CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-disabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Comitatul Zarand: Diferență între versiuni - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-disabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"765762c6-190c-4746-99ba-472a2918c3fc","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Comitatul_Zarand","wgTitle":"Comitatul Zarand","wgCurRevisionId":16675282,"wgRevisionId":16673331,"wgArticleId":3180370,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Webarchive template wayback links","Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită","Concursul de scriere","Desființări în 1876","Comitate","Istoria Transilvaniei","Crișana"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Comitatul_Zarand","wgRelevantArticleId":3180370,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true, "wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":50000,"extRevisionSliderTimeOffset":120,"wgDiffOldId":16671742,"wgDiffNewId":16673331,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q1466795","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true, "wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.visualEditor.diffPage.init.styles":"ready","oojs-ui.styles.icons-accessibility":"ready","oojs-ui.styles.icons-editing-advanced":"ready","oojs-ui-core.styles":"ready","oojs-ui.styles.indicators":"ready","mediawiki.widgets.styles":"ready","oojs-ui-core.icons":"ready","ext.RevisionSlider.lazyCss":"ready","mediawiki.interface.helpers.styles":"ready","mediawiki.diff.styles":"ready","ext.cite.styles":"ready","mediawiki.helplink":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready", "wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.visualEditor.diffPage.init","ext.RevisionSlider.lazyJs","mediawiki.diff","ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.media","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.RevisionSlider.lazyCss%7Cext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.visualEditor.diffPage.init.styles%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cmediawiki.diff.styles%7Cmediawiki.helplink%7Cmediawiki.interface.helpers.styles%7Cmediawiki.widgets.styles%7Coojs-ui-core.icons%2Cstyles%7Coojs-ui.styles.icons-accessibility%2Cicons-editing-advanced%2Cindicators%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="noindex,nofollow,max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/05/Jude%C8%9Be_Transilvania_sec17.PNG"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="969"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/05/Jude%C8%9Be_Transilvania_sec17.PNG/800px-Jude%C8%9Be_Transilvania_sec17.PNG"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="646"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/05/Jude%C8%9Be_Transilvania_sec17.PNG/640px-Jude%C8%9Be_Transilvania_sec17.PNG"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="517"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Comitatul Zarand: Diferență între versiuni - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Comitatul_Zarand"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Comitatul_Zarand"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="mw-article-diff skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Comitatul_Zarand rootpage-Comitatul_Zarand skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow"><span>Facebook</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Comitatul+Zarand&returntoquery=diff%3Dprev%26oldid%3D16673331" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Comitatul+Zarand&returntoquery=diff%3Dprev%26oldid%3D16673331" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Comitatul+Zarand&returntoquery=diff%3Dprev%26oldid%3D16673331" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Comitatul+Zarand&returntoquery=diff%3Dprev%26oldid%3D16673331" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Etimologie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Etimologie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1</span> <span>Etimologie</span> </div> </a> <ul id="toc-Etimologie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Geografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Geografie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2</span> <span>Geografie</span> </div> </a> <ul id="toc-Geografie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Istorie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Istorie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3</span> <span>Istorie</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Istorie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Istorie subsection</span> </button> <ul id="toc-Istorie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Stăpânirea_otomană" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Stăpânirea_otomană"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.1</span> <span>Stăpânirea otomană</span> </div> </a> <ul id="toc-Stăpânirea_otomană-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Stăpânirea_habsburgică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Stăpânirea_habsburgică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.2</span> <span>Stăpânirea habsburgică</span> </div> </a> <ul id="toc-Stăpânirea_habsburgică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-În_timpul_Revoluției_Maghiare_din_1848" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#În_timpul_Revoluției_Maghiare_din_1848"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.3</span> <span>În timpul Revoluției Maghiare din 1848</span> </div> </a> <ul id="toc-În_timpul_Revoluției_Maghiare_din_1848-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-După_Revoluția_de_la_1848" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#După_Revoluția_de_la_1848"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.4</span> <span>După Revoluția de la 1848</span> </div> </a> <ul id="toc-După_Revoluția_de_la_1848-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Sigiliile_comitatului" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Sigiliile_comitatului"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4</span> <span>Sigiliile comitatului</span> </div> </a> <ul id="toc-Sigiliile_comitatului-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Aspecte_confesionale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Aspecte_confesionale"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5</span> <span>Aspecte confesionale</span> </div> </a> <ul id="toc-Aspecte_confesionale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Școlile" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Școlile"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6</span> <span>Școlile</span> </div> </a> <ul id="toc-Școlile-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note_explicative" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Note_explicative"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7</span> <span>Note explicative</span> </div> </a> <ul id="toc-Note_explicative-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8</span> <span>Note</span> </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bibliografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Bibliografie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9</span> <span>Bibliografie</span> </div> </a> <ul id="toc-Bibliografie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Lectură_suplimentară" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Lectură_suplimentară"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">10</span> <span>Lectură suplimentară</span> </div> </a> <ul id="toc-Lectură_suplimentară-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">11</span> <span>Legături externe</span> </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Comută cuprinsul</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Comitatul Zarand: Diferență între versiuni</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 7 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-7" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">7 limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Komitat_Zar%C3%A1nd" title="Komitat Zaránd – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Komitat Zaránd" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target"><span>Deutsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Zar%C3%A1nd_County" title="Zaránd County – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Zaránd County" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target"><span>English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Zar%C3%A1nd_(re%C4%9Da_departemento)" title="Zaránd (reĝa departemento) – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Zaránd (reĝa departemento)" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target"><span>Esperanto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Condado_de_Zar%C3%A1nd" title="Condado de Zaránd – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Condado de Zaránd" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target"><span>Español</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Zar%C3%A1nd_v%C3%A1rmegye" title="Zaránd vármegye – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Zaránd vármegye" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target"><span>Magyar</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Zar%C3%A1nd_(comitaat)" title="Zaránd (comitaat) – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Zaránd (comitaat)" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Nederlands</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%97%D0%B0%D1%80%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D1%81%D0%BA%D0%B0_%D0%B6%D1%83%D0%BF%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%98%D0%B0" title="Зарандска жупанија – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Зарандска жупанија" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target"><span>Српски / srpski</span></a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="wb-langlinks-edit wb-langlinks-link"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q1466795#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Comitatul_Zarand" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Comitatul_Zarand" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Comitatul_Zarand"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&oldid=16673331&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&action=edit&oldid=16673331" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Comitatul_Zarand"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&oldid=16673331&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&action=edit&oldid=16673331" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Comitatul_Zarand" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Comitatul_Zarand" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q"><span>Pagini speciale</span></a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&oldid=16673331" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini"><span>Legătură permanentă</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Comitatul_Zarand&id=16673331&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini"><span>Citează acest articol</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fw%2Findex.php%3Ftitle%3DComitatul_Zarand%26diff%3Dprev%26oldid%3D16673331"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fw%2Findex.php%3Ftitle%3DComitatul_Zarand%26diff%3Dprev%26oldid%3D16673331"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Comitatul+Zarand"><span>Creare carte</span></a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p"><span>Versiune de tipărit</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q1466795" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> <div id="mw-indicator-mw-helplink" class="mw-indicator"><a href="https://www.mediawiki.org/wiki/Special:MyLanguage/Help:Diff" target="_blank" class="mw-helplink"><span class="mw-helplink-icon"></span>Ajutor</a></div> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-revslider-container"><span style='width: 100%; text-align: center;' id='ooui-php-1' class='mw-revslider-toggle-button oo-ui-widget oo-ui-widget-enabled oo-ui-buttonElement oo-ui-buttonElement-frameless oo-ui-indicatorElement oo-ui-labelElement oo-ui-buttonWidget' data-ooui='{"_":"OO.ui.ButtonWidget","rel":["nofollow"],"framed":false,"indicator":"down","label":"Navigheaz\u0103 interactiv prin istoric","title":"Deschide trec\u0103torul prin revizii","classes":["mw-revslider-toggle-button"]}'><a role='button' title='Deschide trecătorul prin revizii' tabindex='0' rel='nofollow' class='oo-ui-buttonElement-button'><span class='oo-ui-iconElement-icon oo-ui-iconElement-noIcon'></span><span class='oo-ui-labelElement-label'>Navighează interactiv prin istoric</span><span class='oo-ui-indicatorElement-indicator oo-ui-indicator-down'></span></a></span><div class="mw-revslider-slider-wrapper" style="display: none;"><div class="mw-revslider-placeholder"><div class="mw-revslider-spinner"><div class="mw-revslider-bounce"></div></div></div></div></div><div class="mw-diff-revision-history-links"><a href="/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&diff=prev&oldid=16671742" class="mw-diff-revision-history-link-previous" title="Comitatul Zarand">← Diferența anterioară</a><a href="/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&diff=next&oldid=16673331" class="mw-diff-revision-history-link-next" title="Comitatul Zarand">Diferența următoare →</a></div><div class="mw-diff-table-prefix" dir="ltr" lang="ro"><div class="mw-diff-inline-legend oo-ui-element-hidden"><span class="mw-diff-inline-legend-del">Conținut șters</span> <span class="mw-diff-inline-legend-ins">Conținut adăugat</span></div><div class="ve-init-mw-diffPage-diffMode"><span class='oo-ui-widget oo-ui-widget-enabled oo-ui-buttonGroupWidget'><span aria-disabled='true' class='oo-ui-widget oo-ui-widget-disabled oo-ui-buttonElement oo-ui-buttonElement-framed oo-ui-iconElement oo-ui-labelElement oo-ui-buttonWidget'><a role='button' tabindex='-1' aria-disabled='true' rel='nofollow' class='oo-ui-buttonElement-button'><span class='oo-ui-iconElement-icon oo-ui-icon-eye oo-ui-image-invert'></span><span class='oo-ui-labelElement-label'>Vizual</span><span class='oo-ui-indicatorElement-indicator oo-ui-indicatorElement-noIndicator oo-ui-image-invert'></span></a></span><span class='oo-ui-widget oo-ui-widget-enabled oo-ui-buttonElement oo-ui-buttonElement-framed oo-ui-iconElement oo-ui-labelElement oo-ui-buttonWidget oo-ui-buttonElement-active'><a role='button' tabindex='0' rel='nofollow' class='oo-ui-buttonElement-button'><span class='oo-ui-iconElement-icon oo-ui-icon-wikiText oo-ui-image-invert'></span><span class='oo-ui-labelElement-label'>Wikitext</span><span class='oo-ui-indicatorElement-indicator oo-ui-indicatorElement-noIndicator oo-ui-image-invert'></span></a></span></span></div><div class="mw-diffPage-inlineToggle-container"><div id='mw-diffPage-inline-toggle-switch-layout' class='oo-ui-layout oo-ui-labelElement oo-ui-fieldLayout oo-ui-fieldLayout-align-left' data-ooui='{"_":"OO.ui.FieldLayout","fieldWidget":{"tag":"mw-diffPage-inline-toggle-switch"},"$overlay":true,"label":"Aliniat","title":"Comut\u0103 \u00eentre formatul aliniat \u0219i formatul pe dou\u0103 coloane"}'><div class='oo-ui-fieldLayout-body'><span class='oo-ui-fieldLayout-header'><label title='Comută între formatul aliniat și formatul pe două coloane' id='ooui-php-2' class='oo-ui-labelElement-label'>Aliniat</label></span><div class='oo-ui-fieldLayout-field'><div id='mw-diffPage-inline-toggle-switch' title='Comută între formatul aliniat și formatul pe două coloane' aria-checked='false' tabindex='0' role='switch' aria-labelledby='ooui-php-2' class='oo-ui-widget oo-ui-widget-enabled oo-ui-toggleWidget oo-ui-toggleWidget-off oo-ui-toggleSwitchWidget' data-ooui='{"_":"OO.ui.ToggleSwitchWidget","href":"\/w\/index.php?title=Comitatul_Zarand&diff=prev&oldid=16673331&diff-type=inline","value":false,"title":"Comut\u0103 \u00eentre formatul aliniat \u0219i formatul pe dou\u0103 coloane"}'><span class='oo-ui-toggleSwitchWidget-glow'></span><a href='/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&diff=prev&oldid=16673331&diff-type=inline'><span class='oo-ui-toggleSwitchWidget-grip'></span></a></div></div></div></div></div></div><table class="diff diff-type-table diff-contentalign-left diff-editfont-monospace" data-mw="interface"> <col class="diff-marker" /> <col class="diff-content" /> <col class="diff-marker" /> <col class="diff-content" /> <tr class="diff-title" lang="ro"> <td colspan="2" class="diff-otitle diff-side-deleted"><div id="mw-diff-otitle1"><strong><a href="/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&oldid=16671742" title="Comitatul Zarand">Versiunea de la 20 noiembrie 2024 18:47</a> <span class="mw-diff-edit"><a href="/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&action=edit&oldid=16671742" title="Comitatul Zarand">modificare</a></span><span class="mw-diff-timestamp" data-timestamp="2024-11-20T16:47:54Z"></span></strong></div><div id="mw-diff-otitle2"><a href="/wiki/Utilizator:Turbojet" class="mw-userlink" title="Utilizator:Turbojet" data-mw-revid="16671742"><bdi>Turbojet</bdi></a> <span class="mw-usertoollinks">(<a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Utilizator:Turbojet" class="mw-usertoollinks-talk" title="Discuție Utilizator:Turbojet">discuție</a> | <a href="/wiki/Special:Contribu%C8%9Bii/Turbojet" class="mw-usertoollinks-contribs" title="Special:Contribuții/Turbojet">contribuții</a>)</span><div class="mw-diff-usermetadata"><div class="mw-diff-userroles"><a href="/wiki/Wikipedia:Patrulatori_automa%C8%9Bi" class="mw-redirect" title="Wikipedia:Patrulatori automați">Patrule automate</a>, <a href="/w/index.php?title=Wikipedia:Temporary_account_IP_viewer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wikipedia:Temporary account IP viewer — pagină inexistentă">Temporary account IP viewers</a>, <a href="/wiki/Wikipedia:Utilizatori_cu_confirmare_extins%C4%83" title="Wikipedia:Utilizatori cu confirmare extinsă">Utilizatori cu confirmare extinsă</a>, <a href="/wiki/Wikipedia:Editori_de_formate" class="mw-redirect" title="Wikipedia:Editori de formate">Editori de formate</a></div><div class="mw-diff-usereditcount"><span>58.823</span> de editări</div></div></div><div id="mw-diff-otitle3"><abbr class="minoredit" title="Modificare marcată ca minoră">m</abbr> <span class="comment comment--without-parentheses"><span class="autocomment"><a href="#Aspecte_confesionale">→<bdi dir="ltr">Aspecte confesionale</bdi></a>: </span> ordine paragrafe</span></div><div id="mw-diff-otitle5"></div><div id="mw-diff-otitle4"><a href="/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&diff=prev&oldid=16671742" title="Comitatul Zarand" id="differences-prevlink">← Diferența anterioară</a></div></td> <td colspan="2" class="diff-ntitle diff-side-added"><div id="mw-diff-ntitle1"><strong><a href="/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&oldid=16673331" title="Comitatul Zarand">Versiunea de la 21 noiembrie 2024 15:43</a> <span class="mw-diff-edit"><a href="/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&action=edit&oldid=16673331" title="Comitatul Zarand">modificare</a></span><span class="mw-diff-timestamp" data-timestamp="2024-11-21T13:43:13Z"></span> <span class="mw-diff-undo"><a href="/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&action=edit&undoafter=16671742&undo=16673331" title="„Anulează” șterge această modificare și deschide formularul de modificare în modulul de previzualizare.
