcanică</a>) · <a href="/wiki/Balcanizare" title="Balcanizare">Balcanizare</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3">1 <a href="/wiki/Declara%C8%9Bia_de_independen%C8%9B%C4%83_a_Republicii_Kosovo_din_2008" title="Declarația de independență a Republicii Kosovo din 2008">Și-a declarat independența</a> față de <a class="mw-selflink selflink">Serbia</a> la 17 februarie 2008 și este recunoscută de <a href="/wiki/Recunoa%C8%99terea_independen%C8%9Bei_Republicii_Kosovo_la_nivel_interna%C8%9Bional" title="Recunoașterea independenței Republicii Kosovo la nivel internațional">108</a> <a href="/wiki/Lista_statelor_membre_ale_Organiza%C8%9Biei_Na%C8%9Biunilor_Unite" title="Lista statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite">state membre ONU</a>. </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Europa_slav%C4%83" title="Format:Europa slavă">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Europa_slav%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Europa slavă — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Europa_slav%C4%83&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Europa_slav%C4%83" title="Europa slavă">Europa slavă</a> (țări europene vorbitoare de <a href="/wiki/Limbi_slave" title="Limbi slave">limbi slave</a>) </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Limbi slave de vest </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a> · <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> · <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Limbi slave de est </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a> · <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a> · <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Limbi slave de sud </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a class="mw-selflink selflink">Serbia</a> · <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">v</a> • <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Discuție Format:Țări europene">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:%C8%9A%C4%83ri_europene&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Țări independente sau recunoscute parțial și regiuni nesuverane în Europa</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_europene" class="mw-redirect" title="Listă de țări europene">Țări independente</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> · <a href="/wiki/Andorra" title="Andorra">Andorra</a> · <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a>1 · <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> · <a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan">Azerbaidjan</a>2 · <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a> · <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a> · <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a> · <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a>1 · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a> · <a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elveția</a> · <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a> · <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> · <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> · <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a>2 · <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> · <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a>  · <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a> · <a href="/wiki/Islanda" title="Islanda">Islanda</a> · <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> · <a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a> · <a href="/wiki/Liechtenstein" title="Liechtenstein">Liechtenstein</a> · <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a> · <a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Luxemburg</a> · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a> · <a href="/wiki/Republica_Moldova" title="Republica Moldova">Republica Moldova</a> · <a href="/wiki/Monaco" title="Monaco">Monaco</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> · <a href="/wiki/Norvegia" title="Norvegia">Norvegia</a> · <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> · <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a> · <a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a> · <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> · <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>3 · <a href="/wiki/San_Marino" title="San Marino">San Marino</a> · <a class="mw-selflink selflink">Serbia</a> · <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> · <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a> · <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> · <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a> · <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a>3 · <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a> · <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a> · <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a> · <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vatican</a> </div></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="5"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Europe_(orthographic_projection).