CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Istoria creștinismului - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"7d680639-9b90-4cac-b936-d355f35bd716","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Istoria_creștinismului","wgTitle":"Istoria creștinismului","wgCurRevisionId":16503902,"wgRevisionId":16503902,"wgArticleId":590556,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Articole cu surse în limba engleză (en)","Articole cu suport bibliografic necorespunzător din august 2014","Articole care necesită citări suplimentare","Webarchive template wayback links","Pagini ce folosesc legături automate către ISBN","Istoria creștinismului"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Istoria_creștinismului","wgRelevantArticleId": 590556,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":70000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q235329","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics": true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.math.styles":"ready","ext.cite.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.media","ext.scribunto.logs","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap", "ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.math.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/78/Christos_Acheiropoietos.jpg/1200px-Christos_Acheiropoietos.jpg"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="1288"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/78/Christos_Acheiropoietos.jpg/800px-Christos_Acheiropoietos.jpg"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="859"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/78/Christos_Acheiropoietos.jpg/640px-Christos_Acheiropoietos.jpg"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="687"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Istoria creștinismului - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Istoria_cre%C8%99tinismului"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_cre%C8%99tinismului"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Istoria_creștinismului rootpage-Istoria_creștinismului skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow"><span>Facebook</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Istoria+cre%C8%99tinismului" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Istoria+cre%C8%99tinismului" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Istoria+cre%C8%99tinismului" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Istoria+cre%C8%99tinismului" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Antichitate" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Antichitate"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1</span> <span>Antichitate</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Antichitate-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Antichitate subsection</span> </button> <ul id="toc-Antichitate-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Creștinismul_primar" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Creștinismul_primar"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.1</span> <span>Creștinismul primar</span> </div> </a> <ul id="toc-Creștinismul_primar-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Părinții_Apostolici" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Părinții_Apostolici"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.2</span> <span>Părinții Apostolici</span> </div> </a> <ul id="toc-Părinții_Apostolici-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Persecuțiile_împotriva_creștinilor" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Persecuțiile_împotriva_creștinilor"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.3</span> <span>Persecuțiile împotriva creștinilor</span> </div> </a> <ul id="toc-Persecuțiile_împotriva_creștinilor-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Apologeții" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Apologeții"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.4</span> <span>Apologeții</span> </div> </a> <ul id="toc-Apologeții-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Controversele_teologice_din_secolul_al_II-lea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Controversele_teologice_din_secolul_al_II-lea"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.5</span> <span>Controversele teologice din secolul al II-lea</span> </div> </a> <ul id="toc-Controversele_teologice_din_secolul_al_II-lea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Dispute_teologice_în_secolul_al_IV-lea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Dispute_teologice_în_secolul_al_IV-lea"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.6</span> <span>Dispute teologice în secolul al IV-lea</span> </div> </a> <ul id="toc-Dispute_teologice_în_secolul_al_IV-lea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Biserica_în_Imperiul_Roman" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Biserica_în_Imperiul_Roman"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.7</span> <span>Biserica în Imperiul Roman</span> </div> </a> <ul id="toc-Biserica_în_Imperiul_Roman-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Structurile_bisericești" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Structurile_bisericești"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.7.1</span> <span>Structurile bisericești</span> </div> </a> <ul id="toc-Structurile_bisericești-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Monahismul" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Monahismul"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.7.2</span> <span>Monahismul</span> </div> </a> <ul id="toc-Monahismul-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Probleme_teologice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Probleme_teologice"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.7.3</span> <span>Probleme teologice</span> </div> </a> <ul id="toc-Probleme_teologice-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Probleme_Trinitare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-4"> <a class="vector-toc-link" href="#Probleme_Trinitare"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.7.3.1</span> <span>Probleme Trinitare</span> </div> </a> <ul id="toc-Probleme_Trinitare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Probleme_Cristologice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-4"> <a class="vector-toc-link" href="#Probleme_Cristologice"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.7.3.2</span> <span>Probleme Cristologice</span> </div> </a> <ul id="toc-Probleme_Cristologice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Bisericile_Necalcedoniene" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Bisericile_Necalcedoniene"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.8</span> <span>Bisericile Necalcedoniene</span> </div> </a> <ul id="toc-Bisericile_Necalcedoniene-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Evul_Mediu" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Evul_Mediu"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2</span> <span>Evul Mediu</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Evul_Mediu-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Evul Mediu subsection</span> </button> <ul id="toc-Evul_Mediu-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Imperiul_Bizantin" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Imperiul_Bizantin"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.1</span> <span>Imperiul Bizantin</span> </div> </a> <ul id="toc-Imperiul_Bizantin-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Filioque" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Filioque"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.1.1</span> <span>Filioque</span> </div> </a> <ul id="toc-Filioque-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Luptele_iconoclaste" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Luptele_iconoclaste"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.1.2</span> <span>Luptele iconoclaste</span> </div> </a> <ul id="toc-Luptele_iconoclaste-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Marea_Schismă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Marea_Schismă"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.2</span> <span>Marea Schismă</span> </div> </a> <ul id="toc-Marea_Schismă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Creștinarea_Europei_Apusene" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Creștinarea_Europei_Apusene"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.3</span> <span>Creștinarea Europei Apusene</span> </div> </a> <ul id="toc-Creștinarea_Europei_Apusene-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Creștinarea_Europei_Răsăritene" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Creștinarea_Europei_Răsăritene"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.4</span> <span>Creștinarea Europei Răsăritene</span> </div> </a> <ul id="toc-Creștinarea_Europei_Răsăritene-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Reforma_bisericească_din_Cluny" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Reforma_bisericească_din_Cluny"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.5</span> <span>Reforma bisericească din Cluny</span> </div> </a> <ul id="toc-Reforma_bisericească_din_Cluny-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Controversa_investiturii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Controversa_investiturii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.6</span> <span>Controversa investiturii</span> </div> </a> <ul id="toc-Controversa_investiturii-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Cruciadele" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Cruciadele"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.7</span> <span>Cruciadele</span> </div> </a> <ul id="toc-Cruciadele-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Căderea_Constantinopolului_și_expansiunea_Bisericii_Slave" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Căderea_Constantinopolului_și_expansiunea_Bisericii_Slave"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.8</span> <span>Căderea Constantinopolului și expansiunea Bisericii Slave</span> </div> </a> <ul id="toc-Căderea_Constantinopolului_și_expansiunea_Bisericii_Slave-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Perioada_Reformei_Protestante" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Perioada_Reformei_Protestante"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3</span> <span>Perioada Reformei Protestante</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Perioada_Reformei_Protestante-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Perioada Reformei Protestante subsection</span> </button> <ul id="toc-Perioada_Reformei_Protestante-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Miscări_premergătoare_Reformei" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Miscări_premergătoare_Reformei"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.1</span> <span>Miscări premergătoare Reformei</span> </div> </a> <ul id="toc-Miscări_premergătoare_Reformei-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Biserica_Luterană" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Biserica_Luterană"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.2</span> <span>Biserica Luterană</span> </div> </a> <ul id="toc-Biserica_Luterană-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Biserica_Calvină" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Biserica_Calvină"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.3</span> <span>Biserica Calvină</span> </div> </a> <ul id="toc-Biserica_Calvină-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Biserica_Anglicană" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Biserica_Anglicană"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.4</span> <span>Biserica Anglicană</span> </div> </a> <ul id="toc-Biserica_Anglicană-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Reforma_radicală" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Reforma_radicală"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.5</span> <span>Reforma radicală</span> </div> </a> <ul id="toc-Reforma_radicală-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Perioada_modernă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Perioada_modernă"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4</span> <span>Perioada modernă</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Perioada_modernă-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Perioada modernă subsection</span> </button> <ul id="toc-Perioada_modernă-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Vrăjitoarele" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Vrăjitoarele"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.1</span> <span>Vrăjitoarele</span> </div> </a> <ul id="toc-Vrăjitoarele-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Iluminismul" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Iluminismul"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.2</span> <span>Iluminismul</span> </div> </a> <ul id="toc-Iluminismul-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Imperiul_Otoman" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Imperiul_Otoman"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.3</span> <span>Imperiul Otoman</span> </div> </a> <ul id="toc-Imperiul_Otoman-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Dictaturile_secolului_al_XX-lea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Dictaturile_secolului_al_XX-lea"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.4</span> <span>Dictaturile secolului al XX-lea</span> </div> </a> <ul id="toc-Dictaturile_secolului_al_XX-lea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Mișcarea_ecumenică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Mișcarea_ecumenică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.5</span> <span>Mișcarea ecumenică</span> </div> </a> <ul id="toc-Mișcarea_ecumenică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Teologia_liberală" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Teologia_liberală"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.6</span> <span>Teologia liberală</span> </div> </a> <ul id="toc-Teologia_liberală-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Fundamentalismul" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Fundamentalismul"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.7</span> <span>Fundamentalismul</span> </div> </a> <ul id="toc-Fundamentalismul-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Evanghelicii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Evanghelicii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.8</span> <span>Evanghelicii</span> </div> </a> <ul id="toc-Evanghelicii-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Creștini_nominali_și_creștini_culturali" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Creștini_nominali_și_creștini_culturali"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.9</span> <span>Creștini nominali și creștini culturali</span> </div> </a> <ul id="toc-Creștini_nominali_și_creștini_culturali-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5</span> <span>Note</span> </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Literatură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Literatură"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6</span> <span>Literatură</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Literatură-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Literatură subsection</span> </button> <ul id="toc-Literatură-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Introduceri" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Introduceri"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.1</span> <span>Introduceri</span> </div> </a> <ul id="toc-Introduceri-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Dicționare_și_enciclopedii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Dicționare_și_enciclopedii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.2</span> <span>Dicționare și enciclopedii</span> </div> </a> <ul id="toc-Dicționare_și_enciclopedii-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Biblioteci" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Biblioteci"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.3</span> <span>Biblioteci</span> </div> </a> <ul id="toc-Biblioteci-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7</span> <span>Legături externe</span> </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Vezi_și" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Vezi_și"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8</span> <span>Vezi și</span> </div> </a> <ul id="toc-Vezi_și-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Comută cuprinsul</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading"><span class="mw-page-title-main">Istoria creștinismului</span></h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 53 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-53" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">53 limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-anp mw-list-item"><a href="https://anp.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%87%E0%A4%B8%E0%A4%BE%E0%A4%88_%E0%A4%A7%E0%A4%B0%E0%A5%8D%E0%A4%AE_%E0%A4%95%E0%A5%87%E0%A4%B0%E0%A4%BD_%E0%A4%87%E0%A4%A4%E0%A4%BF%E0%A4%B9%E0%A4%BE%E0%A4%B8" title="इसाई धर्म केरऽ इतिहास – angika" lang="anp" hreflang="anp" data-title="इसाई धर्म केरऽ इतिहास" data-language-autonym="अंगिका" data-language-local-name="angika" class="interlanguage-link-target"><span>अंगिका</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%AA%D8%A7%D8%B1%D9%8A%D8%AE_%D8%A7%D9%84%D9%85%D8%B3%D9%8A%D8%AD%D9%8A%D8%A9" title="تاريخ المسيحية – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="تاريخ المسيحية" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target"><span>العربية</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Historia_del_cristianismu" title="Historia del cristianismu – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Historia del cristianismu" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target"><span>Asturianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%98%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80%D0%B8%D1%8F_%D0%BD%D0%B0_%D1%85%D1%80%D0%B8%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%8F%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%BE%D1%82%D0%BE" title="История на християнството – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="История на християнството" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target"><span>Български</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn mw-list-item"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%96%E0%A7%8D%E0%A6%B0%E0%A6%BF%E0%A6%B8%E0%A7%8D%E0%A6%9F%E0%A6%A7%E0%A6%B0%E0%A7%8D%E0%A6%AE%E0%A7%87%E0%A6%B0_%E0%A6%87%E0%A6%A4%E0%A6%BF%E0%A6%B9%E0%A6%BE%E0%A6%B8" title="খ্রিস্টধর্মের ইতিহাস – bengaleză" lang="bn" hreflang="bn" data-title="খ্রিস্টধর্মের ইতিহাস" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengaleză" class="interlanguage-link-target"><span>বাংলা</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Hist%C3%B2ria_del_cristianisme" title="Història del cristianisme – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Història del cristianisme" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target"><span>Català</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/D%C4%9Bjiny_k%C5%99es%C5%A5anstv%C3%AD" title="Dějiny křesťanství – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Dějiny křesťanství" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target"><span>Čeština</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%99%CF%83%CF%84%CE%BF%CF%81%CE%AF%CE%B1_%CF%84%CE%BF%CF%85_%CE%A7%CF%81%CE%B9%CF%83%CF%84%CE%B9%CE%B1%CE%BD%CE%B9%CF%83%CE%BC%CE%BF%CF%8D" title="Ιστορία του Χριστιανισμού – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Ιστορία του Χριστιανισμού" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target"><span>Ελληνικά</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_Christianity" title="History of Christianity – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="History of Christianity" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target"><span>English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Historio_de_kristanismo" title="Historio de kristanismo – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Historio de kristanismo" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target"><span>Esperanto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Historia_del_cristianismo" title="Historia del cristianismo – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Historia del cristianismo" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target"><span>Español</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Kristautasunaren_historia" title="Kristautasunaren historia – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Kristautasunaren historia" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target"><span>Euskara</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%AA%D8%A7%D8%B1%DB%8C%D8%AE_%D9%85%D8%B3%DB%8C%D8%AD%DB%8C%D8%AA" title="تاریخ مسیحیت – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="تاریخ مسیحیت" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target"><span>فارسی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Kristinuskon_historia" title="Kristinuskon historia – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Kristinuskon historia" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Suomi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Histoire_du_christianisme" title="Histoire du christianisme – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Histoire du christianisme" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target"><span>Français</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%94%D7%99%D7%A1%D7%98%D7%95%D7%A8%D7%99%D7%94_%D7%A9%D7%9C_%D7%94%D7%A0%D7%A6%D7%A8%D7%95%D7%AA" title="היסטוריה של הנצרות – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="היסטוריה של הנצרות" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target"><span>עברית</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%88%E0%A4%B8%E0%A4%BE%E0%A4%88_%E0%A4%A7%E0%A4%B0%E0%A5%8D%E0%A4%AE_%E0%A4%95%E0%A4%BE_%E0%A4%87%E0%A4%A4%E0%A4%BF%E0%A4%B9%E0%A4%BE%E0%A4%B8" title="ईसाई धर्म का इतिहास – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="ईसाई धर्म का इतिहास" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target"><span>हिन्दी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Povijest_kr%C5%A1%C4%87anstva" title="Povijest kršćanstva – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Povijest kršćanstva" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target"><span>Hrvatski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/A_kereszt%C3%A9nys%C3%A9g_t%C3%B6rt%C3%A9nete" title="A kereszténység története – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="A kereszténység története" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target"><span>Magyar</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D5%94%D6%80%D5%AB%D5%BD%D5%BF%D5%B8%D5%B6%D5%A5%D5%B8%D6%82%D5%A9%D5%B5%D5%A1%D5%B6_%D5%BA%D5%A1%D5%BF%D5%B4%D5%B8%D6%82%D5%A9%D5%B5%D5%B8%D6%82%D5%B6" title="Քրիստոնեության պատմություն – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Քրիստոնեության պատմություն" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target"><span>Հայերեն</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ia mw-list-item"><a href="https://ia.wikipedia.org/wiki/Historia_del_christianismo" title="Historia del christianismo – interlingua" lang="ia" hreflang="ia" data-title="Historia del christianismo" data-language-autonym="Interlingua" data-language-local-name="interlingua" class="interlanguage-link-target"><span>Interlingua</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Sejarah_Kekristenan" title="Sejarah Kekristenan – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Sejarah Kekristenan" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Indonesia</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Historio_di_Kristanismo" title="Historio di Kristanismo – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Historio di Kristanismo" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target"><span>Ido</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Storia_del_cristianesimo" title="Storia del cristianesimo – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Storia del cristianesimo" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target"><span>Italiano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%82%AD%E3%83%AA%E3%82%B9%E3%83%88%E6%95%99%E3%81%AE%E6%AD%B4%E5%8F%B2" title="キリスト教の歴史 – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="キリスト教の歴史" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target"><span>日本語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EA%B8%B0%EB%8F%85%EA%B5%90%EC%9D%98_%EC%97%AD%EC%82%AC" title="기독교의 역사 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="기독교의 역사" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target"><span>한국어</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Kristiet%C4%ABbas_v%C4%93sture" title="Kristietības vēsture – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Kristietības vēsture" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target"><span>Latviešu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mg mw-list-item"><a href="https://mg.wikipedia.org/wiki/Tantaran%27_ny_kristianisma" title="Tantaran' ny kristianisma – malgașă" lang="mg" hreflang="mg" data-title="Tantaran' ny kristianisma" data-language-autonym="Malagasy" data-language-local-name="malgașă" class="interlanguage-link-target"><span>Malagasy</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%98%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80%D0%B8%D1%98%D0%B0_%D0%BD%D0%B0_%D1%85%D1%80%D0%B8%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%98%D0%B0%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%BE%D1%82%D0%BE" title="Историја на христијанството – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Историја на христијанството" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target"><span>Македонски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%96%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A4%BF%E0%A4%B6%E0%A5%8D%E0%A4%9A%E0%A4%A8_%E0%A4%A7%E0%A4%B0%E0%A5%8D%E0%A4%AE%E0%A4%BE%E0%A4%9A%E0%A4%BE_%E0%A4%87%E0%A4%A4%E0%A4%BF%E0%A4%B9%E0%A4%BE%E0%A4%B8" title="ख्रिश्चन धर्माचा इतिहास – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="ख्रिश्चन धर्माचा इतिहास" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target"><span>मराठी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mt mw-list-item"><a href="https://mt.wikipedia.org/wiki/Storja_tal-Kristjane%C5%BCmu" title="Storja tal-Kristjaneżmu – malteză" lang="mt" hreflang="mt" data-title="Storja tal-Kristjaneżmu" data-language-autonym="Malti" data-language-local-name="malteză" class="interlanguage-link-target"><span>Malti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mwl mw-list-item"><a href="https://mwl.wikipedia.org/wiki/St%C3%B3ria_de_l_Crestianismo" title="Stória de l Crestianismo – mirandeză" lang="mwl" hreflang="mwl" data-title="Stória de l Crestianismo" data-language-autonym="Mirandés" data-language-local-name="mirandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Mirandés</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds-nl mw-list-item"><a href="https://nds-nl.wikipedia.org/wiki/Geskydenisse_van_et_kristendom" title="Geskydenisse van et kristendom – saxona de jos" lang="nds-NL" hreflang="nds-NL" data-title="Geskydenisse van et