Permite adăugarea unui motiv în descrierea modificărilor.">anulare</a></span></strong></div><div id="mw-diff-ntitle2"><a href="/wiki/Utilizator:Turbojet" class="mw-userlink" title="Utilizator:Turbojet" data-mw-revid="16673331"><bdi>Turbojet</bdi></a> <span class="mw-usertoollinks">(<a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Utilizator:Turbojet" class="mw-usertoollinks-talk" title="Discuție Utilizator:Turbojet">discuție</a> | <a href="/wiki/Special:Contribu%C8%9Bii/Turbojet" class="mw-usertoollinks-contribs" title="Special:Contribuții/Turbojet">contribuții</a>)</span><div class="mw-diff-usermetadata"><div class="mw-diff-userroles"><a href="/wiki/Wikipedia:Patrulatori_automa%C8%9Bi" class="mw-redirect" title="Wikipedia:Patrulatori automați">Patrule automate</a>, <a href="/w/index.php?title=Wikipedia:Temporary_account_IP_viewer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wikipedia:Temporary account IP viewer — pagină inexistentă">Temporary account IP viewers</a>, <a href="/wiki/Wikipedia:Utilizatori_cu_confirmare_extins%C4%83" title="Wikipedia:Utilizatori cu confirmare extinsă">Utilizatori cu confirmare extinsă</a>, <a href="/wiki/Wikipedia:Editori_de_formate" class="mw-redirect" title="Wikipedia:Editori de formate">Editori de formate</a></div><div class="mw-diff-usereditcount"><span>58.823</span> de editări</div></div></div><div id="mw-diff-ntitle3"> <span class="comment comment--without-parentheses">lectură suplimentară</span></div><div id="mw-diff-ntitle5"></div><div id="mw-diff-ntitle4"><a href="/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&diff=next&oldid=16673331" title="Comitatul Zarand" id="differences-nextlink">Diferența următoare →</a></div></td> </tr><tr> <td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 75:</td> <td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 75:</td> </tr> <tr> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-deleted"><br /></td> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-added"><br /></td> </tr> <tr> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-deleted"><div>=== După Revoluția de la 1848 ===</div></td> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-added"><div>=== După Revoluția de la 1848 ===</div></td> </tr> <tr> <td class="diff-marker" data-marker="−"></td> <td class="diff-deletedline diff-side-deleted"><div>Între 1850–1860, perioada absolutismului, Ungaria și Principatul Transilvaniei au devenit provincii ale Imperiului Austriac. Comitatele au fost desființate, fiind înlocuite cu districte și prefecturi, conduse de comisari guvernamentali.<ref name=A191/><ref>Mager, 2017, p. 268</ref> Prin Patenta de la 4 iunie 1854 {{efn|Ordinul Ministerului de Interne, Justiție și Finanțare din 4 iunie 1854, prin care [[Ardeal]]ul a fost organizat în 10 prefecturi subordonate guvernului din Sibiu. Zarandul a fost înglobat în prefectura Orăștiei, care se compunea din următoarele 9 preturi: Hălmagiu, Baia de Criș, Ilia, Șoimuș, Deva, Hunedoara, Hațeg, Pui și Orăștie.<ref name=M269/> Ulterior au avut loc reorganizări.<ref>Adăscăliței, 2010, p. 192</ref>}} Zarandul a fost împărțit în două cercuri pretoriale, Hălmagiu și Baia de Criș.<ref name=M269>Mager, 2017, p. 269</ref> Pentru români, perioada absolutismului a fost una în care administrația n-a mai favorizat pe maghiari, astfel că românii au primit dreptul să aibă administrație și școli în limba proprie, iar cei ce știau carte au putut face carieră în administrația publică.<ref>Mager, 2017, pp. 270, 275</ref></div></td> <td class="diff-marker" data-marker="+"></td> <td class="diff-addedline diff-side-added"><div>Între 1850–1860, perioada absolutismului, Ungaria și Principatul Transilvaniei au devenit provincii ale Imperiului Austriac. Comitatele au fost desființate, fiind înlocuite cu districte și prefecturi, conduse de comisari guvernamentali.<ref name=A191/><ref>Mager, 2017, p. 268</ref> Prin Patenta de la 4 iunie 1854 {{efn|Ordinul Ministerului de Interne, Justiție și Finanțare din 4 iunie 1854, prin care [[Ardeal]]ul a fost organizat în 10 prefecturi subordonate guvernului din Sibiu. Zarandul a fost înglobat în prefectura Orăștiei, care se compunea din următoarele 9 preturi: Hălmagiu, Baia de Criș, Ilia, Șoimuș, Deva, Hunedoara, Hațeg, Pui și Orăștie.<ref name=M269/> Ulterior au avut loc reorganizări.<ref>Adăscăliței, 2010, p. 192</ref>}} Zarandul a fost împărțit<ins class="diffchange diffchange-inline"> inițial</ins> în două cercuri pretoriale, Hălmagiu și Baia de Criș.<ref name=M269>Mager, 2017, p. 269</ref> Pentru români, perioada absolutismului a fost una în care administrația n-a mai favorizat pe maghiari, astfel că românii au primit dreptul să aibă administrație și școli în limba proprie, iar cei ce știau carte au putut face carieră în administrația publică.<ref>Mager, 2017, pp. 270, 275</ref></div></td> </tr> <tr> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-deleted"><br /></td> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-added"><br /></td> </tr> <tr> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-deleted"><div>[[Fișier:Zarand County Administration.jpg|thumb|upright=1.5|Funcționari administrativi români ai comitatului Zarand la 1865<br/>Pe scaune: Iosif Hodoș, vicecomite, deputat de Brad; Ioan Pipoș, comite suprem, membru al casei magnaților (senat); Sigismund Borlea, protonotar, deputat de Hălmagiu.<br/>În picioare: Ioan Moțiu, jude de tribunal; George Secula, vicenotar, fisc comitatens; Ioan Frâncu, fisc comitatens; Haralambie Munteanu, notar la comitat; Ioan Coșeriu, asesor.<br/>Din fotografie lipsește vicecomitele Amos Frâncu.]]</div></td> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-added"><div>[[Fișier:Zarand County Administration.jpg|thumb|upright=1.5|Funcționari administrativi români ai comitatului Zarand la 1865<br/>Pe scaune: Iosif Hodoș, vicecomite, deputat de Brad; Ioan Pipoș, comite suprem, membru al casei magnaților (senat); Sigismund Borlea, protonotar, deputat de Hălmagiu.<br/>În picioare: Ioan Moțiu, jude de tribunal; George Secula, vicenotar, fisc comitatens; Ioan Frâncu, fisc comitatens; Haralambie Munteanu, notar la comitat; Ioan Coșeriu, asesor.<br/>Din fotografie lipsește vicecomitele Amos Frâncu.]]</div></td> </tr> <tr> <td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 82:</td> <td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 82:</td> </tr> <tr> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-deleted"><div>Însă, datorită slăbiciunii Imperiului Habsburgic, [[Franz Joseph I]] a căutat o apropiere de maghiari, care s-a concretizat prin [[Compromisul austro-ungar din 1867]].<ref>{{en icon}} {{citation | last = Seton-Watson | first = R. W. | title = The Austro-Hungarian Ausgleich of 1867 | periodical = The Slavonic and East European Review | number = 19.53/54 | year = 1939 | pages = 123–40 | url = http://www.jstor.org/stable/4203588?&Search=yes&term=1867&term=Compromise&list=hide&searchUri=%2Faction%2FdoBasicSearch%3FQuery%3DCompromise%2B1867%26x%3D0%26y%3D0%26wc%3Don&item=18&ttl=6249&returnArticleService=showArticle}}.</ref> Asupra Comitatului Zarand un prim efect a fost înlocuirea în 1868 a lui Ioan Pipoș cu contele Alexandru Haller. Totuși, acesta stătea la [[Oradea]], conducerea efectivă a comitatului era asigurată de vicecomiții Iosif Hodoș și Amos Frâncu. În 1873 Haller a fost numit comite suprem al [[Comitatul Crasna |Comitatului Crasna]], iar în locul lui la Zarand a venit Ferdinand Hössler, fost ofițer austriac.<ref>Mager, 2017, p. 283</ref></div></td> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-added"><div>Însă, datorită slăbiciunii Imperiului Habsburgic, [[Franz Joseph I]] a căutat o apropiere de maghiari, care s-a concretizat prin [[Compromisul austro-ungar din 1867]].<ref>{{en icon}} {{citation | last = Seton-Watson | first = R. W. | title = The Austro-Hungarian Ausgleich of 1867 | periodical = The Slavonic and East European Review | number = 19.53/54 | year = 1939 | pages = 123–40 | url = http://www.jstor.org/stable/4203588?&Search=yes&term=1867&term=Compromise&list=hide&searchUri=%2Faction%2FdoBasicSearch%3FQuery%3DCompromise%2B1867%26x%3D0%26y%3D0%26wc%3Don&item=18&ttl=6249&returnArticleService=showArticle}}.</ref> Asupra Comitatului Zarand un prim efect a fost înlocuirea în 1868 a lui Ioan Pipoș cu contele Alexandru Haller. Totuși, acesta stătea la [[Oradea]], conducerea efectivă a comitatului era asigurată de vicecomiții Iosif Hodoș și Amos Frâncu. În 1873 Haller a fost numit comite suprem al [[Comitatul Crasna |Comitatului Crasna]], iar în locul lui la Zarand a venit Ferdinand Hössler, fost ofițer austriac.<ref>Mager, 2017, p. 283</ref></div></td> </tr> <tr> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-deleted"><br /></td> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-added"><br /></td> </tr> <tr> <td class="diff-marker" data-marker="−"></td> <td class="diff-deletedline diff-side-deleted"><div>Majoritatea românească din unele comitate împiedica asimilarea românilor de către maghiari, motiv pentru care la 30 mai 1876 la parlamentul de la Budapesta a fost depus un proiect de lege pentru arondarea comitatelor, proiect care, sub pretextul unei reorganizări teritoriale, urma să desființeze acele comitate.