CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Războaiele Bizantino-Bulgare - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"12c79720-cc3d-4bec-a4ee-ae38abcb534b","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Războaiele_Bizantino-Bulgare","wgTitle":"Războaiele Bizantino-Bulgare","wgCurRevisionId":15682963,"wgRevisionId":15682963,"wgArticleId":2503832,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Pagini ce folosesc legături automate către ISBN","Pagini cu note pe 2 coloane","Articole Wikipedia cu control de autoritate","Războaiele Bizantino-Bulgare"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Războaiele_Bizantino-Bulgare","wgRelevantArticleId":2503832,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true, "wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":70000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q2288144","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser": false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.media","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming", "ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.5"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/97/BG_BYZ.JPG"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="1144"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/97/BG_BYZ.JPG"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="763"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="610"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Războaiele Bizantino-Bulgare - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Războaiele_Bizantino-Bulgare rootpage-Războaiele_Bizantino-Bulgare skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow"><span>Facebook</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=R%C4%83zboaiele+Bizantino-Bulgare" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=R%C4%83zboaiele+Bizantino-Bulgare" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=R%C4%83zboaiele+Bizantino-Bulgare" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=R%C4%83zboaiele+Bizantino-Bulgare" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Războiul_lui_Asparuh" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Războiul_lui_Asparuh"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1</span> <span>Războiul lui Asparuh</span> </div> </a> <ul id="toc-Războiul_lui_Asparuh-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Războaiele_lui_Tervel" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Războaiele_lui_Tervel"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2</span> <span>Războaiele lui Tervel</span> </div> </a> <ul id="toc-Războaiele_lui_Tervel-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Războaiele_lui_Constantin_al_V-lea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Războaiele_lui_Constantin_al_V-lea"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3</span> <span>Războaiele lui Constantin al V-lea</span> </div> </a> <ul id="toc-Războaiele_lui_Constantin_al_V-lea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Represalii_eșuate_ale_lui_Constantin_al_VI-lea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Represalii_eșuate_ale_lui_Constantin_al_VI-lea"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4</span> <span>Represalii eșuate ale lui Constantin al VI-lea</span> </div> </a> <ul id="toc-Represalii_eșuate_ale_lui_Constantin_al_VI-lea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Războaiele_hanului_Krum" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Războaiele_hanului_Krum"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5</span> <span>Războaiele hanului Krum</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Războaiele_hanului_Krum-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Războaiele hanului Krum subsection</span> </button> <ul id="toc-Războaiele_hanului_Krum-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Conflictul_cu_Nicefor_I_Genikos" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Conflictul_cu_Nicefor_I_Genikos"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.1</span> <span>Conflictul cu Nicefor I Genikos</span> </div> </a> <ul id="toc-Conflictul_cu_Nicefor_I_Genikos-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Conflictul_cu_Mihail_I_Rangabe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Conflictul_cu_Mihail_I_Rangabe"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.2</span> <span>Conflictul cu Mihail I Rangabe</span> </div> </a> <ul id="toc-Conflictul_cu_Mihail_I_Rangabe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Conflictul_cu_Leon_al_V-lea_Armeanul" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Conflictul_cu_Leon_al_V-lea_Armeanul"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.3</span> <span>Conflictul cu Leon al V-lea Armeanul</span> </div> </a> <ul id="toc-Conflictul_cu_Leon_al_V-lea_Armeanul-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Tratatul_de_pace_al_lui_Omurtag" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Tratatul_de_pace_al_lui_Omurtag"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.4</span> <span>Tratatul de pace al lui Omurtag</span> </div> </a> <ul id="toc-Tratatul_de_pace_al_lui_Omurtag-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Scurt_război_cu_Theophil" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Scurt_război_cu_Theophil"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6</span> <span>Scurt război cu Theophil</span> </div> </a> <ul id="toc-Scurt_război_cu_Theophil-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Războaiele_lui_Boris_I" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Războaiele_lui_Boris_I"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7</span> <span>Războaiele lui Boris I</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Războaiele_lui_Boris_I-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Războaiele lui Boris I subsection</span> </button> <ul id="toc-Războaiele_lui_Boris_I-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Războiul_din_852" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Războiul_din_852"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7.1</span> <span>Războiul din 852</span> </div> </a> <ul id="toc-Războiul_din_852-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Războiul_din_855–856" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Războiul_din_855–856"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7.2</span> <span>Războiul din 855–856</span> </div> </a> <ul id="toc-Războiul_din_855–856-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Conflictul_militar_legat_de_convertirea_creștină_a_lui_Boris" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Conflictul_militar_legat_de_convertirea_creștină_a_lui_Boris"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7.3</span> <span>Conflictul militar legat de convertirea creștină a lui Boris</span> </div> </a> <ul id="toc-Conflictul_militar_legat_de_convertirea_creștină_a_lui_Boris-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Ambițiile_imperiale_ale_lui_Simeon_I" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Ambițiile_imperiale_ale_lui_Simeon_I"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8</span> <span>Ambițiile imperiale ale lui Simeon I</span> </div> </a> <ul id="toc-Ambițiile_imperiale_ale_lui_Simeon_I-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Relațiile_lui_Petru_cu_bizantinii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Relațiile_lui_Petru_cu_bizantinii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9</span> <span>Relațiile lui Petru cu bizantinii</span> </div> </a> <ul id="toc-Relațiile_lui_Petru_cu_bizantinii-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Invazia_lui_Sviatoslav_și_cucerirea_bizantină_a_Bulgariei" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Invazia_lui_Sviatoslav_și_cucerirea_bizantină_a_Bulgariei"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">10</span> <span>Invazia lui Sviatoslav și cucerirea bizantină a Bulgariei</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Invazia_lui_Sviatoslav_și_cucerirea_bizantină_a_Bulgariei-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Invazia lui Sviatoslav și cucerirea bizantină a Bulgariei subsection</span> </button> <ul id="toc-Invazia_lui_Sviatoslav_și_cucerirea_bizantină_a_Bulgariei-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Țarul_Samuil_și_cucerirea_Bulgariei_de_Vasile_al_II-lea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Țarul_Samuil_și_cucerirea_Bulgariei_de_Vasile_al_II-lea"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">10.1</span> <span>Țarul Samuil și cucerirea Bulgariei de Vasile al II-lea</span> </div> </a> <ul id="toc-Țarul_Samuil_și_cucerirea_Bulgariei_de_Vasile_al_II-lea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Ivan_Vladislav" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Ivan_Vladislav"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">10.2</span> <span>Ivan Vladislav</span> </div> </a> <ul id="toc-Ivan_Vladislav-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Petru_al_II-lea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Petru_al_II-lea"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">11</span> <span>Petru al II-lea</span> </div> </a> <ul id="toc-Petru_al_II-lea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Petru_al_III-lea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Petru_al_III-lea"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">12</span> <span>Petru al III-lea</span> </div> </a> <ul id="toc-Petru_al_III-lea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Teodor_și_al_Doilea_Țarat_Bulgar" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Teodor_și_al_Doilea_Țarat_Bulgar"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">13</span> <span>Teodor și al Doilea Țarat Bulgar</span> </div> </a> <ul id="toc-Teodor_și_al_Doilea_Țarat_Bulgar-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Represalii_eșuate_ale_lui_Isaac_al_II-lea_Angelos" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Represalii_eșuate_ale_lui_Isaac_al_II-lea_Angelos"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">14</span> <span>Represalii eșuate ale lui Isaac al II-lea Angelos</span> </div> </a> <ul id="toc-Represalii_eșuate_ale_lui_Isaac_al_II-lea_Angelos-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Imperiul_Latin" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Imperiul_Latin"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">15</span> <span>Imperiul Latin</span> </div> </a> <ul id="toc-Imperiul_Latin-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Războaiele_latine" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Războaiele_latine"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">16</span> <span>Războaiele latine</span> </div> </a> <ul id="toc-Războaiele_latine-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Războaie_civile_bulgare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Războaie_civile_bulgare"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">17</span> <span>Războaie civile bulgare</span> </div> </a> <ul id="toc-Războaie_civile_bulgare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Războiul_bizantin_al_lui_Teodor_Svetoslav" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Războiul_bizantin_al_lui_Teodor_Svetoslav"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">18</span> <span>Războiul bizantin al lui Teodor Svetoslav</span> </div> </a> <ul id="toc-Războiul_bizantin_al_lui_Teodor_Svetoslav-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Războiul_bizantin_al_lui_George_Terter_al_II-lea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Războiul_bizantin_al_lui_George_Terter_al_II-lea"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">19</span> <span>Războiul bizantin al lui George Terter al II-lea</span> </div> </a> <ul id="toc-Războiul_bizantin_al_lui_George_Terter_al_II-lea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Războaiele_lui_Mihail_al_III-lea_Asan" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Războaiele_lui_Mihail_al_III-lea_Asan"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">20</span> <span>Războaiele lui Mihail al III-lea Asan</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Războaiele_lui_Mihail_al_III-lea_Asan-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Războaiele lui Mihail al III-lea Asan subsection</span> </button> <ul id="toc-Războaiele_lui_Mihail_al_III-lea_Asan-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Războiul_civil_bizantin" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Războiul_civil_bizantin"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">20.1</span> <span>Războiul civil bizantin</span> </div> </a> <ul id="toc-Războiul_civil_bizantin-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Apărarea_Bulgariei_de_către_Ioan_Alexandru" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Apărarea_Bulgariei_de_către_Ioan_Alexandru"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">21</span> <span>Apărarea Bulgariei de către Ioan Alexandru</span> </div> </a> <ul id="toc-Apărarea_Bulgariei_de_către_Ioan_Alexandru-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Căderea_Bulgariei_și_a_Constantinopolului" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Căderea_Bulgariei_și_a_Constantinopolului"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">22</span> <span>Căderea Bulgariei și a Constantinopolului</span> </div> </a> <ul id="toc-Căderea_Bulgariei_și_a_Constantinopolului-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note_de_subsol" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note_de_subsol"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">23</span> <span>Note de subsol</span> </div> </a> <ul id="toc-Note_de_subsol-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Referințe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Referințe"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">24</span> <span>Referințe</span> </div> </a> <ul id="toc-Referințe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Vezi_și" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Vezi_și"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">25</span> <span>Vezi și</span> </div> </a> <ul id="toc-Vezi_și-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Comută cuprinsul</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading"><span class="mw-page-title-main">Războaiele Bizantino-Bulgare</span></h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 33 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-33" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">33 limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%84%D8%AD%D8%B1%D9%88%D8%A8_%D8%A7%D9%84%D8%A8%D9%8A%D8%B2%D9%86%D8%B7%D9%8A%D8%A9_%D8%A7%D9%84%D8%A8%D9%84%D8%BA%D8%A7%D8%B1%D9%8A%D8%A9" title="الحروب البيزنطية البلغارية – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="الحروب البيزنطية البلغارية" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target"><span>العربية</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Guerres_b%C3%BAlgaro-bizantines" title="Guerres búlgaro-bizantines – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Guerres búlgaro-bizantines" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target"><span>Asturianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D8%A8%DB%8C%D8%B2%D8%A7%D9%86%D8%B3-%D8%A8%D9%88%D9%84%D8%BA%D8%A7%D8%B1_%D8%B3%D8%A7%D9%88%D8%A7%D8%B4%D9%84%D8%A7%D8%B1%DB%8C" title="بیزانس-بولغار ساواشلاری – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="بیزانس-بولغار ساواشلاری" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target"><span>تۆرکجه</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba mw-list-item"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%BE%D0%BB%D0%B3%D0%B0%D1%80%D0%B8%D1%8F-%D0%92%D0%B8%D0%B7%D0%B0%D0%BD%D1%82%D0%B8%D1%8F_%D2%BB%D1%83%D2%93%D1%8B%D1%88%D1%82%D0%B0%D1%80%D1%8B" title="Болгария-Византия һуғыштары – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Болгария-Византия һуғыштары" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target"><span>Башҡортса</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D1%8A%D0%BB%D0%B3%D0%B0%D1%80%D0%BE-%D0%B2%D0%B8%D0%B7%D0%B0%D0%BD%D1%82%D0%B8%D0%B9%D1%81%D0%BA%D0%B8_%D0%B2%D0%BE%D0%B9%D0%BD%D0%B8" title="Българо-византийски войни – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Българо-византийски войни" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target"><span>Български</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Guerres_romano-b%C3%BAlgares" title="Guerres romano-búlgares – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Guerres romano-búlgares" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target"><span>Català</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Byzantsko-bulharsk%C3%A9_v%C3%A1lky" title="Byzantsko-bulharské války – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Byzantsko-bulharské války" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target"><span>Čeština</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Byzantinisch-bulgarische_Kriege" title="Byzantinisch-bulgarische Kriege – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Byzantinisch-bulgarische Kriege" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target"><span>Deutsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%92%CF%85%CE%B6%CE%B1%CE%BD%CF%84%CE%B9%CE%BD%CE%BF-%CE%92%CE%BF%CF%85%CE%BB%CE%B3%CE%B1%CF%81%CE%B9%CE%BA%CE%BF%CE%AF_%CE%A0%CF%8C%CE%BB%CE%B5%CE%BC%CE%BF%CE%B9" title="Βυζαντινο-Βουλγαρικοί Πόλεμοι – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Βυζαντινο-Βουλγαρικοί Πόλεμοι" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target"><span>Ελληνικά</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Byzantine%E2%80%93Bulgarian_wars" title="Byzantine–Bulgarian wars – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Byzantine–Bulgarian wars" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target"><span>English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Guerras_b%C3%BAlgaro-bizantinas" title="Guerras búlgaro-bizantinas – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Guerras búlgaro-bizantinas" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target"><span>Español</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Bulgaria-Bizantzio_gerrak" title="Bulgaria-Bizantzio gerrak – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Bulgaria-Bizantzio gerrak" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target"><span>Euskara</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Bulgarian%E2%80%93Bysantin_sodat" title="Bulgarian–Bysantin sodat – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Bulgarian–Bysantin sodat" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Suomi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Guerres_byzantino-bulgares" title="Guerres byzantino-bulgares – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Guerres byzantino-bulgares" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target"><span>Français</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Bizantsko-bugarski_ratovi" title="Bizantsko-bugarski ratovi – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Bizantsko-bugarski ratovi" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target"><span>Hrvatski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Peperangan_Romawi_Timur-Bulgaria" title="Peperangan Romawi Timur-Bulgaria – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Peperangan Romawi Timur-Bulgaria" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Indonesia</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Guerre_bulgaro-bizantine" title="Guerre bulgaro-bizantine – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Guerre bulgaro-bizantine" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target"><span>Italiano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%83%96%E3%83%AB%E3%82%AC%E3%83%AA%E3%82%A2%E3%83%BB%E6%9D%B1%E3%83%AD%E3%83%BC%E3%83%9E%E6%88%A6%E4%BA%89" title="ブルガリア・東ローマ戦争 – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="ブルガリア・東ローマ戦争" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target"><span>日本語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%91%E1%83%98%E1%83%96%E1%83%90%E1%83%9C%E1%83%A2%E1%83%98%E1%83%A3%E1%83%A0-%E1%83%91%E1%83%A3%E1%83%9A%E1%83%92%E1%83%90%E1%83%A0%E1%83%A3%E1%83%9A%E1%83%98_%E1%83%9D%E1%83%9B%E1%83%94%E1%83%91%E1%83%98" title="ბიზანტიურ-ბულგარული ომები – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="ბიზანტიურ-ბულგარული ომები" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target"><span>ქართული</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EB%8F%99%EB%A1%9C%EB%A7%88-%EB%B6%88%EA%B0%80%EB%A6%AC%EC%95%84_%EC%A0%84%EC%9F%81" title="동로마-불가리아 전쟁 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="동로마-불가리아 전쟁" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target"><span>한국어</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Bella_Byzantino%E2%80%93Bulgarica" title="Bella Byzantino–Bulgarica – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Bella Byzantino–Bulgarica" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target"><span>Latina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D0%B8%D0%B7%D0%B0%D0%BD%D1%82%D0%B8%D1%81%D0%BA%D0%BE-%D0%B1%D1%83%D0%B3%D0%B0%D1%80%D1%81%D0%BA%D0%B8_%D0%B2%D0%BE%D1%98%D0%BD%D0%B8" title="Византиско-бугарски војни – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Византиско-бугарски војни" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target"><span>Македонски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Perang_Bulgaria-Byzantium" title="Perang Bulgaria-Byzantium – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Perang Bulgaria-Byzantium" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Melayu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Byzantijns-Bulgaarse_oorlogen" title="Byzantijns-Bulgaarse oorlogen – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Byzantijns-Bulgaarse oorlogen" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Nederlands</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Guerras_bizantino-b%C3%BAlgaras" title="Guerras bizantino-búlgaras – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Guerras bizantino-búlgaras" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target"><span>Português</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%BE%D0%BB%D0%B3%D0%B0%D1%80%D0%BE-%D0%B2%D0%B8%D0%B7%D0%B0%D0%BD%D1%82%D0%B8%D0%B9%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B5_%D0%B2%D0%BE%D0%B9%D0%BD%D1%8B" title="Болгаро-византийские войны – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Болгаро-византийские войны" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target"><span>Русский</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Vizantijsko-bugarski_ratovi" title="Vizantijsko-bugarski ratovi – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Vizantijsko-bugarski ratovi" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target"><span>Srpskohrvatski / српскохрватски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D0%B8%D0%B7%D0%B0%D0%BD%D1%82%D0%B8%D1%98%D1%81%D0%BA%D0%BE-%D0%B1%D1%83%D0%B3%D0%B0%D1%80%D1%81%D0%BA%D0%B8_%D1%80%D0%B0%D1%82%D0%BE%D0%B2%D0%B8" title="Византијско-бугарски ратови – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Византијско-бугарски ратови" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target"><span>Српски / srpski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Bizans-Bulgar_sava%C5%9Flar%C4%B1" title="Bizans-Bulgar savaşları – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Bizans-Bulgar savaşları" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target"><span>Türkçe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D1%96%D0%B7%D0%B0%D0%BD%D1%82%D1%96%D0%B9%D1%81%D1%8C%D0%BA%D0%BE-%D0%B1%D0%BE%D0%BB%D0%B3%D0%B0%D1%80%D1%81%D1%8C%D0%BA%D1%96_%D0%B2%D1%96%D0%B9%D0%BD%D0%B8" title="Візантійсько-болгарські війни – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Візантійсько-болгарські війни" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target"><span>Українська</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Chi%E1%BA%BFn_tranh_%C4%90%C3%B4ng_La_M%C3%A3-Bulgaria" title="Chiến tranh Đông La Mã-Bulgaria – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Chiến tranh Đông La Mã-Bulgaria" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target"><span>Tiếng Việt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E6%8B%9C%E5%8D%A0%E5%BA%AD%EF%BC%8D%E4%BF%9D%E5%8A%A0%E5%88%A9%E4%BA%9A%E6%88%98%E4%BA%89" title="拜占庭－保加利亚战争 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="拜占庭－保加利亚战争" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target"><span>吴语</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E6%8B%9C%E5%8D%A0%E5%BA%AD%E2%80%94%E4%BF%9D%E5%8A%A0%E5%88%A9%E4%BA%9A%E6%88%98%E4%BA%89" title="拜占庭—保加利亚战争 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="拜占庭—保加利亚战争" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target"><span>中文</span></a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="wb-langlinks-edit wb-langlinks-link"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q2288144#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q"><span>Pagini speciale</span></a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&oldid=15682963" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini"><span>Legătură permanentă</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&id=15682963&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini"><span>Citează acest articol</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FR%25C4%2583zboaiele_Bizantino-Bulgare"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FR%25C4%2583zboaiele_Bizantino-Bulgare"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=R%C4%83zboaiele+Bizantino-Bulgare"><span>Creare carte</span></a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=show-download-screen"><span>Descărcare ca PDF</span></a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p"><span>Versiune de tipărit</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Byzantine-Bulgarian_wars" hreflang="en"><span>Wikimedia Commons</span></a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q2288144" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><table class="infocaseta" cellspacing="2"><tbody><tr><th class="antet militar" colspan="2" style="background-color:#B0C4DE;color:#000">Războaiele Bizantino-Bulgare</th></tr><tr><td colspan="2" style="text-align:center;font-size:90%"><span class="mw-default-size" typeof="mw:File/Frameless"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:BG_BYZ.