CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-disabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-not-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Vizualizare sursă pentru „Limba română” - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-disabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-not-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":true,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"135b6fc4-2640-4631-9088-56db01457385","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Limba_română","wgTitle":"Limba română","wgCurRevisionId":16675952,"wgRevisionId":0,"wgArticleId":35,"wgIsArticle":false,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"edit","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":[],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Limba_română","wgRelevantArticleId":35,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{ "pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":70000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","skins.vector.search.codex.styles":"ready", "skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.charinsert.styles":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["mediawiki.action.edit.collapsibleFooter","site","mediawiki.page.ready","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.charinsert","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.charinsert.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.5"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="noindex,nofollow,max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Map_Roumanophone_World.png/1200px-Map_Roumanophone_World.png"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="555"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Map_Roumanophone_World.png/800px-Map_Roumanophone_World.png"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="370"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Map_Roumanophone_World.png/640px-Map_Roumanophone_World.png"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="296"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Vizualizare sursă pentru „Limba română” - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Limba_rom%C3%A2n%C4%83&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Limba_română rootpage-Limba_română skin-vector-2022 action-edit"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow"><span>Facebook</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Limba+rom%C3%A2n%C4%83&returntoquery=action%3Dedit" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Limba+rom%C3%A2n%C4%83&returntoquery=action%3Dedit" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Limba+rom%C3%A2n%C4%83&returntoquery=action%3Dedit" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Limba+rom%C3%A2n%C4%83&returntoquery=action%3Dedit" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Vizualizare sursă pentru „Limba română”</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="This article exist only in this language. Add the article for other languages" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-0" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Adăugare limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="uls-after-portlet-link"></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Limba_rom%C3%A2n%C4%83" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Limba_rom%C3%A2n%C4%83&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-edit" class="selected collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Limba_rom%C3%A2n%C4%83&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Limba_rom%C3%A2n%C4%83&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Limba_rom%C3%A2n%C4%83&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-more-edit" class="selected collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Limba_rom%C3%A2n%C4%83&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Limba_rom%C3%A2n%C4%83&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q"><span>Pagini speciale</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Limba_rom%C3%A2n%C4%83&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fw%2Findex.php%3Ftitle%3DLimba_rom%25C3%25A2n%25C4%2583%26action%3Dedit"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fw%2Findex.php%3Ftitle%3DLimba_rom%25C3%25A2n%25C4%2583%26action%3Dedit"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q7913" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle">← <a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Limba română">Limba română</a></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><p>Nu aveți permisiunea de a modifica această pagină, din următorul motiv: </p> <div class="permissions-errors"><div class="mw-permissionerror-globalblocking-blockedtext-range"><b>Your IP address is in a range that has been <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Global_blocks" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/Global blocks">blocked on all Wikimedia Foundation wikis</a>.</b> <p>The block was made by <a href="/wiki/Utilizator:Jon_Kolbert" title="Utilizator:Jon Kolbert">‪Jon Kolbert‬</a>. The reason given is <i><a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/NOP" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/NOP">Open proxy/Webhost</a>: See the <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/WM:OP/H" class="extiw" title="m:WM:OP/H">help page</a> if you are affected </i>. </p> <ul><li>Start of block: 27 august 2023 17:12</li> <li>Expiry of block: 27 august 2028 17:12</li></ul> <p>Your current IP address is 8.222.208.146. The blocked range is 8.222.128.0/17. </p><p>Vă rugăm să includeți toate detaliile de mai sus în orice mesaje. If you believe you were blocked by mistake, you can find additional information and instructions in the <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/No_open_proxies" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/No open proxies">No open proxies</a> global policy. </p> Otherwise, to discuss the block please <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Steward_requests/Global" class="extiw" title="m:Steward requests/Global">post a request for review on Meta-Wiki</a>. You could also send an email to the <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Stewards" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/Stewards">stewards</a> <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/VRT" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/VRT">VRT</a> queue at <kbd>stewards@wikimedia.org</kbd> including all above details.</div></div><hr /> <p>Puteți vedea și copia codul sursă al paginii: </p><textarea readonly="" accesskey="," id="wpTextbox1" cols="80" rows="25" style="" class="mw-editfont-monospace" lang="ro" dir="ltr" name="wpTextbox1">{{referințe}} {{Infocaseta Limbă | culoare_familie = Indo-europeană | nume = Limba română | pronunție_nume_nativ = /roˈmɨnə/ | vorbită_în = [[Austria]]<br />[[Canada]]<br />[[Israel]]<br />[[Italia]]<br />[[Germania]]<br />'''[[Republica Moldova]]'''<br />'''[[România]]'''<br />[[Rusia]]<br />[[Serbia]] ([[Românii din Voivodina|Voivodina]] și [[Timoc]])<br />[[Spania]]<br />[[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]]<br />[[Ucraina]]<br />[[Ungaria]]<br />[[Bulgaria]]<br /> | regiuni = [[Europa Centrală și de Est]] respectiv [[Europa de Sud-Est]] | vorbitori = 23,6 milioane (limbă maternă) și 4 milioane (limbă străină)<ref>[[Ethnologue]] raportează 23,6 milioane vorbitori ([http://www.ethnologue.com/language/ron raportul de limbă]), plasând limba română pe locul 40 ([http://www.ethnologue.org/ethno_docs/distribution.asp?by=size „Summary by language size”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110807023956/http://www.ethnologue.org/ethno_docs/distribution.asp?by=size |date=2011-08-07 }}). În schimb Uniunea Latină raportează 28 de milioane de vorbitori de limbă română, dintre care 24 milioane ca limbă maternă: ''Uniunea Latină - Odiseea limbilor:'' [http://dpel.unilat.org/DPEL/Creation/Odyssee/5.ro.asp ro] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110524235903/http://dpel.unilat.org/DPEL/Creation/Odyssee/5.ro.asp |date=2011-05-24 }}, [http://dpel.unilat.org/DPEL/Creation/Odyssee/5.es.asp es] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110414114234/http://dpel.unilat.org/DPEL/Creation/Odyssee/5.es.asp |date=2011-04-14 }}, [http://dpel.unilat.org/DPEL/Creation/Odyssee/5.fr.asp fr] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110114144209/http://dpel.unilat.org/DPEL/Creation/Odyssee/5.fr.asp |date=2011-01-14 }}, [http://dpel.unilat.org/DPEL/Creation/Odyssee/5.it.asp it] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110114124519/http://dpel.unilat.org/DPEL/Creation/Odyssee/5.it.asp |date=2011-01-14 }}, [http://dpel.unilat.org/DPEL/Creation/Odyssee/5.pt.asp pt] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110927125142/http://dpel.unilat.org/DPEL/Creation/Odyssee/5.pt.asp |date=2011-09-27 }}</ref> | loc = 40 | limbă-mamă = [[limba latină|Latină]] | tipologie = [[Limbă flexionară]]<br />[[SVO]] | familie_1 = [[Limbi indo-europene]] | familie_2 = [[limbi italice|Italice]] | familie_3 = [[limbi romanice|Romanice]] | familie_4 = [[limbi romanice orientale|Orientale]] | familie_5 =[[limbi romanice balcanice|Romanic balcanic]] | limbă_oficială = {{Flagcountry|România}} <br />{{Flagcountry|Republica Moldova}} <br />{{Flagcountry|Voivodina}} ({{Flagcountry|Serbia}})<hr />{{UE}}, <br /> [[Uniunea Latină]] <br /> ''(v. [[Listă de țări în care limba română este limbă oficială|Listă]])'' | iso_1 = ro | iso_2 = (B) rum<br />(T) ron | iso_3 = ron | hartă_răspândire = Map Roumanophone World.png | descriere = Lumea românofonă<br /><span style="background-color:#0035AD;color:white;">&nbsp;națională&nbsp;</span> <span style="background-color:#007FFF;color:white;">&nbsp;oficială&nbsp;</span> <span style="background-color:lightblue;color:white;">&nbsp;minoritate&nbsp;națională&nbsp;</span> <span style="background-color:lime;color:white;">&nbsp;minoritate&nbsp;</span> <span style="background-color:#C5D2D9;color:white;">&nbsp;[[Uniunea Europeană|UE]]&nbsp;</span> }} '''Limba română''' ({{IPA-ro|ˈlimba roˈmɨnə||Ro-Limba_Română.ogg}} sau {{lang|ro|românește}} {{IPA-ro|romɨˈneʃte|}}) este limba oficială și principală a [[România|României]] și a [[Republica Moldova|Republicii Moldova]]. Limba română face parte din subramura [[Limbi romanice orientale|romanică orientală]] a [[Limbi romanice|limbilor romanice]], un grup lingvistic care a evoluat din mai multe dialecte ale [[Latina vulgară|latinei vulgare]] care s-au separat de limbile [[Limbi italo-occidentale|romanice occidentale]] în cursul perioadei cuprinse între secolele V și VIII.<ref>„Istoria limbii române”, II, Academia Română, București, 1969</ref> Pentru a o distinge în cadrul limbilor romanice orientale, în lingvistica comparată este numită ''[[dacoromână]]'', spre deosebire de rudele sale cele mai apropiate, [[Limba aromână|aromâna]], [[Limba meglenoromână|meglenoromâna]] și [[Limba istroromână|Istroromâna]]. De asemenea, este vorbită ca [[Limbă regională sau minoritară|limbă minoritară]] și de comunitățile stabile din țările din jurul României ([[Românii din Bulgaria|Bulgaria]], [[Românii din Ungaria|Ungaria]], [[Românii din Serbia|Serbia]] și [[Românii din Ucraina|Ucraina]]), precum și de marea [[diaspora română|diasporă românească]]. În total, este vorbită de 25 de milioane de persoane ca [[Limba maternă|limbă maternă]].<ref name="e27" /> Limba română era cunoscută și ca ''[[limba moldovenească]]'' în Republica Moldova, deși [[Curtea Constituțională a Republicii Moldova]] a decis în 2013 că „limba oficială a Moldovei este limba română”. La 16 martie 2023, [[Parlamentul Republicii Moldova]] a aprobat o lege privind referirea la limba națională ca fiind limba română în toate textele legislative și în Constituție. La 22 martie, președintele Republicii Moldova, [[Maia Sandu]], a promulgat legea.<ref name="„romanian-law-prom”">{{cite news |title= Președinta Maia Sandu a promulgat Legea care confirmă că limba de stat a Republicii Moldova este cea română |publisher= Prezidența Republicii Moldova |lang=ro |date= 22 martie 2023 |quote= Astăzi am promulgat Legea care confirmă un adevăr istoric și incontestabil: limba de stat a Republicii Moldova este cea română. |url=https://presedinte.md/rom/presa/presedinta-maia-sandu-a-promulgat-legea-care-confirma-ca-limba-de-stat-a-republicii-moldova-este-cea-romana |access-date= 20 September 2024}}</ref> == Prezentare generală == {{articol principal|Limbi romanice orientale }}Este general acceptată ideea că limba română s-a format atât la nord, cât și la sud de cursul inferior al [[Dunăre|Dunării]], înaintea sosirii triburilor slave în această zonă. Limba română vorbită în nordul Dunării, în [[România]] și [[Republica Moldova]], este adesea numită ''[[dacoromână]]''.<ref>Dumitru Piceava, ''Aromânii Documentar'': „''Limba aromână nu poate fi socotită ca un dialect al limbii daco-române. Ca să fie socotită ca dialect trebuie să îndeplinească cel puțin două condiții: dialectul aromân și cel daco-român trebuie să fie produsul unui singur popor și să trăiască în același loc; să aibă aceeași istorie''“ [http://www.revistapolemica.ro/identitati.html] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060621005936/http://www.revistapolemica.ro/identitati.html|date=2006-06-21}}</ref> Cei mai mulți lingviști romaniști consideră dacoromâna, aromâna, meglenoromâna și istroromâna drept dialecte ale aceleiași limbi:<ref>Dicționar Enciclopedic, vol. I, Editura Enciclopedică București, 1993, p.