kristendom" data-language-autonym="Nedersaksies" data-language-local-name="saxona de jos" class="interlanguage-link-target"><span>Nedersaksies</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Geschiedenis_van_het_christendom" title="Geschiedenis van het christendom – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Geschiedenis van het christendom" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Nederlands</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Historia_chrze%C5%9Bcija%C5%84stwa" title="Historia chrześcijaństwa – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Historia chrześcijaństwa" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target"><span>Polski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%D8%B9%DB%8C%D8%B3%D8%A7%D8%A6%DB%8C%D8%AA_%D8%AF%DB%8C_%D8%AA%D8%B1%DB%8C%D8%AE" title="عیسائیت دی تریخ – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="عیسائیت دی تریخ" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target"><span>پنجابی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D8%AF_%D9%85%D8%B3%DB%8C%D8%AD%DB%8C%D8%AA_%D8%AA%D8%A7%D8%B1%DB%8C%D8%AE" title="د مسیحیت تاریخ – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="د مسیحیت تاریخ" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target"><span>پښتو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Hist%C3%B3ria_do_cristianismo" title="História do cristianismo – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="História do cristianismo" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target"><span>Português</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rm mw-list-item"><a href="https://rm.wikipedia.org/wiki/Istorgia_da_la_baselgia" title="Istorgia da la baselgia – romanșă" lang="rm" hreflang="rm" data-title="Istorgia da la baselgia" data-language-autonym="Rumantsch" data-language-local-name="romanșă" class="interlanguage-link-target"><span>Rumantsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%98%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80%D0%B8%D1%8F_%D1%85%D1%80%D0%B8%D1%81%D1%82%D0%B8%D0%B0%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B0" title="История христианства – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="История христианства" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target"><span>Русский</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-si mw-list-item"><a href="https://si.wikipedia.org/wiki/%E0%B6%9A%E0%B7%8A%E2%80%8D%E0%B6%BB%E0%B7%92%E0%B7%83%E0%B7%8A%E0%B6%AD%E0%B7%92%E0%B6%BA%E0%B7%8F%E0%B6%B1%E0%B7%92_%E0%B6%86%E0%B6%9C%E0%B6%B8%E0%B7%9A_%E0%B6%89%E0%B6%AD%E0%B7%92%E0%B7%84%E0%B7%8F%E0%B7%83%E0%B6%BA" title="ක්‍රිස්තියානි ආගමේ ඉතිහාසය – singhaleză" lang="si" hreflang="si" data-title="ක්‍රිස්තියානි ආගමේ ඉතිහාසය" data-language-autonym="සිංහල" data-language-local-name="singhaleză" class="interlanguage-link-target"><span>සිංහල</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/History_of_Christianity" title="History of Christianity – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="History of Christianity" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target"><span>Simple English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Dejiny_kres%C5%A5anstva" title="Dejiny kresťanstva – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Dejiny kresťanstva" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenčina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Historia_e_Krisht%C3%ABrimit" title="Historia e Krishtërimit – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Historia e Krishtërimit" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Shqip</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/Istorija_hri%C5%A1%C4%87anstva" title="Istorija hrišćanstva – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Istorija hrišćanstva" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target"><span>Српски / srpski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Historia_ya_Kanisa" title="Historia ya Kanisa – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Historia ya Kanisa" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target"><span>Kiswahili</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%9B%E0%B8%A3%E0%B8%B0%E0%B8%A7%E0%B8%B1%E0%B8%95%E0%B8%B4%E0%B8%A8%E0%B8%B2%E0%B8%AA%E0%B8%99%E0%B8%B2%E0%B8%84%E0%B8%A3%E0%B8%B4%E0%B8%AA%E0%B8%95%E0%B9%8C" title="ประวัติศาสนาคริสต์ – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="ประวัติศาสนาคริสต์" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target"><span>ไทย</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Hristiyanl%C4%B1k_tarihi" title="Hristiyanlık tarihi – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Hristiyanlık tarihi" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target"><span>Türkçe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%86%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80%D1%96%D1%8F_%D1%85%D1%80%D0%B8%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%8F%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B0" title="Історія християнства – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Історія християнства" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target"><span>Українська</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D8%AA%D8%A7%D8%B1%DB%8C%D8%AE_%D9%85%D8%B3%DB%8C%D8%AD%DB%8C%D8%AA" title="تاریخ مسیحیت – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="تاریخ مسیحیت" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target"><span>اردو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/L%E1%BB%8Bch_s%E1%BB%AD_Kit%C3%B4_gi%C3%A1o" title="Lịch sử Kitô giáo – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Lịch sử Kitô giáo" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target"><span>Tiếng Việt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Kaagi_han_Kristiyanismo" title="Kaagi han Kristiyanismo – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Kaagi han Kristiyanismo" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target"><span>Winaray</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E5%9F%BA%E7%9D%A3%E6%95%99%E5%8E%86%E5%8F%B2" title="基督教历史 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="基督教历史" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target"><span>中文</span></a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="wb-langlinks-edit wb-langlinks-link"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q235329#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Istoria_cre%C8%99tinismului" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Istoria_cre%C8%99tinismului" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Istoria_cre%C8%99tinismului"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Istoria_cre%C8%99tinismului"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Istoria_cre%C8%99tinismului" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Istoria_cre%C8%99tinismului" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q"><span>Pagini speciale</span></a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&oldid=16503902" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini"><span>Legătură permanentă</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Istoria_cre%C8%99tinismului&id=16503902&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini"><span>Citează acest articol</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FIstoria_cre%25C8%2599tinismului"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FIstoria_cre%25C8%2599tinismului"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Istoria+cre%C8%99tinismului"><span>Creare carte</span></a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=show-download-screen"><span>Descărcare ca PDF</span></a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p"><span>Versiune de tipărit</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:History_of_Christianity" hreflang="en"><span>Wikimedia Commons</span></a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q235329" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16501920">.mw-parser-output .ambox{margin:0px 10%;border:1px solid #aaa;border-left:10px solid #1e90ff;background:#fbfbfb}.mw-parser-output table.ambox-notice{border-left:10px solid #1e90ff}.mw-parser-output table.ambox-speedy{border-left:10px solid #b22222;background:#fee}.mw-parser-output table.ambox-delete{border-left:10px solid #b22222}.mw-parser-output table.ambox-content{border-left:10px solid #f28500}.mw-parser-output table.ambox-style{border-left:10px solid #f4c430}.mw-parser-output table.ambox-move{border-left:10px solid #9932cc}.mw-parser-output table.ambox-protection{border-left:10px solid #bba}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-notice{border-left:10px solid #000f1e!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-speedy{background-color:#310402!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-speedy,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-delete{border-left:10px solid #070101!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-content{border-left:10px solid #261500!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-style{border-left:10px solid #544004!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-move{border-left:10px solid #1e0a28!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-protection{border-left:10px solid #bba!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-notice,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-delete,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-content,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-style,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-move,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-protection{background-color:#202122!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-notice{border-left:10px solid #000f1e!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-speedy{background-color:#310402!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-speedy,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-delete{border-left:10px solid #070101!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-content{border-left:10px solid #261500!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-style{border-left:10px solid #544004!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-move{border-left:10px solid #1e0a28!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-protection{border-left:10px solid #bba!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-notice,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-delete,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-content,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-style,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-move,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-protection{background-color:#202122!important}}</style><table class="metadata plainlinks ambox ambox ambox-content ambox-content" style=""> <tbody><tr><td class="mbox-image"><div style="width: 52px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Question_book-4.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Question_book-4.svg/50px-Question_book-4.svg.png" decoding="async" width="50" height="39" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Question_book-4.svg/75px-Question_book-4.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Question_book-4.svg/100px-Question_book-4.svg.png 2x" data-file-width="262" data-file-height="204" /></a></span></div></td><td class="mbox-text" style=""><span class="mbox-text-span"><b>Acest articol sau această secțiune are <a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">bibliografia</a> incompletă sau inexistentă.</b><br /> Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea <a href="/wiki/Wikipedia:Verificabilitate" title="Wikipedia:Verificabilitate">susținerii bibliografice</a> a afirmațiilor pe care le conține.<span class="hide-when-compact"> </span><span class="hide-when-compact"> </span></span></td></tr></tbody></table> <table align="right" style="margin-left: 15px; text-align: left; border:1px solid #aaaaaa; padding:2px; font-size: 85%; width: 20em;" class="infobox"> <tbody><tr> <td align="center"><small>Acest articol este parte a seriei despre </small><br /><big><b><a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">Creștinism</a></b></big> </td></tr> <tr> <td><figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File/Frameless"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Christos_Acheiropoietos.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/78/Christos_Acheiropoietos.jpg/155px-Christos_Acheiropoietos.jpg" decoding="async" width="155" height="166" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/78/Christos_Acheiropoietos.jpg/233px-Christos_Acheiropoietos.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/78/Christos_Acheiropoietos.jpg/310px-Christos_Acheiropoietos.jpg 2x" data-file-width="1500" data-file-height="1610" /></a><figcaption></figcaption></figure> </td></tr> <tr> <td bgcolor="#ECFFFF"><b><a href="/wiki/Isus_din_Nazaret" title="Isus din Nazaret">Isus din Nazaret</a></b> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Fecioara_Maria" title="Fecioara Maria">Fecioara Maria</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Paul_din_Tars" class="mw-redirect" title="Paul din Tars">Paul din Tars</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a class="mw-selflink selflink">Istoria creștinismului</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Genealogia_lui_Isus_din_Nazaret" title="Genealogia lui Isus din Nazaret">Genealogie</a> <p><b><a href="/wiki/Biblia" title="Biblia">Biblia</a></b>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Noul_Testament" title="Noul Testament">Noul Testament</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Categorie:Personaje_biblice" title="Categorie:Personaje biblice">Personaje biblice</a> </p><p><b><a href="/wiki/Biseric%C4%83_(institu%C8%9Bie)" title="Biserică (instituție)">Biserici</a> <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">creștine</a></b>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism_ortodox" class="mw-redirect" title="Creștinism ortodox">Bisericile ortodoxe</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Biserica_Catolic%C4%83" title="Biserica Catolică">Biserica Catolică</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <small><a href="/wiki/Diferen%C8%9Be_teologice_%C3%AEntre_Biserica_Romano-Catolic%C4%83_%C8%99i_Biserica_Ortodox%C4%83" title="Diferențe teologice între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă">Diferențe teologice ortodoxo-catolice</a></small>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Protestantism" title="Protestantism">Protestantism</a><br /> </p> <hr /> <p><b>Mărturisiri de credință (crezuri)</b> <a href="/wiki/Simbolul_apostolic" class="mw-redirect" title="Simbolul apostolic">Simbolul apostolic</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Simbolul_niceno-constantinopolitan" class="mw-redirect" title="Simbolul niceno-constantinopolitan">Simbolul niceno-constantinopolitan</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Simbolul_atanasian" title="Simbolul atanasian">Simbolul atanasian</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Sf%C3%A2nta_Treime" title="Sfânta Treime">Sfânta Treime</a> </p><p><b>Simboluri</b> <a href="/wiki/Cruce" title="Cruce">Cruce</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Monograma_lui_Isus_Hristos" class="mw-redirect" title="Monograma lui Isus Hristos">Monograma lui Isus Hristos</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Pe%C8%99te_(simbol)" title="Pește (simbol)">Peștele</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/P%C4%83stor_(simbol)" title="Păstor (simbol)">Păstorul</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Pomul_vie%C8%9Bii" title="Pomul vieții">Pomul vieții</a><br /> </p> <hr /> <p><b>Ritualuri creștine</b>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Botez" title="Botez">Botezul</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Euharistie" title="Euharistie">Euharistia</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Spovedanie" title="Spovedanie">Spovedania</a> </p> <hr /> <p><b><a href="/wiki/Arta_cre%C8%99tin%C4%83" title="Arta creștină">Arta creștină</a></b> </p> <hr /> <p><b><a href="/wiki/Categorie:Sfin%C8%9Bi_cre%C8%99tini" title="Categorie:Sfinți creștini">Sfinții</a></b>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Apostol" title="Apostol">Apostoli</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Calendarul_sfin%C8%9Bilor" title="Calendarul sfinților">Calendarul sfinților</a><br /> <span class="noprint plainlinks" style="white-space: nowrap; font-size: xx-small; font-weight: normal; ;"><span style="color:#555555;">Această infocasetă: <a href="/wiki/Format:Cre%C8%99tinism" title="Format:Creștinism"><span title="Vizualizare format" style="color:#555555;;">vizualizare</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:Cre%C8%99tinism" title="Discuție Format:Creștinism"><span title="Discuție format" style="color:#555555;;">discuție</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Cre%C8%99tinism&action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style="color:#555555;;">modificare</span></a></span></span>  </p> </td></tr> <tr> <td align="right"> </td></tr></tbody></table> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:P46.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/P46.jpg/220px-P46.jpg" decoding="async" width="220" height="311" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/P46.jpg/330px-P46.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/P46.jpg/440px-P46.jpg 2x" data-file-width="580" data-file-height="819" /></a><figcaption><div style="text-align:center"><span class="mwe-math-element"><span class="mwe-math-mathml-inline mwe-math-mathml-a11y" style="display: none;"><math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle {\mathfrak {P}}}"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi mathvariant="fraktur">P</mi> </mrow> </mrow> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle {\mathfrak {P}}}</annotation> </semantics> </math></span><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/f306de895b1fd787a364c508badc106b1ff73e18" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -0.838ex; width:1.924ex; height:2.676ex;" alt="{\displaystyle {\mathfrak {P}}}"></span><sup>46</sup>, cel mai vechi papirus păstrat cu epistolele <a href="/wiki/Paul_din_Tars" class="mw-redirect" title="Paul din Tars">pauline</a> (sec. al III-lea)</div></figcaption></figure> <p><b>Istoria creștinismului</b> sau <b>istoria bisericească</b> este, deopotrivă, o disciplină a <a href="/wiki/Istorie" title="Istorie">istoriei</a> și a <a href="/wiki/Teologie" title="Teologie">teologiei</a>, care se ocupă atât cu studiul evoluției <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">credinței creștine</a>, cât și cu studiul instituționalizării și răspândirii creștinismului, de la începuturi și până în zilele noastre. Creștinismul a apărut în prima jumătate a <a href="/wiki/Secolul_I" title="Secolul I">secolului I</a>, fiind credința unui grup de <a href="/wiki/Evrei" title="Evrei">evrei</a> <a href="/wiki/Palestina" class="mw-disambig" title="Palestina">palestinieni</a> care l-au identificat pe <a href="/wiki/Isus_din_Nazaret" title="Isus din Nazaret">Isus din Nazaret</a> cu <a href="/wiki/Mesia" title="Mesia">Mesia</a>. </p><p>De-a lungul istoriei, creștinismul a fost marcat de schisme și dispute teologice care au avut ca efect apariția unor biserici distincte. Principalele ramuri ale creștinismului sunt reprezentate de <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_R%C4%83s%C4%83ritean%C4%83" class="mw-redirect" title="Biserica Ortodoxă Răsăriteană">Biserica Ortodoxă Răsăriteană</a> și <a href="/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83" title="Biserica Romano-Catolică">Biserica Romano-Catolică</a>, urmate de <a href="/wiki/Protestantism" title="Protestantism">bisericile protestante</a>. </p><p>Inițial, creștinismul începea să se dezvolte în <a href="/wiki/Ierusalim" title="Ierusalim">Ierusalim</a> și mai apoi în întregul Orient Mijlociu, devenind ulterior <a href="/wiki/Religie_de_stat" title="Religie de stat">religie de stat</a> în <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a> (<a href="/wiki/301" title="301">301</a> sau <a href="/wiki/314" title="314">314</a>), <a href="/wiki/Etiopia" title="Etiopia">Etiopia</a> (<a href="/wiki/325" title="325">325</a>), <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a> (<a href="/wiki/337" title="337">337</a>) și, în final, religia de stat a <a href="/wiki/Imperiul_Roman" title="Imperiul Roman">Imperiului Roman</a> (<a href="/wiki/380" title="380">380</a>). </p><p>Creștinismul a cunoscut o dezvoltare fără precedent în perioada <a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">Evului Mediu</a> și o răspândire geografică deosebită în perioada marilor descoperiri geografice, devenind una din cele mai răspândite religii de pe glob (circa 2,38 miliarde de adepți, aproximativ o treime din populația lumii<sup id="cite_ref-q967_1-0" class="reference"><a href="#cite_note-q967-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>). </p> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Antichitate">Antichitate</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Antichitate" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Antichitate"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Creștinismul_primar"><span id="Cre.C8.99tinismul_primar"></span>Creștinismul primar</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Creștinismul primar" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Creștinismul primar"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">Creștinismul</a> este întemeiat pe baza credințelor despre Iisus.<sup id="cite_ref-2" class="reference"><a href="#cite_note-2"><span class="cite-bracket">[</span>2<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-3" class="reference"><a href="#cite_note-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-4" class="reference"><a href="#cite_note-4"><span class="cite-bracket">[</span>4<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Ziua de naștere a Bisericii este la 50 de zile de la Învierea lui <a href="/wiki/Iisus" class="mw-redirect" title="Iisus">Iisus</a>, în acea zi convertindu-se (conform legendei, dar neconfirmat istoric)<sup id="cite_ref-5" class="reference"><a href="#cite_note-5"><span class="cite-bracket">[</span>5<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> aproximativ 3000 de oameni,<sup id="cite_ref-6" class="reference"><a href="#cite_note-6"><span class="cite-bracket">[</span>6<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> care, după <a href="/wiki/Rusalii" title="Rusalii">Pogorârea Duhului Sfânt,</a> ar fi pornit în lume alături de <a href="/wiki/Apostol" title="Apostol">apostoli</a> și ar fi convertit alte popoare la creștinism. </p><p><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/Biblia/Noul_Testament/Faptele_Apostolilor/Capitolul_4" class="extiw" title="s:Biblia/Noul Testament/Faptele Apostolilor/Capitolul 4">Faptele Apostolilor 4:4</a> povestește de <a href="/wiki/Simon_Petru" title="Simon Petru">Simon Petru</a> vorbind unui public de 5000 de oameni. Profesorul de <a href="/wiki/Noul_Testament" title="Noul Testament">Noul Testament</a> <a href="/w/index.php?title=Robert_M._Grant&action=edit&redlink=1" class="new" title="Robert M. Grant — pagină inexistentă">Robert M. Grant</a><sup><small>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Robert_M._Grant_(theologian)" class="extiw" title="en:Robert M. Grant (theologian)"><span title="„Robert M. Grant (theologian)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Robert+M.+Grant+%28theologian%29&targettitle=Robert+M.+Grant">traduceți</a>]</small></sup> spune: „Luca se auto-considera drept istoric, dar sunt multe obiecții care pot fi ridicate împotriva credibilității istorisirilor sale […] ‘Statisticile’ lui sunt imposibile; Petru nu s-ar fi putut adresa la trei mii de oameni fără a avea microfon, iar deoarece populația <a href="/wiki/Ierusalim" title="Ierusalim">Ierusalimului</a> era în jur de 25-30 000, creștinii nu puteau număra cinci mii.”<sup id="cite_ref-GrantRobert_7-0" class="reference"><a href="#cite_note-GrantRobert-7"><span class="cite-bracket">[</span>7<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Sociologul religiilor Rodney Stark a estimat rata creșterii numărului de creștini la circa 40%/deceniu, susținând că nu avuseseră loc convertiri în masă până la legalizarea creștinismului.<sup id="cite_ref-Aquilina_8-0" class="reference"><a href="#cite_note-Aquilina-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> El consideră corectă cifra de 25 mii de locuitori ai Ierusalimului din acea vreme.<sup id="cite_ref-Aquilina_8-1" class="reference"><a href="#cite_note-Aquilina-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În timp ce modul la care Stark a citit sursele antice este considerat „naiv”, calculele sale sunt sofisticate și bazate pe dovezi ținând de creșterea noilor mișcări religioase din lumea contemporană nouă.<sup id="cite_ref-9" class="reference"><a href="#cite_note-9"><span class="cite-bracket">[</span>9<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><a href="/wiki/Bart_Ehrman" class="mw-redirect" title="Bart Ehrman">Bart Ehrman</a> estimează că în 60 d.Hr. erau multe sute de creștini în toată lumea (dar nu zeci de mii de creștini).<sup id="cite_ref-Ehrman_2018_p._289_10-0" class="reference"><a href="#cite_note-Ehrman_2018_p._289-10"><span class="cite-bracket">[</span>10<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Un volum publicat de editura <a href="/wiki/Universitatea_Cambridge" title="Universitatea Cambridge">Universității Cambridge</a> dă următoarele numere: 1400 de creștini în 50 d.Hr. și 7400 de creștini în 100 d.Hr. (cu mențiunea că acestea sunt estimate plauzibile și nu date absolut certe; în alte pagini <a href="/w/index.php?title=Keith_Hopkins&action=edit&redlink=1" class="new" title="Keith Hopkins — pagină inexistentă">Keith Hopkins</a><sup><small>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Keith_Hopkins" class="extiw" title="en:Keith Hopkins"><span title="„Keith Hopkins” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Keith+Hopkins&targettitle=Keith+Hopkins">traduceți</a>]</small></sup> estimează că erau circa 7000 creștini în 100 d.Hr.).<sup id="cite_ref-Christian_Number_and_its_implications*_p._11-0" class="reference"><a href="#cite_note-Christian_Number_and_its_implications*_p.-11"><span class="cite-bracket">[</span>11<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-Hopkins_Kelly_2018_p._442_12-0" class="reference"><a href="#cite_note-Hopkins_Kelly_2018_p._442-12"><span class="cite-bracket">[</span>12<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Articolul inițial care oferea aceste date a fost publicat la editura <a href="/wiki/Universitatea_Johns_Hopkins" title="Universitatea Johns Hopkins">Universității Johns Hopkins</a>.<sup id="cite_ref-Hopkins_1998_pp._185–226_13-0" class="reference"><a href="#cite_note-Hopkins_1998_pp._185–226-13"><span class="cite-bracket">[</span>13<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>O altă sursă este de acord cu estimatul lor de 7000-7500 creștini în 100 d.Hr.<sup id="cite_ref-Blasi_Turcotte_Duhaime_Osiek_2002_p._453_14-0" class="reference"><a href="#cite_note-Blasi_Turcotte_Duhaime_Osiek_2002_p._453-14"><span class="cite-bracket">[</span>14<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Un manual de istoria creștinismului de la editura <a href="/wiki/New_York_University" title="New York University">Universității din New York</a> este și el de acord, deși exprimă unele dubii.