<ref>Mager, 2017, p. 310</ref> În ședința din 7 iunie Borlea, bazându-se pe textul proiectului, în care se vorbea despre „rotunjire”, a propus un amendament privind rotunjirea comitatului cu o serie de localități din comitatele Hunedoara și Alba ai căror locuitori erau în majoritate români. Însă amendamentul a fost respins, iar proiectul a devenit legea ungară XXXIII din 1876, care în articolul 2 stipula desființarea Comitatului Zarand și, odată cu el, a comitatelor Chioarul (Cetatea de Piatră), Crasna și Solnocul de mijloc, toate comitate românești. Din cele trei cercuri ale comitatului Zarand, Hălmagiul a fost atribuit Comitatului Arad, iar Baia de Criș și Bradul, Comitatului Hunedoara.<ref>Mager, 2017, pp. 312–313</ref> Părți mici au fost atribuite comitatelor Bihor și Turda-Arieș. Prin adoptarea legii la 7 iunie 1876, comitatul și-a încetat existența.<ref name=NC/><ref>Emil Arbonie, Ștefan Ioan Lucaciuc, ''Separarea puterii judecătorești de administrația comitatensă arădeană (1871)'', în în Administrație Românească Arădeană: Studii și comunicări, vol.&nbsp;III, Arad: „Vasile Goldiș” University Press, 2011, {{ISBN|978-973-664-521-1}}, p.&nbsp;220</ref></div></td> <td class="diff-marker" data-marker="+"></td> <td class="diff-addedline diff-side-added"><div><ins class="diffchange diffchange-inline">La recensământul din 1869 suprafața comitatului era de 1291&nbsp;km<sup>2</sup>, cuprinzând 99 de localități și având o populație de 63382 locuitori, dintre care 61398 (96,9&nbsp;%) erau români.<ref name=DV/> </ins>Majoritatea românească din unele comitate împiedica asimilarea românilor de către maghiari, motiv pentru care la 30 mai 1876 la parlamentul de la Budapesta a fost depus un proiect de lege pentru arondarea comitatelor, proiect care, sub pretextul unei reorganizări teritoriale, urma să desființeze acele comitate.<ref>Mager, 2017, p. 310</ref> În ședința din 7 iunie Borlea, bazându-se pe textul proiectului, în care se vorbea despre „rotunjire”, a propus un amendament privind rotunjirea comitatului cu o serie de localități din comitatele Hunedoara și Alba ai căror locuitori erau în majoritate români. Însă amendamentul a fost respins, iar proiectul a devenit legea ungară XXXIII din 1876, care în articolul 2 stipula desființarea Comitatului Zarand și, odată cu el, a comitatelor Chioarul (Cetatea de Piatră), Crasna și Solnocul de mijloc, toate comitate românești. Din cele trei cercuri ale comitatului Zarand, Hălmagiul a fost atribuit Comitatului Arad, iar Baia de Criș și Bradul, Comitatului Hunedoara.<ref>Mager, 2017, pp. 312–313</ref> Părți mici au fost atribuite comitatelor Bihor și Turda-Arieș. Prin adoptarea legii la 7 iunie 1876, comitatul și-a încetat existența.<ref name=NC/><ref>Emil Arbonie, Ștefan Ioan Lucaciuc, ''Separarea puterii judecătorești de administrația comitatensă arădeană (1871)'', în în Administrație Românească Arădeană: Studii și comunicări, vol.&nbsp;III, Arad: „Vasile Goldiș” University Press, 2011, {{ISBN|978-973-664-521-1}}, p.&nbsp;220</ref></div></td> </tr> <tr> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-deleted"><br /></td> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-added"><br /></td> </tr> <tr> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-deleted"><div>== Sigiliile comitatului ==</div></td> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-added"><div>== Sigiliile comitatului ==</div></td> </tr> <tr> <td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 105:</td> <td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 105:</td> </tr> <tr> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-deleted"><div>În 1761 s-a înființat [[Mitropolia Ardealului |Episcopia Sibiului]], ortodoxă, care în 1864 s-a transformat în mitropolie, [[mitropolit]] fiind [[Andrei Șaguna]].<ref>[https://mitropolia-ardealului.ro/istoric/ Mitropolia Ardealului], mitropolia-ardealului.ro, accesat 2024-11-20</ref> Ortodocșii din Comitatul Zarand aparțineau de această mitropolie.</div></td> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-added"><div>În 1761 s-a înființat [[Mitropolia Ardealului |Episcopia Sibiului]], ortodoxă, care în 1864 s-a transformat în mitropolie, [[mitropolit]] fiind [[Andrei Șaguna]].<ref>[https://mitropolia-ardealului.ro/istoric/ Mitropolia Ardealului], mitropolia-ardealului.ro, accesat 2024-11-20</ref> Ortodocșii din Comitatul Zarand aparțineau de această mitropolie.</div></td> </tr> <tr> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-deleted"><br /></td> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-added"><br /></td> </tr> <tr> <td class="diff-marker" data-marker="−"></td> <td class="diff-deletedline diff-side-deleted"><div>La recensământul din 1846, dintre cei 53727 de locuitori ai Comitatului Zarand 1210 erau catolici, 376<del class="diffchange diffchange-inline"> erau</del> calviniști, 5 luterani, 6 unitarieni, 345 uniți, 51768 ortodocși și 17 mozaici.<ref>Kozma, 1848, p. 49</ref></div></td> <td class="diff-marker" data-marker="+"></td> <td class="diff-addedline diff-side-added"><div>La recensământul din 1846, dintre cei 53727 de locuitori ai Comitatului Zarand<ins class="diffchange diffchange-inline">,</ins> 1210 erau catolici, 376 calviniști, 5 luterani, 6 unitarieni, 345 uniți, 51768 ortodocși și 17 mozaici.<ref>Kozma, 1848, p. 49</ref></div></td> </tr> <tr> <td colspan="2" class="diff-empty diff-side-deleted"></td> <td class="diff-marker" data-marker="+"></td> <td class="diff-addedline diff-side-added"><br /></td> </tr> <tr> <td colspan="2" class="diff-empty diff-side-deleted"></td> <td class="diff-marker" data-marker="+"></td> <td class="diff-addedline diff-side-added"><div>La recensământul din 1869, dintre cei 63382 de locuitori, 1356 erau catolici, 398 calviniști, 22 luterani, 9 unitarieni, 759 uniți, 60639 ortodocși, 159 mozaici și 40 de alte confesiuni.<ref name=DV/></div></td> </tr> <tr> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-deleted"><br /></td> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-added"><br /></td> </tr> <tr> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-deleted"><div>== Școlile ==</div></td> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-added"><div>== Școlile ==</div></td> </tr> <tr> <td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 117:</td> <td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 119:</td> </tr> <tr> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-deleted"><div>Primele școli românești au început să funcționeze în 1858 la [[Brad (oraș) |Brad]], [[Țebea, Hunedoara |Țebea]], [[Rișculița, Hunedoara |Rișculița]], [[Dumbrava de Jos, Hunedoara |Juncu]] și [[Valea Bradului, Hunedoara |Valea Bradului]]. Ele s-au realizat finanțate de populația locală, care în 1857 a renunțat la împrumutul de stat pentru înființarea de școli, înlocuindu-l cu sumele care i se cuveneau de la guvernul austriac ca urmare a împrumutului făcut în 1854. Prin aceleași resurse, ulterior s-au mai înființat și alte școli, astfel că într-un raport al lui Iosif Hodoș se preciza că dacă în 1861 funcționau 13 școli, în 1872 deja funcționau 64 de școli între care [[Liceul Teoretic „Avram Iancu” din Brad |Gimnaziul din Brad]], înființat în 1869.<ref>Adăscăliței, 2002, pp. 293–295</ref><ref>Nestor Lupei, Romulus Neag, Stelian Circo, Gavrilă Pașcu, ''Monografia Colegiului Național „Avram Iancu” Brad'', Ediție revăzută și completată 1869–2009, Brad 2009, [https://arhivehunedorene.files.wordpress.com/2012/09/arhive-hunedorene-_2_.pdf fragment] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160311223937/https://arhivehunedorene.files.wordpress.com/2012/09/arhive-hunedorene-_2_.pdf |date=2016-03-11 }}, publicat în ''Revista de istorie'', nr.&nbsp;2, septembrie 2012</ref></div></td> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-added"><div>Primele școli românești au început să funcționeze în 1858 la [[Brad (oraș) |Brad]], [[Țebea, Hunedoara |Țebea]], [[Rișculița, Hunedoara |Rișculița]], [[Dumbrava de Jos, Hunedoara |Juncu]] și [[Valea Bradului, Hunedoara |Valea Bradului]]. Ele s-au realizat finanțate de populația locală, care în 1857 a renunțat la împrumutul de stat pentru înființarea de școli, înlocuindu-l cu sumele care i se cuveneau de la guvernul austriac ca urmare a împrumutului făcut în 1854. Prin aceleași resurse, ulterior s-au mai înființat și alte școli, astfel că într-un raport al lui Iosif Hodoș se preciza că dacă în 1861 funcționau 13 școli, în 1872 deja funcționau 64 de școli între care [[Liceul Teoretic „Avram Iancu” din Brad |Gimnaziul din Brad]], înființat în 1869.<ref>Adăscăliței, 2002, pp. 293–295</ref><ref>Nestor Lupei, Romulus Neag, Stelian Circo, Gavrilă Pașcu, ''Monografia Colegiului Național „Avram Iancu” Brad'', Ediție revăzută și completată 1869–2009, Brad 2009, [https://arhivehunedorene.files.wordpress.com/2012/09/arhive-hunedorene-_2_.pdf fragment] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160311223937/https://arhivehunedorene.files.wordpress.com/2012/09/arhive-hunedorene-_2_.pdf |date=2016-03-11 }}, publicat în ''Revista de istorie'', nr.