&nbsp;116: '''''Aromân, -ă''' [...] (Substantivat, f.) Dialect al limbii române, vorbit de aromâni'' :[[Hristu Cândroveanu]]: ''[http://www.agonia.ro/index.php/essay/124323 „Aromânii, prin urmare, sunt români și vorbesc un dialect românesc“]''</ref> * '''[[Limba macedoromână|aromâna]]''' (var. ''armâna'') sau ''macedoromâna'' este vorbită pe arii relativ large din [[Macedonia de Nord]], [[Albania]], [[Grecia]], [[Bulgaria]], [[Serbia]] și [[România]]. unde există importante comunități aromâne, mai ales în [[Dobrogea]]. Se presupune că despărțirea dintre limba aromână și dacoromână s-a produs între secolele al IX-lea și al XII-lea. * '''[[Limba meglenoromână|meglenita]]''' sau ''meglenoromâna'', vorbită pe o arie relativ mică în regiunea [[Meglen]] din sudul [[Peninsula Balcanică|Peninsulei Balcanice]]. Se crede că meglenoromâna s-a separat mai târziu decât aromâna, și anume aproximativ în secolul al XIV-lea, motiv pentru care asemănarea cu limba română actuală este mai pregnantă. * '''[[Limba istroromână|istroromâna]]''', vorbită în câteva sate din nord-estul peninsulei [[Istria (peninsulă)|Istria]] din [[Croația]], geografic mult mai apropiată de [[Italia]] decât de [[România]], dar prezentând asemănări evidente cu limba română. Comunitatea de istroromâni se pare că există aici dinainte de [[secolul XII|secolul al XII-lea]]. Toate aceste patru dialecte formează așa-numitul grup estic al limbilor romanice ([[limba dalmată|dalmata]], o altă limbă din acest grup balcanic, a dispărut în secolul al XIX-lea). Distincția dintre [[dialect]] și [[Limbă (comunicare)|limbă]] este adesea subiectivă și influențată de factori istorici, politici și sociali. În cazul limbilor romanice răsăritene, această problemă este și mai complexă, deoarece nu există criterii lingvistice precise pentru a trasa o delimitare clară între ele. Unii cercetători le consideră dialecte ale limbii române, în timp ce alții le tratează ca limbi separate, dar înrudite. Originea istroromânei nu este înțeleasă în termenii clasici ai [[latinitate post-romană|latinității post-romane]] și continuă să provoace dezbateri în rândul teoreticienilor [[lingvistica indo-europeană comparativă|lingvisticii comparate indo-europene]]. === Vitalitatea limbilor înrudite === În timp ce limba română prezintă toate însușirile unei limbi de sine stătătoare, celelalte trei limbi înrudite se află în diferite grade de pericol de dispariție: * Limba aromână se află într-o situație relativ stabilă, cu un număr semnificativ de vorbitori, dar se confruntă cu provocări legate de recunoașterea oficială și de lipsa unor instituții care să susțină dezvoltarea ei. * Meglenoromâna și istroromâna, pe de altă parte, sunt considerate limbi în pericol de dispariție, având un număr foarte redus de vorbitori și o transmitere intergenerațională limitată.<ref>{{Citat web|url=https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000187026/PDF/187026eng.pdf.multi|titlu=Atlas of the world's languages in danger|publisher=unesdoc.unesco.org|access-date=2024-08-20}}</ref> [[Fișier:GraiuriDaco-Române.jpg|thumb|right|345px|Harta graiurilor românești]] == Graiuri == {{Articol principal|Listă de graiuri ale limbii române}} Clasificarea limbilor romanice răsăritene este un subiect de dezbatere în lingvistică. Unii specialiști consideră că dacoromâna, aromâna, istroromâna și meglenoromâna sunt limbi separate, în timp ce alții le clasifică ca fiind dialecte ale unei singure limbi, limba română. Dacoromâna, indiferent de clasificarea aleasă, nu se împarte în dialecte, ci în graiuri. Graiurile sunt variante regionale ale limbii, caracterizate prin particularități fonetice, lexicale și gramaticale, dar care permit înțelegerea reciprocă între vorbitori. Granițele dintre graiuri sunt adesea difuze, iar vorbitorii pot trece treptat de la un grai la altul. Există numeroase variante locale și subgraiuri, iar granițele dintre acestea pot varia în funcție de criteriile de clasificare. Printre principalele graiuri ale dacoromânei se numără: * [[graiul muntenesc]]; * [[graiul moldovenesc]]; * [[graiul ardelenesc]]; * [[graiul bănățean]]; * [[graiul crișean]]; * [[graiul maramureșean]]; {{clear}} == Istoric == {{articol principal|Istoria limbii române}} {{curățenie-dată}} [[Fișier:Dias.Roman-Est.png|right|thumb|345px|Harta [[Balcani]]lor cu regiunile locuite de [[români]] ([[aromân|vlahi]])]] Limba română a evoluat din latina orientală, contactul prelungit cu populațiile [[Slavi|slave]] fiind la originea unei părți importante din vocabular. În evul mediu și în perioada premodernă au intrat în limbă un număr limitat de cuvinte maghiare, turcice vechi, turcice otomane și grecești. O influență puternică a avut-o limba franceză în secolul al XIX-lea. === Primele atestări === [[Umanism renascentist|Umanistul]] italian [[Poggio Bracciolini]] susține în [[1450]]: ''«După cum se spune, [[Traian]] a lăsat o colonie în rândul [[sarmați]]lor nordici care, trăind în mijlocul atâtor barbarii, păstrează încă o mare parte din vocabularul latin, lucru observat de italienii veniți de acolo. Ei zic „oculum, digitum, manem, panem” și multe alte cuvinte, prin urmare se pare că latinii, care au rămas acolo ca coloniști, foloseau limba latină»''.<ref>{{lang|la|"Apud superiores Sarmatas colonia est ab Traiano, ut aiunt, derelicta, quae nunc etiam inter tantam barbariem multa retinet latina vocabula, ab Italis, qui eo profecti sunt, notata. Oculum dicunt, digitum, manum, panem multaque alia quibus apparet ab Latinis, qui coloni ibidem relicti fureant manasse, eamque coloniam fuisse latino sermone usam."}} Poggio Bracciolini, ''Historia convivalis, utrum priscis Romanis latina lingua omnibus communis fuerit...'' in: Mirko Tavoni, Latino, grammatica, volgare: storia di una questione umanistica, 1984, p. 58</ref> În [[1453]] [[Flavio Biondo]] scria: ''«Dacii sau valahii susțin că au origini romane și cred că acest fapt este un decor în sine. M-am bucurat să aud că cei care vizitaseră Roma și reședința apostolilor în fiecare an în mod catolic, când vorbeau limba oamenilor lor comuni și simpli, aceasta binemirosea a un latin de țăran, greșit din punct de vedere gramatical»''.<ref>{{lang|la|"Et qui e regione Danubio item adiacent Ripenses Daci, sive Valachi, originem, quam ad decus prae se ferunt praedicantque Romanam, loquela ostendunt, quos catholice christianos Romam quotannis et Apostolorum limina invisentes aliquando gavisi sumus ita loquentes audire, ut, quae vulgari communique gentis suae more dicunt, rusticam male grammaticam redoleant latinitatem."}} Flavio Biondo, ''Ad Alphonsum Aragonensem serenissimum regem de expeditione in Turchos Blondus Flavius Forliviensis'' in: Mirko Tavoni, Latino, grammatica, volgare: storia di una questione umanistica, 1984, p. 58</ref> O referire atestată despre limba română provine dintr-un jurământ făcut în [[1485]] de către [[Ștefan cel Mare]] regelui polonez [[Cazimir al IV-lea al Poloniei|Cazimir]], în care se relatează că ''"Haec Inscriptio ex Valachico in Latinam versa est sed Rex Ruthenica Lingua scriptam accepta"''—"Această inscripție a fost tradusă din valahică (română) în latină, dar Regele a primit-o scrisă în limba rutenă (slavă)".<ref name="ErnstGleßgen2008">{{Cite book |last=Dahmen |first=Wolfgang |chapter-url=https://books.google.com/books?id=9FzgmKbTN70C&pg=PA738 |title=Romance Language History: Ein internationales Handbuch zur Geschichte der romanischen Sprachen / Manuel international d'histoire linguistique de la Romania |data=2008 |publisher=Walter de Gruyter |isbn=978-3-11-014694-3 |editor-last=Ernst |editor-first=Gerhard |volum=1 |location=Berlin | pages=738 |language=de |chapter=Externe Sprachgeschichte des Rumänischen / Histoire externe du roumain|editor-last2=Gleßgen |editor-first2=Martin-Dietrich |editor-last3=Schmitt |editor-first3=Christian |editor-last4=Schweickard |editor-first4=Wolfgang}}</ref><ref>{{Cite book |last=Tomescu |first=Mircea |title=Istoria cărții românești de la începuturi până la 1918 |data=1968 | publisher=Editura Științifică |location=[[București|București]] |pages=40 |language=ro}}</ref> [[Fișier:Scrisoarea-lui-neacsu-din-campulung.jpg|thumb|345px|Cel mai vechi document păstrat, scris în limba română, este [[Scrisoarea lui Neacşu|Scrisoarea lui Neacșu]] de Câmpulung, datând din anul [[1521]]. Folosește alfabetul chirilic greco-slavon specific al limbii românești (și diferit de cel rusesc).]] Folosirea numelui de ''română'' pentru ''limba noastră cea frumoasă''<ref>„Limba noastră” este imnul [[Republica Moldova|Republicii Moldova]]</ref>, precum și a numelui de ''români'' pentru a desemna vorbitorii acestei limbi, nu a așteptat întemeierea statului [[România]]. Deși supușii voievodatelor se desemnau ca „ardeleni” (sau „ungureni”), „moldoveni” sau „munteni”, numele de „română” sau „româniască” pentru limbă este atestat în timpul [[secolul XVI|secolului al XVI]]-lea la mai mulți călători străini<ref>Ștefan Pascu, Documente străine despre români, ed. Arhivelor statului, București 1992, ISBN 973-95711-2-3</ref>, precum și în documente românești ca [[Palia de la Orăștie]] sau în [[Letopisețul Țării Moldovei]]. În [[1534]], Tranquillo Andronico nota că: ''Valachi nunc se Romanos vocant'' („se numesc români”).<ref>Tranquillo Andronico în [http://www.google.de/books?num=100&hl=en&as_brr=0&id=a3UDAAAAMAAJ&dq=Veress+Endre&q=Romanos+vocant&pgis=1#search][[Endre Veress]], ''Fontes rerum transylvanicarum: Erdélyi történelmi források'', Történettudományi Intézet, Magyar Tudományos Akadémia, Budapest, 1914, S. 204</ref> Francesco della Valle scrie în [[1532]] că românii ''„se denumesc Romei în limba lor”'', iar mai departe el citează expresia : ''„Sti rominest ?”''<ref>''„...si dimandano in lingua loro Romei...se alcuno dimanda se sano parlare in la lingua valacca, dicono a questo in questo modo: Sti Rominest ? Che vol dire: Sai tu Romano ?...”'' în: Claudiu Isopescu, ''Notizie intorno ai romeni nella letteratura geografica italiana del Cinquecento'', în Bulletin de la Section Historique, XVI, 1929, p. 1-90</ref> [[Ferrante Capecci]] a relatat în [[1584]], după o călătorie prin [[Transilvania]], că românii locuitori ai acestei provincii se cheamă ''romanesci'' („românești”), fiind încredințați că au fost trimiși aici cei care erau osândiți să scoată din pământ metale, care se află din belșug în această țară.<ref>''„Anzi essi si chiamano romanesci, e vogliono molti che erano mandati quì quei che erano dannati a cavar metalli...”'' în: [[Maria Holban]], ''Călători străini despre Țările Române'', București, Editura Științifică, 1971, vol. III, p. 99.</ref> Pierre Lescalopier scrie în [[1574]] că cei care locuiesc în Moldova, Țara Românească și cea mai mare parte a Transilvaniei, ''„se consideră adevărați urmași ai romanilor și-și numesc limba «românește», adică romana”''.<ref>''„Tout ce pays: la Wallachie, la Moldavie et la plus part de la Transylvanie, a esté peuplé des colonies romaines du temps de Trajan l’empereur… Ceux du pays se disent vrais successeurs des Romains et nomment leur parler romanechte, c'est-à-dire romain … ”'' în Voyage fait par moy, Pierre Lescalopier l’an 1574 de Venise a Constantinople, în: Paul Cernovodeanu, ''Studii și materiale de istorie medievală'', IV, 1960, p. 444</ref> [[Sași|Sasul ardelean]] Johann Lebel scria, în [[1542]], că ''« Vlachi » se numeau între ei « Romuini »''<ref>''„Ex Vlachi Valachi, Romanenses Italiani,/Quorum reliquae Romanensi lingua utuntur.../Solo Romanos nomine, sine re, repraesentantes./Ideirco vulgariter Romuini sunt appelanti”'', Ioannes Lebelius, De opido Thalmus, Carmen Istoricum, Cibinii, 1779, p. 11 – 12</ref>, iar cronicarul polonez Stanislaw Orzechowski (Orichovius) notează, în [[1554]], că ''în limba lor « walachii » se numesc « romini »''.<ref>''„qui eorum lingua Romini ab Romanis, nostra Walachi, ab Italis appellantur”'' St. Orichovius, Annales polonici ab excessu Sigismundi, in I. Dlugossus, Historiae polonicae libri XII, col 1555</ref> Croatul Antun Vrančić precizează, în [[1570]], că ''« Vlahii » din Transilvania, Moldova și Țara Românească se desemnează ca « romani »''<ref>''„...Valacchi, qui se Romanos nominant...” „Gens quae ear terras (Transsylvaniam, Moldaviam et Transalpinam) nostra aetate incolit, Valacchi sunt, eaque a Romania ducit originem, tametsi nomine longe alieno...”'' De situ Transsylvaniae, Moldaviae et Transaplinae, in Monumenta Hungariae Historica, Scriptores; II, Pesta, 1857, p. 120</ref> Giovanni Botero în ''Relationi Universali'' din [[1591]] susține că «vlahii sunt de origine italiană [...] Vlahii par să aibă origini romane după felul lor de a vorbi, deoarece păstrează limba latină, dar mai coruptă decât noi italienii. Ei numesc calul ''callo'', apa ''apa''; pâinea, ''pa''; lemnul, ''lemne''; ochi, ''occel''; femeia, ''mugier''; oaia, ''uin''; casa, ''casa''; om ''huomen''».<ref>{{lang|it|"... I Vallacchi sono d'origine italiana... I Vallacchi mostrano di tirare origine da' Romani nel loro parlare; perche ritengono la lingua Latina: ma più corrotta, che noi ltaliani. Chiamano il cauallo, callo; l'acqua, apa; il pane, pa; le legne, lemne; l' occhio, occel; la donna, mugier; il uino, uin; la case, casa; l'huomo, huomen."