CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Ion Antonescu - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"f08140a3-1811-4ac6-ad0a-bc86da65f3c0","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Ion_Antonescu","wgTitle":"Ion Antonescu","wgCurRevisionId":16507720,"wgRevisionId":16507720,"wgArticleId":9009,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Pagini cu citări fără titluri","Pagini cu citări de simple URL-uri","Pagini ce folosesc citări cu dată a accesării dar fără URL","Articole cu surse în limba rusă (ru)","Webarchive template wayback links","Pagini cu legături externe nefuncționale","Pagini ce folosesc legături automate către ISBN","Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română","Articole biografice fără fotografii", "Articole care necesită citări suplimentare","Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS","Articole Wikipedia cu identificatori BNE","Articole Wikipedia cu identificatori BNF","Articole Wikipedia cu identificatori GND","Articole Wikipedia cu identificatori ISNI","Articole Wikipedia cu identificatori LCCN","Articole Wikipedia cu identificatori NARA","Articole Wikipedia cu identificatori NKC","Articole Wikipedia cu identificatori SNAC-ID","Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC","Articole Wikipedia cu identificatori VIAF","Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF","Articole Wikipedia cu control de autoritate","Pagini peste 100K","Nașteri în 1882","Nașteri pe 2 iunie","Decese în 1946","Decese pe 1 iunie","Anticomuniști români","Antimasoni","Cavaleri ai Ordinului Mihai Viteazul clasa III","Comandanții Armatei Române","Conducători politici ai celui de-al Doilea Război Mondial","Criminali de război români","Decese prin împușcare în România", "Decorați cu Crucea de Cavaler al Ordinului Crucea de Fier","Decorați cu Ordinul Mihai Viteazul clasa III, în Primul Război Mondial","Decorați cu Ordinul Virtutea Aeronautică","Decorați cu Ordinul Vulturul German","Diplomați români","Eseiști din secolul al XX-lea","Eseiști români","Fasciști români","Generali români din Al Doilea Război Mondial","Guvernul Ion Antonescu","Lideri înlăturați prin lovituri de stat","Mareșali români","Militari români în Al Doilea Război Balcanic","Militari români în Primul Război Mondial","Miniștri de externe ai României","Miniștrii apărării naționale","Naționaliști români","Oameni condamnați de Tribunalele Poporului din România","Ortodocși români","Participanți la Holocaust","Piteșteni","Politicieni români din secolul al XX-lea","Prim-miniștri executați","Prim-miniștrii României","Prizonieri de război români","Români executați","Șefi ai Marelui Stat Major al Armatei Române","Șefii de stat ai României", "Holocaustul în România","Fasciști creștini"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Ion_Antonescu","wgRelevantArticleId":9009,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":false,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":false,"wgRestrictionEdit":["autoconfirmed"],"wgRestrictionMove":["autoconfirmed"],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":200000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true, "wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q152030","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.media","site", "mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3d/Ion_antonescu.png"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="1926"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3d/Ion_antonescu.png"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="1284"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="1027"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Ion Antonescu - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject page-Ion_Antonescu rootpage-Ion_Antonescu skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Meniul principal </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z">Pagina principală</a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r">Schimbări recente</a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente">Cafenea</a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x">Articol aleatoriu</a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow">Facebook</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit">Cum încep pe Wikipedia</a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor">Ajutor</a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire">Portaluri tematice</a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute">Articole cerute</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"> Căutare </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Aspect </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class="">Donații</a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Ion+Antonescu" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class="">Creare cont</a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Ion+Antonescu" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class="">Autentificare</a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Unelte personale </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro">Donații</a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Ion+Antonescu" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"> Creare cont</a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Ion+Antonescu" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"> Autentificare</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Date_biografice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Date_biografice"> <div class="vector-toc-text"> 1 Date biografice </div> </a> <ul id="toc-Date_biografice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Cariera" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Cariera"> <div class="vector-toc-text"> 2 Cariera </div> </a> <button aria-controls="toc-Cariera-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Cariera subsection </button> <ul id="toc-Cariera-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Al_Doilea_Război_Balcanic" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Al_Doilea_Război_Balcanic"> <div class="vector-toc-text"> 2.1 Al Doilea Război Balcanic </div> </a> <ul id="toc-Al_Doilea_Război_Balcanic-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Primul_Război_Mondial" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Primul_Război_Mondial"> <div class="vector-toc-text"> 2.2 Primul Război Mondial </div> </a> <ul id="toc-Primul_Război_Mondial-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Regimul_antonescian" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Regimul_antonescian"> <div class="vector-toc-text"> 3 Regimul antonescian </div> </a> <button aria-controls="toc-Regimul_antonescian-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Regimul antonescian subsection </button> <ul id="toc-Regimul_antonescian-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Puciul_anticarlist" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Puciul_anticarlist"> <div class="vector-toc-text"> 3.1 Puciul anticarlist </div> </a> <ul id="toc-Puciul_anticarlist-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Statul_Național-Legionar" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Statul_Național-Legionar"> <div class="vector-toc-text"> 3.1.1 Statul Național-Legionar </div> </a> <ul id="toc-Statul_Național-Legionar-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Rebeliunea_legionară" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Rebeliunea_legionară"> <div class="vector-toc-text"> 3.2 Rebeliunea legionară </div> </a> <ul id="toc-Rebeliunea_legionară-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Războiul_împotriva_URSS" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Războiul_împotriva_URSS"> <div class="vector-toc-text"> 3.3 Războiul împotriva URSS </div> </a> <ul id="toc-Războiul_împotriva_URSS-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Tentative_de_armistițiu" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Tentative_de_armistițiu"> <div class="vector-toc-text"> 3.3.1 Tentative de armistițiu </div> </a> <ul id="toc-Tentative_de_armistițiu-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Antisemitismul_activ_și_„Curățirea_terenului”" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Antisemitismul_activ_și_„Curățirea_terenului”"> <div class="vector-toc-text"> 3.4 Antisemitismul activ și „Curățirea terenului” </div> </a> <ul id="toc-Antisemitismul_activ_și_„Curățirea_terenului”-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Distrugerea_economică_a_populației_evreiești" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Distrugerea_economică_a_populației_evreiești"> <div class="vector-toc-text"> 3.4.1 Distrugerea economică a populației evreiești </div> </a> <ul id="toc-Distrugerea_economică_a_populației_evreiești-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-„Curățirea_terenului”" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#„Curățirea_terenului”"> <div class="vector-toc-text"> 3.4.2 „Curățirea terenului” </div> </a> <ul id="toc-„Curățirea_terenului”-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Genocidul_și_deportarea_romilor_în_Transnistria_în_1942" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Genocidul_și_deportarea_romilor_în_Transnistria_în_1942"> <div class="vector-toc-text"> 3.4.3 Genocidul și deportarea romilor în Transnistria în 1942 </div> </a> <ul id="toc-Genocidul_și_deportarea_romilor_în_Transnistria_în_1942-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Procesele_și_moartea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Procesele_și_moartea"> <div class="vector-toc-text"> 4 Procesele și moartea </div> </a> <ul id="toc-Procesele_și_moartea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Vederile_ideologice_ale_lui_Antonescu" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Vederile_ideologice_ale_lui_Antonescu"> <div class="vector-toc-text"> 5 Vederile ideologice ale lui Antonescu </div> </a> <ul id="toc-Vederile_ideologice_ale_lui_Antonescu-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Greșelile_militare_ale_lui_Ion_Antonescu" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Greșelile_militare_ale_lui_Ion_Antonescu"> <div class="vector-toc-text"> 6 Greșelile militare ale lui Ion Antonescu </div> </a> <ul id="toc-Greșelile_militare_ale_lui_Ion_Antonescu-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Campania_de_reabilitare_a_lui_Antonescu" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Campania_de_reabilitare_a_lui_Antonescu"> <div class="vector-toc-text"> 7 Campania de reabilitare a lui Antonescu </div> </a> <button aria-controls="toc-Campania_de_reabilitare_a_lui_Antonescu-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Campania de reabilitare a lui Antonescu subsection </button> <ul id="toc-Campania_de_reabilitare_a_lui_Antonescu-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Tezele_lui_Ceaușescu_și_umanismul_socialist" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Tezele_lui_Ceaușescu_și_umanismul_socialist"> <div class="vector-toc-text"> 7.1 Tezele lui Ceaușescu și umanismul socialist </div> </a> <ul id="toc-Tezele_lui_Ceaușescu_și_umanismul_socialist-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Cercetarea_istoriei_după_decembrie_1989" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Cercetarea_istoriei_după_decembrie_1989"> <div class="vector-toc-text"> 7.2 Cercetarea istoriei după decembrie 1989 </div> </a> <ul id="toc-Cercetarea_istoriei_după_decembrie_1989-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Decorații" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Decorații"> <div class="vector-toc-text"> 8 Decorații </div> </a> <ul id="toc-Decorații-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> 9 Note </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Referințe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Referințe"> <div class="vector-toc-text"> 10 Referințe </div> </a> <ul id="toc-Referințe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bibliografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Bibliografie"> <div class="vector-toc-text"> 11 Bibliografie </div> </a> <ul id="toc-Bibliografie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Vezi_și" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Vezi_și"> <div class="vector-toc-text"> 12 Vezi și </div> </a> <ul id="toc-Vezi_și-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> 13 Legături externe </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Lectură_suplimentară" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Lectură_suplimentară"> <div class="vector-toc-text"> 14 Lectură suplimentară </div> </a> <ul id="toc-Lectură_suplimentară-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Comută cuprinsul </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Ion Antonescu</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 57 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-57" aria-hidden="true" > 57 limbi </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – germană (Elveția)" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="germană (Elveția)" class="interlanguage-link-target">Alemannisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D9%8A%D9%88%D9%86_%D8%A3%D9%86%D8%AA%D9%88%D9%86%D9%8A%D8%B3%D9%83%D9%88" title="يون أنتونيسكو – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="يون أنتونيسكو" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target">العربية</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D9%8A%D9%88%D9%86_%D8%A7%D9%86%D8%AA%D9%88%D9%86%D9%8A%D8%B3%D9%83%D9%88" title="يون انتونيسكو – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="يون انتونيسكو" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target">مصرى</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Yon_Antonesku" title="Yon Antonesku – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Yon Antonesku" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target">Azərbaycanca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%86%D0%BE%D0%BD_%D0%90%D0%BD%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B5%D1%81%D0%BA%D1%83" title="Іон Антанеску – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Іон Антанеску" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target">Беларуская</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%99%D0%BE%D0%BD_%D0%90%D0%BD%D1%82%D0%BE%D0%BD%D0%B5%D1%81%D0%BA%D1%83" title="Йон Антонеску – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Йон Антонеску" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target">Български</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target">Brezhoneg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target">Català</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target">Čeština</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target">Dansk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target">Deutsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%99%CF%8C%CE%BD_%CE%91%CE%BD%CF%84%CE%BF%CE%BD%CE%AD%CF%83%CE%BA%CE%BF%CF%85" title="Ιόν Αντονέσκου – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Ιόν Αντονέσκου" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target">Ελληνικά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target">English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target">Esperanto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target">Español</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target">Eesti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target">Euskara</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%DB%8C%D9%88%D9%86_%D8%A2%D9%86%D8%AA%D9%88%D9%86%D8%B3%DA%A9%D9%88" title="ایون آنتونسکو – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="ایون آنتونسکو" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target">فارسی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target">Suomi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target">Français</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gd mw-list-item"><a href="https://gd.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – gaelică scoțiană" lang="gd" hreflang="gd" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Gàidhlig" data-language-local-name="gaelică scoțiană" class="interlanguage-link-target">Gàidhlig</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target">Galego</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%99%D7%95%D7%9F_%D7%90%D7%A0%D7%98%D7%95%D7%A0%D7%A1%D7%A7%D7%95" title="יון אנטונסקו – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="יון אנטונסקו" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target">עברית</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target">Hrvatski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target">Magyar</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D5%85%D5%B8%D5%B6_%D4%B1%D5%B6%D5%BF%D5%B8%D5%B6%D5%A5%D5%BD%D5%AF%D5%B8%D6%82" title="Յոն Անտոնեսկու – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Յոն Անտոնեսկու" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target">Հայերեն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target">Bahasa Indonesia</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target">Ido</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target">Íslenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target">Italiano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%82%A4%E3%82%AA%E3%83%B3%E3%83%BB%E3%82%A2%E3%83%B3%E3%83%88%E3%83%8D%E3%82%B9%E3%82%AF" title="イオン・アントネスク – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="イオン・アントネスク" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target">日本語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%98%E1%83%9D%E1%83%9C_%E1%83%90%E1%83%9C%E1%83%A2%E1%83%9D%E1%83%9C%E1%83%94%E1%83%A1%E1%83%99%E1%83%A3" title="იონ ანტონესკუ – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="იონ ანტონესკუ" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target">ქართული</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EC%9D%B4%EC%98%A8_%EC%95%88%ED%86%A0%EB%84%A4%EC%8A%A4%EC%BF%A0" title="이온 안토네스쿠 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="이온 안토네스쿠" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target">한국어</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Ioannes_Antonescu" title="Ioannes Antonescu – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Ioannes Antonescu" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target">Latina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target">Lietuvių</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Jons_Antonesku" title="Jons Antonesku – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Jons Antonesku" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target">Latviešu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%88%D0%BE%D0%BD_%D0%90%D0%BD%D1%82%D0%BE%D0%BD%D0%B5%D1%81%D0%BA%D1%83" title="Јон Антонеску – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Јон Антонеску" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target">Македонски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%87%E0%A4%AF%E0%A5%89%E0%A4%A8_%E0%A4%85%E0%A4%81%E0%A4%A4%E0%A5%8B%E0%A4%A8%E0%A5%87%E0%A4%B8%E0%A5%8D%E0%A4%95%E0%A5%81" title="इयॉन अँतोनेस्कु – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="इयॉन अँतोनेस्कु" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target">मराठी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target">Bahasa Melayu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target">Nederlands</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target">Norsk bokmål</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target">Polski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target">Português</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%BD%D1%82%D0%BE%D0%BD%D0%B5%D1%81%D0%BA%D1%83,_%D0%99%D0%BE%D0%BD" title="Антонеску, Йон – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Антонеску, Йон" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target">Русский</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target">Srpskohrvatski / српскохрватски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target">Simple English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target">Slovenščina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%88%D0%BE%D0%BD_%D0%90%D0%BD%D1%82%D0%BE%D0%BD%D0%B5%D1%81%D0%BA%D1%83" title="Јон Антонеску – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Јон Антонеску" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target">Српски / srpski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target">Svenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%AD%E0%B8%B5%E0%B8%A2%E0%B8%AD%E0%B8%99_%E0%B8%AD%E0%B8%B1%E0%B8%99%E0%B8%95%E0%B8%AD%E0%B9%80%E0%B8%99%E0%B8%AA%E0%B8%81%E0%B8%B9" title="อียอน อันตอเนสกู – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="อียอน อันตอเนสกู" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target">ไทย</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target">Türkçe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tt mw-list-item"><a href="https://tt.wikipedia.org/wiki/%C4%B0on_Antonesku" title="İon Antonesku – tătară" lang="tt" hreflang="tt" data-title="İon Antonesku" data-language-autonym="Татарча / tatarça" data-language-local-name="tătară" class="interlanguage-link-target">Татарча / tatarça</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%86%D0%BE%D0%BD_%D0%90%D0%BD%D1%82%D0%BE%D0%BD%D0%B5%D1%81%D0%BA%D1%83" title="Іон Антонеску – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Іон Антонеску" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target">Українська</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Ion Antonescu" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target">Tiếng Việt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yi mw-list-item"><a href="https://yi.wikipedia.org/wiki/%D7%99%D7%90%D7%9F_%D7%90%D7%A0%D7%98%D7%90%D7%A0%D7%A2%D7%A1%D7%A7%D7%95" title="יאן אנטאנעסקו – idiș" lang="yi" hreflang="yi" data-title="יאן אנטאנעסקו" data-language-autonym="ייִדיש" data-language-local-name="idiș" class="interlanguage-link-target">ייִדיש</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E6%89%AC%C2%B7%E5%AE%89%E4%B8%9C%E5%86%85%E6%96%AF%E5%BA%93" title="扬·安东内斯库 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="扬·安东内斯库" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target">中文</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E4%BC%8A%E6%98%82%C2%B7%E5%AE%89%E6%9D%B1%E5%B0%BC%E6%96%AF%E5%8F%A4" title="伊昂·安東尼斯古 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="伊昂·安東尼斯古" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target">粵語</a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q152030#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Ion_Antonescu" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a">Articol</a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Ion_Antonescu" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t">Discuție</a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >română </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Ion_Antonescu">Lectură</a></li><li id="ca-viewsource" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Ion_Antonescu&action=edit" title="Această pagină este protejată. Puteți vizualiza doar codul sursă [e]" accesskey="e">Vedeți sursa</a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Ion_Antonescu&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >Unelte </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Ion_Antonescu">Lectură</a></li><li id="ca-more-viewsource" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Ion_Antonescu&action=edit">Vedeți sursa</a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Ion_Antonescu&action=history">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Ion_Antonescu" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j">Ce trimite aici</a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Ion_Antonescu" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k">Schimbări corelate</a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u">Trimite fișier</a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q">Pagini speciale</a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Ion_Antonescu&oldid=16507720" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini">Legătură permanentă</a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Ion_Antonescu&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină">Informații despre pagină</a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Ion_Antonescu&id=16507720&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini">Citează acest articol</a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FIon_Antonescu">Obține URL scurtat</a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FIon_Antonescu">Descărcați codul QR</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Ion+Antonescu">Creare carte</a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Ion_Antonescu&action=show-download-screen">Descărcare ca PDF</a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Ion_Antonescu&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p">Versiune de tipărit</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Ion_Antonescu" hreflang="en">Wikimedia Commons</a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikiquote mw-list-item"><a href="https://ro.wikiquote.org/wiki/Ion_Antonescu" hreflang="ro">Wikicitat</a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikisource mw-list-item"><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Antonescu" hreflang="ro">Wikisursă</a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q152030" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g">Element Wikidata</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><table class="infocaseta"><tbody><tr><td colspan="2" class="antet biografii" style="background-color:#E6E6FA;color:#000;">Ion Antonescu</td></tr><tr><td colspan="2" style="text-align:center"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ion_antonescu.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3d/Ion_antonescu.png" decoding="async" width="195" height="313" class="mw-file-element" data-file-width="195" data-file-height="313" /></a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#E6E6FA;color:#000;border-top-style: solid; border-color:#aaa; border-top-width: 1px; padding-top: 3px; padding-bottom: 3px">Date personale</th></tr><tr><th style=";">Născut</th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="1882-06-02"><a href="/wiki/2_iunie" title="2 iunie">2 iunie</a> <a href="/wiki/1882" title="1882">1882</a></time><a href="#cite_note-ef85a6252ad789691b9ba868d4cacb32-3">[3]</a><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style><a href="#cite_note-dfd97dffdab99ad6c79997a774434c54-4">[4]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152030#P569" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a> <a href="/wiki/Pite%C8%99ti" title="Pitești">Pitești</a>, <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a><a href="#cite_note-1ecc22f3a396f6d4dbab33f94ca034fe-5">[5]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152030#P19" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Decedat</th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="1946-06-01"><a href="/wiki/1_iunie" title="1 iunie">1 iunie</a> <a href="/wiki/1946" title="1946">1946</a></time> (63 de ani)<a href="#cite_note-3d8ff56e909908a12c6945ebf6c332be-6">[6]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><a href="#cite_note-716b957e9f365a472134d6e49daa7f03-7">[7]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><a href="#cite_note-8c337dcd3012188cede4b9d18f7a915a-8">[8]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><a href="#cite_note-e1f57f0d568039c3deb2fba115e724e7-9">[9]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><a href="#cite_note-d507f8e2001a748c45fa7a5c04cb7802-10">[10]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152030#P570" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a> <a href="/wiki/Jilava,_Ilfov" title="Jilava, Ilfov">Jilava</a>, <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Ilfov_(interbelic)" title="Județul Ilfov (interbelic)">Ilfov</a>, <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152030#P20" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cauza decesului</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Pedeapsa_cu_moartea" title="Pedeapsa cu moartea">pedeapsa cu moartea</a> (<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2140674" class="extiw" title="d:Q2140674">plagă împușcată</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><a href="/w/index.php?title=Plag%C4%83_%C3%AEmpu%C8%99cat%C4%83_(form_of_physical_trauma_sustained_from_the_discharge_of_arms_or_munitions)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Plagă împușcată (form of physical trauma sustained from the discharge of arms or munitions) — pagină inexistentă"></a>) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152030#P509" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Părinți</th><td colspan="1" class="" style=";">Ioan și Chiriachița (Lița) Antonescu<a href="#cite_note-1">[1]</a>, recăsătorită Baranga (naturală) Frieda Kuppermann (vitregă)</td></tr><tr><th style=";">Căsătorit cu</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Maria_Antonescu" title="Maria Antonescu">Maria Antonescu</a>, născută Niculescu (1927-1946)</td></tr><tr><th style=";">Cetățenie</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Romania.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Romania.svg/20px-Flag_of_Romania.svg.png" decoding="async" width="20" height="13" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Romania.svg/30px-Flag_of_Romania.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Romania.svg/40px-Flag_of_Romania.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /></a> <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152030#P27" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Religie</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Română">Creștin Ortodox</a></td></tr><tr><th style=";">Ocupație</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Politician" title="Politician">politician</a> <a href="/wiki/Militar" title="Militar">militar</a> <a href="/wiki/Diplomat" title="Diplomat">diplomat</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152030#P106" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Limbi vorbite</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Limba română">limba română</a><a href="#cite_note-bcb9ef716f90982d5b1db4578ddb4c5f-11">[11]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> <a href="/wiki/Limba_francez%C4%83" title="Limba franceză">limba franceză</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152030#P1412" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#E6E6FA;color:#000;border-top-style: solid; border-color:#aaa; border-top-width: 1px; padding-top: 3px; padding-bottom: 3px"> <a href="/wiki/Lista_prim-mini%C8%99trilor_Rom%C3%A2niei" title="Lista prim-miniștrilor României">Conducător al României</a></th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;">În funcție <a href="/wiki/6_septembrie" title="6 septembrie">6 septembrie</a> <a href="/wiki/1940" title="1940">1940</a> – <a href="/wiki/23_august" title="23 august">23 august</a> <a href="/wiki/1944" title="1944">1944</a></td></tr><tr><th style=";">Precedat de</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Ion_Gigurtu" title="Ion Gigurtu">Ion Gigurtu</a> (ca prim-ministru)</td></tr><tr><th style=";">Succedat de</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Constantin_S%C4%83n%C4%83tescu" title="Constantin Sănătescu">Constantin Sănătescu</a> (ca prim-ministru)</td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#E6E6FA;color:#000;border-top-style: solid; border-color:#aaa; border-top-width: 1px; padding-top: 3px; padding-bottom: 3px"> Șeful Marelui Stat Major al Armatei Române</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;">În funcție <a href="/wiki/1_decembrie" title="1 decembrie">1 decembrie</a> <a href="/wiki/1933" title="1933">1933</a> – <a href="/wiki/11_decembrie" title="11 decembrie">11 decembrie</a> <a href="/wiki/1934" title="1934">1934</a></td></tr><tr><th style=";">Precedat de</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Constantin_L%C4%83z%C4%83rescu" title="Constantin Lăzărescu">Constantin Lăzărescu</a></td></tr><tr><th style=";">Succedat de</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Nicolae_Samsonovici" title="Nicolae Samsonovici">Nicolae Samsonovici</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#E6E6FA;color:#000;border-top-style: solid; border-color:#aaa; border-top-width: 1px; padding-top: 3px; padding-bottom: 3px"> Ministrul Apărării Naționale (ad-interim)</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;">În funcție <a href="/wiki/28_decembrie" title="28 decembrie">28 decembrie</a> <a href="/wiki/1937" title="1937">1937</a> – <a href="/wiki/30_martie" title="30 martie">30 martie</a> <a href="/wiki/1938" title="1938">1938</a></td></tr><tr><th style=";">Precedat de</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Constantin_Ilasievici" title="Constantin Ilasievici">Constantin Ilasievici</a></td></tr><tr><th style=";">Succedat de</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Gheorghe_Arge%C8%99anu" title="Gheorghe Argeșanu">Gheorghe Argeșanu</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#E6E6FA;color:#000;border-top-style: solid; border-color:#aaa; border-top-width: 1px; padding-top: 3px; padding-bottom: 3px"> Ministrul Afacerilor Străine</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;">În funcție <a href="/wiki/26_ianuarie" title="26 ianuarie">26 ianuarie</a> <a href="/wiki/1941" title="1941">1941</a> – <a href="/wiki/1_ianuarie" title="1 ianuarie">1 ianuarie</a> <a href="/wiki/1943" title="1943">1943</a></td></tr><tr><th style=";">Precedat de</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Mihail_Sturdza_(prin%C8%9B)" class="mw-redirect" title="Mihail Sturdza (prinț)">Mihail Sturdza (prinț)</a></td></tr><tr><th style=";">Succedat de</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Mihai_Antonescu" title="Mihai Antonescu">Mihai Antonescu</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><hr /></td></tr><tr><th style=";">Premii</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Crucea_de_Cavaler_a_Crucii_de_Fier" title="Crucea de Cavaler a Crucii de Fier">Crucea de Cavaler al Crucii de Fier</a> <a href="/wiki/Ordinul_Militar_de_R%C4%83zboi_%E2%80%9EMihai_Viteazul%E2%80%9D" title="Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul”">Ordinul Mihai Viteazul</a> <a href="/wiki/Ordinul_Vulturul_German" title="Ordinul Vulturul German">Ordinul Vulturul German</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q23773332" class="extiw" title="d:Q23773332">Ordinul Trandafirul Alb în grad de mare cruce</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><a href="/w/index.php?title=Ordinul_Trandafirul_Alb_%C3%AEn_grad_de_mare_cruce_(Finnish_award_(order))&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ordinul Trandafirul Alb în grad de mare cruce (Finnish award (order)) — pagină inexistentă"></a> (<time datetime="1941-10-10">10 octombrie 1941</time>) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q75197959" class="extiw" title="d:Q75197959">Vapaudenristin suurristi</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr>[[Vapaudenristin suurristi (grade of an Finnish order)|]] (<time datetime="1943-11-10">10 noiembrie 1943</time>) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q131314703" class="extiw" title="d:Q131314703">Krimschild in Gold</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr>[[Krimschild in Gold (version of the Crimea Shield for the Commander in Chief of the Romanian and German forces Antonescu (3-7-1943) and Manstein (24-11-1943))|]] (<time datetime="1943-07-03">3 iulie 1943</time>)</td></tr><tr><th style=";">Partid politic</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Politician_independent" title="Politician independent">IND</a>  <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152030#P102" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Ideologie</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Anticomunism" title="Anticomunism">anticomunism</a><a href="#cite_note-b9a3d3cd88cc2792d563edca999563d2-2">[2]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> <a href="/wiki/Na%C8%9Bionalism_etnic" title="Naționalism etnic">naționalism etnic</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q24905525" class="extiw" title="d:Q24905525">naționalism creștin</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><a href="/w/index.php?title=Na%C8%9Bionalism_cre%C8%99tin_(Christianity-affiliated_religious_nationalism)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Naționalism creștin (Christianity-affiliated religious nationalism) — pagină inexistentă"></a> <a href="/wiki/Fascism" title="Fascism">fascism</a> <a href="/wiki/Iudeo-bol%C8%99evism" title="Iudeo-bolșevism">Iudeo-bolșevism</a> <a href="/wiki/Na%C8%9Bionalism_rom%C3%A2nesc" title="Naționalism românesc">Naționalism românesc</a> <a href="/wiki/Conservatorism_na%C8%9Bional" title="Conservatorism național">conservatorism naționalist</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152030#P1142" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Alma_mater" title="Alma mater">Alma mater</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/%C8%98coala_Special%C4%83_Militar%C4%83_de_la_Saint-Cyr" title="Școala Specială Militară de la Saint-Cyr">Școala Specială Militară de la Saint-Cyr</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"></td></tr><tr><td colspan="2" style="background-color:#F0DC82;color:#000000;font-size:125%;font-weight:bold;margin-bottom:2;text-align:center;line-height:1.2em;">Cariera militară</td></tr><tr><th style=";">Studii</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/%C8%98coala_Special%C4%83_Militar%C4%83_de_la_Saint-Cyr" title="Școala Specială Militară de la Saint-Cyr">Școala Specială Militară de la Saint-Cyr</a>  <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152030#P69" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#F0DC82;color:#000000;">Activitate</th></tr><tr><th style=";">Ramura</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/For%C8%9Bele_Terestre_Rom%C3%A2ne" title="Forțele Terestre Române">Forțele Terestre Române</a>  <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152030#P241" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Gradul</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Mare%C8%99al" title="Mareșal">Mareșal</a>  <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152030#P410" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Bătălii / Războaie</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a> <a href="/wiki/R%C4%83scoala_%C8%9A%C4%83r%C4%83neasc%C4%83_din_1907" title="Răscoala Țărănească din 1907">Răscoala Țărănească din 1907</a> <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Balcanic" title="Al Doilea Război Balcanic">Al Doilea Război Balcanic</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1747429" class="extiw" title="d:Q1747429">Hungarian-Czechoslovak-România War</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr>[[Hungarian-Czechoslovak-România War (armed conflict between Czechoslovakia and Hungary and Roumania..)|]] <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">Al Doilea Război Mondial</a>  <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152030#P607" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"></td></tr><tr><td colspan="2" style="background-color:#dedede;color:#000;font-size:125%;font-weight:bold;margin-bottom:2;text-align:center;line-height:1.2em;">Infracțiuni</td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#dedede;color:#000;">Activitate</th></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Condamnare" class="mw-redirect" title="Condamnare">Condamnat pentru</a></th><td colspan="1" class="note" style=";"><a href="/wiki/Crim%C4%83_de_r%C4%83zboi" title="Crimă de război">crimă de război</a>  <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152030#P1399" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px ##E6E6FA solid; font-size: 80%; background:inherit; color:var(--color-base, #000); text-align: right;">Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152030" class="extiw" title="d:Q152030">date</a> / <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ion_Antonescu&action=edit&section=0">text</a> <a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_Om_politic" title="Consultați documentația formatului"><img alt="Consultați documentația formatului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/18px-Gtk-dialog-info.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/24px-Gtk-dialog-info.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16573438">.mw-parser-output .infocaseta{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa);color:var(--color-base,#000)}.mw-parser-output .infobox-subbox{padding:0;border:none;margin:-3px;width:auto;min-width:100%;font-size:100%;clear:none;float:none;background-color:transparent}.mw-parser-output .infobox-3cols-child{margin:auto}.mw-parser-output .infobox .navbar{font-size:100%}body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-header,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-subheader,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-above,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-title,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-image,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-full-data,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-below{text-align:center}</style> <table class="vertical-navbox nowraplinks hlist" style="float:right;clear:right;width:22.0em;margin:0 0 1.0em 1.0em;color:var(--color-base, #000) !important;border:1px solid #aaa;padding:0.2em;border-spacing:0.4em 0;text-align:center;line-height:1.4em;font-size:88%"><tbody><tr><td style="padding-top:0.4em;line-height:1.2em">Parte din seria</td></tr><tr><th style="padding:0.2em 0.4em 0.2em;padding-top:0;font-size:145%;line-height:1.2em"><a href="/wiki/Fascismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia" title="Fascismul în România">Fascismul în România</a></th></tr><tr><td style="padding:0.2em 0 0.4em"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Romanian_fascist_symbols.svg" class="mw-file-description" title="Various Romanian fascist symbols"><img alt="Various Romanian fascist symbols" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/99/Romanian_fascist_symbols.svg/120px-Romanian_fascist_symbols.svg.png" decoding="async" width="120" height="127" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/99/Romanian_fascist_symbols.svg/180px-Romanian_fascist_symbols.