CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-disabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-not-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-disabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-not-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"c6ab739b-c63f-4c85-af97-79cb7a140f3f","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Pagina_principală","wgTitle":"Pagina principală","wgCurRevisionId":16701318,"wgRevisionId":16701318,"wgArticleId":1968737,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Pagina principală"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Pagina_principală","wgRelevantArticleId":1968737,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":false,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":false,"wgRestrictionEdit":["templateeditor"],"wgRestrictionMove":["templateeditor"],"wgIsMainPage":true,"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true, "wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":7000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q5296","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles": "ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.scribunto.logs","site","mediawiki.page.ready","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.6"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject page-Pagina_principală page-Main_Page rootpage-Pagina_principală skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="https://donate.wikimedia.org/?wmf_source=donate&wmf_medium=sidebar&wmf_campaign=ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Pagina+principal%C4%83" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Pagina+principal%C4%83" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="https://donate.wikimedia.org/?wmf_source=donate&wmf_medium=sidebar&wmf_campaign=ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Pagina+principal%C4%83" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Pagina+principal%C4%83" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EVă invităm să votați cele mai bune articole înscrise în \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Econcursul\u0026#160;de\u0026#160;scriere\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar vector-page-titlebar-blank"> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading" style="display: none"><span class="mw-page-title-main">Pagina principală</span></h1> <div class="mw-indicators"> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Pagina_principal%C4%83" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-viewsource" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Pagina_principal%C4%83&action=edit" title="Această pagină este protejată. Puteți vizualiza doar codul sursă [e]" accesskey="e"><span>Vedeți sursa</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Pagina_principal%C4%83&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-viewsource" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Pagina_principal%C4%83&action=edit"><span>Vedeți sursa</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Pagina_principal%C4%83&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Pagina_principal%C4%83" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Pagina_principal%C4%83" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q"><span>Pagini speciale</span></a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Pagina_principal%C4%83&oldid=16701318" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini"><span>Legătură permanentă</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Pagina_principal%C4%83&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Pagina_principal%C4%83&id=16701318&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini"><span>Citează acest articol</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlQ%C4%B1sald%C4%B1c%C4%B1s%C4%B1&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FPagina_principal%25C4%2583"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrKodu&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FPagina_principal%25C4%2583"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Pagina+principal%C4%83"><span>Creare carte</span></a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Pagina_principal%C4%83&action=show-download-screen"><span>Descărcare ca PDF</span></a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Pagina_principal%C4%83&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p"><span>Versiune de tipărit</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Main_Page" hreflang="en"><span>Wikimedia Commons</span></a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-foundation mw-list-item"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Home" hreflang="en"><span>Wikimedia Foundation</span></a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-mediawiki mw-list-item"><a href="https://www.mediawiki.org/wiki/MediaWiki" hreflang="en"><span>MediaWiki</span></a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-meta mw-list-item"><a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Main_Page" hreflang="en"><span>Meta-Wiki</span></a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-outreach mw-list-item"><a href="https://outreach.wikimedia.org/wiki/Main_Page" hreflang="en"><span>Wikimedia Outreach</span></a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-sources mw-list-item"><a href="https://wikisource.org/wiki/Main_Page" hreflang="en"><span>Multilingual Wikisource</span></a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-species mw-list-item"><a href="https://species.wikimedia.org/wiki/Main_Page" hreflang="en"><span>Wikispecii</span></a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibooks mw-list-item"><a href="https://ro.wikibooks.org/wiki/Pagina_principal%C4%83" hreflang="ro"><span>Wikimanuale</span></a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikidata mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Wikidata:Main_Page" hreflang="en"><span>Wikidata</span></a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikifunctions mw-list-item"><a href="https://www.wikifunctions.org/wiki/Wikifunctions:Main_Page" hreflang="en"><span>Wikifunctions</span></a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikimania badge-Q70894304 mw-list-item" title=""><a href="https://wikimania.wikimedia.org/wiki/Wikimania" hreflang="en"><span>Wikimania</span></a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikinews mw-list-item"><a href="https://ro.wikinews.org/wiki/Pagina_principal%C4%83" hreflang="ro"><span>Wikiștiri</span></a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikiquote mw-list-item"><a href="https://ro.wikiquote.org/wiki/Pagina_principal%C4%83" hreflang="ro"><span>Wikicitat</span></a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikisource mw-list-item"><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83" hreflang="ro"><span>Wikisursă</span></a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikivoyage mw-list-item"><a href="https://ro.wikivoyage.org/wiki/Pagina_principal%C4%83" hreflang="ro"><span>Wikivoyage</span></a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wiktionary mw-list-item"><a href="https://ro.wiktionary.org/wiki/Pagina_principal%C4%83" hreflang="ro"><span>Wikționar</span></a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q5296" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16497779">body.skin-minerva .mw-parser-output table,body.skin-minerva .mw-parser-output tr,body.skin-minerva .mw-parser-output td,body.skin-minerva .mw-parser-output tbody,body.skin-minerva .mw-parser-output th,body.skin-minerva .mw-parser-output .MainPageSectionSeader{display:block!important;width:100%!important;box-sizing:border-box}.mw-parser-output .MainPageSectionHeader{padding:0.4em 0.5em;margin:0;font-size:115%;font-weight:bold;text-align:left;border:1px solid;border-radius:3px 3px 0 0}.mw-parser-output .mp-cat-table-right{border-right:1px solid #ccc}.mw-parser-output .mp-cat-table-left{padding-left:5px}.mw-parser-output .mp-cat-table-right{border-right:1px solid #ccc}.mw-parser-output .mp-cat-table-left{padding-left:5px}.mw-parser-output .RecommendedHeader{background:#faecc8}.mw-parser-output .NewsHeader{background:#F0F3CD}.mw-parser-output .DidYouKnowHeader{background:#ffe9a6}.mw-parser-output .TodayInHistoryHeader{background:#E4D8F5}.mw-parser-output .CommunityHeader{background:#f2e0ce}.mw-parser-output .BottomHeader{background:#f9f9f3}.mw-parser-output .OtherHeader{background:#e7eef7}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .RecommendedHeader{background:#261d03!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .NewsHeader{background:#1e2008!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .DidYouKnowHeader{background:#0d0a00!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .TodayInHistoryHeader{background:#180b2a!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .CommunityHeader{background:#201408!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .BottomHeader{background:#38381c!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .OtherHeader{background:#112135!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .RecommendedHeader{background:#261d03!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .NewsHeader{background:#1e2008!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .DidYouKnowHeader{background:#0d0a00!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .TodayInHistoryHeader{background:#180b2a!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .CommunityHeader{background:#201408!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .BottomHeader{background:#38381c!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .OtherHeader{background:#112135!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}</style> <table id="mp-topbanner" class="plainlinks nomobile" style="width: 100%;"> <tbody><tr> <td class="MainPageLogo" style="width: 100%; border: 1px solid #a7d7f9; vertical-align: top; -moz-border-radius: 3px; -webkit-border-radius: 3px; border-radius: 3px;"> <table style="width: 100%; margin-bottom: 2px; vertical-align: top; font-size: 100%; line-height: 1.6em;"> <tbody><tr> <td style="height: 1em; padding-left: 4em;"><span style="font-size:185%; text-shadow: 0.01em 0.01em 0.01em; line-height: 1.3em;"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit" title="Ajutor:Bun venit">Bun-venit</a> la <a href="/wiki/Wikipedia:Despre_Wikipedia" title="Wikipedia:Despre Wikipedia">Wikipedia</a>!</span><br /><span style="text-shadow: 0.01em 0.01em 0.01em;"><a href="/wiki/Enciclopedie" title="Enciclopedie">enciclopedia</a> <a href="/wiki/Wikipedia:Libertate" title="Wikipedia:Libertate">liberă</a>, la care <a href="/wiki/Wikipedia:Ghid" title="Wikipedia:Ghid">poate contribui oricine</a>.</span><br /><span style="text-shadow: 0.01em 0.01em 0.01em; font-size: 90%">În limba română din 12 iulie 2003.</span> </td> <td style="padding-right: 1em; padding-top: 0.5em; text-align: right; line-height: 1.6em;">Astăzi este <a href="/wiki/Joi" title="Joi">joi</a>, <a href="/wiki/12_decembrie" title="12 decembrie">12 decembrie</a> <a href="/wiki/2024" title="2024">2024</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pagina_principal%C4%83&action=purge"><b>Actualizați</b></a><br />Wikipedia în limba <a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Limba română">română</a> are <a href="/wiki/Special:Pagini_noi" title="Special:Pagini noi">501.229</a> de <a href="/wiki/Special:Statistici" title="Special:Statistici">articole</a><br /><a href="/wiki/Wikipedia:%C8%98tia%C8%9Bi_c%C4%83" title="Wikipedia:Știați că">Știați că</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Wikipedia:%C3%8Entreb%C4%83ri_frecvente" title="Wikipedia:Întrebări frecvente">Întrebări frecvente</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Special:Statistici" title="Special:Statistici">Statistici</a><br /><b></b> <p><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Wikipedia:Contact" title="Wikipedia:Contact"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/50/TK_email_icon.svg/18px-TK_email_icon.svg.png" decoding="async" width="18" height="18" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/50/TK_email_icon.svg/27px-TK_email_icon.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/50/TK_email_icon.svg/36px-TK_email_icon.svg.png 2x" data-file-width="100" data-file-height="100" /></a></span> </p> </td></tr> <tr> <td colspan="2" style="text-align: center; font-size: 95%;"> <p><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Ajutor:Cuprins">Ajutor</a> • <a href="/wiki/Ajutor:Cum_m%C4%83_%C3%AEnregistrez" title="Ajutor:Cum mă înregistrez">Cum mă înregistrez</a> • <a href="/wiki/Ajutor:Cum_modific_o_pagin%C4%83" title="Ajutor:Cum modific o pagină">Cum modific o pagină</a> • <a href="/wiki/Wikipedia:Asistent_pentru_a_crea_articole" title="Wikipedia:Asistent pentru a crea articole">Cum creez un articol</a> | <a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Wikipedia:Cafenea">Cafenea</a> • <a href="/wiki/Wikipedia:Ambasad%C4%83" title="Wikipedia:Ambasadă">Ambasadă / Embassy</a> • <a class="external text" href="https://donate.wikimedia.org">Donații</a> | <a href="/wiki/Portal:Portaluri_tematice" class="mw-redirect" title="Portal:Portaluri tematice">Portal</a> • <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" title="Special:Căutare">Căutare</a> • <a href="/wiki/Special:Toate_paginile" title="Special:Toate paginile">Index</a> • <a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a> </p> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table> <table id="mp-columns" style="margin: 2px 0 0 0;"> <tbody><tr> <td style="width: 54%; border: 1px solid #a7d7f9; vertical-align: top; color: #000; -moz-border-radius: 3px; -webkit-border-radius: 3px; border-radius: 3px;"> <table id="mp-left" style="padding: 2px; width: 100%; vertical-align: top;"> <tbody><tr> <th><div style="padding: 3px; float: right; margin: 2px 2px 0px 0px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_de_calitate" title="Articole de calitate"><img alt="Articole de calitate" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Cscr-featured.svg/22px-Cscr-featured.svg.png" decoding="async" width="22" height="21" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Cscr-featured.svg/33px-Cscr-featured.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Cscr-featured.svg/44px-Cscr-featured.svg.png 2x" data-file-width="466" data-file-height="443" /></a></span></div><div class="RecommendedHeader MainPageSectionHeader notheme" style="border-color: #ccc;">Conținut recomandat</div> </th></tr> <tr> <td style="font-size: 100%; padding: 10px 5px 10px 5px;" id="mp-tfa" title="Conținut recomandat"><div style="float:right; margin:0em 0em 0.1em 1em"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Steagul_de_la_Darni%C8%9Ba.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Steagul_de_la_Darni%C8%9Ba.svg/100px-Steagul_de_la_Darni%C8%9Ba.svg.png" decoding="async" width="100" height="186" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Steagul_de_la_Darni%C8%9Ba.svg/150px-Steagul_de_la_Darni%C8%9Ba.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Steagul_de_la_Darni%C8%9Ba.svg/200px-Steagul_de_la_Darni%C8%9Ba.svg.png 2x" data-file-width="335" data-file-height="622" /></a></span></div> <p><b><a href="/wiki/Corpurile_Voluntarilor_Rom%C3%A2ni_din_Rusia" title="Corpurile Voluntarilor Români din Rusia">Corpurile Voluntarilor Români din Rusia</a></b> au reprezentat două <a href="/w/index.php?title=Corp_(militar)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Corp (militar) — pagină inexistentă">corpuri</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17176654" class="extiw" title="d:Q17176654"><span title="Corp (militar) la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> de voluntari recrutați din rândul <a href="/wiki/Prizonier_de_r%C4%83zboi" title="Prizonier de război">prizonierilor de război</a> <a href="/wiki/Austro-Ungaria" title="Austro-Ungaria">austro-ungari</a> de <a href="/wiki/Etnie" class="mw-redirect" title="Etnie">naționalitate</a> <a href="/wiki/Rom%C3%A2ni" title="Români">română</a>, organizate pe <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">teritoriul rus</a> în timpul <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primului Război Mondial</a>. </p><p>Sub această denumire se regăsesc 2 entități – separate temporal și geografic, precum și, în bună parte, din punct de vedere al scopurilor: </p> <dl><dd><ul><li>Primul Corp de Voluntari: a avut sediul în <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a>, la <a href="/wiki/Raionul_Darni%C8%9Ba" title="Raionul Darnița">Darnița</a>, a fost înființat ca efect al cooperării româno-ruse și a existat, practic, în perioada martie <a href="/wiki/1917" title="1917">1917</a> – ianuarie <a href="/wiki/1918" title="1918">1918</a>. Scopul său declarat și îndeplinit a fost eminamente <a href="/wiki/Puterile_Centrale" title="Puterile Centrale">anticentralist</a> și de sprijinire a luptei naționale, servind la constituirea unei rezerve de cadre disponibile pentru a fi încadrate unităților operative din <a href="/wiki/Moldova" title="Moldova">Moldova</a>. În total, acest corp a livrat Armatei Române, efectiv cu puțin peste 10.000 de voluntari.</li> <li>Al doilea Corp de Voluntari: a fost constituit în <a href="/wiki/Siberia" title="Siberia">Siberia</a>, ca efect al cooperării dintre români, <a href="/wiki/Francez" class="mw-redirect" title="Francez">francezi</a> și <a href="/wiki/Cehi" title="Cehi">ceho</a><a href="/wiki/Slovac" class="mw-redirect" title="Slovac">slovaci</a> și a existat, practic, în perioada august 1918 - august <a href="/wiki/1920" title="1920">1920</a>. A reprezentat, în fapt, un corp expediționar ale cărui misiuni au fost anticentraliste, de sprijinire indirectă a unității naționale române și de luptă împotriva <a href="/wiki/Partidul_Comunist_al_Uniunii_Sovietice" title="Partidul Comunist al Uniunii Sovietice">regimului bolșevic rus</a>. Fiind subiectul unei îndelungi retrageri prin luptă spre <a href="/wiki/Extremul_Orient_rus" class="mw-redirect" title="Extremul Orient rus">Extremul Orient rus</a> și țărmul <a href="/wiki/Oceanul_Pacific" title="Oceanul Pacific">Oceanului Pacific</a>, a avut sarcini grevate de necesități logistice și operaționale deosebite. Efectivul acestuia a variat între, aproximativ, 2.000 și 5.000 de militari.</li></ul></dd></dl> <p>În raport cu ceea ce s-a petrecut cu prizonierii etnici români proveniți din armata austro-ungară în alte zone geografice, unde au fost state situate de aceeași parte a baricadei, activitatea de mobilizare a voluntarilor români în <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul Rus</a> a avut o amploare deosebită și a transmis un semnal puternic sub aspect politic. Acestui semnal i s-a alăturat și puternicul ecou avut de redactarea de către voluntari, în luna aprilie a anului 1917, a <a href="/wiki/Declara%C8%9Bia_de_la_Darni%C8%9Ba" title="Declarația de la Darnița">Declarației de la Darnița</a>. Aceasta a fost cunoscută drept prima declarație de acest tip, care a adus în fața Marilor Puteri dorința poporului român de a trăi unit într-un singur stat, independent și suveran. </p><p>Regimul rezervat de autoritățile ruse prizonierilor etnici români a fost unul foarte greu și discriminatoriu și, deși inițiativa de organizare a prizonierilor români în unități de voluntari a premers <a href="/wiki/Intrarea_Rom%C3%A2niei_%C3%AEn_Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Intrarea României în Primul Război Mondial">intrarea României în război</a>, cei care au susținut-o au fost tratați, la început, fie cu indiferență și neîncredere în <a href="/wiki/Regatul_Rom%C3%A2niei" title="Regatul României">Regatul României</a>, fie cu ostilitate în Rusia Imperială. De abia în luna septembrie <a href="/wiki/1916" title="1916">1916</a>, după ce lagărul de <a href="/wiki/Prizonier_de_r%C4%83zboi" title="Prizonier de război">prizonieri de război</a> de la <a href="/wiki/Darni%C8%9Ba_(raion)" class="mw-redirect" title="Darnița (raion)">Darnița</a> a fost desemnat de <a href="/wiki/STAVKA" title="STAVKA">STAVKA</a> drept loc de concentrare a prizonierilor români, demersurile oficiale au căpătat consistență. Punerea în practică a acestora a întârziat până în luna februarie <a href="/wiki/1917" title="1917">1917</a>, când a fost constituit, oficial, Corpul Voluntarilor Ardeleni-Bucovineni din Rusia. </p><p>Deși recrutarea voluntarilor s-a bucurat de o atenție mai mare din partea Guvernului Român în anul 1917 – în contextul inițierii programului de refacere și completare al armatei, din cauza opoziției administrației ruse la eliberarea prizonierilor și a tărăgănării de către oficialii ruși a înrolărilor, abia în luna august 1917 a început înrolarea efectivă și sistematică a respectivilor prizonieri. În total, a fost trimis pentru a se încadra în armata română un efectiv care a depășit cu puțin 10.000 de oameni, posibilitățile de încadrare ale unui număr mai mare fiind, spre sfârșitul anului 1917, drastic limitate de direcția în care a evoluat <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rus%C4%83" class="mw-redirect" title="Revoluția Rusă">Revoluția Rusă</a>. Deși câteva detașamente de voluntari au participat la luptele de pe Frontul din <a href="/wiki/Moldova" title="Moldova">Moldova</a>, constituirea unei <a href="/wiki/Mare_unitate" title="Mare unitate">mari unități</a> operative a voluntarilor a întârziat până în punctul în care <a href="/wiki/Defec%C8%9Biunea_Rus%C4%83" title="Defecțiunea Rusă">defecțiunea rusă</a> a pus România în cvasiimposibilitatea de a-și mai putea fructifica efortul militar împotriva <a href="/wiki/Puterile_Centrale" title="Puterile Centrale">Puterilor Centrale</a>. Astfel, <a href="/wiki/Corpul_Voluntarilor_Rom%C3%A2ni_Ardeleni-Bucovineni_(H%C3%A2rl%C4%83u)" title="Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)">Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni</a>, constitut cu baza la <a href="/wiki/H%C3%A2rl%C4%83u" title="Hârlău">Hârlău</a>, s-a rezumat la misiuni de pază și de menținere a ordinii periclitate de trupele Armatei Ruse – aflate în debandadă, precum și de curățare de structuri militare bolșevice a <a href="/wiki/Basarabie" class="mw-redirect" title="Basarabie">Basarabiei</a>, după proclamarea independenței acesteia. </p><p>Succesiv Defecțiunii Ruse și înainte de ieșirea forțată a României din război, a existat o tentativă de transfer a Corpului de voluntari pe <a href="/wiki/Frontul_de_vest_(Primul_R%C4%83zboi_Mondial)" title="Frontul de vest (Primul Război Mondial)">Frontul de Vest</a>, contramandată după semnarea preliminariilor <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Bucure%C8%99ti_(1918)" title="Tratatul de la București (1918)">Păcii de la Buftea</a> și succedată de demobilizarea voluntarilor și de integrarea dirijată a acestora în cadrul societății românești. În Rusia, însă, ca efect al ajungerii <a href="/wiki/Partidul_Comunist_al_Uniunii_Sovietice" title="Partidul Comunist al Uniunii Sovietice">Partidului Bolșevic</a> la cârma statului, situația prizonierilor români și a voluntarilor înrolați rămași pe teritoriul rusesc s-a înrăutățit semnificativ, cu atât mai mult cu cât <a href="/wiki/Rusia_bol%C8%99evic%C4%83" title="Rusia bolșevică">Rusia bolșevică</a> a ajuns în stare de război cu Regatul României. În marea lor majoritate, voluntarii care mai rămăseseră fie au trecut pe ascuns, dacă au putut, în România, fie au fost obligați să se retragă cât mai spre est din calea armatelor Puterilor Centrale, pentru a nu fi pedepsiți de către administrația austro-ungară ca „trădători”. Blocați pe teritoriul rus după <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Brest-Litovsk" title="Tratatul de la Brest-Litovsk">Pacea de la Brest-Litovsk</a>, în contextul <a href="/wiki/Interven%C8%9Bia_alia%C8%9Bilor_%C3%AEn_R%C4%83zboiul_Civil_Rus" title="Intervenția aliaților în Războiul Civil Rus">campaniei Aliaților de susținere a partizanilor țarismului</a> și a declanșării <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Civil_Rus" title="Războiul Civil Rus">Războiului Civil</a>, în perioada <a href="/wiki/1918" title="1918">1918</a>-<a href="/wiki/1921" title="1921">1921</a>, aceștia din urmă au fost implicați, inevitabil, în problemele interne ale Rusiei. </p><p>Românii au fost, astfel, siliți să se reorganizeze pe teritoriul rus situat la est de <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Urali" class="mw-redirect" title="Munții Urali">munții Urali</a>, sub forma unui al doilea corp de voluntari, organizarea fiindu-le sprijinită atât de către <a href="/wiki/Guvernul_Rom%C3%A2niei" title="Guvernul României">guvernul român</a>, cât și de către Misiunea Militară Franceză din Rusia. Din cauza situației volatile și confuze, înființarea acestui al doilea corp a întârziat până în luna august 1918. Acesta luat ființă la <a href="/wiki/Celeabinsk" title="Celeabinsk">Celeabinsk</a>, dar a fost de la bun început dependent de <a href="/wiki/Legiunile_Cehoslovace" title="Legiunile Cehoslovace">Legiunea Cehoslovacă</a> în privința înzestrării, a fondurilor și a furnizării de cadre cu pregătire militară superioară. Destinat, inițial, unor misiuni de pază și unor misiuni de sprijin ale frontului antibolșevic și anticentralist orientat spre vest, în cursul toamnei și iernii 1918 Corpul de Voluntari – cu un efectiv inițial de aproximativ 2.500 și, ulterior de aproximativ 5.000 de militari, și-a desăvârșit organizarea și și-a precizat misiunea (lupta pentru desăvârșirea idealului național român). </p><p>În noiembrie 1918, colonelul ceh <a href="/wiki/Eduard_Kadlec" title="Eduard Kadlec">Eduard Kadlec</a> a fost numit la comanda celui de-al doilea Corp, pentru a suplini carențele de instruire militară și tehnică și pentru a finaliza organizarea și formarea militară a trupelor. Din cauza ordinelor venite din România de a se evita orice implicare militară care nu ar fi servit interesului național românesc, s-a declanșat un conflict de interese între conducerea superioară a Corpului – sprijinită de ofițerii francezi ai Misiunii, și de cei care răspundeau de respectiva unitate din partea Guvernului Român și din partea voluntarilor, în contextul în care primii intenționau să folosească trupele în lupta împotriva bolșevicilor. În acest timp, reorganizarea Corpului s-a efectuat în iarna 1918-1919 (atât conform unor criterii mai stricte, cât și în sensul unor aspirații care nu erau, neapărat, proprii voluntarilor înrolați), iar efectivul unității s-a diminuat, astfel, la aproximativ jumătate prin selecție sau prin plecări voluntare. Deoarece conflictul de interese a persistat până la începutul primăverii 1919, militarii unității au fost folosiți până atunci doar la activități de pază ale unor puncte strategice și de control al unor <a href="/wiki/Lag%C4%83r_de_prizonieri_de_r%C4%83zboi" title="Lagăr de prizonieri de război">lagăre</a>. </p><p>Un acord pentru recunoașterea dreptului României asupra <a href="/wiki/Basarabia" title="Basarabia">Basarabiei</a>, mediat de francezi între delegația condusă de <a href="/wiki/Ion_I._C._Br%C4%83tianu" class="mw-redirect" title="Ion I. C. Brătianu">Ion I. C. Brătianu</a> la <a href="/wiki/Conferin%C8%9Ba_de_Pace_de_la_Paris_din_1919" title="Conferința de Pace de la Paris din 1919">Conferința de Pace</a> și guvernul <a href="/wiki/Alexandr_Kolceak" class="mw-redirect" title="Alexandr Kolceak">amiralului Kolceak</a>, a prevăzut ca Legiunea să intre sub ordinele Misiunii Militare Franceze din Siberia și să intre în lupta pentru apărarea <a href="/wiki/Calea_ferat%C4%83_transsiberian%C4%83" title="Calea ferată transsiberiană">căii ferate transsiberiene</a>. Astfel, de la sfârșitul lunii mai 1919 până la începutul lunii februarie 1920, soldații români s-au implicat, cu succes, în luptele duse cu partizanii ruși în <a href="/wiki/Regiunea_Irkutsk" title="Regiunea Irkutsk">regiunea Irkutsk</a> pentru ca legăturile cu frontul din Ural și aprovizionarea să nu fie afectate de aceștia. Fiind în timp obligați să se ralieze politicii trupelor cehoslovace de neintervenție, efectivele Legiunii au pornit în a doua jumătate a lunii ianuarie 1920 să se retragă, lent, spre est, într-un context dificil, determinat de dezvoltarea cu succes pe teren a ofensivei <a href="/wiki/Armata_Ro%C8%99ie" title="Armata Roșie">Armatei Roșii</a> și de prăbușirea defensivei susținute de trupele <a href="/wiki/Mi%C8%99carea_Alb%C4%83" title="Mișcarea Albă">Armatei Albe</a>. Ajunsă din urmă și atacată de avangarda Armatei a V-a (bolșevică), Legiunea a susținut și a câștigat <a href="/wiki/Lupta_de_la_%C8%98eragul_%C8%99i_Kuitun" title="Lupta de la Șeragul și Kuitun">lupta defensivă de la Șeragul și Kuitun</a>, în urma căreia s-a dezangajat de trupele urmăritoare. După câteva zile a intervenit un armistițiu între trupele cehoslovace și Armata a V-a bolșevică. Astfel românii s-au putut replia, în continuare, spre baza din <a href="/wiki/Vladivostok" title="Vladivostok">Vladivostok</a>, întârziați doar de necesitățile aprovizionării sau de problemele legate de folosirea cu prioritate a materialului rulant de către trupele uneia sau alteia dintre națiunile implicate în conflictul siberian. </p><p>Repatrierea Legiunii, alături de cea a restului prizonierilor de război români din Siberia, a avut un caracter amplu și complex, implicând dificultăți de regrupare și deplasare a acestora, precum și de asigurare a finanțării operațiunilor. În acest scop, a fost trimisă de către <a href="/wiki/Guvernul_Rom%C3%A2niei" title="Guvernul României">Guvernul României</a> o <a href="/wiki/Comisia_Militar%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83_din_Siberia" title="Comisia Militară Română din Siberia">Comisie Militară</a>, care a ajuns în estul Siberiei, în aprilie 1920. În luna mai a ajuns și Legiunea – aflată în ariergarda corpului expediționar, la Vladivostok. În lunile mai, iunie și august 3 eșaloane – primele 2 conținând majoritatea efectivului rămas (aproximativ 2.500 de militari ai Legiunii), au fost îmbarcate spre țară și au fost primite cu onoruri în <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia_Mare" title="România Mare">România întregită</a>. Până la încheierea sarcinii Misiunii, în august 1920, aceasta a reușit și conversia în bani a unei cantități semnificative de materiale de război ale unității și ale României, aflate în depozitele din <a href="/wiki/Extremul_Orient_rus" class="mw-redirect" title="Extremul Orient rus">Extremul Orient rus</a>. </p><p>După reintrarea României în război, odată cu remobilizarea <a href="/wiki/Corpul_Voluntarilor_Rom%C3%A2ni_Ardeleni-Bucovineni_(H%C3%A2rl%C4%83u)" title="Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)">Corpului Voluntarilor</a>, au fost chemați la arme și cei proveniți din prizonieratul rus care ajunseseră în țară. Parcursul tuturor în <a href="/wiki/Perioada_interbelic%C4%83" title="Perioada interbelică">perioada interbelică</a> a fost marcat de recunoașterea meritelor acestora, dar după intrarea trupelor sovietice în România spre sfârșitul celui de-<a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">Al Doilea Război Mondial</a>, foștii voluntari au avut de suferit, pierzându-și <a href="/wiki/Grad_militar" title="Grad militar">gradele militare</a> și îngroșând rândurile celor încarcerați în penitenciarele <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia_comunist%C4%83" title="România comunistă">României comuniste</a>. </p> <div align="right" style="font-size:90%;"><i><b><a href="/wiki/Corpurile_Voluntarilor_Rom%C3%A2ni_din_Rusia" title="Corpurile Voluntarilor Români din Rusia">continuare...</a></b></i></div> <div style="font-size:90%;"> <p>Alte sugestii dintre <a href="/wiki/Wikipedia:Articole_de_calitate" title="Wikipedia:Articole de calitate">cele 763 de pagini recomandate</a>: </p> <ul><li><b><a href="/wiki/Gustav_Mahler" title="Gustav Mahler">Gustav Mahler</a></b></li> <li><b><a href="/wiki/Toxicitate_financiar%C4%83" title="Toxicitate financiară">Toxicitate financiară</a></b></li> <li><b><a href="/wiki/Ioan_Slavici" title="Ioan Slavici">Ioan Slavici</a></b></li></ul> </div> </td></tr> <tr> <th><div style="padding: 3px; float: right; margin: 2px 2px 0px 0px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Wikipedia:%C8%98tia%C8%9Bi_c%C4%83" title="Știați că?"