CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Muntele Athos - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"a0c13cdb-e206-4c7b-80be-f7609fd75e54","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Muntele_Athos","wgTitle":"Muntele Athos","wgCurRevisionId":16675139,"wgRevisionId":16675139,"wgArticleId":8273,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Pagini cu legături externe nefuncționale","Articole cu surse în limba engleză (en)","Webarchive template archiveis links","Webarchive template wayback links","Pagini ce folosesc legături automate către ISBN","Pages using infoboxes with thumbnail images","Pagini cu note pe 2 coloane","Articole Wikipedia cu identificatori BNF","Articole Wikipedia cu identificatori GND","Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area", "Articole Wikipedia cu identificatori NKC","Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC","Articole Wikipedia cu identificatori VIAF","Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF","Articole Wikipedia cu control de autoritate","Pagini cu hărți","Patrimoniul mondial din Grecia","Peninsule din Grecia","Patrimoniul mondial din Macedonia","Biserica Ortodoxă","Muntele Athos","Locuri de pelerinaj creștin","Marea Egee"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Muntele_Athos","wgRelevantArticleId":8273,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search" :true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":60000,"wgCoordinates":{"lat":40.158333333333,"lon":24.327222222222},"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q130321","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready", "ext.kartographer.style":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","ext.kartographer.link","mediawiki.page.media","ext.scribunto.logs","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints", "ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.kartographer.style%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Flag_of_the_Greek_Orthodox_Church.svg/1200px-Flag_of_the_Greek_Orthodox_Church.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="800"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Flag_of_the_Greek_Orthodox_Church.svg/800px-Flag_of_the_Greek_Orthodox_Church.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="533"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Flag_of_the_Greek_Orthodox_Church.svg/640px-Flag_of_the_Greek_Orthodox_Church.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="427"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Muntele Athos - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Muntele_Athos"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Muntele_Athos"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Muntele_Athos rootpage-Muntele_Athos skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow"><span>Facebook</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Muntele+Athos" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Muntele+Athos" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Muntele+Athos" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Muntele+Athos" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Geografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Geografie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1</span> <span>Geografie</span> </div> </a> <ul id="toc-Geografie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Accesul_pe_Muntele_Athos" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Accesul_pe_Muntele_Athos"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2</span> <span>Accesul pe Muntele Athos</span> </div> </a> <ul id="toc-Accesul_pe_Muntele_Athos-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Lista_mănăstirilor" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Lista_mănăstirilor"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3</span> <span>Lista mănăstirilor</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Lista_mănăstirilor-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Lista mănăstirilor subsection</span> </button> <ul id="toc-Lista_mănăstirilor-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Foste_Mănăstiri" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Foste_Mănăstiri"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.1</span> <span>Foste Mănăstiri</span> </div> </a> <ul id="toc-Foste_Mănăstiri-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Schituri" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Schituri"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.2</span> <span>Schituri</span> </div> </a> <ul id="toc-Schituri-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Istorie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Istorie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4</span> <span>Istorie</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Istorie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Istorie subsection</span> </button> <ul id="toc-Istorie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Academia_Atonită" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Academia_Atonită"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.1</span> <span>Academia Atonită</span> </div> </a> <ul id="toc-Academia_Atonită-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Controverse" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Controverse"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5</span> <span>Controverse</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Controverse-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Controverse subsection</span> </button> <ul id="toc-Controverse-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Controversa_legată_de_discriminarea_sexuală" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Controversa_legată_de_discriminarea_sexuală"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.1</span> <span>Controversa legată de discriminarea sexuală</span> </div> </a> <ul id="toc-Controversa_legată_de_discriminarea_sexuală-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Controverse_legate_de_homosexualitate" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Controverse_legate_de_homosexualitate"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.2</span> <span>Controverse legate de homosexualitate</span> </div> </a> <ul id="toc-Controverse_legate_de_homosexualitate-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Scandalurile_proprietăților_funciare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Scandalurile_proprietăților_funciare"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.3</span> <span>Scandalurile proprietăților funciare</span> </div> </a> <ul id="toc-Scandalurile_proprietăților_funciare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Influențe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Influențe"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6</span> <span>Influențe</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Influențe-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Influențe subsection</span> </button> <ul id="toc-Influențe-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-România" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#România"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.1</span> <span>România</span> </div> </a> <ul id="toc-România-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bulgaria" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Bulgaria"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.2</span> <span>Bulgaria</span> </div> </a> <ul id="toc-Bulgaria-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Rusia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Rusia"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.3</span> <span>Rusia</span> </div> </a> <ul id="toc-Rusia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Serbia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Serbia"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.4</span> <span>Serbia</span> </div> </a> <ul id="toc-Serbia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Limbi" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Limbi"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7</span> <span>Limbi</span> </div> </a> <ul id="toc-Limbi-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Vezi_și" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Vezi_și"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8</span> <span>Vezi și</span> </div> </a> <ul id="toc-Vezi_și-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9</span> <span>Note</span> </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bibliografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Bibliografie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">10</span> <span>Bibliografie</span> </div> </a> <ul id="toc-Bibliografie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Lectură_suplimentară" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Lectură_suplimentară"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">11</span> <span>Lectură suplimentară</span> </div> </a> <ul id="toc-Lectură_suplimentară-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">12</span> <span>Legături externe</span> </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Comută cuprinsul</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading"><span class="mw-page-title-main">Muntele Athos</span></h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 82 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-82" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">82 limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-af badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Athos" title="Athos – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Athos" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target"><span>Afrikaans</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%AC%D8%A8%D9%84_%D8%A2%D8%AB%D9%88%D8%B3" title="جبل آثوس – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="جبل آثوس" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target"><span>العربية</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D8%AC%D8%A8%D9%84_%D8%A7%D8%AB%D9%88%D8%B3" title="جبل اثوس – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="جبل اثوس" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target"><span>مصرى</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Monte_Athos" title="Monte Athos – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Monte Athos" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target"><span>Asturianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Afon" title="Afon – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Afon" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target"><span>Azərbaycanca</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bcl mw-list-item"><a href="https://bcl.wikipedia.org/wiki/Bukid_Athos" title="Bukid Athos – Central Bikol" lang="bcl" hreflang="bcl" data-title="Bukid Athos" data-language-autonym="Bikol Central" data-language-local-name="Central Bikol" class="interlanguage-link-target"><span>Bikol Central</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D1%84%D0%BE%D0%BD" title="Афон – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Афон" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D1%82%D0%BE%D0%BD_(%D0%B3%D0%B0%D1%80%D0%B0)" title="Атон (гара) – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Атон (гара)" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская (тарашкевіца)</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B2%D0%B5%D1%82%D0%B0_%D0%B3%D0%BE%D1%80%D0%B0" title="Света гора – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Света гора" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target"><span>Български</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Menez_Athos" title="Menez Athos – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Menez Athos" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target"><span>Brezhoneg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs mw-list-item"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Sveta_gora" title="Sveta gora – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Sveta gora" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target"><span>Bosanski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Atos" title="Atos – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Atos" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target"><span>Català</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ceb mw-list-item"><a href="https://ceb.wikipedia.org/wiki/%C3%81gion_%C3%93ros_(lawis_sa_Gresya)" title="Ágion Óros (lawis sa Gresya) – cebuană" lang="ceb" hreflang="ceb" data-title="Ágion Óros (lawis sa Gresya)" data-language-autonym="Cebuano" data-language-local-name="cebuană" class="interlanguage-link-target"><span>Cebuano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Athos" title="Athos – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Athos" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target"><span>Čeština</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Mynydd_Athos" title="Mynydd Athos – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Mynydd Athos" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target"><span>Cymraeg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Athos_(bjerg)" title="Athos (bjerg) – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Athos (bjerg)" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target"><span>Dansk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Athos" title="Athos – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Athos" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target"><span>Deutsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-diq mw-list-item"><a href="https://diq.wikipedia.org/wiki/Aynoroz" title="Aynoroz – Zazaki" lang="diq" hreflang="diq" data-title="Aynoroz" data-language-autonym="Zazaki" data-language-local-name="Zazaki" class="interlanguage-link-target"><span>Zazaki</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%A7%CE%B5%CF%81%CF%83%CF%8C%CE%BD%CE%B7%CF%83%CE%BF%CF%82_%CF%84%CE%BF%CF%85_%CE%86%CE%B8%CF%89" title="Χερσόνησος του Άθω – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Χερσόνησος του Άθω" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target"><span>Ελληνικά</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Mount_Athos" title="Mount Athos – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Mount Athos" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target"><span>English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Athos" title="Athos – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Athos" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target"><span>Esperanto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Monte_Athos" title="Monte Athos – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Monte Athos" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target"><span>Español</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/%C3%81thos" title="Áthos – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Áthos" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target"><span>Eesti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Athos_mendia" title="Athos mendia – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Athos mendia" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target"><span>Euskara</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%DA%A9%D9%88%D9%87_%D8%A2%D8%AA%D9%88%D8%B3" title="کوه آتوس – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="کوه آتوس" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target"><span>فارسی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Athos" title="Athos – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Athos" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Suomi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fo mw-list-item"><a href="https://fo.wikipedia.org/wiki/Athos" title="Athos – feroeză" lang="fo" hreflang="fo" data-title="Athos" data-language-autonym="Føroyskt" data-language-local-name="feroeză" class="interlanguage-link-target"><span>Føroyskt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Mont_Athos" title="Mont Athos – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Mont Athos" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target"><span>Français</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy mw-list-item"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Atos" title="Atos – frizonă occidentală" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Atos" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frizonă occidentală" class="interlanguage-link-target"><span>Frysk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Monte_Athos" title="Monte Athos – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Monte Athos" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target"><span>Galego</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%94%D7%A8_%D7%90%D7%AA%D7%95%D7%A1" title="הר אתוס – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="הר אתוס" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target"><span>עברית</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Sveta_Gora" title="Sveta Gora – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Sveta Gora" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target"><span>Hrvatski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Athosz-hegy" title="Athosz-hegy – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Athosz-hegy" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target"><span>Magyar</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D4%B1%D5%A9%D5%B8%D5%BD" title="Աթոս – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Աթոս" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target"><span>Հայերեն</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hyw mw-list-item"><a href="https://hyw.wikipedia.org/wiki/%D4%B1%D5%A9%D5%B8%D5%BD_%D5%AC%D5%A5%D5%BC" title="Աթոս լեռ – Western Armenian" lang="hyw" hreflang="hyw" data-title="Աթոս լեռ" data-language-autonym="Արեւմտահայերէն" data-language-local-name="Western Armenian" class="interlanguage-link-target"><span>Արեւմտահայերէն</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Gunung_Athos" title="Gunung Athos – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Gunung Athos" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Indonesia</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Athos" title="Athos – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Athos" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target"><span>Ido</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/A%C3%BEos" title="Aþos – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Aþos" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Íslenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Monte_Athos" title="Monte Athos – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Monte Athos" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target"><span>Italiano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%82%A2%E3%83%88%E3%82%B9%E5%B1%B1" title="アトス山 – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="アトス山" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target"><span>日本語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jv mw-list-item"><a href="https://jv.wikipedia.org/wiki/Mount_Athos_(otonom)" title="Mount Athos (otonom) – javaneză" lang="jv" hreflang="jv" data-title="Mount Athos (otonom)" data-language-autonym="Jawa" data-language-local-name="javaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Jawa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%90%E1%83%98%E1%83%9D%E1%83%9C-%E1%83%9D%E1%83%A0%E1%83%9D%E1%83%A1%E1%83%98" title="აიონ-ოროსი – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="აიონ-ოროსი" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target"><span>ქართული</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D1%84%D0%BE%D0%BD" title="Афон – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Афон" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target"><span>Қазақша</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EC%95%84%ED%86%A0%EC%8A%A4%EC%82%B0" title="아토스산 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="아토스산" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target"><span>한국어</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ku mw-list-item"><a href="https://ku.wikipedia.org/wiki/%C3%87iyay%C3%AA_Athos%C3%AA" title="Çiyayê Athosê – kurdă" lang="ku" hreflang="ku" data-title="Çiyayê Athosê" data-language-autonym="Kurdî" data-language-local-name="kurdă" class="interlanguage-link-target"><span>Kurdî</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Athos" title="Athos – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Athos" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target"><span>Latina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lld mw-list-item"><a href="https://lld.wikipedia.org/wiki/Mont_Athos" title="Mont Athos – Ladin" lang="lld" hreflang="lld" data-title="Mont Athos" data-language-autonym="Ladin" data-language-local-name="Ladin" class="interlanguage-link-target"><span>Ladin</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lmo mw-list-item"><a href="https://lmo.wikipedia.org/wiki/Mont_Athos" title="Mont Athos – Lombard" lang="lmo" hreflang="lmo" data-title="Mont Athos" data-language-autonym="Lombard" data-language-local-name="Lombard" class="interlanguage-link-target"><span>Lombard</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Atonas_(Graikija)" title="Atonas (Graikija) – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Atonas (Graikija)" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target"><span>Lietuvių</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Ajonora" title="Ajonora – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Ajonora" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target"><span>Latviešu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B2%D0%B5%D1%82%D0%B0_%D0%93%D0%BE%D1%80%D0%B0" title="Света Гора – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Света Гора" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target"><span>Македонски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml mw-list-item"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%AE%E0%B5%97%E0%B4%A3%E0%B5%8D%E0%B4%9F%E0%B5%8D_%E0%B4%86%E0%B4%A5%E0%B5%8B%E0%B4%B8%E0%B5%8D" title="മൗണ്ട് ആഥോസ് – malayalam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="മൗണ്ട് ആഥോസ്" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayalam" class="interlanguage-link-target"><span>മലയാളം</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mt mw-list-item"><a href="https://mt.wikipedia.org/wiki/Athos" title="Athos – malteză" lang="mt" hreflang="mt" data-title="Athos" data-language-autonym="Malti" data-language-local-name="malteză" class="interlanguage-link-target"><span>Malti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Oros_Athos" title="Oros Athos – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Oros Athos" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Nederlands</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/%C3%81thos" title="Áthos – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Áthos" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk nynorsk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Athos" title="Athos – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Athos" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk bokmål</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Athos_(szczyt)" title="Athos (szczyt) – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Athos (szczyt)" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target"><span>Polski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Monte_Atos" title="Monte Atos – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Monte Atos" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target"><span>Português</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D1%84%D0%BE%D0%BD" title="Афон – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Афон" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target"><span>Русский</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rue mw-list-item"><a href="https://rue.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D1%84%D0%BE%D0%BD" title="Афон – Rusyn" lang="rue" hreflang="rue" data-title="Афон" data-language-autonym="Русиньскый" data-language-local-name="Rusyn" class="interlanguage-link-target"><span>Русиньскый</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sco mw-list-item"><a href="https://sco.wikipedia.org/wiki/Mount_Athos" title="Mount Athos – scots" lang="sco" hreflang="sco" data-title="Mount Athos" data-language-autonym="Scots" data-language-local-name="scots" class="interlanguage-link-target"><span>Scots</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Sveta_Gora" title="Sveta Gora – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Sveta Gora" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target"><span>Srpskohrvatski / српскохрватски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Mount_Athos" title="Mount Athos – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Mount Athos" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target"><span>Simple English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Athos_(polostrov)" title="Athos (polostrov) – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Athos (polostrov)" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenčina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Atos_(gora)" title="Atos (gora) – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Atos (gora)" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenščina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Mali_i_Shenjt%C3%AB" title="Mali i Shenjtë – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Mali i Shenjtë" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Shqip</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B2%D0%B5%D1%82%D0%B0_%D0%93%D0%BE%D1%80%D0%B0" title="Света Гора – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Света Гора" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target"><span>Српски / srpski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Athos" title="Athos – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Athos" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target"><span>Svenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Mlima_Athos" title="Mlima Athos – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Mlima Athos" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target"><span>Kiswahili</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szy mw-list-item"><a href="https://szy.wikipedia.org/wiki/A-suo-se-san" title="A-suo-se-san – Sakizaya" lang="szy" hreflang="szy" data-title="A-suo-se-san" data-language-autonym="Sakizaya" data-language-local-name="Sakizaya" class="interlanguage-link-target"><span>Sakizaya</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%85%E0%AE%A4%E0%AF%8B%E0%AE%B8%E0%AF%8D_%E0%AE%AE%E0%AE%B2%E0%AF%88" title="அதோஸ் மலை – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="அதோஸ் மலை" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target"><span>தமிழ்</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B9%80%E0%B8%82%E0%B8%B2%E0%B9%81%E0%B8%AD%E0%B8%97%E0%B8%AD%E0%B8%AA" title="เขาแอทอส – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="เขาแอทอส" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target"><span>ไทย</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Aynoroz" title="Aynoroz – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Aynoroz" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target"><span>Türkçe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D1%84%D0%BE%D0%BD" title="Афон – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Афон" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target"><span>Українська</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%DA%A9%D9%88%DB%81_%D8%A2%D8%AA%DA%BE%D9%88%D8%B3" title="کوہ آتھوس – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="کوہ آتھوس" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target"><span>اردو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vec mw-list-item"><a href="https://vec.wikipedia.org/wiki/M%C3%B3nte_Athos" title="Mónte Athos – venetă" lang="vec" hreflang="vec" data-title="Mónte Athos" data-language-autonym="Vèneto" data-language-local-name="venetă" class="interlanguage-link-target"><span>Vèneto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/N%C3%BAi_Athos" title="Núi Athos – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Núi Athos" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target"><span>Tiếng Việt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Bukid_Athos" title="Bukid Athos – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Bukid Athos" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target"><span>Winaray</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E9%98%BF%E7%B4%A2%E6%96%AF%E5%B1%B1" title="阿索斯山 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="阿索斯山" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target"><span>吴语</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xmf mw-list-item"><a href="https://xmf.wikipedia.org/wiki/%E1%83%90%E1%83%98%E1%83%9D%E1%83%9C-%E1%83%9D%E1%83%A0%E1%83%9D%E1%83%A1%E1%83%98" title="აიონ-ოროსი – Mingrelian" lang="xmf" hreflang="xmf" data-title="აიონ-ოროსი" data-language-autonym="მარგალური" data-language-local-name="Mingrelian" class="interlanguage-link-target"><span>მარგალური</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E9%98%BF%E7%B4%A2%E6%96%AF%E5%B1%B1" title="阿索斯山 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="阿索斯山" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target"><span>中文</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E9%98%BF%E7%B4%A2%E6%96%AF%E5%B1%B1" title="阿索斯山 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="阿索斯山" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target"><span>粵語</span></a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="wb-langlinks-edit wb-langlinks-link"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q130321#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Muntele_Athos" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Muntele_Athos" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Muntele_Athos"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Muntele_Athos"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Muntele_Athos" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Muntele_Athos" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q"><span>Pagini speciale</span></a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&oldid=16675139" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini"><span>Legătură permanentă</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Muntele_Athos&id=16675139&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini"><span>Citează acest articol</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FMuntele_Athos"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FMuntele_Athos"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Muntele+Athos"><span>Creare carte</span></a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Muntele_Athos&action=show-download-screen"><span>Descărcare ca PDF</span></a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p"><span>Versiune de tipărit</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/%CE%86%CE%B3%CE%B9%CE%BF_%CE%8C%CF%81%CE%BF%CF%82" hreflang="en"><span>Wikimedia Commons</span></a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikivoyage mw-list-item"><a href="https://ro.wikivoyage.org/wiki/Muntele_Athos" hreflang="ro"><span>Wikivoyage</span></a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q130321" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> <div id="mw-indicator-coordinates" class="mw-indicator"><div class="mw-parser-output"><span id="coordinates" class="noprint"><span class="geo-default"><span class="vcard"><a class="mw-kartographer-maplink" data-mw-kartographer="maplink" data-style="osm-intl" href="/wiki/Special:Map/16/40.158333333333/24.327222222222/ro" data-zoom="16" data-lat="40.158333333333" data-lon="24.327222222222" data-overlays="["_3c180194e4bfb17889d9b2ad594f6f55dd3cb776"]">40°09′30″N 24°19′38″E</a><span style="display:none"> (<span class="fn org">Muntele Athos</span>)</span></span></span><span class="geo-multi-punct"> / </span><span class="geo-nondefault"><a class="mw-kartographer-maplink" data-mw-kartographer="maplink" data-style="osm-intl" href="/wiki/Special:Map/16/40.158333333333/24.327222222222/ro" data-zoom="16" data-lat="40.158333333333" data-lon="24.327222222222" data-overlays="["_3c180194e4bfb17889d9b2ad594f6f55dd3cb776"]">40.158333333333°N 24.327222222222°E</a></span></span></div></div> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><table class="infocaseta"><tbody><tr><td colspan="2" class="antet harta" style="background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Unitatea teritorială autonomă Muntele Athos</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;background: linear-gradient( to right, rgba(204, 210, 217, 1), rgba(204, 210, 217, 1), rgba(204, 210, 217, 1), rgba(156, 163, 170, 1)) repeat-y right; font-size: 130%; line-height: 1.2em; padding-top: 0;"><span class="fn org country-name">Ἅγιον Ὄρος</span></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table align="center" style="width:100%; background:none;"><tbody><tr><td><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_the_Greek_Orthodox_Church.svg" class="mw-file-description" title="Drapelul muntelui Athos"><img alt="Drapelul muntelui Athos" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Flag_of_the_Greek_Orthodox_Church.svg/125px-Flag_of_the_Greek_Orthodox_Church.svg.png" decoding="async" width="125" height="83" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Flag_of_the_Greek_Orthodox_Church.svg/188px-Flag_of_the_Greek_Orthodox_Church.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Flag_of_the_Greek_Orthodox_Church.svg/250px-Flag_of_the_Greek_Orthodox_Church.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /></a></span></td></tr><tr><td align="center"><small>Drapelul muntelui Athos</small></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table><tbody><tr><td><figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Mount_Athos_map_red.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/12/Mount_Athos_map_red.png" decoding="async" width="290" height="296" class="mw-file-element" data-file-width="200" data-file-height="204" /></a><figcaption></figcaption></figure></td></tr><tr><td><div style="position:relative;top:0.3em"><small></small></div></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Geografie</th></tr><tr><th style=";">Suprafață</th><td colspan="1" class="" style=";"> </td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"> - totală</th><td colspan="1" class="" style=";">335,63 km²</td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Populație</th></tr><tr><th style=";"> - Estimare 2004</th><td colspan="1" class="" style=";">157.200</td></tr><tr><th style=";">Limbi oficiale</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">greaca</a>, <a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Limba română">româna</a>, <a href="/wiki/Limba_rus%C4%83" title="Limba rusă">rusa</a>, <a href="/wiki/Limba_s%C3%A2rb%C4%83" title="Limba sârbă">sârba</a> și <a href="/wiki/Limba_bulgar%C4%83" title="Limba bulgară">bulgara</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Guvernare</th></tr><tr><th style=";">Șef de stat</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Prokopis_Pavlopoulos" title="Prokopis Pavlopoulos">Prokopis Pavlopoulos</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/w/index.php?title=Patriarh_ecumenic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Patriarh ecumenic — pagină inexistentă">Patriarh ecumenic</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Bartolomeu_I" class="mw-redirect" title="Bartolomeu I">Bartolomeu I</a></td></tr><tr><th style=";">Capitala</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/w/index.php?title=Kareia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kareia — pagină inexistentă">Kareia</a><sup id="cite_ref-Ath_1-0" class="reference"><a href="#cite_note-Ath-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> / <a href="/w/index.php?title=Karyes&action=edit&redlink=1" class="new" title="Karyes — pagină inexistentă">Karyes</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Istorie</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><b>Regiune autonomă a Greciei</b></td></tr><tr><th style=";">Înființare</th><td colspan="1" class="" style=";">23 aprilie 1975</td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Economie</th></tr><tr><th style=";"><b><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a></b> (<a href="/wiki/Paritatea_puterii_de_cump%C4%83rare" title="Paritatea puterii de cumpărare">PPC</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";"> </td></tr><tr><th style=";"><b><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a></b> (nominal)</th><td colspan="1" class="" style=";"> </td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Valut%C4%83" title="Valută">Monedă</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Euro" title="Euro">euro</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Coduri și identificatori</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div style="font-size:smaller;text-align:left"></div></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Prezență online</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mountathos.gr">site web oficial</a></td></tr><tr><td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px ##ccd2d9 solid; font-size: 80%; background:inherit; color:var(--color-base, #000); text-align: right;"><span class="plainlinks" style="float:left;">Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q130321" class="extiw" title="d:Q130321">date</a> / <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=0">text</a></span> <span title="Consultați documentația formatului"><span typeof="mw:File"><a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_%C8%9Aar%C4%83" title="Consultați documentația formatului"><img alt="Consultați documentația formatului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/18px-Gtk-dialog-info.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/24px-Gtk-dialog-info.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></span></span></td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16573438">.mw-parser-output .infocaseta{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa);color:var(--color-base,#000)}.mw-parser-output .infobox-subbox{padding:0;border:none;margin:-3px;width:auto;min-width:100%;font-size:100%;clear:none;float:none;background-color:transparent}.mw-parser-output .infobox-3cols-child{margin:auto}.mw-parser-output .infobox .navbar{font-size:100%}body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-header,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-subheader,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-above,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-title,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-image,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-full-data,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-below{text-align:center}</style> <table class="infocaseta"><tbody><tr><td colspan="2" class="antet unesco" style="background-color:#FFF;color:#000;">Muntele Athos</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;"><b><a href="/wiki/Locuri_din_Patrimoniul_Mondial_UNESCO" title="Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO">Patrimoniul Mondial UNESCO</a></b></td></tr><tr><td colspan="2" style="text-align:center"><figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Russian_President_Putin_was_paying_a_visit_to_St._Panteleimon_Monastery,_the_Russian_Orthodox_monastery_as_we_were_leaving_(3939789075).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Russian_President_Putin_was_paying_a_visit_to_St._Panteleimon_Monastery%2C_the_Russian_Orthodox_monastery_as_we_were_leaving_%283939789075%29.jpg/290px-Russian_President_Putin_was_paying_a_visit_to_St._Panteleimon_Monastery%2C_the_Russian_Orthodox_monastery_as_we_were_leaving_%283939789075%29.jpg" decoding="async" width="290" height="218" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Russian_President_Putin_was_paying_a_visit_to_St._Panteleimon_Monastery%2C_the_Russian_Orthodox_monastery_as_we_were_leaving_%283939789075%29.jpg/435px-Russian_President_Putin_was_paying_a_visit_to_St._Panteleimon_Monastery%2C_the_Russian_Orthodox_monastery_as_we_were_leaving_%283939789075%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Russian_President_Putin_was_paying_a_visit_to_St._Panteleimon_Monastery%2C_the_Russian_Orthodox_monastery_as_we_were_leaving_%283939789075%29.jpg/580px-Russian_President_Putin_was_paying_a_visit_to_St._Panteleimon_Monastery%2C_the_Russian_Orthodox_monastery_as_we_were_leaving_%283939789075%29.jpg 2x" data-file-width="1280" data-file-height="960" /></a><figcaption><div style="text-align:center"><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sf%C3%A2ntul_Pantelimon" title="Mănăstirea Sfântul Pantelimon">Mănăstirea Sfântul Pantelimon</a></div></figcaption></figure></td></tr><tr><th style=";">Țara</th><td colspan="1" class="" style=";"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Greece.svg" class="mw-file-description" title="Grecia"><img alt="Grecia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/23px-Flag_of_Greece.