<sup id="cite_ref-Herring_2006_p._16_15-0" class="reference"><a href="#cite_note-Herring_2006_p._16-15"><span class="cite-bracket">[</span>15<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Un alt sociolog al religiei este și ea de acord.<sup id="cite_ref-Warburg_2018_p._282_16-0" class="reference"><a href="#cite_note-Warburg_2018_p._282-16"><span class="cite-bracket">[</span>16<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Părinții_Apostolici"><span id="P.C4.83rin.C8.9Bii_Apostolici"></span>Părinții Apostolici</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Părinții Apostolici" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Părinții Apostolici"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Apostolii au pornit prin lume și au convertit la creștinism populația din multe orașe. Cei mai importanți apostoli au fost <a href="/wiki/Simon_Petru" title="Simon Petru">Simon Petru</a> și <a href="/wiki/Pavel" title="Pavel">Pavel</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Persecuțiile_împotriva_creștinilor"><span id="Persecu.C8.9Biile_.C3.AEmpotriva_cre.C8.99tinilor"></span>Persecuțiile împotriva creștinilor</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Persecuțiile împotriva creștinilor" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Persecuțiile împotriva creștinilor"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Pentru păgâni problema nu era pe cine adorau creștinii, ci faptul că foștii păgâni nu mai respectau zeii păgâni.<sup id="cite_ref-fromjesus_17-0" class="reference"><a href="#cite_note-fromjesus-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Evreilor le era permis acest lucru, dar nu și creștinilor, care nu erau considerați o religie pe motivul că toate religiile sunt străvechi.<sup id="cite_ref-fromjesus_17-1" class="reference"><a href="#cite_note-fromjesus-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Când se întâmpla un dezastru natural, o molimă sau o înfrângere militară vina cădea pe faptul că creștinii nesocotesc zeii păgâni, ceea ce atrăgea furia maselor.<sup id="cite_ref-fromjesus_17-2" class="reference"><a href="#cite_note-fromjesus-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> A nu participa la adorarea zeilor imperiului și a împăratului era considerat un act de trădare.<sup id="cite_ref-fromjesus_17-3" class="reference"><a href="#cite_note-fromjesus-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Dar a fi creștin nu era o infracțiune (pentru cea mai mare parte a acelor secole).<sup id="cite_ref-fromjesus_17-4" class="reference"><a href="#cite_note-fromjesus-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Primul împărat roman care i-a persecutat pe creștini a fost <a href="/wiki/Nero" title="Nero">Nero</a> (54-68 e.n), el dând foc Romei în anul 64 e.n, și învinovățindu-i pe câțiva creștini pentru acel incendiu (Nero avea treabă cu creștinii din Roma, creștinilor din alte orașe nu le-a făcut nimic<sup id="cite_ref-18" class="reference"><a href="#cite_note-18"><span class="cite-bracket">[</span>18<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>). Unii cercetători moderni au pus la îndoială corectitudinea relatării, deoarece această persecuție este menționată prima oară spre sfârșitul secolului IV d.Hr., ceea ce trezește suspiciuni că ar fi fictivă.<sup id="cite_ref-19" class="reference"><a href="#cite_note-19"><span class="cite-bracket">[</span>19<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-carrier_20-0" class="reference"><a href="#cite_note-carrier-20"><span class="cite-bracket">[</span>20<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Pliniu cel Tânăr s-a adresat împăratului pentru că nu știa ce să facă cu creștinii.<sup id="cite_ref-fromjesus_17-5" class="reference"><a href="#cite_note-fromjesus-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Creștinii încălcau interdicția de a se întruni (întrunirile de orice fel erau interzise în toată provincia de teama răzmerițelor).<sup id="cite_ref-fromjesus_17-6" class="reference"><a href="#cite_note-fromjesus-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Pliniu a ajuns la concluzia că cei care oferă jertfe zeilor nu pot fi considerați creștini.<sup id="cite_ref-fromjesus_17-7" class="reference"><a href="#cite_note-fromjesus-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În secolul al doilea au apărut unele controverse între creștini și politeiști care au mărit procesul de prigonire. Faptul că creștinii se întâlneau pe întuneric, înainte de ivirea zorilor, sărutându-se pe gură și numindu-se „frate” și „soră” a dat naștere zvonului că creștinii se țin de orgii incestuoase.<sup id="cite_ref-fromjesus_17-8" class="reference"><a href="#cite_note-fromjesus-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Faptul că ei mâncau carnea fiului și beau sângele lui a dat naștere zvonului că creștinii sunt canibali de copii.<sup id="cite_ref-fromjesus_17-9" class="reference"><a href="#cite_note-fromjesus-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În primele două secole d.Hr. creștinismul era o sectă minusculă, de aceea ea nu a făcut mari griji împăraților. Biserica nu era angajată într-o luptă pentru existență în primele ei secole,<sup id="cite_ref-earlychristianity_21-0" class="reference"><a href="#cite_note-earlychristianity-21"><span class="cite-bracket">[</span>21<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> înainte ca Imperiul Roman s-o adopte drept religie națională. Persecuțiile contra creștinilor erau sporadice și doar evenimente locale. </p> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r15784035">.mw-parser-output .templatequote{overflow:hidden;margin:1em 0;padding:0 40px}.mw-parser-output .templatequote .templatequotecite{line-height:1.5em;text-align:left;padding-left:1.6em;margin-top:0}</style><blockquote class="templatequote"><p>De la început trebuie să subliniez că opoziția organizată față de creștini a provenit, în cea mai mare parte, din incidente izolate. Biserica nu a suferit persecuții violente perene. Ideea că creștinismul era o religie ilegală, sub supraveghere constantă de către aparatul de stat, care a provocat martiriu multor mii de credincioși, forțând biserica subterană în catacombele romane - toate acestea sunt mai mult lucruri din filmele de la Hollywood decât din istorie. Creștinismul nu a fost declarat ilegal în Imperiu înainte de mijlocul secolului al III-lea. Nu au existat legi sau decrete la nivelul întregului imperiu emise de autoritățile centrale din Roma care să interzică credința. De regulă creștinii nu s-au ascuns. În cea mai mare parte, au trăit o viață perfect normală în mijlocul altor religii. Ideea este: catacombele nu erau locuri de întâlnire pentru creștinii forțați să se adune într-o celulă clandestină de teama persecuției violente. Persecuția în sine a fost rară și au fost relativ puține victime.<sup id="cite_ref-Ehrman2018_22-0" class="reference"><a href="#cite_note-Ehrman2018-22"><span class="cite-bracket">[</span>22<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></p><div class="templatequotecite">— <cite>Bart Ehrman</cite></div></blockquote> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Apologeții"><span id="Apologe.C8.9Bii"></span>Apologeții</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Apologeții" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Apologeții"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Sub denumirea generică de apologeți sunt cuprinși scriitori creștini din secolul al II-lea care au apărat creștinismul în fața autorităților, dar și în fața atacurilor venite dinspre intelectualii păgâni sau evrei (în cazul lui <a href="/wiki/Iustin_Martirul_%C8%99i_Filozoful" title="Iustin Martirul și Filozoful">Iustin Martirul</a>). Mulți dintre ei – cei despre care există informații – s-au convertit la maturitate. Erau oameni educați, capabili să poarte un dialog polemic în termenii filosofiei vremii lor. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Controversele_teologice_din_secolul_al_II-lea">Controversele teologice din secolul al II-lea</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Controversele teologice din secolul al II-lea" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Controversele teologice din secolul al II-lea"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Istoricii moderni, începând cu <a href="/w/index.php?title=Walter_Bauer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Walter Bauer — pagină inexistentă">Walter Bauer</a> neagă viziunea de istorie a bisericii a lui <a href="/wiki/Eusebiu_din_Cezareea" title="Eusebiu din Cezareea">Eusebiu</a> și anume că de la început ar fi fost clar care e adevărul creștin și că ereticii ar fi fost inspirați de <a href="/wiki/Diavol" title="Diavol">Diavol</a> să-l combată:<sup id="cite_ref-23" class="reference"><a href="#cite_note-23"><span class="cite-bracket">[</span>23<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-Pearson_2012_p._177_24-0" class="reference"><a href="#cite_note-Pearson_2012_p._177-24"><span class="cite-bracket">[</span>24<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-Penner_Vander_Stichele_2007_p._462_25-0" class="reference"><a href="#cite_note-Penner_Vander_Stichele_2007_p._462-25"><span class="cite-bracket">[</span>25<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-Cahana-Blum_2018_p._157_26-0" class="reference"><a href="#cite_note-Cahana-Blum_2018_p._157-26"><span class="cite-bracket">[</span>26<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> ideea unității teologice a Bisericii creștine este un mit răspândit propagandistic de slujbașii bisericii la mult timp după evenimente, o mistificare sfruntată a realității istorice.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEHopkins2017457_27-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHopkins2017457-27"><span class="cite-bracket">[</span>27<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Dispute_teologice_în_secolul_al_IV-lea"><span id="Dispute_teologice_.C3.AEn_secolul_al_IV-lea"></span>Dispute teologice în secolul al IV-lea</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Dispute teologice în secolul al IV-lea" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Dispute teologice în secolul al IV-lea"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Conflictele dintre politeiști și creștini s-au accentuat. Ca urmare, împăratul <a href="/wiki/Teodosie_I" class="mw-redirect" title="Teodosie I">Teodosie I</a> a decis în anul 386 e.n. ca singura religie legală a imperiului să devină <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">creștinismul</a>, <a href="/wiki/Politeism" title="Politeism">politeismul</a> <a href="/wiki/Roman_(cet%C4%83%C8%9Bean)" title="Roman (cetățean)">roman</a> să fie abolit și templele să fie distruse, iar în anul 393 a ordonat interzicerea <a href="/wiki/Jocuri_Olimpice_antice" class="mw-redirect" title="Jocuri Olimpice antice">Jocurilor Olimpice</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Biserica_în_Imperiul_Roman"><span id="Biserica_.C3.AEn_Imperiul_Roman"></span>Biserica în Imperiul Roman</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Biserica în Imperiul Roman" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Biserica în Imperiul Roman"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Creștinismul a luat naștere în Imperiul Roman, în <a href="/wiki/Secolul_I_d.Hr." class="mw-redirect" title="Secolul I d.Hr.">secolul I e.n.</a>. Această religie este cunoscută de la origini și până în prezent datorită discipolilor lui Isus Cristos, prin scrierile primilor generații de creștini. Cele patru Evanghelii de la Matei, Marcu, Luca și Ioan prezintă vorbele, faptele, moartea și învierea, deci viața lui Iisus Hristos. Acestea alcătuiesc Noul Testament, pe care creștinii îl recunosc ca "Sfânta Scriptură". Noul Testament împreună cu Vechiul Testament pe care îl au în comun cu evreii, alcătuiesc "Biblia Creștină". Creștinismul se dovedește ca o religie revelată "...pentru că Dumnezeu s-a făcut el însuși cunoscut oamenilor și le-a dezvăluit promisiunile de legământ pe care el le propune pentru fericirea lor. Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu pentru credincioși". ((Phillipe Gaudin, "Marile religii", traducere, ed. Orizonturi, București,1995, p. 22)). Încă de la începutul misiunii sale, Iisus a adunat mulțimi, a atras apostoli. Aceștia continuă opera lui Hristos întemeind comunități creștine în Siria, Asia Mică, Grecia, ajungând până la Roma. O dată cu extinderea creștinismului, ia naștere, la sfârșitul secolului al III-lea, monahismul. Apar, în răsărit, mănăstirile ortodoxe de la Muntele Athos și din Palestina, iar în apus cele de la <a href="/wiki/Lerins" class="mw-redirect" title="Lerins">Lerins</a> și <a href="/wiki/Marsilia" title="Marsilia">Marsilia</a>. Creștinismul este influențat de împărțirea Imperiului Roman în două. În Imperiul Roman de Răsărit denumit și bizantin, se manifestă cultura grecească și se vorbește limba greacă, în timp ce în Imperiul Roman de Apus se dezvoltă cultura latină și se vorbește limba latină. Ambele rămânând pe poziții, patriarhul de la Constantinopol căută să fie recunoscut tot mai mult în imperiul său ca o autoritate comparabilă cu a Papei din Apus. Pe de altă parte, Papa ca succesor al lui Petru, dorește să-și afirme întâietatea în întreaga biserică. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Structurile_bisericești"><span id="Structurile_biserice.C8.99ti"></span>Structurile bisericești</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Structurile bisericești" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Structurile bisericești"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Creștinismul. deși avea același Dumnezeu peste tot, se practica diferit și era împărțit în trei zone. Cele trei zone erau: </p> <ol><li>Europa Apuseană;</li> <li>Europa Răsăriteană și Asia Mică;</li> <li>Orientul Mijlociu și Palestina.</li></ol> <p>Existau cinci patriarhi: </p> <ol><li>Patriarhul Romei (Papa);</li> <li>Patriarhul Constantinopolului (Patriarhul Ecumenic);</li> <li>Patriarhul Antiohiei;</li> <li>Patriarhul Ierusalimului;</li> <li>Patriarhul Alexandriei.</li></ol> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Monahismul">Monahismul</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Monahismul" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Monahismul"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În primele două secole de creștinism, unii creștini trăiau în izolare, în munți sau deșerturi, petrecându-și timpul în rugăciune. În anul 269, un pustnic egiptean numit <a href="/w/index.php?title=Anton_din_Teba&action=edit&redlink=1" class="new" title="Anton din Teba — pagină inexistentă">Anton din Teba</a>, a adunat laolaltă mai mulți pustnici, formând o comunitate ce avea să devină prima mănăstire creștină. Ideea aceasta a pătruns și în alte regiuni creștine, unde s-au întemeiat mănăstiri de călugări și de călugărițe. Unele comunități monahale (călugărești) erau legate prin reguli comune, cea mai celebră fiind Regula <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Benedict" class="mw-redirect" title="Sfântul Benedict">Sfântului Benedict</a>. Acesta a fondat mănăstirea <a href="/wiki/Monte_Cassino" title="Monte Cassino">Monte Cassino</a> din <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>, în jurul anului 529. Călugării din <a href="/wiki/Ordinul_benedictin" title="Ordinul benedictin">Ordinul benedictin</a> munceau, se rugau și participau la ceremoniile religioase în grup. </p><p>Prin <a href="/wiki/Secolul_al_X-lea" title="Secolul al X-lea">secolul al X-lea</a> au apărut și alte ordine religioase. Clunizienii din <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> urmau reguli stricte de sărăcie și castitate ca reacție la corupția crescândă din sânul Bisericii. <a href="/wiki/Ordinul_cistercian" title="Ordinul cistercian">Ordinul cistercian</a>, fondat prin anul 1115, era și mai sever, călugării rugându-se încontinuu și făcând munci agricole. <a href="/wiki/Francisc_de_Assisi" title="Francisc de Assisi">Sfântul Francisc de Assisi</a> a fondat, în anul 1206, <a href="/wiki/Ordinul_franciscanilor" class="mw-redirect" title="Ordinul franciscanilor">Ordinul franciscanilor</a>, iar <a href="/wiki/Papa" class="mw-redirect" title="Papa">Papa</a>, în încercarea de a-și spori puterea și influența, a fondat, în anul 1216, <a href="/wiki/Ordinul_dominicanilor" class="mw-redirect" title="Ordinul dominicanilor">Ordinul dominicanilor</a> . </p><p>Mănăstirile ofereau adăpost drumeților și pelerinilor. Tot acolo se purta de grijă săracilor și bolnavilor, se spuneau rugăciuni pentru sufletele lor, li se dădea de mâncare și li se administrau medicamente făcute din plantele ce creșteau în curtea mănăstirii. De asemenea, mănăstirile aveau biblioteci cu lucrări clasice și biblice copiate de mână. Cea mai bună educație se dădea la mănăstire, unde călugării erau învățați <a href="/wiki/Limba_latin%C4%83" title="Limba latină">limba latină</a>, <a href="/wiki/Geometrie" title="Geometrie">geometrie</a>, <a href="/wiki/Astronomie" title="Astronomie">astronomie</a>, <a href="/wiki/Istorie" title="Istorie">istorie</a>, <a href="/wiki/Geografie" title="Geografie">geografie</a>, <a href="/wiki/Medicin%C4%83" title="Medicină">medicină</a> și <a href="/wiki/Filozofie" class="mw-redirect" title="Filozofie">filozofie</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Probleme_teologice">Probleme teologice</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Probleme teologice" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Probleme teologice"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Apar certuri între 2 din cele 3 zone. Biserica Apuseană și cea Răsăriteană au avut numeroase conflicte terminate cu pace, în timp ce a 3-a zonă, cea din Orientul Mijlociu, începea să se destrame. Apoi au apărut numeroase alte probleme: </p> <div class="mw-heading mw-heading5"><h5 id="Probleme_Trinitare">Probleme Trinitare</h5><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Probleme Trinitare" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Probleme Trinitare"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Erau problemele legate de Doctrina Trinitară a Creștinismului, modul de facere a Sfintei Cruci, purcederea Duhului Sfânt și altele. Această problemă s-a accentuat grav, așa se face că Biserica Apuseană a adoptat mai târziu dogma <a href="/wiki/Filioque" title="Filioque">filioque</a>. </p> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r15784035"><blockquote class="templatequote"><p>Ca rezultat al acestor cercetări, azi este recunoscut pe larg că proto-ortodoxia a fost pur și simplu una din multele interpretări concurente ale creștinismului din biserica timpurie. Nu era nicicum o interpretare de la sine înțeleasă și nici o viziune care ar proveni de la apostoli. Apostolii, de exemplu, nu i-au învățat pe alții Crezul de la Niceea și nici măcar ceva comparabil cu acest crez. Într-adevăr, pe atât cât putem cunoaște trecutul, creștinismul era din cale-afară de divers în exprimările sale teologice.<sup id="cite_ref-28" class="reference"><a href="#cite_note-28"><span class="cite-bracket">[</span>28<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></p><div class="templatequotecite">— <cite><a href="/wiki/Bart_D._Ehrman" title="Bart D. Ehrman">Bart D. Ehrman</a>, Lost Christianities: The Battle for Scripture and the Faiths We Never Knew</cite></div></blockquote> <div class="mw-heading mw-heading5"><h5 id="Probleme_Cristologice">Probleme Cristologice</h5><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Probleme Cristologice" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Probleme Cristologice"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Problemele Cristologice erau probleme legate de natura lui <a href="/wiki/Isus_Hristos" class="mw-redirect" title="Isus Hristos">Iisus Hristos</a> . Prima menționare a unei astfel de probleme datează din sec al IV-lea e.n, când un preot, <a href="/wiki/Arie_din_Alexandria" class="mw-redirect" title="Arie din Alexandria">Arie din Alexandria</a> (250-336 d.Hr), a declarat că Isus nu este același cu Tatăl Sfânt, ci este doar o creatură a sa la fel ca orice om. Până la momentul acela, creștinii credeau ca Isus are o latură umană și o latură divină, dar Arie spunea că are doar o latură, umană nu și una divină. În anul 325 e.n., toți episcopii din toate cel 3 zone, și cei cinci patriarhi, împreună cu împăratul <a href="/wiki/Constantin_cel_Mare" title="Constantin cel Mare">Constantin cel Mare</a>, s-au întrunit în orașul <a href="/wiki/Niceea" title="Niceea">Niceea</a>, formând Primul Sinod Ecumenic al Bisericii Creștine. Aici s-a luat hotărârea scrierii Crezului de la Niceea, clarificându-se faptul că Iisus Hristos, conform Doctrinei Trinitare, că este unul și același cu Tatăl Sfânt și cu Duhul Sfânt, formând Sfânta Treime. Tot aici, <a href="/wiki/Arianism" title="Arianism">arianismul</a> (doctrina lui Arie), a fost condamnată ca <a href="/wiki/Erezie" title="Erezie">eretică</a> (idee greșită), iar Arie a fost și el <a href="/wiki/Excomunicare" title="Excomunicare">excomunicat</a> (exclus din comunitatea bisericii) și condamnat ca eretic. Au mai apărut apoi și alte erezii, dar toate au fost combătute. Cea mai însemnată <a href="/wiki/Erezie" title="Erezie">erezie</a> poartă numele de <a href="/wiki/Monofizism" title="Monofizism">monofizism</a>, și a apărut mai târziu și a avut consecințe grave asupra Lumii Creștine. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Bisericile_Necalcedoniene">Bisericile Necalcedoniene</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Bisericile Necalcedoniene" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Bisericile Necalcedoniene"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În secolul V e.n., apare o nouă <a href="/wiki/Erezie" title="Erezie">erezie</a> creștină numită <a href="/wiki/Monofizism" title="Monofizism">monofizism</a>. Această erezie a fost predicată de către Eutihie (348-454 e.n), un călugăr din Constantinopol, care a afirmat că Iisus Hristos are o singură natură, una divină - de aici și numele de monofizism (o singură natură). Această erezie era în dispute grave cu arianismul, ce susținea că Isus are tot o naturā, dar umană, nu divinā, cum susțineau monofiziții. Eutihie, împreună cu Dioscor, un alt călugăr, au predicat în întreg <a href="/wiki/Orientul_Mijlociu" title="Orientul Mijlociu">Orientul Mijlociu</a>. În anul 451 e.n, pentru a combate erezia, împăratul <a href="/wiki/Marcian" title="Marcian">Marcian</a> a convocat un nou sinod ecumenic, Sinodul al IV-lea sau <a href="/wiki/Conciliul_de_la_Calcedon" title="Conciliul de la Calcedon">Conciliul de la Calcedon</a>, la care au participat peste 370 de episcopi, printre care Patriarhul Anatolie al Constantinopolului, cinci delegați trimiși de <a href="/wiki/Papa_Leon_I" class="mw-redirect" title="Papa Leon I">Papa Leon I</a> și <a href="/wiki/Chiril_din_Alexandria" class="mw-redirect" title="Chiril din Alexandria">Chiril din Alexandria</a>, Patriarh al Alexandriei și reprezentant al Patriarhiilor de Ierusalim și Antiohia. La sinod s-a luat hotărârea că Isus Hristos are două naturi (una umană și una divină) - lucru aspru criticat de Patriarhul Chiril al Alexandriei și de Patriarhii Ierusalimului și Antiohiei, care erau adepți ai monofizismului. În acel moment s-a produs Schisma Bisericilor Orientale, când zona a treia s-a despărțit de celelalte două zone, iar Bisericile Alexandriei, Ierusalimului și Antiohiei s-au autointitulat Necalcedoniene (pentru că nu acceptau Sinodul de la Calcedon) sau Vechi-Orientale sau Copte (egiptene) pentru că sediul acestei erezii monofizite s-a aflat în Egipt, la Alexandria. Provinciile din <a href="/wiki/Orientul_Mijlociu" title="Orientul Mijlociu">Orientul Mijlociu</a> au rămas sub controlul Imperiului Roman, dar au păstrat credința lor monofizită, rămânând izolate de celelalte 2 zone și de sinoadele lor. În secolul VII e.n. apare o nouă religie monoteistă, în <a href="/wiki/Peninsula_Arabic%C4%83" title="Peninsula Arabică">Peninsula Arabică</a>, religie numită <a href="/wiki/Islam" title="Islam">Islam</a>, ce ia în stăpânire populația arabă, zona a treia destrămându-se, convertind populația ei la Islam, iar Patriarhiile Copte rămânând fără nicio putere, singurele zone creștine rămase fiind Europa Apuseană și Europa Răsăriteană, rămase în conflict reciproc. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Evul_Mediu">Evul Mediu</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Evul Mediu" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Evul Mediu"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Imperiul_Bizantin">Imperiul Bizantin</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Imperiul Bizantin" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Imperiul Bizantin"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>După ce Imperiul Roman s-a împărțit în <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_Apus" title="Imperiul Roman de Apus">Imperiul Roman de Apus</a> și <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Imperiul Roman de Răsărit</a>, în anul 395 e.n., Cel de apus a căzut rapid, în anul 476 e.n., iar cel de răsărit s-a grecizat în secolul al VI-lea, renunțând la numele de <i>roman</i>, în favoarea celui de <i>bizantin</i>, de asemenea, în cadrul Imperiului Bizantin a apărut o formă de creștinism total diferit de cel din apus, cu rit grecesc, iar în imperiu se vorbea greaca.De asemenea, biserica era subordonată statului, iar Împăratul Bizantin era egal cu apostolii, și venerat în <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">Biserica Răsăriteană</a> fiind pictat în icoane și pe pereții bisericilor. <a href="/wiki/Patriarhul_Constantinopolului" class="mw-redirect" title="Patriarhul Constantinopolului">Patriarhul Constantinopolului</a>, Capul Bisericii Răsăritene, era a doua personalitate în imperiu, după împărat cu toate că el era cel ce îl încorona și îi dădea însemnele puterii religioase în Catedrala <a href="/wiki/Hagia_Sofia" class="mw-redirect" title="Hagia Sofia">Hagia Sofia</a> din Constantinopol. El a încercat de multe ori să obțină o putere egală cu cea a rivalului său din apus, Papa de la Roma, dar nu a reușit, fiind supravegheat în permanență de împărat. De asemenea, de-a lungul timpului, au existat mici conflicte între Patriarhii Constantinopolului și Împărații Bizantini. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Filioque">Filioque</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Filioque" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Filioque"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În anul 589 e.n., la <a href="/w/index.php?title=Conciliul_de_la_Toledo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Conciliul de la Toledo — pagină inexistentă">Conciliul de la Toledo</a> din Spania, <a href="/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83" title="Biserica Romano-Catolică">Biserica Apuseană</a> a hotărât ca în articolul din <a href="/wiki/Simbolul_niceeano-constantinopolitan" title="Simbolul niceeano-constantinopolitan">Crezul niceeano-constantinopolitan</a>: <i>cred întru Duhul Sfânt... care de la Tatăl purcede...</i>, să se adauge <i>și de la Fiul</i>, această parte din Crez devenind: <i>cred întru Duhul Sfânt... care de la Tatăl și de la Fiul purcede...</i>. Acest adaos se numește <i><a href="/wiki/Filioque" title="Filioque">Filioque</a></i> („<i>și de la Fiul</i>”), un adaos ce a devenit <a href="/wiki/Dogm%C4%83" title="Dogmă">dogmă</a> în <a href="/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83" title="Biserica Romano-Catolică">Biserica Apuseană</a>, dar declarat <a href="/wiki/Erezie" title="Erezie">erezie</a> în <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">Biserica Răsăriteană</a>, acesta fiind una dintre principalele neînțelegeri ce au provocat <a href="/wiki/Marea_Schism%C4%83" title="Marea Schismă">Marea Schismă</a> din anul 1054. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Luptele_iconoclaste">Luptele iconoclaste</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Luptele iconoclaste" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Luptele iconoclaste"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În sec. VIII-IX e.n. au avut loc <i>Luptele Iconoclaste</i>, o perioadă sângeroasă în <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiul Bizantin</a> și în <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">Biserica Răsăriteană</a>. Totul a început după Al Doilea Asediu Arab al <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopolului</a> (717-718), asediu ce s-a încheiat cu victoria bizantinilor. Cu toate acestea, împăratul bizantin <a href="/wiki/Leon_al_III-lea_Isauricul" class="mw-redirect" title="Leon al III-lea Isauricul">Leon al III-lea Isauricul</a> (717-741) din acea perioadă, s-a gândit că arabii au câștigat atâtea bătălii deoarece îl aveau pe <a href="/wiki/Dumnezeu" title="Dumnezeu">Dumnezeu</a> de partea lor. El știa că în <a href="/wiki/Islam" title="Islam">Islam</a> nu există nicio reprezentare a divinității, fiind o <a href="/wiki/Erezie" title="Erezie">erezie</a> sā o pictezi din moment ce nimeni nu a vāzut-o. El a mai crezut și că Dumnezeu i-a părăsit pentru că ei aveau picturi și <a href="/wiki/Icoan%C4%83" title="Icoană">icoane</a> cu sfinți, Iisus, Maica Domnului. A ordonat imediat ca icoanele șǎ fie distruse. Au apărut certuri între împărat și patriarh. În acel moment, Imperiul Bizantin era împărțit în două tabere: <a href="/wiki/Iconoclasm" title="Iconoclasm">iconoclaștii</a> (cei ce voiau să distrugă icoanele), conduși de împărat, și <a href="/wiki/Idolatrie" title="Idolatrie">iconodulii</a> (cei ce se închinau icoanelor și le apărau), conduși de <a href="/wiki/Patriarhul_Constantinopolului" class="mw-redirect" title="Patriarhul Constantinopolului">Patriarhul Constantinopolului</a>. În timpul luptelor iconoclaste, bisericile răsăritene nu aveau icoane și nici nu erau pictate, dar aveau o cruce pictată cu ulei sau vopsea ce indica direcția răsăritului . În cele din urmă luptele au luat sfârșit, în anul 787, prin Al Doilea Conciliu de la Niceea, totuși, au apărut și Patriarhi ai Constantinopolului iconoclaști, iar luptele au continuat, sfârșindu-se cu adevărat abia în anul 843, cu victoria iconodulilor. Aceste lupte sângeroase au lăsat urme adânci imperiului și relațiilor sale cu Occidentul, mai ales că <a href="/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83" title="Biserica Romano-Catolică">Biserica Apuseană</a> nu acceptase <a href="/wiki/Iconoclasm" title="Iconoclasm">iconoclasmul</a>, aceasta fiind una din cauzele <a href="/wiki/Marea_Schism%C4%83" title="Marea Schismă">Marii Schisme</a> din anul 1054 . </p><p>A existat o continuă <a href="/wiki/Aniconism" class="mw-redirect" title="Aniconism">opoziție față de imagini și abuzul lor</a> în creștinism din cele mai vechi timpuri ale sale. „Oricând imaginile amenințau să obțină influență prea mare, teologii au căutat să le lipsească de puterea lor”.<sup id="cite_ref-29" class="reference"><a href="#cite_note-29"><span class="cite-bracket">[</span>29<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Mai departe, „nu există vreun secol între al patrulea și al optulea în care să nu existe dovezi de opoziție din cadrul Bisericii față de folosirea imaginilor”.<sup id="cite_ref-30" class="reference"><a href="#cite_note-30"><span class="cite-bracket">[</span>30<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Totuși, favoarea populară acordată icoanelor le-a garantat existența în timp ce nu au existat apologii sistematice pentru sau contra lor, sau vreo autorizare sau condamnare oficială a folosirii lor. </p><p>Folosirea icoanelor a fost serios atacată de către autoritățile Imperiului Bizantin în secolul al optulea. Deși în acel moment opoziția față de imagini era puternic înrădăcinată în iudaism și islam, atribuirea unui elan către o mișcare iconoclastă din partea evreilor și musulmanilor de către ortodoxia răsăriteană „pare să fi fost puternic exagerată, atât de contemporani cât și de istoricii moderni”.<sup id="cite_ref-31" class="reference"><a href="#cite_note-31"><span class="cite-bracket">[</span>31<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Deși semnificativă în istoria dogmelor religioase, controversa bizantină asupra imaginilor nu este văzută de mare importanță în istoria Bizanțului. „Puțini istorici mai susțin că ea ar fi fost cea mai importantă dezbatere a perioadei...”.<sup id="cite_ref-32" class="reference"><a href="#cite_note-32"><span class="cite-bracket">[</span>32<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Marea_Schismă"><span id="Marea_Schism.C4.83"></span>Marea Schismă</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Marea Schismă" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Marea Schismă"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Marea Schismă din 1054 este un eveniment ce a împărțit creștinismul în două mari ramuri, vestică (catolică) și estică (ortodoxă). Anul în care s-a petrecut este 1054, deși tensiunile datau de multă vreme între creștinătatea latină (apuseană) și cea greacă (răsăriteană). Pentru mai multe detalii vedeți <a href="/wiki/Marea_Schism%C4%83" title="Marea Schismă">Marea Schismă</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Creștinarea_Europei_Apusene"><span id="Cre.C8.99tinarea_Europei_Apusene"></span>Creștinarea Europei Apusene</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Creștinarea Europei Apusene" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Creștinarea Europei Apusene"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83" title="Biserica Romano-Catolică">Biserica Apuseană</a>, o instituție ecleziastică apărută încă de la divizarea <a href="/wiki/Imperiul_Roman" title="Imperiul Roman">Imperiului Roman</a> în cel de răsărit și cel de apus, a fost o biserică creștină cu o influență foarte mare în Europa Occidentală . După căderea <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_Apus" title="Imperiul Roman de Apus">Imperiului Roman de Apus</a>, în anul 476 e.n., ea a rămas singura instituție organizată din Apusul Europei, păstrând tainele limbii latine. Biserica Apuseană, fiind pe cale de dispariție rămânând doar cu câteva teritorii din <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>, a rămas într-o continuă luptă cu <a href="/wiki/Arianism" title="Arianism">Biserica Ariană</a> care avea numeroși adepți în rândul popoarelor germanice, mai precis în rândul <a href="/wiki/Vizigo%C8%9Bi" title="Vizigoți">vizigoților</a>, <a href="/wiki/Ostrogo%C8%9Bi" title="Ostrogoți">ostrogoților</a> și <a href="/wiki/Vandali" title="Vandali">vandalilor</a>. În anul 496 e.n., <a href="/wiki/Franci" title="Franci">Francii</a>, un popor de origine germanică, conduși de <a href="/wiki/Clovis" class="mw-redirect mw-disambig" title="Clovis">Regele Clovis</a> sunt evanghelizați de către Biserica Apuseană. Francii înving popoarele germanice ariene, creând un mare imperiu ce cuprindea în est și în sud-est teritoriile luate de la germanii arieni și eliminându-i definitiv pe aceștia și pe Biserica lor Ariană din Europa, singuri care reușesc să scape sunt vizigoții ce se refugiază în <a href="/wiki/Peninsula_Iberic%C4%83" title="Peninsula Iberică">Peninsula Iberică,</a> unde creează un regat arian, dar în anul 568 sunt evanghelizați și ei de către Biserica de la <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a>. După înlăturarea ereticilor arieni, Biserica Apuseană intră într-o expansiune de evanghelizare a Europei Occidentale desfășurată în 3 etape: Prima Etapă (până în anul 700) - evanghelizarea <a href="/wiki/Anglia_anglo-saxon%C4%83" title="Anglia anglo-saxonă">Angliei Anglo-Saxone</a>, <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlandei</a>, <a href="/wiki/Sco%C8%9Bia" title="Scoția">Scoției</a> și a părții sud-estice a <a href="/wiki/Imperiul_Franc" title="Imperiul Franc">Imperiului Franc</a> ce mai avea câteva teritorii ariene . A Doua Etapă (până în anul 800) a constat în evanghelizarea părți răsăritene a Imperiului Franc (tot în această etapă, Imperiul Franc se destramă în două părți: una de răsărit, devenind <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">Imperiul Romano-German</a> și una de apus, care va deveni <a href="/wiki/Regatul_Fran%C8%9Bei" title="Regatul Franței">Regatul Franței</a>). A Treia Etapă (până în anul 1054) a constat în evanghelizarea Regatelor <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarcei</a>, <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Poloniei</a> , <a href="/wiki/Norvegia" title="Norvegia">Norvegiei</a> sudice și sud-vestice, <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suediei</a> sudice și sud-estice, <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungariei</a>, <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croației</a> și <a href="/wiki/Islanda" title="Islanda">Islandei</a> . Până în anul 1054 Biserica Apuseană era organizată într-o rețea de <a href="/wiki/Episcop" title="Episcop">episcopi</a>i, 22 de <a href="/wiki/Arhiepiscop" title="Arhiepiscop">arhiepiscopi</a>i și 3 <a href="/wiki/Patriarh" title="Patriarh">patriarhi</a> : Patriarhia de la <a href="/wiki/Aquileia" title="Aquileia">Aquileia</a> (desființată în anul 1752) , Patriarhia de la <a href="/wiki/Grado" class="mw-disambig" title="Grado">Grado</a> (desființată în anul 1451) și Patriarhia de la Roma (care era patriarhia supremă, unde se afla Patriarhul Romei, cu titlul de <a href="/wiki/Papa" class="mw-redirect" title="Papa">Papă</a> (Tată al Biserici), considerat conducătorul suprem al Bisericii Apusene, succesorul <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Petru" class="mw-redirect" title="Sfântul Petru">Sfântului Petru</a>, <a href="/wiki/Rege" class="mw-redirect" title="Rege">Regele</a> <a href="/wiki/Apostol" title="Apostol">Apostolilor</a>. După <a href="/wiki/Marea_Schism%C4%83" title="Marea Schismă">Marea Schismă</a> din anul 1054, când Biserica Apuseană s-a excomunicat cu <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">Biserica Răsăriteană</a> , Biserica Apuseană s-a autointitulat <i>Catolică</i> (Universală), adică prima Biserică Creștină a lumii, considerând restul bisericilor creștine ca fiind secte schismatice ce s-au rupt de biserica mamă a Romei . </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Creștinarea_Europei_Răsăritene"><span id="Cre.C8.99tinarea_Europei_R.C4.83s.C4.83ritene"></span>Creștinarea Europei Răsăritene</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Creștinarea Europei Răsăritene" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Creștinarea Europei Răsăritene"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">Biserica Răsăriteană</a> este o instituție ecleziastică apărută în același timp cu <a href="/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83" title="Biserica Romano-Catolică">Biserica Apuseană</a>, dezvoltându-se în cadrul <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Imperiului Roman de Răsărit</a> și având o mare influență în Europa Răsăriteană. Această biserică era foarte diferită de cea apuseană, deoarece existau diferențe, cum ar fi, spre exemplu, faptul că <a href="/wiki/Rit" title="Rit">ritul</a> era grecesc și <a href="/wiki/Liturghia" class="mw-redirect" title="Liturghia">liturghia</a> se făcea în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">limba greacă</a>. Încă de la începuturile ei, Biserica Răsăriteană se autointitulase <i>Ortodoxă</i> („de dreaptă credință”), adică singura biserică ce propovăduia adevărata cale a Creștinismului, considerând restul formelor de Creștinism Răsăritean (<a href="/wiki/Monofizism" title="Monofizism">monofizismul</a>, <a href="/wiki/Arianism" title="Arianism">arianismul</a> și <a href="/wiki/Nestorianism" title="Nestorianism">nestorianismul</a>) ca fiind <a href="/wiki/Erezie" title="Erezie">eretice</a>. În secolele VI-VII, Imperiul Roman de Răsărit a suferit un proces de grecizare, astfel, Biserica Răsăriteană grecizându-se și mai mult. </p><p>Încă din <a href="/wiki/Secolul_al_V-lea" title="Secolul al V-lea">secolul al V-lea</a>, Biserica Răsăriteană era în conflict cu Bisericile Copte din sudul imperiului, care propovăduiau răspândirea ereziei monofizite. Deoarece Patriarhiile Alexandriei, Antiohiei și Ierusalimului deveniseră copte sau monofizite, au fost puși în aceste orașe și câte un patriarh grec ce era în comuniune cu Biserica Bizantină. În <a href="/wiki/Secolul_al_VII-lea" title="Secolul al VII-lea">secolul al VII-lea</a> a apărut <a href="/wiki/Islam" title="Islam">Islamul</a>, o nouă religie înființată de <a href="/wiki/Mahomed" title="Mahomed">Profetul Mahomed</a>, religie ce a unificat triburile arabe într-un Califat (Imperiu) și care a intrat în război cu Bizanțul, cucerindu-i provinciile sudice, unde erau monofiziții și patriarhiile lor copte și convertind, astfel, mulți dintre ei la islam. Începând cu anul 814, slavii sudici păgâni au dezlănțuit persecutarea creștinilor în spațiul Bulgariei, afectând, probabil, și creștinii români<sup id="cite_ref-33" class="reference"><a href="#cite_note-33"><span class="cite-bracket">[</span>33<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>După înlăturarea ereticilor monofiziți, Biserica Răsăriteană Bizantină intră într-o expansiune de evanghelizare a Europei Răsăritene. Această expansiune s-a desfășurat în două etape. Prima etapă (până în anul 800) a constat în evanghelizarea Regatelor Slave din Sud (ale <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgariei</a> și <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbiei)</a> și a regiunilor vestice și nordice ale <a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Mării Negre</a> (mai precis în <a href="/wiki/Dobrogea" title="Dobrogea">Dobrogea</a> și în <a href="/wiki/Peninsula_Crimeea" class="mw-redirect" title="Peninsula Crimeea">Peninsula Crimeea</a>, dar și regiunile <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armeniei</a> și <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgiei</a> de astăzi). A doua etapă (până în anul 1054) a constat în evanghelizarea <a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Principatelor Slave din Est ale Rusiei Kievene</a>. Până în anul 1054 Biserica Răsăriteană era organizată într-o rețea de <a href="/wiki/Episcop" title="Episcop">episcopii</a>, 42 de <a href="/wiki/Mitropolit" title="Mitropolit">mitropolii</a> și 7 patriarhii: Patriarhia de la <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopol</a> (aceasta fiind <a href="/wiki/Patriarh" title="Patriarh">patriarhia</a> supremă deoarece era patriarhie imperială și acolo se afla Patriarhul Constantinopolului cu titlul de <a href="/wiki/Patriarhia_Ecumenic%C4%83_de_Constantinopol" title="Patriarhia Ecumenică de Constantinopol">Patriarh Ecumenic</a> (Părinte Universal), conducător suprem al Bisericii Răsăritene), Patriarhia Greacă de la <a href="/wiki/Antiohia" title="Antiohia">Antiohia</a>, Patriarhia Greacă de la <a href="/wiki/Ierusalim" title="Ierusalim">Ierusalim</a>, Patriarhia Greacă de la <a href="/wiki/Alexandria,_Egipt" title="Alexandria, Egipt">Alexandria</a>, Patriarhia de la <a href="/w/index.php?title=Valarsapat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Valarsapat — pagină inexistentă">Valarsapat</a> (desființată în secolul al VII-lea), Patriarhia de la <a href="/w/index.php?title=Dvin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dvin — pagină inexistentă">Dvin</a> (desființată în secolul al VII-lea) și Patriarhia de la <a href="/wiki/Seleucia" title="Seleucia">Seleucia</a> (desființată din secolul al VII-lea). În anul 1054 a avut loc <a href="/wiki/Marea_Schism%C4%83" title="Marea Schismă">Marea Schismă</a>, când Biserica Răsăriteană l-a excomunicat pe capul Bisericii Apusene (<a href="/wiki/Papa" class="mw-redirect" title="Papa">Papa</a>) și autointitulându-se, de atunci, <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">Biserica Ortodoxă</a>, aceasta fiind subdivizată în Biserica Greacă (Imperiul Bizantin), condusă de Patriarhul Constantinopolului, și Biserica Slavă (Rusia), ce era condusă de Mitropolitul <a href="/wiki/Kiev" title="Kiev">Kievului</a>, ambele biserici ortodoxe având sediul la Constantinopol și fiind în subordinea Patriarhului Ecumenic. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Reforma_bisericească_din_Cluny"><span id="Reforma_bisericeasc.C4.83_din_Cluny"></span>Reforma bisericească din Cluny</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Reforma bisericească din Cluny" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Reforma bisericească din Cluny"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Această reformă fost o mișcare inițiată de către <a href="/wiki/Monah" class="mw-redirect" title="Monah">monahii</a> unei mănăstiri franceze ce aparținea <a href="/wiki/Ordinul_benedictin" title="Ordinul benedictin">Ordinului Călugărilor Benedictini</a>, fondată în anul 910 la <a href="/wiki/Cluny" title="Cluny">Cluny</a>. Reforma a luat amploare grație abaților de acolo, care erau pioși și cu o voință de fier. Accentul se punea pe celibatul clericilor și pe lupta cu <a href="/w/index.php?title=Simonia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Simonia — pagină inexistentă">simonia</a> (termen provenind de la <a href="/wiki/Simon_Magul" title="Simon Magul">Simon Magul</a> și presupunând vinderea de funcții bisericești și de bunuri spirituale). <a href="/wiki/Papa_Grigore_al_VII-lea" title="Papa Grigore al VII-lea">Papa Grigore al VII-lea</a> a imprimat, însă, mișcării și o direcție politică: noua superioritate morală trebuia să îi caracterizeze și pe conducătorii laici. După acest moment, în special în <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">Sfântul Imperiu Roman</a>, papii au pretins controlul asupra <a href="/wiki/Monarh" title="Monarh">monarhilor</a> și s-au opus numirii clericilor de către împărat. Inițial, această reformă a urmărit să purifice biserica de bunurile și influențele lumești, dar, după ce a intervenit <a href="/wiki/Papa" class="mw-redirect" title="Papa">Papa,</a> reforma a urmărit mărirea puterii papalității. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Controversa_investiturii">Controversa investiturii</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Controversa investiturii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Controversa investiturii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Controversa investiturii reprezintă o perioadă de lupte între împărații germani și <a href="/wiki/Papa" class="mw-redirect" title="Papa">papii</a> de la <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a> pentru conducerea și supremația în <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">Sfântul Imperiu Roman</a>. Conflictul a început în anul 1075, când Sfântul Împărat Roman Henric al IV-lea a decis să numească el <a href="/wiki/Episcop" title="Episcop">episcopii</a> din imperiu, fără aprobarea papei. În vremea aceea, în Europa Apuseană, regii ascultau de papă, deoarece le era frică să nu fie <a href="/wiki/Excomunicare" title="Excomunicare">excomunicați</a> și să își piardă puterea; spre deosebire de <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiul Bizantin</a>, unde statul conducea biserica, în apus biserica conducea statul. Ca răspuns la ofensa adusă papalității de către Henric al IV-lea, <a href="/wiki/Papa_Grigore_al_VII-lea" title="Papa Grigore al VII-lea">Papa Grigore al VII-lea</a> l-a excomunicat din <a href="/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83" title="Biserica Romano-Catolică">Biserica Romano-Catolică</a> iar poporul nu l-a mai recunoscut ca împărat roman și și-a pierdut puterea. Pentru a o recupera, Henric s-a dus la Roma să își ceară iertare, unde a stat trei zile în frig, până ce Papa a ieșit afară să îl ierte și să ridice anatema excomunicării deasupra lui. Cu toate acestea, controversa investiturii din cadrul Sfântului Imperiu Roman a continuat până în anul 1122, când a avut loc Concordatul de la <a href="/wiki/Worms" title="Worms">Worms</a>, unde s-a luat hotărârea că doar Papa putea numi episcopii. De asemenea, astfel de controverse au apărut și în <a href="/wiki/Anglia" title="Anglia">Anglia</a> și <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a>, dar au fost rezolvate mai ușor . </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Cruciadele">Cruciadele</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Cruciadele" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Cruciadele"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/wiki/Cruciad%C4%83" title="Cruciadă">Cruciadele</a> erau expediții militare organizate la îndemnul Bisericii Catolice, cu participarea monarhilor Europei apusene, în secolele XI-XIII, cu scopul de a elibera Țara Sfântă (Palestina) de sub dominația musulmanilor. În secolele X-XI, viața religioasă în Occidentul Creștin al Europei cunoaște o perioadă de revitalizare. Aceasta se manifesta prin mișcări de reformă în interiorul bisericii, așa cum au fost mișcările clunice și gregoriene, precum și apariția unor noi ordine religioase (<a href="/wiki/Ordinul_cistercian" title="Ordinul cistercian">Ordinul Călugărilor Cistercieni</a> ). Acest simț al pioșeniei a dus la creșterea numărului de pelerinaje către Locurile Sfinte din Palestina, aflată sub stăpânire musulmană încă din secolul VII . Creștinii puteau vizita Palestina, plătind o taxă impusă de arabii musulmani, dar situația s-a schimbat atunci când turcii selgiucizi au devenit conducătorii lumii Islamice, ucigându-i fără milă pe bieții pelerini creștini. De asemenea, și <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiul Bizantin</a>, care era ortodox, era și acesta în război cu <a href="/wiki/Selgiucizi" class="mw-redirect" title="Selgiucizi">Imperiul Selgiucid</a> (care era islamic). Pierzând multe teritorii,în anul 1095, împăratul bizantin <a href="/wiki/Alexios_I_Comnen" class="mw-redirect" title="Alexios I Comnen">Alexios I Comnen</a> a făcut apel la sprijinul Occidentului Latin, în ciuda <a href="/wiki/Marea_Schism%C4%83" title="Marea Schismă">Marii Schisme</a> din anul 1054. Apelul a fost auzit la <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a> de către <a href="/wiki/Papa_Urban_al_II-lea" title="Papa Urban al II-lea">Papa Urban al II-lea</a>, care, fiind conștient de pericolul <a href="/wiki/Islam" title="Islam">Islamului,</a> a hotărât să îi ajute pe grecii ortodocși. El a predicat prin Conciliile de la <a href="/wiki/Piacenza" title="Piacenza">Piacenza</a> și <a href="/wiki/Clermont" class="mw-redirect mw-disambig" title="Clermont">Clermont</a>, convingându-i pe oameni să lupte în Cruciade (de la latinescul <i>crucifix</i>=cruce), promițându-le că, indiferent de ce crime au comis (violuri, jafuri, omoruri) dacă vor lupta și vor muri în Armata lui Dumnezeu, toate păcatele le vor fi uitate și vor ajunge în <a href="/wiki/Rai" title="Rai">Rai</a>. Au apărut multe ordine de călugări războinici (<a href="/wiki/Ordinul_Teutonic" class="mw-redirect" title="Ordinul Teutonic">Ordinul Teutonic</a>, <a href="/wiki/Ordinul_Ioani%C8%9Bilor" class="mw-redirect" title="Ordinul Ioaniților">Ordinul Ioaniților</a>, <a href="/wiki/Ordinul_Templierilor" title="Ordinul Templierilor">Ordinul Templierilor)</a>, ordine ce au îndeplinit un rol foarte important în <i>epocă a cruciadelor</i>. Ulterior, papii au abuzat de puterea lor de a invoca cruciade, uitând de adevăratul țel (acela de a recuceri, în numele lui <a href="/wiki/Dumnezeu" title="Dumnezeu">Dumnezeu,</a> Țara Sfântă) și au inițiat cruciade în diverse alte scopuri: eliminarea unor secte eretice (exemplu: <a href="/w/index.php?title=Cruciada_%C3%AEmpotriva_albigenzilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cruciada împotriva albigenzilor — pagină inexistentă">Cruciada împotriva albigensilor</a>, o sectă ce considera că Biserica Catolică era malefică ) sau evanghelizarea unor popoare păgâne (<a href="/wiki/Cruciadele_Nordice" title="Cruciadele Nordice">Cruciadele Nordice</a> pentru catolicizarea statelor păgâne baltice) sau pentru stoparea expansiunii otomane (<a href="/w/index.php?title=Cruciadele_T%C3%A2rzii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cruciadele Târzii — pagină inexistentă">Cruciadele Târzii</a>) . </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Căderea_Constantinopolului_și_expansiunea_Bisericii_Slave"><span id="C.C4.83derea_Constantinopolului_.C8.99i_expansiunea_Bisericii_Slave"></span>Căderea Constantinopolului și expansiunea Bisericii Slave</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=25" title="Modifică secțiunea: Căderea Constantinopolului și expansiunea Bisericii Slave" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=25" title="Edit section's source code: Căderea Constantinopolului și expansiunea Bisericii Slave"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În anul <a href="/wiki/1453" title="1453">1453</a> <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopolul</a>, centrul <a href="/wiki/Ortodoxism" class="mw-disambig" title="Ortodoxism">ortodoxismului</a> și capitala <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Imperiului Bizantin</a>, a fost cucerit de către <a href="/wiki/Sultan" title="Sultan">sultanul</a> <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">otoman</a> <a href="/wiki/Mahomed_al_II-lea" title="Mahomed al II-lea">Mahomed al II-lea</a> și de armata sa de <a href="/wiki/Ieniceri" class="mw-redirect" title="Ieniceri">ieniceri</a> <a href="/wiki/Musulmani" class="mw-redirect" title="Musulmani">musulmani</a>, punând capăt culturii bizantine. Astfel, <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Greac%C4%83" class="mw-redirect" title="Biserica Ortodoxă Greacă">Biserica Greacă</a> ajunge într-un declin, retrăgându-se în teritoriile actuale ale <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Greciei</a>, iar <a href="/wiki/Patriarhia_Constantinopolului" class="mw-redirect" title="Patriarhia Constantinopolului">Patriarhia Constantinopolului</a> rămânând fără nicio influență și putere. Ulterior, Constantinopolul este redenumit <a href="/wiki/Istanbul" title="Istanbul">Istanbul</a>, iar <span class="citationNeeded skin-invert">bisericile ortodoxe din oraș sunt fie arse</span><sup class="noprint"><span style="color:red;">[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor"><i>necesită citare</i></a>]</span></sup><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16584850">.mw-parser-output .citationNeeded{background-color:#ffeaea;color:#444444}</style> , fie convertite în <a href="/wiki/Moschee" title="Moschee">moschei</a>, cum este cazul catedralei ortodoxe <a href="/wiki/Hagia_Sofia" class="mw-redirect" title="Hagia Sofia">Hagia Sofia</a>, care a devenit Moscheea Imperială a <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiului Otoman</a>. </p><p>Cu toate că Biserica Greacă a pierdut multe teritorii și Constantinopolul a intrat în mâinile turcilor <a href="/wiki/Islam" title="Islam">islamici</a>, <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rus%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Rusă">Biserica Slavă</a> s-a bucurat de o perioadă de prosperitate. Încă din anul <a href="/wiki/988" title="988">988</a> e.n., Rusia avea o <a href="/wiki/Episcopie" class="mw-redirect" title="Episcopie">episcopie</a> la <a href="/wiki/Kiev" title="Kiev">Kiev</a>, aflată sub jurisdicția religioasă a Patriarhului de la Constantinopol. Până în anul <a href="/wiki/Marea_Schism%C4%83" title="Marea Schismă">Marii Schisme</a>, <a href="/wiki/1054" title="1054">1054</a>, Episcopia Kievului a fost ridicată la grad de <a href="/wiki/Mitropolie" class="mw-redirect" title="Mitropolie">mitropolie</a> și conducătoare a Bisericii Slave, dar tot sub ascultarea Patriarhiei Constantinopolului. În anul <a href="/wiki/1589" title="1589">1589</a> Mitropolia Kievului își proclamă independența față de Patriarhia Constantinopolului și își mută reședința la <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a>, unde se autointitulează <a href="/wiki/Patriarhia_Moscovei" class="mw-redirect" title="Patriarhia Moscovei">Patriarhia Moscovei</a>. În același timp, <a href="/wiki/Cnezat" title="Cnezat">cnezatele</a> scindate ale Rusiei se unesc și formează <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul Țarist Rus</a>, cu capitala la Moscova, ce devenise noul centru al ortodoxismului și se autointitulează <i>A treia Romă</i>. <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rus%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Rusă">Biserica Ortodoxă Rusă</a> începe o expansiune spre Răsărit, pe tărâmurile <a href="/wiki/Siberia" title="Siberia">Siberiei</a>, fiind sprijinită de către <a href="/wiki/%C8%9Aar" title="Țar">țarii</a> (împărații) Rusiei, care se considerau moștenitori direcți ai Imperiului Bizantin. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Perioada_Reformei_Protestante">Perioada Reformei Protestante</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=26" title="Modifică secțiunea: Perioada Reformei Protestante" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=26" title="Edit section's source code: Perioada Reformei Protestante"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Miscări_premergătoare_Reformei"><span id="Misc.C4.83ri_premerg.C4.83toare_Reformei"></span>Miscări premergătoare Reformei</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=27" title="Modifică secțiunea: Miscări premergătoare Reformei" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=27" title="Edit section's source code: Miscări premergătoare Reformei"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/wiki/Reforma_Protestant%C4%83" title="Reforma Protestantă">Reforma Protestantă</a> a fost o mișcare religioasǎ în secolul al XVI-lea, provocată de abuzurile <a href="/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83" title="Biserica Romano-Catolică">Bisericii Romano-Catolice</a>. Ea a fost declanșată prin afișarea de către <a href="/wiki/Martin_Luther" title="Martin Luther">Martin Luther</a> , pe ușa bisericii din orașul Wittemberg, la 31 octombrie anul 1517, a <a href="/wiki/Cele_95_de_teze" title="Cele 95 de teze">celor 95 de teze</a> împotriva învățăturilor Bisericii Romano-Catolice. De fapt, afișarea acelor teze nu a fost prima manifestare împotriva dogmelor catolice , prima fiind cea a lui <a href="/wiki/Jan_Hus" title="Jan Hus">Jan Hus</a>, un reformator boemian, care critica secularizarea bisericii și a <a href="/wiki/Papa" class="mw-redirect" title="Papa">papalități</a> . În anul 1415 el a fost condamnat la ardere pe rug ca <a href="/wiki/Erezie" title="Erezie">eretic</a>, moartea sa creând mari revolte religioase în Boemia (<a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a> de astăzi) . </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Biserica_Luterană"><span id="Biserica_Luteran.C4.83"></span>Biserica Luterană</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=28" title="Modifică secțiunea: Biserica Luterană" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=28" title="Edit section's source code: Biserica Luterană"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/wiki/Luteranism" title="Luteranism">Biserica Luterană</a> este o <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">biserică creștină</a> înființată de către călugărul augustin <a href="/wiki/Martin_Luther" title="Martin Luther">Martin Luther</a> în timpul <a href="/wiki/Reforma_Protestant%C4%83" title="Reforma Protestantă">Reformei Protestante</a> din <a href="/wiki/Secolul_al_XVI-lea" title="Secolul al XVI-lea">secolul al XVI-lea</a>. Această biserică consideră, de altfel, ca toate <a href="/wiki/Protestantism" title="Protestantism">Bisericile Protestante</a>, că <a href="/wiki/Biblia" title="Biblia">Biblia</a> este singurul izvor al credinței și că în ea se găsesc adevăratele învățături ale creștinismului; în consecință creștinii nu ar trebui să creadă în spusele <a href="/wiki/Papa" class="mw-redirect" title="Papa">Papei</a>, așa cum fac <a href="/wiki/Biserica_Catolic%C4%83" title="Biserica Catolică">catolicii</a>, sau în tradițiile antice cum fac <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">ortodocșii</a>. Aspectul teologic principal al acestei biserici este faptul că toți oamenii se pot mântui dacă citesc și cred în Biblie. Această biserică a apărut în <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">Sfântul Imperiu Roman</a>, dar s-a răspândit rapid în <a href="/wiki/Peninsula_Scandinav%C4%83" title="Peninsula Scandinavă">Scandinavia</a> și <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_baltice" class="mw-redirect" title="Țările baltice">țările baltice</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Biserica_Calvină"><span id="Biserica_Calvin.C4.83"></span>Biserica Calvină</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=29" title="Modifică secțiunea: Biserica Calvină" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=29" title="Edit section's source code: Biserica Calvină"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/wiki/Calvinism" class="mw-redirect" title="Calvinism">Biserica Calvină,</a> cunoscută și sub denumirea de Biserica Protestantă, este o biserică înființată de către <a href="/wiki/Jean_Calvin" title="Jean Calvin">Jean Calvin</a> și <a href="/wiki/Ulrich_Zwingli" class="mw-redirect" title="Ulrich Zwingli">Ulrich Zwingli, î</a>n timpul <a href="/wiki/Reforma_Protestant%C4%83" title="Reforma Protestantă">Reformei Protestante</a>. Baza teologiei calvine este doctrina predestinării absolute și a grației divine irezistibile a aleșilor și a celor condamnați la „<a href="/wiki/Judecata_de_apoi" class="mw-redirect" title="Judecata de apoi">judecata de apoi</a>”, adică Dumnezeu stabilea de la bun început dacă un individ era salvat sau condamnat, respingând, astfel, complet liberul arbitru.Natura acestei selecții, deși inflexibilă, era detectabilă prin circumstanțele vieții, bogăției și norocului fiecărui om. Calvinismul respinge dogma prezenței reale a "trupului și sângelui Domnului" în împărtășanie, invocarea sfinților, instituția <a href="/wiki/Episcopat" class="mw-redirect" title="Episcopat">episcopatului</a>, închinarea și slujirea la chip cioplit, icoane și statui, nepracticarea semnului crucii, care ar fi o batjocură pentru Dumnezeu. Predicatorii sunt aleși de către credincioși și fiecare din bisericile calviniste este condusă spiritual de un consiliu ales.Calviniștii credeau că Această biserică a apărut în <a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elveția</a>, dar s-a răspândit și în Olanda, Franța, Ungaria, Transilvania, Scoția și Polonia </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Biserica_Anglicană"><span id="Biserica_Anglican.C4.83"></span>Biserica Anglicană</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=30" title="Modifică secțiunea: Biserica Anglicană" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=30" title="Edit section's source code: Biserica Anglicană"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/wiki/Biserica_Anglican%C4%83" title="Biserica Anglicană">Biserica Anglicană</a> (<i>Church of England</i>) este o biserică istorică, apărută în <a href="/wiki/Anglia" title="Anglia">Anglia</a>, în timpul Reformei Protestante. A fost înființată în urma desprinderii regelui <a href="/wiki/Henric_al_VIII-lea" class="mw-redirect" title="Henric al VIII-lea">Henric al VIII-lea</a> de <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a>. Motivul rupturii a fost dorința regelui Henric de a divorța de <a href="/wiki/Catherine_de_Aragon" title="Catherine de Aragon">Catherine de Aragon</a>, act interzis de <a href="/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83" title="Biserica Romano-Catolică">Biserica Romano-Catolică</a>. Acesta trimis o scrisoare <a href="/wiki/Papa_Clement_al_VII-lea" title="Papa Clement al VII-lea">Papei Clement al VII-lea</a> prin care l-a rugat să accepte divorțul, dar papa nu a acceptat. În acea vreme circulau ideile noi ale Reformei Protestante și regele, supărat, s-a rupt de <a href="/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83" title="Biserica Romano-Catolică">Biserica Romei</a>, a înființat Biserica Anglicană, biserică autohtonă a Angliei și s-a autoproclamat <i>Cap al Bisericii Anglicane</i>, divorțând de Catherine de Aragon. Ulterior, Henric a mai avut alte 5 neveste. Această biserică este organizată într-o ierarhie condusă de către <a href="/wiki/Arhiepiscop" title="Arhiepiscop">Arhiepiscopul</a> de <a href="/wiki/Canterbury" title="Canterbury">Canterbury</a>. Din Anglia această biserică s-a răspândit, mai ales, în Scoția și în <a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii">Statele Unite ale Americii</a>, sub denumirea oficială de Biserica Episcopaliană. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Reforma_radicală"><span id="Reforma_radical.C4.83"></span>Reforma radicală</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=31" title="Modifică secțiunea: Reforma radicală" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=31" title="Edit section's source code: Reforma radicală"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Perioada_modernă"><span id="Perioada_modern.C4.83"></span>Perioada modernă</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=32" title="Modifică secțiunea: Perioada modernă" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=32" title="Edit section's source code: Perioada modernă"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Vrăjitoarele"><span id="Vr.C4.83jitoarele"></span>Vrăjitoarele</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=33" title="Modifică secțiunea: Vrăjitoarele" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=33" title="Edit section's source code: Vrăjitoarele"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Vrăjitoarele sunt femei care susțin că au fost înzestrate de Dumnezeu sau natură cu puteri supranaturale care le permit sa citească viitorul, să facă farmece, miracole și chiar să provoace dezastre. Conform preceptelor creștinismului, ele nu sunt nimic altceva decât slujitori ai <a href="/wiki/Diavol" title="Diavol">Diavolului</a>. Lupta creștinismului contra vrăjitoarelor a fost înfrântă în țările civilizate, vrăjitoria fiind decriminalizată, iar vrăjitoarele beneficiază de <a href="/wiki/Drepturile_omului" title="Drepturile omului">drepturile omului</a>. Multe vrăjitoare și vrăjitori s-au organizat în propria lor religie, <a href="/wiki/Wicca" title="Wicca">Wicca</a>, religie care există în mod legal în mai multe țări. </p><p>Până la circa 1300, Biserica Catolică, deși admitea existența Diavolului și a demonilor, nu credea că există vrăjitoare.<sup id="cite_ref-Kors_34-0" class="reference"><a href="#cite_note-Kors-34"><span class="cite-bracket">[</span>34<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:60–63</sup> În timp ce istoricii nu au reușit să identifice o singură cauză a ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „frenezia vrăjitoarelor”, oamenii de știință au observat că, fără a schimba doctrina bisericii, s-a dezvoltat un curent de gândire nou, dar comun, conform căruia vrăjitoarele sunt atât reale, cât și răuvoitoare. Dosarele inchizitorilor arată: credința în <a href="/wiki/Magie" title="Magie">magie</a> a rămas atât de răspândită, încât i-a convins pe unii istorici că creștinismul nu a câștigat niciodată cu adevărat mințile oamenilor din mediul rural.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEHerlihy2023_35-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHerlihy2023-35"><span class="cite-bracket">[</span>35<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Probabil vânătoarea de vrăjitoare a fost declanșată de <a href="/wiki/Mica_er%C4%83_glaciar%C4%83" title="Mica eră glaciară">mica eră glaciară</a>.<sup id="cite_ref-Behringer_36-0" class="reference"><a href="#cite_note-Behringer-36"><span class="cite-bracket">[</span>36<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:335</sup> Majoritatea acuzațiilor de vrăjitorie au pornit de la oamenii de rând, iar autoritățile nu și-au dat silința să le urmărească penal pe vrăjitoare; procesele erau adesea civile (lumești) și nu religioase.<sup id="cite_ref-Monterwitches_37-0" class="reference"><a href="#cite_note-Monterwitches-37"><span class="cite-bracket">[</span>37<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:xiii</sup> Majoritatea proceselor au avut loc în Germania de Sud-Vest, între anii 1561 și 1670.<sup id="cite_ref-Monter_38-0" class="reference"><a href="#cite_note-Monter-38"><span class="cite-bracket">[</span>38<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Numărul total de victime a fost estimat la circa 40 mii, în timp ce în secolul XIX se credea că au fost nouă milioane de victime.<sup id="cite_ref-Monter_38-1" class="reference"><a href="#cite_note-Monter-38"><span class="cite-bracket">[</span>38<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Iluminismul">Iluminismul</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=34" title="Modifică secțiunea: Iluminismul" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=34" title="Edit section's source code: Iluminismul"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/wiki/Iluminism" title="Iluminism">Iluminiștii</a> militau pentru toleranță și libertate religioasă neîngrădită. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Imperiul_Otoman">Imperiul Otoman</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=35" title="Modifică secțiunea: Imperiul Otoman" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=35" title="Edit section's source code: Imperiul Otoman"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiul Otoman</a> a cucerit întreg teritoriul ortodoxismului grec și unele teritorii ale celui rus. Teritoriile și-au păstrat religia ortodoxă prin plata tributului, însă <a href="/wiki/Tracia" title="Tracia">Tracia</a>, <a href="/wiki/Crimeea" title="Crimeea">Crimeea</a> și unele regiuni din Balcani (Albania, Muntenegru, Kosovo, Bosnia, Herțegovina, Croația și Macedonia de azi) au fost convertite la <a href="/wiki/Islam" title="Islam">Islam</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Dictaturile_secolului_al_XX-lea">Dictaturile secolului al XX-lea</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=36" title="Modifică secțiunea: Dictaturile secolului al XX-lea" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=36" title="Edit section's source code: Dictaturile secolului al XX-lea"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În secolul al XX-lea multe țări au avut regim comunist, care propaga o ideologie <a href="/wiki/Ateism" title="Ateism">ateistă</a> (stat ateu sau ateism de stat), cu sau fără toleranță pentru religiile tradiționale/majoritare. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Mișcarea_ecumenică"><span id="Mi.C8.99carea_ecumenic.C4.83"></span>Mișcarea ecumenică</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=37" title="Modifică secțiunea: Mișcarea ecumenică" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=37" title="Edit section's source code: Mișcarea ecumenică"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Ecumenismul este o mișcare religioasă care urmărește înțelegerea între toate bisericile creștine și apropierea dintre ele. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Teologia_liberală"><span id="Teologia_liberal.C4.83"></span>Teologia liberală</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=38" title="Modifică secțiunea: Teologia liberală" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=38" title="Edit section's source code: Teologia liberală"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/wiki/Cre%C8%99tinism_liberal" title="Creștinism liberal">Creștinismul liberal</a> este o adaptare a teologiei creștine prin înglobarea datelor științei moderne și ale istoriei moderne, inclusiv ale arheologiei. Este un efect al victoriei iluminismului în civilizația occidentală. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Fundamentalismul">Fundamentalismul</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=39" title="Modifică secțiunea: Fundamentalismul" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=39" title="Edit section's source code: Fundamentalismul"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/wiki/Fundamentalism" title="Fundamentalism">Fundamentalismul</a> este opusul teologiei liberale, zisă și modernism. Fundamentaliștii resping aplicarea <a href="/wiki/Metoda_istoric%C4%83" class="mw-redirect" title="Metoda istorică">metodei istorice</a> (critica surselor sau critica istorică) la textele sfinte și religiile proprii. De asemenea, ei resping datele științifice care contrazic interpretarea pe care ei o dau Scripturii. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Evanghelicii">Evanghelicii</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=40" title="Modifică secțiunea: Evanghelicii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=40" title="Edit section's source code: Evanghelicii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Evanghelicii sunt creștini protestanți (deci bazați pe <a href="/wiki/Sola_Scriptura" class="mw-redirect" title="Sola Scriptura">Sola Scriptura</a>) care nu vor să fie nici creștini liberali, nici fundamentaliști. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Creștini_nominali_și_creștini_culturali"><span id="Cre.C8.99tini_nominali_.C8.99i_cre.C8.99tini_culturali"></span>Creștini nominali și creștini culturali</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=41" title="Modifică secțiunea: Creștini nominali și creștini culturali" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=41" title="Edit section's source code: Creștini nominali și creștini culturali"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Creștinii nominali sunt persoane care se identifică drept creștini, dar covârșitor nu sunt active religios. </p><p>Creștinii culturali sunt atei sau agnostici care se identifică din punct de vedere cultural cu valorile creștine. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=42" title="Modifică secțiunea: Note" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=42" title="Edit section's source code: Note"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-q967-1"><b><a href="#cite_ref-q967_1-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://worldpopulationreview.com/country-rankings/most-christian-countries">„Most Christian Countries 2024”</a>. <i>World Population by Country 2024 (Live)</i><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-09-12">12 septembrie 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=World+Population+by+Country+2024+%28Live%29&rft.atitle=Most+Christian+Countries+2024&rft_id=https%3A%2F%2Fworldpopulationreview.com%2Fcountry-rankings%2Fmost-christian-countries&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style></span> </li> <li id="cite_note-2"><b><a href="#cite_ref-2">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Kee, Alistair (<time datetime="2004-04-30">30 aprilie 2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=kEER8fGxCfMC&pg=PA166">„Nietzsche and Christians with beautiful feet”</a>. În Hackett, Jeremiah; Wallulis, Jerald. <i>Philosophy of Religion for a New Century: Essays in Honor of Eugene Thomas Long</i>. Springer Science & Business Media. p. 166. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4020-2073-5" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4020-2073-5">978-1-4020-2073-5</a>. <q>Jesus was not a Christian. The religion <i>of</i> Jesus is quite distinct from the religion about Jesus.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Nietzsche+and+Christians+with+beautiful+feet&rft.btitle=Philosophy+of+Religion+for+a+New+Century%3A+Essays+in+Honor+of+Eugene+Thomas+Long&rft.pages=166&rft.pub=Springer+Science+%26+Business+Media&rft.date=2004-04-30&rft.isbn=978-1-4020-2073-5&rft.aulast=Kee&rft.aufirst=Alistair&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DkEER8fGxCfMC%26pg%3DPA166&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-3"><b><a href="#cite_ref-3">^</a></b> <span class="reference-text">Surse pentru Maria Magdalena este întemeitoarea creștinismului:<div><ul><li>Dr. Tal Ilan, conform <a href="/wiki/BBC" class="mw-redirect" title="BBC">BBC</a> <i>Bible Mysteries</i> ep. 4, "The Real Mary Magdalene", 7 martie 2004, <a rel="nofollow" class="external free" href="https://www.imdb.com/title/tt1385060/">https://www.imdb.com/title/tt1385060/</a></li><li><cite class="citation book"><a href="/wiki/Bart_D._Ehrman" title="Bart D. Ehrman">Ehrman, Bart D.</a> (<time datetime="2006">2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20111228094136/http://progressivechristianalliance.org/books/Bart%20D%20Ehrman%20-%20Peter,%20Paul,%20%26%20Mary%20Magdalene/Bart%20D%20Ehrman%20-%20Peter,%20Paul,%20%26%20Mary%20Magdalene/Bart%20D%20Ehrman%20-%20Peter,%20Paul,%20%26%20Mary%20Magdalene.html">„18. Mary: The Residual Questions. Question Two: Was Mary the First Apostle?”</a>. <i>Peter, Paul, and Mary Magdalene: The Followers of Jesus in History and Legend</i> (în engleză). USA: Oxford University Press. p. 253. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-19-530013-0" title="Special:Referințe în cărți/0-19-530013-0">0-19-530013-0</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://progressivechristianalliance.org/books/Bart%20D%20Ehrman%20-%20Peter,%20Paul,%20%26%20Mary%20Magdalene/Bart%20D%20Ehrman%20-%20Peter,%20Paul,%20%26%20Mary%20Magdalene/Bart%20D%20Ehrman%20-%20Peter,%20Paul,%20%26%20Mary%20Magdalene.html">original</a> la <time datetime="2011-12-28">28 decembrie 2011</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2011-09-21">21 septembrie 2011</time></span>. <q>Were there other women apostles? Other women who understood themselves, and were understood by others, to be commissioned by Christ in order to spread the word of his death and resurrection? We know of at least one other, one who could be thought of, in fact, as the original apostle: Mary Magdalene. Mary is called an apostle by some early Christian writers. ... Mary and the others, therefore, could be thought of as "apostles sent to the apostles," a title that Mary herself came to bear in the Middle Ages (Latin: <i>apostola apostolorum</i>).</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=18.+Mary%3A+The+Residual+Questions.+Question+Two%3A+Was+Mary+the+First+Apostle%3F&rft.btitle=Peter%2C+Paul%2C+and+Mary+Magdalene%3A+The+Followers+of+Jesus+in+History+and+Legend&rft.place=USA&rft.pages=253&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=2006&rft.isbn=0-19-530013-0&rft.aulast=Ehrman&rft.aufirst=Bart+D.&rft_id=http%3A%2F%2Fprogressivechristianalliance.org%2Fbooks%2FBart%2520D%2520Ehrman%2520-%2520Peter%2C%2520Paul%2C%2520%2526%2520Mary%2520Magdalene%2FBart%2520D%2520Ehrman%2520-%2520Peter%2C%2520Paul%2C%2520%2526%2520Mary%2520Magdalene%2FBart%2520D%2520Ehrman%2520-%2520Peter%2C%2520Paul%2C%2520%2526%2520Mary%2520Magdalene.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li><li><cite class="citation book">Ehrman, Bart D. (<time datetime="2008">2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=rIE8DwAAQBAJ&pg=PA229"><i>Peter, Paul, and Mary Magdalene: The Followers of Jesus in History and Legend</i></a>. OUP USA. p. 229. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-534350-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-534350-2">978-0-19-534350-2</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2023-07-14">14 iulie 2023</time></span>. <q>It is not at all farfetched to claim that Mary was the founder of Christianity.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Peter%2C+Paul%2C+and+Mary+Magdalene%3A+The+Followers+of+Jesus+in+History+and+Legend&rft.pages=229&rft.pub=OUP+USA&rft.date=2008&rft.isbn=978-0-19-534350-2&rft.aulast=Ehrman&rft.aufirst=Bart+D.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DrIE8DwAAQBAJ%26pg%3DPA229&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li></ul></div></span> </li> <li id="cite_note-4"><b><a href="#cite_ref-4">^</a></b> <span class="reference-text">Surse pentru Pavel a întemeiat creștinismul:<div><ul><li>*<cite class="citation journal">Muir, Steven C. (<time datetime="2000-06-26">26 iunie 2000</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20071026222725/https://www.bookreviews.org/pdf/2134_1163.pdf">„Review of <i>St. Paul versus St. Peter: A Tale of Two Missions</i>”</a> <span style="font-size:85%;">(PDF)</span>. <i><a href="/w/index.php?title=Review_of_Biblical_Literature&action=edit&redlink=1" class="new" title="Review of Biblical Literature — pagină inexistentă">Review of Biblical Literature</a></i>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bookreviews.org/pdf/2134_1163.pdf">original</a> <span style="font-size:85%;">(PDF)</span> la <time datetime="2007-10-26">26 octombrie 2007</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2007-07-25">25 iulie 2007</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Review+of+Biblical+Literature&rft.atitle=Review+of+St.+Paul+versus+St.+Peter%3A+A+Tale+of+Two+Missions&rft.date=2000-06-26&rft.aulast=Muir&rft.aufirst=Steven+C.&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bookreviews.org%2Fpdf%2F2134_1163.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li><li><cite class="citation book">Lüdemann, Gerd (<time datetime="2010">2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=6PmG7E2obskC"><i>Paul: The Founder of Christianity</i></a>. Prometheus. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-61592-367-0" title="Special:Referințe în cărți/978-1-61592-367-0">978-1-61592-367-0</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2023-07-14">14 iulie 2023</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Paul%3A+The+Founder+of+Christianity&rft.pub=Prometheus&rft.date=2010&rft.isbn=978-1-61592-367-0&rft.aulast=L%C3%BCdemann&rft.aufirst=Gerd&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D6PmG7E2obskC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li><li><cite class="citation book">Wenham, David (<time datetime="1995">1995</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=cH5UQj5Zrc4C"><i>Paul: Follower of Jesus Or Founder of Christianity?</i></a>. W.B. Eerdmans. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8028-0124-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8028-0124-1">978-0-8028-0124-1</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2023-07-14">14 iulie 2023</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Paul%3A+Follower+of+Jesus+Or+Founder+of+Christianity%3F&rft.pub=W.B.+Eerdmans&rft.date=1995&rft.isbn=978-0-8028-0124-1&rft.aulast=Wenham&rft.aufirst=David&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DcH5UQj5Zrc4C&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li><li><cite class="citation book">Wright, Nicholas Thomas (<time datetime="1997">1997</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=y5NRPwAACAAJ"><i>What Saint Paul Really Said: Was Paul of Tarsus the Real Founder of Christianity?</i></a>. W.B. Eerdmans Pub. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-88028-181-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-88028-181-2">978-0-88028-181-2</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2023-07-14">14 iulie 2023</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=What+Saint+Paul+Really+Said%3A+Was+Paul+of+Tarsus+the+Real+Founder+of+Christianity%3F&rft.pub=W.B.+Eerdmans+Pub.&rft.date=1997&rft.isbn=978-0-88028-181-2&rft.aulast=Wright&rft.aufirst=Nicholas+Thomas&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dy5NRPwAACAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li><li><cite class="citation book">Blomberg, Craig L.; Stewart, Robert B. (<time datetime="2016">2016</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=O-GhDQAAQBAJ&pg=PA414"><i>The Historical Reliability of the New Testament: Countering the Challenges to Evangelical Christian Beliefs</i></a>. B&H Publishing Group. p. 414. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4336-9170-6" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4336-9170-6">978-1-4336-9170-6</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2023-07-14">14 iulie 2023</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Historical+Reliability+of+the+New+Testament%3A+Countering+the+Challenges+to+Evangelical+Christian+Beliefs&rft.pages=414&rft.pub=B%26H+Publishing+Group&rft.date=2016&rft.isbn=978-1-4336-9170-6&rft.aulast=Blomberg&rft.aufirst=Craig+L.&rft.au=Stewart%2C+Robert+B.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DO-GhDQAAQBAJ%26pg%3DPA414&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li></ul></div></span> </li> <li id="cite_note-5"><b><a href="#cite_ref-5">^</a></b> <span class="reference-text"><cite id="CITEREFBDEhrman" class="citation">BDEhrman, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://ehrmanblog.org/christians-and-their-exaggerated-numbers/"><i>Christians and their Exaggerated Numbers</i></a> (în engleză)</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Christians+and+their+Exaggerated+Numbers&rft.au=BDEhrman&rft_id=https%3A%2F%2Fehrmanblog.org%2Fchristians-and-their-exaggerated-numbers%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-6"><b><a href="#cite_ref-6">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.crestinortodox.ro/stiri/crestinortodox/rusaliile-ziua-nastere-bisericii-74860.html">www.crestinortodox.ro - Ziua de naștere a Bisericii</a>, accesat la 16 august 2014</span> </li> <li id="cite_note-GrantRobert-7"><b><a href="#cite_ref-GrantRobert_7-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Grant, Robert McQueen (<time datetime="1963">1963</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=2VQJAQAAIAAJ"><i>A Historical Introduction to the New Testament</i></a>. Burt Franklin research and source work series, 58. Harper & Row. p. 145. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-00-642706-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-00-642706-3">978-0-00-642706-3</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2021-12-30">30 decembrie 2021</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+Historical+Introduction+to+the+New+Testament&rft.series=Burt+Franklin+research+and+source+work+series%2C+58&rft.pages=145&rft.pub=Harper+%26+Row&rft.date=1963&rft.isbn=978-0-00-642706-3&rft.aulast=Grant&rft.aufirst=Robert+McQueen&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D2VQJAQAAIAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-Aquilina-8">^ <a href="#cite_ref-Aquilina_8-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Aquilina_8-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Aquilina, Mike (<time datetime="2000">2000</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.touchstonemag.com/archives/article.php?id=13-01-044-i">„A Double Take on Early Christianity by Mike Aquilina”</a>. <i>Touchstone: A Journal of Mere Christianity</i><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2021-12-30">30 decembrie 2021</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Touchstone%3A+A+Journal+of+Mere+Christianity&rft.atitle=A+Double+Take+on+Early+Christianity+by+Mike+Aquilina&rft.date=2000-01%2F2000-02&rft.aulast=Aquilina&rft.aufirst=Mike&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.touchstonemag.com%2Farchives%2Farticle.php%3Fid%3D13-01-044-i&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-9"><b><a href="#cite_ref-9">^</a></b> <span class="reference-text"><cite id="CITEREFBDEhrman" class="citation">BDEhrman, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://ehrmanblog.org/the-rate-of-christian-growth/"><i>The Rate of Christian Growth</i></a> (în engleză)</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Rate+of+Christian+Growth&rft.au=BDEhrman&rft_id=https%3A%2F%2Fehrmanblog.org%2Fthe-rate-of-christian-growth%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-Ehrman_2018_p._289-10"><b><a href="#cite_ref-Ehrman_2018_p._289_10-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Ehrman, Bart D. (<time datetime="2018">2018</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=4H2uDgAAQBAJ&pg=PA289">„Appendix”</a>. <i>The Triumph of Christianity: How a Forbidden Religion Swept the World</i>. Simon & Schuster. p. 289. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-5011-3672-6" title="Special:Referințe în cărți/978-1-5011-3672-6">978-1-5011-3672-6</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2022-07-10">10 iulie 2022</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Appendix&rft.btitle=The+Triumph+of+Christianity%3A+How+a+Forbidden+Religion+Swept+the+World&rft.pages=289&rft.pub=Simon+%26+Schuster&rft.date=2018&rft.isbn=978-1-5011-3672-6&rft.aulast=Ehrman&rft.aufirst=Bart+D.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D4H2uDgAAQBAJ%26pg%3DPA289&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-Christian_Number_and_its_implications*_p.-11"><b><a href="#cite_ref-Christian_Number_and_its_implications*_p._11-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Hopkins, Keith (<time datetime="2017-11-02">2 noiembrie 2017</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cambridge.org/core/books/abs/sociological-studies-in-roman-history/christian-number-and-its-implications/0AF33DAAA8313EB9BF282ED3AD5E64F9">„12 - Christian Number and its implications”</a>. În Kelly, Christopher. <i>Sociological Studies in Roman History</i>. Cambridge University Press. p. 442. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1017%2Fcbo9781139093552.014">10.1017/cbo9781139093552.014</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-139-09355-2" title="Special:Referințe în cărți/978-1-139-09355-2">978-1-139-09355-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=12+-+Christian+Number+and+its+implications&rft.btitle=Sociological+Studies+in+Roman+History&rft.pages=442&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2017-11-02&rft_id=info%3Adoi%2F10.1017%2Fcbo9781139093552.014&rft.isbn=978-1-139-09355-2&rft.aulast=Hopkins&rft.aufirst=Keith&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cambridge.org%2Fcore%2Fbooks%2Fabs%2Fsociological-studies-in-roman-history%2Fchristian-number-and-its-implications%2F0AF33DAAA8313EB9BF282ED3AD5E64F9&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-Hopkins_Kelly_2018_p._442-12"><b><a href="#cite_ref-Hopkins_Kelly_2018_p._442_12-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Hopkins, Keith; Kelly, Christopher (<time datetime="2018">2018</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=Lg44DwAAQBAJ&pg=PA442">„12 - Christian Number and its implications”</a>. <i>Sociological Studies in Roman History</i>. Cambridge Classical Studies. Cambridge University Press. p. 442. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-107-01891-4" title="Special:Referințe în cărți/978-1-107-01891-4">978-1-107-01891-4</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2022-07-10">10 iulie 2022</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=12+-+Christian+Number+and+its+implications&rft.btitle=Sociological+Studies+in+Roman+History&rft.series=Cambridge+Classical+Studies&rft.pages=442&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2018&rft.isbn=978-1-107-01891-4&rft.aulast=Hopkins&rft.aufirst=Keith&rft.au=Kelly%2C+Christopher&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DLg44DwAAQBAJ%26pg%3DPA442&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-Hopkins_1998_pp._185–226-13"><b><a href="#cite_ref-Hopkins_1998_pp._185–226_13-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation journal">Hopkins, Keith (<time datetime="1998">1998</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://muse.jhu.edu/article/9960">„Christian Number and its Implications”</a>. <i>Journal of Early Christian Studies</i>. Project Muse. <b>6</b> (2): 185–226. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1353%2Fearl.1998.0035">10.1353/earl.1998.0035</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/1086-3184">1086-3184</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Journal+of+Early+Christian+Studies&rft.atitle=Christian+Number+and+its+Implications&rft.volume=6&rft.issue=2&rft.pages=185-226&rft.date=1998&rft_id=info%3Adoi%2F10.1353%2Fearl.1998.0035&rft.issn=1086-3184&rft.aulast=Hopkins&rft.aufirst=Keith&rft_id=https%3A%2F%2Fmuse.jhu.edu%2Farticle%2F9960&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-Blasi_Turcotte_Duhaime_Osiek_2002_p._453-14"><b><a href="#cite_ref-Blasi_Turcotte_Duhaime_Osiek_2002_p._453_14-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Carter, Warren (<time datetime="2002">2002</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=vgG8TVZVpYAC&pg=PA453">„20. Vulnerable Power: The Roman Empire Challenged by the Early Christians”</a>. În Blasi, Anthony J.; Turcotte, Paul-André; Duhaime, Jean; Osiek, Carolyn; Horrell, David G.; Bridge, Steven L.; Wortham, Robert A.; Williams, Ritva H.; Wendland, Ernst R.; Staples, Peter. <i>Handbook of Early Christianity: Social Science Approaches</i>. G - Reference,Information and Interdisciplinary Subjects Series. AltaMira Press. p. 453. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7591-0015-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7591-0015-2">978-0-7591-0015-2</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2022-07-10">10 iulie 2022</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=20.+Vulnerable+Power%3A+The+Roman+Empire+Challenged+by+the+Early+Christians&rft.btitle=Handbook+of+Early+Christianity%3A+Social+Science+Approaches&rft.series=G+-+Reference%2CInformation+and+Interdisciplinary+Subjects+Series&rft.pages=453&rft.pub=AltaMira+Press&rft.date=2002&rft.isbn=978-0-7591-0015-2&rft.aulast=Carter&rft.aufirst=Warren&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DvgG8TVZVpYAC%26pg%3DPA453&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-Herring_2006_p._16-15"><b><a href="#cite_ref-Herring_2006_p._16_15-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Herring, George (<time datetime="2006">2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=Cus8DAAAQBAJ&pg=PA16">„Introduction”</a>. <i>Introduction to the History of Christianity</i>. NYU Press. p. 16. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8147-3700-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8147-3700-2">978-0-8147-3700-2</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2022-07-10">10 iulie 2022</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Introduction&rft.btitle=Introduction+to+the+History+of+Christianity&rft.pages=16&rft.pub=NYU+Press&rft.date=2006&rft.isbn=978-0-8147-3700-2&rft.aulast=Herring&rft.aufirst=George&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DCus8DAAAQBAJ%26pg%3DPA16&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-Warburg_2018_p._282-16"><b><a href="#cite_ref-Warburg_2018_p._282_16-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Warburg, Margit (<time datetime="2018">2018</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=_JByDwAAQBAJ&pg=PA282">„Chapter Six The Making of a Baha'i Community”</a>. <i>Citizens of the World: A History and Sociology of the Baha'is from a Globalisation Perspective</i>. Numen Book Series. Brill. p. 282. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-90-474-0746-1" title="Special:Referințe în cărți/978-90-474-0746-1">978-90-474-0746-1</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2022-07-10">10 iulie 2022</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Chapter+Six+The+Making+of+a+Baha%27i+Community&rft.btitle=Citizens+of+the+World%3A+A+History+and+Sociology+of+the+Baha%27is+from+a+Globalisation+Perspective&rft.series=Numen+Book+Series&rft.pages=282&rft.pub=Brill&rft.date=2018&rft.isbn=978-90-474-0746-1&rft.aulast=Warburg&rft.aufirst=Margit&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D_JByDwAAQBAJ%26pg%3DPA282&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-fromjesus-17">^ <a href="#cite_ref-fromjesus_17-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-fromjesus_17-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-fromjesus_17-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-fromjesus_17-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-fromjesus_17-4"><sup><i><b>e</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-fromjesus_17-5"><sup><i><b>f</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-fromjesus_17-6"><sup><i><b>g</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-fromjesus_17-7"><sup><i><b>h</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-fromjesus_17-8"><sup><i><b>i</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-fromjesus_17-9"><sup><i><b>j</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Bart Ehrman, "<a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.thegreatcourses.com/courses/from-jesus-to-constantine-a-history-of-early-christianity.html">From Jesus to Constantine</a>", The Teaching Company, cf. Anna Reitz <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140630224401/http://theologytable.com/new%20documents/Persecutions%5B1%5D.pdf">Christian Persecutions in the First Three Centuries</a>, 1 septembrie 2008, Copyright 2007 John Carlin.</span> </li> <li id="cite_note-18"><b><a href="#cite_ref-18">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book"><a href="/wiki/Edward_Gibbon" title="Edward Gibbon">Gibbon, Edward</a> (<time datetime="1826">1826</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=FvQLAAAAYAAJ&pg=PA20">„Chapter XVI. The Conduct of the Roman Government toward the Christians, from the Reign of Nero to that of Constantine”</a>. <i>The history of the decline and fall of the Roman empire</i>. <b>II</b>. New York: J. & J. Harper for Collins & Hanney. p. 20.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Chapter+XVI.+The+Conduct+of+the+Roman+Government+toward+the+Christians%2C+from+the+Reign+of+Nero+to+that+of+Constantine&rft.btitle=The+history+of+the+decline+and+fall+of+the+Roman+empire&rft.place=New+York&rft.pages=20&rft.pub=J.+%26+J.+Harper+for+Collins+%26+Hanney&rft.date=1826&rft.aulast=Gibbon&rft.aufirst=Edward&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DFvQLAAAAYAAJ%26pg%3DPA20&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-19"><b><a href="#cite_ref-19">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation journal">Shaw, Brent (<time datetime="2015-08-14">14 august 2015</time>). „The Myth of the Neronian Persecution”. <i>The Journal of Roman Studies</i>. <b>105</b>: 73–100. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1017%2FS0075435815000982">10.1017/S0075435815000982</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0075-4358">0075-4358</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Journal+of+Roman+Studies&rft.atitle=The+Myth+of+the+Neronian+Persecution&rft.volume=105&rft.pages=73-100&rft.date=2015-08-14&rft_id=info%3Adoi%2F10.1017%2FS0075435815000982&rft.issn=0075-4358&rft.aulast=Shaw&rft.aufirst=Brent&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-carrier-20"><b><a href="#cite_ref-carrier_20-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation journal">Carrier, Richard (<time datetime="2014-07-02">2 iulie 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://brill.com/abstract/journals/vc/68/3/article-p264_2.xml">„The prospect of a Christian interpolation in Tacitus, Annals 15.44”</a>. <i>Vigiliae Christianae</i>. <a href="/w/index.php?title=Brill_Academic_Publishers&action=edit&redlink=1" class="new" title="Brill Academic Publishers — pagină inexistentă">Brill Academic Publishers</a>. <b>68</b> (3): 264–283. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1163%2F15700720-12341171">10.1163/15700720-12341171</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Vigiliae+Christianae&rft.atitle=The+prospect+of+a+Christian+interpolation+in+Tacitus%2C+Annals+15.44.&rft.volume=68&rft.issue=3&rft.pages=264-283&rft.date=2014-07-02&rft_id=info%3Adoi%2F10.1163%2F15700720-12341171&rft.aulast=Carrier&rft.aufirst=Richard&rft_id=https%3A%2F%2Fbrill.com%2Fabstract%2Fjournals%2Fvc%2F68%2F3%2Farticle-p264_2.xml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-earlychristianity-21"><b><a href="#cite_ref-earlychristianity_21-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Guy, Laurie (<time datetime="2011-10-28">28 octombrie 2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=CqJ8A2CSb9EC&pg=PA50"><i>Introducing Early Christianity: A Topical Survey of Its Life, Beliefs Practices</i></a>. InterVarsity Press. p. 50. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8308-3942-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8308-3942-1">978-0-8308-3942-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Introducing+Early+Christianity%3A+A+Topical+Survey+of+Its+Life%2C+Beliefs+Practices&rft.pages=50&rft.pub=InterVarsity+Press&rft.date=2011-10-28&rft.isbn=978-0-8308-3942-1&rft.aulast=Guy&rft.aufirst=Laurie&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DCqJ8A2CSb9EC%26pg%3DPA50&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-Ehrman2018-22"><b><a href="#cite_ref-Ehrman2018_22-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Bart D. Ehrman (<time datetime="2018-02-13">13 februarie 2018</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20231202014304/https://books.google.com/books?id=4H2uDgAAQBAJ&pg=PA178">„7. Christians Under Assault: Persecution, Martyrdom, and Self-Defense”</a>. <i>The Triumph of Christianity: How a Forbidden Religion Swept the World</i>. Simon & Schuster. pp. 178–179. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-5011-3672-6" title="Special:Referințe în cărți/978-1-5011-3672-6">978-1-5011-3672-6</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=4H2uDgAAQBAJ&pg=PA178">original</a> la <time datetime="2023-12-02">2 decembrie 2023</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2021-01-27">27 ianuarie 2021</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=7.+Christians+Under+Assault%3A+Persecution%2C+Martyrdom%2C+and+Self-Defense&rft.btitle=The+Triumph+of+Christianity%3A+How+a+Forbidden+Religion+Swept+the+World&rft.pages=178-179&rft.pub=Simon+%26+Schuster&rft.date=2018-02-13&rft.isbn=978-1-5011-3672-6&rft.au=Bart+D.+Ehrman&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D4H2uDgAAQBAJ%26pg%3DPA178&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-23"><b><a href="#cite_ref-23">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Ehrman, Bart (<time datetime="1993">1993</time>). „The Text of Scripture in an Age of Dissent: Early Christian Struggles for Orthodoxy”. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://books.google.nl/books?id=NHIBM3p83UcC&pg=PA5&dq=ehrman+eusebius+devil&hl=en&ei=0stNTIiGMomA4QazjKSaDA&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=1&ved=0CCcQ6AEwAA#v=onepage&q&f=false"><i>The Orthodox Corruption of Scripture. The Effect of Early Christological Controversies on the Text of the New Testament</i></a> (în engleză). New York: Oxford University Press. p. 5. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-510279-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-510279-6">978-0-19-510279-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=The+Text+of+Scripture+in+an+Age+of+Dissent%3A+Early+Christian+Struggles+for+Orthodoxy&rft.btitle=The+Orthodox+Corruption+of+Scripture.+The+Effect+of+Early+Christological+Controversies+on+the+Text+of+the+New+Testament&rft.place=New+York&rft.pages=5&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=1993&rft.isbn=978-0-19-510279-6&rft.aulast=Ehrman&rft.aufirst=Bart&rft_id=http%3A%2F%2Fbooks.google.nl%2Fbooks%3Fid%3DNHIBM3p83UcC%26pg%3DPA5%26dq%3Dehrman%2Beusebius%2Bdevil%26hl%3Den%26ei%3D0stNTIiGMomA4QazjKSaDA%26sa%3DX%26oi%3Dbook_result%26ct%3Dresult%26resnum%3D1%26ved%3D0CCcQ6AEwAA%23v%3Donepage%26q%26f%3Dfalse&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-Pearson_2012_p._177-24"><b><a href="#cite_ref-Pearson_2012_p._177_24-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Pearson, Birger A. (<time datetime="2012">2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=PUf7DwAAQBAJ&pg=PA177"><i>The Emergence of the Christian Religion: Essays on Early Christianity</i></a>. Wipf and Stock Publishers. p. 177. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-7252-3229-7" title="Special:Referințe în cărți/978-1-7252-3229-7">978-1-7252-3229-7</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2022-09-23">23 septembrie 2022</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Emergence+of+the+Christian+Religion%3A+Essays+on+Early+Christianity&rft.pages=177&rft.pub=Wipf+and+Stock+Publishers&rft.date=2012&rft.isbn=978-1-7252-3229-7&rft.aulast=Pearson&rft.aufirst=Birger+A.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DPUf7DwAAQBAJ%26pg%3DPA177&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-Penner_Vander_Stichele_2007_p._462-25"><b><a href="#cite_ref-Penner_Vander_Stichele_2007_p._462_25-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Windon, Brad (<time datetime="2007">2007</time>). Penner, Todd C.; Vander Stichele, Caroline, ed. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=2udV9fAz1UkC&pg=PA462"><i>Mapping Gender in Ancient Religious Discourses</i></a>. Biblical Interpretation Series. Brill. p. 462. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-90-04-15447-6" title="Special:Referințe în cărți/978-90-04-15447-6">978-90-04-15447-6</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2022-09-23">23 septembrie 2022</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Mapping+Gender+in+Ancient+Religious+Discourses&rft.series=Biblical+Interpretation+Series&rft.pages=462&rft.pub=Brill&rft.date=2007&rft.isbn=978-90-04-15447-6&rft.aulast=Windon&rft.aufirst=Brad&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D2udV9fAz1UkC%26pg%3DPA462&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-Cahana-Blum_2018_p._157-26"><b><a href="#cite_ref-Cahana-Blum_2018_p._157_26-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Cahana-Blum, Jonathan (<time datetime="2018">2018</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=B_x0DwAAQBAJ&pg=PA157"><i>Wrestling with Archons: Gnosticism as a Critical Theory of Culture</i></a>. Lexington Books. p. 157-158. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4985-6629-2" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4985-6629-2">978-1-4985-6629-2</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2022-09-23">23 septembrie 2022</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Wrestling+with+Archons%3A+Gnosticism+as+a+Critical+Theory+of+Culture&rft.pages=157-158&rft.pub=Lexington+Books&rft.date=2018&rft.isbn=978-1-4985-6629-2&rft.aulast=Cahana-Blum&rft.aufirst=Jonathan&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DB_x0DwAAQBAJ%26pg%3DPA157&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHopkins2017457-27"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHopkins2017457_27-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHopkins2017">Hopkins 2017</a>, p. 457. : But, <i>per contra</i>, it is extremely difficult for dispersed and prohibited house cult-groups and communities to maintain and enforce common beliefs and common liturgical practices across space and time in pre-industrial conditions of communications.<sup>43</sup> The frequent claims that scattered Christian communities constituted a single Church was not a description of reality in the first two centuries AD, but a blatant yet forceful denial of reality. What was amazing was the persistence and power of the ideal in the face of its unachievability, even in the fourth century. On a local level, it is also unlikely that twenty households in a typical community, let alone a dozen households in a house cult-group, could maintain even one full-time, non-earning priest. Perhaps a group of forty households could, especially if they had a wealthy patron. But for most Christian communities of this size, a hierarchy of bishop and lesser clergy seems completely inappropriate.</span> </li> <li id="cite_note-28"><b><a href="#cite_ref-28">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Ehrman, Bart (<time datetime="2005">2005</time>) [2003]. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://books.google.nl/books?id=URdACxKubDIC&pg=PA176&dq=%22As+a+result+of+this+ongoing+scholarship,+it+is+widely+thought+today+that+proto-orthodoxy+was+simply+one+of+many+competing+interpretations+of+Christianity+in+the+early+church.+It+was+neither+a+self-evident+interpretation+nor+an+original+apostolic+view.+The&hl=en&ei=NsdNTKywN4SD4Qag-MSaDA&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=1&ved=0CCQQ6AEwAA#v=onepage&q=%22As%20a%20result%20of%20this%20ongoing%20scholarship%2C%20it%20is%20widely%20thought%20today%20that%20proto-orthodoxy%20was%20simply%20one%20of%20many%20competing%20interpretations%20of%20Christianity%20in%20the%20early%20church.%20It%20was%20neither%20a%20self-evident%20interpretation%20nor%20an%20original%20apostolic%20view.%20The&f=false"><i>Lost Christianities: The Battle for Scripture and the Faiths We Never Knew</i></a> (în engleză). New York: Oxford University Press. p. 176. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-514183-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-514183-2">978-0-19-514183-2</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2010-07-26">26 iulie 2010</time></span>. <q>As a result of this ongoing scholarship, it is widely thought today that proto-orthodoxy was simply one of many competing interpretations of Christianity in the early church. It was neither a self-evident interpretation nor an original apostolic view. The apostles, for example, did not teach the Nicene Creed or anything like it. Indeed, as far back as we can trace it, Christianity was remarkably varied in its theological expressions.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Lost+Christianities%3A+The+Battle+for+Scripture+and+the+Faiths+We+Never+Knew&rft.place=New+York&rft.pages=176&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=2005&rft.isbn=978-0-19-514183-2&rft.aulast=Ehrman&rft.aufirst=Bart&rft_id=http%3A%2F%2Fbooks.google.nl%2Fbooks%3Fid%3DURdACxKubDIC%26pg%3DPA176%26dq%3D%2522As%2Ba%2Bresult%2Bof%2Bthis%2Bongoing%2Bscholarship%2C%2Bit%2Bis%2Bwidely%2Bthought%2Btoday%2Bthat%2Bproto-orthodoxy%2Bwas%2Bsimply%2Bone%2Bof%2Bmany%2Bcompeting%2Binterpretations%2Bof%2BChristianity%2Bin%2Bthe%2Bearly%2Bchurch.%2BIt%2Bwas%2Bneither%2Ba%2Bself-evident%2Binterpretation%2Bnor%2Ban%2Boriginal%2Bapostolic%2Bview.%2BThe%26hl%3Den%26ei%3DNsdNTKywN4SD4Qag-MSaDA%26sa%3DX%26oi%3Dbook_result%26ct%3Dresult%26resnum%3D1%26ved%3D0CCQQ6AEwAA%23v%3Donepage%26q%3D%2522As%2520a%2520result%2520of%2520this%2520ongoing%2520scholarship%252C%2520it%2520is%2520widely%2520thought%2520today%2520that%2520proto-orthodoxy%2520was%2520simply%2520one%2520of%2520many%2520competing%2520interpretations%2520of%2520Christianity%2520in%2520the%2520early%2520church.%2520It%2520was%2520neither%2520a%2520self-evident%2520interpretation%2520nor%2520an%2520original%2520apostolic%2520view.%2520The%26f%3Dfalse&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-29"><b><a href="#cite_ref-29">^</a></b> <span class="reference-text">Belting,  <i>Likeness and Presence</i>, Chicago and London, 1994.</span> </li> <li id="cite_note-30"><b><a href="#cite_ref-30">^</a></b> <span class="reference-text">Ernst Kitzinger, <i>The Cult of Images in the Age before Iconoclasm</i>, Dumbarton Oaks, 1954, quoted by Pelikan, Jaroslav; <i>The Spirit of Eastern Christendom</i> 600–1700, University of Chicago Press, 1974.