><img alt="Știați că?" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/27/Nuvola_apps_filetypes_orange.svg/23px-Nuvola_apps_filetypes_orange.svg.png" decoding="async" width="23" height="23" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/27/Nuvola_apps_filetypes_orange.svg/35px-Nuvola_apps_filetypes_orange.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/27/Nuvola_apps_filetypes_orange.svg/46px-Nuvola_apps_filetypes_orange.svg.png 2x" data-file-width="128" data-file-height="128" /></a></span></div><div class="MainPageSectionHeader DidYouKnowHeader notheme" style="border-color: #ccc;">Știați că?</div> </th></tr> <tr> <td style="color: #000; font-size: 100%; padding: 10px 5px 10px 5px;" id="mf-dyk" title="Știați că?"> <div style="float:right;margin:0.0em 0.5em 0.5em 0.5em;text-align:center"> <span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Nashornkopf.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/14/Nashornkopf.JPG/90px-Nashornkopf.JPG" decoding="async" width="90" height="60" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/14/Nashornkopf.JPG/135px-Nashornkopf.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/14/Nashornkopf.JPG/180px-Nashornkopf.JPG 2x" data-file-width="3888" data-file-height="2592" /></a></span></div> <ul><li>… la alegerile municipale din <a href="/wiki/S%C3%A3o_Paulo_(ora%C8%99)" title="São Paulo (oraș)">São Paulo</a> din 1959, candidatura lui <b><a href="/wiki/Cacareco" title="Cacareco">Cacareco</a></b>, o femelă de <a href="/wiki/Rinocer_negru" title="Rinocer negru">rinocer negru</a> <i>(foto)</i>, a obținut mai multe voturi decât oricare dintre partidele politice participante?</li> <li>... <a href="/wiki/Dramaturg" title="Dramaturg">dramaturgul</a> <a href="/wiki/Grec" class="mw-redirect" title="Grec">grec</a> <b><a href="/wiki/Eschil" title="Eschil">Eschil</a></b> a murit, potrivit legendei, lovit în cap de o <a href="/wiki/%C8%9Aestoas%C4%83" title="Țestoasă">țestoasă</a> aruncată de la înălțime de un <a href="/wiki/Vultur" title="Vultur">vultur</a>?</li> <li>... <a href="/wiki/V%C3%A2rf_de_munte" title="Vârf de munte">vârful muntos</a> cel mai îndepărtat de centrul Pământului nu este <a href="/wiki/Everest" title="Everest">Everest</a>, ci vulcanul <b><a href="/wiki/Chimborazo_(vulcan)" title="Chimborazo (vulcan)">Chimborazo</a></b> din <a href="/wiki/Ecuador" title="Ecuador">Ecuador</a>?</li> <li>... <a href="/wiki/Ve%C8%99m%C3%A2nt_clerical" title="Veșmânt clerical">veșmântul</a> purtat de <b><a href="/wiki/Maica_Tereza" title="Maica Tereza">Maica Tereza</a></b> este protejat de o <a href="/wiki/Marc%C4%83_%C3%AEnregistrat%C4%83" title="Marcă înregistrată">marcă înregistrată</a> pentru a evita exploatarea sa comercială?</li> <li>... în septembrie <a href="/wiki/1939" title="1939">1939</a>, regele <b><a href="/wiki/George_al_VI-lea_al_Regatului_Unit" title="George al VI-lea al Regatului Unit">George al VI-lea al Regatului Unit</a></b> se afla în război cu <a href="/wiki/Germania_Nazist%C4%83" title="Germania Nazistă">Germania Nazistă</a> ca suveran al Marii Britanii, dar era neutru ca suveran al Irlandei de Nord?</li> <li>... <b><a href="/wiki/Farul_Am%C3%A9d%C3%A9e" title="Farul Amédée">Farul Amédée</a></b> din <a href="/wiki/Noua_Caledonie" title="Noua Caledonie">Noua Caledonie</a> a fost aprins pentru prima dată la 15 noiembrie 1865, de ziua de nume a <a href="/wiki/Eug%C3%A9nie_de_Montijo" title="Eugénie de Montijo">împărătesei Eugénie</a>, soția lui <a href="/wiki/Napoleon_al_III-lea_al_Fran%C8%9Bei" class="mw-redirect" title="Napoleon al III-lea al Franței">Napoleon al III-lea</a>?</li> <li>... <b><a href="/wiki/Viermele_galben_de_f%C4%83in%C4%83" title="Viermele galben de făină">viermele galben de făină</a></b> este capabil să consume <a href="/wiki/Polistiren" title="Polistiren">polistiren</a>?</li></ul> </td></tr></tbody></table> </td> <td style="border: 0px solid transparent"> </td> <td style="width: 46%; border: 1px solid #a7d7f9; vertical-align:top; border-radius: 3px; -moz-border-radius: 3px; -webkit-border-radius: 3px;"> <table style="width: 100%; padding: 2px; vertical-align:top;"> <tbody><tr> <th><div style="padding: 3px; float: right; margin: 2px 2px 0px 0px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Format:Actualit%C4%83%C8%9Bi" title="Știri"><img alt="Știri" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Gnome_globe_current_event.svg/22px-Gnome_globe_current_event.svg.png" decoding="async" width="22" height="22" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Gnome_globe_current_event.svg/33px-Gnome_globe_current_event.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Gnome_globe_current_event.svg/44px-Gnome_globe_current_event.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></div><div class="MainPageSectionHeader NewsHeader notheme" style="border-color: #ccc;">Știri</div> </th></tr> <tr> <td style="color:#000; font-size: 100%; padding: 10px 5px 10px 5px;" id="mp-itn"><figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Fa%C3%A7ade_ouest_Cath%C3%A9drale_Notre-Dame_Paris_1.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bf/Fa%C3%A7ade_ouest_Cath%C3%A9drale_Notre-Dame_Paris_1.jpg/80px-Fa%C3%A7ade_ouest_Cath%C3%A9drale_Notre-Dame_Paris_1.jpg" decoding="async" width="80" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bf/Fa%C3%A7ade_ouest_Cath%C3%A9drale_Notre-Dame_Paris_1.jpg/120px-Fa%C3%A7ade_ouest_Cath%C3%A9drale_Notre-Dame_Paris_1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bf/Fa%C3%A7ade_ouest_Cath%C3%A9drale_Notre-Dame_Paris_1.jpg/160px-Fa%C3%A7ade_ouest_Cath%C3%A9drale_Notre-Dame_Paris_1.jpg 2x" data-file-width="3456" data-file-height="5184" /></a><figcaption></figcaption></figure> <ul><li><span class="plainlinks"><small><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.stiripesurse.ro/video-catedrala-notre-dame-s-a-redeschis-cinci-ani-de-la-incendiul-care-a-marcat-parisul_3517015.html">7 decembrie</a></small></span> <b><a href="/wiki/Catedrala_Notre-Dame_din_Paris" title="Catedrala Notre-Dame din Paris">Catedrala Notre-Dame din Paris</a></b> (<i>foto</i>) a fost redeschisă după cinci ani de la <a href="/wiki/Incendiul_de_la_catedrala_Notre-Dame_de_Paris_din_2019" title="Incendiul de la catedrala Notre-Dame de Paris din 2019">incendiul din 2019</a>.</li> <li><span class="plainlinks"><small><a rel="nofollow" class="external text" href="https://evz.ro/anularea-alegerilor-prezidentiale-motivarea-ccr-voturile-alegatorilor-au-fost-manipulate.html">6 decembrie</a></small></span> <a href="/wiki/Curtea_Constitu%C8%9Bional%C4%83_a_Rom%C3%A2niei" title="Curtea Constituțională a României">Curtea Constituțională a României</a> a decis anularea întregului proces electoral <b><a href="/wiki/Alegeri_preziden%C8%9Biale_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia,_2024" title="Alegeri prezidențiale în România, 2024">din 2024 cu privire la alegerea președintelui României</a></b>, acesta urmând a fi reluat în integralitate.</li> <li><span class="plainlinks"><small><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.sport.ro/fotbal-intern/helmut-duckadam-a-murit-la-65-de-ani-tragedie-in-fotbalul-romanesc.html">2 decembrie</a></small></span> <b><a href="/wiki/Helmut_Duckadam" title="Helmut Duckadam">Helmut Duckadam</a></b>, fostul portar al echipei de fotbal <a href="/wiki/Steaua_Bucure%C8%99ti" class="mw-redirect" title="Steaua București">Steaua București</a>, a decedat la vârsta de 65 de ani.</li> <li><span class="plainlinks"><small><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.libertatea.ro/stiri/rezultate-bec-alegeri-parlamentare-2024-5105020">1 decembrie</a></small></span> S-au desfășurat <b><a href="/wiki/Alegeri_parlamentare_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia,_2024" title="Alegeri parlamentare în România, 2024">alegeri parlamentare în România</a></b>, pentru a zecea oară după <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83_din_1989" title="Revoluția Română din 1989">revoluție</a>.</li> <li><span class="plainlinks"><small><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.europafm.ro/alegeri-prezidentiale-2024-turul-i-tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-vot-24-noiembrie-2024/">24 noiembrie</a></small></span> A avut loc <a href="/wiki/Alegeri_preziden%C8%9Biale_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia,_2024" title="Alegeri prezidențiale în România, 2024"><b>primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024</b></a> din România.</li></ul> </td></tr> <tr> <th><div style="padding: 3px; float: right; margin: 2px 2px 0px 0px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Format:Anivers%C4%83rile_zilei" title="Ziua de astăzi în istorie"><img alt="Ziua de astăzi în istorie" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Crystal_Clear_app_date_month_free.png/25px-Crystal_Clear_app_date_month_free.png" decoding="async" width="25" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Crystal_Clear_app_date_month_free.png/38px-Crystal_Clear_app_date_month_free.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Crystal_Clear_app_date_month_free.png/50px-Crystal_Clear_app_date_month_free.png 2x" data-file-width="128" data-file-height="128" /></a></span></div><div class="MainPageSectionHeader TodayInHistoryHeader notheme" style="border-color: #B1A5C2;">Ziua de astăzi în istorie</div> </th></tr> <tr> <td style="color:#000; font-size: 100%; padding: 10px 5px 10px 5px;" id="mf-otd" title="Aniversările zilei"><b><a href="/wiki/12_decembrie" title="12 decembrie">12 decembrie</a></b>: <div style="float:right;margin-left:0.5em"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Guglielmo_Marconi.jpg" class="mw-file-description" title="Guglielmo Marconi"><img alt="Guglielmo Marconi" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0d/Guglielmo_Marconi.jpg/75px-Guglielmo_Marconi.jpg" decoding="async" width="75" height="100" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0d/Guglielmo_Marconi.jpg/113px-Guglielmo_Marconi.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0d/Guglielmo_Marconi.jpg/150px-Guglielmo_Marconi.jpg 2x" data-file-width="987" data-file-height="1314" /></a></span></div><ul><li style="-moz-float-edge:content-box"><a href="/wiki/1897" title="1897">1897</a> — <b><a href="/wiki/Belo_Horizonte" title="Belo Horizonte">Belo Horizonte</a></b>, primul oraș planificat din <a href="/wiki/Brazilia" title="Brazilia">Brazilia</a>, a fost inaugurat, dându-i-se numele de <i>Cidade de Minas</i>.</li><li style="-moz-float-edge:content-box"><a href="/wiki/1901" title="1901">1901</a> — <b><a href="/wiki/Guglielmo_Marconi" title="Guglielmo Marconi">Guglielmo Marconi</a></b> (în imagine) a recepționat primul semnal <a href="/wiki/Radio" title="Radio">radio</a> transatlantic, transmis din <a href="/wiki/Anglia" title="Anglia">Anglia</a> în <a href="/wiki/Newfoundland" class="mw-redirect" title="Newfoundland">Newfoundland</a>.</li><li style="-moz-float-edge:content-box"><a href="/wiki/2000" title="2000">2000</a> — <a href="/wiki/Curtea_Suprem%C4%83_de_Justi%C8%9Bie_a_Statelor_Unite_ale_Americii" title="Curtea Supremă de Justiție a Statelor Unite ale Americii">Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii</a> a decis cu 5 voturi pentru și 4 împotrivă oprirea renumărării voturilor în statul Florida, ceea ce a dus la victoria lui <b><a href="/wiki/George_W._Bush" title="George W. Bush">George W. Bush</a></b> în <a href="/wiki/Alegeri_preziden%C8%9Biale_%C3%AEn_SUA,_2000" class="mw-redirect" title="Alegeri prezidențiale în SUA, 2000">alegerile din 2000</a>.</li><li style="-moz-float-edge:content-box"><b>Nașteri:</b> <a href="/wiki/Gustave_Flaubert" title="Gustave Flaubert">Gustave Flaubert</a> (<a href="/wiki/1821" title="1821">1821</a>) – <a href="/wiki/Edvard_Munch" title="Edvard Munch">Edvard Munch</a> (<a href="/wiki/1863" title="1863">1863</a>) – <a href="/wiki/Frank_Sinatra" title="Frank Sinatra">Frank Sinatra</a> (<a href="/wiki/1915" title="1915">1915</a>)</li><li style="-moz-float-edge:content-box"><b>Decese:</b> <a href="/wiki/%C8%98tefan_B%C3%A1thory" title="Ștefan Báthory">Ștefan Báthory</a> (<a href="/wiki/1586" title="1586">1586</a>) – <a href="/wiki/Willem_I_al_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Willem I al Țărilor de Jos">Willem I al Țărilor de Jos</a> (<a href="/wiki/1843" title="1843">1843</a>) – <a href="/wiki/Viktor_Buniakovski" title="Viktor Buniakovski">Viktor Buniakovski</a> (<a href="/wiki/1889" title="1889">1889</a>)</li></ul><p>Alte aniversări: <a href="/wiki/Format:Anivers%C4%83rile_zilei/11_decembrie" title="Format:Aniversările zilei/11 decembrie">11 decembrie</a> – <b><a href="/wiki/Format:Anivers%C4%83rile_zilei/12_decembrie" title="Format:Aniversările zilei/12 decembrie">12 decembrie</a></b> – <a href="/wiki/Format:Anivers%C4%83rile_zilei/13_decembrie" title="Format:Aniversările zilei/13 decembrie">13 decembrie</a></p> </td></tr> <tr> <th><div style="padding: 3px; float: right; margin: 2px 2px 0px 0px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Portal:Comunitate" title="Portal:Comunitate"><img alt="Comunitate" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ed/Nuvola_apps_kuser.svg/25px-Nuvola_apps_kuser.svg.png" decoding="async" width="25" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ed/Nuvola_apps_kuser.svg/38px-Nuvola_apps_kuser.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ed/Nuvola_apps_kuser.svg/50px-Nuvola_apps_kuser.svg.png 2x" data-file-width="128" data-file-height="128" /></a></span></div><div class="MainPageSectionHeader CommunityHeader notheme" style="border-color: #ccc;">Comunitate</div> </th></tr> <tr> <td style="color: #000; font-size: 100%; padding: 10px 5px 10px 5px;"> <p>Sunteți pentru prima dată la Wikipedia? <a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit" title="Ajutor:Bun venit">Începeți de aici</a>. </p> <ul><li>Răsfoiți <a href="/wiki/Wikipedia:Articole_de_calitate" title="Wikipedia:Articole de calitate">articolele de calitate</a> și <a href="/wiki/Wikipedia:Propuneri_pentru_articole_de_calitate" title="Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate">faceți propuneri pentru noi astfel de articole</a>.</li> <li>Consultați <a href="/wiki/Wikipedia:Politica_oficial%C4%83" title="Wikipedia:Politica oficială">politica oficială</a> și <a href="/wiki/Wikipedia:Conduit%C4%83" title="Wikipedia:Conduită">eticheta Wikipediei</a>.</li> <li>Apreciați Wikipedia pe <span class="plainlinks"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana">Facebook</a></span> sau promovați-ne pe <a href="/wiki/Wikipedia:Wikipedia_pe_situl_t%C4%83u_web" title="Wikipedia:Wikipedia pe situl tău web">site-ul dumneavoastră</a>.</li> <li>Există peste 13.800 de <a href="/wiki/Proiect:Localit%C4%83%C8%9Bile_din_Rom%C3%A2nia" title="Proiect:Localitățile din România">localități în România</a> și 1.500 în <a href="/wiki/Proiect:Localit%C4%83%C8%9Bile_din_Republica_Moldova" title="Proiect:Localitățile din Republica Moldova">Republica Moldova</a>. Noi avem câte un articol pentru fiecare dintre ele. Vă invităm să scrieți despre localitatea dumneavoastră preferată.</li></ul> <p>‎ </p> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table> <table id="mp-footer" class="nomobile" style="width: 100%; margin: 2px 0 0 0;"> <tbody><tr> <td style="width: 100%; margin: 5px 0 0 0; border: 1px solid #a7d7f9; vertical-align: top; color: #000; -moz-border-radius: 3px; -webkit-border-radius: 3px; border-radius: 3px;"> <table style="padding: 1px; width: 100%; vertical-align: top;"> <tbody><tr> <th><div class="MainPageSectionHeader BottomHeader notheme" style="border-color: #e8ddc9;">Wikipedia Română în subiecte</div> </th></tr> <tr> <td style="font-size: 100%; padding: 10px 5px 10px 5px;"> <table style="width="> <tbody><tr valign="top"> <td colspan="4"> </td></tr> <tr> <td valign="top" width="25%" class="mp-cat-table-right"> <table cellpadding="4" cellspacing="0"> <tbody><tr> <td width="100%"><div style="padding-bottom: 3px; font-size: 130%;"><a href="/wiki/Portal:%C8%98tiin%C8%9B%C4%83" title="Portal:Știință">Științe</a> exacte și <a href="/wiki/Portal:Matematic%C4%83" title="Portal:Matematică">matematică</a></div> <a href="/wiki/Categorie:%C8%98tiin%C8%9Be_aplicate" title="Categorie:Științe aplicate">Științe aplicate</a> · <a href="/wiki/Categorie:Fizic%C4%83" title="Categorie:Fizică">Fizică</a> · <a href="/wiki/Categorie:Chimie" title="Categorie:Chimie">Chimie</a> · <a href="/wiki/Categorie:Astronomie" title="Categorie:Astronomie">Astronomie</a> · <a href="/wiki/Categorie:Oameni_de_%C8%99tiin%C8%9B%C4%83" title="Categorie:Oameni de știință">Oameni de știință</a> · <a href="/wiki/Categorie:Geometrie" title="Categorie:Geometrie">Geometrie</a> · <a href="/wiki/Categorie:Algebr%C4%83" title="Categorie:Algebră">Algebră</a> · <a href="/wiki/Categorie:Matematicieni" title="Categorie:Matematicieni">Matematicieni</a> <div style="padding: 3px; border-bottom: 1px dotted #ccc;"></div> </td></tr> <tr> <td width="100%"><div style="padding-bottom: 3px; font-size: 130%;"><a href="/wiki/Categorie:Inginerie" title="Categorie:Inginerie">Inginerie</a> și <a href="/wiki/Portal:Tehnologie" title="Portal:Tehnologie">tehnologie</a></div> <a href="/wiki/Categorie:Transport" title="Categorie:Transport">Transport</a> · <a href="/wiki/Categorie:Ma%C8%99ini" title="Categorie:Mașini">Mașini</a> · <a href="/wiki/Categorie:Inginerie" title="Categorie:Inginerie">Inginerie</a> · <a href="/wiki/Categorie:Telecomunica%C8%9Bii" title="Categorie:Telecomunicații">Telecomunicații</a> · <a href="/wiki/Categorie:Informatic%C4%83_aplicat%C4%83" title="Categorie:Informatică aplicată">Informatică</a> și <a href="/wiki/Categorie:Electronic%C4%83" title="Categorie:Electronică">Electronică</a> · <a href="/wiki/Categorie:Nanotehnologie" title="Categorie:Nanotehnologie">Nanotehnologie</a> · <a href="/wiki/Categorie:Agricultur%C4%83" title="Categorie:Agricultură">Agricultură</a> · <a href="/wiki/Categorie:Tehnologie_spa%C8%9Bial%C4%83" title="Categorie:Tehnologie spațială">Spațiu</a> · <a href="/wiki/Categorie:Tehnologie_militar%C4%83" title="Categorie:Tehnologie militară">Tehnologie militară</a> <div style="padding: 3px; border-bottom: 1px dotted #ccc;"></div> </td></tr> <tr> <td width="100%"><div style="padding-bottom: 3px; font-size: 130%;"><a href="/wiki/Categorie:S%C4%83n%C4%83tate" title="Categorie:Sănătate">Sănătate</a> și <a href="/wiki/Portal:Medicin%C4%83" title="Portal:Medicină">medicină</a></div> <a href="/wiki/Categorie:Corpul_uman" title="Categorie:Corpul uman">Corpul uman</a> · <a href="/wiki/Categorie:Boli" title="Categorie:Boli">Boli</a> · <a href="/wiki/Categorie:Psihologie" title="Categorie:Psihologie">Psihologie</a> · <a href="/wiki/Categorie:Nutri%C8%9Bie" title="Categorie:Nutriție">Nutriție</a> · <a href="/wiki/Categorie:Genetic%C4%83" title="Categorie:Genetică">Genetică</a> · <a href="/wiki/Categorie:Tratamente_medicale" title="Categorie:Tratamente medicale">Tratamente</a> · <a href="/wiki/Categorie:Urgen%C8%9Be_medicale" title="Categorie:Urgențe medicale">Urgențe medicale</a> <div style="padding: 3px; border-bottom: 1px dotted #ccc;"></div> </td></tr> <tr> <td width="100%"><div style="padding-bottom: 3px; font-size: 130%;"><a href="/wiki/Portal:Biologie" title="Portal:Biologie">Biologie</a></div> <p><a href="/wiki/Categorie:Via%C8%9B%C4%83" title="Categorie:Viață">Viață</a> · <a href="/wiki/Categorie:Biologie" title="Categorie:Biologie">Biologie</a> · <a href="/wiki/Categorie:Microbiologie" title="Categorie:Microbiologie">Microbiologie</a> · <a href="/wiki/Categorie:Plante" title="Categorie:Plante">Plante</a> · <a href="/wiki/Categorie:Animale_nevertebrate" title="Categorie:Animale nevertebrate">Nevertebrate</a> · <a href="/wiki/Categorie:Chordata" title="Categorie:Chordata">Cordate</a> · <a href="/wiki/Categorie:Pe%C8%99ti" title="Categorie:Pești">Pești</a> · <a href="/wiki/Categorie:Amfibieni" title="Categorie:Amfibieni">Amfibieni</a> · <a href="/wiki/Categorie:Reptile" title="Categorie:Reptile">Reptile</a> · <a href="/wiki/Categorie:P%C4%83s%C4%83ri" title="Categorie:Păsări">Păsări</a> · <a href="/wiki/Categorie:Mamifere" title="Categorie:Mamifere">Mamifere</a> </p> </td></tr></tbody></table> </td> <td valign="top" width="25%" class="mp-cat-table-left mp-cat-table-right"> <table cellpadding="4" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td width="100%"><div style="padding-bottom: 3px; font-size: 130%;"><a href="/wiki/Portal:Terra" title="Portal:Terra">Pământ</a> și <a href="/wiki/Portal:Geografie" title="Portal:Geografie">geografie</a></div> <a href="/wiki/Categorie:Geologie" title="Categorie:Geologie">Geologie</a> · <a href="/wiki/Portal:Ecologie" title="Portal:Ecologie">Ecologie</a> · <a href="/wiki/Lista_statelor_lumii" title="Lista statelor lumii">Țări</a> · <a href="/wiki/Categorie:H%C4%83r%C8%9Bi" title="Categorie:Hărți">Hărți</a> · <a href="/wiki/Categorie:Ora%C8%99e" title="Categorie:Orașe">Orașe</a> · <a href="/wiki/Categorie:M%C4%83ri" title="Categorie:Mări">Mări</a> și <a href="/wiki/Categorie:Oceane" title="Categorie:Oceane">oceane</a> · <a href="/wiki/Categorie:Dealuri" title="Categorie:Dealuri">Dealuri</a> · <a href="/wiki/Categorie:R%C3%A2uri" title="Categorie:Râuri">Râuri</a> · <a href="/wiki/Categorie:Insule" title="Categorie:Insule">Insule</a> · <a href="/wiki/Categorie:Vreme" title="Categorie:Vreme">Vreme</a> și <a href="/wiki/Categorie:Clim%C4%83" title="Categorie:Climă">climă</a> · <a href="/wiki/Categorie:Expedi%C8%9Bii" title="Categorie:Expediții">Expediții</a> <div style="padding: 3px; border-bottom: 1px dotted #ccc;"></div> </td></tr> <tr> <td width="100%"><div style="padding-bottom: 3px; font-size: 130%;"><a href="/wiki/Portal:Societate" title="Portal:Societate">Societate</a> și <a href="/wiki/Categorie:%C8%98tiin%C8%9Be_sociale" title="Categorie:Științe sociale">științe sociale</a></div> <a href="/wiki/Categorie:Societate" title="Categorie:Societate">Societate</a> · <a href="/wiki/Categorie:Cultur%C4%83" title="Categorie:Cultură">Cultură</a> · <a href="/wiki/Categorie:Sociologie" title="Categorie:Sociologie">Sociologie</a> · <a href="/wiki/Categorie:Antropologie" title="Categorie:Antropologie">Antropologie</a> · <a href="/wiki/Categorie:%C8%98tiin%C8%9Be_politice" title="Categorie:Științe politice">Politologie</a> · <a href="/wiki/Categorie:Guvern" title="Categorie:Guvern">Guvern</a> · <a href="/wiki/Categorie:Drept" title="Categorie:Drept">Drept</a> · <a href="/wiki/Categorie:Politic%C4%83" title="Categorie:Politică">Politică</a> · <a href="/wiki/Categorie:Justi%C8%9Bie" title="Categorie:Justiție">Justiție</a> · <a href="/wiki/Categorie:Educa%C8%9Bie" title="Categorie:Educație">Educație</a> · <a href="/wiki/Categorie:Armat%C4%83" title="Categorie:Armată">Armată</a> <div style="padding: 3px; border-bottom: 1px dotted #ccc;"></div> </td></tr> <tr> <td width="100%"><div style="padding-bottom: 3px; font-size: 130%;"><a href="/wiki/Categorie:Afaceri" title="Categorie:Afaceri">Afaceri</a> și <a href="/wiki/Portal:Economie" title="Portal:Economie">economie</a></div> <a href="/wiki/Categorie:Economie" title="Categorie:Economie">Economie</a> · <a href="/wiki/Categorie:Industrie" title="Categorie:Industrie">Industrie</a> · <a href="/wiki/Categorie:Afaceri" title="Categorie:Afaceri">Afaceri</a> · <a href="/wiki/Categorie:B%C4%83nci" title="Categorie:Bănci">Bănci</a> <div style="padding: 3px; border-bottom: 1px dotted #ccc;"></div> </td></tr> <tr> <td width="100%"><div style="padding-bottom: 3px; font-size: 130%;"><a href="/wiki/Portal:Religie" title="Portal:Religie">Religie</a> și <a href="/wiki/Portal:Filozofie" title="Portal:Filozofie">filozofie</a></div> <p><a href="/wiki/Categorie:Filozofie_religioas%C4%83" title="Categorie:Filozofie religioasă">Filozofie religioasă</a> · <a href="/wiki/Categorie:Teism" title="Categorie:Teism">Teism</a> · <a href="/wiki/Categorie:Ateism" title="Categorie:Ateism">Ateism</a> · <a href="/wiki/Categorie:Cre%C8%99tinism" title="Categorie:Creștinism">Creștinism</a> · <a href="/wiki/Categorie:Iudaism" title="Categorie:Iudaism">Iudaism</a> · <a href="/wiki/Categorie:Hinduism" title="Categorie:Hinduism">Hinduism</a> · <a href="/wiki/Categorie:Budism" title="Categorie:Budism">Budism</a> · <a href="/wiki/Categorie:Islam" title="Categorie:Islam">Islam</a> </p> </td></tr></tbody></table> </td> <td valign="top" width="25%" class="mp-cat-table-left mp-cat-table-right"> <table cellpadding="4" cellspacing="0"> <tbody><tr> <td width="100%"><div style="padding-bottom: 3px; font-size: 130%;"><a href="/wiki/Portal:Limbi" title="Portal:Limbi">Limbi</a> și <a href="/wiki/Portal:Literatur%C4%83" title="Portal:Literatură">literatură</a></div> <a href="/wiki/Categorie:Lingvistic%C4%83" title="Categorie:Lingvistică">Lingvistică</a> · <a href="/wiki/Categorie:Familii_de_limbi" title="Categorie:Familii de limbi">Familii de limbi</a> · <a href="/wiki/Categorie:Limbi_antice" title="Categorie:Limbi antice">Limbi antice</a> · <a href="/wiki/Categorie:Limbi_disp%C4%83rute" title="Categorie:Limbi dispărute">Limbi dispărute</a> · <a href="/wiki/Categorie:Gramatic%C4%83" title="Categorie:Gramatică">Gramatică</a> · <a href="/wiki/Categorie:Scriere" title="Categorie:Scriere">Scriere</a> · <a href="/wiki/Categorie:Poezie" title="Categorie:Poezie">Poezie</a> · <a href="/wiki/Categorie:Romane" title="Categorie:Romane">Romane</a> · <a href="/wiki/Categorie:Fantastic" title="Categorie:Fantastic">Literatură fantastică</a> · <a href="/wiki/Categorie:Literatur%C4%83_rom%C3%A2n%C4%83" title="Categorie:Literatură română">Literatură română</a> <div style="padding: 3px; border-bottom: 1px dotted #ccc;"></div> </td></tr> <tr> <td width="100%"><div style="padding-bottom: 3px; font-size: 130%;"><a href="/wiki/Portal:Art%C4%83" title="Portal:Artă">Artă</a></div> <a href="/wiki/Categorie:Arhitectur%C4%83" title="Categorie:Arhitectură">Arhitectură</a> · <a href="/wiki/Categorie:Sculptur%C4%83" title="Categorie:Sculptură">Sculptură</a> · <a href="/wiki/Portal:Muzic%C4%83" title="Portal:Muzică">Muzică</a> · <a href="/wiki/Categorie:Dans" title="Categorie:Dans">Dans</a> · <a href="/wiki/Categorie:Pictur%C4%83" title="Categorie:Pictură">Pictură</a> · <a href="/wiki/Categorie:Fotografie" title="Categorie:Fotografie">Fotografie</a> · <a href="/wiki/Portal:Film" title="Portal:Film">Film</a> <div style="padding: 3px; border-bottom: 1px dotted #ccc;"></div> </td></tr> <tr> <td width="100%"><div style="padding-bottom: 3px; font-size: 130%;"><a href="/wiki/Portal:Sport" title="Portal:Sport">Sport</a> și <a href="/wiki/Categorie:Divertisment" title="Categorie:Divertisment">divertisment</a></div> <a href="/wiki/Categorie:Competi%C8%9Bii_sportive" title="Categorie:Competiții sportive">Competiții sportive</a> · <a href="/wiki/Portal:Fotbal" title="Portal:Fotbal">Fotbal</a> · <a href="/wiki/Portal:Tenis" title="Portal:Tenis">Tenis</a> · <a href="/wiki/Portal:Baschet" title="Portal:Baschet">Baschet</a> · <a href="/wiki/Categorie:Handbal" title="Categorie:Handbal">Handbal</a> · <a href="/wiki/Categorie:Divertisment" title="Categorie:Divertisment">Divertisment</a> <div style="padding: 3px; border-bottom: 1px dotted #ccc;"></div> </td></tr> <tr> <td width="100%"><div style="padding-bottom: 3px; font-size: 130%;"><a href="/wiki/Portal:Istorie" title="Portal:Istorie">Istorie</a></div> <p><a href="/wiki/Categorie:Cronologie" title="Categorie:Cronologie">Cronologie</a> · <a href="/wiki/Categorie:Istorie" title="Categorie:Istorie">Istorie</a> · <a href="/wiki/Categorie:Civiliza%C8%9Bii" title="Categorie:Civilizații">Civilizații</a> · <a href="/wiki/Categorie:Popoare_antice" title="Categorie:Popoare antice">Popoare antice</a> · <a href="/wiki/Categorie:Arheologie" title="Categorie:Arheologie">Arheologie</a> · <a href="/wiki/Categorie:R%C4%83zboi" title="Categorie:Război">Război</a> · <a href="/wiki/Portal:Actualit%C4%83%C8%9Bi" title="Portal:Actualități">Actualități</a> </p> </td></tr></tbody></table> </td> <td valign="top" width="25%" class="mp-cat-table-left"> <table cellpadding="4" cellspacing="0"> <tbody><tr> <td width="100%"><div style="padding-bottom: 3px; font-size: 130%;"><a href="/wiki/Portal:Femei" title="Portal:Femei">Femei</a> și <a href="/wiki/Categorie:Feminism" title="Categorie:Feminism">feminism</a></div> <a href="/wiki/Categorie:Femei_dup%C4%83_ocupa%C8%9Bie" title="Categorie:Femei după ocupație">Femei după ocupație</a> · <a href="/wiki/Violen%C8%9Ba_%C3%AEmpotriva_femeilor" title="Violența împotriva femeilor">Violența împotriva femeilor</a> · <a href="/wiki/Categorie:Femei_din_domeniul_%C8%99tiin%C8%9Bific" title="Categorie:Femei din domeniul științific">Femei în știință</a> · <a href="/wiki/Categorie:Filozofi-femei" title="Categorie:Filozofi-femei">Filozofi</a> · <a href="/wiki/Categorie:Scriitoare" title="Categorie:Scriitoare">Scriitoare</a> · <a href="/wiki/Categorie:Romanciere" title="Categorie:Romanciere">Romanciere</a> · <a href="/wiki/Categorie:Femei_laureate_ale_Premiului_Nobel" title="Categorie:Femei laureate ale Premiului Nobel">Laureate ale Premiului Nobel</a> <div style="padding: 3px; border-bottom: 1px dotted #ccc;"></div> </td></tr> <tr> <td width="100%"><div style="padding-bottom: 3px; font-size: 130%;"><a href="/wiki/Portal:Biografie" title="Portal:Biografie">Biografie</a></div> <a href="/wiki/Categorie:Scriitori" title="Categorie:Scriitori">Scriitori</a> · <a href="/wiki/Categorie:Oameni_de_%C8%99tiin%C8%9B%C4%83" title="Categorie:Oameni de știință">Oameni de știință</a> · <a href="/wiki/Categorie:Matematicieni" title="Categorie:Matematicieni">Matematicieni</a> · <a href="/wiki/Categorie:C%C3%A2nt%C4%83re%C8%9Bi" title="Categorie:Cântăreți">Cântăreți</a> · <a href="/wiki/Categorie:Actori" title="Categorie:Actori">Actori</a> · <a href="/wiki/Categorie:Politicieni" title="Categorie:Politicieni">Politicieni</a> · <a href="/wiki/Categorie:Sportivi" title="Categorie:Sportivi">Sportivi</a> <div style="padding: 3px; border-bottom: 1px dotted #ccc;"></div> </td></tr> <tr> <td width="100%"><div style="padding-bottom: 3px; font-size: 130%;"><a href="/wiki/Portal:Europa" title="Portal:Europa">Europa</a></div> <a href="/wiki/Portal:Uniunea_European%C4%83" title="Portal:Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a> · <a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83ri_din_Europa" title="Categorie:Țări din Europa">Țări</a> · <a href="/wiki/Categorie:Geografia_Europei" title="Categorie:Geografia Europei">Geografie</a> · <a href="/wiki/Categorie:Politica_Europei" title="Categorie:Politica Europei">Politică</a> · <a href="/wiki/Categorie:Educa%C8%9Bie_%C3%AEn_Europa" title="Categorie:Educație în Europa">Educație</a> · <a href="/wiki/Categorie:Economia_Europei" title="Categorie:Economia Europei">Economie</a> · <a href="/wiki/Categorie:Istoria_Europei" title="Categorie:Istoria Europei">Istorie</a> · <a href="/wiki/Categorie:Mediul_%C3%AEnconjur%C4%83tor_%C3%AEn_Europa" title="Categorie:Mediul înconjurător în Europa">Mediu înconjurător</a> · <a href="/wiki/Categorie:Limbile_Europei" title="Categorie:Limbile Europei">Limbi</a> · <a href="/wiki/Categorie:Cultura_european%C4%83" title="Categorie:Cultura europeană">Cultură</a> · <a href="/wiki/Categorie:Societatea_european%C4%83" title="Categorie:Societatea europeană">Societate</a> · <a href="/wiki/Categorie:Europeni" title="Categorie:Europeni">Europeni</a> · <a href="/wiki/Categorie:Demografia_Europei" title="Categorie:Demografia Europei">Demografie</a> · <a href="/wiki/Categorie:Sport_%C3%AEn_Europa" title="Categorie:Sport în Europa">Sport</a> <div style="padding: 3px; border-bottom: 1px dotted #ccc;"></div> </td></tr> <tr> <td width="100%"><div style="padding-bottom: 3px; font-size: 130%;"><a href="/wiki/Portal:Rom%C3%A2nia" title="Portal:România">România</a></div> <p><a href="/wiki/Categorie:Guvernul_Rom%C3%A2niei" title="Categorie:Guvernul României">Guvernul</a> · <a href="/wiki/Categorie:Geografia_Rom%C3%A2niei" title="Categorie:Geografia României">Geografie</a> · <a href="/wiki/Categorie:Economia_Rom%C3%A2niei" title="Categorie:Economia României">Economie</a> · <a href="/wiki/Categorie:Educa%C8%9Bie_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia" title="Categorie:Educație în România">Educație</a> · <a href="/wiki/Categorie:Politica_Rom%C3%A2niei" title="Categorie:Politica