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="150" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/225px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/300px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Republici, teritorii și regiuni recunoscute parțial</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Abhazia" title="Abhazia">Abhazia</a>2 · <a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Ciprul de Nord</a>1 · <a href="/wiki/Republica_Kosovo" class="mw-redirect" title="Republica Kosovo">Kosovo</a> · <a href="/wiki/Osetia_de_Sud" title="Osetia de Sud">Osetia de Sud</a>2 · <a href="/wiki/Republica_Moldoveneasc%C4%83_Nistrean%C4%83" title="Republica Moldovenească Nistreană">Republica Moldovenească Nistreană</a> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Teritorii și regiuni nesuverane</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> </div> <table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;"> <tbody><tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Danemarca</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Insulele_Feroe" title="Insulele Feroe">Insulele Feroe</a> · <a href="/wiki/Groenlanda" title="Groenlanda">Groenlanda</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Finlanda</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Insulele_%C3%85land" title="Insulele Åland">Insulele Åland</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Grecia</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Muntele_Athos" title="Muntele Athos">Muntele Athos</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Norvegia</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Svalbard" title="Svalbard">Svalbard</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Regatul Unit</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia">Akrotiri și Dhekelia</a>1 · <a href="/wiki/Gibraltar" title="Gibraltar">Gibraltar</a> · <a href="/wiki/Guernsey" title="Guernsey">Guernsey</a> · <a href="/wiki/Insula_Man" title="Insula Man">Insula Man</a> · <a href="/wiki/Insula_Jersey" title="Insula Jersey">Jersey</a></div> </td></tr></tbody></table> <div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3">1 În întregime în Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european  · 2 Parțial sau în întregime în Asia, în funcție de definirea graniței  · 3 Stat transcontinental (preponderent asiatic) Țări după continent: <a href="/wiki/Format:Africa" title="Format:Africa">Africa</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Nord" title="Format:America de Nord">America de Nord</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Sud" title="Format:America de Sud">America de Sud</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_%C3%AEn_Asia" title="Format:Țări în Asia">Asia</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">Europa</a>  · <a href="/wiki/Format:Oceania" title="Format:Oceania">Oceania</a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Dun%C4%83re" title="Format:Dunăre">v</a> • <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:Dun%C4%83re" title="Discuție Format:Dunăre">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Dun%C4%83re&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Dun%C4%83rea" title="Dunărea">Dunărea</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Țări </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> · <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> · <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> · <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a> · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a class="mw-selflink selflink">Serbia</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> · <a href="/wiki/Republica_Moldova" title="Republica Moldova">Republica Moldova</a> · <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="7"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Danubemap.png" class="mw-file-description" title="Map indicating the Danube"><img alt="Map indicating the Danube" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Danubemap.png/120px-Danubemap.png" decoding="async" width="120" height="77" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Danubemap.png/180px-Danubemap.