}} ''Relationi Universali'', in: Adolf Armbruster, ''Romanitatea românilor: Istoria unei idei'', 1993, p. 139</ref> [[Maghiari|Maghiarul ardelean]] Martinus Szent-Ivany, în [[1699]], citează frazele: ''« Si noi sentem Rumeni »'' („Și noi suntem români”) și ''« Noi sentem di sange Rumena »'' („Noi suntem de sânge român”).<ref>''„Valachos...dicunt enim communi modo loquendi: Sie noi sentem Rumeni: etiam nos sumus Romani. Item: Noi sentem di sange Rumena: Nos sumus de sanguine Romano”'' Martinus Szent-Ivany, Dissertatio Paralimpomenica rerum memorabilium Hungariae, Tyrnaviae, 1699, p. 39</ref> În [[Palia de la Orăștie]] ([[1581]]) scrie lămurit ''«...că văzum cum toate limbile au și înfluresc întru cuvintele slǎvite a lui Dumnezeu numai noi '''românii''' pre limbă nu avem. Pentru aceia cu mare muncǎ scoasem de limba jidoveascǎ si greceascǎ si srâbeascǎ pre limba '''româneascǎ''' 5 cărți ale lui Moisi prorocul si patru cărți și le dăruim voo frați '''rumâni''' și le-au scris în cheltuială multǎ... și le-au dăruit voo fraților '''români''',... și le-au scris voo fraților '''români''' »''<ref>Palia de la Orăștie (1581 – 1582), Bucuresti, 1968</ref> iar în [[Letopisețul Țării Moldovei]] al cronicarului moldovean [[Grigore Ureche]] citim: ''« În Țara Ardialului nu lăcuiesc numai unguri, ce și sași peste seamă de mulți și '''români''' peste tot locul, de mai multu-i țara lățită de români decâtu de unguri.»''.<ref>Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, p. 133-134</ref> Deși se pot aduce argumente în favoarea unei atestări indirecte anterioare, cel mai vechi document scris în limba română care ne-a parvenit este [[Scrisoarea lui Neacșu]] din [[1521]]. În aceasta, Neacșu de [[Câmpulung]] îi scria judelui [[brașov]]ean despre atacurile iminente ale turcilor. Scrisoarea era scrisă cu [[alfabetul chirilic]] românesc, care a fost în uz (simplificat în secolul XIX) până în [[1860]]. O primă folosire a alfabetului latin este atestată printr-un document [[Transilvania|transilvănean]], scris după convențiile alfabetului maghiar la sfârșitul [[secolul XVI|secolului XVI]]. Procesul lent de instituționalizare a limbii române, ca limbă oficială folosită în spațiul public, în literatură și în Biserică, a început cu sfârșitul secolului al XV-lea și s-a finalizat în primele decenii ale secolului al XVIII-lea, când întrebuințarea sa ecleziastică se generalizase. Cele mai vechi texte românești de natură literară sunt manuscrise religioase (''Codicele Voronețean'', ''Psaltirea Scheiană''), traduceri ale unor texte biblice elementare. Aceste documente sunt considerate fie rezultate ale influențelor propagandistice ale diverselor confesiuni creștine (precum luteranismul sau calvinismul), fie inițiative interne ale călugărilor români de la [[Mănăstirea Săpânța-Peri]] din [[Maramureș]] de a se distanța de influența episcopiei ucrainene de la Muncaci.<ref>Eugen Munteanu. Dinamica istorică a cultivării instituționalizate a limbii române, în „Revista română”, Iași, anul IV, nr. 4 (34), decembrie 2003, p. 6 (I), nr. 1 (35), martie 2004, p. 7 (II); nr. 2, iunie 2004, p. 6 (III); nr. 3, octombrie 2004, p. 6 (IV); nr. 4 (38), decembrie 2004, p. 6 (V). Accesat la 11 mai 2016 la https://www.academia.edu/12163793/Dinamica_istoric%C4%83_a_cultiv%C4%83rii_institu%C5%A3ionalizate_a_limbii_rom%C3%A2ne_%C3%AEn_Revista_rom%C3%A2n%C4%83_Ia%C5%9Fi_anul_IV_nr._4_34_decembrie_2003_p._6_I_nr._1_35_martie_2004_p._7_II_nr._2_iunie_2004_p._6_III_nr._3_octombrie_2004_p._6_IV_nr._4_38_decembrie_2004_p._6_V_ .</ref> Limba rămâne relativ slab atestată în perioada modernă timpurie. <sup>(Textul de mai jos pare să fie din „Anaforaua” Sf. Vasile cel Mare, dar nu avem o sursă pentru versiunea sec. XIX)</sup>: {| | style="vertical-align:top;" | ''Liturgiariu:''<br />„Santu esci cu adeveritu, si présantu, si nu este mesura maretîei santîei tale, si dreptu esci intru tóte lucrurile tale. Ca cu dreptate si cu multa sîlintia adeverita, ne ai adusu tóte. Ca plasmuindu pe omu, si luandu terana d'in pamentu, si cu tipulu teu cinstindulu, Dumnedieule, pusulu ai in raiulu resfaçului, fogaduindui intru padia porunciloru tale, vieati'a ceea fara de mórte si moscenirea bunatatîloru tale celoru vecinice...” | style="width:1.5em;"| | style="vertical-align:top;" | ''Transliterare:''<br />„Sânt ești cu adevărat și preasânt, și nu este măsură măreției sânției Tale, și drept ești întru toate lucrurile Tale. Că cu dreptate și cu multă silință adevărată ne-ai adus toate. Că plăsmuind pe om, și luând țărână din pământ, și cu chipul Tău cinstindu-l, Dumnezeule, pusu-l-ai în raiul răsfățului, făgăduindu-i, întru paza poruncilor Tale, viața cea fără de moarte și moștenirea bunătăților Tale celor veșnice...” |} == Influența altor limbi == === Limba geto-dacă === [[Limba dacă|Limba geto-dacă]] era o limbă indo-europeană, din ramura tracă <ref name="cambridge_ancient_history">{{Cite book | title = Cambridge ancient history | year = 1970 | first1 = I. E. S. | last1 = Edwards | first2 = C. J. | last2 = Gadd | first3 = N. G. L. | last3 = Hammond | publisher = Cambridge University Press | location = Cambridge [England] | isbn = 978-0-521-07791-0 | page = 840 }}</ref>, vorbită în trecut pe părți a teritoriilor [[Bulgaria|Bulgariei]], [[România|României]], [[Serbia|Serbiei]], [[Slovacia|Slovaciei]], [[Ucraina|Ucrainei]] și [[Ungaria|Ungariei]] de astăzi{{sfn|Bolovan |Treptow|1997|p=10-11}}. Se presupune că ar fi fost prima limbă care a influențat latina vorbită în Dacia, însă se știu prea puține despre această limbă. S-au găsit aproximativ 300 de cuvinte pur românești (în toate dialectele) sau cu corespondente în [[limba albaneză]], despre care se crede că ar putea fi moștenite din [[substrat (lingvistică)|substratul]] limbii dace, multe dintre ele legate de viața pastorală (de exemplu: ''brânză'', ''zer'', ''mal'', ''balaur''; v. [[Listă de cuvinte dacice]]). Unii lingviști au avansat ipoteza că albanezii ar fi daci neromanizați, care au emigrat din interiorul arealului sud-est-european în regiunile de coastă{{sfn|Milewski|1969|p=306}}{{sfn|Antoniewicz|1966|p=12 }}. Se consideră că, aidoma [[limba tracă|limbii trace]], limba dacă era de tip [[satem]]. Materialul lingvistic constituit din denumiri și resturi lexicale este prea mic pentru a se trage o concluzie dacă era o limbă mai apropiată de limbile albaneze sau balto-slavice, ori dacă făcea parte dintr-o subfamilie indoeuropeană distinctă. === Uniunea lingvistică balcanică === {{articol principal|Uniunea lingvistică balcanică}} Deși cea mai mare parte a gramaticii și morfologiei românești se bazează pe cea a [[limba latină vulgară|latinei vulgare]], limba română prezintă câteva trăsături specifice Balcanilor, care nu se găsesc în celelalte limbi romanice. Limbile din această [[uniune lingvistică]] aparțin unor subfamilii distincte de limbi indo-europene: bulgara, slava, și sârba sunt [[limbi slave]], conform unei ipoteze albaneza este probabil o limbă [[limbile traco-ilire|traco-iliră]]{{nc}} iar [[limba greacă]] formează propria subfamilie. Printre trăsăturile comune în cadrul acestei uniuni lingvistice se numără [[articolul hotărât]] enclitic, sincretismul cazurilor genitiv și dativ, formarea timpurilor viitor și perfect, precum și evitarea infinitivului. === Limbile slavice === Influența slavică a fost prima survenită în timpul formării limbii române, datorită migrației triburilor slavice (care traversau teritoriul României de astăzi). După unii autori, influența limbii slavice s-a manifestat mai ales după introducerea [[Alfabetul chirilic|alfabetului chirilic]] (sfârșitul [[Secolul al IX-lea|secolului al IX-lea]]), întrucât limba oficială la [[bulgari]] era [[limba greacă]].<ref>Denis Zakythinos, ΒΥΖΑNCE ÉTAT NATIONAL OU MULTI - NATIONAL ? EKT, Αthenes 1981, p.35</ref> Influența slavă a continuat în [[Evul Mediu]], în special prin folosirea [[Limba slavonă|limbii slavone bisericești]], în scop liturgic și ca limbă de cancelarie, până în [[secolul XVIII|secolul al XVIII-lea]]. Celelalte limbi învecinate (toate slave, cu excepția limbii maghiare) au influențat româna. Influența slavă se simte mai ales la nivel lexical. Până la 20% din vocabularul limbii române este de origine slavă (a [[:wikt:iubi|iubi]], [[:wikt:glas|glas]], [[:wikt:nevoie|nevoie]], [[:wikt:prieten|prieten]]). Totuși, multe cuvinte slave sunt [[arhaism]]e și se estimează că doar 10% din lexicul românei moderne este de origine slavă.<ref>Uwe Hinrichs: ''Handbuch der Südosteuropa-Linguistik''</ref> === Alte influențe === Până în [[secolul XIX|secolul al XIX-lea]], româna a intrat în contact cu câteva limbi apropriate geografic de aceasta: * [[limba germană|germană]] (de exemplu: ''cartof'' < ''Kartoffel''; ''bere'' < ''Bier''; ''șurub'' < ''Schraube'') * [[limba greacă|greacă]] (de exemplu: ''folos'' < ''ófelos''; ''buzunar'' < ''buzunára''; ''proaspăt'' < ''prósfatos'') * [[limba maghiară|maghiară]] (de exemplu: ''oraș'' < ''város''; ''a cheltui'' < ''költeni''; ''a făgădui'' < ''fogadni''; ''hotar'' < ''határ''; ''chip'' < ''kép'') * [[limba turcă|turcă]] (de exemplu: ''ciorap'' < ''çorap''; ''cutie'' < ''kutu''; ''papuc'' < ''papuç'') === Neologisme === Începând cu secolul al XIX-lea multe neologisme împrumutate din alte limbi romanice, în special din [[limba franceză|franceză]] și [[limba italiană|italiană]], au pătruns în limba română (de exemplu ''birou'', ''avion'' sau ''exploata'').<ref>{{Citat web|url=https://historia.ro/sectiune/general/cate-cuvinte-franceze-are-limba-romana-568779.html|titlu=Câte cuvinte franceze are limba română?|publisher=historia.ro|access-date=2024-08-20|limbă=ro}}</ref> Câteva cuvinte de origine latină au pătruns în limba română de două ori, o dată în nucleul lexical (în vocabularul popular) și ulterior ca neologisme. De obicei cuvântul popular este un substantiv, iar neologismul este adjectiv (de exemplu: ''frate / fratern, apă / acvatic, deget/digital, simțământ/sentiment, înger/angelic, frig / frigid, ochi / ocular''). De aproximativ o sută cincizeci de ani au intrat în limbă și multe cuvinte împrumutate din [[engleză]], precum: ''gem'' (din ''jam''), ''interviu'' (''interview''), ''meci'' (''match''), ''tramvai'' (''tramway''), ''manager'' (''manager''). Aceste cuvinte primesc gen [[Gramatică|gramatical]] și se acordă conform regulilor limbii române. Însă începând aproximativ din anul 1990, cuvintele englezești, în pofida recomandărilor [[Academia Română|Academiei Române]] și a „legii Pruteanu”<ref>[http://www.pruteanu.ro/5legea-TOT.htm legea Pruteanu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090302222617/http://www.pruteanu.ro/5legea-TOT.htm |date=2009-03-02 }} ''pruteanu.ro''</ref>, nu mai îmbogățesc limba română primind gen gramatical și acordându-se conform regulilor limbii<ref>[http://www.pruteanu.ro/4doarovorba/aprecieriDOV.htm Doar o vorbă să-ți mai spun - Aprecieri critice] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080402234957/http://www.pruteanu.ro/4doarovorba/aprecieriDOV.htm |date=2008-04-02 }} ''pruteanu.ro''</ref>, ci sunt folosite de [[mass-media]] și de populația din România în forma de origine, ca în [[Limbă ausbau, limbă abstand și limbă-acoperiș|limbile abstand nescrise]], precum: ''mall'' („galerie comercială”), ''service'' („deservire”), ''computer'' („ordinator, calculator”), ''forward'' („retransmitere”) sau ''attach'' („ataș”). Refuzul de a româniza cuvintele străine este socotit de autori precum [[George Pruteanu]] o formă de [[snob]]ism, ce judecă greșit adoptarea cuvintelor în formele române ca fiind [[Arhaism|arhaică]]. == Vocabular == :''Articol principal: [[Vocabularul limbii române]]'' === Structura etimologică a vocabularului românesc === Într-o lucrare de referință<ref>Marius Sala (coord), Mihaela Bîrlădeanu, Maria Iliescu, Liliana Macarie, Ioana Nichita, Mariana Ploae-Hanganu, Maria Theban, Ioana Vintilă-Rădulescu Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988</ref> echipa lui [[Marius Sala]] construiește vocabularul reprezentativ al limbii române<ref>Vocabularul reprezentativ diferă de vocabularul fundamental (VF) și de fondul principal lexical (FP). Cf. SCL (Studii și cercetări lingvistice), an XXVII (1976), nr. 1, p. 61-66 și SCL (1974) nr. 3, p. 247. Cf. Theodor Hristea, ''Structura generală a lexicului românesc'', în: Theodor Hristea (coord.), Mioara Avram, Grigore Brâncuș, Gheorghe Bulgăr, Georgeta Ciompec, Ion Diaconescu, Rodica Bogza-Irimie, Flora Șuteu, ''Sinteze de limba română'', București, 1984, p. 13</ref>, cuprinzând 2581 de cuvinte. [[Fișier:CuvinteleLimbiiRomane.svg|400px|right|thumb|Vocabularul reprezentativ după Marius Sala]] Structura etimologică a acestuia se prezintă astfel: * Elemente romanice 71,66%, din care ** 30,33 % latinești moștenite ** 22,12 % franceze ** 15,26 % latinești savante ** 3,95 % italiene * formații interne 3,91 % (majoritatea fiind bazate pe etimoane latine) * slave total 14,17 %, din care ** 9,18 % slava veche ** 2,6 % bulgărești ** 1,12 % rusești ** 0,85 % sârbo-croate ** 0,23 % ucrainene ** 0,19 % poloneze * germane 2,47 % * neogrecești 1,7 % * traco-dace de [[substrat (lingvistică)|substrat]] 0,96 % * maghiare 1,43 % * turcești 0,73 % * englezești 0,07 % (în creștere) * onomatopee 0,19 % * origine incertă 2,71 % Potrivit unei statistici anterioare, făcută de lingvistul [[Dimitrie Macrea]], compoziția etimologică a 49.642 de cuvinte și variante înregistrate în [[DLRM]] (''Dicționarul limbii romîne moderne'', publicat în 1958) este clasificabilă în 76 de grupe, dintre care numai 14 depășesc procentajul de 1 %. Elementele latine 20,02 %, slave vechi 7,98 %, bulgare 1,78 %, bulgaro-sârbe 1,51 %, turce 3,62 %, maghiare 2,17 %, neogrecești 2,37 %, franceze 38,42 %, latine literare 2,39 %, italiene 1,72 %, germane 1,77 %, onomatopeice 2,24 %, de origine nesigură 2,73 %, de origine necunoscută 5,58 %. Din cele 9.920 cuvinte latine numai 1.849 sunt primite direct din latină, 8.071 constituie derivate pe teren românesc de la rădăcini aparținînd cuvintelor moștenite din latină. Tot Macrea a făcut în 1942, în privința etimologiei, o analiză statistică a poeziilor lui [[Eminescu]] publicate antum. Elementele latine reprezintă 48 % din vocabularul folosit de poet, în circulație (sub raportul frecvenței) procentul crescând la 83 %. Elementele slave reprezintă 16,81 %, în circulație numai 6,93 %. Macrea a conchis că fizionomia lexicală este latină în proporție asemănătoare cu aceea a limbii franceze, după ce a comparat cu examenul statistic al vocabularului poetului [[Paul Verlaine]]. Semnificativ pentru criteriul circulației cuvintelor este și studiul (din 1937) al lui D. R. Mazilu, ''Luceafărul lui Eminescu (Expresia gândirii, text critic și vocabular'', în care autorul conchide că 13 din 98 de strofe ale poemului sunt alcătuite din cuvinte de origine latină. Întregul poem conține 529 de cuvinte-titlu sau unități lexicale distincte, dar multe se repetă sub diferite forme gramaticale. Numărul aparițiilor concrete (''cuvinte-text'') se ridică la cifra de 1.908, dintre care 1.688 de origine latină, 144 slave și 76 de origini diverse.