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/97/BG_BYZ.JPG/220px-BG_BYZ.JPG" decoding="async" width="220" height="210" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/97/BG_BYZ.JPG/330px-BG_BYZ.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/97/BG_BYZ.JPG/440px-BG_BYZ.JPG 2x" data-file-width="496" data-file-height="473" /></a></span><br /></td></tr><tr><th colspan="2" style="text-align:center;vertical-align:middle;font-size:110%;background-color: #B0C4DE">Informații generale</th></tr><tr><td colspan="2"><table><tbody><tr><th style="padding-right:1em">Perioadă</th><td>680–1355 AD (675 de ani)</td></tr><tr><th style="padding-right:1em">Loc</th><td><a href="/wiki/Peninsula_Balcanic%C4%83" title="Peninsula Balcanică">Peninsula Balcanică</a><br /></td></tr><tr><th style="padding-right:1em">Rezultat</th><td>Cucerirea otomană a Peninsulei Balcanică (1393, 1453)</td></tr><tr><th style="padding-right:1em"><a href="/wiki/Casus_belli" title="Casus belli">Casus belli</a></th><td>Expansiunea teritorială a ambelor imperii</td></tr><tr><th style="padding-right:1em">Modificări teritoriale</th><td>Numeroase schimbări teritoriale</td></tr></tbody></table></td></tr><tr><th colspan="2" style="text-align:center;vertical-align:middle;font-size:110%;background-color: #B0C4DE">Beligeranți</th></tr><tr><td width="50%" style="text-align:left;vertical-align:top;border-right:1px dotted #aaa"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Byzantine_Palaiologos_Eagle.svg" class="mw-file-description" title="The double-headed Byzantine Eagle."><img alt="The double-headed Byzantine Eagle." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Byzantine_Palaiologos_Eagle.svg/20px-Byzantine_Palaiologos_Eagle.svg.png" decoding="async" width="20" height="24" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Byzantine_Palaiologos_Eagle.svg/30px-Byzantine_Palaiologos_Eagle.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Byzantine_Palaiologos_Eagle.svg/40px-Byzantine_Palaiologos_Eagle.svg.png 2x" data-file-width="630" data-file-height="770" /></a></span> <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiul Bizantin</a></td><td width="50%" style="text-align:left;vertical-align:top"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Bulgaria_(version_by_constitution).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Coat_of_arms_of_Bulgaria_%28version_by_constitution%29.svg/23px-Coat_of_arms_of_Bulgaria_%28version_by_constitution%29.svg.png" decoding="async" width="23" height="27" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Coat_of_arms_of_Bulgaria_%28version_by_constitution%29.svg/35px-Coat_of_arms_of_Bulgaria_%28version_by_constitution%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Coat_of_arms_of_Bulgaria_%28version_by_constitution%29.svg/46px-Coat_of_arms_of_Bulgaria_%28version_by_constitution%29.svg.png 2x" data-file-width="360" data-file-height="423" /></a></span><a href="/wiki/Imperiul_Bulgar" class="mw-redirect" title="Imperiul Bulgar">Imperiul Bulgar</a></td></tr><tr><th colspan="2" style="text-align:center;vertical-align:middle;font-size:110%;background-color: #B0C4DE">Conducători</th></tr><tr><td width="50%" style="text-align:left;vertical-align:top;border-right:1px dotted #aaa"><a href="/wiki/Constantin_al_IV-lea" title="Constantin al IV-lea">Constantin al IV-lea</a>, <a href="/wiki/Iustinian_al_II-lea" title="Iustinian al II-lea">Iustinian al II-lea</a>, <a href="/wiki/Ioan_I_Tzimiskes" title="Ioan I Tzimiskes">Ioan I Tzimiskes</a>, <a href="/wiki/Vasile_al_II-lea" title="Vasile al II-lea">Vasile al II-lea</a></td><td width="50%" style="text-align:left;vertical-align:top"><a href="/wiki/Krum" title="Krum">Krum</a>, <a href="/wiki/Omurtag_al_Bulgariei" title="Omurtag al Bulgariei">Omurtag</a>, <a href="/wiki/Simeon_I_al_Bulgariei" title="Simeon I al Bulgariei">Simeon I</a>, <a href="/wiki/Petru_al_IV-lea_al_Bulgariei" title="Petru al IV-lea al Bulgariei">Petru al IV-lea</a>, <a href="/wiki/Ioan_Asan_I" title="Ioan Asan I">Ioan Asan I</a>, Teodor Svetoslav</td></tr><tr class="mw-empty-elt"></tr><tr class="mw-empty-elt"></tr><tr><td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px #B0C4DE solid; font-size: 80%; background:inherit; color:var(--color-base, #000); text-align: right;"><span class="plainlinks" style="float:left;">Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2288144" class="extiw" title="d:Q2288144">date</a> / <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=0">text</a></span> <span title="Consultați documentația formatului"><span typeof="mw:File"><a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_Conflict_militar" title="Consultați documentația formatului"><img alt="Consultați documentația formatului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/18px-Gtk-dialog-info.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/24px-Gtk-dialog-info.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></span></span></td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16573438">.mw-parser-output .infocaseta{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa);color:var(--color-base,#000)}.mw-parser-output .infobox-subbox{padding:0;border:none;margin:-3px;width:auto;min-width:100%;font-size:100%;clear:none;float:none;background-color:transparent}.mw-parser-output .infobox-3cols-child{margin:auto}.mw-parser-output .infobox .navbar{font-size:100%}body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-header,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-subheader,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-above,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-title,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-image,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-full-data,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-below{text-align:center}</style> <p><b>Războaiele Bizantino-Bulgare</b> au fost o serie de conflicte militare între <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">bizantini</a> și <a href="/wiki/%C8%9Aaratul_Bulgar" title="Țaratul Bulgar">bulgari</a>, care au început atunci când <a href="/wiki/Protobulgari" title="Protobulgari">protobulgarii</a> s-au așezat pentru prima dată în <a href="/wiki/Peninsula_Balcanic%C4%83" title="Peninsula Balcanică">peninsula Balcanică</a> în <a href="/wiki/Secolul_al_V-lea" title="Secolul al V-lea">secolul al V-lea</a> și s-au intensificat odată cu extinderea <a href="/wiki/%C8%9Aaratul_Bulgar" title="Țaratul Bulgar">Imperiului Bulgar</a> înspre sud-vest după anul <a href="/wiki/680" title="680">680</a> <a href="/wiki/D.Hr." class="mw-redirect" title="D.Hr.">d.Hr.</a> Bizantinii și bulgarii au continuat să se ciocnească în secolul următor cu victorii de o parte și alta, până când bulgarii, conduși de <a href="/wiki/Krum" title="Krum">Krum</a>, au provocat o serie de înfrângeri zdrobitoare asupra bizantinilor. După ce Krum a murit în 814, fiul său <a href="/wiki/Omurtag_al_Bulgariei" title="Omurtag al Bulgariei">Omurtag</a> a negociat un tratat de pace de treizeci de ani. În 893, în timpul următorului război major, <a href="/wiki/Simeon_I_al_Bulgariei" title="Simeon I al Bulgariei">Simeon I</a>, împăratul bulgar, a învins pe bizantini în încercarea sa de a forma un mare imperiu est-european, dar eforturile sale au eșuat. </p><p>În 971, <a href="/wiki/Ioan_I_Tzimiskes" title="Ioan I Tzimiskes">Ioan I Tzimiskes</a>, <a href="/wiki/Lista_%C3%AEmp%C4%83ra%C8%9Bilor_bizantini" title="Lista împăraților bizantini">împăratul bizantin</a>, a subjugat o mare parte a imperiului bulgar slăbit de războaiele cu <a href="/wiki/Ru%C8%99i" title="Ruși">ruși</a>, <a href="/wiki/Pecenegi" title="Pecenegi">pecenegi</a>, <a href="/wiki/Maghiari" title="Maghiari">maghiari</a> și <a href="/wiki/Croa%C8%9Bi" title="Croați">croați</a> și prin înfrângerea lui Boris al II-lea a cucerit <a href="/wiki/Veliki_Preslav" title="Veliki Preslav">Veliki Preslav</a>, capitala bulgară. <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopolul</a> sub conducerea lui <a href="/wiki/Vasile_al_II-lea" title="Vasile al II-lea">Vasile al II-lea</a> a cucerit complet Bulgaria în 1018 ca urmare a bătăliei decisive din <a href="/wiki/1014" title="1014">1014</a> de la Kleidion. Au avut loc răscoale împotriva stăpânirii bizantine din 1040 până în 1041 și în anii 1070 și 1080, dar acestea nu au reușit. În 1185, însă, <a href="/wiki/Petru_al_IV-lea_al_Bulgariei" title="Petru al IV-lea al Bulgariei">Petru al IV-lea</a> și <a href="/wiki/Ioan_Asan_I" title="Ioan Asan I">Ioan Asan I</a> au început o revoltă, iar Imperiul Bizantin care era slăbit de probleme dinastice interne, nu a putut să împiedice ca revolta să aibă succes. </p><p>După ce a <a href="/wiki/Cruciada_a_patra" title="Cruciada a patra">Cruciada a patra</a> a cucerit Constantinopolul în 1204, <a href="/wiki/Ioni%C8%9B%C4%83_Caloian" title="Ioniță Caloian">Ioniță Caloian</a>, împăratul bulgar, a încercat să stabilească relații de prietenie cu <a href="/wiki/Cavaler_cruciat" title="Cavaler cruciat">cruciații</a>, dar <a href="/wiki/Imperiul_Latin_de_Constantinopol" title="Imperiul Latin de Constantinopol">Imperiul Latin de Constantinopol</a>, recent creat, a refuzat orice ofertă de alianță cu bulgarii. Datorită primirii sale reci, Caloian s-a aliat cu <a href="/wiki/Imperiul_de_la_Niceea" title="Imperiul de la Niceea">Imperiul de la Niceea</a>, unul dintre statele bizantine create după căderea Constantinopolului, ceea ce a redus puterea cruciaților în zonă. Chiar dacă nepotul său <a href="/wiki/Boril%C4%83" title="Borilă">Borilă</a> s-a aliat cu Imperiul Latin, succesorii lui Borilă au fost de partea Imperiului de la Niceea, în ciuda câtorva atacuri din partea lor. După ce Imperiul Latin s-a prăbușit, bizantinii, profitând de un război civil bulgar, au cucerit teritorii din <a href="/wiki/Tracia" title="Tracia">Tracia</a>, dar împăratul bulgar Teodor Svetoslav a recucerit aceste meleaguri. Relațiile bizantino-bulgare au continuat să fluctueze până când <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">turcii otomani</a> au cucerit cele două state. Capitala bulgară Tărnovo a căzut în <a href="/wiki/1393" title="1393">1393</a> în mâinile lui <a href="/wiki/Baiazid_I" title="Baiazid I">Baiazid I</a><sup id="cite_ref-1" class="reference"><a href="#cite_note-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> și capitala bizantină la <a href="/wiki/29_mai" title="29 mai">29 mai</a> <a href="/wiki/1453" title="1453">1453</a> în fața trupelor aflate sub comanda <a href="/wiki/Sultan" title="Sultan">sultanului</a> <a href="/wiki/Mahomed_al_II-lea" title="Mahomed al II-lea">Mahomed al II-lea</a> (1432-1481).<sup id="cite_ref-2" class="reference"><a href="#cite_note-2"><span class="cite-bracket">[</span>2<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Războiul_lui_Asparuh"><span id="R.C4.83zboiul_lui_Asparuh"></span>Războiul lui Asparuh</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Războiul lui Asparuh" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Războiul lui Asparuh"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Bizantinii și protobulgarii s-au confruntat pentru prima dată când fiul cel mai tânăr al hanului <a href="/wiki/Kubrat" title="Kubrat">Kubrat</a>, <a href="/wiki/Asparuh_al_Bulgariei" title="Asparuh al Bulgariei">Asparuh al Bulgariei</a>, s-a mutat spre vest, ocupând ceea ce este astăzi sudul <a href="/wiki/Basarabia" title="Basarabia">Basarabiei</a> (<a href="/wiki/Bugeac" title="Bugeac">Bugeacul</a>). Asparuh i-a învins pe bizantinii conduși de <a href="/wiki/Constantin_al_IV-lea" title="Constantin al IV-lea">Constantin al IV-lea</a>, care a poruncit o operațiune combinată pe uscat și pe mare împotriva invadatorilor bulgari și le-a asediat în vara anului <a href="/wiki/680" title="680">680</a> tabăra fortificată din regiunea <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Ongal" title="Bătălia de la Ongal">Ongal</a> (<a href="/wiki/Bugeac" title="Bugeac">Bugeac</a>). Având o sănătate precară, împăratul a fost nevoit să-și părăsească armata, care a intrat în panică și a fost învinsă de bulgari. În <a href="/wiki/681" title="681">681</a>, Constantin a fost forțat să recunoască statul <a href="/wiki/%C8%9Aaratul_Bulgar" title="Țaratul Bulgar">bulgar</a> din <a href="/wiki/Moesia" title="Moesia">Moesia</a> și să plătească bani pentru a evita raidurile ulterioare în Tracia bizantină.<sup id="cite_ref-3" class="reference"><a href="#cite_note-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Opt ani mai târziu, Asparuh a condus cu succes o campanie de cucerire a Traciei bizantine. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Războaiele_lui_Tervel"><span id="R.C4.83zboaiele_lui_Tervel"></span>Războaiele lui Tervel</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Războaiele lui Tervel" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Războaiele lui Tervel"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/wiki/Tervel_al_Bulgariei" title="Tervel al Bulgariei">Tervel</a> este menționat pentru prima dată în textele <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">bizantine</a>, în <a href="/wiki/704" title="704">704</a>, când împăratul <a href="/wiki/Iustinian_al_II-lea" title="Iustinian al II-lea">Iustinian al II-lea</a> a venit la el și i-a cerut ajutorul, Hanul bulgar l-a sprijinit pe Iustinian în tentativa sa de a redobândi tronul bizantin, în schimbul prieteniei, cadourilor și fiicei sale. Cu o armată de 15.000 de călăreți oferiți de Tervel, Iustinian a avansat brusc asupra Constantinopolului și a reușit să intre în oraș în 705. Împăratul restaurat i-a executat pe împărații <a href="/wiki/Leontios_al_II-lea" title="Leontios al II-lea">Leontios al II-lea</a> și <a href="/wiki/Tiberiu_al_II-lea" title="Tiberiu al II-lea">Tiberiu al II-lea</a>, împreună cu mulți dintre susținătorii acestora. Iustinian l-a recompensat pe Tervel cu multe daruri, cu titlul de kaisar (<a href="/wiki/Cezar_(titlu)" title="Cezar (titlu)">Cezar</a>), ceea ce l-a făcut al doilea împărat și primul conducător străin din istoria bizantină care a primit un astfel de titlu și, eventual, o concesie teritorială în nord-estul Traciei, regiunea numită <a href="/w/index.php?title=Zagore_(regiune)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zagore (regiune) — pagină inexistentă">Zagore</a>. Nu se știe dacă fiica lui Iustinian Anastasia s-a căsătorit cu Tervel așa cum a fost înțelegerea. </p><p>După trei ani, Iustinian al II-lea însuși a încălcat acest aranjament și a început operațiunile militare pentru recuperarea zonei cedate. Tervel l-a învins în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Anchialus_(708)" title="Bătălia de la Anchialus (708)">bătălia de la Anchialus</a> (sau Ankhialo) în <a href="/wiki/708" title="708">708</a>. În 711, confruntat cu o revoltă serioasă în <a href="/wiki/Anatolia" title="Anatolia">Asia Mică</a>, Iustinian a căutat din nou ajutorul lui Tervel, dar a obținut doar un sprijin minor, o armată de doar 3.000 de oameni. Învins de împăratul rebel <a href="/wiki/Philippikos_Bardanes" title="Philippikos Bardanes">Philippikos Bardanes</a>, Iustinian al II-lea a fost capturat și executat, în timp ce aliații săi bulgari au fost lăsați să se retragă în țara lor. Tervel a profitat de tulburările din Imperiul Bizanin pentru a face raiduri în <a href="/wiki/Tracia" title="Tracia">Tracia</a> în 712, jefuind regiunea până în apropiere de Constantinopol. </p><p>Conform informațiilor cronologice din <i>Nominalia</i>, Tervel a murit în 715. Cu toate acestea, cronicarul bizantin <a href="/wiki/Teofan_M%C4%83rturisitorul" title="Teofan Mărturisitorul">Teofan Mărturisitoru</a>l îi atribuie lui Tervel un rol în încercarea de a readuce la putere pe împăratul <a href="/wiki/Anastasiu_al_II-lea" title="Anastasiu al II-lea">Anastasiu al II-lea</a> în 718 sau 719. Dacă Tervel a supraviețuit atât de mult, el a fost conducătorul bulgar care a încheiat un nou tratat cu împăratul <a href="/wiki/Teodosiu_al_III-lea" title="Teodosiu al III-lea">Teodosie al III-lea</a> în 716 (confirmând tributul anual plătit de bizantini <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgariei</a> și concesiile teritoriale din Tracia, precum și reglementarea relațiilor comerciale și a tratamentului refugiaților politici) și el a fost, de asemenea, conducătorul bulgar care a ajutat la ridicarea celui de-al doilea <a href="/wiki/Al_Doilea_Asediu_Arab_al_Constantinopolului_(717-718)" title="Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718)">asediu</a> arab <a href="/wiki/Al_Doilea_Asediu_Arab_al_Constantinopolului_(717-718)" title="Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718)">al Constantinopolului</a> în anii 717 – 718. Potrivit lui <a href="/wiki/Teofan_M%C4%83rturisitorul" title="Teofan Mărturisitorul">Teofan Mărturisitoru</a>l, bulgarii au ucis vreo 22.000 de arabi în luptă. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Războaiele_lui_Constantin_al_V-lea"><span id="R.C4.83zboaiele_lui_Constantin_al_V-lea"></span>Războaiele lui Constantin al V-lea</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Războaiele lui Constantin al V-lea" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Războaiele lui Constantin al V-lea"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Byzantine%E2%80%93Bulgarian_Wars_(741-775).png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Byzantine%E2%80%93Bulgarian_Wars_%28741-775%29.png/170px-Byzantine%E2%80%93Bulgarian_Wars_%28741-775%29.png" decoding="async" width="170" height="292" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Byzantine%E2%80%93Bulgarian_Wars_%28741-775%29.png/255px-Byzantine%E2%80%93Bulgarian_Wars_%28741-775%29.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Byzantine%E2%80%93Bulgarian_Wars_%28741-775%29.png/340px-Byzantine%E2%80%93Bulgarian_Wars_%28741-775%29.png 2x" data-file-width="1218" data-file-height="2089" /></a><figcaption> Războaiele bizantine – bulgare (741–775) </figcaption></figure> <p>După moartea lui Sevar, Bulgaria a intrat într-o perioadă lungă de criză și tulburări, în timp ce bizantinii și-au consolidat pozițiile. Între anii 756 și 775, noul împărat bizantin <a href="/wiki/Constantin_al_V-lea" title="Constantin al V-lea">Constantin al V-lea</a> a condus nouă campanii împotriva vecinului său din nord pentru a stabili o frontieră bizantină pe <a href="/wiki/Dun%C4%83rea" title="Dunărea">Dunăre</a>.<sup id="cite_ref-4" class="reference"><a href="#cite_note-4"><span class="cite-bracket">[</span>4<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Datorită schimbării frecvente a conducătorilor (opt hani au fost tron în douăzeci de ani) și a crizei politice constante, Bulgaria a fost pe punctul de a dispărea de pe hartă. </p><p>În prima sa campanie din 756, Constantin al V-lea a avut succes și a reușit să-i învingă pe bulgari de două ori, dar în 759, <a href="/wiki/Vineh_al_Bulgariei" title="Vineh al Bulgariei">Vineh</a>, hanul bulgar, a învins definitiv <a href="/wiki/Armata_bizantin%C4%83" title="Armata bizantină">armata bizantină</a> în bătălia din Pasul Rișki.<sup id="cite_ref-5" class="reference"><a href="#cite_note-5"><span class="cite-bracket">[</span>5<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Vinek a căutat apoi să facă pace cu bizantinii, dar a fost asasinat de nobilii bulgari. Noul conducător, <a href="/w/index.php?title=Tele%C8%9B_al_Bulgariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teleț al Bulgariei — pagină inexistentă">Teleț</a>, a fost învins la bătălia de la Anchialus în 763.<sup id="cite_ref-6" class="reference"><a href="#cite_note-6"><span class="cite-bracket">[</span>6<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Pe parcursul următoarelor campanii, ambele părți nu au reușit să obțină un succes semnificativ, deoarece bizantinii nu au putut trece prin <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Balcani" title="Munții Balcani">Munții Balcani</a>, iar flota lor a fost distrusă de două ori în furtuni grele (2.600 de nave s-au scufundat într-una din furtuni în <a href="/wiki/765" title="765">765</a>).<sup id="cite_ref-7" class="reference"><a href="#cite_note-7"><span class="cite-bracket">[</span>7<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-8" class="reference"><a href="#cite_note-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În 774, au învins o forță bulgară inferioară la Berzitia (Litosoria), dar acesta a fost ultimul succes al lui Constantin al V-lea: ca urmare a înfrângerii lor, bulgarii au luat măsuri serioase de precauție pentru a scăpa de spionii bizantini din <a href="/wiki/Pliska" title="Pliska">Pliska</a>, prima capitală a <a href="/wiki/%C8%9Aaratul_Bulgar" title="Țaratul Bulgar">Țaratului Bulgar</a>. Hanul <a href="/w/index.php?title=Telerig_al_Bulgariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Telerig al Bulgariei — pagină inexistentă">Telerig</a> a trimis un emisar secret lui Constantin al V-lea, care să-i spună că are intenția de a fugi din Bulgaria și de a căuta refugiu la împărat și de a căuta asigurări de ospitalitate. Telerig a reușit să-l facă pe împărat să-și trădeze propriii agenți în Bulgaria, care au fost prinși și executați. Represaliile bizantine nu a reușit să se concretizeze, deoarece Constantin al V-lea a murit în 775. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Represalii_eșuate_ale_lui_Constantin_al_VI-lea"><span id="Represalii_e.C8.99uate_ale_lui_Constantin_al_VI-lea"></span>Represalii eșuate ale lui Constantin al VI-lea</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Represalii eșuate ale lui Constantin al VI-lea" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Represalii eșuate ale lui Constantin al VI-lea"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În 791, împăratul bizantin <a href="/wiki/Constantin_al_VI-lea" title="Constantin al VI-lea">Constantin al VI-lea</a> a pornit într-o expediție împotriva Bulgariei, ca represalii pentru incursiunile bulgare în valea <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Struma" title="Râul Struma">Struma</a> din 789. <a href="/wiki/Kardam_al_Bulgariei" title="Kardam al Bulgariei">Kardam</a> a preîntâmpinat invazia bizantină și i-a înfruntat pe bizantini în apropiere de <a href="/wiki/Edirne" title="Edirne">Adrianopoli,</a> în <a href="/wiki/Tracia" title="Tracia">Tracia</a>. Armata bizantină a fost învinsă și pusă pe fugă. </p><p>În <a href="/wiki/792" title="792">792</a>, Constantin al VI-lea a condus o altă armată împotriva bulgarilor și a ridicat o tabără la <a href="/w/index.php?title=Marcellae&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marcellae — pagină inexistentă">Marcellae</a>, lângă <a href="/wiki/Karnobat" title="Karnobat">Karnobat</a>, și a poruncit fortificarea acesteia. Kardam a sosit cu armata sa pe 20 iulie și a ocupat culmile învecinate. După o perioadă în care cele două forțe s-au măsurat reciproc, Constantin al VI-lea a ordonat atacul, dar în bătălia care a urmat de la Marcellae,<sup id="cite_ref-9" class="reference"><a href="#cite_note-9"><span class="cite-bracket">[</span>9<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> forțele bizantine au rupt formația și au fost din nou înfrânte și puse pe fugă. Kardam a cucerit cortul imperial și i-a lut prizonieri pe slujitorii împăratului. După întoarcerea la <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopol</a>, Constantin al VI-lea a semnat un tratat de pace și s-a angajat să plătească un tribut anual Bulgariei. </p><p>În <a href="/wiki/796" title="796">796</a>, guvernul imperial era recalcitrant și Kardam a considerat necesar să ceară tributul, în timp ce amenința că va devasta Tracia, dacă nu va fi plătit. Potrivit cronicarului <a href="/wiki/Teofan_M%C4%83rturisitorul" title="Teofan Mărturisitorul">Teofan Mărturisitorul</a>, Constantin al VI-lea și-a bătut joc de această cererea prin faptul că a trimis bălegar în locul aurului ca „tribut potrivit” și promițând că va conduce o nouă armată împotriva bătrânului Kardam la Marcellae. Încă o dată armata împăratului s-a îndreptat spre nord și a întâlnit-o din nou pe a lui Kardam în apropiere de <a href="/wiki/Adrianopol" class="mw-redirect" title="Adrianopol">Adrianopol</a>. Armatele s-au confruntat timp de 17 zile fără a intra în luptă, în acest timp cei doi monarhi probabil că au început negocierile. În cele din urmă, conflictul a fost evitat și pacea a fost reluată în aceleași condiții ca în 792. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Războaiele_hanului_Krum"><span id="R.C4.83zboaiele_hanului_Krum"></span>Războaiele hanului Krum</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Războaiele hanului Krum" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Războaiele hanului Krum"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bulgars.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/Bulgars.jpg/220px-Bulgars.jpg" decoding="async" width="220" height="151" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/Bulgars.jpg/330px-Bulgars.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/Bulgars.jpg/440px-Bulgars.jpg 2x" data-file-width="2451" data-file-height="1677" /></a><figcaption><a href="/wiki/P%C4%83g%C3%A2nism" title="Păgânism">Pagâni</a> bulgari ucigând <a href="/wiki/Cre%C8%99tin" title="Creștin">creștini</a>, <a href="/wiki/Menologul_lui_Vasile_al_II-lea" title="Menologul lui Vasile al II-lea">Menologhionul împăratului Vasile al II-lea</a> (976-1025)</figcaption></figure> <p>Hanul <a href="/wiki/Krum" title="Krum">Krum</a> s-a angajat într-o politică agresivă în interiorul Balcanilor, cu raiduri de-a lungul văii <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Struma" title="Râul Struma">râului Struma</a> în 807, unde a învins o armată bizantină și a jefuit o cantitate enormă de aur destinată salariului întregii armate bizantine.<sup id="cite_ref-10" class="reference"><a href="#cite_note-10"><span class="cite-bracket">[</span>10<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În 809, Krum a asediat și a forțat predarea orașului <a href="/wiki/Serdica" class="mw-redirect" title="Serdica">Serdica</a> (<a href="/wiki/Sofia" title="Sofia">Sofia</a>), măcelărind garnizoana bizantină în ciuda promisiunii sale că le va cruța viața. Acest lucru l-a făcut pe <a href="/wiki/Lista_%C3%AEmp%C4%83ra%C8%9Bilor_bizantini" title="Lista împăraților bizantini">împăratul bizantin</a> <a href="/wiki/Nicefor_I_Genikos" title="Nicefor I Genikos">Nicefor I Genikos</a> să mute populația din Anatolia de-a lungul frontierei pentru a-o proteja și pentru a încerca să recucerească și să refortifice Serdica, cu toate că acest plan a eșuat în cele din urmă. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Conflictul_cu_Nicefor_I_Genikos">Conflictul cu Nicefor I Genikos</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Conflictul cu Nicefor I Genikos" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Conflictul cu Nicefor I Genikos"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>La începutul anului 811, <a href="/wiki/Nicefor_I_Genikos" title="Nicefor I Genikos">Nicefor I Genikos</a> a condus o expediție masivă împotriva Bulgariei, înaintând spre Marcellae (lângă <a href="/wiki/Karnobat" title="Karnobat">Karnobat</a>). Aici <a href="/wiki/Krum" title="Krum">Krum</a> a încercat să negocieze la 11 iulie 811, dar Nicefor era hotărât să-și continue avansul. Armata sa a reușit să evite ambuscadele bulgarilor din <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Balcani" title="Munții Balcani">Munții Balcani</a> și a învins o armată de 12.000 de oameni care a încercat să blocheze înaintarea lor în <a href="/wiki/Moesia" title="Moesia">Moesia</a>. O altă armată de 50.000 de osași, adunată în grabă, a fost învinsă îm <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Pliska&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Pliska — pagină inexistentă">Bătălia de la Pliska</a>, în fața zidurilor capitalei bulgare, <a href="/wiki/Pliska" title="Pliska">Pliska</a>,<sup id="cite_ref-11" class="reference"><a href="#cite_note-11"><span class="cite-bracket">[</span>11<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> care a căzut în mâinile împăratului Nicefor la 20 iulie. Aici Nicefor, care a fost ministru financiar înainte de a deveni împărat, s-a folosit de comorile lui Krum, în timp ce a dat foc orașului și a îndreptat armata asupra populației. O nou tentativă diplomatică a lui Krum a fost refuzată. Nicefor a arătat o mare cruzime, ordonând armatei sale să ucidă populația capitalei bulgare.<sup id="cite_ref-12" class="reference"><a href="#cite_note-12"><span class="cite-bracket">[</span>12<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Preocupat din ce în ce mai mult de problemele de disciplină ale armatei sale, Nicefor a început în sfârșit să se retragă spre Tracia. Între timp, Krum a mobilizat cât mai mulți dintre supușii săi (inclusiv femeile) și a început să pună capcane și să atragă în ambuscadă armata imperială în retragere prin <a href="/wiki/Trec%C4%83toare_(geografie)" title="Trecătoare (geografie)">trecătorile</a> munților. În zorii zilei de 26 iulie, bizantinii s-au găsit prinși între o groapă și un zid de lemn în pasul Vărbica.<sup id="cite_ref-13" class="reference"><a href="#cite_note-13"><span class="cite-bracket">[</span>13<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Nicefor a fost ucis în bătălia care a urmat, împreună cu multe dintre trupele sale, în timp ce fiul său <a href="/wiki/Staurakios" title="Staurakios">Staurakios</a> a fost dus în siguranță de garda de corp imperială după ce a paralizat din cauza unei lovituri de spadă. Conform tradiției, Krum avea craniul împăratului Nicefor căptușit cu argint și îl folosea ca o cană de băut. Acest lucru i-a mărit reputația în ceea ce privește brutalitatea și i-a adus renumele de „Noul <a href="/wiki/Sanherib" title="Sanherib">Sanherib</a>”. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Conflictul_cu_Mihail_I_Rangabe">Conflictul cu Mihail I Rangabe</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Conflictul cu Mihail I Rangabe" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Conflictul cu Mihail I Rangabe"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Krum_gathers_his_people_The_Chronikon_of_Ioannis_Skylitzes..jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Krum_gathers_his_people_The_Chronikon_of_Ioannis_Skylitzes..jpg/300px-Krum_gathers_his_people_The_Chronikon_of_Ioannis_Skylitzes..jpg" decoding="async" width="300" height="139" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Krum_gathers_his_people_The_Chronikon_of_Ioannis_Skylitzes..jpg/450px-Krum_gathers_his_people_The_Chronikon_of_Ioannis_Skylitzes..jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Krum_gathers_his_people_The_Chronikon_of_Ioannis_Skylitzes..jpg/600px-Krum_gathers_his_people_The_Chronikon_of_Ioannis_Skylitzes..jpg 2x" data-file-width="1084" data-file-height="504" /></a><figcaption> Krum își adună armata pentru a-i învinge pe bizantini </figcaption></figure> <p>Staurakios a fost nevoit să abdice după o scurtă domnie (a murit într-o mănăstire, din cauza rănii sale, în 812) și a fost succedat de cumnatul său, <a href="/wiki/Mihail_I_Rangabe" title="Mihail I Rangabe">Mihail I Rangabe</a>. În 812, Krum a invadat Tracia bizantină, a cucerit <a href="/wiki/Debelt,_Burgas" title="Debelt, Burgas">Develt</a> și a făcut ca populația cetăților din apropiere să fugă de teamă spre Constantinopol. Din această poziție de forță, Krum a oferit o revenire la tratatul de pace din 716. Nedorind să-și compromită regimul dând dovadă de slăbiciune, noul împărat Mihai I Rangabe a respins propunerea, mai ales din cauza clauzei referitoare la schimbul de dezertori. Pentru a exercita mai multă presiune asupra împăratului, Krum a asediat și a capturat Mesembria (<a href="/wiki/Neseb%C4%83r" title="Nesebăr">Nesebăr</a>) în toamna anului 812. </p><p>În februarie 813, bulgarii au atacat în Tracia, dar au fost respinși de forțele împăratului. Încurajat de acest succes, Mihail I a adunat trupe din întregul imperiu și s-a îndreptat spre nord, în speranța unei victorii decisive. Krum și-a condus armata spre sud spre Adrianopol și a ridicat o tabără lângă Versinikia. Mihai I și-a aliniat armata împotriva bulgarilor, dar niciuna dintre părți nu a inițiat un atac timp de două săptămâni. În cele din urmă, pe 22 iunie 813, bizantinii au atacat, dar au fost imediat puși pe fugă.<sup id="cite_ref-14" class="reference"><a href="#cite_note-14"><span class="cite-bracket">[</span>14<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Cu cavaleria lui Krum pe urmele sale, expediția lui Mihail I a fost sortită eșecului, în timp ce Krum a înaintat asupra Constantinopolului, pe care l-a asediat de pe uscat. Discreditat, Mihail a fost forțat să abdice și să devină călugăr - al treilea împărat bizantin demis din cauza lui Krum. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Conflictul_cu_Leon_al_V-lea_Armeanul">Conflictul cu Leon al V-lea Armeanul</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Conflictul cu Leon al V-lea Armeanul" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Conflictul cu Leon al V-lea Armeanul"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Noul împărat, Leon al V-lea Armeanul, s-a arătat deschis negocierilor și a aranjat o întâlnire cu Krum. Când a sosit, hanul Krum a fost atacat prin surprindere de <a href="/wiki/Arca%C8%99" title="Arcaș">arcașii</a> bizantini și a fost rănit în timp ce încerca să scape. Furios, Krum a devastat împrejurimile Constantinopolului, a cucerit <a href="/wiki/Adrianopol" class="mw-redirect" title="Adrianopol">Adrianopolul</a> și a strămutat locuitorii cetății (inclusiv părinții viitorului împărat <a href="/wiki/Vasile_I" class="mw-redirect" title="Vasile I">Vasile I</a>) dincolo de Dunăre. În ciuda apropierii iernii, Krum a profitat de starea favorabilă a vremii pentru a trimite 30.000 de oșteni în Tracia, unde aceștia au cucerit <a href="/wiki/Arkadioupolis" class="mw-redirect" title="Arkadioupolis">Arkadioupolis</a> (<a href="/wiki/L%C3%BCleburgaz" title="Lüleburgaz">Lüleburgaz</a>) și au dus circa 50.000 de captivi în ținuturile bulgărești de-a lungul Dunării. Prada din Tracia a fost folosită pentru îmbogățire, iar unii prizonieri bizantini, fiind meseriași, au fost folosiți la reconstrucția cetății Pliska. </p><p>Krum a pregătit în timpul iernii un atac major asupra <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopolului</a>, cu 5000 de care de război conform unor zvonuri. Dar acest atac n-a mai avut loc, întrucât a murit la <a href="/wiki/13_aprilie" title="13 aprilie">13 aprilie</a> <a href="/wiki/814" title="814">814</a>. La tron, a fost succedat de fiul său <a href="/wiki/Omurtag_al_Bulgariei" title="Omurtag al Bulgariei">Omurtag</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Tratatul_de_pace_al_lui_Omurtag">Tratatul de pace al lui Omurtag</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Tratatul de pace al lui Omurtag" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Tratatul de pace al lui Omurtag"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bulgarian_king_Omurtag_sends_delegation_to_Byzantine_emperor_Michael_II_from_the_Chronicle_of_John_Skylitzes.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Bulgarian_king_Omurtag_sends_delegation_to_Byzantine_emperor_Michael_II_from_the_Chronicle_of_John_Skylitzes.jpg/300px-Bulgarian_king_Omurtag_sends_delegation_to_Byzantine_emperor_Michael_II_from_the_Chronicle_of_John_Skylitzes.jpg" decoding="async" width="300" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Bulgarian_king_Omurtag_sends_delegation_to_Byzantine_emperor_Michael_II_from_the_Chronicle_of_John_Skylitzes.jpg/450px-Bulgarian_king_Omurtag_sends_delegation_to_Byzantine_emperor_Michael_II_from_the_Chronicle_of_John_Skylitzes.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Bulgarian_king_Omurtag_sends_delegation_to_Byzantine_emperor_Michael_II_from_the_Chronicle_of_John_Skylitzes.jpg/600px-Bulgarian_king_Omurtag_sends_delegation_to_Byzantine_emperor_Michael_II_from_the_Chronicle_of_John_Skylitzes.jpg 2x" data-file-width="1200" data-file-height="584" /></a><figcaption> Omurtag trimite delegați bizantinilor </figcaption></figure> <p>Domnia lui Omurtag a început cu o invazie a Imperiului Bizantin după respingerea ofertelor bizantine pentru pace. Bulgarii au pătruns până la sud, până la orașul <a href="/wiki/Babaeski" title="Babaeski">Babaeski</a> modern (Bulgarophygon pe atunci), dar acolo au fost învinși de împăratul <a href="/wiki/Leon_al_V-lea_Armeanul" title="Leon al V-lea Armeanul">Leon al V-lea Armeanul</a>, iar Omurtag a scăpat de pe câmpul de luptă mulțumită calului său rapid. Bătălia nu a fost o lovitură decisivă pentru bulgari, cu toate că a avut cu siguranță un efect negativ asupra lor. Posibilitatea unei alianțe anti-bulgărești între bizantini și <a href="/wiki/Franci" title="Franci">franci</a>, necesitatea consolidării autorității bulgare în țările nou cucerite și noile avansări ale triburilor din stepe l-au determinat pe Omurtag să încheie un tratat de pace de 30 de ani cu bizantinii în <a href="/wiki/815" title="815">815</a>, care era parțial înscris pe o coloană care a fost găsită în apropierea satului Selckë, <a href="/wiki/Regiunea_%C8%98umen" title="Regiunea Șumen">regiunea Șumen</a>. Conform acestei inscripții, tratatul a specificat granița în Tracia, problema <a href="/wiki/Slavi" title="Slavi">slavilor</a> care au rămas în Bizanț și schimbul celorlalți <a href="/wiki/Prizonier_de_r%C4%83zboi" title="Prizonier de război">prizonieri de război</a>. Tratatul a fost onorat de ambele părți și a fost reînnoit după aderarea pe tron a noului împărat bizantin <a href="/wiki/Mihail_al_II-lea_Amorianul" title="Mihail al II-lea Amorianul">Mihail al II-lea Amorianul</a> la tron în 820. În 821, <a href="/wiki/Toma_Slavul" title="Toma Slavul">Toma Slavul</a> s-a revoltat împotriva împăratului bizantin și a asediat Constantinopolul, căutând să ocupe singur tronul imperial. Hanul Omurtag a trimis o armată pentru a-l ajuta pe Mihail al II-lea să învingă rebeliunea, atacând rebelii în <a href="/wiki/Toma_Slavul" title="Toma Slavul">bătălia de la Kedouktos</a> (iarna anului 822 sau primăvara anului 823). Cu toate că relatările bizantine raportează că armata lui Toma a fost învinsă, savanții moderni consideră că bătălia a fost o victorie, cu toate că foarte costisitoare, pentru Thomas. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Scurt_război_cu_Theophil"><span id="Scurt_r.C4.83zboi_cu_Theophil"></span>Scurt război cu Theophil</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Scurt război cu Theophil" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Scurt război cu Theophil"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>După expirarea tratatului de pace inițial de 20 de ani cu Imperiul Bizantin în 836, împăratul <a href="/wiki/Theophil" class="mw-redirect" title="Theophil">Theophil</a> a făcut ravagii în regiunile de la frontiera bulgară. Bulgarii au ripostat, iar sub conducerea lui <a href="/w/index.php?title=Isbul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Isbul — pagină inexistentă">Isbul</a>, ministrul lui Malamir, au ajuns la Adrianopol. În acest moment, dacă nu chiar mai devreme, bulgarii au anexat Philippopolis (<a href="/wiki/Plovdiv" title="Plovdiv">Plovdiv</a>) și împrejurimile sale. Câteva inscripții care au supraviețuit din această perioadă fac referire la victoriile bulgărești și altele la continuarea activităților de reconstrucție a orașului Pliska și în apropiere. Războiul s-a încheiat atunci când slavii din vecinătatea <a href="/wiki/Salonic" title="Salonic">Tesalonicului</a> s-au revoltat împotriva Imperiului Bizantin în <a href="/wiki/837" title="837">837</a>. </p><p>Împăratul Theophil a căutat sprijinul bulgarilor pentru înăbușirea rebeliunii, dar a plănuit simultan ca flota sa să navigheze prin delta <a href="/wiki/Dun%C4%83rea" title="Dunărea">Dunării</a> și să realizeze o evacuare clandestină a unor prizonieri bizantini stabiliți în Bulgaria de dincolo de Dunăre de către Krum și Omurtag. Ca represalii, Isbul a început o campanie de-a lungul coastelor <a href="/wiki/Marea_Egee" title="Marea Egee">Mării Egee</a> din Tracia și Macedonia și a cucerit orașul <a href="/wiki/Filippi" title="Filippi">Filippi</a>, unde mai târziu Theophil a ridicat un monument cu o inscripție care a supraviețuit într-o biserică locală. Campania lui Isbul ar fi putut duce la instaurarea suzeranității bulgare asupra tribului slav Smoljani. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Războaiele_lui_Boris_I"><span id="R.C4.83zboaiele_lui_Boris_I"></span>Războaiele lui Boris I</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Războaiele lui Boris I" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Războaiele lui Boris I"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În ciuda abilităților sale ca diplomat și al rolului său în procesul de creștinare a Bulgariei , <a href="/wiki/Boris_I_al_Bulgariei" title="Boris I al Bulgariei">Boris I</a> nu a fost un conducător foarte bun la război, fiind în diverse momente învins de către <a href="/wiki/Franci" title="Franci">franci</a>, <a href="/wiki/Croa%C8%9Bi" title="Croați">croați</a>, <a href="/wiki/S%C3%A2rbi" title="Sârbi">sârbi</a> și <a href="/wiki/Bizantini" class="mw-redirect" title="Bizantini">bizantini</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Războiul_din_852"><span id="R.C4.83zboiul_din_852"></span>Războiul din 852</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Războiul din 852" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Războiul din 852"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Curând după venirea sa la putere, Boris a lansat în 852 o scurtă campanie împotriva bizantinilor. Nu există detalii despre rezultatul acestui război, cu toate că este posibil să fi câștigat un anumit teritoriu în Macedonia interioară. <sup id="cite_ref-15" class="reference"><a href="#cite_note-15"><span class="cite-bracket">[</span>15<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Războiul_din_855–856"><span id="R.C4.83zboiul_din_855.E2.80.93856"></span>Războiul din 855–856</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Războiul din 855–856" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Războiul din 855–856"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Un alt conflict între bizantini și bulgari a avut loc în anii 855–856. Imperiul a vrut să-și recapete controlul asupra unor zone din Tracia interioară și al porturilor din jurul Golfului <a href="/wiki/Burgas" title="Burgas">Burgas</a>, în <a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Marea Neagră</a>. Forțele bizantine, conduse de <a href="/wiki/Mihail_al_III-lea_Be%C8%9Bivul" title="Mihail al III-lea Bețivul">împărat</a> și de cezarul Bardas, au avut succes în conflict și au recucerit o serie de orașe, Philippopolis, <a href="/w/index.php?title=Develtus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Develtus — pagină inexistentă">Develtus</a>, Anchialus și Mesembria, precum și regiunea de frontieră dintre Sider și Develtus, cunoscută sub numele de <a href="/w/index.php?title=Zagore_(regiune)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zagore (regiune) — pagină inexistentă">Zagora</a>, în nord-estul Traciei.<sup id="cite_ref-16" class="reference"><a href="#cite_note-16"><span class="cite-bracket">[</span>16<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-17" class="reference"><a href="#cite_note-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> La începutul acestei campanii, bulgarii au fost distrași de un război cu francii (sub conducerea lui <a href="/wiki/Ludovic_Germanul" title="Ludovic Germanul">Ludovic Germanul</a>) și cu croații. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Conflictul_militar_legat_de_convertirea_creștină_a_lui_Boris"><span id="Conflictul_militar_legat_de_convertirea_cre.C8.99tin.C4.83_a_lui_Boris"></span>Conflictul militar legat de convertirea creștină a lui Boris</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Conflictul militar legat de convertirea creștină a lui Boris" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Conflictul militar legat de convertirea creștină a lui Boris"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În 863, Boris a luat o decizie de a îmbrățișa creștinismul și a căutat o misiune de creștinare din partea francilor. Bizantinii nu puteau lăsa ca un vecin atât de aproape ca Bulgaria să intre sub controlul religios al francilor. Bizanțul a câștigat recent o victorie majoră asupra arabilor și a fost în stare să strângă o forță militară considerabilă împotriva Bulgariei. O flotă a fost trimisă în Marea Neagră și o armată a fost trimisă să invadeze Bulgaria. Întrucât cea mai mare parte a armatei lui Boris făcea campanii împotriva <a href="/wiki/Moravia_Mare" title="Moravia Mare">Moraviei,</a> în nord-vest, Boris nu a avut de ales decât să cedeze imediat. Boris a renunțat la alianța francă, a permis clerului grec să intre în Bulgaria și, în cele din urmă, a fost <a href="/wiki/Botez" title="Botez">botezat</a>, cu împăratul bizantin <a href="/wiki/Mihail_al_III-lea_Be%C8%9Bivul" title="Mihail al III-lea Bețivul">Mihail al III-lea</a> ca <a href="/wiki/Na%C8%99" title="Naș">naș</a>; Boris și-a luat și numele Mihail la botezul său. Bulgarilor li s-a permis să recupereze regiunea Zagora ca recompensă pentru schimbarea lor de orientare religioasă.<sup id="cite_ref-18" class="reference"><a href="#cite_note-18"><span class="cite-bracket">[</span>18<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Ambițiile_imperiale_ale_lui_Simeon_I"><span id="Ambi.C8.9Biile_imperiale_ale_lui_Simeon_I"></span>Ambițiile imperiale ale lui Simeon I</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Ambițiile imperiale ale lui Simeon I" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Ambițiile imperiale ale lui Simeon I"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Skylitzes_-_Simeon_at_Bulgarophygon_896.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/91/Skylitzes_-_Simeon_at_Bulgarophygon_896.jpg/180px-Skylitzes_-_Simeon_at_Bulgarophygon_896.jpg" decoding="async" width="180" height="229" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/91/Skylitzes_-_Simeon_at_Bulgarophygon_896.jpg/270px-Skylitzes_-_Simeon_at_Bulgarophygon_896.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/91/Skylitzes_-_Simeon_at_Bulgarophygon_896.jpg 2x" data-file-width="300" data-file-height="382" /></a><figcaption> În 896, bulgarii înving forțele bizantine la <a href="/wiki/Babaeski" title="Babaeski">Bulgarophygon</a> </figcaption></figure> <p>Odată cu ascensiunea lui <a href="/wiki/Simeon_I_al_Bulgariei" title="Simeon I al Bulgariei">Simeon I</a> la tron în 893, pacea de lungă durată cu Imperiul Bizantin stabilită de tatăl său urma să se încheie. Un conflict a apărut atunci când împăratul bizantin <a href="/wiki/Leon_al_VI-lea_Filozoful" title="Leon al VI-lea Filozoful">Leo al VI-lea Filozoful</a>, acționând sub presiunea soției sale Zoe Zaoutzaina și a tatălui ei, Stylianos Zaoutzes, a mutat piața de bunuri bulgărești din Constantinopol la <a href="/wiki/Salonic" title="Salonic">Salonic</a>, unde comercianții bulgari erau impozitați foarte mult. Forțat să ia măsuri, în toamna anului 894 Simeon a invadat Imperiul Bizantin din nord, întâlnind puțină opoziție din cauza concentrării majorității forțelor bizantine în estul <a href="/wiki/Anatolia" title="Anatolia">Anatoliei</a> pentru a combate invaziile <a href="/wiki/Arabi" title="Arabi">arabe</a>. Informat despre ofensiva bulgară, Leo al VI-lea a fost surprins și a trimis o armată formată din gardieni și alte unități militare din capitală pentru a-l opri pe Simeon, dar trupele sale au ajuns undeva în <a href="/wiki/Them%C4%83_(Imperiul_Bizantin)" class="mw-redirect" title="Themă (Imperiul Bizantin)">thema Macedoniei</a>. <a href="/wiki/Maghiarii" class="mw-redirect" title="Maghiarii">Maghiarii</a> au reușit să învingă armata lui Simeon de două ori, dar în 896 au fost învinși în bătălia din Bugul de Sud. Războiul s-a încheiat în 896 cu o mare victorie bulgară lângă Bulgarophygon în Tracia de est. Piața a fost adusă înapoi la Constantinopol, iar împăratul bizantin a trebuit să plătească anual tribut Bulgariei. Mai important, cu ajutorul <a href="/wiki/Pecenegi" title="Pecenegi">pecenegilor</a> Simeon a combătut cu succes o invazie <a href="/wiki/Maghiari" title="Maghiari">maghiară</a>, care a fost planificată împreună cu bizantinii. </p> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Battle_of_Anchialos_(917).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/99/Battle_of_Anchialos_%28917%29.svg/250px-Battle_of_Anchialos_%28917%29.svg.png" decoding="async" width="250" height="261" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/99/Battle_of_Anchialos_%28917%29.svg/376px-Battle_of_Anchialos_%28917%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/99/Battle_of_Anchialos_%28917%29.svg/500px-Battle_of_Anchialos_%28917%29.svg.png 2x" data-file-width="649" data-file-height="677" /></a><figcaption> Harta progresului bătăliei de la Achelous sau Anchialos din <a href="/wiki/917" title="917">917</a>. </figcaption></figure> <p>După moartea lui Leo al VI-lea la 11 mai 912 și ajungerea la putere a fiului său minor <a href="/wiki/Constantin_al_VII-lea_Porfirogenet" class="mw-redirect" title="Constantin al VII-lea Porfirogenet">Constantin al VII-lea</a>, sub îndrumarea fratelui lui Leo, <a href="/wiki/Alexandru_(%C3%AEmp%C4%83rat)" title="Alexandru (împărat)">Alexandru</a>, care a expulzat din palat ultima soție a lui Leo și pe mama lui Constantin, Zoe Karbonopsina, Simeon a revendicat titlul imperial și a încercat să ia locul Bizanțului ca cea mai mare putere din regiune, construind un nou imperiu bulgaro-bizantin. <a href="/wiki/Alexandru_(%C3%AEmp%C4%83rat)" title="Alexandru (împărat)">Alexandru</a> a murit la 6 iunie 913, lăsând capitala în anarhie și stăpânirea imperiului în mâinile unui consiliu de regență condus de <a href="/wiki/Patriarhia_Ecumenic%C4%83_de_Constantinopol" title="Patriarhia Ecumenică de Constantinopol">Patriarhul</a> <a href="/w/index.php?title=Nicolae_Mystikos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nicolae Mystikos — pagină inexistentă">Nicolae Mystikos</a>. Acest lucru a oferit conducătorului bulgar o mare oportunitate de a încerca o campanie către capitala bizantină, așa că a atacat în forță la sfârșitul lunii iulie sau august 913, ajungând la Constantinopol fără nicio rezistență serioasă. Negocierile prelungite au dus la plata restanțelor din tributul bizantin, promisiunea că împăratul Constantin al VII-lea se va căsători cu una dintre fiicele lui Simeon și, cel mai important, recunoașterea oficială a lui Simeon ca împărat (<a href="/wiki/%C8%9Aar" title="Țar">țar</a>) al bulgarilor de către Patriarhul Nicolae în Palatul Blachernai. Până la sfârșitul domniei sale, Simeon a folosit titlul de „împărat al bulgarilor și al <a href="/wiki/Roma_Antic%C4%83" title="Roma Antică">romanilor</a>”. </p><p>La scurt timp după ce Simeon a vizitat Constantinopolul, mama lui Constantin, Zoe, s-a întors la palat la insistența tânărului împărat și a trecut imediat la eliminarea regenților. Printr-un complot, ea a reușit să-și asume puterea în februarie 914, practic îndepărtându-l de la guvernare pe Patriarhul Nicolae, acuzându-l de acordarea titlului imperial lui Simeon și respingând căsătoria planificată a fiului ei cu una dintre fiicele lui Simeon. Ca represalii, Simeon a invadat Tracia în vara anului 914 și a asediat și a cucerit Adrianopolul. În 917, o armată bizantină deosebit de puternică condusă de Leon Focas, fiul lui <a href="/wiki/Nicefor_al_II-lea_Focas" title="Nicefor al II-lea Focas">Nicefor al II-lea Focas</a>, a invadat Bulgaria însoțit de marina bizantină sub comanda lui <a href="/wiki/Roman_I_Lecapenos" title="Roman I Lecapenos">Roman I Lecapenos</a>, care a navigat în porturile bulgare din Marea Neagră. În drum spre Mesembria (<a href="/wiki/Neseb%C4%83r" title="Nesebăr">Nesebǎr</a>), unde trebuiau să primească întăriri de la trupele transportate de armată, forțele lui Focas s-au oprit să se odihnească lângă râul Acheloos, nu departe de portul Anchialos (<a href="/wiki/Pomorie" title="Pomorie">Pomorie</a>). Odată informat despre invazie, Simeon s-a grăbit să-i prindă pe bizantini și i-a atacat de pe dealurile din apropiere, în timp ce aceștia se odihneau dezorganizați. În bătălia de la Achelous (sau Anchialus) din 20 august <a href="/wiki/917" title="917">917</a>, una dintre cele mai mari din istoria medievală, bulgarii i-au învins decisiv pe bizantini și i-au ucis pe mulți dintre comandanții lor, deși Phokas a reușit să scape în <a href="/wiki/Mesembria" title="Mesembria">Mesembria</a>. Ca urmare a victoriei, Simeon s-a aliat cu <a href="/wiki/Pecenegi" title="Pecenegi">pecenegii</a> și a început o ofensivă majoră împotriva teritoriilor europene ale bizantinilor. Bulgarii trimiși să urmărească rămășițele armatei bizantine s-au apropiat de Constantinopol și au întâlnit forțele conduse de Leon Focas, care se întorcea în capitală, în satul <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Katasyrtai&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Katasyrtai — pagină inexistentă">Katasyrtai,</a> în imediata apropiere a Constantinopolului.<sup id="cite_ref-19" class="reference"><a href="#cite_note-19"><span class="cite-bracket">[</span>19<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> După o încleștare nocturnă, bizantinii au suferit pierderi grele pe câmpul de luptă. </p><p>Ultimele forțe militare bizantine au fost literalmente distruse și calea spre Constantinopol a fost deschisă, dar sârbii s-au revoltat în vest, iar bulgarii au decis să-și asigure spatele înainte de atacul final asupra capitalei bizantine, ceea ce a dat inamicului timp prețios pentru a se recupera.<sup id="cite_ref-20" class="reference"><a href="#cite_note-20"><span class="cite-bracket">[</span>20<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bulgarians_defeat_the_Byzantines_at_Anchialos.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Bulgarians_defeat_the_Byzantines_at_Anchialos.jpg/275px-Bulgarians_defeat_the_Byzantines_at_Anchialos.jpg" decoding="async" width="275" height="118" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Bulgarians_defeat_the_Byzantines_at_Anchialos.jpg/413px-Bulgarians_defeat_the_Byzantines_at_Anchialos.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Bulgarians_defeat_the_Byzantines_at_Anchialos.jpg/550px-Bulgarians_defeat_the_Byzantines_at_Anchialos.jpg 2x" data-file-width="1568" data-file-height="672" /></a><figcaption> Victoria bulgară de la Anchialos </figcaption></figure> <p>Simeon a urmărit o politică agresivă cu privire la principatele <a href="/wiki/Istoria_Serbiei_Medievale" title="Istoria Serbiei Medievale">sârbe medievale</a> care tindeau să sprijine Bizanțul. Trupele bulgare conduse de Theodore Sigritsa au invadat țara, unde au înfrunta conducătorii locali ca Petar Gojniković și Pavle Branović. Între timp, amiralul Romanos Lekapenos l-a înlocuit pe Zoe ca regent al tânărului Constantin al VII-lea în 919 și a luat titlul de co-împărat în decembrie 920, asumându-și efectiv controlul imperiului. Deoarece nu mai era capabil să urce pe tronul bizantin prin mijloace diplomatice, Simeon înfuriat a trebuit din nou să înceapă un război pentru a-și impune voința. Între 920 și 922, Bulgaria a mărit presiunea asupra Bizanțului, prin campanii în vest prin <a href="/wiki/Tesalia" title="Tesalia">Tesalia</a>, ajungând la Istmul Corintului, iar în est în Tracia, ajungând și traversând <a href="/wiki/Dardanele" title="Dardanele">Dardanelele</a> pentru a asedia orașul <a href="/w/index.php?title=Lampsacus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lampsacus — pagină inexistentă">Lampsacus</a>. Forțele lui Simeon au ajuns înaintea Constantinopolului în 921, când au cerut ca Romanos Lekapenos să-și dea demisia și au capturat Adrianopolul; în 922, aceștia au învins în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Pegae" title="Bătălia de la Pegae">Bătălia de la Pegae</a> de lângă Constantinopol. După luptă, oastea bulgară a ars palatele din Pegae, a jefuit <a href="/wiki/Cornul_de_Aur" class="mw-redirect" title="Cornul de Aur">Cornul de Aur</a> și s-au întors victorioși în Bulgaria.<sup id="cite_ref-21" class="reference"><a href="#cite_note-21"><span class="cite-bracket">[</span>21<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Skylitzes_Simeon_sending_envoys_to_the_Fatimids.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Skylitzes_Simeon_sending_envoys_to_the_Fatimids.jpg/300px-Skylitzes_Simeon_sending_envoys_to_the_Fatimids.jpg" decoding="async" width="300" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Skylitzes_Simeon_sending_envoys_to_the_Fatimids.jpg/450px-Skylitzes_Simeon_sending_envoys_to_the_Fatimids.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Skylitzes_Simeon_sending_envoys_to_the_Fatimids.jpg/600px-Skylitzes_Simeon_sending_envoys_to_the_Fatimids.jpg 2x" data-file-width="1550" data-file-height="850" /></a><figcaption> Simeon trimite soli conducătorului <a href="/wiki/Califatul_Fatimid" title="Califatul Fatimid">Califatului Fatimid</a> Ubayd Allah. </figcaption></figure> <p>Disperat să cucerească Constantinopolul, Simeon a planificat o campanie de anvergură în 924 și a trimis soli califului <a href="/wiki/Islamul_%C8%99iit" title="Islamul șiit">șiit</a> <a href="/wiki/Califatul_Fatimid" title="Califatul Fatimid">fatimid</a> Ubayd Allah al-Mahdi Billah, care avea o armată puternică, de care avea nevoie Simeon. Ubayd Allah a fost de acord și și-a trimis propriii reprezentanți înapoi cu bulgarii pentru a aranja alianța. Însă, trimișii săi au fost prinși de bizantini la <a href="/wiki/Calabria" title="Calabria">Calabria</a>. Romanos a oferit pace Egiptului <a href="/wiki/Califatul_Fatimid" title="Califatul Fatimid">Fatimid</a>, alături de daruri generoase și a ruinat alianța nou formată cu <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a>. </p><p>În 924, Simeon a trimis o armată condusă de <a href="/w/index.php?title=%C4%8Caslav_al_Serbiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Časlav al Serbiei — pagină inexistentă">Časlav Klonimirović</a> să-l învingă pe un fost aliat al său, <a href="/w/index.php?title=Zaharije_Pribisavljevi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zaharije Pribisavljević — pagină inexistentă">Zaharije Pribisavljević</a>. A avut succes, întrucât Zaharije a fugit în Croația. În vara aceluiași an, Simeon a ajuns la Constantinopol și a cerut să-l vadă pe patriarh și pe împărat. El a conversat cu Romanos în <a href="/wiki/Cornul_de_Aur" class="mw-redirect" title="Cornul de Aur">Cornul de Aur</a> la 9 septembrie 924 și a aranjat un armistițiu, potrivit căruia Bizanțul va plăti Bulgariei o taxă anuală, dar va da primi înapoi unele orașe de pe coasta Mării Negre. În 926, trupele lui Simeon au invadat Croația, la vremea respectivă un aliat bizantin, dar au fost <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_croat%C4%83_%E2%80%93_bulgar%C4%83_din_926&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia croată – bulgară din 926 — pagină inexistentă">învinși sever</a> de armata <a href="/wiki/Tomislav_al_Croa%C8%9Biei" title="Tomislav al Croației">regelui Tomislav</a> în bătălia din munții bosniaci. O pace a fost mediată de legatul papal Madalbert între Simeon și Tomislav. Cu toate că armata pe care a trimis-o în Croația a fost distrusă, Simeon a păstrat suficiente forțe militare pentru a începe o nouă agresiune împotriva bizantinilor.<sup id="cite_ref-22" class="reference"><a href="#cite_note-22"><span class="cite-bracket">[</span>22<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-23" class="reference"><a href="#cite_note-23"><span class="cite-bracket">[</span>23<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>După 14 ani de război, Simeon a fost în cele din urmă prea frustrat datorită proiectelor sale eșuate de a ajunge pe tronul bizantin. În anul următor distrugerii armatei sale în Croația, în timp ce plănuia un alt atac asupra bizantinilor, el a murit în urma unui <a href="/wiki/Atac_de_cord" class="mw-redirect" title="Atac de cord">atac de cord</a> în palatul său din <a href="/wiki/Preslav" class="mw-redirect" title="Preslav">Preslav</a>, la 27 mai 927.<sup id="cite_ref-24" class="reference"><a href="#cite_note-24"><span class="cite-bracket">[</span>24<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Relațiile_lui_Petru_cu_bizantinii"><span id="Rela.C8.9Biile_lui_Petru_cu_bizantinii"></span>Relațiile lui Petru cu bizantinii</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Relațiile lui Petru cu bizantinii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Relațiile lui Petru cu bizantinii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>La scurt timp după încoronare, fiul lui Simeon, <a href="/wiki/Petru_I_al_Bulgariei" title="Petru I al Bulgariei">Petru I al Bulgariei</a>, a reînceput războiul și a atacat Tracia bizantină. În urma acestei demonstrații de forță, Petru I a trimis o misiune diplomatică la Constantinopol, în căutarea păcii. O pace a fost stabilită cu frontierele restaurate la cele definite în tratatele din 897 și 904. Cuceririle lui Simeon în Tracia au fost cedate Imperiului Bizantin, care în schimb a recunoscut controlul bulgar asupra Macedoniei interioare. Petru a cerut și a primit, de asemenea, o mireasă bizantină, pe Maria Lecapena, nepoata lui <a href="/wiki/Roman_I_Lecapenos" title="Roman I Lecapenos">Roman I Lecapenos</a>, un tribut anual și recunoașterea titlului său de țar și al statutului autocefal al bisericii bulgare. Această pace a durat până în 966.<sup id="cite_ref-25" class="reference"><a href="#cite_note-25"><span class="cite-bracket">[</span>25<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> După ce Maria Lecapena, împărăteasa lui Petru a murit la mijlocul anilor 960, împăratul bizantin <a href="/wiki/Nicefor_al_II-lea_Focas" title="Nicefor al II-lea Focas">Nicefor al II-lea Focas</a> a refuzat să plătească Bulgariei tributul anual în 966, plângându-se de alianța bulgară cu maghiarii și a întreprins o demonstrație de forță la frontiera cu Bulgaria. Nicefor al II-lea nu a lansat un atac direct împotriva Bulgariei, în schimb a trimis un sol prințului <a href="/wiki/Kiev" title="Kiev">kievean</a> <a href="/wiki/Sviatoslav_I_al_Kievului" class="mw-redirect" title="Sviatoslav I al Kievului">Sviatoslav Igorevici</a> pentru a aranja un atac al <a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rusiei Kievene</a> împotriva Bulgariei, care să fie lansat dinspre nord. Sviatoslav a început cu ușurință o campanie cu o forță uriașă și i-a împins pe bulgari spre Dunăre și a cucerit în 80 de cetăți bulgărești în anul <a href="/wiki/968" title="968">968</a>. Uimit de succesul aliatului său și suspectând care ar fi de fapt intențiile sale reale, împăratul Nicefor al II-lea s-a grăbit acum să facă pace cu Bulgaria și a aranjat căsătoriile împăraților minori, <a href="/wiki/Vasile_al_II-lea" title="Vasile al II-lea">Vasile al II-lea</a> și <a href="/wiki/Constantin_al_VIII-lea_Porfirogenet" class="mw-redirect" title="Constantin al VIII-lea Porfirogenet">Constantin al VIII-lea</a>, cu două prințese bulgare. Doi dintre fiii lui Petru au fost trimiși la Constantinopol în calitate de negociatori și ostatici onorifici. Între timp, Petru a reușit să asigure retragerea forțelor kievene prin provocarea aliaților tradiționali ai Bulgariei, pecenegii, de a ataca Kievul însuși. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Invazia_lui_Sviatoslav_și_cucerirea_bizantină_a_Bulgariei"><span id="Invazia_lui_Sviatoslav_.C8.99i_cucerirea_bizantin.C4.83_a_Bulgariei"></span>Invazia lui Sviatoslav și cucerirea bizantină a Bulgariei</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Invazia lui Sviatoslav și cucerirea bizantină a Bulgariei" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Invazia lui Sviatoslav și cucerirea bizantină a Bulgariei"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:The_Chronicle_of_Ioannis_Skylitzis_Preslav_Attacked.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/The_Chronicle_of_Ioannis_Skylitzis_Preslav_Attacked.jpg/300px-The_Chronicle_of_Ioannis_Skylitzis_Preslav_Attacked.jpg" decoding="async" width="300" height="173" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/The_Chronicle_of_Ioannis_Skylitzis_Preslav_Attacked.jpg/450px-The_Chronicle_of_Ioannis_Skylitzis_Preslav_Attacked.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/The_Chronicle_of_Ioannis_Skylitzis_Preslav_Attacked.jpg/600px-The_Chronicle_of_Ioannis_Skylitzis_Preslav_Attacked.jpg 2x" data-file-width="3980" data-file-height="2301" /></a><figcaption> Bizantinii jefuiesc capitala bulgară <a href="/wiki/Veliki_Preslav" title="Veliki Preslav">Preslav</a> </figcaption></figure> <p>În 968, <a href="/wiki/Boris_al_II-lea_al_Bulgariei" title="Boris al II-lea al Bulgariei">Boris al II-lea</a>, viitorul împărat al Bulgariei, a mers din nou la Constantinopol pentru a negocia o tranzacție de pace cu împăratul <a href="/wiki/Nicefor_al_II-lea_Focas" title="Nicefor al II-lea Focas">Nicefor al II-lea Focas</a> și, aparent, ca ostatic onorific. Acest aranjament urma să pună capăt conflictului dintre Bulgaria și Bizanț, care acum își vor uni forțele împotriva prințului Sviatoslav I de la Kiev, pe care împăratul bizantin îl asmuțise inițial împotriva bulgarilor. În 969, o nouă invazie kieveană a învins bulgarii din nou, iar Petru I a abdicat pentru a deveni călugăr. În circumstanțe care nu sunt deloc clare, lui Boris al II-lea i-a fost permis să se întoarcă în Bulgaria și să se așeze pe tronul tatălui său. </p><p>Boris al II-lea nu a reușit să oprească avansul trupelor kievene și a fost nevoit să-l accepte pe Sviatoslav al Kievului ca aliat și stăpân, întorcându-se împotriva bizantinilor. O campanie kieveană în Tracia bizantină a fost învinsă la Arcadiopolis în 970, iar noul împărat bizantin <a href="/wiki/Ioan_I_Tzimiskes" title="Ioan I Tzimiskes">Ioan I Tzimiskes</a> a înaintat spre nord. Nereușind să asigure apărarea trecătorilor din Balcani, Sviatoslav le-a permis bizantinilor să pătrundă în Moesia și să asedieze capitala bulgară Preslav. Cu toate că bulgarii și rușii și-au unit forțele în apărarea orașului, bizantinii au reușit să dea foc clădirilor și acoperișurilor din lemn cu proiectile incendiare și au cucerit fortăreața. Boris al II-lea a ajuns acum un captiv al lui <a href="/wiki/Ioan_I_Tzimiskes" title="Ioan I Tzimiskes">Ioan I Tzimiskes</a>, care a continuat să-i urmărească pe ruși, au asediat pe Sviatoslav în Drăstăr (<a href="/wiki/Silistra" title="Silistra">Silistra</a>), în timp ce a pretins că acționează ca aliat și protector al lui Boris și tratând monarhul bulgar cu respectul cuvenit. După ce Sviatoslav a fost de acord cu condițiile bizantinilor și a plecat spre Kiev, împăratul bizantin s-a întors la Constantinopol în triumf. Departe de a elibera Bulgaria, așa cum a pretins, Ioan l-a adus pe Boris al II-lea împreună cu familia sa, cu tot tezaurul imperial bulgar, în 971. Într-o ceremonie publică de la Constantinopol, Boris al II-lea a cedat ritual însemnele sale imperiale și i s-a acordat drept compensație titlul de <i><a href="/w/index.php?title=Magistros&action=edit&redlink=1" class="new" title="Magistros — pagină inexistentă">magistros</a></i> bizantin. Ținuturile bulgare din Tracia și Moesia inferioară au devenit acum parte a Imperiului Bizantin și au fost puse sub conducerea unor guvernatori bizantini. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Țarul_Samuil_și_cucerirea_Bulgariei_de_Vasile_al_II-lea"><span id=".C8.9Aarul_Samuil_.C8.99i_cucerirea_Bulgariei_de_Vasile_al_II-lea"></span>Țarul Samuil și cucerirea Bulgariei de Vasile al II-lea</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Țarul Samuil și cucerirea Bulgariei de Vasile al II-lea" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Țarul Samuil și cucerirea Bulgariei de Vasile al II-lea"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Victory_of_the_Byzantines_over_the_Bulgarians_from_John_Skylitzes.