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Danubemap.png/240px-Danubemap.png 2x" data-file-width="747" data-file-height="480" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Orașe </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Donaueschingen" title="Donaueschingen">Donaueschingen</a> · <a href="/wiki/Ulm_(ora%C8%99)" title="Ulm (oraș)">Ulm</a> · <a href="/wiki/Ingolstadt" title="Ingolstadt">Ingolstadt</a> · <a href="/wiki/Regensburg" title="Regensburg">Regensburg</a> · <a href="/wiki/Passau" title="Passau">Passau</a> · <a href="/wiki/Linz" title="Linz">Linz</a> · <a href="/wiki/Viena" title="Viena">Viena</a> · <a href="/wiki/Bratislava" title="Bratislava">Bratislava</a> · <a href="/wiki/Gy%C5%91r" title="Győr">Győr</a> · <a href="/wiki/Kom%C3%A1rom" title="Komárom">Komárom</a> · <a href="/wiki/Kom%C3%A1rno" title="Komárno">Komárno</a> · <a href="/wiki/Esztergom" title="Esztergom">Esztergom</a> · <a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a> · <a href="/wiki/Duna%C3%BAjv%C3%A1ros" title="Dunaújváros">Dunaújváros</a> · <a href="/wiki/Baja" title="Baja">Baja</a> · <a href="/wiki/Vukovar" title="Vukovar">Vukovar</a> · <a href="/wiki/Novi_Sad" title="Novi Sad">Novi Sad</a> · <a href="/wiki/Belgrad" title="Belgrad">Belgrad</a> · <a href="/wiki/Semendria" title="Semendria">Smederevo</a> · <a href="/wiki/Drobeta-Turnu_Severin" title="Drobeta-Turnu Severin">Drobeta-Turnu Severin</a> · <a href="/wiki/Negotin" title="Negotin">Negotin</a> · <a href="/wiki/Calafat" title="Calafat">Calafat</a> · <a href="/wiki/Vidin" title="Vidin">Vidin</a> · <a href="/wiki/Lom_(Bulgaria)" title="Lom (Bulgaria)">Lom</a> · <a href="/wiki/Svi%C8%99tov" title="Sviștov">Sviștov</a> · <a href="/wiki/Giurgiu" title="Giurgiu">Giurgiu</a> · <a href="/wiki/Ruse" title="Ruse">Ruse</a> · <a href="/wiki/Silistra" title="Silistra">Silistra</a> · <a href="/wiki/C%C4%83l%C4%83ra%C8%99i" title="Călărași">Călărași</a> · <a href="/wiki/Cernavod%C4%83" title="Cernavodă">Cernavodă</a> · <a href="/wiki/Br%C4%83ila" title="Brăila">Brăila</a> · <a href="/wiki/Gala%C8%9Bi" title="Galați">Galați</a> · <a href="/wiki/Ismail" title="Ismail">Ismail</a> · <a href="/wiki/Tulcea" title="Tulcea">Tulcea</a> · <a href="/wiki/Sulina" title="Sulina">Sulina</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Afluenți </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Iller" title="Iller">Iller</a>  · <a href="/wiki/Brenz_(r%C3%A2u)" title="Brenz (râu)">Brenz</a>  · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Lech" title="Râul Lech">Lech</a> · <a href="/wiki/Regen_(r%C3%A2u)" title="Regen (râu)">Regen</a> · <a href="/wiki/Isar" title="Isar">Isar</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Inn" title="Râul Inn">Inn</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Morava" title="Râul Morava">Morava</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_V%C3%A1h" title="Râul Váh">Váh</a>  · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Hron" title="Râul Hron">Hron</a>  · <a href="/w/index.php?title=Ipe%C4%BE&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ipeľ — pagină inexistentă">Ipeľ</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Drava" title="Râul Drava">Drava</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Tisa" title="Râul Tisa">Tisa</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Sava" title="Râul Sava">Sava</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Timi%C8%99,_Dun%C4%83re" class="mw-redirect" title="Râul Timiș, Dunăre">Timiș</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Nera" title="Râul Nera">Nera</a> · <a href="/wiki/Velika_Morava" title="Velika Morava">Velika Morava</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Timoc" title="Râul Timoc">Timoc</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Cerna,_Dun%C4%83re" title="Râul Cerna, Dunăre">Cerna</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Jiu" title="Râul Jiu">Jiu</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Isk%C4%83r" title="Râul Iskăr">Iskăr</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Olt" title="Râul Olt">Olt</a> · <a href="/wiki/Osam" class="mw-redirect" title="Osam">Osam</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Iantra" title="Râul Iantra">Iantra</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Vedea" title="Râul Vedea">Vedea</a> · <a href="/wiki/Rusenski_Lom" title="Rusenski Lom">Rusenski Lom</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Arge%C8%99" title="Râul Argeș">Argeș</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Mosti%C8%99tea" title="Râul Mostiștea">Mostiștea</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Ialomi%C8%9Ba" title="Râul Ialomița">Ialomița</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Siret" title="Râul Siret">Siret</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Prut" title="Râul Prut">Prut</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Insule </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Acalia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Acalia — pagină inexistentă">Acalia</a> · <a href="/w/index.php?title=Ada_Huja&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ada Huja — pagină inexistentă">Ada Huja</a> · <a href="/wiki/Insula_Ada_Kaleh" title="Insula Ada Kaleh">Ada Kaleh</a> (actualmente scufundată) · <a href="/wiki/Balta_Ialomi%C8%9Bei" title="Balta Ialomiței">Balta Ialomiței</a> · <a href="/w/index.php?title=Insula_B%C4%83loi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Băloi — pagină