<ref>Theodor Hristea, ''Structura etimologică a lexicului românesc modern'', în: Theodor Hristea (coord.), Mioara Avram, Grigore Brâncuș, Gheorghe Bulgăr, Georgeta Ciompec, Ion Diaconescu, Rodica Bogza-Irimie, Flora Șuteu, ''Sinteze de limba română'', București, 1984, p.15-17</ref> Elementul latin moștenit constituie baza lexicului românesc în circulație, elementul lui invariabil mai ales ca frecvență.<ref>Constant Maneca, în: SCL XVII (1966), nr. 6, p. 631</ref> Cercetări mai recente ridică procentajul elementelor autohtone în vocabularul reprezentativ al limbii române la 1,43%.<ref>[http://www.ziua.net/display.php?id=192664&data=2006-01-30 Acad. Gheorghe Mihăilă despre cele patru dialecte ale limbii române] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070825013738/http://www.ziua.net/display.php?data=2006-01-30&id=192664 |date=2007-08-25 }} în: ''Discurs de recepție la Academia Română''</ref> == Gramatică == {{articol principal|gramatica limbii române}} [[Substantiv]]ele românești se declină în funcție de gen (feminin, masculin și neutru), număr (singular și plural) și caz (nominativ/acuzativ, dativ/genitiv și vocativ). Articolul, asemenea adjectivelor și pronumelor, se [[Acord (gramatică)|acordă]] în gen, număr și caz cu substantivul pe care îl determină. Româna este singura limbă romanică în care [[articol hotărât|articolul hotărât]] este ''[[enclitic]]'', adică este atașat la sfârșitul substantivului. Articolele au evoluat din pronumele demonstrative din limba latină. Româna are patru [[conjugare|conjugări]] verbale. Verbele pot fi puse la patru moduri personale, și anume ([[indicativ]], [[conjunctiv]], [[condițional]]-optativ și [[modul imperativ|imperativ]]) și patru moduri impersonale ([[infinitiv]], [[gerunziu]], [[supin]] și [[participiu]]). == Sunete == {{articol principal|fonologia limbii române}} Limba română folosește șapte vocale: {{AFI|/a/}}, {{AFI|/e/}}, {{AFI|/i/}}, {{AFI|/o/}}, {{AFI|/u/}}, {{AFI|/ə/}} și {{AFI|/ɨ/}}. În plus, vocalele {{IPA|/ø/}} și {{IPA|/y/}} apar foarte rar în unele cuvinte de origine străină, încă neasimilate. La sfârșitul cuvintelor, după consoane (rar în interiorul cuvintelor) poate apărea un {{AFI|/i/}} scurt non-silabic, care se marchează în [[AFI]] cu {{AFI|/ʲ/}} și este pronunțat ca o [[palatalizare]] a consoanei precedente. Un sunet similar, terminația ''u'' surd, exista în româna veche, dar a dispărut cu timpul în limba standard. Există de asemenea 4 [[semivocale]] și 20 de [[consoane]]. === Diftongi === * Diftongi descendenți: ''ai, au, ei, eu, ii, iu, oi, ou, ui, ăi, ău, îi, îu'' * Diftongi ascendenți: ''ea, eo, ia, ie, io, iu, oa, ua, uă'' === Triftongi === * cu vocala intercalată între două semivocale: eai, eau, iai, iau, iei, ieu, ioi, iou, oai. * cu două semivocale în fața vocalei: eoa, ioa. === Evoluții fonetice === Datorită izolării, evoluția fonetică a românei este diferită de a celorlalte limbi romanice, dar seamănă întrucâtva cu cea italiană, de exemplu prin evoluția grupării [kl] în (lat. '''cl'''arus > rom. '''chi'''ar, ital. '''chi'''aro) și cea [[limba dalmată|dalmată]], de exemplu prin evoluția grupării [gn] în [mn] (lat. co'''gn'''atus > rom. cu'''mn'''at, dalm. co'''mn'''ut). Principalele schimbări fonetice constau în: * apariția diftongilor vocalelor e, i, o *: lat. c'''e'''ra > rom. c'''ea'''ră *: lat. s'''o'''le > rom. s'''oa'''re * iotacism [e] → [i] *: lat. h'''e'''rba > rom. '''i'''arbă * consoanele velare ([k], [g]) → consoane labiale ([p], [b], [m]) *: lat. o'''ct'''o > rom. o'''pt''' *: lat. li'''ng'''ua > rom. li'''mb'''ă *: lat. si'''gn'''um > rom. se'''mn''' *: lat. co'''x'''a > rom. coa'''ps'''ă * rotacism [l] → [r] *: lat. cae'''l'''um > rom. ce'''r''' * consoanele alveolare [d] și [t] se palatalizează în [[Consoană fricativă alveolară sonoră|[dz]]]/[[Consoană africată alveolară sonoră|[z]]] și respectiv [[Consoană fricativă alveolară surdă|[ts]]]/[[Consoană africată alveolară surdă|[s]]] înainte sunetelor [e] și [i] *: lat. '''d'''eus > rom. '''z'''eu *: lat. '''t'''enem > rom. '''ț'''ine == Ortografie == {{articol principal|ortografia limbii române|alfabetul limbii române}} În principiu, limba română are o [[ortografie fonemică]]. Cu toate acestea, ortografia contemporană prezintă o serie de [[Ortografie fonemică#Limba română|excepții]] de la principiul fonetic. === Istoric === Limba română a fost scrisă în istoria sa cu răbojuri sau [[răvașe|vechi „rune“ europene]], [[alfabetul latin|alfabete latine]], [[alfabetul grec|grecești]], [[Alfabetul glagolitic|glagolitice]], [[alfabetul chirilic|paleo-slave]], [[alfabet de tranziție|alfabete de tranziție]] și în final din nou latine. Despre epoca și formele adoptării [[alfabet chirilic|alfabetului chirilic]] în scrierea limbii române, au existat multe păreri contradictorii. [[Dimitrie Cantemir]], în [[Descriptio Moldaviae]], scrisă în 1716 în limba latină, afirma că s-a scris cu litere latine până la [[Conciliul de la Basel|Conciliul de la Florenta]] ([[1432]]), așadar încă peste 400 de ani după [[Marea Schismă|schisma]] de la [[1054]]. Domnitorul [[Alexandru cel Bun]], sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor scrise până atunci cu litere latine, introducând, în loc, alfabetul chirilic și limba slavă, pentru a împiedica răspândirea catolicismului în țară. [[Mihail Kogălniceanu]], un mare istoric și cărturar român, a susținut aceeași teză, la 1838, în revista Alăuta Românească. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, învățați ca [[Timotei Cipariu]], episcopul [[Melchisedec Ștefănescu]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu]], [[Dimitrie Onciul]] și alții au afirmat că limba slavă a fost introdusă în țările române înainte de [[Conciliul de la Basel, Ferrara și Florența|Conciliul de la Florența]], respectiv în secolele X-XII, după [[creștin]]area [[bulgari]]lor, aducând în acest sens argumente și izvoare de ordin filologic și istoric. Primele documente românești, care au ajuns până la noi, erau toate scrise cu ajutorul alfabetului chirilic, datorită influențelor [[limba slavă bisericească|limbii slavone]] (''limba slavă bisericească''), care era folosită ca limbă de cult și de cancelarie în spațiul balcanic în secolele [[secolul XI|XI]] - [[secolul XVII|XVII]]. La sfârșitul [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], învățații [[Școala Ardeleană|Școlii Ardelene]], remarcând originea latină a limbii române, au început implementarea alfabetului latin. Alfabetul chirilic a continuat să fie folosit până în [[anii 1860]], când limba română a început să fie reglementată oficial. [[Fișier:Romanian keyboard letters.jpg|thumb|Taste românești pe tastatura unui laptop]] La început, alfabetul latin folosit pentru limba română avea ca litere cu diacritice următoarele: â, é, ó, î și ç. * '''á''' se folosea în cuvinte monosilabice de obicei, pentru a deosebi ''ă'' de ''a''. * '''â''' se folosea doar în cuvintele în care sunetul ''â'' apărea în interiorul cuvintelor, în afara unei nazalizări, dar unde etimologic trebuia să apară un ''a''. Astfel, se scria „''câtu''“, însă „''cantecu''“ (fără semn diacritic), căci e vorba de o vocală nazală. * '''î''' se folosea doar în cuvintele în care sunetul ''î'' apărea la începutul sau în interiorul cuvintelor, în afara unei nazalizări, dar unde etimologic trebuia să apară un ''i'' sau un ''e''. Astfel, se scria „a urî“, însă „vent“ (nu „vînt“, nici „vânt“), căci e vorba de o vocală nazală. * '''é''' și '''ó''' apar ca vocale tipic ardelene, corespunzând lui ''è'' din limba franceză și respectiv lui ''å'' din limbile nordice. În alte regiuni acestea se pronunță drept diftongi ''ea'' și ''oa''. * '''ç''' corespundea sunetului ''ț'', atunci când acesta apărea independent de vocala ''i'' și etimologic provenea din '''c''' latinesc. Astfel, se scria „faça“ (''față'') și „Ióniçe“ (''Ioniță'') datorită formei latine ''Ioannicius'', însă „tiéra“ (''țară''). În rest, regulile de citire erau destul de simple. * Un '''a''' la capăt de cuvânt se citea ''ă''. * Un '''an''' sau '''in''' sau '''en''' se citea ''în''. * Pentru a citi ''a'' înaintea unui '''n''', se scria '''nn'''. De pildă, „manna“ (pentru a citi „mană“), spre a se deosebi de „mana“ (''mână''). * Pentru a deosebi un ''ă'' final (forma feminină nearticulată) de un ''a'' final (forma articulată), se punea un apostrof: „viéti'a“ (''viața''), pentru a se deosebi de forma nearticulată „viétia“ (''viață''). * '''che''' și '''chi''' se citeau ca în ziua de azi, însă '''ch''' înaintea altor caractere decât '''e''' și '''i''' se citea ca în limba latină. Uneori, ''ch'' se scria din motiv pur etimologic, fără prea multă grijă de pronunțare. Astfel, se scria: „Christos“, „chrestin“, „chrisantéma“, „stich“. * '''di''' se citea ''z'' sau ''dz'', '''ti''' se citea ''ț''. La fel, existau ca în ziua de astăzi grupurile '''ce''', '''ci''', '''ge''', '''gi'''. * '''k''' înlocuia uneori '''qu''' din latină, pentru numele proprii. Astfel se scria: „Kiriniu“ (''Quirinius''). * '''sc''' se scria etimologic, ceea ce corespunde pronunțărilor bănățene sau bistrițene. Exemplu: „Bucuresci“. * '''u''' final, mut sau citit, se scria, ca în [[Limba siciliană|siciliană]] și [[Limba corsicană|corsicană]]. * Etimologic, se folosea caracterul '''y''' pentru numele de orașe sau de persoane, însă nu și pentru substantive. Astfel, se scria: „Cyril“, „Myra“, dar totodată: „cirilic“, „santul mir“. * formele scurte ale pronumelui personal în acuzativ se lipeau de cuvântul precedent: „apoilu intréba.“ (''apoi îl întreabă''). Scrierile din acest timp, datorită rolului școlii ardelene, aveau [[Româna ardeleană|forme tipice ardelene]]: „acmu“, „tipu“, „resfaçu“, pentru „acum“, „chip“, „desfătare“. Principiul ortografic era cel folosit în [[limba neerlandeză]]: scriem toți la fel, dar fiecare pronunță ca în regiunea sa. Mai târziu s-au adăugat alte [[glife]] sau litere cu semne diacritice: '''ă''', '''à''', '''{{unicode|d̦}}''', '''ě''', '''ê''', '''ș''', '''ț''', '''ů''', precum și diftongii ''ea'' și ''oa''; s-au scos '''á''', '''ç'''. S-au modificat și regulile ortografice. Pe urmă, treptat, s-a scos '''ê''', apoi '''ů'''. În cele din urmă s-a introdus ortografia fonetică. Înainte de [[1989]], în [[RSS Moldovenească]] se folosea o versiune specială a alfabetului chirilic. Legea cu privire la folosirea limbilor pe teritoriul republicii (septembrie 1989) a confirmat revenirea la alfabetul românesc pe bază latină. == Româna liturgică == {{articol principal|Româna liturgică }} [[Simbolul niceno-constantinopolitan|Crezul]] [[Conciliu ecumenic|primelor sinoade ecumenice]], cel din [[325]] de la [[Primul conciliu din Niceea|Niceea]], și cel din [[381]] de la [[Primul conciliu din Constantinopol|Constantinopol]] este rostit până azi neschimbat, prin cuvinte cu etimologii latine. Odată cu introducerea [[ritul bizantin|ritului bizantin]] și a [[limba slavă bisericească|limbii slavone]] în cult, limba română liturgică s-a slavizat puternic, îndeosebi în terminologia oficială, dar anumite cuvinte vechi s-au păstrat în limbajul poporului. Românii au păstrat - în limbă - și anumite caracteristici ale vechiului [[ritul galic|rit galic]] în folosință până atunci. De aceea, diaconul [[Coresi]], precum și episcopul de la [[Muncaciu]], [[Vasile Tarascovici]] în [[1646]], au îmbogățit un lexic dogmatic și liturgic deja foarte amplu, tocmai pentru a ușura folosirea limbii române în biserică. ''Biblia de la București'', sau ''Biblia lui Șerban'', este un monument de limbă română liturgică. [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|Unirea bisericii din Transilvania cu Roma]] în [[1698]] a determinat o scindare între termenii liturgici folosiți în [[Vechiul Regat]] (de origine slavă) și cei folosiți în [[Transilvania]] (de origine latină). == Distribuție geografică == {{articol principal|Distribuția geografică a limbii române|Listă de țări în care limba română este limbă oficială}} [[File:WIKITONGUES- Raluca speaking Romanian.webm|thumb|O vorbitoare de limba română, înregistrată în [[România]]]] Limba română este [[limbă oficială|limba oficială]] și [[Limbă națională|națională]] în [[România]] și [[Republica Moldova]]. Însuși numele țării semnifică [[Etimologia termenilor „român”/„România”|etimologic]] [[arie lingvistică|aria lingvistică]] a limbii române. {{Hartă clic limba română}} [[Fișier:Idioma rumano.PNG|thumb|left|200px|{{legend|#1E90FF|Zone majoritare}} {{legend|#87CEEB|Zone minoritare sau bilingve}}]] {{Distribuție limba română}} În afară de România, limba română se mai vorbește în: * [[Republica Moldova]], ca limbă oficială, fiind limba maternă pentru 2,5 milioane de locuitori. * [[Regiunea Cernăuți]], din [[Ucraina]], ca limbă oficială la nivel local, fiind limba maternă pentru peste 182.000 de locuitori, reprezentând 19,8% din întreaga populație a regiunii. * [[Bugeac]], din [[Ucraina]], ca limbă oficială la nivel local, fiind limba maternă pentru peste 80.000 de locuitori, reprezentând 13% din întreaga populație a regiunii. * [[Voivodina|Provincia Autonomă Voivodina]], din [[Serbia]], unde este limbă oficială. * Țările vecine cu România și Republica Moldova, adică: [[Ucraina]], [[Ungaria]], [[Serbia]] ([[Valea Timocului]]) și [[Bulgaria]]. * Cea mai mare comunitate de vorbitori de limba română din [[Asia]] se găsește în [[Israel]], unde în [[1995]] limba română era vorbită de 5% din populație, emigrată din România și fosta [[Republica Sovietică Socialistă Moldovenească|RSSM]] în Israel.