României">Politică</a> · <a href="/wiki/Categorie:Mediul_%C3%AEnconjur%C4%83tor_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia" title="Categorie:Mediul înconjurător în România">Mediu înconjurător</a> · <a href="/wiki/Categorie:Cultura_Rom%C3%A2niei" title="Categorie:Cultura României">Cultură</a> · <a href="/wiki/Categorie:Istoria_Rom%C3%A2niei" title="Categorie:Istoria României">Istorie</a> · <a href="/wiki/Categorie:Rom%C3%A2ni" title="Categorie:Români">Români</a> · <a href="/wiki/Categorie:Armata_Rom%C3%A2niei" title="Categorie:Armata României">Armată</a> · <a href="/wiki/Categorie:Sport_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia" title="Categorie:Sport în România">Sport</a> </p> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table> </td></tr> <tr> <th><div class="MainPageSectionHeader OtherHeader notheme" style="border-color: #b9bec6;">Alte proiecte</div> </th></tr> <tr> <td style="color:#000; font-size:100%; padding:10px 5px 10px 5px;"> <div style="text-align:center;"><b>Wikipedia</b> este unul din proiectele cu conținut liber și gratuit coordonate de <a href="/wiki/Wikimedia" class="mw-redirect" title="Wikimedia">Fundația Wikimedia</a>, din care fac parte și: <table width="100%" align="center" cellpadding="4" style="text-align:left;"> <tbody><tr> <td align="center"><div style="position:relative; width:35px; height:37px; overflow:hidden;"><div style="position:absolute; font-size:37px; overflow:hidden; line-height:37px; letter-spacing:35px;"><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="extiw" title="s:Pagina principală"><span title="s:Pagina principală" style="text-decoration:none;">   </span></a></div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Wikisource-logo.svg" class="mw-file-description" title="s:Pagina principală"><img alt="s:Pagina principală" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/35px-Wikisource-logo.svg.png" decoding="async" width="35" height="37" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/53px-Wikisource-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/70px-Wikisource-logo.svg.png 2x" data-file-width="410" data-file-height="430" /></a></span></div> </td> <td><b><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="extiw" title="s:Pagina principală">Wikisursă</a></b><br />Bibliotecă liberă </td> <td align="center"><div style="position:relative; width:35px; height:35px; overflow:hidden;"><div style="position:absolute; font-size:35px; overflow:hidden; line-height:35px; letter-spacing:35px;"><a href="https://ro.wiktionary.org/wiki/" class="extiw" title="wikt:"><span title="wikt:" style="text-decoration:none;">   </span></a></div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Wiktionary-logo.svg" class="mw-file-description" title="wikt:"><img alt="wikt:" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ec/Wiktionary-logo.svg/35px-Wiktionary-logo.svg.png" decoding="async" width="35" height="33" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ec/Wiktionary-logo.svg/53px-Wiktionary-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ec/Wiktionary-logo.svg/70px-Wiktionary-logo.svg.png 2x" data-file-width="370" data-file-height="350" /></a></span></div> </td> <td><b><a href="https://ro.wiktionary.org/wiki/" class="extiw" title="wikt:">Wikționar</a></b><br />Dicționar liber </td> <td align="center"><div style="position:relative; width:31px; height:31px; overflow:hidden;"><div style="position:absolute; font-size:31px; overflow:hidden; line-height:31px; letter-spacing:31px;"><a href="https://ro.wikivoyage.org/wiki/" class="extiw" title="voy:"><span title="voy:" style="text-decoration:none;">   </span></a></div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Wikivoyage-logo.svg" class="mw-file-description" title="voy:"><img alt="voy:" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8a/Wikivoyage-logo.svg/31px-Wikivoyage-logo.svg.png" decoding="async" width="31" height="31" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8a/Wikivoyage-logo.svg/47px-Wikivoyage-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8a/Wikivoyage-logo.svg/62px-Wikivoyage-logo.svg.png 2x" data-file-width="193" data-file-height="193" /></a></span></div> </td> <td><b><a href="https://ro.wikivoyage.org/wiki/" class="extiw" title="voy:">Wikivoyage</a></b><br />Ghiduri de călătorie libere </td></tr> <tr> <td align="center"><div style="position:relative; width:35px; height:41px; overflow:hidden;"><div style="position:absolute; font-size:41px; overflow:hidden; line-height:41px; letter-spacing:35px;"><a href="https://ro.wikiquote.org/wiki/" class="extiw" title="q:"><span title="q:" style="text-decoration:none;">   </span></a></div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Wikiquote-logo.svg" class="mw-file-description" title="q:"><img alt="q:" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikiquote-logo.svg/35px-Wikiquote-logo.svg.png" decoding="async" width="35" height="41" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikiquote-logo.svg/53px-Wikiquote-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikiquote-logo.svg/70px-Wikiquote-logo.svg.png 2x" data-file-width="300" data-file-height="355" /></a></span></div> </td> <td><b><a href="https://ro.wikiquote.org/wiki/" class="extiw" title="q:">Wikicitat</a></b><br />Citate și proverbe </td> <td align="center"><div style="position:relative; width:35px; height:35px; overflow:hidden;"><div style="position:absolute; font-size:35px; overflow:hidden; line-height:35px; letter-spacing:35px;"><a href="https://ro.wikibooks.org/wiki/" class="extiw" title="b:"><span title="b:" style="text-decoration:none;">   </span></a></div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Wikibooks-logo.svg" class="mw-file-description" title="b:"><img alt="b:" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikibooks-logo.svg/35px-Wikibooks-logo.svg.png" decoding="async" width="35" height="35" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikibooks-logo.svg/53px-Wikibooks-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikibooks-logo.svg/70px-Wikibooks-logo.svg.png 2x" data-file-width="300" data-file-height="300" /></a></span></div> </td> <td><b><a href="https://ro.wikibooks.org/wiki/" class="extiw" title="b:">Wikimanuale</a></b><br />Manuale și ghiduri libere </td> <td align="center"><div style="position:relative; width:55px; height:30px; overflow:hidden;"><div style="position:absolute; font-size:30px; overflow:hidden; line-height:30px; letter-spacing:55px;"><a href="https://ro.wikinews.org/wiki/" class="extiw" title="n:"><span title="n:" style="text-decoration:none;">   </span></a></div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Wikinews-logo.svg" class="mw-file-description" title="n:"><img alt="n:" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/24/Wikinews-logo.svg/55px-Wikinews-logo.svg.png" decoding="async" width="55" height="30" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/24/Wikinews-logo.svg/83px-Wikinews-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/24/Wikinews-logo.svg/110px-Wikinews-logo.svg.png 2x" data-file-width="759" data-file-height="415" /></a></span></div> </td> <td><b><a href="https://ro.wikinews.org/wiki/" class="extiw" title="n:">Wikiștiri</a></b><br />Sursă de știri </td></tr> <tr> <td align="center"><div style="position:relative; width:45px; height:41px; overflow:hidden;"><div style="position:absolute; font-size:41px; overflow:hidden; line-height:41px; letter-spacing:45px;"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/" class="extiw" title="d:"><span title="d:" style="text-decoration:none;">   </span></a></div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Wikidata-logo.svg" class="mw-file-description" title="d:"><img alt="d:" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Wikidata-logo.svg/45px-Wikidata-logo.svg.png" decoding="async" width="45" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Wikidata-logo.svg/68px-Wikidata-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Wikidata-logo.svg/90px-Wikidata-logo.svg.png 2x" data-file-width="1050" data-file-height="590" /></a></span></div> </td> <td><b><a href="https://www.wikidata.org/wiki/" class="extiw" title="d:">Wikidata</a></b><br />Bază de date cu informații </td> <td align="center"><div style="position:relative; width:30px; height:41px; overflow:hidden;"><div style="position:absolute; font-size:41px; overflow:hidden; line-height:41px; letter-spacing:30px;"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="extiw" title="commons:Pagina principală"><span title="commons:Pagina principală" style="text-decoration:none;">   </span></a></div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Commons-logo.svg" class="mw-file-description" title="commons:Pagina principală"><img alt="commons:Pagina principală" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/30px-Commons-logo.svg.png" decoding="async" width="30" height="40" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/45px-Commons-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/60px-Commons-logo.svg.png 2x" data-file-width="1024" data-file-height="1376" /></a></span></div> </td> <td><b><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="extiw" title="commons:Pagina principală">Commons</a></b><br />Resurse media partajate </td> <td align="center"><div style="position:relative; width:35px; height:36px; overflow:hidden;"><div style="position:absolute; font-size:36px; overflow:hidden; line-height:36px; letter-spacing:35px;"><a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="extiw" title="m:Pagina principală"><span title="m:Pagina principală" style="text-decoration:none;">   </span></a></div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Wikimedia_Community_Logo_optimized.svg" class="mw-file-description" title="m:Pagina principală"><img alt="m:Pagina principală" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Wikimedia_Community_Logo_optimized.svg/35px-Wikimedia_Community_Logo_optimized.svg.png" decoding="async" width="35" height="35" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Wikimedia_Community_Logo_optimized.svg/53px-Wikimedia_Community_Logo_optimized.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Wikimedia_Community_Logo_optimized.svg/70px-Wikimedia_Community_Logo_optimized.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="900" /></a></span></div> </td> <td><b><a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="extiw" title="m:Pagina principală">Meta-Wiki</a></b><br />Coordonarea tuturor proiectelor </td></tr> <tr> <td align="center"><div style="position:relative; width:35px; height:35px; overflow:hidden;"><div style="position:absolute; font-size:35px; overflow:hidden; line-height:35px; letter-spacing:35px;"><a href="https://www.mediawiki.org/wiki/" class="extiw" title="mw:"><span title="mw:" style="text-decoration:none;">   </span></a></div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:MediaWiki-2020-large-icon.svg" class="mw-file-description" title="mw:"><img alt="mw:" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/MediaWiki-2020-large-icon.svg/35px-MediaWiki-2020-large-icon.svg.png" decoding="async" width="35" height="35" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/MediaWiki-2020-large-icon.svg/53px-MediaWiki-2020-large-icon.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/MediaWiki-2020-large-icon.svg/70px-MediaWiki-2020-large-icon.svg.png 2x" data-file-width="222" data-file-height="222" /></a></span></div> </td> <td><b><a href="https://www.mediawiki.org/wiki/" class="extiw" title="mw:">MediaWiki</a></b><br />Software-ul pe care rulează proiectele </td> <td align="center"><div style="position:relative; width:35px; height:41px; overflow:hidden;"><div style="position:absolute; font-size:41px; overflow:hidden; line-height:41px; letter-spacing:35px;"><a href="https://species.wikimedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="extiw" title="wikispecies:Pagina principală"><span title="Wikispecies:Pagina principală" style="text-decoration:none;">   </span></a></div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Wikispecies-logo.svg" class="mw-file-description" title="Wikispecies:Pagina principală"><img alt="Wikispecies:Pagina principală" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Wikispecies-logo.svg/35px-Wikispecies-logo.svg.png" decoding="async" width="35" height="41" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Wikispecies-logo.svg/53px-Wikispecies-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Wikispecies-logo.svg/70px-Wikispecies-logo.svg.png 2x" data-file-width="941" data-file-height="1103" /></a></span></div> </td> <td><b><a href="https://species.wikimedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="extiw" title="wikispecies:Pagina principală">Wikispecii</a></b><br />Director de specii </td> <td align="center"><span typeof="mw:File"><a href="//wikiversity.org"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0b/Wikiversity_logo_2017.svg/35px-Wikiversity_logo_2017.svg.png" decoding="async" width="35" height="29" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0b/Wikiversity_logo_2017.svg/53px-Wikiversity_logo_2017.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0b/Wikiversity_logo_2017.svg/70px-Wikiversity_logo_2017.svg.png 2x" data-file-width="626" data-file-height="512" /></a></span> </td> <td><b><span class="plainlinks"><a class="external text" href="https://wikiversity.org">Wikiversitate</a></span></b><br />Cursuri pentru studenți </td></tr></tbody></table> </div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table> <p><br /> </p>    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?useformat=desktop&type=1x1&usesul3=0" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pagina_principală&oldid=16701318">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pagina_principală&oldid=16701318</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorie</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Pagina_principal%C4%83" title="Categorie:Pagina principală">Pagina principală</a></li></ul></div></div> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 30 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-30" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">30 limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/" title="arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target"><span>العربية</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/" title="catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target"><span>Català</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/" title="cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target"><span>Čeština</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/" title="daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target"><span>Dansk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/" title="germană" lang="de" hreflang="de" data-title="" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target"><span>Deutsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/" title="engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target"><span>English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/" title="esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target"><span>Esperanto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/" title="spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target"><span>Español</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/" title="persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target"><span>فارسی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/" title="finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Suomi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/" title="franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target"><span>Français</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/" title="maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target"><span>Magyar</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/" title="indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Indonesia</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/" title="italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target"><span>Italiano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/" title="japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target"><span>日本語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/" title="coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target"><span>한국어</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/" title="latină" lang="la" hreflang="la" data-title="" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target"><span>Latina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/" title="neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Nederlands</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/" title="norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk bokmål</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/" title="poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target"><span>Polski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/" title="portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target"><span>Português</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rmy mw-list-item"><a href="https://rmy.wikipedia.org/wiki/" title="Vlax Romani" lang="rmy" hreflang="rmy" data-title="" data-language-autonym="Romani čhib" data-language-local-name="Vlax Romani" class="interlanguage-link-target"><span>Romani čhib</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-rup mw-list-item"><a href="https://roa-rup.wikipedia.org/wiki/" title="aromână" lang="rup" hreflang="rup" data-title="" data-language-autonym="Armãneashti" data-language-local-name="aromână" class="interlanguage-link-target"><span>Armãneashti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/" title="rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target"><span>Русский</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/" title="slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenčina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/" title="sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target"><span>Српски / srpski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/" title="suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target"><span>Svenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/" title="turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target"><span>Türkçe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/" title="ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target"><span>Українська</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/" title="chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target"><span>中文</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 11 decembrie 2024, ora 10:39.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Pagina_principal%C4%83&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-66c5b56c76-46c77","wgBackendResponseTime":125,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.373","walltime":"0.477","ppvisitednodes":{"value":509,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":41999,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":1009,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":7,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":64,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":3367,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":1,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 325.272 1 -total"," 4.62% 15.015 1 Format:Aniversările_zilei"," 3.74% 12.180 1 Format:Aniversările_zilei/12_decembrie"," 2.88% 9.372 1 Format:Aniversările_zilei/core"," 2.80% 9.100 1 Format:Proiecteinrudite"," 2.25% 7.315 1 Format:Ill-wd"," 1.12% 3.642 1 Format:Comunitate"," 0.98% 3.186 11 Format:Click"," 0.80% 2.614 1 Pagina_principală/Categorii"," 0.76% 2.484 1 Format:Actualități"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.224","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":22820800,"limit":52428800},"limitreport-logs":"seed = 173398838\nfalist = table#1 {\n metatable = table#2\n [\"(You Drive Me) Crazy\"] = \"Q158585\",\n [\"...Baby One More Time\"] = \"Q190911\",\n [\"1 − 2 + 3 − 4 + · · ·\"] = \"Q438859\",\n [\"1916 (roman)\"] = \"Q51846315\",\n [\"3 Words (cântec)\"] = \"Q229657\",\n [\"300 - Eroii de la Termopile\"] = \"Q131390\",\n [\"A doua bătălie de la Trenton\"] = \"Q233417\",\n [\"A doua călătorie a vasului Beagle\"] = \"Q1564366\",\n [\"A doua împărțire a Poloniei\"] = \"Q3025374\",\n [\"Abraham Lincoln\"] = \"Q91\",\n [\"Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014\"] = \"Q15644223\",\n [\"Achiziția Gadsden\"] = \"Q827212\",\n [\"Acid acetic\"] = \"Q47512\",\n [\"Acordul Averescu-Racovski\"] = \"Q29530270\",\n [\"Actiniu\"] = \"Q1121\",\n [\"Adelina Patti\"] = \"Q234166\",\n [\"Afacerea Dreyfus\"] = \"Q173457\",\n [\"Afacerea Haymarket\"] = \"Q214148\",\n [\"Alegeri generale în România, 1946\"] = \"Q3827067\",\n [\"Alejandro (cântec)\"] = \"Q153044\",\n [\"Alesha Dixon\"] = \"Q19182\",\n [\"Alexandru Macedonski\"] = \"Q2005820\",\n [\"Alexandru Șerbănescu\"] = \"Q4307340\",\n [\"Alfegiu de Canterbury\"] = \"Q1262465\",\n [\"Algoritmul lui Euclid\"] = \"Q230848\",\n [\"Alice Bailey\"] = \"Q260575\",\n [\"Alicia Keys\"] = \"Q121507\",\n [\"American Life (cântec)\"] = \"Q1921394\",\n [\"Amintiri din copilărie\"] = \"Q3817660\",\n [\"Amor Gitano\"] = \"Q2465264\",\n [\"Amy Winehouse\"] = \"Q15897\",\n [\"Anafilaxie\"] = \"Q168800\",\n [\"Andreea Bălan\"] = \"Q2422027\",\n [\"Angela de Foligno\"] = \"Q240297\",\n [\"Anna Ahmatova\"] = \"Q80440\",\n [\"Anna Vissi\"] = \"Q229606\",\n [\"Anticipating\"] = \"Q1059681\",\n [\"Antonin Scalia\"] = \"Q11156\",\n [\"Apcar Baltazar\"] = \"Q2858153\",\n [\"Aphrodite (album)\"] = \"Q206848\",\n [\"Apolo Ohno\"] = \"Q329738\",\n [\"Applause\"] = \"Q14344806\",\n [\"Apărarea Reichului\"] = \"Q2704274\",\n [\"Arhimede\"] = \"Q8739\",\n [\"Arjen Robben\"] = \"Q43913\",\n [\"ArtRave: The Artpop Ball\"] = \"Q15273731\",\n [\"Arthur Coulin\"] = \"Q12721019\",\n [\"Arthur Verona\"] = \"Q2865107\",\n [\"Ashanti (cântăreață)\"] = \"Q161877\",\n [\"Asprete\"] = \"Q155255\",\n [\"Astm bronșic\"] = \"Q35869\",\n [\"Aston Villa FC\"] = \"Q18711\",\n [\"At Folsom Prison\"] = \"Q752937\",\n [\"Atacul de la Smârdan (pictură de Nicolae Grigorescu)\"] = \"Q30215771\",\n [\"Atunci i-am condamnat pe toți la moarte\"] = \"Q7781322\",\n [\"Autostrada A1 (Croația)\"] = \"Q429165\",\n [\"Autostrada A2 (Croația)\"] = \"Q429413\",\n [\"Autostrada A3 (Croația)\"] = \"Q429577\",\n [\"Avril Lavigne\"] = \"Q30449\",\n [\"Axl Rose\"] = \"Q11885\",\n [\"Ayn Rand\"] = \"Q132524\",\n [\"Bacterie\"] = \"Q10876\",\n [\"Bad Romance\"] = \"Q153064\",\n [\"Balaurul dobrogean\"] = \"Q5088411\",\n [\"Balenă albastră\"] = \"Q42196\",\n [\"Balenă cu cocoașă\"] = \"Q132905\",\n [\"Balonul de Aur\"] = \"Q166177\",\n [\"Balvanyos\"] = \"Q852871\",\n [\"Barack Obama\"] = \"Q76\",\n [\"Barbu Iscovescu\"] = \"Q7188159\",\n [\"Basiliskos\"] = \"Q193056\",\n [\"Beat Again\"] = \"Q592494\",\n [\"Beautiful Liar\"] = \"Q791683\",\n [\"Belarus\"] = \"Q184\",\n [\"Belgrad\"] = \"Q3711\",\n [\"Ben (album)\"] = \"Q44185\",\n [\"Benzen\"] = \"Q2270\",\n [\"Bette Davis\"] = \"Q71206\",\n [\"Beyond: Two Souls\"] = \"Q166226\",\n [\"Białystok\"] = \"Q761\",\n [\"Bill of Rights\"] = \"Q862765\",\n [\"Biserica Ortodoxă Albaneză\"] = \"Q323819\",\n [\"Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică\"] = \"Q856349\",\n [\"Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași\"] = \"Q12721969\",\n [\"Biserica rotundă din Preslav\"] = \"Q7371012\",\n [\"Bisericile rupestre din Munții Buzăului\"] = \"Q18544230\",\n [\"Blackout (album de Britney Spears)\"] = \"Q192755\",\n [\"Blond Ambition Tour\"] = \"Q885003\",\n [\"Blu Cantrell\"] = \"Q440676\",\n [\"Bonaparte traversând Marele Saint Bernard\"] = \"Q59201\",\n [\"Born This Way\"] = \"Q164646\",\n [\"Born This Way (cântec)\"] = \"Q189002\",\n [\"Born to Make You Happy\"] = \"Q733917\",\n [\"Boys (cântec)\"] = \"Q953383\",\n [\"Bratislava\"] = \"Q1780\",\n [\"Brazilia\"] = \"Q155\",\n [\"Break the Ice\"] = \"Q845925\",\n [\"Breaza\"] = \"Q568376\",\n [\"Broken-Hearted Girl\"] = \"Q149179\",\n [\"Bruno Mars\"] = \"Q1450\",\n [\"Bucharest Pride\"] = \"Q2363684\",\n [\"Budism\"] = \"Q748\",\n [\"Buttons\"] = \"Q1573122\",\n [\"Buzău\"] = \"Q201404\",\n [\"Băieși\"] = \"Q281654\",\n [\"Bălți\"] = \"Q37801\",\n [\"Bătălia Belgiei\"] = \"Q697625\",\n [\"Bătălia Franței\"] = \"Q151340\",\n [\"Bătălia Greciei\"] = \"Q2888837\",\n [\"Bătălia Olandei\"] = \"Q2649081\",\n [\"Bătălia de la Alamo\"] = \"Q235344\",\n [\"Bătălia de la Austerlitz\"] = \"Q134114\",\n [\"Bătălia de la Bosworth\"] = \"Q222013\",\n [\"Bătălia de la Khe Sanh\"] = \"Q247253\",\n [\"Bătălia de la Marston Moor\"] = \"Q326417\",\n [\"Bătălia de la Midway\"] = \"Q173034\",\n [\"Bătălia de la Princeton\"] = \"Q1132579\",\n [\"Bătălia de la Quatre Bras\"] = \"Q705936\",\n [\"Bătălia de la Quebec (1775)\"] = \"Q1840117\",\n [\"Bătălia de la Râul Kalka\"] = \"Q570204\",\n [\"Bătălia de la Sedan (1940)\"] = \"Q269207\",\n [\"Bătălia de la Termopile\"] = \"Q131969\",\n [\"Bătălia de la Wagram\"] = \"Q467777\",\n [\"Bătălia de la Waterloo\"] = \"Q48314\",\n [\"Bătălia din Golful Helgoland (1939)\"] = \"Q1861428\",\n [\"Bătălia din Marea Coralilor\"] = \"Q207165\",\n [\"Bătălia navală de la Guadalcanal\"] = \"Q696438\",\n [\"Bătăliile de la Lexington și Concord\"] = \"Q778010\",\n [\"Call the Shots\"] = \"Q2720315\",\n [\"Campania Gallipoli\"] = \"Q164983\",\n [\"Campania din Balcani (Primul Război Mondial)\"] = \"Q789406\",\n [\"Campania din Insulele Amiralității\"] = \"Q2579907\",\n [\"Carl Schmitt\"] = \"Q77148\",\n [\"Carnival Ride\"] = \"Q1754477\",\n [\"Ceangăi\"] = \"Q855178\",\n [\"Celia\"] = \"Q3664254\",\n [\"Cerebel\"] = \"Q130983\",\n [\"Cetatea Timișoara\"] = \"Q1057666\",\n [\"Charles Domery\"] = \"Q2088539\",\n [\"Check on It\"] = \"Q1068790\",\n [\"Cheek to Cheek\"] = \"Q15125228\",\n [\"Chorioactis geaster\"] = \"Q5105064\",\n [\"Chris Brown\"] = \"Q155700\",\n [\"Christina Aguilera\"] = \"Q41594\",\n [\"Ciara\"] = \"Q203223\",\n [\"Cifrul Cezar\"] = \"Q180943\",\n [\"Circus (album de Britney Spears)\"] = \"Q19345\",\n [\"Circus (cântec)\"] = \"Q681319\",\n [\"Ciuciulete de plop\"] = \"Q1463716\",\n [\"Clasa Alaska\"] = \"Q673098\",\n [\"Clasamentul pe medalii la Jocurile Olimpice de iarnă din 2010\"] = \"Q220323\",\n [\"Clopotul Libertății\"] = \"Q390306\",\n [\"Cluj-Napoca\"] = \"Q100188\",\n [\"Colanul cu inscripție runică (Tezaurul de la Pietroasa)\"] = \"Q1126225\",\n [\"Colbie Caillat\"] = \"Q228860\",\n [\"Complotul prafului de pușcă\"] = \"Q45810\",\n [\"Comuna Bordei Verde, Brăila\"] = \"Q2716103\",\n [\"Comuna Racovița în Evul Mediu\"] = \"Q12725075\",\n [\"Comuna Racovița, Sibiu\"] = \"Q12146916\",\n [\"Comuna Valea Seacă, Bacău\"] = \"Q2470237\",\n [\"Condor andin\"] = \"Q170598\",\n [\"Confessions on a Dance Floor\"] = \"Q151880\",\n [\"Consiliul de Coroană din 17-19 februarie 1918\"] = \"Q41782940\",\n [\"Constantin Dapontes\"] = \"Q2585589\",\n [\"Constantin Lecca\"] = \"Q5163740\",\n [\"Constantin Mușat\"] = \"Q12725559\",\n [\"Constantin Prezan\"] = \"Q868851\",\n [\"Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918\"] = \"Q792386\",\n [\"Coordonate polare\"] = \"Q62494\",\n [\"Corbul\"] = \"Q22726\",\n [\"Corneliu Ionescu\"] = \"Q23980622\",\n [\"Cornul secarei\"] = \"Q217227\",\n [\"Corpurile Voluntarilor Români din Rusia\"] = \"Q7362584\",\n [\"Covor persan\"] = \"Q1332219\",\n [\"Cracovia\"] = \"Q31487\",\n [\"Craig David\"] = \"Q154222\",\n [\"Crazy in Love (cântec de Beyoncé)\"] = \"Q148511\",\n [\"Crisis Core: Final Fantasy VII\"] = \"Q833139\",\n [\"Cristian Gog\"] = \"Q18540523\",\n [\"Criza economică din 1899-1901\"] = \"Q18539415\",\n [\"Croația\"] = \"Q224\",\n [\"Cronologia chimiei\"] = \"Q2579420\",\n [\"Cronologia descoperirilor planetelor și sateliților naturali din sistemul solar\"] = \"Q37642\",\n [\"Cronologia regelui Mihai\"] = \"Q18539422\",\n [\"Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman\"] = \"Q3656151\",\n [\"Cu mîinile curate\"] = \"Q4516588\",\n [\"Cu ochii larg închiși\"] = \"Q209481\",\n [\"Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic\"] = \"Q4218\",\n [\"Cuirasatul japonez Hiei\"] = \"Q597796\",\n [\"Cursa carelor de luptă\"] = \"Q1164462\",\n [\"Căsătorii între persoane de același sex în Spania\"] = \"Q17423\",\n [\"Dalma Kovács\"] = \"Q593138\",\n [\"Danemarca\"] = \"Q35\",\n [\"David Villa\"] = \"Q83006\",\n [\"Dealurile Istriței\"] = \"Q18541104\",\n [\"Declarația de Independență a Lituaniei\"] = \"Q166981\",\n [\"Deep Blue\"] = \"Q187899\",\n [\"Delta Goodrem\"] = \"Q228818\",\n [\"Dennis Man\"] = \"Q26821326\",\n [\"Deplasare spre roșu\"] = \"Q76250\",\n [\"Dezastrul navetei spațiale Challenger\"] = \"Q858145\",\n [\"Diabet zaharat de tipul 2\"] = \"Q3025883\",\n [\"Diana, Prințesă de Wales\"] = \"Q9685\",\n [\"Did It Again (cântec de Shakira)\"] = \"Q2075899\",\n [\"Dimitrie Paciurea\"] = \"Q5277543\",\n [\"Dinastia Ming\"] = \"Q9903\",\n [\"Dinastia Song\"] = \"Q7462\",\n [\"Discografia Aleshei Dixon\"] = \"Q2977788\",\n [\"Discografia Celiei\"] = \"Q12726762\",\n [\"Discografia Ciarei\"] = \"Q1091430\",\n [\"Discografia Deltei Goodrem\"] = \"Q5254647\",\n [\"Discografia Innei\"] = \"Q609858\",\n [\"Discografia Leonei Lewis\"] = \"Q282051\",\n [\"Discografia Siei\"] = \"Q3030043\",\n [\"Discografia formației Depeche Mode\"] = \"Q1191520\",\n [\"Discografia formației Girls Aloud\"] = \"Q2448718\",\n [\"Discografia formației JLS\"] = \"Q3029934\",\n [\"Discografia formației Maroon 5\"] = \"Q539488\",\n [\"Discografia formației Nirvana\"] = \"Q915525\",\n [\"Discografia formației Pussycat Dolls\"] = \"Q1346695\",\n [\"Discografia lui Ashanti\"] = \"Q724764\",\n [\"Discografia lui Carrie Underwood\"] = \"Q2634433\",\n [\"Discografia lui Jordin Sparks\"] = \"Q903782\",\n [\"Discografia lui Lily Allen\"] = \"Q550087\",\n [\"Discografia lui Michel Teló\"] = \"Q3029988\",\n [\"Distrugerea instalațiilor industriale petroliere din sudul României în 1916\"] = \"Q48029635\",\n [\"Diva (cântec de Beyoncé)\"] = \"Q149172\",\n [\"Dmitri Șostakovici\"] = \"Q80135\",\n [\"Do It Well\"] = \"Q2469260\",\n [\"Do What U Want\"] = \"Q15077646\",\n [\"Domnișoara Christina (nuvelă)\"] = \"Q16387038\",\n [\"Don't Let Me Be the Last to Know\"] = \"Q753940\",\n [\"Dorin Goian\"] = \"Q381281\",\n [\"Dorsalgie joasă\"] = \"Q852163\",\n [\"Douăsprezece mii de capete de vite\"] = \"Q12726996\",\n [\"Drapele de luptă decorate cu ordinul „Mihai Viteazul” în Primul Război Mondial\"] = \"Q20432931\",\n [\"Drapelul Italiei\"] = \"Q42876\",\n [\"Drapelul Poloniei\"] = \"Q42436\",\n [\"Drapelul României\"] = \"Q130811\",\n [\"Drapelul kosovar\"] = \"Q168711\",\n [\"Drepturi LGBT în România\"] = \"Q1285821\",\n [\"Drummer Boy\"] = \"Q5309191\",\n [\"Drumul Talienilor\"] = \"Q18539849\",\n [\"Déjà Vu (cântec de Beyoncé)\"] = \"Q147718\",\n [\"E.T. Extraterestrul\"] = \"Q11621\",\n [\"Ea (film)\"] = \"Q788822\",\n [\"Echipa națională de fotbal a Andorrei\"] = \"Q180798\",\n [\"Edward Teller\"] = \"Q6733\",\n [\"Ego (cântec de Beyoncé)\"] = \"Q149307\",\n [\"Elena Gheorghe\"] = \"Q236044\",\n [\"Elveția\"] = \"Q39\",\n [\"Epica\"] = \"Q76244\",\n [\"Epilepsie\"] = \"Q41571\",\n [\"Erotica (album de Madonna)\"] = \"Q478324\",\n [\"Escadrila Albă\"] = \"Q3967411\",\n [\"Esham\"] = \"Q1238828\",\n [\"Estonia\"] = \"Q191\",\n [\"Eugen Filotti\"] = \"Q944996\",\n [\"Euroregiunea Prutul de Sus\"] = \"Q20433042\",\n [\"Everybody\"] = \"Q1920231\",\n [\"Everybody in Love\"] = \"Q3735533\",\n [\"Everytime\"] = \"Q869842\",\n [\"Evreu cu gâscă (pictură de Nicolae Grigorescu)\"] = \"Q30301634\",\n [\"Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea\"] = \"Q4170280\",\n [\"Expediția Discovery\"] = \"Q1031706\",\n [\"Expediția Donner\"] = \"Q788771\",\n [\"Expediția Imperială Transantarctică\"] = \"Q1162294\",\n [\"Expediția Terra Nova\"] = \"Q973919\",\n [\"Expoziția artiștilor în viață din anul 1872\"] = \"Q42328119\",\n [\"Eyes Wide Shut (cântec)\"] = \"Q3736283\",\n [\"FC Unirea Urziceni\"] = \"Q324596\",\n [\"FC Universitatea Cluj\"] = \"Q753462\",\n [\"Familia lui Nicolae Grigorescu\"] = \"Q28940813\",\n [\"Far Cry 4\"] = \"Q15992359\",\n [\"Faringită streptococică\"] = \"Q840143\",\n [\"Feodor Dostoievski\"] = \"Q991\",\n [\"Fernando Torres\"] = \"Q42731\",\n [\"Fever (album)\"] = \"Q156710\",\n [\"Fierbere\"] = \"Q41716\",\n [\"Fight for This Love\"] = \"Q761812\",\n [\"Fighting Temptation\"] = \"Q2465255\",\n [\"Fiii omului cu inima de piatră (roman)\"] = \"Q468328\",\n [\"Finala Ligii Campionilor 2007\"] = \"Q521119\",\n [\"Firewatch\"] = \"Q19627426\",\n [\"Formula lui Planck\"] = \"Q212986\",\n [\"Fotbalistul FWA al anului\"] = \"Q1750244\",\n [\"Fotbalistul PFA al anului\"] = \"Q621867\",\n [\"Francilien\"] = \"Q528431\",\n [\"Franz Kafka\"] = \"Q905\",\n [\"François Villon\"] = \"Q849\",\n [\"Franța\"] = \"Q142\",\n [\"Freddie Mercury\"] = \"Q15869\",\n [\"Fridtjof Nansen\"] = \"Q72292\",\n [\"Friedrich Mieß\"] = \"Q977932\",\n [\"G.U.Y.