inexistentă">Băloi</a>  · <a href="/w/index.php?title=B%C4%83loi_Mic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Băloi Mic — pagină inexistentă">Băloi Mic</a> · <a href="/wiki/Insula_Belene" title="Insula Belene">Belene</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Blizna%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Bliznați — pagină inexistentă">Bliznațite</a> · <a href="/wiki/Insula_Mare_a_Br%C4%83ilei" title="Insula Mare a Brăilei">Insula Mare a Brăilei</a> · <a href="/wiki/Insula_Mic%C4%83_a_Br%C4%83ilei" title="Insula Mică a Brăilei">Insula Mică a Brăilei</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Calafatul_Mare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Calafatul Mare — pagină inexistentă">Calafatul Mare</a> · <a href="/wiki/Insula_Calinov%C4%83%C8%9B" title="Insula Calinovăț">Calinovăț</a> · <a href="/wiki/Insula_Ciobanu" title="Insula Ciobanu">Ciobanu</a> · <a href="/wiki/Ostrovul_Cioc%C4%83ne%C8%99ti" title="Ostrovul Ciocănești">Ciocănești</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Cop%C4%83ni%C8%9Ba&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Copănița — pagină inexistentă">Copănița</a> · <a href="/wiki/Insula_Csepel" title="Insula Csepel">Csepel</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Doichov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Doichov — pagină inexistentă">Doichov</a> · <a href="/wiki/Donauinsel" title="Donauinsel">Donauinsel</a> · <a href="/wiki/Insula_Dranov" title="Insula Dranov">Dranov</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Esperanto&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Esperanto — pagină inexistentă">Esperanto</a> · <a href="/wiki/Forkontumac" title="Forkontumac">Forkontumac</a> · <a href="/w/index.php?title=Insula_G%C3%A2rcov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Gârcov — pagină inexistentă">Gârcov</a> · <a href="/w/index.php?title=Insula_Gr%C4%83di%C8%99tea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Grădiștea — pagină inexistentă">Grădiștea</a> · <a href="/w/index.php?title=Insula_Go%C8%99tinu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Goștinu — pagină inexistentă">Goștinu</a>  · <a href="/wiki/St%C3%A2nca_lui_Ioan" title="Stânca lui Ioan">Jochenstein</a> · <a href="/w/index.php?title=Komleks_Aleko_Telika&action=edit&redlink=1" class="new" title="Komleks Aleko Telika — pagină inexistentă">Komleks Aleko Telika</a> · <a href="/wiki/Insula_Kozlodui" title="Insula Kozlodui">Kozlodui</a> · <a href="/wiki/Insula_Kr%C4%8Dedin" title="Insula Krčedin">Krčedin</a> · <a href="/wiki/Insula_Kutovo" title="Insula Kutovo">Kutovo</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Lakt&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Lakt — pagină inexistentă">Lakt</a> · <a href="/wiki/Ostrovul_Limba" title="Ostrovul Limba">Limba</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Lungu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Lungu — pagină inexistentă">Lungu</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Lungu_II&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Lungu II — pagină inexistentă">Lungu II</a> · <a href="/wiki/Insula_Lupa" title="Insula Lupa">Lupa</a> · <a href="/wiki/Insula_Maican" title="Insula Maican">Maican</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Malak_Boril&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Malak Boril — pagină inexistentă">Malak Boril</a> · <a href="/wiki/Ostrovul_Mare" class="mw-redirect" title="Ostrovul Mare">Mare</a> · <a href="/wiki/Marea_Insul%C4%83_a_R%C4%83zboiului" title="Marea Insulă a Războiului">Marea Insulă a Războiului</a> · <a href="/wiki/Insula_Margareta" title="Insula Margareta">Margareta</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Milka&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Milka — pagină inexistentă">Milka</a> · <a href="/wiki/Ostrovul_Mocanu" class="mw-redirect" title="Ostrovul Mocanu">Mocanu</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Moc%C4%83na%C8%99u&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Mocănașu — pagină inexistentă">Mocănașu</a> · <a href="/wiki/Ostrovul_Moldova_Veche" title="Ostrovul Moldova Veche">Moldova Veche</a> · <a href="/wiki/Insula_%C3%93buda" title="Insula Óbuda">Óbuda</a> · <a href="/wiki/Insula_Ostrovo" title="Insula Ostrovo">Ostrovo</a> (actualmente peninsulă) · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Paleu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Paleu — pagină inexistentă">Paleu</a> · <a href="/w/index.php?title=Insula_Plopi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Plopi — pagină inexistentă">Plopi</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_P%C4%83p%C4%83diei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Păpădiei — pagină inexistentă">Păpădiei</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Pozarevo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Pozarevo — pagină