&nbsp;2, septembrie 2012</ref></div></td> </tr> <tr> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-deleted"><br /></td> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-added"><br /></td> </tr> <tr> <td class="diff-marker" data-marker="−"></td> <td class="diff-deletedline diff-side-deleted"><div>În școlile confesionale populare materiile de studiu erau [[religie]] și [[morală]], [[citire]], [[scriere]], [[operație aritmetică elementară |socotit]] oral și scris, [[unitate de măsură |sistemul de măsuri și greutăți]], limba maternă, elemente de [[fizică]] și [[științele naturii]], [[geografie]], [[istorie]], introducere practică în [[agricultură]] ([[grădinărit]]), drepturile și îndatoririle cetățenești, [[caligrafie]], [[desen]] și [[gimnastică]] (exerciții militare). Durata anului școlar era de 8 luni la sate și 9 luni la orașe, iar numărul de ore pe săptămână era între 18–24, din care în limba română erau efectuate 12 ore în clasa I, 10 ore în clasele a II-a și a III-a și 9 ore în clasa a VI-a.<ref>Adăscăliței, 2002, p. 301</ref> În 1872 în cele 61 de școli populare, 4 școli normale și gimnaziul din Brad învățau în total 2525 de elevi.<ref>Adăscăliței, 2002, p. 302</ref></div></td> <td class="diff-marker" data-marker="+"></td> <td class="diff-addedline diff-side-added"><div>În școlile confesionale populare materiile de studiu erau [[religie]] și [[morală]], [[citire]], [[scriere]], [[operație aritmetică elementară |socotit]] oral și scris, [[unitate de măsură |sistemul de măsuri și greutăți]], limba maternă, elemente de [[fizică]] și [[științele naturii]], [[geografie]], [[istorie]], introducere practică în [[agricultură]] ([[grădinărit]]), <ins class="diffchange diffchange-inline">[[legislație |</ins>drepturile și îndatoririle cetățenești<ins class="diffchange diffchange-inline">]]</ins>, [[caligrafie]], [[desen]] și [[gimnastică]] (exerciții militare). Durata anului școlar era de 8 luni la sate și 9 luni la orașe, iar numărul de ore pe săptămână era între 18–24, din care în limba română erau efectuate 12 ore în clasa I, 10 ore în clasele a II-a și a III-a și 9 ore în clasa a VI-a.<ref>Adăscăliței, 2002, p. 301</ref> În 1872 în cele 61 de școli populare, 4 școli normale și gimnaziul din Brad învățau în total 2525 de elevi.<ref>Adăscăliței, 2002, p. 302</ref></div></td> </tr> <tr> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-deleted"><br /></td> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-added"><br /></td> </tr> <tr> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-deleted"><div>== Note explicative ==</div></td> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-added"><div>== Note explicative ==</div></td> </tr> <tr> <td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 144:</td> <td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 146:</td> </tr> <tr> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-deleted"><div>* Cristina Feneșan, ''Vilayetul Timișoara (1552-1716)'', Timișoara: Editura Ariergarda, 2017, {{ISBN|978-606-93821-0-3}}</div></td> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-added"><div>* Cristina Feneșan, ''Vilayetul Timișoara (1552-1716)'', Timișoara: Editura Ariergarda, 2017, {{ISBN|978-606-93821-0-3}}</div></td> </tr> <tr> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-deleted"><div>* Ioan-Aurel Pop, [[Ioan Bolovan]] (coord.) ș.a., ''Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova'', ed. a 4-a rev., București: Editura Litera, 2018, {{ISBN|978-606-33-2459-8}}</div></td> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-added"><div>* Ioan-Aurel Pop, [[Ioan Bolovan]] (coord.) ș.a., ''Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova'', ed. a 4-a rev., București: Editura Litera, 2018, {{ISBN|978-606-33-2459-8}}</div></td> </tr> <tr> <td colspan="2" class="diff-empty diff-side-deleted"></td> <td class="diff-marker" data-marker="+"></td> <td class="diff-addedline diff-side-added"><br /></td> </tr> <tr> <td colspan="2" class="diff-empty diff-side-deleted"></td> <td class="diff-marker" data-marker="+"></td> <td class="diff-addedline diff-side-added"><div>== Lectură suplimentară ==</div></td> </tr> <tr> <td colspan="2" class="diff-empty diff-side-deleted"></td> <td class="diff-marker" data-marker="+"></td> <td class="diff-addedline diff-side-added"><div>* Vasile Ionaș, [https://biblioteca-digitala.ro/reviste/sargetia/dl.asp?filename=20-Sargetia-Acta-Musei-Devensis-XX-1986-1987_330.pdf ''Administrația românească a comitatului Zarand între anii 1861–1876 (I)''], ''Sargetia'', nr.&nbsp;XX, 1986–1987, pp.&nbsp;327–335</ref></div></td> </tr> <tr> <td colspan="2" class="diff-empty diff-side-deleted"></td> <td class="diff-marker" data-marker="+"></td> <td class="diff-addedline diff-side-added"><div>* Vasile Ionaș, [https://biblioteca-digitala.ro/reviste/sargetia/dl.asp?filename=21-24-Sargetia-Acta-Musei-Devensis-XXI-XXIV-1988-1991_449.pdf ''Administrația românească a comitatului Zarand între anii 1861–1876 (II)''], ''Sargetia'', nr.&nbsp;XXI–XXIV, 1988–1991, pp.&nbsp;413–436</ref></div></td> </tr> <tr> <td colspan="2" class="diff-empty diff-side-deleted"></td> <td class="diff-marker" data-marker="+"></td> <td class="diff-addedline diff-side-added"><div>* {{hu icon}} {{cite book |last=Engel |first=Pál |year=1996 |title=Magyarország világi archontológiája, 1301–1457, I. ''Secular Archontology of Hungary, 1301&ndash;1457, Volume I'' |publisher=História, MTA Történettudományi Intézete |isbn=963-8312-44-0 }}</div></td> </tr> <tr> <td colspan="2" class="diff-empty diff-side-deleted"></td> <td class="diff-marker" data-marker="+"></td> <td class="diff-addedline diff-side-added"><div>* Felicia Gligor, [http://diam.uab.ro/istorie.uab.ro/publicatii/colectia_bcss/bcss_1/26_gligor_f.pdf ''Înființarea comitatului Zarand&nbsp;– 1861'']</div></td> </tr> <tr> <td colspan="2" class="diff-empty diff-side-deleted"></td> <td class="diff-marker" data-marker="+"></td> <td class="diff-addedline diff-side-added"><div>* Felicia Mariana Adăscăliței (Gligor), [http://193.231.20.119/doctorat/teza/fisier/105 ''Comitatul Zarand (1861-1876)''], rezumatul tezei de doctorat, Cluj-Napoca: Universitatea „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Istorie și Filosofie, 2012</div></td> </tr> <tr> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-deleted"><br /></td> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-added"><br /></td> </tr> <tr> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-deleted"><div>== Legături externe ==</div></td> <td class="diff-marker"></td> <td class="diff-context diff-side-added"><div>== Legături externe ==</div></td> </tr> </table><hr class='diff-hr' id='mw-oldid' /> <h2 class='diff-currentversion-title'>Versiunea de la 21 noiembrie 2024 15:43</h2> <div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><div style="margin-bottom:0.7em;margin-left:0em;border-top:1px solid #CCCCCC;border-bottom:1px solid #CCCCCC;background:#F9F9F9;padding:2px;font-size:120%;"><div style="text-align:center"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Concurs_de_scriere.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/60px-Concurs_de_scriere.png" decoding="async" width="60" height="45" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/90px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/120px-Concurs_de_scriere.png 2x" data-file-width="506" data-file-height="383" /></a></span> Acest articol participă la <a href="/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere" title="Wikipedia:Concurs de scriere"><b>Concursul de scriere</b></a>. Ajutați la îmbunătățirea lui!</div></div> <table class="infocaseta" style="border-spacing:0;font-size:88%;padding:0;line-height:1.5em"><tbody><tr><td colspan="2" class="antet harta" style="height:41px">Comitatul Zarand</td></tr><tr class="mergedrow"><td align="center" colspan="2" class="porecla" style="font-size:150%;margin-bottom:2;line-height:1.2em;background:linear-gradient( to right, rgba(45, 41, 46, 0), rgba(45, 41, 46, 0), rgba(45, 41, 46, 0), rgba(16, 23, 33, 0.25)) repeat-y right;padding-top:0">Zaránd vármegye<br />Comitatul Crișului<sup id="cite_ref-1" class="reference"><a href="#cite_note-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></td></tr><tr class="mergedtoprow infocaseta_subheader"><td colspan="2" style="text-align:center;color:var(--color-base, #000)">—  <b>comitat</b>  —</td></tr><tr><td colspan="2" style="text-align:center;padding:0.7em 0.8em 0.7em 0.8em"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Jude%C8%9Be_Transilvania_sec17.PNG" class="mw-file-description" title="Comitatul Zarand pe harta împărţirii administrative a Transilvaniei medievale"><img alt="Comitatul Zarand pe harta împărţirii administrative a Transilvaniei medievale" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/05/Jude%C8%9Be_Transilvania_sec17.PNG/300px-Jude%C8%9Be_Transilvania_sec17.PNG" decoding="async" width="300" height="242" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/05/Jude%C8%9Be_Transilvania_sec17.PNG/450px-Jude%C8%9Be_Transilvania_sec17.PNG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/05/Jude%C8%9Be_Transilvania_sec17.PNG/600px-Jude%C8%9Be_Transilvania_sec17.PNG 2x" data-file-width="1139" data-file-height="920" /></a></span><br /><div style="text-align:center">Comitatul Zarand pe harta împărţirii administrative a Transilvaniei medievale</div></td></tr><tr class="mergedrow"><td colspan="2" align="center"><a href="/wiki/Porecl%C4%83" title="Poreclă">Poreclă</a>: <span class="porecla">Varmeghia Crișului<sup id="cite_ref-ILT_2-0" class="reference"><a href="#cite_note-ILT-2"><span class="cite-bracket">[</span>2<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></span></td></tr><tr><td colspan="2"><hr /></td></tr><tr class="mergedtoprow"><th>Regat<br />Principat<br /><br />Arhiducat<br /><br />Imperiu<br />K.u.K.