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/99/Romanian_fascist_symbols.svg/240px-Romanian_fascist_symbols.svg.png 2x" data-file-width="188" data-file-height="199" /></a></td></tr><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em"> <div class="NavFrame" style="border:none;padding:0"><div class="NavHead" style="font-size:105%;background:inherit;color:var(--color-base, #000) !important;text-align:left;background:#143f2e;text-align:center;color:white;">Organizații</div><div class="NavContent" style="font-size:105%;padding:0.2em 0 0.4em;text-align:center"> <ul><li><a href="/wiki/Mi%C8%99carea_Na%C8%9Bional%C4%83_Fascist%C4%83_Italo-Rom%C3%A2n%C4%83" title="Mișcarea Națională Fascistă Italo-Română">MNFIR</a> (1921)</li> <li><a href="/wiki/Fascia_Na%C8%9Bional%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83" title="Fascia Națională Română">Fascia</a> (1921)</li> <li><a href="/wiki/Liga_Ap%C4%83r%C4%83rii_Na%C8%9Bional-Cre%C8%99tine" title="Liga Apărării Național-Creștine">LANC</a> (1923)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Ac%C8%9Biunea_Rom%C3%A2n%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Acțiunea Română — pagină inexistentă">Acțiunea Română</a> (1924)</li> <li><a href="/wiki/Mi%C8%99carea_Na%C8%9Bional%C4%83_Fascist%C4%83" title="Mișcarea Națională Fascistă">MNF</a> (1923)</li> <li><a href="/wiki/Mi%C8%99carea_Legionar%C4%83" title="Mișcarea Legionară">Mișcarea Legionară</a> (1927)</li> <li><a href="/wiki/Liga_contra_Cametei" title="Liga contra Cametei">LCC</a> (1929)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Blocul_Cet%C4%83%C8%9Benilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Blocul Cetățenilor — pagină inexistentă">Blocul Cetățenilor</a> (1932)</li> <li><a href="/wiki/Partidul_Na%C8%9Bional_Agrar" title="Partidul Național Agrar">PNA</a> (1932)</li> <li><a href="/wiki/Partidul_Na%C8%9Bional-Socialist_din_Rom%C3%A2nia" title="Partidul Național-Socialist din România">PNSR</a> (1932)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Deta%C8%99amentele_mor%C8%9Bii_ale_G%C4%83rzii_de_Fier&action=edit&redlink=1" class="new" title="Detașamentele morții ale Gărzii de Fier — pagină inexistentă">Detașamentele morții ale Gărzii de Fier</a> (1933)</li> <li><a href="/wiki/Cruciada_Rom%C3%A2nismului" title="Cruciada Românismului">Cruciada Românismului</a> (1934)</li> <li><a href="/wiki/Frontul_Rom%C3%A2nesc" class="mw-redirect" title="Frontul Românesc">FR</a> (1935)</li> <li><a href="/wiki/Partidul_Na%C8%9Bional_Cre%C8%99tin" title="Partidul Național Creștin">PNC</a> (1935)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Partidul_Popular_German(Rom%C3%A2nia)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Partidul Popular German(România) — pagină inexistentă">PPGR</a> (1935)</li> <li><a href="/wiki/Corpul_Muncitoresc_Legionar" title="Corpul Muncitoresc Legionar">CML</a> (1936)</li> <li><a href="/wiki/Frontul_Rena%C8%99terii_Na%C8%9Bionale" title="Frontul Renașterii Naționale">FRN</a> (1938)</li> <li><a href="/wiki/Partidul_Na%C8%9Biunii" title="Partidul Națiunii">PN</a> (1940)</li> <li><a href="/wiki/Munca_Tineretului_Rom%C3%A2n" title="Munca Tineretului Român">MTR</a> (1942) </li> <li><a href="/wiki/Partidul_%E2%80%9ETotul_pentru_%C8%9Aar%C4%83%E2%80%9D" title="Partidul „Totul pentru Țară”">PTȚ</a> (1993)</li> <li><a href="/wiki/Noua_Dreapt%C4%83" title="Noua Dreaptă">ND</a> (2000)</li> <li><a href="/wiki/Fr%C4%83%C8%9Bia_Ortodox%C4%83_(organiza%C8%9Bie)" title="Frăția Ortodoxă (organizație)">FO</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Asocia%C8%9Bia_Calea_Neamului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Asociația Calea Neamului — pagină inexistentă">ACN</a></li></ul></div></div></td> </tr><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em"> <div class="NavFrame" style="border:none;padding:0"><div class="NavHead" style="font-size:105%;background:inherit;color:var(--color-base, #000) !important;text-align:left;background:#143f2e;text-align:center;color:white;">Lideri</div><div class="NavContent" style="font-size:105%;padding:0.2em 0 0.4em;text-align:center"> <ul><li><a class="mw-selflink selflink">Antonescu</a></li> <li><a href="/wiki/Elena_Bacaloglu" title="Elena Bacaloglu">Bacaloglu</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Alfred_Bonfert&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alfred Bonfert — pagină inexistentă">Bonfert</a></li> <li><a href="/wiki/Gheorghe_Cantacuzino-Gr%C4%83nicerul" title="Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul">Cantacuzino</a></li> <li><a href="/wiki/Corneliu_Zelea_Codreanu" title="Corneliu Zelea Codreanu">Codreanu</a></li> <li><a href="/wiki/Nichifor_Crainic" title="Nichifor Crainic">Crainic</a></li> <li><a href="/wiki/A._C._Cuza" class="mw-redirect" title="A. C. Cuza">Cuza</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Grigore_For%C8%9Bu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grigore Forțu — pagină inexistentă">Forțu</a></li> <li><a href="/wiki/Octavian_Goga" title="Octavian Goga">Goga</a></li> <li><a href="/wiki/Gheorghe_A._L%C4%83z%C4%83reanu-L%C4%83zuric%C4%83" title="Gheorghe A. Lăzăreanu-Lăzurică">Lăzurică</a></li> <li><a href="/wiki/Mihail_Manoilescu" title="Mihail Manoilescu">Manoilescu</a></li> <li><a href="/wiki/Horia_Sima" title="Horia Sima">Sima</a></li> <li><a href="/wiki/Mihai_Stelescu" title="Mihai Stelescu">Stelescu</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=%C8%98tefan_T%C4%83t%C4%83rescu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ștefan Tătărescu — pagină inexistentă">Tătărescu</a></li> <li><a href="/wiki/Alexandru_Vaida-Voevod" title="Alexandru Vaida-Voevod">Vaida</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Titus_Panaitescu_Vifor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Titus Panaitescu Vifor — pagină inexistentă">Vifor</a></li> <li><a href="/wiki/Ion_Gigurtu" title="Ion Gigurtu">Gigurtu</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Virgil_Totoescu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Virgil Totoescu — pagină inexistentă">Virgil Totoescu</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Tudor_Ionescu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tudor Ionescu — pagină inexistentă">Tudor Ionescu</a></li></ul></div></div></td> </tr><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em"> <div class="NavFrame" style="border:none;padding:0"><div class="NavHead" style="font-size:105%;background:inherit;color:var(--color-base, #000) !important;text-align:left;background:#143f2e;text-align:center;color:white;">Ideolgie și doctrină</div><div class="NavContent" style="font-size:105%;padding:0.2em 0 0.4em;text-align:center"> <ul><li><a href="/wiki/Fascism" title="Fascism">Fascism</a></li> <li><a href="/wiki/Neofascism" title="Neofascism">Neofascism</a></li> <li><a href="/wiki/Neolegionarism" title="Neolegionarism">Neolegionarism</a> </li> <li><a href="/w/index.php?title=Pentru_Legionari&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pentru Legionari — pagină inexistentă">Pentru Legionari</a></li> <li><a href="/wiki/C%C4%83rticica_%C8%98efului_de_Cuib" title="Cărticica Șefului de Cuib">Cărticica Șefului de Cuib</a></li> <li><a href="/wiki/Cuib_(structur%C4%83_organiza%C8%9Bional%C4%83)" title="Cuib (structură organizațională)">Cuib (structură organizațională)</a></li></ul></div></div></td> </tr><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em"> <div class="NavFrame" style="border:none;padding:0"><div class="NavHead" style="font-size:105%;background:inherit;color:var(--color-base, #000) !important;text-align:left;background:#143f2e;text-align:center;color:white;">Publicații</div><div class="NavContent" style="font-size:105%;padding:0.2em 0 0.4em;text-align:center"> <ul><li><a href="/wiki/Buna_Vestire_(ziar)" title="Buna Vestire (ziar)">Buna Vestire</a></li> <li><a href="/wiki/Cuv%C3%A2ntul" title="Cuvântul">Cuvântul</a></li> <li><a href="/wiki/G%C3%A2ndirea_(revist%C4%83)" title="Gândirea (revistă)">Gândirea</a></li> <li><a href="/wiki/Sfarm%C4%83-Piatr%C4%83" title="Sfarmă-Piatră">Sfarmă-Piatră</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=%C8%9Aara_Noastr%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Țara Noastră — pagină inexistentă">Țara Noastră</a></li></ul></div></div></td> </tr><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em"> <div class="NavFrame" style="border:none;padding:0"><div class="NavHead" style="font-size:105%;background:inherit;color:var(--color-base, #000) !important;text-align:left;background:#143f2e;text-align:center;color:white;">Evenimente</div><div class="NavContent" style="font-size:105%;padding:0.2em 0 0.4em;text-align:center"> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Funeraliile_lui_Ion_Mo%C8%9Ba_%C8%99i_Vasile_Marin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Funeraliile lui Ion Moța și Vasile Marin — pagină inexistentă">Funeraliile lui Ion Moța și Vasile Marin</a> (1937)</li> <li><a href="/wiki/Masacrul_de_la_Jilava" title="Masacrul de la Jilava">Masacrul de la Jilava</a> (1940)</li> <li><a href="/wiki/Rebeliunea_legionar%C4%83" title="Rebeliunea legionară">Rebeliunea legionară</a> și <a href="/wiki/Pogromul_de_la_Bucure%C8%99ti" title="Pogromul de la București">Pogromul de la București</a> (1941)</li></ul></div></div></td> </tr><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em"> <div class="NavFrame" style="border:none;padding:0"><div class="NavHead" style="font-size:105%;background:inherit;color:var(--color-base, #000) !important;text-align:left;background:#143f2e;text-align:center;color:white;">Represiunea antilegionară</div><div class="NavContent" style="font-size:105%;padding:0.2em 0 0.4em;text-align:center"> <ul><li><a href="/wiki/Lotul_Vi%C8%99ovan" title="Lotul Vișovan">Lotul Vișovan</a></li></ul></div></div></td> </tr><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em"> <div class="NavFrame" style="border:none;padding:0"><div class="NavHead" style="font-size:105%;background:inherit;color:var(--color-base, #000) !important;text-align:left;background:#143f2e;text-align:center;color:white;">Varia</div><div class="NavContent" style="font-size:105%;padding:0.2em 0 0.4em;text-align:center"> <ul><li><a href="/wiki/Regatul_Rom%C3%A2niei_sub_fascism" class="mw-redirect" title="Regatul României sub fascism">Regatul României sub fascism</a></li> <li><a href="/wiki/Statul_Na%C8%9Bional-Legionar" title="Statul Național-Legionar">Statul Național-Legionar</a></li> <li><a href="/wiki/Rela%C8%9Bia_dintre_Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83_%C8%99i_Garda_de_Fier" title="Relația dintre Biserica Ortodoxă Română și Garda de Fier">Biserica Ortodoxă și Garda de Fier</a></li></ul></div></div></td> </tr><tr><td style="text-align:right;font-size:115%;padding-top: 0.6em;"><div class="plainlinks hlist navbar mini"><ul><li class="nv-view"><a href="/wiki/Format:Fascismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia" title="Format:Fascismul în România"><abbr title="Vizualizează acest format">v</abbr></a></li><li class="nv-talk"><a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Fascismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Fascismul în România — pagină inexistentă"><abbr title="Discută acest format">d</abbr></a></li><li class="nv-edit"><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Fascismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia&action=edit"><abbr title="Modifică acest format">m</abbr></a></li></ul></div></td></tr></tbody></table> Ion Antonescu (n. <time datetime="1882-06-02"><a href="/wiki/2_iunie" title="2 iunie">2 iunie</a> <a href="/wiki/1882" title="1882">1882</a></time>, <a href="/wiki/Pite%C8%99ti" title="Pitești">Pitești</a>, <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> – d. <time datetime="1946-06-01"><a href="/wiki/1_iunie" title="1 iunie">1 iunie</a> <a href="/wiki/1946" title="1946">1946</a></time>, <a href="/wiki/Jilava,_Ilfov" title="Jilava, Ilfov">Jilava</a>, <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Ilfov_(interbelic)" title="Județul Ilfov (interbelic)">Ilfov</a>, <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a>) a fost un <a href="/wiki/Ofi%C8%9Ber" title="Ofițer">ofițer</a> de carieră (<a href="/wiki/Mare%C8%99al" title="Mareșal">mareșal</a>) și <a href="/wiki/Politician" title="Politician">politician</a> <a href="/wiki/Rom%C3%A2n" class="mw-redirect" title="Român">român</a>, șeful Biroului Operațiilor din Marele Cartier General<a href="#cite_note-12">[12]</a> al <a href="/wiki/Armata_Rom%C3%A2n%C4%83" class="mw-redirect" title="Armata Română">Armatei</a> în <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a>, atașat <a href="/wiki/Militar" title="Militar">militar</a> la <a href="/wiki/Londra" title="Londra">Londra</a> și <a href="/wiki/Paris" title="Paris">Paris</a>, comandant al Școlii Superioare de Război, șef al <a href="/wiki/Marele_Stat_Major" class="mw-redirect" title="Marele Stat Major">Marelui Stat Major</a> și ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în <a href="/wiki/Lovitura_de_stat_de_la_23_august_1944" title="Lovitura de stat de la 23 august 1944">23 august</a> <a href="/wiki/1944" title="1944">1944</a> a fost cel de-al 43-lea <a href="/wiki/Prim-ministru" title="Prim-ministru">prim-ministru</a> al <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">României</a> cu titlul de „Conducător al Statului”. <a href="/wiki/Rege" class="mw-redirect" title="Rege">Regele</a> <a href="/wiki/Carol_al_II-lea_al_Rom%C3%A2niei" title="Carol al II-lea al României">Carol al II-lea</a>, la propunerea lui <a href="/wiki/Horia_Sima" title="Horia Sima">Horia Sima</a>, șeful <a href="/wiki/Mi%C8%99carea_Legionar%C4%83" title="Mișcarea Legionară">Mișcării Legionare</a>, l-a numit președinte al Consiliului de Miniștri. Antonescu, în urma situației conflictuale mai vechi cu Carol al II-lea și în contextul <a href="/wiki/Pierderi_teritoriale_ale_Rom%C3%A2niei" title="Pierderi teritoriale ale României">pierderilor teritoriale ale României</a> din anul 1940, l-a constrâns pe rege să abdice în favoarea foarte tânărului principe moștenitor <a href="/wiki/Mihai_I_al_Rom%C3%A2niei" title="Mihai I al României">Mihai</a>. După <a href="/wiki/Rebeliunea_legionar%C4%83" title="Rebeliunea legionară">Rebeliunea legionară</a> din 21–23 ianuarie 1941, Antonescu a desființat <a href="/wiki/Statul_Na%C8%9Bional-Legionar" title="Statul Național-Legionar">Statul Național-Legionar</a> - cu care partidele democrate refuzaseră să colaboreze - și a girat singur exercitarea puterii de stat, ca <a href="/wiki/Dictator" title="Dictator">dictator</a>, și responsabil pentru atrocitățile comise împotriva <a href="/wiki/Evrei" title="Evrei">evreilor</a> și <a href="/wiki/Romi" title="Romi">romilor</a> în România și în teritoriile controlate de statul român. Ion Antonescu a decis intrarea României în <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">Al Doilea Război Mondial</a> de partea <a href="/wiki/Puterile_Axei" title="Puterile Axei">puterilor Axei</a>, pe baza promisiunilor lui <a href="/wiki/Adolf_Hitler" title="Adolf Hitler">Adolf Hitler</a> că teritoriile românești pierdute în 1940 ca urmare a <a href="/wiki/Dictatul_de_la_Viena" title="Dictatul de la Viena">Dictatului de la Viena</a> și <a href="/wiki/Pactul_Ribbentrop-Molotov" title="Pactul Ribbentrop-Molotov">Pactului Ribbentrop-Molotov</a> vor fi retrocedate României. Politica sa externă s-a dovedit a fi profund falimentară și, finalmente, el nu a reușit să recupereze nimic din teritoriile cedate <a href="/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83" class="mw-redirect" title="Uniunea Sovietică">Uniunii Sovietice</a>, <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungariei</a> și <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgariei</a>. Față de evidența că războiul antisovietic este pierdut, Antonescu a fost demis de la conducerea statului de către <a href="/wiki/Regele_Mihai_I" class="mw-redirect" title="Regele Mihai I">Regele Mihai I</a>, prin <a href="/wiki/Lovitura_de_stat_de_la_23_august_1944" title="Lovitura de stat de la 23 august 1944">lovitura de stat de la 23 august 1944</a>, arestat, apoi deținut în Uniunea Sovietică. La 17 mai 1946 a fost condamnat la moarte pentru <a href="/wiki/Crime_de_r%C4%83zboi" class="mw-redirect" title="Crime de război">crime de război</a> de <a href="/wiki/Tribunalul_Poporului" class="mw-redirect" title="Tribunalul Poporului">Tribunalul Poporului</a> din București. La 1 iunie 1946 a fost <a href="/wiki/Execu%C8%9Bia_lui_Ion_Antonescu" title="Execuția lui Ion Antonescu">executat</a> prin împușcare la <a href="/wiki/Penitenciarul_cu_regim_de_maxim%C4%83_siguran%C8%9B%C4%83_Bucure%C8%99ti" title="Penitenciarul cu regim de maximă siguranță București">închisoarea Jilava</a>. <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Date_biografice">Date biografice</h2></div> Ioan Antonescu,<a href="#cite_note-Argesis-13">[13]</a> cunoscut sub numele Ion Antonescu, s-a născut la 2/14 iunie 1882, la <a href="/wiki/Pite%C8%99ti" title="Pitești">Pitești</a>, într-o familie de <a href="/wiki/Militar" title="Militar">militari</a>. Conform opiniei istoricilor <a href="/wiki/Neagu_Djuvara" title="Neagu Djuvara">Neagu Djuvara</a> și Ion Teodorescu (ultimul, în calitate de cercetător al istoriei albanezilor din România), acesta ar fi avut origini <a href="/wiki/Albanez" class="mw-redirect" title="Albanez">albaneze</a>.<a href="#cite_note-14">[14]</a><a href="#cite_note-15">[15]</a> Tatăl său, Ioan Antonescu, fiul lui Anton Vasiliu, născut pe data de 29 iunie 1853 la București și al Sultanei, s-a căsătorit la 27 ianuarie 1879 cu Chiriachița Dobrian din Pitești. La 6 iulie 1870 era soldat în cadrul Regimentului 1 Artilerie, devine brigadier la 8 aprilie 1871, sergent la 1 ianuarie 1872 și sergent major la 15 august 1873. La 1 octombrie 1874 devine <a href="/wiki/Sublocotenent" title="Sublocotenent">sublocotenent</a> în cadrul Regimentului 1 Roșiori. A participat la <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Rom%C3%A2niei" title="Războiul de Independență al României">Războiul de Independență</a> fiind recompensat cu medaliile „Apărătorii Independenței”, „Crucea Trecerii Dunării”, „Medalia Comemorativă Rusă” și Ordinul „Stanislav” clasa a III-a. Este transferat la 16 iunie 1879 în cadrul Regimentului 2 <a href="/wiki/C%C4%83l%C4%83ra%C8%99i" title="Călărași">Călărași</a> unde este avansat locotenent la 8 aprilie 1881. Pe 15 octombrie 1884 este mutat la Regimentul 10 Călărași. La 16 septembrie 1886 este transferat la Brigada Călărași <a href="/wiki/Constan%C8%9Ba" title="Constanța">Constanța</a> unde este avansat căpitan la 16 aprilie 1889. Revine la Regimentul 1 Roșiori pe 1 aprilie 1893, iar la 1 aprilie 1896 este transferat la Regimentul 6 Roșiori. La 1 octombrie 1899 este mutat la Miliție în cadrul Corpului 3, iar la 30 martie 1900 este trecut în rezervă de la Regimentul 6 Roșiori. La 1 iulie 1900 apare în evidența Diviziei a 5-a.<a href="#cite_note-Argesis-13">[13]</a> Mama sa, Chiriachița, fiica lui Gheorghe Dobrian, s-a născut la 18 martie 1862 în Pitești. În urma căsătoriei au rezultat doi copii: o fată, care s-a căsătorit cu locotenentul (mai târziu, generalul) Ștefan Panaitescu,<a href="#cite_note-16">[16]</a> și un băiat, Ioan Antonescu. Tatăl său a divorțat de mama sa și s-a recăsătorit cu <a href="/wiki/Evrei" title="Evrei">evreica</a> Frieda, născută Cuperman sau Kuppermann.<a href="#cite_note-17">[17]</a><a href="#cite_note-18">[18]</a> După moartea acestuia, Frieda și-a reluat numele de Cuperman, rezistând protestelor și insistențelor fiului ei vitreg.<a href="#cite_note-19">[19]</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:VER" class="mw-redirect" title="Wikipedia:VER">sursa nu confirmă</a>] Antonescu a fost coleg de clasă cu viitorul lider al comunității evreiești, <a href="/wiki/Wilhelm_Filderman" title="Wilhelm Filderman">Wilhelm Filderman</a>.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16584850">.mw-parser-output .citationNeeded{background-color:#ffeaea;color:#444444}</style> În 1928, la vârsta de 45 de ani, Ion Antonescu s-a căsătorit cu <a href="/wiki/Maria_Antonescu" title="Maria Antonescu">Maria Niculescu</a>, zisă „Rica”, fiica Anghelinei și a căpitanului Teodor Niculescu, din <a href="/wiki/Calafat" title="Calafat">Calafat</a> și văduva lui Gheorghe Cimbru, ofițer de poliție, decedat în 1919, cu care avusese un fiu (Gheorghe, handicapat post-<a href="/wiki/Poliomielit%C4%83" title="Poliomielită">poliomielită</a>, decedat în 1944).<a href="#cite_note-20">[20]</a><a href="#cite_note-21">[21]</a> După moartea lui Cimbru, Maria a plecat la <a href="/wiki/Paris" title="Paris">Paris</a>, unde s-a recăsătorit, în iulie 1919, cu bijutierul <a href="/wiki/Francez" class="mw-redirect" title="Francez">francez</a>-evreu Guillaume Auguste Joseph Pierre Fueller<a href="#cite_note-22">[22]</a>. După șapte ani de căsnicie, Maria a divorțat de Fueller, dar divorțul a fost contestat. Mareșalului Antonescu i se intentează un proces de <a href="/wiki/Bigamie" title="Bigamie">bigamie</a>, inspirat probabil de persoane din anturajul regal (<a href="/wiki/Mihail_Moruzov" title="Mihail Moruzov">Mihail Moruzov</a>)<a href="#cite_note-23">[23]</a>. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Cariera">Cariera</h2></div> După absolvirea claselor primare (<a href="/wiki/1890" title="1890">1890</a>-<a href="/wiki/1894" title="1894">1894</a>) și a primelor patru clase de liceu (<a href="/wiki/1894" title="1894">1894</a>-<a href="/wiki/1898" title="1898">1898</a>), a urmat Școala fiilor de militari <a href="/wiki/Craiova" title="Craiova">Craiova</a> (1898-<a href="/wiki/1902" title="1902">1902</a>). A luat premiul I în fiecare an, iar la terminarea școlii numele său a fost înscris pe placa de onoare ca șef de promoție. Atras din liceu de arma <a href="/wiki/Cavalerie" title="Cavalerie">cavaleriei</a> a urmat Școala militară de infanterie și cavalerie din București (<a href="/wiki/1902" title="1902">1902</a>-<a href="/wiki/1904" title="1904">1904</a>) pe care a absolvit-o ca șef de promoție cu numele înscris pe placa de onoare. A fost înaintat la gradul de sublocotenent și repartizat la Regimentul I Roșiori. Este selecționat și trimis să urmeze Școala specială de cavalerie Târgoviște (<a href="/wiki/1905" title="1905">1905</a>-<a href="/wiki/1906" title="1906">1906</a>). După absolvirea ei revine la Regimentul I Roșiori. S-a distins în timpul <a href="/wiki/R%C4%83scoala_din_1907" class="mw-redirect" title="Răscoala din 1907">Răscoalei din 1907</a> când, în fruntea unei subunități a regimentului, a oprit intrarea țăranilor răsculați în <a href="/wiki/Gala%C8%9Bi" title="Galați">Galați</a>. O parte din istorici susțin că Antonescu a fost un comandant violent în timpul răscoalei,<a href="#cite_note-:1-24">[24]</a><a href="#cite_note-25">[25]</a> în timp ce alții sunt de părere că avea un comportament similar cu cel al celorlalți ofițeri participanți.<a href="#cite_note-:1-24">[24]</a> Cert este că a fost felicitat de inspectorul general al cavaleriei, <a href="/wiki/Prin%C8%9B" title="Prinț">prințul</a> moștenitor <a href="/wiki/Regele_Ferdinand" class="mw-redirect" title="Regele Ferdinand">Ferdinand</a>.<a href="#cite_note-26">[26]</a> În data de 12 martie 1907, tânărul sublocotenent Ion Antonescu a ordonat la Galați deschiderea focului împotriva unui grup de 200 de țărani aflați în drum spre negocieri la oraș, ceea ce s-a soldat cu moartea a 12 oameni din grupul de țărani.<a href="#cite_note-27">[27]</a><a href="#cite_note-28">[28]</a> A fost avansat locotenent în 1908. A absolvit Școala superioară de război din București (1911-1913) cu gradul de căpitan. Urmează Școala superioară de război București (<a href="/wiki/1909" title="1909">1909</a>-<a href="/wiki/1911" title="1911">1911</a>), apoi un stagiu la Marele Stat Major (1911-<a href="/wiki/1912" title="1912">1912</a>) și Școala de observatori aerieni (1912-<a href="/wiki/1913" title="1913">1913</a>).<a href="#cite_note-29">[29]</a> După <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a> a urmat un stagiu de pregătire la <a href="/wiki/%C8%98coala_Special%C4%83_Militar%C4%83_de_la_Saint-Cyr" title="Școala Specială Militară de la Saint-Cyr">Academia militară Saint-Cyr</a> din <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a>.[<a href="/wiki/Wikipedia:VER" class="mw-redirect" title="Wikipedia:VER">sursa nu confirmă</a>]<a href="#cite_note-30">[30]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Al_Doilea_Război_Balcanic">Al Doilea Război Balcanic</h3></div> În timpul celui de-<a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Balcanic" title="Al Doilea Război Balcanic">Al Doilea Război Balcanic</a> a fost șef al biroului operații al Diviziei 1 Cavalerie. Între 1 noiembrie 1914 și 1 aprilie 1915 a funcționat la Școala de ofițeri de cavalerie.<a href="#cite_note-31">[31]</a> Până la intrarea României în război a îndeplinit funcția de șef birou <a href="#cite_note-:0-32">[32]</a>operații în statul major al <a href="/wiki/Corpul_IV_Armat%C4%83_(1916-1918)" title="Corpul IV Armată (1916-1918)">Corpului IV Armată</a>.<a href="#cite_note-:0-32">[32]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Primul_Război_Mondial">Primul Război Mondial</h3></div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ofi%C8%9Berii_Sec%C8%9Bia_Opera%C8%9Biuni_Marele_Cartier_General_Rom%C3%A2n_1918.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/09/Ofi%C8%9Berii_Sec%C8%9Bia_Opera%C8%9Biuni_Marele_Cartier_General_Rom%C3%A2n_1918.jpg/200px-Ofi%C8%9Berii_Sec%C8%9Bia_Opera%C8%9Biuni_Marele_Cartier_General_Rom%C3%A2n_1918.jpg" decoding="async" width="200" height="149" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/09/Ofi%C8%9Berii_Sec%C8%9Bia_Opera%C8%9Biuni_Marele_Cartier_General_Rom%C3%A2n_1918.jpg/300px-Ofi%C8%9Berii_Sec%C8%9Bia_Opera%C8%9Biuni_Marele_Cartier_General_Rom%C3%A2n_1918.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/09/Ofi%C8%9Berii_Sec%C8%9Bia_Opera%C8%9Biuni_Marele_Cartier_General_Rom%C3%A2n_1918.jpg/400px-Ofi%C8%9Berii_Sec%C8%9Bia_Opera%C8%9Biuni_Marele_Cartier_General_Rom%C3%A2n_1918.jpg 2x" data-file-width="2184" data-file-height="1626" /></a><figcaption><div style="text-align:center">Ion Antonescu în anul 1918 (rândul de jos, în centru), alături de ofițerii din Secția Operațiuni a <a href="/wiki/Marele_Cartier_General" title="Marele Cartier General">Marelui Cartier General</a> Român</div></figcaption></figure> La începutul războiului a fost numit șeful biroului de operații al <a href="/wiki/Armata_de_Nord" title="Armata de Nord">Armatei de Nord</a>. La 1 noiembrie 1916 este avansat la gradul de maior și apoi numit șeful biroului de operații al <a href="/wiki/Armata_1_(1916-1918)" title="Armata 1 (1916-1918)">Armatei I</a>.<a href="#cite_note-33">[33]</a> În acest război, Antonescu și-a câștigat reputația de comandant militar priceput și pragmatic, executant meticulos și dur. Duritatea sa i-a adus porecla de „câinele roșu”,<a href="#cite_note-34">[34]</a> ce provenea de la părul său blond spre roșcat. Pentru contribuția la cucerirea Budapestei și înfrângerea Armatei Roșii ungare (1919), locotenent-colonelul Ion Antonescu a fost decorat cu <a href="/wiki/Ordinul_%22Mihai_Viteazul%22" class="mw-redirect" title="Ordinul "Mihai Viteazul"">Ordinul Mihai Viteazul</a> clasa a III-a (Decretul Regal nr. 5454 din 31 decembrie 1919).<a href="#cite_note-35">[35]</a> Antonescu și-a început și activitatea politică în 1919, cu ocazia <a href="/wiki/Conferin%C8%9Ba_de_Pace_de_la_Paris" class="mw-redirect" title="Conferința de Pace de la Paris">Conferinței de Pace de la Paris</a>. A publicat un studiu cu caracter <a href="/wiki/Na%C8%9Bionalism" title="Naționalism">naționalist</a>, intitulat Românii. Origina, trecutul, sacrificiile și drepturile lor (București, 1919), descris de el ca o"foarte sumară și rapidă examinare a drepturilor în baza cărora România va trebui sa iasă de la conferința de pace cu granițele pentru care a sângerat și la care a aspirat neîntrerupt mai bine de zece secole".<a href="#cite_note-36">[36]</a> Această lucrare susținea vehement pretențiile teritoriale ale României asupra întregii regiuni a <a href="/wiki/Banat" title="Banat">Banatului</a> (așa cum fusese promisă României prin <a href="/wiki/Tratatul_de_alian%C8%9B%C4%83_dintre_Rom%C3%A2nia_%C8%99i_Antanta" title="Tratatul de alianță dintre România și Antanta">tratatul din august 1916</a>, încheiat cu ocazia intrării României în <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a> de partea <a href="/wiki/Antanta" title="Antanta">Antantei</a>), pretenții exprimate de România la <a href="/wiki/Conferin%C8%9Ba_de_Pace_de_la_Paris" class="mw-redirect" title="Conferința de Pace de la Paris">Conferința de Pace</a> prin prim-ministrul <a href="/wiki/Ion_I.C._Br%C4%83tianu" title="Ion I.C. Brătianu">Ion I.C. Brătianu</a>, Antonescu susținând că în viitor nu era exclus un posibil conflict armat în acest sens [al anexării Banatului de către România].<a href="#cite_note-37">[37]</a> În martie 1920, noul prim-ministru <a href="/wiki/General" title="General">generalul</a> Averescu l-a propus pe Antonescu ca atașat militar la <a href="/wiki/Paris" title="Paris">Paris</a>. Propunerea a fost respinsă în urma raportului nefavorabil al observatorului militar al Franței la București, generalul <a href="/wiki/Victor_P%C3%A9tin" title="Victor Pétin">Victor Pétin</a>, care îl descria drept personalitate negativă, „extrem de orgolios, șovin și xenofob”.<a href="#cite_note-38">[38]</a> Postul a fost acordat <a href="/wiki/Colonel" title="Colonel">colonelului</a> Șuțu, care l-a deținut până în 1922, când acesta a părăsit Franța și postul i-a revenit lui Antonescu (între 1922 și 1923), de data aceasta fără opoziție.<a href="#cite_note-39">[39]</a> Între 1923 și 1926, Antonescu a fost atașatul militar al <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">României</a> în <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a>, <a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a> și <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a>.<a href="#cite_note-40">[40]</a> După reîntoarcerea în <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> a fost numit comandantul Școlii Superioare de Război (<a href="/wiki/1927" title="1927">1927</a>-<a href="/wiki/1930" title="1930">1930</a>), secretar general al Ministerului Apărării Naționale (1928), subșef al <a href="/wiki/Marele_Stat_Major" class="mw-redirect" title="Marele Stat Major">Marelui Stat Major</a> al armatei (<a href="/wiki/1933" title="1933">1933</a>-<a href="/wiki/1934" title="1934">1934</a>),<a href="#cite_note-41">[41]</a> promovat la 25 decembrie <a href="/wiki/1937" title="1937">1937</a> general de divizie și după trei zile, numit ministru al Apărării în guvernul de 44 de zile al lui <a href="/wiki/Octavian_Goga" title="Octavian Goga">Octavian Goga</a> (<a href="/wiki/1937" title="1937">1937</a>-<a href="/wiki/1938" title="1938">1938</a>). Ion Antonescu a făcut parte din delegațiile României la o serie de conferințe internaționale: Paris (1921), Londra (1924), Geneva (1924 și 1933) și l-a însoțit pe <a href="/wiki/Nicolae_Titulescu" title="Nicolae Titulescu">Nicolae Titulescu</a> la unele reuniuni diplomatice importante din acea perioadă, cum a fost aceea a reparațiilor.<a href="#cite_note-42">[42]</a> În urma unei afirmații vexatorii la adresa lui <a href="/wiki/Carol_al_II-lea_al_Rom%C3%A2niei" title="Carol al II-lea al României">Carol al II-lea</a> - „și-a clamat notoriu moralitatea prin refuzul de a se așeza la masă cu regele acompaniat de <a href="/wiki/Elena_Lupescu" title="Elena Lupescu">Elena Lupescu</a>, pe motiv că nu stă la masă alături de-o c... (metresă), deși el însuși își alesese o femeie încă măritată, pe Maria Fueller, înainte ca aceasta să fi fost divorțată”<a href="#cite_note-43">[43]</a> - a fost demis și trimis disciplinar la comanda Corpului 4 Teritorial, apoi, în 1940, i s-a impus domiciliu forțat la <a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Bistri%C8%9Ba_(jude%C8%9Bul_V%C3%A2lcea)" title="Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea)">mănăstirea Bistrița</a>, din județul Vâlcea, în nordul Olteniei. După tratativele cu Ungaria de la Turnu Severin și cele cu Bulgaria, în urma cărora, prin <a href="/wiki/Dictatul_de_la_Viena" title="Dictatul de la Viena">arbitrajul de la Viena</a> și <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Craiova" title="Tratatul de la Craiova">tratatul de la Craiova</a>, provinciile istorice <a href="/wiki/Transilvania_de_Nord" title="Transilvania de Nord">Transilvania de Nord</a> și <a href="/wiki/Cadrilater" title="Cadrilater">Cadrilaterul</a> au trecut sub suveranitatea <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungariei</a> și <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgariei</a>, este chemat și numit președinte al Consiliului de Miniștri, în septembrie 1940.<a href="#cite_note-44">[44]</a> <dl><dd>- 5 septembrie 1940 – 23 august 1944: președintele Consiliului de Miniștri, numit prin decret regal și demis prin decret regal.</dd> <dd>- 16 septembrie 1940: s-a autopromovat la gradul de <a href="/wiki/General_de_corp_de_armat%C4%83" title="General de corp de armată">general de corp de armată</a>.</dd> <dd>- 5 februarie 1941 (sau la 18 februarie, după Ioan I. Scafeș în „Odessa, o victorie scump plătită” <a href="#cite_note-45">[45]</a>), conform decretului nr. 841, s-a autopromovat la gradul de general de armată.</dd> <dd>- 22 iunie – 17 iulie 1941: Grupul de Armate general Antonescu.</dd> <dd>- 6 august 1941: decorat de germani cu <a href="/wiki/Crucea_de_Fier" title="Crucea de Fier">Crucea de Fier</a> în rang de cavaler.</dd> <dd>- 21 august 1941: s-a autodecorat cu <a href="/wiki/Ordinul_Mihai_Viteazul" class="mw-redirect" title="Ordinul Mihai Viteazul">ordinul Mihai Viteazul</a> clasa a II-a si I-a.<a href="#cite_note-46">[46]</a></dd> <dd>- 22 august 1941: s-a autopromovat la gradul de <a href="/wiki/Mare%C8%99al" title="Mareșal">mareșal</a> (decretele de decorare și de promovare au fost semnate de rege.<a href="#cite_note-47">[47]</a><a href="#cite_note-48">[48]</a><a href="#cite_note-49">[49]</a>).</dd></dl> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Regimul_antonescian">Regimul antonescian</h2></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Puciul_anticarlist">Puciul anticarlist</h3></div> Pe acest fundal de dezbinare politică<a href="#ref_dezbinareC">C</a>, speriat de ofensiva germană în vestul <a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europei</a> și ocuparea <a href="/wiki/Olanda" class="mw-redirect" title="Olanda">Olandei</a>, <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarcei</a>, <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgiei</a> și mai ales a Franței, principalul sprijin al României față de <a href="/wiki/Expansionism" title="Expansionism">expansionismul</a> <a href="/wiki/Axa" class="mw-redirect mw-disambig" title="Axa">Axei</a><a href="#cite_note-50">[50]</a> și simțindu-se vinovat de retragerea haotică din <a href="/wiki/Basarabia" title="Basarabia">Basarabia</a>, regele <a href="/wiki/Carol_al_II-lea_al_Rom%C3%A2niei" title="Carol al II-lea al României">Carol al II-lea</a> decide să cumpere cu monedă evreiască simpatia și sprijinul lui <a href="/wiki/Adolf_Hitler" title="Adolf Hitler">Hitler</a> la viitoarele tratative cu <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a> și <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a>, ale căror pretenții teritoriale erau susținute de Germania. La 8 august 1940 regele semnează cele două decrete-lege <a href="/wiki/Antisemitism" title="Antisemitism">antisemite</a> promulgate de prim-ministrul <a href="/wiki/Ion_Gigurtu" title="Ion Gigurtu">Ion Gigurtu</a><a href="#ref_ion_gigurtuD">D</a>: „Decretul-lege privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România” și un al doilea decret, emis în aceeași zi, care interzicea „căsătoriile între români și evreii de sânge sub sancțiunea de închisoare corecțională de la 2 la 5 ani”.<a href="#cite_note-51">[51]</a> Aceste legi copiau <a href="/wiki/Legile_de_la_N%C3%BCrnberg" title="Legile de la Nürnberg">Legile de la Nürnberg</a>,<a href="#cite_note-52">[52]</a><a href="#cite_note-53">[53]</a> însă în literă (și probabil și în practică) comportau un caracter încă și mai discriminatoriu și abominabil decât cele naziste pe care le copiau.<a href="#cite_note-54">[54]</a> Cedările teritoriale impuse României prin Al Doilea Arbitraj de la Viena (<a href="/wiki/Dictatul_de_la_Viena" title="Dictatul de la Viena">Dictatul de la Viena</a>; 30 august 1940) au marcat declinul regimului carlist.<a href="#cite_note-55">[55]</a><a href="#cite_note-56">[56]</a> <a href="#cite_note-57">[57]</a> România pierdea o suprafață de 99.738 km² cu o populație de 6.821.000 locuitori, reprezentând aproape o treime din teritoriul și populația țării. Manifestațiile de protest împotriva Dictatului de la Viena, inițiate de <a href="/wiki/PN%C8%9A" class="mw-redirect" title="PNȚ">țărăniști</a> au devenit - sub influența agitatorilor <a href="/wiki/Legionari" class="mw-redirect" title="Legionari">legionari</a> - anticarliste, <a href="/wiki/Carol_al_II-lea_al_Rom%C3%A2niei" title="Carol al II-lea al României">Carol al II-lea</a> fiind considerat principalul vinovat de impasul în care ajunsese România.<a href="#cite_note-58">[58]</a> Dorind să-și păstreze puterea, la propunerea lui <a href="/wiki/Valer_Pop" title="Valer Pop">Valer Pop</a>,<a href="#cite_note-59">[59]</a> Carol al II-lea i-a încredințat la 4 septembrie 1940 lui Antonescu mandatul de formare a unui guvern de uniune națională. Potrivit istoricului <a href="/wiki/Mihai_Ionescu" title="Mihai Ionescu">Mihai Ionescu</a>, Antonescu, încălcând mandatul de numire și promisiunea față de rege, nu a făcut un guvern de uniune națională (mai târziu, la procesul din 1946, a dat vina pe „poltroneria” partidelor politice). Nu a primit sprijinul politic al partidelor democrate, motiv pentru care a fost nevoit să coopteze în guvern membri sau simpatizanți ai Mișcării Legionare. În consecință, la 5 septembrie 1940, Antonescu a cerut regelui să-i acorde puteri depline.<a href="#cite_note-60">[60]</a> În legătură cu numirea ca prim-ministru a lui Antonescu de către regele Carol al II-lea, în Enciclopedia Britanică se menționează<a href="#cite_note-Encyclopaedia-61">[61]</a>: „Antonescu a fost numit prim-ministru cu puteri absolute la 4 septembrie 1940, după ce România a avut o treime din teritoriu împărțit între Ungaria, Bulgaria și Uniunea Sovietică.” Decretul regal de numire stipulează următoarele: <dl><dd>Art. I. Investim pe dl. general Ion Antonescu, președintele Consiliului de Miniștri, cu depline puteri pentru conducerea statului român.</dd> <dd>Art. II. Regele exercită următoarele prerogative regale: <dl><dd>a) El este capul oștirii;</dd> <dd>b) El are dreptul de a bate monedă;</dd> <dd>c) El conferă decorațiunile române;</dd> <dd>d) El are dreptul de <a href="/wiki/Gra%C8%9Biere" title="Grațiere">grațiere</a>, <a href="/wiki/Amnistie" title="Amnistie">amnistie</a> și reduceri de pedepse;</dd> <dd>e) El primește și acreditează ambasadorii și miniștrii plenipotențiari;</dd> <dd>f) El numește pe primul-ministru, însărcinat cu depline puteri;</dd> <dd>g) El încheie tratate;</dd> <dd>h) Modificarea legilor organice, numirea miniștrilor și subsecretarilor de stat se va face prin decrete regale contrasemnate de președintele Consiliului de Miniștri.</dd> <dd>Art. III. Toate celelalte puteri ale statului se exercită de președintele Consiliului de Miniștri.</dd> <dd>Dat în București, la 5 septembrie 1940.</dd></dl></dd></dl> Prin Legea nr.510/1940 se hotărăște suspendarea <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Rom%C3%A2niei_din_1938" title="Constituția României din 1938">constituției</a> care fusese promulgată în 1938, precum și dizolvarea <a href="/wiki/Parlamentul_Rom%C3%A2niei" title="Parlamentul României">parlamentului</a>. În seara aceleiași zile de 5 septembrie, Antonescu i-a cerut regelui să abdice și să părăsească țara. După propria mărturie făcută de Ion Antonescu la 22 septembrie 1940 liderului PNȚ <a href="/wiki/Ion_Hudi%C8%9B%C4%83" title="Ion Hudiță">Ion Hudiță</a>, generalul ar fi forțat abdicarea regelui, amenințându-l cu un revolver.<a href="#cite_note-Ioanid-62">[62]</a> <a href="#cite_note-63">[63]</a> Puciul a reușit, Carol al II-lea a abdicat la <a href="/wiki/6_septembrie" title="6 septembrie">6 septembrie</a> 1940 și s-a expatriat, cedând tronul fiului său <a href="/wiki/Mihai_I_al_Rom%C3%A2niei" title="Mihai I al României">Mihai</a>. În actul de abdicare nu figurează cuvântul „abdic”; <a href="#cite_note-64">[64]</a> în loc de „abdic” Carol a folosit formula „trecând azi fiului meu...grelele sarcini ale domniei”. În dimineața zilei de 6 septembrie 1940 toată țara asculta o emisiune specială. Regele Mihai depunea jurământul, în fața generalului Antonescu, a patriarhului țării și a d-lui Lupu, prim președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție.<a href="#cite_note-65">[65]</a> După Rege, trebuia să ia cuvântul Antonescu, însă acesta a rostit doar o frază: „Dumnezeu să ajute nației, Majestății Voastre și mie.” Antonescu i-a oferit garanții de securitate lui Carol al II-lea, <a href="/wiki/Elena_Lupescu" title="Elena Lupescu">Elenei Lupescu</a> și suitei lor și s-a ținut de cuvânt, protejând cu pichete militare trenul regal, asupra căruia legionarii au tras cu mitralierele. <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Statul_Național-Legionar">Statul Național-Legionar</h4></div> La 14 septembrie 1940 lua ființă „Statul Național-Legionar Român”. <a href="/wiki/Horia_Sima" title="Horia Sima">Horia Sima</a>, șeful <a href="/wiki/Mi%C8%99carea_Legionar%C4%83" title="Mișcarea Legionară">Mișcării Legionare</a>, numit vicepreședinte al <a href="/wiki/Consiliul_de_Mini%C8%99tri" class="mw-redirect" title="Consiliul de Miniștri">consiliului de miniștri</a>, se considera creatorul și sufletul acelui guvern. În Decretul Regal nr. 3151, ultimul articol îl desemnează „conducător al Mișcării Legionare” pe Horia Sima, care se considera „factor constituțional, alături de Rege și General”.<a href="#cite_note-66">[66]</a> În guvernul instalat la 15 septembrie 1940, legionarii dețineau patru ministere - Afaceri Interne, Externe, Educația Națională și Sănătate, Muncă și Ocrotiri Sociale (Preda Cristian, op. cit. p. 189), precum și mai multe posturi de secretar de stat. Garda de Fier controla presa și serviciul de propagandă și 45 din cele 46 de prefecturi de județ. Singura mișcare politică autorizată era Garda de Fier.<a href="#cite_note-Bărbulescu-67">[67]</a> În cartea Pe marginea prăpastiei vol. 2<a href="#cite_note-68">[68]</a> se precizează: „Vinovăția în privința pregătirii rebeliunii, prin înarmarea legionarilor, și a dezlănțuirii ei cade întreagă în sarcina conducătorilor mișcării legionare, care sunt principalii vinovați, începând cu <a href="/wiki/Horia_Sima" title="Horia Sima">Horia Sima</a> și continuând cu generalul C. Petrovicescu, fostul ministru de interne, Alexandru Ghika, fostul director general al poliției, colonel Zăvoianu Ștefan și <a href="/wiki/Radu_Mironovici" title="Radu Mironovici">Radu Mironovici</a>, foști prefecți ai poliției capitalei, Maimuca C., fost director al Siguranței etc.” Instaurarea Statului național-Legionar a dus la o situație paralizantă. Ordinea internă a încăput pe mâna a două forțe antagoniste: poliția, responsabilă cu păstrarea ordinii publice conform legii, condusă administrativ de Ministerul de interne - noul ministru de interne, generalul <a href="/wiki/Constantin_Petrovicescu" title="Constantin Petrovicescu">Constantin Petrovicescu</a> a fost numit de Horia Sima fiind un simpatizant legionar activ - și coordonată de instanțele judecătorești, și legionarii, organizația paramilitară a partidului <a href="/wiki/Garda_de_Fier" class="mw-redirect" title="Garda de Fier">Garda de Fier</a>, pornită să facă ordine conform propriei ideologii <a href="/wiki/Fascism" title="Fascism">fasciste</a> și a intereselor de partid. Deși împănată cu legionari și simpatizanți legionari, poliția era antipatizată de aceștia datorită participării - adesea, cu exces de zel - la activități antilegionare în perioada carlistă. Pentru a rezolva acest antagonism, Sima și Petrovicescu au decis constituirea unui corp de poliție auxiliar, Poliția legionară. Antonescu a intuit avantajele pe care le putea avea de pe urma unei astfel de unități semi-oficiale: eliminarea unor dușmani personali folosindu-se de legionari pe care-i va putea acuza ulterior de aceste crime și ilegalități, așa că s-a grăbit să-i dea mână liberă: „Aveți toată latitudinea, dublați toate elementele de la Siguranță, de la Poliție, dublați cu legionari, să poarte cămașă albastră, verde, n-am nimic de spus, dar să facă parte din aparatul oficial”<a href="#cite_note-69">[69]</a>. În privința Siguranței, Antonescu trișa, știind foarte bine că la conducerea <a href="/wiki/Serviciul_Special_de_Informa%C8%9Bii" title="Serviciul Special de Informații">Serviciului Special de Informații - SSI</a> Moruzov fusese înlocuit cu <a href="/wiki/Eugen_Cristescu" title="Eugen Cristescu">Eugen Cristescu</a>, anti-legionar și fidel Conducătorului statului. Unul dintre primele acte ale noului prim-ministru a fost arestarea lui <a href="/wiki/Mihail_Moruzov" title="Mihail Moruzov">Mihail Moruzov</a> (creatorul și șeful Serviciului Secret de Informații - SSI - al armatei române în perioada 1924-1940, instituție care avea să iasă de sub tutela militară și să se subordoneze nemijlocit șefului statului, sub denumirea de <a href="/wiki/Serviciul_Special_de_Informa%C8%9Bii" title="Serviciul Special de Informații">Serviciul Special de Informații</a>, SSI), pe care l-a înlocuit cu <a href="/wiki/Eugen_Cristescu" title="Eugen Cristescu">Eugen Cristescu</a>. La scurt timp după arestare, Moruzov și adjunctul său, Niky Ștefănescu <a href="/wiki/Masacrul_de_la_Jilava" title="Masacrul de la Jilava">au fost asasinați în noaptea de 26-27 noiembrie 1940</a> de un comando al Poliției legionare la <a href="/wiki/Penitenciarul_cu_regim_de_maxim%C4%83_siguran%C8%9B%C4%83_Bucure%C8%99ti" title="Penitenciarul cu regim de maximă siguranță București">închisoarea Jilava</a>). Moruzov a fost eliminat pentru că știa prea mult — <a href="/wiki/Horia_Sima" title="Horia Sima">Horia Sima</a> fiind interesat să nu se afle că el fusese agent informator al SSI, iar Antonescu se temea de difuzarea conținutului compromițător al dosarului său personal aflat în posesia lui Moruzov.<a href="#cite_note-70">[70]</a> Legionarii se prezentau ca principala forță politică și <a href="/wiki/Paramilitar" class="mw-redirect" title="Paramilitar">paramilitară</a> din țară, dar, conform instrucțiunilor de la <a href="/wiki/Berlin" title="Berlin">Berlin</a>, care voia să-și asigure participarea României la războiul care se pregătea (planul <a href="/wiki/Barbarosa" class="mw-redirect mw-disambig" title="Barbarosa">Barbarosa</a>), au fost nevoiți să suporte în fruntea statului un militar agreat de Germania și acceptat de armată. Așa a ajuns Antonescu la guvernare; el nu ar fi putut, de unul singur, să devină șeful statului, întrucât nu fusese lider politic și nu avusese vreo formație politică proprie (în timpul „revoluției legionare”, Antonescu se afla cu domiciliu forțat la mânăstirea Bistrița). Ajuns la conducere, Antonescu a preluat ministerele ce reprezentau armata, justiția, finanțele și serviciile secrete - conduse de antilegionarul <a href="/wiki/Eugen_Cristescu" title="Eugen Cristescu">Eugen Cristescu</a> - și a respins constant pretențiile legionarilor de acumulare de putere în guvern. <a href="/wiki/Garda_de_Fier" class="mw-redirect" title="Garda de Fier">Garda de Fier</a> și Mișcarea Legionară au fost loiale regimului <a href="/wiki/Nazist" title="Nazist">nazist</a> din Germania, însă, din motive strategice, Hitler l-a preferat la conducerea României pe Antonescu, folosindu-se în același timp de Mișcarea Legionară ca de o contrapondere, o amenințare, pentru a-i preveni o eventuală nesupunere. În timpul celor patru luni de guvernare mixtă <a href="/wiki/Corup%C8%9Bie" title="Corupție">corupția</a> a devenit oficială, legea facultativă, iar drepturile omului, precum și siguranța persoanei, a <a href="/wiki/Libertatea_de_exprimare" title="Libertatea de exprimare">libertății de exprimare</a>, a exercitării profesiei și a proprietății au fost lăsate la bunul plac al „cuiburilor legionare”. Antonescu i-a folosit pe legionari la executarea unor activități la care el nu a vrut să-și murdărească mâinile. Bugetul României, deficitar din cauza pierderilor teritoriale, când au fost absorbiți un milion și jumătate de refugiați, cărora trebuia să li se asigure cele necesare traiului, iar la începutul lunii noiembrie <a href="/wiki/1940" title="1940">1940</a> se mai produsese și un <a href="/wiki/Cutremur_de_p%C4%83m%C3%A2nt" class="mw-redirect" title="Cutremur de pământ">cutremur de pământ</a> devastator, a devenit excedentar<a href="#cite_note-71">[71]</a><a href="#cite_note-72">[72]</a> la finele anului <a href="/wiki/1940" title="1940">1940</a> prin jefuirea sistematică a averilor <a href="/wiki/Evrei" title="Evrei">evreiești</a>. Procesul de expropriere forțată a capitalurilor și bunurilor evreiești numit „românizare” a fost aplicat de comisiile de românizare – controlate de legionari).<a href="#cite_note-73">[73]</a> Miliarde de lei–aur au intrat, parțial, în vistieria țării și, mai ales, în buzunarele legionarilor (<a href="/wiki/Neagu_Djuvara" title="Neagu Djuvara">Neagu Djuvara</a> menționează: „...legionarii (...) s-au dezlănțuit cu violență împotriva evreilor și, sub pretextul românizării, au preluat averile lor și le-au împărțit între ei”).<a href="#cite_note-74">[74]</a> La <a href="/wiki/4_decembrie" title="4 decembrie">4 decembrie</a> <a href="/wiki/1940" title="1940">1940</a> a fost încheiat „Acordul economic româno-german” pe zece ani. Acordul suplimenta „Pactul Petrol-Armament” pe care-l încheiase prim-ministrul <a href="/wiki/Gheorghe_T%C4%83t%C4%83rescu" title="Gheorghe Tătărescu">Gheorghe Tătărescu</a> cu Germania la 27 mai <a href="/wiki/1940" title="1940">1940</a> în ralierea economiei române la acțiunile germane de război.<a href="#cite_note-75">[75]</a> Dispunând de puteri depline, generalul Antonescu a preluat majoritatea prerogativelor fostului suveran, Carol al II-lea, și s-a autoproclamat „Conducătorul statului”. Conducerea statului se făcea prin decrete-legi, care înlocuiau abrogatele legi votate de <a href="/wiki/Parlament" title="Parlament">parlament</a>. Conducătorul nu mai trebuia să răspundă pentru actele sale în fața nimănui, un for politic sau o altă formă de control public. Se instaura astfel un <a href="/wiki/Dictatur%C4%83" title="Dictatură">regim dictatorial</a> caracterizat prin anularea drepturilor și libertăților cetățenești, eliminarea <a href="/wiki/Separarea_puterilor_%C3%AEn_stat" class="mw-redirect" title="Separarea puterilor în stat">separării puterilor în stat</a>, desființarea instituțiilor democratice, conducerea prin decrete-legi, încurajarea <a href="/wiki/Rasism" title="Rasism">rasismului</a> (în special <a href="/wiki/Antisemitism" title="Antisemitism">antisemitismului</a>) și a <a href="/wiki/Na%C8%9Bionalism" title="Naționalism">naționalismului</a> <a href="/wiki/Extremism" class="mw-redirect" title="Extremism">extremist</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Rebeliunea_legionară">Rebeliunea legionară</h3></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Rebeliunea_legionar%C4%83" title="Rebeliunea legionară">Rebeliunea legionară</a>.