<ref>Conform ''Statistical Abstract of Israel'' [[1993]] erau 250&nbsp;000 de vorbitori de limbă română în Israel, la o populație de 5&nbsp;548&nbsp;523 de persoane (recensământ 1995).</ref><ref>[http://www.eurojewcong.org/ejc/news.php?id_article=110 Relatări despre aproximativ 300&nbsp;000 de evrei care au părăsit România după al Doilea Război Mondial]</ref> * Româna este vorbită ca limbă străină de arabi din [[Orientul Mijlociu]] care au studiat în [[România]]. Se estimează că aproape jumătate de milion de arabi din Orientul Mijlociu au studiat în România în [[anii 1980]] și cunosc limba română.<ref name="ear2012-07-07">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/arabii-din-romania-radiografie-completa-680442.html Arabii din Romania, radiografie completa]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 27 aprilie 2005, ''Evenimentul zilei'', accesat la 7 iulie 2012</ref> * Prin deportări masive, în special ale românilor din RSS Moldovenească, româna a devenit o limbă minoritară în: [[Azerbaidjan]], [[Kazahstan]], [[Kârgâzstan]], [[Rusia]], [[Tadjikistan]] și [[Turkmenistan]]. * Vorbitori de limbă română se găsesc și în multe alte țări occidentale (datorită emigrației), precum: [[Italia]], [[Spania]], [[Statele Unite]], [[Canada]], [[Franța]], [[Portugalia]], [[Cipru|Ciprul]], [[Germania]] sau [[Australia]] (cf. [[români]]). Peste 3.000.000 de vorbitori de română locuiesc legal în [[Europa]] și [[America de Nord]].<ref>[https://web.archive.org/web/20041025024030/http://www.expres.ro/topstory/?news_id=154270http%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20041025024030%2Fhttp%3A%2F%2Fwww.expres.ro%2Ftopstory%2F%3Fnews_id%3D154270 ''„Milioane de români pe drumul emigrării”''], apărut în ''[[Evenimentul Zilei]]'', pe [[10 mai]] [[2004]].</ref> * Româna este una dintre cele cinci limbi în care sunt oficiate servicii religioase în statul monastic [[Muntele Athos]], o regiune autonomă din [[Grecia]], fiind vorbită în [[schit]]urile ''Prodromu'' și ''Lacu''. === Denumirea limbii în Republica Moldova === {{articol principal|limba moldovenească}} Limba română era denumită „moldovenească” în art. 13 din [[Constituția Republicii Moldova]] până în data de 16 martie 2023, când [[Parlamentul Republicii Moldova]] a modificat art. 13 din Constituție, modificând denumirea de „[[limba moldovenească]]” cu denumirea de „limba română”. În 2013 Curtea Constituțională a statuat că textul [[Declarația de Independență a Republicii Moldova|Declarației de Independență]] &mdash; care denumește limba oficială „română” &mdash; prevalează asupra celorlalte norme constituționale(pe atunci fără modificările făcute ulterior)<ref>{{citat web | last = | first = | coauthors = | title = Textul Declarației de Independență prevalează în raport cu textul Constituției (Sesizările nr. 8b/2013 și 41b/2013) |publisher= [[Curtea Constituțională a Republicii Moldova]] |date= |url= http://www.constcourt.md/libview.php?l=ro&idc=7&id=512&t=/Prezentare-generala/Serviciul-de-presa/Noutati/Textul-Declaratiei-de-Independenta-prevaleaza-in-raport-cu-textul-Constitutiei-Sesizarile-nr-8b2013-si-41b2013 |access-date = 5 decembrie 2013 }}</ref> În orice caz, identitatea limbii vorbite în România și Republica Moldova era recunoscută încă de la reintroducerea alfabetului latin în 1989.<ref>{{Citat web |url=http://www.regione.taa.it/biblioteca/minoranze/moldova1.pdf |access-date=2013-03-03 |titlu=LEGEA PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA cu privire la functionarea limbilor vorbite pe teritoriul. RSS Moldovenesti Nr.3465-XI din 01.09.89 Vestile nr.9/217, 1989 |archive-date=2013-05-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130523190135/http://www.regione.taa.it/biblioteca/minoranze/moldova1.pdf |dead-url=yes }}</ref> În [[URSS]], limba română era numită ''moldovenească'' în documentele oficiale ale autorităților sovietice, lucru care a revenit parțial în vigoare în [[Republica Moldova]] și după [[1994]]. Cei mai mulți lingviști nu recunosc existența unei ''limbi moldovenești'' de sine stătătoare<ref>Kogan Page 2004, p 291 ; IHT, 16 June 2000, p. 2 ; Dyer 1999 , 2005</ref>, deși au existat și voci venite în sprijinul moldovenismului (cf. [[Vasile Stati]]). Identitatea dintre limbile română și moldovenească este recunoscută în legislația republicii Moldova.<ref name=Moldova/><ref name="conceptie">{{citat web|url=http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=312846&lang=1|title=Legea nr. 546 privind aprobarea Concepției politicii naționale a Republicii Moldova|work=Dispoziții generale|access-date=2011-03-11|archive-date=2011-07-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20110722171314/http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=312846&lang=1|dead-url=yes}}</ref> De asemenea, Academia de Științe a Moldovei a afirmat în repetate rânduri că în Constituția Republicii Moldova trebuie să fie stipulată, ca limbă oficială, româna.<ref>{{citat web|url=http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Specialistii-moldoveneasca-exista-limba-nu_0_112788791.html|title=Specialiștii spun: limba moldovenească nu există|date=8 septembrie 2009|publisher=Adevărul}}</ref> Totuși, în ciuda faptului că termenul ''românește'' pentru limba română este atestat încă din [[secolul al XVI-lea]] în toate trei voievodatele Moldovei, Transilvaniei și Țării Românești de către Francesco della Valle și alții, ''Legea cu privire la concepția națională a Republicii Moldova'' (546/2003) sugerează că limba română comună celor două națiuni are la bază „izvorul viu al graiului popular din Moldova”.<ref name= conceptie/> Limba moldovenească a avut codurile proprii ''mo'' și ''mol'' în cadrul standardului [[ISO 639]], dar ele au fost suprimate în noiembrie [[2008]].<ref>{{citat web|url=http://www.gardianul.ro/Limba-moldoveneasca-a-fost-scoasa-de-americani-din-codurile-ISO-s123976.html|title=Gardianul: ''Limba moldovenească a fost scoasă de americani din codurile ISO''|access-date=8 noiembrie 2008|language=română|archive-date=2009-06-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20090605234253/http://www.gardianul.ro/Limba-moldoveneasca-a-fost-scoasa-de-americani-din-codurile-ISO-s123976.html|dead-url=yes}}</ref> === Româna ca a doua limbă și ca [[limbă străină]] === [[File:Romance 20c en-2009-15-02.png|thumb|300px|Limba română printre celelalte limbi romanice]] [[Imagine:Knowledge Romanian Eastern EU.png|thumb|300px|Limba română ca limbă secundară în estul Europei {| width="100%" style="background:transparent;"| {{col-begin}} {{col-break}} {{legendă|#00005B|'''maternă'''}} {{col-break}} {{legendă|#1111FF|'''peste 3%'''}} {{col-break}} {{legendă|#6C6CFF|'''1-3%'''}} {{col-break}} {{legendă|#B0B0FF|'''sub 1%'''}} {{col-break}} {{legendă|#CDC3CC|'''n/a'''}} {{col-end}}]] Folosirea românei ca a doua limbă este întâlnită între minoritățile etnice din România și Republica Moldova. În cadrul recensământului din [[1979]], desfășurat în [[RSS Moldovenească]], aproximativ 4% din populație a indicat româna/moldoveneasca ca a doua limbă.<ref>U.S. Library of Congress: [http://countrystudies.us/moldova/16.htm „''Moldova - Language, religion, and culture''”] (''Moldova - Limbă, religie și cultură'')</ref> Rezultatele eurobarometrului de opinie 64.3/2005, desfășurat în perioada noiembrie-decembrie 2005, arată că 4% dintre cetățenii români vorbesc limba română ca limbă străină. Același sondaj arată că 1% din respondenții [[Bulgaria|bulgari]] și [[Cipru|ciprioți]], și 3% din cei [[Ungaria|maghiari]] sunt capabili să desfășoare o conversație în limba română.<ref>[http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_243_en.pdf Special Eurobarometer 243 / Wave 64.3, ''Europenii și limbile lor''; Tabelul D48T: „''Limbi pe care le vorbiți îndeajuns de bine pentru a întreține o conversație''“], publicat în februarie [[2006]]</ref> Româna este studiată și predată în unele țări est-europene, în care există comunități semnificative românești, cum ar fi [[Serbia]] ([[Voivodina]]), [[Bulgaria]], [[Ucraina]] și [[Ungaria]]. [[Institutul Cultural Român]] (ICR) organizează încă din [[1992]] cursuri de vară pentru perfecționarea cadrelor didactice care predau limba română în aceste țări<ref>Dan Chiachir: [http://www.ziua.net/display.php?id=183071&data=2005-08-19&ziua=f08bdeacd2583ee59a42d5f08d1fba7e „''Cursuri de perfecționare''”] publicat în [[Ziua]], ediția de vineri, [[19 august]] [[2005]]</ref> . În unele școli bilingve, învață și membri ai altor comunități etnice decât cea română, studiind româna ca limbă străină (de exemplu Liceul „Nicolae Bălcescu” din [[Gyula]], Ungaria). Circa 400&nbsp;000 de [[evrei]] vorbitori de limba română din România și circa 40&nbsp;000 de evrei din Republica Moldova au emigrat în Israel. De asemenea 550.000-1.500.000 de germani originari din România, din care majoritatea încă sunt cunoscători ai limbii române, trăiesc astăzi în Germania. Cursuri de limba română ca [[limbă străină]] sunt organizate în instituții de învățământ din 43 de țări ale lumii, cum ar fi [[Spania]], [[Italia]], [[Germania]], [[Țările de Jos]], [[Statele Unite]], [[Argentina]], [[Mexic]], [[Suedia]], și altele.<ref>Institutul Limbii Române: [http://ilr.ro/plr.php?lmb=1 Date referitoare la predarea Limbii române în străinătate] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101207173432/http://www.ilr.ro/plr.php?lmb=1 |date=2010-12-07 }}</ref> === Româna pe Internet === Chiar dacă [[limba engleză]] rămâne predominantă pe [[Internet]], statisticile arată un progres constant al principalelor limbi neolatine ([[limba franceză|franceza]], [[limba italiană|italiana]], [[limba portugheză|portugheza]], româna și [[limba spaniolă|spaniola]]) în rețea. Un studiu realizat de ''Fundația Rețele și Dezvoltare'' ([[Funredes]]) în colaborare cu [[Uniunea Latină]]<ref>[[Uniunea Latină]] în colaborare cu [[Funredes]]: [http://dtil.unilat.org/LI/2007/ro/resultados_ro.htm „''Limbile și culturile pe Internet 2007''”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120426000721/http://dtil.unilat.org/LI/2007/ro/resultados_ro.htm |date=2012-04-26 }}</ref>, arată că între [[1998]] și [[2005]], prezența limbilor neolatine pe Internet aproape s-a dublat, în timp ce engleza a scăzut de la 75% la 45%. În anul 1998, prezența limbii române pe Internet era cotată la 0,15%. Tendința limbii române a avut un parcurs neregulat, înregistrând o scădere dramatică de la 0,21% în [[2000]] la 0,11% în [[2003]] (acest fapt se datorează și anumitor schimbări operate în metodologia de realizare a studiului). Conform statisticii, între luna februarie a anului 2003 și mai a anului 2007, prezența limbii române pe Internet aproape s-a triplat atingând cota de 0,28%. Situația celorlalte [[limbi romanice]] este prin comparație mai bună: prezența spaniolei în Internet este de 3,80 la sută, a francezei de 4,41 la sută, a italienei de 2,66 la sută și a portughezei de 1,39 la sută. Valorile de prezență absolută nu constituie un indicator perfect al vigorii unei limbi în cadrul rețelelor. Pentru a obține un rezultat semnificativ, valorile care exprimă prezența limbilor pe Internet trebuie adaptate la dimensiunile prezenței acestora în lumea reală. Astfel, luând în considerare numărul de vorbitori al limbii române (estimat la 30 de milioane de Uniunea Latină, adică 0,45% din populația mondială), se obține un coeficient de 0,62 pentru prezența [[ponderat]]ă a limbii pe Internet (dublu față de 2005), față de 0,45 pentru limba portugheză sau 0,63 pentru limba spaniolă.