</span> </li> <li id="cite_note-31"><b><a href="#cite_ref-31">^</a></b> <span class="reference-text">Pelikan, <i>The Spirit of Eastern Christendom</i></span> </li> <li id="cite_note-32"><b><a href="#cite_ref-32">^</a></b> <span class="reference-text">Patricia Karlin-Hayter, <i>Oxford History of Byzantium</i>, <a href="/wiki/Oxford_University_Press" title="Oxford University Press">Oxford University Press</a>, 2002.</span> </li> <li id="cite_note-33"><b><a href="#cite_ref-33">^</a></b> <span class="reference-text">Florin Curta, Southeastern Europe in the Middle Ages, Cambridge University Press, Pag.xv, 978-0-521-89452-4</span> </li> <li id="cite_note-Kors-34"><b><a href="#cite_ref-Kors_34-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Kors, Alan Charles; Peters, Edward, ed. (<time datetime="2001">2001</time>). „Sorcery in Christendom 900–1300”. <i>Witchcraft in Europe, 400–1700 A Documentary History</i>. University of Pennsylvania Press, Incorporated. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-8122-1751-9" title="Special:Referințe în cărți/0-8122-1751-9">0-8122-1751-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Sorcery+in+Christendom+900%E2%80%931300&rft.btitle=Witchcraft+in+Europe%2C+400%E2%80%931700+A+Documentary+History&rft.pub=University+of+Pennsylvania+Press%2C+Incorporated&rft.date=2001&rft.isbn=0-8122-1751-9&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHerlihy2023-35"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHerlihy2023_35-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHerlihy2023">Herlihy 2023</a>.</span> </li> <li id="cite_note-Behringer-36"><b><a href="#cite_ref-Behringer_36-0">^</a></b> <span class="reference-text">Behringer, Wolfgang (1999). "Climatic change and witch-hunting: the impact of the Little Ice Age on mentalities". Climatic Change. 43: 335–351. doi:10.1023/A:1005554519604.</span> </li> <li id="cite_note-Monterwitches-37"><b><a href="#cite_ref-Monterwitches_37-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Ankarloo, Bengt; Clark, Stuart; Monter, E. William, ed. (<time datetime="2002">2002</time>). <i>Witchcraft and Magic in Europe, Volume 4: The Period of the Witch Trials</i>. Philadelphia: University of Pennsylvania Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-8122-3617-3" title="Special:Referințe în cărți/0-8122-3617-3">0-8122-3617-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Witchcraft+and+Magic+in+Europe%2C+Volume+4%3A+The+Period+of+the+Witch+Trials&rft.place=Philadelphia&rft.pub=University+of+Pennsylvania+Press&rft.date=2002&rft.isbn=0-8122-3617-3&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-Monter-38">^ <a href="#cite_ref-Monter_38-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Monter_38-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation encyclopaedia">Monter, William (<time datetime="2023">2023</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.encyclopedia.com/social-sciences/encyclopedias-almanacs-transcripts-and-maps/witch-trials-europe">„Witch Trials, Europe”</a>. <i>Encyclopedia of Sex and Gender: Culture Society History</i>. Encyclopedia.com<span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2023-07-14">14 iulie 2023</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Witch+Trials%2C+Europe&rft.btitle=Encyclopedia+of+Sex+and+Gender%3A+Culture+Society+History&rft.pub=Encyclopedia.com&rft.date=2023&rft.aulast=Monter&rft.aufirst=William&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.encyclopedia.com%2Fsocial-sciences%2Fencyclopedias-almanacs-transcripts-and-maps%2Fwitch-trials-europe&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Literatură"><span id="Literatur.C4.83"></span>Literatură</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=43" title="Modifică secțiunea: Literatură" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=43" title="Edit section's source code: Literatură"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Introduceri">Introduceri</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=44" title="Modifică secțiunea: Introduceri" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=44" title="Edit section's source code: Introduceri"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Jean-Marie_Mayeur&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jean-Marie Mayeur — pagină inexistentă">Jean-Marie Mayeur</a> (coordonator), <i>Histoire du christianisme : des origines à nos jours</i>, Ed.: 1990-2000 en 13 tomes.</li> <li>Bernd Moeller: <i>Geschichte des Christentums in Grundzügen</i>, UTB, 9. Auflage 2008, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/3825209059" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 3-8252-0905-9</a></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Dicționare_și_enciclopedii"><span id="Dic.C8.9Bionare_.C8.99i_enciclopedii"></span>Dicționare și enciclopedii</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=45" title="Modifică secțiunea: Dicționare și enciclopedii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=45" title="Edit section's source code: Dicționare și enciclopedii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><a href="/wiki/Theologische_Realenzyklop%C3%A4die" title="Theologische Realenzyklopädie">Theologische Realenzyklopädie</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Lexikon_f%C3%BCr_Theologie_und_Kirche&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lexikon für Theologie und Kirche — pagină inexistentă">Lexikon für Theologie und Kirche</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Religion_in_Geschichte_und_Gegenwart&action=edit&redlink=1" class="new" title="Religion in Geschichte und Gegenwart — pagină inexistentă">Religion in Geschichte und Gegenwart</a></li> <li><a href="/wiki/Biographisch-Bibliographisches_Kirchenlexikon" class="mw-redirect" title="Biographisch-Bibliographisches Kirchenlexikon">Biographisch-Bibliographisches Kirchenlexikon</a></li> <li>Le Dictionnaire de Spiritualité</li> <li>Dictionnaire de Théologie Catholique</li> <li><a href="/w/index.php?title=Reallexikon_f%C3%BCr_Antike_und_Christentum&action=edit&redlink=1" class="new" title="Reallexikon für Antike und Christentum — pagină inexistentă">Reallexikon für Antike und Christentum</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Dictionary_of_the_History_of_Ideas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dictionary of the History of Ideas — pagină inexistentă">Dictionary of the History of Ideas</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Historisches_W%C3%B6rterbuch_der_Philosophie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Historisches Wörterbuch der Philosophie — pagină inexistentă">Historisches Wörterbuch der Philosophie</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Encyclopedia_of_Philosophy&action=edit&redlink=1" class="new" title="Encyclopedia of Philosophy — pagină inexistentă">Encyclopedia of Philosophy</a></li> <li><a href="/wiki/Stanford_Encyclopedia_of_Philosophy" title="Stanford Encyclopedia of Philosophy">Stanford Encyclopedia of Philosophy</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Internet_Encyclopedia_of_Philosophy&action=edit&redlink=1" class="new" title="Internet Encyclopedia of Philosophy — pagină inexistentă">Internet Encyclopedia of Philosophy</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Pauly-Wissowa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pauly-Wissowa — pagină inexistentă">Pauly-Wissowa</a>.</li></ul> <ul><li>Jean-Marie Mayeur, Charles und Luce Pietri, André Vaucher, Marc Venard (Hrsg.): <i>Die Geschichte des Christentums. Religion Politik Kultur.</i> Deutsche Ausgabe herausgegeben von Norbert Brox, Odilo Engels, Georg Kretschmar, Kurt Meier, Heribert Smolinsky. Herder, Freiburg i Br. 1991ff (14 Bände, Online: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.kath.ch/skz/skz-2002/geschichte/gesch36.htm">Prezentare</a>)</li> <li>Ernst Dassmann: <i>Kirchengeschichte.</i> Kohlhammer, Stuttgart 1991–1999 (<i>Kohlhammer Studienbücher Theologie.</i> 10).</li> <li><a href="/w/index.php?title=Carl_Andresen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carl Andresen — pagină inexistentă">Carl Andresen</a>: <i>Handbuch der Dogmen- und Theologiegeschichte.</i> 2. Auflage. Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen 1999.</li> <li><a href="/w/index.php?title=Raymund_Kottje&action=edit&redlink=1" class="new" title="Raymund Kottje — pagină inexistentă">Raymund Kottje</a>, <a href="/w/index.php?title=Bernd_Moeller&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bernd Moeller — pagină inexistentă">Bernd Moeller</a> (Hrsg.): <i>Ökumenische Kirchengeschichte.</i> Matthias-Grünewald-Verlag, Mainz 1970 (3 Bände).</li> <li>Herbert Smolinsky, Klaus Schatz: <i>Kirchengeschichte der Neuzeit.</i> Patmos, Düsseldorf 1993, ISBN (Leitfaden Theologie.<i> 21, 2 Bände).</i></li> <li><cite id="CITEREFHerlihy2023" class="citation encyclopaedia">Herlihy, David (<time datetime="2023-06-06">6 iunie 2023</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.britannica.com/topic/history-of-Europe/The-emergence-of-modern-Europe-1500-1648">„The emergence of modern Europe, 1500–1648/Aspects of early modern society”</a>. <i>Britannica</i><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2023-07-30">30 iulie 2023</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=The+emergence+of+modern+Europe%2C+1500%E2%80%931648%2FAspects+of+early+modern+society&rft.btitle=Britannica&rft.date=2023-06-06&rft.aulast=Herlihy&rft.aufirst=David&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2Ftopic%2Fhistory-of-Europe%2FThe-emergence-of-modern-Europe-1500-1648&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIstoria+cre%C8%99tinismului" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Biblioteci">Biblioteci</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=46" title="Modifică secțiunea: Biblioteci" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=46" title="Edit section's source code: Biblioteci"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li>Biblioteca Dumitru Stăniloae a Mitropoliei Moldovei și Bucovine din Iași</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ekd.de/zeitgeschichte/bibliothek.html">Bibliothek der Evangelischen Arbeitsgemeinschaft für Kirchliche Zeitgeschichte (München)</a></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe"><span id="Leg.C4.83turi_externe"></span>Legături externe</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=47" title="Modifică secțiunea: Legături externe" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=47" title="Edit section's source code: Legături externe"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.crestinortodox.ro/istoria-bisericii/istoria-bisericii-primele-trei-secole/lumea-greco-romana-aparitia-crestinismului-70575.html">Lumea greco-romana la aparitia crestinismului</a>, 6 iulie 2012, <i>CrestinOrtodox.ro</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.crestinortodox.ro/istoria-bisericii/istoria-bisericii-primele-trei-secole/lumea-iudaica-aparitia-crestinismului-70576.html">Lumea iudaica la aparitia crestinismului</a>, 6 iulie 2012, <i>CrestinOrtodox.ro</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.crestinortodox.ro/istoria-bisericii/istoria-bisericii-primele-trei-secole/intemeierea-bisericii-70580.html">Intemeierea Bisericii</a>, 6 iulie 2012, <i>CrestinOrtodox.ro</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.crestinortodox.ro/istoria-bisericii/istoria-bisericii-primele-trei-secole/activitatea-apostolilor-lumea-pagana-70581.html">Activitatea Apostolilor in lumea pagana</a>, 6 iulie 2012, <i>CrestinOrtodox.ro</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.crestinortodox.ro/istoria-bisericii/istoria-bisericii-primele-trei-secole/organizarea-bisericii-primare-70583.html">Organizarea Bisericii Primare</a>, 6 iulie 2012, <i>CrestinOrtodox.ro</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.crestinortodox.ro/istoria-bisericii/istoria-bisericii-primele-trei-secole/cultul-crestin-epoca-apostolica-70584.html">Cultul crestin in epoca apostolica</a>, 6 iulie 2012, <i>CrestinOrtodox.ro</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.crestinortodox.ro/istoria-bisericii/istoria-bisericii-primele-trei-secole/persecutiile-70585.html">Persecutiile</a>, 6 iulie 2012, <i>CrestinOrtodox.ro</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.crestinortodox.ro/istoria-bisericii/istoria-bisericii-primele-trei-secole/ereziile-iudaizante-70586.html">Ereziile iudaizante</a>, 6 iulie 2012, <i>CrestinOrtodox.ro</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.crestinortodox.ro/istoria-bisericii/biserica-secolele-viii-xi/popoare-crestinate-apus-germanii-anglo-saxonii-scandinavii-70567.html">Popoare crestinate in Apus: germanii, anglo-saxonii si scandinavii</a>, 6 iulie 2012, <i>CrestinOrtodox.ro</i></li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://theologytable.com/new%20documents/Persecutions%5B1%5D.pdf">Christian Persecutions in the First Three Centuries</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140630224401/http://theologytable.com/new%20documents/Persecutions%5B1%5D.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2014-06-30">30 iunie 2014</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. (debunker)</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Vezi_și"><span id="Vezi_.C8.99i"></span>Vezi și</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&veaction=edit&section=48" title="Modifică secțiunea: Vezi și" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&action=edit&section=48" title="Edit section's source code: Vezi și"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><a href="/wiki/Cronologia_cre%C8%99tinismului" title="Cronologia creștinismului">Cronologia creștinismului</a></li> <li><a href="/wiki/Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia" title="Istoria creștinismului în România">Istoria creștinismului în România</a></li></ul> <p><br /> </p> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style="background-color:#E9D66B;;background:#E9D66B;" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><span style="background-color:#E9D66B;;background:#E9D66B;;border:none;"><a href="/wiki/Format:Istoria_cre%C8%99tin%C4%83" title="Format:Istoria creștină"><span title="Vizualizare format" style="background-color:#E9D66B;;background:#E9D66B;;border:none;;">v</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:Istoria_cre%C8%99tin%C4%83" title="Discuție Format:Istoria creștină"><span title="Discuție format" style="background-color:#E9D66B;;background:#E9D66B;;border:none;;">d</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Istoria_cre%C8%99tin%C4%83&action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style="background-color:#E9D66B;;background:#E9D66B;;border:none;;">m</span></a></span></div></div><span class="" style="font-size: 110%;"><a class="mw-selflink selflink">Istoria Creștinismului</a></span> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style="background-color:#E9D66B;;background:#FCF75E;" colspan="3"><small>Secolele:</small><span style="font-style:italic;"> <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_secolul_I&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în secolul I — pagină inexistentă">I</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_secolul_al_II-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în secolul al II-lea — pagină inexistentă">II</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_secolul_al_III-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în secolul al III-lea — pagină inexistentă">III</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_secolul_al_IV-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în secolul al IV-lea — pagină inexistentă">IV</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_secolul_al_V-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în secolul al V-lea — pagină inexistentă">V</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_secolul_al_VI-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în secolul al VI-lea — pagină inexistentă">VI</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_secolul_al_VII-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în secolul al VII-lea — pagină inexistentă">VII</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_secolul_al_VIII-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în secolul al VIII-lea — pagină inexistentă">VIII</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_secolul_al_IX-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în secolul al IX-lea — pagină inexistentă">IX</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_secolul_al_X-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în secolul al X-lea — pagină inexistentă">X</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_secolul_al_XI-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în secolul al XI-lea — pagină inexistentă">XI</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_secolul_al_XII-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în secolul al XII-lea — pagină inexistentă">XII</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_secolul_al_XIII-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în secolul al XIII-lea — pagină inexistentă">XIII</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_secolul_al_XIV-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în secolul al XIV-lea — pagină inexistentă">XIV</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_secolul_al_XV-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în secolul al XV-lea — pagină inexistentă">XV</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_secolul_al_XVI-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în secolul al XVI-lea — pagină inexistentă">XVI</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_secolul_al_XVII-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în secolul al XVII-lea — pagină inexistentă">XVII</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_secolul_al_XVIII-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în secolul al XVIII-lea — pagină inexistentă">XVIII</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_secolul_al_XIX-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în secolul al XIX-lea — pagină inexistentă">XIX</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_secolul_al_XX-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în secolul al XX-lea — pagină inexistentă">XX</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_secolul_al_XXI-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în secolul al XXI-lea — pagină inexistentă">XXI</a> <p> <br />Ere: <a href="/wiki/Istoria_cre%C8%99tinismului_timpuriu" class="mw-redirect" title="Istoria creștinismului timpuriu">Timpurie</a> • <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_Antichitatea_t%C3%A2rzie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în Antichitatea târzie — pagină inexistentă">Romană</a> • <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_Evul_Mediu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în Evul Mediu — pagină inexistentă">Medievală</a> • <a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_din_Epoca_Modern%C4%83_p%C3%A2n%C4%83_%C3%AEn_prezent&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului din Epoca Modernă până în prezent — pagină inexistentă">Modernă</a> </p> </span></td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style="background-color:#E9D66B;;;"><a href="/wiki/Isus_din_Nazaret" title="Isus din Nazaret">Isus</a> și <a href="/w/index.php?title=Era_Apostolic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Era Apostolică — pagină inexistentă">Era Apostolică</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;background:#F5DEB3;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Isus_din_Nazaret" title="Isus din Nazaret">Fundalul</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Misiunea_public%C4%83_a_lui_Iisus" title="Misiunea publică a lui Iisus">Misiunea</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Buna_Vestire" title="Buna Vestire">Vestea Bună</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/R%C4%83stignirea_lui_Isus_din_Nazaret" title="Răstignirea lui Isus din Nazaret">Crucificarea</a> & <a href="/wiki/%C3%8Envierea_Domnului" class="mw-redirect" title="Învierea Domnului">Învierea</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Duhul_Sf%C3%A2nt" title="Duhul Sfânt">Duhul Sfânt</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Evanghelie" title="Evanghelie">Evanghelii</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Faptele_Apostolilor" title="Faptele Apostolilor">Fapte</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Apostol" title="Apostol">Cei 12</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Pavel_(apostol)" title="Pavel (apostol)">Pavel</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Council_of_Jerusalem&action=edit&redlink=1" class="new" title="Council of Jerusalem — pagină inexistentă">Fapte 15</a></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="19"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Steuben_-_Bataille_de_Poitiers.png" class="mw-file-description" title="Charles de Steuben's Bataille de Poitiers en Octobre 732 depicts a triumphant Charles Martel (mounted) facing ‘Abdul Rahman Al Ghafiqi (right) at the Battle of Tours."><img alt="Charles de Steuben's Bataille de Poitiers en Octobre 732 depicts a triumphant Charles Martel (mounted) facing ‘Abdul Rahman Al Ghafiqi (right) at the Battle of Tours." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Steuben_-_Bataille_de_Poitiers.png/140px-Steuben_-_Bataille_de_Poitiers.png" decoding="async" width="140" height="115" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Steuben_-_Bataille_de_Poitiers.png/210px-Steuben_-_Bataille_de_Poitiers.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Steuben_-_Bataille_de_Poitiers.png/280px-Steuben_-_Bataille_de_Poitiers.png 2x" data-file-width="1600" data-file-height="1316" /></a></span> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style="background-color:#E9D66B;;;background:#FBF17F;"><a href="/w/index.php?title=Perioada_Ante-Nicean%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Perioada Ante-Niceană — pagină inexistentă">Perioada Ante-Niceană</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;background:#fffded;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/w/index.php?title=Divizarea_Iudaismului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Divizarea Iudaismului — pagină inexistentă">Divizarea Iudaismului</a> •  <a href="/wiki/Iustin_Martirul_%C8%99i_Filozoful" title="Iustin Martirul și Filozoful">Iustin Martirul</a> •  <a href="/wiki/Igna%C8%9Biu_de_Antiohia" class="mw-redirect" title="Ignațiu de Antiohia">Ignațiu de Antiohia</a> •  <a href="/wiki/Persecu%C8%9Bia_cre%C8%99tinilor" title="Persecuția creștinilor">Persecuție</a> •  <a href="/wiki/Patristic%C4%83" title="Patristică">Părinții</a> •  <a href="/wiki/Ireneu_de_Lyon" class="mw-redirect" title="Ireneu de Lyon">Ireneu</a> •  <a href="/wiki/Marcionism" title="Marcionism">Marcionism</a> •  <a href="/wiki/Noul_Testament" title="Noul Testament">Canonul</a> •  <a href="/wiki/Tertulian" title="Tertulian">Tertulian</a> •  <a href="/wiki/Montanism" title="Montanism">Montanism</a> •  <a href="/wiki/Origene" title="Origene">Origene</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style="background-color:#E9D66B;;;"><a href="/w/index.php?title=Istoria_t%C3%A2rzie_a_cre%C8%99tinismului_antic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria târzie a creștinismului antic — pagină inexistentă">Istoria târzie a creștinismului antic</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;background:#F5DEB3;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Constantin_cel_Mare" title="Constantin cel Mare">Constantin cel Mare</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/C%C4%83lug%C4%83r" title="Călugăr">Călugărie</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Conciliu_ecumenic" title="Conciliu ecumenic">Concilii</a>: <i><a href="/wiki/Primul_conciliu_de_la_Niceea" title="Primul conciliu de la Niceea">Niceea I</a></i> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Simbolul_niceeano-constantinopolitan" title="Simbolul niceeano-constantinopolitan">Crezul</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Atanasie_din_Alexandria" title="Atanasie din Alexandria">Atanasie</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Arianism" title="Arianism">Arianismul</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Ieronim" title="Ieronim">Ieronim</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Augustin_de_Hipona" title="Augustin de Hipona">Augustin</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <i><a href="/wiki/Primul_conciliu_de_la_Constantinopol" title="Primul conciliu de la Constantinopol">Concilii II</a></i> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <i><a href="/wiki/Conciliul_de_la_Efes" title="Conciliul de la Efes">III</a></i> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <i><a href="/wiki/Conciliul_de_la_Calcedon" title="Conciliul de la Calcedon">IV</a></i></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style="background-color:#E9D66B;;;background:#FBF17F;"><a href="/wiki/Cre%C8%99tinismul_r%C4%83s%C4%83ritean" class="mw-redirect" title="Creștinismul răsăritean">Creștinismul răsăritean</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;background:#fffded;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">Ortodoxia greacă</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Bisericile_vechi_orientale" title="Bisericile vechi orientale">Ortodoxia Orientală</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Cop%C8%9Bi" title="Copți">Coptă</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Nestorianism" title="Nestorianism">Nestorianism</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Biserica_siriac%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica siriacă — pagină inexistentă">Siria</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Biserica_apostolic%C4%83_armean%C4%83" class="mw-redirect" title="Biserica apostolică armeană">Armenia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Biserica_ortodox%C4%83_etiopian%C4%83" class="mw-redirect" title="Biserica ortodoxă etiopiană">Etiopia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Ioan_Gur%C4%83_de_Aur" title="Ioan Gură de Aur">Ioan Gură de Aur</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Iconoclasmul_bizantin" title="Iconoclasmul bizantin">Iconoclasmul bizantin</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_bizantino-otomane" class="mw-redirect" title="Războaiele bizantino-otomane">Căderea</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Istoria_Bisericii_Ortodoxe_%C3%AEn_timpul_Imperiului_Otoman&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Bisericii Ortodoxe în timpul Imperiului Otoman — pagină inexistentă">Imperiul Otoman</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Biserica_ortodox%C4%83_rus%C4%83" class="mw-redirect" title="Biserica ortodoxă rusă">Rusia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Istoria_Bisericii_Ortodoxe_din_America&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Bisericii Ortodoxe din America — pagină inexistentă">America</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Istoria_Bisericii_Ortodoxe_%C3%AEn_secolul_al_20-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Bisericii Ortodoxe în secolul al 20-lea — pagină inexistentă">secolul al 20-lea</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style="background-color:#E9D66B;;;"><a href="/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_Evul_Mediu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria creștinismului în Evul Mediu — pagină inexistentă">Istoria creștinismului în Evul Mediu</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;background:#F5DEB3;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Pelagianism" title="Pelagianism">Pelagianism</a> •  <a href="/wiki/Papa_Grigore_I_cel_Mare" title="Papa Grigore I cel Mare">Grigore I</a> •  <a href="/wiki/Biserica_Celtic%C4%83" title="Biserica Celtică">Celtic</a> •  <a href="/w/index.php?title=Cre%C8%99tinarea_Bulgariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Creștinarea Bulgariei — pagină inexistentă">Bulgaria</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Cre%C8%99tinarea_popoarelor_germanice" title="Creștinarea popoarelor germanice">German</a> •  <a href="/w/index.php?title=Cre%C8%99tinarea_Scandinaviei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Creștinarea Scandinaviei — pagină inexistentă">Scandinavia</a> •  <a href="/wiki/Cre%C8%99tinarea_Poloniei" title="Creștinarea Poloniei">Regatul Poloniei</a> •  <a href="/wiki/Cre%C8%99tinarea_Rusiei_Kievene" title="Creștinarea Rusiei Kievene">Rusia Kieveană</a> •  <a href="/w/index.php?title=Cre%C8%99tinarea_Ungariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Creștinarea Ungariei — pagină inexistentă">Regatul Ungariei</a> • <a href="/wiki/Controversa_pentru_%C3%AEnvestitur%C4%83" title="Controversa pentru învestitură">Învestitură</a> •  <a href="/wiki/Anselm_de_Canterbury" title="Anselm de Canterbury">Anselm</a> •  <a href="/wiki/Petru_Abelard" title="Petru Abelard">Abelard</a> •  <a href="/wiki/Bernard_de_Clairvaux" title="Bernard de Clairvaux">Bernard de Clairvaux</a> •  <a href="/wiki/Marea_Schism%C4%83" title="Marea Schismă">Marea Schismă</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Cruciad%C4%83" title="Cruciadă">Cruciade</a> •  <a href="/wiki/Inchizi%C8%9Bie" title="Inchiziție">Inchiziția</a> •  <a href="/wiki/Scolastic%C4%83" title="Scolastică">Scolastică</a> •  <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Dominic" title="Sfântul Dominic">Sfântul Dominic</a> •  <a href="/wiki/Francisc_de_Assisi" title="Francisc de Assisi">Sfântul Francisc</a> •  <a href="/wiki/Bonaventura" title="Bonaventura">Bonaventura</a> •  <a href="/wiki/Toma_de_Aquino" title="Toma de Aquino">Toma de Aquino</a> •  <a href="/wiki/John_Wycliff" title="John Wycliff">Wycliffe</a> •  <a href="/wiki/Exilul_de_la_Avignon" title="Exilul de la Avignon">Exilul de la Avignon</a> •  <a href="/wiki/Schisma_apusean%C4%83" title="Schisma apuseană">Schisma apuseană</a> •  <a href="/wiki/Jan_Hus" title="Jan Hus">Jan Hus</a> •  <a href="/w/index.php?title=Conciliarism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Conciliarism — pagină inexistentă">Conciliarismul</a> •  <a href="/wiki/Biserica_Bosniac%C4%83" title="Biserica Bosniacă">Biserica Bosniacă</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style="background-color:#E9D66B;;;background:#FBF17F;"><a href="/wiki/Reforma_Protestant%C4%83" title="Reforma Protestantă">Reforma Protestantă</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;background:#fffded;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <p><i><a href="/wiki/Protestantism" title="Protestantism">Protestantismul</a></i> •  <a href="/wiki/Erasmus_din_Rotterdam" title="Erasmus din Rotterdam">Erasmus</a> •  <a href="/wiki/Cele_cinci_sola" title="Cele cinci sola">Cinci formulări</a> •  <a href="/w/index.php?title=Eucharistic_theologies_summarised&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eucharistic theologies summarised — pagină inexistentă">Euharistia</a> •  <a href="/w/index.php?title=History_of_Calvinist%E2%80%93Arminian_debate&action=edit&redlink=1" class="new" title="History of Calvinist–Arminian debate — pagină inexistentă">Calvinism v. Arminianism</a> •  <a href="/wiki/Arminianism" class="mw-redirect" title="Arminianism">Arminianismul</a> •  <a href="/wiki/Sinodul_din_Dort" title="Sinodul din Dort">Dort</a> •  <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_treizeci_de_ani" class="mw-redirect" title="Războiul de treizeci de ani">Războaie</a> </p><p><i><a href="/wiki/Luteranism" title="Luteranism">Luteranism</a></i> •  <a href="/wiki/Martin_Luther" title="Martin Luther">Martin Luther</a> •  <a href="/wiki/Cele_95_de_teze" title="Cele 95 de teze">95 de teze</a> •  <a href="/wiki/Dieta_de_la_Worms" title="Dieta de la Worms">Dieta de la Worms</a> •  <a href="/wiki/Philip_Melanchthon" class="mw-redirect" title="Philip Melanchthon">Melanchthon</a> •  <a href="/w/index.php?title=Lutheran_Orthodoxy&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lutheran Orthodoxy — pagină inexistentă">Ortodoxia</a> •  <a href="/w/index.php?title=Sacramental_union&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sacramental union — pagină inexistentă">Euharistia</a> •  <a href="/w/index.php?title=Book_of_Concord&action=edit&redlink=1" class="new" title="Book of Concord — pagină inexistentă">Cartea doctrinei</a> </p><p><i><a href="/wiki/Biserica_Reformat%C4%83" title="Biserica Reformată">Reformată</a></i> •  <a href="/wiki/Huldrych_Zwingli" title="Huldrych Zwingli">Zwingli</a> •  <a href="/wiki/Jean_Calvin" title="Jean Calvin">Calvin</a> •  <a href="/w/index.php?title=History_of_Calvinism&action=edit&redlink=1" class="new" title="History of Calvinism — pagină inexistentă">Istoria</a> <a href="/wiki/Calvinism" class="mw-redirect" title="Calvinism">calvinismului</a> •  <a href="/w/index.php?title=Scottish_Reformation&action=edit&redlink=1" class="new" title="Scottish Reformation — pagină inexistentă">Scoția</a> •  <a href="/wiki/John_Knox" title="John Knox">Knox</a> •  <a href="/w/index.php?title=TULIP&action=edit&redlink=1" class="new" title="TULIP — pagină inexistentă">LALEA</a> •  <a href="/wiki/Sinodul_din_Dort" title="Sinodul din Dort">Dort</a> •  <a href="/w/index.php?title=Westminster_Assembly&action=edit&redlink=1" class="new" title="Westminster Assembly — pagină inexistentă">Westminster</a> </p><p><i><a href="/wiki/Anglicanism" class="mw-redirect" title="Anglicanism">Anglicanism</a></i> •  <a href="/w/index.php?title=Timeline_of_the_English_Reformation&action=edit&redlink=1" class="new" title="Timeline of the English Reformation — pagină inexistentă">Linia Timpului</a> •  <a href="/wiki/Henric_al_VIII-lea_al_Angliei" title="Henric al VIII-lea al Angliei">Henric al VIII-lea</a> •  <a href="/wiki/Thomas_Cranmer" title="Thomas Cranmer">Cranmer</a> •  <a href="/w/index.php?title=Elizabethan_Religious_Settlement&action=edit&redlink=1" class="new" title="Elizabethan Religious Settlement — pagină inexistentă">Reglementări</a> •  <a href="/w/index.php?title=Thirty-Nine_Articles&action=edit&redlink=1" class="new" title="Thirty-Nine Articles — pagină inexistentă">39 Articole</a> •  <a href="/wiki/Book_of_Common_Prayer" title="Book of Common Prayer">Rugăciuni obștești</a> •  <a href="/wiki/Puritanism" title="Puritanism">Puritanii</a> •  <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Civil_Englez" title="Războiul Civil Englez">Războiul Civil</a> </p> <i><a href="/wiki/Anabaptism" title="Anabaptism">Anabaptism</a></i> •  <a href="/wiki/Reforma_radical%C4%83" title="Reforma radicală">Reforma radicală</a> •  <a href="/w/index.php?title=Conrad_Grebel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Conrad Grebel — pagină inexistentă">Grebel</a> •  <a href="/w/index.php?title=Swiss_Brethren&action=edit&redlink=1" class="new" title="Swiss Brethren — pagină inexistentă">Frații Elvețieni</a> •  <a href="/wiki/Thomas_M%C3%BCntzer" title="Thomas Müntzer">Müntzer</a> •  <a href="/w/index.php?title=Martyrs%27_Synod&action=edit&redlink=1" class="new" title="Martyrs' Synod — pagină inexistentă">Sinoda Martirilor</a> •  <a href="/w/index.php?title=Menno_Simons&action=edit&redlink=1" class="new" title="Menno Simons — pagină inexistentă">Menno Simons</a> •  <a href="/w/index.php?title=John_Smyth_(Baptist_minister)&action=edit&redlink=1" class="new" title="John Smyth (Baptist minister) — pagină inexistentă">Smyth</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style="background-color:#E9D66B;;;"><a href="/wiki/Catolicism" title="Catolicism">Catolicismul</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;background:#F5DEB3;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Primatul_papal" title="Primatul papal">Primatul papal</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Statele_Papale" title="Statele Papale">Statele Papale</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Timeline_of_the_Catholic_Church&action=edit&redlink=1" class="new" title="Timeline of the Catholic Church — pagină inexistentă">Cronologie</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <i><a href="/w/index.php?title=Al_patrulea_conciliu_de_la_Lateran&action=edit&redlink=1" class="new" title="Al patrulea conciliu de la Lateran — pagină inexistentă">Lateran IV</a></i> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <i><a href="/wiki/Conciliul_Tridentin" title="Conciliul Tridentin">Trento</a></i> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Contrareforma" title="Contrareforma">Contrareforma</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Thomas_Morus" title="Thomas Morus">Thomas Morus</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Papa_Leon_al_X-lea" title="Papa Leon al X-lea">Leon X</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Our_Lady_of_Guadalupe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Our Lady of Guadalupe — pagină inexistentă">Guadalupe</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Ordinul_iezuit" title="Ordinul iezuit">Iezuiții</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Jansenism" title="Jansenism">Jansenismul</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Francisco_de_Xavier" class="mw-redirect" title="Francisco de Xavier">Xavier</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Desfiin%C8%9Barea_m%C4%83n%C4%83stirilor_%C3%AEn_Anglia_%C8%99i_Irlanda" title="Desființarea mănăstirilor în Anglia și Irlanda">Desființarea mănăstirilor din Anglia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Treizeci_de_Ani" title="Războiul de Treizeci de Ani">Războiul de Treizeci de Ani</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Tereza_de_%C3%81vila" title="Tereza de Ávila">Tereza de Ávila</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Descre%C8%99tinare_(Revolu%C8%9Bia_Francez%C4%83)" title="Descreștinare (Revoluția Franceză)">Descreștinarea din Franța</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <i><a href="/wiki/Conciliul_Vatican_I" title="Conciliul Vatican I">Vatican I</a></i> <i><a href="/wiki/Conciliul_Vatican_II" title="Conciliul Vatican II">& II</a></i> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Modernism_(Roman_Catholicism)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Modernism (Roman Catholicism) — pagină inexistentă">Modernismul</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style="background-color:#E9D66B;;;background:#FBF17F;"><a href="/w/index.php?title=Cre%C8%99tinismul_modern&action=edit&redlink=1" class="new" title="Creștinismul modern — pagină inexistentă">Creștinismul modern</a><br /> și <a href="/wiki/Na%C8%99tere_din_nou_(Cre%C8%99tinism)" title="Naștere din nou (Creștinism)">Renașterea Spirituală</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;background:#fffded;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/w/index.php?title=17th-century_denominations_in_England&action=edit&redlink=1" class="new" title="17th-century denominations in England — pagină inexistentă">Denominațiuni Engleze</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Bisericile_baptiste" class="mw-redirect" title="Bisericile baptiste">Baptiștii</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Congregational_church&action=edit&redlink=1" class="new" title="Congregational church — pagină inexistentă">Congregaționalismul</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=First_Great_Awakening&action=edit&redlink=1" class="new" title="First Great Awakening — pagină inexistentă">Marea Redeșteptare</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Metodism" title="Metodism">Metodismul</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Millerism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Millerism — pagină inexistentă">Millerismul</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Pietism" title="Pietism">Pietismul</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Neo-Lutheranism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Neo-Lutheranism — pagină inexistentă">Neo- &</a> <a href="/w/index.php?title=Old_Lutherans&action=edit&redlink=1" class="new" title="Old Lutherans — pagină inexistentă">Vechiul Luteranism</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Restoration_Movement&action=edit&redlink=1" class="new" title="Restoration Movement — pagină inexistentă">Mișcarea de Restaurare</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=History_of_Jehovah%27s_Witnesses&action=edit&redlink=1" class="new" title="History of Jehovah's Witnesses — pagină inexistentă">Martorii lui Iehova</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=History_of_the_Latter_Day_Saint_movement&action=edit&redlink=1" class="new" title="History of the Latter Day Saint movement — pagină inexistentă">Mormonismul</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Adventism" title="Adventism">Adventismul</a> de <a href="/wiki/Biserica_Adventist%C4%83_de_Ziua_a_%C8%98aptea" title="Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea">Ziua a Șaptea</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style="background-color:#E9D66B;;;"><a href="/w/index.php?title=Cre%C8%99tinismul_%C3%AEn_Era_Industrial%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Creștinismul în Era Industrială — pagină inexistentă">Creștinismul în Era Industrială</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;background:#F5DEB3;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/w/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_cu_corturi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Întâlnirea cu corturi — pagină inexistentă">Întâlnirea cu corturi</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Mi%C8%99carea_Sf%C3%A2nt%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mișcarea Sfântă — pagină inexistentă">Mișcarea Sfântă</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Biserici_Catolice_Independente&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserici Catolice Independente — pagină inexistentă">Biserici Catolice Independente</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=A_doua_Mare_Rede%C8%99teptare&action=edit&redlink=1" class="new" title="A doua Mare Redeșteptare — pagină inexistentă">A doua Mare Redeșteptare</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=A_treia_Mare_Rede%C8%99teptare&action=edit&redlink=1" class="new" title="A treia Mare Redeșteptare — pagină inexistentă">A treia Mare Redeșteptare</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style="background-color:#E9D66B;;;background:#FBF17F;">După <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;background:#fffded;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/w/index.php?title=Rede%C8%99teptarea_din_Azusa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Redeșteptarea din Azusa — pagină inexistentă">Redeșteptarea din Azusa</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Ecumenism" title="Ecumenism">Ecumenism</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Evanghelicalism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Evanghelicalism — pagină inexistentă">Evanghelicanismul</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Mi%C8%99carea_Isus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mișcarea Isus — pagină inexistentă">Mișcarea Isus</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Mi%C8%99carea_protestant%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mișcarea protestantă — pagină inexistentă">Linia Esențială Creștină</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Biserica_Penticostal%C4%83" class="mw-redirect" title="Biserica Penticostală">Penticostalism</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Mi%C8%99carea_Carismatic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mișcarea Carismatică — pagină inexistentă">Carismaticii</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Teologia_eliber%C4%83rii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teologia eliberării — pagină inexistentă">Teologia eliberării</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Cre%C8%99tinismul_de_Dreapta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Creștinismul de Dreapta — pagină inexistentă">Creștinismul de Dreapta</a></div>  </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style="background-color:#E9D66B;;background:#FCF75E; font-size: smaller;" colspan="3"><a href="/wiki/Cronologia_cre%C8%99tinismului" title="Cronologia creștinismului">Cronologie</a> •  <a href="/w/index.php?title=Timpul_misiunilor_Cre%C8%99tine&action=edit&redlink=1" class="new" title="Timpul misiunilor Creștine — pagină inexistentă">Linia Timpului de Misionare</a> •  <a href="/w/index.php?title=Lista_de_Cre%C8%99tini_martiri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista de Creștini martiri — pagină inexistentă">Martiri</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_teologiei_Cre%C8%99tine&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria teologiei Creștine — pagină inexistentă">Teologia</a> •  <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">Ortodoxia Estică</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_Ortodoxiei_Orientale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Ortodoxiei Orientale — pagină inexistentă">Ortodoxia Orientală</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_Protestantismului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Protestantismului — pagină inexistentă">Protestantism</a> •  <a href="/w/index.php?title=Istoria_Bisericii_Catolice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Bisericii Catolice — pagină inexistentă">Catolicism</a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16513826">.mw-parser-output .navbox{margin:0 auto 0}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}</style> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><span style=";;border:none;"><a href="/wiki/Format:Istoria_Europei" title="Format:Istoria Europei"><span title="Vizualizare format" style=";;border:none;;">v</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Istoria_Europei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Istoria Europei — pagină inexistentă"><span title="Discuție format" style=";;border:none;;">d</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Istoria_Europei&action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style=";;border:none;;">m</span></a></span></div></div><span class="" style="font-size: 110%;"><big><a href="/wiki/Istoria_Europei" title="Istoria Europei">Istoria Europei</a></big></span> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Preistorie </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Europa_paleolitic%C4%83" title="Europa paleolitică">Europa paleolitică</a> • <a href="/w/index.php?title=Europa_neolitic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Europa neolitică — pagină inexistentă">Europa neolitică</a> • <a href="/w/index.php?title=Epoca_bronzului_european%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Epoca bronzului europeană — pagină inexistentă">Epoca bronzului europeană</a> • <a href="/w/index.php?title=Epoca_fierului_european%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Epoca fierului europeană — pagină inexistentă">Epoca fierului europeană</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Antichitate </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Grecia_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Grecia antică">Grecia antică</a> • <a href="/wiki/Roma_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Roma antică">Roma antică</a> • <a href="/wiki/Grecia_elenistic%C4%83" title="Grecia elenistică">Perioada elenistică</a> • <a href="/wiki/Antichitatea_t%C3%A2rzie" title="Antichitatea târzie">Antichitatea târzie</a> • <a href="/w/index.php?title=Cre%C8%99tinism_timpuriu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Creștinism timpuriu — pagină inexistentă">Creștinism timpuriu</a> • <a href="/wiki/Declinul_%C8%99i_c%C4%83derea_Imperiului_Roman_de_Apus" title="Declinul și căderea Imperiului Roman de Apus">Căderea Imperiului Roman de Apus</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">Evul Mediu</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Evul_Mediu_timpuriu" class="mw-redirect" title="Evul Mediu timpuriu">Evul Mediu timpuriu</a> • <a href="/wiki/Migra%C8%9Bia_popoarelor" title="Migrația popoarelor">Migrația popoarelor</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiul Bizantin</a> • <a href="/wiki/Statele_Papale" title="Statele Papale">Statele Papale</a> • <a href="/wiki/Republicile_maritime" title="Republicile maritime">Republicile maritime</a> • <a href="/wiki/Epoca_vikingilor" title="Epoca vikingilor">Epoca vikingilor</a> • <a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rusia Kieveană</a> • <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">Sfântul Imperiu Roman</a> • <a href="/wiki/Feudalism" title="Feudalism">Feudalism</a> • <a href="/wiki/Cruciade" class="mw-redirect" title="Cruciade">Cruciade</a> • <a href="/wiki/Marea_invazie_mongol%C4%83" title="Marea invazie mongolă">Marea invazie mongolă</a> • <a href="/wiki/%C8%9Aaratul_S%C3%A2rb" title="Țaratul Sârb">Țaratul Sârb</a> • <a href="/wiki/Moartea_Neagr%C4%83" class="mw-redirect" title="Moartea Neagră">Moartea Neagră</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_100_de_Ani" title="Războiul de 100 de Ani">Războiul de 100 de Ani</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Începutul erei moderne </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Rena%C8%99tere" class="mw-redirect" title="Renaștere">Renaștere</a> • <a href="/wiki/Perioada_marilor_descoperiri" title="Perioada marilor descoperiri">Perioada marilor descoperiri</a> • <a href="/wiki/Reforma_Protestant%C4%83" title="Reforma Protestantă">Reforma Protestantă</a> • <a href="/wiki/Baroc" title="Baroc">Baroc</a> • <a href="/wiki/Marele_Ducat_de_Toscana" title="Marele Ducat de Toscana">Marele Ducat de Toscana</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Treizeci_de_Ani" title="Războiul de Treizeci de Ani">Războiul de Treizeci de Ani</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiul Otoman</a> • <a href="/wiki/Imperiul_colonial_portughez" title="Imperiul colonial portughez">Imperiul portughez</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Spaniol" title="Imperiul Spaniol">Imperiul spaniol</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Britanic" title="Imperiul Britanic">Imperiul britanic</a> • <a href="/wiki/Monarhia_Habsburgic%C4%83" title="Monarhia Habsburgică">Monarhia habsburgică</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul rus</a> • <a href="/wiki/Iluminism" title="Iluminism">Iluminism</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Modernitate </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_industrial%C4%83" title="Revoluția industrială">Revoluția industrială</a> • <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83" class="mw-redirect" title="Revoluția franceză">Revoluția franceză</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Napoleoniene" title="Războaiele Napoleoniene">Războaiele napoleoniene</a> • <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_de_la_1848" title="Revoluția de la 1848">Revoluțiile de la 1848</a> • <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a> • <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rus%C4%83_din_1917" title="Revoluția Rusă din 1917">Revoluția rusă</a> • <a href="/wiki/Perioada_interbelic%C4%83" title="Perioada interbelică">Perioada interbelică</a> • <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">Al Doilea Război Mondial</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Rece" title="Războiul Rece">Războiul rece</a> • <a href="/wiki/Integrare_european%C4%83" title="Integrare europeană">Integrare europeană</a> • <a href="/wiki/Pandemia_de_coronaviroz%C4%83_(COVID-19)_%C3%AEn_Europa" title="Pandemia de coronaviroză (COVID-19) în Europa">Pandemia de COVID-19</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Vezi și </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Arta_Europei" title="Arta Europei">Arta Europei</a> • <a class="mw-selflink selflink">Istoria creștinismului</a> • <a href="/wiki/Istoria_Uniunii_Europene" title="Istoria Uniunii Europene">Istoria Uniunii Europene</a></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826">    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_creștinismului&oldid=16503902">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_creștinismului&oldid=16503902</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorie</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Istoria_cre%C8%99tinismului" title="Categorie:Istoria creștinismului">Istoria creștinismului</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_englez%C4%83_(en)" title="Categorie:Articole cu surse în limba engleză (en)">Articole cu surse în limba engleză (en)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_suport_bibliografic_necorespunz%C4%83tor_din_august_2014" title="Categorie:Articole cu suport bibliografic necorespunzător din august 2014">Articole cu suport bibliografic necorespunzător din august 2014</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_care_necesit%C4%83_cit%C4%83ri_suplimentare" title="Categorie:Articole care necesită citări suplimentare">Articole care necesită citări suplimentare</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_ce_folosesc_leg%C4%83turi_automate_c%C4%83tre_ISBN" title="Categorie:Pagini ce folosesc legături automate către ISBN">Pagini ce folosesc legături automate către ISBN</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 30 septembrie 2024, ora 06:47.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_cre%C8%99tinismului&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-xl5gk","wgBackendResponseTime":159,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.628","walltime":"0.790","ppvisitednodes":{"value":4931,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":272090,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":115043,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":16,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":3,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":132366,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":0,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 558.921 1 -total"," 17.23% 96.315 22 Format:Cite_book"," 16.45% 91.942 2 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 15.82% 88.430 1 Format:Istoria_creștină"," 14.31% 79.973 1 Format:Referințe"," 13.78% 77.007 1 Format:Meta-casetăma"," 11.80% 65.937 2 Format:Cite_web"," 8.54% 47.704 2 Format:Bulleted_list"," 6.69% 37.404 1 Format:Category_handler"," 6.43% 35.947 1 Format:Meta-casetă/core"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.204","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":3817330,"limit":52428800},"limitreport-logs":"table#1 {\n metatable = table#2\n \"Faptele Apostolilor\",\n \"4\",\n \"4\",\n}\n\"\"\n"},"cachereport":{"origin":"mw-web.codfw.main-98f98b9d8-bnfzm","timestamp":"20241028175739","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Istoria cre\u0219tinismului","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Istoria_cre%C8%99tinismului","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q235329","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q235329","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2010-01-10T12:32:03Z","dateModified":"2024-09-30T04:47:25Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/7\/78\/Christos_Acheiropoietos.jpg"}</script> </body> </html>