inexistentă">Pozarevo</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Pletri%C8%99&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Pletriș — pagină inexistentă">Pletriș</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Sredneak&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Sredneak — pagină inexistentă">Sredneak</a> · <a href="/w/index.php?title=Stariat_Dab&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stariat Dab — pagină inexistentă">Stariat Dab</a> · <a href="/wiki/Insula_Szentendre" title="Insula Szentendre">Szentendre</a> · <a href="/wiki/Insula_%C8%98imian" title="Insula Șimian">Șimian</a> · <a href="/wiki/Insula_%C5%A0arengrad" title="Insula Šarengrad">Šarengrad</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_%C8%9Aibar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Țibar — pagină inexistentă">Țibar</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Van%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Vană — pagină inexistentă">Vană</a> · <a href="/wiki/Insula_Vardim" title="Insula Vardim">Vardim</a> · <a href="/w/index.php?title=Insula_V%C3%A2n%C4%83tori&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Vânători — pagină inexistentă">Vânători</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Verde&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Verde — pagină inexistentă">Verde</a> · <a href="/w/index.php?title=Insula_Veriga&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Veriga — pagină inexistentă">Veriga</a> · <a href="/wiki/Insula_Vukovar" title="Insula Vukovar">Vukovar</a> · <a href="/w/index.php?title=%C5%BDitn%C3%BD_ostrov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Žitný ostrov — pagină inexistentă">Žitný ostrov</a> · <a href="/w/index.php?title=Insula_Zlobia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Zlobia — pagină inexistentă">Zlobia</a></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826">    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Serbia&oldid=16523042">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Serbia&oldid=16523042</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/w/index.php?title=Categorie:Webarchive_template_errors&action=edit&redlink=1" class="new" title="Categorie:Webarchive template errors — pagină inexistentă">Webarchive template errors</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83ri_din_Europa" title="Categorie:Țări din Europa">Țări din Europa</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83ri_slave" title="Categorie:Țări slave">Țări slave</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Republici" title="Categorie:Republici">Republici</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:State_f%C4%83r%C4%83_ie%C8%99ire_la_mare" title="Categorie:State fără ieșire la mare">State fără ieșire la mare</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Serbia" title="Categorie:Serbia">Serbia</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Eponime_ale_asteroizilor" title="Categorie:Eponime ale asteroizilor">Eponime ale asteroizilor</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Utilizeaz%C4%83_parametrul_autori" title="Categorie:Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori">Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_leg%C4%83turi_externe_nefunc%C8%9Bionale" title="Categorie:Pagini cu legături externe nefuncționale">Pagini cu legături externe nefuncționale</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_f%C4%83r%C4%83_titluri" title="Categorie:Pagini cu citări fără titluri">Pagini cu citări fără titluri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_s%C3%A2rbo-croat%C4%83_(sh)" title="Categorie:Articole cu surse în limba sârbo-croată (sh)">Articole cu surse în limba sârbo-croată (sh)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_italian%C4%83_(it)" title="Categorie:Articole cu surse în limba italiană (it)">Articole cu surse în limba italiană (it)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_englez%C4%83_(en)" title="Categorie:Articole cu surse în limba engleză (en)">Articole cu surse în limba engleză (en)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_s%C3%A2rb%C4%83_(sr)" title="Categorie:Articole cu surse în limba sârbă (sr)">Articole cu surse în limba sârbă (sr)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Erori_CS1:_titlu_tradus" title="Categorie:Erori CS1: titlu tradus">Erori CS1: titlu tradus</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_de_simple_URL-uri" title="Categorie:Pagini cu citări de simple URL-uri">Pagini cu citări de simple URL-uri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_leg%C4%83turi_c%C4%83tre_elemente_f%C4%83r%C4%83_etichet%C4%83_%C3%AEn_limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română">Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_note_flexibile_de_dimensiune_diferit%C4%83" title="Categorie:Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită">Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Text_%C3%AEn_plus:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor">Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pages_with_unreviewed_translations" title="Categorie:Pages with unreviewed translations">Pages with unreviewed translations</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_h%C4%83r%C8%9Bi" title="Categorie:Pagini cu hărți">Pagini cu hărți</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 7 octombrie 2024, ora 03:59.