<ref>{{Citat web |url=http://dtil.unilat.org/LI/2007/ro/resultados_ro.htm |accessdate=2009-02-10 |titlu=„''Limbile și culturile pe Internet 2007''”, tabelul 4 - Prezența ponderată 11/2007 |archive-date=2012-04-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120426000721/http://dtil.unilat.org/LI/2007/ro/resultados_ro.htm |dead-url=yes }}</ref> Acest coeficient este mai mic decât 1 în toate cele trei cazuri, motiv pentru care este considerat redus. Același studiu arată că există aproximativ 4,9 milioane de [[internaut|internauți]] românofoni, adică aproape o șesime din totalul vorbitorilor de română și 0,4% din totalul internauților. Potrivit Ministerului Dezvoltării Informaționale din Republica Moldova, la începutul anului [[2005]], erau înregistrate 85&nbsp;000 de domenii [[.ro]] și 7&nbsp;200 de domenii [[.md]]<ref>[https://web.archive.org/web/20070926231453/http://www.mdi.gov.md/it_digest_md/3555/ „''Numărul domeniilor.ro s-a dublat, ajungând la 85&nbsp;000''”], publicat pe situl web al Ministerului Dezvoltării Internaționale din Republica Moldova la [[1 februarie]] [[2005]].</ref><ref>[https://web.archive.org/web/20070926231552/http://www.mdi.gov.md/news_itmd_md/5215/ „''470 subdomenii au fost înregistrate, în domeniul .md''“], publicat pe situl web al Ministerului Dezvoltării Internaționale din Republica Moldova la [[23 noiembrie]] [[2005]]</ref> == Coduri internaționale SIL și ISO 639-x == Standardul internațional etnologic [[ISO 639]] conferă limbii române codurile ''ro'' (ISO 639-1), ''rum'' (ISO 639-2/B), și mai recent ''ron'' (conform ISO 639-2/T). [[Limba moldovenească|Limbii moldovenești]] i-au fost atribuite codurile ''mo'' și respectiv ''mol'' scoase din utilizare din [[2008]], fiind înlocuite cu codurile ISO românești. == Tastatura de computer pentru limba română == {{Articol principal|Aranjamentul de tastatură românesc}} În mediul digital, scrierea corectă în limba română se face folosind exclusiv [[semn diacritic|diacriticele]] cu [[virgulă]] dedesubt (comma-below), precum și ghilimele „jos-sus”, de tip francez. Un defect des întâlnit în textele digitale românești mai vechi îl reprezintă folosirea, în mod incorect, a diacriticelor cu [[sedilă]] dedesubt (cedilla-below), precum și a ghilimelelor "sus-sus", copiate după limba engleză.<ref>{{Citation |publisher=secarica.ro |title=ș-uri și ț-uri |url=https://secarica.ro/index.php/ro/rou/s-uri-si-t-uri}}</ref> [[Aranjamentul de tastatură românesc]], standardizat în anul [[2004]] prin [[standardizare|standardul]] național SR 13392:2004, permite tastarea directă a unui text scris în limba română, cu respectarea tuturor semnelor diacritice specifice limbii. == Note == <references/> == Bibliografie == * Stelian Brezeanu (1999), ''Romanitatea orientală în Evul Mediu. De la cetățeni romani la națiunea medievală.'' Editura All Educational, Seria All Istoric, CIP Biblioteca Națională 94 (37)"04/14", ISBN 973-684-062-2 * [[Michael Metzeltin]], Gramatică explicativă a limbilor romanice. Sintaxă și semantică, Iași, Editură Unversității Alexandru Ioan Cuza, 2011 * ''Introducere în fonetica istorică a limbii române'', Florica Dimitrescu, 1967 * ''Contribuții la istoria limbii române vechi'', 1973 * ''Introducere în morfosintaxa limbii române'', Florica Dimitrescu, 1974 * ''Istoria limbii române'', Florica Dimitrescu, 1978 * ''Testi romeni antichi'', Florica Dimitrescu == Lectură suplimentară == * ''Istoria limbii române literare: De la origini pînă la începutul secolului al XIX-lea'', Alexandru Rosetti, Boris Cazacu, Liviu Onu, Editura „Minerva”, 1971 * ''Vocabularul autohton al limbii române'', Grigore Brâncuș, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983 == Vezi și == {{wikționar|română}} {{Portal|Limbi|Republica Moldova|România|Voivodina}} * [[Elemente problematice ale limbii române]] * [[Conexiuni între limba română și limba bulgară]] * [[Limba protoromână]] sau limba română primitivă * [[Limbă (comunicare)]] * [[Limbă standard]] * [[Academia Română]] * [[Academia de Științe a Moldovei]] * [[Transliterarea limbii române din scrierea „moldovenească” în cea latină]] * [[Gramatica limbii române]] * [[Forme verbale temporale în limba română]] * [[Românime]] * [[Românii din Voivodina]] * [[Ziua Limbii Române]] (31 august) * [[Olimpiada internațională în limba română]] * [[Substratul limbii române]] == Legături externe == * [http://www.ethnologue.com/show_language.asp?code=RUM Ethnologue] (Coduri lingvistice, în engleză) * [http://www.ethnologue.com/show_iso639.asp?code=ron Codurile SIL și ISO 639-x] (în engleză) * [http://flaez.ch/cgi-bin/pok.pl Etimologii indo-europene reconstituite de Julius Pokorny]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} (în germană) * [http://www.friesian.com/decdenc2.htm Vastă dar incompletă descriere a problematicii ''Romaniei'' bizantine prin ''The Vlach Connection''] (în engleză) * [http://www.istrianet.org/istria/linguistics/istrorumeno/ Istro-română ]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} (în engleză) * [http://www.indo-european.nl Proiectul dicționarului etimologic indo-european] (texte în neerlandeză și engleză, gif-uri sau UTF-8, la alegere) * [http://www.foaia.hu O foaie a românilor din Ungaria] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100420112941/http://www.foaia.hu/ |date=2010-04-20 }} * [http://www.jgytf.u-szeged.hu/tanszek/roman/kiadvany.htm Conviețuirea] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20031206082454/http://www.jgytf.u-szeged.hu/tanszek/roman/kiadvany.htm |date=2003-12-06 }} * [http://www.etc.tuiasi.ro/sibm/romanian_spoken_language/ro/lista_lucrari.htm Lucrări referitoare la limba română vorbită] * [http://www.unibuc.ro/ro/limba_romn_din_perspectiva_integrrii_europene Limba română din perspectiva integrării europene] * [http://publications.europa.eu/code/ro/ro-4000000.htm Reguli și convenții specifice limbii române] * [http://www.unibuc.ro/CLASSICA/lutercalvin/untitled.pdf Luteranismul, calvinismul și introducerea limbii române în bisericile din Ardeal] * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/literatura-peregrinilor-2351.htm Literatura peregrinilor]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 12 februarie 2007, Carmen Dragan, ''Jurnalul Național'' * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/academia-si-problemele-limbii-romane-564837.html Academia și problemele limbii române], 13 ianuarie 2011, Acad. Marius Sala, ''Jurnalul Național'' * [http://adevarul.ro/cultura/patrimoniu/romana-limbile-neolatine-1_519f1538c7b855ff56202b49/index.html Româna și limbile neolatine], 24 mai 2013, Dan Caragea, ''Adevărul'' * [http://media.lit.uaic.ro/catedra/hiper/Gafton_Hiper_17.pdf Sigle, bibliografie, lucrări de referință și izvoare]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, ''media.lit.uaic.ro'' * [http://usch.md/Documents/Note%20de%20curs/Filologie%20Romana/Morfologia%20limbii%20rom%C3%A2ne_doc.pdf Morfologia limbii române], V. Axenti, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, 2007, ''usch.md'' '''''Graiuri''''' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/fiecare-roman-pe-accentul-lui-piere-909251.html Fiecare român pe accentul lui piere], 16 octombrie 2010, Mihnea-Petru Pârvu, ''Evenimentul zilei'' * [http://adevarul.ro/news/societate/cum-vorbesc-romanii-graiul-dulce-moldovenilor-molcomul-ardelenilor-fruncea-banatenilor-miticismele-bucurestenilor-1_51446ba500f5182b85155416/index.html Cum vorbesc românii: de la graiul dulce al moldovenilor, molcomul ardelenilor și „fruncea“ bănățenilor la „miticismele“ bucureștenilor], 16 martie 2013, Corespondenți „adevărul”, ''Adevărul'' '''''Presa în România''''' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/presa-de-la-heliade-la-cristoiu-404680.html Presa, de la Heliade la Cristoiu]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 12 iunie 2006, ''Evenimentul zilei'' === Dicționare === * dexonline: [http://dexonline.ro/ Dicționare ale limbii române] transpuse pe internet * [https://dexonline.net/ Dictionar] online de definitii, sinonime si rime. * [https://www.dex.md/ dex.md] {{Limba română}} {{teritorii română}} {{Subiecte Republica Moldova 02}} {{Subiecte România 02}} {{Limbi romanice}} {{Limbi oficiale UE}} [[Categorie:Limba română| ]] </textarea><div class="templatesUsed"><div class="mw-templatesUsedExplanation"><p>Formate folosite în această pagină: </p></div><ul> <li><a href="/wiki/Format:!)" class="mw-redirect" title="Format:!)">Format:!)</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:!)&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:!)">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:!-" title="Format:!-">Format:!-</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:!-&action=edit" title="Format:!-">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:(!" title="Format:(!">Format:(!</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:(!&action=edit" title="Format:(!">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:AFI" title="Format:AFI">Format:AFI</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:AFI&action=edit" title="Format:AFI">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:AFI-ro" title="Format:AFI-ro">Format:AFI-ro</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:AFI-ro&action=edit" title="Format:AFI-ro">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Articol_principal" title="Format:Articol principal">Format:Articol principal</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Articol_principal&action=edit" title="Format:Articol principal">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Br_separated_entries" title="Format:Br separated entries">Format:Br separated entries</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Br_separated_entries&action=edit" title="Format:Br separated entries">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83" title="Format:Casetă de navigare simplă">Format:Casetă de navigare simplă</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83&action=edit" title="Format:Casetă de navigare simplă">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83/styles.css" title="Format:Casetă de navigare simplă/styles.css">Format:Casetă de navigare simplă/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83/styles.css&action=edit" title="Format:Casetă de navigare simplă/styles.css">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Category_handler" title="Format:Category handler">Format:Category handler</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Category_handler&action=edit" title="Format:Category handler">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Citat_carte" title="Format:Citat carte">Format:Citat carte</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citat_carte&action=edit" title="Format:Citat carte">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Citat_web" title="Format:Citat web">Format:Citat web</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citat_web&action=edit" title="Format:Citat web">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Citat_%C8%99tire" title="Format:Citat știre">Format:Citat știre</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citat_%C8%99tire&action=edit" title="Format:Citat știre">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Citation" title="Format:Citation">Format:Citation</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citation&action=edit" title="Format:Citation">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Cite_book" class="mw-redirect" title="Format:Cite book">Format:Cite book</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cite_book&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Cite book">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Cite_news" class="mw-redirect" title="Format:Cite news">Format:Cite news</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cite_news&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Cite news">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Clear" title="Format:Clear">Format:Clear</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Clear&action=edit" title="Format:Clear">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Col-begin" title="Format:Col-begin">Format:Col-begin</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Col-begin&action=edit" title="Format:Col-begin">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Col-break" title="Format:Col-break">Format:Col-break</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Col-break&action=edit" title="Format:Col-break">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Col-end" title="Format:Col-end">Format:Col-end</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Col-end&action=edit" title="Format:Col-end">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Country_data_Republica_Moldova" title="Format:Country data Republica Moldova">Format:Country data Republica Moldova</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Country_data_Republica_Moldova&action=edit" title="Format:Country data Republica Moldova">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Country_data_Rom%C3%A2nia" title="Format:Country data România">Format:Country data România</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Country_data_Rom%C3%A2nia&action=edit" title="Format:Country data România">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Country_data_Serbia" title="Format:Country data Serbia">Format:Country data Serbia</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Country_data_Serbia&action=edit" title="Format:Country data Serbia">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Country_data_Uniunea_European%C4%83" title="Format:Country data Uniunea Europeană">Format:Country data Uniunea Europeană</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Country_data_Uniunea_European%C4%83&action=edit" title="Format:Country