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/35px-Flag_of_Greece.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/46px-Flag_of_Greece.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /></a></span> <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a></td></tr><tr><th style=";">Unitate administrativă</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Comunitatea_Monastic%C4%83_din_Muntele_Athos" title="Comunitatea Monastică din Muntele Athos">Republica Monastică de la Muntele Athos</a> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q130321#P131" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Tip</th><td colspan="1" class="" style=";">Cultural</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Patrimoniul_Mondial_UNESCO#Criterii_de_selecție" class="mw-redirect" title="Patrimoniul Mondial UNESCO">Criterii</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://whc.unesco.org/en/criteria/">reprezintă o capodoperă a geniului creator uman, (ii), obiectivul ilustrează un stadiu semnificativ în istoria oamenilor, exemplu de așezare umană, utilizare a pământului sau a mării într-o manieră tradițională, reprezentativă pentru o cultură (sau mai multe), sau pentru interacțiunea omului cu mediul, direct sau tangibil asociat cu evenimente sau tradiții vii, cu idei sau cu credințe, cu opere literare sau artistice de semnificație universală remarcabilă, fenomene sau zone naturale de o frumusețe naturală excepțională</a> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q130321#P2614" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Referință</th><td colspan="1" class="" style=";"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://whc.unesco.org/en/list/454">454</a></td></tr><tr><th style=";">Regiunea**</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Locuri_din_Patrimoniul_Mondial_UNESCO" title="Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO">Europa și America de Nord</a></td></tr><tr><th style=";">Anul</th><td colspan="1" class="" style=";">1988 <small>(<a href="/wiki/Comitetul_Patrimoniului_Mondial" title="Comitetul Patrimoniului Mondial">Sesiunea</a> a 12-a)</small></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div style="width:290px;float:none;clear:none"><div style="width:290px;padding:0"><div style="position:relative;width:290px"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Greece_location_map.svg" class="mw-file-description" title="Muntele Athos se află în Grecia"><img alt="Muntele Athos se află în Grecia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Greece_location_map.svg/290px-Greece_location_map.svg.png" decoding="async" width="290" height="239" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Greece_location_map.svg/435px-Greece_location_map.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Greece_location_map.svg/580px-Greece_location_map.svg.png 2x" data-file-width="1003" data-file-height="825" /></a></span><div style="position:absolute;top:24.887%;left:48.4%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><span typeof="mw:File"><span title="Muntele Athos"><img alt="Muntele Athos" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/8px-Red_pog.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/12px-Red_pog.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/16px-Red_pog.svg.png 2x" data-file-width="64" data-file-height="64" /></span></span></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:-0.75em;left:5px;text-align:left"><span style="padding:1px;float:left">Muntele Athos</span></div></div></div><div>Muntele Athos (Grecia)</div></div></div><small>Poziția geografică</small></td></tr><tr><th style=";">Coordonate</th><td colspan="1" class="" style=";"><span class="geo-default"><span class="vcard"><a class="mw-kartographer-maplink" data-mw-kartographer="maplink" data-style="osm-intl" href="/wiki/Special:Map/16/40.158333333333/24.327222222222/ro" data-zoom="16" data-lat="40.158333333333" data-lon="24.327222222222" data-overlays="["_3c180194e4bfb17889d9b2ad594f6f55dd3cb776"]">40°09′30″N 24°19′38″E</a><span style="display:none"> (<span class="fn org">{{PAGENAME}}</span>)</span></span></span><span class="geo-multi-punct"> / </span><span class="geo-nondefault"><a class="mw-kartographer-maplink" data-mw-kartographer="maplink" data-style="osm-intl" href="/wiki/Special:Map/16/40.158333333333/24.327222222222/ro" data-zoom="16" data-lat="40.158333333333" data-lon="24.327222222222" data-overlays="["_3c180194e4bfb17889d9b2ad594f6f55dd3cb776"]">40.158333333333°N 24.327222222222°E</a></span> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q130321#P625" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><td colspan="2" style="text-align:center;border-top-style: solid; border-color:#aaa; border-top-width: 1px"><small>* <a rel="nofollow" class="external text" href="http://whc.unesco.org/en/list">Lista Patrimonului Mondial</a><br />** <a rel="nofollow" class="external text" href="http://whc.unesco.org/en/list/?search=&search_by_country=&type=&media=&region=&order=region">Regiunile după clasificarea UNESCO</a></small></td></tr><tr><td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px ##FFF solid; font-size: 80%; background:inherit; color:var(--color-base, #000); text-align: right;"><span class="plainlinks" style="float:left;">Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q130321" class="extiw" title="d:Q130321">date</a> / <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=0">text</a></span> <span title="Consultați documentația formatului"><span typeof="mw:File"><a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_Patrimoniu_UNESCO" title="Consultați documentația formatului"><img alt="Consultați documentația formatului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/18px-Gtk-dialog-info.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/24px-Gtk-dialog-info.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></span></span></td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16573438"> <p><b>Muntele Athos</b> (în greaca modernă Άγιοv Όρος - <a href="/wiki/Sf%C3%A2nt" title="Sfânt">Sfântul</a> Munte) este un <a href="/wiki/Munte" title="Munte">munte</a> (2.033 m) și o <a href="/wiki/Peninsul%C4%83" title="Peninsulă">peninsulă</a> (cu lungimea de 60 km și o lățime ce variază între 8 și 12 km, aria totală fiind de 360 km pătrați) în nord-estul <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Greciei</a>, în regiunea grecească <a href="/wiki/Macedonia_Central%C4%83" title="Macedonia Centrală">Macedonia Centrală</a>, unde își au locul 20 de <a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stire" title="Mănăstire">mănăstiri</a>, 12 <a href="/wiki/Schit" title="Schit">schituri</a> și o mulțime de chilii călugărești <a href="/wiki/Ortodoxie" class="mw-redirect mw-disambig" title="Ortodoxie">ortodoxe</a>, în care trăiesc mai mult de 1.500 de <a href="/wiki/Monah" class="mw-redirect" title="Monah">monahi</a> <a href="/wiki/Ortodoc%C8%99i" class="mw-redirect" title="Ortodocși">ortodocși</a> (datele recensământului grec din 2011 indică o populație de 1.830 călugări<sup id="cite_ref-2" class="reference"><a href="#cite_note-2"><span class="cite-bracket">[</span>2<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>). Aproximativ jumătate dintre mănăstiri sunt conservatoare, urmând un regulament strict în privința disciplinei și <a href="/wiki/Post" title="Post">postului</a>.<sup id="cite_ref-Mount_Athos_2012_3-0" class="reference"><a href="#cite_note-Mount_Athos_2012-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Comunitatea monastică de la muntele Athos se împarte în două tipuri de mănăstiri: mănăstiri cenobite – numite și „cu viață de obște”, proprietatea tuturor obiectelor fiind comună, și mănăstiri idioritmice – numite și „cu viață de sine”, unde proprietatea personală asupra unor obiecte este permisă.<sup id="cite_ref-Michael_E._Choukas_1934_pp._266-267_4-0" class="reference"><a href="#cite_note-Michael_E._Choukas_1934_pp._266-267-4"><span class="cite-bracket">[</span>4<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> De-a lungul istoriei călugării mănăstirilor de la muntele Athos au trăit în schituri, chilii, „kalive” (chilii mai mici, unde câțiva călugări trăiesc ca într-o familie<sup id="cite_ref-5" class="reference"><a href="#cite_note-5"><span class="cite-bracket">[</span>5<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>) sau ermitaje, numite și „isihasterion”, ele fiind niște chilii retrase, adesea doar mici grote sau scobituri în stâncă, în care trăiește întotdeauna numai un singur călugăr (sihastru, <a href="/wiki/Pustnic" title="Pustnic">pustnic</a> sau anahoret); ce definește însă ermitajul este în primul rând localizarea lui retrasă, căci există la Athos și un tip de locuințe în care trăiește un singur călugăr, dar care nu sunt izolate și retrase, ele fiind numite „kathisme”. Alți călugări atoniți, numiți și „vagabonzi”<sup id="cite_ref-6" class="reference"><a href="#cite_note-6"><span class="cite-bracket">[</span>6<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> sau „girovagi”<sup id="cite_ref-7" class="reference"><a href="#cite_note-7"><span class="cite-bracket">[</span>7<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>, preferă să trăiască fără a avea un adăpost stabil. </p><p> Regiunea este autonomă din punct de vedere administrativ, alcătuind un stat monastic cu capitala la <a href="/w/index.php?title=Kareia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kareia — pagină inexistentă">Kareia</a><sup id="cite_ref-Ath_1-1" class="reference"><a href="#cite_note-Ath-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>, în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">greacă</a> <span lang="grk" style="font-style:italic">Καρυές</span>, iar în transcriere cu <a href="/wiki/Alfabetul_latin" title="Alfabetul latin">alfabet latin</a>, <i><a href="/w/index.php?title=Karyes&action=edit&redlink=1" class="new" title="Karyes — pagină inexistentă">Karyes</a></i>. </p><div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Greciei" class="mw-redirect" title="Constituția Greciei">Constituția Greciei</a>.</div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16505893">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .rellink{display:flex}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .rellink{display:flex}}</style> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Geografie">Geografie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Geografie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Geografie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Muntele Athos este situat pe cel mai estic promontoriu (numit „Akti” în greacă, sau „Actium” în latină) al peninsulei Chalchidice din nord-estul macedonean al Greciei.<sup id="cite_ref-Mount_Athos_2012_3-1" class="reference"><a href="#cite_note-Mount_Athos_2012-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Șirul muntos central definește relieful promontoriului și este orientat pe lungimea acestuia, fiind bine împădurit la nord (baza promontoriului, mai puțin înaltă) și culminând (2.033 m) cu masivul de marmură la extremitatea lui sudică, scăldată de apele <a href="/wiki/Marea_Egee" title="Marea Egee">Mării Egee</a>.<sup id="cite_ref-Mount_Athos_2012_3-2" class="reference"><a href="#cite_note-Mount_Athos_2012-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Relieful colinar al promontoriului Actium favorizează viticultura, ocupație îmbrățișată din cele mai vechi timpuri de către călugării atoniți (în 1916, numai la mănăstirea Vatopedu erau transformați în vin mai mult de 250 de tone de struguri).<sup id="cite_ref-8" class="reference"><a href="#cite_note-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Mările înconjurătoare, mai ales la capătul peninsulei, pot fi periculoase. În istoria antică a Greciei au fost înregistrate două dezastre în regiune: în anul <a href="/wiki/492_%C3%AE.Hr." class="mw-redirect" title="492 î.Hr.">492 î.Hr.</a>, <a href="/wiki/Darius_I" title="Darius I">Darius I</a>, regele <a href="/w/index.php?title=Persiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Persiei — pagină inexistentă">Persiei</a>, a pierdut 300 de nave în subordinea generalului Mardonius (cartea Herodotus „Histories” VI (Erato), Aeschylus „Persii”). În <a href="/wiki/411_%C3%AE.Hr." title="411 î.Hr.">411 î.Hr.</a>, spartanii au pierdut o flotă de 50 de nave aflate sub amiralul Epicleas. (Diodorus Siculus, „Bibliotheca istorica” XIII 41, 1-3). </p><p>Deși legat de pământ, Muntele Athos este practic accesibil numai cu <a href="/wiki/Feribot" title="Feribot">feribotul</a>. De asemenea, se poate călători cu feribotul spre și de la Ierissos pentru acces direct la mănăstiri de-a lungul coastei estice. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Accesul_pe_Muntele_Athos">Accesul pe Muntele Athos</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Accesul pe Muntele Athos" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Accesul pe Muntele Athos"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Accesul pe cale terestră pe teritoriul <i>Republicii Autonome a Sfântului Munte</i> nu este permis, decât pentru autorități. Pe Muntele Athos, nu este permis accesul femeilor. </p><p>Intrarea pe Sfântul Munte se face, de regulă, cu <a href="/wiki/Feribot" title="Feribot">feribotul</a>, fie din portul de la <a href="/wiki/Uranopoli" title="Uranopoli">Uranopoli</a>, aflat lângă <i>Turnul Bizantin</i> (pentru țărmul apusean), fie de la <a href="/w/index.php?title=Ierrisos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ierrisos — pagină inexistentă">Ierrisos</a> (pentru țărmul răsăritean). Înainte de îmbarcare, toți vizitatorii trebuie să fi obținut un <i>diamonitirion</i> (în <a href="/wiki/Alfabetul_grec" title="Alfabetul grec">alfabet grec</a>: <i>Διαμονητήριο)</i>, o formă de viză bizantină care este redactată în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">limba greacă</a> și datată folosind <a href="/wiki/Calendarul_iulian" title="Calendarul iulian">calendarul iulian</a>, fiind semnată de către patru secretari ai unor mănăstiri importante. Se atestă permisiunea de acces pe Sfântul Munte și de cazare în mănăstirile de acolo, pe durata pelerinajului. </p><p>Pentru obținerea <i>diamonitirion</i>-ului, membrii clerului trebuie să dețină, în prealabil, binecuvântarea Patriarhului de la Constantinopol. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Lista_mănăstirilor"><span id="Lista_m.C4.83n.C4.83stirilor"></span>Lista mănăstirilor</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Lista mănăstirilor" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Lista mănăstirilor"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="noprint" style="clear: right; border: solid #aaa 1px; margin: 0 0 1em 1em; font-size: 90%; background-color:var(--background-color-interactive-subtle, #f8f9f9); color:var(--color-base, #000); width: 230px; padding: 2px; spacing: 2px; text-align: center; float: right;"> <div style="float: left; vertical-align:middle;"><figure class="mw-halign-none" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Commons-logo.svg" class="mw-file-description" title="Commons"><img alt="Commons" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/30px-Commons-logo.svg.png" decoding="async" width="30" height="40" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/45px-Commons-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/60px-Commons-logo.svg.png 2x" data-file-width="1024" data-file-height="1376" /></a><figcaption>Commons</figcaption></figure></div> <div style="margin-left: 35px; line-height:normal; vertical-align:middle;"><a href="/wiki/Wikimedia_Commons" title="Wikimedia Commons">Wikimedia Commons</a> conține materiale multimedia legate de <b><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Mount_Athos" class="extiw" title="commons:Category:Mount Athos">Muntele Athos</a></b></div> </div> <p>Lista celor douăzeci de mănăstiri în ordinea ierarhică stabilită: </p> <div class="div-col columns column-width" style="-moz-column-width: 30em; -webkit-column-width: 30em; column-width: 30em;"> <ul><li><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Marea_Lavr%C4%83" title="Mănăstirea Marea Lavră">Mănăstirea Marea Lavră</a> (greacă: Μεγίστης Λαύρας)</li> <li><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Vatopedu" title="Mănăstirea Vatopedu">Mănăstirea Vatopedu</a> (greacă: Βατοπαιδίου)</li> <li><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Iviru" title="Mănăstirea Iviru">Mănăstirea Iviru</a> (greacă: Ιβήρων)</li> <li><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Hilandaru" class="mw-redirect" title="Mănăstirea Hilandaru">Mănăstirea Hilandaru</a> (greacă: Χιλανδαρίου, sârbește: Хиландар)</li> <li><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Dionisiu" title="Mănăstirea Dionisiu">Mănăstirea Dionisiu</a> (greacă: Διονυσίου)</li> <li><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Cutlumu%C8%99" title="Mănăstirea Cutlumuș">Mănăstirea Cutlumuș</a> (greacă: Κουτλουμουσίου)</li> <li><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Pantocrator" title="Mănăstirea Pantocrator">Mănăstirea Pantocrator</a> (greacă: Παντοκράτορος)</li> <li><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Xiropotamu" title="Mănăstirea Xiropotamu">Mănăstirea Xiropotamu</a> (greacă: Ξηροποτάμου)</li> <li><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Zografu" title="Mănăstirea Zografu">Mănăstirea Zografu</a> (greacă: Ζωγράφου)</li> <li><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Dochiaru" title="Mănăstirea Dochiaru">Mănăstirea Dochiaru</a> (greacă: Δοχειαρίου)</li> <li><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Caracalu" title="Mănăstirea Caracalu">Mănăstirea Caracalu</a> (greacă: Καρακάλλου)</li> <li><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Filoteu" title="Mănăstirea Filoteu">Mănăstirea Filoteu</a> (greacă: Φιλοθέου)</li> <li><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Simonos_Petras" title="Mănăstirea Simonos Petras">Mănăstirea Simonos Petras</a> (greacă: Σίμωνος Πέτρας)</li> <li><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sf%C3%A2ntul_Pavel" title="Mănăstirea Sfântul Pavel">Mănăstirea Sfântul Pavel</a> (greacă: Αγίου Παύλου)</li> <li><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Stavronichita" title="Mănăstirea Stavronichita">Mănăstirea Stavronichita</a> (greacă: Σταυρονικήτα)</li> <li><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Xenofont" title="Mănăstirea Xenofont">Mănăstirea Xenofont</a> (greacă: Ξενοφώντος)</li> <li><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Grigoriu" title="Mănăstirea Grigoriu">Mănăstirea Grigoriu</a> (greacă: Γρηγορίου)</li> <li><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Esfigmenu" title="Mănăstirea Esfigmenu">Mănăstirea Esfigmenu</a> (greacă: Εσφιγμένου)</li> <li><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sf%C3%A2ntul_Pantelimon" title="Mănăstirea Sfântul Pantelimon">Mănăstirea Sfântul Pantelimon</a> (greacă: Αγίου Παντελεήμονος)</li> <li><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Constamonitu" title="Mănăstirea Constamonitu">Mănăstirea Constamonitu</a> (greacă: Κωνσταμονίτου)</li></ul></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Foste_Mănăstiri"><span id="Foste_M.C4.83n.C4.83stiri"></span>Foste Mănăstiri</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Foste Mănăstiri" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Foste Mănăstiri"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Amalfion" title="Mănăstirea Amalfion">Mănăstirea Amalfion</a> (greacă: <i>„Μονή των Αμαλφηνών”</i>), odinioară a doua în ierarhie, de <a href="/wiki/Riturile_latine" title="Riturile latine">rit latin</a>, în prezent ruină, aici aflându-se <a href="/w/index.php?title=Turnul_Amalfion&action=edit&redlink=1" class="new" title="Turnul Amalfion — pagină inexistentă">turnul Amalfion</a>;</li> <li><a href="/w/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_Vuleftiria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mănăstirea Vuleftiria — pagină inexistentă">Mănăstirea Vuleftiria</a> era situată lângă mare, acolo unde se află astăzi <i>Chilia „Sfântul Elefterie”</i> a <i><a href="/w/index.php?title=Schitul_Sf%C3%A2nta_Ana&action=edit&redlink=1" class="new" title="Schitul Sfânta Ana — pagină inexistentă">Schitului „Sfânta Ana”</a>;</i></li> <li><a href="/w/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_Zygou&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mănăstirea Zygou — pagină inexistentă">Mănăstirea Zygou</a> (Frangokastro) are ruinele mănăstirii situate în zona Ouranoupolis-ului, la aproape 40 metri în afara graniței cu Sfântul Munte;</li> <li><a href="/w/index.php?title=%CE%9C%C4%83n%C4%83stirea_Kaletzi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Μănăstirea Kaletzi — pagină inexistentă">Μănăstirea Kaletzi</a> (Collegio), de <a href="/wiki/Riturile_latine" title="Riturile latine">rit latin</a>, este în prezent ruină, rămânând doar <a href="/w/index.php?title=Turnul_bizantin_de_la_Colciu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Turnul bizantin de la Colciu — pagină inexistentă">Turnul bizantin de la Colciu</a>. Aici se află schitul Colciu.