\"] = \"Q15966854\",\n [\"Gabriella Cilmi\"] = \"Q234767\",\n [\"Galileo Galilei\"] = \"Q307\",\n [\"Gastroenterită\"] = \"Q156103\",\n [\"George Radu Melidon\"] = \"Q18541797\",\n [\"Gestionarea deșeurilor\"] = \"Q180388\",\n [\"Gheata de aur\"] = \"Q233454\",\n [\"Gimme More\"] = \"Q380181\",\n [\"Girl Gone Wild\"] = \"Q264286\",\n [\"Giuseppe Garibaldi\"] = \"Q539\",\n [\"Give It Up to Me\"] = \"Q2273964\",\n [\"Give Me All Your Luvin'\"] = \"Q746862\",\n [\"Goana după aur din California\"] = \"Q17550\",\n [\"Goat Simulator\"] = \"Q15984890\",\n [\"Goldfrapp\"] = \"Q606250\",\n [\"Grecia\"] = \"Q41\",\n [\"Green Light\"] = \"Q1342671\",\n [\"Grup (matematică)\"] = \"Q83478\",\n [\"Gustav Mahler\"] = \"Q7304\",\n [\"Gwen Araujo\"] = \"Q2203278\",\n [\"Gwen Stefani\"] = \"Q483379\",\n [\"HMS Endeavour\"] = \"Q312224\",\n [\"Halo (cântec de Beyoncé)\"] = \"Q147734\",\n [\"Harry S. Truman\"] = \"Q11613\",\n [\"Heavy on My Heart\"] = \"Q909626\",\n [\"Hepatită C\"] = \"Q154869\",\n [\"Heraldica României\"] = \"Q387772\",\n [\"Hidrogen\"] = \"Q556\",\n [\"Hipertensiune arterială\"] = \"Q41861\",\n [\"Hippocrate\"] = \"Q5264\",\n [\"Hobbitul\"] = \"Q74287\",\n [\"Hollaback Girl\"] = \"Q1067025\",\n [\"Hollywood (cântec de Madonna)\"] = \"Q2292939\",\n [\"Hung Up\"] = \"Q1407276\",\n [\"I'm Into You\"] = \"Q1509031\",\n [\"IFK Göteborg\"] = \"Q201567\",\n [\"If I Were a Boy\"] = \"Q147722\",\n [\"Impactul potențial al contactului cu o civilizație extraterestră\"] = \"Q7234813\",\n [\"In the Zone\"] = \"Q27166\",\n [\"Incidentul armat din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918\"] = \"Q27733417\",\n [\"Infecție de tract urinar\"] = \"Q221668\",\n [\"Inna\"] = \"Q12349\",\n [\"InuYasha\"] = \"Q182056\",\n [\"Invazia insulei Tulagi\"] = \"Q2673191\",\n [\"Io (satelit)\"] = \"Q3123\",\n [\"Ioan Gyuri Pascu\"] = \"Q13580362\",\n [\"Ioan Slavici\"] = \"Q961107\",\n [\"Ioan Vladimir\"] = \"Q366841\",\n [\"Iod\"] = \"Q1103\",\n [\"Ion Diaconescu\"] = \"Q6063040\",\n [\"Iosephus Flavius\"] = \"Q134461\",\n [\"Irina Burnaia\"] = \"Q16593212\",\n [\"Irlanda\"] = \"Q27\",\n [\"Irreplaceable\"] = \"Q149053\",\n [\"Islanda\"] = \"Q189\",\n [\"Istoria Buzăului\"] = \"Q12731116\",\n [\"Istoria Lituaniei (1219–1295)\"] = \"Q2778308\",\n [\"Istoria Poloniei\"] = \"Q199569\",\n [\"Istoria comunei Racovița\"] = \"Q18541091\",\n [\"Istoria consolelor de jocuri (a șaptea generație)\"] = \"Q129581\",\n [\"Istoria descoperirii elementelor chimice\"] = \"Q1195325\",\n [\"Istoria militară a Australiei\"] = \"Q2585717\",\n [\"Istoria științifico-fantasticului\"] = \"Q471270\",\n [\"Istroromâni\"] = \"Q1295763\",\n [\"Italia\"] = \"Q38\",\n [\"Iustin Handrea\"] = \"Q20007006\",\n [\"J. K. Rowling\"] = \"Q34660\",\n [\"JAS 39 Gripen\"] = \"Q150088\",\n [\"JLS\"] = \"Q1165439\",\n [\"JLS (EP)\"] = \"Q12731263\",\n [\"JLS (album)\"] = \"Q2401578\",\n [\"Jacques Offenbach\"] = \"Q41555\",\n [\"Jainism\"] = \"Q9232\",\n [\"James Joyce\"] = \"Q6882\",\n [\"Janet Jackson\"] = \"Q131324\",\n [\"Jay Sean\"] = \"Q294907\",\n [\"Je sais\"] = \"Q3163503\",\n [\"Jennifer Hudson\"] = \"Q192410\",\n [\"Jessica Simpson\"] = \"Q168992\",\n [\"Jigoku Shoujo\"] = \"Q753729\",\n [\"Jilava, Ilfov\"] = \"Q1654950\",\n [\"JoJo\"] = \"Q215219\",\n [\"Joanne (cântec)\"] = \"Q27765745\",\n [\"Jocul cu moartea (roman)\"] = \"Q12731389\",\n [\"John Bull (locomotivă)\"] = \"Q1081474\",\n [\"Jordin Sparks\"] = \"Q215300\",\n [\"Joseph Barbera\"] = \"Q190373\",\n [\"Judas (cântec)\"] = \"Q188766\",\n [\"Jumbo\"] = \"Q831999\",\n [\"Jurnalul Annei Frank\"] = \"Q6911\",\n [\"Jurământul de fidelitate în teritoriile aflate sub administrația Consiliului Dirigent (1918-1920)\"] = \"Q60904479\",\n [\"Just Dance\"] = \"Q189007\",\n [\"Justin Timberlake\"] = \"Q43432\",\n [\"Józef Piłsudski\"] = \"Q885\",\n [\"Kaleido Star\"] = \"Q539284\",\n [\"Kat DeLuna\"] = \"Q230514\",\n [\"Kelly Clarkson\"] = \"Q483507\",\n [\"Kendrick Lamar\"] = \"Q130798\",\n [\"Kerli\"] = \"Q233944\",\n [\"Koala\"] = \"Q36101\",\n [\"Kumm\"] = \"Q12731739\",\n [\"Kylie Minogue\"] = \"Q11998\",\n [\"L.A. Confidential (film)\"] = \"Q339876\",\n [\"L.A. Noire\"] = \"Q1129094\",\n [\"Lacul Izvorul Muntelui\"] = \"Q854060\",\n [\"Laika\"] = \"Q53662\",\n [\"Latter Days\"] = \"Q301046\",\n [\"Lee Harvey Oswald\"] = \"Q48745\",\n [\"Legile de deplasare ale lui Wien\"] = \"Q1667940\",\n [\"Legiunea Voluntarilor Români din Italia\"] = \"Q22080623\",\n [\"Lena Meyer-Landrut\"] = \"Q7013\",\n [\"Leo Ryan\"] = \"Q518779\",\n [\"Leona Lewis\"] = \"Q183519\",\n [\"Leopard 2E\"] = \"Q3119059\",\n [\"Leopardul zăpezilor\"] = \"Q30197\",\n [\"Lepus fagani\"] = \"Q257743\",\n [\"Lev Tolstoi\"] = \"Q7243\",\n [\"Liceul Piarist din Timișoara\"] = \"Q1413977\",\n [\"Like a Virgin (cântec)\"] = \"Q542497\",\n [\"Limba croată\"] = \"Q6654\",\n [\"Limba spaniolă\"] = \"Q1321\",\n [\"Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919)\"] = \"Q26762814\",\n [\"Lisa del Giocondo\"] = \"Q153032\",\n [\"Lista accidentelor fatale din Formula 1\"] = \"Q173320\",\n [\"Lista antrenorilor care au câștigat Cupa Campionilor Europeni sau Liga Campionilor UEFA\"] = \"Q2990769\",\n [\"Lista antrenorilor care au câștigat Cupa Cupelor UEFA\"] = \"Q4433356\",\n [\"Lista antrenorilor care au câștigat Cupa UEFA sau UEFA Europa League\"] = \"Q900988\",\n [\"Lista antrenorilor care au câștigat Supercupa Europei\"] = \"Q2587871\",\n [\"Lista celor mai înalte clădiri din România\"] = \"Q728344\",\n [\"Lista circuitelor de Formula 1\"] = \"Q172770\",\n [\"Lista câștigătorilor Concursului Muzical Eurovision\"] = \"Q938899\",\n [\"Lista câștigătorilor Cupei Angliei\"] = \"Q769746\",\n [\"Lista câștigătorilor Marilor Premii de Formula 1\"] = \"Q173361\",\n [\"Lista echipelor naționale de fotbal\"] = \"Q831533\",\n [\"Lista finalelor Campionatului Mondial de Fotbal\"] = \"Q2899571\",\n [\"Lista finalelor Cupei Campionilor Europeni și a Ligii Campionilor\"] = \"Q2265387\",\n [\"Lista hat-trickurilor din Premier League\"] = \"Q2079505\",\n [\"Lista jucătorilor de la Aston Villa\"] = \"Q6562502\",\n [\"Lista jucătorilor de la Real Madrid CF\"] = \"Q155357\",\n [\"Lista monumentelor istorice din România\"] = \"Q6623358\",\n [\"Lista papilor (reprezentare grafică)\"] = \"Q978386\",\n [\"Lista parcurilor naționale și naturale din România\"] = \"Q1811379\",\n [\"Lista piloților de Formula 1\"] = \"Q172853\",\n [\"Lista piloților din timpul Primului Război Mondial creditați cu mai mult de 20 de victorii\"] = \"Q3775876\",\n [\"Lista punctelor de trecere a frontierei din România\"] = \"Q12732700\",\n [\"Lista raidurilor de comando împotriva Zidului Atlanticului\"] = \"Q6567642\",\n [\"Lista recordurilor olimpice la atletism\"] = \"Q1043261\",\n [\"Lista rezervațiilor naturale din România\"] = \"Q14906600\",\n [\"Lista sezoanelor lui Real Madrid CF\"] = \"Q460828\",\n [\"Lista siturilor Natura 2000 în România\"] = \"Q18547953\",\n [\"Lista stațiilor de metrou din București\"] = \"Q2322862\",\n [\"Lista turneelor lui Kylie Minogue\"] = \"Q5256958\",\n [\"Lista țărilor fără forțe armate\"] = \"Q667685\",\n [\"Lista țărilor și teritoriilor nesuverane africane\"] = \"Q228201\",\n [\"Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene\"] = \"Q228197\",\n [\"Lista țărilor și teritoriilor nesuverane sud-americane\"] = \"Q912825\",\n [\"Listen (cântec)\"] = \"Q1140586\",\n [\"Living for Love\"] = \"Q18658521\",\n [\"Locomotivă cu abur\"] = \"Q171043\",\n [\"Love You More\"] = \"Q3506709\",\n [\"Lucian Sânmărtean\"] = \"Q1873272\",\n [\"Lucky (cântec de Britney Spears)\"] = \"Q683419\",\n [\"Luminile orașului\"] = \"Q238211\",\n [\"Lup marsupial\"] = \"Q123102\",\n [\"Lupta de la Smârdan\"] = \"Q42355159\",\n [\"Lupta de pe muntele Cipchieș (1916)\"] = \"Q55127922\",\n [\"Lupta de pe valea Uzului (1916)\"] = \"Q64481562\",\n [\"Luptele de la Agăș și Goioasa (1916)\"] = \"Q65216070\",\n [\"Lăstun de casă\"] = \"Q26055\",\n [\"MDNA\"] = \"Q235340\",\n [\"Mad Max (joc video)\"] = \"Q14126363\",\n [\"Madona Litta\"] = \"Q1327676\",\n [\"Madonna\"] = \"Q1744\",\n [\"Manchester Small-Scale Experimental Machine\"] = \"Q514818\",\n [\"Manchester United FC\"] = \"Q18656\",\n [\"Mandatul britanic pentru Palestina\"] = \"Q193714\",\n [\"Mara (roman)\"] = \"Q12734809\",\n [\"Marco Mengoni\"] = \"Q737866\",\n [\"Marian Rejewski\"] = \"Q160411\",\n [\"Marilena de la P7\"] = \"Q6763466\",\n [\"Marry the Night\"] = \"Q72621\",\n [\"Mary Anning\"] = \"Q230491\",\n [\"Masacrele de la Tărcaia și Grădinari (1919)\"] = \"Q55098324\",\n [\"Masacrul de la Beliș\"] = \"Q56491645\",\n [\"Mașina Enigma\"] = \"Q150758\",\n [\"Me, Myself and I (cântec de Beyoncé)\"] = \"Q149047\",\n [\"Mecanica fluidelor numerică\"] = \"Q815820\",\n [\"Mecanică statistică\"] = \"Q188715\",\n [\"Melody Gardot\"] = \"Q234440\",\n [\"Mercur (element)\"] = \"Q925\",\n [\"Metal Gear Solid V: The Phantom Pain\"] = \"Q717600\",\n [\"Metodă nouă de scriere și cetire\"] = \"Q20007014\",\n [\"Metroul din București\"] = \"Q622884\",\n [\"Migrenă\"] = \"Q133823\",\n [\"Mihai Viteazul (film)\"] = \"Q2348435\",\n [\"Mihail Kogălniceanu\"] = \"Q319759\",\n [\"Mihail Ștefănescu (pictor)\"] = \"Q12735573\",\n [\"Milan Baroš\"] = \"Q180581\",\n [\"Million Reasons\"] = \"Q27113998\",\n [\"Mindaugas\"] = \"Q242436\",\n [\"Mireasa lui Frankenstein\"] = \"Q875904\",\n [\"Mirror's Edge\"] = \"Q526350\",\n [\"Mitropolia Proilaviei\"] = \"Q18541929\",\n [\"Mișu Popp\"] = \"Q4683634\",\n [\"Monazit\"] = \"Q422011\",\n [\"Monedă romană\"] = \"Q952064\",\n [\"Mozilla Firefox\"] = \"Q698\",\n [\"Muntele Tambora\"] = \"Q168714\",\n [\"Mănăstirea Agapia\"] = \"Q1360162\",\n [\"Mănăstirea Bociulești\"] = \"Q18538119\",\n [\"Mănăstirea Bârnova\"] = \"Q5004882\",\n [\"Mănăstirea Cetățuia din Iași\"] = \"Q4687890\",\n [\"Mănăstirea Galata\"] = \"Q5518002\",\n [\"Mănăstirea Mihai Vodă\"] = \"Q15636001\",\n [\"Mănăstirea Plătărești\"] = \"Q18545473\",\n [\"Nadia Ali\"] = \"Q239940\",\n [\"Nathu La\"] = \"Q499714\",\n [\"Naughty Girl (cântec de Beyoncé)\"] = \"Q149050\",\n [\"Nauru\"] = \"Q697\",\n [\"Nebuloasa Orion\"] = \"Q13903\",\n [\"Neptun\"] = \"Q332\",\n [\"Neville Chamberlain\"] = \"Q10664\",\n [\"Nicodim de la Tismana\"] = \"Q3092268\",\n [\"Nicolae Guță\"] = \"Q2606502\",\n [\"Nicolae Iorga\"] = \"Q313581\",\n [\"Nicolae Petrescu-Găină\"] = \"Q23826334\",\n [\"Nightwish\"] = \"Q43510\",\n [\"Nikita Sergheevici Hrușciov\"] = \"Q35314\",\n [\"Niobiu\"] = \"Q1046\",\n [\"No Doubt\"] = \"Q43259\",\n [\"Noaptea cuțitelor lungi\"] = \"Q130783\",\n [\"Noaptea morților vii\"] = \"Q623051\",\n [\"Nume ale grecilor\"] = \"Q853581\",\n [\"OMG (cântec)\"] = \"Q1923082\",\n [\"Oberon (satelit)\"] = \"Q3332\",\n [\"Obezitate\"] = \"Q12174\",\n [\"Obsession (album)\"] = \"Q3880630\",\n [\"Octav Băncilă\"] = \"Q3068361\",\n [\"Octavian Smigelschi\"] = \"Q12737072\",\n [\"Ofițeri decorați cu ordinul „Mihai Viteazul” în Primul Război Mondial\"] = \"Q20431269\",\n [\"Omul de aur (roman)\"] = \"Q784966\",\n [\"Omul negru 2\"] = \"Q728199\",\n [\"Omul-păianjen 3\"] = \"Q182212\",\n [\"One Day in Your Life\"] = \"Q1038536\",\n [\"One Shot (cântec de JLS)\"] = \"Q3882596\",\n [\"Only Tonight: Live from London\"] = \"Q20431549\",\n [\"Operațiunea Bodenplatte\"] = \"Q835881\",\n [\"Operațiunea Donnerkeil\"] = \"Q3883953\",\n [\"Operațiunea Dynamo\"] = \"Q911972\",\n [\"Orașe și ani (roman)\"] = \"Q4145038\",\n [\"Ordinea de bătaie a Armatei României (1916)\"] = \"Q18544601\",\n [\"Ordinul Templierilor\"] = \"Q41300\",\n [\"Orgolii (roman)\"] = \"Q54869423\",\n [\"Orizont pierdut\"] = \"Q1199794\",\n [\"Oscar 2014\"] = \"Q13419956\",\n [\"Oscar 2015\"] = \"Q16773560\",\n [\"Outrageous\"] = \"Q829726\",\n [\"Outta This World\"] = \"Q2447099\",\n [\"Oxigen\"] = \"Q629\",\n [\"Palatul lui Dioclețian din Split\"] = \"Q322287\",\n [\"Pantelimon\"] = \"Q169135\",\n [\"Papa Don't Preach\"] = \"Q1137622\",\n [\"Paparazzi (cântec de Lady Gaga)\"] = \"Q1025916\",\n [\"Papi (cântec)\"] = \"Q188001\",\n [\"Parachute (cântec)\"] = \"Q2051272\",\n [\"Parcul Copou\"] = \"Q4118458\",\n [\"Pasul Tabla Buții\"] = \"Q12741894\",\n [\"Patera (Tezaurul de la Pietroasa)\"] = \"Q59771474\",\n [\"Patricia Kaas\"] = \"Q159704\",\n [\"Patricia Vizitiu\"] = \"Q7145883\",\n [\"Patrimoniul mondial UNESCO din România\"] = \"Q2668177\",\n [\"Paulina Rubio\"] = \"Q202536\",\n [\"Pedro Álvares Cabral\"] = \"Q174432\",\n [\"Peisaje realizate de Nicolae Grigorescu la Barbizon\"] = \"Q31008509\",\n [\"Perfect Illusion\"] = \"Q26821253\",\n [\"Peru\"] = \"Q419\",\n [\"Peștii din Marea Neagră\"] = \"Q3023680\",\n [\"Pi\"] = \"Q167\",\n [\"Piața Unirii din Timișoara\"] = \"Q422722\",\n [\"Pictura bisericească a lui Nicolae Grigorescu\"] = \"Q29045062\",\n [\"Plutoniu\"] = \"Q1102\",\n [\"Pneumonie\"] = \"Q12192\",\n [\"Poarta Meseșului\"] = \"Q18538603\",\n [\"Podul Calafat-Vidin\"] = \"Q1077240\",\n [\"Podul lui Langlois din Arles (seria lui Vincent van Gogh)\"] = \"Q838798\",\n [\"Poker Face\"] = \"Q153029\",\n [\"Polonia\"] = \"Q36\",\n [\"Portretul marelui ban Năsturel Herescu (pictură de Nicolae Grigorescu)\"] = \"Q39143995\",\n [\"Potasiu\"] = \"Q703\",\n [\"Premiile și decorațiile lui Iosip Broz Tito\"] = \"Q725165\",\n [\"Preoții comunei Racovița\"] = \"Q18547071\",\n [\"Prison Break\"] = \"Q80044\",\n [\"Promise This\"] = \"Q2192220\",\n [\"Prostituția în Grecia Antică\"] = \"Q22905659\",\n [\"Pussycat Dolls\"] = \"Q102385\",\n [\"Pădurea spânzuraților (roman)\"] = \"Q15731603\",\n [\"Păsările Republicii Moldova\"] = \"Q4436372\",\n [\"Păsările României\"] = \"Q723156\",\n [\"Radio (cântec de Beyoncé)\"] = \"Q3394110\",\n [\"Raidul de la Dieppe\"] = \"Q270517\",\n [\"Raiduri aviatice românești în Africa\"] = \"Q20431304\",\n [\"Rain (cântec de Madonna)\"] = \"Q2291361\",\n [\"Raoul Wallenberg\"] = \"Q152850\",\n [\"Ray of Light\"] = \"Q155335\",\n [\"Real Madrid CF\"] = \"Q8682\",\n [\"Rebel Heart\"] = \"Q18650966\",\n [\"Regimentul 15 Infanterie (1916-1918)\"] = \"Q25468311\",\n [\"Regimentul 15 Infanterie (1918-1920)\"] = \"Q55354151\",\n [\"Regulamentul organic\"] = \"Q2029991\",\n [\"Religia în Racovița, Sibiu\"] = \"Q18547378\",\n [\"Remetea, Harghita\"] = \"Q1029387\",\n [\"Republica Populară Chineză\"] = \"Q148\",\n [\"Revolta de la Hotin\"] = \"Q2266337\",\n [\"Revolta din Ținutul Sării\"] = \"Q60232842\",\n [\"Revoltele din Kosovo din 2004\"] = \"Q2586098\",\n [\"Revoluția Texană\"] = \"Q638530\",\n [\"Revoluția de la 1848 din Țara Românească\"] = \"Q2175943\",\n [\"Richard Nixon\"] = \"Q9588\",\n [\"Rihanna\"] = \"Q36844\",\n [\"Ring the Alarm\"] = \"Q1165299\",\n [\"Robert Lewandowski\"] = \"Q151269\",\n [\"România\"] = \"Q218\",\n [\"Ronald Reagan\"] = \"Q9960\",\n [\"Rongorongo\"] = \"Q209764\",\n [\"Ruter\"] = \"Q5318\",\n [\"Răscoala de la Tighina\"] = \"Q4083702\",\n [\"Războaiele Bizantino-Arabe\"] = \"Q29100\",\n [\"Războaiele Napoleoniene\"] = \"Q78994\",\n [\"Războiul Civil American\"] = \"Q8676\",\n [\"Războiul Civil Cambodgian\"] = \"Q817206\",\n [\"Războiul Civil Finlandez\"] = \"Q211855\",\n [\"Războiul Livonian\"] = \"Q246863\",\n [\"Războiul Rece\"] = \"Q8683\",\n [\"Războiul de Independență al Greciei\"] = \"Q182062\",\n [\"Războiul din Liban din 2006\"] = \"Q49104\",\n [\"Războiul polono-sovietic\"] = \"Q186284\",\n [\"Răzbunătorii: Războiul Infinitului\"] = \"Q23780914\",\n [\"Răzbunătorii: Sfârșitul jocului\"] = \"Q23781155\",\n [\"Salina Târgu Ocna\"] = \"Q28726305\",\n [\"Samariu\"] = \"Q1819\",\n [\"Samia Yusuf Omar\"] = \"Q290451\",\n [\"Samuel Eto'o\"] = \"Q1255625\",\n [\"Sasha Grey\"] = \"Q2709\",\n [\"Sava Henția\"] = \"Q12740452\",\n [\"Say It Right\"] = \"Q635446\",\n [\"Say Say Say\"] = \"Q725537\",\n [\"Schimbător de căldură\"] = \"Q189124\",\n [\"Schizofrenie\"] = \"Q41112\",\n [\"September\"] = \"Q230066\",\n [\"Shakira\"] = \"Q34424\",\n [\"Shallow\"] = \"Q56770393\",\n [\"She Makes Me Wanna\"] = \"Q825280\",\n [\"She Wolf (album)\"] = \"Q346946\",\n [\"Shikon no Tama\"] = \"Q3958659\",\n [\"Sifilis\"] = \"Q41083\",\n [\"Single Ladies (Put a Ring on It)\"] = \"Q147409\",\n [\"Sinucidere\"] = \"Q10737\",\n [\"Sirius\"] = \"Q3409\",\n [\"Sistemul internațional de unități\"] = \"Q12457\",\n [\"Sistemul solar\"] = \"Q544\",\n [\"Societatea Amicilor Bellelor-Arte\"] = \"Q52933184\",\n [\"Societatea Națiunilor\"] = \"Q38130\",\n [\"Someday (I Will Understand)\"] = \"Q752360\",\n [\"Someone to Call My Lover\"] = \"Q930634\",\n [\"Sometimes (cântec de Britney Spears)\"] = \"Q753945\",\n [\"Spațiu vectorial\"] = \"Q125977\",\n [\"Spec Ops: The Line\"] = \"Q962443\",\n [\"Stanley Matthews\"] = \"Q216140\",\n [\"Stefan Czarniecki\"] = \"Q561031\",\n [\"Stronger (cântec de Britney Spears)\"] = \"Q753105\",\n [\"Stăpânul inelelor\"] = \"Q15228\",\n [\"Suede\"] = \"Q826255\",\n [\"Summertime (cântec de Beyoncé)\"] = \"Q2384797\",\n [\"Supernovă\"] = \"Q3937\",\n [\"Supernovă de tip II\"] = \"Q1049029\",\n [\"Sweet Dreams (cântec de Beyoncé)\"] = \"Q149038\",\n [\"São Paulo (stat)\"] = \"Q175\",\n [\"Sărata-Monteoru, Buzău\"] = \"Q12152184\",\n [\"Take Ionescu\"] = \"Q1243658\",\n [\"Take a Chance on Me (cântec de JLS)\"] = \"Q3980300\",\n [\"Tarja Turunen\"] = \"Q484540\",\n [\"Telephone\"] = \"Q188770\",\n [\"Telescopul spațial Hubble\"] = \"Q2513\",\n [\"Tensiune superficială\"] = \"Q170749\",\n [\"Teoria relativității generale\"] = \"Q11452\",\n [\"Terente\"] = \"Q18548543\",\n [\"Tezaurul de la Pietroasa\"] = \"Q1426657\",\n [\"The Amsterdams\"] = \"Q11027009\",\n [\"The Cat and the Canary (film din 1927)\"] = \"Q2336169\",\n [\"The Club Is Alive\"] = \"Q1776977\",\n [\"The Cure (cântec)\"] = \"Q29426937\",\n [\"The Edge of Glory\"] = \"Q72646\",\n [\"The Fame\"] = \"Q131182\",\n [\"The Fame Ball Tour\"] = \"Q428476\",\n [\"The Fame Monster\"] = \"Q164621\",\n [\"The Flood (cântec de Cheryl Cole)\"] = \"Q2630210\",\n [\"The Hardest Day\"] = \"Q7738879\",\n [\"The Joshua Tree\"] = \"Q152873\",\n [\"The Last of Us\"] = \"Q1986744\",\n [\"The Loving Kind\"] = \"Q2735251\",\n [\"The Promise\"] = \"Q1605662\",\n [\"The Way That I Love You\"] = \"Q2707672\",\n [\"Tigru\"] = \"Q19939\",\n [\"Titan (satelit)\"] = \"Q2565\",\n [\"Titania (satelit)\"] = \"Q3322\",\n [\"Titanic (film din 1997)\"] = \"Q44578\",\n [\"Toalete în Japonia\"] = \"Q646411\",\n [\"Toma T. Socolescu\"] = \"Q3530956\",\n [\"Touch My Body\"] = \"Q221651\",\n [\"Toxic (cântec de Britney Spears)\"] = \"Q379751\",\n [\"Toxicitate financiară\"] = \"Q19564113\",\n [\"Tragic Kingdom\"] = \"Q262981\",\n [\"Transolza\"] = \"Q1811448\",\n [\"Trofeul Campionatului Mondial de Fotbal\"] = \"Q517621\",\n [\"True Blue (album)\"] = \"Q154467\",\n [\"True Blue (cântec)\"] = \"Q1509040\",\n [\"Tuberculoză\"] = \"Q12204\",\n [\"Tulburare hiperchinetică cu deficit de atenție\"] = \"Q181923\",\n [\"Tulsa, Oklahoma\"] = \"Q44989\",\n [\"Turbină cu gaze\"] = \"Q193470\",\n [\"Turnul Londrei\"] = \"Q62378\",\n [\"U Got It Bad\"] = \"Q2552835\",\n [\"U2\"] = \"Q396\",\n [\"USS Alaska (CB-1)\"] = \"Q2302946\",\n [\"Un comisar acuză\"] = \"Q4229600\",\n [\"Un om mare\"] = \"Q18548855\",\n [\"Unificarea Germaniei\"] = \"Q154705\",\n [\"Upgrade U\"] = \"Q1418717\",\n [\"Usher\"] = \"Q165911\",\n [\"Valeriu Pantazi\"] = \"Q12743069\",\n [\"Vanessa Carlton\"] = \"Q233081\",\n [\"Variantele regionale ale limbii franceze\"] = \"Q3554836\",\n [\"Venezuela\"] = \"Q717\",\n [\"Vicina (oraș)\"] = \"Q7925281\",\n [\"Victoraș Iacob\"] = \"Q1357109\",\n [\"Video Phone\"] = \"Q832285\",\n [\"Vidkun Quisling\"] = \"Q151364\",\n [\"Vidră de mare\"] = \"Q41407\",\n [\"Vincent Van Gogh\"] = \"Q5582\",\n [\"Vincent-Marie de Vaublanc\"] = \"Q360481\",\n [\"Vintilă I. C. Brătianu\"] = \"Q1827008\",\n [\"Viroză respiratorie\"] = \"Q12125\",\n [\"Vivien Leigh\"] = \"Q129429\",\n [\"Vogue (cântec)\"] = \"Q1128775\",\n [\"Vulcanodon\"] = \"Q131302\",\n [\"Vânătoare de oameni\"] = \"Q574993\",\n [\"Vârful Gerlachovský\"] = \"Q81213\",\n [\"WWE No Way Out\"] = \"Q868250\",\n [\"We Ride\"] = \"Q1508301\",\n [\"Wesley Lopes da Silva\"] = \"Q1340056\",\n [\"Why Don't You Love Me\"] = \"Q2313094\",\n [\"William Gibson\"] = \"Q188987\",\n [\"William Hanna\"] = \"Q263324\",\n [\"Within Temptation\"] = \"Q57138\",\n [\"Witold Rola Piekarski\"] = \"Q9375804\",\n [\"Womanizer\"] = \"Q323991\",\n [\"Work It Out\"] = \"Q147945\",\n [\"Yohanna\"] = \"Q190957\",\n [\"Ytriu\"] = \"Q941\",\n [\"Zorba Grecul (roman)\"] = \"Q1059553\",\n [\"Émile Zola\"] = \"Q504\",\n [\"Începuturile înregistrărilor sonore\"] = \"Q7222258\",\n [\"Îngerul a strigat\"] = \"Q56121694\",\n [\"Întunecare (roman)\"] = \"Q25689512\",\n [\"Šajkača\"] = \"Q390942\",\n [\"Șarpele (nuvelă)\"] = \"Q21528806\",\n [\"Șatra (roman)\"] = \"Q54810944\",\n [\"Ștefan Luchian\"] = \"Q397123\",\n [\"Țiganca de la Ghergani (pictură de Nicolae Grigorescu)\"] = \"Q30333587\",\n}\nBefore Refs = \"{{Infocaseta Unitate militară\\\n|unit_name= Corpurile Voluntarilor Români din Rusia\\\n|image=[[File:Steagul de la Darnița.svg|200px]]\\\n|caption= Reconstrucție a unui drapel de luptă al\u003Cbr\u003E''Primului Corp de Voluntari Români din Rusia''\\\n|dates= \\\n|country= {{flagicon|Romania}} [[România]]\\\n|allegiance=[[File:Coat of arms of the Romanian Land Forces.svg|22px]] [[Forțele Terestre Române]]\\\n|branch=[[File:Infanterie - Semn de arma.png|border|20px]][[Infanterie]]\\\n|type= {{Ill-wd|Q17176654|3=Corp|Corp (militar)}}\\\n|role= {{plainlist|\\\n* ''Primul Corp de Voluntari'': Rezervă de cadre pentru [[Armata Română]]\\\n* ''Al doilea Corp de Voluntari'': Sprijinirea cu scop de recunoaștere a [[Unirea Basarabiei cu România|Unirii Basarabiei cu România]], a [[Intervenția aliaților în Războiul Civil Rus|Intervenției aliaților în Războiul Civil Rus]]}}\\\n|size= {{plainlist|\\\n* ''Primul Corp de Voluntari'':10.000-10.500 militari\\\n* ''Al doilea Corp de Voluntari'':2.000-5.000 militari}}\\\n|command_structure= {{plainlist|\\\n* ''Primul Corp de Voluntari'': [[Marele Cartier General]] Român\\\n* ''Al doilea Corp de Voluntari'': Misiunea Militară Franceză din [[Siberia]]}}\\\n|garrison= {{plainlist|\\\n* ''Primul Corp de Voluntari'': [[Darnița (raion)|Darnița]]\\\n* ''Al doilea Corp de Voluntari'': [[Irkutsk]]}}\\\n|garrison_label= Tabăra de bază\\\n|nickname=\\\n|patron=\\\n|motto=\\\n|colors= Steagul de la Darnița\\\n|colors_label=Flamură\\\n|march= Marșul Voluntarilor (compozitor: Constantin Savu)\\\n|mascot=\\\n|equipment=\\\n|equipment_label=\\\n|battles= {{plainlist|\\\n* ''Primul Corp de Voluntari'':\\\n:* [[Bătălia de la Mărășești]]\\\n:* Paza depozitelor de material militar românesc din sud-estul Rusiei\\\n:* Paza și menținerea ordinii interne după [[Defecțiunea Rusă]]\\\n:* Susținerea independenței [[Basarabia|Basarabiei]]\\\n:* [[Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920)|Operații militare pentru apărarea Marii Uniri]]\\\n* ''Al doilea Corp de Voluntari'':\\\n:* Sprijin tactic pentru trupele [[Legiunile Cehoslovace|Legiunii Cehoslovace]]\\\n:* Paza unor puncte strategice și controlul unor tabere de prizonieri\\\n:* Sprijin tactic pentru [[Mișcarea Albă|trupele albgardiste]]\\\n:* Apărarea [[Calea ferată transsiberiană|Transsiberianului]]\\\n:*[[Lupta de la Șeragul și Kuitun]]}}\\\n|anniversaries=\\\n|decorations= \\\n|battle_honours=\\\n|ceremonial_chief ={{plainlist|\\\n* ''Primul Corp de Voluntari'':\\\n:* Generalul [[Constantin Coandă]]\\\n* ''Al doilea Corp de Voluntari'':\\\n:* [[Voicu Nițescu]]\\\n::* Colonelul [[Eduard Kadlec]]\\\n:::* Maiorul [[Victor Cădere]]}}\\\n|ceremonial_chief_label =Comandanți\\\n|commander1= \\\n|commander1_label= \\\n|commander2= \\\n|commander2_label=\\\n|commander3=\\\n|commander3_label=\\\n|notable_commanders=\\\n|identification_symbol=\\\n|identification_symbol_label=\\\n|identification_symbol_2=\\\n|identification_symbol_2_label=\\\n|identification_symbol_3=\\\n|identification_symbol_3_label=\\\n}}\\\n\\\n{{Istoriaromânilor}}\\\n'''Corpurile Voluntarilor Români din Rusia''' au reprezentat două {{Ill-wd|Q17176654|3=corpuri|Corp (militar)}} de voluntari recrutați din rândul [[Prizonier de război|prizonierilor de război]] [[Austro-Ungaria|austro-ungari]] de [[Etnie|naționalitate]] [[Români|română]], organizate pe [[Rusia|teritoriul rus]] în timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]].\\\n\\\nSub această denumire se regăsesc 2 entități – separate temporal și geografic, precum și, în bună parte, din punct de vedere al scopurilor:\\\n:* Primul Corp de Voluntari: a avut sediul în [[Ucraina]], la [[Raionul Darnița|Darnița]], a fost înființat ca efect al cooperării româno-ruse și a existat, practic, în perioada martie [[1917]] – ianuarie [[1918]]. Scopul său declarat și îndeplinit a fost eminamente [[Puterile Centrale|anticentralist]] și de sprijinire a luptei naționale, servind la constituirea unei rezerve de cadre disponibile pentru a fi încadrate unităților operative din [[Moldova]]. În total, acest corp a livrat Armatei Române, efectiv cu puțin peste 10.000 de voluntari.\\\n:* Al doilea Corp de Voluntari: a fost constituit în [[Siberia]], ca efect al cooperării dintre români, [[francez]]i și [[Cehi|ceho]][[slovac]]i și a existat, practic, în perioada august 1918 - august [[1920]]. A reprezentat, în fapt, un corp expediționar ale cărui misiuni au fost anticentraliste, de sprijinire indirectă a unității naționale române și de luptă împotriva [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|regimului bolșevic rus]]. Fiind subiectul unei îndelungi retrageri prin luptă spre [[Extremul Orient rus]] și țărmul [[Oceanul Pacific|Oceanului Pacific]], a avut sarcini grevate de necesități logistice și operaționale deosebite. Efectivul acestuia a variat între, aproximativ, 2.000 și 5.000 de militari.\\\n\\\nÎn raport cu ceea ce s-a petrecut cu prizonierii etnici români proveniți din armata austro-ungară în alte zone geografice, unde au fost state situate de aceeași parte a baricadei, activitatea de mobilizare a voluntarilor români în [[Imperiul Rus]] a avut o amploare deosebită și a transmis un semnal puternic sub aspect politic. Acestui semnal i s-a alăturat și puternicul ecou avut de redactarea de către voluntari, în luna aprilie a anului 1917, a [[Declarația de la Darnița|Declarației de la Darnița]]. Aceasta a fost cunoscută drept prima declarație de acest tip, care a adus în fața Marilor Puteri dorința poporului român de a trăi unit într-un singur stat, independent și suveran.\\\n\\\nRegimul rezervat de autoritățile ruse prizonierilor etnici români a fost unul foarte greu și discriminatoriu și, deși inițiativa de organizare a prizonierilor români în unități de voluntari a premers [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrarea României în război]], cei care au susținut-o au fost tratați, la început, fie cu indiferență și neîncredere în [[Regatul României]], fie cu ostilitate în Rusia Imperială. De abia în luna septembrie [[1916]], după ce lagărul de [[Prizonier de război|prizonieri de război]] de la [[Darnița (raion)|Darnița]] a fost desemnat de [[STAVKA]] drept loc de concentrare a prizonierilor români, demersurile oficiale au căpătat consistență. Punerea în practică a acestora a întârziat până în luna februarie [[1917]], când a fost constituit, oficial, Corpul Voluntarilor Ardeleni-Bucovineni din Rusia. \\\n\\\nDeși recrutarea voluntarilor s-a bucurat de o atenție mai mare din partea Guvernului Român în anul 1917 – în contextul inițierii programului de refacere și completare al armatei, din cauza opoziției administrației ruse la eliberarea prizonierilor și a tărăgănării de către oficialii ruși a înrolărilor, abia în luna august 1917 a început înrolarea efectivă și sistematică a respectivilor prizonieri. În total, a fost trimis pentru a se încadra în armata română un efectiv care a depășit cu puțin 10.000 de oameni, posibilitățile de încadrare ale unui număr mai mare fiind, spre sfârșitul anului 1917, drastic limitate de direcția în care a evoluat [[Revoluția Rusă]]. Deși câteva detașamente de voluntari au participat la luptele de pe Frontul din [[Moldova]], constituirea unei [[Mare unitate|mari unități]] operative a voluntarilor a întârziat până în punctul în care [[Defecțiunea Rusă|defecțiunea rusă]] a pus România în cvasiimposibilitatea de a-și mai putea fructifica efortul militar împotriva [[Puterile Centrale|Puterilor Centrale]]. Astfel, [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni]], constitut cu baza la [[Hârlău]], s-a rezumat la misiuni de pază și de menținere a ordinii periclitate de trupele Armatei Ruse – aflate în debandadă, precum și de curățare de structuri militare bolșevice a [[Basarabie]]i, după proclamarea independenței acesteia.\\\n\\\nSuccesiv Defecțiunii Ruse și înainte de ieșirea forțată a României din război, a existat o tentativă de transfer a Corpului de voluntari pe [[Frontul de vest (Primul Război Mondial)|Frontul de Vest]], contramandată după semnarea preliminariilor [[Tratatul de la București (1918)|Păcii de la Buftea]] și succedată de demobilizarea voluntarilor și de integrarea dirijată a acestora în cadrul societății românești. În Rusia, însă, ca efect al ajungerii [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|Partidului Bolșevic]] la cârma statului, situația prizonierilor români și a voluntarilor înrolați rămași pe teritoriul rusesc s-a înrăutățit semnificativ, cu atât mai mult cu cât [[Rusia bolșevică]] a ajuns în stare de război cu Regatul României. În marea lor majoritate, voluntarii care mai rămăseseră fie au trecut pe ascuns, dacă au putut, în România, fie au fost obligați să se retragă cât mai spre est din calea armatelor Puterilor Centrale, pentru a nu fi pedepsiți de către administrația austro-ungară ca „trădători”. Blocați pe teritoriul rus după [[Tratatul de la Brest-Litovsk|Pacea de la Brest-Litovsk]], în contextul [[Intervenția aliaților în Războiul Civil Rus|campaniei Aliaților de susținere a partizanilor țarismului]] și a declanșării [[Războiul Civil Rus|Războiului Civil]], în perioada [[1918]]-[[1921]], aceștia din urmă au fost implicați, inevitabil, în problemele interne ale Rusiei.\\\n\\\nRomânii au fost, astfel, siliți să se reorganizeze pe teritoriul rus situat la est de [[munții Urali]], sub forma unui al doilea corp de voluntari, organizarea fiindu-le sprijinită atât de către [[Guvernul României|guvernul român]], cât și de către Misiunea Militară Franceză din Rusia. Din cauza situației volatile și confuze, înființarea acestui al doilea corp a întârziat până în luna august 1918. Acesta luat ființă la [[Celeabinsk]], dar a fost de la bun început dependent de [[Legiunile Cehoslovace|Legiunea Cehoslovacă]] în privința înzestrării, a fondurilor și a furnizării de cadre cu pregătire militară superioară. Destinat, inițial, unor misiuni de pază și unor misiuni de sprijin ale frontului antibolșevic și anticentralist orientat spre vest, în cursul toamnei și iernii 1918 Corpul de Voluntari – cu un efectiv inițial de aproximativ 2.500 și, ulterior de aproximativ 5.000 de militari, și-a desăvârșit organizarea și și-a precizat misiunea (lupta pentru desăvârșirea idealului național român).