data Uniunea Europeană">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Country_data_Voivodina" title="Format:Country data Voivodina">Format:Country data Voivodina</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Country_data_Voivodina&action=edit" title="Format:Country data Voivodina">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Cur%C4%83%C8%9Benie" title="Format:Curățenie">Format:Curățenie</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cur%C4%83%C8%9Benie&action=edit" title="Format:Curățenie">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Cur%C4%83%C8%9Benie-dat%C4%83" class="mw-redirect" title="Format:Curățenie-dată">Format:Curățenie-dată</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cur%C4%83%C8%9Benie-dat%C4%83&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Curățenie-dată">vedeți sursa</a>) (semiprotejat)</li><li><a href="/wiki/Format:Date_%C3%AEnl%C4%83n%C8%9Buite_de_la_Wikidata" title="Format:Date înlănțuite de la Wikidata">Format:Date înlănțuite de la Wikidata</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Date_%C3%AEnl%C4%83n%C8%9Buite_de_la_Wikidata&action=edit" title="Format:Date înlănțuite de la Wikidata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Distribu%C8%9Bie_limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Format:Distribuție limba română">Format:Distribuție limba română</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Distribu%C8%9Bie_limba_rom%C3%A2n%C4%83&action=edit" title="Format:Distribuție limba română">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Drapel%C8%9Bar%C4%83" title="Format:Drapelțară">Format:Drapelțară</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Drapel%C8%9Bar%C4%83&action=edit" title="Format:Drapelțară">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Drapel%C8%9Bar%C4%83/core" title="Format:Drapelțară/core">Format:Drapelțară/core</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Drapel%C8%9Bar%C4%83/core&action=edit" title="Format:Drapelțară/core">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Editeaz%C4%83_la_Wikidata" title="Format:Editează la Wikidata">Format:Editează la Wikidata</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Editeaz%C4%83_la_Wikidata&action=edit" title="Format:Editează la Wikidata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:End" title="Format:End">Format:End</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:End&action=edit" title="Format:End">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Flagcountry" class="mw-redirect" title="Format:Flagcountry">Format:Flagcountry</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Flagcountry&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Flagcountry">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Hart%C4%83_clic_limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Format:Hartă clic limba română">Format:Hartă clic limba română</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Hart%C4%83_clic_limba_rom%C3%A2n%C4%83&action=edit" title="Format:Hartă clic limba română">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:IPA" class="mw-redirect" title="Format:IPA">Format:IPA</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:IPA&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:IPA">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:IPA-ro" class="mw-redirect" title="Format:IPA-ro">Format:IPA-ro</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:IPA-ro&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:IPA-ro">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Infocaseta_Limb%C4%83" title="Format:Infocaseta Limbă">Format:Infocaseta Limbă</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Infocaseta_Limb%C4%83&action=edit" title="Format:Infocaseta Limbă">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Infocaseta_Limb%C4%83/culoare_familie" title="Format:Infocaseta Limbă/culoare familie">Format:Infocaseta Limbă/culoare familie</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Infocaseta_Limb%C4%83/culoare_familie&action=edit" title="Format:Infocaseta Limbă/culoare familie">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Infocaset%C4%83" title="Format:Infocasetă">Format:Infocasetă</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Infocaset%C4%83&action=edit" title="Format:Infocasetă">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Infodoc" title="Format:Infodoc">Format:Infodoc</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Infodoc&action=edit" title="Format:Infodoc">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Infodoc/imagine" title="Format:Infodoc/imagine">Format:Infodoc/imagine</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Infodoc/imagine&action=edit" title="Format:Infodoc/imagine">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Lang" title="Format:Lang">Format:Lang</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Lang&action=edit" title="Format:Lang">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Legend" class="mw-redirect" title="Format:Legend">Format:Legend</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Legend&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Legend">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Legend%C4%83" title="Format:Legendă">Format:Legendă</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Legend%C4%83&action=edit" title="Format:Legendă">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Leg%C4%83tur%C4%83_nefunc%C8%9Bional%C4%83" title="Format:Legătură nefuncțională">Format:Legătură nefuncțională</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Leg%C4%83tur%C4%83_nefunc%C8%9Bional%C4%83&action=edit" title="Format:Legătură nefuncțională">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Format:Limba română">Format:Limba română</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Limba_rom%C3%A2n%C4%83&action=edit" title="Format:Limba română">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Limbi_indo-europene" title="Format:Limbi indo-europene">Format:Limbi indo-europene</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Limbi_indo-europene&action=edit" title="Format:Limbi indo-europene">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Limbi_oficiale_UE" title="Format:Limbi oficiale UE">Format:Limbi oficiale UE</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Limbi_oficiale_UE&action=edit" title="Format:Limbi oficiale UE">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Limbi_romanice" class="mw-redirect" title="Format:Limbi romanice">Format:Limbi romanice</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Limbi_romanice&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Limbi romanice">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:List%C4%83_de_la_Wikidata" title="Format:Listă de la Wikidata">Format:Listă de la Wikidata</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:List%C4%83_de_la_Wikidata&action=edit" title="Format:Listă de la Wikidata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Meta-caset%C4%83" title="Format:Meta-casetă">Format:Meta-casetă</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Meta-caset%C4%83&action=edit" title="Format:Meta-casetă">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Meta-caset%C4%83/category" title="Format:Meta-casetă/category">Format:Meta-casetă/category</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Meta-caset%C4%83/category&action=edit" title="Format:Meta-casetă/category">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Meta-caset%C4%83/core" title="Format:Meta-casetă/core">Format:Meta-casetă/core</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Meta-caset%C4%83/core&action=edit" title="Format:Meta-casetă/core">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Meta-caset%C4%83/core/styles.css" title="Format:Meta-casetă/core/styles.css">Format:Meta-casetă/core/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Meta-caset%C4%83/core/styles.css&action=edit" title="Format:Meta-casetă/core/styles.css">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Meta-caset%C4%83ma" class="mw-redirect" title="Format:Meta-casetăma">Format:Meta-casetăma</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Meta-caset%C4%83ma&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Meta-casetăma">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Nc" class="mw-redirect" title="Format:Nc">Format:Nc</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Nc&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Nc">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Necesit%C4%83_citare" title="Format:Necesită citare">Format:Necesită citare</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Necesit%C4%83_citare&action=edit" title="Format:Necesită citare">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Necesit%C4%83_citare/styles.css" title="Format:Necesită citare/styles.css">Format:Necesită citare/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Necesit%C4%83_citare/styles.css&action=edit" title="Format:Necesită citare/styles.css">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Nowrap" title="Format:Nowrap">Format:Nowrap</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Nowrap&action=edit" title="Format:Nowrap">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Nume_nativ" title="Format:Nume nativ">Format:Nume nativ</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Nume_nativ&action=edit" title="Format:Nume nativ">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Portal" title="Format:Portal">Format:Portal</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Portal&action=edit" title="Format:Portal">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Portal/Imagine/Limbi" title="Format:Portal/Imagine/Limbi">Format:Portal/Imagine/Limbi</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Portal/Imagine/Limbi&action=edit" title="Format:Portal/Imagine/Limbi">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Portal/Imagine/Republica_moldova" title="Format:Portal/Imagine/Republica moldova">Format:Portal/Imagine/Republica moldova</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Portal/Imagine/Republica_moldova&action=edit" title="Format:Portal/Imagine/Republica moldova">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Portal/Imagine/Romania" title="Format:Portal/Imagine/Romania">Format:Portal/Imagine/Romania</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Portal/Imagine/Romania&action=edit" title="Format:Portal/Imagine/Romania">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Portal/Imagine/Rom%C3%A2nia" class="mw-redirect" title="Format:Portal/Imagine/România">Format:Portal/Imagine/România</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Portal/Imagine/Rom%C3%A2nia&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Portal/Imagine/România">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Portal/Imagine/Voivodina" title="Format:Portal/Imagine/Voivodina">Format:Portal/Imagine/Voivodina</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Portal/Imagine/Voivodina&action=edit" title="Format:Portal/Imagine/Voivodina">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Portal/core" title="Format:Portal/core">Format:Portal/core</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Portal/core&action=edit" title="Format:Portal/core">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Referin%C8%9Be" title="Format:Referințe">Format:Referințe</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Referin%C8%9Be&action=edit" title="Format:Referințe">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Republica_Moldova" title="Format:Republica Moldova">Format:Republica Moldova</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Republica_Moldova&action=edit" title="Format:Republica Moldova">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Sfn" title="Format:Sfn">Format:Sfn</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Sfn&action=edit" title="Format:Sfn">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Subgrup_caset%C4%83_de_navigare" title="Format:Subgrup casetă de navigare">Format:Subgrup casetă de navigare</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Subgrup_caset%C4%83_de_navigare&action=edit" title="Format:Subgrup casetă de navigare">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Subiecte_Republica_Moldova_02" class="mw-redirect" title="Format:Subiecte Republica Moldova 02">Format:Subiecte Republica Moldova 02</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Subiecte_Republica_Moldova_02&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Subiecte Republica Moldova 02">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Subiecte_Rom%C3%A2nia" title="Format:Subiecte România">Format:Subiecte România</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Subiecte_Rom%C3%A2nia&action=edit" title="Format:Subiecte România">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Subiecte_Rom%C3%A2nia_02" class="mw-redirect" title="Format:Subiecte România 02">Format:Subiecte România 02</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Subiecte_Rom%C3%A2nia_02&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Subiecte România 02">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Teritorii_rom%C3%A2nofone" title="Format:Teritorii românofone">Format:Teritorii