</div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16505893">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .rellink{display:flex}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .rellink{display:flex}}</style> Legionarii au încercat să pună mâna pe aparatul de stat folosind metodele și experiența organizațiilor paramilitare <a href="/wiki/Nazist" title="Nazist">naziste</a> din Germania, <a href="/wiki/SA" class="mw-disambig" title="SA">SA</a> și <a href="/wiki/SS" class="mw-redirect" title="SS">SS</a>: teroare și haos, descinderi prin forță, maltratări, sechestrări de persoane, arestări ilegale, tortură, asasinate. Legionarii i-au asasinat în special pe acei lideri politici care se opuseseră ascensiunii lor, între care <a href="/wiki/Virgil_Madgearu" title="Virgil Madgearu">Virgil Madgearu</a>, <a href="/wiki/Nicolae_Iorga" title="Nicolae Iorga">Nicolae Iorga</a>, <a href="/wiki/Gheorghe_Arge%C8%99anu" title="Gheorghe Argeșanu">Gheorghe Argeșanu</a>, <a href="/wiki/Victor_Iamandi" title="Victor Iamandi">Victor Iamandi</a>. Acțiunile criminale au culminat cu <a href="/wiki/Masacrul_de_la_Jilava" title="Masacrul de la Jilava">masacrul de la Jilava</a> din noaptea <a href="/wiki/26_noiembrie" title="26 noiembrie">26</a>/<a href="/wiki/27_noiembrie" title="27 noiembrie">27 noiembrie</a> <a href="/wiki/1940" title="1940">1940</a>, când au fost uciși 64 de deținuți, toți foști demnitari. Simțindu-se amenințat, Antonescu a plecat la 14 ianuarie 1941 la Berlin să ceară ajutorul lui <a href="/wiki/Hitler" class="mw-redirect" title="Hitler">Hitler</a> pentru înlăturarea legionarilor de la guvernare și dobândirea puterii politice absolute. Întâlnirea a avut un succes total (Hitler spunea că „în toată Europa cunosc doi șefi de stat cu care îmi place să lucrez: cu <a href="/wiki/Benito_Mussolini" title="Benito Mussolini">Mussolini</a> și cu generalul Antonescu”) și și-au promis colaborarea și sprijinul reciproc (vezi mai jos cap. „<a href="/wiki/Ordinul_de_zi_c%C4%83tre_Armat%C4%83_al_Domnului_General_Ion_Antonescu,_Conduc%C4%83torul_Statului_Rom%C3%A2n_%C8%99i_Pre%C8%99edintele_Consiliului_de_Mini%C8%99tri_(22_iunie_1941)" title="Ordinul de zi către Armată al Domnului General Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român și Președintele Consiliului de Miniștri (22 iunie 1941)">Ostași, Vă ordon: Treceți Prutul!</a>” - Războiul împotriva <a href="/wiki/URSS" class="mw-redirect" title="URSS">URSS</a>, această promisiune va costa viața a zeci de mii de soldați și ofițeri români pe care Antonescu, conștient că războiul este pierdut, a refuzat să-i salveze de la pieire la <a href="/wiki/Stalingrad" class="mw-redirect mw-disambig" title="Stalingrad">Stalingrad</a> și-n luptele ulterioare). Înarmat cu aprobarea și sprijinul lui Hitler, Antonescu a emis la 28 noiembrie 1940 un decret-lege privind „reprimarea infracțiunilor în contra ordinei publice și intereselor statului” și la 5 decembrie 1940 un decret care prevedea pedeapsa cu moartea pentru cei care „instigau la rebeliune”. A desființat comisiile de românizare controlate de legionari, l-a destituit pe ministrul de interne, generalul pro-legionar <a href="/wiki/Constantin_Petrovicescu" title="Constantin Petrovicescu">Constantin Petrovicescu</a>, și a înlocuit toți <a href="/wiki/Prefect" title="Prefect">prefecții</a> și <a href="/wiki/Chestor" title="Chestor">chestorii</a> legionari. Legionarii au reacționat cu o serie de acțiuni teroriste, jafuri, masacre, devastări și incendieri de instituții, sinagogi etc. Au fost atacați, schingiuiți, batjocoriți și uciși demnitari români, militari și evrei (<a href="/wiki/Pogromul_de_la_Bucure%C8%99ti" title="Pogromul de la București">Pogromul de la București</a>) La București a fost prins pe stradă un grup de soldați, asupra cărora, după ce au fost bătuți, s-a turnat <a href="/wiki/Petrol" title="Petrol">petrol</a> și li s-a dat foc. <a href="/wiki/Rebeliunea_legionar%C4%83" title="Rebeliunea legionară">Rebeliunea legionară</a> a fost declanșată la <a href="/wiki/21_ianuarie" title="21 ianuarie">21 ianuarie</a> <a href="/wiki/1941" title="1941">1941</a> și înăbușită de armată, la ordinele lui Antonescu, la <a href="/wiki/23_ianuarie" title="23 ianuarie">23 ianuarie</a> 1941, când trupele legionare s-au predat. În timpul rebeliunii, legionarii au ocupat instituții, tipografii ale ziarelor, radioul. Aproximativ 8.000 de legionari au fost judecați<a href="#cite_note-76">[76]</a> și condamnați la diferite pedepse, iar mișcarea legionară a fost înlăturată de la conducerea statului.<a href="#ref_rebeliuneaF">F</a> Circa 40% dintre cei 900-1.000 de cetățeni români uciși de legionari au fost <a href="/wiki/Evrei" title="Evrei">evrei</a>. Șeful serviciului secret german în România a aranjat scoaterea din țară, în secret, a conducătorilor Gărzii și ducerea lor în Germania.<a href="#cite_note-Bărbulescu-67">[67]</a> Prin Decretul Regal nr. 314 din 14 ianuarie 1941 a fost abrogată denumirea „<a href="/wiki/Statul_Na%C8%9Bional-Legionar" title="Statul Național-Legionar">Stat Național-Legionar</a>” și „orice acțiune politică a fost interzisă”. La 27 ianuarie 1941, Antonescu a format un nou guvern compus din militari și tehnocrați. Vicepreședinte al consiliului de miniștri a fost numit profesorul <a href="/wiki/Mihai_Antonescu" title="Mihai Antonescu">Mihai Antonescu</a> (prieten, dar nu rudă cu mareșalul; ca avocat l-a apărat pe Ion Antonescu într-un proces de <a href="/wiki/Bigamie" title="Bigamie">bigamie</a>, apoi, prin vizitele săptămânale la <a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Bistri%C8%9Ba_(jude%C8%9Bul_Neam%C8%9B)" title="Mănăstirea Bistrița (județul Neamț)">mânăstirea Bistrița</a> a fost folosit ca emisar al generalului la Berlin și pe lângă liderii politici). Regimul instituit de Antonescu nu poate fi caracterizat drept <a href="/wiki/Fascism" title="Fascism">fascist</a>. O descriere mai exactă ar fi <a href="/wiki/Dictatur%C4%83_militar%C4%83" title="Dictatură militară">dictatură militară</a>. Această dictatură era lipsită de o <a href="/wiki/Ideologie" title="Ideologie">ideologie</a>, nu era susținută de un partid politic de masă. Existența dictaturii nu era justificată de considerații filozofice, ci de ordine și securitate, pe care Antonescu le considera esențiale. El folosea armata și aparatul de siguranță pentru a conduce și a suprima disidența.<a href="#cite_note-Bărbulescu-67">[67]</a> Pe plan extern, în baza promisiunilor lui Hitler de a retroceda teritoriile amputate, Antonescu a vasalizat România intereselor germane. În timpul vizitei sale în Germania, la <a href="/wiki/23_noiembrie" title="23 noiembrie">23 noiembrie</a> 1940, Antonescu a semnat actul aderării României la <a href="/wiki/Pactul_Tripartit" title="Pactul Tripartit">Pactul Tripartit</a> (sau axa Germania, <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> și <a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a>) și a solicitat trimiterea unei misiuni militare germane în România. Se presupune că <a href="/wiki/Rebeliunea_legionar%C4%83" title="Rebeliunea legionară">rebeliunea legionară</a> ar fi fost influențată sau provocată de <a href="/wiki/Comunism" title="Comunism">comuniști</a>, existând argumente în acest sens, precum faptul că în timpul rebeliunii s-a strigat „Trăiască <a href="/wiki/Rusia_Sovietic%C4%83_(dezambiguizare)" class="mw-disambig" title="Rusia Sovietică (dezambiguizare)">Rusia sovietică</a>!”<a href="#cite_note-77">[77]</a>, iar însuși <a href="/wiki/Horia_Sima" title="Horia Sima">Horia Sima</a> menționează în cartea sa că Antonescu afirma că există infiltrări comuniste în mișcarea legionară, idee însă negată de Horia Sima.<a href="#cite_note-78">[78]</a> Sub guvernarea lui Ion Antonescu, Regatul României a reușit performanța de a deveni unicul stat în afară de <a href="/wiki/Germania_Nazist%C4%83" title="Germania Nazistă">Germania Nazistă</a> care a înființat și operat propriul <a href="/wiki/Lag%C4%83r_de_exterminare" title="Lagăr de exterminare">lagăr de exterminare</a> (în <a href="/wiki/Podolia" title="Podolia">Podolia</a>), unde peste 100 000 de <a href="/wiki/Evrei" title="Evrei">evrei</a> au murit.<a href="#cite_note-79">[79]</a><a href="#cite_note-80">[80]</a> Sălbăticia și zelul cu care trupele române au executat politica lui Antonescu de exterminare a evreilor au fost remarcate la doar 3 luni de ofensivă comună în est chiar de către <a href="/wiki/F%C3%BChrer" title="Führer">Führer</a>, care declara că Antonescu urmează niște politici mult mai radicale decât noi în chestiunea evreiască. La doar două săptămâni de la deschiderea frontului răsăritean, <a href="/wiki/Joseph_Goebbels" title="Joseph Goebbels">Joseph Goebbels</a> constata și el cât de splendid acționează Antonescu în chestiunea evreiască.<a href="#cite_note-81">[81]</a> Armata Română, sub conducerea lui Ion Antonescu, a bătut recorduri în materie de număr de evrei masacrați într-o unică acțiune, ca număr de evrei masacrați într-un timp cât mai scurt, lăsând în urmă în aceste privințe chiar și <a href="/wiki/Wehrmacht" title="Wehrmacht">Wehrmacht</a>-ul lui Hitler!<a href="#cite_note-82">[82]</a> Jaful care însoțea masacrele armatei române i-au dezgustat până și pe naziști, rapoartele militare ale Wehrmacht-ului din iulie 1941 făcându-se ecoul nemulțumirilor germane în ce privește bestialitatea cu care soldații români sub comanda lui Antonescu își executau politica de masacrare evreilor. Nemții se temeau că, asociați fiind cu românii, imaginea armatei lor ar putea să fie murdărită de zelul acestora din urmă.<a href="#cite_note-83">[83]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Războiul_împotriva_URSS">Războiul împotriva URSS</h3></div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Standard_of_Marshal_Ion_Antonescu.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Standard_of_Marshal_Ion_Antonescu.svg/100px-Standard_of_Marshal_Ion_Antonescu.svg.png" decoding="async" width="100" height="100" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Standard_of_Marshal_Ion_Antonescu.svg/150px-Standard_of_Marshal_Ion_Antonescu.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Standard_of_Marshal_Ion_Antonescu.svg/200px-Standard_of_Marshal_Ion_Antonescu.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a><figcaption>Fanionul de mareșal al lui Ion Antonescu</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Monitorul_Oficial_al_Rom%C3%A2niei._Partea_1_1941-06-22,_nr._145,_p._4-5.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Monitorul_Oficial_al_Rom%C3%A2niei._Partea_1_1941-06-22%2C_nr._145%2C_p._4-5.jpg/220px-Monitorul_Oficial_al_Rom%C3%A2niei._Partea_1_1941-06-22%2C_nr._145%2C_p._4-5.jpg" decoding="async" width="220" height="151" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Monitorul_Oficial_al_Rom%C3%A2niei._Partea_1_1941-06-22%2C_nr._145%2C_p._4-5.jpg/330px-Monitorul_Oficial_al_Rom%C3%A2niei._Partea_1_1941-06-22%2C_nr._145%2C_p._4-5.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Monitorul_Oficial_al_Rom%C3%A2niei._Partea_1_1941-06-22%2C_nr._145%2C_p._4-5.jpg/440px-Monitorul_Oficial_al_Rom%C3%A2niei._Partea_1_1941-06-22%2C_nr._145%2C_p._4-5.jpg 2x" data-file-width="3268" data-file-height="2240" /></a><figcaption>Ordinul de zi emis de genralul <a class="mw-selflink selflink">Ion Antonescu</a> Armatei României, în 22 iunie 1941, prin care i s-a indicat acesteia să treacă Prutul și să elibereze <a href="/wiki/Basarabia" title="Basarabia">Basarabia</a> și <a href="/wiki/Bucovina_de_Nord" title="Bucovina de Nord">Bucovina de Nord</a> de sub ocupația sovietică</figcaption></figure> Ion Antonescu a decis intrarea României în <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">al Doilea Război Mondial</a> de partea <a href="/wiki/Puterile_Axei" title="Puterile Axei">puterilor Axei</a>, pe baza promisiunilor lui <a href="/wiki/Adolf_Hitler" title="Adolf Hitler">Adolf Hitler</a> că teritoriile românești pierdute în 1940 ca urmare a <a href="/wiki/Dictatul_de_la_Viena" title="Dictatul de la Viena">Dictatului de la Viena</a> și <a href="/wiki/Pactul_Ribbentrop-Molotov" title="Pactul Ribbentrop-Molotov">Pactului Ribbentrop-Molotov</a> vor fi retrocedate României sub presiunile <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germaniei</a>.<a href="#cite_note-84">[84]</a><a href="#cite_note-85">[85]</a> „<a href="/wiki/Ordinul_de_zi_c%C4%83tre_Armat%C4%83_al_Domnului_General_Ion_Antonescu,_Conduc%C4%83torul_Statului_Rom%C3%A2n_%C8%99i_Pre%C8%99edintele_Consiliului_de_Mini%C8%99tri_(22_iunie_1941)" title="Ordinul de zi către Armată al Domnului General Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român și Președintele Consiliului de Miniștri (22 iunie 1941)">Ostași! Vă ordon: treceți Prutul!</a>” Cu acest ordin s-a pornit „războiul sfânt, anticomunist, drept și național”. La <a href="/wiki/22_iunie" title="22 iunie">22 iunie</a> <a href="/wiki/1941" title="1941">1941</a>, armata română a trecut <a href="/wiki/Prut" class="mw-redirect" title="Prut">Prutul</a>, atacând <a href="/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83" class="mw-redirect" title="Uniunea Sovietică">Uniunea Sovietică</a>, alături de Germania și aliații săi. „Acest ordin era doar o acțiune de imagine” deoarece „ostașii noștri au trecut Prutul când au dat ordin nemții!” susține istoricul <a href="/wiki/Alex_Mihai_Stoenescu" title="Alex Mihai Stoenescu">Alex Mihai Stoenescu</a>, ...„Din acel moment trupele române au intrat sub comanda germană și au trecut Prutul când au emis germanii ordinul de atac. Acesta este adevărul militar și istoric al momentului. Restul este imagine. Situația periferică a participării României la atacul împotriva trupelor sovietice din iunie 1941 a fost hotărâtă definitiv în planul modificat al <a href="/wiki/Opera%C8%9Biunea_Barbarossa" title="Operațiunea Barbarossa">Operațiunei Barbarossa</a> (17 martie 1941) (...) Hitler considera Armata României nepregătită pentru un asemenea război, astfel că, în planul general al conflagrației, ceea ce ni s-a părut nouă absolut grandios, prezentat ca atare de Antonescu, era în realitate o contribuție minoră din ansamblul operațiilor macrostrategice ale marelui front. Iar armata (română) era într-adevăr nepregătită”. Prin acest act Antonescu îndeplinea obligațiile pe care și le-a asumat la Berlin la 14 ianuarie 1941, când s-a dus să-i ceară ajutorul lui Hitler pentru înlăturarea legionarilor de la guvernare, aducând România într-o stare de vasalitate, în „situația unui stat care acceptase conducerea trupelor sale de către un alt stat pentru a elibera teritoriul propriu.”<a href="#cite_note-86">[86]</a> Pe <a href="/wiki/Frontul_de_R%C4%83s%C4%83rit_(Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial)" title="Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial)">Frontul de Est</a> au participat la operațiile militare două armate române cu 10 corpuri de armată, 33 divizii și alte unități terestre de aviație și marină.<a href="#cite_note-Ioanid-62">[62]</a> La 10-12 iunie 1941, Antonescu a avut convorbiri cu Hitler la <a href="/wiki/M%C3%BCnchen" title="München">München</a>. Din stenograma acestor discuții: „La sfârșit s-a mai abordat problema Comandamentului suprem din România. Führerul i-a explicat lui Antonescu că el (Führerul) intenționează să-l lase să apară în fața poporului român drept comandant suprem în acest spațiu.”<a href="#cite_note-87">[87]</a> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bundesarchiv_Bild_183-B03212,_M%C3%BCnchen,_Staatsbesuch_Ion_Antonescu_bei_Hitler.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a9/Bundesarchiv_Bild_183-B03212%2C_M%C3%BCnchen%2C_Staatsbesuch_Ion_Antonescu_bei_Hitler.jpg/180px-Bundesarchiv_Bild_183-B03212%2C_M%C3%BCnchen%2C_Staatsbesuch_Ion_Antonescu_bei_Hitler.jpg" decoding="async" width="180" height="247" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a9/Bundesarchiv_Bild_183-B03212%2C_M%C3%BCnchen%2C_Staatsbesuch_Ion_Antonescu_bei_Hitler.jpg/270px-Bundesarchiv_Bild_183-B03212%2C_M%C3%BCnchen%2C_Staatsbesuch_Ion_Antonescu_bei_Hitler.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a9/Bundesarchiv_Bild_183-B03212%2C_M%C3%BCnchen%2C_Staatsbesuch_Ion_Antonescu_bei_Hitler.jpg/360px-Bundesarchiv_Bild_183-B03212%2C_M%C3%BCnchen%2C_Staatsbesuch_Ion_Antonescu_bei_Hitler.jpg 2x" data-file-width="584" data-file-height="800" /></a><figcaption>Ion Antonescu și <a href="/wiki/Adolf_Hitler" title="Adolf Hitler">Adolf Hitler</a> la <a href="/wiki/M%C3%BCnchen" title="München">München</a>, 10 iunie 1941.</figcaption></figure> Comandantul general al trupelor româno-germane era - formal - Antonescu, dar numai până la declanșarea ofensivei. Ultima directivă operativă a Înaltului Comandament român, ca organ de conducere a trupelor mixte, a fost emisă la 15 iunie 1941, cu o săptămână înainte de ziua atacului.<a href="#cite_note-88">[88]</a> În august 1941, generalul Antonescu s-a autoavansat la gradul de <a href="/wiki/Mare%C8%99al" title="Mareșal">mareșal</a>. Prin decretele regale nr. 2240/7 august 1941 și 2352 bis/21 august 1941 - impuse de el și semnate de regele Mihai - Antonescu s-a autodecorat cu <a href="/wiki/Ordinul_Mihai_Viteazul" class="mw-redirect" title="Ordinul Mihai Viteazul">ordinul Mihai Viteazul</a> clasa II-a și clasa I-a <a href="#ref_ordinul_Mihai_ViteazulG">G</a>. Aflat într-o vizită pe front, regele <a href="/wiki/Mihai_I_al_Rom%C3%A2niei" title="Mihai I al României">Mihai I al României</a> i-a înmânat mareșalului Antonescu în seara zilei de 24 august 1944 insignele ordinului militar „Mihai Viteazul” clasa I-a și a II-a ce-i fuseseră recent conferite.<a href="#cite_note-Daredeseamă-89">[89]</a> După eliberarea teritoriilor <a href="/wiki/Basarabia" title="Basarabia">Basarabia</a> și <a href="/wiki/Bucovina_de_Nord" title="Bucovina de Nord">Bucovina de Nord</a> - până la sfârșitul lunii iunie 1941 - Antonescu a fost conjurat de fruntașii partidelor istorice, <a href="/wiki/Iuliu_Maniu" title="Iuliu Maniu">Maniu</a>, <a href="/wiki/Br%C4%83tianu" class="mw-redirect" title="Brătianu">Brătianu</a> și alții, să oprească trupele la granița recunoscută a României și să nu-și caute aventuri și cotropiri riscante, dar el, fidel promisiunii făcute lui Hitler (la 23 august 1944, la cererea regelui Mihai de sistare imediată a colaborării cu <a href="/wiki/Axa" class="mw-redirect mw-disambig" title="Axa">Axa</a>, Antonescu a replicat: „Nu pot să-l trădez pe Hitler, i-am dat cuvântul meu de ofițer.”), a optat pentru continuarea războiului dincolo de Nistru alături de Germania, până la victoria finală.<a href="#cite_note-90">[90]</a><a href="#cite_note-91">[91]</a><a href="#cite_note-92">[92]</a><a href="#cite_note-93">[93]</a><a href="#cite_note-94">[94]</a><a href="#cite_note-95">[95]</a> Politica sa externă s-a dovedit, inițial, câștigătoare, România reușind să dobândească pentru scurt timp teritoriile cedate <a href="/wiki/Uniunea_Republicilor_Sovietice_Socialiste" title="Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste">Uniunii Sovietice</a> și <a href="/wiki/Transnistria" title="Transnistria">Transnistria</a>. Antonescu i-a comunicat lui Hitler, în scrisoarea din 31 iulie 1941, decizia: „Voi merge până la capăt în acțiunea ce am pornit la Răsărit împotriva marelui dușman al civilizației, al Europei și al țării mele: <a href="/wiki/Bol%C8%99evic" title="Bolșevic">bolșevismul</a> rus. De aceea nu pun niciun fel de condiții și nu discut cu nimic această cooperare militară”. În răspunsul său din 14 august 1941, Hitler, satisfăcut de declarațiile lui Antonescu, i-a oferit preluarea administrației Transnistriei.<a href="#cite_note-96">[96]</a> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Iuliu_Maniu_and_IC_Bratianu_1942_memorium_for_Ion_Antonescu.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2e/Iuliu_Maniu_and_IC_Bratianu_1942_memorium_for_Ion_Antonescu.jpg/180px-Iuliu_Maniu_and_IC_Bratianu_1942_memorium_for_Ion_Antonescu.jpg" decoding="async" width="180" height="269" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2e/Iuliu_Maniu_and_IC_Bratianu_1942_memorium_for_Ion_Antonescu.jpg/270px-Iuliu_Maniu_and_IC_Bratianu_1942_memorium_for_Ion_Antonescu.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2e/Iuliu_Maniu_and_IC_Bratianu_1942_memorium_for_Ion_Antonescu.jpg/360px-Iuliu_Maniu_and_IC_Bratianu_1942_memorium_for_Ion_Antonescu.jpg 2x" data-file-width="853" data-file-height="1273" /></a><figcaption>Memoriul lui <a href="/wiki/Iuliu_Maniu" title="Iuliu Maniu">Iuliu Maniu</a> și <a href="/wiki/Constantin_I.C._Br%C4%83tianu" class="mw-redirect" title="Constantin I.C. Brătianu">C.I.C. Brătianu</a> către Antonescu (1942) împotriva trecerii <a href="/wiki/Nistru" title="Nistru">Nistrului</a>.</figcaption></figure> Regiunea dintre Nistru și <a href="/wiki/Bug" class="mw-redirect mw-disambig" title="Bug">Bug</a>, <a href="/wiki/Transnistria" title="Transnistria">Transnistria</a>, a intrat sub administrație românească, guvernator fiind <a href="/wiki/Gheorghe_Alexianu" title="Gheorghe Alexianu">Gheorghe Alexianu</a>. Hitler i-a oferit lui Antonescu, în schimbul teritoriilor cedate <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgariei</a> și <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungariei</a>, <a href="/wiki/Transcarpatia" class="mw-redirect" title="Transcarpatia">Maramureșul de Nord</a> și <a href="/wiki/Banatul_s%C3%A2rbesc" class="mw-redirect" title="Banatul sârbesc">Banatul sârbesc</a>. Mareșalul nu a acceptat oferta și a pus condiția ca administrația <a href="/wiki/Banat" title="Banat">Banatului</a> <a href="/wiki/S%C3%A2rb" class="mw-redirect" title="Sârb">sârbesc</a> să fie germană. Antonescu nu s-a supus niciodată vreunui <a href="/wiki/Vot_universal" title="Vot universal">sufragiu</a> public autentic și nu există surse obiective care să poată indica poziția reală a majorității poporului român sau a diferitelor pături sociale față de hotărârea de a intra în război. În toată perioada regimului antonescian s-au organizat două simulacre de <a href="/wiki/Plebiscit" class="mw-redirect" title="Plebiscit">plebiscit</a>. Primul a avut loc între 2-5 martie 1941, după rebeliune și abrogarea „Statului Național-Legionar” („Pentru aprobarea chipului cum Generalul Ion Antonescu a condus Țara de la 6 septembrie 1940”), la care a înregistrat pe țară 2.960.298 voturi „da” și 2.996 voturi „nu”.<a href="#cite_note-97">[97]</a> Al doilea și ultimul plebiscit a fost organizat după eliberarea Basarabiei, la 9-15 noiembrie 1941. Prin decretul-lege nr. 3052 din 5 noiembrie, „Națiunea Română este chemată în Adunarea Obștească Plebiscitară, Duminică, 9 noiembrie 1941, pentru a-și exprima aprobarea sau dezaprobarea asupra guvernării dezrobitoare a Mareșalului Antonescu”. Dintre peste 4,7 milioane de alegători, pentru politica mareșalului Antonescu au votat „da” 3.446.889 (99,99% din voturi) și împotrivă, „nu”, 68. Întrucât Antonescu nu a fost ales prin vot electoral exprimat de națiune, iar participarea partidelor istorice la guvernul antonescian la nivel de subsecretar de stat era fictivă, rămânea <a href="/wiki/Armata" class="mw-redirect" title="Armata">armata</a> ca principalul său sprijin și sursă de putere. În cartea Antonescu și generalii români, autorii colonel dr. Alexandru Duțu și Florica Dobre<a href="#cite_note-98">[98]</a> contestă această teză: printre primele măsuri, odată cu preluarea puterii, Conducătorul a organizat o epurare considerabilă a corpului ofițerilor superiori ai armatei. Prin aplicarea art. 58 din legea înaintărilor în armată au fost trecuți în rezervă „pentru incapacitate” 80 de ofițeri, între care generalul de armată <a href="/wiki/Constantin_Ilasievici" title="Constantin Ilasievici">Constantin Ilasievici</a>, generalii de corp de armată <a href="/wiki/Florea_%C8%9Aenescu" title="Florea Țenescu">Florea Țenescu</a>, <a href="/wiki/Ioan_Ilcu%C8%99u" class="mw-redirect" title="Ioan Ilcușu">Ioan Ilcușu</a>, <a href="/wiki/Grigore_Cornicioiu" title="Grigore Cornicioiu">Grigore Cornicioiu</a>, <a href="/wiki/Ioan_Bengliu" title="Ioan Bengliu">Ioan Bengliu</a> și <a href="/wiki/Gheorghe_Arge%C8%99anu" title="Gheorghe Argeșanu">Gheorghe Argeșanu</a>, generalii de divizie <a href="/wiki/Gheorghe_Mihail" title="Gheorghe Mihail">Gheorghe Mihail</a> și <a href="/wiki/Constantin_Atanasescu" title="Constantin Atanasescu">Constantin Atanasescu</a> etc.<a href="#cite_note-99">[99]</a> La scurt timp au fost trecuți în rezervă alți 84 de ofițeri superiori<a href="#cite_note-100">[100]</a>. Unii dintre ei au meritat măsurile luate, pe motive diferite: incapacitate, corupție, vinovați de retragerea haotică din Basarabia, dar la cei mai mulți au prevalat considerente de natură subiectivă, dorința lui Antonescu de a plăti polițe vechi, cum a fost cu generalii <a href="/wiki/Gheorghe_Mihail" title="Gheorghe Mihail">Gheorghe Mihail</a> și <a href="/wiki/Aurel_Aldea" title="Aurel Aldea">Aurel Aldea</a>, cu foștii aghiotanți regali <a href="/wiki/Alexandru_Or%C4%83%C8%99anu" title="Alexandru Orășanu">Alexandru Orășanu</a> și <a href="/wiki/David_Popescu" title="David Popescu">David Popescu</a> ș.a. În perioada iunie-septembrie 1941 au fost înlăturați alți peste 20 de generali și colonei pentru „slăbiciune la comandă” sau „lipsă de energie”. În anii care au urmat, între cei care au fost trecuți în rezervă sau în retragere s-au aflat generalii <a href="/wiki/Barbu_Alinescu" title="Barbu Alinescu">Barbu Alinescu</a>, <a href="/wiki/Iosif_Iacobici" title="Iosif Iacobici">Iosif Iacobici</a><a href="#cite_note-101">[101]</a>, <a href="/wiki/Emanoil_B%C3%A2rzotescu" title="Emanoil Bârzotescu">Emanoil Bârzotescu</a>, <a href="/wiki/Nicolae_Ghin%C4%83raru" class="mw-redirect" title="Nicolae Ghinăraru">Nicolae Ghinăraru</a>, <a href="/wiki/Traian_Cocor%C4%83scu" title="Traian Cocorăscu">Traian Cocorăscu</a>, <a href="/wiki/Romulus_Ioanovici" title="Romulus Ioanovici">Romulus Ioanovici</a> (1942), <a href="/wiki/Constantin_Constantinescu-Claps" title="Constantin Constantinescu-Claps">Constantin Constantinescu-Claps</a>, <a href="/wiki/Teodor_Ionescu" title="Teodor Ionescu">Teodor Ionescu</a>, <a href="/wiki/Constantin_Panaitiu" title="Constantin Panaitiu">Constantin Panaitiu</a> (1943), <a href="/wiki/Marin_Cosma_Popescu" class="mw-redirect" title="Marin Cosma Popescu">Marin Cosma Popescu</a>, <a href="/wiki/Gheorghe_Munteanu" class="mw-disambig" title="Gheorghe Munteanu">Gheorghe Munteanu</a>, <a href="/wiki/Radu_B%C4%83ldescu" title="Radu Băldescu">Radu Băldescu</a><a href="#cite_note-102">[102]</a>. Pentru că a intrat în conflict cu Antonescu, generalul <a href="/wiki/Corneliu_Dragalina" title="Corneliu Dragalina">Corneliu Dragalina</a> a fost înlocuit la 20 martie 1943 de la comanda Corpului 6 și numit guvernator militar al <a href="/wiki/Bucovina" title="Bucovina">Bucovinei</a>.<a href="#cite_note-103">[103]</a> Cei mai mulți dintre ofițeri au fost scoși din cadrele active, deoarece își exprimaseră rezerve față de greșelile tactice și strategice ale lui Antonescu comise în catastrofala ofensivă împotriva <a href="/wiki/Odesa" title="Odesa">Odesei</a> (1941) și pentru că ofițerii respectivi se opuseseră la a implica într-un război evident pierdut - după înfrângerile de la <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a> și <a href="/wiki/Stalingrad" class="mw-redirect mw-disambig" title="Stalingrad">Stalingrad</a> - toate rezervele armatei, conform promisiunii făcute lui Hitler, cu riscul de a lăsa țara descoperită în fața unor eventuale acțiuni beligerante ungurești. Armata română, dotată insuficient, s-a angajat în bătălii deosebit de grele, la Odesa, în <a href="/wiki/Crimeea" title="Crimeea">Crimeea</a> și <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Caucaz" title="Munții Caucaz">Caucaz</a>, soldate cu pierderi mari, aproape o jumătate de milion de soldați și ofițeri. Numai în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Stalingrad" title="Bătălia de la Stalingrad">bătălia de la Stalingrad</a> (iulie 1942 – februarie 1943) s-au înregistrat peste 180.000 de morți, răniți și dispăruți și daune materiale estimate la un miliard de dolari (la cursul schimbului valutar din 1938). <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bundesarchiv_Bild_183-B23201,_Joachim_von_Ribbentrop_und_Ion_Antonescu.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Bundesarchiv_Bild_183-B23201%2C_Joachim_von_Ribbentrop_und_Ion_Antonescu.jpg/200px-Bundesarchiv_Bild_183-B23201%2C_Joachim_von_Ribbentrop_und_Ion_Antonescu.jpg" decoding="async" width="200" height="133" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Bundesarchiv_Bild_183-B23201%2C_Joachim_von_Ribbentrop_und_Ion_Antonescu.jpg/300px-Bundesarchiv_Bild_183-B23201%2C_Joachim_von_Ribbentrop_und_Ion_Antonescu.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Bundesarchiv_Bild_183-B23201%2C_Joachim_von_Ribbentrop_und_Ion_Antonescu.jpg/400px-Bundesarchiv_Bild_183-B23201%2C_Joachim_von_Ribbentrop_und_Ion_Antonescu.jpg 2x" data-file-width="800" data-file-height="530" /></a><figcaption>Ion Antonescu și <a href="/wiki/Joachim_von_Ribbentrop" title="Joachim von Ribbentrop">Joachim von Ribbentrop</a>, ianuarie 1943.</figcaption></figure> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bundesarchiv_Bild_101I-218-0513-23A,_Russland-S%C3%BCd,_Rum%C3%A4nen,_russische_Kriegsgefangene.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ae/Bundesarchiv_Bild_101I-218-0513-23A%2C_Russland-S%C3%BCd%2C_Rum%C3%A4nen%2C_russische_Kriegsgefangene.jpg/200px-Bundesarchiv_Bild_101I-218-0513-23A%2C_Russland-S%C3%BCd%2C_Rum%C3%A4nen%2C_russische_Kriegsgefangene.jpg" decoding="async" width="200" height="129" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ae/Bundesarchiv_Bild_101I-218-0513-23A%2C_Russland-S%C3%BCd%2C_Rum%C3%A4nen%2C_russische_Kriegsgefangene.jpg/300px-Bundesarchiv_Bild_101I-218-0513-23A%2C_Russland-S%C3%BCd%2C_Rum%C3%A4nen%2C_russische_Kriegsgefangene.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ae/Bundesarchiv_Bild_101I-218-0513-23A%2C_Russland-S%C3%BCd%2C_Rum%C3%A4nen%2C_russische_Kriegsgefangene.jpg/400px-Bundesarchiv_Bild_101I-218-0513-23A%2C_Russland-S%C3%BCd%2C_Rum%C3%A4nen%2C_russische_Kriegsgefangene.jpg 2x" data-file-width="798" data-file-height="513" /></a><figcaption>Soldați români supraveghează prizonieri sovietici în sudul Rusiei</figcaption></figure> Cei care au criticat fățiș calitățile de comandant suprem ale lui Antonescu, ca generalul <a href="/wiki/Nicolae_Ciuperc%C4%83" title="Nicolae Ciupercă">Nicolae Ciupercă</a>, comandantul armatei 4, generalul de brigadă <a href="/wiki/Nicolae_P%C4%83l%C4%83ngeanu" title="Nicolae Pălăngeanu">Nicolae Pălăngeanu</a>, șeful Statului Major al Armatei 4 și, ulterior, generalul de corp de armată <a href="/wiki/Iosif_Iacobici" title="Iosif Iacobici">Iosif Iacobici</a>, au fost eliminați (Ciupercă raportase că „aproape toate diviziile noastre din primul eșalon se găsesc la limita posibilităților lor ofensive: limita morală și limita fizică”; în cele două asalturi asupra Odesei desfășurate conform planurilor lui Antonescu, aflate în contradicție cu cele ale lui Ciupercă, Armata 4 a suferit pierderi mari, de 58.855 de militari, din care 11.046 de morți, 42.331 răniți și 5.478 dispăruți; la 9 septembrie Ciupercă a fost înlocuit cu Iacobici, ministrul de război din acel moment, motivul invocat de Mareșal fiind „lipsa spiritului ofensiv și încrederea în capacitatea de luptă a armatei române”),<a href="#cite_note-104">[104]</a> (ulterior Iacobici a fost eliminat și el), dar cei care au acționat cu discreție, sabotând hotărârile mareșalului (<a href="/wiki/Ilie_%C8%98teflea" title="Ilie Șteflea">Ilie Șteflea</a>, <a href="/wiki/Socrat_Mardari" title="Socrat Mardari">Socrat Mardari</a>, Traian Borcescu ș.a.) s-au menținut. Totala raliere antonesciană la obiectivele lui Hitler era notorie. După eșecul ofensivei germane asupra <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscovei</a>, deși înțelesese încă din septembrie <a href="/wiki/1942" title="1942">1942</a> că prăbușirea <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Stalingrad" title="Bătălia de la Stalingrad">frontului de la Stalingrad</a> era inevitabilă și că războiul era pierdut, credincios obligațiilor luate față de Hitler (la 23 august 1944, la cererea regelui Mihai de sistare imediată a colaborării cu <a href="/wiki/Axa" class="mw-redirect mw-disambig" title="Axa">Axa</a>, Antonescu a replicat: „Nu pot să-l trădez pe Hitler, i-am dat cuvântul meu de ofițer”) și, în loc să-și retragă trupele din încercuire, Antonescu a continuat să dispună trimiteri de unități românești spre zona dezastrului, ceea ce a provocat conflicte dese și acute cu generali români de frunte. Încă din ianuarie 1942, <a href="/wiki/Iosif_Iacobici" title="Iosif Iacobici">Iosif Iacobici</a>, șeful Marelui Stat Major s-a opus dispozițiilor de a trimite cât mai multe divizii pe front, dorind o limitare a numărului acestora în concordanță cu posibilitățile de echipare corespunzătoare. Iacobici a fost demis și trecut in rezervă.<a href="#cite_note-105">[105]</a> Ajutorul său și noul comandant al Marelui Stat Major, generalul <a href="/wiki/Ilie_%C8%98teflea" title="Ilie Șteflea">Ilie Șteflea</a>, a ales politica de sabotare a acestor dispoziții, reducând efectivele care urmau să fie trimise. Cu ajutorul generalilor <a href="/wiki/Socrat_Mardari" title="Socrat Mardari">Socrat Mardari</a>, <a href="/wiki/Traian_Borcescu" title="Traian Borcescu">Traian Borcescu</a> și a <a href="/wiki/Colonel" title="Colonel">colonelului</a> Valerian Nestorescu, a oprit toată artileria diviziilor de dublură (diviziile 25, 26, 27, 31, 34 și 45 infanterie), jumătate din artileria diviziilor de munte, majoritatea artileriei grele și câte o baterie din fiecare divizie plecată pe front. În acest fel, a păstrat în țară circa 220 000 de soldați care ar fi trebuit să ajungă în Stepa Calmucǎ, de lângă Stalingrad.<a href="#cite_note-106">[106]</a> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Tentative_de_armistițiu">Tentative de armistițiu</h4></div> În paralel, înfrângerea iminentă de la Stalingrad l-a determinat pe Antonescu să se intereseze de o cale pentru ieșirea din conflict. Astfel, din septembrie 1942 și până la <a href="/wiki/23_august" title="23 august">23 august</a> <a href="/wiki/1944" title="1944">1944</a>, în numele guvernului de la București, diplomații români au făcut tatonări printre <a href="/wiki/Alia%C8%9Bii_din_al_doilea_r%C4%83zboi_mondial" class="mw-redirect" title="Aliații din al doilea război mondial">Aliați</a> pentru încheierea unei păci separate. Pe de altă parte, anumiți oameni politici români s-au unit, atrăgându-l și pe rege de partea lor, pentru a obține de la <a href="/w/index.php?title=Alia%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aliați — pagină inexistentă">Aliați</a> un armistițiu avantajos. În condițiile puternicei ofensive sovietice de la începutul anului 1944, s-au intensificat demersurile pentru încheierea armistițiului. Cele mai importante negocieri s-au purtat la <a href="/wiki/Ankara" title="Ankara">Ankara</a> (septembrie 1943 - martie 1944) și <a href="/wiki/Stockholm" title="Stockholm">Stockholm</a> (noiembrie 1943 - iunie 1944), din partea guvernului Antonescu, și la <a href="/wiki/Cairo" title="Cairo">Cairo</a> (martie - iunie 1944), din partea opoziției. La <a href="/wiki/Stockholm" title="Stockholm">Stockholm</a> s-au dus tratative între <a href="/wiki/Frederic_Nanu" title="Frederic Nanu">Frederic Nanu</a>, ambasadorul României în <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a>, în numele mareșalului Antonescu, și <a href="/wiki/Aleksandra_Kollontai" class="mw-redirect" title="Aleksandra Kollontai">Aleksandra Kollontai</a>, ambasadoarea <a href="/wiki/U.R.S.S." class="mw-redirect" title="U.R.S.S.">U.R.S.S.</a> în Suedia. Chiar și în jurul datei de 15 august 1944, sosiseră la Istanbul prof. <a href="/wiki/Constantin_C._Giurescu" title="Constantin C. Giurescu">C. C. Giurescu</a> și colonel Tr. Teodorescu, atașatul militar în Turcia, cu propuneri de pace din partea lui Ion Antonescu și Mihai Antonescu.<a href="#cite_note-107">[107]</a> Guvernul României a sistat aceste tratative atunci când, la 12 aprilie 1944, i-a fost comunicată delegației române de la Cairo, condusă de <a href="/wiki/Barbu_%C8%98tirbey" class="mw-redirect" title="Barbu Știrbey">Barbu Știrbey</a>, condiția armistițiului: „capitulare necondiționată”, condiție respinsă de Antonescu, care își exprima neîncrederea în promisiunile sovieticilor, făcute la 13 aprilie la <a href="/wiki/Stockholm" title="Stockholm">Stockholm</a>, atâta timp cât ele nu erau susținute și de <a href="/wiki/Marea_Britanie" title="Marea Britanie">Marea Britanie</a> și <a href="/wiki/Statele_Unite" class="mw-redirect" title="Statele Unite">Statele Unite</a>. Tatonările sterile ale diplomaților lui Antonescu, care au durat aproape doi ani, erau privite de <a href="/w/index.php?title=Puterile_Aliate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Puterile Aliate — pagină inexistentă">Puterile Aliate</a> cu suspiciune. Fiascoul debarcării britanice în <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a> și interesul redus al lui <a href="/wiki/Franklin_Delano_Roosevelt" title="Franklin Delano Roosevelt">Roosevelt</a> în zonă au aruncat în mod tacit România în brațele <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscovei</a> încă de la <a href="/wiki/Conferin%C8%9Ba_de_la_Teheran" title="Conferința de la Teheran">Conferința de la Teheran</a> (28 noiembrie - 1 decembrie 1943). La 20 iunie 1944 partidele din opoziție, <a href="/wiki/P.N.%C8%9A." class="mw-redirect" title="P.N.Ț.">P.N.Ț.</a>, <a href="/wiki/P.N.L." class="mw-redirect" title="P.N.L.">P.N.L.</a>, <a href="/wiki/P.S.D." class="mw-redirect" title="P.S.D.">P.S.D.</a> și <a href="/wiki/P.C.R." class="mw-redirect" title="P.C.R.">P.C.R.</a> au pus bazele unei coaliții naționale, <a href="/wiki/Blocul_Na%C8%9Bional_Democrat" title="Blocul Național Democrat">Blocul Național Democrat</a>, care și-a propus ca obiective răsturnarea regimului Antonescu, încheierea armistițiului cu <a href="/wiki/Na%C8%9Biunile_Unite" class="mw-redirect" title="Națiunile Unite">Națiunile Unite</a> și instaurarea unui regim democratic. Regele și-a dat acordul pentru înlăturarea prin forță a lui Antonescu dacă acesta va refuza semnarea armistițiului cu Națiunile Unite. La 23 august 1944, în urma refuzului net al lui Antonescu de a admite acest armistițiu, <a href="/wiki/Mihai_I" class="mw-redirect" title="Mihai I">regele Mihai</a> <a href="/wiki/Actul_de_la_23_August_1944" class="mw-redirect" title="Actul de la 23 August 1944">l-a destituit și l-a arestat</a>, fiind predat inițial spre pază <a href="/wiki/Comunism" title="Comunism">comuniștilor</a>, apoi deținut în <a href="/wiki/Uniunea_sovietic%C4%83" class="mw-redirect" title="Uniunea sovietică">Uniunea Sovietică</a>. Mareșalul Ion Antonescu a fost trecut din oficiu în poziția de retragere, pe motivul că „prin conducerea sa politico-militară, în calitate de comandant Suprem al Forțelor Armate, a dus Armata Țării la dezastru”, prin decretul nr. 312 din 6 februarie 1945.<a href="#cite_note-Decret312-108">[108]</a> În aprilie 1945, Antonescu a fost readus în România, iar la 17 mai 1946 a fost condamnat la moarte pentru <a href="/wiki/Crime_de_r%C4%83zboi" class="mw-redirect" title="Crime de război">crime de război</a> de <a href="/wiki/Tribunalul_Poporului" class="mw-redirect" title="Tribunalul Poporului">Tribunalul Poporului</a> din București. La 1 iunie 1946 a fost <a href="/wiki/Execu%C8%9Bia_lui_Ion_Antonescu" title="Execuția lui Ion Antonescu">executat</a> prin împușcare la <a href="/wiki/Penitenciarul_cu_regim_de_maxim%C4%83_siguran%C8%9B%C4%83_Bucure%C8%99ti" title="Penitenciarul cu regim de maximă siguranță București">închisoarea militară Jilava</a>. Antonescu rămâne un personaj istoric controversat și polarizant. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Antisemitismul_activ_și_„Curățirea_terenului”">Antisemitismul activ și „Curățirea terenului”</h3></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%D7%A4%D7%95%D7%92%D7%A8%D7%95%D7%9D_%D7%99%D7%90%D7%A9%D7%99_5.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/%D7%A4%D7%95%D7%92%D7%A8%D7%95%D7%9D_%D7%99%D7%90%D7%A9%D7%99_5.jpg/300px-%D7%A4%D7%95%D7%92%D7%A8%D7%95%D7%9D_%D7%99%D7%90%D7%A9%D7%99_5.jpg" decoding="async" width="300" height="216" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/%D7%A4%D7%95%D7%92%D7%A8%D7%95%D7%9D_%D7%99%D7%90%D7%A9%D7%99_5.jpg/450px-%D7%A4%D7%95%D7%92%D7%A8%D7%95%D7%9D_%D7%99%D7%90%D7%A9%D7%99_5.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/%D7%A4%D7%95%D7%92%D7%A8%D7%95%D7%9D_%D7%99%D7%90%D7%A9%D7%99_5.jpg/600px-%D7%A4%D7%95%D7%92%D7%A8%D7%95%D7%9D_%D7%99%D7%90%D7%A9%D7%99_5.jpg 2x" data-file-width="939" data-file-height="675" /></a><figcaption>Deschiderea ușii unuia din vagoanele trenului morții de la <a href="/wiki/Ia%C8%99i" title="Iași">Iași</a></figcaption></figure> <a href="/wiki/Istoria_evreilor_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#Antisemitismul_activ:_Legile_privind_minoritatea_evreiască_ale_lui_Octavian_Goga_și_Ion_Gigurtu" class="mw-redirect" title="Istoria evreilor în România">Antisemitismul activ</a>, spre deosebire de vechiul <a href="/wiki/Antisemitismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia" title="Antisemitismul în România">antisemitism românesc</a> latent, a fost importat și propagat de partidul <a href="/wiki/Totul_pentru_%C8%9Aar%C4%83" title="Totul pentru Țară">Totul pentru Țară</a> și de <a href="/wiki/Mi%C8%99carea_Legionar%C4%83" title="Mișcarea Legionară">Mișcarea Legionară</a>, legiferat prin legile lui <a href="/wiki/Octavian_Goga" title="Octavian Goga">Octavian Goga</a> și <a href="/wiki/Ion_Gigurtu" title="Ion Gigurtu">Ion Gigurtu</a> și amplificat de propaganda prilejuită de cedările de teritorii. Antisemitismul a fost aplicat <a href="/wiki/Istoria_evreilor_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia" class="mw-redirect" title="Istoria evreilor în România">minorității evreiești</a> de regimul antonescian ca misiune principală de stat. Antonescu a promovat o politică antisemită de <a href="/wiki/Purificare_etnic%C4%83" title="Purificare etnică">purificare etnică</a> dură, concretizată prin masacre, atrocități și jafuri față de cetățenii români de etnie evreiască: <a href="/wiki/Pogromul_de_la_Ia%C8%99i" title="Pogromul de la Iași">Pogromul de la Iași</a>, „trenurile morții”, deportările în Transnistria, <a href="/wiki/Masacrul_de_la_Odesa" title="Masacrul de la Odesa">Masacrul de la Odesa</a> și altele. Ofensiva dezastruoasă pentru cucerirea Odesei (3 august - 16 octombrie <a href="/wiki/1941" title="1941">1941</a>) și amploarea pierderilor înregistrate de armatele române din cauza rezistenței sovietice dârze, fanatice, l-au determinat pe Antonescu să atribuie răspunderea pentru aceste evoluții activității evreilor din teritoriile cucerite, îndeosebi „comisarilor iudeo-<a href="/wiki/Bol%C8%99evic" title="Bolșevic">bolșevici</a>” din <a href="/wiki/Armata_Ro%C8%99ie" title="Armata Roșie">Armata Roșie</a>, după cum reiese și dintr-o directivă adresată de Antonescu la 5 septembrie 1941 de pe frontul din fața Odesei vicepreședintelui consiliului de miniștri, <a href="/wiki/Mihai_Antonescu" title="Mihai Antonescu">Mihai Antonescu</a>: <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Soldații de pe front au mari riscuri de a fi răniți sau omorâți din cauza comisarilor evrei, care cu o perseverență diabolică împing pe ruși din spate cu revolverul și îi țin să moară până la unul pe poziție. (...) Toți Evreii să fie readuși în lagăre, preferabil în cele din Basarabia, fiindcă de acolo îi voiu împinge în Transnistria, imediat ce mă voiu degaja de actualele griji. Trebue să se înțeleagă de toți, că nu este luptă cu slavii, ci cu Evreii. Este o luptă pe vieață și pe moarte. Ori învingem noi și lumea se va purifica, ori înving ei și devenim sclavii lor. (…) Deci menajarea lor, în interior, ar fi o slăbiciune care ne va putea compromite victoria. Ca să învingem trebuie să fim fermi într'o atitudine. Asta trebuie să o știe toți. Nu economicul primează în aceste momente, ci voința națiunii înseși. Și războiul în general, și luptele de la Odessa în special au făcut cu prisosință dovada că Satana este Evreul. De aici enormele noastre pierderi. Fără comisarii evrei eram demult la Odessa”</div><div class="templatequotecite">— Mareșal Ion Antonescu<a href="#cite_note-109">[109]</a></div></blockquote> La sfârșitul lunii octombrie <a href="/wiki/1941" title="1941">1941</a>, articole redacționale din presa română – care exprimau linia oficială – au anunțat că „problema evreiască a intrat în faza soluției finale și că niciun om din lume și nicio minune nu pot împiedica soluționarea ei”. Guvernul a anunțat că România „s'a înscris printre națiunile care sunt hotărîte să colaboreze efectiv pentru rezolvarea definitivă a problemei evreiești, nu numai locale, dar și europene.”<a href="#cite_note-110">[110]</a> Politica de purificare etnică declanșată și controlată de Ion Antonescu a fost aplicată atât prin declarații personale, cât și în cadrul ședințelor de cabinet, ca directive ministeriale<a href="#cite_note-111">[111]</a>. Într-o scrisoare de răspuns trimisă unui intelectual care i-a elogiat politica antisemită, Antonescu s-a obligat să-i elimine complet pe evreii din România: „Nimeni și nimic nu mă va împiedica, atâta timp cât voiu trăi, de a împlini opera de purificare.”<a href="#cite_note-112">[112]</a> În ședința din 8 iulie <a href="/wiki/1941" title="1941">1941</a> a cabinetului antonescian, viceprim-ministrul și ministrul de externe Mihai Antonescu, s-a adresat miniștrilor: „Așa că vă rog să fiți implacabili, omenia siropoasă, vaporoasă, filozofică nu are ce căuta aici (...) Cu riscul de a nu fi înțeles de unii tradiționaliști care mai pot fi printre dv., eu sunt pentru migrarea forțată a întregului element evreu din Basarabia și Bucovina, care trebuie zvârlit peste graniță (...) Veți fi fără milă cu ei. Nu știu peste câte veacuri neamul românesc se va mai întâlni cu libertatea de acțiune totală, cu posibilitatea de purificare etnică și revizuire națională (...) Dacă este nevoie, să trageți cu mitraliera. Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari (...) Îmi iau răspunderea în mod formal și spun că nu există lege (...) Deci, fără forme, cu libertate completă.”<a href="#cite_note-113">[113]</a><a href="#cite_note-114">[114]</a> Omogenizarea etnică a României urma să fie obținută prin transferarea minorităților în afara granițelor respectiv, cei care aveau o țară de origine, prin repatriere forțată, iar cei care nu aveau, evreii și romii, prin transfer unilateral adică, deportarea și comasarea lor pe teritoriile sovietice de dincolo de <a href="/wiki/Bug" class="mw-redirect mw-disambig" title="Bug">Bug</a> (armata germană s-a grăbit să-i retransporte pe acești expulzați pe malul vestic al Bugului, în zonele controlate de români). O susținere a acestor decizii apare și în concluziile unui memorandum adresat lui Ion Antonescu la 15 octombrie 1941 de către Acad. dr. <a href="/wiki/Sabin_Manuil%C4%83" title="Sabin Manuilă">Sabin Manuilă</a>, directorul Institutului central de statistică.<a href="#cite_note-115">[115]</a> Istoricul <a href="/wiki/Lucian_Boia" title="Lucian Boia">Lucian Boia</a> consemna și el că mulți evrei din Basarabia și Bucovina de Nord „au pierit în lagărele din Transnistria”, la Iași s-a produs un <a href="/wiki/Pogromul_de_la_Ia%C8%99i" title="Pogromul de la Iași"> cumplit pogrom</a> și că în restul țării s-au luat doar unele „măsuri antisemite aplicate [...] destul de confuz” care (...) „deși n-au vizat exterminarea populației evreiești, au făcut ca aceasta să fie umilit[ă] și spoliat[ă] și [să stea] ani de zile cu amenințarea deasupra capului”. Întrucât în același timp, totuși evreilor din teritoriul românesc rămas țării la sfârșitul lui 1940 „li s-a permis să desfășoare activități culturale proprii și să întrețină instituții de învățământ, inclusiv la nivel universitar” și mulți „au scăpat cu viață”, arătând astfel că la întrebarea dacă a fost holocaust în România, ambele răspunsuri (da sau nu) „pot fi susținute și până la urmă suntem nevoiți să le privim împreună”.<a href="#cite_note-116">[116]</a> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Distrugerea_economică_a_populației_evreiești">Distrugerea economică a populației evreiești</h4></div> Distrugerea fizică a cetățenilor români de etnie evreiască a fost aplicată concomitent cu distrugerea economică a populației evreiești, cu jaful organizat de stat. Au fost deportați în <a href="/wiki/Transnistria" title="Transnistria">Transnistria</a> 195.000 de cetățeni români de etnie evreiască dintre care, la 15 noiembrie 1943, au rămas în viață 49.927. În Transnistria, guvernul antonescian a mai exterminat peste 170.000 de evrei ucraineni. În total au fost masacrați peste 300.000 de evrei.