</th><th class="adr"><span class="country-name">• <a href="/wiki/Regatul_Ungariei" title="Regatul Ungariei">Regatul Ungariei</a> (1009–1526)<br />• <a href="/wiki/Principatul_Transilvaniei" title="Principatul Transilvaniei">Principatul Transilvaniei</a> (1526–1552 și 1699–1711)<br />• <a href="/wiki/Arhiducatul_Austriei" title="Arhiducatul Austriei">Arhiducatul Austriei</a> (1711–1784 și 1790–1804)<br />• <a href="/wiki/Imperiul_Austriac" title="Imperiul Austriac">Imperiul Austriac</a> (1804–1867)<br />• <a href="/wiki/Austro-Ungaria" title="Austro-Ungaria">Austro-Ungaria</a> (1867–1876)</span></th></tr><tr><td colspan="2"><hr /></td></tr><tr class="mergedtoprow"><th>Reședință</th><td><a href="/wiki/Z%C4%83rand,_Arad" title="Zărand, Arad">Zărand</a>, <a href="/wiki/P%C3%A2ncota,_Arad" class="mw-redirect" title="Pâncota, Arad">Pâncota</a>, <a href="/wiki/Ineu" title="Ineu">Ineu</a>, <a href="/wiki/Baia_de_Cri%C8%99,_Hunedoara" title="Baia de Criș, Hunedoara">Baia de Criș</a></td></tr><tr class="mergedrow"><th>Componență</th><td>districte: <ul><li>Ineu, Zarand, Hălmagiu, Brad (până în 1744)</li> <li>Hălmagiu, Baia de Criș, Brad, Ribița (1744–1976)</li></ul></td></tr><tr><td colspan="2"><hr /></td></tr><tr><td colspan="2" class="mergedtoprow" style="text-align:center"><b>Prezență online</b> </td></tr><tr><td colspan="2" style="text-align:center"></td></tr><tr><td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px #dddddd solid; font-size: 80%; background:inherit; color:var(--color-base, #000); text-align: right;"><span class="plainlinks" style="float:left;">Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1466795" class="extiw" title="d:Q1466795">date</a> / <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&action=edit&section=0">text</a></span> <span title="Consultați documentația formatului"><span typeof="mw:File"><a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_A%C8%99ezare" title="Consultați documentația formatului"><img alt="Consultați documentația formatului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/18px-Gtk-dialog-info.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/24px-Gtk-dialog-info.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></span></span></td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16513781">.mw-parser-output .infocaseta{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa);color:var(--color-base,#000)}.mw-parser-output .infocaseta_subheader{background:var(--background-color-disabled-subtle,#ddd)}.mw-parser-output .infocaseta .antet{height:41px;vertical-align:middle;text-align:center;font-size:150%;font-weight:bolder;line-height:1.2em;color:var(--color-base,#000)}.mw-parser-output .porecla{color:var(--color-base,#000)!important}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .porecla{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa)}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .porecla{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa)}}</style> <p><b>Comitatul Zarand</b>, cunoscut și ca <i><a href="/wiki/Varmeghie" class="mw-redirect" title="Varmeghie">Varmeghia</a> Crișului</i> (în <a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">maghiară</a> <span lang="hu" style="font-style:italic">Zaránd vármegye</span>, în <a href="/wiki/Limba_latin%C4%83" title="Limba latină">latină</a> <span lang="la" style="font-style:italic">Comitatus Zarandiensis</span><sup id="cite_ref-DV_3-0" class="reference"><a href="#cite_note-DV-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>), a fost succesiv din secolul al XI-lea și până în 1876 o unitate administrativă a <a href="/wiki/Regatul_Ungariei" title="Regatul Ungariei">Regatului Ungariei</a>, <a href="/wiki/Principatul_Transilvaniei" title="Principatul Transilvaniei">Principatului Transilvaniei</a>, <a href="/wiki/Arhiducatul_Austriei" title="Arhiducatul Austriei">Arhiducatului Austriei</a>, <a href="/wiki/Imperiul_austriac" class="mw-redirect" title="Imperiul austriac">Imperiului austriac</a> și <a href="/wiki/Austro-Ungaria" title="Austro-Ungaria">Austro-Ungariei</a>.<sup id="cite_ref-GK_4-0" class="reference"><a href="#cite_note-GK-4"><span class="cite-bracket">[</span>4<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-GB_5-0" class="reference"><a href="#cite_note-GB-5"><span class="cite-bracket">[</span>5<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Comitatul Zaránd a fost înființat de <a href="/wiki/%C8%98tefan_I_al_Ungariei" title="Ștefan I al Ungariei">Ștefan I al Ungariei</a> la momentul înființării statului și organizarea sistemului județean regal. Centrul administrativ a fost până în 1566 localitatea <a href="/wiki/Z%C4%83rand,_Arad" title="Zărand, Arad">Zărand</a>,<sup id="cite_ref-GG_6-0" class="reference"><a href="#cite_note-GG-6"><span class="cite-bracket">[</span>6<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> fiind mutat o perioadă la <a href="/wiki/P%C3%A2ncota,_Arad" class="mw-redirect" title="Pâncota, Arad">Pâncota</a>, mai aproape de <a href="/wiki/Cetatea_%C8%98iriei" title="Cetatea Șiriei">Cetatea Șiriei</a>. Între 1744 și 1876, în urma reducerii întinderii comitatului, centrul său administrativ a fost <a href="/wiki/Baia_de_Cri%C8%99,_Hunedoara" title="Baia de Criș, Hunedoara">Baia de Criș</a>. În 1876, prin Legea XXXIII, art 2 comitatul a fost desființat, cea mai mare parte a sa fiind atribuită <a href="/wiki/Comitatul_Hunedoara" title="Comitatul Hunedoara">Comitatului Hunedoara</a>, o parte mai mică <a href="/wiki/Comitatul_Arad" title="Comitatul Arad">Comitatului Arad</a> și părți și mai mici comitatelor <a href="/wiki/Comitatul_Bihor" title="Comitatul Bihor">Bihor</a> și <a href="/wiki/Comitatul_Turda-Arie%C8%99" title="Comitatul Turda-Arieș">Turda-Arieș</a>. </p> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Etimologie">Etimologie</h2></div> <p>Numele de <i>Zarand</i> este un <a href="/wiki/Antroponim" class="mw-redirect" title="Antroponim">antroponim</a> <a href="/wiki/Persan" class="mw-redirect" title="Persan">persan</a>, având semnificația „[omul cu sufletul de<sup id="cite_ref-7" class="reference"><a href="#cite_note-7"><span class="cite-bracket">[</span>7<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>] aur”.<sup id="cite_ref-8" class="reference"><a href="#cite_note-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-GN_9-0" class="reference"><a href="#cite_note-GN-9"><span class="cite-bracket">[</span>9<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Numele este întâlnit și în <a href="/wiki/Biblia" title="Biblia">Biblie</a>, sub forma <i>Zara</i><sup id="cite_ref-10" class="reference"><a href="#cite_note-10"><span class="cite-bracket">[</span>10<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> sau <i>Zerah</i><sup id="cite_ref-11" class="reference"><a href="#cite_note-11"><span class="cite-bracket">[</span>11<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>, și a fost întâlnit ca nume de familie și la <a href="/wiki/Maghiari" title="Maghiari">maghiari</a> (<i>Zaránd</i><sup id="cite_ref-GN_9-1" class="reference"><a href="#cite_note-GN-9"><span class="cite-bracket">[</span>9<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>) respectiv slavi (<i>Svaran</i><sup id="cite_ref-GN_9-2" class="reference"><a href="#cite_note-GN-9"><span class="cite-bracket">[</span>9<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>). </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Geografie">Geografie</h2></div> <p>La extinderea maximă, în secolul al XVIII-lea, comitatul cuprindea teritoriul cunoscut drept <a href="/wiki/%C8%9Aara_Zarandului" title="Țara Zarandului">Țara Zarandului</a>. Acesta era bazinul <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Cri%C8%99ul_Alb" title="Râul Crișul Alb">Crișului Alb</a>, începând în est de la vârfurile <a href="/wiki/Muntele_Vulcan" title="Muntele Vulcan">Vulcan</a>, <a href="/wiki/Muntele_Vulcan_(arie_protejat%C4%83)" class="mw-redirect" title="Muntele Vulcan (arie protejată)">Brădișorul</a>, Dealul Ludului, <a href="/wiki/St%C4%83nija,_Hunedoara" title="Stănija, Hunedoara">Fericeaua</a> și <a href="/wiki/B%C4%83i%C8%9Ba,_Hunedoara" title="Băița, Hunedoara">Duba, Setrașul</a>, fiind mărginit la sud de <a href="/wiki/Dealu_Mare,_Hunedoara" title="Dealu Mare, Hunedoara">Dealu Mare</a>, <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Zarandului" title="Munții Zarandului">Munții Zarandului</a>, iar la nord de <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Bihorului" title="Munții Bihorului">Munții Bihorului</a> și <a href="/wiki/Codru_Moma" title="Codru Moma">Codru Moma</a>.<sup id="cite_ref-12" class="reference"><a href="#cite_note-12"><span class="cite-bracket">[</span>12<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-A181_13-0" class="reference"><a href="#cite_note-A181-13"><span class="cite-bracket">[</span>13<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Limita de nord urma traseul <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Cri%C8%99ul_Negru" title="Râul Crișul Negru">Crișului Negru</a> până în apropiere de <a href="/wiki/Jula" title="Jula">Jula</a>, limita de vest fiind dincolo de <a href="/wiki/Bichi%C8%99ciaba" title="Bichișciaba">Bichișciaba</a>, la c. 25 km vest de Jula.<sup id="cite_ref-A181_13-1" class="reference"><a href="#cite_note-A181-13"><span class="cite-bracket">[</span>13<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Comitatul se învecina la sud cu comitatele <a href="/wiki/Comitatul_Arad" title="Comitatul Arad">comitatele Arad</a> și <a href="/wiki/Comitatul_Hunedoara" title="Comitatul Hunedoara">Hunedoara</a>, la vest cu <a href="/wiki/Comitatul_Cenad" title="Comitatul Cenad">comitatul Cenad</a>, la nord cu <a href="/wiki/Comitatul_Bichi%C8%99" title="Comitatul Bichiș">comitatele Bichiș</a> și <a href="/wiki/Comitatul_Bihor" title="Comitatul Bihor">Bihor</a>, iar la est cu <a href="/wiki/Comitatul_Turda_(Torda)" title="Comitatul Turda (Torda)">comitatele Turda</a> și <a href="/wiki/Comitatul_Alba" class="mw-redirect" title="Comitatul Alba">Alba</a>.