\\\n\\\nÎn noiembrie 1918, colonelul ceh [[Eduard Kadlec]] a fost numit la comanda celui de-al doilea Corp, pentru a suplini carențele de instruire militară și tehnică și pentru a finaliza organizarea și formarea militară a trupelor. Din cauza ordinelor venite din România de a se evita orice implicare militară care nu ar fi servit interesului național românesc, s-a declanșat un conflict de interese între conducerea superioară a Corpului – sprijinită de ofițerii francezi ai Misiunii, și de cei care răspundeau de respectiva unitate din partea Guvernului Român și din partea voluntarilor, în contextul în care primii intenționau să folosească trupele în lupta împotriva bolșevicilor. În acest timp, reorganizarea Corpului s-a efectuat în iarna 1918-1919 (atât conform unor criterii mai stricte, cât și în sensul unor aspirații care nu erau, neapărat, proprii voluntarilor înrolați), iar efectivul unității s-a diminuat, astfel, la aproximativ jumătate prin selecție sau prin plecări voluntare. Deoarece conflictul de interese a persistat până la începutul primăverii 1919, militarii unității au fost folosiți până atunci doar la activități de pază ale unor puncte strategice și de control al unor [[Lagăr de prizonieri de război|lagăre]].\\\n\\\nUn acord pentru recunoașterea dreptului României asupra [[Basarabia|Basarabiei]], mediat de francezi între delegația condusă de [[Ion I. C. Brătianu]] la [[Conferința de Pace de la Paris din 1919|Conferința de Pace]] și guvernul [[Alexandr Kolceak|amiralului Kolceak]], a prevăzut ca Legiunea să intre sub ordinele Misiunii Militare Franceze din Siberia și să intre în lupta pentru apărarea [[Calea ferată transsiberiană|căii ferate transsiberiene]]. Astfel, de la sfârșitul lunii mai 1919 până la începutul lunii februarie 1920, soldații români s-au implicat, cu succes, în luptele duse cu partizanii ruși în [[regiunea Irkutsk]] pentru ca legăturile cu frontul din Ural și aprovizionarea să nu fie afectate de aceștia. Fiind în timp obligați să se ralieze politicii trupelor cehoslovace de neintervenție, efectivele Legiunii au pornit în a doua jumătate a lunii ianuarie 1920 să se retragă, lent, spre est, într-un context dificil, determinat de dezvoltarea cu succes pe teren a ofensivei [[Armata Roșie|Armatei Roșii]] și de prăbușirea defensivei susținute de trupele [[Mișcarea Albă|Armatei Albe]]. Ajunsă din urmă și atacată de avangarda Armatei a V-a (bolșevică), Legiunea a susținut și a câștigat [[Lupta de la Șeragul și Kuitun|lupta defensivă de la Șeragul și Kuitun]], în urma căreia s-a dezangajat de trupele urmăritoare. După câteva zile a intervenit un armistițiu între trupele cehoslovace și Armata a V-a bolșevică. Astfel românii s-au putut replia, în continuare, spre baza din [[Vladivostok]], întârziați doar de necesitățile aprovizionării sau de problemele legate de folosirea cu prioritate a materialului rulant de către trupele uneia sau alteia dintre națiunile implicate în conflictul siberian.\\\n\\\nRepatrierea Legiunii, alături de cea a restului prizonierilor de război români din Siberia, a avut un caracter amplu și complex, implicând dificultăți de regrupare și deplasare a acestora, precum și de asigurare a finanțării operațiunilor. În acest scop, a fost trimisă de către [[Guvernul României]] o [[Comisia Militară Română din Siberia|Comisie Militară]], care a ajuns în estul Siberiei, în aprilie 1920. În luna mai a ajuns și Legiunea – aflată în ariergarda corpului expediționar, la Vladivostok. În lunile mai, iunie și august 3 eșaloane – primele 2 conținând majoritatea efectivului rămas (aproximativ 2.500 de militari ai Legiunii), au fost îmbarcate spre țară și au fost primite cu onoruri în [[România Mare|România întregită]]. Până la încheierea sarcinii Misiunii, în august 1920, aceasta a reușit și conversia în bani a unei cantități semnificative de materiale de război ale unității și ale României, aflate în depozitele din [[Extremul Orient rus]].\\\n\\\nDupă reintrarea României în război, odată cu remobilizarea [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpului Voluntarilor]], au fost chemați la arme și cei proveniți din prizonieratul rus care ajunseseră în țară. Parcursul tuturor în [[perioada interbelică]] a fost marcat de recunoașterea meritelor acestora, dar după intrarea trupelor sovietice în România spre sfârșitul celui de-[[Al Doilea Război Mondial]], foștii voluntari au avut de suferit, pierzându-și [[Grad militar|gradele militare]] și îngroșând rândurile celor încarcerați în penitenciarele [[România comunistă|României comuniste]].\"\nBefore templates = \"{{Infocaseta Unitate militară\\\n|unit_name= Corpurile Voluntarilor Români din Rusia\\\n|image=[[File:Steagul de la Darnița.svg|200px]]\\\n|caption= Reconstrucție a unui drapel de luptă al\u003Cbr\u003E''Primului Corp de Voluntari Români din Rusia''\\\n|dates= \\\n|country= {{flagicon|Romania}} [[România]]\\\n|allegiance=[[File:Coat of arms of the Romanian Land Forces.svg|22px]] [[Forțele Terestre Române]]\\\n|branch=[[File:Infanterie - Semn de arma.png|border|20px]][[Infanterie]]\\\n|type= {{Ill-wd|Q17176654|3=Corp|Corp (militar)}}\\\n|role= {{plainlist|\\\n* ''Primul Corp de Voluntari'': Rezervă de cadre pentru [[Armata Română]]\\\n* ''Al doilea Corp de Voluntari'': Sprijinirea cu scop de recunoaștere a [[Unirea Basarabiei cu România|Unirii Basarabiei cu România]], a [[Intervenția aliaților în Războiul Civil Rus|Intervenției aliaților în Războiul Civil Rus]]}}\\\n|size= {{plainlist|\\\n* ''Primul Corp de Voluntari'':10.000-10.500 militari\\\n* ''Al doilea Corp de Voluntari'':2.000-5.000 militari}}\\\n|command_structure= {{plainlist|\\\n* ''Primul Corp de Voluntari'': [[Marele Cartier General]] Român\\\n* ''Al doilea Corp de Voluntari'': Misiunea Militară Franceză din [[Siberia]]}}\\\n|garrison= {{plainlist|\\\n* ''Primul Corp de Voluntari'': [[Darnița (raion)|Darnița]]\\\n* ''Al doilea Corp de Voluntari'': [[Irkutsk]]}}\\\n|garrison_label= Tabăra de bază\\\n|nickname=\\\n|patron=\\\n|motto=\\\n|colors= Steagul de la Darnița\\\n|colors_label=Flamură\\\n|march= Marșul Voluntarilor (compozitor: Constantin Savu)\\\n|mascot=\\\n|equipment=\\\n|equipment_label=\\\n|battles= {{plainlist|\\\n* ''Primul Corp de Voluntari'':\\\n:* [[Bătălia de la Mărășești]]\\\n:* Paza depozitelor de material militar românesc din sud-estul Rusiei\\\n:* Paza și menținerea ordinii interne după [[Defecțiunea Rusă]]\\\n:* Susținerea independenței [[Basarabia|Basarabiei]]\\\n:* [[Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920)|Operații militare pentru apărarea Marii Uniri]]\\\n* ''Al doilea Corp de Voluntari'':\\\n:* Sprijin tactic pentru trupele [[Legiunile Cehoslovace|Legiunii Cehoslovace]]\\\n:* Paza unor puncte strategice și controlul unor tabere de prizonieri\\\n:* Sprijin tactic pentru [[Mișcarea Albă|trupele albgardiste]]\\\n:* Apărarea [[Calea ferată transsiberiană|Transsiberianului]]\\\n:*[[Lupta de la Șeragul și Kuitun]]}}\\\n|anniversaries=\\\n|decorations= \\\n|battle_honours=\\\n|ceremonial_chief ={{plainlist|\\\n* ''Primul Corp de Voluntari'':\\\n:* Generalul [[Constantin Coandă]]\\\n* ''Al doilea Corp de Voluntari'':\\\n:* [[Voicu Nițescu]]\\\n::* Colonelul [[Eduard Kadlec]]\\\n:::* Maiorul [[Victor Cădere]]}}\\\n|ceremonial_chief_label =Comandanți\\\n|commander1= \\\n|commander1_label= \\\n|commander2= \\\n|commander2_label=\\\n|commander3=\\\n|commander3_label=\\\n|notable_commanders=\\\n|identification_symbol=\\\n|identification_symbol_label=\\\n|identification_symbol_2=\\\n|identification_symbol_2_label=\\\n|identification_symbol_3=\\\n|identification_symbol_3_label=\\\n}}\\\n\\\n{{Istoriaromânilor}}\\\n'''Corpurile Voluntarilor Români din Rusia''' au reprezentat două {{Ill-wd|Q17176654|3=corpuri|Corp (militar)}} de voluntari recrutați din rândul [[Prizonier de război|prizonierilor de război]] [[Austro-Ungaria|austro-ungari]] de [[Etnie|naționalitate]] [[Români|română]], organizate pe [[Rusia|teritoriul rus]] în timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]].\\\n\\\nSub această denumire se regăsesc 2 entități – separate temporal și geografic, precum și, în bună parte, din punct de vedere al scopurilor:\\\n:* Primul Corp de Voluntari: a avut sediul în [[Ucraina]], la [[Raionul Darnița|Darnița]], a fost înființat ca efect al cooperării româno-ruse și a existat, practic, în perioada martie [[1917]] – ianuarie [[1918]]. Scopul său declarat și îndeplinit a fost eminamente [[Puterile Centrale|anticentralist]] și de sprijinire a luptei naționale, servind la constituirea unei rezerve de cadre disponibile pentru a fi încadrate unităților operative din [[Moldova]]. În total, acest corp a livrat Armatei Române, efectiv cu puțin peste 10.000 de voluntari.\\\n:* Al doilea Corp de Voluntari: a fost constituit în [[Siberia]], ca efect al cooperării dintre români, [[francez]]i și [[Cehi|ceho]][[slovac]]i și a existat, practic, în perioada august 1918 - august [[1920]]. A reprezentat, în fapt, un corp expediționar ale cărui misiuni au fost anticentraliste, de sprijinire indirectă a unității naționale române și de luptă împotriva [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|regimului bolșevic rus]]. Fiind subiectul unei îndelungi retrageri prin luptă spre [[Extremul Orient rus]] și țărmul [[Oceanul Pacific|Oceanului Pacific]], a avut sarcini grevate de necesități logistice și operaționale deosebite. Efectivul acestuia a variat între, aproximativ, 2.000 și 5.000 de militari.\\\n\\\nÎn raport cu ceea ce s-a petrecut cu prizonierii etnici români proveniți din armata austro-ungară în alte zone geografice, unde au fost state situate de aceeași parte a baricadei, activitatea de mobilizare a voluntarilor români în [[Imperiul Rus]] a avut o amploare deosebită și a transmis un semnal puternic sub aspect politic. Acestui semnal i s-a alăturat și puternicul ecou avut de redactarea de către voluntari, în luna aprilie a anului 1917, a [[Declarația de la Darnița|Declarației de la Darnița]]. Aceasta a fost cunoscută drept prima declarație de acest tip, care a adus în fața Marilor Puteri dorința poporului român de a trăi unit într-un singur stat, independent și suveran.\\\n\\\nRegimul rezervat de autoritățile ruse prizonierilor etnici români a fost unul foarte greu și discriminatoriu și, deși inițiativa de organizare a prizonierilor români în unități de voluntari a premers [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrarea României în război]], cei care au susținut-o au fost tratați, la început, fie cu indiferență și neîncredere în [[Regatul României]], fie cu ostilitate în Rusia Imperială. De abia în luna septembrie [[1916]], după ce lagărul de [[Prizonier de război|prizonieri de război]] de la [[Darnița (raion)|Darnița]] a fost desemnat de [[STAVKA]] drept loc de concentrare a prizonierilor români, demersurile oficiale au căpătat consistență. Punerea în practică a acestora a întârziat până în luna februarie [[1917]], când a fost constituit, oficial, Corpul Voluntarilor Ardeleni-Bucovineni din Rusia. \\\n\\\nDeși recrutarea voluntarilor s-a bucurat de o atenție mai mare din partea Guvernului Român în anul 1917 – în contextul inițierii programului de refacere și completare al armatei, din cauza opoziției administrației ruse la eliberarea prizonierilor și a tărăgănării de către oficialii ruși a înrolărilor, abia în luna august 1917 a început înrolarea efectivă și sistematică a respectivilor prizonieri. În total, a fost trimis pentru a se încadra în armata română un efectiv care a depășit cu puțin 10.000 de oameni, posibilitățile de încadrare ale unui număr mai mare fiind, spre sfârșitul anului 1917, drastic limitate de direcția în care a evoluat [[Revoluția Rusă]]. Deși câteva detașamente de voluntari au participat la luptele de pe Frontul din [[Moldova]], constituirea unei [[Mare unitate|mari unități]] operative a voluntarilor a întârziat până în punctul în care [[Defecțiunea Rusă|defecțiunea rusă]] a pus România în cvasiimposibilitatea de a-și mai putea fructifica efortul militar împotriva [[Puterile Centrale|Puterilor Centrale]]. Astfel, [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni]], constitut cu baza la [[Hârlău]], s-a rezumat la misiuni de pază și de menținere a ordinii periclitate de trupele Armatei Ruse – aflate în debandadă, precum și de curățare de structuri militare bolșevice a [[Basarabie]]i, după proclamarea independenței acesteia.\\\n\\\nSuccesiv Defecțiunii Ruse și înainte de ieșirea forțată a României din război, a existat o tentativă de transfer a Corpului de voluntari pe [[Frontul de vest (Primul Război Mondial)|Frontul de Vest]], contramandată după semnarea preliminariilor [[Tratatul de la București (1918)|Păcii de la Buftea]] și succedată de demobilizarea voluntarilor și de integrarea dirijată a acestora în cadrul societății românești. În Rusia, însă, ca efect al ajungerii [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|Partidului Bolșevic]] la cârma statului, situația prizonierilor români și a voluntarilor înrolați rămași pe teritoriul rusesc s-a înrăutățit semnificativ, cu atât mai mult cu cât [[Rusia bolșevică]] a ajuns în stare de război cu Regatul României. În marea lor majoritate, voluntarii care mai rămăseseră fie au trecut pe ascuns, dacă au putut, în România, fie au fost obligați să se retragă cât mai spre est din calea armatelor Puterilor Centrale, pentru a nu fi pedepsiți de către administrația austro-ungară ca „trădători”. Blocați pe teritoriul rus după [[Tratatul de la Brest-Litovsk|Pacea de la Brest-Litovsk]], în contextul [[Intervenția aliaților în Războiul Civil Rus|campaniei Aliaților de susținere a partizanilor țarismului]] și a declanșării [[Războiul Civil Rus|Războiului Civil]], în perioada [[1918]]-[[1921]], aceștia din urmă au fost implicați, inevitabil, în problemele interne ale Rusiei.\\\n\\\nRomânii au fost, astfel, siliți să se reorganizeze pe teritoriul rus situat la est de [[munții Urali]], sub forma unui al doilea corp de voluntari, organizarea fiindu-le sprijinită atât de către [[Guvernul României|guvernul român]], cât și de către Misiunea Militară Franceză din Rusia. Din cauza situației volatile și confuze, înființarea acestui al doilea corp a întârziat până în luna august 1918. Acesta luat ființă la [[Celeabinsk]], dar a fost de la bun început dependent de [[Legiunile Cehoslovace|Legiunea Cehoslovacă]] în privința înzestrării, a fondurilor și a furnizării de cadre cu pregătire militară superioară. Destinat, inițial, unor misiuni de pază și unor misiuni de sprijin ale frontului antibolșevic și anticentralist orientat spre vest, în cursul toamnei și iernii 1918 Corpul de Voluntari – cu un efectiv inițial de aproximativ 2.500 și, ulterior de aproximativ 5.000 de militari, și-a desăvârșit organizarea și și-a precizat misiunea (lupta pentru desăvârșirea idealului național român).\\\n\\\nÎn noiembrie 1918, colonelul ceh [[Eduard Kadlec]] a fost numit la comanda celui de-al doilea Corp, pentru a suplini carențele de instruire militară și tehnică și pentru a finaliza organizarea și formarea militară a trupelor. Din cauza ordinelor venite din România de a se evita orice implicare militară care nu ar fi servit interesului național românesc, s-a declanșat un conflict de interese între conducerea superioară a Corpului – sprijinită de ofițerii francezi ai Misiunii, și de cei care răspundeau de respectiva unitate din partea Guvernului Român și din partea voluntarilor, în contextul în care primii intenționau să folosească trupele în lupta împotriva bolșevicilor. În acest timp, reorganizarea Corpului s-a efectuat în iarna 1918-1919 (atât conform unor criterii mai stricte, cât și în sensul unor aspirații care nu erau, neapărat, proprii voluntarilor înrolați), iar efectivul unității s-a diminuat, astfel, la aproximativ jumătate prin selecție sau prin plecări voluntare. Deoarece conflictul de interese a persistat până la începutul primăverii 1919, militarii unității au fost folosiți până atunci doar la activități de pază ale unor puncte strategice și de control al unor [[Lagăr de prizonieri de război|lagăre]].\\\n\\\nUn acord pentru recunoașterea dreptului României asupra [[Basarabia|Basarabiei]], mediat de francezi între delegația condusă de [[Ion I. C. Brătianu]] la [[Conferința de Pace de la Paris din 1919|Conferința de Pace]] și guvernul [[Alexandr Kolceak|amiralului Kolceak]], a prevăzut ca Legiunea să intre sub ordinele Misiunii Militare Franceze din Siberia și să intre în lupta pentru apărarea [[Calea ferată transsiberiană|căii ferate transsiberiene]]. Astfel, de la sfârșitul lunii mai 1919 până la începutul lunii februarie 1920, soldații români s-au implicat, cu succes, în luptele duse cu partizanii ruși în [[regiunea Irkutsk]] pentru ca legăturile cu frontul din Ural și aprovizionarea să nu fie afectate de aceștia. Fiind în timp obligați să se ralieze politicii trupelor cehoslovace de neintervenție, efectivele Legiunii au pornit în a doua jumătate a lunii ianuarie 1920 să se retragă, lent, spre est, într-un context dificil, determinat de dezvoltarea cu succes pe teren a ofensivei [[Armata Roșie|Armatei Roșii]] și de prăbușirea defensivei susținute de trupele [[Mișcarea Albă|Armatei Albe]]. Ajunsă din urmă și atacată de avangarda Armatei a V-a (bolșevică), Legiunea a susținut și a câștigat [[Lupta de la Șeragul și Kuitun|lupta defensivă de la Șeragul și Kuitun]], în urma căreia s-a dezangajat de trupele urmăritoare. După câteva zile a intervenit un armistițiu între trupele cehoslovace și Armata a V-a bolșevică. Astfel românii s-au putut replia, în continuare, spre baza din [[Vladivostok]], întârziați doar de necesitățile aprovizionării sau de problemele legate de folosirea cu prioritate a materialului rulant de către trupele uneia sau alteia dintre națiunile implicate în conflictul siberian.\\\n\\\nRepatrierea Legiunii, alături de cea a restului prizonierilor de război români din Siberia, a avut un caracter amplu și complex, implicând dificultăți de regrupare și deplasare a acestora, precum și de asigurare a finanțării operațiunilor. În acest scop, a fost trimisă de către [[Guvernul României]] o [[Comisia Militară Română din Siberia|Comisie Militară]], care a ajuns în estul Siberiei, în aprilie 1920. În luna mai a ajuns și Legiunea – aflată în ariergarda corpului expediționar, la Vladivostok. În lunile mai, iunie și august 3 eșaloane – primele 2 conținând majoritatea efectivului rămas (aproximativ 2.500 de militari ai Legiunii), au fost îmbarcate spre țară și au fost primite cu onoruri în [[România Mare|România întregită]]. Până la încheierea sarcinii Misiunii, în august 1920, aceasta a reușit și conversia în bani a unei cantități semnificative de materiale de război ale unității și ale României, aflate în depozitele din [[Extremul Orient rus]].\\\n\\\nDupă reintrarea României în război, odată cu remobilizarea [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpului Voluntarilor]], au fost chemați la arme și cei proveniți din prizonieratul rus care ajunseseră în țară. Parcursul tuturor în [[perioada interbelică]] a fost marcat de recunoașterea meritelor acestora, dar după intrarea trupelor sovietice în România spre sfârșitul celui de-[[Al Doilea Război Mondial]], foștii voluntari au avut de suferit, pierzându-și [[Grad militar|gradele militare]] și îngroșând rândurile celor încarcerați în penitenciarele [[România comunistă|României comuniste]].\"\nBefore images = \"{{Infocaseta Unitate militară\\\n|unit_name= Corpurile Voluntarilor Români din Rusia\\\n|image=[[File:Steagul de la Darnița.svg|200px]]\\\n|caption= Reconstrucție a unui drapel de luptă al\u003Cbr\u003E''Primului Corp de Voluntari Români din Rusia''\\\n|dates= \\\n|country= {{flagicon|Romania}} [[România]]\\\n|allegiance=[[File:Coat of arms of the Romanian Land Forces.svg|22px]] [[Forțele Terestre Române]]\\\n|branch=[[File:Infanterie - Semn de arma.png|border|20px]][[Infanterie]]\\\n|type= {{Ill-wd|Q17176654|3=Corp|Corp (militar)}}\\\n|role= \\\n|size= \\\n|command_structure= \\\n|garrison= \\\n|garrison_label= Tabăra de bază\\\n|nickname=\\\n|patron=\\\n|motto=\\\n|colors= Steagul de la Darnița\\\n|colors_label=Flamură\\\n|march= Marșul Voluntarilor (compozitor: Constantin Savu)\\\n|mascot=\\\n|equipment=\\\n|equipment_label=\\\n|battles= \\\n|anniversaries=\\\n|decorations= \\\n|battle_honours=\\\n|ceremonial_chief =\\\n|ceremonial_chief_label =Comandanți\\\n|commander1= \\\n|commander1_label= \\\n|commander2= \\\n|commander2_label=\\\n|commander3=\\\n|commander3_label=\\\n|notable_commanders=\\\n|identification_symbol=\\\n|identification_symbol_label=\\\n|identification_symbol_2=\\\n|identification_symbol_2_label=\\\n|identification_symbol_3=\\\n|identification_symbol_3_label=\\\n}}\\\n\\\n\\\n'''Corpurile Voluntarilor Români din Rusia''' au reprezentat două {{Ill-wd|Q17176654|3=corpuri|Corp (militar)}} de voluntari recrutați din rândul [[Prizonier de război|prizonierilor de război]] [[Austro-Ungaria|austro-ungari]] de [[Etnie|naționalitate]] [[Români|română]], organizate pe [[Rusia|teritoriul rus]] în timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]].\\\n\\\nSub această denumire se regăsesc 2 entități – separate temporal și geografic, precum și, în bună parte, din punct de vedere al scopurilor:\\\n:* Primul Corp de Voluntari: a avut sediul în [[Ucraina]], la [[Raionul Darnița|Darnița]], a fost înființat ca efect al cooperării româno-ruse și a existat, practic, în perioada martie [[1917]] – ianuarie [[1918]]. Scopul său declarat și îndeplinit a fost eminamente [[Puterile Centrale|anticentralist]] și de sprijinire a luptei naționale, servind la constituirea unei rezerve de cadre disponibile pentru a fi încadrate unităților operative din [[Moldova]]. În total, acest corp a livrat Armatei Române, efectiv cu puțin peste 10.000 de voluntari.\\\n:* Al doilea Corp de Voluntari: a fost constituit în [[Siberia]], ca efect al cooperării dintre români, [[francez]]i și [[Cehi|ceho]][[slovac]]i și a existat, practic, în perioada august 1918 - august [[1920]]. A reprezentat, în fapt, un corp expediționar ale cărui misiuni au fost anticentraliste, de sprijinire indirectă a unității naționale române și de luptă împotriva [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|regimului bolșevic rus]]. Fiind subiectul unei îndelungi retrageri prin luptă spre [[Extremul Orient rus]] și țărmul [[Oceanul Pacific|Oceanului Pacific]], a avut sarcini grevate de necesități logistice și operaționale deosebite. Efectivul acestuia a variat între, aproximativ, 2.000 și 5.000 de militari.\\\n\\\nÎn raport cu ceea ce s-a petrecut cu prizonierii etnici români proveniți din armata austro-ungară în alte zone geografice, unde au fost state situate de aceeași parte a baricadei, activitatea de mobilizare a voluntarilor români în [[Imperiul Rus]] a avut o amploare deosebită și a transmis un semnal puternic sub aspect politic. Acestui semnal i s-a alăturat și puternicul ecou avut de redactarea de către voluntari, în luna aprilie a anului 1917, a [[Declarația de la Darnița|Declarației de la Darnița]]. Aceasta a fost cunoscută drept prima declarație de acest tip, care a adus în fața Marilor Puteri dorința poporului român de a trăi unit într-un singur stat, independent și suveran.\\\n\\\nRegimul rezervat de autoritățile ruse prizonierilor etnici români a fost unul foarte greu și discriminatoriu și, deși inițiativa de organizare a prizonierilor români în unități de voluntari a premers [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrarea României în război]], cei care au susținut-o au fost tratați, la început, fie cu indiferență și neîncredere în [[Regatul României]], fie cu ostilitate în Rusia Imperială. De abia în luna septembrie [[1916]], după ce lagărul de [[Prizonier de război|prizonieri de război]] de la [[Darnița (raion)|Darnița]] a fost desemnat de [[STAVKA]] drept loc de concentrare a prizonierilor români, demersurile oficiale au căpătat consistență. Punerea în practică a acestora a întârziat până în luna februarie [[1917]], când a fost constituit, oficial, Corpul Voluntarilor Ardeleni-Bucovineni din Rusia. \\\n\\\nDeși recrutarea voluntarilor s-a bucurat de o atenție mai mare din partea Guvernului Român în anul 1917 – în contextul inițierii programului de refacere și completare al armatei, din cauza opoziției administrației ruse la eliberarea prizonierilor și a tărăgănării de către oficialii ruși a înrolărilor, abia în luna august 1917 a început înrolarea efectivă și sistematică a respectivilor prizonieri. În total, a fost trimis pentru a se încadra în armata română un efectiv care a depășit cu puțin 10.000 de oameni, posibilitățile de încadrare ale unui număr mai mare fiind, spre sfârșitul anului 1917, drastic limitate de direcția în care a evoluat [[Revoluția Rusă]]. Deși câteva detașamente de voluntari au participat la luptele de pe Frontul din [[Moldova]], constituirea unei [[Mare unitate|mari unități]] operative a voluntarilor a întârziat până în punctul în care [[Defecțiunea Rusă|defecțiunea rusă]] a pus România în cvasiimposibilitatea de a-și mai putea fructifica efortul militar împotriva [[Puterile Centrale|Puterilor Centrale]]. Astfel, [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni]], constitut cu baza la [[Hârlău]], s-a rezumat la misiuni de pază și de menținere a ordinii periclitate de trupele Armatei Ruse – aflate în debandadă, precum și de curățare de structuri militare bolșevice a [[Basarabie]]i, după proclamarea independenței acesteia.\\\n\\\nSuccesiv Defecțiunii Ruse și înainte de ieșirea forțată a României din război, a existat o tentativă de transfer a Corpului de voluntari pe [[Frontul de vest (Primul Război Mondial)|Frontul de Vest]], contramandată după semnarea preliminariilor [[Tratatul de la București (1918)|Păcii de la Buftea]] și succedată de demobilizarea voluntarilor și de integrarea dirijată a acestora în cadrul societății românești. În Rusia, însă, ca efect al ajungerii [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|Partidului Bolșevic]] la cârma statului, situația prizonierilor români și a voluntarilor înrolați rămași pe teritoriul rusesc s-a înrăutățit semnificativ, cu atât mai mult cu cât [[Rusia bolșevică]] a ajuns în stare de război cu Regatul României. În marea lor majoritate, voluntarii care mai rămăseseră fie au trecut pe ascuns, dacă au putut, în România, fie au fost obligați să se retragă cât mai spre est din calea armatelor Puterilor Centrale, pentru a nu fi pedepsiți de către administrația austro-ungară ca „trădători”. Blocați pe teritoriul rus după [[Tratatul de la Brest-Litovsk|Pacea de la Brest-Litovsk]], în contextul [[Intervenția aliaților în Războiul Civil Rus|campaniei Aliaților de susținere a partizanilor țarismului]] și a declanșării [[Războiul Civil Rus|Războiului Civil]], în perioada [[1918]]-[[1921]], aceștia din urmă au fost implicați, inevitabil, în problemele interne ale Rusiei.\\\n\\\nRomânii au fost, astfel, siliți să se reorganizeze pe teritoriul rus situat la est de [[munții Urali]], sub forma unui al doilea corp de voluntari, organizarea fiindu-le sprijinită atât de către [[Guvernul României|guvernul român]], cât și de către Misiunea Militară Franceză din Rusia. Din cauza situației volatile și confuze, înființarea acestui al doilea corp a întârziat până în luna august 1918. Acesta luat ființă la [[Celeabinsk]], dar a fost de la bun început dependent de [[Legiunile Cehoslovace|Legiunea Cehoslovacă]] în privința înzestrării, a fondurilor și a furnizării de cadre cu pregătire militară superioară. Destinat, inițial, unor misiuni de pază și unor misiuni de sprijin ale frontului antibolșevic și anticentralist orientat spre vest, în cursul toamnei și iernii 1918 Corpul de Voluntari – cu un efectiv inițial de aproximativ 2.500 și, ulterior de aproximativ 5.000 de militari, și-a desăvârșit organizarea și și-a precizat misiunea (lupta pentru desăvârșirea idealului național român).\\\n\\\nÎn noiembrie 1918, colonelul ceh [[Eduard Kadlec]] a fost numit la comanda celui de-al doilea Corp, pentru a suplini carențele de instruire militară și tehnică și pentru a finaliza organizarea și formarea militară a trupelor. Din cauza ordinelor venite din România de a se evita orice implicare militară care nu ar fi servit interesului național românesc, s-a declanșat un conflict de interese între conducerea superioară a Corpului – sprijinită de ofițerii francezi ai Misiunii, și de cei care răspundeau de respectiva unitate din partea Guvernului Român și din partea voluntarilor, în contextul în care primii intenționau să folosească trupele în lupta împotriva bolșevicilor. În acest timp, reorganizarea Corpului s-a efectuat în iarna 1918-1919 (atât conform unor criterii mai stricte, cât și în sensul unor aspirații care nu erau, neapărat, proprii voluntarilor înrolați), iar efectivul unității s-a diminuat, astfel, la aproximativ jumătate prin selecție sau prin plecări voluntare. Deoarece conflictul de interese a persistat până la începutul primăverii 1919, militarii unității au fost folosiți până atunci doar la activități de pază ale unor puncte strategice și de control al unor [[Lagăr de prizonieri de război|lagăre]].\\\n\\\nUn acord pentru recunoașterea dreptului României asupra [[Basarabia|Basarabiei]], mediat de francezi între delegația condusă de [[Ion I. C. Brătianu]] la [[Conferința de Pace de la Paris din 1919|Conferința de Pace]] și guvernul [[Alexandr Kolceak|amiralului Kolceak]], a prevăzut ca Legiunea să intre sub ordinele Misiunii Militare Franceze din Siberia și să intre în lupta pentru apărarea [[Calea ferată transsiberiană|căii ferate transsiberiene]]. Astfel, de la sfârșitul lunii mai 1919 până la începutul lunii februarie 1920, soldații români s-au implicat, cu succes, în luptele duse cu partizanii ruși în [[regiunea Irkutsk]] pentru ca legăturile cu frontul din Ural și aprovizionarea să nu fie afectate de aceștia. Fiind în timp obligați să se ralieze politicii trupelor cehoslovace de neintervenție, efectivele Legiunii au pornit în a doua jumătate a lunii ianuarie 1920 să se retragă, lent, spre est, într-un context dificil, determinat de dezvoltarea cu succes pe teren a ofensivei [[Armata Roșie|Armatei Roșii]] și de prăbușirea defensivei susținute de trupele [[Mișcarea Albă|Armatei Albe]]. Ajunsă din urmă și atacată de avangarda Armatei a V-a (bolșevică), Legiunea a susținut și a câștigat [[Lupta de la Șeragul și Kuitun|lupta defensivă de la Șeragul și Kuitun]], în urma căreia s-a dezangajat de trupele urmăritoare. După câteva zile a intervenit un armistițiu între trupele cehoslovace și Armata a V-a bolșevică. Astfel românii s-au putut replia, în continuare, spre baza din [[Vladivostok]], întârziați doar de necesitățile aprovizionării sau de problemele legate de folosirea cu prioritate a materialului rulant de către trupele uneia sau alteia dintre națiunile implicate în conflictul siberian.\\\n\\\nRepatrierea Legiunii, alături de cea a restului prizonierilor de război români din Siberia, a avut un caracter amplu și complex, implicând dificultăți de regrupare și deplasare a acestora, precum și de asigurare a finanțării operațiunilor. În acest scop, a fost trimisă de către [[Guvernul României]] o [[Comisia Militară Română din Siberia|Comisie Militară]], care a ajuns în estul Siberiei, în aprilie 1920. În luna mai a ajuns și Legiunea – aflată în ariergarda corpului expediționar, la Vladivostok. În lunile mai, iunie și august 3 eșaloane – primele 2 conținând majoritatea efectivului rămas (aproximativ 2.500 de militari ai Legiunii), au fost îmbarcate spre țară și au fost primite cu onoruri în [[România Mare|România întregită]]. Până la încheierea sarcinii Misiunii, în august 1920, aceasta a reușit și conversia în bani a unei cantități semnificative de materiale de război ale unității și ale României, aflate în depozitele din [[Extremul Orient rus]].\\\n\\\nDupă reintrarea României în război, odată cu remobilizarea [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpului Voluntarilor]], au fost chemați la arme și cei proveniți din prizonieratul rus care ajunseseră în țară. Parcursul tuturor în [[perioada interbelică]] a fost marcat de recunoașterea meritelor acestora, dar după intrarea trupelor sovietice în România spre sfârșitul celui de-[[Al Doilea Război Mondial]], foștii voluntari au avut de suferit, pierzându-și [[Grad militar|gradele militare]] și îngroșând rândurile celor încarcerați în penitenciarele [[România comunistă|României comuniste]].