<a href="#cite_note-117">[117]</a> Dintre manifestările antisemitismului activ la nivel statal: <ul><li>Limitarea drepturilor și libertăților civice: Evreilor le-au fost anulate autorizațiile pentru vânzarea „produselor monopolului statului” (tutun, sare). Au fost românizate casele de film, sălile de cinematograf, birourile de voiaj și turism. Au fost confiscate vasele maritime și fluviale aflate în proprietatea evreilor. Evreilor le-a fost interzisă utilizarea aparatelor de radiorecepție, pentru a nu răspândi „știri de propagandă contra intereselor țării..., alarmând permanent populația”. Le-au fost anulate permisele de conducere a autovehiculelor.</li> <li>Confiscări și deposedări de bunuri. Au fost confiscate și trecute în patrimoniul statului, cu inventarul integral, proprietățile rurale ale evreilor, sub orice titlu, și proprietățile urbane. Până la 31 decembrie 1943, măsura a cuprins 75.385 de apartamente, din care 1.656 au fost repartizate unor persoane juridice, iar 58.980 persoanelor fizice.</li> <li>Constrângerea la diverse contribuții sau prestații. Prestarea de „muncă obligatorie”, obligarea evreilor să contribuie la „constituirea de stocuri de îmbrăcăminte în interes social”, valoarea obiectelor de îmbrăcăminte și a altor contribuții în natură însumând, până în ianuarie 1943, 1.800.135.650 de lei<a href="#cite_note-118">[118]</a><a href="#cite_note-119">[119]</a></li></ul> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bundesarchiv_B_145_Bild-F016206-0003,_Russland,_Deportation_von_Juden.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/75/Bundesarchiv_B_145_Bild-F016206-0003%2C_Russland%2C_Deportation_von_Juden.jpg/300px-Bundesarchiv_B_145_Bild-F016206-0003%2C_Russland%2C_Deportation_von_Juden.jpg" decoding="async" width="300" height="184" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/75/Bundesarchiv_B_145_Bild-F016206-0003%2C_Russland%2C_Deportation_von_Juden.jpg/450px-Bundesarchiv_B_145_Bild-F016206-0003%2C_Russland%2C_Deportation_von_Juden.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/75/Bundesarchiv_B_145_Bild-F016206-0003%2C_Russland%2C_Deportation_von_Juden.jpg/600px-Bundesarchiv_B_145_Bild-F016206-0003%2C_Russland%2C_Deportation_von_Juden.jpg 2x" data-file-width="791" data-file-height="486" /></a><figcaption><a href="/wiki/Istoria_evreilor_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia" class="mw-redirect" title="Istoria evreilor în România">Evrei</a> deportați sub supravegherea unui soldat român</figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="„Curățirea_terenului”">„Curățirea terenului”</h4></div> „Curățirea terenului” a fost numele de cod folosit de regimul antonescian ca echivalent al termenului german „<a href="/wiki/Solu%C8%9Bia_final%C4%83" title="Soluția finală">soluția finală</a>”. Ordinul de „curățirea terenului”, de deportare și de exterminare a evreilor din Basarabia și Bucovina a fost dat de Antonescu din proprie inițiativă și nu sub presiuni germane.<a href="#cite_note-120">[120]</a> Pentru punerea în aplicare a acestei sarcini, el a ales armata și <a href="/wiki/Jandarmeria_rom%C3%A2n%C4%83" class="mw-redirect" title="Jandarmeria română">Inspectoratul General al Jandarmeriei</a>, de sub comanda <a href="/wiki/General" title="General">generallilor</a> <a href="/wiki/Constantin_Z._Vasiliu" title="Constantin Z. Vasiliu">Constantin (Piki) Vasiliu</a>, comandant al <a href="/wiki/Jandarmeria_Rom%C3%A2n%C4%83" title="Jandarmeria Română">Jandarmeriei</a> (<a href="/wiki/1940" title="1940">1940</a> - <a href="/wiki/23_august" title="23 august">23 august</a> <a href="/wiki/1944" title="1944">1944</a>) și subsecretar de stat la Ministerul de Interne (condamnat la moarte și executat pentru crime de război) și <a href="/wiki/Constantin_Tobescu" title="Constantin Tobescu">Constantin Tobescu</a>, în special administrația civilă a armatei, pretoratul. Armata a primit „ordine speciale” prin generalul Șteflea, executorul acestor ordine fiind Marele Pretor al Armatei, generalul <a href="/wiki/Ioan_Topor" title="Ioan Topor">Ioan Topor</a>. Șeful Marelui Stat Major al Armatei, generalul Iosif Iacobici, a ordonat comandantului Biroului 2, locotenent-colonelului Alexandru Ionescu, să pună în aplicare un plan „pentru înlăturarea elementului iudaic de pe teritoriul basarabean prin organizarea și acționarea de echipe, care să devanseze trupele române”. Planul a fost pus în aplicare începând cu 9 iulie 1941<a href="#cite_note-121">[121]</a>. Jandarmeria a primit ordinul de „curățire a terenului” cu trei-patru zile înainte de trecerea Prutului (<a href="/wiki/21_iunie" title="21 iunie">21 iunie</a> <a href="/wiki/1941" title="1941">1941</a>), în trei locuri diferite din <a href="/wiki/Moldova" title="Moldova">Moldova</a>: <a href="/wiki/Roman,_Rom%C3%A2nia" title="Roman, România">Roman</a>, <a href="/wiki/F%C4%83lticeni" title="Fălticeni">Fălticeni</a> și <a href="/wiki/Gala%C8%9Bi" title="Galați">Galați</a>. Inspectorul general al jandarmeriei, generalul C. Piki Vasiliu, a declarat în fața subofițerilor și ofițerilor de jandarmi la Roman că „prima măsură pe care sunt datori s-o aducă la îndeplinire va fi aceea de curățire a terenului, prin care se înțelege: exterminarea pe loc a tuturor evreilor aflați pe teritoriul rural; închiderea în ghetouri a evreilor de pe teritoriul urban; arestarea tuturor suspecților, a activiștilor de partid, a acelora care au ocupat funcțiuni de răspundere sub autoritatea sovietică și trimiterea lor sub pază la legiune”. Comandantul legiunii de jandarmi <a href="/wiki/Orhei" title="Orhei">Orhei</a>, Constantin Popoiu, a atras atenția jandarmilor săi că „trebuie să-i extermine pe evrei dela pruncul în fașă până la bătrânul neputincios, toți fiind periculoși pentru nația română.”<a href="#cite_note-122">[122]</a> Ordinele speciale erau date direct de Ion Antonescu armatei, serviciului special de informații și jandarmeriei, iar Mihai Antonescu le transmitea administrației civile. Executantul ordinelor speciale, marele pretor, generalul Ioan Topor era subordonat direct șefului Marelui Cartier General, generalul Ilie Șteflea. Jandarmeria în cele două provincii, prin inspectorii generali, colonelul Teodor Meculescu, în Basarabia, și colonelul Ioan Mânecuță, în Bucovina, era subordonată la începutul operațiunii generalului Constantin Vasiliu și mai târziu generalului Topor. Ordinele speciale erau considerate secret de stat și transmise verbal sau ca documente cu regim secret, ori de câte ori autoritățile militare sau civile nu executau evrei de teama consecințelor ori din cauză că se îndoiau de existența ordinelor de lichidare. De exemplu, maiorul Frigan din garnizoana <a href="/wiki/Cetatea_Alb%C4%83" title="Cetatea Albă">Cetatea Albă</a> nu cunoștea ordinele speciale și a cerut instrucțiuni în scris pentru executarea evreilor. În consecință, pretorul armatei a III-a, colonelul <a href="/wiki/Marcel_Petala" title="Marcel Petala">Marcel Petala</a>, s-a deplasat la <a href="/wiki/Cetatea_Alb%C4%83" title="Cetatea Albă">Cetatea Albă</a> pentru a-i da personal maiorului ordinul special. Imediat au fost executați toți cei 3.500 de evrei rămași în <a href="/wiki/Ghetou" title="Ghetou">ghetou</a>.<a href="#cite_note-123">[123]</a> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Dup%C4%83_trecerea_unui_convoi_%C3%AEntre_Birzula_%C8%99i_Grozdovca.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Dup%C4%83_trecerea_unui_convoi_%C3%AEntre_Birzula_%C8%99i_Grozdovca.jpg/300px-Dup%C4%83_trecerea_unui_convoi_%C3%AEntre_Birzula_%C8%99i_Grozdovca.jpg" decoding="async" width="300" height="214" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Dup%C4%83_trecerea_unui_convoi_%C3%AEntre_Birzula_%C8%99i_Grozdovca.jpg/450px-Dup%C4%83_trecerea_unui_convoi_%C3%AEntre_Birzula_%C8%99i_Grozdovca.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Dup%C4%83_trecerea_unui_convoi_%C3%AEntre_Birzula_%C8%99i_Grozdovca.jpg/600px-Dup%C4%83_trecerea_unui_convoi_%C3%AEntre_Birzula_%C8%99i_Grozdovca.jpg 2x" data-file-width="2256" data-file-height="1612" /></a><figcaption> Evrei deportați în Transnistria și împușcați între <a href="/wiki/B%C3%AErzula" class="mw-redirect" title="Bîrzula">Bîrzula</a> și <a href="/w/index.php?title=Grozdovka&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grozdovka — pagină inexistentă">Grozdovka</a> de militarii români care-i escortau; femeia a fost și despuiată (octombrie 1941).<a href="#cite_note-124">[124]</a></figcaption></figure> După emiterea ordinelor speciale de curățirea terenului, teritoriul dintre <a href="/wiki/Nistru" title="Nistru">Nistru</a> și <a href="/wiki/Bug" class="mw-redirect mw-disambig" title="Bug">Bug</a> devenise un cimitir imens, presărat cu zeci de mii de cadavre despuiate de haine și lăsate să putrezească de-a lungul drumurilor. Apele Bugului, infestate de cadavre, nu mai erau potabile. Indiferența față de sanitație periclita populația locală neevreiască, militarii români și membrii minorității germane din zona Bugului. Bijuteriile, obiectele de valoare, dinții de aur, inelele și verighetele, banii jefuiți dispăreau pe drum, spre vistieria statului. Crime asupra populației evreiești locale din Transnistria au fost înfăptuite de plutoane ale morții formate din jandarmi români<a href="#cite_note-125">[125]</a> în drumul spre zona de relocare din est<a href="#cite_note-126">[126]</a>. Zeci de mii de evrei au fost uciși în <a href="/wiki/Masacrul_de_la_Odesa" title="Masacrul de la Odesa">Odesa</a> (aproximativ 22.000 de evrei din Odesa au fost <a href="/wiki/Dalnic,_Ovidiopol" class="mw-redirect" title="Dalnic, Ovidiopol">arși de vii la Dalnic</a>)<a href="#cite_note-127">[127]</a>, <a href="/wiki/Lag%C4%83rul_de_concentrare_Bogdanovca" title="Lagărul de concentrare Bogdanovca">Bogdanovca</a><a href="#cite_note-128">[128]</a> și <a href="/w/index.php?title=Akmecetka&action=edit&redlink=1" class="new" title="Akmecetka — pagină inexistentă">Akmecetka</a><a href="#cite_note-129">[129]</a><a href="#cite_note-130">[130]</a> în 1941 și 1942. <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Masacrul_de_la_Odesa" title="Masacrul de la Odesa">Masacrul de la Odesa</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> Mihai Antonescu stabilise acorduri (Abmachungen) privind colaborarea pe teren cu <a href="/wiki/SS" class="mw-redirect" title="SS">SS</a>-ul, concret cu subunitățile grupului exterminator D de intervenție german Einsatzgruppe D, și cu alte formațiuni germane. Instructorii germani au redactat rapoarte despre cruzimea, rapacitatea, corupția și ineficiența camarazilor români, care acționau neplanificat, nu înlăturau urmele execuțiilor în masă și comiteau jafuri, violuri sau împușcări pe străzi, nu îngropau cadavrele sau percepeau mită de la evrei. Din schimburile de scrisori, protestele și dispozițiile în această privință, reiese că germanii erau vexați de lipsa de organizare și planificare și nu din cauza omorurilor în sine. Rapoartele trimise de grupul D-SS (Einsatzgruppe D) și de jandarmeria militară germană (Feldgendarmerie) erau pline de informații cu privire la execuții și jafuri și despre modul de acțiune neorganizat al românilor și conchideau că „soluționarea problemei evreiești de către români în regiunea dintre Nistru și Nipru a fost dată pe mâini necorespunzătoare”. În darea de seamă care a rezumat primele cinci rapoarte ale "grupului SS exterminator D" (Einsatzgruppe D), trimisă la 30 octombrie 1941 ministrului de externe al Germaniei <a href="/wiki/Ribbentrop" class="mw-redirect" title="Ribbentrop">Ribbentrop</a>, comandantul poliției de securitate și al serviciului de securitate (Chef der Sicherheitspolizei und des SD) relata: „Modul în care românii se comportă cu evreii este complet lipsit de metodă. Nu am avea nimic de reproșat numeroaselor execuții dacă pregătirile tehnice și execuțiile ar fi suficient de corecte. În general, românii lasă cadavrele celor uciși pe locul în care au fost împușcați, fără să le îngroape.”<a href="#cite_note-131">[131]</a> În iunie <a href="/wiki/1942" title="1942">1942</a>, Mihai Antonescu, în numele lui Ion Antonescu, a reacceptat, în convorbiri secrete cu trimișii lui <a href="/wiki/Heinrich_Himmler" title="Heinrich Himmler">Himmler</a> din Sicherheitspolizei, <a href="/wiki/Solu%C8%9Bia_final%C4%83" title="Soluția finală">soluția finală</a> în România, adică deportarea tuturor evreilor români, cu foarte mici excepții, în lagărul de exterminare <a href="/wiki/Belzec" class="mw-redirect" title="Belzec">Belzec</a> din <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> unde, conform planului german, urmau să fie gazați și cadavrele incinerate într-un ritm de 2.000 pe zi. În afară de 17.000 de evrei găsiți „utili” economiei naționale sau cu drepturi excepționale, întreaga minoritate evreiască din România (în mai 1942 de 292.149 suflete; recensământul a fost organizat în acest scop), urma să fie exterminată în circa 140 de zile.<a href="#cite_note-132">[132]</a> La 13 octombrie 1942, aplicarea planului a fost suspendată de partea română, care a ajuns la concluzia că interesele germane și cele române nu mai coincideau respectiv, că armata română urma să fie măcinată la Stalingrad și că, în pofida tuturor sacrificiilor materiale (alimente, petrol, materii prime) și umane ale românilor, Hitler nu intenționa să le retrocedeze <a href="/wiki/Transilvania_de_Nord" title="Transilvania de Nord">Transilvania de Nord</a>. Guvernanții români s-au străduit să-i inducă în eroare pe reprezentanții puterilor occidentale privind ordinele speciale de curățirea terenului. La 30 iunie 1941, decanul corpului diplomatic din București și nunțiu apostolic, monseniorul Andrea Cassulo, a cerut o audiență urgentă la Antonescu pentru a protesta contra samavolniciilor față de evrei și a cere clemență.<a href="#cite_note-133">[133]</a> Ambasadorul Statelor Unite la București, Franklin Mott Gunther, primit în audiență de Ion și Mihai Antonescu, a protestat față de atrocitățile antievreiești. La 4 noiembrie 1941, el a raportat Ministerului de Externe de la <a href="/wiki/Washington,_D.C." title="Washington, D.C.">Washington</a>: „Am atras atenția permanent și insistent celor mai de seamă autorități române cu privire la reacția inevitabilă a guvernului meu și a poporului american față de un astfel de tratament inuman și chiar ucideri nelegiuite de oameni nevinovați și lipsiți de apărare, descriind pe larg atrocitățile comise contra evreilor din România. Observațiile mele au trezit în mareșalul Antonescu și la premierul interimar Mihai Antonescu exprimarea de regrete pentru excesele comise „din greșeală” sau de „elemente iresponsabile” și (promisiuni) de moderație în viitor... Programul de exterminare sistematică continuă totuși și nu văd vreo speranță pentru evreii români, atâta timp cât actualul regim... va rămâne la putere."<a href="#cite_note-134">[134]</a> Politicieni și intelectuali români marcanți - înfruntând riscuri serioase - au protestat sau au intervenit pentru îndulcirea sau anularea unor ordine draconice. Spre exemplu, intervenția <a href="/wiki/Regina_mam%C4%83,_Elena" class="mw-redirect" title="Regina mamă, Elena">reginei mamă, Elena</a>, împreună cu <a href="/wiki/Patriarh" title="Patriarh">Patriarhul</a> <a href="/wiki/Nicodim_Munteanu" title="Nicodim Munteanu">Nicodim Munteanu</a>, pentru oprirea deportării evreilor bucovineni în Transnistria și repatrierea orfanilor (rabinul dr. David Safran, trimis de Rabinul Șef al Cultului Mozaic din România a cerut sprijinul <a href="/wiki/Patriarh" title="Patriarh">Patriarhului</a> I.P.S.S. <a href="/wiki/Nicodim_Munteanu" title="Nicodim Munteanu">Nicodim Munteanu</a> și a rămas impresionat de înțelegerea și compasiunea prelatului: „Știu tot, fiul meu drag, aseară mi-a telefonat eminența sa Andrea Cassulo... Misiunea... onorează credința iudaică și crucea care a fost pângărită...Voi fi astăzi la M.S. Elena și la conducătorul Statului. Misiunea mea este să apăr”<a href="#cite_note-135">[135]</a>). Intervenția lui <a href="/wiki/Iuliu_Maniu" title="Iuliu Maniu">Iuliu Maniu</a> din <a href="/wiki/1942" title="1942">1942</a>, la cererea liderului evreu <a href="/wiki/Willy_Filderman" class="mw-redirect" title="Willy Filderman">Willy Filderman</a>, l-a înfuriat pe mareșalul Antonescu, care era ferm decis să termine cu evreii. În nota sa prezentată la 31 august 1942 Consiliului de Miniștri, Antonescu spunea: „Să se publice structura orașelor pentru ca să vadă și țara cât era de compromisă și de amenințată viața economică și dezvoltarea spirituală din cauza ticăloșiei politicianiste iudeo-masonice, a căror exponenți erau partidele „naționaliste” din Transilvania și Regat. Dacă voiu lăsa moștenitorilor regimului aceeași situație, voi face și regimul meu părtaș la această crimă. Voiu trece peste toți și peste orice greutate pentru a purifica nația de această neghină. Voiu înfiera la timp pe toți acei care au venit – ultimul dl. Maniu – și vor veni să mă împiedice a răspunde dorinței majorității imense a acestei nații... Să se publice integral această rezoluție a mea odată cu publicarea statisticei și memoriului de față. Publicarea până la 10 septembrie.<a href="#cite_note-136">[136]</a> De teama judecății puterilor democratice, care de la sfârșitul anului <a href="/wiki/1942" title="1942">1942</a> au avertizat că vor pedepsi cu asprime state și conducători care au luat parte la exterminarea populației civile, Mihai Antonescu, cu aprobarea lui Ion Antonescu, a inițiat o vastă acțiune secretă de falsificare, sustragere și înlocuire de documente incriminatorii pentru a minimaliza răspunderea regimului pentru crimele comise împotriva evreilor din România și <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a>. Documentele false urmăreau să arunce vina în primul rând, pe germani și pe legionari, pentru execuțiile în masă comise de armată și jandarmerie la <a href="/wiki/Ia%C8%99i" title="Iași">Iași</a>, în Basarabia și în Ucraina. Falsificarea documentelor urmărea nu numai problema evreiască, ci și absolvirea post-factum a regimului de cealaltă mare crimă, înfeudarea țării intereselor germane, participarea la război dincolo de obiectivul național just al României - eliberarea celor două provincii românești ocupate de URSS în iunie 1940 -, și de uriașele pierderi umane și materiale ale României într-un război inutil și lipsit de glorie<a href="#ref_România_pierdeH">H</a>. Echipa principală de falsificatori de documente a operat la ministerul de externe, dar fenomenul s-a înregistrat și la ministerul de interne și în special la Marele Stat Major.<a href="#ref_falsuriI">I</a><a href="#cite_note-137">[137]</a> Rezultatele ordinelor speciale de curățirea terenului au fost următoarele: <dl><dd>- În general, România nu a predat evrei Germaniei pentru exterminare.<a href="#cite_note-138">[138]</a></dd> <dd>- Crimele și <a href="/wiki/Pogrom" title="Pogrom">pogromurile</a> antievreiești de pe teritoriul aflat sub administrația statului român au fost rezultatul acțiunilor unor cetățeni români.</dd> <dd>- Cu excepția <a href="/wiki/Pogromul_de_la_Dorohoi" title="Pogromul de la Dorohoi">Pogromului de la Dorohoi</a> și a câtorva cazuri izolate<a href="#ref_cazuri_izolateJ">J</a>, marile acțiuni antievreiești (pogromuri, deportări, masacre, „munca în folos obștesc” etc.) au fost „dictate de sus”, fie de comandamentul Mișcării Legionare (<a href="/wiki/Pogromul_de_la_Bucure%C8%99ti" title="Pogromul de la București">Pogromul de la București</a>), fie de guvernul antonescian.</dd> <dd>- În pofida masacrelor și a prigoanei, situația finală a cetățenilor de etnie evreiască în România a fost mai blândă decât în țările vecine (Ungaria, Polonia, Ucraina, <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a>, <a href="/wiki/Iugoslavia" title="Iugoslavia">Iugoslavia</a><a href="#ref_everiROK">K</a>) sau mai îndepărtate (Franța, Olanda, <a href="/wiki/Norvegia" title="Norvegia">Norvegia</a>, Germania, <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>, <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a>, <a href="/wiki/Cehoslovacia" title="Cehoslovacia">Cehoslovacia</a>, <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_Baltice" class="mw-redirect" title="Țările Baltice">Țările Baltice</a>). Evrei străini sau din Transilvania de Nord și-au salvat viața trecând în 1944 în România.<a href="#cite_note-139">[139]</a></dd></dl> Au fost români care, riscându-și conștient viața, au acordat ajutor evreilor persecutați. Cu mici excepții (<a href="/wiki/Viorica_Agarici" title="Viorica Agarici">Viorica Agarici</a>, acad. prof. <a href="/wiki/Raoul_%C8%98orban" title="Raoul Șorban">Raoul Șorban</a>), ei au fost ignorați de statul român. 55 dintre ei au fost distinși de <a href="/wiki/Israel" title="Israel">Israel</a> cu „Cetățenia de onoare” și cu titlul, diploma și medalia „<a href="/wiki/Drept_%C3%AEntre_popoare" title="Drept între popoare">Drept între popoare</a>”.<div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Drep%C8%9Bi_%C3%AEntre_popoare" class="mw-redirect" title="Drepți între popoare">Drepți între popoare</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Genocidul_și_deportarea_romilor_în_Transnistria_în_1942">Genocidul și deportarea romilor în Transnistria în <a href="/wiki/1942" title="1942">1942</a></h4></div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Situatie_numerica_privitoare_la_evacuarea_tiganilor.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/Situatie_numerica_privitoare_la_evacuarea_tiganilor.jpg/200px-Situatie_numerica_privitoare_la_evacuarea_tiganilor.jpg" decoding="async" width="200" height="196" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/Situatie_numerica_privitoare_la_evacuarea_tiganilor.jpg/300px-Situatie_numerica_privitoare_la_evacuarea_tiganilor.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/Situatie_numerica_privitoare_la_evacuarea_tiganilor.jpg/400px-Situatie_numerica_privitoare_la_evacuarea_tiganilor.jpg 2x" data-file-width="500" data-file-height="490" /></a><figcaption>Raportul Inspectoratului Jandarmeriei - Evacuarea țiganilor în <a href="/wiki/Transnistria" title="Transnistria">Transnistria</a></figcaption></figure> Situația <a href="/wiki/Romi" title="Romi">romilor</a> nu a fost mai blândă. În <a href="/wiki/1942" title="1942">1942</a>, Antonescu a ordonat deportarea în Transnistria a 24.617 de cetățeni români de etnie romă, dintre care peste 11 000 au fost dați dispăruți și numai jumătate au supraviețuit și au reușit să se reîntoarcă în România. Pentru <a href="/wiki/Deportare" title="Deportare">deportarea</a> romilor în Transnistria nu s-a mai folosit - ca în cazul evreilor - pretextul de comunism sau activități subversive pro-sovietice, ci etichetarea întregii minorități rome ca <a href="/wiki/Nomazi" class="mw-redirect" title="Nomazi">nomazi</a> și „nemobilizabili și periculoși ordinei publice.”<a href="#cite_note-140">[140]</a><a href="#cite_note-141">[141]</a><a href="#cite_note-142">[142]</a> Deportarea a fost executată de <a href="/wiki/Jandarmeria_rom%C3%A2n%C4%83" class="mw-redirect" title="Jandarmeria română">Jandarmeria română</a> (Inspectoratul General al Jandarmeriei) de sub comanda <a href="/wiki/General" title="General">generallilor</a> <a href="/wiki/Constantin_Z._Vasiliu" title="Constantin Z. Vasiliu">Constantin (Piki) Vasiliu</a> și <a href="/wiki/Constantin_Tobescu" title="Constantin Tobescu">Constantin Tobescu</a> și s-a executat în două tranșe: <ol><li>11 441 „<a href="/wiki/%C8%9Aigani" title="Țigani">țigani</a> <a href="/wiki/Nomazi" class="mw-redirect" title="Nomazi">nomazi</a> evacuați între 1 Iunie și 15 August 1942”,</li> <li>13 176 „țigani nenomazi (stabili) nemobilisabili și periculoși ordinei publice, evacuați cu trenurile de evacuare între 12-20 Sept.1942”</li> <li>Au mai fost și 69 de romi, dintre care 30 de copii, „evacuați ulterior cu aprobări speciale, fiind infractori eliberați din închisori”, în total, țigani nomazi și nenomazi, 24 686 de bărbați, femei și copii, familii întregi.<a href="#cite_note-143">[143]</a></li></ol> Despre condițiile menite să ducă la exterminarea acestei minorități, inaniție, frig, epidemii, vezi cercetările lui Viorel Achim, ș.a.<a href="#cite_note-144">[144]</a><a href="#cite_note-145">[145]</a> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Deportarea_romilor_%C3%AEn_Transnistria" title="Deportarea romilor în Transnistria">Deportarea romilor în Transnistria</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Procesele_și_moartea">Procesele și moartea</h2></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Execu%C8%9Bia_lui_Ion_Antonescu" title="Execuția lui Ion Antonescu">Execuția lui Ion Antonescu</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:RIAN_archive_926077_Files_from_FSB_archives.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/RIAN_archive_926077_Files_from_FSB_archives.jpg/220px-RIAN_archive_926077_Files_from_FSB_archives.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/RIAN_archive_926077_Files_from_FSB_archives.jpg/330px-RIAN_archive_926077_Files_from_FSB_archives.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/RIAN_archive_926077_Files_from_FSB_archives.jpg/440px-RIAN_archive_926077_Files_from_FSB_archives.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="681" /></a><figcaption>Dosarul lui Ion Antonescu din arhivele FSB.</figcaption></figure> Anul Nou 1944 a adus <a href="/wiki/Armata_Ro%C8%99ie" title="Armata Roșie">Armata Roșie</a> la granițele României. Față cu dezastrul apropiat și inevitabil Mareșalul a publicat următorul Ordin de zi <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„ Ordinul de zi nr. 219 al Mareșalului Ion Antonescu către Armată, cu prilejul anului nou 1944 - fragment: Iubiți ostași, Stați cu fruntea sus în fața faptelor voastre, a acelora care vă amenință și a Aceluia care de sus vă judecă, ne pedepsește drept și la timp pe toți. Lupta voastră este dreaptă. Fapta voastră în ținuturile ocupate și prin locurile călcate a fost blândă și omenească. Nimeni pe unde ați trecut nu a fost jefuit și nu a fost lovit. Omul pentru noi este om, ori din ce nație ar fi el și oricât de rău ne-ar face el. Toți acei cari au fost găsiți în calea noastră au fost ajutați și au fost ocrotiți ca oameni. Noi nu am deportat pe nimeni și voi nu ați înfipt pumnalul în pieptul nimănui. În temnițele noastre nu au fost aruncați și nu zac oameni nevinovați. Credința tuturor și crezul politic al fiecăruia au fost respectate. Nu am dezrădăcinat nici oameni, nici familii din așezările lor, pentru interesul nostru politic sau național.”</div><div class="templatequotecite">—Mareșal Ion Antonescu</div></blockquote> La 23 august 1944, regele <a href="/wiki/Mihai_I" class="mw-redirect" title="Mihai I">Mihai I</a> l-a arestat și l-a demis prin decret regal pe Ion Antonescu, prim-ministru al României și a restaurat <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_din_1923" class="mw-redirect" title="Constituția din 1923">Constituția din 1923</a>. Acțiunea de înlăturare a lui Antonescu fusese plănuită pentru 26 august 1944, dar ea a trebuit devansată, ca urmare a cererii de audiență la palat a mareșalului.<a href="#cite_note-146">[146]</a> După <a href="/wiki/Lovitura_de_stat_de_la_23_august_1944#Arestarea_lui_Antonescu" title="Lovitura de stat de la 23 august 1944">arestarea</a> sa, Ion Antonescu a fost predat inițial comuniștilor, apoi de către aceștia rușilor. A fost deținut timp de aproape doi ani în <a href="/wiki/URSS" class="mw-redirect" title="URSS">URSS</a>, mai întâi într-o vilă de stat sau casă de vânătoare în împrejurimile Moscovei, la Galițin, apoi în închisoarea <a href="/wiki/Lubianka_(KGB)" title="Lubianka (KGB)">Lubianka</a> din Moscova, sediul securității sovietice<a href="#cite_note-147">[147]</a>, după care a fost readus în România pentru a fi judecat. Condamnat la moarte la <a href="/wiki/17_mai" title="17 mai">17 mai</a> <a href="/wiki/1946" title="1946">1946</a> de <a href="/wiki/Tribunalele_Poporului" title="Tribunalele Poporului">Tribunalul Poporului din București</a>, a fost executat prin împușcare la <a href="/wiki/Jilava" class="mw-redirect" title="Jilava">Jilava</a> la <a href="/wiki/1_iunie" title="1 iunie">1 iunie</a> <a href="/wiki/1946" title="1946">1946</a>, alături de foștii săi colaboratori, criminalii de război <a href="/wiki/Mihai_Antonescu" title="Mihai Antonescu">Mihai Antonescu</a>, fost ministru de externe și vicepreședinte al consiliului de miniștri, generalul de jandarmi degradat <a href="/wiki/Constantin_Z._Vasiliu" title="Constantin Z. Vasiliu">Constantin Z. Vasiliu</a>, fost comandant al <a href="/wiki/Jandarmerie" class="mw-redirect" title="Jandarmerie">Jandarmeriei</a> și subsecretar de stat la Ministerul de Interne (3 ianuarie 1942 - 23 august 1944) și <a href="/wiki/Gheorghe_Alexianu" title="Gheorghe Alexianu">Gheorghe Alexianu</a>, fost guvernator al Transnistriei. Avocații lui Antonescu la proces au fost <a href="/wiki/Constantin_Paraschivescu-B%C4%83l%C4%83ceanu" title="Constantin Paraschivescu-Bălăceanu">Constantin Paraschivescu-Bălăceanu</a> și <a href="/w/index.php?title=Titus_Stoica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Titus Stoica — pagină inexistentă">Titus Stoica</a>. Ion Antonescu și-a comandat singur momentul execuției, ridicând pălăria. <a href="/wiki/Tribunalele_Poporului" title="Tribunalele Poporului">Tribunalul Poporului din București</a> a pronunțat 13 sentințe de condamnare la moarte, dintre care 3 condamnați au fost grațiați cu comutarea pedepsei în închisoare pe viață și 6 condamnați in absentia, care nu și-au mai executat pedeapsa.<a href="#cite_note-148">[148]</a><a href="#cite_note-149">[149]</a><a href="#cite_note-150">[150]</a> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Antonescu_execution.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/02/Antonescu_execution.jpg/200px-Antonescu_execution.jpg" decoding="async" width="200" height="176" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/02/Antonescu_execution.jpg/300px-Antonescu_execution.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/02/Antonescu_execution.jpg/400px-Antonescu_execution.jpg 2x" data-file-width="1190" data-file-height="1050" /></a><figcaption>Execuția lui Ion Antonescu</figcaption></figure> Sentința din 17 mai 1946 a fost contestată în anul 2006 și reconfirmată, cu anumite amendamente, de <a href="/wiki/Curtea_de_Apel_Bucure%C8%99ti" title="Curtea de Apel București">Curtea de Apel București</a> la 5 decembrie 2006.<a href="#cite_note-151">[151]</a> În urma recursului intentat de <a href="/wiki/Parchet" class="mw-redirect mw-disambig" title="Parchet">Parchetul</a> de pe lângă <a href="/wiki/%C3%8Enalta_Curte_de_Casa%C8%9Bie_%C8%99i_Justi%C8%9Bie" title="Înalta Curte de Casație și Justiție">Înalta Curte de Casație și Justiție</a> procesul a fost rejudecat la Înalta Curte de Casație și Justiție care, la 6 mai 2008 a anulat sentința Curții de Apel București și a respins definitiv cererea de revizuire a sentinței date de <a href="/wiki/Tribunalele_Poporului" title="Tribunalele Poporului">Tribunalul Poporului din București</a>, din 17 mai 1946.<a href="#cite_note-152">[152]</a><a href="#cite_note-cp2012-06-29-153">[153]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Vederile_ideologice_ale_lui_Antonescu">Vederile ideologice ale lui Antonescu</h2></div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:AntonescuYCodreanu1935.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/AntonescuYCodreanu1935.jpg/240px-AntonescuYCodreanu1935.jpg" decoding="async" width="240" height="144" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/AntonescuYCodreanu1935.jpg/360px-AntonescuYCodreanu1935.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/AntonescuYCodreanu1935.jpg/480px-AntonescuYCodreanu1935.jpg 2x" data-file-width="801" data-file-height="481" /></a><figcaption><a href="/wiki/Colonel" title="Colonel">Colonelul</a> Antonescu și Căpitanul <a href="/wiki/Corneliu_Zelea_Codreanu" title="Corneliu Zelea Codreanu">Corneliu Zelea Codreanu</a>, la schi în 1935</figcaption></figure> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:AntonescuYHoriaSimaOctubre1940.jpeg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/AntonescuYHoriaSimaOctubre1940.jpeg/240px-AntonescuYHoriaSimaOctubre1940.jpeg" decoding="async" width="240" height="336" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/AntonescuYHoriaSimaOctubre1940.jpeg/360px-AntonescuYHoriaSimaOctubre1940.jpeg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/AntonescuYHoriaSimaOctubre1940.jpeg/480px-AntonescuYHoriaSimaOctubre1940.jpeg 2x" data-file-width="2478" data-file-height="3474" /></a><figcaption>Ion Antonescu și <a href="/wiki/Horia_Sima" title="Horia Sima">Horia Sima</a> în uniforme <a href="/wiki/Mi%C8%99carea_Legionar%C4%83" title="Mișcarea Legionară">legionare</a>, salutând cu salutul fascist, sub portretul lui <a href="/wiki/Corneliu_Zelea_Codreanu" title="Corneliu Zelea Codreanu">Corneliu Zelea Codreanu</a>, la o manifestație a <a href="/wiki/Garda_de_Fier" class="mw-redirect" title="Garda de Fier">Gărzii de Fier</a>, 6 octombrie 1940</figcaption></figure> În privința orientării politice, Antonescu nu a fost un <a href="/wiki/Doctrin%C4%83" title="Doctrină">doctrinar</a>. Plin de contradicții, el s-a situat pe poziții nete de <a href="/wiki/Extrema_dreapt%C4%83" title="Extrema dreaptă">extremă dreaptă</a>, preluate ca atare de la legionari. În octombrie 1942, într-o scrisoare către C. I. C. Brătianu, Antonescu critica vehement atât acceptarea condițiilor <a href="/wiki/Congresul_de_la_Berlin" title="Congresul de la Berlin">Congresului de Pace de la Berlin</a>, ca urmare a <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_(1877-1878)" class="mw-redirect" title="Războiul de Independență (1877-1878)">Războiului de Independență (1877-1878)</a>, cât și acceptarea semnării tratatului de pace din 1919: ...„jidani, care împreună cu englezii și americanii, au dictat pacea”(din 1919) ... și că <a href="/wiki/Ion_C._Br%C4%83tianu" title="Ion C. Brătianu">Ion C. Brătianu</a> a fost nevoit să primească (în 1878) condiția înjositoare a acordării de drepturi cetățenești evreilor, ...„datorită căreia s-a jidovit țara și s-a compromis economia românească și puritatea rasei noastre”... „El (Brătianu) ... a provocat decăderea morală a României prin capitularea în fața evreilor și a <a href="/wiki/Francmason" class="mw-redirect" title="Francmason">francmasonilor</a>, care și-a căpătat expresia prin instaurarea sistemului democrat-liberal, ce a acordat drepturi tuturor.” <a href="#cite_note-154">[154]</a>. Pentru Antonescu, evreii, francmasonii, comuniștii, rușii, sistemul democrat și liberal constituiau un amalgam, dușmanul care trebuia nimicit, ca o cerință impulsivă, ventrală, în afară de logică, explicații sau motive. Antonescu declara la 7 martie 1941: ...„Principiul e că ce este român îl instalez în Bucovina: ce este străin, ucrainean etc. îl punem în lagăre și de acolo îl expediem în țările slave. (...)Domnilor, să aveți înaintea dumneavoastră necesitatea pentru acest neam de a profita – în acest dezastru – ca să se purifice, să devină omogen. Suntem fără milă. Nu mă gândesc la om; mă gândesc la interesele generale ale neamului românesc, care ne dictează să nu mai fim îngăduitori cum am fost până acum și datorită cărui fapt suntem azi împestrițați cu atâția străini care ne-au făcut cel mai mare rău.” <a href="#cite_note-155">[155]</a> Mareșalul s-a declarat adept al „Căpitanului” (<a href="/wiki/Corneliu_Zelea_Codreanu" title="Corneliu Zelea Codreanu">Corneliu Zelea Codreanu</a>), iar la 6 octombrie 1940, ca prim ministru al statului național-legionar, îmbrăcat în cămașă verde cu diagonală (uniforma legionară) și salutând cu <a href="/wiki/Salutul_nazist" title="Salutul nazist">salutul fascist</a>, Antonescu a depus jurământul legionar ca membru al <a href="/wiki/Mi%C8%99carea_Legionar%C4%83" title="Mișcarea Legionară">Mișcării Legionare</a>.<a href="#cite_note-156">[156]</a> Unii autori contestă că Antonescu a fost un dictator fascist. <a href="/wiki/Istorie" title="Istorie">Istoricul</a> <a href="/wiki/Florin_Constantiniu" title="Florin Constantiniu">Florin Constantiniu</a> prezintă guvernarea antonesciană ca o „dictatură moderată” datorită comunicării intense cu liderii fostelor partide politice, incomparabilă cu regimul existent în Germania celui de-<a href="/wiki/Al_Treilea_Reich" class="mw-redirect" title="Al Treilea Reich">al Treilea Reich</a>, în Italia fascistă sau în Uniunea Sovietică.<a href="#cite_note-157">[157]</a> Comparativ cu Hitler, <a href="/wiki/Stalin" class="mw-redirect" title="Stalin">Stalin</a> și <a href="/wiki/Mussolini" class="mw-redirect" title="Mussolini">Mussolini</a> poate fi considerat un „dictator moderat”. Enciclopedia Britanică apreciază<a href="#cite_note-Encyclopaedia-61">[61]</a> că „administrația sa a permis o anumită libertate pentru criticii opoziției”. Simpatiile mareșalului au fost filoengleze și filofranceze în perioada în care a fost atașat militar la Londra și Paris și filogermane după întâlnirile cu Hitler. Antonescu i-a declarat lui Hitler că pe el „nu-l interesează ideologiile, ci interesele superioare ale patriei sale”, dar această poliță a rămas fără acoperire, dacă se are în vedere obediența sa față de ordinele <a href="/wiki/F%C3%BChrer" title="Führer">Führerului</a>, prin subordonarea economiei, politicii externe și interne (față de minorități), precum și a armatei române, intereselor germane. Antonescu avea un comportament sinusoid. De ordinele pe care le dădea la furie, dimineața, adesea se dezicea seara, fie că era vorba de masacre de evrei sau de romi, fie că interzicea cetățenilor să iasă din casă în cămașă în miezul verii (vara lui 1941), fie că pretindea pietonilor să circule pe trotuare cu sens unic, fie că decreta felul în care le era permis femeilor să meargă pe bicicletă și cu ce lungime de fustă. Se zvonea că suferea de boli cronice. Istoricul <a href="/wiki/Ioan_Scurtu" title="Ioan Scurtu">Ioan Scurtu</a> amintește un fapt cert: la un moment dat, Antonescu „a ieșit din circuitul public o bună bucată de timp, în <a href="/wiki/1943" title="1943">1943</a>.”<a href="#cite_note-158">[158]</a> Istoricul militar <a href="/w/index.php?title=Mihail_Ionescu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mihail Ionescu — pagină inexistentă">Mihail Ionescu</a> îl cita pe Gheorghe Magherescu, ofițer din anturajul lui Antonescu în perioada 1940-1944: „acesta mi-a spus că suferea de malarie, dar că doctori plasați de mișcarea legionară pe lângă Antonescu ar fi încercat să utilizeze tratamentul cu bismut pentru a-l lichida. De aici” (spunea el încercând să apere memoria fostului șef) „legenda că Mareșalul ar fi suferit de <a href="/wiki/Sifilis" title="Sifilis">sifilis</a>.” Magherescu lăsa să se înțeleagă că tratamentul cvasiidentic aplicat și sifilisului și malariei a putut da naștere mitului unui Antonescu sifilitic. Potrivit istoriei <a href="/wiki/Medicin%C4%83" title="Medicină">medicinei</a>, în acea perioadă <a href="/wiki/Malarie" title="Malarie">malaria</a> nu se trata cu bismut, tratamentul de preferință era chinina, completat cu plasmokina și atebrina (produse <a href="/wiki/Bayer_AG" class="mw-redirect" title="Bayer AG">Bayer</a>). Injecțiile cu bismut se administrau la tratarea <a href="/wiki/Sifilis" title="Sifilis">sifilisului</a> terțiar, cerebral, deși provocau intoxicări cronice (bismutoză). Tot ca tratament antisifilitic se folosea malarioterapia - infestarea indusă cu <a href="/wiki/Malarie" title="Malarie">malarie</a> care, prin șocurile hipertermice periodice pe care le provoca, avea potențialul să omoare <a href="/wiki/Treponema_pallidum" title="Treponema pallidum">spirochetele</a> <a href="/wiki/Sifilis" title="Sifilis">sifilitice</a> sensibile la temperaturi de peste 400 Celsius. Aceste trei boli împreună (sifilis, malarie, bismutoză) și fiecare separat ar fi fost suficiente pentru a limita activitatea normală a unui conducător de stat.<a href="#cite_note-159">[159]</a><a href="#cite_note-160">[160]</a><a href="#cite_note-161">[161]</a> Istoricul, politicianul și publicistul <a href="/wiki/Alex_Mihai_Stoenescu" title="Alex Mihai Stoenescu">Alex Mihai Stoenescu</a>, în cartea sa „Armata, Mareșalul și evreii” (1998), respinge ipoteza legată de presupusul sifilis punând la îndoială competența și corectitudinea medicilor care l-au tratat pe Mareșal: „Este o ipoteză pe care au lansat-o medicii în primul rând. ...Fiind vorba de dictatorul Antonescu, s-a folosit și acest amănunt pentru a justifica cumva reacțiile lui între care unele sunt într-adevăr de neînțeles sau reprezintă erori foarte grave. Consecințele unora dintre ele le tragem și astăzi.”<a href="#cite_note-162">[162]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Greșelile_militare_ale_lui_Ion_Antonescu">Greșelile militare ale lui Ion Antonescu</h2></div> Gheorghe Barbul, colaborator apropiat al lui Ion Antonescu, într-un articol publicat în periodicul Lupta din Paris, în 1991<a href="#cite_note-163">[163]</a> scoate în evidență greșelile [militare] ale lui Ion Antonescu. „Prima și principala lui greșeală a fost că a dorit și a crezut în victoria Germaniei asupra Uniunii Sovietice. Pentru el, această victorie era indispensabilă viitorului României. N-a intrat în război pentru eliberarea Basarabiei - ea ne-ar fi revenit implicit - ci pentru înfrângerea comunismului, singurul lui dușman... A doua greșeală a lui Antonescu a fost că n-a impus din timp, din primăvara lui 1944, după ruperea frontului pe Pripet, retragerea trupelor româno-germane pe linia Focșani-Nămoloasa-Galați. În acest caz, linia ar fi fost impenetrabilă. Când s-a hotărât, în sfârșit, la 20 august 1944, era prea târziu, mai ales din cauza defecțiunilor suspecte constatate pe front.” Ion Anonescu a greșit ca strateg militar<a href="#cite_note-:2-164">[164]</a> România neavând capacitățile umane și industrial-militare să ducă un război cu <a href="/wiki/Alia%C8%9Bii_din_al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" class="mw-redirect" title="Aliații din al Doilea Război Mondial">Aliații</a>,<a href="#cite_note-165">[165]</a> ca politican (<a href="/wiki/De_facto" title="De facto">de facto</a> fiind <a href="/wiki/Dictator" title="Dictator">dictatorul</a> României) a greșit declarând război Aliaților (ex. <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> nu a aderat la <a href="/wiki/Pactul_Tripartit" title="Pactul Tripartit">Pactul Tripartit</a> și <a href="/wiki/Puterile_Axei" title="Puterile Axei">Puterile Axei</a>), știind că Germania a decis împărțirea țării de către URSS, Ungaria (vezi <a href="/wiki/Dictatul_de_la_Viena" title="Dictatul de la Viena">Dictatul de la Viena</a>, <a href="/wiki/Pactul_Ribbentrop-Molotov" title="Pactul Ribbentrop-Molotov">Pactul Ribbentrop-Molotov</a>). În final s-a dovedit a fi un „[..] slab om politic, strateg îndoielnic, obsedat de cucerire și criminal [..].”<a href="#cite_note-:2-164">[164]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Campania_de_reabilitare_a_lui_Antonescu">Campania de reabilitare a lui Antonescu</h2></div> Primele încercări de reabilitare a lui Antonescu și a regimului său, încă din <a href="/wiki/1946" title="1946">1946</a>, au folosit ocultarea documentelor și surselor care nu corespundeau noii linii oficiale și popularizarea selectivă și distorsionată a datelor istorice - metodologie utilizată de autoritățile române, cu colaborarea unor politicieni, istorici și ziariști, timp de peste o jumătate de secol. Pentru reabilitare au acționat două grupuri de interese, aparent contradictorii, care s-au reunit ulterior eliminării lui Ceaușescu: <dl><dd>A. Comuniștii - numit prim-ministru la <a href="/wiki/5_septembrie" title="5 septembrie">5 septembrie</a> <a href="/wiki/1940" title="1940">1940</a> de regele <a href="/wiki/Carol_al_II-lea_al_Rom%C3%A2niei" title="Carol al II-lea al României">Carol al II-lea</a> prin decret regal, Antonescu a fost demis la <a href="/wiki/23_august" title="23 august">23 august</a> <a href="/wiki/1944" title="1944">1944</a> în mod legal, tot prin decret regal, și arestat de regele <a href="/wiki/Mihai_I" class="mw-redirect" title="Mihai I">Mihai I</a> cu sprijinul <a href="/wiki/Blocul_Na%C8%9Bional_Democrat" title="Blocul Național Democrat">Blocului Național Democrat</a> (a nu se confunda cu <a href="/wiki/Blocul_Partidelor_Democrate" title="Blocul Partidelor Democrate">Blocul Partidelor Democrate</a>) și al unor ofițeri superiori (generalii <a href="/wiki/Aurel_Aldea" title="Aurel Aldea">Aldea</a>, <a href="/wiki/Constantin_S%C4%83n%C4%83tescu" title="Constantin Sănătescu">Sănătescu</a> ș. a.). În încercarea liderilor comuniști de a-și amplifica rolul jucat de ei la răsturnarea regimului antonescian (la acea dată <a href="/wiki/Partidul_Comunist_Rom%C3%A2n" title="Partidul Comunist Român">PCR</a> avea circa o mie de membri), acest act a devenit - în interpretările propagandistice - lovitură de stat, în care comuniștii ar fi avut rolul principal.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850"> Ceilalți participanți, <a href="/wiki/Iuliu_Maniu" title="Iuliu Maniu">Iuliu Maniu</a>, <a href="/wiki/Constantin_I.C._Br%C4%83tianu" class="mw-redirect" title="Constantin I.C. Brătianu">Constantin I.C. Brătianu</a> etc., au fost arestați în anul 1947, iar ziua de <a href="/wiki/23_august" title="23 august">23 august</a> a fost declarată sărbătoare națională.<a href="#cite_note-166">[166]</a><a href="#cite_note-167">[167]</a> Pasul următor a fost estomparea Holocaustului, devenit secundar prigoanei contra comuniștilor (vezi interviul acordat de președintele <a href="/wiki/Ion_Iliescu" title="Ion Iliescu">Ion Iliescu</a> ziarului israelian „Ha’aretz” din 25 iulie 2003: „<a href="/wiki/Holocaust" title="Holocaust">Holocaustul</a> nu a fost numai pentru populația evreiască în Europa. Mulți alții au fost uciși în acelaș fel, inclusiv polonezii (...) În România de sub naziști evreii și comuniștii au fost tratați la egalitate” (<a href="/wiki/Limba_englez%C4%83" title="Limba engleză">engleză</a> : “The Holocaust was not unique to the Jewish population in Europe. Many others were killed in the same manner, including Poles,” Iliescu said. He absolved the Romanian people from any responsibility for the murder of Jews that took place in Romania during WWII, adding: “In Romania under the Nazis, Jews and Communists were treated equally”), ca act al luptei de clasă și nu unul de purificare etnică.<a href="#cite_note-168">[168]</a><a href="#cite_note-169">[169]</a> Romii nu erau luați în considerare.</dd></dl> <dl><dd>B. Foștii colaboratori cu regimul lui Antonescu,<a href="#cite_note-170">[170]</a> și profitorii, îmbogățiții din surse oculte (jefuirea sistematică a evreilor),<a href="#cite_note-171">[171]</a> care au ocupat și în regimul comunist poziții în presă și alte posturi, de unde, cu îngăduirea tacită a autorităților, influențau opinia publică (vezi cazul <a href="/wiki/Radu_Lecca" title="Radu Lecca">Radu Lecca</a>).<a href="#endnote_leccaK">[K]</a></dd></dl> Situat în vârful piramidei, Antonescu nu a ucis și nu a jefuit personal. Ordinele i-au fost executate ad litteram, sau amplificate, de cohorte de colaboratori recrutați din toate straturile societății. Istoricul <a href="/wiki/Radu_Ioanid" title="Radu Ioanid">Radu Ioanid</a> menționează că foarte puțini fasciști români implicați în Holocaust au fost arestați și judecați și niciunul nu a mai fost executat ulterior lui Antonescu, explicația constând în dorința autorităților de a oculta un trecut jenant, cât și în relațiile tensionate cu evreii supraviețiutori ai Holocaustului, deciși să emigreze în <a href="/wiki/Israel" title="Israel">Israel</a>, precum și cu acei lideri ai lor care aveau vederi liberale.<a href="#cite_note-172">[172]</a> Guvernul României, împreună cu <a href="/wiki/Comisia_Aliat%C4%83_de_Control" title="Comisia Aliată de Control">Comisia Aliată de Control</a>, conform art. 14 din Pactul de Armistițiu cu România.