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/Victory_of_the_Byzantines_over_the_Bulgarians_from_John_Skylitzes.jpg/300px-Victory_of_the_Byzantines_over_the_Bulgarians_from_John_Skylitzes.jpg" decoding="async" width="300" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/Victory_of_the_Byzantines_over_the_Bulgarians_from_John_Skylitzes.jpg/450px-Victory_of_the_Byzantines_over_the_Bulgarians_from_John_Skylitzes.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/Victory_of_the_Byzantines_over_the_Bulgarians_from_John_Skylitzes.jpg/600px-Victory_of_the_Byzantines_over_the_Bulgarians_from_John_Skylitzes.jpg 2x" data-file-width="1360" data-file-height="746" /></a><figcaption> Victoria bizantinilor asupra bulgarilor, de la sfârșitul secolului al XI-lea. <a href="/wiki/Skylitzes_de_la_Madrid" title="Skylitzes de la Madrid">Skylitzes de la Madrid</a> . </figcaption></figure> <p>Cu toate că ceremonia din 971 a fost gândită ca o încheiere simbolică a existenței imperiului bulgar, bizantinii nu au putut să preia controlul asupra provinciilor vestice din Bulgaria. Acestea au rămas sub stăpânirea propriilor guvernatori, în special o familie nobilă condusă de patru frați numiți <a href="/wiki/Comitopuli" title="Comitopuli">Comitopuli</a> (adică „fiii contelui”), numiți David, Moise, Aron și <a href="/wiki/Samuil_al_Bulgariei" title="Samuil al Bulgariei">Samuil</a>. Acest lucru a fost văzut ca o „revoltă” de către împăratul bizantin, dar se pare că aceștia se considerau ca un fel de regență pentru captivul Boris al II-lea. În timp au început să atace teritoriile vecine de sub stăpânire bizantină, astfel că guvernul bizantin a recurs la o stratagemă menită să compromită conducerea acestei „revolte”. Astfel i s-a permis lui Boris al II-lea și fratelui său Roman să scape din captivitatea lor onorifică de la curtea bizantină, în speranța că sosirea lor în Bulgaria ar provoca o diviziune între <a href="/wiki/Comitopuli" title="Comitopuli">Comitopuli</a> și ceilalți conducători bulgari. În timp ce frații au intrat în regiunea aflată sub control bulgar în 977, Boris al II-lea a coborât de pe cal și a mers înaintea fratelui său. Confundat cu un nobil bizantin datorită ținutelor sale, Boris a fost împușcat în piept de o patrulă de frontieră. Roman a reușit să le spună cine este celorlalți paznici și a fost acceptat în mod corespunzător ca împărat. Cu toate acestea, întrucât era <a href="/wiki/Eunuc" title="Eunuc">eunuc</a>, deoarece bizantinii l-au castrat, astfel încât să nu poată avea niciun moștenitor, nu a putut să-și asume tronul. În schimb, cel mai tânăr dintre frații Cometopuli, Samuil, a ajuns să-i conducă pe bulgari și a rezistat în fața bizantinilor. </p> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ambush_and_death_of_Gregorios_Taronites_by_the_Bulgarians.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bf/Ambush_and_death_of_Gregorios_Taronites_by_the_Bulgarians.jpg/280px-Ambush_and_death_of_Gregorios_Taronites_by_the_Bulgarians.jpg" decoding="async" width="280" height="107" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bf/Ambush_and_death_of_Gregorios_Taronites_by_the_Bulgarians.jpg/420px-Ambush_and_death_of_Gregorios_Taronites_by_the_Bulgarians.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bf/Ambush_and_death_of_Gregorios_Taronites_by_the_Bulgarians.jpg/560px-Ambush_and_death_of_Gregorios_Taronites_by_the_Bulgarians.jpg 2x" data-file-width="5500" data-file-height="2108" /></a><figcaption> Armata bulgară cucerind <a href="/wiki/Edessa,_Grecia" title="Edessa, Grecia">Edessa</a> și îi ucide guvernatorul </figcaption></figure> <p>Cu toate că în cele din urmă bizantinii au reușit să cucerească toată Bulgaria, Samuil a rezistat în fața lui <a href="/wiki/Vasile_al_II-lea" title="Vasile al II-lea">Vasile al II-lea</a> timp de zeci de ani și este singurul om care l-a învins vreodată în luptă, în 986, atunci când Samuil a învins armata lui Vasile al II-lea în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Por%C8%9Bile_lui_Traian" title="Bătălia de la Porțile lui Traian">Bătălia de la Porțile lui Traian</a> și împăratul (abia supraviețuind înfrângerii grele) s-a îndreptat curând spre est pentru noi cuceriri. Victoria lui Samuil l-a determinat pe <a href="/wiki/Papa_Grigore_al_V-lea" title="Papa Grigore al V-lea">Papa Grigore al V-lea</a> să-l recunoască drept țar și el a fost încoronat la <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a> în <a href="/wiki/997" title="997">997</a>. În <a href="/wiki/1002" title="1002">1002</a>, a izbucnit un război complet. În acest moment, armata lui Vasile al II-lea era mult mai puternică, iar împăratul era hotărât să cucerească Bulgaria o dată pentru totdeauna. El a desfășurat o mare parte a armatei imperiale, experimentată în luptă ca urmare a campaniilor estice împotriva <a href="/wiki/Arabi" title="Arabi">arabilor</a>, iar Samuil a fost nevoit să se retragă în inima țării sale. Totuși, hărțuind puternica armată bizantină, Samuil a sperat să-l facă pe Vasile al II-lea să ceară pace. Zeci de ani, tactica sa a menținut independența bulgară și chiar l-a ținut departe pe Vasile de principalele orașe bulgare, inclusiv de capitala <a href="/wiki/Ohrida" title="Ohrida">Ohrida</a>. </p><p>Totuși, la 29 iulie 1014, la Kleidion (sau <a href="/w/index.php?title=Belasica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Belasica — pagină inexistentă">Belasica</a>) (actuala <a href="/wiki/Regiunea_Blagoevgrad" title="Regiunea Blagoevgrad">provincie Blagoevgrad</a>), Vasile al II-lea a reușit să încolțească armata principală bulgară și să forțeze o luptă în timp ce Samuil era plecat. El a obținut o victorie zdrobitoare și, potrivit unei legende ulterioare,<sup id="cite_ref-CHolmes_26-0" class="reference"><a href="#cite_note-CHolmes-26"><span class="cite-bracket">[</span>26<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> el a orbit 14.000 de prizonieri, lăsând un om la fiecare sută să vadă cu un singur ochi, pentru a-și conduce tovarășii acasă. Potrivit legendei, vederea acestei atrocități a fost prea mult chiar și pentru Samuil, care s-a învinovățit de înfrângere și a murit trei luni mai târziu, la 6 octombrie. Această legendă este o invenție ulterioară, care a dat naștere poreclei prin care Vasile al II-lea a fost cunoscut încă din <a href="/wiki/Secolul_al_XII-lea" title="Secolul al XII-lea">secolul al XII-lea</a> ca Bulgaroctonul, „ucigașul de bulgari”. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Ivan_Vladislav">Ivan Vladislav</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Ivan Vladislav" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Ivan Vladislav"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Împăratul bulgar Ivan Vladislav a refăcut fortificațiile de la <a href="/wiki/Bitola" title="Bitola">Bitola</a> în 1015 și a supraviețuit unui complot de asasinat întreprins de agenții bizantini. Cu toate că bizantinii au ocupat și jefuit <a href="/wiki/Ohrida" title="Ohrida">Ohrida</a>, nu au reușit să cucerească <a href="/wiki/Pernik" title="Pernik">Pernik</a> și au aflat vești tulburătoare că Ivan Vladislav ar încerca să-i determine pe pecenegi să-i vină în ajutor, urmând practica generală a predecesorilor săi. </p><p>În timp ce armatele bizantine au pătruns adânc în Bulgaria în 1016, Ivan Vladislav a reușit să-și adune forțele și a început un asediu al orașului <a href="/wiki/Durr%C3%ABs" title="Durrës">Dyrrachium</a> (<a href="/wiki/Durr%C3%ABs" title="Durrës">Durazzo</a>) în iarna anului 1018. În timpul unei bătălii în fața orașului, Ivan Vladislav a fost ucis. După moartea sa, o mare parte din nobilimea și curtea bulgară, inclusiv văduva sa Maria și fiii săi, au jurat supunere lui Vasile al II-lea în schimbul garanțiilor pentru păstrarea vieții, statutului și proprietăților lor. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Petru_al_II-lea">Petru al II-lea</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Petru al II-lea" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Petru al II-lea"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:PetarDelyanIsProclaimedTsarOfBulgaria.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/PetarDelyanIsProclaimedTsarOfBulgaria.jpg/220px-PetarDelyanIsProclaimedTsarOfBulgaria.jpg" decoding="async" width="220" height="198" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/PetarDelyanIsProclaimedTsarOfBulgaria.jpg/330px-PetarDelyanIsProclaimedTsarOfBulgaria.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/PetarDelyanIsProclaimedTsarOfBulgaria.jpg/440px-PetarDelyanIsProclaimedTsarOfBulgaria.jpg 2x" data-file-width="665" data-file-height="598" /></a><figcaption> Bulgarii îl proclamă pe Petru Delian împărat </figcaption></figure> <p>Recent proclamatul împărat bulgar <a href="/wiki/Petru_al_II-lea_Delian" class="mw-redirect" title="Petru al II-lea Delian">Petru al II-lea Delian</a> a condus mai târziu o mare revoltă împotriva bizantinilor. Petru al II-lea Delian a cucerit <a href="/wiki/Ni%C5%A1" title="Niš">Niš</a> și <a href="/wiki/Skopje" title="Skopje">Skopje</a>, mai întâi s-a aliat apoi a eliminat un alt potențial conducător bulgar în persoana nobilului bulgar Tihomir, care a condus o rebeliune în regiunea <a href="/wiki/Durazzo" class="mw-redirect" title="Durazzo">Durazzo</a>. După aceea, Petru al II-lea a poruncit ca trupele să pornească în <a href="/wiki/Mar%C8%99" class="mw-redirect mw-disambig" title="Marș">marș</a> către Tesalonic, unde se afla împăratul bizantin <a href="/wiki/Mihail_al_IV-lea_Paflagonianul" title="Mihail al IV-lea Paflagonianul">Mihail al IV-lea Paflagonianul</a>. Mihail al IV-lea a fugit, lăsându-și vistieria unui anume Mihail Ivac, probabil un fiu al lui Ivac, general în timpul lui <a href="/wiki/Samuil_al_Bulgariei" title="Samuil al Bulgariei">Samuil al Bulgariei</a>, care a predat imediat cea mai mare parte a tezaurului lui Petru aflat în afara orașului. Tesalonic a rămas în mâinile bizantine, dar Macedonia, Durazzo și unele părți din nordul Greciei au fost cucerite de forțele lui Petru al II-lea Delian. Acest lucru a inspirat alte revolte ale slavilor împotriva stăpânirii bizantine în regiunea <a href="/wiki/Epirus_(regiune)" title="Epirus (regiune)">Epirus</a> și <a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a>. </p><p>Succesele lui Petru al II-lea Delian s-au încheiat odată cu intervenția vărului său Alusian (sau Alussianus), al cărui tată, Ivan Vladislav, l-a ucis în 1015 pe tatăl lui Petru, Gavril Radomir al Bulgariei. Alusian s-a alăturat lui Petru al II-lea aparent ca un dezertor de la curtea bizantină, unde ar fi căzut în dizgrație, și a fost întâmpinat de Petru al II-lea, care i-a dat o armată pentru a ataca Salonicul. Cele două armate bulgare au preluat Salonicul și <a href="/wiki/Mihail_al_IV-lea_Paflagonianul" title="Mihail al IV-lea Paflagonianul">Mihail al IV-lea Paflagonianul</a> a trebuit să fugă, lăsând bulgarilor o cantitate mare de pradă. Bizantinii au preluat ulterior orașul și Alusian abia a reușit să scape spre <a href="/wiki/Ostrovo" class="mw-redirect" title="Ostrovo">Ostrovo</a>.<sup id="cite_ref-27" class="reference"><a href="#cite_note-27"><span class="cite-bracket">[</span>27<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Într-o noapte în 1041, în timpul cinei, Alusian a profitat de beția lui Petru al II-lea și i-a tăiat nasul și l-a orbit cu un cuțit de bucătărie. Întrucât Alusian era din sângele lui Samuil, el a fost proclamat repede în locul lui Petru al II-lea de către trupele sale, dar în continuare a conspirat în favoarea bizantinilor. Când trupele bulgare și bizantine s-au pregătit pentru luptă, Alusian a părăsit trupele și s-a îndreptat spre Constantinopol, unde bunurile și pământurile sale i-au fost restaurate, iar el a fost răsplătit cu înaltul rang de <i>magistros</i>. </p><p>Între timp, cu toate că era orb, Petru al II-lea Delian a reluat comanda forțelor bulgare, dar împăratul bizantin Mihail al IV-lea a decis să profite de situație și a înaintat împotriva sa. Într-o luptă lângă lacul Ostrovo (lacul Vegoritida), în 1041, Garda Varegiană condusă de <a href="/wiki/Harald_al_III-lea_al_Norvegiei" title="Harald al III-lea al Norvegiei">Harald al III-lea</a> a învins trupele bulgare, iar Petru al II-lea Delian a fost capturat și dus la Constantinopol, unde a fost probabil executat în 1041.<sup id="cite_ref-28" class="reference"><a href="#cite_note-28"><span class="cite-bracket">[</span>28<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Petru_al_III-lea">Petru al III-lea</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Petru al III-lea" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Petru al III-lea"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Trupele noului încoronat <a href="/wiki/Constantin_Bodin" title="Constantin Bodin">Petru al III-lea (</a><a href="/wiki/Constantin_Bodin" title="Constantin Bodin">Constantin Bodin</a>) au cucerit <a href="/wiki/Ni%C5%A1" title="Niš">Niš</a> și <a href="/wiki/Ohrida" title="Ohrida">Ohrida</a>, dar au suferit o înfrângere severă la <a href="/wiki/Kastoria" title="Kastoria">Kastoria</a>. Contraatacul bizantin a dus la cucerirea orașului Skopje cu ajutorul lui <a href="/w/index.php?title=Georgi_Voiteh&action=edit&redlink=1" class="new" title="Georgi Voiteh — pagină inexistentă">Georgi Voiteh</a>, care l-a trădat mai întâi pe Petru al III-lea și apoi a încercat să-i trădeze pe bizantini, dar în zadar. Într-o altă luptă, Petru al III-lea a fost luat în captivitate de bizantini și trimis, împreună cu Georgi Voiteh, ca prizonieri la Constantinopol. Voiteh a murit pe drum, în timp ce Petru al III-lea a fost aruncat în închisoare mai întâi la Constantinopol și apoi în <a href="/wiki/Antiohia" title="Antiohia">Antiohia</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Teodor_și_al_Doilea_Țarat_Bulgar"><span id="Teodor_.C8.99i_al_Doilea_.C8.9Aarat_Bulgar"></span>Teodor și al Doilea Țarat Bulgar</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Teodor și al Doilea Țarat Bulgar" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Teodor și al Doilea Țarat Bulgar"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În 1185, Teodor (<a href="/wiki/Petru_al_IV-lea_al_Bulgariei" title="Petru al IV-lea al Bulgariei">Petru al IV-lea</a>) și fratele său mai mic, <a href="/wiki/Ioan_Asan_I" title="Ioan Asan I">Ioan Asan I</a>, au venit în fața împăratului bizantin <a href="/wiki/Isaac_al_II-lea_Angelos" title="Isaac al II-lea Angelos">Isaac al II-lea Angelos</a> la Kypsella pentru a solicita <i><a href="/wiki/Pronoia" title="Pronoia">pronoia</a></i>, datorită funcțiilor militare locale dar și datorită contribuției la luptele lui Isaac al II-lea împotriva <a href="/wiki/Normanzi" title="Normanzi">normanzilor</a> și a altor dușmani. Ei cereau pământ și dreptul de a exploata resursele locale și de a fi scutiți de unele impozite ca urmare a participării la războaie. Cererea lor, destul de minoră, a fost respinsă, iar Ioan Asan se pare că a fost pălmuit de Isaac al II-lea. Frații insultați s-au întors acasă în Moesia și, profitând de nemulțumirea cauzată de impozitarea grea impusă de împăratul bizantin pentru a-și finanța campaniile împotriva lui <a href="/wiki/Guillaume_al_II-lea_al_Siciliei" class="mw-redirect" title="Guillaume al II-lea al Siciliei">Guillaume al II-lea al Siciliei</a> și pentru a sărbători căsătoria sa cu Margareta a Ungariei, au început o <a href="/wiki/Revolta_lui_Asan_%C8%99i_Petru" title="Revolta lui Asan și Petru">revoltă</a> împotriva stăpânirii bizantine. </p><p>Rebeliunea nu a reușit să atragă imediat capitala istorică a Bulgariei, Preslav, dar a înființat o nouă capitală la <a href="/wiki/Veliko_T%C4%83rnovo" title="Veliko Tărnovo">Tărnovo</a>, probabil centru al revoltei. În 1186 rebelii au suferit o înfrângere, dar Isaac al II-lea Angelos nu a reușit să se folosească de victoria obținută și s-a întors la Constantinopol. Cu ajutorul populației, mai ales a <a href="/wiki/Cumani" title="Cumani">cumanilor</a> din nordul Dunării, Petru și Ioan Asan și-au recuperat pozițiile și au atacat în Tracia. Când Isaac al II-lea Angelos a pătruns din nou în Moesia în 1187, nu a mai reușit să cucerească nici Tărnovo, nici <a href="/wiki/Loveci" title="Loveci">Loveč</a>, și a semnat un tratat prin care recunoștea efectiv cel de-<a href="/wiki/Al_Doilea_%C8%9Aarat_Bulgar" class="mw-redirect" title="Al Doilea Țarat Bulgar">al Doilea Țarat Bulgar</a> (numit și <a href="/wiki/%C8%9Aaratul_Vlaho-Bulgar" title="Țaratul Vlaho-Bulgar">Țaratul Vlaho-Bulgar</a>), dar niciuna dintre părți nu a avut vreo intenție de a păstra pacea. Când a <a href="/wiki/Cruciada_a_treia" title="Cruciada a treia">treia cruciadă</a> condusă de <a href="/wiki/Frederic_I_al_Sf%C3%A2ntului_Imperiu_Roman" title="Frederic I al Sfântului Imperiu Roman">Frederic I al Sfântului Imperiu Roman</a>, a înaintat spre Constantinopol, reprezentanții lui Petru și Ioan Asan s-au apropiat de acesta cu oferte de ajutor militar împotriva împăratului ostil Isaac al II-lea Angelos pentru a lupta contra trupelor acestuia de la <a href="/wiki/Ni%C5%A1" title="Niš">Niș</a> și de la <a href="/wiki/Edirne" title="Edirne">Adrianopol</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Represalii_eșuate_ale_lui_Isaac_al_II-lea_Angelos"><span id="Represalii_e.C8.99uate_ale_lui_Isaac_al_II-lea_Angelos"></span>Represalii eșuate ale lui Isaac al II-lea Angelos</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Represalii eșuate ale lui Isaac al II-lea Angelos" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Represalii eșuate ale lui Isaac al II-lea Angelos"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>După trecerea celei de-a treia cruciade, Isaac al II-lea Angelos a decis să se ocupe de bulgari în mod decisiv. Expediția a fost planificată la scară largă și a ajuns la Tărnovo înainte de a-l asedia pentru o perioadă îndelungată. Până în acest moment, Petru al IV-lea l-a încoronat pe Ioan Asan I co-împărat în 1189 și, fără să abdice, s-a retras la Preslav. Având sarcina apărării orașului Tărnovo, Ioan Asan l-a făcut pe împăratul bizantin să se retragă în grabă, răspândind zvonuri despre sosirea unei mari armate de cumani în apărarea orașului asediat. Armata bizantină în retragere a căzut într-o ambuscadă a lui Ioan Asan I în trecătorile din Balcani, la <a href="/wiki/Treavna" title="Treavna">Treavna</a> și Isaac al II-lea abia a scăpat cu viața în 1190. </p><p>Succesul i-a impulsionat pe bulgari, care au cucerit zonele <a href="/wiki/Srede%C8%9B" title="Sredeț">Sredec</a> (Sofia) și Niš în 1191, <a href="/wiki/Belgrad" title="Belgrad">Belgradul</a> în 1195, <a href="/wiki/Melnik,_Bulgaria" title="Melnik, Bulgaria">Melnik</a> și Prosek în 1196, în timp ce unele raiduri au ajuns în sud la <a href="/wiki/Serres" title="Serres">Serres</a> . Când împăratul bulgar <a href="/wiki/Ioan_Asan_I" title="Ioan Asan I">Ioan Asan I</a> a fost ucis, succesorul său <a href="/wiki/Ioni%C8%9B%C4%83_Caloian" title="Ioniță Caloian">Ioniță Caloian</a> a continuat o politică agresivă împotriva Imperiului Bizantin, făcând o alianță cu <a href="/wiki/Ivanko" title="Ivanko">Ivanko</a>, ucigașul lui Ioan Asan I, care intrase în serviciul bizantin în 1196 și devenise guvernator al <a href="/wiki/Plovdiv" title="Plovdiv">Filipopolisului</a> (Plovdiv). Un alt aliat al lui Ioniță Caloian a fost <a href="/wiki/Dobromir_Chrysus" title="Dobromir Chrysus">Dobromir Hriz</a> (<i>Chrysus</i> , care a guvernat zona <a href="/wiki/Strumi%C8%9Ba" title="Strumița">Strumica</a>. Coaliția a fost rapid dizolvată, deoarece bizantinii i-au învins atât pe Ivanko, cât și pe Dobromir Hriz. Cu toate acestea, Caloian a cucerit Konstanteia (<a href="/wiki/Simeonovgrad" title="Simeonovgrad">Simeonovgrad</a>) în Tracia și <a href="/wiki/Varna" title="Varna">Varna</a> de la Imperiul Bizantin în 1201 și cea mai mare parte a Macedoniei Slave în 1202. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Imperiul_Latin">Imperiul Latin</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Imperiul Latin" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Imperiul Latin"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:LatinEmpire.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8b/LatinEmpire.png/220px-LatinEmpire.png" decoding="async" width="220" height="109" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8b/LatinEmpire.png/330px-LatinEmpire.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8b/LatinEmpire.png/440px-LatinEmpire.png 2x" data-file-width="1715" data-file-height="848" /></a><figcaption>Țaratul Vlaho-Bulgar, Imperiul Latin și Imperiul de la Niceea</figcaption></figure> <p>Războiul dintre bulgari și bizantini a fost oprit în 1204, când forțele catolice ale celei de-a <a href="/wiki/Cruciada_a_patra" title="Cruciada a patra">patra cruciade</a> au cucerit și au jefuit Constantinopolul și au creat <a href="/wiki/Imperiul_Latin_de_Constantinopol" title="Imperiul Latin de Constantinopol">Imperiul Latin</a>, alegându-l ca împărat pe <a href="/wiki/Balduin_I_de_Constantinopol" title="Balduin I de Constantinopol">Balduin I</a> al Flandrei. Deși Caloian le-a oferit cruciaților o alianță împotriva Imperiului Bizantin, oferta sa a fost refuzată și Imperiul Latin și-a exprimat intenția de a cuceri toate țările fostului Imperiu Bizantin, inclusiv teritoriile guvernate de Caloian. Conflictul iminent a fost precipitat de aristocrația bizantină din Tracia, care s-a revoltat împotriva stăpânirii latine în 1205 și a solicitat ajutorul lui Caloian, oferindu-i supunerea sa.<sup id="cite_ref-29" class="reference"><a href="#cite_note-29"><span class="cite-bracket">[</span>29<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Războaiele_latine"><span id="R.C4.83zboaiele_latine"></span>Războaiele latine</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=25" title="Modifică secțiunea: Războaiele latine" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=25" title="Edit section's source code: Războaiele latine"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Deși în perioada de timp din 1204 până în 1261, bulgarii și bizantinii s-au luptat în principal cu latinii, cele două părți au avut încă resentimente una față de cealaltă. În ciuda succeselor inițial binevenite ale bulgarilor împotriva latinilor, aristocrația bizantină a început acum să se revolte sau să conspire împotriva guvernării bulgare. De asemenea, Caloian și-a schimbat planul și s-a întors fără milă împotriva foștilor săi aliați, adoptând porecla Rōmaioktonos („asasinul romanilor”), ca opusă poreclei Boulgaroktonos a lui <a href="/wiki/Vasile_al_II-lea" title="Vasile al II-lea">Vasile II</a> („ucigașul bulgarilor”). Dar, în general, relațiile dintre bulgari și <a href="/wiki/Imperiul_de_la_Niceea" title="Imperiul de la Niceea">Niceea</a>, principalul stat succesor bizantin, au rămas puternice, deoarece noua aliniere pro-niceeană a Bulgariei a culminat cu căsătoria dintre fiica lui Ioan Asan II, Elena și viitorul <a href="/wiki/Teodor_al_II-lea_Laskaris" class="mw-redirect" title="Teodor al II-lea Laskaris">Teodor al II-lea Laskaris</a>, fiul împăratului <a href="/wiki/Ioan_al_III-lea_Ducas_Vatatzes" class="mw-redirect" title="Ioan al III-lea Ducas Vatatzes">Ioan al III-lea Ducas Vatatzes</a> din Nicea. Unirea dinastică a fost celebrată în 1235 și a coincis cu restaurarea <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Bulgar%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Bulgară">patriarhiei bulgare</a> cu acordul patriarhilor din est și cu un asediu al Constantinopolului al forțelor combinate ale lui Ioan al III-lea și Ioan Asan al II-lea. Mai târziu, bulgarii au decis să nu mai ajute nici Imperiul Latin, nici Niceenii, deoarece ambii erau prea implicați luptându-se între ei doar pentru a ataca Bulgaria. În timpul anilor 1240 și 1250, împărații Ioan al III-lea Doukas Vatatzes și fiul său Theodore al II-lea Laskaris au condus campanii de succes împotriva țaratului bulgar.