românofone</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Teritorii_rom%C3%A2nofone&action=edit" title="Format:Teritorii românofone">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Teritorii_rom%C3%A2n%C4%83" class="mw-redirect" title="Format:Teritorii română">Format:Teritorii română</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Teritorii_rom%C3%A2n%C4%83&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Teritorii română">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Tnavbar" title="Format:Tnavbar">Format:Tnavbar</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Tnavbar&action=edit" title="Format:Tnavbar">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:UE" title="Format:UE">Format:UE</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:UE&action=edit" title="Format:UE">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Unicode" title="Format:Unicode">Format:Unicode</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Unicode&action=edit" title="Format:Unicode">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Valoare_unic%C4%83_de_la_Wikidata" title="Format:Valoare unică de la Wikidata">Format:Valoare unică de la Wikidata</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Valoare_unic%C4%83_de_la_Wikidata&action=edit" title="Format:Valoare unică de la Wikidata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Webarchive" title="Format:Webarchive">Format:Webarchive</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Webarchive&action=edit" title="Format:Webarchive">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Wik%C8%9Bionar" title="Format:Wikționar">Format:Wikționar</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Wik%C8%9Bionar&action=edit" title="Format:Wikționar">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:%C2%B7" title="Format:·">Format:·</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:%C2%B7&action=edit" title="Format:·">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Arguments" title="Modul:Arguments">Modul:Arguments</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Arguments&action=edit" title="Modul:Arguments">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Category_handler" title="Modul:Category handler">Modul:Category handler</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Category_handler&action=edit" title="Modul:Category handler">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Category_handler/blacklist" title="Modul:Category handler/blacklist">Modul:Category handler/blacklist</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Category_handler/blacklist&action=edit" title="Modul:Category handler/blacklist">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Category_handler/config" title="Modul:Category handler/config">Modul:Category handler/config</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Category_handler/config&action=edit" title="Modul:Category handler/config">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Category_handler/data" title="Modul:Category handler/data">Modul:Category handler/data</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Category_handler/data&action=edit" title="Modul:Category handler/data">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Category_handler/shared" title="Modul:Category handler/shared">Modul:Category handler/shared</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Category_handler/shared&action=edit" title="Modul:Category handler/shared">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1" title="Modul:Citation/CS1">Modul:Citation/CS1</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1&action=edit" title="Modul:Citation/CS1">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/COinS" title="Modul:Citation/CS1/COinS">Modul:Citation/CS1/COinS</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/COinS&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/COinS">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Configuration" title="Modul:Citation/CS1/Configuration">Modul:Citation/CS1/Configuration</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Configuration&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Configuration">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Date_validation" title="Modul:Citation/CS1/Date validation">Modul:Citation/CS1/Date validation</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Date_validation&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Date validation">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Identifiers" title="Modul:Citation/CS1/Identifiers">Modul:Citation/CS1/Identifiers</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Identifiers&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Identifiers">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Utilities" title="Modul:Citation/CS1/Utilities">Modul:Citation/CS1/Utilities</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Utilities&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Utilities">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Whitelist" title="Modul:Citation/CS1/Whitelist">Modul:Citation/CS1/Whitelist</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Whitelist&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Whitelist">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/styles.css" title="Modul:Citation/CS1/styles.css">Modul:Citation/CS1/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/styles.css&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/styles.css">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:DateUtils" title="Modul:DateUtils">Modul:DateUtils</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:DateUtils&action=edit" title="Modul:DateUtils">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:DateUtils/data" title="Modul:DateUtils/data">Modul:DateUtils/data</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:DateUtils/data&action=edit" title="Modul:DateUtils/data">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:EditAtWikidata" title="Modul:EditAtWikidata">Modul:EditAtWikidata</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:EditAtWikidata&action=edit" title="Modul:EditAtWikidata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Footnotes" title="Modul:Footnotes">Modul:Footnotes</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Footnotes&action=edit" title="Modul:Footnotes">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:GregorianDate" title="Modul:GregorianDate">Modul:GregorianDate</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:GregorianDate&action=edit" title="Modul:GregorianDate">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:GregorianDate/data" title="Modul:GregorianDate/data">Modul:GregorianDate/data</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:GregorianDate/data&action=edit" title="Modul:GregorianDate/data">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Hatnote" title="Modul:Hatnote">Modul:Hatnote</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Hatnote&action=edit" title="Modul:Hatnote">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Infobox" title="Modul:Infobox">Modul:Infobox</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Infobox&action=edit" title="Modul:Infobox">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Infobox/styles.css" title="Modul:Infobox/styles.css">Modul:Infobox/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Infobox/styles.css&action=edit" title="Modul:Infobox/styles.css">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:InfoboxImage" title="Modul:InfoboxImage">Modul:InfoboxImage</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:InfoboxImage&action=edit" title="Modul:InfoboxImage">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Lang" title="Modul:Lang">Modul:Lang</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Lang&action=edit" title="Modul:Lang">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Lang/data/iana" title="Modul:Lang/data/iana">Modul:Lang/data/iana</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Lang/data/iana&action=edit" title="Modul:Lang/data/iana">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:LangUtils" title="Modul:LangUtils">Modul:LangUtils</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:LangUtils&action=edit" title="Modul:LangUtils">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:MainArticle" title="Modul:MainArticle">Modul:MainArticle</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:MainArticle&action=edit" title="Modul:MainArticle">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:MainArticle/styles.css" title="Modul:MainArticle/styles.css">Modul:MainArticle/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:MainArticle/styles.css&action=edit" title="Modul:MainArticle/styles.css">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Namespace_detect/config" title="Modul:Namespace detect/config">Modul:Namespace detect/config</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Namespace_detect/config&action=edit" title="Modul:Namespace detect/config">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Namespace_detect/data" title="Modul:Namespace detect/data">Modul:Namespace detect/data</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Namespace_detect/data&action=edit" title="Modul:Namespace detect/data">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:NativeName" title="Modul:NativeName">Modul:NativeName</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:NativeName&action=edit" title="Modul:NativeName">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:No_globals" title="Modul:No globals">Modul:No globals</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:No_globals&action=edit" title="Modul:No globals">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Plural" title="Modul:Plural">Modul:Plural</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Plural&action=edit" title="Modul:Plural">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Roman" title="Modul:Roman">Modul:Roman</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Roman&action=edit" title="Modul:Roman">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Separated_entries" title="Modul:Separated entries">Modul:Separated entries</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Separated_entries&action=edit" title="Modul:Separated entries">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Set" title="Modul:Set">Modul:Set</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Set&action=edit" title="Modul:Set">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:StringUtils" title="Modul:StringUtils">Modul:StringUtils</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:StringUtils&action=edit" title="Modul:StringUtils">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:TableTools" title="Modul:TableTools">Modul:TableTools</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:TableTools&action=edit" title="Modul:TableTools">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Transliteration" title="Modul:Transliteration">Modul:Transliteration</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Transliteration&action=edit" title="Modul:Transliteration">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Transliteration/langdata" title="Modul:Transliteration/langdata">Modul:Transliteration/langdata</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Transliteration/langdata&action=edit" title="Modul:Transliteration/langdata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Webarchive" title="Modul:Webarchive">Modul:Webarchive</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Webarchive&action=edit" title="Modul:Webarchive">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Wikidata" title="Modul:Wikidata">Modul:Wikidata</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Wikidata&action=edit" title="Modul:Wikidata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Yesno" title="Modul:Yesno">Modul:Yesno</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Yesno&action=edit" title="Modul:Yesno">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li></ul></div><p id="mw-returnto">Înapoi la <a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Limba română">Limba română</a>.</p> <noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1&useformat=desktop" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_română">https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_română</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks catlinks-allhidden" data-mw="interface"></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Limba_rom%C3%A2n%C4%83&action=edit&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-5c59558b9d-bjxmb","wgBackendResponseTime":359,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.004","walltime":"0.005","ppvisitednodes":{"value":17,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":714,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":0,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":2,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":0,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":0,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":0,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 0.000 1 -total"]},"cachereport":{"origin":"mw-web.codfw.main-5c59558b9d-bjxmb","timestamp":"20241201111044","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> </body> </html>