<a href="#cite_note-173">[173]</a><a href="#cite_note-174">[174]</a> a anchetat aproximativ 2.700 de acuzați de crime de război. Comisia de anchetă a stabilit că existau dovezi suficiente pentru a trimite la parchet cam jumătate din cazuri pentru <a href="/wiki/Crime_de_r%C4%83zboi" class="mw-redirect" title="Crime de război">crime de război</a>, <a href="/wiki/Crime_%C3%AEmpotriva_p%C4%83cii" title="Crime împotriva păcii">crime împotriva păcii</a> și <a href="/wiki/Crime_%C3%AEmpotriva_umanit%C4%83%C8%9Bii" title="Crime împotriva umanității">crime împotriva umanității</a>. <a href="/wiki/Tribunalele_Poporului" title="Tribunalele Poporului">Tribunalele Poporului</a> au condamnat 668 persoane, dintre care 113 la moarte, peste 200 la închisoare pe viață și au pronunțat și alte sentințe.<a href="#cite_note-175">[175]</a> Dintre cei judecați și condamnați în contumacie, majoritatea nu și-a ispășit pedeapsa niciodată. Unora dintre condamnații la pedeapsa capitală li s-a comutat sentința la închisoare pe viață. O parte dintre condamnații pentru crime de război au fost eliberați în baza unui decret din 1950, iar restul au fost eliberați ca „reeducați social”, între 1962 și 1964, prin amnestiere.<a href="#cite_note-176">[176]</a> Suspecții de crime de război detectați ulterior nu au mai fost anchetați sau judecați.<a href="#cite_note-177">[177]</a> Reabilitarea lui Antonescu s-a produs simultan și comunicant cu denigrarea și cu înăsprirea tratamentului față de unii dintre principalii săi acuzatori potențiali, victimele <a href="/wiki/Holocaustul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia" title="Holocaustul în România">Holocaustului din România</a>. Antisemitismul ocult al conducătorilor comuniști, sprijinit de cel <a href="/wiki/Stalinism" title="Stalinism">stalinist</a> s-a exprimat indirect, dar eficient. Regimul comunist instaurat în România postbelică a garantat prin constituție emanciparea tuturor etniilor. În realitate, antisemitismul - interzis prin lege - a îmbrăcat forme noi. „Dictatura proletariatului” a acționat cu asprime față de «elementele burghezo-moșierești», neproletare, «cu origine nesănătoasă», «cosmopolite», «cu rude în străinătate» etc ca formau majoritatea evreilor din România. Primul ziar suspendat de comuniști, în februarie <a href="/wiki/1945" title="1945">1945</a>, a fost „Curierul israelit”, iar redactorul șef, <a href="/wiki/Wilhelm_Filderman" title="Wilhelm Filderman">Wilhelm Filderman</a>, președintele comunităților evreiești în timpul războiului și fost deportat în <a href="/wiki/Transnistria" title="Transnistria">Transnistria</a>, a fost arestat. În <a href="/wiki/1948" title="1948">1948</a> au fost expulzați din România câțiva conducători evrei, între care W. Filderman, judecat și condamnat în contumacie, marele rabin <a href="/wiki/Alexandru_%C8%98afran" title="Alexandru Șafran">Alexandru Șafran</a>, șef-rabinul evreilor din România. În 1953 și 1954 au fost arestați și condamnați, sub diverse acuzații, liderii evrei <a href="/wiki/A._L._Zissu" class="mw-redirect" title="A. L. Zissu">A. L. Zissu</a><a href="#cite_note-178">[178]</a> și <a href="/w/index.php?title=Jean_Cohen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jean Cohen — pagină inexistentă">Jean Cohen</a>. Au urmat procesele <a href="/wiki/Sionism" title="Sionism">antisioniste</a> care s-au desfășurat în tribunale militare, fără avocați, procurorii refuzând probele cu martori. Inculpații erau aduși în fața instanței după „pregătiri speciale”, siliți prin tortură și înfometare să semneze mărturii mincinoase, în care recunoșteau cele mai abominabile crime „împotriva poporului român și împotriva <a href="/wiki/Socialism" title="Socialism">socialismului</a>”. Sentințele au fost deosebit de dure, cu termene de între 6 și 25 ani de temniță grea. Președintele completului de judecată a fost generalul <a href="/wiki/Alexandru_Petrescu" title="Alexandru Petrescu">Alexandru Petrescu</a>, care în anii 1940-1941, fiind locotenent-colonel, a condamnat la moarte evrei din <a href="/wiki/Cern%C4%83u%C8%9Bi" title="Cernăuți">Cernăuți</a> și i-a trimis la moarte pe Romulus Kofler și Emil Calmanovici (Kalmanowitz) sau l-a condamnat la muncă silnică pe viață pe <a href="/wiki/Belu_Zilber" title="Belu Zilber">Herbert „Belu” Zilber</a>.<a href="#cite_note-179">[179]</a> (vezi și <a href="/wiki/Istoria_evreilor_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia" class="mw-redirect" title="Istoria evreilor în România">Situația cetățenilor români de etnie evreiască în regimul comunist</a>) <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Tezele_lui_Ceaușescu_și_umanismul_socialist">Tezele lui <a href="/wiki/Nicolae_Ceau%C8%99escu" title="Nicolae Ceaușescu">Ceaușescu</a> și umanismul socialist</h3></div> România anilor 1948-1953 s-a caracterizat printr-o etapă anticulturală de regres pentru <a href="/wiki/Istoriografia_rom%C3%A2n%C4%83" title="Istoriografia română">istoriografia română</a>, atât pe plan interpretativ, cât și documentar. Florin Müller, căruia îi aparține această caracterizare, vorbește de o „istoriografie declasată intelectual, marcată aproape ireversibil de înapoiere și desincronizare de la cercetarea istorică mondială”.<a href="#cite_note-180">[180]</a> Această activitate empirică a dobândit sub <a href="/wiki/Nicolae_Ceau%C8%99escu" title="Nicolae Ceaușescu">Nicolae Ceaușescu</a> o bază teoretică începând cu <a href="/wiki/Tezele_din_iulie" title="Tezele din iulie">Tezele din iulie</a> („Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii”) din 6 iulie 1971 și continuând cu <a href="/w/index.php?title=Tezele_de_la_Mamaia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tezele de la Mamaia — pagină inexistentă">Tezele de la Mamaia</a> din 1982. Sub denumirea umanism socialist, Ceaușescu a impus expansiunea unei propagande cu caracter militant-revoluționar și realist-socialist (de fapt maoist, neostalinist) în artă, istorie etc. Aceste teorii, care permiteau și impuneau distorsionarea datelor istorice, cuprindeau o revenire la <a href="/wiki/Protocronism" title="Protocronism">protocronism</a> (dacologie, accentuarea prelucrată a valorilor antice, dacice, ale poporului român, curent care se află la baza naționalismului cultural,<a href="#cite_note-181">[181]</a><a href="#cite_note-182">[182]</a><a href="#cite_note-183">[183]</a>) la un <a href="/w/index.php?title=Na%C8%9Bionalism_Socialism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Naționalism Socialism — pagină inexistentă">naționalism socialist</a> care reabilita selectiv personalități din viața culturală și politică, care fuseseră puse la index, ca <a href="/wiki/Nicolae_Iorga" title="Nicolae Iorga">Nicolae Iorga</a> (într-un alt discurs al lui Ceaușescu din iulie 1971) și Antonescu (inclusiv titlul de conducător), ca precedent istoric util pentru cel care se pregătea să devină viitorul “conducător” și se autoprezenta ca apărător al tradiției și valorilor românești, un pas pe calea spre cultul personalității.<a href="#cite_note-184">[184]</a><a href="#cite_note-185">[185]</a><a href="#cite_note-186">[186]</a><a href="#cite_note-187">[187]</a> Profesorul miliardar <a href="/wiki/Iosif_Constantin_Dr%C4%83gan" title="Iosif Constantin Drăgan">Iosif Constantin Drăgan</a>, care a făcut avere în <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> din afaceri cu gaz, simpatizant cu <a href="/wiki/Fascismul" class="mw-redirect" title="Fascismul">fascismul</a>, <a href="/wiki/Garda_de_fier" class="mw-redirect" title="Garda de fier">Garda de fier</a> și Antonescu și sponsor important al activităților <a href="/wiki/Neofascism" title="Neofascism">neofasciste</a> și de <a href="/wiki/Extrema_dreapt%C4%83" title="Extrema dreaptă">extremă dreaptă</a> din România de după 1989, a scris o serie de lucrări de pe poziții <a href="/wiki/Protocronism" title="Protocronism">protocroniste</a> (de ex. Noi, Tracii!). A devenit un colaborator semioficial al lui Ceaușescu, care i-a facilitat accesul la documente inedite despre Antonescu, în baza cărora a publicat o lucrare apologetică în patru volume despre mareșal și regimul său (publicată în propriile sale edituri).<a href="#cite_note-188">[188]</a><a href="#cite_note-189">[189]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Cercetarea_istoriei_după_decembrie_1989">Cercetarea istoriei după decembrie 1989</h3></div> Academicianul <a href="/wiki/Florin_Constantiniu" title="Florin Constantiniu">Florin Constantiniu</a> a scris în O istorie sinceră a poporului român: „În atâtea cazuri, păcatele de azi sunt păcatele de ieri, repetate, agravate, tocmai pentru că au fost ascunse, iar istoricii, de teamă că li se va reproșa lipsa de patriotism, au preferat să tacă”. „Ne-am obișnuit deja cu interminabilele piruete pe care le face conștiința românească pentru a evita o confruntare autentică cu aspectele (mai mult decât) incomode ale trecutului său politic. Au devenit perfect familiare figurile de cadril impuse pentru menținerea bon ton-ului cultural autohton, adică a sentimentului festiv și confortabil că în cultura română lucrurile au stat în fond foarte bine, personalitățile sale tutelare fiind totdeauna luminoase și, în fond, inocente, nicidecum virulente sau resentimentare, nicidecum responsabile...” (Adrian-Paul Iliescu,<a href="#cite_note-190">[190]</a>) În acest context, istorici și jurnaliști evrei din România s-au mobilizat la adunarea și arhivarea documentelor și a mărturiilor supraviețuitorilor atât din timpul Holocaustului, cât și din anii premergători, ca un monument funerar și o obligație postumă față de o etnie decimată. Încă din 1945, <a href="/wiki/Marius_Mircu" title="Marius Mircu">Marius Mircu</a> (primul jurnalist care, după al doilea război mondial, a scris despre <a href="/wiki/Pogromul_de_la_Dorohoi" title="Pogromul de la Dorohoi">Pogromul de la Dorohoi</a>,<a href="#cite_note-191">[191]</a> <a href="/wiki/Pogromul_de_la_Ia%C8%99i" title="Pogromul de la Iași">Pogromul de la Iași</a> și lagărele din <a href="/wiki/Transnistria" title="Transnistria">Transnistria</a>)<a href="#cite_note-192">[192]</a> și <a href="/w/index.php?title=Maier_Rudrich&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maier Rudrich — pagină inexistentă">Maier Rudrich</a> au început să adune mărturii direct de la sursă.<a href="#cite_note-IoanidRadu-193">[193]</a> În anii 1946-1948 <a href="/wiki/Matatias_Carp" title="Matatias Carp">Matatias Carp</a> a publicat un tom voluminos, întitulat <a href="/wiki/Cartea_Neagr%C4%83" title="Cartea Neagră">Cartea Neagră</a>, studiu detaliat despre diferitele faze ale holocaustului.<a href="#cite_note-IoanidRadu-193">[193]</a><a href="#cite_note-194">[194]</a> „Toate societățile (statale) post-comuniste se găsesc în fața dilemei majore a modului de a se confrunta cu trecutul lor <a href="/wiki/Traum%C4%83" title="Traumă">traumatic</a>. O democrație funcțională nu se poate baza pe minciuni, negare și <a href="/wiki/Amnezie" title="Amnezie">amnezie</a>. România ieșită din comunism (în 1989) a adoptat un regim hibrid quasi-democratic, condus de foști comuniști...”(<a href="/wiki/Vladimir_Tism%C4%83neanu" title="Vladimir Tismăneanu">Vladimir Tismăneanu</a>).<a href="#cite_note-195">[195]</a> Campania de reabilitare a lui Antonescu, a fost preluată de specialiști în manipularea opiniei publice, foști colaboratori ai lui Ceaușescu, de la senatorul, poetul și publicistul de stânga <a href="/wiki/Adrian_P%C4%83unescu" title="Adrian Păunescu">Adrian Păunescu</a> și până la publiciști și politicieni de extremă dreaptă, ca fondatorul și președintele Partidului România Mare (<a href="/wiki/PRM" class="mw-redirect" title="PRM">PRM</a>) și discipol al lui <a href="/wiki/Eugen_Barbu" title="Eugen Barbu">Eugen Barbu</a>, <a href="/wiki/Corneliu_Vadim_Tudor" title="Corneliu Vadim Tudor">Corneliu Vadim Tudor</a> (fost poet de curte al familiei Ceaușescu, vezi: <a href="/wiki/Antologia_ru%C8%99inii" title="Antologia rușinii">Antologia rușinii</a>), istoricul <a href="/wiki/Gheorghe_Buzatu" title="Gheorghe Buzatu">Gheorghe Buzatu</a>, senator PRM și alții. Pentru a crea un «brand Antonescu», specialiștii s-au folosit de metode profesioniste, uneori bazate pe date provenite din biroul de ștergere de urme și măsluire a istoriei din cadrul Ministerului Afacerilor Externe condus de Mihai Antonescu,<a href="#cite_note-196">[196]</a> prezentând un produs purificat, distilat, reconstituit de la umanizare la martirizare și sanctificare. Mareșalul a fost prezentat ca: <dl><dd>-Omul de familie, iubitor de soție.<a href="#cite_note-197">[197]</a><a href="#cite_note-198">[198]</a><a href="#cite_note-199">[199]</a></dd> <dd>-Nu a fost sifilitic - „ipoteza legată de presupusul sifilis au lansat-o medicii în primul rând” (istoricul și publicistul <a href="/wiki/Alex_Mihai_Stoenescu" title="Alex Mihai Stoenescu">Alex Mihai Stoenescu</a>, în cartea sa din 1998 „Armata, Mareșalul și evreii”, vezi mai sus).<a href="#cite_note-200">[200]</a></dd> <dd>-Ctitorul de biserici<a href="#cite_note-201">[201]</a></dd> <dd>-Constructorul de sate moderne (un singur sat, <a href="/wiki/Antone%C8%99ti" class="mw-redirect mw-disambig" title="Antonești">Antonești</a>, redenumit <a href="/w/index.php?title=Poenarii_Noi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Poenarii Noi — pagină inexistentă">Poenarii Noi</a>, comuna <a href="/wiki/Corbeni,_Arge%C8%99" title="Corbeni, Argeș">Corbeni</a>) - printre satele distruse de inundații din primăvara lui 1941 au fost și comunele <a href="/wiki/Arefu,_Arge%C8%99" title="Arefu, Argeș">Arefu</a> și Corbeni, de lângă <a href="/wiki/Curtea_de_Arge%C8%99" title="Curtea de Argeș">Curtea de Argeș</a>. „...Țăranii argeșeni și-au ațintit ochii spre București, deși știau că diriguitorii țării sunt ocupați cu războiul și, în plus, nu fuseseră aleși, nu aparțineau nici unui partid, deci nu aveau de dat socoteală electorală. Cu toate acestea, om al credinței și al respectului pentru țăranul român, Mareșalul Ion Antonescu, ...a ordonat... lui Mihai Antonescu, să refacă satul distrus, ...care „să fie un sat model, care să dea direcția dezvoltării rurale in România". Munca grea a fost executată gratuit de robii regimului - evreii și prizonierii de război. Cu toți banii și munca depusă, acest proiect grandoman a eșuat.<a href="#cite_note-202">[202]</a></dd> <dd>-Martirul - insinuarea că a fost judecat și condamnat, ca act de răzbunare, de un tribunal-marionetă sovieto-comunist,<a href="#cite_note-203">[203]</a> fiind unul dintre motivele cererii fiului profesorului Alexianu de rejudecare a procesului.<a href="#cite_note-204">[204]</a></dd> <dd>-Salvatorul de evrei (vezi cazul <a href="/wiki/Radu_Lecca" title="Radu Lecca">Radu Lecca</a>,<a href="#ref_leccaJ">J</a>) - Același <a href="/wiki/Alex_Mihai_Stoenescu" title="Alex Mihai Stoenescu">Alex Mihai Stoenescu</a>, în „Istoria loviturilor de stat din România”, sugerează o complicată conspirație ungaro-germano-britanico-americano-evreiască, cu scopul de a discredita România în ochii lumii. Stoenescu se bazează pe anchetele lui <a href="/wiki/Mihai_Antonescu" title="Mihai Antonescu">Mihai Antonescu</a> conform cărora „se căutau, prin toate mijloacele, dovezi ale persecuției evreilor, că multe erau inventate, trucate sau mult exagerate și că ele erau imediat difuzate prin publicațiile germane pentru a arăta că România aplică programul nazist împotriva evreilor. Imaginile și informațiile — între care și diversiunea cu „masacrul de la Abator" — erau apoi preluate de presa britanică și americană, ilustrând aceeași temă defavorabilă României. Ancheta lui Mihai Antonescu a dus la ipoteza că întreaga acțiune este inițiată și condusa de Ungaria, cu scopul de a discredita România în ochii lumii.”<a href="#cite_note-205">[205]</a> De asemenea, au existat aprecieri din partea unor evrei, potrivit cărora Ion Antonescu a salvat evrei în timpul războiului, părere susținută și de istoricul <a href="/wiki/Lucian_Boia" title="Lucian Boia">Lucian Boia</a>: „Da, mareșalul Antonescu a salvat evrei, și da, mareșalul Antonescu a trimis evrei la moarte.”<a href="#cite_note-206">[206]</a> <a href="/wiki/%C8%98imon_Peres" title="Șimon Peres">Șimon Peres</a>, fost președinte ale Israelului, a afirmat că în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, România a ajutat la salvarea a 400.000 de evrei.<a href="#cite_note-207">[207]</a></dd> <dd>Cu ocazia dezvelirii bustului lui Antonescu în fața unei biserici dintr-o piață centrală din București, sponsorizat de <a href="/wiki/Iosif_Constantin_Dr%C4%83gan" title="Iosif Constantin Drăgan">Iosif Constantin Drăgan</a><a href="#cite_note-208">[208]</a> - la a 55-a aniversare a execuției, în 2001, Corneliu Vadim Tudor a deplâns „...moartea martirului ... care i-a apărat pe evrei...”. Problema bustului, în urma scandalului și protestelor stârnite în România și în străinătate, a fost rezolvată ulterior printr-o metodă specifică mentalității locale: a fost lăsat pe loc, dar ocultat sub o cutie de tablă.<a href="#cite_note-209">[209]</a><a href="#cite_note-210">[210]</a> <a href="/wiki/R%C4%83zvan_Theodorescu" title="Răzvan Theodorescu">Răzvan Theodorescu</a>, Ministrul Culturii, în replică la presiunile Comitetului Helsinki, a declarat: „Informațiile din scrisoarea Comitetului Helsinki nu se verifică” și că „statuile mareșalului Antonescu de la Sărmaș, Călărași și Jilava au fost demontate, iar cea din București a fost acoperită. Cât privește portretul din Palatul Victoria, acesta nu este expus într-un loc public.”<a href="#cite_note-211">[211]</a><a href="#cite_note-212">[212]</a></dd></dl> Conform istoricului <a href="/wiki/Neagu_Djuvara" title="Neagu Djuvara">Neagu Djuvara</a>, în anii 1942-1943 mareșalul și-a modificat atitudinea față de minoritatea evreiască, refuzând permanent predarea evreilor români către germani. În plus, a favorizat salvarea unor evrei din Occident sau din Transilvania de nord ocupată de statul ungar. Gestul lui Antonescu din 1943 este puțin cunoscut în Occident și nu șterge cele petrecute în 1941.<a href="#cite_note-213">[213]</a> Ordonanța de Urgență nr. 31, interzice organizațiile <a href="/wiki/Rasism" title="Rasism">rasiste</a>, <a href="/wiki/Fascism" title="Fascism">fasciste</a> și <a href="/wiki/Xenofobie" title="Xenofobie">xenofobe</a> și monumentele care onorau pe condamnații pentru <a href="/wiki/Crime_%C3%AEmpotriva_umanit%C4%83%C8%9Bii" title="Crime împotriva umanității">crime contra umanității</a>. Această ordonanță, care impune eliminarea busturilor și monumentelor lui Antonescu și redenumirea unor străzi, a stârnit dispute în presă, pe tema interzicerii cultului <a href="/wiki/Crim%C4%83_de_r%C4%83zboi" title="Crimă de război">criminalilor de război</a>. Conținând ambiguități, ordonanța putea fi manipulată și reinterpretată în sensul continuării campaniei de reabilitare a lui Antonescu. Primarul de <a href="/wiki/Cluj" class="mw-redirect" title="Cluj">Cluj</a>, Gheorghe Funar, lider al <a href="/wiki/Partidul_Unit%C4%83%C8%9Bii_Na%C8%9Biunii_Rom%C3%A2ne" title="Partidul Unității Națiunii Române">PUNR</a>, a refuzat să scoată bustul lui Antonescu din incinta primăriei. După anchete ale poliției și presiuni, bustul a fost plasat pe un domeniu particular.<a href="#cite_note-214">[214]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Decorații">Decorații</h2></div> <ul><li><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ordinul_Virtutea_Aeronautica_Comandor_1930_(avers).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/62/Ordinul_Virtutea_Aeronautica_Comandor_1930_%28avers%29.jpg/20px-Ordinul_Virtutea_Aeronautica_Comandor_1930_%28avers%29.jpg" decoding="async" width="20" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/62/Ordinul_Virtutea_Aeronautica_Comandor_1930_%28avers%29.jpg/30px-Ordinul_Virtutea_Aeronautica_Comandor_1930_%28avers%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/62/Ordinul_Virtutea_Aeronautica_Comandor_1930_%28avers%29.jpg/40px-Ordinul_Virtutea_Aeronautica_Comandor_1930_%28avers%29.jpg 2x" data-file-width="400" data-file-height="505" /></a> <a href="/wiki/Ordinul_Virtutea_Aeronautic%C4%83" class="mw-redirect" title="Ordinul Virtutea Aeronautică">Ordinul „Virtutea Aeronautică”</a> de război cu spade, în clasele Crucea de Aur cu prima și a doua baretă, Cavaler cu prima și a doua baretă, Ofițer și Comandor (3 decembrie 1941) „pentru curajul și exemplul servit tuturor aviatorilor și întregei armate. Pentru activitatea ce a desfășurat, deplasându-se tot timpul pe calea aerului, pentru conducerea și controlul operațiunilor, străbătând astfel, cu mari riscuri, spații aeriene brăzdate în toate sensurile de vânătoarea dușmană. Pentru felul cum, în cadrul operațiunilor generale de războiu, a condus acțiunea aeronauticei, încununând-o de glorie”<a href="#cite_note-Decret3332-215">[215]</a></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2></div> <ul><li><a href="#endnote_dezbinareC">[C]</a>Deși România se găsea în pragul dezmembrării teritoriale, al nazificării și al războiului, disensiunile dintre liderii politici se acutizau. Cele două partide xenofobe, de extremă dreaptă, <a href="/wiki/Partidul_Na%C8%9Bional_Cre%C8%99tin" title="Partidul Național Creștin">Partidul Național Creștin</a> (9,20%) și <a href="/wiki/Totul_Pentru_%C8%9Aar%C4%83" class="mw-redirect" title="Totul Pentru Țară">Totul Pentru Țară</a> (15,53%), rivale, obținuseră la ultimele alegeri parlamentare (decembrie 1937) 24,73% din voturi, în timp ce partidele democratice tradiționale – aflate și ele în competiție aprigă - întruniseră 66,89%. Conform legii electorale în vigoare atunci, pentru formarea guvernului un partid necesita un minimum de 40% din voturi.</li> <li><a href="#endnote_ion_gigurtuD">[D]</a>Odată cu numirea sa ca prim-ministru (4 iulie-4 septembrie 1940), <a href="/wiki/Ion_Gigurtu" title="Ion Gigurtu">Ion Gigurtu</a>, nazist și filogerman, a declarat că va duce o politică nazistă și antisemită și că România trebuie să facă sacrificii teritoriale pentru a justifica orientarea sa nazistă și aderarea totală a României la Axa Berlin-Roma. La sfârșitul lunii august 1940, după întâlnirea dintre <a href="/wiki/Ion_Gigurtu" title="Ion Gigurtu">Gigurtu</a> și Hitler, România a acceptat în disputa teritorială ungaro-română arbitrajul lui Hitler, care a decis ca România să cedeze Ungariei 44.000 km pătrați din teritoriul Transilvaniei, inclusiv orașul <a href="/wiki/Cluj" class="mw-redirect" title="Cluj">Cluj</a>. După tragedia retragerii pripite și haotice din Basarabia și nordul Bucovinei, retragerea din nordul <a href="/wiki/Ardeal" class="mw-redirect" title="Ardeal">Ardealului</a> s-a desfășurat mult mai organizat, în decurs de două săptămâni. După preluarea puterii, Antonescu a dispus arestarea lui Gigurtu pentru trădare.</li> <li><a href="#endnote_MihaiE">[E]</a>Istoricul <a href="/wiki/Ioan_Scurtu" title="Ioan Scurtu">Ioan Scurtu</a> declară: Datorită situației României din acel moment, noul rege nu a putut depune jurământul în fața Parlamentului, fapt ce-l va determina pe Carol al II-lea să conteste legitimitatea urcării pe tron a fiului său. Primul decret semnat de regele Mihai a fost cel privind învestirea generalului Antonescu, președintele Consiliului de Miniștri, cu depline puteri pentru conducerea statului român(...). Asumându-și răspunderea conducerii statului, generalul Antonescu era ferm hotărât să nu îngăduie implicarea regelui în luarea deciziilor. În ședința Consiliului de Miniștri din 7 septembrie 1940, el declara: „Palatul nu se amestecă în nicio problemă a statului și acel ministru sau funcționar al statului ce va fi prins de mine [că întreține legături cu regele] va fi destituit imediat și sancționat”. În opinia sa, regele era doar „un simbol și nu are dreptul să se amestece în conducerea statului". Regele Mihai avea să mărturisească: „Antonescu luase în mâinile lui treburile țării, iar eu devenisem un figurant”... „Nu mă duceam în București decât din rațiuni oficiale, atunci când mă convoca Antonescu. «Convoca», acesta este cuvântul”. Conducătorul statului îi trimitea pentru semnat unele decrete regale, între care cel din 14 septembrie 1940, când România a fost proclamată Stat Național-Legionar... La 10 mai 1941, Ziua Națională a României, printr-un decret semnat de Ion Antonescu, regele Mihai a fost înălțat la gradul de mareșal, bastonul fiindu-i înmânat de conducătorul statului. Nici calitățile militare, nici vârsta, nici activitatea concretă nu justifica acceptarea unei asemenea demnități, dar Antonescu aspira el însuși la gradul de mareșal și își pregătea astfel terenul<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.ioanscurtu.ro/content/viev/26/28/">[16]</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a>].</li> <li><a href="#endnote_rebeliuneaF">[F]</a>În urma înăbușirii <a href="/wiki/Rebeliunea_legionar%C4%83" title="Rebeliunea legionară">rebeliunii legionare</a>, <a href="/wiki/Garda_de_Fier" class="mw-redirect" title="Garda de Fier">Garda de Fier</a>, ca partid politic, și <a href="/wiki/Mi%C8%99carea_Legionar%C4%83" title="Mișcarea Legionară">Mișcarea Legionară</a>, ca organizație fascistă <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bie_paramilitar%C4%83" title="Organizație paramilitară">paramilitară</a>, au fost desființate definitiv în România, dar și-au continuat activitatea, la scară redusă, în diaspora, cu anumite rămășițe până în prezent. Legionarii arestați au fost eliberați și unii expatriați, alții și-au dobândit comutarea pedepsei prin înrolare în unitățile de luptă ale armatei, iar alții, dovedind o deosebită elasticitate ideologică, au colaborat fidel cu guvernul antonescian (<a href="/wiki/Nichifor_Crainic" title="Nichifor Crainic">Nichifor Crainic</a> a rămas ministru și în al treilea guvern antonescian, între 27 ianuarie și 1 aprilie 1941). După război aceștia din urmă au refolosit metoda, devenind <a href="/wiki/List%C4%83_cu_persoane_care_au_f%C4%83cut_poli%C8%9Bie_politic%C4%83_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia" title="Listă cu persoane care au făcut poliție politică în România">colaboratori ai Securității</a> sau ai presei și instituțiilor controlate de <a href="/wiki/Securitate" class="mw-redirect" title="Securitate">Securitate</a> (<a href="/wiki/Radu_Gyr" title="Radu Gyr">Radu Gyr</a>, <a href="/wiki/Nichifor_Crainic" title="Nichifor Crainic">Nichifor Crainic</a>, actrița <a href="/wiki/Marieta_Sadova" class="mw-redirect" title="Marieta Sadova">Marieta Sadova</a>, sociologul <a href="/wiki/Traian_Herseni" title="Traian Herseni">Traian Herseni</a> etc.).</li> <li><a href="#endnote_Ordinul-Mihai-ViteazulG">[G]</a>În afară de pelerina albă și transportul gratuit la clasa I, pe CFR, NFR și SMR, decorații cu Ordinul Mihai Viteazul - "pentru fapte de bravură sau eroism" - mai primeau de la stat și câte 25 hectare de teren agricol și 500 m² de teren în zona urbană pentru construit o casă<a href="#cite_note-216">[216]</a>.</li> <li><a href="#endnote_romania_pierdeH">[H]</a>Cu cedarea Basarabiei, Bucovinei și a <a href="/wiki/%C8%9Ainutul_Her%C8%9Ba" title="Ținutul Herța">Ținutului Herța</a>, România a pierdut: suprafață - 50.762 kmp (20,5% din suprafața agricolă a țării) și locuitori - 3.776.309, dintre care 53,49% români, 10,34% <a href="/wiki/Ru%C8%99i" title="Ruși">ruși</a>, 15,30% <a href="/wiki/Ucraineni" title="Ucraineni">ucraineni</a> și <a href="/wiki/Ruteni" title="Ruteni">ruteni</a>, 7,27% <a href="/wiki/Evrei" title="Evrei">evrei</a>, 4,91% <a href="/wiki/Bulgari" title="Bulgari">bulgari</a>, 3,31% <a href="/wiki/Germani" title="Germani">germani</a>, 5,12% alte naționalități.</li> <li><a href="#endnote_falsuriI">[I]</a>Un exemplu de document fals a fost cel intercalat printre documentele Ministerului de Externe, de către cel care s-a ocupat de falsificarea documentelor la respectivul minister, o telegramă trimisă chipurile de Mihai Antonescu lui Ion Antonescu în trenul special al conducătorului în drum spre o întâlnire inventată cu Hitler.<a href="#cite_note-217">[217]</a><a href="#cite_note-218">[218]</a></li> <li><a href="#endnote_cazuri_izolateJ">[J]</a>Vezi <a href="/wiki/Pogromul_din_Dorohoi" class="mw-redirect" title="Pogromul din Dorohoi">Pogromul din Dorohoi</a><a href="#cite_note-219">[219]</a>, vezi și cazul maiorului Vasile Carp, comandantul Regimentului 86 vânători, care a ordonat uciderea unor evrei la <a href="/wiki/Ciudei" class="mw-redirect" title="Ciudei">Ciudei</a>, jud. <a href="/wiki/Storojine%C8%9B" title="Storojineț">Storojineț</a> și la <a href="/wiki/Zahare%C8%99ti,_Suceava" title="Zaharești, Suceava">Zaharești</a>, <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Suceava" title="Județul Suceava">jud. Suceava</a><a href="#cite_note-220">[220]</a>, etc.</li> <li><a href="#endnote_everiROK">[K]</a><a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> s-a aliat <a href="/wiki/Axa" class="mw-redirect mw-disambig" title="Axa">Axei</a> la 1 martie 1941. Regele <a href="/wiki/Boris_al_III-lea_al_Bulgariei" title="Boris al III-lea al Bulgariei">Boris al III-lea al Bulgariei</a> a dus o politică de ambiguitate, primind de la Hitler teritorii (<a href="/wiki/Cadrilater" title="Cadrilater">Cadrilaterul</a>, <a href="/wiki/Macedonia" class="mw-disambig" title="Macedonia">Macedonia</a> grecească), dar fără să-și riște un singur soldat. Sub presiunea <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Bulgar%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Bulgară">Bisericii Ortodoxe Bulgare</a> și a <a href="/wiki/Parlament" title="Parlament">Parlamentului</a>, el a refuzat predarea pe mâna germanilor a evreilor bulgari, dar i-a predat pe toți evreii din <a href="/wiki/Macedonia" class="mw-disambig" title="Macedonia">Macedonia</a> ocupată. Evreii bulgari au fost salvați, dar cei macedoneni au fost deportați la <a href="/wiki/Auschwitz" class="mw-redirect" title="Auschwitz">Auschwitz</a> și exterminați.</li> <li><a href="#endnote_leccaL">[L]</a><a href="/wiki/Radu_Lecca" title="Radu Lecca">Radu Lecca</a>, unul dintre cei 13 condamnați la moarte de <a href="/wiki/Tribunalele_Poporului" title="Tribunalele Poporului">Tribunalul Poporului din București</a> în 1946, din lotul Antonescu, a fost grațiat cu comutarea pedepsei la <a href="/w/index.php?title=%C3%8Enchisoare_pe_via%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Închisoare pe viață — pagină inexistentă">închisoare pe viață</a>. Aflat în arestul și supus anchetelor <a href="/wiki/Securitate" class="mw-redirect" title="Securitate">Securității</a>, Lecca a făcut o serie de depoziții în privința regimului pe care îl deservise cu fidelitate. Depozițiile au fost adunate într-un dosar special (folosit ulterior ca o autentificare a „Memoriilor”). Bazându-se pe faptul că Lecca, la conducerea „Centralei Evreiești - CE”, a avut un rol important în Holocaustul românesc, istoricul <a href="/wiki/Jean_Ancel" title="Jean Ancel">Jean Ancel</a> a presupus că Securitatea îl determinase pe Lecca să scrie o versiune personală a istoriei României în cel de-al doilea război mondial, versiune în care să nege Holocastul.<a href="#cite_note-221">[221]</a>. Pentru a-i facilita scrierea cărții, i s-a redus pedeapsa la 18 ani și 6 luni, apoi a fost eliberat definitiv în 1963.<a href="#cite_note-222">[222]</a> Aceste „Memorii” controversate au fost publicate la un an după <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_din_1989" class="mw-redirect" title="Revoluția din 1989">Revoluția din 1989</a>, sub titlul: Eu i-am salvat pe evreii din România, de editura Roza Vânturilor, sprijinită de cercuri naționaliste și de <a href="/wiki/Partidul_Social_Democrat" class="mw-redirect mw-disambig" title="Partidul Social Democrat">Partidul Social Democrat</a> aflat la putere.<a href="#cite_note-223">[223]</a><a href="#cite_note-224">[224]</a><a href="#cite_note-225">[225]</a></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Referințe">Referințe</h2></div> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-1"><a href="#cite_ref-1">^</a> Paul I. Dicu, Din biografiile profesorilor universitari Emanoil N. Antonescu, Eftimie N. Antonescu, Mihail A. Antonescu și Istrate N. Micescu, Argesis VIII, Studii și comunicări, seria Istorie, Pitești, 1999, p. 361 </li> <li id="cite_note-b9a3d3cd88cc2792d563edca999563d2-2"><a href="#cite_ref-b9a3d3cd88cc2792d563edca999563d2_2-0">^</a> <cite class="citation"> (PDF) <a rel="nofollow" class="external text" href="http://bibliotecadeva.eu:82/periodice/romlit/1995/12/romania_literara_1995-1996_12-01_51-52.pdf">http://bibliotecadeva.eu:82/periodice/romlit/1995/12/romania_literara_1995-1996_12-01_51-52.pdf</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft_id=http%3A%2F%2Fbibliotecadeva.eu%3A82%2Fperiodice%2Fromlit%2F1995%2F12%2Fromania_literara_1995-1996_12-01_51-52.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIon+Antonescu" class="Z3988">  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>) </li> <li id="cite_note-ef85a6252ad789691b9ba868d4cacb32-3"><a href="#cite_ref-ef85a6252ad789691b9ba868d4cacb32_3-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://datos.bne.es">datos.bne.es</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%3Cspan+lang%3D%22es%22%3Edatos.bne.es%3C%2Fspan%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fdatos.bne.es&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIon+Antonescu" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-dfd97dffdab99ad6c79997a774434c54-4"><a href="#cite_ref-dfd97dffdab99ad6c79997a774434c54_4-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.britannica.com">Encyclopædia Britannica</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Encyclop%C3%A6dia+Britannica&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.britannica.com&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIon+Antonescu" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-1ecc22f3a396f6d4dbab33f94ca034fe-5"><a href="#cite_ref-1ecc22f3a396f6d4dbab33f94ca034fe_5-0">^</a> <cite class="citation">Антонеску Ион (în rusă), <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17378135" class="extiw" title="d:Q17378135">Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><a href="/wiki/Marea_Enciclopedie_Sovietic%C4%83_(1969%E2%80%931978)_(edi%C8%9Bia_a_3-a_a_Enciclopediei_universale_Sovietice)" class="mw-redirect" title="Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) (ediția a 3-a a Enciclopediei universale Sovietice)"></a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%D0%90%D0%BD%D1%82%D0%BE%D0%BD%D0%B5%D1%81%D0%BA%D1%83+%D0%98%D0%BE%D0%BD&rft.pub=Marea+Enciclopedie+Sovietic%C4%83+%281969%E2%80%931978%29%3Cabbr+title%3D%27Articolul+%C3%AEnc%C4%83+nu+exist%C4%83+%C3%AEn+acest+wiki%27%3E%5B%2A%5D%3C%2Fabbr%3E%3Cspan+style%3D%22display%3Anone%22%3E%26%238203%3B%3C%2Fspan%3E&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIon+Antonescu" class="Z3988">  <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|access-date=</code> necesită <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|url=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#accessdate_missing_url" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>) </li> <li id="cite_note-3d8ff56e909908a12c6945ebf6c332be-6"><a href="#cite_ref-3d8ff56e909908a12c6945ebf6c332be_6-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.findagrave.com/">Ion Victor Antonescu</a>, Find a Grave, accesat în <time datetime="2017-10-09">9 octombrie 2017</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Ion+Victor+Antonescu&rft.pub=Find+a+Grave&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.findagrave.com%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIon+Antonescu" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-716b957e9f365a472134d6e49daa7f03-7"><a href="#cite_ref-716b957e9f365a472134d6e49daa7f03_7-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.brockhaus.de/">Ion Antonescu</a>, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în <time datetime="2017-10-09">9 octombrie 2017</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Ion+Antonescu&rft.pub=%3Cspan+lang%3D%22de%22%3EBrockhaus+Enzyklop%C3%A4die%3C%2Fspan%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.brockhaus.de%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIon+Antonescu" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-8c337dcd3012188cede4b9d18f7a915a-8"><a href="#cite_ref-8c337dcd3012188cede4b9d18f7a915a_8-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/11864968X">„Ion Antonescu”</a>, <a href="/wiki/Gemeinsame_Normdatei" title="Gemeinsame Normdatei">Gemeinsame Normdatei</a>, accesat în <time datetime="2014-04-26">26 aprilie 2014</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Ion+Antonescu&rft.btitle=Gemeinsame+Normdatei&rft_id=https%3A%2F%2Fd-nb.info%2Fgnd%2F11864968X&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIon+Antonescu" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-e1f57f0d568039c3deb2fba115e724e7-9"><a href="#cite_ref-e1f57f0d568039c3deb2fba115e724e7_9-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://snaccooperative.org/">Ion Antonescu</a>, SNAC, accesat în <time datetime="2017-10-09">9 octombrie 2017</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Ion+Antonescu&rft.pub=SNAC&rft_id=https%3A%2F%2Fsnaccooperative.org%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIon+Antonescu" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-d507f8e2001a748c45fa7a5c04cb7802-10"><a href="#cite_ref-d507f8e2001a748c45fa7a5c04cb7802_10-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.munzinger.de/search/query?query.id=query-00">Jon Antonescu</a>, Munzinger Personen, accesat în <time datetime="2017-10-09">9 octombrie 2017</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Jon+Antonescu&rft.pub=%3Cspan+lang%3D%22de%22%3EMunzinger+Personen%3C%2Fspan%3E&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.munzinger.de%2Fsearch%2Fquery%3Fquery.id%3Dquery-00&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIon+Antonescu" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-bcb9ef716f90982d5b1db4578ddb4c5f-11"><a href="#cite_ref-bcb9ef716f90982d5b1db4578ddb4c5f_11-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://data.bnf.fr/">Autoritatea BnF</a>, accesat în <time datetime="2015-10-10">10 octombrie 2015</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Autoritatea+BnF&rft_id=https%3A%2F%2Fdata.bnf.fr%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIon+Antonescu" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-12"><a href="#cite_ref-12">^</a> Arhiva Ministerului Apărării Naționale, fond 3042, dosar 686, f. 39 </li> <li id="cite_note-Argesis-13">^ <a href="#cite_ref-Argesis_13-0">a</a> <a href="#cite_ref-Argesis_13-1">b</a> Vasile Novac, Căpitanul Ioan Antonescu – Tatăl mareșalului Ioan I. Antonescu, Argessis VIII, Studii și comunicări, seria Istorie, Pitești, 1999, pp. 275-284. ISSN 1453-2182 </li> <li id="cite_note-14"><a href="#cite_ref-14">^</a> <cite class="citation web"><a href="/wiki/Neagu_Djuvara" title="Neagu Djuvara">Neagu Djuvara</a> (<time datetime="2018-01-25">25 ianuarie 2018</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://radioromaniacultural.ro/neagu-djuvara-despre-regele-mihai-si-monarhie/">„Neagu Djuvara despre Regele Mihai și Monarhie”</a>. <a href="/wiki/Radio_Rom%C3%A2nia_Cultural" title="Radio România Cultural">Radio România Cultural</a>. Accesat în <time datetime="2018-09-13">13 septembrie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Neagu+Djuvara+despre+Regele+Mihai+%C8%99i+Monarhie&rft.pub=Radio+Rom%C3%A2nia+Cultural&rft.date=2018-01-25&rft.au=Neagu+Djuvara&rft_id=https%3A%2F%2Fradioromaniacultural.ro%2Fneagu-djuvara-despre-regele-mihai-si-monarhie%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIon+Antonescu" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-15"><a href="#cite_ref-15">^</a> <cite class="citation web"><a href="/wiki/Adev%C4%83rul" title="Adevărul">Adevărul</a> (<time datetime="2010-01-23">23 ianuarie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://adevarul.ro/locale/targoviste/portret-ion-teodorescu-targovisteanul-scris-despre-istoria-albaniei-1_50ad4cce7c42d5a663928b6c/index.html">„Portret: Ion Teodorescu, târgovișteanul care a scris despre istoria Albaniei”</a>. Accesat în <time datetime="2018-09-13">13 septembrie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Portret%3A+Ion+Teodorescu%2C+t%C3%A2rgovi%C8%99teanul+care+a+scris+despre+istoria+Albaniei&rft.date=2010-01-23&rft.au=Adev%C4%83rul&rft_id=https%3A%2F%2Fadevarul.ro%2Flocale%2Ftargoviste%2Fportret-ion-teodorescu-targovisteanul-scris-despre-istoria-albaniei-1_50ad4cce7c42d5a663928b6c%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIon+Antonescu" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-16"><a href="#cite_ref-16">^</a> Teșu Solomovici, Mareșalul Ion Antonescu - O biografie, Editura Teșu, 2011 </li> <li id="cite_note-17"><a href="#cite_ref-17">^</a> <cite class="citation book">Ancel, Jean (<time datetime="1993">1993</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20181013211841/http://secure.yadvashem.org/store/product.asp?productid=1123">Antonescu and the Jews</a>. pp. 463–479. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://secure.yadvashem.org/store/product.asp?productid=1123">original</a> la <time datetime="2018-10-13">13 octombrie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2018-10-13">13 octombrie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Antonescu+and+the+Jews&rft.pages=463-479&rft.date=1993&rft.aulast=Ancel&rft.aufirst=Jean&rft_id=http%3A%2F%2Fsecure.yadvashem.org%2Fstore%2Fproduct.asp%3Fproductid%3D1123&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIon+Antonescu" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-18"><a href="#cite_ref-18">^</a> <cite class="citation book">Berenbaum, Michael; Peck, Abraham (<time datetime="1998">1998</time>). The Holocaust and History: The Known, the Unknown, the Disputed and the Re-examined. Indiana University Press. p. 465. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780253333742" title="Special:Referințe în cărți/9780253333742">9780253333742</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Holocaust+and+History%3A+The+Known%2C+the+Unknown%2C+the+Disputed+and+the+Re-examined&rft.pages=465&rft.pub=Indiana+University+Press&rft.date=1998&rft.isbn=9780253333742&rft.aulast=Berenbaum&rft.aufirst=Michael&rft.au=Peck%2C+Abraham&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIon+Antonescu" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-19"><a href="#cite_ref-19">^</a> en Deletant, Dennis, Hitler's Forgotten Ally: Ion Antonescu and His Regime, Romania, 1940-1944, Palgrave Macmillan, London, p. 70 & p. 257, 2006. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1403993416" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 1-4039-9341-6</a> </li> <li id="cite_note-20"><a href="#cite_ref-20">^</a> Betea, Lavinia: „Maria, dezmierdată Rica", in Jurnalul Național, 15 mai 2006. <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.jurnalul.ro/stire-istoria-comunismului/maria-dezmierdata-rica-21398.html">http://www.jurnalul.ro/stire-istoria-comunismului/maria-dezmierdata-rica-21398.html</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171020034022/http://www.jurnalul.ro/stire-istoria-comunismului/maria-dezmierdata-rica-21398.html">Arhivat</a> în <time datetime="2017-10-20">20 octombrie 2017</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. </li> <li id="cite_note-21"><a href="#cite_ref-21">^</a> Deletant, op. cit., p.290 </li> <li id="cite_note-22"><a href="#cite_ref-22">^</a> Ciucă, Marcel-Dumitru, Mărturii sub anchetă, în: <a href="/wiki/Magazin_Istoric" title="Magazin Istoric">Magazin Istoric</a>, martie 1998 </li> <li id="cite_note-23"><a href="#cite_ref-23">^</a> Troncotă, Cristian, Mihail Moruzov și frontul secret, ed. Elion, 2004 </li> <li id="cite_note-:1-24">^ <a href="#cite_ref-:1_24-0">a</a> <a href="#cite_ref-:1_24-1">b</a> <cite class="citation web">Delia Radu (<time datetime="2008-08-01">1 august 2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2008/08/080801_serial_antonescu_episod1.shtml">„Serialul "Ion Antonescu și asumarea istoriei"”</a>. <a href="/wiki/BBC" class="mw-redirect" title="BBC">BBC</a>. Accesat în <time datetime="2018-09-13">13 septembrie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Serialul+%22Ion+Antonescu+%C8%99i+asumarea+istoriei%22&rft.pub=BBC&rft.date=2008-08-01&rft.au=Delia+Radu&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fromanian%2Fnews%2Fstory%2F2008%2F08%2F080801_serial_antonescu_episod1.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIon+Antonescu" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-25"><a href="#cite_ref-25">^</a> Veiga, p.301 </li> <li id="cite_note-26"><a href="#cite_ref-26">^</a> Gl. mr. Mircea Agapie, cpt. R1. dr. Jipa Rotaru, Ion Antonescu - Cariera militară * Scrisori inedite, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, București, 1993, p. 14-15 </li> <li id="cite_note-27"><a href="#cite_ref-27">^</a> Alte surse indică faptul că Ion Antonescu ar fi participat la reprimarea răscoalei: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://adevarul.ro/locale/galati/masacrul-galati-condus-ion-antonescu-trupele-deschis-focul-200-tarani-rasculati-1907-1_55a65104f5eaafab2c982f8a/index.html">Masacrul de la Galați: cum a condus Ion Antonescu trupele care au deschis focul asupra a 200 de țărani răsculați în 1907</a> </li> <li id="cite_note-28"><a href="#cite_ref-28">^</a> “The military brutally ended the revolt within a week: villages were destroyed, peasants and their families shot or beaten to death and hundreds were arrested. On March 12th, in Galati on the Danube, as 200 peasants were on their way to negotiations in the city, the officer in command, Ion Antonescu (who would later lead Romania into the Second World War as an ally of Nazi Germany), gave the order to shoot, killing 12.” - ”Rascoala: the last peasants' revolt”, by Markus Bauer, History Today, Sep. 2010, Vol. 60, Issue 9, p.47. Markus Bauer is a writer and historian of Eastern Europe based in Berlin. He is the author of “In Rumanien. Auf den Spuren einer europäishchen Verwandtschaft” (Berlin, 2009). </li> <li id="cite_note-29"><a href="#cite_ref-29">^</a> Buzatu, Gheorghe, Antonescu, Hitler, Stalin, p. 7, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9738705142" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 973-87051-4-2</a> </li> <li id="cite_note-30"><a href="#cite_ref-30">^</a> Rotaru, Jipa: Românii în istoria universală, vol. 117, p.109, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9789737858757" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-973-7858-75-7</a> </li> <li id="cite_note-31"><a href="#cite_ref-31">^</a> Nițu, Victor, Mareșalul Ion Antonescu, <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.WorldWar2.ro/generali/?article=96">http://www.WorldWar2.ro/generali/?article=96</a> </li> <li id="cite_note-:0-32">^ <a href="#cite_ref-:0_32-0">a</a> <a href="#cite_ref-:0_32-1">b</a> Gl. mr. Mircea Agapie, cpt. R1. dr. Jipa Rotaru, Ion Antonescu - Cariera militară * Scrisori inedite, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, București, 1993, p. 9 </li> <li id="cite_note-33"><a href="#cite_ref-33">^</a> Gl. mr. Mircea Agapie, cpt. R1. dr. Jipa Rotaru, Ion Antonescu - Cariera militară * Scrisori inedite, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, București, 1993, p. 9 </li> <li id="cite_note-34"><a href="#cite_ref-34">^</a> <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/06/060603_antonescu_serie_1.shtml">[1]</a> Accesat: 26 decembrie 2011 </li> <li id="cite_note-35"><a href="#cite_ref-35">^</a> Nițu, Victor, Mareșalul Ion Antonescu, WorldWar2.ro, op. cit. </li> <li id="cite_note-36"><a href="#cite_ref-36">^</a> Rotaru, Jipa, Op. cit., p. 63 </li> <li id="cite_note-37"><a href="#cite_ref-37">^</a> en Haynes, Rebecca Ann, A New Greater Romania? Romanian Claims to the Serbian Banat in 1941, p. 113, 115. In: Central Europe, vol. 3, No. 2, November 2005 <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://eprints.ucl.ac.uk/12954/1/12954.pdf">[2]</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110609155431/http://eprints.ucl.ac.uk/12954/1/12954.