<sup id="cite_ref-30" class="reference"><a href="#cite_note-30"><span class="cite-bracket">[</span>30<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-31" class="reference"><a href="#cite_note-31"><span class="cite-bracket">[</span>31<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Războaie_civile_bulgare"><span id="R.C4.83zboaie_civile_bulgare"></span>Războaie civile bulgare</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=26" title="Modifică secțiunea: Războaie civile bulgare" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=26" title="Edit section's source code: Războaie civile bulgare"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:NHM-BG-photo1.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/NHM-BG-photo1.JPG/155px-NHM-BG-photo1.JPG" decoding="async" width="155" height="219" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/NHM-BG-photo1.JPG/233px-NHM-BG-photo1.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/NHM-BG-photo1.JPG/310px-NHM-BG-photo1.JPG 2x" data-file-width="1816" data-file-height="2560" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Constantin_Tih" title="Constantin Tih">Constantin Tih</a> (Константин Тих Асен), împărat al Bulgariei (1257–1277) </figcaption></figure> <p>La scurt timp după ce imperiul bizantin a fost restaurat de <a href="/wiki/Mihail_al_VIII-lea_Paleologul" title="Mihail al VIII-lea Paleologul">Mihail al VIII-lea Paleologul</a>, s-a implicat într-un război civil în Bulgaria. Mihail a acordat sprijinul lui Ioan Asan al III-lea și a trimis mai multe armate bizantine să-l ajute să preia tronul. Ivailo, actualul conducător bulgar, a învins câteva dintre aceste încercări, dar a fost blocat timp de trei luni la Drăstăr (Silistra) de către aliații mongoli ai împăratului bizantin. Între timp, o forță bizantină a asediat capitala bulgară și, după ce a auzit un zvon despre moartea lui Ivailo în luptă, nobilimea locală s-a predat și l-a acceptat pe Ioan Asan al III-lea ca împărat în 1279.<sup id="cite_ref-Michael_VIII_32-0" class="reference"><a href="#cite_note-Michael_VIII-32"><span class="cite-bracket">[</span>32<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>La scurt timp după aceasta, încă în 1279, Ivailo a apărut brusc la Tărnovo cu o armată, dar nu a reușit să cucerească orașul bine fortificat. El a învins totuși o forță bizantină mai mare lângă Varna și o alta în trecătorile din munții Balcani. Disperat, Ioan Asan al III-lea a fugit din Tărnovo în 1280, iar cumnatul său, George Terter I, a preluat tronul, unind aristocrația și îndepărtând treptat sprijinul pentru Ivailo.<sup id="cite_ref-Michael_VIII_32-1" class="reference"><a href="#cite_note-Michael_VIII-32"><span class="cite-bracket">[</span>32<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Războiul_bizantin_al_lui_Teodor_Svetoslav"><span id="R.C4.83zboiul_bizantin_al_lui_Teodor_Svetoslav"></span>Războiul bizantin al lui Teodor Svetoslav</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=27" title="Modifică secțiunea: Războiul bizantin al lui Teodor Svetoslav" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=27" title="Edit section's source code: Războiul bizantin al lui Teodor Svetoslav"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În timpul secolului al XIII-lea, imperiile bizantine și bulgare au început să-și piardă din putere și de multe ori s-au aliat între ele pentru a-și îndepărta vrăjmașii puternici, precum <a href="/wiki/Hoarda_de_Aur" title="Hoarda de Aur">Hoarda de Aur</a> și <a href="/wiki/Popor_turcic" title="Popor turcic">turcii</a>. În 1301, însă, noul împărat bulgar, agresivul <a href="/wiki/Teodor_Svetoslav" title="Teodor Svetoslav">Teodor Svetoslav</a> a avut mai multe confruntări sângeroase cu bizantinii. El l-a învins pentru prima dată pe fostul împărat Mihai Asan al II-lea, care a încercat fără succes să avanseze în Bulgaria cu o armată bizantină în cca. 1302. Ca urmare a succesului său, Teodor s-a simțit suficient de sigur pentru a începe o ofensivă până în 1303 și a cucerit mai multe cetăți în nord-estul Traciei, inclusiv Mesembria (<a href="/wiki/Neseb%C4%83r" title="Nesebăr">Nesebăr</a>), Ankhialos (<a href="/wiki/Pomorie" title="Pomorie">Pomorie</a>), Sozopolis (<a href="/wiki/Sozopol" title="Sozopol">Sozopol</a>) și Agathopolis ( <a href="/wiki/Ahtopol" title="Ahtopol">Ahtopol</a>) în anul următor. Contra-atacul bizantin a eșuat la bătălia de pe râul Skafida, lângă Sozopolis, unde co-împăratul <a href="/wiki/Mihail_al_IX-lea_Paleologul" title="Mihail al IX-lea Paleologul">Mihail al IX-lea Paleologul</a> l-a pus pe fugă. Cu toate acestea, războiul a continuat, Mihail al IX-lea și Teodor Svetoslav cucerind de multe ori pământurile celuilalt. În 1305, unchiul lui Teodor, <a href="/w/index.php?title=Aldimir&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aldimir — pagină inexistentă">Aldimir</a> pare să fi încheiat un fel de acord cu bizantinii, iar Teodor Svetoslav i-a anexat țările. În 1306, Svetoslav a câștigat serviciile <a href="/wiki/Alani" title="Alani">alanilor</a> rebeli, care au lucrat anterior ca mercenari pentru bizantini, stabilindu-i în Bulgaria, și a încercat fără succes să angajeze mercenarii Companiei catalane, care se revoltaseră împotriva angajatorilor lor bizantini. Războiul s-a încheiat cu un tratat de pace în 1307, cimentat cu o căsătorie între văduvul Teodor Svetoslav și Teodora Palaiologina, fiica lui Mihail al IX-lea Paleologul.<sup id="cite_ref-33" class="reference"><a href="#cite_note-33"><span class="cite-bracket">[</span>33<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Războiul_bizantin_al_lui_George_Terter_al_II-lea"><span id="R.C4.83zboiul_bizantin_al_lui_George_Terter_al_II-lea"></span>Războiul bizantin al lui George Terter al II-lea</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=28" title="Modifică secțiunea: Războiul bizantin al lui George Terter al II-lea" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=28" title="Edit section's source code: Războiul bizantin al lui George Terter al II-lea"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/w/index.php?title=George_Terter_al_II-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="George Terter al II-lea — pagină inexistentă">George Terter al II-lea</a> a devenit conducătorul bulgar după ce tatăl său, Teodor Svetoslav, a murit în 1322 și s-a implicat activ în războiul civil din Imperiul Bizantin, unde tronul era contestat de <a href="/wiki/Andronic_al_II-lea_Paleologul" title="Andronic al II-lea Paleologul">Andronic al II-lea Paleologul</a> și nepotul său <a href="/wiki/Andronic_al_III-lea_Paleologul" title="Andronic al III-lea Paleologul">Andronic al III-lea Paleologul</a>. Profitând de situație, George a invadat Tracia Bizantină și, întâlnind rezistență mică, a cucerit în 1322 sau 1323 orașul <a href="/wiki/Plovdiv" title="Plovdiv">Filipopolis</a> (Plovdiv) și o parte a zonei înconjurătoare. O garnizoană bulgară a fost instalată sub comanda unui general pe nume Ivan cel rus, în timp ce un scrib al tribunalului l-a lăudat pe George Terter al II-lea ca „posesor al sceptrului bulgar și grec”. O nouă campanie în același an a dus la cucerirea mai multor cetăți în jurul Adrianopolului, dar bulgarii au fost în cele din urmă învinși de Andronikos III. Împăratul bizantin s-a pregătit pentru o invazie a Bulgariei, când a auzit vestea că George Terter al II-lea a murit, aparent din cauze naturale. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Războaiele_lui_Mihail_al_III-lea_Asan"><span id="R.C4.83zboaiele_lui_Mihail_al_III-lea_Asan"></span>Războaiele lui Mihail al III-lea Asan</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=29" title="Modifică secțiunea: Războaiele lui Mihail al III-lea Asan" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=29" title="Edit section's source code: Războaiele lui Mihail al III-lea Asan"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Moartea lui George Terter al II-lea a fost urmată de o scurtă perioadă de confuzie și incertitudine, care a fost exploatată de împăratul bizantin <a href="/wiki/Andronic_al_III-lea_Paleologul" title="Andronic al III-lea Paleologul">Andronic al III-lea Paleologul</a>. Bizantinii au intrat în Tracia nord-estică și au cucerit o serie de orașe importante. În același timp, un pretendent sponsorizat de bizantini, <a href="/w/index.php?title=Vojsil&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vojsil — pagină inexistentă">Vojsil</a>, fratele fostului împărat bulgar Smilec, s-a întărit cu o armată la <a href="/wiki/Kr%C4%83n,_Stara_Zagora" title="Krăn, Stara Zagora">Krăn</a>, asumându-și controlul văii dintre <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Balcani" title="Munții Balcani">munții Balcani</a> și <a href="/wiki/Sredna_Gora" title="Sredna Gora">Sredna Gora</a>. În acest moment, împăratul bulgar nou ales <a href="/wiki/Mihail_al_III-lea_Asan" title="Mihail al III-lea Asan">Mihail al III-lea Asan</a> a pornit spre sud pentru a lupta cu Andronic al III-lea, în timp ce o altă armată bizantină a asediat orașul Filipopolis (Plovdiv). </p><p>Cu toate că Mihail al III-lea Asan a reușit să-l forțeze pe Andronic al III-lea să se retragă, bizantinii au fost în stare să cucerească Filipopolis în timp ce bulgarii schimbau garnizoanele. Datorită acestei pierderi, Mihail al III-lea Asan l-a expulzat pe Vojsil și a recuperat controlul asupra nordului și nord-estului Traciei în 1324. <i><a href="/wiki/Status_quo" class="mw-redirect" title="Status quo">Status quo</a>-ul</i> a fost confirmat de un tratat de pace cu Imperiul Bizantin, care a fost cimentat de căsătoria lui Mihail al III-lea Asan cu Teodora Palaiologina, sora lui Andronic al III-lea Paleologul, care a fost anterior căsătorită cu <a href="/wiki/Teodor_Svetoslav" title="Teodor Svetoslav">Teodor Svetoslav</a> al Bulgariei. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Războiul_civil_bizantin"><span id="R.C4.83zboiul_civil_bizantin"></span>Războiul civil bizantin</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=30" title="Modifică secțiunea: Războiul civil bizantin" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=30" title="Edit section's source code: Războiul civil bizantin"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Balkans_between_1265_%26_1355.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1a/Balkans_between_1265_%26_1355.jpg/225px-Balkans_between_1265_%26_1355.jpg" decoding="async" width="225" height="507" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1a/Balkans_between_1265_%26_1355.jpg/338px-Balkans_between_1265_%26_1355.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1a/Balkans_between_1265_%26_1355.jpg/450px-Balkans_between_1265_%26_1355.jpg 2x" data-file-width="736" data-file-height="1657" /></a><figcaption>Situația politică în regiune în 1265 și 1355</figcaption></figure> <p>În 1327, Mihail al III-lea Asan s-a implicat în războiul civil reînnoit în Imperiul Bizantin, luând partea cumnatului său Andronic al III-lea Paleologul, în timp ce bunicul și rivalul său, <a href="/wiki/Andronic_al_II-lea_Paleologul" title="Andronic al II-lea Paleologul">Andronic al II-lea Paleologul</a>, a obținut sprijinul <a href="/wiki/Istoria_Serbiei_Medievale" title="Istoria Serbiei Medievale">regelui sârb</a> <a href="/wiki/%C8%98tefan_De%C4%8Danski" title="Ștefan Dečanski">Ștefan Dečanski</a>. Andronic al III-lea Paleologul și Mihail al III-lea Asan s-au întâlnit și au încheiat o alianță agresivă împotriva <a href="/wiki/Istoria_Serbiei_Medievale" title="Istoria Serbiei Medievale">Serbiei</a>. </p><p>Cu toate acestea, Mihail al III-lea Asan a început negocieri cu Andronic al II-lea, oferind sprijin militar în schimbul banilor și al țărilor de frontieră. Mergând la frontieră cu armata sa, Mihail Asan al III-lea a trimis un detașament pentru a-l ajuta pe Andronic al II-lea, dar care intenționa de fapt să-l prindă pe împărat. Atenționat de nepotul său, Andronic al II-lea a ținut sub supraveghere detașamentul bulgar departe de capitală și de persoana sa. Renunțând la planul său, Mihail al III-lea Asan a încercat să câștige terenurile cu forța, dar s-a retras înainte de înaintarea lui Andronic al III-lea. O altă confruntare în fața Adrianopolului din 1328 s-a încheiat fără luptă și odată cu reînnoirea tratatului de pace, după care Mihail al III-lea Asan s-a întors în țara sa, dar nu înainte de a-și asigura o mare răsplată. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Apărarea_Bulgariei_de_către_Ioan_Alexandru"><span id="Ap.C4.83rarea_Bulgariei_de_c.C4.83tre_Ioan_Alexandru"></span>Apărarea Bulgariei de către Ioan Alexandru</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=31" title="Modifică secțiunea: Apărarea Bulgariei de către Ioan Alexandru" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=31" title="Edit section's source code: Apărarea Bulgariei de către Ioan Alexandru"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ivan_Alexander.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Ivan_Alexander.jpg/220px-Ivan_Alexander.jpg" decoding="async" width="220" height="287" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4b/Ivan_Alexander.jpg 1.5x" data-file-width="302" data-file-height="394" /></a><figcaption> Ioan Alexandru </figcaption></figure> <p>La începutul anilor 1340 relațiile cu Imperiul Bizantin s-au deteriorat temporar. <a href="/wiki/Ioan_Alexandru_al_Bulgariei" title="Ioan Alexandru al Bulgariei">Ioan Alexandru</a> a cerut extrădarea vărului său Șișman (Šišman), unul dintre fiii lui Mihail Asan al III-lea, amenințând guvernul bizantin cu război. Bizantinii au trimis împotriva lui flota aliatului lor, emirul turc al Smirnei, Umur Beg. În <a href="/wiki/Delta_Dun%C4%83rii" title="Delta Dunării">Delta Dunării</a>, turcii au jefuit satele și au atacat orașele bulgare din apropiere. Limitat de propriile pretenții, Ivan Alexandru a invadat din nou Imperiul Bizantin la sfârșitul anului 1341, susținând că a fost chemat de poporul din Adrianopol. Acolo trupele sale au fost învinse de două ori de aliații turci ai bizantinilor. </p><p>În 1341–1347, Imperiul Bizantin a fost cufundat într-un al doilea război civil prelungit, între regența împăratului <a href="/wiki/Ioan_al_V-lea_Paleologul" title="Ioan al V-lea Paleologul">Ioan al V-lea Paleologul</a> și tutorele său <a href="/wiki/Ioan_al_VI-lea_Cantacuzino" title="Ioan al VI-lea Cantacuzino">Ioan al VI-lea Cantacuzino</a>. Vecinii bizantinilor au profitat de războiul civil, iar în timp ce <a href="/wiki/%C8%98tefan_Uro%C8%99_al_IV-lea_Du%C8%99an_al_Serbiei" title="Ștefan Uroș al IV-lea Dușan al Serbiei">Ștefan Uroș al IV-lea Dușan</a> s-a aliat cu Ioan al VI-lea Cantacuzino, Ioan Alexandru l-a sprijinit pe Ioan al V-lea Paleologul și regența sa. Deși cei doi conducători balcanici au ales părți opuse în războiul civil bizantin, ei și-au menținut alianța între ei. Ca recompensă pentru sprijinul lui Ioan Alexandru, regența lui Ioan al V-lea Paleologul i-a cedat orașul Filipopolis (Plovdiv) și nouă cetăți importante din <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Rodopi" title="Munții Rodopi">Munții Rodopi</a> în 1344. </p><p>Un alt război civil bizantin a izbucnit în Tracia, în 1352, între <a href="/wiki/Matei_Cantacuzino" title="Matei Cantacuzino">Matei Cantacuzino</a> și Ioan al V-lea, care a ajuns major și era neliniștit de faptul că a fost exclus de la putere de către socrul său, Ioan al VI-lea Cantacuzino. În încercarea de a-l împăca și, de asemenea, de a-l îndepărta din capitală, împăratul i-a dat la sfârșitul anului 1351 sau 1352 o moștenire în partea de vest a Traciei bizantine și în <a href="/wiki/Rodos" title="Rodos">Rodos</a>. Fiul său, Matei, care a condus teritoriul, a fost înlăturat și a primit unul nou, situat mai la est și centrat în Adrianopol. Cei doi prinți s-au certat curând în problema graniței dintre ei, iar Matei a refuzat să-l recunoască pe Ioan al V-lea ca moștenitor al tronului. Curând a izbucnit un război între ei. După ce a angajat un număr mare de mercenari turci și având promisiunea sprijinului din partea <a href="/wiki/Salonic" title="Salonic">Tesalonicienilor</a> (dușmani de mult timp ai lui Cantacuzino), Ioan a pornit împotriva ținuturilor lui Matei. Unul după altul, orașele lui Matei, inclusiv Adrianopolul, s-au predat rapid tânărului împărat <a href="/wiki/Dinastia_Paleolog" title="Dinastia Paleolog">Paleolog</a>. </p> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articole principale: <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Didymoteicho&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Didymoteicho — pagină inexistentă">Bătălia de la Didymoteicho</a> și <a href="/wiki/1352" title="1352">1352</a>.</div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16505893">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .rellink{display:flex}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .rellink{display:flex}}</style> <p>În așteptarea unor represalii puternice, Ioan al V-lea a căutat și i s-a promis ajutor atât din Serbia, cât și din Bulgaria. Între timp, după ce a angajat mai mulți turci otomani, împăratul Ioan Cantacuzino a recucerit în continuare toate orașele care s-au predat anterior lui Ioan al V-lea, care s-a retras în vest, căutând ajutorul sârbilor. <a href="/wiki/%C8%98tefan_Du%C8%99an" class="mw-redirect" title="Ștefan Dușan">Ștefan Dușan</a> s-a obligat să-i trimită patru mii de călăreți. Cu toate acestea, <a href="/wiki/Bei" title="Bei">beiul</a> <a href="/wiki/Otoman" class="mw-redirect mw-disambig" title="Otoman">otoman</a> <a href="/wiki/Orhan_Gazi" title="Orhan Gazi">Orhan Gazi</a> (viitorul sultan Orhan I), i-a dat lui Cantacuzino zece mii de călăreți. Cavaleria otomană i-a întâlnit pe sârbi și, eventual, o forță bulgară - întrucât după luptă, forțele turcești au jefuit Bulgaria - într-o luptă pe câmp deschis lângă <a href="/wiki/Didymoteicho" title="Didymoteicho">Demotika</a>, în octombrie 1352. Cei mai mulți otomani i-au zdrobit pe sârbi și pe bulgari în prima bătălie importantă din Europa între otomani și europeni. Cantacuzino și-a păstrat puterea, iar Ioan al V-lea Paleologul a fost exilat. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Căderea_Bulgariei_și_a_Constantinopolului"><span id="C.C4.83derea_Bulgariei_.C8.99i_a_Constantinopolului"></span>Căderea Bulgariei și a Constantinopolului</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=32" title="Modifică secțiunea: Căderea Bulgariei și a Constantinopolului" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=32" title="Edit section's source code: Căderea Bulgariei și a Constantinopolului"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Rezultatul <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Kosovo_Polje_(1389)" title="Bătălia de la Kosovo Polje (1389)">Bătăliei de la Kosovo Polje</a> din 1389 dintre <a href="/wiki/Cnezatul_Serbiei" title="Cnezatul Serbiei">Cnezatul Serbiei</a> și <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiul Otoman</a> nu este clar, dar moartea sultanului <a href="/wiki/Murad_I_Hudavendighiar" title="Murad I Hudavendighiar">Murad I Hudavendighiar</a>, fiul lui <a href="/wiki/Orhan_Gazi" title="Orhan Gazi">Orhan Gazi</a>, a dus la înscăunarea lui <a href="/wiki/Baiazid_I" title="Baiazid I">Baiazid I</a> ca sultan, iar otomanii au avut ulterior inițiativa în regiune. </p><p>În 1391, tronul bizantin a fost preluat de <a href="/wiki/Manuel_al_II-lea_Paleologul" title="Manuel al II-lea Paleologul">Manuel al II-lea Paleologul</a>, fiul lui <a href="/wiki/Ioan_al_V-lea_Paleologul" title="Ioan al V-lea Paleologul">Ioan al V-lea Paleologul</a>. Între timp, otomanii se extind. În 1396 Bulgaria a căzut în fața turcilor otomani conduși de Baiazid I. Manuel al II-lea intră în conflict cu Baiazid I și timp de 8 ani, din 1394 până în 1402, Constantinopolul a fost supus blocadei otomane. În 1422, <a href="/wiki/Murad_al_II-lea" title="Murad al II-lea">Murad al II-lea</a> a asediat fără succes Constantinopolul și a ocupat Salonicul. La 29 mai 1453 <a href="/wiki/C%C4%83derea_Constantinopolului" title="Căderea Constantinopolului">Constantinopolul a fost cucerit</a> sub comanda <a href="/wiki/Sultan" title="Sultan">sultanului</a> <a href="/wiki/Mehmed_al_II-lea" class="mw-redirect" title="Mehmed al II-lea">Mehmed al II-lea</a> (1432-1481) în timpul ultimului <a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83rat_roman" title="Împărat roman">împărat roman</a>, <a href="/wiki/Constantin_al_XI-lea_Paleologul" title="Constantin al XI-lea Paleologul">Constantin al XI-lea Paleologul</a>. Deoarece ambele state au devenit părți ale <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiului Otoman</a>, aceasta a fost sfârșitul unei lungi serii de războaie bulgaro-bizantine.<sup id="cite_ref-34" class="reference"><a href="#cite_note-34"><span class="cite-bracket">[</span>34<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note_de_subsol">Note de subsol</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=33" title="Modifică secțiunea: Note de subsol" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=33" title="Edit section's source code: Note de subsol"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="references-small columns references-column-count references-column-count-2" style="-moz-column-count: 2; -webkit-column-count: 2; column-count: 2; list-style-type: decimal;"> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-1"><b><a href="#cite_ref-1">^</a></b> <span class="reference-text">Андреев & Лалков 1996, p. 285</span> </li> <li id="cite_note-2"><b><a href="#cite_ref-2">^</a></b> <span class="reference-text"><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <cite class="citation book">Norwich, John Julius (<time datetime="1995">1995</time>). <i>Byzantium: The Decline and Fall</i>. New York: Alfred A. Knopf. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0679416501" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 0-679-41650-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Byzantium%3A+The+Decline+and+Fall&rft.place=New+York&rft.pub=Alfred+A.+Knopf&rft.date=1995&rft.aulast=Norwich&rft.aufirst=John+Julius&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboaiele+Bizantino-Bulgare" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style></span> </li> <li id="cite_note-3"><b><a href="#cite_ref-3">^</a></b> <span class="reference-text">Theophanes Confessor. Chronographia, pp. 357–360</span> </li> <li id="cite_note-4"><b><a href="#cite_ref-4">^</a></b> <span class="reference-text">Theophanes Confessor. Chronographia, p.429</span> </li> <li id="cite_note-5"><b><a href="#cite_ref-5">^</a></b> <span class="reference-text">Theophanes Confessor. Chronographia, p.431</span> </li> <li id="cite_note-6"><b><a href="#cite_ref-6">^</a></b> <span class="reference-text">Nicephorus. Opuscula historica, pp. 69–70</span> </li> <li id="cite_note-7"><b><a href="#cite_ref-7">^</a></b> <span class="reference-text">Nicephorus. Opuscula historica, p. 73</span> </li> <li id="cite_note-8"><b><a href="#cite_ref-8">^</a></b> <span class="reference-text">Theophanes Confessor. Chronographia, p. 437</span> </li> <li id="cite_note-9"><b><a href="#cite_ref-9">^</a></b> <span class="reference-text">O altă bătălie a avut loc la Marcellae (lângă <a href="/wiki/Karnobat" title="Karnobat">Karnobat</a>), în 756, când <a href="/wiki/Constantin_al_V-lea" title="Constantin al V-lea">Constantin al V-lea</a> l-a învins pe <a href="/wiki/Vineh_al_Bulgariei" title="Vineh al Bulgariei">Vineh al Bulgariei</a>. Zlatarski, V. <i>History of the Bulgarian state during the Middle Ages</i>, vol. I, part 1, Sofia 1970, "Nauka i Izkustvo" (from „Books for Macedonia“, 29.11.2008)</span> </li> <li id="cite_note-10"><b><a href="#cite_ref-10">^</a></b> <span class="reference-text">Theophanes Confessor. Chronographia, pp. 484–486</span> </li> <li id="cite_note-11"><b><a href="#cite_ref-11">^</a></b> <span class="reference-text">Anonymus Vaticanus, pp. 148–149</span> </li> <li id="cite_note-12"><b><a href="#cite_ref-12">^</a></b> <span class="reference-text">Chronique de Michel de Syrien, p.17</span> </li> <li id="cite_note-13"><b><a href="#cite_ref-13">^</a></b> <span class="reference-text">Theophanes Confessor. Chronographia, pp. 489–492</span> </li> <li id="cite_note-14"><b><a href="#cite_ref-14">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="/w/index.php?title=Scriptor_Incertus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Scriptor Incertus — pagină inexistentă">Scriptor Incertus</a>. Historia. pp. 337–339</span> </li> <li id="cite_note-15"><b><a href="#cite_ref-15">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFFine1983">Fine 1983</a>, p. 112. .