\"\nBefore 2nd try for images = \"{{Infocaseta Unitate militară\\\n|unit_name= Corpurile Voluntarilor Români din Rusia\\\n|image=|caption= Reconstrucție a unui drapel de luptă al\u003Cbr\u003E''Primului Corp de Voluntari Români din Rusia''\\\n|dates= \\\n|country= {{flagicon|Romania}} [[România]]\\\n|allegiance=|branch=|type= {{Ill-wd|Q17176654|3=Corp|Corp (militar)}}\\\n|role= \\\n|size= \\\n|command_structure= \\\n|garrison= \\\n|garrison_label= Tabăra de bază\\\n|nickname=\\\n|patron=\\\n|motto=\\\n|colors= Steagul de la Darnița\\\n|colors_label=Flamură\\\n|march= Marșul Voluntarilor (compozitor: Constantin Savu)\\\n|mascot=\\\n|equipment=\\\n|equipment_label=\\\n|battles= \\\n|anniversaries=\\\n|decorations= \\\n|battle_honours=\\\n|ceremonial_chief =\\\n|ceremonial_chief_label =Comandanți\\\n|commander1= \\\n|commander1_label= \\\n|commander2= \\\n|commander2_label=\\\n|commander3=\\\n|commander3_label=\\\n|notable_commanders=\\\n|identification_symbol=\\\n|identification_symbol_label=\\\n|identification_symbol_2=\\\n|identification_symbol_2_label=\\\n|identification_symbol_3=\\\n|identification_symbol_3_label=\\\n}}\\\n\\\n\\\n'''Corpurile Voluntarilor Români din Rusia''' au reprezentat două {{Ill-wd|Q17176654|3=corpuri|Corp (militar)}} de voluntari recrutați din rândul [[Prizonier de război|prizonierilor de război]] [[Austro-Ungaria|austro-ungari]] de [[Etnie|naționalitate]] [[Români|română]], organizate pe [[Rusia|teritoriul rus]] în timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]].\\\n\\\nSub această denumire se regăsesc 2 entități – separate temporal și geografic, precum și, în bună parte, din punct de vedere al scopurilor:\\\n:* Primul Corp de Voluntari: a avut sediul în [[Ucraina]], la [[Raionul Darnița|Darnița]], a fost înființat ca efect al cooperării româno-ruse și a existat, practic, în perioada martie [[1917]] – ianuarie [[1918]]. Scopul său declarat și îndeplinit a fost eminamente [[Puterile Centrale|anticentralist]] și de sprijinire a luptei naționale, servind la constituirea unei rezerve de cadre disponibile pentru a fi încadrate unităților operative din [[Moldova]]. În total, acest corp a livrat Armatei Române, efectiv cu puțin peste 10.000 de voluntari.\\\n:* Al doilea Corp de Voluntari: a fost constituit în [[Siberia]], ca efect al cooperării dintre români, [[francez]]i și [[Cehi|ceho]][[slovac]]i și a existat, practic, în perioada august 1918 - august [[1920]]. A reprezentat, în fapt, un corp expediționar ale cărui misiuni au fost anticentraliste, de sprijinire indirectă a unității naționale române și de luptă împotriva [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|regimului bolșevic rus]]. Fiind subiectul unei îndelungi retrageri prin luptă spre [[Extremul Orient rus]] și țărmul [[Oceanul Pacific|Oceanului Pacific]], a avut sarcini grevate de necesități logistice și operaționale deosebite. Efectivul acestuia a variat între, aproximativ, 2.000 și 5.000 de militari.\\\n\\\nÎn raport cu ceea ce s-a petrecut cu prizonierii etnici români proveniți din armata austro-ungară în alte zone geografice, unde au fost state situate de aceeași parte a baricadei, activitatea de mobilizare a voluntarilor români în [[Imperiul Rus]] a avut o amploare deosebită și a transmis un semnal puternic sub aspect politic. Acestui semnal i s-a alăturat și puternicul ecou avut de redactarea de către voluntari, în luna aprilie a anului 1917, a [[Declarația de la Darnița|Declarației de la Darnița]]. Aceasta a fost cunoscută drept prima declarație de acest tip, care a adus în fața Marilor Puteri dorința poporului român de a trăi unit într-un singur stat, independent și suveran.\\\n\\\nRegimul rezervat de autoritățile ruse prizonierilor etnici români a fost unul foarte greu și discriminatoriu și, deși inițiativa de organizare a prizonierilor români în unități de voluntari a premers [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrarea României în război]], cei care au susținut-o au fost tratați, la început, fie cu indiferență și neîncredere în [[Regatul României]], fie cu ostilitate în Rusia Imperială. De abia în luna septembrie [[1916]], după ce lagărul de [[Prizonier de război|prizonieri de război]] de la [[Darnița (raion)|Darnița]] a fost desemnat de [[STAVKA]] drept loc de concentrare a prizonierilor români, demersurile oficiale au căpătat consistență. Punerea în practică a acestora a întârziat până în luna februarie [[1917]], când a fost constituit, oficial, Corpul Voluntarilor Ardeleni-Bucovineni din Rusia. \\\n\\\nDeși recrutarea voluntarilor s-a bucurat de o atenție mai mare din partea Guvernului Român în anul 1917 – în contextul inițierii programului de refacere și completare al armatei, din cauza opoziției administrației ruse la eliberarea prizonierilor și a tărăgănării de către oficialii ruși a înrolărilor, abia în luna august 1917 a început înrolarea efectivă și sistematică a respectivilor prizonieri. În total, a fost trimis pentru a se încadra în armata română un efectiv care a depășit cu puțin 10.000 de oameni, posibilitățile de încadrare ale unui număr mai mare fiind, spre sfârșitul anului 1917, drastic limitate de direcția în care a evoluat [[Revoluția Rusă]]. Deși câteva detașamente de voluntari au participat la luptele de pe Frontul din [[Moldova]], constituirea unei [[Mare unitate|mari unități]] operative a voluntarilor a întârziat până în punctul în care [[Defecțiunea Rusă|defecțiunea rusă]] a pus România în cvasiimposibilitatea de a-și mai putea fructifica efortul militar împotriva [[Puterile Centrale|Puterilor Centrale]]. Astfel, [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni]], constitut cu baza la [[Hârlău]], s-a rezumat la misiuni de pază și de menținere a ordinii periclitate de trupele Armatei Ruse – aflate în debandadă, precum și de curățare de structuri militare bolșevice a [[Basarabie]]i, după proclamarea independenței acesteia.\\\n\\\nSuccesiv Defecțiunii Ruse și înainte de ieșirea forțată a României din război, a existat o tentativă de transfer a Corpului de voluntari pe [[Frontul de vest (Primul Război Mondial)|Frontul de Vest]], contramandată după semnarea preliminariilor [[Tratatul de la București (1918)|Păcii de la Buftea]] și succedată de demobilizarea voluntarilor și de integrarea dirijată a acestora în cadrul societății românești. În Rusia, însă, ca efect al ajungerii [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|Partidului Bolșevic]] la cârma statului, situația prizonierilor români și a voluntarilor înrolați rămași pe teritoriul rusesc s-a înrăutățit semnificativ, cu atât mai mult cu cât [[Rusia bolșevică]] a ajuns în stare de război cu Regatul României. În marea lor majoritate, voluntarii care mai rămăseseră fie au trecut pe ascuns, dacă au putut, în România, fie au fost obligați să se retragă cât mai spre est din calea armatelor Puterilor Centrale, pentru a nu fi pedepsiți de către administrația austro-ungară ca „trădători”. Blocați pe teritoriul rus după [[Tratatul de la Brest-Litovsk|Pacea de la Brest-Litovsk]], în contextul [[Intervenția aliaților în Războiul Civil Rus|campaniei Aliaților de susținere a partizanilor țarismului]] și a declanșării [[Războiul Civil Rus|Războiului Civil]], în perioada [[1918]]-[[1921]], aceștia din urmă au fost implicați, inevitabil, în problemele interne ale Rusiei.\\\n\\\nRomânii au fost, astfel, siliți să se reorganizeze pe teritoriul rus situat la est de [[munții Urali]], sub forma unui al doilea corp de voluntari, organizarea fiindu-le sprijinită atât de către [[Guvernul României|guvernul român]], cât și de către Misiunea Militară Franceză din Rusia. Din cauza situației volatile și confuze, înființarea acestui al doilea corp a întârziat până în luna august 1918. Acesta luat ființă la [[Celeabinsk]], dar a fost de la bun început dependent de [[Legiunile Cehoslovace|Legiunea Cehoslovacă]] în privința înzestrării, a fondurilor și a furnizării de cadre cu pregătire militară superioară. Destinat, inițial, unor misiuni de pază și unor misiuni de sprijin ale frontului antibolșevic și anticentralist orientat spre vest, în cursul toamnei și iernii 1918 Corpul de Voluntari – cu un efectiv inițial de aproximativ 2.500 și, ulterior de aproximativ 5.000 de militari, și-a desăvârșit organizarea și și-a precizat misiunea (lupta pentru desăvârșirea idealului național român).\\\n\\\nÎn noiembrie 1918, colonelul ceh [[Eduard Kadlec]] a fost numit la comanda celui de-al doilea Corp, pentru a suplini carențele de instruire militară și tehnică și pentru a finaliza organizarea și formarea militară a trupelor. Din cauza ordinelor venite din România de a se evita orice implicare militară care nu ar fi servit interesului național românesc, s-a declanșat un conflict de interese între conducerea superioară a Corpului – sprijinită de ofițerii francezi ai Misiunii, și de cei care răspundeau de respectiva unitate din partea Guvernului Român și din partea voluntarilor, în contextul în care primii intenționau să folosească trupele în lupta împotriva bolșevicilor. În acest timp, reorganizarea Corpului s-a efectuat în iarna 1918-1919 (atât conform unor criterii mai stricte, cât și în sensul unor aspirații care nu erau, neapărat, proprii voluntarilor înrolați), iar efectivul unității s-a diminuat, astfel, la aproximativ jumătate prin selecție sau prin plecări voluntare. Deoarece conflictul de interese a persistat până la începutul primăverii 1919, militarii unității au fost folosiți până atunci doar la activități de pază ale unor puncte strategice și de control al unor [[Lagăr de prizonieri de război|lagăre]].\\\n\\\nUn acord pentru recunoașterea dreptului României asupra [[Basarabia|Basarabiei]], mediat de francezi între delegația condusă de [[Ion I. C. Brătianu]] la [[Conferința de Pace de la Paris din 1919|Conferința de Pace]] și guvernul [[Alexandr Kolceak|amiralului Kolceak]], a prevăzut ca Legiunea să intre sub ordinele Misiunii Militare Franceze din Siberia și să intre în lupta pentru apărarea [[Calea ferată transsiberiană|căii ferate transsiberiene]]. Astfel, de la sfârșitul lunii mai 1919 până la începutul lunii februarie 1920, soldații români s-au implicat, cu succes, în luptele duse cu partizanii ruși în [[regiunea Irkutsk]] pentru ca legăturile cu frontul din Ural și aprovizionarea să nu fie afectate de aceștia. Fiind în timp obligați să se ralieze politicii trupelor cehoslovace de neintervenție, efectivele Legiunii au pornit în a doua jumătate a lunii ianuarie 1920 să se retragă, lent, spre est, într-un context dificil, determinat de dezvoltarea cu succes pe teren a ofensivei [[Armata Roșie|Armatei Roșii]] și de prăbușirea defensivei susținute de trupele [[Mișcarea Albă|Armatei Albe]]. Ajunsă din urmă și atacată de avangarda Armatei a V-a (bolșevică), Legiunea a susținut și a câștigat [[Lupta de la Șeragul și Kuitun|lupta defensivă de la Șeragul și Kuitun]], în urma căreia s-a dezangajat de trupele urmăritoare. După câteva zile a intervenit un armistițiu între trupele cehoslovace și Armata a V-a bolșevică. Astfel românii s-au putut replia, în continuare, spre baza din [[Vladivostok]], întârziați doar de necesitățile aprovizionării sau de problemele legate de folosirea cu prioritate a materialului rulant de către trupele uneia sau alteia dintre națiunile implicate în conflictul siberian.\\\n\\\nRepatrierea Legiunii, alături de cea a restului prizonierilor de război români din Siberia, a avut un caracter amplu și complex, implicând dificultăți de regrupare și deplasare a acestora, precum și de asigurare a finanțării operațiunilor. În acest scop, a fost trimisă de către [[Guvernul României]] o [[Comisia Militară Română din Siberia|Comisie Militară]], care a ajuns în estul Siberiei, în aprilie 1920. În luna mai a ajuns și Legiunea – aflată în ariergarda corpului expediționar, la Vladivostok. În lunile mai, iunie și august 3 eșaloane – primele 2 conținând majoritatea efectivului rămas (aproximativ 2.500 de militari ai Legiunii), au fost îmbarcate spre țară și au fost primite cu onoruri în [[România Mare|România întregită]]. Până la încheierea sarcinii Misiunii, în august 1920, aceasta a reușit și conversia în bani a unei cantități semnificative de materiale de război ale unității și ale României, aflate în depozitele din [[Extremul Orient rus]].\\\n\\\nDupă reintrarea României în război, odată cu remobilizarea [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpului Voluntarilor]], au fost chemați la arme și cei proveniți din prizonieratul rus care ajunseseră în țară. Parcursul tuturor în [[perioada interbelică]] a fost marcat de recunoașterea meritelor acestora, dar după intrarea trupelor sovietice în România spre sfârșitul celui de-[[Al Doilea Război Mondial]], foștii voluntari au avut de suferit, pierzându-și [[Grad militar|gradele militare]] și îngroșând rândurile celor încarcerați în penitenciarele [[România comunistă|României comuniste]].\"\nbefore removeInfobox = \"{{Infocaseta Unitate militară\\\n|unit_name= Corpurile Voluntarilor Români din Rusia\\\n|image=|caption= Reconstrucție a unui drapel de luptă al\u003Cbr\u003E''Primului Corp de Voluntari Români din Rusia''\\\n|dates= \\\n|country= {{flagicon|Romania}} [[România]]\\\n|allegiance=|branch=|type= {{Ill-wd|Q17176654|3=Corp|Corp (militar)}}\\\n|role= \\\n|size= \\\n|command_structure= \\\n|garrison= \\\n|garrison_label= Tabăra de bază\\\n|nickname=\\\n|patron=\\\n|motto=\\\n|colors= Steagul de la Darnița\\\n|colors_label=Flamură\\\n|march= Marșul Voluntarilor (compozitor: Constantin Savu)\\\n|mascot=\\\n|equipment=\\\n|equipment_label=\\\n|battles= \\\n|anniversaries=\\\n|decorations= \\\n|battle_honours=\\\n|ceremonial_chief =\\\n|ceremonial_chief_label =Comandanți\\\n|commander1= \\\n|commander1_label= \\\n|commander2= \\\n|commander2_label=\\\n|commander3=\\\n|commander3_label=\\\n|notable_commanders=\\\n|identification_symbol=\\\n|identification_symbol_label=\\\n|identification_symbol_2=\\\n|identification_symbol_2_label=\\\n|identification_symbol_3=\\\n|identification_symbol_3_label=\\\n}}\\\n\\\n\\\n'''Corpurile Voluntarilor Români din Rusia''' au reprezentat două {{Ill-wd|Q17176654|3=corpuri|Corp (militar)}} de voluntari recrutați din rândul [[Prizonier de război|prizonierilor de război]] [[Austro-Ungaria|austro-ungari]] de [[Etnie|naționalitate]] [[Români|română]], organizate pe [[Rusia|teritoriul rus]] în timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]].\\\n\\\nSub această denumire se regăsesc 2 entități – separate temporal și geografic, precum și, în bună parte, din punct de vedere al scopurilor:\\\n:* Primul Corp de Voluntari: a avut sediul în [[Ucraina]], la [[Raionul Darnița|Darnița]], a fost înființat ca efect al cooperării româno-ruse și a existat, practic, în perioada martie [[1917]] – ianuarie [[1918]]. Scopul său declarat și îndeplinit a fost eminamente [[Puterile Centrale|anticentralist]] și de sprijinire a luptei naționale, servind la constituirea unei rezerve de cadre disponibile pentru a fi încadrate unităților operative din [[Moldova]]. În total, acest corp a livrat Armatei Române, efectiv cu puțin peste 10.000 de voluntari.\\\n:* Al doilea Corp de Voluntari: a fost constituit în [[Siberia]], ca efect al cooperării dintre români, [[francez]]i și [[Cehi|ceho]][[slovac]]i și a existat, practic, în perioada august 1918 - august [[1920]]. A reprezentat, în fapt, un corp expediționar ale cărui misiuni au fost anticentraliste, de sprijinire indirectă a unității naționale române și de luptă împotriva [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|regimului bolșevic rus]]. Fiind subiectul unei îndelungi retrageri prin luptă spre [[Extremul Orient rus]] și țărmul [[Oceanul Pacific|Oceanului Pacific]], a avut sarcini grevate de necesități logistice și operaționale deosebite. Efectivul acestuia a variat între, aproximativ, 2.000 și 5.000 de militari.\\\n\\\nÎn raport cu ceea ce s-a petrecut cu prizonierii etnici români proveniți din armata austro-ungară în alte zone geografice, unde au fost state situate de aceeași parte a baricadei, activitatea de mobilizare a voluntarilor români în [[Imperiul Rus]] a avut o amploare deosebită și a transmis un semnal puternic sub aspect politic. Acestui semnal i s-a alăturat și puternicul ecou avut de redactarea de către voluntari, în luna aprilie a anului 1917, a [[Declarația de la Darnița|Declarației de la Darnița]]. Aceasta a fost cunoscută drept prima declarație de acest tip, care a adus în fața Marilor Puteri dorința poporului român de a trăi unit într-un singur stat, independent și suveran.\\\n\\\nRegimul rezervat de autoritățile ruse prizonierilor etnici români a fost unul foarte greu și discriminatoriu și, deși inițiativa de organizare a prizonierilor români în unități de voluntari a premers [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrarea României în război]], cei care au susținut-o au fost tratați, la început, fie cu indiferență și neîncredere în [[Regatul României]], fie cu ostilitate în Rusia Imperială. De abia în luna septembrie [[1916]], după ce lagărul de [[Prizonier de război|prizonieri de război]] de la [[Darnița (raion)|Darnița]] a fost desemnat de [[STAVKA]] drept loc de concentrare a prizonierilor români, demersurile oficiale au căpătat consistență. Punerea în practică a acestora a întârziat până în luna februarie [[1917]], când a fost constituit, oficial, Corpul Voluntarilor Ardeleni-Bucovineni din Rusia. \\\n\\\nDeși recrutarea voluntarilor s-a bucurat de o atenție mai mare din partea Guvernului Român în anul 1917 – în contextul inițierii programului de refacere și completare al armatei, din cauza opoziției administrației ruse la eliberarea prizonierilor și a tărăgănării de către oficialii ruși a înrolărilor, abia în luna august 1917 a început înrolarea efectivă și sistematică a respectivilor prizonieri. În total, a fost trimis pentru a se încadra în armata română un efectiv care a depășit cu puțin 10.000 de oameni, posibilitățile de încadrare ale unui număr mai mare fiind, spre sfârșitul anului 1917, drastic limitate de direcția în care a evoluat [[Revoluția Rusă]]. Deși câteva detașamente de voluntari au participat la luptele de pe Frontul din [[Moldova]], constituirea unei [[Mare unitate|mari unități]] operative a voluntarilor a întârziat până în punctul în care [[Defecțiunea Rusă|defecțiunea rusă]] a pus România în cvasiimposibilitatea de a-și mai putea fructifica efortul militar împotriva [[Puterile Centrale|Puterilor Centrale]]. Astfel, [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni]], constitut cu baza la [[Hârlău]], s-a rezumat la misiuni de pază și de menținere a ordinii periclitate de trupele Armatei Ruse – aflate în debandadă, precum și de curățare de structuri militare bolșevice a [[Basarabie]]i, după proclamarea independenței acesteia.\\\n\\\nSuccesiv Defecțiunii Ruse și înainte de ieșirea forțată a României din război, a existat o tentativă de transfer a Corpului de voluntari pe [[Frontul de vest (Primul Război Mondial)|Frontul de Vest]], contramandată după semnarea preliminariilor [[Tratatul de la București (1918)|Păcii de la Buftea]] și succedată de demobilizarea voluntarilor și de integrarea dirijată a acestora în cadrul societății românești. În Rusia, însă, ca efect al ajungerii [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|Partidului Bolșevic]] la cârma statului, situația prizonierilor români și a voluntarilor înrolați rămași pe teritoriul rusesc s-a înrăutățit semnificativ, cu atât mai mult cu cât [[Rusia bolșevică]] a ajuns în stare de război cu Regatul României. În marea lor majoritate, voluntarii care mai rămăseseră fie au trecut pe ascuns, dacă au putut, în România, fie au fost obligați să se retragă cât mai spre est din calea armatelor Puterilor Centrale, pentru a nu fi pedepsiți de către administrația austro-ungară ca „trădători”. Blocați pe teritoriul rus după [[Tratatul de la Brest-Litovsk|Pacea de la Brest-Litovsk]], în contextul [[Intervenția aliaților în Războiul Civil Rus|campaniei Aliaților de susținere a partizanilor țarismului]] și a declanșării [[Războiul Civil Rus|Războiului Civil]], în perioada [[1918]]-[[1921]], aceștia din urmă au fost implicați, inevitabil, în problemele interne ale Rusiei.\\\n\\\nRomânii au fost, astfel, siliți să se reorganizeze pe teritoriul rus situat la est de [[munții Urali]], sub forma unui al doilea corp de voluntari, organizarea fiindu-le sprijinită atât de către [[Guvernul României|guvernul român]], cât și de către Misiunea Militară Franceză din Rusia. Din cauza situației volatile și confuze, înființarea acestui al doilea corp a întârziat până în luna august 1918. Acesta luat ființă la [[Celeabinsk]], dar a fost de la bun început dependent de [[Legiunile Cehoslovace|Legiunea Cehoslovacă]] în privința înzestrării, a fondurilor și a furnizării de cadre cu pregătire militară superioară. Destinat, inițial, unor misiuni de pază și unor misiuni de sprijin ale frontului antibolșevic și anticentralist orientat spre vest, în cursul toamnei și iernii 1918 Corpul de Voluntari – cu un efectiv inițial de aproximativ 2.500 și, ulterior de aproximativ 5.000 de militari, și-a desăvârșit organizarea și și-a precizat misiunea (lupta pentru desăvârșirea idealului național român).\\\n\\\nÎn noiembrie 1918, colonelul ceh [[Eduard Kadlec]] a fost numit la comanda celui de-al doilea Corp, pentru a suplini carențele de instruire militară și tehnică și pentru a finaliza organizarea și formarea militară a trupelor. Din cauza ordinelor venite din România de a se evita orice implicare militară care nu ar fi servit interesului național românesc, s-a declanșat un conflict de interese între conducerea superioară a Corpului – sprijinită de ofițerii francezi ai Misiunii, și de cei care răspundeau de respectiva unitate din partea Guvernului Român și din partea voluntarilor, în contextul în care primii intenționau să folosească trupele în lupta împotriva bolșevicilor. În acest timp, reorganizarea Corpului s-a efectuat în iarna 1918-1919 (atât conform unor criterii mai stricte, cât și în sensul unor aspirații care nu erau, neapărat, proprii voluntarilor înrolați), iar efectivul unității s-a diminuat, astfel, la aproximativ jumătate prin selecție sau prin plecări voluntare. Deoarece conflictul de interese a persistat până la începutul primăverii 1919, militarii unității au fost folosiți până atunci doar la activități de pază ale unor puncte strategice și de control al unor [[Lagăr de prizonieri de război|lagăre]].\\\n\\\nUn acord pentru recunoașterea dreptului României asupra [[Basarabia|Basarabiei]], mediat de francezi între delegația condusă de [[Ion I. C. Brătianu]] la [[Conferința de Pace de la Paris din 1919|Conferința de Pace]] și guvernul [[Alexandr Kolceak|amiralului Kolceak]], a prevăzut ca Legiunea să intre sub ordinele Misiunii Militare Franceze din Siberia și să intre în lupta pentru apărarea [[Calea ferată transsiberiană|căii ferate transsiberiene]]. Astfel, de la sfârșitul lunii mai 1919 până la începutul lunii februarie 1920, soldații români s-au implicat, cu succes, în luptele duse cu partizanii ruși în [[regiunea Irkutsk]] pentru ca legăturile cu frontul din Ural și aprovizionarea să nu fie afectate de aceștia. Fiind în timp obligați să se ralieze politicii trupelor cehoslovace de neintervenție, efectivele Legiunii au pornit în a doua jumătate a lunii ianuarie 1920 să se retragă, lent, spre est, într-un context dificil, determinat de dezvoltarea cu succes pe teren a ofensivei [[Armata Roșie|Armatei Roșii]] și de prăbușirea defensivei susținute de trupele [[Mișcarea Albă|Armatei Albe]]. Ajunsă din urmă și atacată de avangarda Armatei a V-a (bolșevică), Legiunea a susținut și a câștigat [[Lupta de la Șeragul și Kuitun|lupta defensivă de la Șeragul și Kuitun]], în urma căreia s-a dezangajat de trupele urmăritoare. După câteva zile a intervenit un armistițiu între trupele cehoslovace și Armata a V-a bolșevică. Astfel românii s-au putut replia, în continuare, spre baza din [[Vladivostok]], întârziați doar de necesitățile aprovizionării sau de problemele legate de folosirea cu prioritate a materialului rulant de către trupele uneia sau alteia dintre națiunile implicate în conflictul siberian.\\\n\\\nRepatrierea Legiunii, alături de cea a restului prizonierilor de război români din Siberia, a avut un caracter amplu și complex, implicând dificultăți de regrupare și deplasare a acestora, precum și de asigurare a finanțării operațiunilor. În acest scop, a fost trimisă de către [[Guvernul României]] o [[Comisia Militară Română din Siberia|Comisie Militară]], care a ajuns în estul Siberiei, în aprilie 1920. În luna mai a ajuns și Legiunea – aflată în ariergarda corpului expediționar, la Vladivostok. În lunile mai, iunie și august 3 eșaloane – primele 2 conținând majoritatea efectivului rămas (aproximativ 2.500 de militari ai Legiunii), au fost îmbarcate spre țară și au fost primite cu onoruri în [[România Mare|România întregită]]. Până la încheierea sarcinii Misiunii, în august 1920, aceasta a reușit și conversia în bani a unei cantități semnificative de materiale de război ale unității și ale României, aflate în depozitele din [[Extremul Orient rus]].\\\n\\\nDupă reintrarea României în război, odată cu remobilizarea [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpului Voluntarilor]], au fost chemați la arme și cei proveniți din prizonieratul rus care ajunseseră în țară. Parcursul tuturor în [[perioada interbelică]] a fost marcat de recunoașterea meritelor acestora, dar după intrarea trupelor sovietice în România spre sfârșitul celui de-[[Al Doilea Război Mondial]], foștii voluntari au avut de suferit, pierzându-și [[Grad militar|gradele militare]] și îngroșând rândurile celor încarcerați în penitenciarele [[România comunistă|României comuniste]].\"\nafter removeInfobox = \"'''Corpurile Voluntarilor Români din Rusia''' au reprezentat două {{Ill-wd|Q17176654|3=corpuri|Corp (militar)}} de voluntari recrutați din rândul [[Prizonier de război|prizonierilor de război]] [[Austro-Ungaria|austro-ungari]] de [[Etnie|naționalitate]] [[Români|română]], organizate pe [[Rusia|teritoriul rus]] în timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]].\\\n\\\nSub această denumire se regăsesc 2 entități – separate temporal și geografic, precum și, în bună parte, din punct de vedere al scopurilor:\\\n:* Primul Corp de Voluntari: a avut sediul în [[Ucraina]], la [[Raionul Darnița|Darnița]], a fost înființat ca efect al cooperării româno-ruse și a existat, practic, în perioada martie [[1917]] – ianuarie [[1918]]. Scopul său declarat și îndeplinit a fost eminamente [[Puterile Centrale|anticentralist]] și de sprijinire a luptei naționale, servind la constituirea unei rezerve de cadre disponibile pentru a fi încadrate unităților operative din [[Moldova]]. În total, acest corp a livrat Armatei Române, efectiv cu puțin peste 10.000 de voluntari.\\\n:* Al doilea Corp de Voluntari: a fost constituit în [[Siberia]], ca efect al cooperării dintre români, [[francez]]i și [[Cehi|ceho]][[slovac]]i și a existat, practic, în perioada august 1918 - august [[1920]]. A reprezentat, în fapt, un corp expediționar ale cărui misiuni au fost anticentraliste, de sprijinire indirectă a unității naționale române și de luptă împotriva [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|regimului bolșevic rus]]. Fiind subiectul unei îndelungi retrageri prin luptă spre [[Extremul Orient rus]] și țărmul [[Oceanul Pacific|Oceanului Pacific]], a avut sarcini grevate de necesități logistice și operaționale deosebite. Efectivul acestuia a variat între, aproximativ, 2.000 și 5.000 de militari.\\\n\\\nÎn raport cu ceea ce s-a petrecut cu prizonierii etnici români proveniți din armata austro-ungară în alte zone geografice, unde au fost state situate de aceeași parte a baricadei, activitatea de mobilizare a voluntarilor români în [[Imperiul Rus]] a avut o amploare deosebită și a transmis un semnal puternic sub aspect politic. Acestui semnal i s-a alăturat și puternicul ecou avut de redactarea de către voluntari, în luna aprilie a anului 1917, a [[Declarația de la Darnița|Declarației de la Darnița]]. Aceasta a fost cunoscută drept prima declarație de acest tip, care a adus în fața Marilor Puteri dorința poporului român de a trăi unit într-un singur stat, independent și suveran.\\\n\\\nRegimul rezervat de autoritățile ruse prizonierilor etnici români a fost unul foarte greu și discriminatoriu și, deși inițiativa de organizare a prizonierilor români în unități de voluntari a premers [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrarea României în război]], cei care au susținut-o au fost tratați, la început, fie cu indiferență și neîncredere în [[Regatul României]], fie cu ostilitate în Rusia Imperială. De abia în luna septembrie [[1916]], după ce lagărul de [[Prizonier de război|prizonieri de război]] de la [[Darnița (raion)|Darnița]] a fost desemnat de [[STAVKA]] drept loc de concentrare a prizonierilor români, demersurile oficiale au căpătat consistență. Punerea în practică a acestora a întârziat până în luna februarie [[1917]], când a fost constituit, oficial, Corpul Voluntarilor Ardeleni-Bucovineni din Rusia. \\\n\\\nDeși recrutarea voluntarilor s-a bucurat de o atenție mai mare din partea Guvernului Român în anul 1917 – în contextul inițierii programului de refacere și completare al armatei, din cauza opoziției administrației ruse la eliberarea prizonierilor și a tărăgănării de către oficialii ruși a înrolărilor, abia în luna august 1917 a început înrolarea efectivă și sistematică a respectivilor prizonieri. În total, a fost trimis pentru a se încadra în armata română un efectiv care a depășit cu puțin 10.000 de oameni, posibilitățile de încadrare ale unui număr mai mare fiind, spre sfârșitul anului 1917, drastic limitate de direcția în care a evoluat [[Revoluția Rusă]]. Deși câteva detașamente de voluntari au participat la luptele de pe Frontul din [[Moldova]], constituirea unei [[Mare unitate|mari unități]] operative a voluntarilor a întârziat până în punctul în care [[Defecțiunea Rusă|defecțiunea rusă]] a pus România în cvasiimposibilitatea de a-și mai putea fructifica efortul militar împotriva [[Puterile Centrale|Puterilor Centrale]]. Astfel, [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni]], constitut cu baza la [[Hârlău]], s-a rezumat la misiuni de pază și de menținere a ordinii periclitate de trupele Armatei Ruse – aflate în debandadă, precum și de curățare de structuri militare bolșevice a [[Basarabie]]i, după proclamarea independenței acesteia.\\\n\\\nSuccesiv Defecțiunii Ruse și înainte de ieșirea forțată a României din război, a existat o tentativă de transfer a Corpului de voluntari pe [[Frontul de vest (Primul Război Mondial)|Frontul de Vest]], contramandată după semnarea preliminariilor [[Tratatul de la București (1918)|Păcii de la Buftea]] și succedată de demobilizarea voluntarilor și de integrarea dirijată a acestora în cadrul societății românești. În Rusia, însă, ca efect al ajungerii [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|Partidului Bolșevic]] la cârma statului, situația prizonierilor români și a voluntarilor înrolați rămași pe teritoriul rusesc s-a înrăutățit semnificativ, cu atât mai mult cu cât [[Rusia bolșevică]] a ajuns în stare de război cu Regatul României. În marea lor majoritate, voluntarii care mai rămăseseră fie au trecut pe ascuns, dacă au putut, în România, fie au fost obligați să se retragă cât mai spre est din calea armatelor Puterilor Centrale, pentru a nu fi pedepsiți de către administrația austro-ungară ca „trădători”. Blocați pe teritoriul rus după [[Tratatul de la Brest-Litovsk|Pacea de la Brest-Litovsk]], în contextul [[Intervenția aliaților în Războiul Civil Rus|campaniei Aliaților de susținere a partizanilor țarismului]] și a declanșării [[Războiul Civil Rus|Războiului Civil]], în perioada [[1918]]-[[1921]], aceștia din urmă au fost implicați, inevitabil, în problemele interne ale Rusiei.\\\n\\\nRomânii au fost, astfel, siliți să se reorganizeze pe teritoriul rus situat la est de [[munții Urali]], sub forma unui al doilea corp de voluntari, organizarea fiindu-le sprijinită atât de către [[Guvernul României|guvernul român]], cât și de către Misiunea Militară Franceză din Rusia. Din cauza situației volatile și confuze, înființarea acestui al doilea corp a întârziat până în luna august 1918. Acesta luat ființă la [[Celeabinsk]], dar a fost de la bun început dependent de [[Legiunile Cehoslovace|Legiunea Cehoslovacă]] în privința înzestrării, a fondurilor și a furnizării de cadre cu pregătire militară superioară. Destinat, inițial, unor misiuni de pază și unor misiuni de sprijin ale frontului antibolșevic și anticentralist orientat spre vest, în cursul toamnei și iernii 1918 Corpul de Voluntari – cu un efectiv inițial de aproximativ 2.500 și, ulterior de aproximativ 5.000 de militari, și-a desăvârșit organizarea și și-a precizat misiunea (lupta pentru desăvârșirea idealului național român).