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2011-06-09">9 iunie 2011</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. Accesat: 26 decembrie 2011, republ. University College London's <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ucl.ac.uk/Library/">Library Services</a><a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://eprints.ucl.ac.uk/12954/1/12954.pdf">[3]</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110609155431/http://eprints.ucl.ac.uk/12954/1/12954.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2011-06-09">9 iunie 2011</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. Accesat: 26 decembrie 2011. </li> <li id="cite_note-38"><a href="#cite_ref-38">^</a> en Deletant, Op. cit., p. 38 </li> <li id="cite_note-39"><a href="#cite_ref-39">^</a> en Deletant, Op. cit., p. 38-39 </li> <li id="cite_note-40"><a href="#cite_ref-40">^</a> Deletant, Op. cit., p. 39 </li> <li id="cite_note-41"><a href="#cite_ref-41">^</a> Monitorul Oficial, nr. 16, Adunarea Deputaților, 24 decembrie 1934, p. 277 (Înalt Decret nr. 3057, din 29 noiembrie 1933) </li> <li id="cite_note-42"><a href="#cite_ref-42">^</a> Nicolae Titulescu, Documente Diplomatice, București, Ed. politică, 1967, pp. 143-144 </li> <li id="cite_note-43"><a href="#cite_ref-43">^</a> Betea, Lavinia, Maria, dezmierdată Rica, op. cit. </li> <li id="cite_note-44"><a href="#cite_ref-44">^</a> Gheorghe Barbul, Memorial Antonescu. Al treilea om al axei. Ediție pregătită pentru tipar de V. F. Dobrinescu. Traducere din l. franceză de Sanda-Maria Ardeleanu și Mihail-Constantin Ardeleanu. ED.Institutului European, Iași, 1992, p. XII </li> <li id="cite_note-45"><a href="#cite_ref-45">^</a> Scafeș, Ioan I., Odessa, o victorie scump plătită, Historia.ro, noiembrie 2011, <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/odessa-o-victorie-scump-platita">http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/odessa-o-victorie-scump-platita</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120101122734/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/odessa-o-victorie-scump-platita">Arhivat</a> în <time datetime="2012-01-01">1 ianuarie 2012</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. Accesat: 26 decembrie 2011 </li> <li id="cite_note-46"><a href="#cite_ref-46">^</a> Duțu A., Dobre F., Loghin L., Armata română în al doilea război mondial (1941-1945). În: Dicționar enciclopedic, Editura enciclopedică, 1999 </li> <li id="cite_note-47"><a href="#cite_ref-47">^</a> Scurtu, Ioan; Stănescu-Stanciu, Theodora; Scurtu, Georgiana Margareta, Istoria românilor între anii 1918–1940, p. 280, <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://ebooks.unibuc.ro/istorie/istorie1918-1940/13-15.htm">[4]</a> Accesat: 26 decembrie 2011. </li> <li id="cite_note-48"><a href="#cite_ref-48">^</a> Scurtu, Ioan <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.ioanscurtu.ro/content/viev/26/28/">[5]</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a>] Accesat: 26 decembrie 2011. </li> <li id="cite_note-49"><a href="#cite_ref-49">^</a> Deletant, op. cit., p. 83 </li> <li id="cite_note-50"><a href="#cite_ref-50">^</a> Cretzianu, Al.: Ocazia pierdută, Institutul European, Iași, 1998, p. 6 </li> <li id="cite_note-51"><a href="#cite_ref-51">^</a> Giurescu, Dinu C.: Evreii din România (1939-1944), în: România în al doilea război mondial, 1939-1947, ed. ALL, <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm">http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090306204223/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2009-03-06">6 martie 2009</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. Accesat: 26 decembrie 2011. </li> <li id="cite_note-52"><a href="#cite_ref-52">^</a> A - Nurenberg Law for the Protection of German Blood and German Honor, Sept. 15, 1935, traducere în engleză de University of the West of England, <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.ess.uwe.ac.uk/documents/gerblood.htmAccesat">http://www.ess.uwe.ac.uk/documents/gerblood.htmAccesat</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a>]: 26 decembrie 2011. </li> <li id="cite_note-53"><a href="#cite_ref-53">^</a> B - Reich Citizenship Law, Sept. 15, 1935, traducere în engleză de University of the West of England, <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.ess.uwe.ac.uk/documents/citizen.htm">http://www.ess.uwe.ac.uk/documents/citizen.htm</a> Accesat: 26 decembrie 2011. </li> <li id="cite_note-54"><a href="#cite_ref-54">^</a> “The law of 8 August 1940 defined Jews racially in even more draconian fashion then did the Nazis. Another law forbade marriage between Jews and gentiles, while directly citing the 1935 Nuremberg laws as precedent (Ioanid, 2000: 20-22). Further legislation restricted Jewish access to education and entry into both the medical and military professions. Economic legislation severely limited Jewish business activity and further restricted Jewish life circumstances. Jewish rural property was nationalized, and Jewish civil servants were purged.“ - “The Demographics of Genocide: Refugees and Territorial Loss in the Mass Murder of European Jewry“, Author(s): Manus I. Midlarsky, Source: Journal of Peace Research, Vol. 42, No. 4, Special Issue on the Demography of Conflict and Violence (Jul., 2005), pp. 375-391, Published by: Sage Publications, Ltd.Stable URL: <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.jstor.org/stable/30042332">http://www.jstor.org/stable/30042332</a> </li> <li id="cite_note-55"><a href="#cite_ref-55">^</a> Constantiniu, Florin: Între Hitler și Stalin. România și pactul Ribbentrop–Molotov, op. cit. p. 92–96 </li> <li id="cite_note-56"><a href="#cite_ref-56">^</a> Dobrinescu, Valeriu–Florin și Constantin, Ion: Basarabia în anii celui de al doilea război mondial, pp. 149-191, Iași, 1995. </li> <li id="cite_note-57"><a href="#cite_ref-57">^</a> Constantin, Ion: România - Marile Puteri și problema Basarabiei, pp. 62-100, București, 1995. </li> <li id="cite_note-58"><a href="#cite_ref-58">^</a> Mușat, M., Ardeleanu, I., 35 de ani de la marile manifestații populare îndreptate împotriva Dictatului de la Viena, în: Anale de istorie, 4, 1975. </li> <li id="cite_note-59"><a href="#cite_ref-59">^</a> Al. Gh. Savu, Sistemul partidelor politice din România 1919-1940, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 234 </li> <li id="cite_note-60"><a href="#cite_ref-60">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://ebooks.unibuc.ro/istorie/istorie1918-1940/13-15.htm">Decret regal privind investirea generalului Ion Antonescu cu depline puteri, 5 septembrie 1940</a> </li> <li id="cite_note-Encyclopaedia-61">^ <a href="#cite_ref-Encyclopaedia_61-0">a</a> <a href="#cite_ref-Encyclopaedia_61-1">b</a> Encyclopaedia Britannica, <a rel="nofollow" class="external text" href="httpS://www.britannica.com/biography/Ion-Antonescu">Ion Antonescu (ruler of Romania)</a>. Articol scris de Editorii Enciclopediei </li> <li id="cite_note-Ioanid-62">^ <a href="#cite_ref-Ioanid_62-0">a</a> <a href="#cite_ref-Ioanid_62-1">b</a> Lotul Antonescu în ancheta SMERȘ, Moscova, 1944-1946. Documente din arhiva FSB.Ed. îngrijită și studiu introductiv de Radu Ioanid, trad. doc. din lb. rusă de Radu Părpăuță. Iași: Polirom, 2006, p. 14. ISBN (10) 973-46-0184-9 </li> <li id="cite_note-63"><a href="#cite_ref-63">^</a> Ion Hudiță, Pagini de jurnal, Magazin istoric nr.5, 1999. Această versiune a abdicării a fost confirmată de generalul Coroamă </li> <li id="cite_note-64"><a href="#cite_ref-64">^</a> Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român. Editura Univers Enciclopedic, București, 1997, p. 384. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/973924307X" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 973-9243-07-X</a> </li> <li id="cite_note-65"><a href="#cite_ref-65">^</a> Președinția Consiliului de Miniștri, București, 1942, Pe marginea prăpastiei 21-23 ianuarie 1941. Volumul 1. Reeditare Paul Editions, București, 2019, p. 48. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9786068963280" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-606-8963-28-0</a> </li> <li id="cite_note-66"><a href="#cite_ref-66">^</a> Preda, Cristian, Rumânii fericiți. Vot și putere de la 1831 până în prezent. Iași, Editura Polirom, 2011, pp. 188-189. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9789734622016" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-973-46-2201-6</a> </li> <li id="cite_note-Bărbulescu-67">^ <a href="#cite_ref-Bărbulescu_67-0">a</a> <a href="#cite_ref-Bărbulescu_67-1">b</a> <a href="#cite_ref-Bărbulescu_67-2">c</a> Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Șerban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria României. Ed. Corint, București, 2002, p. 366, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9736532151" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 973-653-215-1</a> </li> <li id="cite_note-68"><a href="#cite_ref-68">^</a> Președinția Consiliului de Miniștri București, 1942, Pe marginea prăpastiei vol. 2, Paul Editions, 2019, pp. 140-141 <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9786068963297" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-606-8963-29-7</a> </li> <li id="cite_note-69"><a href="#cite_ref-69">^</a> A.N.I.C.: Stenogramele Consiliului de Miniștri, vol.1, p.103 </li> <li id="cite_note-70"><a href="#cite_ref-70">^</a> Cristian Troncotă, Mihail Moruzov și frontul secret, op. cit. </li> <li id="cite_note-71"><a href="#cite_ref-71">^</a> Giurescu, Dinu C.: România în al doilea război mondial, 1939-1947 - Evreii din România (1939-1944), ed. ALL. 1997, <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm">http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090306204223/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2009-03-06">6 martie 2009</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. Accesat: 26 mai 2012. </li> <li id="cite_note-72"><a href="#cite_ref-72">^</a> en Ancel, Jean, The Economic Destruction of Romanian Jewry, Ierusalim, Yad Vashem, 2007. </li> <li id="cite_note-73"><a href="#cite_ref-73">^</a> en Dean, Martin: Robbing the Jews - The Confiscation of Jewish Property in the Holocaust, 1935 - 1945, Cambridge University Press, 2008 </li> <li id="cite_note-74"><a href="#cite_ref-74">^</a> Djuvara, Neagu: O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, p. 248, Humanitas, bucurești, ed. XI-a, 2010, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9789735025915" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-973-50-2591-5</a> </li> <li id="cite_note-75"><a href="#cite_ref-75">^</a> Giurescu, Dinu C., Cine poartă răspunderea?, <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1998/current7/mi5.htm">[6]</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081003085837/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1998/current7/mi5.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2008-10-03">3 octombrie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. Accesat: 26 decembrie 2011 </li> <li id="cite_note-76"><a href="#cite_ref-76">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ligamilitarilor.ro/istorie-militara/miscarea-legionara-in-constanta-intre-puciul-din-1940-si-rebeliunea-din-1941/">Mișcarea legionară în Constanța între puciul din 1940 și rebeliunea din 1941</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180612141927/http://www.ligamilitarilor.ro/istorie-militara/miscarea-legionara-in-constanta-intre-puciul-din-1940-si-rebeliunea-din-1941/">Arhivat</a> în <time datetime="2018-06-12">12 iunie 2018</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., 22 ianuarie 2016, ligamilitarilor.ro </li> <li id="cite_note-77"><a href="#cite_ref-77">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/rebeliunea-legionara-influentata-de-sovietici">Rebeliunea legionară, influențată de sovietici?</a> </li> <li id="cite_note-78"><a href="#cite_ref-78">^</a> „După îndepărtarea noastră de la putere, Generalul a utilizat pe scară largă aceste argumente, afirmând că în mișcare s-ar fi produs puternice infiltratii comuniste.” - Extras din cartea lui Horia Sima, „Era libertății. Statul național-legionar” vol. 1 </li> <li id="cite_note-79"><a href="#cite_ref-79">^</a> en Brustein, William I & King, Ryan D,: Anti-Semitism As a Response to Perceived Jewish Power: The Cases of Bulgaria and Romania before the Holocaust, p. 691, "Social Forces", 83:2, <a href="/wiki/ISSN" class="mw-redirect" title="ISSN">ISSN</a>: 00377732, 2004 (“Moreover, the Romanian government largely acquiesced to widespread anti-Semitic violence in the country, particularly during the inter-war period, and anti-Semitism during WWII was nearly as rampant in Romania as in Germany, exemplified by the two large unorganized pogroms taking place in Romania in 1941 in which thousands of Jews were killed or, more ominously, the fact that Romania's government was the only government besides the German Nazi government to establish and operate its own extermination camp in Podolia, where over 100,000 Jews perished in the camps (Chary 1972).”). </li> <li id="cite_note-80"><a href="#cite_ref-80">^</a> en Chary, Frederick: The Bulgarian Jews And The Final Solution, 1940-1944, University of Pittsburgh Press, Henry M. Snyder & Co., Inc., London, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0822932512" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 0-8229-3251-2</a>, 1972 (“For one thing, in 1941 two large, unorganized pogroms occurred in Romania, which, while not part of the systematic Nazi destruction process, were responsible for the deaths of thousands of Jews. In January in an attempted revolution by the Iron Guard the fascists cruelly murdered about a thousand Jews, and in June, in the wake of the invasion of the Soviet Union, Romanian soldiers on a rampage killed over four thousand Jews in Iasi (in the Regat). Probably thousands more perished as the government evacuated the Jews of the city. More significant than these pogroms, the Romanians had the only government besides that of the Nazis which operated an extermination center. In the fall of 1941 Bucharest began the expulsion of Bessarabia's Jews across the Dniester River into concentration camps in the Podolia section of the Ukraine (between the Dniester and the Bug rivers). Already before this time the Romanians had expelled thousands of Jews across the Dniester when that area was under German control and an Einsatzgruppe operated there. A great number of Jews had died at that time. After Romanian control began, 185,000 Jews went to concentration camps in Podolia. Only ten thousand of these came from the Regat. Over one hundred thousand of these Jews were executed by shooting or starved to death in the camps. Later, in August 1942 the Romanians agreed to deport the Jews of the Regat to extermination centers in Poland, but as in Bulgaria, diplomatic entanglements and the changing course of the war prevented the fulfillment of these plans. In fact, no Romanian Jews went to Poland (except, again as in Bulgaria, a few whom the Nazis caught outside the state). In 1943 the Romanians relaxed their regime in the Podolia camps”) </li> <li id="cite_note-81"><a href="#cite_ref-81">^</a> The practical expression of this prejudice became in the words of those prosecuting the Romanian portion of the Holocaust, "the cleansing of the ground." Tragically, as in more recent cases of ethnic animosity in the Balkans, this phrase was not literary license but actual intent. Indeed, with the Barbarossa campaign only three months old, Hitler remarked that "Antonescu is pursuing much more radical policies in this area [i.e., "the Jewish question"] than we have done so far." Goebbels in the same vein, and probably passing along this evaluation to Hitler, commented within two weeks of the opening of the Russian front that "Antonescu is dealing with the [Jewish] situation. His behaviour in this war as a whole has 'been magnificent.'3 - Oldson, W. O., "Alibi for Prejudice: Eastern Orthodoxy, the Holocaust, and Romanian Nationalism", "East European Quarterly", v. 36, no. 3 (Fall 2002), p. 301-11. </li> <li id="cite_note-82"><a href="#cite_ref-82">^</a> That behaviour by the Romanian leader precipitated his country's participation in the Holocaust, a venture that set records unmatched even by the Nazis for the number of Jews killed in single actions or in the shortest period of time. While the German forces, both military and police, might be killing Jews as well, they remained much more consistently concerned with record keeping and appearances than were the Romanians. The forces under Antonescu's command seemed to be impelled to carry out their atrocities with a minimum of preparation and a maximum of speed.4 - Oldson, W. O., "Alibi for Prejudice: Eastern Orthodoxy, the Holocaust, and Romanian Nationalism", "East European Quarterly", v. 36, no. 3 (Fall 2002), p. 301-11. </li> <li id="cite_note-83"><a href="#cite_ref-83">^</a> German military reports from the battlefield as early as July of 1941 complained pointedly to superior commanders not only about the bearing and attitude of Romanian troops, but also about the "bestiality" with which they killed Jews. As ironic as it now sounds, these German military officers, even in the context of their own extermination of the East European Jewish population, were worried about the working out of those "more radical policies" of Antonescu's regarding the Jews. They fretted in particular about the deleterious impact Romanian actions might have on the prestige of "the German army in view of world public opinion."6 - Oldson, W. O., "Alibi for Prejudice: Eastern Orthodoxy, the Holocaust, and Romanian Nationalism", "East European Quarterly", v. 36, no. 3 (Fall 2002), p. 301-11. </li> <li id="cite_note-84"><a href="#cite_ref-84">^</a> Constantiniu, Florin: Între Hitler și Stalin; România și pactul Ribbentrop - Molotov, București, Danubius, 1991, </li> <li id="cite_note-85"><a href="#cite_ref-85">^</a> Constantiniu, Florin: Hitler, Stalin și România - România și geneza Operațiunii „Barbarossa”, București, Univers Enciclopedic, 2002 </li> <li id="cite_note-86"><a href="#cite_ref-86">^</a> Stoenescu, Alex Mihai: Ostașii noștri au trecut Prutul când au dat ordin nemții!, Historia.ro., iunie 2010 (Accesat: 27 dec. 2011), <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.historia.ro/node/1871">http://www.historia.ro/node/1871</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a>] </li> <li id="cite_note-87"><a href="#cite_ref-87">^</a> Constantiniu, Florin (cond. științific); Arimia, Vasile; Ion Ardeleanu, Ion; Lache, Ștefan: Antonescu – Hitler. Corespondență și întâlniri inedite, 1940–1944, vol. I, p. 103, Editura Cozia, București, 1991, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9709520413" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 970-95204-1-3</a> </li> <li id="cite_note-88"><a href="#cite_ref-88">^</a> Ceaușescu, Ilie (general-locotenent dr., coord. principal): România în anii celui de-al doilea război mondial : Vol.1: Statul național unitar român în perioada 1919-1939. Impactul declanșării celui de-al doilea război mondial asupra României. Lupta poporului român pentru recucerirea independenței și suveranității naționale, p. 370, Editura Militară, București, 1989, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9733200689" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 973-32-0068-9</a> </li> <li id="cite_note-Daredeseamă-89"><a href="#cite_ref-Daredeseamă_89-0">^</a> Darea de seamă asupra vizitei pe front a Majestății Sale Regelui în zilele de 23-25 August 1941, publicată în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 213 din 9 septembrie 1941, partea I-a, p. 5.285. </li> <li id="cite_note-90"><a href="#cite_ref-90">^</a> de Doerr, Hans: Der Feldzug nach Stalingrad. Versuch eines operativen Überblickes, pp. 55-116Darmstadt, 1955. </li> <li id="cite_note-91"><a href="#cite_ref-91">^</a> Duțu, Alexandru: Între Wehrmacht și Armata Roșie. Relații de comandament româno-germane și româno-sovietice (1941-1945), pp. 57-97, București, 2000. </li> <li id="cite_note-92"><a href="#cite_ref-92">^</a> de Forstmeister, Friedrich: Odessa 1941. Der Kampf um Stadt und Hafen und die Räumung der Seefestung - 15. August bis 16. Oktober 1941, Freiburg im Breisgau, 1967. </li> <li id="cite_note-93"><a href="#cite_ref-93">^</a> Hillgruber, Andreas: Hitler, regele Carol și mareșalul Antonescu. Relațiile germano-române (1938-1944), pp. 171-192, București, 1994, </li> <li id="cite_note-94"><a href="#cite_ref-94">^</a> de Kehrig, Manfred: Stalingrad. Analyse und Dokumentation einer Schlacht, pp. 45-69, 131-276, 456-473, Stuttgart, 1974. </li> <li id="cite_note-95"><a href="#cite_ref-95">^</a> de Gosztony, Péter: Hitlers fremde Heere: Das Schicksal der nichtdeutschen Armeen im Ostfeldzug, pp. 140-153, 196-237, 291-328, 350-355, Lübbe, Bergisch-Gladbach 1980, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/3404650298" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 3-404-65029-8</a>. </li> <li id="cite_note-96"><a href="#cite_ref-96">^</a> de ***: Akten zur deutschen Auswärtigen Politik, 1918-1945, Serie D: 1937-1941, Band XIII. 1, Die Kriegsjahre, 23 Juni bis 11 Dezember 1941, doc. nr. 167, pp. 220-221; doc. nr. 204, pp. 262-263, Göttingen, 1970. </li> <li id="cite_note-97"><a href="#cite_ref-97">^</a> Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri, vol. II, p. VII </li> <li id="cite_note-98"><a href="#cite_ref-98">^</a> Duțu, A., Dobre, F.: Antonescu și generalii români. Un război surd și ciudat, 1999. <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1999/current9/mi59.htm">http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1999/current9/mi59.htm</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080509002358/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1999/current9/mi59.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2008-05-09">9 mai 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. Accesat: 26 decembrie 2011. </li> <li id="cite_note-99"><a href="#cite_ref-99">^</a> Magazin istoric, nr. 8-9/1998 </li> <li id="cite_note-100"><a href="#cite_ref-100">^</a> Magazin istoric, nr. 8/1996 </li> <li id="cite_note-101"><a href="#cite_ref-101">^</a> Magazin istoric, nr. 9/1967 </li> <li id="cite_note-102"><a href="#cite_ref-102">^</a> Magazin istoric, nr. 4/1968 </li> <li id="cite_note-103"><a href="#cite_ref-103">^</a> Nițu, Victor: Armata română în al Doilea Război Mondial, <a rel="nofollow" class="external free" href="http://worldwar2.ro/generali/?language=ro&article=90">http://worldwar2.ro/generali/?language=ro&article=90</a> Accesat: 26 mai 2012 </li> <li id="cite_note-104"><a href="#cite_ref-104">^</a> Scafeș, Ioan I.: Odessa, o victorie scump plătită, op. cit. </li> <li id="cite_note-105"><a href="#cite_ref-105">^</a> Scafes C., Șerbănescu H., Scafes I., Andonie C., Dănilă I., Avram R., Armata română, 1941-1945, Editura R.A.I., 1996 </li> <li id="cite_note-106"><a href="#cite_ref-106">^</a> Duțu, A., Dobre, F.: Drama generalilor români, p. 267 </li> <li id="cite_note-107"><a href="#cite_ref-107">^</a> Direcția Generală a Arhivelor Statului, Centrul de Studii și Cercetări de Istorie și Teorie Militară, 23 August 1944. Documente, 1944. Vol. II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, p. 547 </li> <li id="cite_note-Decret312-108"><a href="#cite_ref-Decret312_108-0">^</a> Decretul regal nr. 312 din 6 februarie 1945 pentru treceri în poziția de retragere, publicat în Monitorul Oficial, anul CXIII, nr. 33 din 10 februarie 1945, partea I-a, p. 938. </li> <li id="cite_note-109"><a href="#cite_ref-109">^</a> ANIC, fond PCM-CM, dosar nr. 170/1941, f. 61-63. </li> <li id="cite_note-110"><a href="#cite_ref-110">^</a> Editorial: Rezolvarea problemei evreiești, „Unirea”, 30.10.1941. </li> <li id="cite_note-111"><a href="#cite_ref-111">^</a> Achim, Viorel și Iordachi, Constantin (coord.): România și Transnistria: Problema Holocaustului. Perspective istorice și comparative, p. 5-19, București: Curtea Veche, 2004. </li> <li id="cite_note-112"><a href="#cite_ref-112">^</a> Ion Antonescu, Răspuns la scrisoarea prof. I. Găvănescu, în: Curentul, 3.11.1941 </li> <li id="cite_note-113"><a href="#cite_ref-113">^</a> Ancel, Jean: Surse arhivistice despre „Holocaustul din România” - Stenograma ședinței guvernului din 8 iulie 1941 (doc. 3), <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.idee.ro/holocaust/pdf/surse.pdf">http://www.idee.ro/holocaust/pdf/surse.pdf</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070710135141/http://www.idee.ro/holocaust/pdf/surse.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2007-07-10">10 iulie 2007</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. Accesat: 26 decembrie 2011. </li> <li id="cite_note-114"><a href="#cite_ref-114">^</a> <cite class="citation book">Cașu, Igor; Șarov, Igor; Pâslariuc, Virgil; Solomon, Flavius; Cerbușcă, Pavel (<time datetime="2013">2013</time>). Istoria românilor și universală. Manual pentru clasa a XII-a. Chișinău: Cartier educațional. p. 30.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Istoria+rom%C3%A2nilor+%C8%99i+universal%C4%83.+Manual+pentru+clasa+a+XII-a&rft.place=Chi%C8%99in%C4%83u&rft.pages=30&rft.pub=Cartier+educa%C8%9Bional&rft.date=2013&rft.aulast=Ca%C8%99u&rft.aufirst=Igor&rft.au=%C8%98arov%2C+Igor&rft.au=P%C3%A2slariuc%2C+Virgil&rft.au=Solomon%2C+Flavius&rft.au=Cerbu%C8%99c%C4%83%2C+Pavel&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIon+Antonescu" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-115"><a href="#cite_ref-115">^</a> en Achim, Viorel: Romanian-German Collaboration in Ethnopolitics: The Case of Sabin Manuilă, în Fahlbusch, Michael and Haar, Ingo (eds.): German Scholars and Ethnic Cleansing (1919-1945), pp. 139-154, New York, Oxford: Berghahn Books, 2005. </li> <li id="cite_note-116"><a href="#cite_ref-116">^</a> <cite class="citation book">Boia, Lucian. De ce este România altfel? (ed. ediția a II-a adăugită). București: Humanitas. p. 90.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=De+ce+este+Rom%C3%A2nia+altfel%3F&rft.place=Bucure%C8%99ti&rft.pages=90&rft.edition=edi%C8%9Bia+a+II-a+ad%C4%83ugit%C4%83&rft.pub=Humanitas&rft.aulast=Boia&rft.aufirst=Lucian&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIon+Antonescu" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">; sau paginile 62-63/127 din ediția I disponibilă online <a rel="nofollow" class="external text" href="https://issuu.com/klaxxon/docs/de_ce_este_romania_altfel">aici</a> </li> <li id="cite_note-117"><a href="#cite_ref-117">^</a> en Ancel, Jean: The Economic Destruction of Romanian Jewry, Jerusalem, Yad Vashem, 2007. </li> <li id="cite_note-118"><a href="#cite_ref-118">^</a> Giurescu, Dinu C.: România în al doilea război mondial, op. cit. </li> <li id="cite_note-119"><a href="#cite_ref-119">^</a> en Ancel, Jean: The Economic Destruction, op. cit. </li> <li id="cite_note-120"><a href="#cite_ref-120">^</a> Kay‏, Alex J., Rutherford‏ Jeff & Stahel, ‏David (edit.): Nazi Policy on the Eastern Front, 1941: Total War, Geocide, and Radicalization, p. 189, Rochester Studies in East and Central Europe, East European Studies, Military History, Modern History - University Rochester Press, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1580464076" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 1580464076</a>, 2012. </li> <li id="cite_note-121"><a href="#cite_ref-121">^</a> Ancel, Jean: Contribuții la istoria României. Problema evreiască - Despre participarea Armatei Române la aplicarea „ordinelor speciale” vol. I, p. 119-125, ed. Hasefer, București, 2001. </li> <li id="cite_note-122"><a href="#cite_ref-122">^</a> Ancel, op. cit., Rechizitoriul de urmărire împotriva lui Popoiu Constantin, comandantul legiunii de jandarmi Orhei și a altor comandanți, p. 4-5 </li> <li id="cite_note-123"><a href="#cite_ref-123">^</a> Ancel, op. cit., Rechizitoriul împotriva a 19 comandanți militari și jandarmi care au executat ordine speciale în Bucovina și Basarabia, 12 februarie 1946 </li> <li id="cite_note-124"><a href="#cite_ref-124">^</a> Carp, Matatias: Cartea neagră. Suferințele evreilor din România: 1940—1944 - III: Transnistria, Dacia Traiană (Socec), București, 1947. </li> <li id="cite_note-125"><a href="#cite_ref-125">^</a> <cite class="citation book">„5”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20061107040942/http://www.ushmm.org/research/center/presentations/features/details/2005-03-10/pdf/romanian/chapter_05.pdf">Raportul final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România</a> (PDF). Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite. p. 139. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ushmm.org/research/center/presentations/features/details/2005-03-10/pdf/romanian/chapter_05.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2006-11-07">7 noiembrie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2008-04-01">1 aprilie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=5&rft.btitle=Raportul+final+al+Comisiei+Interna%C8%9Bionale+pentru+Studierea+Holocaustului+din+Rom%C3%A2nia&rft.pages=139&rft.pub=Muzeul+Memorial+al+Holocaustului+din+Statele+Unite&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ushmm.org%2Fresearch%2Fcenter%2Fpresentations%2Ffeatures%2Fdetails%2F2005-03-10%2Fpdf%2Fromanian%2Fchapter_05.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIon+Antonescu" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">Accesat: 26 decembrie 2011. </li> <li id="cite_note-126"><a href="#cite_ref-126">^</a> Raportul final, op. cit. cap. 5, p. 159 </li> <li id="cite_note-127"><a href="#cite_ref-127">^</a> Raportul final, op. cit. cap. 5, pp.169-178 </li> <li id="cite_note-128"><a href="#cite_ref-128">^</a> Raportul final, op. cit., cap. 5, pp. 165-167 </li> <li id="cite_note-129"><a href="#cite_ref-129">^</a> Raportul final, op. cit., cap. 5, p. 169 </li> <li id="cite_note-130"><a href="#cite_ref-130">^</a> Trașcă, Ottmar: „Ocuparea orașului Odessa de căre armata română și măsurile adoptate față de populația evreiască, octombrie 1941 - martie 1942”, in Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj - Napoca, Historica Yearbook, p.377-425, 2008, <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.history-cluj.ro/Istorie/anuare/AnuarBaritHistorica2008/20%20OttmarTrasca.pdfAccesat">http://www.history-cluj.ro/Istorie/anuare/AnuarBaritHistorica2008/20%20OttmarTrasca.pdfAccesat</a>: 1 mai 2012. </li> <li id="cite_note-131"><a href="#cite_ref-131">^</a> Ancel, op. cit., Documentele Procesului de la Nürnberg: NO2651, NO2934, NO2938 NO2939, NO2949, NO2950, NO4540, NO52 </li> <li id="cite_note-132"><a href="#cite_ref-132">^</a> Nota subsecretarului de stat Martin Luther; ministerul de externe german, 17 august 1942, Arhiva Ministerului de externe al Germaniei, K 212619-21, în <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.idee.ro/holocaust/pdf/surse.pdf">- Jean Ancel, Surse arhivistice despre „Holocaustul din România”</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070710135141/http://www.idee.ro/holocaust/pdf/surse.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2007-07-10">10 iulie 2007</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. </li> <li id="cite_note-133"><a href="#cite_ref-133">^</a> Safran, David: Cronica Rebeliunii Legionare, pp. 151-153, ed. Hasefer, Tel Aviv, 1967. </li> <li id="cite_note-134"><a href="#cite_ref-134">^</a> Ancel, op. cit., Raportul ambasadorului SUA, Gunther, din 4 noiembrie 1941. </li> <li id="cite_note-135"><a href="#cite_ref-135">^</a> Safran, David, op. cit., p. 157 </li> <li id="cite_note-136"><a href="#cite_ref-136">^</a> Președinția Consiliului de Miniștri - Nota din 31 august 1942 cu adnotări ale lui Antonescu – în: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.idee.ro/holocaust/pdf/surse.pdf">- Jean Ancel, Surse arhivistice despre „Holocaustul din România”</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070710135141/http://www.idee.ro/holocaust/pdf/surse.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2007-07-10">10 iulie 2007</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. </li> <li id="cite_note-137"><a href="#cite_ref-137">^</a> Ancel, op. cit., pp. 24-25. </li> <li id="cite_note-138"><a href="#cite_ref-138">^</a> Stan, Florin C.: Situația evreilor din România între anii 1940-1944, p. 321: „...Subliniem însă că unii dintre evreii din lagărele care se desființau au fost predați germanilor (precum lagărul <a href="/w/index.php?title=Silvina&action=edit&redlink=1" class="new" title="Silvina — pagină inexistentă">Silvina</a> din județul <a href="/wiki/Oceakov" class="mw-redirect" title="Oceakov">Oceakov</a>)”, Argonaut, Cluj-Napoca, 2012, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9789731094033" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-973-109-403-3</a> </li> <li id="cite_note-139"><a href="#cite_ref-139">^</a> Șorban Raoul, Invazie de stafii. Însemnări și mărturisiri despre o altă parte a vieții (Editura Meridiane, București, 2003), <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9733304778" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 973-33-0477-8</a> </li> <li id="cite_note-140"><a href="#cite_ref-140">^</a> Duțu A., Retegan M., Război și societate, vol. 1, RAO, 2000 </li> <li id="cite_note-141"><a href="#cite_ref-141">^</a> Ancel, Jean: Contribuții la Istoria României. Problema evreiască 1933-1944, vol. I, partea a II-a, pp. 111-142, București, 2001, </li> <li id="cite_note-142"><a href="#cite_ref-142">^</a> Ioanid, Radu: Holocaustul în România. Distrugerea evreilor și romilor sub regimul Antonescu 1940-1944, pp. 138-166 și 263-330, București, 2006. </li> <li id="cite_note-143"><a href="#cite_ref-143">^</a> en Fings, Karola and Kenrick, Donald(eds.) In the Shadow of the Swastika: Volume 2: The Gypsies during the Second World War, p.109, Gypsy Research Centre and University of Hertfordshire, Hatfield, publ. J.W. Arrowsmith, Bristol G.B., 1999, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0900458852" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 0 900458 85 2</a> </li> <li id="cite_note-144"><a href="#cite_ref-144">^</a> Achim, Viorel și Iordachi, Constantin (coord.): România și Transnistria: Problema Holocaustului. Perspective istorice și comparative, op. cit., pp. 201-233. </li> <li id="cite_note-145"><a href="#cite_ref-145">^</a> en Achim, Viorel: The Antonescu Government’s Policy towards the Gypsies, în Ionescu, Mihail E. and Liviu Rotman, Liviu (eds.): The Holocaust in Romania: History and Contemporary Significance pp. 55-60, Bucharest, 2003. </li> <li id="cite_note-146"><a href="#cite_ref-146">^</a> Florin Constantiniu , O istorie sinceră a poporului român. Editura Univers Enciclopedic, București, 1997, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/973924307X" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 973-9243-07-X</a>, p. 439 </li> <li id="cite_note-147"><a href="#cite_ref-147">^</a> Dan Andronic, Florian Bichir, Mareșalul Antonescu a încercat să se sinucidă în închisoarea de la Moscova. În: Evenimentul istoric, Nr. 5, 22 iunie-19 iulie 2018, pp. 68-85. ISSN 2601-3657 </li> <li id="cite_note-148"><a href="#cite_ref-148">^</a> Ciucă, Marcel-Dumitru: „Procesul mareșalului Antonescu”, ed. Saeculum și Europa Nova, București, vol. 2:211, 1995-98. </li> <li id="cite_note-149"><a href="#cite_ref-149">^</a> Ciucă, M-D.: „Procesul mareșalului Antonescu”, vol. 2:432-439. </li> <li id="cite_note-150"><a href="#cite_ref-150">^</a> Filmul execuției lui Ion Antonescu <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://video.google.com/videoplay?docid=-8093664066671587742">[7]</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110417134724/http://video.google.com/videoplay?docid=-8093664066671587742">Arhivat</a> în <time datetime="2011-04-17">17 aprilie 2011</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. Accesat: 26 decembrie 2011. </li> <li id="cite_note-151"><a href="#cite_ref-151">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ziua.ro/display.php?data=2007-02-20&id=216243&ziua=fb713611e9fc56de542262b59168ca42">Articol din cotidianul „Ziua” cu privire la achitarea parțială a lui Ion Antonescu</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070901225541/http://www.ziua.ro/display.php?data=2007-02-20&id=216243&ziua=fb713611e9fc56de542262b59168ca42">Arhivat</a> în <time datetime="2007-09-01">1 septembrie 2007</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. Accesat: 26 decembrie 2011. </li> <li id="cite_note-152"><a href="#cite_ref-152">^</a> Instanța Supremă a respins reabilitarea mareșalului Antonescu, în: Ziua on-line, nr. 4224, 6 mai 2008.<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.ziua.ro/news.php?data=2008-05-06&id=6301">[8]</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170906225036/http://www.ziua.ro/news.php?data=2008-05-06&id=6301">Arhivat</a> în <time datetime="2017-09-06">6 septembrie 2017</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. Accesat: 26 decembrie 2011 </li> <li id="cite_note-cp2012-06-29-153"><a href="#cite_ref-cp2012-06-29_153-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gandul.info/news/maresalul-ion-antonescu-nu-poate-fi-reabilitat-2617245">Mareșalul Ion Antonescu nu poate fi reabilitat</a>, 6 mai 2008, Gândul, Accesat: 29 iunie 2012 </li> <li id="cite_note-154"><a href="#cite_ref-154">^</a> Drăgan, Antonescu, II, nr. 23, p. 24, în <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.idee.ro/holocaust/pdf/surse.pdf">http://www.idee.ro/holocaust/pdf/surse.pdf</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070710135141/http://www.idee.ro/holocaust/pdf/surse.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2007-07-10">10 iulie 2007</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. - Jean Ancel, Surse arhivistice despre „Holocaustul din România” </li> <li id="cite_note-155"><a href="#cite_ref-155">^</a> ASRI, Fond Penale, dosar 40010, vol. 77, pag. 29 </li> <li id="cite_note-156"><a href="#cite_ref-156">^</a> Google Video - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://video.google.com/videoplay?docid=63931722483983059">Marea Manifestatie Legionara</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a>] Accesat: 2 mai 2012. </li> <li id="cite_note-157"><a href="#cite_ref-157">^</a> Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, ed. Univers Enciclopedic, București, 2002, pp. 371-372. </li> <li id="cite_note-158"><a href="#cite_ref-158">^</a> Ioan Scurtu, Istoria României în anii 1918-1940. Evoluția regimului politic de la democrație la dictatură, Editura didactică și pedagogică, București. </li> <li id="cite_note-159"><a href="#cite_ref-159">^</a> en Lewis, Robert Alan, Lewis' Dictionary of Toxicology, CRC Press, 1998, p. 171. </li> <li id="cite_note-160"><a href="#cite_ref-160">^</a> en Austin, Stephanie C.; Stolley, Paul D.; Lasky, Tamar: The History of Malariotherapy for Neurosyphilis: Modern Parallels (Historical Article, Journal Article), în: JAMA, 268-4, Jul 22, 1992 </li> <li id="cite_note-161"><a href="#cite_ref-161">^</a> Nitzulescu, V. și Gherman,I: Parazitologie Clinică", pp. 171, 182-211, Ed. Medicală, București, 1986. </li> <li id="cite_note-162"><a href="#cite_ref-162">^</a> Radu Delia, Ipoteze privind presupusele boli ale Conducătorului, <a rel="nofollow" class="external free" href="https://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/06/060613_antonescu_boli.shtml">http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/06/060613_antonescu_boli.shtml</a> Accesat: 2 mai 2012. </li> <li id="cite_note-163"><a href="#cite_ref-163">^</a> Gheorghe Barbul, Greșelile lui Ion Antonescu. În: Lupta, Paris, 7 octombrie 1991 </li> <li id="cite_note-:2-164">^ <a href="#cite_ref-:2_164-0">a</a> <a href="#cite_ref-:2_164-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20181014053033/http://www.corectnews.com/social/despre-maresal-cu-scribi-exaltati-si-scriitori-seriosi">„Despre Maresal, cu scribi exaltati si scriitori seriosi”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.corectnews.com/social/despre-maresal-cu-scribi-exaltati-si-scriitori-seriosi">original</a> la <time datetime="2018-10-14">14 octombrie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2018-09-13">13 septembrie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Despre+Maresal%2C+cu+scribi+exaltati+si+scriitori+seriosi&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.corectnews.com%2Fsocial%2Fdespre-maresal-cu-scribi-exaltati-si-scriitori-seriosi&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIon+Antonescu" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-165"><a href="#cite_ref-165">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nuffield.ox.ac.uk/users/Broadberry/EuroGDP2.pdf">„AGGREGATE AND PER CAPITA GDP IN EUROPE, 1870-2000: CONTINENTAL, REGIONAL AND NATIONAL DATA WITH CHANGING BOUNDARIES”</a> (PDF). Accesat în <time datetime="2018-09-13">13 septembrie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=AGGREGATE+AND+PER+CAPITA+GDP+IN+EUROPE%2C+1870-2000%3A+CONTINENTAL%2C+REGIONAL+AND+NATIONAL+DATA+WITH+CHANGING+BOUNDARIES&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nuffield.ox.ac.uk%2Fusers%2FBroadberry%2FEuroGDP2.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AIon+Antonescu" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-166"><a href="#cite_ref-166">^</a> Raportul final, op. cit., cap. 5, p.315-316, 324 </li> <li id="cite_note-167"><a href="#cite_ref-167">^</a> en Ioanid, Radu: Romania, în David S. Wyman, Charles H. Rosenzveig (edit.), The World Reacts to the Holocaust, Johns Hopkins University Press, Baltimore & London, p. 235, 1996, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0801849691" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 0-8018-4969-1</a> </li> <li id="cite_note-168"><a href="#cite_ref-168">^</a> Cioroianu, Adrian: Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului românesc, ed. Curtea Veche, București, 2005. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9736691756" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 973-669-175-6</a> </li> <li id="cite_note-169"><a href="#cite_ref-169">^</a> Raportul final, op. cit., p.321-331, 335-339, 347-385. </li> <li id="cite_note-170"><a href="#cite_ref-170">^</a> en Cornis-Pope, Marcel; Neubauer, Marcel (edit.): History of the Literary Cultures of East-Central Europe, John Benjamins, Amsterdam & Philadelphia, 2004. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9027234523" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 90-272-3452-3</a>; vezi: *Guran, Letiția; Ștefan, Alexandru: "Romanian Literature under Stalinism", p.112-124, *Neubauer, John et al.:, 1945, p.143-177 </li> <li id="cite_note-171"><a href="#cite_ref-171">^</a> en Dean, Martin: Robbing the Jews, op. cit. </li> <li id="cite_note-172"><a href="#cite_ref-172">^</a> Ioanid, Radu: Romania, op. cit., p. 235-236 </li> <li id="cite_note-173"><a href="#cite_ref-173">^</a> Raportul final. op. cit., Cap. 12 – Trials of the war criminals, page 5 </li> <li id="cite_note-174"><a href="#cite_ref-174">^</a> en The Armistice Agreement with Rumania, în <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.yale.edu/lawweb/avalon/wwii/rumania.htm">Avalon Project at Yale Law School</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160820014103/http://www.yale.edu/lawweb/avalon/wwii/rumania.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2016-08-20">20 august 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. </li> <li id="cite_note-175"><a href="#cite_ref-175">^</a> Raportul final, op. cit., cap.12 - Trials of the war criminals, p. 1-2 </li> <li id="cite_note-176"><a href="#cite_ref-176">^</a> Raportul final, op. cit., p. 2-3, cap.12 – Trials of the war criminals. </li> <li id="cite_note-177"><a href="#cite_ref-177">^</a> Raportul final, op. cit., p. 281, 315 și 317-318 </li> <li id="cite_note-178"><a href="#cite_ref-178">^</a> Pelin, Mihai: Sioniștii sub anchetă. A. L. Zissu. Declarații, confruntări, interogatorii. 10 mai 1951, 1 martie 1952, București, 1993. </li> <li id="cite_note-179"><a href="#cite_ref-179">^</a> Wexler, Teodor: Procesul sioniștilor, Comunicare la al 8-lea simpozion "Memorialul Sighet", 7-9 iulie 2000, în Revista „Memoria”, ed. Fundația Culturală Memoria, sub egida Uniunii Scriitorilor din România, <a rel="nofollow" class="external free" href="http://revista.memoria.ro/?location=view_article&id=419">http://revista.memoria.ro/?location=view_article&id=419</a> Accesat: 26 decembrie 2011. </li> <li id="cite_note-180"><a href="#cite_ref-180">^</a> Müller, Florin: Politică și istoriografie în România: 1948 - 1964, Cluj-Napoca: Nereamia Napocae, p. 324-325, 130, 2003 </li> <li id="cite_note-181"><a href="#cite_ref-181">^</a> Boia, Lucian: Istorie și mit în conștiința românească, București, Humanitas, p. 149-151, 160-161, 1997 </li> <li id="cite_note-182"><a href="#cite_ref-182">^</a> Babeș, Mircea: Renașterea Daciei?, în Observator Cultural, august 2001, <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=9188&print=true">http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=9188&print=true</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070930185124/http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=9188&print=true">Arhivat</a> în <time datetime="2007-09-30">30 septembrie 2007</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. "Renașterea Daciei?" </li> <li id="cite_note-183"><a href="#cite_ref-183">^</a> Martin, Mircea: "Cultura română între comunism și naționalism" (II)], în Revista 22, 44 (660)/XIII, octombrie-noiembrie 2002, <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.revista22.ro/html/index.php?nr=2002-10-31&art=241">http://www.revista22.ro/html/index.php?nr=2002-10-31&art=241</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20071022115404/http://www.revista22.ro/html/index.php?art=241&nr=2002-10-31">Arhivat</a> în <time datetime="2007-10-22">22 octombrie 2007</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. Accesat: 7 martie 2012. </li> <li id="cite_note-184"><a href="#cite_ref-184">^</a> Cioroianu, op. cit., p. 489 </li> <li id="cite_note-185"><a href="#cite_ref-185">^</a> en Liiceanu, Gabriel: The Păltiniș Diary: A Paideic Model in Humanist Culture, Central European University Press, Budapest, p. XVIII, 2000, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9639116890" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 963-9116-89-0</a>. </li> <li id="cite_note-186"><a href="#cite_ref-186">^</a> Tismăneanu, Vladimir: Stalinism pentru eternitate, Polirom, Iași, p. 241, 2005 <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9736818993" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 973-681-899-3</a> </li> <li id="cite_note-187"><a href="#cite_ref-187">^</a> Raportul final, op. cit., p.337-338, </li> <li id="cite_note-188"><a href="#cite_ref-188">^</a> Drăgan, Iosif Constantin: Antonescu. Mareșalul României și războaiele de reîntregire, (4 volume), editura Nagard, Veneția (1986-1990); Fundația Europeană Drăgan (1991) </li> <li id="cite_note-189"><a href="#cite_ref-189">^</a> en Verdery, Katherine: National Ideology under Socialism. Identity and Cultural Politics in Ceaușescu's Romania, University of California Press, 1991. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0520203585" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 0-520-20358-5</a> </li> <li id="cite_note-190"><a href="#cite_ref-190">^</a> Iliescu, Adrian-Paul, Cum nu trebuie apărat Mircea Eliade. Cadrilul stereotipurilor defensive, Observator cultural, 208, 17 februarie 2004. <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.observatorcultural.ro/Cum-nu-trebuie-aparat-Mircea-Eliade*articleID_10225-articles_details.html">[9]</a> Accesat: 7 martie 2012. </li> <li id="cite_note-191"><a href="#cite_ref-191">^</a> Mircu, Marius, Pogromurile din Bucovina și Dorohoi, București, 1945 </li> <li id="cite_note-192"><a href="#cite_ref-192">^</a> Andreescu, Andreea; Nastasă, Lucian; Rotman, Liviu și Andrea Varga (ed.), Minorități Etnoculturale. Mărturii Documentare. Evreii din România (1945-1965). Seria: „Diversitate Etnoculturală în România”, Fundația CRDE - Cluj-Napoca, 2003, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/973857384X" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 973-85738-4-X</a> 94(498)”1945/1965” </li> <li id="cite_note-IoanidRadu-193">^ <a href="#cite_ref-IoanidRadu_193-0">a</a> <a href="#cite_ref-IoanidRadu_193-1">b</a> Ioanid, Radu, România, op. cit., p. 236 </li> <li id="cite_note-194"><a href="#cite_ref-194">^</a> Carp, Matatias, Cartea neagră, ed. a II-a, Editura Diogene, 1996. </li> <li id="cite_note-195"><a href="#cite_ref-195">^</a> en Tismaneanu, Vladimir, Democracy and Memory: Romania Confronts Its Communist Past, in: The Annals of the American Academy of Political and Social Science, Vol. 617, No. 1, 166-180, 2008 </li> <li id="cite_note-196"><a href="#cite_ref-196">^</a> Stoenescu, Alex Mihai, Istoria loviturilor de stat din România, vol II - Eșecul democrației române, p. 217, Editura Rao Books, 2006, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9731030158" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 973-103-015-8</a> </li> <li id="cite_note-197"><a href="#cite_ref-197">^</a> Ciucă, Marcel-Dumitru, Mărturii sub anchetă Magazin Istoric, martie 1998 </li> <li id="cite_note-198"><a href="#cite_ref-198">^</a> Betea, Lavinia, „Maria, dezmierdată Rica", în Jurnalul Național, 15 mai 2006 <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.jurnalul.ro/stire-istoria-comunismului/maria-dezmierdata-rica-21398.html">[10]</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171020034022/http://www.jurnalul.ro/stire-istoria-comunismului/maria-dezmierdata-rica-21398.html">Arhivat</a> în <time datetime="2017-10-20">20 octombrie 2017</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. Accesat: 7 martie 2012. </li> <li id="cite_note-199"><a href="#cite_ref-199">^</a> Grosu, Cristian, Și dictatorii iubesc, nu-i așa?, Jurnalul Național, 2 februarie 2004, <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.jurnalul.ro/stire-special/te-iubesc-atat-de-mult-incat-as-vrea-sa-mori-inaintea-mea-72898.html">[11]</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170913135929/http://www.jurnalul.ro/stire-special/te-iubesc-atat-de-mult-incat-as-vrea-sa-mori-inaintea-mea-72898.html">Arhivat</a> în <time datetime="2017-09-13">13 septembrie 2017</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. Accesat: 7 martie 2012. </li> <li id="cite_note-200"><a href="#cite_ref-200">^</a> Radu, Delia, op. cit. </li> <li id="cite_note-201"><a href="#cite_ref-201">^</a> Șontică-Cârlea Daniela, Biserica lui Antonescu, Jurnalul Național, 20 mai 2006. <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.jurnalul.ro/stire-martorii/biserica-lui-antonescu-21020.html">[12]</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090613025128/http://www.jurnalul.ro/stire-martorii/biserica-lui-antonescu-21020.html">Arhivat</a> în <time datetime="2009-06-13">13 iunie 2009</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. Accesat: 7 martie 2012. </li> <li id="cite_note-202"><a href="#cite_ref-202">^</a> Popescu, Ion Longin, Un sat istoric: Antonești, în: Formula AS, 2008, <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.formula-as.ro/2008/823/mica-enciclopedie-as-27/un-sat-istoric-antonesti-9737">[13]</a> Accesat: 7 martie 2012 </li> <li id="cite_note-203"><a href="#cite_ref-203">^</a> Raportul final, op. cit. </li> <li id="cite_note-204"><a href="#cite_ref-204">^</a> Articol citat din „Ziua” cu privire la achitarea parțială a lui Ion Antonescu] </li> <li id="cite_note-205"><a href="#cite_ref-205">^</a> Stoenescu, Alex Mihai, Istoria loviturilor de stat, op. cit., p. 217, 412. </li> <li id="cite_note-206"><a href="#cite_ref-206">^</a> Lucian Boia, „De ce este România altfel?”, ediția a II-a adăugită, Humanitas, București, p. 90 </li> <li id="cite_note-207"><a href="#cite_ref-207">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://romaniabreakingnews.ro/in-memoriam-shimon-peres-nu-vom-uita-niciodata-romanii-au-salvat-vietile-a-400-000-de-evrei-de-aici12-aug-2010/">In memoriam Shimon Peres – „Nu vom uita niciodată …românii au salvat viețile a 400.000 de evrei de aici”(12 aug.2010)</a> </li> <li id="cite_note-208"><a href="#cite_ref-208">^</a> Șontică-Cârlea, Daniela, Biserica lui Antonescu, Jurnalul Național, op. cit. </li> <li id="cite_note-209"><a href="#cite_ref-209">^</a> en *** The USA demands again removing symbols related to marshal Antonescu (Bucharest - The US Commission for Security and Cooperation in Europe - CSCE-Helsinki Commission on June 28 asked for the Romanian government to remove the symbols linked to the name of Hitler ally during WWII, Ion Antonescu..., Mediafax, nr. 15, 8 iulie 2002, <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://romnews.com/community/modules.php?op=modload&name=News&file=article&sid=665">[14]</a> </li> <li id="cite_note-210"><a href="#cite_ref-210">^</a> en Jahn, George, A Nation’s Soul-Searching Reveals Deep Veneration for Hitler’s Romanian Ally, AP (online), 11 aprilie 2002. </li> <li id="cite_note-211"><a href="#cite_ref-211">^</a> Păun, Bogdana, Răzvan Theodorescu: „Informațiile din scrisoarea Comitetului Helsinki nu se verifică”, „Ziua”, nr. 2445, 1 iulie 2002, <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.ziua.ro/display.php?data=2002-07-01&id=94342">[15]</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20210922022214/http://www.ziua.ro/display.php?data=2002-07-01&id=94342">Arhivat</a> în <time datetime="2021-09-22">22 septembrie 2021</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. Accesat: 7 martie 2012. </li> <li id="cite_note-212"><a href="#cite_ref-212">^</a> BBC Monitoring from Rompress, 1 iulie 2002 </li> <li id="cite_note-213"><a href="#cite_ref-213">^</a> Djuvara, Neagu; O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri - Ed. a IV-a; București; HUMANITAS; p. 222 </li> <li id="cite_note-214"><a href="#cite_ref-214">^</a> BBC Monitoring from Rompress, op. cit. </li> <li id="cite_note-Decret3332-215"><a href="#cite_ref-Decret3332_215-0">^</a> Decretul regal nr. 3.332 din 3 decembrie 1941 pentru conferirea Ordinului Virtutea Aeronautică de Războiu d-lui Mareșal Ion Antonescu, Conducătorul Statului, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 295 din 12 decembrie 1941, partea I-a, p. 7.728. </li> <li id="cite_note-216"><a href="#cite_ref-216">^</a> Istoricul decorațiilor, <a rel="nofollow" class="external free" href="http://canord.presidency.ro/Istoric.htm">http://canord.presidency.ro/Istoric.htm</a> </li> <li id="cite_note-217"><a href="#cite_ref-217">^</a> Ancel, op. cit., Notă asupra convorbirii(-lor) avute la 22-23 septembrie 1942 de Dl. prof. Mihai Antonescu cu Führerul Adolf Hitler și cu Dl. Ministru von Ribbentrop la Marele Cartier General (Jitomir și Vijnița) </li> <li id="cite_note-218"><a href="#cite_ref-218">^</a> fr Barbul,G: Memorial Antonescu, le III-e Homme de l'Axe, Paris, p. 163, 1950. </li> <li id="cite_note-219"><a href="#cite_ref-219">^</a> Mircu, Marius, op. cit. </li> <li id="cite_note-220"><a href="#cite_ref-220">^</a> Arhivele Militare Române, fond 948, secțiunea a 2-a, informații, dosar 941, 1513. </li> <li id="cite_note-221"><a href="#cite_ref-221">^</a> Ancel, op. cit., p. 426-428 </li> <li id="cite_note-222"><a href="#cite_ref-222">^</a> Deletant, op. cit., p. 226, 313, 349 </li> <li id="cite_note-223"><a href="#cite_ref-223">^</a> Ancel, op. cit., p. 425-427 </li> <li id="cite_note-224"><a href="#cite_ref-224">^</a> Deletant, op. cit., p. 226 </li> <li id="cite_note-225"><a href="#cite_ref-225">^</a> Lecca, Radu, Eu i-am salvat pe evreii din România, ed. Roza Vânturilor, 1991 </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Bibliografie">Bibliografie</h2></div> <ul><li>Filip Brunea-Fox: Orașul măcelului (Jurnal al rebeliunii legionare din <a href="/wiki/1941" title="1941">1941</a>, de la <a href="/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București">București</a>), 1944.</li> <li>Pandea, Adrian, Pavelescu, Ion și Ardeleanu, Eftimie: Românii la Stalingrad. Viziunea românească asupra tragediei din Cotul Donului și Stepa Calmucă, București, 1992.</li> <li>Veiga, Francisco: Istoria Gărzii de Fier, 1919-1941: Mistica ultranaționalismului, Humanitas, București, 1993. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9732803924" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 973-28-0392-4</a></li> <li>en Weinberg, Gerhard L.: Germany, Hitler, and World War II: Essays in Modern German and World History, Cambridge University Press, Cambridge, 1996. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0521566266" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 0-521-56626-6</a></li> <li>Nitzulescu V, Georgescu M., Parazitologie Clinică”, Ed. Medicală, București, 1956</li> <li>Ciucă, Marcel-Dumitru: „Procesul mareșalului Antonescu”, ed. Saeculum și Europa Nova, București, vol. I și II, 1995-98.</li> <li>en Shafir, Michael: The Mind of Romania's Radical Right, în Sabrina P. Ramet (ed.), The Radical Right in Central and Eastern Europe since 1989, Penn State University Press, University Park, p. 213-232, 1999, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0271018119" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 0-271-01811-9</a></li> <li>Scafes C., Serbanescu H., Scafes I., Andonie C., Danila I., Avram R.: Armata romana 1941-1945, Editura R.A.I., 1996</li> <li>Rotaru J., Burcin O., Zodian V., Moise L.: Maresalul Antonescu la Odessa, Editura Paideia, 1999</li> <li>en Roper, Steven D.: Romania: The Unfinished Revolution, Routledge, London, 2000. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9058230279" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 90-5823-027-9</a></li> <li>en White, George W.: Nationalism and Territory. Constructing Group Identity in Southeastern Europe, Rowman & Littlefield, Lanham, 2000. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0847698092" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 0-8476-9809-2</a></li> <li>Iancu, Carol, Shoah în România. Evreii în timpul regimului Antonescu (1940-1944). Documente diplomatice franceze inedite, Iași, Ed. Polirom, 2001</li> <li>Ancel, Jean, Contribuții la istoria României. Problema evreiască (1933 - 1944), (2 volume), Ed. Hasefer, 2001 și 2003</li> <li>de Angrick, Andrej: Besatzungspolitik und Massenmord. Die Einsatzgruppe D in</li></ul> der südlichen Sowjetunion 1941-1943, Hamburg, 2003. <ul><li>en Morgan, Philip: Fascism in Europe, 1919-1945, Routledge, London, 2003. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0415169437" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 0-415-16943-7</a></li> <li>Geller, Iaacov, Rezistența spirituală a evreilor români în timpul Holocaustului, Editura Hasefer, 2004</li> <li>Ancel, Jean: Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941, Ed. Polirom, Iași, 2005.</li> <li>Dan, Ioan: „Procesul” mareșalului Ion Antonescu, ed. Lucman, București, 2005.</li> <li>Ioanid, Radu(ed.):Lotul Antonescu în ancheta SMERȘ, Moscova, 1944–1946. Documente din arhiva FSB, Iași, ed. Polirom, 2006.</li> <li>Nicolescu, Nicolae C.: Enciclopedia șefilor de guvern ai României 1862-2006, București, Meronia, 2006, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9737839099" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 973-7839-09-9</a>. / <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9789737839091" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-973-7839-09-1</a></li> <li>en Ramet, Sabrina P.: The Way We Were—And Should Be Again? European Orthodox Churches and the 'Idyllic Past' , în Timothy A. Byrnes, Peter J. Katzenstein (edit.), Religion in an Expanding Europe, Cambridge University Press, Cambridge, 2006. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0521859263" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 0-521-85926-3</a></li> <li>Sandache, Cristian: "Europa dictaturilor și originile războiului româno-sovietic", ed. Militară, București, 2007.</li> <li>de Weber, Petru: Die Wahrnehmung des «Domestic Holocaust» im Rumänien der Nachkriegsjahre, în Regina Fritz, Carola Sachse, Edgar Wolfrum (edit.), Nationen und ihre Selbstbilder. Postdiktatorische Gesellschaften in Europa, Wallstein Verlag, Göttingen, pp. 150–167 2008, . <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9783835302129" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-3-8353-0212-9</a></li> <li>Stoica,Mărculeț,Ion , Dicționar de bibliografic de istorie a României, Ed. MERONIA, 2008, pag. 27, ISBN 978.973.7839.39.8</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Vezi_și">Vezi și</h2></div> <ul><li><a href="/wiki/Constantin_Z._Vasiliu" title="Constantin Z. Vasiliu">Gen. Constantin Z. Vasiliu</a></li> <li><a href="/wiki/Constantin_Tobescu" title="Constantin Tobescu">Gen. Constantin Tobescu</a>, șeful Jandarmeriei Române</li> <li><a href="/wiki/Mihail_Moruzov" title="Mihail Moruzov">Mihail Moruzov</a>, creatorul și șeful Serviciului Secret de Informatii al Armatei Romane</li> <li><a href="/wiki/Eugen_Cristescu" title="Eugen Cristescu">Eugen Cristescu</a>, șeful <a href="/wiki/Serviciul_Special_de_Informa%C8%9Bii" title="Serviciul Special de Informații">Serviciului Special de Informații (SSI)</a></li> <li><a href="/wiki/Nicolae_%C8%98ova" title="Nicolae Șova">Gen. Nicolae Șova</a></li> <li><a href="/wiki/Ioan_Sion" title="Ioan Sion">Gen. Ioan Sion</a></li> <li><a href="/wiki/Gheorghe_Jienescu" title="Gheorghe Jienescu">Gen. Gheorghe I. Jienescu</a></li> <li><a href="/wiki/Pogromul_de_la_Bucure%C8%99ti" title="Pogromul de la București">Pogromul de la București</a></li> <li><a href="/wiki/Pogromul_de_la_Dorohoi" title="Pogromul de la Dorohoi">Pogromul de la Dorohoi</a></li> <li><a href="/wiki/Pogromul_de_la_Ia%C8%99i" title="Pogromul de la Iași">Pogromul de la Iași</a></li> <li><a href="/wiki/Ilie_%C8%98teflea" title="Ilie Șteflea">Gen. Ilie Șteflea</a></li> <li><a href="/wiki/Tribunalele_Poporului" title="Tribunalele Poporului">Tribunalele Poporului</a></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe">Legături externe</h2></div> <div class="noprint" style="clear: right; border: solid #aaa 1px; margin: 0 0 1em 1em; font-size: 90%; background-color:var(--background-color-interactive-subtle, #f8f9f9); color:var(--color-base, #000); width: 250px; padding: 2px; spacing: 2px; text-align: center; float: right;"> <div style="float: left;"><figure class="mw-halign-none" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Wikisource-logo.svg" class="mw-file-description" title="Wikisursă"><img alt="Wikisursă" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/30px-Wikisource-logo.svg.png" decoding="async" width="30" height="31" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/45px-Wikisource-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/60px-Wikisource-logo.svg.png 2x" data-file-width="410" data-file-height="430" /></a><figcaption>Wikisursă</figcaption></figure></div> <div style="margin-left: 35px; line-height:normal;">La <a href="/wiki/Wikisurs%C4%83" title="Wikisursă">Wikisursă</a> există texte originale legate de <a href="https://ro.wikisource.org/wiki/Ion_Antonescu" class="extiw" title="s:Ion Antonescu">Ion Antonescu</a></div> </div> <div class="noprint" style="clear: right; border: solid #aaa 1px; margin: 0 0 1em 1em; font-size: 90%; background-color:var(--background-color-interactive-subtle, #f8f9f9); color:var(--color-base, #000); width: 250px; padding: 2px; spacing: 2px; text-align: center; float: right;"> <div style="float: left;"><figure class="mw-halign-none" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Wikiquote-logo.svg" class="mw-file-description" title="Wikicitat"><img alt="Wikicitat" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikiquote-logo.svg/25px-Wikiquote-logo.svg.png" decoding="async" width="25" height="30" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikiquote-logo.svg/38px-Wikiquote-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikiquote-logo.svg/50px-Wikiquote-logo.svg.png 2x" data-file-width="300" data-file-height="355" /></a><figcaption>Wikicitat</figcaption></figure></div> <div style="margin-left: 35px; line-height:normal;">La <a href="/wiki/Wikicitat" title="Wikicitat">Wikicitat</a> găsiți citate legate de <a href="https://ro.wikiquote.org/wiki/Ion_Antonescu" class="extiw" title="q:Ion Antonescu">Ion Antonescu</a>.</div> </div><div class="noprint" style="clear:right;border:solid #aaa 1px;margin:0 0 1em 1em;font-size:90%;background:var(--background-color-interactive-subtle, #f8f9f9);color:color:var(--color-base, #000);width:230px;padding:2px;spacing:2px;text-align:center;float:right"><div style="float:left;vertical-align:middle"><figure class="mw-halign-none" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Commons-logo.svg" class="mw-file-description" title="Commons"><img alt="Commons" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/30px-Commons-logo.svg.png" decoding="async" width="30" height="40" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/45px-Commons-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/60px-Commons-logo.svg.png 2x" data-file-width="1024" data-file-height="1376" /></a><figcaption>Commons</figcaption></figure></div><div style="margin-left:35px;line-height:normal;vertical-align:middle"><a href="/wiki/Wikimedia_Commons" title="Wikimedia Commons">Wikimedia Commons</a> conține materiale multimedia legate de <a class="external text" href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Ion_Antonescu?uselang=ro">Ion Antonescu</a></div></div> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2008/08/080804_antonescu_serial_introducere.shtml">Antonescu și asumarea istoriei</a>, 3 iunie 2006, Delia Radu, BBC</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.halbjahresschrift.homepage.t-online.de/ion.htm">Revista electronică Halbjahresschrift: Cazul Antonescu. Documentar</a> (texte în limba română, germană, franceză și maghiară)</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.inshr-ew.ro/holocaustul-in-romania/">Institutul Național Elie Wiesel pentru Studierea Holocaustului din România (INSHR-EW)</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ziare.com/social/romani/sa-ne-amintim-viata-maresalului-antonescu-1032305">Sa ne amintim: Viata maresalului Antonescu</a>, 1 august 2010, Laurentiu Dologa, Ziare.com</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://jurnalul.ro/special-jurnalul/antonescu-nu-sunt-mort-mai-trageti-71797.html">Antonescu: "Nu sunt mort. Mai trageti!"</a>, 8 martie 2004, Jurnalul Național</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.dw.com/ro/de-ce-nu-trebuie-uitate-vinov%C4%83%C8%9Biile-rom%C3%A2niei-din-al-doilea-r%C4%83zboi-mondial-%C8%99i-crimele-lui-antonescu/a-56602605">De ce nu trebuie uitate vinovățiile României din al Doilea Război Mondial și crimele lui Antonescu</a> Sabina Fati, Deutsche Welle, 17.02.2021</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.youtube.com/watch?v=y234mHmBAHs&ab_channel=PopescuVictor">Procesul și condamnarea lui Ion Antonescu</a>, imagini de arhivă</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.youtube.com/watch?v=EJodTuDeoYg&ab_channel=TVR">Mari Români: Ion Antonescu</a> , 15 iulie 2015, Adrian Cioroianu, TVR</li></ul> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/obsesii-mesianice-3648459/">Obsesii mesianice</a>, 10 decembrie 2008, Calin Hentea, Ziarul de Duminică</li> <li class="mw-empty-elt"></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Lectură_suplimentară">Lectură suplimentară</h2></div> <ul><li>Cristoi Ioan. 1991 : cui i-e frică de mareșalul Antonescu? București, Editura Martorul Clipei, 2023, 527 p. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9786069543122" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-606-9543-12-2</a></li></ul> <table class="toccolours" border="1" cellpadding="4" cellspacing="0" style="border-collapse: collapse; margin:0 auto;"> <tbody><tr style="text-align: center;"> <td width="25%">Predecesor: Generalul <a href="/wiki/Constantin_L%C4%83z%C4%83rescu" title="Constantin Lăzărescu">Constantin Lăzărescu</a> </td> <td width="40%" style="text-align: center;"><a href="/wiki/%C8%98efii_Marelui_Stat_Major_al_Armatei_Rom%C3%A2ne" class="mw-redirect" title="Șefii Marelui Stat Major al Armatei Române">Șeful Marelui Stat Major al Armatei Române</a> <a href="/wiki/1_decembrie" title="1 decembrie">1 decembrie</a> <a href="/wiki/1933" title="1933">1933</a> – <a href="/wiki/11_decembrie" title="11 decembrie">11 decembrie</a> <a href="/wiki/1934" title="1934">1934</a> </td> <td width="25%">Succesor: Generalul <a href="/wiki/Nicolae_Samsonovici" title="Nicolae Samsonovici">Nicolae Samsonovici</a> </td></tr></tbody></table> <div class="noprint" style="background-color: #F5F5F5; border: 1px solid #ccc; clear: both; margin-left: 0px; margin-top: 1em; padding: 4px; text-align: center; font-size: 95%; -moz-border-radius: 0.8em; -webkit-border-radius: 0.8em; border-radius:0.8em;"> <ul><li style="display:inline; white-space:nowrap;"><a href="/wiki/Portal:Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Portal:Primul Război Mondial"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fc/Falkenhayn_and_his_staff_of_the_German_9th_Army_during_the_Romanian_Campaign.jpg/32px-Falkenhayn_and_his_staff_of_the_German_9th_Army_during_the_Romanian_Campaign.jpg" decoding="async" width="32" height="21" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fc/Falkenhayn_and_his_staff_of_the_German_9th_Army_during_the_Romanian_Campaign.jpg/48px-Falkenhayn_and_his_staff_of_the_German_9th_Army_during_the_Romanian_Campaign.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fc/Falkenhayn_and_his_staff_of_the_German_9th_Army_during_the_Romanian_Campaign.jpg/64px-Falkenhayn_and_his_staff_of_the_German_9th_Army_during_the_Romanian_Campaign.jpg 2x" data-file-width="539" data-file-height="348" /></a><a href="/wiki/Portal:Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Portal:Primul Război Mondial">Portal Primul Război Mondial</a></li><li style="display:inline; white-space:nowrap;"><a href="/wiki/Portal:Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Portal:Al Doilea Război Mondial"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/c/c4/Hitlermusso.jpg/25px-Hitlermusso.jpg" decoding="async" width="25" height="28" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/c/c4/Hitlermusso.jpg/38px-Hitlermusso.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/c/c4/Hitlermusso.jpg/50px-Hitlermusso.jpg 2x" data-file-width="277" data-file-height="307" /></a><a href="/wiki/Portal:Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Portal:Al Doilea Război Mondial">Portal Al Doilea Război Mondial</a></li><li style="display:inline; white-space:nowrap;"><a href="/wiki/Portal:Biografii" title="Portal:Biografii"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/P_vip.svg/28px-P_vip.svg.png" decoding="async" width="28" height="28" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/P_vip.svg/41px-P_vip.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/P_vip.svg/55px-P_vip.svg.png 2x" data-file-width="1911" data-file-height="1944" /></a><a href="/wiki/Portal:Biografii" class="mw-redirect" title="Portal:Biografii">Portal Biografii</a></li></ul> </div> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="4" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Mare%C8%99alii_Rom%C3%A2niei" title="Format:Mareșalii României">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Mare%C8%99alii_Rom%C3%A2niei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Mareșalii României — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Mare%C8%99alii_Rom%C3%A2niei&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Lista_mare%C8%99alilor_Rom%C3%A2niei" title="Lista mareșalilor României">Mareșalii României</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 2px 0px 0px;" rowspan="1"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Constantin_Prezan.jpg" class="mw-file-description" title="General Constantin Prezan"><img alt="General Constantin Prezan" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/71/Constantin_Prezan.jpg/45px-Constantin_Prezan.jpg" decoding="async" width="45" height="58" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/71/Constantin_Prezan.jpg/68px-Constantin_Prezan.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/71/Constantin_Prezan.jpg/90px-Constantin_Prezan.jpg 2x" data-file-width="251" data-file-height="321" /></a> </td> <td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Ferdinand_I_al_Rom%C3%A2niei" title="Ferdinand I al României">Regele Ferdinand I</a> • <a href="/wiki/Carol_al_II-lea_al_Rom%C3%A2niei" title="Carol al II-lea al României">Regele Carol al II-lea</a> • <a href="/wiki/Alexandru_Averescu" title="Alexandru Averescu">Generalul Alexandru Averescu</a> • <a href="/wiki/Constantin_Prezan" title="Constantin Prezan">Generalul Constantin Prezan</a> • <a href="/wiki/Mihai_I_al_Rom%C3%A2niei" title="Mihai I al României">Regele Mihai I</a> • <a class="mw-selflink selflink">Generalul Ion Antonescu</a> • <a href="/wiki/Alexandru_I_al_Iugoslaviei" title="Alexandru I al Iugoslaviei">Regele Alexandru I al Iugoslaviei</a> și <a href="/wiki/Carol_I_al_Rom%C3%A2niei" title="Carol I al României">Regele Carol I</a> (mareșal al armatei germane și al armatei ruse)</div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="1"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:King_Ferdinand_of_Romania.jpg" class="mw-file-description" title="Ferdinand I al României"><img alt="Ferdinand I al României" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7d/King_Ferdinand_of_Romania.jpg/45px-King_Ferdinand_of_Romania.jpg" decoding="async" width="45" height="63" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7d/King_Ferdinand_of_Romania.jpg/68px-King_Ferdinand_of_Romania.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7d/King_Ferdinand_of_Romania.jpg/90px-King_Ferdinand_of_Romania.jpg 2x" data-file-width="657" data-file-height="924" /></a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16513826">.mw-parser-output .navbox{margin:0 auto 0}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}</style> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Prim-mini%C8%99trii_Rom%C3%A2niei" title="Format:Prim-miniștrii României">v</a> • <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:Prim-mini%C8%99trii_Rom%C3%A2niei" title="Discuție Format:Prim-miniștrii României">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Prim-mini%C8%99trii_Rom%C3%A2niei&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Prim-ministrul_Rom%C3%A2niei" title="Prim-ministrul României">Prim-miniștrii</a> <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">României</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3"><a href="/wiki/Lista_prim-mini%C8%99trilor_Rom%C3%A2niei" title="Lista prim-miniștrilor României">Lista prim-miniștrilor României</a> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Principatele_Unite_ale_Moldovei_%C8%99i_%C8%9A%C4%83rii_Rom%C3%A2ne%C8%99ti" title="Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești">Principatele Unite Române</a> 20 de prim-miniștri de la 001 la 020 — (1862–1881) </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Barbu_Catargiu" title="Barbu Catargiu">B. Catargiu</a> - 001 · <a href="/wiki/Apostol_Arsache" title="Apostol Arsache">Arsache</a> - interimar  · <a href="/wiki/Nicolae_Kretzulescu" title="Nicolae Kretzulescu">N. Kretzulescu</a> - 002 · <a href="/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu" title="Mihail Kogălniceanu">Kogălniceanu</a> - 003 · <a href="/wiki/Constantin_Bosianu" title="Constantin Bosianu">Bosianu</a> - 004 · <a href="/wiki/Nicolae_Kretzulescu" title="Nicolae Kretzulescu">N. Kretzulescu</a> - 002  · <a href="/wiki/Ion_Ghica" title="Ion Ghica">I. Ghica</a> - 005 · <a href="/wiki/Lasc%C4%83r_Catargiu" title="Lascăr Catargiu">L. Catargiu</a> - 006 · <a href="/wiki/Ion_Ghica" title="Ion Ghica">I. Ghica</a> - 005  · <a href="/wiki/Constantin_Al._Kretzulescu" title="Constantin Al. Kretzulescu">C. A. Kretzulescu</a> - 007  · <a href="/wiki/%C8%98tefan_Golescu" title="Ștefan Golescu">Ș. Golescu</a> - 008 · <a href="/wiki/Nicolae_Golescu" title="Nicolae Golescu">N. Golescu</a> - 009 · <a href="/wiki/Dimitrie_Ghica" title="Dimitrie Ghica">D. Ghica</a> - 010 · <a href="/wiki/Alexandru_G._Golescu" title="Alexandru G. Golescu">A. G. Golescu</a> - 011 · <a href="/wiki/Manolache_Costache_Epureanu" title="Manolache Costache Epureanu">Epureanu</a> - 012 · <a href="/wiki/Ion_Ghica" title="Ion Ghica">I. Ghica</a> -005  · <a href="/wiki/Lasc%C4%83r_Catargiu" title="Lascăr Catargiu">L. Catargiu</a> -006  · <a href="/wiki/Ioan_Emanoil_Florescu" title="Ioan Emanoil Florescu">Florescu</a> - 013 · <a href="/wiki/Manolache_Costache_Epureanu" title="Manolache Costache Epureanu">Epureanu</a> - 012 · <a href="/wiki/Ion_C._Br%C4%83tianu" title="Ion C. Brătianu">I. C. Brătianu</a> - 014 · </div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="7"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_the_Prime_Minister_of_Romania.svg" class="mw-file-description" title="Drapelul prim-ministrului României"><img alt="Drapelul prim-ministrului României" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Flag_of_the_Prime_Minister_of_Romania.svg/50px-Flag_of_the_Prime_Minister_of_Romania.svg.png" decoding="async" width="50" height="50" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Flag_of_the_Prime_Minister_of_Romania.svg/75px-Flag_of_the_Prime_Minister_of_Romania.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Flag_of_the_Prime_Minister_of_Romania.svg/100px-Flag_of_the_Prime_Minister_of_Romania.svg.png 2x" data-file-width="700" data-file-height="700" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Regatul_Rom%C3%A2niei" title="Regatul României">Regatul României</a> 55 de prim-miniștri de la 021 la 075 — (1881–1947) </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Ion_C._Br%C4%83tianu" title="Ion C. Brătianu">I. C. Brătianu</a> - 014 · <a href="/wiki/Dumitru_Br%C4%83tianu" title="Dumitru Brătianu">D. Brătianu</a> - 015 · <a href="/wiki/Ion_C._Br%C4%83tianu" title="Ion C. Brătianu">I. C. Brătianu</a> - 014 · <a href="/wiki/Theodor_Rosetti" title="Theodor Rosetti">Rosetti</a> - 016 · <a href="/wiki/Lasc%C4%83r_Catargiu" title="Lascăr Catargiu">L. Catargiu</a> - 006 · <a href="/wiki/Gheorghe_Manu_(general)" title="Gheorghe Manu (general)">Manu</a> - 017 · <a href="/wiki/Ioan_Emanoil_Florescu" title="Ioan Emanoil Florescu">Florescu</a> - 013 · <a href="/wiki/Lasc%C4%83r_Catargiu" title="Lascăr Catargiu">L. Catargiu</a> - 006 · <a href="/wiki/Dimitrie_A._Sturdza" title="Dimitrie A. Sturdza">Sturdza</a> - 018 · <a href="/wiki/Petre_S._Aurelian" title="Petre S. Aurelian">Aurelian</a> - 019 · <a href="/wiki/Dimitrie_A._Sturdza" title="Dimitrie A. Sturdza">Sturdza</a> - 018 · <a href="/wiki/Gheorghe_Grigore_Cantacuzino" title="Gheorghe Grigore Cantacuzino">Cantacuzino</a> - 020 · <a href="/wiki/Petre_P._Carp" title="Petre P. Carp">Carp</a> - 021 · <a href="/wiki/Dimitrie_A._Sturdza" title="Dimitrie A. Sturdza">Sturdza</a> - 018 · <a href="/wiki/Gheorghe_Grigore_Cantacuzino" title="Gheorghe Grigore Cantacuzino">Cantacuzino</a> - 020 · <a href="/wiki/Dimitrie_A._Sturdza" title="Dimitrie A. Sturdza">Sturdza</a> - 018 · <a href="/wiki/Ion_I.C._Br%C4%83tianu" title="Ion I.C. Brătianu">I. I. C. Brătianu</a> - 022 · <a href="/wiki/Petre_P._Carp" title="Petre P. Carp">Carp</a> - 021 · <a href="/wiki/Titu_Maiorescu" title="Titu Maiorescu">Maiorescu</a> - 023 · <a href="/wiki/Ion_I.C._Br%C4%83tianu" title="Ion I.C. Brătianu">I. I. C. Brătianu</a> - 022 · <a href="/wiki/Alexandru_Averescu" title="Alexandru Averescu">Averescu</a> - 024  · <a href="/wiki/Alexandru_Marghiloman" title="Alexandru Marghiloman">Marghiloman</a> - 025 · <a href="/wiki/Constantin_Coand%C4%83" title="Constantin Coandă">Coandă</a> - 026 · <a href="/wiki/Ion_I.C._Br%C4%83tianu" title="Ion I.C. Brătianu">I. I. C. Brătianu</a> - 022 · <a href="/wiki/Arthur_V%C4%83itoianu" title="Arthur Văitoianu">Văitoianu</a> - 027 · <a href="/wiki/Alexandru_Vaida-Voevod" title="Alexandru Vaida-Voevod">Vaida-Voevod</a> - 028 · <a href="/wiki/Alexandru_Averescu" title="Alexandru Averescu">Averescu</a> - 024 · <a href="/wiki/Take_Ionescu" title="Take Ionescu">Ionescu</a> - 029 · <a href="/wiki/Ion_I.C._Br%C4%83tianu" title="Ion I.C. Brătianu">I. I. C. Brătianu</a> - 022 · <a href="/wiki/Alexandru_Averescu" title="Alexandru Averescu">Averescu</a> - 024 · <a href="/wiki/Barbu_A._%C8%98tirbey" title="Barbu A. Știrbey">Știrbey</a> - 030 · <a href="/wiki/Ion_I.C._Br%C4%83tianu" title="Ion I.C. Brătianu">I. I. C. Brătianu</a> - 022 · <a href="/wiki/Vintil%C4%83_I._C._Br%C4%83tianu" title="Vintilă I. C. Brătianu">V. Brătianu</a> - 031 · <a href="/wiki/Iuliu_Maniu" title="Iuliu Maniu">Maniu</a> - 032 · <a href="/wiki/Gheorghe_Mironescu" title="Gheorghe Mironescu">Mironescu</a> - 033 · <a href="/wiki/Iuliu_Maniu" title="Iuliu Maniu">Maniu</a> - 032 · <a href="/wiki/Gheorghe_Mironescu" title="Gheorghe Mironescu">Mironescu</a> - 033 · <a href="/wiki/Nicolae_Iorga" title="Nicolae Iorga">Iorga</a> - 034 · <a href="/wiki/Alexandru_Vaida-Voevod" title="Alexandru Vaida-Voevod">Vaida-Voevod</a> - 028 · <a href="/wiki/Iuliu_Maniu" title="Iuliu Maniu">Maniu</a> - 032 · <a href="/wiki/Alexandru_Vaida-Voevod" title="Alexandru Vaida-Voevod">Vaida-Voevod</a> - 028 · <a href="/wiki/Ion_Gheorghe_Duca" title="Ion Gheorghe Duca">Duca</a> - 035 · <a href="/wiki/Constantin_I._Angelescu" title="Constantin I. Angelescu">Angelescu</a> - interimar · <a href="/wiki/Gheorghe_T%C4%83t%C4%83rescu" title="Gheorghe Tătărescu">Tătărescu</a> - 036 · <a href="/wiki/Octavian_Goga" title="Octavian Goga">Goga</a> - 037 · <a href="/wiki/Miron_Cristea" title="Miron Cristea">Cristea</a> - 038 · <a href="/wiki/Armand_C%C4%83linescu" title="Armand Călinescu">Călinescu</a> - 039 · <a href="/wiki/Gheorghe_Arge%C8%99anu" title="Gheorghe Argeșanu">Argeșanu</a> - 040 · <a href="/wiki/Constantin_Argetoianu" title="Constantin Argetoianu">Argetoianu</a> - 041 · <a href="/wiki/Gheorghe_T%C4%83t%C4%83rescu" title="Gheorghe Tătărescu">Tătărescu</a> - 036 · <a href="/wiki/Ion_Gigurtu" title="Ion Gigurtu">Gigurtu</a> - 042 · <a class="mw-selflink selflink">Antonescu</a> - 043 · <a href="/wiki/Constantin_S%C4%83n%C4%83tescu" title="Constantin Sănătescu">Sănătescu</a> - 044 · <a href="/wiki/Nicolae_R%C4%83descu" title="Nicolae Rădescu">Rădescu</a> - 045 · <a href="/wiki/Petru_Groza" title="Petru Groza">Groza</a> - 046 · </div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Rom%C3%A2nia_comunist%C4%83" title="România comunistă">România comunistă</a> 7 prim-miniștri de la 076 la 082 — (1947–1989) </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Petru_Groza" title="Petru Groza">Groza</a> - 046 · <a href="/wiki/Gheorghe_Gheorghiu-Dej" title="Gheorghe Gheorghiu-Dej">Gheorghiu-Dej</a> - 047 · <a href="/wiki/Chivu_Stoica" title="Chivu Stoica">Stoica</a> - 048 · <a href="/wiki/Ion_Gheorghe_Maurer" title="Ion Gheorghe Maurer">Maurer</a> - 049 · <a href="/wiki/Manea_M%C4%83nescu" title="Manea Mănescu">Mănescu</a> - 050 · <a href="/wiki/Ilie_Verde%C8%9B" title="Ilie Verdeț">Verdeț</a> - 051 · <a href="/wiki/Constantin_D%C4%83sc%C4%83lescu" title="Constantin Dăscălescu">Dăscălescu</a> - 052 · </div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Rom%C3%A2nia_dup%C4%83_1989" title="România după 1989">România după 1989</a>–prezent 27 de prim-miniștri de la 083 la 110 — (1989–prezent) </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Petre_Roman" title="Petre Roman">Roman</a> - 053 · <a href="/wiki/Theodor_Stolojan" title="Theodor Stolojan">Stolojan</a> - 054 · <a href="/wiki/Nicolae_V%C4%83c%C4%83roiu" title="Nicolae Văcăroiu">Văcăroiu</a> - 055 · <a href="/wiki/Victor_Ciorbea" title="Victor Ciorbea">Ciorbea</a> - 056 · <a href="/wiki/Gavril_Dejeu" title="Gavril Dejeu">Dejeu</a> - interimar · <a href="/wiki/Radu_Vasile" title="Radu Vasile">Vasile</a> - 057 · <a href="/wiki/Alexandru_Athanasiu" title="Alexandru Athanasiu">Athanasiu</a> - interimar · <a href="/wiki/Mugur_Is%C4%83rescu" title="Mugur Isărescu">Isărescu</a> - 058 · <a href="/wiki/Adrian_N%C4%83stase" title="Adrian Năstase">Năstase</a> - 059 · <a href="/wiki/Eugen_Bejinariu" title="Eugen Bejinariu">Bejinariu</a> - interimar · <a href="/wiki/C%C4%83lin_Popescu-T%C4%83riceanu" title="Călin Popescu-Tăriceanu">Popescu-Tăriceanu</a> - 060 · <a href="/wiki/Emil_Boc" title="Emil Boc">Boc</a> - 061 · <a href="/wiki/C%C4%83t%C4%83lin_Predoiu" title="Cătălin Predoiu">Predoiu</a> - interimar · <a href="/wiki/Mihai_R%C4%83zvan_Ungureanu" title="Mihai Răzvan Ungureanu">Ungureanu</a> - 062 · <a href="/wiki/Victor_Ponta" title="Victor Ponta">Ponta</a> - 063 · <a href="/wiki/Gabriel_Oprea" title="Gabriel Oprea">Oprea</a> - interimar · <a href="/wiki/Victor_Ponta" title="Victor Ponta">Ponta</a> - 063 · <a href="/wiki/Gabriel_Oprea" title="Gabriel Oprea">Oprea</a> - interimar · <a href="/wiki/Victor_Ponta" title="Victor Ponta">Ponta</a> - 063 · <a href="/wiki/Sorin_C%C3%AEmpeanu" title="Sorin Cîmpeanu">Cîmpeanu</a> - interimar · <a href="/wiki/Dacian_Ciolo%C8%99" title="Dacian Cioloș">Cioloș</a> - 064 · <a href="/wiki/Sorin_Grindeanu" title="Sorin Grindeanu">Grindeanu</a> - 065 · <a href="/wiki/Mihai_Tudose" title="Mihai Tudose">Tudose</a> - 066 · <a href="/wiki/Mihai-Viorel_Fifor" title="Mihai-Viorel Fifor">Fifor</a> - interimar · <a href="/wiki/Viorica_D%C4%83ncil%C4%83" title="Viorica Dăncilă">Dăncilă</a> - 067 · <a href="/wiki/Ludovic_Orban" title="Ludovic Orban">Orban</a> - 068 · <a href="/wiki/Nicolae_Ciuc%C4%83" title="Nicolae Ciucă">Ciucă</a> - interimar · <a href="/wiki/Florin_C%C3%AE%C8%9Bu" title="Florin Cîțu">Cîțu</a> - 069 · <a href="/wiki/Nicolae_Ciuc%C4%83" title="Nicolae Ciucă">Ciucă</a> - 070 · <a href="/wiki/C%C4%83t%C4%83lin_Predoiu" title="Cătălin Predoiu">Predoiu</a> - interimar · <a href="/wiki/Marcel_Ciolacu" title="Marcel Ciolacu">Ciolacu</a> - 071 · </div> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3">Italicele indică prim-miniștrii interimari. </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Mini%C8%99trii_ap%C4%83r%C4%83rii_na%C8%9Bionale_ai_Rom%C3%A2niei" title="Format:Miniștrii apărării naționale ai României">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Mini%C8%99trii_ap%C4%83r%C4%83rii_na%C8%9Bionale_ai_Rom%C3%A2niei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Miniștrii apărării naționale ai României — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Mini%C8%99trii_ap%C4%83r%C4%83rii_na%C8%9Bionale_ai_Rom%C3%A2niei&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Lista_mini%C8%99trilor_ap%C4%83r%C4%83rii_na%C8%9Bionale_ai_Rom%C3%A2niei" title="Lista miniștrilor apărării naționale ai României">Miniștrii Apărării Naționale ai României</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Principatele_Unite" class="mw-redirect" title="Principatele Unite">Principatele Unite</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Barbu_Vl%C4%83doianu" title="Barbu Vlădoianu">Vlădoianu</a> · <a href="/wiki/Alexandru_D._Macedonski" title="Alexandru D. Macedonski">Macedonski</a> · <a href="/wiki/Ion_Cornescu" title="Ion Cornescu">Cornescu</a> · <a href="/wiki/Ion_Emanoil_Florescu" class="mw-redirect" title="Ion Emanoil Florescu">Florescu</a> · <a href="/wiki/Nicolae_Golescu" title="Nicolae Golescu">Golescu</a> · <a href="/wiki/Gheorghe_Adrian" title="Gheorghe Adrian">Adrian</a> · <a href="/wiki/Istratie_S%C4%83m%C4%83%C8%99escu" title="Istratie Sămășescu">Sămășescu</a> · <a href="/wiki/Ioan_Grigore_Ghica" title="Ioan Grigore Ghica">Grigore Ghica</a> · <a href="/wiki/Alexandru_Iacovache" title="Alexandru Iacovache">Iacovache</a> · <a href="/wiki/Savel_Manu" title="Savel Manu">Manu</a> · <a href="/wiki/Alexandru_Solomon_(general)" title="Alexandru Solomon (general)">Solomon</a> · <a href="/wiki/Dimitrie_Lecca" title="Dimitrie Lecca">Lecca</a> · <a href="/wiki/Nicolae_Haralambie" title="Nicolae Haralambie">Haralambie</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Principatele_Unite_ale_Moldovei_%C8%99i_%C8%9A%C4%83rii_Rom%C3%A2ne%C8%99ti" title="Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești">România</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Tobias_Gherghel" title="Tobias Gherghel">Gherghel</a> · <a href="/wiki/Ion_C._Br%C4%83tianu" title="Ion C. Brătianu">I.C. Brătianu</a> · <a href="/wiki/Alexandru_Duca" class="mw-redirect" title="Alexandru Duca">Duca</a> · <a href="/wiki/Gheorghe_Manu_(general)" title="Gheorghe Manu (general)">Manu</a> · <a href="/wiki/Eusta%C8%9Biu_Pencovici" title="Eustațiu Pencovici">Pencovici</a> · <a href="/wiki/Christian_Tell" title="Christian Tell">Tell</a> · <a href="/wiki/Gheorghe_Sl%C4%83niceanu" title="Gheorghe Slăniceanu">Slăniceanu</a> · <a href="/wiki/Alexandru_Cernat" title="Alexandru Cernat">Cernat</a> · <a href="/wiki/Nicolae_Dabija_(colonel)" class="mw-redirect" title="Nicolae Dabija (colonel)">Dabija</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Regatul_Rom%C3%A2niei" title="Regatul României">Regatul României</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Gheorghe_Angelescu_(general)" title="Gheorghe Angelescu (general)">Gheorghe Angelescu</a> · <a href="/wiki/%C8%98tefan_F%C4%83lcoianu" title="Ștefan Fălcoianu">Fălcoianu</a> · <a href="/wiki/Alexandru_Anghelescu" title="Alexandru Anghelescu">Alexandru Anghelescu</a> · <a href="/wiki/Constantin_Barozzi" title="Constantin Barozzi">Barozzi</a> · <a href="/wiki/Matei_Vl%C4%83descu" title="Matei Vlădescu">Vlădescu</a> · <a href="/wiki/Iacob_N._Lahovari" title="Iacob N. Lahovari">Lahovary</a> · <a href="/wiki/Lasc%C4%83r_Catargiu" title="Lascăr Catargiu">Catargiu</a> · <a href="/wiki/Constantin_Poenaru" title="Constantin Poenaru">Poenaru</a> · <a href="/wiki/Constantin_Budi%C8%99teanu" title="Constantin Budișteanu">Budișteanu</a> · <a href="/wiki/Constantin_I._Stoicescu" title="Constantin I. Stoicescu">Stoicescu</a> · <a href="/wiki/Anton_Berindei" title="Anton Berindei">Berindei</a> · <a href="/wiki/Dimitrie_A._Sturdza" title="Dimitrie A. Sturdza">Sturdza</a> · <a href="/wiki/Alexandru_Averescu" title="Alexandru Averescu">Averescu</a> · <a href="/wiki/Toma_Stelian" title="Toma Stelian">Stelian</a> · <a href="/wiki/Grigore_Cr%C4%83iniceanu" title="Grigore Crăiniceanu">Crăiniceanu</a> · <a href="/wiki/Nicolae_Filipescu" title="Nicolae Filipescu">Filipescu</a> · <a href="/wiki/Ioan_Argetoianu" title="Ioan Argetoianu">Argetoianu</a> · <a href="/wiki/Constantin_H%C3%A2rjeu" title="Constantin Hârjeu">Hârjeu</a> · <a href="/wiki/Ion_I._C._Br%C4%83tianu" class="mw-redirect" title="Ion I. C. Brătianu">I. C. Brătianu</a> · <a href="/wiki/Vintil%C4%83_Br%C4%83tianu" class="mw-redirect" title="Vintilă Brătianu">Vintilă Brătianu</a> · <a href="/wiki/Constantin_Iancovescu" title="Constantin Iancovescu">Iancovescu</a> · <a href="/wiki/Eremia_Grigorescu" title="Eremia Grigorescu">Grigorescu</a> · <a href="/wiki/Artur_V%C4%83itoianu" class="mw-redirect" title="Artur Văitoianu">Văitoianu</a> · <a href="/wiki/Ioan_R%C4%83%C8%99canu" title="Ioan Rășcanu">Rășcanu</a> · <a href="/wiki/Traian_Mo%C8%99oiu" title="Traian Moșoiu">Moșoiu</a> · <a href="/wiki/%C8%98tefan_Holban" title="Ștefan Holban">Holban</a> · <a href="/wiki/Gheorghe_M%C4%83rd%C4%83rescu_(general)" title="Gheorghe Mărdărescu (general)">Mărdărescu</a> · <a href="/wiki/Ludovic_Mircescu" title="Ludovic Mircescu">Mircescu</a> · <a href="/wiki/Paul_Angelescu" title="Paul Angelescu">Paul Angelescu</a> · <a href="/wiki/Henri_Cihoski" title="Henri Cihoski">Cihoski</a> · <a href="/wiki/Iuliu_Maniu" title="Iuliu Maniu">Maniu</a> · <a href="/wiki/Nicolae_Condeescu" title="Nicolae Condeescu">Condeescu</a> · <a href="/wiki/Constantin_%C8%98tef%C4%83nescu_Amza" title="Constantin Ștefănescu Amza">Ștefănescu Amza</a> · <a href="/wiki/Nicolae_Samsonovici" title="Nicolae Samsonovici">Samsonovici</a> · <a href="/wiki/Nicolae_Uic%C4%83" title="Nicolae Uică">Uică</a> · <a href="/wiki/Gheorghe_T%C4%83t%C4%83r%C4%83scu" class="mw-redirect" title="Gheorghe Tătărăscu">Tătărăscu</a> · <a href="/wiki/Radu_Irimescu" title="Radu Irimescu">Irimescu</a> · <a href="/wiki/Constantin_Ilasievici" title="Constantin Ilasievici">Ilasievici</a> · <a class="mw-selflink selflink">Antonescu</a> · <a href="/wiki/Gheorghe_Arge%C8%99anu" title="Gheorghe Argeșanu">Argeșanu</a> · <a href="/wiki/Nicolae_Ciuperc%C4%83" title="Nicolae Ciupercă">Ciupercă</a> · <a href="/wiki/Armand_C%C4%83linescu" title="Armand Călinescu">Călinescu</a> · <a href="/wiki/Ioan_Ilcu%C8%99" title="Ioan Ilcuș">Ilcuș</a> · <a href="/wiki/Constantin_D._Nicolescu" title="Constantin D. Nicolescu">Nicolescu</a> · <a href="/wiki/Iosif_Iacobici" title="Iosif Iacobici">Iacobici</a> · <a href="/wiki/Constantin_Pantazi" title="Constantin Pantazi">Pantazi</a> · <a href="/wiki/Ioan_Mihail_Racovi%C8%9B%C4%83" title="Ioan Mihail Racoviță">Racoviță</a> · <a href="/wiki/Constantin_S%C4%83n%C4%83tescu" title="Constantin Sănătescu">Sănătescu</a> · <a href="/wiki/Ion_Negulescu" title="Ion Negulescu">Negulescu</a> · <a href="/wiki/Vasile_Constantin_Vasiliu_Ra%C8%99canu" class="mw-redirect" title="Vasile Constantin Vasiliu Rașcanu">Rașcanu</a> · <a href="/wiki/Mihail_Lasc%C4%83r" title="Mihail Lascăr">Lascăr</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Rom%C3%A2nia_comunist%C4%83" title="România comunistă">România comunistă</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Emil_Bodn%C4%83ra%C8%99" title="Emil Bodnăraș">Bodnăraș</a> · <a href="/wiki/Leontin_S%C4%83l%C4%83jan" title="Leontin Sălăjan">Sălăjan</a> · <a href="/wiki/Ioan_Ioni%C8%9B%C4%83" title="Ioan Ioniță">Ioniță</a> · <a href="/wiki/Ion_Coman" title="Ion Coman">Coman</a> · <a href="/wiki/Constantin_Olteanu" title="Constantin Olteanu">Olteanu</a> · <a href="/wiki/Vasile_Milea" title="Vasile Milea">Milea</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România după 1989</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Nicolae_Militaru" title="Nicolae Militaru">Militaru</a> · <a href="/wiki/Victor_Atanasie_St%C4%83nculescu" title="Victor Atanasie Stănculescu">Stănculescu</a> · <a href="/wiki/Niculae_Spiroiu" title="Niculae Spiroiu">Spiroiu</a> · <a href="/wiki/Gheorghe_Tinca" title="Gheorghe Tinca">Tinca</a> · <a href="/wiki/Victor_Babiuc" title="Victor Babiuc">Babiuc</a> · <a href="/wiki/Constantin_Dudu_Ionescu" title="Constantin Dudu Ionescu">Ionescu</a> · <a href="/wiki/Sorin_Frunz%C4%83verde" title="Sorin Frunzăverde">Frunzăverde</a> · <a href="/wiki/Ioan_Mircea_Pa%C8%99cu" title="Ioan Mircea Pașcu">Pașcu</a> · <a href="/wiki/Teodor_Atanasiu" title="Teodor Atanasiu">Atanasiu</a> · <a href="/wiki/Sorin_Frunz%C4%83verde" title="Sorin Frunzăverde">Frunzăverde</a> · <a href="/wiki/Teodor_Mele%C8%99canu" title="Teodor Meleșcanu">Meleșcanu</a> · <a href="/wiki/Mihai_St%C4%83ni%C8%99oar%C4%83" title="Mihai Stănișoară">Stănișoară</a> · <a href="/wiki/Gabriel_Oprea" title="Gabriel Oprea">Oprea</a> · <a href="/wiki/Corneliu_Dobri%C8%9Boiu" title="Corneliu Dobrițoiu">Dobrițoiu</a> · <a href="/wiki/Mircea_Du%C8%99a" title="Mircea