</span> </li> <li id="cite_note-16"><b><a href="#cite_ref-16">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGjuzelev1988">Gjuzelev 1988</a>, p. 130. .</span> </li> <li id="cite_note-17"><b><a href="#cite_ref-17">^</a></b> <span class="reference-text">Bulgarian historical review, v. 33:no. 1–4, p. 9.</span> </li> <li id="cite_note-18"><b><a href="#cite_ref-18">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFFine1983">Fine 1983</a>, pp. 118–119. .</span> </li> <li id="cite_note-19"><b><a href="#cite_ref-19">^</a></b> <span class="reference-text">Runciman, pp. 53–56</span> </li> <li id="cite_note-20"><b><a href="#cite_ref-20">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Lynda Garland (<time datetime="2002-04-01">1 aprilie 2002</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?hl=pt-PT&lr=&id=AEy280AH9KQC&oi=fnd&pg=PA109&dq=Katasyrtai&ots=pyaWpTIoP4&sig=vfw7ypBWZbooLhVNJDzJlO6m9qw#v=onepage&q=Katasyrtai&f=false"><i>Byzantine Empresses: Women and Power in Byzantium AD 527-1204</i></a>. Routledge. p. 122.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Byzantine+Empresses%3A+Women+and+Power+in+Byzantium+AD+527-1204&rft.pages=122&rft.pub=Routledge&rft.date=2002-04-01&rft.au=Lynda+Garland&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fhl%3Dpt-PT%26lr%3D%26id%3DAEy280AH9KQC%26oi%3Dfnd%26pg%3DPA109%26dq%3DKatasyrtai%26ots%3DpyaWpTIoP4%26sig%3Dvfw7ypBWZbooLhVNJDzJlO6m9qw%23v%3Donepage%26q%3DKatasyrtai%26f%3Dfalse&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboaiele+Bizantino-Bulgare" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-21"><b><a href="#cite_ref-21">^</a></b> <span class="reference-text">Runciman, pp. 85–89</span> </li> <li id="cite_note-22"><b><a href="#cite_ref-22">^</a></b> <span class="reference-text">Runciman, pp. 90–96</span> </li> <li id="cite_note-23"><b><a href="#cite_ref-23">^</a></b> <span class="reference-text">Fine, pp. 157</span> </li> <li id="cite_note-24"><b><a href="#cite_ref-24">^</a></b> <span class="reference-text">Runciman, p. 96</span> </li> <li id="cite_note-25"><b><a href="#cite_ref-25">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFFine">Fine</a>, pp. 160–161. .</span> </li> <li id="cite_note-CHolmes-26"><b><a href="#cite_ref-CHolmes_26-0">^</a></b> <span class="reference-text">Catherine Holmes, <b>the Governance of Basil II</b></span> </li> <li id="cite_note-27"><b><a href="#cite_ref-27">^</a></b> <span class="reference-text">Kazhdan (1991), p. 70</span> </li> <li id="cite_note-28"><b><a href="#cite_ref-28">^</a></b> <span class="reference-text">Tăpkova-Zaimova, Vasilka (2017). Bulgarians by Birth: The Comitopuls, Emperor Samuel and their Successors According to Historical Sources and the Historiographic Tradition. Translated by Murdzhev, Pavel. Leiden: BRILL. p. 298. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9789004352384" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 9789004352384</a>.</span> </li> <li id="cite_note-29"><b><a href="#cite_ref-29">^</a></b> <span class="reference-text">Moore, John C. (ianuarie 1962), „Baldwin IX of Flanders, Philip Augustus and the Papal Power”, Speculum, Medieval Academy of America, 37 (1): 79–89, doi: 10.2307/2850600, JSTOR 2850600 .</span> </li> <li id="cite_note-30"><b><a href="#cite_ref-30">^</a></b> <span class="reference-text">Fine 2009, p. 159.</span> </li> <li id="cite_note-31"><b><a href="#cite_ref-31">^</a></b> <span class="reference-text">Nicol 1993, p. 28.</span> </li> <li id="cite_note-Michael_VIII-32">^ <a href="#cite_ref-Michael_VIII_32-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Michael_VIII_32-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Geanakoplos, Deno John. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180722233027/https://www.britannica.com/biography/Michael-VIII-Palaeologus">„Michael VIII Palaeologus”</a>. <i>Encyclopedia Britannica</i>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.britannica.com/biography/Michael-VIII-Palaeologus">original</a> la <time datetime="2018-07-22">22 iulie 2018</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2018-07-22">22 iulie 2018</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Encyclopedia+Britannica&rft.atitle=Michael+VIII+Palaeologus&rft.aulast=Geanakoplos&rft.aufirst=Deno+John&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2Fbiography%2FMichael-VIII-Palaeologus&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboaiele+Bizantino-Bulgare" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-33"><b><a href="#cite_ref-33">^</a></b> <span class="reference-text">Fine, Jr., <i>The Late Medieval Balkans</i>, Ann Arbor (1987)</span> </li> <li id="cite_note-34"><b><a href="#cite_ref-34">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Nicolle, David (<time datetime="2000">2000</time>). <i>Constantinople 1453: The end of Byzantium (Campaign)</i>. Osprey Publishing. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1841760919" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 1-84176-091-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Constantinople+1453%3A+The+end+of+Byzantium+%28Campaign%29&rft.pub=Osprey+Publishing&rft.date=2000&rft.aulast=Nicolle&rft.aufirst=David&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboaiele+Bizantino-Bulgare" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> </ol></div></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Referințe"><span id="Referin.C8.9Be"></span>Referințe</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=34" title="Modifică secțiunea: Referințe" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=34" title="Edit section's source code: Referințe"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><cite id="CITEREFFine1983" class="citation">Fine, John V. A., Jr. (<time datetime="1983">1983</time>), <i>The Early Medieval Balkans</i>, Ann Arbor</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Early+Medieval+Balkans&rft.place=Ann+Arbor&rft.date=1983&rft.aulast=Fine&rft.aufirst=John+V.+A.%2C+Jr.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboaiele+Bizantino-Bulgare" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li>Balcani  : O istorie a Bulgariei, Serbiei, Greciei, României, Turciei / de Nevill Forbes ... [și colab.]. 1915. </li> <li>Revista istorică bulgară (2005), Centrul de cercetare și formare în istorie, editat de Pub. Casa Academiei Bulgare de Științe, v.   33: nr.   1-4.</li> <li><cite id="CITEREFGjuzelev1988" class="citation">Gjuzelev, V. (<time datetime="1988">1988</time>), <i>Medieval Bulgaria, Byzantine Empire, Black Sea, Venice, Genoa (Centre Culturel du Monde Byzantin)</i>, Verlag Baier</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Medieval+Bulgaria%2C+Byzantine+Empire%2C+Black+Sea%2C+Venice%2C+Genoa+%28Centre+Culturel+du+Monde+Byzantin%29&rft.pub=Verlag+Baier&rft.date=1988&rft.aulast=Gjuzelev&rft.aufirst=V.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboaiele+Bizantino-Bulgare" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li>Istoria Bulgariei / Hristo Hristov; [tradus din bulgară, Ștefan Kostov; redactor, Dimiter Markovski]. Khristov, Khristo Angelov ,. c1985.</li> <li>Istoria Bulgariei, 1393-1885 / [de] Mercia MacDermott . MacDermott, Mercia, 1927– [1962].</li> <li>Istoricul concis al Bulgariei / RJ Crampton. Crampton, RJ 1997.</li> <li>Scurt istoric al Bulgariei / [de] D. Kossev, H. Hristov [și] D. Angelov; [Tradus de Marguerite Alexieva și Nicolai Koledarov; ilustrat de Ivan Bogdanov [și] Vladislav Paskalev]. Kossev, D. 1963.</li> <li>Scurt istoric al Bulgariei / Nikolai Todorov; [L. Dimitrova, traducător]. Todorov, Nikolai, 1921–1975.</li> <li>12 Mituri în istoria bulgară / [de] Bozhidar Dimitrov; Publicat de „Fundația KOM”, Sofia, 2005.</li> <li>A VII-a civilizații antice din Bulgaria [Civilizația preistorică de aur, civilizația tracilor și macedonienilor, civilizația elenistică, civilizația romană [imperiu], civilizația bizantină [imperiu], civilizația bulgară, civilizația islamică] [de] Bozhidar Dimitrov; Publicat de „Fundația KOM”, Sofia, 2005 (108 p. )</li> <li>Jordan Andreev, Ivan Lazarov, Plamen Pavlov, Koj koj ev srednovekovna Bălgarija, Sofia 1999.</li> <li>Ioan Skylitzes II, 455, 13</li> <li><a href="/wiki/Helene_Ahrweiler" title="Helene Ahrweiler">Helene Ahrweiler</a>, Les Europeens, pp.   150, Herman (Paris), 2000.</li> <li>Runciman, Steven (1929) Împăratul Romanus Lecapenus și domnia Sa. Cambridge.</li> <li>Woodhouse 1986, 109; Sp. Lambros, Argyropouleia, Atena 1910, 7,29</li> <li>Edward Gibbon, Declinul și căderea Imperiului Roman, capitolul 53.</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Vezi_și"><span id="Vezi_.C8.99i"></span>Vezi și</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&veaction=edit&section=35" title="Modifică secțiunea: Vezi și" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&action=edit&section=35" title="Edit section's source code: Vezi și"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><a href="/wiki/Armata_bizantin%C4%83" title="Armata bizantină">Armata bizantină</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Armata_bulgar%C4%83_medieval%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Armata bulgară medievală — pagină inexistentă">Armata bulgară medievală</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Istoria_militar%C4%83_a_Bulgariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria militară a Bulgariei — pagină inexistentă">Istoria militară a Bulgariei</a></li></ul> <table class="navbox collapsible collapsed" style="margin:auto;"> <tbody><tr> <th colspan="4" style="background: #99C68E"><span style="float:left; text-align:left; width:6em; margin-left:2px;"> <span class="noprint plainlinks" style="white-space: nowrap; font-size: xx-small; font-weight: normal; ;"><a href="/wiki/Format:Imperiul_Bulgar" title="Format:Imperiul Bulgar"><span title="Vizualizare format" style=";">v</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Imperiul_Bulgar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Imperiul Bulgar — pagină inexistentă"><span title="Discuție format" style=";">d</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Imperiul_Bulgar&action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style=";">m</span></a></span> </span><a href="/wiki/Imperiul_Bulgar" class="mw-redirect" title="Imperiul Bulgar">Imperiul Bulgar</a> </th></tr> <tr> <th style="width: 33%; background-color: #E32636">State </th> <th style="width: 34%; background-color: #03C03C">Militar </th> <th style="width: 33%; background-color: #FFF8E7">Cultură </th> <td> </td></tr> <tr style="text-align:left;" valign="top"> <td> <div style="background:#FFF8E7; text-align:center; font-size:110%;"><b>Origine</b></div> <ul><li><a href="/wiki/Bulgari" title="Bulgari">Bulgari</a></li> <li><a href="/wiki/Slavi_sudici" title="Slavi sudici">Slavi sudici</a></li> <li><a href="/wiki/Vechea_Bulgarie_Mare" title="Vechea Bulgarie Mare">Vechea Bulgarie Mare</a></li></ul> <div style="background:#FFF8E7; text-align:center; font-size:110%;"><b>State</b></div> <ul><li><a href="/wiki/Primul_Imperiu_Bulgar" class="mw-redirect" title="Primul Imperiu Bulgar">Primul Imperiu Bulgar</a> (681-1018)</li> <li><a href="/wiki/%C8%9Aaratul_Vlaho-Bulgar" title="Țaratul Vlaho-Bulgar">Al Doilea Imperiu Bulgar</a> (1185-1396)</li></ul> <p><i>De facto state bulgare independente față de Al Doilea Imperiu Bulgar</i> </p> <ul><li><a href="/wiki/%C8%9Aaratul_Vidinului" title="Țaratul Vidinului">Țaratul Vidinului</a> (1356-1396)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Principatul_de_la_Karvuna&action=edit&redlink=1" class="new" title="Principatul de la Karvuna — pagină inexistentă">Principatul de la Karvuna</a> (1320-1395)</li></ul> <div style="background:#FFF8E7; text-align:center; font-size:110%;"><b>Administrație</b></div> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Aristroca%C8%9Bia_bulgar%C4%83_medieval%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aristrocația bulgară medievală — pagină inexistentă">Aristrocația bulgară medievală</a></li> <li>Capitale: <a href="/wiki/Pliska" title="Pliska">Pliska</a> (681-893) • <a href="/wiki/Preslav" class="mw-redirect" title="Preslav">Preslav</a> (893-972) • <a href="/wiki/Skopje" title="Skopje">Skopie</a> (972-992) • <a href="/wiki/Ohrid" class="mw-redirect" title="Ohrid">Ohrid</a> (992-1018) • <a href="/wiki/Veliko_T%C4%83rnovo" title="Veliko Tărnovo">Târnovo</a> (1185-1393) • <a href="/wiki/Nikopol" class="mw-redirect mw-disambig" title="Nikopol">Nikopol</a> (1393-1395) • <a href="/wiki/Vidin" title="Vidin">Vidin</a> (1393-1396)</li></ul> <div style="background:#FFF8E7; text-align:center; font-size:110%;"><b>Conducători importanți</b></div> <p><i><b><a href="/wiki/Primul_Imperiu_Bulgar" class="mw-redirect" title="Primul Imperiu Bulgar">Primul Imperiu Bulgar</a></b></i> </p><p><a href="/wiki/Asparuh_al_Bulgariei" title="Asparuh al Bulgariei">Asparuh</a> • <a href="/wiki/Tervel_al_Bulgariei" title="Tervel al Bulgariei">Tervel</a> • <a href="/wiki/Krum" title="Krum">Krum</a> • <a href="/wiki/Omurtag_al_Bulgariei" title="Omurtag al Bulgariei">Omurtag</a> • <a href="/wiki/Boris_I_al_Bulgariei" title="Boris I al Bulgariei">Boris I</a> • <a href="/wiki/Simeon_I_al_Bulgariei" title="Simeon I al Bulgariei">Simeon I cel Mare</a> • <a href="/wiki/Petru_I_al_Bulgariei" title="Petru I al Bulgariei">Petru I</a> • <a href="/wiki/Samuil_al_Bulgariei" title="Samuil al Bulgariei">Samuil</a> </p><p><i><b><a href="/wiki/Al_Doilea_Imperiu_Bulgar" class="mw-redirect" title="Al Doilea Imperiu Bulgar">Al Doilea Imperiu Bulgar</a></b></i> (<a href="/wiki/%C8%9Aaratul_Vlaho-Bulgar" title="Țaratul Vlaho-Bulgar">Țaratul Vlaho-Bulgar</a>) </p><p><a href="/wiki/Ioan_Asan_I" title="Ioan Asan I">Ioan Asan I</a> • <a href="/wiki/Ioni%C8%9B%C4%83_Caloian" title="Ioniță Caloian">Ioniță Caloian</a> • <a href="/wiki/Ioan_Asan_al_II-lea" title="Ioan Asan al II-lea">Ioan Asan al II-lea</a> • <a href="/wiki/Constantin_I_Tich" class="mw-redirect" title="Constantin I Tich">Constantin I Tich</a> • <a href="/wiki/Mihail_al_II-lea_Asan" title="Mihail al II-lea Asan">Mihail al II-lea Asan</a> • <a href="/wiki/Ioan_Alexandru_al_Bulgariei" title="Ioan Alexandru al Bulgariei">Ioan Alexandru</a> • <a href="/wiki/Ioan_%C8%98i%C8%99man_al_Bulgariei" title="Ioan Șișman al Bulgariei">Ioan Șișman</a> • <a href="/wiki/Petru_Deleanu" class="mw-redirect" title="Petru Deleanu">Petru al II-lea Deleanu</a> • <a href="/wiki/Petru_al_III-lea" title="Petru al III-lea">Petru al III-lea</a> <br /> <br /> <br /> <span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Krum_celebrates.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Krum_celebrates.jpg/79px-Krum_celebrates.jpg" decoding="async" width="79" height="104" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Krum_celebrates.jpg/119px-Krum_celebrates.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Krum_celebrates.jpg/158px-Krum_celebrates.jpg 2x" data-file-width="250" data-file-height="328" /></a></span><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Omurtag1.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Omurtag1.jpg/71px-Omurtag1.jpg" decoding="async" width="71" height="101" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Omurtag1.jpg/107px-Omurtag1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Omurtag1.jpg/142px-Omurtag1.jpg 2x" data-file-width="420" data-file-height="598" /></a></span><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:TzarBorisDidacticGospelConstantinePreslavski.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2c/TzarBorisDidacticGospelConstantinePreslavski.jpg/49px-TzarBorisDidacticGospelConstantinePreslavski.jpg" decoding="async" width="49" height="101" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2c/TzarBorisDidacticGospelConstantinePreslavski.jpg/74px-TzarBorisDidacticGospelConstantinePreslavski.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2c/TzarBorisDidacticGospelConstantinePreslavski.jpg/98px-TzarBorisDidacticGospelConstantinePreslavski.jpg 2x" data-file-width="764" data-file-height="1568" /></a></span><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Konstantin_i_Irina.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Konstantin_i_Irina.jpg/75px-Konstantin_i_Irina.jpg" decoding="async" width="75" height="100" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Konstantin_i_Irina.jpg/113px-Konstantin_i_Irina.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Konstantin_i_Irina.jpg/150px-Konstantin_i_Irina.jpg 2x" data-file-width="450" data-file-height="599" /></a></span><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ivan_Alexander.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Ivan_Alexander.jpg/77px-Ivan_Alexander.jpg" decoding="async" width="77" height="100" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Ivan_Alexander.jpg/116px-Ivan_Alexander.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Ivan_Alexander.jpg/154px-Ivan_Alexander.jpg 2x" data-file-width="302" data-file-height="394" /></a></span> </p> </td> <td> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Armata_bulgar%C4%83_medieval%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Armata bulgară medievală — pagină inexistentă">Armata bulgară medievală</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Flota_bulgar%C4%83_medieval%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Flota bulgară medievală — pagină inexistentă">Flota bulgară medievală</a></li></ul> <div style="background:#FF4040; text-align:center; font-size:110%;"><b>Conflicte</b></div> <ul><li><a class="mw-selflink selflink">Războaiele Bizantino-Bulgare</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Croatian-Bulgarian_Wars&action=edit&redlink=1" class="new" title="Croatian-Bulgarian Wars — pagină inexistentă">Războaiele bulgaro-croate</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_bulgaro-ungare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războaiele bulgaro-ungare — pagină inexistentă">Războaiele bulgaro-ungare</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_bulgaro-latine&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războaiele bulgaro-latine — pagină inexistentă">Războaiele bulgaro-latine</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_bulgaro-otomane&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războaiele bulgaro-otomane — pagină inexistentă">Războaiele bulgaro-otomane</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_bulgaro-s%C3%A2rbe_(medieval)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războaiele bulgaro-sârbe (medieval) — pagină inexistentă">Războaiele bulgaro-sârbe</a></li></ul> <div style="background:#FF4040; text-align:center; font-size:110%;"><b>Bătălii principale</b></div> <p><i><b>Primul Imperiu Bulgar</b></i> </p><p><a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Ongal" title="Bătălia de la Ongal">Bătălia de la Ongal</a> • <a href="/w/index.php?title=Asediul_Constantinopolului_(718)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Asediul Constantinopolului (718) — pagină inexistentă">Asediul Constantinopolului</a> • <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Marcellae_(756)" title="Bătălia de la Marcellae (756)">Bătălia de la Marcellae</a> • <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Pliska&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Pliska — pagină inexistentă">Bătălia de la Pliska</a> • <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Southern_Buh&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Southern Buh — pagină inexistentă">Bătălia de la Southern Buh</a> • <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Anchialus_(708)" title="Bătălia de la Anchialus (708)">Bătălia de la Anchialus</a> • <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Por%C8%9Bile_lui_Traian" title="Bătălia de la Porțile lui Traian">Bătălia de la Porțile lui Traian</a> • <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Kleidion" title="Bătălia de la Kleidion">Bătălia de la Kleidion</a> </p><p><i><b>Al Doilea Imperiu Bulgar</b></i> </p><p><a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Tryavna&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Tryavna — pagină inexistentă">Bătălia de la Tryavna</a> • <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Adrianopole_(1205)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Adrianopole (1205) — pagină inexistentă">Bătălia de la Adrianopole</a> • <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Klokotnitsa" class="mw-redirect" title="Bătălia de la Klokotnitsa">Bătălia de la Klokotnitsa</a> • <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Skafida&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Skafida — pagină inexistentă">Bătălia de la Skafida</a> • <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Velbazhd" class="mw-redirect" title="Bătălia de la Velbazhd">Bătălia de la Velbazhd</a> • <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Rusokastro&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Rusokastro — pagină inexistentă">Bătălia de la Rusokastro</a> • <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Maritsa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Maritsa — pagină inexistentă">Bătălia de la Chernomen</a> • <a href="/w/index.php?title=Asediul_de_la_Tarnovo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Asediul de la Tarnovo — pagină inexistentă">Asediul de la Tarnovo</a> </p> <div style="background:#FF4040; text-align:center; font-size:110%;"><b>Revolte importante</b></div> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Revolta_lui_Peter_Delyan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Revolta lui Peter Delyan — pagină inexistentă">Revolta lui Peter Delyan</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Revolta_lui_Georgi_Voiteh&action=edit&redlink=1" class="new" title="Revolta lui Georgi Voiteh — pagină inexistentă">Revolta lui Georgi Voiteh</a></li> <li><a href="/wiki/Revolta_lui_Asan_%C8%99i_Petru" title="Revolta lui Asan și Petru">Revolta vlaho-bulgară</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Revolta_lui_Ivailo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Revolta lui Ivailo — pagină inexistentă">Revolta lui Ivailo</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Revolta_lui_Konstantin_%C8%99i_Fruzhin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Revolta lui Konstantin și Fruzhin — pagină inexistentă">Revolta lui Konstantin și Fruzhin</a></li></ul> <p><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:AdrianopleConquest.