<sup id="cite_ref-:0_9-0" class="reference"><a href="#cite_note-:0-9"><span class="cite-bracket">[</span>9<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Schituri">Schituri</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Schituri" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Schituri"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/wiki/Schit" title="Schit">Schituri</a>: </p> <ul><li><a href="/wiki/Schitul_Kavsokalivia" title="Schitul Kavsokalivia">Schitul Sfânta Treime (Kavsokalivia)</a>;</li> <li><a href="/wiki/Schitul_Lacu" title="Schitul Lacu">Schitul Sfântul Dimitrie (Lacu)</a>;</li> <li><a href="/wiki/Schitul_Prodromu" title="Schitul Prodromu">Schitul Prodromu</a>;</li> <li>Schitul Sfânta Ana;</li> <li>Schitul Sfânta Ana Mică;</li> <li>Noul Schit (Nea Skiti);</li> <li>Schitul Sfântul Ilie;</li> <li>Schitul Sfântul Andrei (Sarai);</li> <li>Schitul Sfântul Pantelimon;</li> <li>Schitul Bogoroditsa;</li> <li>Schitul Vechiul Rusikon;</li> <li>Schitul Bună Vestire;</li> <li>Schitul Sfântul Dimitrie (al Mănăstirii Vatopedu);</li> <li>Schitul Iviru.<sup id="cite_ref-:0_9-1" class="reference"><a href="#cite_note-:0-9"><span class="cite-bracket">[</span>9<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li class="mw-empty-elt"></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istorie">Istorie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Istorie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Istorie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Numele muntelui Athos provine de la un personaj al mitologiei Greciei Antice, anume un gigant trac care în confruntarea lui cu zeul grec Poseidon va fi zvârlit un bolovan imens înspre acesta, formând blocul abrupt ieșit din mare care azi îi poartă numele.<sup id="cite_ref-Great's_Mountain_pp._489-516_10-0" class="reference"><a href="#cite_note-Great's_Mountain_pp._489-516-10"><span class="cite-bracket">[</span>10<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Muntele Athos se bucură de celebritate în antichitatea greacă, fiind considerat în unele tradiții locale a fi locul cel mai înalt de pe Pământ, unde, deasupra norilor, zeii se adună să discute.<sup id="cite_ref-Claude_Beaulieu_1963,_p._72-75_11-0" class="reference"><a href="#cite_note-Claude_Beaulieu_1963,_p._72-75-11"><span class="cite-bracket">[</span>11<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Vitruviu (sec. I î.e.n.) relatează că Dinocrate, arhitectul lui Alexandru cel Mare, i-a propus acestuia din urmă să sculpteze muntele Athos pentru a-i da forma patronului său, însă celebrul rege macedonean a refuzat cu modestie, ilustrând o dată în plus idealul clasic al echilibrului, pentru care „mare” nu înseamnă întotdeauna și „potrivit”.<sup id="cite_ref-Great's_Mountain_pp._489-516_10-1" class="reference"><a href="#cite_note-Great's_Mountain_pp._489-516-10"><span class="cite-bracket">[</span>10<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Primele mențiuni ale muntelui Athos apar încă din Antichitatea cea mai timpurie a Greciei, Homer (sec. VIII-VII î.e.n.) amintind de el în Iliada. În secolul 492 î.e.n. perșii regelui Darius I pierd majoritatea flotei într-o furtună în Marea Egee, în timp ce circumnavigau promontoriul Akti (Actium), fapt care relativizează succesul militar terestru al lui Mardonius contra grecilor. În campaniile militare persane ulterioare, succesorul lui Darius, regele Xerxes I, decide să taie în 480 î.e.n. un canal lung de aproape 2,5 km la baza promontoriului, pentru a evita astfel laborioasa lui circumnavigare. Urmele acestei remarcabile întreprinderi de inginerie militară marchează și azi istmul Actium.<sup id="cite_ref-Mount_Athos_2012_3-3" class="reference"><a href="#cite_note-Mount_Athos_2012-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Pentru propovăduirea creștinismului, s-au orânduit sfinții apostoli, fiecare în câte o parte a lumii. Maica Domnului, a vestit creștinismul la muntele Athos abătută de furtună din drumul spre insula Cipru, unde își propusese să îl viziteze pe episcopul Lazăr, cel înviat a 4-a zi din morți.<sup id="cite_ref-12" class="reference"><a href="#cite_note-12"><span class="cite-bracket">[</span>12<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Fiind un loc retras, sălbatic și greu accesibil, călugări creștini încep să-și întemeieze reședințe modeste pe muntele Athos începând cu cea de-a doua jumătate a secolului al IX-lea e.n. În ultima jumătate a secolului al X-lea e.n., călugărul <a href="/wiki/Atanasie_Athonitul" title="Atanasie Athonitul">Atanasie din Trebizonda</a> (cunoscut și sub numele de „Atanasie Athonitul” sau „Sfântul Atanasie”) întemeiază cu ajutorul patronului lui imperial <a href="/wiki/Nicefor_al_II-lea_Focas" title="Nicefor al II-lea Focas">Nicefor al II-lea Focas</a> prima mănăstire, fapt la care primii călugări deja stabiliți se opun. În ciuda obiecțiilor acestora la monasticismul organizat, regula Sfântului Atanasie va fi impusă de împăratul Ioan I Tsimiskes.<sup id="cite_ref-Mount_Athos_2012_3-4" class="reference"><a href="#cite_note-Mount_Athos_2012-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În secolele următoare, până în 1540, vor fi construite mai multe alte mănăstiri, prin 1400 numărul acestora atingând un maxim istoric de 40 (la apogeul gloriei sale, statalitatea semiautonomă<sup id="cite_ref-Mount_Athos_2012_3-5" class="reference"><a href="#cite_note-Mount_Athos_2012-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-Athos,_Mount_2012_13-0" class="reference"><a href="#cite_note-Athos,_Mount_2012-13"><span class="cite-bracket">[</span>13<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> de la Muntele Athos era populată de 40 000<sup id="cite_ref-Claude_Beaulieu_1963,_p._72-75_11-1" class="reference"><a href="#cite_note-Claude_Beaulieu_1963,_p._72-75-11"><span class="cite-bracket">[</span>11<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> de călugări), după care sub loviturile repetate ale incendiilor sau atacurilor din exterior (în secolul al XIII-lea cruciații vor jefui așezarea, mai târziu în același secol împăratul bizantin (Mihai Paleologu) însuși aplicând o represiune brutală contra călugărilor atoniți care se opuneau, ca toată tagma călugărească, reunificării bisericii creștine<sup id="cite_ref-14" class="reference"><a href="#cite_note-14"><span class="cite-bracket">[</span>14<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>, ocupația musulmană (a turcilor otomani) care a început în regiune cu ocuparea <a href="/wiki/Salonic" title="Salonic">Salonicului</a> în <a href="/wiki/1430" title="1430">1430</a> o va sărăci, fapt care va conduce la liberalizarea regulamentului comunității, în timp ce atacurile turcești mai recente, din <a href="/wiki/Secolul_al_XIX-lea" title="Secolul al XIX-lea">secolul al XIX-lea</a>, în perioada războiului de independență al Greciei, o vor afecta încă și mai serios, cu această ocazie având loc noi incendieri, în care bibliotecile au pierdut o bună parte din fondul de manuscrise și tipărituri)<sup id="cite_ref-Mount_Athos_2012_3-6" class="reference"><a href="#cite_note-Mount_Athos_2012-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-15" class="reference"><a href="#cite_note-15"><span class="cite-bracket">[</span>15<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>) numărul lor se înjumătățește.<sup id="cite_ref-Mount_Athos_2012_3-7" class="reference"><a href="#cite_note-Mount_Athos_2012-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În <a href="/wiki/Secolul_al_XV-lea" title="Secolul al XV-lea">secolul al XV-lea</a> o parte din mănăstiri abandonează regulamentul strict al comunității sub conducerea unui stareț, pentru un sistem mai liberal, unde conducerea aleasă se află temporar în mâinile unor „epitropoi”, călugărilor permițându-li-se sub acest regulament proprietatea personală a unor obiecte.<sup id="cite_ref-Mount_Athos_2012_3-8" class="reference"><a href="#cite_note-Mount_Athos_2012-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-Athos,_Mount_2012_13-1" class="reference"><a href="#cite_note-Athos,_Mount_2012-13"><span class="cite-bracket">[</span>13<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Aproximativ jumătate (anume 11 în 1963<sup id="cite_ref-Claude_Beaulieu_1963,_p._72-75_11-2" class="reference"><a href="#cite_note-Claude_Beaulieu_1963,_p._72-75-11"><span class="cite-bracket">[</span>11<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>) dintre mănăstiri sunt conservatoare, urmând un regulament strict în privința disciplinei și postului.<sup id="cite_ref-Mount_Athos_2012_3-9" class="reference"><a href="#cite_note-Mount_Athos_2012-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Sărăcia călugărilor parte din aceste mănăstiri conservatoare este vizibilă în îmbrăcăminte și igiena personală (conform regulii, călugărul trebuie să fie murdar și nepieptănat).<sup id="cite_ref-Claude_Beaulieu_1963,_p._72-75_11-3" class="reference"><a href="#cite_note-Claude_Beaulieu_1963,_p._72-75-11"><span class="cite-bracket">[</span>11<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În Grecia independentă a începutului de secol XX, muntele Athos încă n-a dobândit totuși o bine-meritată și durabilă pace după atâtea agresiuni străine, întrucât conflictele teologice interne între călugări a provocat în 1913 o criză internațională atât de serioasă încât a fost necesară intervenția marinarilor flotei militare ruse pe solul atonit pentru a potoli patimile.<sup id="cite_ref-economist.com_16-0" class="reference"><a href="#cite_note-economist.com-16"><span class="cite-bracket">[</span>16<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Totul a pornit de la scrierile lui Ilarion, un obscur călugăr rus a cărui opinie era că repetarea „rugăciunii inimii”, departe de a fi o simplă invocație creștină, „radiază sfințenie”.<sup id="cite_ref-economist.com_16-1" class="reference"><a href="#cite_note-economist.com-16"><span class="cite-bracket">[</span>16<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> O parte din călugării de pe muntele Athos au privit asta ca fiind o formă de idolatrie, în Biserica Ortodoxă Rusă însăși existând teologi critici în ce privește conflictuala teză a lui Ilarion.<sup id="cite_ref-economist.com_16-2" class="reference"><a href="#cite_note-economist.com-16"><span class="cite-bracket">[</span>16<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Disputa teologică între călugări și oameni ai bisericii a decăzut repede în conflict deschis și violență, așa cum istoria ne arată că s-a întâmplat prea des în istoria creștinismului, astfel că partizanii lui Ilarion au început să-i persecute pe cei care nu le împărtășeau opiniile: după ani de conflict mocnit, în 1912 călugărul atonit rus Anton (pe numele lui civil Alexandrî Bulatovici) a condus un grup de alți rebeli din mănăstirea lui care l-au alungat în mod dezonorant pe bătrânul lor stareț, care nu le împărtășea pioșenia ilimitată, cu ghionți si trăgându-l de barbă.<sup id="cite_ref-economist.com_16-3" class="reference"><a href="#cite_note-economist.com-16"><span class="cite-bracket">[</span>16<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Anul următor Patriarhul Constantinopolului și o serie de înalte fețe bisericești ruse eșuează și ei să pacifice populația călugărească de la Athos, drept pentru care țarul decide să intervină… militar. O canonieră și două transportoare de trupe sunt trimise de urgență în apele republicii teocratice de la Athos, militarii ruși debarcând și cu violență (istoricii încă n-au reușit să se pună de acord dacă a existat sau nu moarte de om datorită intervenției armatei țariste) deportând sutele de elemente cel mai rebele ale taberei „idolatrilor”, scoase din celulele lor sub forța convingătoare a jetului tunurilor de apă, asta de îndată ce într-un efort al ultimei șanse, un arhiepiscop adus la Moscova se declară incapabil să pacifice părțile în conflict.<sup id="cite_ref-economist.com_16-4" class="reference"><a href="#cite_note-economist.com-16"><span class="cite-bracket">[</span>16<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Conflictele între călugării ortodocși n-au dispărut însă o dată cu intrevenția trupelor imperiale ruse: un articol din The Economist<sup id="cite_ref-economist.com_16-5" class="reference"><a href="#cite_note-economist.com-16"><span class="cite-bracket">[</span>16<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> demonstrează că rănile între cele două tabere încă nu s-au închis. </p><p>În ianuarie <a href="/wiki/2003" title="2003">2003</a> se deschidea un alt front de lupte intestine în lumea grecilor ortodocși, ca urmare a unei dispute teologice pe atunci deja veche de 30 de ani, în legătură cu obiecțiile unor călugări atoniți la tendințele (prea-)ecumenice ale bisericii ortodoxe.<sup id="cite_ref-news.bbc.co.uk_17-0" class="reference"><a href="#cite_note-news.bbc.co.uk-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Atoniții îi reproșau Patriarhului Ecumenic constantinopolitan Bartolomeu că generează o schismă în biserica ortodoxă, și o dată în plus conflictul a devenit mai mult decât teologic, și s-a soldat cu victime umane.<sup id="cite_ref-news.bbc.co.uk_17-1" class="reference"><a href="#cite_note-news.bbc.co.uk-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiul Bizantin</a> s-a prăbușit în secolul al XV-lea, astfel că noul <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiul Otoman</a>, de <a href="/wiki/Islam" title="Islam">religie islamică</a>, a preluat treptat și controlul teritoriilor balcanice. Au devastat multe mănăstiri <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">creștine</a>, însă unele mai izolate au rămas mai puțin afectate sau chiar intacte. Populația de călugări s-a redus pentru că bunăstarea lor a fost serios afectată timp de 5 secole prin faptul că satele „închinate” (prin impozite) acestor mănăstiri aproape toate românești le-au fost luate. În <a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">Evul Mediu</a>, puține mănăstiri și schituri au supraviețuit, îndeosebi datorită ajutorului material sistematic (bani și produse) venite din <a href="/wiki/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83" title="Țara Românească">Țara Românească</a> și <a href="/wiki/Moldova" title="Moldova">Moldova</a> (astăzi <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a>). Treptat, în secolul al XIX-lea, prin donațiile noilor veniți din țările ortodoxiei estice (<a href="/wiki/Popoare_slave" class="mw-redirect" title="Popoare slave">slave</a>), precum: <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>, <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> și <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a>, ansamblul de mănăstiri s-a difersificat ca origine etnică, fiecare țară exercitându-și influența asupra mănăstirilor subvenționate: era epoca statelor naționale în plină expansiune. În 1912, în timpul <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Balcanic" title="Primul Război Balcanic">Primului Război Balcanic</a>, otomanii au fost forțați să plece și Rusia, în interesul <a href="/wiki/Panslavism" title="Panslavism">panslavismului</a> politic, justificat prin „misiunea de continuatoare a creștinismului din Bizanț” a revendicat controlul peninsulei. După conflictul asupra suveranității regiunii dintre noul stat grecesc în formare, pe de o parte, și Rusia panslavistă, pe de alta parte, după <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a> peninsula a primit dela Marile Puteri statut de autonomie în cadrul Greciei. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Academia_Atonită"><span id="Academia_Atonit.C4.83"></span>Academia Atonită</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Academia Atonită" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Academia Atonită"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>La Muntele Athos a funcționat în perioada iluminismului neo-elenist din secolul al XVIII-lea o academie, în care se studia și preda filozofia. „Academia patriarhală”, cum era ea numită, fusese înființată în <a href="/wiki/1749" title="1749">1749</a> într-o clădire a mănăstirii Vatopedu și din chiar primii ei ani de existență (mai precis din <a href="/wiki/1753" title="1753">1753</a>) a fost condusă de <a href="/wiki/Evghenie_Vulgaris" title="Evghenie Vulgaris">Evghenie Vulgaris</a>, un filozof și teolog cu oarecare deschidere față de ideile iluministe cu origine în Occident.<sup id="cite_ref-John_Anthony_McGuckin_2011_18-0" class="reference"><a href="#cite_note-John_Anthony_McGuckin_2011-18"><span class="cite-bracket">[</span>18<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Vulgaris a predat acolo filozofia lui Leibniz și Locke, însă deși era un teolog anti-catolic profund tradiționalist, deschiderea moderată a lui Vulgaris în ce privește filozofia modernă l-au făcut dușmanul călugărilor atoniți, filozofii și studenții fiind obligați să abandoneze academia (azi o ruină), care a fost închisă în 1821.<sup id="cite_ref-John_Anthony_McGuckin_2011_18-1" class="reference"><a href="#cite_note-John_Anthony_McGuckin_2011-18"><span class="cite-bracket">[</span>18<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Ulterior la Muntele Athos au mai fost deschise și alte școli care au purtat numele efemerei instituții conduse de Vulgaris, însă acestea au avut o misiune și programă diferită: de exemplu, actualmente, în capitala republicii atonite, mai funcționează încă o astfel de școală cu programă la nivel mediu (nivel secundar și liceu), în care studiul religiei, în afara de programa impusă de statul grec, are o pondere importantă. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Controverse">Controverse</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Controverse" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Controverse"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Controversa_legată_de_discriminarea_sexuală"><span id="Controversa_legat.C4.83_de_discriminarea_sexual.C4.83"></span>Controversa legată de discriminarea sexuală</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Controversa legată de discriminarea sexuală" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Controversa legată de discriminarea sexuală"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Interdicția intrării femeilor la Muntele Athos a fost instituită în secolul al XI-lea, după ce unii călugări tineri au fost seduși de femei cochete și probabil cu tendințe histrionice, care se dădeau ciobani pentru a intra în contact cu aceștia, corupându-i să întrețină relații sexuale.<sup id="cite_ref-19" class="reference"><a href="#cite_note-19"><span class="cite-bracket">[</span>19<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În 2001 și în 2006 Parlamentul European a făcut apel la statul grec și la autoguvernarea atonită să reconsidere regula care refuză accesul femeilor în această regiune a Greciei și care este deja declarată patrimoniu mondial de către UNESCO (deci un obiectiv de interes turistic și academic internațional care prin definiție aparține tuturor<sup id="cite_ref-20" class="reference"><a href="#cite_note-20"><span class="cite-bracket">[</span>20<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>) și al cărui program de renovare și întreținere este finanțat cu bani care provin atât de la agenția O.N.U. amintită<sup id="cite_ref-21" class="reference"><a href="#cite_note-21"><span class="cite-bracket">[</span>21<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>, cât și din fondurile europene<sup id="cite_ref-22" class="reference"><a href="#cite_note-22"><span class="cite-bracket">[</span>22<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-23" class="reference"><a href="#cite_note-23"><span class="cite-bracket">[</span>23<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>; Parlamentul European a cerut în special reconsiderea legislației grecești care condamnă penal cu închisoare timp de un an femeile care încalcă această interdicție.