Dușa">Dușa</a> · <a href="/wiki/Mihnea_Motoc" title="Mihnea Motoc">Motoc</a> · <a href="/wiki/Gabriel-Beniamin_Le%C8%99" title="Gabriel-Beniamin Leș">Leș</a> · <a href="/wiki/Adrian_%C8%9Au%C8%9Buianu" title="Adrian Țuțuianu">Țuțuianu</a> · <a href="/wiki/Mihai-Viorel_Fifor" title="Mihai-Viorel Fifor">Fifor</a> · <a href="/wiki/Gabriel-Beniamin_Le%C8%99" title="Gabriel-Beniamin Leș">Leș</a> · <a href="/wiki/Nicolae_Ciuc%C4%83" title="Nicolae Ciucă">Ciucă</a> · <a href="/wiki/Vasile_D%C3%AEncu" title="Vasile Dîncu">Dâncu</a> · <a href="/wiki/Angel_T%C3%AElv%C4%83r" title="Angel Tîlvăr">Tîlvăr</a></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Mini%C8%99tri_de_externe_ai_Rom%C3%A2niei" title="Format:Miniștri de externe ai României">v</a> • <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:Mini%C8%99tri_de_externe_ai_Rom%C3%A2niei" title="Discuție Format:Miniștri de externe ai României">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Mini%C8%99tri_de_externe_ai_Rom%C3%A2niei&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Lista_mini%C8%99trilor_rom%C3%A2ni_de_externe" title="Lista miniștrilor români de externe">Miniștri de externe</a> ai <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">României</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Principatele_Unite_ale_Moldovei_%C8%99i_%C8%9A%C4%83rii_Rom%C3%A2ne%C8%99ti" title="Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești">Principatele Unite Române</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Apostol_Arsache" title="Apostol Arsache">Arsache</a> · <a href="/wiki/Alexandru_Cantacuzino" title="Alexandru Cantacuzino">Cantacuzino</a> · <a href="/wiki/Ioan_Grigore_Ghica" title="Ioan Grigore Ghica">Grigore Ghica</a> · <a href="/wiki/Nicolae_Rosetti-B%C4%83l%C4%83nescu" title="Nicolae Rosetti-Bălănescu">Rosetti-Bălănescu</a> · <a href="/wiki/Alexandru_Papadopol-Calimah" title="Alexandru Papadopol-Calimah">Papadopol-Calimah</a> · <a href="/wiki/Ion_Ghica" title="Ion Ghica">Ghica</a> · <a href="/wiki/Petre_Mavrogheni" title="Petre Mavrogheni">Mavrogheni</a> · <a href="/wiki/George_Barbu_%C8%98tirbei" title="George Barbu Știrbei">Barbu Știrbei</a> · <a href="/wiki/%C8%98tefan_Golescu" title="Ștefan Golescu">Golescu</a> · <a href="/wiki/Alexandru_Teriachiu" title="Alexandru Teriachiu">Teriachiu</a> · <a href="/wiki/%C8%98tefan_Golescu" title="Ștefan Golescu">Golescu</a> · <a href="/wiki/Nicolae_Golescu" title="Nicolae Golescu">Golescu</a> · <a href="/wiki/Dimitrie_Ghica" title="Dimitrie Ghica">Ghica</a> · <a href="/wiki/Nicolae_Calimachi-Catargiu" title="Nicolae Calimachi-Catargiu">Calimachi-Catargiu</a> · <a href="/wiki/Alexandru_G._Golescu" title="Alexandru G. Golescu">G. Golescu</a> · <a href="/wiki/Petre_P._Carp" title="Petre P. Carp">Carp</a> · <a href="/wiki/Nicolae_Calimachi-Catargiu" title="Nicolae Calimachi-Catargiu">Calimachi-Catargiu</a> · <a href="/wiki/Gheorghe_Costaforu" title="Gheorghe Costaforu">Costa-Foru</a> · <a href="/wiki/Vasile_Boerescu" title="Vasile Boerescu">Boerescu</a> · <a href="/wiki/Ion_B%C4%83l%C4%83ceanu" title="Ion Bălăceanu">Bălăceanu</a> · <a href="/wiki/Dimitrie_Cornea" title="Dimitrie Cornea">Cornea</a> · <a href="/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu" title="Mihail Kogălniceanu">Kogălniceanu</a> · <a href="/wiki/Nicolae_Ionescu_(publicist)" title="Nicolae Ionescu (publicist)">Ionescu</a> · <a href="/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu" title="Mihail Kogălniceanu">Kogălniceanu</a> · <a href="/wiki/Ion_C%C3%A2mpineanu" title="Ion Câmpineanu">Câmpineanu</a> · <a href="/wiki/Vasile_Boerescu" title="Vasile Boerescu">Boerescu</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Regatul_Rom%C3%A2niei" title="Regatul României">Regatul României</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Dumitru_Br%C4%83tianu" title="Dumitru Brătianu">Brătianu (Dimitrie)</a> · <a href="/wiki/Eugeniu_St%C4%83tescu" title="Eugeniu Stătescu">Stătescu</a> · <a href="/wiki/Dimitrie_A._Sturdza" title="Dimitrie A. Sturdza">Sturdza</a> · <a href="/wiki/Ion_C%C3%A2mpineanu" title="Ion Câmpineanu">Câmpineanu</a> · <a href="/wiki/Ion_C._Br%C4%83tianu" title="Ion C. Brătianu">Ion C. Brătianu</a> · <a href="/wiki/Mihail_Pherekyde" title="Mihail Pherekyde">Pherekyde</a> · <a href="/wiki/Petre_P._Carp" title="Petre P. Carp">Carp</a> · <a href="/wiki/Alexandru_N._Lahovari" title="Alexandru N. Lahovari">Lahovari (Alexandru)</a> · <a href="/wiki/Constantin_Esarcu" title="Constantin Esarcu">Esarcu</a> · <a href="/wiki/Alexandru_N._Lahovari" title="Alexandru N. Lahovari">Lahovari (Alexandru)</a> · <a href="/wiki/Dimitrie_A._Sturdza" title="Dimitrie A. Sturdza">Sturdza</a> · <a href="/wiki/Constantin_I._Stoicescu" title="Constantin I. Stoicescu">Stoicescu</a> · <a href="/wiki/Dimitrie_A._Sturdza" title="Dimitrie A. Sturdza">Sturdza</a> · <a href="/wiki/Ion_N._Lahovari" title="Ion N. Lahovari">Lahovari (Ion)</a> · <a href="/wiki/Alexandru_Marghiloman" title="Alexandru Marghiloman">Marghiloman</a> · <a href="/wiki/Dimitrie_A._Sturdza" title="Dimitrie A. Sturdza">Sturdza</a> · <a href="/wiki/Ion_I.C._Br%C4%83tianu" title="Ion I.C. Brătianu">Ion I. C. Brătianu</a> · <a href="/wiki/Dimitrie_A._Sturdza" title="Dimitrie A. Sturdza">Sturdza</a> · <a href="/wiki/Iacob_N._Lahovari" title="Iacob N. Lahovari">Lahovari (Iacob)</a> · <a href="/wiki/Ion_N._Lahovari" title="Ion N. Lahovari">Lahovari (Ion)</a> · <a href="/wiki/Dimitrie_A._Sturdza" title="Dimitrie A. Sturdza">Sturdza</a> · <a href="/wiki/Ion_I.C._Br%C4%83tianu" title="Ion I.C. Brătianu">Ion I. C. Brătianu</a> · <a href="/wiki/Alexandru_G._Djuvara" title="Alexandru G. Djuvara">Djuvara</a> · <a href="/wiki/Titu_Maiorescu" title="Titu Maiorescu">Maiorescu</a> · <a href="/wiki/Emanoil_Porumbaru" title="Emanoil Porumbaru">Porumbaru</a> · <a href="/wiki/Ion_I.C._Br%C4%83tianu" title="Ion I.C. Brătianu">Ion I. C. Brătianu</a> · <a href="/wiki/Alexandru_Averescu" title="Alexandru Averescu">Averescu</a> · <a href="/wiki/Constantin_C._Arion" title="Constantin C. Arion">Arion</a> · <a href="/wiki/Constantin_Coand%C4%83" title="Constantin Coandă">Coandă</a> · <a href="/wiki/Ion_I.C._Br%C4%83tianu" title="Ion I.C. Brătianu">Ion I. C. Brătianu</a> · <a href="/wiki/Arthur_V%C4%83itoianu" title="Arthur Văitoianu">Văitoianu</a> · <a href="/wiki/Nicolae_Mi%C8%99u" title="Nicolae Mișu">Mișu</a> · <a href="/wiki/Alexandru_Vaida-Voevod" title="Alexandru Vaida-Voevod">Vaida Voievod</a> · <a href="/wiki/%C8%98tefan_Cicio_Pop" title="Ștefan Cicio Pop">Cicio Pop</a> · <a href="/wiki/Duiliu_Zamfirescu" title="Duiliu Zamfirescu">Zamfirescu</a> · <a href="/wiki/Take_Ionescu" title="Take Ionescu">Take Ionescu</a> · <a href="/wiki/Gheorghe_Derussi" title="Gheorghe Derussi">Derussi</a> · <a href="/wiki/Ion_Gheorghe_Duca" title="Ion Gheorghe Duca">Gh. Duca</a> · <a href="/wiki/Ion_Mitilineu" title="Ion Mitilineu">Mitilineu</a> · <a href="/wiki/Barbu_A._%C8%98tirbey" title="Barbu A. Știrbey">Știrbei</a> · <a href="/wiki/Ion_I.C._Br%C4%83tianu" title="Ion I.C. Brătianu">Ion I. C. Brătianu</a> · <a href="/wiki/Nicolae_Titulescu" title="Nicolae Titulescu">Titulescu</a> · <a href="/wiki/Gheorghe_Mironescu" title="Gheorghe Mironescu">Mironescu</a> · <a href="/wiki/Ion_Mihalache" title="Ion Mihalache">Mihalache</a> · <a href="/wiki/Constantin_Argetoianu" title="Constantin Argetoianu">Argetoianu</a> · <a href="/wiki/Dimitrie_I._Ghica" title="Dimitrie I. Ghica">I. Ghica</a> · <a href="/wiki/Alexandru_Vaida-Voevod" title="Alexandru Vaida-Voevod">Vaida Voievod</a> · <a href="/wiki/Nicolae_Titulescu" title="Nicolae Titulescu">Titulescu</a> · <a href="/wiki/Gheorghe_T%C4%83t%C4%83rescu" title="Gheorghe Tătărescu">Tătărescu</a> · <a href="/wiki/Nicolae_Titulescu" title="Nicolae Titulescu">Titulescu</a> · <a href="/wiki/Victor_Antonescu" title="Victor Antonescu">Antonescu</a> · <a href="/wiki/Istrate_Micescu" title="Istrate Micescu">Micescu</a> · <a href="/wiki/Gheorghe_T%C4%83t%C4%83rescu" title="Gheorghe Tătărescu">Tătărescu</a> · <a href="/wiki/Nicolae_Petrescu-Comnen" title="Nicolae Petrescu-Comnen">Petrescu-Comnen</a> · <a href="/wiki/Grigore_Gafencu" title="Grigore Gafencu">Gafencu</a> · <a href="/wiki/Mihail_Manoilescu" title="Mihail Manoilescu">Manoilescu</a> · <a href="/wiki/Mihail_R._Sturdza" title="Mihail R. Sturdza">Sturdza</a> · <a class="mw-selflink selflink">Antonescu</a> · <a href="/wiki/Mihai_Antonescu" title="Mihai Antonescu">Mihai A. Antonescu</a> · <a href="/wiki/Grigore_Niculescu-Buze%C8%99ti" title="Grigore Niculescu-Buzești">Niculescu-Buzești</a> · <a href="/wiki/Constantin_Vi%C8%99oianu" title="Constantin Vișoianu">Vișoianu</a> · <a href="/wiki/Gheorghe_T%C4%83t%C4%83rescu" title="Gheorghe Tătărescu">Tătărescu</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83" title="Republica Populară Română">Republica Populară Română</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Ana_Pauker" title="Ana Pauker">Pauker</a> · <a href="/wiki/Simion_Bughici" title="Simion Bughici">Bughici</a> · <a href="/wiki/Grigore_Preoteasa" title="Grigore Preoteasa">Preoteasa</a> · <a href="/wiki/Ion_Gheorghe_Maurer" title="Ion Gheorghe Maurer">Maurer</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Rom%C3%A2nia" title="Republica Socialistă România">Republica Socialistă România</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Ion_Gheorghe_Maurer" title="Ion Gheorghe Maurer">Maurer</a> · <a href="/wiki/Avram_Bunaciu" title="Avram Bunaciu">Bunaciu</a> · <a href="/wiki/Corneliu_M%C4%83nescu" title="Corneliu Mănescu">Mănescu</a> · <a href="/wiki/George_Macovescu" title="George Macovescu">Macovescu</a> · <a href="/wiki/%C8%98tefan_Andrei" title="Ștefan Andrei">Andrei</a> · <a href="/wiki/Ilie_V%C4%83duva" title="Ilie Văduva">Văduva</a> · <a href="/wiki/Ioan_Totu" title="Ioan Totu">Totu</a> · <a href="/wiki/Ion_Stoian" title="Ion Stoian">Stoian</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> după <a href="/wiki/1989" title="1989">1989</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Sergiu_Celac" title="Sergiu Celac">Celac</a> · <a href="/wiki/Adrian_N%C4%83stase" title="Adrian Năstase">Năstase</a> · <a href="/wiki/Teodor_Mele%C8%99canu" title="Teodor Meleșcanu">Meleșcanu</a> · <a href="/wiki/Adrian_Severin" title="Adrian Severin">Severin</a> · <a href="/wiki/Andrei_Ple%C8%99u" title="Andrei Pleșu">Pleșu</a> · <a href="/wiki/Petre_Roman" title="Petre Roman">Roman</a> · <a href="/wiki/Mircea_Geoan%C4%83" title="Mircea Geoană">Geoană</a> · <a href="/wiki/Mihai_R%C4%83zvan_Ungureanu" title="Mihai Răzvan Ungureanu">Ungureanu</a> · <a href="/wiki/Adrian_Cioroianu" title="Adrian Cioroianu">Cioroianu</a> · <a href="/wiki/Laz%C4%83r_Com%C4%83nescu" title="Lazăr Comănescu">Comănescu</a> · <a href="/wiki/Cristian_Diaconescu" title="Cristian Diaconescu">Diaconescu</a> · <a href="/wiki/Teodor_Baconschi" title="Teodor Baconschi">Baconschi</a> · <a href="/wiki/Cristian_Diaconescu" title="Cristian Diaconescu">Diaconescu</a> · <a href="/wiki/Andrei_Marga" title="Andrei Marga">Marga</a> · <a href="/wiki/Titus_Corl%C4%83%C8%9Bean" title="Titus Corlățean">Corlățean</a> · <a href="/wiki/Teodor_Mele%C8%99canu" title="Teodor Meleșcanu">Meleșcanu</a> · <a href="/wiki/Bogdan_Aurescu" title="Bogdan Aurescu">Aurescu</a> · <a href="/wiki/Laz%C4%83r_Com%C4%83nescu" title="Lazăr Comănescu">Comănescu</a> · <a href="/wiki/Teodor_Mele%C8%99canu" title="Teodor Meleșcanu">Meleșcanu</a> · <a href="/wiki/Ramona_M%C4%83nescu" title="Ramona Mănescu">Mănescu</a> · <a href="/wiki/Bogdan_Aurescu" title="Bogdan Aurescu">Aurescu</a> · <a href="/wiki/Lumini%C8%9Ba_Odobescu" title="Luminița Odobescu">Odobescu</a></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:ListaArtistiSaloaneOficialeRomania" title="Format:ListaArtistiSaloaneOficialeRomania">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:ListaArtistiSaloaneOficialeRomania&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:ListaArtistiSaloaneOficialeRomania — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:ListaArtistiSaloaneOficialeRomania&action=edit">m</a></div></div>Participanți la Saloanele Oficiale de pictură, sculptură, grafică din România (1924-1944) </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Președinți </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a class="mw-selflink selflink">Ion Antonescu</a> • <a href="/wiki/Marius_Bunescu" title="Marius Bunescu">Marius Bunescu</a> • <a href="/wiki/Nicolae_Colan" title="Nicolae Colan">Nicolae Colan</a> • <a href="/wiki/Vladimir_Dumitrescu" title="Vladimir Dumitrescu">Vladimir Dumitrescu</a> • <a href="/wiki/Dimitrie_Gusti" title="Dimitrie Gusti">Dimitrie Gusti</a> • <a href="/wiki/Victor_Iamandi" title="Victor Iamandi">Victor Iamandi</a> • <a href="/wiki/Alexandru_I._Lapedatu" title="Alexandru I. Lapedatu">Alexandru I. Lapedatu</a> • <a href="/wiki/Ion_Minulescu" title="Ion Minulescu">Ion Minulescu</a> • <a href="/wiki/George_Demetrescu_Mirea" title="George Demetrescu Mirea">George Demetrescu Mirea</a> • <a href="/wiki/Ion_Nistor" title="Ion Nistor">Ion Nistor</a> • <a href="/wiki/Ion_Petrovici" title="Ion Petrovici">Ion Petrovici</a> • <a href="/wiki/%C8%98tefan_Popescu" title="Ștefan Popescu">Ștefan Popescu</a> • <a href="/w/index.php?title=Gheorghe_Popp&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gheorghe Popp — pagină inexistentă">Gheorghe Popp</a> • <a href="/wiki/Radu_R._Rosetti" title="Radu R. Rosetti">Radu R. Rosetti</a> • <a href="/wiki/Ion_Marin_Sadoveanu" title="Ion Marin Sadoveanu">Ion Marin Sadoveanu</a> • <a href="/wiki/Arthur_Verona" title="Arthur Verona">Arthur Verona</a> • <a href="/wiki/Aurel_Vlad" title="Aurel Vlad">Aurel Vlad</a> • <a href="/wiki/Nicolae_Zigre" title="Nicolae Zigre">Nicolae Zigre</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Vicepreședinți </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Marius_Bunescu" title="Marius Bunescu">Marius Bunescu</a> • <a href="/wiki/Nicolae_D%C4%83r%C4%83scu" title="Nicolae Dărăscu">Nicolae Dărăscu</a> • <a href="/wiki/Gheorghe_Petra%C8%99cu" title="Gheorghe Petrașcu">Gheorghe Petrașcu</a> • <a href="/wiki/Gabriel_Popescu_(gravor)" title="Gabriel Popescu (gravor)">Gabriel Popescu</a> • <a href="/wiki/Ion_Theodorescu-Sion" title="Ion Theodorescu-Sion">Ion Theodorescu-Sion</a> • <a href="/wiki/Jean_Alexandru_Steriadi" title="Jean Alexandru Steriadi">Jean Alexandru Steriadi</a> • <a href="/wiki/Frederic_Storck" title="Frederic Storck">Frederic Storck</a> • <a href="/wiki/Francisc_%C8%98irato" title="Francisc Șirato">Francisc Șirato</a> • <a href="/wiki/Arthur_Verona" title="Arthur Verona">Arthur Verona</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Laureați </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/George_Demetrescu_Mirea" title="George Demetrescu Mirea">George Demetrescu Mirea</a> (1924) • <a href="/wiki/Gheorghe_Petra%C8%99cu" title="Gheorghe Petrașcu">Gheorghe Petrașcu</a> (1925) • <a href="/wiki/Theodor_Pallady" title="Theodor Pallady">Theodor Pallady</a> (1926) • <a href="/wiki/Dimitrie_Paciurea" title="Dimitrie Paciurea">Dimitrie Paciurea</a> (1927) • <a href="/wiki/%C8%98tefan_Popescu" title="Ștefan Popescu">Ștefan Popescu</a> (1928) • <a href="/wiki/Gabriel_Popescu_(gravor)" title="Gabriel Popescu (gravor)">Gabriel Popescu</a> (1929) • <a href="/wiki/Jean_Alexandru_Steriadi" title="Jean Alexandru Steriadi">Jean Alexandru Steriadi</a> (1930) • <a href="/wiki/Ion_Theodorescu-Sion" title="Ion Theodorescu-Sion">Ion Theodorescu-Sion</a> (1937) • <a href="/wiki/Marius_Bunescu" title="Marius Bunescu">Marius Bunescu</a> (1938) • <a href="/wiki/Camil_Ressu" title="Camil Ressu">Camil Ressu</a> (1940) • <a href="/wiki/Ion_Jalea" title="Ion Jalea">Ion Jalea</a> (1941) • <a href="/wiki/Eusta%C8%9Biu_Stoenescu" title="Eustațiu Stoenescu">Eustațiu Stoenescu</a> (1942) • <a href="/wiki/Cornel_Medrea" title="Cornel Medrea">Cornel Medrea</a> (1945) • <a href="/wiki/Francisc_%C8%98irato" title="Francisc Șirato">Francisc Șirato</a> (1945) • <a href="/wiki/Nicolae_D%C4%83r%C4%83scu" title="Nicolae Dărăscu">Nicolae Dărăscu</a> (1946)</div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Participanți </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Petre_Abrudan" title="Petre Abrudan">Petre Abrudan</a> • <a href="/wiki/Nutzi_Acontz" title="Nutzi Acontz">Nutzi Acontz</a> • <a href="/wiki/Costache_Agafi%C8%9Bei" title="Costache Agafiței">Costache Agafiței</a> • <a href="/w/index.php?title=Titus_Alexandrescu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Titus Alexandrescu — pagină inexistentă">Titus Alexandrescu</a> • <a href="/wiki/Edmond_van_Saanen_Algi" title="Edmond van Saanen Algi">Edmond van Saanen Algi</a> • <a href="/wiki/C%C4%83lin_Alupi" title="Călin Alupi">Călin Alupi</a> • <a href="/wiki/Gheorghe_D._Anghel" title="Gheorghe D. Anghel">Gheorghe D. Anghel</a> • <a href="/wiki/Octavian_Anghelu%C8%9B%C4%83" title="Octavian Angheluță">Octavian Angheluță</a> • <a href="/wiki/Nina_Arbore" title="Nina Arbore">Nina Arbore</a> • <a href="/wiki/Constantin_Aricescu" title="Constantin Aricescu">Constantin Aricescu</a> • <a href="/w/index.php?title=Arutin_Avachian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arutin Avachian — pagină inexistentă">Arutin Avachian</a> • <a href="/wiki/Hrandt_Avakian" title="Hrandt Avakian">Hrandt Avakian</a> • <a href="/wiki/Corneliu_Baba" title="Corneliu Baba">Corneliu Baba</a> • <a href="/wiki/Aurel_B%C4%83e%C8%99u" title="Aurel Băeșu">Aurel Băeșu</a> • <a href="/wiki/Zoe_B%C4%83icoianu" title="Zoe Băicoianu">Zoe Băicoianu</a> • <a href="/wiki/Adam_B%C4%83l%C8%9Batu" title="Adam Bălțatu">Adam Bălțatu</a> • <a href="/wiki/Auguste_Baillayre" title="Auguste Baillayre">August Baillayre</a> • <a href="/w/index.php?title=B%27Arg&action=edit&redlink=1" class="new" title="B'Arg — pagină inexistentă">B'Arg</a> • <a href="/wiki/Ludovic_Bassarab" title="Ludovic Bassarab">Ludovic Bassarab</a> • <a href="/wiki/Emil_Wilhelm_Becker" title="Emil Wilhelm Becker">Emil Wilhelm Becker</a> • <a href="/wiki/Ignat_Bednarik" title="Ignat Bednarik">Ignat Bednarik</a> • <a href="/wiki/Dimitrie_Belizarie" title="Dimitrie Belizarie">Dimitrie Belizarie</a> • <a href="/wiki/Dimitrie_Berea" title="Dimitrie Berea">Dimitrie Berea</a> • <a href="/wiki/Leon_Biju" title="Leon Biju">Leon Biju</a> • <a href="/wiki/Vasile_Blendea" title="Vasile Blendea">Vasile Blendea</a> • <a href="/wiki/Catul_Bogdan" title="Catul Bogdan">Catul Bogdan</a> • <a href="/wiki/Aurel_Bordenache" title="Aurel Bordenache">Aurel Bordenache</a> • <a href="/wiki/Nicolae_Brana" title="Nicolae Brana">Nicolae Brana</a> • <a href="/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i" title="Constantin Brâncuși">Constantin Brâncuși</a> • <a href="/wiki/Victor_Brauner" title="Victor Brauner">Victor Brauner</a> • <a href="/wiki/Otto_Briese" title="Otto Briese">Otto Briese</a> • <a href="/wiki/Bob_Bulgaru" title="Bob Bulgaru">Bob Bulgaru</a> • <a href="/wiki/Marius_Bunescu" title="Marius Bunescu">Marius Bunescu</a> • <a href="/wiki/Sever_Burada" title="Sever Burada">Sever Burada</a> • <a href="/wiki/Teodor_Burc%C4%83" title="Teodor Burcă">Teodor Burcă</a> • <a href="/w/index.php?title=Dumitru_Cabadaeff&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dumitru Cabadaeff — pagină inexistentă">Dumitru Cabadaeff</a> • <a href="/wiki/Alexandru_C%C4%83linescu_(sculptor)" title="Alexandru Călinescu (sculptor)">Alexandru Călinescu</a> • <a href="/w/index.php?title=Mihai_C%C4%83m%C4%83ru%C8%9B&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mihai Cămăruț — pagină inexistentă">Mihai Cămăruț</a> • <a href="/w/index.php?title=Richard_Canisius&action=edit&redlink=1" class="new" title="Richard Canisius — pagină inexistentă">Richard Canisius</a> • <a href="/wiki/Boris_Caragea" title="Boris Caragea">Boris Caragea</a> • <a href="/w/index.php?title=George_Catargi&action=edit&redlink=1" class="new" title="George Catargi — pagină inexistentă">George Catargi</a> • <a href="/wiki/Henri_Catargi" title="Henri Catargi">Henri Catargi</a> • <a href="/wiki/Tatiana_Baillayre" title="Tatiana Baillayre">Tatiana Baillayre Balier Ceglokoff</a> • <a href="/w/index.php?title=Gheorghe_Ceglokoff&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gheorghe Ceglokoff — pagină inexistentă">Gheorghe Ceglokoff</a> • <a href="/w/index.php?title=Jean_Cheller&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jean Cheller — pagină inexistentă">Jean Cheller</a> • <a href="/wiki/George_Chirovici" title="George Chirovici">George Chirovici</a> • <a href="/wiki/Alexandru_Ciucurencu" title="Alexandru Ciucurencu">Alexandru Ciucurencu</a> • <a href="/wiki/Aurel_Ciupe" title="Aurel Ciupe">Aurel Ciupe</a> • <a href="/wiki/Alexandru_Clavel" title="Alexandru Clavel">Alexandru Clavel</a> • <a href="/wiki/Aurel_Cojan" title="Aurel Cojan">Aurel Cojan</a> • <a href="/wiki/Lena_Constante" title="Lena Constante">Elena Constante</a> • <a href="/w/index.php?title=Constantin_C._Constantinescu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constantin C. Constantinescu — pagină inexistentă">Constantin C. Constantinescu</a> • <a href="/wiki/Mac_Constantinescu" title="Mac Constantinescu">Mac Constantinescu</a> • <a href="/wiki/%C8%98tefan_Constantinescu_(pictor)" title="Ștefan Constantinescu (pictor)">Ștefan Constantinescu</a> • <a href="/wiki/Isidora_Constantinovici-Hein" title="Isidora Constantinovici-Hein">Isidora Constantinovici-Hein</a> • <a href="/wiki/Br%C4%83du%C8%9B_Covaliu" title="Brăduț Covaliu">Brăduț Covaliu</a> • <a href="/wiki/Horia_Creang%C4%83" title="Horia Creangă">Horia Creangă</a> • <a href="/wiki/Rudolf_Schweitzer%E2%80%93Cump%C4%83na" title="Rudolf Schweitzer–Cumpăna">Rudolf Schweitzer–Cumpăna</a> • <a href="/wiki/Horia_Damian" title="Horia Damian">Horia Damian</a> • <a href="/wiki/Nicolae_D%C4%83r%C4%83scu" title="Nicolae Dărăscu">Nicolae Dărăscu</a> • <a href="/wiki/Jean_David" title="Jean David">Jean David</a> • <a href="/wiki/Nuni_Dona" title="Nuni Dona">Nuni Dona</a> • <a href="/wiki/Anastase_Demian" title="Anastase Demian">Anastase Demian</a> • <a href="/wiki/%C8%98tefan_Dimitrescu" title="Ștefan Dimitrescu">Ștefan Dimitrescu</a> • <a href="/wiki/Ion_Dimitriu-B%C3%A2rlad" title="Ion Dimitriu-Bârlad">Ion Dimitriu-Bârlad</a> • <a href="/wiki/Vasile_Dobrian" title="Vasile Dobrian">Vasile Dobrian</a> • <a href="/wiki/Eugen_Dr%C4%83gu%C8%9Bescu" title="Eugen Drăguțescu">Eugen Drăguțescu</a> • <a href="/wiki/Hans_Eder" title="Hans Eder">Hans Eder</a> • <a href="/wiki/Micaela_Eleutheriade" title="Micaela Eleutheriade">Micaela Eleutheriade</a> • <a href="/wiki/C%C3%A9line_Emilian" title="Céline Emilian">Céline Emilian</a> • <a href="/wiki/Nicu_Enea" title="Nicu Enea">Nicu Enea</a> • <a href="/wiki/Coca_Farago" title="Coca Farago">Coca Farago</a> • <a href="/wiki/Iosif_Fekete" title="Iosif Fekete">Iosif Fekete</a> • <a href="/wiki/Dumitru_Ghia%C8%9B%C4%83" title="Dumitru Ghiață">Dumitru Ghiață</a> • <a href="/wiki/Nicolae_Grant" title="Nicolae Grant">Nicolae Grant</a> • <a href="/wiki/Olga_Greceanu" title="Olga Greceanu">Olga Greceanu</a> • <a href="/wiki/Lucian_Grigorescu" title="Lucian Grigorescu">Lucian Grigorescu</a> • <a href="/wiki/Oscar_Han" title="Oscar Han">Oscar Han</a> • <a href="/wiki/Petre_H%C3%A2rtopeanu" title="Petre Hârtopeanu">Petre Hârtopeanu</a> • <a href="/wiki/Viorel_Hu%C8%99i" title="Viorel Huși">Viorel Huși</a> • <a href="/wiki/Marcel_Iancu" title="Marcel Iancu">Marcel Iancu</a> • <a href="/wiki/Iosif_Iser" title="Iosif Iser">Iosif Iser</a> • <a href="/wiki/Ion_Jalea" title="Ion Jalea">Ion Jalea</a> • <a href="/wiki/Aurel_Jiquidi" title="Aurel Jiquidi">Aurel Jiquidi</a> • <a href="/wiki/Iosif_Keber" title="Iosif Keber">Iosif Keber</a> • <a href="/wiki/Lidia_Kotzebue" title="Lidia Kotzebue">Lidia Kotzebue</a> • <a href="/wiki/Gheorghe_Labin" title="Gheorghe Labin">Gheorghe Labin</a> • <a href="/wiki/Romulus_Ladea" title="Romulus Ladea">Romulus Ladea</a> • <a href="/wiki/Margareta_Cos%C4%83ceanu-Lavrillier" title="Margareta Cosăceanu-Lavrillier">Margareta Cosăceanu-Lavrillier</a> • <a href="/wiki/Emilian_L%C4%83z%C4%83rescu" title="Emilian Lăzărescu">Emilian Lăzărescu</a> • <a href="/wiki/Gheorghe_Leonida" title="Gheorghe Leonida">Gheorghe Leonida</a> • <a href="/wiki/Kimon_Loghi" title="Kimon Loghi">Kimon Loghi</a> • <a href="/wiki/George_L%C3%B6wendal" title="George Löwendal">George Löwendal</a> • <a href="/wiki/Dumitru_M%C4%83%C8%9B%C4%83oanu" title="Dumitru Mățăoanu">Dumitru Mățăoanu</a> • <a href="/w/index.php?title=Apostol_M%C4%83nciulescu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Apostol Mănciulescu — pagină inexistentă">Apostol Mănciulescu</a> • <a href="/wiki/Rodica_Maniu" title="Rodica Maniu">Rodica Maniu</a> • <a href="/wiki/Tasso_Marchini" title="Tasso Marchini">Tasso Marchini</a> • <a href="/wiki/Hans_Mattis-Teutsch" title="Hans Mattis-Teutsch">Hans Mattis-Teutsch</a> • <a href="/wiki/M._H._Maxy" title="M. H. Maxy">M. H. Maxy</a> • <a href="/wiki/Cornel_Medrea" title="Cornel Medrea">Cornel Medrea</a> • <a href="/wiki/Arthur_Mendel" title="Arthur Mendel">Arthur Mendel</a> • <a href="/wiki/Emil_Mereanu" title="Emil Mereanu">Emil Mereanu</a> • <a href="/wiki/Corneliu_Mich%C4%83ilescu" title="Corneliu Michăilescu">Corneliu Michăilescu</a> • <a href="/wiki/Fred_Mico%C8%99" title="Fred Micoș">Fred Micoș</a> • <a href="/wiki/Friedrich_Mie%C3%9F" title="Friedrich Mieß">Friedrich Mieß</a> • <a href="/wiki/Claudia_Millian" title="Claudia Millian">Claudia Millian</a> • <a href="/wiki/Paul_Miracovici" title="Paul Miracovici">Paul Miracovici</a> • <a href="/wiki/Dimitrie_D._Mirea" title="Dimitrie D. Mirea">Dimitrie D. Mirea</a> • <a href="/wiki/Despina_Ghinokastra_Istrati" title="Despina Ghinokastra Istrati">Despina Ghinokastra Istrati</a> • <a href="/wiki/Constantin_Baraschi" title="Constantin Baraschi">Constantin Baraschi Mușat</a> • <a href="/wiki/Ary_Murnu" title="Ary Murnu">Ary Murnu</a> • <a href="/wiki/Ion_Lucian_Murnu" title="Ion Lucian Murnu">Ion Lucian Murnu</a> • <a href="/wiki/Samuel_M%C3%BCtzner" title="Samuel Mützner">Samuel Mützner</a> • <a href="/wiki/Gheorghe_Naum" title="Gheorghe Naum">Gheorghe Naum</a> • <a href="/w/index.php?title=Marcel_Olinescu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marcel Olinescu — pagină inexistentă">Marcel Olinescu</a> • <a href="/wiki/Mihai_Onofrei" title="Mihai Onofrei">Mihai Onofrei</a> • <a href="/wiki/Dimitrie_Paciurea" title="Dimitrie Paciurea">Dimitrie Paciurea</a> • <a href="/wiki/Alexandru_Moser_Padina" title="Alexandru Moser Padina">Alexandru Moser Padina</a> • <a href="/wiki/Theodor_Pallady" title="Theodor Pallady">Theodor Pallady</a> • <a href="/wiki/Lili_Pancu" title="Lili Pancu">Lili Pancu</a> • <a href="/wiki/Tache_Papatriandafil" title="Tache Papatriandafil">Tache Papatriandafil</a> • <a href="/wiki/Jules_Perahim" title="Jules Perahim">Jules Perahim</a> • <a href="/wiki/Gheorghe_Petra%C8%99cu" title="Gheorghe Petrașcu">Gheorghe Petrașcu</a> • <a href="/wiki/Mili%C8%9Ba_Petra%C8%99cu" title="Milița Petrașcu">Milița Petrașcu</a> • <a href="/wiki/Costin_Petrescu_(pictor)" title="Costin Petrescu (pictor)">Costin Petrescu</a> • <a href="/wiki/Alexandru_Phoebus" title="Alexandru Phoebus">Alexandru Phoebus</a> • <a href="/wiki/Alexandru_Pl%C4%83m%C4%83deal%C4%83" title="Alexandru Plămădeală">Alexandru Plămădeală</a> • <a href="/wiki/Elena_Popea" title="Elena Popea">Elena Popea</a> • <a href="/wiki/Gabriel_Popescu_(gravor)" title="Gabriel Popescu (gravor)">Gabriel Popescu</a> • <a href="/wiki/%C8%98tefan_Popescu" title="Ștefan Popescu">Ștefan Popescu</a> • <a href="/wiki/Vasile_Popescu" title="Vasile Popescu">Vasile Popescu</a> • <a href="/wiki/Ion_Grigore_Popovici" title="Ion Grigore Popovici">Ion Grigore Popovici</a> • <a href="/wiki/Eremia_Profeta" title="Eremia Profeta">Eremia Profeta</a> • <a href="/wiki/Arnold_Chencinski" title="Arnold Chencinski">Borgo Prund</a> • <a href="/wiki/Camil_Ressu" title="Camil Ressu">Camil Ressu</a> • <a href="/w/index.php?title=Gheorghe_Teodorescu_Romana%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gheorghe Teodorescu Romanați — pagină inexistentă">Gheorghe Teodorescu Romanați</a> • <a href="/wiki/Alexandru_Satmari" title="Alexandru Satmari">Alexandru Satmari</a> • <a href="/wiki/Trude_Schullerus" title="Trude Schullerus">Trude Schullerus</a> • <a href="/wiki/Dimitrie_Serafim" title="Dimitrie Serafim">Dimitrie Serafim</a> • <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Severin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alexandru Severin — pagină inexistentă">Alexandru Severin</a> • <a href="/wiki/Gheorghe_Simotta" title="Gheorghe Simotta">Gheorghe Simotta</a> • <a href="/wiki/Ion_Theodorescu-Sion" title="Ion Theodorescu-Sion">Ion Theodorescu-Sion</a> • <a href="/wiki/Alexandru_Poitevin-Scheletti" title="Alexandru Poitevin-Scheletti">Alexandru Poitevin-Scheletti</a> • <a href="/wiki/Oscar_Sp%C3%A4the" title="Oscar Späthe">Oscar Späthe</a> • <a href="/wiki/Jean_Alexandru_Steriadi" title="Jean Alexandru Steriadi">Jean Alexandru Steriadi</a> • <a href="/wiki/Laeti%C8%9Bia_Lucasievici" title="Laetiția Lucasievici">Laetiția Lucasievici</a> • <a href="/wiki/Nora_Steriadi" title="Nora Steriadi">Nora Steriadi</a> • <a href="/wiki/Margareta_Sterian" title="Margareta Sterian">Margareta Sterian</a> • <a href="/w/index.php?title=Iosif_Steurer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iosif Steurer — pagină inexistentă">Iosif Steurer</a> • <a href="/wiki/Eusta%C8%9Biu_Stoenescu" title="Eustațiu Stoenescu">Eustațiu Stoenescu</a> • <a href="/wiki/Carol_Storck" title="Carol Storck">Carol Storck</a> • <a href="/wiki/Cecilia_Cu%C8%9Bescu-Storck" title="Cecilia Cuțescu-Storck">Cecilia Cuțescu-Storck</a> • <a href="/wiki/Cecilia_Storck_Botez" title="Cecilia Storck Botez">Cecilia Storck Botez</a> • <a href="/wiki/Frederic_Storck" title="Frederic Storck">Frederic Storck</a> • <a href="/wiki/Romeo_Storck" title="Romeo Storck">Romeo Storck</a> • <a href="/wiki/Ipolit_Str%C3%A2mbu" title="Ipolit Strâmbu">Ipolit Strâmbu</a> • <a href="/wiki/Francisc_%C8%98irato" title="Francisc Șirato">Francisc Șirato</a> • <a href="/wiki/Dimitrie_%C8%98tiubei" title="Dimitrie Știubei">Dimitrie Știubei</a> • <a href="/w/index.php?title=Mi%C8%99u_Tei%C8%99anu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mișu Teișanu — pagină inexistentă">Mișu Teișanu</a> • <a href="/wiki/George_Tomaziu" title="George Tomaziu">George Tomaziu</a> • <a href="/wiki/Nicolae_Tonitza" title="Nicolae Tonitza">Nicolae Tonitza</a> • <a href="/wiki/Petru_Remus_Troteanu" title="Petru Remus Troteanu">Petru Remus Troteanu</a> • <a href="/wiki/Alexandru_%C8%9Aipoia" title="Alexandru Țipoia">Alexandru Țipoia</a> • <a href="/wiki/Nicolae_Vermont" title="Nicolae Vermont">Nicolae Vermont</a> • <a href="/wiki/Arthur_Verona" title="Arthur Verona">Arthur Verona</a> • <a href="/wiki/Leon_Viorescu" title="Leon Viorescu">Leon Viorescu</a> • <a href="/wiki/Aurel_Vlad_(sculptor)" title="Aurel Vlad (sculptor)">Aurel Vlad</a> • <a href="/wiki/Wanda_Sachelarie-Vladimirescu" title="Wanda Sachelarie-Vladimirescu">Wanda Sachelarie-Vladimirescu</a> • <a href="/wiki/Anatol_Vulpe" title="Anatol Vulpe">Anatol Vulpe</a> • <a href="/wiki/Alexandru_Ziffer" title="Alexandru Ziffer">Alexandru Ziffer</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="2">Ajutați wikiedia pentru completarea formatului cu artiști notabili. Vezi <a href="/wiki/Lista_arti%C8%99tilor_participan%C8%9Bi_la_Saloanele_Oficiale_de_pictur%C4%83,_sculptur%C4%83,_grafic%C4%83_din_Rom%C3%A2nia_(1924_-_1944)" class="mw-redirect" title="Lista artiștilor participanți la Saloanele Oficiale de pictură, sculptură, grafică din România (1924 - 1944)">Lista completă a artiștilor participanți la Saloanele Oficiale de pictură, sculptură, grafică din România (1924 - 1944)</a>. </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Bibsys" title="Bibsys">BIBSYS</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://authority.bibsys.no/authority/rest/authorities/html/90660048">90660048</a></li> <li><a href="/wiki/Biblioteca_Nacional_de_Espa%C3%B1a" class="mw-redirect" title="Biblioteca Nacional de España">BNE</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://catalogo.bne.es/uhtbin/authoritybrowse.cgi?action=display&authority_id=XX1409573">XX1409573</a></li> <li><a href="/wiki/Biblioth%C3%A8que_nationale_de_France" title="Bibliothèque nationale de France">BNF</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb124652918">cb124652918</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb124652918">(data)</a></li> <li><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/11864968X">11864968X</a></li> <li><a href="/wiki/International_Standard_Name_Identifier" title="International Standard Name Identifier">ISNI</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://isni.org/isni/0000000116090758">0000 0001 1609 0758</a></li> <li><a href="/wiki/Library_of_Congress_Control_Number" class="mw-redirect" title="Library of Congress Control Number">LCCN</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.loc.gov/authorities/names/n85178213">n85178213</a></li> <li><a href="/wiki/National_Archives_and_Records_Administration" title="National Archives and Records Administration">NARA</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalog.archives.gov/id/10569724">10569724</a></li> <li><a href="/wiki/National_Library_of_the_Czech_Republic" class="mw-redirect" title="National Library of the Czech Republic">NKC</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://aleph.nkp.cz/F/?func=find-c&local_base=aut&ccl_term=ica=jn20000700063&CON_LNG=ENG">jn20000700063</a></li> <li><a href="/wiki/SNAC" title="SNAC">SNAC</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://socialarchive.iath.virginia.edu/ark:/99166/w6rw6rdc">w6rw6rdc</a></li> <li><a href="/wiki/Syst%C3%A8me_universitaire_de_documentation" title="Système universitaire de documentation">SUDOC</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.idref.fr/033835578">033835578</a></li> <li><a href="/wiki/Virtual_International_Authority_File" title="Virtual International Authority File">VIAF</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://viaf.org/viaf/24699816">24699816</a></li> <li> <a href="/wiki/WorldCat_Identities" class="mw-redirect" title="WorldCat Identities">WorldCat Identities</a> (via VIAF): <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.worldcat.org/identities/containsVIAFID/24699816">24699816</a></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></div></td></tr></tbody></table></div>    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ion_Antonescu&oldid=16507720">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ion_Antonescu&oldid=16507720</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Na%C8%99teri_%C3%AEn_1882" title="Categorie:Nașteri în 1882">Nașteri în 1882</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Na%C8%99teri_pe_2_iunie" title="Categorie:Nașteri pe 2 iunie">Nașteri pe 2 iunie</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Decese_%C3%AEn_1946" title="Categorie:Decese în 1946">Decese în 1946</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Decese_pe_1_iunie" title="Categorie:Decese pe 1 iunie">Decese pe 1 iunie</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Anticomuni%C8%99ti_rom%C3%A2ni" title="Categorie:Anticomuniști români">Anticomuniști români</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Antimasoni" title="Categorie:Antimasoni">Antimasoni</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Cavaleri_ai_Ordinului_Mihai_Viteazul_clasa_III" title="Categorie:Cavaleri ai Ordinului Mihai Viteazul clasa III">Cavaleri ai Ordinului Mihai Viteazul clasa III</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Comandan%C8%9Bii_Armatei_Rom%C3%A2ne" title="Categorie:Comandanții Armatei Române">Comandanții Armatei Române</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Conduc%C4%83tori_politici_ai_celui_de-al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Categorie:Conducători politici ai celui de-al Doilea Război Mondial">Conducători politici ai celui de-al Doilea Război Mondial</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Criminali_de_r%C4%83zboi_rom%C3%A2ni" title="Categorie:Criminali de război români">Criminali de război români</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Decese_prin_%C3%AEmpu%C8%99care_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia" title="Categorie:Decese prin împușcare în România">Decese prin împușcare în România</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Decora%C8%9Bi_cu_Crucea_de_Cavaler_al_Ordinului_Crucea_de_Fier" title="Categorie:Decorați cu Crucea de Cavaler al Ordinului Crucea de Fier">Decorați cu Crucea de Cavaler al Ordinului Crucea de Fier</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Decora%C8%9Bi_cu_Ordinul_Mihai_Viteazul_clasa_III,_%C3%AEn_Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Categorie:Decorați cu Ordinul Mihai Viteazul clasa III, în Primul Război Mondial">Decorați cu Ordinul Mihai Viteazul clasa III, în Primul Război Mondial</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Decora%C8%9Bi_cu_Ordinul_Virtutea_Aeronautic%C4%83" title="Categorie:Decorați cu Ordinul Virtutea Aeronautică">Decorați cu Ordinul Virtutea Aeronautică</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Decora%C8%9Bi_cu_Ordinul_Vulturul_German" title="Categorie:Decorați cu Ordinul Vulturul German">Decorați cu Ordinul Vulturul German</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Diploma%C8%9Bi_rom%C3%A2ni" title="Categorie:Diplomați români">Diplomați români</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Esei%C8%99ti_din_secolul_al_XX-lea" title="Categorie:Eseiști din secolul al XX-lea">Eseiști din secolul al XX-lea</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Esei%C8%99ti_rom%C3%A2ni" title="Categorie:Eseiști români">Eseiști români</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Fasci%C8%99ti_rom%C3%A2ni" title="Categorie:Fasciști români">Fasciști români</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Generali_rom%C3%A2ni_din_Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Categorie:Generali români din Al Doilea Război Mondial">Generali români din Al Doilea Război Mondial</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Guvernul_Ion_Antonescu" title="Categorie:Guvernul Ion Antonescu">Guvernul Ion Antonescu</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Lideri_%C3%AEnl%C4%83tura%C8%9Bi_prin_lovituri_de_stat" title="Categorie:Lideri înlăturați prin lovituri de stat">Lideri înlăturați prin lovituri de stat</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mare%C8%99ali_rom%C3%A2ni" title="Categorie:Mareșali români">Mareșali români</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Militari_rom%C3%A2ni_%C3%AEn_Al_Doilea_R%C4%83zboi_Balcanic" title="Categorie:Militari români în Al Doilea Război Balcanic">Militari români în Al Doilea Război Balcanic</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Militari_rom%C3%A2ni_%C3%AEn_Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Categorie:Militari români în Primul Război Mondial">Militari români în Primul Război Mondial</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mini%C8%99tri_de_externe_ai_Rom%C3%A2niei" title="Categorie:Miniștri de externe ai României">Miniștri de externe ai României</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mini%C8%99trii_ap%C4%83r%C4%83rii_na%C8%9Bionale" title="Categorie:Miniștrii apărării naționale">Miniștrii apărării naționale</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Na%C8%9Bionali%C8%99ti_rom%C3%A2ni" title="Categorie:Naționaliști români">Naționaliști români</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Oameni_condamna%C8%9Bi_de_Tribunalele_Poporului_din_Rom%C3%A2nia" title="Categorie:Oameni condamnați de Tribunalele Poporului din România">Oameni condamnați de Tribunalele Poporului din România</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Ortodoc%C8%99i_rom%C3%A2ni" title="Categorie:Ortodocși români">Ortodocși români</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Participan%C8%9Bi_la_Holocaust" title="Categorie:Participanți la Holocaust">Participanți la Holocaust</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pite%C8%99teni" title="Categorie:Piteșteni">Piteșteni</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Politicieni_rom%C3%A2ni_din_secolul_al_XX-lea" title="Categorie:Politicieni români din secolul al XX-lea">Politicieni români din secolul al XX-lea</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Prim-mini%C8%99tri_executa%C8%9Bi" title="Categorie:Prim-miniștri executați">Prim-miniștri executați</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Prim-mini%C8%99trii_Rom%C3%A2niei" title="Categorie:Prim-miniștrii României">Prim-miniștrii României</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Prizonieri_de_r%C4%83zboi_rom%C3%A2ni" title="Categorie:Prizonieri de război români">Prizonieri de război români</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Rom%C3%A2ni_executa%C8%9Bi" title="Categorie:Români executați">Români executați</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%98efi_ai_Marelui_Stat_Major_al_Armatei_Rom%C3%A2ne" title="Categorie:Șefi ai Marelui Stat Major al Armatei Române">Șefi ai Marelui Stat Major al Armatei Române</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%98efii_de_stat_ai_Rom%C3%A2niei" title="Categorie:Șefii de stat ai României">Șefii de stat ai României</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Holocaustul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia" title="Categorie:Holocaustul în România">Holocaustul în România</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Fasci%C8%99ti_cre%C8%99tini" title="Categorie:Fasciști creștini">Fasciști creștini</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_f%C4%83r%C4%83_titluri" title="Categorie:Pagini cu citări fără titluri">Pagini cu citări fără titluri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_de_simple_URL-uri" title="Categorie:Pagini cu citări de simple URL-uri">Pagini cu citări de simple URL-uri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_ce_folosesc_cit%C4%83ri_cu_dat%C4%83_a_acces%C4%83rii_dar_f%C4%83r%C4%83_URL" title="Categorie:Pagini ce folosesc citări cu dată a accesării dar fără URL">Pagini ce folosesc citări cu dată a accesării dar fără URL</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_rus%C4%83_(ru)" title="Categorie:Articole cu surse în limba rusă (ru)">Articole cu surse în limba rusă (ru)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_leg%C4%83turi_externe_nefunc%C8%9Bionale" title="Categorie:Pagini cu legături externe nefuncționale">Pagini cu legături externe nefuncționale</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_ce_folosesc_leg%C4%83turi_automate_c%C4%83tre_ISBN" title="Categorie:Pagini ce folosesc legături automate către ISBN">Pagini ce folosesc legături automate către ISBN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_leg%C4%83turi_c%C4%83tre_elemente_f%C4%83r%C4%83_etichet%C4%83_%C3%AEn_limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română">Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_biografice_f%C4%83r%C4%83_fotografii" title="Categorie:Articole biografice fără fotografii">Articole biografice fără fotografii</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_care_necesit%C4%83_cit%C4%83ri_suplimentare" title="Categorie:Articole care necesită citări suplimentare">Articole care necesită citări suplimentare</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BIBSYS" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS">Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNE" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNE">Articole Wikipedia cu identificatori BNE</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNF">Articole Wikipedia cu identificatori BNF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_GND" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori GND">Articole Wikipedia cu identificatori GND</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_ISNI" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori ISNI">Articole Wikipedia cu identificatori ISNI</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LCCN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LCCN">Articole Wikipedia cu identificatori LCCN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NARA" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NARA">Articole Wikipedia cu identificatori NARA</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NKC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NKC">Articole Wikipedia cu identificatori NKC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_SNAC-ID" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori SNAC-ID">Articole Wikipedia cu identificatori SNAC-ID</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_SUDOC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC">Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_WorldCat-VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_peste_100K" title="Categorie:Pagini peste 100K">Pagini peste 100K</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 2 octombrie 2024, ora 21:23.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Ion_Antonescu&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-ps8jv","wgBackendResponseTime":166,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"2.456","walltime":"3.297","ppvisitednodes":{"value":9458,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":384286,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":197160,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":11,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":15,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":182344,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":53,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 2777.936 1 -total"," 73.12% 2031.230 1 Format:Infocaseta_Politician"," 8.37% 232.472 8 Format:Listă_de_la_Wikidata"," 7.99% 221.899 1 Format:Infocaseta_Militar"," 4.24% 117.923 5 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 3.08% 85.590 1 Format:Infobox_criminal"," 2.07% 57.494 1 Format:Mareșalii_României"," 1.93% 53.678 1 Format:Date_biografice"," 1.59% 44.284 23 Format:Webarchive"," 1.41% 39.235 5 Format:Cite_web"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"1.547","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":7933571,"limit":52428800},"limitreport-profile":[["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getEntityStatements","900","55.6"],["?","140","8.6"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getReferencedEntityId","140","8.6"],["recursiveClone \u003CmwInit.lua:45\u003E","80","4.9"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getLabelByLanguage","40","2.5"],["pcall","40","2.5"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::find","40","2.5"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getSiteLinkPageName","40","2.5"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::preprocess","40","2.5"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::callParserFunction","20","1.2"],["[others]","140","8.6"]]},"cachereport":{"origin":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-gqt92","timestamp":"20241124110015","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Ion Antonescu","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Ion_Antonescu","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q152030","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q152030","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2004-05-26T09:23:12Z","dateModified":"2024-10-02T19:23:10Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/3\/3d\/Ion_antonescu.png","headline":"mare\u0219al al Rom\u00e2niei, \u0219ef al Statului Rom\u00e2n \u00eentre 1940 \u0219i 1944"}</script> </body> </html>