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/32/AdrianopleConquest.jpg/220px-AdrianopleConquest.jpg" decoding="async" width="220" height="103" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/32/AdrianopleConquest.jpg/330px-AdrianopleConquest.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/32/AdrianopleConquest.jpg/440px-AdrianopleConquest.jpg 2x" data-file-width="1070" data-file-height="500" /></a></span><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:SamuilsDeathBGhistory.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/SamuilsDeathBGhistory.jpg/77px-SamuilsDeathBGhistory.jpg" decoding="async" width="77" height="103" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/SamuilsDeathBGhistory.jpg/116px-SamuilsDeathBGhistory.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/SamuilsDeathBGhistory.jpg/154px-SamuilsDeathBGhistory.jpg 2x" data-file-width="900" data-file-height="1205" /></a></span><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:PetarDelyanIsProclaimedTsarOfBulgaria.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/PetarDelyanIsProclaimedTsarOfBulgaria.jpg/97px-PetarDelyanIsProclaimedTsarOfBulgaria.jpg" decoding="async" width="97" height="87" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/PetarDelyanIsProclaimedTsarOfBulgaria.jpg/146px-PetarDelyanIsProclaimedTsarOfBulgaria.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/PetarDelyanIsProclaimedTsarOfBulgaria.jpg/194px-PetarDelyanIsProclaimedTsarOfBulgaria.jpg 2x" data-file-width="665" data-file-height="598" /></a></span> </p> </td> <td> <div style="background:#ACE1AF; text-align:center; font-size:110%;"><b>Literatură</b></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:JohnTheEvangelistTetraevangeliaOfIvanAlexander.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f9/JohnTheEvangelistTetraevangeliaOfIvanAlexander.jpg/100px-JohnTheEvangelistTetraevangeliaOfIvanAlexander.jpg" decoding="async" width="100" height="132" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f9/JohnTheEvangelistTetraevangeliaOfIvanAlexander.jpg/150px-JohnTheEvangelistTetraevangeliaOfIvanAlexander.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f9/JohnTheEvangelistTetraevangeliaOfIvanAlexander.jpg/200px-JohnTheEvangelistTetraevangeliaOfIvanAlexander.jpg 2x" data-file-width="1410" data-file-height="1862" /></a><figcaption></figcaption></figure> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Literatura_bulgar%C4%83_medieval%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Literatura bulgară medievală — pagină inexistentă">Literatura bulgară medievală</a></li> <li><a href="/wiki/Alfabetul_glagolitic" title="Alfabetul glagolitic">Alfabetul glagolitic</a></li> <li><a href="/wiki/Alfabetul_chirilic_timpuriu" title="Alfabetul chirilic timpuriu">Alfabetul chirilic timpuriu</a></li> <li><a href="/wiki/Alfabetul_chirilic" title="Alfabetul chirilic">Alfabetul chirilic</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Vechea_Slavon%C4%83_Bisericeasc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vechea Slavonă Bisericească — pagină inexistentă">Vechea Slavonă Bisericească</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Preslav_Literary_School&action=edit&redlink=1" class="new" title="Preslav Literary School — pagină inexistentă">Preslav Literary School</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Ohrid_Literary_School&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ohrid Literary School — pagină inexistentă">Ohrid Literary School</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Medieval_Bulgarian_royal_charters&action=edit&redlink=1" class="new" title="Medieval Bulgarian royal charters — pagină inexistentă">Medieval Bulgarian royal charters</a></li></ul> <p><i><b>Scriitori și oameni de știință</b></i>: <a href="/w/index.php?title=Naum_din_Preslav&action=edit&redlink=1" class="new" title="Naum din Preslav — pagină inexistentă">Naum din Preslav</a> • <a href="/w/index.php?title=Clement_din_Ohrid&action=edit&redlink=1" class="new" title="Clement din Ohrid — pagină inexistentă">Clement din Ohrid</a> • <a href="/w/index.php?title=Chernorizets_Hrabar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Chernorizets Hrabar — pagină inexistentă">Chernorizets Hrabar</a> • <a href="/w/index.php?title=Constantine_din_Preslav&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constantine din Preslav — pagină inexistentă">Constantine din Preslav</a> • <a href="/w/index.php?title=John_Exarch&action=edit&redlink=1" class="new" title="John Exarch — pagină inexistentă">John Exarch</a> • <a href="/w/index.php?title=Patriarul_Evtimiy_al_Bulgariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Patriarul Evtimiy al Bulgariei — pagină inexistentă">Evtimiy din Tarnovo</a> • <a href="/w/index.php?title=Gregory_Tsamblak&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gregory Tsamblak — pagină inexistentă">Gregory Tsamblak</a> </p> <div style="background:#ACE1AF; text-align:center; font-size:110%;"><b>Artă și Arhitectură</b></div> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Arhitectura_of_the_Tarnovo_Artistic_School&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhitectura of the Tarnovo Artistic School — pagină inexistentă">Arhitectura of the Tarnovo Artistic School</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Pictura_of_the_Tarnovo_Artistic_School&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pictura of the Tarnovo Artistic School — pagină inexistentă">Pictura of the Tarnovo Artistic School</a></li></ul> <p><i><b>Exemple faimoase</b></i>: <a href="/w/index.php?title=R%C3%A2ul_Madara&action=edit&redlink=1" class="new" title="Râul Madara — pagină inexistentă">Râul Madara</a> • <a href="/w/index.php?title=Marea_Basilica_din_Pliska&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marea Basilica din Pliska — pagină inexistentă">Marea Basilica din Pliska</a> • <a href="/w/index.php?title=Round_Church,_Preslav&action=edit&redlink=1" class="new" title="Round Church, Preslav — pagină inexistentă">Round Church in Preslav</a> • <a href="/w/index.php?title=Holy_Forty_Martyrs_Church,_Veliko_Tarnovo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Holy Forty Martyrs Church, Veliko Tarnovo — pagină inexistentă">Holy Forty Martyrs Church in Tarnovo</a> • <a href="/w/index.php?title=Biserica_Boyana&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Boyana — pagină inexistentă">Biserica Boyana</a> • <a href="/w/index.php?title=Tsarevets&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tsarevets — pagină inexistentă">Tsarevets</a> • <a href="/wiki/Baba_Vida" title="Baba Vida">Baba Vida</a> </p> <div style="background:#ACE1AF; text-align:center; font-size:110%;"><b>Religie</b></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:St._Theodor.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/St._Theodor.jpg/100px-St._Theodor.jpg" decoding="async" width="100" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/St._Theodor.jpg/150px-St._Theodor.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/St._Theodor.jpg/200px-St._Theodor.jpg 2x" data-file-width="373" data-file-height="447" /></a><figcaption></figcaption></figure> <ul><li><a href="/wiki/Tengriism" title="Tengriism">Tengriism</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Slavic_mythology&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slavic mythology — pagină inexistentă">Slavic religion</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Cre%C8%99tinarea_Bulgariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Creștinarea Bulgariei — pagină inexistentă">Creștinarea Bulgariei</a></li> <li><a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">Biserica Ortodoxă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Bulgarian_Patriarchate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bulgarian Patriarchate — pagină inexistentă">Bulgarian Orthodox Patriarchate</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Archbishopric_of_Ohrid&action=edit&redlink=1" class="new" title="Archbishopric of Ohrid — pagină inexistentă">Bulgarian Orthodox Archbishopric</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Roman_Catholicism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Roman Catholicism — pagină inexistentă">Roman Catholicism</a></li> <li><a href="/wiki/Bogomilism" title="Bogomilism">Bogomilism</a></li></ul> <div style="background:#ACE1AF; text-align:center; font-size:110%;"><b>Economie</b></div> <div class="noprint tright portal" style="border:solid #aaa 1px; margin:0.5em 0 0.5em 0.5em;"> <table style="background:var(--background-color-interactive-subtle, #f9f9f9); color:inherit; font-size:85%; line-height:110%; max-width:175px;"> <tbody><tr> <td style="text-align: center;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Nuvola_Bulgarian_flag.svg" class="mw-file-description"><img alt="Portal icon" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Nuvola_Bulgarian_flag.svg/28px-Nuvola_Bulgarian_flag.svg.png" decoding="async" width="28" height="28" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Nuvola_Bulgarian_flag.svg/42px-Nuvola_Bulgarian_flag.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Nuvola_Bulgarian_flag.svg/56px-Nuvola_Bulgarian_flag.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></span> </td> <td style="padding: 0 0.2em; vertical-align: middle; font-style: italic; font-weight: bold"><b><a href="/w/index.php?title=Portal:Bulgaria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Portal:Bulgaria — pagină inexistentă">Portal Bulgaria </a></b> </td></tr> </tbody></table></div> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Economia_bulgar%C4%83_medieval%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Economia bulgară medievală — pagină inexistentă">Economia bulgară medievală</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Monet%C4%83ria_bulgar%C4%83_medieval%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Monetăria bulgară medievală — pagină inexistentă">Monetăria bulgară medievală</a></li></ul> </td> <td> </td> </tr> </tbody></table> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><span style=";;border:none;"><a href="/wiki/Format:Imperiul_Bizantin" title="Format:Imperiul Bizantin"><span title="Vizualizare format" style=";;border:none;;">v</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Imperiul_Bizantin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Imperiul Bizantin — pagină inexistentă"><span title="Discuție format" style=";;border:none;;">d</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Imperiul_Bizantin&action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style=";;border:none;;">m</span></a></span></div></div><span class="" style="font-size: 110%;"><a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Imperiul Bizantin</a> (330–1453)</span> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center"><a href="/wiki/Imperiul_Bizantin#Organizarea_politică" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Administrare</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Capitala</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Lista_%C3%AEmp%C4%83ra%C8%9Bilor_bizantini" title="Lista împăraților bizantini">Condu</a><a href="/wiki/Categorie:%C3%8Emp%C4%83ra%C8%9Bi_bizantini" title="Categorie:Împărați bizantini">cători</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin#Senatul" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Synkletos</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center"><a href="/w/index.php?title=Istoria_Imperiului_Bizantin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Imperiului Bizantin — pagină inexistentă">Istoria</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit#Origini" title="Imperiul Roman de Răsărit">Origini</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Istoria_timpurie_a_Imperiului_Bizantin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria timpurie a Imperiului Bizantin — pagină inexistentă">Istoria timpurie</a>· <a href="/w/index.php?title=Epoca_elenistic%C4%83_a_Imperiului_Bizantin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Epoca elenistică a Imperiului Bizantin — pagină inexistentă">Epoca elenistică</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea_macedonean%C4%83_a_Imperiului_Bizantin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Renașterea macedoneană a Imperiului Bizantin — pagină inexistentă">Renașterea macedoneană</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Dinastia_Teodosian%C4%83" title="Dinastia Teodosiană">Dinastia Teodosiană</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Dinastia_Comnen" class="mw-redirect" title="Dinastia Comnen">Dinastia Comnen</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Recucerirea_Constantinopolului" title="Recucerirea Constantinopolului">Recucerirea Constantinopolului</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Dinastia_Paleolog" title="Dinastia Paleolog">Dinastia Paleolog</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/C%C4%83derea_Constantinopolului" title="Căderea Constantinopolului">Sfârșitul</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center"><a href="/w/index.php?title=Legea_bizantin%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Legea bizantină — pagină inexistentă">Legea</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Codexul_Teodosian" title="Codexul Teodosian">Codex Theodosianus</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Corpus_Juris_Civilis" title="Corpus Juris Civilis">Corpus Juris Civilis</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Ecloga&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ecloga — pagină inexistentă">Ecloga</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Basilika&action=edit&redlink=1" class="new" title="Basilika — pagină inexistentă">Basilika</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Hexabiblos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hexabiblos — pagină inexistentă">Hexabiblos</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center">Militar</div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Armata_roman%C4%83" title="Armata romană">Armata romană</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Armata_bizantin%C4%83" title="Armata bizantină">Armata bizantină</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Flota_bizantin%C4%83" title="Flota bizantină">Flota bizantină</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Garda_Vareg%C4%83" title="Garda Varegă">Garda Varegă</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83liile_Imperiului_Bizantin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătăliile Imperiului Bizantin — pagină inexistentă">Bătăliile Imperiului Bizantin</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Imperiului_Bizantin" title="Războaiele Imperiului Bizantin"><b>Războaie</b></a> (<a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Gotic_(535-554)" title="Războiul Gotic (535-554)">Războiul Gotic</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Bizantino-Sasanide" title="Războaiele Bizantino-Sasanide">Războaiele Bizantino-Sasanide</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a class="mw-selflink selflink">Războaiele Bizantino-Bulgare</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Bizantino-Arabe" title="Războaiele Bizantino-Arabe">Războaiele Bizantino-Arabe</a> (<a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Bizantino-Arabe_(780%E2%80%931180)" title="Războaiele Bizantino-Arabe (780–1180)">după 780</a>) <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Bizantino%E2%80%93Maghiar_(1127%E2%80%931129)" title="Războiul Bizantino–Maghiar (1127–1129)">Războiul Bizantino–Maghiar</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Bizantino-Otomane" title="Războaiele Bizantino-Otomane">Războaiele Bizantino-Otomane</a>)</div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center">Religie</div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">Biserica Ortodoxă</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Ritul_bizantin" title="Ritul bizantin">Ritul bizantin</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Patriarhia_Ecumenic%C4%83_de_Constantinopol" title="Patriarhia Ecumenică de Constantinopol">Patriarhia de Constantinopol</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Patriarh_al_Constantinopolului" class="mw-redirect" title="Patriarh al Constantinopolului">Patriarhi</a> <i>(<a href="/wiki/Lista_Patriarhilor_Ecumenici_ai_Constantinopolului" class="mw-redirect" title="Lista Patriarhilor Ecumenici ai Constantinopolului">Listă de Patriarhi</a>)</i> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Iconoclasmul_bizantin" title="Iconoclasmul bizantin">Iconoclasmul bizantin</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center"><a href="/wiki/Cultura_bizantin%C4%83" title="Cultura bizantină">Cultură</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Art%C4%83_bizantin%C4%83" class="mw-redirect" title="Artă bizantină">Arta</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Literatur%C4%83_bizantin%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Literatură bizantină — pagină inexistentă">Literatura</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Arhitectur%C4%83_bizantin%C4%83" class="mw-redirect" title="Arhitectură bizantină">Arhitectura</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Muzic%C4%83_bizantin%C4%83" class="mw-redirect" title="Muzică bizantină">Muzica</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center">State bizantine</div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Imperiul_de_la_Niceea" title="Imperiul de la Niceea">Imperiul de la Niceea</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Imperiul_Trapezuntului" title="Imperiul Trapezuntului">Imperiul Trapezuntului</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Despotatul_Epirului" title="Despotatul Epirului">Despotatul Epirului</a> (<a href="/wiki/Imperiul_Salonicului" title="Imperiul Salonicului">Imperiul Salonicului</a>)</div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center"><a href="/wiki/Moned%C4%83_bizantin%C4%83" title="Monedă bizantină">Monedă</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Aspron" title="Aspron">Aspron</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Basilikon" title="Basilikon">Basilikon</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Bezant" title="Bezant">Bezant</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Follis" title="Follis">Follis</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Hyperpyron" title="Hyperpyron">Hyperpyron</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Miliaresion" title="Miliaresion">Miliaresion</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Nomisma" title="Nomisma">Nomisma</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Nomisma_histamenon" class="mw-redirect" title="Nomisma histamenon">Nomisma histamenon</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Nomisma_tetarteron" class="mw-redirect" title="Nomisma tetarteron">Nomisma tetarteron</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Semis" title="Semis">Semis</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Solidus" title="Solidus">Solidus</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Stavraton" title="Stavraton">Stavraton</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center"><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Special%3AC%C4%83utare&search=Imperiul+Bizantin%2C">Alte articole</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Lista_subiectelor_legate_de_Imperiul_Bizantin" title="Lista subiectelor legate de Imperiul Bizantin">Listă de articole‎</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Bizan%C8%9Biu" class="mw-redirect" title="Bizanțiu">Bizanțiu</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Era_bizantin%C4%83" title="Era bizantină">Era bizantină</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Greci_bizantini" title="Greci bizantini">Greci bizantini</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Cruciad%C4%83" title="Cruciadă">Cruciadă</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/List%C4%83_de_asedii_ale_Constantinopolului" title="Listă de asedii ale Constantinopolului">Listă de asedii ale Constantinopolului</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Porfirogenet" title="Porfirogenet">Porfirogenet</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Sebastocrator" title="Sebastocrator">Sebastocrator</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Zidurile_Constantinopolului" title="Zidurile Constantinopolului">Zidurile Constantinopolului</a></div>  </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="2"><a href="/wiki/Portal:Imperiul_Bizantin" title="Portal:Imperiul Bizantin">Portal</a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16513826">.mw-parser-output .navbox{margin:0 auto 0}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}</style>    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1&useformat=desktop" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Războaiele_Bizantino-Bulgare&oldid=15682963">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Războaiele_Bizantino-Bulgare&oldid=15682963</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorie</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare" title="Categorie:Războaiele Bizantino-Bulgare">Războaiele Bizantino-Bulgare</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_ce_folosesc_leg%C4%83turi_automate_c%C4%83tre_ISBN" title="Categorie:Pagini ce folosesc legături automate către ISBN">Pagini ce folosesc legături automate către ISBN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_note_pe_2_coloane" title="Categorie:Pagini cu note pe 2 coloane">Pagini cu note pe 2 coloane</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 6 mai 2023, ora 17:54.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-5c59558b9d-tfmgc","wgBackendResponseTime":155,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.379","walltime":"0.830","ppvisitednodes":{"value":2359,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":92306,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":35740,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":15,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":1,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":29486,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":1,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 364.141 1 -total"," 41.33% 150.492 1 Format:Infocaseta_Conflict_militar"," 25.02% 91.100 1 Format:Listănote"," 14.73% 53.650 1 Format:Imperiul_Bizantin"," 13.95% 50.780 1 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 12.09% 44.023 2 Format:Citat_carte"," 4.82% 17.534 1 Format:Imperiul_Bulgar"," 3.77% 13.718 1 Format:Control_de_autoritate"," 3.53% 12.864 1 Format:ARP"," 2.59% 9.434 4 Format:Harvnb"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.129","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":4198961,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw-web.eqiad.main-57b59b5979-v2g58","timestamp":"20241127063323","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"R\u0103zboaiele Bizantino-Bulgare","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/R%C4%83zboaiele_Bizantino-Bulgare","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q2288144","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q2288144","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2020-05-10T20:40:20Z","dateModified":"2023-05-06T15:54:38Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/9\/97\/BG_BYZ.JPG","headline":"serie de conflicte militare \u00eentre bizantini \u0219i bulgari"}</script> </body> </html>