<sup id="cite_ref-24" class="reference"><a href="#cite_note-24"><span class="cite-bracket">[</span>24<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Parlamentarii europeni au considerat că statul grec și autoguvernarea atonită se fac solidar vinovați de discriminarea pe criterii de sex, și de încălcarea egalității între bărbat și femeie, fapt care încalcă convenții internaționale semnate de statul grec. </p><p>Criticii din țară și străinătate subliniază că există precedente istorice din lumea monastică greacă și chiar dinlăuntrul teritoriului grec actual (de exemplu, al doilea complex monastic ca dimensiune în Grecia, "Muntele Meteora", care în trecut a fost și el interzis sexului frumos) în care astfel de restricții teritoriale în ce privește femeile au fost la un moment dat abolite, pentru a se adopta reguli care se aplică unor mânăstiri anume, și nu unei regiuni întregi.<sup id="cite_ref-25" class="reference"><a href="#cite_note-25"><span class="cite-bracket">[</span>25<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-26" class="reference"><a href="#cite_note-26"><span class="cite-bracket">[</span>26<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Trebuie menționat că atât restricția în sine cât și pedepsele sunt totuși administrate de comunitatea monastică și statul grec cu moderație și chiar cu mare parcimonie, dovadă că atunci când în mai 2008 patru tinere moldovence au fost debarcate din Turcia în republica monastică a muntelui Athos fără să aibă cunoștință de interdicție, autoritățile la toate nivelurile s-au arătat complet clemente.<sup id="cite_ref-27" class="reference"><a href="#cite_note-27"><span class="cite-bracket">[</span>27<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Istoric vorbind, călugării înșiși au traficat femei din familiile de care aparțineau (mame, de ex.) în pitorescul lor refugiu montan în timpul războiului de independență al Greciei, iar femei occidentale din familia elitei politice care a însoțit poporul grec pe calea lui spre independență, au reușit și ele să viziteze insula travestindu-se.<sup id="cite_ref-28" class="reference"><a href="#cite_note-28"><span class="cite-bracket">[</span>28<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Controverse_legate_de_homosexualitate">Controverse legate de homosexualitate</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Controverse legate de homosexualitate" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Controverse legate de homosexualitate"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Condiția celibatului, definitorie în viața monahală, ca și comunalitatea traiului (într-o chilie trăiesc adesea 3 sau mai mulți călugări<sup id="cite_ref-29" class="reference"><a href="#cite_note-29"><span class="cite-bracket">[</span>29<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-30" class="reference"><a href="#cite_note-30"><span class="cite-bracket">[</span>30<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>), pare a fi o grea încercare pentru mulți călugări de la muntele Athos. De Muntele Athos sunt legate acuzații de homosexualitate: episcopul Limasolului (Cipru), numit Atanasie, a fost acuzat că a întreținut relații homosexuale pe când era novice la Athos.<sup id="cite_ref-31" class="reference"><a href="#cite_note-31"><span class="cite-bracket">[</span>31<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Deși ulterior un sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei va concluziona că aceste acuzații nu sunt credibile, fapt care totuși nu pare să fi fost tot atât de bine stabilit și în Cipru, unde Atanasie a pierdut cursa pentru funcția de cap al bisericii cipriote în fața acuzatorului lui, arhiepiscopul Hrisostom II. Mitropolitul Atanasie a fost însă handicapat în cursa lui pentru alegerea drept conducător al Bisericii Ortodoxe cipriote și de alte acuze decât cele legate de homosexualitatea din perioada atonită a carierei lui, întrucât părintele lui spiritual la Muntele Athos a fost și el acuzat de faptul că a întreținut relații sexuale cu unsprezece călugărițe cipriote, pe care le-a îmbolnăvit de o maladie venerică care a necesitat tratament medical condus cu rețete medicale.<sup id="cite_ref-32" class="reference"><a href="#cite_note-32"><span class="cite-bracket">[</span>32<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În primii ani ai secolului al XX-lea, celebrul <a href="/wiki/Grigori_Rasputin" title="Grigori Rasputin">Grigori Rasputin</a>, sfătuit fiind de părintele lui spiritual Macarie din Aktai, decide să plece la muntele Athos<sup id="cite_ref-33" class="reference"><a href="#cite_note-33"><span class="cite-bracket">[</span>33<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> pentru a deveni acolo călugăr, însă descoperind homosexualitatea endemică printre călugării atoniți se întoarce scârbit și dezamăgit înapoi în Rusia.<sup id="cite_ref-34" class="reference"><a href="#cite_note-34"><span class="cite-bracket">[</span>34<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-35" class="reference"><a href="#cite_note-35"><span class="cite-bracket">[</span>35<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>De-a lungul timpului o serie de jurnale de călătorie au marcat reputația comunității monastice de la Muntele Athos în privința homosexualității. În 1920, muzicianul britanic Ralph Brewster a vizitat însoțit fiind de un amic grec complexul monastic de la muntele Athos, și a scris pe baza notelor lui de jurnal o carte numită "Cele 6.000 de bărbi ale Athosului"<sup id="cite_ref-36" class="reference"><a href="#cite_note-36"><span class="cite-bracket">[</span>36<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>, publicată în 1935, în care atinge din punctul de vedere al homosexualului care era și chestiunea homosexualității din comunitățile de călugări atoniți.<sup id="cite_ref-37" class="reference"><a href="#cite_note-37"><span class="cite-bracket">[</span>37<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În aceeași decadă în care era publicată mărturia englezului Brewster, un jurnalist grec publica și el o amplă relatare privitoare la homosexualitatea călugărilor atoniți, însă și despre alte excese ale membrilor comunității atonite a vremii.<sup id="cite_ref-38" class="reference"><a href="#cite_note-38"><span class="cite-bracket">[</span>38<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Scriitorul, eruditul și militarul britanic Patrick Leigh Fermor, considerat în timpul îndelungatei lui vieți a fi fost cel mai mare scriitor britanic de literatură de călătorie, vizitând și el în 1934 Muntele Athos, declara că a descoperit că vestitul complex mânăstiresc este o "elaborată organizație homosexuală".<sup id="cite_ref-39" class="reference"><a href="#cite_note-39"><span class="cite-bracket">[</span>39<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Scriitori francezi precum François Augiéras <sup id="cite_ref-40" class="reference"><a href="#cite_note-40"><span class="cite-bracket">[</span>40<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> descriu și ei cu (adesea un mult prea mare) lux de amănunte aventurile lor homosexuale printre călugării din "Grădina Fecioarei". Comentând mărturiile de voiaj ale scriitorului francez de literatură de călătorie Jacques Lacarrière, Francis Martens constată în 2011, în revista de psihanaliză "Le Coq-héron", că "în republica monastică ortodoxă de la muntele Athos, homosexualitatea nu pare a avea dificultăți să-și facă simțită prezența", asta ținând cont de faptul că biserica instituționalizată rămâne o organizație exclusiv masculină, fapt care la rândul lui face logică tendința bărbaților de a se consola de rigorile regulamentului cu parteneri de același sex.<sup id="cite_ref-41" class="reference"><a href="#cite_note-41"><span class="cite-bracket">[</span>41<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În cartea de mare succes "Vara Grecească" (1974), Jacques Lacarrière descrie cu umor savuros<sup id="cite_ref-42" class="reference"><a href="#cite_note-42"><span class="cite-bracket">[</span>42<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> "dificultățile" cu care s-a confruntat în cele trei vizite pe care le-a făcut la mânăstirile de pe Muntele Athos, dificultăți legate toate de pornirile homosexuale ale unora dintre călugării complexului monastic atonit. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Scandalurile_proprietăților_funciare"><span id="Scandalurile_propriet.C4.83.C8.9Bilor_funciare"></span>Scandalurile proprietăților funciare</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Scandalurile proprietăților funciare" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Scandalurile proprietăților funciare"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În 2012 cel mai important stareț al comunității atonite (starețul mânăstirii Vatopedu)<sup id="cite_ref-43" class="reference"><a href="#cite_note-43"><span class="cite-bracket">[</span>43<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> a fost arestat de poliția greacă pentru implicarea lui în afaceri de vânzare ilegală de pământuri ale comunității atonite, în detrimentul statului grec. Ancheta legată de aceste vânzări ilegale este veche, fiind declanșată în 2008. Se afirmă că statul elen a fost înșelat de stareț cu sute de milioane de euro, și pentru asta egumenul s-a folosit de fals în acte.<sup id="cite_ref-44" class="reference"><a href="#cite_note-44"><span class="cite-bracket">[</span>44<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-45" class="reference"><a href="#cite_note-45"><span class="cite-bracket">[</span>45<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Starețul a primit fonduri pentru renovarea mânăstirii sale și de la Uniunea Europeană.<sup id="cite_ref-46" class="reference"><a href="#cite_note-46"><span class="cite-bracket">[</span>46<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Apetitul de proprietăți funciare al călugărilor de la Muntele Athos a provocat și în trecut conflicte nu numai cu statul grec, ci și cu cetățeni din diverse comunități rurale afectate de revendicările atoniților pe baza unor documente medievale aflate în arhivele lor, prin care potențați feudali, prinți și împărați bizantini, le-au acordat în epocile apuse generoase și întinse fiefuri.<sup id="cite_ref-47" class="reference"><a href="#cite_note-47"><span class="cite-bracket">[</span>47<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Într-o astfel de manifestație, mai multe femei au intrat pe teritoriul comunității monastice, protestând contra revendicărilor mai multor mânăstiri atonite asupra pământurilor pe care se află satele și gospodăriile lor.<sup id="cite_ref-48" class="reference"><a href="#cite_note-48"><span class="cite-bracket">[</span>48<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Faptul că pentru vastele lor proprietăți funciare aflate în afara peninsulei lor călugării atoniți refuză să plătească impozit, chiar și când statul grec se află în stare de faliment iar poporul grec suferă de o sărăcie nemaiîntâlnită de decenii, reprezintă un alt gest care nu e de natură să aplaneze asperitățile dintre părțile aflate în dispută.<sup id="cite_ref-49" class="reference"><a href="#cite_note-49"><span class="cite-bracket">[</span>49<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Influențe"><span id="Influen.C8.9Be"></span>Influențe</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Influențe" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Influențe"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="România"><span id="Rom.C3.A2nia"></span>România</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: România" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: România"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Schitul românesc "Sfântul Ioan Botezătorul" (în grecește <a href="/wiki/Prodromu" class="mw-redirect" title="Prodromu">Prodromu</a>) aparține <a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Marea_Lavr%C4%83" title="Mănăstirea Marea Lavră">Sfintei Mănăstiri a Marii Lavre</a>. Este situat între Kavsokalyvia și Marea Lavră, pe un deal stâncos, la mică altitudine. În 1857, a fost cumpărat de către 2 călugări români, cu numele monahal Nectarie și Nifon, după care a fost amenajat și recunoscut drept schit. Azi, este locuit de 25 de călugări de origine română și urmează principiul cenobitic al vieții monastice ortodoxe. </p><p>O altă așezare monastică românească este Schitul "Sfântul Dumitru Valahu" (zis și <a href="/wiki/Schitul_Lacu" title="Schitul Lacu">Schitul <i>Lacu</i></a>), situat la 3-4 ore distanță de mers pe jos de la <a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sf%C3%A2ntul_Pavel" title="Mănăstirea Sfântul Pavel">Mănăstirea "Sfântul Pavel</a>", de care aparține. Este construit la o altitudine de 280 m, între Marfonu și Antiathon. A fost fondat în secolul al X-lea de călugări din zona Țării Moldovei. Astăzi este format din 8 chilii și este locuit de 39 de călugări români. Proschinatarul "Sfântul Munte al Atonului", scris de ieromonahul Serafim și tipărit la <a href="/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București">București</a> în 1856, în tipografia celui cunoscut ca Iosif Românul (<a href="/wiki/Iosif_Romanov" title="Iosif Romanov">Iosif Romanov</a>), prin bogăția de informații și gravuri, constituie o adevărată carte de referință privind istoricul sfintelor lăcașuri, totodată și o dovadă a enormei contribuții românești la realizarea centrului de spiritualitate ortodoxă de la Muntele Athos. Practic, de-a lungul a peste 5 secole, contribuția românească totală în complexul monastic Athos este prima ca mărime, depășind de departe oricare alta, chiar dacă originile poporului român sunt latine. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Bulgaria">Bulgaria</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Bulgaria" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Bulgaria"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Zografu" title="Mănăstirea Zografu">Mănăstirea Zografu</a> este situată în partea de sud-vest a peninsulei. A fost construită în secolul al X-lea de către călugării Moise, Aron și Ioan din Ohrida. Este dedicată Sfântului Gheorghe. În perioada bizantină târzie, mănăstirea a fost distrusă de trupele catalane și recontruită cu sprijinul dinastiei Paleologan, precum și cu sprijinul conducătorilor din <a href="/w/index.php?title=Europa_ortodox%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Europa ortodoxă — pagină inexistentă">Europa ortodoxă</a>. </p><p>Ocupă locul 9 în ordinea ierarhică a celor 20 de mănăstiri atonite. Este locuită de 15 călugări. Toți călugării sunt <a href="/wiki/Bulgari" title="Bulgari">bulgari</a>, din 1845, și serviciul religios este efectuat în <a href="/wiki/Limba_bulgar%C4%83" title="Limba bulgară">bulgară</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Rusia">Rusia</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Rusia" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Rusia"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sf%C3%A2ntul_Pantelimon" title="Mănăstirea Sfântul Pantelimon">Mănăstirea Sfântului Pantelimon</a> este construită în partea de sud-vest a peninsulei. Mănăstirea rusă a fost construită în actuala locație în 1765, în timp ce clădirea originală datează din secolul al XI-lea. </p><p>Construcția actualei mănăstirii a fost realizată în primele două decade ale secolului al XIX-lea, cu ajutorul financiar al conducătorului Moldo-Valahiei, Skarlatos / Scarlat Calimacul / <a href="/wiki/Scarlat_Callimachi" title="Scarlat Callimachi">Scarlat Callimachi</a>. Paradoxal, mănăstirea este ulterior locuită de călugări ruși, în număr de 1.000 la 1895 și 1.446 în 1903. Urmare a regimului bolșevic ateu care a îngreunat cum a putut legăturile, astăzi numai 35 de călugări locuiesc în mănăstire, însă numărul lor ar putea fi în creștere. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Serbia">Serbia</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Serbia" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Serbia"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Hilandaru" class="mw-redirect" title="Mănăstirea Hilandaru">Mănăstirea Hilandaru</a> este situată în partea de nord-est a peninsulei. Numele său derivă cel mai probabil de la fondatorul vechii așezări monastice din acest loc, care se numea Chelandaris (Calendarius). Mănăstirea a fost fondată la sfârșitul secolului al XII-lea de către conducătorul sârb Ștefan Nemanya I și fiul său, Ratsko. În timpul secolului al XIV-lea, dezvoltarea mănăstirii a atins apogeul, acumulând bogății din donații voievodale și private. </p><p>Este considerată a fi principalul centru spiritual la Athos al <a href="/wiki/S%C3%A2rbi" title="Sârbi">sârbilor</a>. Deține locul patru în ordinea ierarhică a mănăstirilor și este locuită de 46 de călugări (1990). </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Limbi">Limbi</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Limbi" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Limbi"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Limbile vorbite în mănăstirile de la Muntele Athos sunt: </p> <ul><li><a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă"> greaca</a>, în majoritatea mănăstirilor de acolo</li> <li><a href="/wiki/Limba_rus%C4%83" title="Limba rusă">rusă</a> (35 călugări), la <a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sf%C3%A2ntul_Pantelimon" title="Mănăstirea Sfântul Pantelimon">Mănăstirea Sfântul Pantelimon</a></li> <li><a href="/wiki/Limba_s%C3%A2rb%C4%83" title="Limba sârbă">sârbă</a> (46 călugări), la <a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Hilandaru" class="mw-redirect" title="Mănăstirea Hilandaru">Mănăstirea Hilandaru</a></li> <li><a href="/wiki/Limba_bulgar%C4%83" title="Limba bulgară">bulgară</a> (15 călugări), la <a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Zografu" title="Mănăstirea Zografu">Mănăstirea Zografu</a></li> <li>la schiturile <a href="/wiki/Schitul_Lacu" title="Schitul Lacu">Lacu</a> și <a href="/wiki/Prodromu" class="mw-redirect" title="Prodromu">Prodromu</a> se vorbește <a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Limba română">româna</a> (64 călugări). Altădată, româna era vorbită oficial și în <a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Grigoriu" title="Mănăstirea Grigoriu">Mănăstirea Grigoriu</a>.</li></ul> <p>Câteva comunități sunt mai cosmopolite decât altele. Un aspect al înnoirii recente este faptul că, spre deosebire de călugării provenind din fostele state ortodoxe comuniste, grecii sunt mai activi, mai bine educați și mai umblați prin lume decât în trecut. Dat fiind acest interes naționalist grec, și <a href="/wiki/Limba_englez%C4%83" title="Limba engleză">engleza</a> este vorbită în prezent pe Munte. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Vezi_și"><span id="Vezi_.C8.99i"></span>Vezi și</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Vezi și" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Vezi și"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><a href="/wiki/Meteora" title="Meteora">Meteora</a></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Note" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Note"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="references-small columns references-column-count references-column-count-2" style="-moz-column-count: 2; -webkit-column-count: 2; column-count: 2; list-style-type: decimal;"> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-Ath-1">^ <a href="#cite_ref-Ath_1-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Ath_1-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Vd. <i>Hartă a Sfântului Munte</i>, Editura Pavlos Dilmperakis</span> </li> <li id="cite_note-2"><b><a href="#cite_ref-2">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.amen.gr/article6402">Μειώνεται ο πληθυσμός στο Άγιον Όρος (;)|Amen.gr</a><sup>[<i><a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a></i> – <a rel="nofollow" class="external text" href="http://web.archive.org/web/*/http://www.amen.gr/article6402"><i>arhivă</i></a>]</sup></span> </li> <li id="cite_note-Mount_Athos_2012-3">^ <a href="#cite_ref-Mount_Athos_2012_3-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Mount_Athos_2012_3-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Mount_Athos_2012_3-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Mount_Athos_2012_3-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Mount_Athos_2012_3-4"><sup><i><b>e</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Mount_Athos_2012_3-5"><sup><i><b>f</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Mount_Athos_2012_3-6"><sup><i><b>g</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Mount_Athos_2012_3-7"><sup><i><b>h</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Mount_Athos_2012_3-8"><sup><i><b>i</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Mount_Athos_2012_3-9"><sup><i><b>j</b></i></sup></a> <span class="reference-text">"Mount Athos." Encyclopædia Britannica. Encyclopædia Britannica Online Academic Edition. Encyclopædia Britannica Inc., 2012. Web. 29 Dec. 2012.