<sup id="cite_ref-DV_3-1" class="reference"><a href="#cite_note-DV-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-14" class="reference"><a href="#cite_note-14"><span class="cite-bracket">[</span>14<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Căile de comunicație și localitățile sunt situate de-a lungul văilor. Clima este continentală, cu media anuală a precipitațiilor între 630–800 mm, crescând de la șes spre zona montană. În comitat se întâlneau atât <a href="/wiki/Vegeta%C8%9Bie" title="Vegetație">vegetația</a> de <a href="/wiki/Step%C4%83" title="Stepă">stepă</a>, cât și <a href="/wiki/P%C4%83dure_de_foioase" title="Pădure de foioase">pădurile de foioase</a> pe dealuri, respectiv de <a href="/wiki/P%C4%83dure_de_conifere" title="Pădure de conifere">conifere</a> în munți.<sup id="cite_ref-15" class="reference"><a href="#cite_note-15"><span class="cite-bracket">[</span>15<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istorie">Istorie</h2></div> <p>Deși în <i>Gesta Hungarorum</i> Annonymus afirmă că denumirea exista încă în secolul al X-lea,<sup id="cite_ref-16" class="reference"><a href="#cite_note-16"><span class="cite-bracket">[</span>16<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> formațiunile administrative au fost înființate după constituirea <a href="/wiki/Regatul_Ungariei_(1000%E2%80%931538)" title="Regatul Ungariei (1000–1538)">statului maghiar</a>, istoriografia maghiară considerând că acest lucru s-a întâmplat în 1009.<sup id="cite_ref-DV_3-2" class="reference"><a href="#cite_note-DV-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Inițial, teritoriul comitatului Zarand aparținea de <a href="/wiki/Comitatul_Bihor" title="Comitatul Bihor">comitatul Bihor</a>. La începutul secolului al XIII-lea (1203–1214) comitatul Zarand s-a separat de comitatul Bihor.<sup id="cite_ref-17" class="reference"><a href="#cite_note-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Sediul său administrativ era la Cetatea Zărand, o cetate de <a href="/wiki/Sol_(strat_al_P%C4%83m%C3%A2ntului)" title="Sol (strat al Pământului)">pământ</a>, aflată în apropierea confluenței Crișului Alb cu <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Cigher" title="Râul Cigher">Cigherul</a>.<sup id="cite_ref-18" class="reference"><a href="#cite_note-18"><span class="cite-bracket">[</span>18<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În 1213 comite <a href="/wiki/Curia_Roman%C4%83" title="Curia Romană">curial</a> de Zarand era Neuthen, iar primul comite al Zarandului, în 1214, a fost Dionisie, fiul lui Ompud.<sup id="cite_ref-19" class="reference"><a href="#cite_note-19"><span class="cite-bracket">[</span>19<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Reședința comitatului era la Zărand, documentată în 1232 (<i>Castrum Zarand</i>).<sup id="cite_ref-20" class="reference"><a href="#cite_note-20"><span class="cite-bracket">[</span>20<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Cea mai importantă cetate din zonă era <a href="/wiki/Cetatea_%C8%98iriei" title="Cetatea Șiriei">Cetatea Șiriei</a>. În 1331 <a href="/wiki/Carol_Robert_de_Anjou" title="Carol Robert de Anjou">Carol Robert de Anjou</a> dăruiește cetatea Șiriei familiei Széchy ca recompensă pentru serviciile aduse regelui.<sup id="cite_ref-B3330_21-0" class="reference"><a href="#cite_note-B3330-21"><span class="cite-bracket">[</span>21<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Imediat după <a href="/wiki/Invazia_mongol%C4%83_%C3%AEn_Ungaria_%C8%99i_%C3%AEn_spa%C8%9Biul_rom%C3%A2nesc" title="Invazia mongolă în Ungaria și în spațiul românesc">invazia mongolă</a> din 1240–1241 cetatea a fost fortificată.<sup id="cite_ref-22" class="reference"><a href="#cite_note-22"><span class="cite-bracket">[</span>22<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În 1362, regele <a href="/wiki/Ludovic_de_Anjou" class="mw-redirect" title="Ludovic de Anjou">Ludovic de Anjou</a> a ordonat castelanului cetății Șiria, Andrei, fiul lui Dionisie, „să meargă cu toți românii și cu alți oameni și slugi pedeștrii și călări ...unde îi va spune omul său Nicolaus de Zudar” (ordinul era scris în <a href="/wiki/Limba_latin%C4%83" title="Limba latină">latină</a> <span lang="la" style="font-style:italic">cum universis olahis, abisque populis et famulis...</span>), ceea ce indica faptul că pe domeniul cetății locuiau mulți <a href="/wiki/Rom%C3%A2ni" title="Români">români</a> care puteau servi sub arme.<sup id="cite_ref-B3330_21-1" class="reference"><a href="#cite_note-B3330-21"><span class="cite-bracket">[</span>21<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Comitatul s-a extins treptat, la începutul secolului al XIV-lea până la ieșirea <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Cri%C8%99ul_Alb" title="Râul Crișul Alb">Crișului Alb</a> dintre munți, comite fiind <a href="/w/index.php?title=Iacob_Bor%C8%99a&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iacob Borșa — pagină inexistentă">Iacob Borșa</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q835379" class="extiw" title="d:Q835379"><span title="Iacob Borșa la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>,<sup id="cite_ref-Engel_23-0" class="reference"><a href="#cite_note-Engel-23"><span class="cite-bracket">[</span>23<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> apoi pe valea sa până la izvoare.<sup id="cite_ref-24" class="reference"><a href="#cite_note-24"><span class="cite-bracket">[</span>24<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> La sfârșitul secolului al XV-lea În comitat existau 7 cetăți, 7 orașe și 435 de sate.<sup id="cite_ref-P120_25-0" class="reference"><a href="#cite_note-P120-25"><span class="cite-bracket">[</span>25<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În <a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">Evul Mediu</a>, în comitat existau mai multe districte<sup id="cite_ref-26" class="reference"><a href="#cite_note-26"><span class="cite-bracket">[</span>a<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> românești, care aveau autonomie juridică.<sup id="cite_ref-27" class="reference"><a href="#cite_note-27"><span class="cite-bracket">[</span>26<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Într-o scrisoare emisă în cetatea Șiriei la 20 noiembrie 1426, <a href="/wiki/Filippo_Buondelmonti_degli_Scolari" title="Filippo Buondelmonti degli Scolari">Filippo Scolari</a> îi pune în vedere lui Ștefan Bolgar, dregător în districtul Căpâlna că în 1390 <a href="/wiki/Sigismund_de_Luxemburg" title="Sigismund de Luxemburg">Sigismund de Luxemburg</a> i-a donat comitelui de Timiș 5 districte românești: Hălmagiu, Căpâlna, Vârfurile, Arăneag și Cladova, ca urmare, locuitorii acestora aveau același statut cu locuitorii domeniului cetății Șiriei, nu erau supuși lui Bolgar.<sup id="cite_ref-28" class="reference"><a href="#cite_note-28"><span class="cite-bracket">[</span>27<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Districtul <a href="/wiki/Cladova,_Arad" title="Cladova, Arad">Cladova</a> era situat la nord de <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Mure%C8%99" title="Râul Mureș">râul Mureș</a>, în apropierea <a href="/wiki/Lipova" title="Lipova">Lipovei</a>. Districtul <a href="/wiki/Ar%C4%83neag,_Arad" title="Arăneag, Arad">Arăneag</a> era situat într-o depresiune nord-vestică a Munților Zărandului. Districtul <a href="/wiki/Bon%C8%9Be%C8%99ti,_Arad" title="Bonțești, Arad">Căpâlna</a> era așezat la sud de râul Crișul Alb, în zona depresionară și colinară de la marginea nordică a Munților Zărandului. Districtul <a href="/wiki/V%C3%A2rfurile,_Arad" title="Vârfurile, Arad">Vârfurile</a> se găsea pe malul nordic al Crișului Alb, într-o zonă submontană. Districtul <a href="/wiki/H%C4%83lmagiu" class="mw-disambig" title="Hălmagiu">Hălmagiu</a> continua înspre sud-est districtul Vârfurile, fiind așezat într-o zonă de câmpie pe malul nordic al Crișului Alb. Mai existau și Districtul Ribița și Districtul Izvorul Crișului, situat la est de districtul Hălmagiu, pe valea Crișului Alb, spre estul comitatului.<sup id="cite_ref-29" class="reference"><a href="#cite_note-29"><span class="cite-bracket">[</span>28<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În secolul al XV-lea cele mai importante districte ale comitatului Zarand erau Hălmagiu, Zarand, Ineu și <a href="/wiki/Brad_(ora%C8%99)" title="Brad (oraș)">Brad</a>.<sup id="cite_ref-K6_30-0" class="reference"><a href="#cite_note-K6-30"><span class="cite-bracket">[</span>29<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hungary_1490_Zarand.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dc/Hungary_1490_Zarand.jpg/330px-Hungary_1490_Zarand.jpg" decoding="async" width="330" height="278" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dc/Hungary_1490_Zarand.jpg/495px-Hungary_1490_Zarand.