\\\n\\\nÎn noiembrie 1918, colonelul ceh [[Eduard Kadlec]] a fost numit la comanda celui de-al doilea Corp, pentru a suplini carențele de instruire militară și tehnică și pentru a finaliza organizarea și formarea militară a trupelor. Din cauza ordinelor venite din România de a se evita orice implicare militară care nu ar fi servit interesului național românesc, s-a declanșat un conflict de interese între conducerea superioară a Corpului – sprijinită de ofițerii francezi ai Misiunii, și de cei care răspundeau de respectiva unitate din partea Guvernului Român și din partea voluntarilor, în contextul în care primii intenționau să folosească trupele în lupta împotriva bolșevicilor. În acest timp, reorganizarea Corpului s-a efectuat în iarna 1918-1919 (atât conform unor criterii mai stricte, cât și în sensul unor aspirații care nu erau, neapărat, proprii voluntarilor înrolați), iar efectivul unității s-a diminuat, astfel, la aproximativ jumătate prin selecție sau prin plecări voluntare. Deoarece conflictul de interese a persistat până la începutul primăverii 1919, militarii unității au fost folosiți până atunci doar la activități de pază ale unor puncte strategice și de control al unor [[Lagăr de prizonieri de război|lagăre]].\\\n\\\nUn acord pentru recunoașterea dreptului României asupra [[Basarabia|Basarabiei]], mediat de francezi între delegația condusă de [[Ion I. C. Brătianu]] la [[Conferința de Pace de la Paris din 1919|Conferința de Pace]] și guvernul [[Alexandr Kolceak|amiralului Kolceak]], a prevăzut ca Legiunea să intre sub ordinele Misiunii Militare Franceze din Siberia și să intre în lupta pentru apărarea [[Calea ferată transsiberiană|căii ferate transsiberiene]]. Astfel, de la sfârșitul lunii mai 1919 până la începutul lunii februarie 1920, soldații români s-au implicat, cu succes, în luptele duse cu partizanii ruși în [[regiunea Irkutsk]] pentru ca legăturile cu frontul din Ural și aprovizionarea să nu fie afectate de aceștia. Fiind în timp obligați să se ralieze politicii trupelor cehoslovace de neintervenție, efectivele Legiunii au pornit în a doua jumătate a lunii ianuarie 1920 să se retragă, lent, spre est, într-un context dificil, determinat de dezvoltarea cu succes pe teren a ofensivei [[Armata Roșie|Armatei Roșii]] și de prăbușirea defensivei susținute de trupele [[Mișcarea Albă|Armatei Albe]]. Ajunsă din urmă și atacată de avangarda Armatei a V-a (bolșevică), Legiunea a susținut și a câștigat [[Lupta de la Șeragul și Kuitun|lupta defensivă de la Șeragul și Kuitun]], în urma căreia s-a dezangajat de trupele urmăritoare. După câteva zile a intervenit un armistițiu între trupele cehoslovace și Armata a V-a bolșevică. Astfel românii s-au putut replia, în continuare, spre baza din [[Vladivostok]], întârziați doar de necesitățile aprovizionării sau de problemele legate de folosirea cu prioritate a materialului rulant de către trupele uneia sau alteia dintre națiunile implicate în conflictul siberian.\\\n\\\nRepatrierea Legiunii, alături de cea a restului prizonierilor de război români din Siberia, a avut un caracter amplu și complex, implicând dificultăți de regrupare și deplasare a acestora, precum și de asigurare a finanțării operațiunilor. În acest scop, a fost trimisă de către [[Guvernul României]] o [[Comisia Militară Română din Siberia|Comisie Militară]], care a ajuns în estul Siberiei, în aprilie 1920. În luna mai a ajuns și Legiunea – aflată în ariergarda corpului expediționar, la Vladivostok. În lunile mai, iunie și august 3 eșaloane – primele 2 conținând majoritatea efectivului rămas (aproximativ 2.500 de militari ai Legiunii), au fost îmbarcate spre țară și au fost primite cu onoruri în [[România Mare|România întregită]]. Până la încheierea sarcinii Misiunii, în august 1920, aceasta a reușit și conversia în bani a unei cantități semnificative de materiale de război ale unității și ale României, aflate în depozitele din [[Extremul Orient rus]].\\\n\\\nDupă reintrarea României în război, odată cu remobilizarea [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpului Voluntarilor]], au fost chemați la arme și cei proveniți din prizonieratul rus care ajunseseră în țară. Parcursul tuturor în [[perioada interbelică]] a fost marcat de recunoașterea meritelor acestora, dar după intrarea trupelor sovietice în România spre sfârșitul celui de-[[Al Doilea Război Mondial]], foștii voluntari au avut de suferit, pierzându-și [[Grad militar|gradele militare]] și îngroșând rândurile celor încarcerați în penitenciarele [[România comunistă|României comuniste]].\"\nAfter Files = \"'''Corpurile Voluntarilor Români din Rusia''' au reprezentat două {{Ill-wd|Q17176654|3=corpuri|Corp (militar)}} de voluntari recrutați din rândul [[Prizonier de război|prizonierilor de război]] [[Austro-Ungaria|austro-ungari]] de [[Etnie|naționalitate]] [[Români|română]], organizate pe [[Rusia|teritoriul rus]] în timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]].\\\n\\\nSub această denumire se regăsesc 2 entități – separate temporal și geografic, precum și, în bună parte, din punct de vedere al scopurilor:\\\n:* Primul Corp de Voluntari: a avut sediul în [[Ucraina]], la [[Raionul Darnița|Darnița]], a fost înființat ca efect al cooperării româno-ruse și a existat, practic, în perioada martie [[1917]] – ianuarie [[1918]]. Scopul său declarat și îndeplinit a fost eminamente [[Puterile Centrale|anticentralist]] și de sprijinire a luptei naționale, servind la constituirea unei rezerve de cadre disponibile pentru a fi încadrate unităților operative din [[Moldova]]. În total, acest corp a livrat Armatei Române, efectiv cu puțin peste 10.000 de voluntari.\\\n:* Al doilea Corp de Voluntari: a fost constituit în [[Siberia]], ca efect al cooperării dintre români, [[francez]]i și [[Cehi|ceho]][[slovac]]i și a existat, practic, în perioada august 1918 - august [[1920]]. A reprezentat, în fapt, un corp expediționar ale cărui misiuni au fost anticentraliste, de sprijinire indirectă a unității naționale române și de luptă împotriva [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|regimului bolșevic rus]]. Fiind subiectul unei îndelungi retrageri prin luptă spre [[Extremul Orient rus]] și țărmul [[Oceanul Pacific|Oceanului Pacific]], a avut sarcini grevate de necesități logistice și operaționale deosebite. Efectivul acestuia a variat între, aproximativ, 2.000 și 5.000 de militari.\\\n\\\nÎn raport cu ceea ce s-a petrecut cu prizonierii etnici români proveniți din armata austro-ungară în alte zone geografice, unde au fost state situate de aceeași parte a baricadei, activitatea de mobilizare a voluntarilor români în [[Imperiul Rus]] a avut o amploare deosebită și a transmis un semnal puternic sub aspect politic. Acestui semnal i s-a alăturat și puternicul ecou avut de redactarea de către voluntari, în luna aprilie a anului 1917, a [[Declarația de la Darnița|Declarației de la Darnița]]. Aceasta a fost cunoscută drept prima declarație de acest tip, care a adus în fața Marilor Puteri dorința poporului român de a trăi unit într-un singur stat, independent și suveran.\\\n\\\nRegimul rezervat de autoritățile ruse prizonierilor etnici români a fost unul foarte greu și discriminatoriu și, deși inițiativa de organizare a prizonierilor români în unități de voluntari a premers [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrarea României în război]], cei care au susținut-o au fost tratați, la început, fie cu indiferență și neîncredere în [[Regatul României]], fie cu ostilitate în Rusia Imperială. De abia în luna septembrie [[1916]], după ce lagărul de [[Prizonier de război|prizonieri de război]] de la [[Darnița (raion)|Darnița]] a fost desemnat de [[STAVKA]] drept loc de concentrare a prizonierilor români, demersurile oficiale au căpătat consistență. Punerea în practică a acestora a întârziat până în luna februarie [[1917]], când a fost constituit, oficial, Corpul Voluntarilor Ardeleni-Bucovineni din Rusia. \\\n\\\nDeși recrutarea voluntarilor s-a bucurat de o atenție mai mare din partea Guvernului Român în anul 1917 – în contextul inițierii programului de refacere și completare al armatei, din cauza opoziției administrației ruse la eliberarea prizonierilor și a tărăgănării de către oficialii ruși a înrolărilor, abia în luna august 1917 a început înrolarea efectivă și sistematică a respectivilor prizonieri. În total, a fost trimis pentru a se încadra în armata română un efectiv care a depășit cu puțin 10.000 de oameni, posibilitățile de încadrare ale unui număr mai mare fiind, spre sfârșitul anului 1917, drastic limitate de direcția în care a evoluat [[Revoluția Rusă]]. Deși câteva detașamente de voluntari au participat la luptele de pe Frontul din [[Moldova]], constituirea unei [[Mare unitate|mari unități]] operative a voluntarilor a întârziat până în punctul în care [[Defecțiunea Rusă|defecțiunea rusă]] a pus România în cvasiimposibilitatea de a-și mai putea fructifica efortul militar împotriva [[Puterile Centrale|Puterilor Centrale]]. Astfel, [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni]], constitut cu baza la [[Hârlău]], s-a rezumat la misiuni de pază și de menținere a ordinii periclitate de trupele Armatei Ruse – aflate în debandadă, precum și de curățare de structuri militare bolșevice a [[Basarabie]]i, după proclamarea independenței acesteia.\\\n\\\nSuccesiv Defecțiunii Ruse și înainte de ieșirea forțată a României din război, a existat o tentativă de transfer a Corpului de voluntari pe [[Frontul de vest (Primul Război Mondial)|Frontul de Vest]], contramandată după semnarea preliminariilor [[Tratatul de la București (1918)|Păcii de la Buftea]] și succedată de demobilizarea voluntarilor și de integrarea dirijată a acestora în cadrul societății românești. În Rusia, însă, ca efect al ajungerii [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|Partidului Bolșevic]] la cârma statului, situația prizonierilor români și a voluntarilor înrolați rămași pe teritoriul rusesc s-a înrăutățit semnificativ, cu atât mai mult cu cât [[Rusia bolșevică]] a ajuns în stare de război cu Regatul României. În marea lor majoritate, voluntarii care mai rămăseseră fie au trecut pe ascuns, dacă au putut, în România, fie au fost obligați să se retragă cât mai spre est din calea armatelor Puterilor Centrale, pentru a nu fi pedepsiți de către administrația austro-ungară ca „trădători”. Blocați pe teritoriul rus după [[Tratatul de la Brest-Litovsk|Pacea de la Brest-Litovsk]], în contextul [[Intervenția aliaților în Războiul Civil Rus|campaniei Aliaților de susținere a partizanilor țarismului]] și a declanșării [[Războiul Civil Rus|Războiului Civil]], în perioada [[1918]]-[[1921]], aceștia din urmă au fost implicați, inevitabil, în problemele interne ale Rusiei.\\\n\\\nRomânii au fost, astfel, siliți să se reorganizeze pe teritoriul rus situat la est de [[munții Urali]], sub forma unui al doilea corp de voluntari, organizarea fiindu-le sprijinită atât de către [[Guvernul României|guvernul român]], cât și de către Misiunea Militară Franceză din Rusia. Din cauza situației volatile și confuze, înființarea acestui al doilea corp a întârziat până în luna august 1918. Acesta luat ființă la [[Celeabinsk]], dar a fost de la bun început dependent de [[Legiunile Cehoslovace|Legiunea Cehoslovacă]] în privința înzestrării, a fondurilor și a furnizării de cadre cu pregătire militară superioară. Destinat, inițial, unor misiuni de pază și unor misiuni de sprijin ale frontului antibolșevic și anticentralist orientat spre vest, în cursul toamnei și iernii 1918 Corpul de Voluntari – cu un efectiv inițial de aproximativ 2.500 și, ulterior de aproximativ 5.000 de militari, și-a desăvârșit organizarea și și-a precizat misiunea (lupta pentru desăvârșirea idealului național român).\\\n\\\nÎn noiembrie 1918, colonelul ceh [[Eduard Kadlec]] a fost numit la comanda celui de-al doilea Corp, pentru a suplini carențele de instruire militară și tehnică și pentru a finaliza organizarea și formarea militară a trupelor. Din cauza ordinelor venite din România de a se evita orice implicare militară care nu ar fi servit interesului național românesc, s-a declanșat un conflict de interese între conducerea superioară a Corpului – sprijinită de ofițerii francezi ai Misiunii, și de cei care răspundeau de respectiva unitate din partea Guvernului Român și din partea voluntarilor, în contextul în care primii intenționau să folosească trupele în lupta împotriva bolșevicilor. În acest timp, reorganizarea Corpului s-a efectuat în iarna 1918-1919 (atât conform unor criterii mai stricte, cât și în sensul unor aspirații care nu erau, neapărat, proprii voluntarilor înrolați), iar efectivul unității s-a diminuat, astfel, la aproximativ jumătate prin selecție sau prin plecări voluntare. Deoarece conflictul de interese a persistat până la începutul primăverii 1919, militarii unității au fost folosiți până atunci doar la activități de pază ale unor puncte strategice și de control al unor [[Lagăr de prizonieri de război|lagăre]].\\\n\\\nUn acord pentru recunoașterea dreptului României asupra [[Basarabia|Basarabiei]], mediat de francezi între delegația condusă de [[Ion I. C. Brătianu]] la [[Conferința de Pace de la Paris din 1919|Conferința de Pace]] și guvernul [[Alexandr Kolceak|amiralului Kolceak]], a prevăzut ca Legiunea să intre sub ordinele Misiunii Militare Franceze din Siberia și să intre în lupta pentru apărarea [[Calea ferată transsiberiană|căii ferate transsiberiene]]. Astfel, de la sfârșitul lunii mai 1919 până la începutul lunii februarie 1920, soldații români s-au implicat, cu succes, în luptele duse cu partizanii ruși în [[regiunea Irkutsk]] pentru ca legăturile cu frontul din Ural și aprovizionarea să nu fie afectate de aceștia. Fiind în timp obligați să se ralieze politicii trupelor cehoslovace de neintervenție, efectivele Legiunii au pornit în a doua jumătate a lunii ianuarie 1920 să se retragă, lent, spre est, într-un context dificil, determinat de dezvoltarea cu succes pe teren a ofensivei [[Armata Roșie|Armatei Roșii]] și de prăbușirea defensivei susținute de trupele [[Mișcarea Albă|Armatei Albe]]. Ajunsă din urmă și atacată de avangarda Armatei a V-a (bolșevică), Legiunea a susținut și a câștigat [[Lupta de la Șeragul și Kuitun|lupta defensivă de la Șeragul și Kuitun]], în urma căreia s-a dezangajat de trupele urmăritoare. După câteva zile a intervenit un armistițiu între trupele cehoslovace și Armata a V-a bolșevică. Astfel românii s-au putut replia, în continuare, spre baza din [[Vladivostok]], întârziați doar de necesitățile aprovizionării sau de problemele legate de folosirea cu prioritate a materialului rulant de către trupele uneia sau alteia dintre națiunile implicate în conflictul siberian.\\\n\\\nRepatrierea Legiunii, alături de cea a restului prizonierilor de război români din Siberia, a avut un caracter amplu și complex, implicând dificultăți de regrupare și deplasare a acestora, precum și de asigurare a finanțării operațiunilor. În acest scop, a fost trimisă de către [[Guvernul României]] o [[Comisia Militară Română din Siberia|Comisie Militară]], care a ajuns în estul Siberiei, în aprilie 1920. În luna mai a ajuns și Legiunea – aflată în ariergarda corpului expediționar, la Vladivostok. În lunile mai, iunie și august 3 eșaloane – primele 2 conținând majoritatea efectivului rămas (aproximativ 2.500 de militari ai Legiunii), au fost îmbarcate spre țară și au fost primite cu onoruri în [[România Mare|România întregită]]. Până la încheierea sarcinii Misiunii, în august 1920, aceasta a reușit și conversia în bani a unei cantități semnificative de materiale de război ale unității și ale României, aflate în depozitele din [[Extremul Orient rus]].\\\n\\\nDupă reintrarea României în război, odată cu remobilizarea [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpului Voluntarilor]], au fost chemați la arme și cei proveniți din prizonieratul rus care ajunseseră în țară. Parcursul tuturor în [[perioada interbelică]] a fost marcat de recunoașterea meritelor acestora, dar după intrarea trupelor sovietice în România spre sfârșitul celui de-[[Al Doilea Război Mondial]], foștii voluntari au avut de suferit, pierzându-și [[Grad militar|gradele militare]] și îngroșând rândurile celor încarcerați în penitenciarele [[România comunistă|României comuniste]].\"\nBefore backlink = \"'''Corpurile Voluntarilor Români din Rusia''' au reprezentat două {{Ill-wd|Q17176654|3=corpuri|Corp (militar)}} de voluntari recrutați din rândul [[Prizonier de război|prizonierilor de război]] [[Austro-Ungaria|austro-ungari]] de [[Etnie|naționalitate]] [[Români|română]], organizate pe [[Rusia|teritoriul rus]] în timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]].\\\n\\\nSub această denumire se regăsesc 2 entități – separate temporal și geografic, precum și, în bună parte, din punct de vedere al scopurilor:\\\n:* Primul Corp de Voluntari: a avut sediul în [[Ucraina]], la [[Raionul Darnița|Darnița]], a fost înființat ca efect al cooperării româno-ruse și a existat, practic, în perioada martie [[1917]] – ianuarie [[1918]]. Scopul său declarat și îndeplinit a fost eminamente [[Puterile Centrale|anticentralist]] și de sprijinire a luptei naționale, servind la constituirea unei rezerve de cadre disponibile pentru a fi încadrate unităților operative din [[Moldova]]. În total, acest corp a livrat Armatei Române, efectiv cu puțin peste 10.000 de voluntari.\\\n:* Al doilea Corp de Voluntari: a fost constituit în [[Siberia]], ca efect al cooperării dintre români, [[francez]]i și [[Cehi|ceho]][[slovac]]i și a existat, practic, în perioada august 1918 - august [[1920]]. A reprezentat, în fapt, un corp expediționar ale cărui misiuni au fost anticentraliste, de sprijinire indirectă a unității naționale române și de luptă împotriva [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|regimului bolșevic rus]]. Fiind subiectul unei îndelungi retrageri prin luptă spre [[Extremul Orient rus]] și țărmul [[Oceanul Pacific|Oceanului Pacific]], a avut sarcini grevate de necesități logistice și operaționale deosebite. Efectivul acestuia a variat între, aproximativ, 2.000 și 5.000 de militari.\\\n\\\nÎn raport cu ceea ce s-a petrecut cu prizonierii etnici români proveniți din armata austro-ungară în alte zone geografice, unde au fost state situate de aceeași parte a baricadei, activitatea de mobilizare a voluntarilor români în [[Imperiul Rus]] a avut o amploare deosebită și a transmis un semnal puternic sub aspect politic. Acestui semnal i s-a alăturat și puternicul ecou avut de redactarea de către voluntari, în luna aprilie a anului 1917, a [[Declarația de la Darnița|Declarației de la Darnița]]. Aceasta a fost cunoscută drept prima declarație de acest tip, care a adus în fața Marilor Puteri dorința poporului român de a trăi unit într-un singur stat, independent și suveran.\\\n\\\nRegimul rezervat de autoritățile ruse prizonierilor etnici români a fost unul foarte greu și discriminatoriu și, deși inițiativa de organizare a prizonierilor români în unități de voluntari a premers [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrarea României în război]], cei care au susținut-o au fost tratați, la început, fie cu indiferență și neîncredere în [[Regatul României]], fie cu ostilitate în Rusia Imperială. De abia în luna septembrie [[1916]], după ce lagărul de [[Prizonier de război|prizonieri de război]] de la [[Darnița (raion)|Darnița]] a fost desemnat de [[STAVKA]] drept loc de concentrare a prizonierilor români, demersurile oficiale au căpătat consistență. Punerea în practică a acestora a întârziat până în luna februarie [[1917]], când a fost constituit, oficial, Corpul Voluntarilor Ardeleni-Bucovineni din Rusia. \\\n\\\nDeși recrutarea voluntarilor s-a bucurat de o atenție mai mare din partea Guvernului Român în anul 1917 – în contextul inițierii programului de refacere și completare al armatei, din cauza opoziției administrației ruse la eliberarea prizonierilor și a tărăgănării de către oficialii ruși a înrolărilor, abia în luna august 1917 a început înrolarea efectivă și sistematică a respectivilor prizonieri. În total, a fost trimis pentru a se încadra în armata română un efectiv care a depășit cu puțin 10.000 de oameni, posibilitățile de încadrare ale unui număr mai mare fiind, spre sfârșitul anului 1917, drastic limitate de direcția în care a evoluat [[Revoluția Rusă]]. Deși câteva detașamente de voluntari au participat la luptele de pe Frontul din [[Moldova]], constituirea unei [[Mare unitate|mari unități]] operative a voluntarilor a întârziat până în punctul în care [[Defecțiunea Rusă|defecțiunea rusă]] a pus România în cvasiimposibilitatea de a-și mai putea fructifica efortul militar împotriva [[Puterile Centrale|Puterilor Centrale]]. Astfel, [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni]], constitut cu baza la [[Hârlău]], s-a rezumat la misiuni de pază și de menținere a ordinii periclitate de trupele Armatei Ruse – aflate în debandadă, precum și de curățare de structuri militare bolșevice a [[Basarabie]]i, după proclamarea independenței acesteia.\\\n\\\nSuccesiv Defecțiunii Ruse și înainte de ieșirea forțată a României din război, a existat o tentativă de transfer a Corpului de voluntari pe [[Frontul de vest (Primul Război Mondial)|Frontul de Vest]], contramandată după semnarea preliminariilor [[Tratatul de la București (1918)|Păcii de la Buftea]] și succedată de demobilizarea voluntarilor și de integrarea dirijată a acestora în cadrul societății românești. În Rusia, însă, ca efect al ajungerii [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|Partidului Bolșevic]] la cârma statului, situația prizonierilor români și a voluntarilor înrolați rămași pe teritoriul rusesc s-a înrăutățit semnificativ, cu atât mai mult cu cât [[Rusia bolșevică]] a ajuns în stare de război cu Regatul României. În marea lor majoritate, voluntarii care mai rămăseseră fie au trecut pe ascuns, dacă au putut, în România, fie au fost obligați să se retragă cât mai spre est din calea armatelor Puterilor Centrale, pentru a nu fi pedepsiți de către administrația austro-ungară ca „trădători”. Blocați pe teritoriul rus după [[Tratatul de la Brest-Litovsk|Pacea de la Brest-Litovsk]], în contextul [[Intervenția aliaților în Războiul Civil Rus|campaniei Aliaților de susținere a partizanilor țarismului]] și a declanșării [[Războiul Civil Rus|Războiului Civil]], în perioada [[1918]]-[[1921]], aceștia din urmă au fost implicați, inevitabil, în problemele interne ale Rusiei.\\\n\\\nRomânii au fost, astfel, siliți să se reorganizeze pe teritoriul rus situat la est de [[munții Urali]], sub forma unui al doilea corp de voluntari, organizarea fiindu-le sprijinită atât de către [[Guvernul României|guvernul român]], cât și de către Misiunea Militară Franceză din Rusia. Din cauza situației volatile și confuze, înființarea acestui al doilea corp a întârziat până în luna august 1918. Acesta luat ființă la [[Celeabinsk]], dar a fost de la bun început dependent de [[Legiunile Cehoslovace|Legiunea Cehoslovacă]] în privința înzestrării, a fondurilor și a furnizării de cadre cu pregătire militară superioară. Destinat, inițial, unor misiuni de pază și unor misiuni de sprijin ale frontului antibolșevic și anticentralist orientat spre vest, în cursul toamnei și iernii 1918 Corpul de Voluntari – cu un efectiv inițial de aproximativ 2.500 și, ulterior de aproximativ 5.000 de militari, și-a desăvârșit organizarea și și-a precizat misiunea (lupta pentru desăvârșirea idealului național român).\\\n\\\nÎn noiembrie 1918, colonelul ceh [[Eduard Kadlec]] a fost numit la comanda celui de-al doilea Corp, pentru a suplini carențele de instruire militară și tehnică și pentru a finaliza organizarea și formarea militară a trupelor. Din cauza ordinelor venite din România de a se evita orice implicare militară care nu ar fi servit interesului național românesc, s-a declanșat un conflict de interese între conducerea superioară a Corpului – sprijinită de ofițerii francezi ai Misiunii, și de cei care răspundeau de respectiva unitate din partea Guvernului Român și din partea voluntarilor, în contextul în care primii intenționau să folosească trupele în lupta împotriva bolșevicilor. În acest timp, reorganizarea Corpului s-a efectuat în iarna 1918-1919 (atât conform unor criterii mai stricte, cât și în sensul unor aspirații care nu erau, neapărat, proprii voluntarilor înrolați), iar efectivul unității s-a diminuat, astfel, la aproximativ jumătate prin selecție sau prin plecări voluntare. Deoarece conflictul de interese a persistat până la începutul primăverii 1919, militarii unității au fost folosiți până atunci doar la activități de pază ale unor puncte strategice și de control al unor [[Lagăr de prizonieri de război|lagăre]].\\\n\\\nUn acord pentru recunoașterea dreptului României asupra [[Basarabia|Basarabiei]], mediat de francezi între delegația condusă de [[Ion I. C. Brătianu]] la [[Conferința de Pace de la Paris din 1919|Conferința de Pace]] și guvernul [[Alexandr Kolceak|amiralului Kolceak]], a prevăzut ca Legiunea să intre sub ordinele Misiunii Militare Franceze din Siberia și să intre în lupta pentru apărarea [[Calea ferată transsiberiană|căii ferate transsiberiene]]. Astfel, de la sfârșitul lunii mai 1919 până la începutul lunii februarie 1920, soldații români s-au implicat, cu succes, în luptele duse cu partizanii ruși în [[regiunea Irkutsk]] pentru ca legăturile cu frontul din Ural și aprovizionarea să nu fie afectate de aceștia. Fiind în timp obligați să se ralieze politicii trupelor cehoslovace de neintervenție, efectivele Legiunii au pornit în a doua jumătate a lunii ianuarie 1920 să se retragă, lent, spre est, într-un context dificil, determinat de dezvoltarea cu succes pe teren a ofensivei [[Armata Roșie|Armatei Roșii]] și de prăbușirea defensivei susținute de trupele [[Mișcarea Albă|Armatei Albe]]. Ajunsă din urmă și atacată de avangarda Armatei a V-a (bolșevică), Legiunea a susținut și a câștigat [[Lupta de la Șeragul și Kuitun|lupta defensivă de la Șeragul și Kuitun]], în urma căreia s-a dezangajat de trupele urmăritoare. După câteva zile a intervenit un armistițiu între trupele cehoslovace și Armata a V-a bolșevică. Astfel românii s-au putut replia, în continuare, spre baza din [[Vladivostok]], întârziați doar de necesitățile aprovizionării sau de problemele legate de folosirea cu prioritate a materialului rulant de către trupele uneia sau alteia dintre națiunile implicate în conflictul siberian.\\\n\\\nRepatrierea Legiunii, alături de cea a restului prizonierilor de război români din Siberia, a avut un caracter amplu și complex, implicând dificultăți de regrupare și deplasare a acestora, precum și de asigurare a finanțării operațiunilor. În acest scop, a fost trimisă de către [[Guvernul României]] o [[Comisia Militară Română din Siberia|Comisie Militară]], care a ajuns în estul Siberiei, în aprilie 1920. În luna mai a ajuns și Legiunea – aflată în ariergarda corpului expediționar, la Vladivostok. În lunile mai, iunie și august 3 eșaloane – primele 2 conținând majoritatea efectivului rămas (aproximativ 2.500 de militari ai Legiunii), au fost îmbarcate spre țară și au fost primite cu onoruri în [[România Mare|România întregită]]. Până la încheierea sarcinii Misiunii, în august 1920, aceasta a reușit și conversia în bani a unei cantități semnificative de materiale de război ale unității și ale României, aflate în depozitele din [[Extremul Orient rus]].\\\n\\\nDupă reintrarea României în război, odată cu remobilizarea [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpului Voluntarilor]], au fost chemați la arme și cei proveniți din prizonieratul rus care ajunseseră în țară. Parcursul tuturor în [[perioada interbelică]] a fost marcat de recunoașterea meritelor acestora, dar după intrarea trupelor sovietice în România spre sfârșitul celui de-[[Al Doilea Război Mondial]], foștii voluntari au avut de suferit, pierzându-și [[Grad militar|gradele militare]] și îngroșând rândurile celor încarcerați în penitenciarele [[România comunistă|României comuniste]].\"\nAfter backlink = \"'''Corpurile Voluntarilor Români din Rusia''' au reprezentat două {{Ill-wd|Q17176654|3=corpuri|Corp (militar)}} de voluntari recrutați din rândul [[Prizonier de război|prizonierilor de război]] [[Austro-Ungaria|austro-ungari]] de [[Etnie|naționalitate]] [[Români|română]], organizate pe [[Rusia|teritoriul rus]] în timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]].\\\n\\\nSub această denumire se regăsesc 2 entități – separate temporal și geografic, precum și, în bună parte, din punct de vedere al scopurilor:\\\n:* Primul Corp de Voluntari: a avut sediul în [[Ucraina]], la [[Raionul Darnița|Darnița]], a fost înființat ca efect al cooperării româno-ruse și a existat, practic, în perioada martie [[1917]] – ianuarie [[1918]]. Scopul său declarat și îndeplinit a fost eminamente [[Puterile Centrale|anticentralist]] și de sprijinire a luptei naționale, servind la constituirea unei rezerve de cadre disponibile pentru a fi încadrate unităților operative din [[Moldova]]. În total, acest corp a livrat Armatei Române, efectiv cu puțin peste 10.000 de voluntari.\\\n:* Al doilea Corp de Voluntari: a fost constituit în [[Siberia]], ca efect al cooperării dintre români, [[francez]]i și [[Cehi|ceho]][[slovac]]i și a existat, practic, în perioada august 1918 - august [[1920]]. A reprezentat, în fapt, un corp expediționar ale cărui misiuni au fost anticentraliste, de sprijinire indirectă a unității naționale române și de luptă împotriva [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|regimului bolșevic rus]]. Fiind subiectul unei îndelungi retrageri prin luptă spre [[Extremul Orient rus]] și țărmul [[Oceanul Pacific|Oceanului Pacific]], a avut sarcini grevate de necesități logistice și operaționale deosebite. Efectivul acestuia a variat între, aproximativ, 2.000 și 5.000 de militari.\\\n\\\nÎn raport cu ceea ce s-a petrecut cu prizonierii etnici români proveniți din armata austro-ungară în alte zone geografice, unde au fost state situate de aceeași parte a baricadei, activitatea de mobilizare a voluntarilor români în [[Imperiul Rus]] a avut o amploare deosebită și a transmis un semnal puternic sub aspect politic. Acestui semnal i s-a alăturat și puternicul ecou avut de redactarea de către voluntari, în luna aprilie a anului 1917, a [[Declarația de la Darnița|Declarației de la Darnița]]. Aceasta a fost cunoscută drept prima declarație de acest tip, care a adus în fața Marilor Puteri dorința poporului român de a trăi unit într-un singur stat, independent și suveran.\\\n\\\nRegimul rezervat de autoritățile ruse prizonierilor etnici români a fost unul foarte greu și discriminatoriu și, deși inițiativa de organizare a prizonierilor români în unități de voluntari a premers [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrarea României în război]], cei care au susținut-o au fost tratați, la început, fie cu indiferență și neîncredere în [[Regatul României]], fie cu ostilitate în Rusia Imperială. De abia în luna septembrie [[1916]], după ce lagărul de [[Prizonier de război|prizonieri de război]] de la [[Darnița (raion)|Darnița]] a fost desemnat de [[STAVKA]] drept loc de concentrare a prizonierilor români, demersurile oficiale au căpătat consistență. Punerea în practică a acestora a întârziat până în luna februarie [[1917]], când a fost constituit, oficial, Corpul Voluntarilor Ardeleni-Bucovineni din Rusia. \\\n\\\nDeși recrutarea voluntarilor s-a bucurat de o atenție mai mare din partea Guvernului Român în anul 1917 – în contextul inițierii programului de refacere și completare al armatei, din cauza opoziției administrației ruse la eliberarea prizonierilor și a tărăgănării de către oficialii ruși a înrolărilor, abia în luna august 1917 a început înrolarea efectivă și sistematică a respectivilor prizonieri. În total, a fost trimis pentru a se încadra în armata română un efectiv care a depășit cu puțin 10.000 de oameni, posibilitățile de încadrare ale unui număr mai mare fiind, spre sfârșitul anului 1917, drastic limitate de direcția în care a evoluat [[Revoluția Rusă]]. Deși câteva detașamente de voluntari au participat la luptele de pe Frontul din [[Moldova]], constituirea unei [[Mare unitate|mari unități]] operative a voluntarilor a întârziat până în punctul în care [[Defecțiunea Rusă|defecțiunea rusă]] a pus România în cvasiimposibilitatea de a-și mai putea fructifica efortul militar împotriva [[Puterile Centrale|Puterilor Centrale]]. Astfel, [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni]], constitut cu baza la [[Hârlău]], s-a rezumat la misiuni de pază și de menținere a ordinii periclitate de trupele Armatei Ruse – aflate în debandadă, precum și de curățare de structuri militare bolșevice a [[Basarabie]]i, după proclamarea independenței acesteia.