</span> </li> <li id="cite_note-Michael_E._Choukas_1934_pp._266-267-4"><b><a href="#cite_ref-Michael_E._Choukas_1934_pp._266-267_4-0">^</a></b> <span class="reference-text">Black Angels of Athos by Michael E. Choukas (Brattleboro, Vermont: Stephen Daye Press, 1934). Review by Andrew G. Truxal in American Journal of Sociology, Vol. 41, No. 2 (Sep., 1935), pp. 266-267, published by The University of Chicago Press.</span> </li> <li id="cite_note-5"><b><a href="#cite_ref-5">^</a></b> <span class="reference-text">„Kaliva” este o locuință asemănătoare chiliei, numai că mai mică. Călugării trăiesc în ea ca o familie și se ocupă cu diverse meserii. <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.macedonian-heritage.gr/Athos/Other/Other%20Dwellings.html">http://www.macedonian-heritage.gr/Athos/Other/Other%20Dwellings.html</a></span> </li> <li id="cite_note-6"><b><a href="#cite_ref-6">^</a></b> <span class="reference-text">«Les mille années de la sainte montagne», Claude Beaulieu, Vie des Arts, n° 32, 1963, p. 72-75. <a rel="nofollow" class="external free" href="http://id.erudit.org/iderudit/58506ac">http://id.erudit.org/iderudit/58506ac</a> <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.erudit.org/culture/va1081917/va1205277/58506ac.pdf">http://www.erudit.org/culture/va1081917/va1205277/58506ac.pdf</a></span> </li> <li id="cite_note-7"><b><a href="#cite_ref-7">^</a></b> <span class="reference-text"><cite id="CITEREFCentre,_UNESCO_World_Heritage" class="citation">Centre, UNESCO World Heritage, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://whc.unesco.org/archive/advisory_body_evaluation/454.pdf"><i>Mount Athos</i></a> <span style="font-size:85%;">(PDF)</span> (în engleză), UNESCO World Heritage Centre</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Mount+Athos&rft.pub=UNESCO+World+Heritage+Centre&rft.au=Centre%2C+UNESCO+World+Heritage&rft_id=http%3A%2F%2Fwhc.unesco.org%2Farchive%2Fadvisory_body_evaluation%2F454.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMuntele+Athos" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style></span> </li> <li id="cite_note-8"><b><a href="#cite_ref-8">^</a></b> <span class="reference-text">Așa cum spune Riley, a cărui carte „Athos, muntele călugărilor” este o autoritate în materie, mai mult de 250 de tone de struguri sunt transformați anual în vin la Mănăstirea Vatopedu, și fiecare călugăr sau slujnic are dreptul la o anumită cantitate de vin. - "National Geographic Magazine", September 1916, article "The Hoary Monasteries Of Mt Athos" (by H.G.Dwight).</span> </li> <li id="cite_note-:0-9">^ <a href="#cite_ref-:0_9-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-:0_9-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">https://doxologia.ro/</span> </li> <li id="cite_note-Great's_Mountain_pp._489-516-10">^ <a href="#cite_ref-Great's_Mountain_pp._489-516_10-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Great's_Mountain_pp._489-516_10-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Alexander the Great's Mountain, Veronica Della Dora, The Geographical Review Vol. 95, no. 4, pp. 489-516, october 2005.</span> </li> <li id="cite_note-Claude_Beaulieu_1963,_p._72-75-11">^ <a href="#cite_ref-Claude_Beaulieu_1963,_p._72-75_11-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Claude_Beaulieu_1963,_p._72-75_11-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Claude_Beaulieu_1963,_p._72-75_11-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Claude_Beaulieu_1963,_p._72-75_11-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <span class="reference-text">«Les mille années de la sainte montagne», Claude Beaulieu, Vie des Arts, n° 32, 1963, p. 72-75.</span> </li> <li id="cite_note-12"><b><a href="#cite_ref-12">^</a></b> <span class="reference-text">«Viețile Sfinților pe luna august», ediția a II-a, Editura Episcopiei Romanului, 2003, p. 206 - 230 și <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.munteleathos.ro/ISTORIC.HTM">http://www.munteleathos.ro/ISTORIC.HTM</a></span> </li> <li id="cite_note-Athos,_Mount_2012-13">^ <a href="#cite_ref-Athos,_Mount_2012_13-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Athos,_Mount_2012_13-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">"Athos, Mount." Encyclopedia Americana. Grolier Online, 2012. Web. 29 Dec. 2012.</span> </li> <li id="cite_note-14"><b><a href="#cite_ref-14">^</a></b> <span class="reference-text">"Why Angels Fall - A Journey Through Orthodox Europe From Byzantium To Kosovo", Victoria Clark, Picador 2001 (first published 2000 by Macmillan); this electronic edition published 2011 by Picador (an imprint of Pan Macmillan, a division of Macmillan Publishers Limited). pp. 480. („Ultimii împărați bizantini știau că unica speranță de salvare a imperiului lor o reprezenta Occidentul. Prețul de plătit pentru o astfel de misiune de salvare occidentală nu era însă negociabil: recunoașterea Papei drept cap suprem al bisericii creștine și includerea detestatului <i>filioque</i> în crezul ortodox. În 1274 Papa Grigore al X-lea, un om pragmatic, a făcut tot ce era posibil să ușureze sarcina împăratului bizantin Mihai Paleologu, spunându-i că e suficient ca doar episcopii ortodocși să se supună Papei, și nu întreg clerul ortodox; acesta a realizat că adevărata opoziție la reunificarea bisericii venea din partea călugărilor, și decisese că cel mai înțelept era sa-i ignore. Împăratul a acceptat și a trimis Patriarhul și suita lui de înalți ierarhi la Lion, pentru o rapidă reuniune bisericească în care să se semneze înțelegerea. Totul a mers conform planului până când delegația patriarhală a ajuns acasă, unde știrea despre îndoielnicul lor succes a provocat erupția mâniei contra împăratului. Bizantinii care tocmai terminaseră să se bucure că au scăpat în fine de sălbatica asuprire a latinilor (cruciaților), se vedeau acum vânduți din nou acestora de către propriul lor împărat. Nici un fel de argumentație rațională, care oricum n-a fost niciodată calitatea specifică a bizantinilor, n-a putut să calmeze furia care, ca de fiecare dată când era vorba despre Adevărata Credință, era orchestrată din mănăstriri. Împăratul sa văzut obligat să aplice o dură represiune, și asta nu în ultimul rând la Sfântul Munte. Unele dintre mănăstiri, care pe atunci erau în număr de aproximativ patruzeci, au fost incendiate. Unii călugări au fost alungați și câțiva înecați. Douăzeci și șase de călugări de la mănăstirea Zografu au fost arși de vii într-un turn.”)</span> </li> <li id="cite_note-15"><b><a href="#cite_ref-15">^</a></b> <span class="reference-text">"Athos, Mount." Grolier Multimedia Encyclopedia. Grolier Online, 2012. Web. 29 Dec. 2012.</span> </li> <li id="cite_note-economist.com-16">^ <a href="#cite_ref-economist.com_16-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-economist.com_16-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-economist.com_16-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-economist.com_16-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-economist.com_16-4"><sup><i><b>e</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-economist.com_16-5"><sup><i><b>f</b></i></sup></a> <span class="reference-text">War and theology: In the name of the Name - Monks who were suppressed by the Tsar’s navy a century ago are still regarded as subversive, The Economist, Dec 22nd 2012, Ouranoupolis, Greece, from the print edition. <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.economist.com/news/christmas/21568601-monks-who-were-suppressed-tsars-navy-century-ago-are-still-regarded-subversive">http://www.economist.com/news/christmas/21568601-monks-who-were-suppressed-tsars-navy-century-ago-are-still-regarded-subversive</a></span> </li> <li id="cite_note-news.bbc.co.uk-17">^ <a href="#cite_ref-news.bbc.co.uk_17-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-news.bbc.co.uk_17-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Greece's rebel monks in mountain stand-off - By Richard Galpin, BBC correspondent in Athens, Tuesday, 28 January, 2003, 17:56 GMT - <a rel="nofollow" class="external free" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/2703269.stm">http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/2703269.stm</a></span> </li> <li id="cite_note-John_Anthony_McGuckin_2011-18">^ <a href="#cite_ref-John_Anthony_McGuckin_2011_18-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-John_Anthony_McGuckin_2011_18-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">articol „Philosophy” (p. 447) în „The Encyclopedia of Eastern Orthodox Christianity". Edited by John Anthony McGuckin. Blackwell Publishing Ltd. 2011.</span> </li> <li id="cite_note-19"><b><a href="#cite_ref-19">^</a></b> <span class="reference-text">"Why Angels Fall - A Journey Through Orthodox Europe From Byzantium To Kosovo", Victoria Clark, Picador 2001 (first published 2000 by Macmillan); this electronic edition published 2011 by Picador (an imprint of Pan Macmillan, a division of Macmillan Publishers Limited). pp. 480. ("Interdicția intrării femeilor la Athos a fost reacția câtorva călugări bătrâni la o epidemie de păcate sexuale în peninsulă, pe la finele secolului al XI-lea: femei provocatoare, dându-se drept ciobani nomazi, au sedus atunci unii dintre călugării mai tineri, fapt care i-a scandalizat pe cei mai bătrâni, aceștia din urmă emițând un regulament cu aer patriarhal care excludea din peninsulă nu numai femeile, ci chiar și toate creaturile de sex feminin.")</span> </li> <li id="cite_note-20"><b><a href="#cite_ref-20">^</a></b> <span class="reference-text">"Ce face noțiunea de patrimoniu mondial un concept excepțional este aplicarea lui universală. Obiectivele declarate patrimoniu mondial aparțin tuturor oamenilor lumii, indiferent de teritoriul pe care se găsesc aceste obiective.", <a rel="nofollow" class="external free" href="http://whc.unesco.org/en/about/">http://whc.unesco.org/en/about/</a></span> </li> <li id="cite_note-21"><b><a href="#cite_ref-21">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://whc.unesco.org/en/soc/102">UNESCO World Heritage Center - State of Conservation (SOC 2012) Mount Athos (Greece)</a></span> </li> <li id="cite_note-22"><b><a href="#cite_ref-22">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://whc.unesco.org/en/soc/498">UNESCO World Heritage Center - State of Conservation (SOC 2010) Mount Athos (Greece)</a></span> </li> <li id="cite_note-23"><b><a href="#cite_ref-23">^</a></b> <span class="reference-text">"Dacă navighezi de-a lungul coastei vei obeserva că multe din cele aproximativ două zeci de mânăstiri populate de vreo 2000 de călugări arată mai curate decât au fost de secole. Asta se datorează faptului că sunt renovate cu dărnicie din fondurile Uniunii Europene. Rezultatul e că cele mai multe mânăstiri au acum canalizare, electricitate și balcoane noi și strălucitoare." - How the other half lives, Sean Thomas, The Guardian, Monday 17 June 2002. <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.guardian.co.uk/world/2002/jun/17/gender.uk">http://www.guardian.co.uk/world/2002/jun/17/gender.uk</a></span> </li> <li id="cite_note-24"><b><a href="#cite_ref-24">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external free" href="http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2004:076E:0412:0429:EN:PDF">http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2004:076E:0412:0429:EN:PDF</a></span> </li> <li id="cite_note-25"><b><a href="#cite_ref-25">^</a></b> <span class="reference-text">"Principiul avaton-ului în mânăstirile masculine a ajuns să fie extins de la mânstiri individuale la complexe mânăstirești situate pe munți sfinți, așa cum se întâmplă pe Muntele Athos. Aceeași regula a excluderii femeilor a fost valabilă și pe (Muntele) Meteora, unde typikon-ul Sfântului Atanasie din secolul al XIV-lea interzicea femeilor accesul pe teritoriul Sfântului Munte, tot așa cum era interzis să li se dea mâncare sau apă, chiar și dacă acestea erau în situația de a muri de foame. Absența totală de mânăstiri de femei pe Muntele Latros ne conduce să concluzionăm că acesta era un alt munte pe care se interzicea prezența feminină." - "Women's Space in Byzantine Monasteries", Alice-Mary Talbot, Dumbarton Oaks Papers, Vol. 52 (1998), pp. 113-127, published by Dumbarton Oaks, Trustees for Harvard University.</span> </li> <li id="cite_note-26"><b><a href="#cite_ref-26">^</a></b> <span class="reference-text">Până în anul 1948, mânăstirile grecești de la Meteora s-au aflat și ele sub un asemenea "avaton", anulat însă din pricina numărului tot mai mare de turiști; la mânăstirea Marea Meteora vin anual circa un milion de turiști. <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.crestinortodox.ro/diverse/avatonul-la-frasinei-de-nu-voie-femeile-manastirea-frasinei-125999.html">http://www.crestinortodox.ro/diverse/avatonul-la-frasinei-de-nu-voie-femeile-manastirea-frasinei-125999.html</a></span> </li> <li id="cite_note-27"><b><a href="#cite_ref-27">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external free" href="http://uk.reuters.com/article/2008/05/26/oukoe-uk-greece-women-athos-idUKL2673593220080526">http://uk.reuters.com/article/2008/05/26/oukoe-uk-greece-women-athos-idUKL2673593220080526</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.today/20130630055201/http://uk.reuters.com/article/2008/05/26/oukoe-uk-greece-women-athos-idUKL2673593220080526">Arhivat</a> în <time datetime="2013-06-30">30 iunie 2013</time>, la <a href="/wiki/Archive.is" class="mw-redirect" title="Archive.is">Archive.is</a> Moldovan Women Break All-Male Mount Athos Ban</span> </li> <li id="cite_note-28"><b><a href="#cite_ref-28">^</a></b> <span class="reference-text">Mai mult, un călugăr mi-a povestit șoptit că în timpul terorii din războiul de independență mama lui a petrecut mai multe luni într-un azil la mânăstirea Sfântul Pavel. Și am admirat acuarele ale mai multor mânăstiri pictate de Miss Canning, fata faimosului ambasador britanic Lord Stratford de Redcliffe, care cu îndrăzneală și-a însoșit tatăl la Muntele Athos îmbrăcată în uniformă de elev al marinei naționale." - "National Geographic Magazine", September 1916, article "The Hoary Monasteries Of Mt Athos" (by H.G.Dwight).</span> </li> <li id="cite_note-29"><b><a href="#cite_ref-29">^</a></b> <span class="reference-text">Fiecare chilie e construită pe terenul mănăstirilor și e ocupată de trei sau mai mulți călugări. - <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.macedonian-heritage.gr/Athos/Other/Other%20Dwellings.html">http://www.macedonian-heritage.gr/Athos/Other/Other%20Dwellings.html</a></span> </li> <li id="cite_note-30"><b><a href="#cite_ref-30">^</a></b> <span class="reference-text">Am avut de asemenea oportunitatea, prin prietenia călugărilor, să vedem cum trăiesc unii dintre ei - în mari apartamente curate și mobilate în principal cu lungi canapele. În aceste apartamente călugării duceau un fel de viață de familie, fiecare bătrân conviețuind cu unul sau mai mulți fii spirituali - tineri călugări, novici, și băieți dedicați de familiile lor vieții mănăstirești - acesta ocupându-se de ei, și uneori chiar trimițându-i în afară la școală. - "National Geographic Magazine", September 1916, article "The Hoary Monasteries Of Mt Athos" (by H.G.Dwight).</span> </li> <li id="cite_note-31"><b><a href="#cite_ref-31">^</a></b> <span class="reference-text">Atanasie e acuzat de clerici ciprioți rivali că a întreținut relații homosexuale cu călugări și cu alții în perioada când era un novice într-o mănăstire a grecescului munte Athos. - Cyprus Bishop Quizzed on Gay Charges, <a rel="nofollow" class="external free" href="http://abcnews.go.com/International/story?id=82116&page=1#.UOEyamRMdD0">http://abcnews.go.com/International/story?id=82116&page=1#.UOEyamRMdD0</a></span> </li> <li id="cite_note-32"><b><a href="#cite_ref-32">^</a></b> <span class="reference-text">"Why Angels Fall - A Journey Through Orthodox Europe From Byzantium To Kosovo", Victoria Clark, Picador 2001 (first published 2000 by Macmillan); this electronic edition published 2011 by Picador (an imprint of Pan Macmillan, a division of Macmillan Publishers Limited). pp. 480. ("Trebuie să fi auzit cum mitropolitul de Pafos a încercat să distrugă reputația lui Atanasie și să-l împiedice astfel să poată fi ales la Limasol, susținând că părintele lui spiritual - un călugăr atonit acum octogenar - s-a culcat cu unsprezece călugărițe cipriote pe care le-a îmbolnăvit pe toate de o maladie venerică. […] Cândva în anii '70, dar a ieșit de curând la lumină. Și da, mai e încă un lucru, acesta susținea că are dovezi în sprijinul afirmației lui, anume rețetele medicale pentru medicamentele necesare vindecării bolii cu care s-au infectat călugărițele.")</span> </li> <li id="cite_note-33"><b><a href="#cite_ref-33">^</a></b> <span class="reference-text">"Why Angels Fall - A Journey Through Orthodox Europe From Byzantium To Kosovo", Victoria Clark, Picador 2001 (first published 2000 by Macmillan), pp. 480; this electronic edition published 2011 by Picador (an imprint of Pan Macmillan, a division of Macmillan Publishers Limited). - "Istoricii s-au întrebat adesea ce s-ar fi ales de Rusia în secolul al XX-lea dacă moștenitorul tronului n-ar fi fost un băiețel bolnav de hemofilie. Ar merita însă să ne întrebăm ce-ar fi putut să se întâmple în Rusia dacă călugării de la Sfântul Munte ar fi fost capabili să-și stăpânească păcătoasele porniri trupești. Rasputin ar fi putut atunci să se alăture liniștit călugărilor din mânăstirea rusească Sfântul Pantelimon de la Athos și n-ar fi revenit niciodată la Sankt Petersburg ca să bântuie saloanele înaltei societăți, […]")</span> </li> <li id="cite_note-34"><b><a href="#cite_ref-34">^</a></b> <span class="reference-text">"În acea noapte când s-a trezit, a văzut icoana Fecioarei Maria plângând și ordonându-i: "Mergi și rătăcește, și curăță oamenii de păcatele lor." La Verhoturie, ascetul Macarie s-a arătat entuziasmat de manifestare, spunându-i lui Rasputin că trebueie să meargă mii de kilometri până la Muntele Athos, în Grecia. Familia a reacțonat variat la proiectul lui Rasputin. Soția, Praskovia, știind apetitul soțului ei, era îngrijorată că Rasputin considera că îi lipsea ceva în modul cum face dragoste cu el. Tatăl lui Rasputin era de asemenea convins că fiul vrea doar să se eschiveze de la munca câmpului în perioada recoltatului. Rasputin nu le-a spus când are de gând să plece; și-au dat seama că a plecat doar când n-au mai văzut mantia și toiagul. Lui Rasputin îi va lua zece luni încheiate ca să ajungă la Muntele Athos. La acel moment avea deja barbă, căci Athos avea legi care interziceau intrarea oricărei femei, eunuc sau fețe bărbierite. A fost îngrozit să-i găsească pe călugări implicați deschis în activități homosexuale și mai târziu se va plânge lui Macarie că a văzut călugări abuzând de un novice. Susținea că numai un pelerin dintr-o sută pășea pe urmele pașilor lui Hristos. El însuși era mândru de privațiunile la care s-a supus, lăudându-se categoric că " a purtat lanțuri trei ani, a fost atacat de lupi care nu i-au făcut nimic." Pretindea că nu și-a schimbat lenjeria timp de șase luni, și nici nu s-a masturbat în acest răstimp." ("Rasputin – A Short Life". Frances Welch. First published in 2014 by Short Books, 3A Exmouth House, Pine Street, London EC1R 0JH. This ebook edition first published in 2014. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781780721545" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-1-78072-154-5</a>).</span> </li> <li id="cite_note-35"><b><a href="#cite_ref-35">^</a></b> <span class="reference-text">"Why Angels Fall - A Journey Through Orthodox Europe From Byzantium To Kosovo", Victoria Clark, Picador 2001 (first published 2000 by Macmillan); this electronic edition published 2011 by Picador (an imprint of Pan Macmillan, a division of Macmillan Publishers Limited). pp. 480. - "Pe când rusul Grigori Rasputin a ajuns la Athos în primii ani ai lui 1900 - acesta a fost șocat de homosexualitatea endemică printre călugării greci pentru a rămâne mult timp acolo - se spunea deja despre Sfântul Munte că a devenit un "Gibraltar rusesc". […] Rasputin porni pe jos străbătând miile de kilometrii din Siberia peste Urali, coborând apoi spre Ucraina, prin Moldova, România și Bulgaria, până în provincia pe atunci otomană Macedonia, în punctul ei cel mai sudic în Marea Egee, anume Muntele Athos. Însă rețeta prescrisă de Macarie a eșuat: șocat și dezgustat de frecventul comportament homosexual al călugărilor de la Sfântul Munte, Rasputin a declarat că Grădina Maicii Domnului este un loc plin de murdărie morală și scârboșenie. În loc să devină un călugăr la Athos, Rasputin fugi de acolo acasă, unde Macarie i-a explicat cu calm că mănăstirile sunt în mod inevitabil cuiburi ale ispitei."