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Serbia&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-rnwnx","wgBackendResponseTime":207,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"4.335","walltime":"6.525","ppvisitednodes":{"value":23768,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":865922,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":169843,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":21,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":6,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":875038,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":20,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 5603.550 1 -total"," 49.68% 2784.085 442 Format:Ill-wd"," 16.88% 945.701 226 Format:Citat_web"," 9.64% 540.170 1 Format:Infocaseta_Țară"," 2.79% 156.421 7 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 1.69% 94.867 1 Format:Reflist"," 1.17% 65.507 14 Format:Citat_știre"," 1.11% 62.434 13 Format:Citat_carte"," 0.99% 55.691 1 Format:Subiecte_Serbia"," 0.94% 52.463 3 Format:Sr-Cyrl"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"2.616","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":12014285,"limit":52428800},"limitreport-logs":"table#1 {\n metatable = table#2\n \"44\",\n \"48\",\n \"00\",\n \"N\",\n \"20\",\n \"28\",\n \"00\",\n \"E\",\n \"\",\n [\"display\"] = \"inline\",\n}\nnumber1 = 88.361\nnumber2 = 88.361\nnumber1 = 6647003\nnumber2 = 6647003\nnumber1 = \"243600\"\nnumber2 = 243600\nnumber1 = \"700000\"\nnumber2 = 700000\nnumber1 = \"16000\"\nnumber2 = 16000\nnumber1 = \"1027000\"\nnumber2 = 1027000\nnumber1 = \"273000\"\nnumber2 = 273000\nnumber1 = \"77474\"\nnumber2 = 77474\nnumber1 = \"2026\"\nnumber2 = 2026\nnumber1 = \"2169\"\nnumber2 = 2169\nnumber1 = \"17\"\nnumber2 = 17\nnumber1 = \"163\"\nnumber2 = 163\nnumber1 = \"587.35\"\nnumber2 = 587.35\nnumber1 = \"0\"\nnumber2 = 0\nnumber1 = \"22\"\nnumber2 = 22\nnumber1 = \"300\"\nnumber2 = 300\nnumber1 = \"10.9\"\nnumber2 = 10.9\nnumber1 = \"300\"\nnumber2 = 300\nnumber1 = \"500\"\nnumber2 = 500\nnumber1 = \"10\"\nnumber2 = 10\nnumber1 = \"1000\"\nnumber2 = 1000\nnumber1 = \"6\"\nnumber2 = 6\nnumber1 = \"-39.5\"\nnumber2 = -39.5\nnumber1 = \"44.9\"\nnumber2 = 44.9\nnumber1 = \"16000\"\nnumber2 = 16000\nnumber1 = \"493\"\nnumber2 = 493\nnumber1 = \"163\"\nnumber2 = 163\nnumber1 = \"253\"\nnumber2 = 253\nnumber1 = \"92\"\nnumber2 = 92\nnumber1 = \"71\"\nnumber2 = 71\nnumber1 = \"2252000\"\nnumber2 = 2252000\nnumber1 = \"1194000\"\nnumber2 = 1194000\nnumber1 = \"1058387\"\nnumber2 = 1058387\nnumber1 = \"0.3\"\nnumber2 = 0.3\nnumber1 = \"7186862\"\nnumber2 = 7186862\nnumber1 = \"1.739.825\"\nnumber2 = 1739825\nnumber1 = \"5988150\"\nnumber2 = 5988150\nnumber1 = \"145278\"\nnumber2 = 145278\nnumber1 = \"6079396\"\nnumber2 = 6079396\nnumber1 = \"356957\"\nnumber2 = 356957\nnumber1 = \"222282\"\nnumber2 = 222282\nnumber1 = \"5056000\"\nnumber2 = 5056000\nnumber1 = \"3294000\"\nnumber2 = 3294000\nnumber1 = \"0.45\"\nnumber2 = 0.45\nnumber1 = \"3177\"\nnumber2 = 3177\nnumber1 = \"45419\"\nnumber2 = 45419\nnumber1 = \"782\"\nnumber2 = 782\nnumber1 = \"4481\"\nnumber2 = 4481\nnumber1 = \"10941\"\nnumber2 = 10941\nnumber1 = \"23780\"\nnumber2 = 23780\nnumber1 = \"1833215\"\nnumber2 = 1833215\nnumber1 = \"47826\"\nnumber2 = 47826\n","limitreport-profile":[["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getLabelByLanguage","260","9.6"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::find","220","8.1"],["dataWrapper \u003Cmw.lua:672\u003E","200","7.4"],["recursiveClone \u003CmwInit.lua:45\u003E","200","7.4"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getLabel","140","5.2"],["?","140","5.2"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getSiteLinkPageName","140","5.2"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getEntityStatements","140","5.2"],["\u003Cmw.lua:694\u003E","120","4.4"],["type","120","4.4"],["[others]","1020","37.8"]]},"cachereport":{"origin":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-lh5s9","timestamp":"20241123091650","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Serbia","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Serbia","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q403","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q403","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2005-04-26T11:52:28Z","dateModified":"2024-10-07T01:59:42Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/f\/ff\/Flag_of_Serbia.svg","headline":"\u021bar\u0103 din Europa de Sud-Est"}</script> </body> </html>