\\\n\\\nSuccesiv Defecțiunii Ruse și înainte de ieșirea forțată a României din război, a existat o tentativă de transfer a Corpului de voluntari pe [[Frontul de vest (Primul Război Mondial)|Frontul de Vest]], contramandată după semnarea preliminariilor [[Tratatul de la București (1918)|Păcii de la Buftea]] și succedată de demobilizarea voluntarilor și de integrarea dirijată a acestora în cadrul societății românești. În Rusia, însă, ca efect al ajungerii [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|Partidului Bolșevic]] la cârma statului, situația prizonierilor români și a voluntarilor înrolați rămași pe teritoriul rusesc s-a înrăutățit semnificativ, cu atât mai mult cu cât [[Rusia bolșevică]] a ajuns în stare de război cu Regatul României. În marea lor majoritate, voluntarii care mai rămăseseră fie au trecut pe ascuns, dacă au putut, în România, fie au fost obligați să se retragă cât mai spre est din calea armatelor Puterilor Centrale, pentru a nu fi pedepsiți de către administrația austro-ungară ca „trădători”. Blocați pe teritoriul rus după [[Tratatul de la Brest-Litovsk|Pacea de la Brest-Litovsk]], în contextul [[Intervenția aliaților în Războiul Civil Rus|campaniei Aliaților de susținere a partizanilor țarismului]] și a declanșării [[Războiul Civil Rus|Războiului Civil]], în perioada [[1918]]-[[1921]], aceștia din urmă au fost implicați, inevitabil, în problemele interne ale Rusiei.\\\n\\\nRomânii au fost, astfel, siliți să se reorganizeze pe teritoriul rus situat la est de [[munții Urali]], sub forma unui al doilea corp de voluntari, organizarea fiindu-le sprijinită atât de către [[Guvernul României|guvernul român]], cât și de către Misiunea Militară Franceză din Rusia. Din cauza situației volatile și confuze, înființarea acestui al doilea corp a întârziat până în luna august 1918. Acesta luat ființă la [[Celeabinsk]], dar a fost de la bun început dependent de [[Legiunile Cehoslovace|Legiunea Cehoslovacă]] în privința înzestrării, a fondurilor și a furnizării de cadre cu pregătire militară superioară. Destinat, inițial, unor misiuni de pază și unor misiuni de sprijin ale frontului antibolșevic și anticentralist orientat spre vest, în cursul toamnei și iernii 1918 Corpul de Voluntari – cu un efectiv inițial de aproximativ 2.500 și, ulterior de aproximativ 5.000 de militari, și-a desăvârșit organizarea și și-a precizat misiunea (lupta pentru desăvârșirea idealului național român).\\\n\\\nÎn noiembrie 1918, colonelul ceh [[Eduard Kadlec]] a fost numit la comanda celui de-al doilea Corp, pentru a suplini carențele de instruire militară și tehnică și pentru a finaliza organizarea și formarea militară a trupelor. Din cauza ordinelor venite din România de a se evita orice implicare militară care nu ar fi servit interesului național românesc, s-a declanșat un conflict de interese între conducerea superioară a Corpului – sprijinită de ofițerii francezi ai Misiunii, și de cei care răspundeau de respectiva unitate din partea Guvernului Român și din partea voluntarilor, în contextul în care primii intenționau să folosească trupele în lupta împotriva bolșevicilor. În acest timp, reorganizarea Corpului s-a efectuat în iarna 1918-1919 (atât conform unor criterii mai stricte, cât și în sensul unor aspirații care nu erau, neapărat, proprii voluntarilor înrolați), iar efectivul unității s-a diminuat, astfel, la aproximativ jumătate prin selecție sau prin plecări voluntare. Deoarece conflictul de interese a persistat până la începutul primăverii 1919, militarii unității au fost folosiți până atunci doar la activități de pază ale unor puncte strategice și de control al unor [[Lagăr de prizonieri de război|lagăre]].\\\n\\\nUn acord pentru recunoașterea dreptului României asupra [[Basarabia|Basarabiei]], mediat de francezi între delegația condusă de [[Ion I. C. Brătianu]] la [[Conferința de Pace de la Paris din 1919|Conferința de Pace]] și guvernul [[Alexandr Kolceak|amiralului Kolceak]], a prevăzut ca Legiunea să intre sub ordinele Misiunii Militare Franceze din Siberia și să intre în lupta pentru apărarea [[Calea ferată transsiberiană|căii ferate transsiberiene]]. Astfel, de la sfârșitul lunii mai 1919 până la începutul lunii februarie 1920, soldații români s-au implicat, cu succes, în luptele duse cu partizanii ruși în [[regiunea Irkutsk]] pentru ca legăturile cu frontul din Ural și aprovizionarea să nu fie afectate de aceștia. Fiind în timp obligați să se ralieze politicii trupelor cehoslovace de neintervenție, efectivele Legiunii au pornit în a doua jumătate a lunii ianuarie 1920 să se retragă, lent, spre est, într-un context dificil, determinat de dezvoltarea cu succes pe teren a ofensivei [[Armata Roșie|Armatei Roșii]] și de prăbușirea defensivei susținute de trupele [[Mișcarea Albă|Armatei Albe]]. Ajunsă din urmă și atacată de avangarda Armatei a V-a (bolșevică), Legiunea a susținut și a câștigat [[Lupta de la Șeragul și Kuitun|lupta defensivă de la Șeragul și Kuitun]], în urma căreia s-a dezangajat de trupele urmăritoare. După câteva zile a intervenit un armistițiu între trupele cehoslovace și Armata a V-a bolșevică. Astfel românii s-au putut replia, în continuare, spre baza din [[Vladivostok]], întârziați doar de necesitățile aprovizionării sau de problemele legate de folosirea cu prioritate a materialului rulant de către trupele uneia sau alteia dintre națiunile implicate în conflictul siberian.\\\n\\\nRepatrierea Legiunii, alături de cea a restului prizonierilor de război români din Siberia, a avut un caracter amplu și complex, implicând dificultăți de regrupare și deplasare a acestora, precum și de asigurare a finanțării operațiunilor. În acest scop, a fost trimisă de către [[Guvernul României]] o [[Comisia Militară Română din Siberia|Comisie Militară]], care a ajuns în estul Siberiei, în aprilie 1920. În luna mai a ajuns și Legiunea – aflată în ariergarda corpului expediționar, la Vladivostok. În lunile mai, iunie și august 3 eșaloane – primele 2 conținând majoritatea efectivului rămas (aproximativ 2.500 de militari ai Legiunii), au fost îmbarcate spre țară și au fost primite cu onoruri în [[România Mare|România întregită]]. Până la încheierea sarcinii Misiunii, în august 1920, aceasta a reușit și conversia în bani a unei cantități semnificative de materiale de război ale unității și ale României, aflate în depozitele din [[Extremul Orient rus]].\\\n\\\nDupă reintrarea României în război, odată cu remobilizarea [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpului Voluntarilor]], au fost chemați la arme și cei proveniți din prizonieratul rus care ajunseseră în țară. Parcursul tuturor în [[perioada interbelică]] a fost marcat de recunoașterea meritelor acestora, dar după intrarea trupelor sovietice în România spre sfârșitul celui de-[[Al Doilea Război Mondial]], foștii voluntari au avut de suferit, pierzându-și [[Grad militar|gradele militare]] și îngroșând rândurile celor încarcerați în penitenciarele [[România comunistă|României comuniste]].\"\nPreprocessed = \"__NOEDITSECTION__\u003Cdiv style=\\\"float:right; margin:0em 0em 0.1em 1em\\\"\u003E[[Fișier:Steagul de la Darnița.svg|border|100px|]]\u003C/div\u003E\\\n\\\n'''[[Corpurile Voluntarilor Români din Rusia|Corpurile Voluntarilor Români din Rusia]]''' au reprezentat două [[:Corp (militar)|corpuri]]\u003Csup\u003E\u003Csmall\u003E⁠([[:d:Q17176654|\u003Cspan title=\\\"Corp (militar) la Wikidata\\\"\u003Ed\u003C/span\u003E]])\u003C/small\u003E\u003C/sup\u003E de voluntari recrutați din rândul [[Prizonier de război|prizonierilor de război]] [[Austro-Ungaria|austro-ungari]] de [[Etnie|naționalitate]] [[Români|română]], organizate pe [[Rusia|teritoriul rus]] în timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]].\\\n\\\nSub această denumire se regăsesc 2 entități – separate temporal și geografic, precum și, în bună parte, din punct de vedere al scopurilor:\\\n:* Primul Corp de Voluntari: a avut sediul în [[Ucraina]], la [[Raionul Darnița|Darnița]], a fost înființat ca efect al cooperării româno-ruse și a existat, practic, în perioada martie [[1917]] – ianuarie [[1918]]. Scopul său declarat și îndeplinit a fost eminamente [[Puterile Centrale|anticentralist]] și de sprijinire a luptei naționale, servind la constituirea unei rezerve de cadre disponibile pentru a fi încadrate unităților operative din [[Moldova]]. În total, acest corp a livrat Armatei Române, efectiv cu puțin peste 10.000 de voluntari.\\\n:* Al doilea Corp de Voluntari: a fost constituit în [[Siberia]], ca efect al cooperării dintre români, [[francez]]i și [[Cehi|ceho]][[slovac]]i și a existat, practic, în perioada august 1918 - august [[1920]]. A reprezentat, în fapt, un corp expediționar ale cărui misiuni au fost anticentraliste, de sprijinire indirectă a unității naționale române și de luptă împotriva [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|regimului bolșevic rus]]. Fiind subiectul unei îndelungi retrageri prin luptă spre [[Extremul Orient rus]] și țărmul [[Oceanul Pacific|Oceanului Pacific]], a avut sarcini grevate de necesități logistice și operaționale deosebite. Efectivul acestuia a variat între, aproximativ, 2.000 și 5.000 de militari.\\\n\\\nÎn raport cu ceea ce s-a petrecut cu prizonierii etnici români proveniți din armata austro-ungară în alte zone geografice, unde au fost state situate de aceeași parte a baricadei, activitatea de mobilizare a voluntarilor români în [[Imperiul Rus]] a avut o amploare deosebită și a transmis un semnal puternic sub aspect politic. Acestui semnal i s-a alăturat și puternicul ecou avut de redactarea de către voluntari, în luna aprilie a anului 1917, a [[Declarația de la Darnița|Declarației de la Darnița]]. Aceasta a fost cunoscută drept prima declarație de acest tip, care a adus în fața Marilor Puteri dorința poporului român de a trăi unit într-un singur stat, independent și suveran.\\\n\\\nRegimul rezervat de autoritățile ruse prizonierilor etnici români a fost unul foarte greu și discriminatoriu și, deși inițiativa de organizare a prizonierilor români în unități de voluntari a premers [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrarea României în război]], cei care au susținut-o au fost tratați, la început, fie cu indiferență și neîncredere în [[Regatul României]], fie cu ostilitate în Rusia Imperială. De abia în luna septembrie [[1916]], după ce lagărul de [[Prizonier de război|prizonieri de război]] de la [[Darnița (raion)|Darnița]] a fost desemnat de [[STAVKA]] drept loc de concentrare a prizonierilor români, demersurile oficiale au căpătat consistență. Punerea în practică a acestora a întârziat până în luna februarie [[1917]], când a fost constituit, oficial, Corpul Voluntarilor Ardeleni-Bucovineni din Rusia. \\\n\\\nDeși recrutarea voluntarilor s-a bucurat de o atenție mai mare din partea Guvernului Român în anul 1917 – în contextul inițierii programului de refacere și completare al armatei, din cauza opoziției administrației ruse la eliberarea prizonierilor și a tărăgănării de către oficialii ruși a înrolărilor, abia în luna august 1917 a început înrolarea efectivă și sistematică a respectivilor prizonieri. În total, a fost trimis pentru a se încadra în armata română un efectiv care a depășit cu puțin 10.000 de oameni, posibilitățile de încadrare ale unui număr mai mare fiind, spre sfârșitul anului 1917, drastic limitate de direcția în care a evoluat [[Revoluția Rusă]]. Deși câteva detașamente de voluntari au participat la luptele de pe Frontul din [[Moldova]], constituirea unei [[Mare unitate|mari unități]] operative a voluntarilor a întârziat până în punctul în care [[Defecțiunea Rusă|defecțiunea rusă]] a pus România în cvasiimposibilitatea de a-și mai putea fructifica efortul militar împotriva [[Puterile Centrale|Puterilor Centrale]]. Astfel, [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni]], constitut cu baza la [[Hârlău]], s-a rezumat la misiuni de pază și de menținere a ordinii periclitate de trupele Armatei Ruse – aflate în debandadă, precum și de curățare de structuri militare bolșevice a [[Basarabie]]i, după proclamarea independenței acesteia.\\\n\\\nSuccesiv Defecțiunii Ruse și înainte de ieșirea forțată a României din război, a existat o tentativă de transfer a Corpului de voluntari pe [[Frontul de vest (Primul Război Mondial)|Frontul de Vest]], contramandată după semnarea preliminariilor [[Tratatul de la București (1918)|Păcii de la Buftea]] și succedată de demobilizarea voluntarilor și de integrarea dirijată a acestora în cadrul societății românești. În Rusia, însă, ca efect al ajungerii [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|Partidului Bolșevic]] la cârma statului, situația prizonierilor români și a voluntarilor înrolați rămași pe teritoriul rusesc s-a înrăutățit semnificativ, cu atât mai mult cu cât [[Rusia bolșevică]] a ajuns în stare de război cu Regatul României. În marea lor majoritate, voluntarii care mai rămăseseră fie au trecut pe ascuns, dacă au putut, în România, fie au fost obligați să se retragă cât mai spre est din calea armatelor Puterilor Centrale, pentru a nu fi pedepsiți de către administrația austro-ungară ca „trădători”. Blocați pe teritoriul rus după [[Tratatul de la Brest-Litovsk|Pacea de la Brest-Litovsk]], în contextul [[Intervenția aliaților în Războiul Civil Rus|campaniei Aliaților de susținere a partizanilor țarismului]] și a declanșării [[Războiul Civil Rus|Războiului Civil]], în perioada [[1918]]-[[1921]], aceștia din urmă au fost implicați, inevitabil, în problemele interne ale Rusiei.\\\n\\\nRomânii au fost, astfel, siliți să se reorganizeze pe teritoriul rus situat la est de [[munții Urali]], sub forma unui al doilea corp de voluntari, organizarea fiindu-le sprijinită atât de către [[Guvernul României|guvernul român]], cât și de către Misiunea Militară Franceză din Rusia. Din cauza situației volatile și confuze, înființarea acestui al doilea corp a întârziat până în luna august 1918. Acesta luat ființă la [[Celeabinsk]], dar a fost de la bun început dependent de [[Legiunile Cehoslovace|Legiunea Cehoslovacă]] în privința înzestrării, a fondurilor și a furnizării de cadre cu pregătire militară superioară. Destinat, inițial, unor misiuni de pază și unor misiuni de sprijin ale frontului antibolșevic și anticentralist orientat spre vest, în cursul toamnei și iernii 1918 Corpul de Voluntari – cu un efectiv inițial de aproximativ 2.500 și, ulterior de aproximativ 5.000 de militari, și-a desăvârșit organizarea și și-a precizat misiunea (lupta pentru desăvârșirea idealului național român).\\\n\\\nÎn noiembrie 1918, colonelul ceh [[Eduard Kadlec]] a fost numit la comanda celui de-al doilea Corp, pentru a suplini carențele de instruire militară și tehnică și pentru a finaliza organizarea și formarea militară a trupelor. Din cauza ordinelor venite din România de a se evita orice implicare militară care nu ar fi servit interesului național românesc, s-a declanșat un conflict de interese între conducerea superioară a Corpului – sprijinită de ofițerii francezi ai Misiunii, și de cei care răspundeau de respectiva unitate din partea Guvernului Român și din partea voluntarilor, în contextul în care primii intenționau să folosească trupele în lupta împotriva bolșevicilor. În acest timp, reorganizarea Corpului s-a efectuat în iarna 1918-1919 (atât conform unor criterii mai stricte, cât și în sensul unor aspirații care nu erau, neapărat, proprii voluntarilor înrolați), iar efectivul unității s-a diminuat, astfel, la aproximativ jumătate prin selecție sau prin plecări voluntare. Deoarece conflictul de interese a persistat până la începutul primăverii 1919, militarii unității au fost folosiți până atunci doar la activități de pază ale unor puncte strategice și de control al unor [[Lagăr de prizonieri de război|lagăre]].\\\n\\\nUn acord pentru recunoașterea dreptului României asupra [[Basarabia|Basarabiei]], mediat de francezi între delegația condusă de [[Ion I. C. Brătianu]] la [[Conferința de Pace de la Paris din 1919|Conferința de Pace]] și guvernul [[Alexandr Kolceak|amiralului Kolceak]], a prevăzut ca Legiunea să intre sub ordinele Misiunii Militare Franceze din Siberia și să intre în lupta pentru apărarea [[Calea ferată transsiberiană|căii ferate transsiberiene]]. Astfel, de la sfârșitul lunii mai 1919 până la începutul lunii februarie 1920, soldații români s-au implicat, cu succes, în luptele duse cu partizanii ruși în [[regiunea Irkutsk]] pentru ca legăturile cu frontul din Ural și aprovizionarea să nu fie afectate de aceștia. Fiind în timp obligați să se ralieze politicii trupelor cehoslovace de neintervenție, efectivele Legiunii au pornit în a doua jumătate a lunii ianuarie 1920 să se retragă, lent, spre est, într-un context dificil, determinat de dezvoltarea cu succes pe teren a ofensivei [[Armata Roșie|Armatei Roșii]] și de prăbușirea defensivei susținute de trupele [[Mișcarea Albă|Armatei Albe]]. Ajunsă din urmă și atacată de avangarda Armatei a V-a (bolșevică), Legiunea a susținut și a câștigat [[Lupta de la Șeragul și Kuitun|lupta defensivă de la Șeragul și Kuitun]], în urma căreia s-a dezangajat de trupele urmăritoare. După câteva zile a intervenit un armistițiu între trupele cehoslovace și Armata a V-a bolșevică. Astfel românii s-au putut replia, în continuare, spre baza din [[Vladivostok]], întârziați doar de necesitățile aprovizionării sau de problemele legate de folosirea cu prioritate a materialului rulant de către trupele uneia sau alteia dintre națiunile implicate în conflictul siberian.\\\n\\\nRepatrierea Legiunii, alături de cea a restului prizonierilor de război români din Siberia, a avut un caracter amplu și complex, implicând dificultăți de regrupare și deplasare a acestora, precum și de asigurare a finanțării operațiunilor. În acest scop, a fost trimisă de către [[Guvernul României]] o [[Comisia Militară Română din Siberia|Comisie Militară]], care a ajuns în estul Siberiei, în aprilie 1920. În luna mai a ajuns și Legiunea – aflată în ariergarda corpului expediționar, la Vladivostok. În lunile mai, iunie și august 3 eșaloane – primele 2 conținând majoritatea efectivului rămas (aproximativ 2.500 de militari ai Legiunii), au fost îmbarcate spre țară și au fost primite cu onoruri în [[România Mare|România întregită]]. Până la încheierea sarcinii Misiunii, în august 1920, aceasta a reușit și conversia în bani a unei cantități semnificative de materiale de război ale unității și ale României, aflate în depozitele din [[Extremul Orient rus]].\\\n\\\nDupă reintrarea României în război, odată cu remobilizarea [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpului Voluntarilor]], au fost chemați la arme și cei proveniți din prizonieratul rus care ajunseseră în țară. Parcursul tuturor în [[perioada interbelică]] a fost marcat de recunoașterea meritelor acestora, dar după intrarea trupelor sovietice în România spre sfârșitul celui de-[[Al Doilea Război Mondial]], foștii voluntari au avut de suferit, pierzându-și [[Grad militar|gradele militare]] și îngroșând rândurile celor încarcerați în penitenciarele [[România comunistă|României comuniste]].\"\nFinal version = \"__NOEDITSECTION__\u003Cdiv style=\\\"float:right; margin:0em 0em 0.1em 1em\\\"\u003E[[Fișier:Steagul de la Darnița.svg|border|100px|]]\u003C/div\u003E\\\n\\\n'''[[Corpurile Voluntarilor Români din Rusia|Corpurile Voluntarilor Români din Rusia]]''' au reprezentat două [[:Corp (militar)|corpuri]]\u003Csup\u003E\u003Csmall\u003E⁠([[:d:Q17176654|\u003Cspan title=\\\"Corp (militar) la Wikidata\\\"\u003Ed\u003C/span\u003E]])\u003C/small\u003E\u003C/sup\u003E de voluntari recrutați din rândul [[Prizonier de război|prizonierilor de război]] [[Austro-Ungaria|austro-ungari]] de [[Etnie|naționalitate]] [[Români|română]], organizate pe [[Rusia|teritoriul rus]] în timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]].\\\n\\\nSub această denumire se regăsesc 2 entități – separate temporal și geografic, precum și, în bună parte, din punct de vedere al scopurilor:\\\n:* Primul Corp de Voluntari: a avut sediul în [[Ucraina]], la [[Raionul Darnița|Darnița]], a fost înființat ca efect al cooperării româno-ruse și a existat, practic, în perioada martie [[1917]] – ianuarie [[1918]]. Scopul său declarat și îndeplinit a fost eminamente [[Puterile Centrale|anticentralist]] și de sprijinire a luptei naționale, servind la constituirea unei rezerve de cadre disponibile pentru a fi încadrate unităților operative din [[Moldova]]. În total, acest corp a livrat Armatei Române, efectiv cu puțin peste 10.000 de voluntari.\\\n:* Al doilea Corp de Voluntari: a fost constituit în [[Siberia]], ca efect al cooperării dintre români, [[francez]]i și [[Cehi|ceho]][[slovac]]i și a existat, practic, în perioada august 1918 - august [[1920]]. A reprezentat, în fapt, un corp expediționar ale cărui misiuni au fost anticentraliste, de sprijinire indirectă a unității naționale române și de luptă împotriva [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|regimului bolșevic rus]]. Fiind subiectul unei îndelungi retrageri prin luptă spre [[Extremul Orient rus]] și țărmul [[Oceanul Pacific|Oceanului Pacific]], a avut sarcini grevate de necesități logistice și operaționale deosebite. Efectivul acestuia a variat între, aproximativ, 2.000 și 5.000 de militari.\\\n\\\nÎn raport cu ceea ce s-a petrecut cu prizonierii etnici români proveniți din armata austro-ungară în alte zone geografice, unde au fost state situate de aceeași parte a baricadei, activitatea de mobilizare a voluntarilor români în [[Imperiul Rus]] a avut o amploare deosebită și a transmis un semnal puternic sub aspect politic. Acestui semnal i s-a alăturat și puternicul ecou avut de redactarea de către voluntari, în luna aprilie a anului 1917, a [[Declarația de la Darnița|Declarației de la Darnița]]. Aceasta a fost cunoscută drept prima declarație de acest tip, care a adus în fața Marilor Puteri dorința poporului român de a trăi unit într-un singur stat, independent și suveran.\\\n\\\nRegimul rezervat de autoritățile ruse prizonierilor etnici români a fost unul foarte greu și discriminatoriu și, deși inițiativa de organizare a prizonierilor români în unități de voluntari a premers [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrarea României în război]], cei care au susținut-o au fost tratați, la început, fie cu indiferență și neîncredere în [[Regatul României]], fie cu ostilitate în Rusia Imperială. De abia în luna septembrie [[1916]], după ce lagărul de [[Prizonier de război|prizonieri de război]] de la [[Darnița (raion)|Darnița]] a fost desemnat de [[STAVKA]] drept loc de concentrare a prizonierilor români, demersurile oficiale au căpătat consistență. Punerea în practică a acestora a întârziat până în luna februarie [[1917]], când a fost constituit, oficial, Corpul Voluntarilor Ardeleni-Bucovineni din Rusia. \\\n\\\nDeși recrutarea voluntarilor s-a bucurat de o atenție mai mare din partea Guvernului Român în anul 1917 – în contextul inițierii programului de refacere și completare al armatei, din cauza opoziției administrației ruse la eliberarea prizonierilor și a tărăgănării de către oficialii ruși a înrolărilor, abia în luna august 1917 a început înrolarea efectivă și sistematică a respectivilor prizonieri. În total, a fost trimis pentru a se încadra în armata română un efectiv care a depășit cu puțin 10.000 de oameni, posibilitățile de încadrare ale unui număr mai mare fiind, spre sfârșitul anului 1917, drastic limitate de direcția în care a evoluat [[Revoluția Rusă]]. Deși câteva detașamente de voluntari au participat la luptele de pe Frontul din [[Moldova]], constituirea unei [[Mare unitate|mari unități]] operative a voluntarilor a întârziat până în punctul în care [[Defecțiunea Rusă|defecțiunea rusă]] a pus România în cvasiimposibilitatea de a-și mai putea fructifica efortul militar împotriva [[Puterile Centrale|Puterilor Centrale]]. Astfel, [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni]], constitut cu baza la [[Hârlău]], s-a rezumat la misiuni de pază și de menținere a ordinii periclitate de trupele Armatei Ruse – aflate în debandadă, precum și de curățare de structuri militare bolșevice a [[Basarabie]]i, după proclamarea independenței acesteia.\\\n\\\nSuccesiv Defecțiunii Ruse și înainte de ieșirea forțată a României din război, a existat o tentativă de transfer a Corpului de voluntari pe [[Frontul de vest (Primul Război Mondial)|Frontul de Vest]], contramandată după semnarea preliminariilor [[Tratatul de la București (1918)|Păcii de la Buftea]] și succedată de demobilizarea voluntarilor și de integrarea dirijată a acestora în cadrul societății românești. În Rusia, însă, ca efect al ajungerii [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|Partidului Bolșevic]] la cârma statului, situația prizonierilor români și a voluntarilor înrolați rămași pe teritoriul rusesc s-a înrăutățit semnificativ, cu atât mai mult cu cât [[Rusia bolșevică]] a ajuns în stare de război cu Regatul României. În marea lor majoritate, voluntarii care mai rămăseseră fie au trecut pe ascuns, dacă au putut, în România, fie au fost obligați să se retragă cât mai spre est din calea armatelor Puterilor Centrale, pentru a nu fi pedepsiți de către administrația austro-ungară ca „trădători”. Blocați pe teritoriul rus după [[Tratatul de la Brest-Litovsk|Pacea de la Brest-Litovsk]], în contextul [[Intervenția aliaților în Războiul Civil Rus|campaniei Aliaților de susținere a partizanilor țarismului]] și a declanșării [[Războiul Civil Rus|Războiului Civil]], în perioada [[1918]]-[[1921]], aceștia din urmă au fost implicați, inevitabil, în problemele interne ale Rusiei.\\\n\\\nRomânii au fost, astfel, siliți să se reorganizeze pe teritoriul rus situat la est de [[munții Urali]], sub forma unui al doilea corp de voluntari, organizarea fiindu-le sprijinită atât de către [[Guvernul României|guvernul român]], cât și de către Misiunea Militară Franceză din Rusia. Din cauza situației volatile și confuze, înființarea acestui al doilea corp a întârziat până în luna august 1918. Acesta luat ființă la [[Celeabinsk]], dar a fost de la bun început dependent de [[Legiunile Cehoslovace|Legiunea Cehoslovacă]] în privința înzestrării, a fondurilor și a furnizării de cadre cu pregătire militară superioară. Destinat, inițial, unor misiuni de pază și unor misiuni de sprijin ale frontului antibolșevic și anticentralist orientat spre vest, în cursul toamnei și iernii 1918 Corpul de Voluntari – cu un efectiv inițial de aproximativ 2.500 și, ulterior de aproximativ 5.000 de militari, și-a desăvârșit organizarea și și-a precizat misiunea (lupta pentru desăvârșirea idealului național român).\\\n\\\nÎn noiembrie 1918, colonelul ceh [[Eduard Kadlec]] a fost numit la comanda celui de-al doilea Corp, pentru a suplini carențele de instruire militară și tehnică și pentru a finaliza organizarea și formarea militară a trupelor. Din cauza ordinelor venite din România de a se evita orice implicare militară care nu ar fi servit interesului național românesc, s-a declanșat un conflict de interese între conducerea superioară a Corpului – sprijinită de ofițerii francezi ai Misiunii, și de cei care răspundeau de respectiva unitate din partea Guvernului Român și din partea voluntarilor, în contextul în care primii intenționau să folosească trupele în lupta împotriva bolșevicilor. În acest timp, reorganizarea Corpului s-a efectuat în iarna 1918-1919 (atât conform unor criterii mai stricte, cât și în sensul unor aspirații care nu erau, neapărat, proprii voluntarilor înrolați), iar efectivul unității s-a diminuat, astfel, la aproximativ jumătate prin selecție sau prin plecări voluntare. Deoarece conflictul de interese a persistat până la începutul primăverii 1919, militarii unității au fost folosiți până atunci doar la activități de pază ale unor puncte strategice și de control al unor [[Lagăr de prizonieri de război|lagăre]].\\\n\\\nUn acord pentru recunoașterea dreptului României asupra [[Basarabia|Basarabiei]], mediat de francezi între delegația condusă de [[Ion I. C. Brătianu]] la [[Conferința de Pace de la Paris din 1919|Conferința de Pace]] și guvernul [[Alexandr Kolceak|amiralului Kolceak]], a prevăzut ca Legiunea să intre sub ordinele Misiunii Militare Franceze din Siberia și să intre în lupta pentru apărarea [[Calea ferată transsiberiană|căii ferate transsiberiene]]. Astfel, de la sfârșitul lunii mai 1919 până la începutul lunii februarie 1920, soldații români s-au implicat, cu succes, în luptele duse cu partizanii ruși în [[regiunea Irkutsk]] pentru ca legăturile cu frontul din Ural și aprovizionarea să nu fie afectate de aceștia. Fiind în timp obligați să se ralieze politicii trupelor cehoslovace de neintervenție, efectivele Legiunii au pornit în a doua jumătate a lunii ianuarie 1920 să se retragă, lent, spre est, într-un context dificil, determinat de dezvoltarea cu succes pe teren a ofensivei [[Armata Roșie|Armatei Roșii]] și de prăbușirea defensivei susținute de trupele [[Mișcarea Albă|Armatei Albe]]. Ajunsă din urmă și atacată de avangarda Armatei a V-a (bolșevică), Legiunea a susținut și a câștigat [[Lupta de la Șeragul și Kuitun|lupta defensivă de la Șeragul și Kuitun]], în urma căreia s-a dezangajat de trupele urmăritoare. După câteva zile a intervenit un armistițiu între trupele cehoslovace și Armata a V-a bolșevică. Astfel românii s-au putut replia, în continuare, spre baza din [[Vladivostok]], întârziați doar de necesitățile aprovizionării sau de problemele legate de folosirea cu prioritate a materialului rulant de către trupele uneia sau alteia dintre națiunile implicate în conflictul siberian.\\\n\\\nRepatrierea Legiunii, alături de cea a restului prizonierilor de război români din Siberia, a avut un caracter amplu și complex, implicând dificultăți de regrupare și deplasare a acestora, precum și de asigurare a finanțării operațiunilor. În acest scop, a fost trimisă de către [[Guvernul României]] o [[Comisia Militară Română din Siberia|Comisie Militară]], care a ajuns în estul Siberiei, în aprilie 1920. În luna mai a ajuns și Legiunea – aflată în ariergarda corpului expediționar, la Vladivostok. În lunile mai, iunie și august 3 eșaloane – primele 2 conținând majoritatea efectivului rămas (aproximativ 2.500 de militari ai Legiunii), au fost îmbarcate spre țară și au fost primite cu onoruri în [[România Mare|România întregită]]. Până la încheierea sarcinii Misiunii, în august 1920, aceasta a reușit și conversia în bani a unei cantități semnificative de materiale de război ale unității și ale României, aflate în depozitele din [[Extremul Orient rus]].\\\n\\\nDupă reintrarea României în război, odată cu remobilizarea [[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău)|Corpului Voluntarilor]], au fost chemați la arme și cei proveniți din prizonieratul rus care ajunseseră în țară. Parcursul tuturor în [[perioada interbelică]] a fost marcat de recunoașterea meritelor acestora, dar după intrarea trupelor sovietice în România spre sfârșitul celui de-[[Al Doilea Război Mondial]], foștii voluntari au avut de suferit, pierzându-și [[Grad militar|gradele militare]] și îngroșând rândurile celor încarcerați în penitenciarele [[România comunistă|României comuniste]].\"\na1 = \"Gustav Mahler\"\na2 = \"Toxicitate financiară\"\na3 = \"Ioan Slavici\"\n"},"cachereport":{"origin":"mw-web.codfw.main-66c5b56c76-kvn8j","timestamp":"20241212072627","ttl":3600,"transientcontent":true}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Pagina principal\u0103","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Pagina_principal%C4%83","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q5296","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q5296","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2003-07-12T09:06:42Z","dateModified":"2024-12-11T08:39:55Z","headline":"pagina principal\u0103 a unui proiect Wikimedia"}</script> </body> </html>