</span> </li> <li id="cite_note-36"><b><a href="#cite_ref-36">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.amazon.com/The-6-000-beards-Athos/dp/B00087VMA2">The 6, 000 beards of Athos: Ralph Henry Brewster: Amazon.com: Books</a></span> </li> <li id="cite_note-37"><b><a href="#cite_ref-37">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150528063413/http://www.mountathos.co.uk/perceptions.html"><i>PERCEPTIONS OF THE HOLY MOUNTAIN</i></a>, www.mountathos.co.uk, arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mountathos.co.uk/perceptions.html">original</a> la <time datetime="2015-05-28">28 mai 2015</time><span class="reference-accessdate">, accesat în <time datetime="2015-02-09">9 februarie 2015</time></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=PERCEPTIONS+OF+THE+HOLY+MOUNTAIN&rft.pub=www.mountathos.co.uk&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mountathos.co.uk%2Fperceptions.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMuntele+Athos" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-38"><b><a href="#cite_ref-38">^</a></b> <span class="reference-text">"Why Angels Fall - A Journey Through Orthodox Europe From Byzantium To Kosovo", Victoria Clark, Picador 2001 (first published 2000 by Macmillan); this electronic edition published 2011 by Picador (an imprint of Pan Macmillan, a division of Macmillan Publishers Limited). pp. 480. ("Regulamentul idioritmic a fost moștenirea celor mai vitrege vremuri ale Sfântului Munte, când călugării care nu-și puteau asigura singuri traiul, muncind pământul sau din alte mijloace proprii, nu erau bine-veniți în comunitate. Acest regulament a provocat de asemenea și imoralitatea cea mai scandaloasă. În 1933, un ziarist grec a publicat un articol devastator în care dezvăluia sordide detalii ale vieții la Sfântul Munte. Temistocle Kornaros a reușit să pătrundă în spatele zâmbetelor, închinăciunilor, călugărilor îngenunchiăți în rugăciune și al moaștelor, într-o cloacă a viciului prea murdar pentru a putea fi ignorat. "Înlăuntrul celor două zeci de mânăstiri de la Athos", scria el, "găsești vânzători de droguri (narcotice), vânzători și cumpărători de carne bărbătească, școli ale alcoolismului și centre de pregătire sistematică întru mizantropie și conflict intestin." xxi Era chiar și mai rău: "Acolo găsești și tatăl care-și târăște copilul de doar doisprezece sau treisprezece ani din chilie în chilie pentru a-l închiria călugărilor."xxii Doi ani după dezvăluirile lui Kornaros, puține lucruri se schimbaseră la Muntele Athos: un englez, Ralph Brewster, a vizitat Muntele Athos acompaniat de un tânăr amic grec, care nu se dădea înapoi de la îndeletnicirea de a face ceva bani de buzunar. În fiecare noapte a vizitei lor la Muntele Athos, grecul se strecura pe ascuns din chilia unui călugăr la cealaltă, satisfăcându-le locatarii. Brewster fusese avertizat de un tânăr țăran trăitor pe Muntele Sfânt să nu se ducă la călugări proaspăt bărbierit, pentru că "greu găsești un călugăr care nu este așa".xxiii Întrebat cum reușește să trăiască el însuși an după an la Muntele Athos, unde femeile nu-s admise, țăranul a răspus nonșalant: "A, sunt câțiva călugări destul de tineri, clienți fideli, care sunt întotdeauna la dispoziția mea. În realitate, mi-am pierdut deja apetitul pentru femei."xxiv")</span> </li> <li id="cite_note-39"><b><a href="#cite_ref-39">^</a></b> <span class="reference-text">"Conform spuselor amicului lui și faimosului partizan al zenului Alan Watts, în această perioadă Fermor a vizitat călugării de la Muntele Athos, pe care l-a descoperit a fi o elaborată organizație homosexuală, după care a petrecut un an ca amantul unei prințese românce." (n.t. - e vorba despre doamna Bălașa Cantacuzino, vezi pagina engleză a lui Patrick Leigh Fermor) - <a rel="nofollow" class="external free" href="http://patrickleighfermor.wordpress.com/2010/05/05/philhellenes-progress-the-writing-of-patrick-leigh-fermor/">http://patrickleighfermor.wordpress.com/2010/05/05/philhellenes-progress-the-writing-of-patrick-leigh-fermor/</a></span> </li> <li id="cite_note-40"><b><a href="#cite_ref-40">^</a></b> <span class="reference-text">"Un voyage au Mont Athos", Grasset, 2006</span> </li> <li id="cite_note-41"><b><a href="#cite_ref-41">^</a></b> <span class="reference-text">"Pédophilie, Larmes et Châtiment", Francis Martens, ERES, Le Coq-héron 2011/2 - n° 205, pages 83 à 86, ISSN 0335-7899. Article disponible en ligne à l'adresse: <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.cairn.info/revue-le-coq-heron-2011-2-page-83.htm">http://www.cairn.info/revue-le-coq-heron-2011-2-page-83.htm</a></span> </li> <li id="cite_note-42"><b><a href="#cite_ref-42">^</a></b> <span class="reference-text">"L’Été grec: une Grèce quotidienne de 4 000 ans", Plon (Terre Humaine) 1976, p. 65: "[…] călugărul mă urma. Dar oare de ce gâfâia ca o focă? Am avut repede răspuns la această întrebare: n-am suit trei trepte, că acesta s-a aruncat literalmente peste mine încercând să mă sărute. […] S-au scris atât de multe lucruri insipide despre homosexualitatea călugărilor de la Athos că n-am nici o dorință sau plăcere de a vorbi mai mult despre asta."</span> </li> <li id="cite_note-43"><b><a href="#cite_ref-43">^</a></b> <span class="reference-text">Christmas in Jail, on Mount Athos: Under arrest in Greece, the abbot of the most important monastery of the holy mountain. <a rel="nofollow" class="external free" href="http://chiesa.espresso.repubblica.it/articolo/1350134?eng=y">http://chiesa.espresso.repubblica.it/articolo/1350134?eng=y</a></span> </li> <li id="cite_note-44"><b><a href="#cite_ref-44">^</a></b> <span class="reference-text">Starețul de la Muntele Athos a țepuit statul elen cu sute de milioane de euro: "Starețul este acuzat că a înșelat statul cu sute de milioane de euro. În plus, acesta ar fi făcut și fals în acte." <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.cotidianul.ro/staretul-de-la-muntele-athos-a-tepuit-statul-elen-cu-sute-de-milioane-de-euro-168021/">http://www.cotidianul.ro/staretul-de-la-muntele-athos-a-tepuit-statul-elen-cu-sute-de-milioane-de-euro-168021/</a></span> </li> <li id="cite_note-45"><b><a href="#cite_ref-45">^</a></b> <span class="reference-text">Grecia: Starețul unei mănăstiri de la Muntele Athos, în arest după un scandal imobiliar: "Starețul Efraim este acuzat de incitare la comiterea infracțiunilor de fraudă, sperjur și spălare de bani, acuzații care îi pot aduce o pedeapsă de 7 ani de închisoare. Procurorii afirmă că statul a pierdut circa 100 milioane de euro într-o serie de schimburi de terenuri cu mănăstirea Vatopedi, una dintre cele mai proeminente de la Muntele Athos." <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.romanialibera.ro/actualitate/europa/grecia-staretul-unei-manastiri-de-la-muntele-athos-in-arest-dupa-un-scandal-imobiliar-248803.html">http://www.romanialibera.ro/actualitate/europa/grecia-staretul-unei-manastiri-de-la-muntele-athos-in-arest-dupa-un-scandal-imobiliar-248803.html</a><sup>[<i><a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a></i>]</sup></span> </li> <li id="cite_note-46"><b><a href="#cite_ref-46">^</a></b> <span class="reference-text">"În anii ‘80, mănăstirea Vatopedu, care datează din secolul al IV-lea, era în paragină, călugării erau dezorganizați, locuiau în chilii vechi și dărăpănate. Schimbarea a venit la începutul anilor ‘90, când un grup de monahi tineri și energici, dintr-o altă parte a Muntelui Athos, condus de părintele Efraim, a întrezărit oportunitatea reconstrucției și exploatării acestui loc splendid. Efraim a fost numit stareț și a început să strângă fonduri ca să restaureze mănăstirea. A cerut fonduri culturale de la UE, a început să relaționeze cu oamenii de afaceri greci care căutau iertarea în schimbul unor donații, și-a cultivat prietenii printre politicienii importanți ai Greciei." - <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dezbateri/imperiul-imobiliar-al-calugarilor-de-pe-muntele-athos-199763.html">http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dezbateri/imperiul-imobiliar-al-calugarilor-de-pe-muntele-athos-199763.html</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120116080148/http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dezbateri/imperiul-imobiliar-al-calugarilor-de-pe-muntele-athos-199763.html">Arhivat</a> în <time datetime="2012-01-16">16 ianuarie 2012</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</span> </li> <li id="cite_note-47"><b><a href="#cite_ref-47">^</a></b> <span class="reference-text">"Parlamentarul Litsa Amanatidou Paschalidou se afla printre femeile care au intrat în republica monastică. Ea a numit gestul pur simbolic, menit să incite biserica să urmeze interesul public, și nu propriul ei interes financiar. […] Grupuri de localnici din Halkidiki se confruntă cu mai multe mânăstiri atonite pe tema proprietății terenurilor din afara republicii monastice. "Dacă ne iau casele, atunci e chiar bine să mergem la pușcărie, căci oricum n-o să mai avem unde locui", declara <a href="/wiki/Purt%C4%83tor_de_cuv%C3%A2nt" title="Purtător de cuvânt">purtătorul de cuvânt</a> al halkidikienilor. Parlamentarul Paschalidou spune că revendicările călugărilor se bazează pe titluri care datează din Evul Mediu și perioada otomană." - Greece: Women Protest in Monk Sanctuary, <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.foxnews.com/printer_friendly_wires/2008Jan09/0,4675,GreeceMonasteryProtest,00.html">http://www.foxnews.com/printer_friendly_wires/2008Jan09/0,4675,GreeceMonasteryProtest,00.html</a></span> </li> <li id="cite_note-48"><b><a href="#cite_ref-48">^</a></b> <span class="reference-text">"Aproximativ o duzină de grecoaice au violat interdicția veche de o mie de ani în timpul unui protest legat de o disputa funciară […] Demonstranții, aproximativ o mie, se opun revendicărilor făcute de 5 mânăstiri atonite pentru 20 de mii de acrii de pământ aflați in peninsula Halkidiki, una dintre cele mai populare destinații turistice în Grecia; Demonstranții, printre care și primari, deputați și locuitori ai diverselor sate halkidikiene, spun că pământurile aparțin satelor și nu mânăstirilor." - Greek women enter male-only Mount Athos community <a rel="nofollow" class="external free" href="http://uk.reuters.com/article/2008/01/09/oukoe-uk-greece-women-athos-idUKL0945881020080109">http://uk.reuters.com/article/2008/01/09/oukoe-uk-greece-women-athos-idUKL0945881020080109</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120828071511/http://uk.reuters.com/article/2008/01/09/oukoe-uk-greece-women-athos-idUKL0945881020080109">Arhivat</a> în <time datetime="2012-08-28">28 august 2012</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</span> </li> <li id="cite_note-49"><b><a href="#cite_ref-49">^</a></b> <span class="reference-text">"Călugării din republica autonomă a Muntelui Athos au sfidat falitul guvern grec, refuzând să plătească impozit pe proprietățile lor. Ministrul de Finanțe, care a fost forțat să acepte un program internațional de refinanțare a anunțat recent că intenționează să impoziteze călugării atoniți pentru toate proprietățile imobiliare aflate în afara limitelor statalității lor autonome." - "Mount Athos Monks Resist Paying Taxes" by A. Papapostolou, 30 martie 2011, <a rel="nofollow" class="external free" href="http://greece.greekreporter.com/2011/03/30/mount-athos-monks-resist-paying-taxes/">http://greece.greekreporter.com/2011/03/30/mount-athos-monks-resist-paying-taxes/</a></span> </li> </ol></div></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Bibliografie">Bibliografie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Bibliografie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Bibliografie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><i>Hartă a Sfântului Munte</i> (Hartă analitică, date despre mănăstiri, telefoane ale mănăstirilor, distanțe), Editura Pavlos Dilmperakis, Larisa, 2009, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9789608646391" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-960-86463-9-1</a></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Lectură_suplimentară"><span id="Lectur.C4.83_suplimentar.C4.83"></span>Lectură suplimentară</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Lectură suplimentară" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Lectură suplimentară"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><i>O istorie cronologică a Sfântului Munte Athos</i>, Fabian Anton, Editura Paralela 45, 2008</li> <li><i>Relațiile Țărilor Române cu Muntele Athos</i>, Pr. Dr. Ioan Moldoveanu, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007</li> <li><i>Pustnicii nevazuti ai Athosului. Misterul pustiei athonite</i>, Monahul Vlasie Aghioritul, Editura Panaghia, 2008 - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/despre-ascetii-nevazuti-159473.html">recenzie</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140226235926/http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/despre-ascetii-nevazuti-159473.html">Arhivat</a> în <time datetime="2014-02-26">26 februarie 2014</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe"><span id="Leg.C4.83turi_externe"></span>Legături externe</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Legături externe" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Muntele_Athos&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Legături externe"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.munteleathos.com/">Muntele Athos - Grădina Maicii Domnului (include un ghid al pelerinului)</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.proarad.ro/athos-meteora/">Mănăstirile Athosului și Meteorele</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.munteleathos.ro/">Muntele Athos - Grădina Maicii Domnului</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.calauzaortodoxa.ro/category/maica-domnului/muntele-athos-maica-domnului/">Sfantul Muntele Athos - Calauza Ortodoxa</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nistea.com/monahismul_athonit.html">Noua sinteză monastică athonită. Monahismul athonit astăzi</a> - interviu cu părintele ieromonah Macarie de la Simonos Petras</li> <li>(en) <a rel="nofollow" class="external text" href="http://athos.bg360.net/">Tur virtual cu 360 de fotografii de grade de la Athos</a></li> <li>(en) <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.latkovic.de/athos.html">Pictures from Athos and the Monasterys</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080605032655/http://www.latkovic.de/Athos.html">Arhivat</a> în <time datetime="2008-06-05">5 iunie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li>(en) <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.macedonian-heritage.gr/Athos/General/intro.html">Mount Athos</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20061028181920/http://www.macedonian-heritage.gr/Athos/General/intro.html">Arhivat</a> în <time datetime="2006-10-28">28 octombrie 2006</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li>(en) <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.halkidiki-online.gr">information for mount Athos</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080914035202/http://www.halkidiki-online.gr/">Arhivat</a> în <time datetime="2008-09-14">14 septembrie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.crestinortodox.ro/religie/sfantul-munte-athos-69605.html">Sfantul Munte Athos</a>, 15 iulie 2010, Ieromonah Alexander Simonopetritul, <i>CrestinOrtodox.ro</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.crestinortodox.ro/religie/sfantul-munte-athos-gradina-ortodoxiei-universale-120369.html">Sfantul Munte Athos - Gradina Ortodoxiei Universale</a>, 20 iulie 2010, Stelian Gomboș, <i>CrestinOrtodox.ro</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.crestinortodox.ro/religie/organizarea-vietii-monahale-athos-69479.html">Organizarea vietii monahale la Athos</a>, 9 octombrie 2007, Drd. Veaceslav Goreanu, <i>CrestinOrtodox.ro</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ziarullumina.ro/documentar/istoria-sfantului-munte-athos">Istoria Sfântului Munte Athos</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140312074038/http://ziarullumina.ro/documentar/istoria-sfantului-munte-athos">Arhivat</a> în <time datetime="2014-03-12">12 martie 2014</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., 5 iulie 2009, Ștefan Ionescu-Berechet, <i>Ziarul Lumina</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.adevarul.ro/actualitate/Voievozii_romani_trimiteau_averi_la_Muntele_Athos_0_742126125.html">Voievozii români trimiteau averi la Muntele Athos</a>, 23 iulie 2012, Florin Mihai, <i>Adevărul</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.crestinortodox.ro/religie/scandalurile-petrecute-athos-1088-122218.html">Scandalurile petrecute la Athos in 1088 (vlahii cuțovlahi)</a>, 3 august 2012, Marcu Beza, <i>CrestinOrtodox.ro</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/unde-este-muntele-athos-de-marius-vasileanu-9337014/">Unde este Muntele Athos?</a>, 24 februarie 2012, Marius Vasileanu, <i>Ziarul de Duminică</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ziarullumina.ro/documentar/eu-am-venit-aici-ca-sa-ii-pazesc-pe-ei-si-nu-ei-sa-ma-pazeasca-pe-mine">Icoanele - „Eu am venit aici ca să îi păzesc pe ei, și nu ei să mă păzească pe mine!“</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140704081228/http://ziarullumina.ro/documentar/eu-am-venit-aici-ca-sa-ii-pazesc-pe-ei-si-nu-ei-sa-ma-pazeasca-pe-mine">Arhivat</a> în <time datetime="2014-07-04">4 iulie 2014</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., 29 ianuarie 2009, Augustin Păunoiu, <i>Ziarul Lumina</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.crestinortodox.ro/religie/arhitectura-manastirilor-athonite-124626.html">Arhitectura manastirilor athonite</a>, 30 iulie 2012, Radu Alexandru, <i>CrestinOrtodox.ro</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.crestinortodox.ro/religie/ultima-femeie-care-intrat-sfantul-munte-athos-137322.html">Ultima femeie care a intrat in Sfantul Munte Athos</a>, 25 septembrie 2012, Teodor Dănălache, <i>CrestinOrtodox.ro</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ziarullumina.ro/documentar/maica-domnului-singura-femeie-din-muntele-athos">Maica Domnului, singura femeie din Muntele Athos</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140704070726/http://ziarullumina.ro/documentar/maica-domnului-singura-femeie-din-muntele-athos">Arhivat</a> în <time datetime="2014-07-04">4 iulie 2014</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., 26 ianuarie 2008, Nicoleta Olaru, <i>Ziarul Lumina</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.athosfreunde.de/">Verein: Gemeinschaft der Freunde des Agion Oros Athos e. V. – Informationen über den Heiligen Berg</a></li></ul> <p><i><b>Reportaje</b></i> </p> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.jurnalul.ro/special/pelerin-valah-la-sfantul-munte-athos-609935.htm">Pelerin valah la Sfântul Munte Athos</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120416012333/http://www.jurnalul.ro/special/pelerin-valah-la-sfantul-munte-athos-609935.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2012-04-16">16 aprilie 2012</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., 13 aprilie 2012, Alexandru Radescu, <i>Jurnalul Național</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ziarullumina.ro/calea-pelerinului/pelerini-muntele-atonului-1">Pelerini în Muntele Atonului (1)</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140704075350/http://ziarullumina.ro/calea-pelerinului/pelerini-muntele-atonului-1">Arhivat</a> în <time datetime="2014-07-04">4 iulie 2014</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., 28 decembrie 2007, Arhim. Timotei Aioanei, <i>Ziarul Lumina</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ziarullumina.ro/calea-pelerinului/pelerini-muntele-atonului-2">Pelerini în muntele Atonului (2)</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140704065549/http://ziarullumina.ro/calea-pelerinului/pelerini-muntele-atonului-2">Arhivat</a> în <time datetime="2014-07-04">4 iulie 2014</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., 29 decembrie 2007, Arhim. Timotei Aioanei, <i>Ziarul Lumina</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ziarullumina.ro/reportaj/athosul-stralucitor-ca-un-paste">Athosul, strălucitor ca un Paște</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140704070222/http://ziarullumina.ro/reportaj/athosul-stralucitor-ca-un-paste">Arhivat</a> în <time datetime="2014-07-04">4 iulie 2014</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., 14 mai 2013, Dumitru Manolache, <i>Ziarul Lumina</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ziarullumina.ro/reportaj/athos-bucurii-ale-unui-pelerinaj-deosebit">Athos - bucurii ale unui pelerinaj deosebit</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131217102257/http://ziarullumina.ro/reportaj/athos-bucurii-ale-unui-pelerinaj-deosebit">Arhivat</a> în <time datetime="2013-12-17">17 decembrie 2013</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., 25 septembrie 2011, Prof. Univ. Constantin Cucoș, <i>Ziarul Lumina</i></li></ul> <p><br /> </p> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><span style=";;border:none;"><a href="/wiki/Format:Regiunile_Greciei" title="Format:Regiunile Greciei"><span title="Vizualizare format" style=";;border:none;;">v</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Regiunile_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Regiunile Greciei — pagină inexistentă"><span title="Discuție format" style=";;border:none;;">d</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Regiunile_Greciei&action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style=";;border:none;;">m</span></a></span></div></div><span class="" style="font-size: 110%;"><a href="/wiki/Subdiviziunile_Greciei#Regiunile_Greciei" title="Subdiviziunile Greciei">Regiunile</a> <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Greciei</a></span> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Attica" title="Attica">Attica</a> • <a href="/wiki/Creta" title="Creta">Creta</a> • <a href="/wiki/Egeea_de_Nord" title="Egeea de Nord">Egeea de Nord</a> • <a href="/wiki/Egeea_de_Sud" title="Egeea de Sud">Egeea de Sud</a> • <a href="/wiki/Epir" title="Epir">Epir</a> • <a href="/wiki/Grecia_Central%C4%83" title="Grecia Centrală">Grecia Centrală</a> • <a href="/wiki/Grecia_de_Vest" title="Grecia de Vest">Grecia de Vest</a> • <a href="/wiki/Insulele_Ionice" title="Insulele Ionice">Insulele Ionice</a> • <a href="/wiki/Macedonia_Central%C4%83" title="Macedonia Centrală">Macedonia Centrală</a> • <a href="/wiki/Macedonia_de_Est_%C8%99i_Tracia" title="Macedonia de Est și Tracia">Macedonia de Est și Tracia</a> • <a href="/wiki/Macedonia_de_Vest" title="Macedonia de Vest">Macedonia de Vest</a> • <a href="/wiki/Peloponez" title="Peloponez">Peloponez</a> • <a href="/wiki/Tesalia" title="Tesalia">Tesalia</a> • <a class="mw-selflink selflink">Muntele Athos</a> <small>(regiune autonomă)</small></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="1"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Greece.svg" class="mw-file-description" title="Republica Elenă"><img alt="Republica Elenă" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/40px-Flag_of_Greece.svg.png" decoding="async" width="40" height="27" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/60px-Flag_of_Greece.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/80px-Flag_of_Greece.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /></a></span> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16513826">.mw-parser-output .navbox{margin:0 auto 0}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}</style> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><span style=";;border:none;"><a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene"><span title="Vizualizare format" style=";;border:none;;">v</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Discuție Format:Țări europene"><span title="Discuție format" style=";;border:none;;">d</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:%C8%9A%C4%83ri_europene&action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style=";;border:none;;">m</span></a></span></div></div><span class="" style="font-size: 110%;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Țări independente sau recunoscute parțial și regiuni nesuverane în Europa</a></span> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_europene" class="mw-redirect" title="Listă de țări europene">Țări independente</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <div> <p><a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Andorra" title="Andorra">Andorra</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a><small><sup>1</sup></small> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan">Azerbaidjan</a><small><sup>2</sup></small> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <span style="white-space:nowrap;"><a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a></span> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a><small><sup>1</sup></small> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elveția</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a><small><sup>2</sup></small> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Islanda" title="Islanda">Islanda</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Liechtenstein" title="Liechtenstein">Liechtenstein</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Luxemburg</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Republica_Moldova" title="Republica Moldova">Republica Moldova</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Monaco" title="Monaco">Monaco</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Norvegia" title="Norvegia">Norvegia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <span style="white-space:nowrap;"><a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a></span> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a><small><sup>3</sup></small> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <span style="white-space:nowrap;"><a href="/wiki/San_Marino" title="San Marino">San Marino</a></span> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a><small><sup>3</sup></small> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vatican</a> </p> </div></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="5"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Europe_(orthographic_projection).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="150" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/225px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/300px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a></span> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Republici, teritorii și regiuni<br />recunoscute parțial</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> <p><a href="/wiki/Abhazia" title="Abhazia">Abhazia</a><small><sup>2</sup></small> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <span style="white-space:nowrap;"><a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Ciprul de Nord</a><small><sup>1</sup></small></span> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Republica_Kosovo" class="mw-redirect" title="Republica Kosovo">Kosovo</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <span style="white-space:nowrap;"><a href="/wiki/Osetia_de_Sud" title="Osetia de Sud">Osetia de Sud</a><small><sup>2</sup></small></span> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Republica_Moldoveneasc%C4%83_Nistrean%C4%83" title="Republica Moldovenească Nistreană">Republica Moldovenească Nistreană</a> </p> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Teritorii și regiuni nesuverane</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> </div> <table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;"> <tbody><tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Danemarca</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <span style="white-space:nowrap;"><a href="/wiki/Insulele_Feroe" title="Insulele Feroe">Insulele Feroe</a></span> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Groenlanda" title="Groenlanda">Groenlanda</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Finlanda</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <span style="white-space:nowrap;"><a href="/wiki/Insulele_%C3%85land" title="Insulele Åland">Insulele Åland</a></span></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Grecia</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <span style="white-space:nowrap;"><a class="mw-selflink selflink">Muntele Athos</a></span></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Norvegia</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Svalbard" title="Svalbard">Svalbard</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Regatul Unit</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <span style="white-space:nowrap"> <span style="white-space:nowrap;"><a href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia">Akrotiri și Dhekelia</a><small><sup>1</sup></small></span> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Gibraltar" title="Gibraltar">Gibraltar</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Guernsey" title="Guernsey">Guernsey</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <span style="white-space:nowrap;"><a href="/wiki/Insula_Man" title="Insula Man">Insula Man</a></span> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Insula_Jersey" title="Insula Jersey">Jersey</a></span></div> </td></tr></tbody></table> <div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> </div></div>  </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3"><small><sup>1</sup></small> În întregime în Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <small><sup>2</sup></small> Parțial sau în întregime în Asia, în funcție de definirea graniței  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <small><sup>3</sup></small> Stat transcontinental (preponderent asiatic)<br /> <p><b>Țări după continent: <a href="/wiki/Format:Africa" title="Format:Africa">Africa</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Format:America_de_Nord" title="Format:America de Nord">America de Nord</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Format:America_de_Sud" title="Format:America de Sud">America de Sud</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_%C3%AEn_Asia" title="Format:Țări în Asia">Asia</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">Europa</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Format:Oceania" title="Format:Oceania">Oceania</a></b> </p> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";background: #ddf;" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><span style=";background: #ddf;;border:none;"><a href="/wiki/Format:PatrimoniuGrecia" title="Format:PatrimoniuGrecia"><span title="Vizualizare format" style=";background: #ddf;;border:none;;">v</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:PatrimoniuGrecia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:PatrimoniuGrecia — pagină inexistentă"><span title="Discuție format" style=";background: #ddf;;border:none;;">d</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:PatrimoniuGrecia&action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style=";background: #ddf;;border:none;;">m</span></a></span></div></div><span class="" style="font-size: 110%;">Patrimoniu mondial <a href="/wiki/UNESCO" class="mw-redirect" title="UNESCO">UNESCO</a> în <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a></span> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 2px 0px 0px;" rowspan="1"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_UNESCO.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d0/Flag_of_UNESCO.svg/50px-Flag_of_UNESCO.svg.png" decoding="async" width="50" height="33" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d0/Flag_of_UNESCO.svg/75px-Flag_of_UNESCO.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d0/Flag_of_UNESCO.svg/100px-Flag_of_UNESCO.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a></span> <span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Greece.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/50px-Flag_of_Greece.svg.png" decoding="async" width="50" height="33" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/75px-Flag_of_Greece.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/100px-Flag_of_Greece.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /></a></span> </td> <td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <div> <p><a href="/wiki/Templul_lui_Apollo" class="mw-redirect" title="Templul lui Apollo">Templul lui Apollo</a> de la <a href="/wiki/Bassae" title="Bassae">Bassae</a> | <a href="/wiki/Acropola_din_Atena" title="Acropola din Atena">Acropola</a> din <a href="/wiki/Atena" title="Atena">Atena</a> | <a href="/wiki/Delphi,_Grecia" title="Delphi, Grecia">Delphi</a> | <a href="/wiki/Rhodos" class="mw-redirect" title="Rhodos">Orașul medieval Rhodos</a> | <a href="/wiki/Meteora" title="Meteora">Meteora</a> | <a class="mw-selflink selflink">Muntele Athos</a> | <a href="/wiki/Salonic" title="Salonic">Clădirile paleocreștine și bizantine din Salonic</a> | <a href="/wiki/Epidauros" class="mw-redirect" title="Epidauros">Epidauros</a> | <a href="/wiki/Mystras" class="mw-redirect" title="Mystras">Mystras</a> | <a href="/wiki/Olympia,_Grecia" title="Olympia, Grecia">Olympia</a> | <a href="/wiki/Delos" title="Delos">Delos</a> | Mănăstirile <a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Daphni" title="Mănăstirea Daphni">Daphni</a>, <a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Hosios_Lukas" title="Mănăstirea Hosios Lukas">Hosios Lukas</a> si <a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Nea_Moni" title="Mănăstirea Nea Moni">Nea Moni</a> | <a href="/wiki/Samos" title="Samos">Samos</a> | <a href="/wiki/Vergina" title="Vergina">Vergina</a> | <a href="/wiki/Micene" title="Micene">Micene</a> și <a href="/wiki/Tirint" title="Tirint">Tirint</a> | <a href="/wiki/Insula_Patmos" title="Insula Patmos">Orașul vechi Patmos cu mănăstirea Sf. Ioan și peștera Apokalypse</a> | <a href="/wiki/Corfu_(ora%C8%99)" title="Corfu (oraș)">Corfu</a> </p> </div></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Biblioth%C3%A8que_nationale_de_France" title="Bibliothèque nationale de France">BNF</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb122890358">cb122890358</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb122890358">(data)</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/4003374-0">4003374-0</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/MusicBrainz" title="MusicBrainz">MusicBrainz</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://musicbrainz.org/area/b4b06323-19a2-412d-8d36-b0a01ed69b17">b4b06323-19a2-412d-8d36-b0a01ed69b17</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/National_Library_of_the_Czech_Republic" class="mw-redirect" title="National Library of the Czech Republic">NKC</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://aleph.nkp.cz/F/?func=find-c&local_base=aut&ccl_term=ica=ge128691&CON_LNG=ENG">ge128691</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Syst%C3%A8me_universitaire_de_documentation" title="Système universitaire de documentation">SUDOC</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.idref.fr/031728677">031728677</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Virtual_International_Authority_File" title="Virtual International Authority File">VIAF</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://viaf.org/viaf/316402195">316402195</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"> <a href="/wiki/WorldCat_Identities" class="mw-redirect" title="WorldCat Identities">WorldCat Identities</a> (via VIAF): <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.worldcat.org/identities/containsVIAFID/316402195">316402195</a></span></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><span class="skin-invert" typeof="mw:File/Frameless"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></span></div></td></tr></tbody></table></div>    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Muntele_Athos&oldid=16675139">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Muntele_Athos&oldid=16675139</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Patrimoniul_mondial_din_Grecia" title="Categorie:Patrimoniul mondial din Grecia">Patrimoniul mondial din Grecia</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Peninsule_din_Grecia" title="Categorie:Peninsule din Grecia">Peninsule din Grecia</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Patrimoniul_mondial_din_Macedonia" title="Categorie:Patrimoniul mondial din Macedonia">Patrimoniul mondial din Macedonia</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Biserica_Ortodox%C4%83" title="Categorie:Biserica Ortodoxă">Biserica Ortodoxă</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Muntele_Athos" title="Categorie:Muntele Athos">Muntele Athos</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Locuri_de_pelerinaj_cre%C8%99tin" title="Categorie:Locuri de pelerinaj creștin">Locuri de pelerinaj creștin</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Marea_Egee" title="Categorie:Marea Egee">Marea Egee</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_leg%C4%83turi_externe_nefunc%C8%9Bionale" title="Categorie:Pagini cu legături externe nefuncționale">Pagini cu legături externe nefuncționale</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_englez%C4%83_(en)" title="Categorie:Articole cu surse în limba engleză (en)">Articole cu surse în limba engleză (en)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_archiveis_links" title="Categorie:Webarchive template archiveis links">Webarchive template archiveis links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_ce_folosesc_leg%C4%83turi_automate_c%C4%83tre_ISBN" title="Categorie:Pagini ce folosesc legături automate către ISBN">Pagini ce folosesc legături automate către ISBN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pages_using_infoboxes_with_thumbnail_images" title="Categorie:Pages using infoboxes with thumbnail images">Pages using infoboxes with thumbnail images</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_note_pe_2_coloane" title="Categorie:Pagini cu note pe 2 coloane">Pagini cu note pe 2 coloane</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNF">Articole Wikipedia cu identificatori BNF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_GND" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori GND">Articole Wikipedia cu identificatori GND</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_MusicBrainz_area" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area">Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NKC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NKC">Articole Wikipedia cu identificatori NKC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_SUDOC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC">Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_WorldCat-VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_h%C4%83r%C8%9Bi" title="Categorie:Pagini cu hărți">Pagini cu hărți</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 23 noiembrie 2024, ora 12:29.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Muntele_Athos&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-cnx88","wgBackendResponseTime":147,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.540","walltime":"0.713","ppvisitednodes":{"value":3832,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":127105,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":60482,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":21,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":8,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":62720,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":6,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 569.680 1 -total"," 27.51% 156.739 1 Format:Infocaseta_Țară"," 17.41% 99.193 1 Format:Infobox_World_Heritage_Site"," 15.09% 85.966 4 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 13.92% 79.322 1 Format:Listănote"," 8.37% 47.664 1 Format:PeriferiileGreciei"," 8.30% 47.275 2 Format:Citation"," 6.64% 37.836 1 Format:Țări_Europene"," 5.83% 33.229 1 Format:Gr"," 5.07% 28.902 1 Format:Control_de_autoritate"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.243","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":5207026,"limit":52428800},"limitreport-logs":"number1 = 335.63\nnumber2 = 335.63\ntable#1 {\n metatable = table#2\n \"40\",\n \"16\",\n \"00\",\n \"N\",\n \"24\",\n \"13\",\n \"00\",\n \"E\",\n \"type:landmark_region:GR\",\n}\ntable#1 {\n metatable = table#2\n \"40.158333333333\",\n \"24.327222222222\",\n \"type:city\",\n [\"display\"] = \"inline,title\",\n [\"format\"] = \"dms\",\n}\n"},"cachereport":{"origin":"mw-api-ext.codfw.main-7556f8b5dd-vtdl2","timestamp":"20241123102957","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Muntele Athos","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Muntele_Athos","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q130321","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q130321","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2004-05-14T00:16:27Z","dateModified":"2024-11-23T10:29:56Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/c\/c7\/Flag_of_the_Greek_Orthodox_Church.svg","headline":"munte \u0219i peninsul\u0103 \u00een nord-estul Greciei"}</script> </body> </html>