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dc/Hungary_1490_Zarand.jpg/660px-Hungary_1490_Zarand.jpg 2x" data-file-width="2434" data-file-height="2048" /></a><figcaption>Limitele comitatului Zarand în 1490 (verde)</figcaption></figure> <p>Între 1444–1449 cetatea Șiriei a trecut din stăpânirea lui <a href="/wiki/Gheorghe_Brancovici_al_Serbiei" title="Gheorghe Brancovici al Serbiei">Gheorghe Brancovici</a> în cea a lui <a href="/wiki/Ioan_de_Hunedoara" title="Ioan de Hunedoara">Ioan de Hunedoara</a>,<sup id="cite_ref-31" class="reference"><a href="#cite_note-31"><span class="cite-bracket">[</span>30<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> care a mutat aici centrul administrativ al comitatului deoarece cetatea era mai ușor de apărat decât cetatea Zărand.<sup id="cite_ref-32" class="reference"><a href="#cite_note-32"><span class="cite-bracket">[</span>31<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>După <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Moh%C3%A1cs_(1526)" title="Bătălia de la Mohács (1526)">Bătălia de la Mohács (1526)</a>, în Principatul Transilvaniei organizarea administrativă sub formă de comitate a fost păstrată, inclusiv a comitatului Zarand, dar cu oarecare modificări teritoriale (<a href="/wiki/Sangeac" title="Sangeac">sangeacurile</a> Ineu, Lipova). Conducerea lor era formată din comite și doi vicecomiți, conducători ai celor două cercuri în care erau împărțite comitatele.<sup id="cite_ref-33" class="reference"><a href="#cite_note-33"><span class="cite-bracket">[</span>32<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Stăpânirea_otomană"><span id="St.C4.83p.C3.A2nirea_otoman.C4.83"></span>Stăpânirea otomană</h3></div> <p>În 1552 <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">turcii otomani</a> au cucerit <a href="/wiki/Banat" title="Banat">Banatul</a> și părți din comitatele Arad și Zarand, inclusiv Șiria și Ineul, în zona ocupată organizând <a href="/wiki/Pa%C8%99al%C3%A2cul_Timi%C8%99oara" title="Pașalâcul Timișoara">Pașalâcul Timișoara</a>. Pașalâcul cuprindea patru sangeacuri: Timișoara, Lipova, Cenad și Moldova, fiecare din ele împărțite în cercuri (nahii). La sfârșitul lui septembrie 1566 otomanii ai cucerit <a href="/wiki/Cetatea_Ineului" title="Cetatea Ineului">cetatea Ineului</a>.<sup id="cite_ref-Bc10_34-0" class="reference"><a href="#cite_note-Bc10-34"><span class="cite-bracket">[</span>33<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Au intrat în stăpânirea turcilor și cetățile Șiria și <a href="/wiki/Beliu,_Arad" title="Beliu, Arad">Beliu</a>, iar din comitatul Zarand părțile de vest, până aproape de <a href="/wiki/H%C4%83lmagiu,_Arad" title="Hălmagiu, Arad">Hălmagiu</a>. Părțile ocupate de turci din comitatul Zarand au fost distribuite sangeacurilor Arad, Lipova și Ineu.<sup id="cite_ref-Bb82_35-0" class="reference"><a href="#cite_note-Bb82-35"><span class="cite-bracket">[</span>34<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În teritoriul ocupat s-a introdus sistemul otoman (<i>timar</i>), care a anulat drepturile de proprietate asupra pământului și țăranilor. Pământul era al statului (sultanului), care-l distribuia în folosință autorităților, militarilor și cultului islamic, iar țăranii, dacă-l cultivau neîntrerupt, dețineau uzufructul.<sup id="cite_ref-36" class="reference"><a href="#cite_note-36"><span class="cite-bracket">[</span>35<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Ca urmare, nobilimea maghiară proprietară de domenii în comitatul Zarand a dispărut treptat, pierind în timpul luptelor sau refugiindu-se în teritoriile neocupate de turci.<sup id="cite_ref-37" class="reference"><a href="#cite_note-37"><span class="cite-bracket">[</span>36<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Transylvanian_Principality.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Transylvanian_Principality.svg/langro-330px-Transylvanian_Principality.svg.png" decoding="async" width="330" height="285" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Transylvanian_Principality.svg/langro-495px-Transylvanian_Principality.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Transylvanian_Principality.svg/langro-660px-Transylvanian_Principality.svg.png 2x" data-file-width="2200" data-file-height="1900" /></a><figcaption>Comitatul Zarand la 1606–1660</figcaption></figure> <p>În 1595 Ineul a trecut la Principatul Transilvaniei,<sup id="cite_ref-Bb82_35-1" class="reference"><a href="#cite_note-Bb82-35"><span class="cite-bracket">[</span>34<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> dar în 1658, în urma expediției din <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> a lui <a href="/wiki/Gheorghe_R%C3%A1k%C3%B3czi_al_II-lea" title="Gheorghe Rákóczi al II-lea">Gheorghe Rákóczi al II-lea</a>, turcii au asediat și cucerit cetățile Ineului și <a href="/wiki/Dezna,_Arad" title="Dezna, Arad">Deznei</a>. În 1663 s-a revenit la vechile hotare ale pașalâcului Timișoara.<sup id="cite_ref-38" class="reference"><a href="#cite_note-38"><span class="cite-bracket">[</span>37<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Turcii au continuat să se extindă, între 1666–1670 ocupând ținutul Hălmagiului până la <a href="/wiki/Dup%C4%83piatr%C4%83,_Hunedoara" title="Dupăpiatră, Hunedoara">Dupăpiatră</a>.<sup id="cite_ref-39" class="reference"><a href="#cite_note-39"><span class="cite-bracket">[</span>38<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Extinderea limitelor stăpânirii otomane a dus la disputarea încasării impozitelor. <i>Condominiul fiscal</i> turcesc excludea vreo retrocedare foștilor proprietari, astfel că, datorită litigiilor, iobagii erau nevoiți să plătească dările atât față de timarioții otomani cât și față de foștii stăpâni (nobili), uneori chiar retroactiv. În plus, haiducii, care proveneau din țăranii și micii nobili care pierduseră totul în urma devastărilor otomane, sub comanda dregătorului din palanca Vârfurile (Ciuci), Nicolae Ciuci, au robit și pustiit ținuturile Dezna, Beliu, <a href="/wiki/Chisindia,_Arad" title="Chisindia, Arad">Chisindia</a> și <a href="/wiki/Tau%C8%9B,_Arad" title="Tauț, Arad">Tăuți</a> pentru a stoarce sume de bani necesare luptei împotriva otomanilor.<sup id="cite_ref-40" class="reference"><a href="#cite_note-40"><span class="cite-bracket">[</span>39<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-41" class="reference"><a href="#cite_note-41"><span class="cite-bracket">[</span>40<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Stăpânirea_habsburgică"><span id="St.C4.83p.C3.A2nirea_habsburgic.C4.83"></span>Stăpânirea habsburgică</h3></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Gro%C3%9Ff%C3%BCrstentum_Siebenb%C3%BCrgen_1862_(Zarand).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/ba/Gro%C3%9Ff%C3%BCrstentum_Siebenb%C3%BCrgen_1862_%28Zarand%29.jpg/330px-Gro%C3%9Ff%C3%BCrstentum_Siebenb%C3%BCrgen_1862_%28Zarand%29.jpg" decoding="async" width="330" height="298" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/ba/Gro%C3%9Ff%C3%BCrstentum_Siebenb%C3%BCrgen_1862_%28Zarand%29.jpg/495px-Gro%C3%9Ff%C3%BCrstentum_Siebenb%C3%BCrgen_1862_%28Zarand%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/ba/Gro%C3%9Ff%C3%BCrstentum_Siebenb%C3%BCrgen_1862_%28Zarand%29.jpg/660px-Gro%C3%9Ff%C3%BCrstentum_Siebenb%C3%BCrgen_1862_%28Zarand%29.jpg 2x" data-file-width="1150" data-file-height="1040" /></a><figcaption>Comitatul Zarand (1744–1784) și (1790–1876)</figcaption></figure> <p>În urma eșecului turcilor la <a href="/wiki/Viena" title="Viena">Viena</a> în 1683, trupele austriece au reluat ofensiva și în 1688 au recucerit cetățile Lipova și <a href="/wiki/Lugoj" title="Lugoj">Lugoj</a>, iar la 7 iunie 1692 <a href="/wiki/Oradea" title="Oradea">Oradea</a>. În 1693 generalul <a href="/wiki/Donat_Johann_Hei%C3%9Fler_von_Heitersheim" title="Donat Johann Heißler von Heitersheim">Heißler</a> a ocupat așezările din jurul Ineului, iar la 15 mai 1693 garnizoana din cetatea Ineu s-a predat austriecilor. În 1699, prin <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Karlowitz" title="Tratatul de la Karlowitz">Tratatul de la Karlowitz</a>, <a href="/wiki/Poarta_Otoman%C4%83" title="Poarta Otomană">Poarta</a> a recunoscut trecerea Transilvaniei în stăpânirea Imperiului Habsburgic. Reședința comitatului era la Ineu.<sup id="cite_ref-42" class="reference"><a href="#cite_note-42"><span class="cite-bracket">[</span>41<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În 1711 partea de est a comitatului Zarand a fost atribuită Principatului Transilvaniei, iar cea de vest Arhiducatului Austriei.<sup id="cite_ref-43" class="reference"><a href="#cite_note-43"><span class="cite-bracket">[</span>42<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-44" class="reference"><a href="#cite_note-44"><span class="cite-bracket">[</span>43<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-45" class="reference"><a href="#cite_note-45"><span class="cite-bracket">[</span>44<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Denumirea de „Comitatul Zarand” s-a păstrat doar pentru partea de est, formată doar din ținutul Hălmagiului și Brad, iar reședința comitatului a fost stabilită la <a href="/wiki/Baia_de_Cri%C8%99,_Hunedoara" title="Baia de Criș, Hunedoara">Baia de Criș</a>. În 1746 comitatul Zarand a fost divizat în districtele Hălmagiu, Baia de Criș, Brad și Ribița.<sup id="cite_ref-K6_30-1" class="reference"><a href="#cite_note-K6-30"><span class="cite-bracket">[</span>29<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-A188_46-0" class="reference"><a href="#cite_note-A188-46"><span class="cite-bracket">[</span>45<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Conform recensământului din 1720–1721, acest teritoriu avea 24996 de locuitori, dintre care 88,40 % români, 11,12 % maghiari, 0,08 % <a href="/wiki/S%C3%A2rbi" title="Sârbi">sârbi</a>. Cu excepția unui <a href="/wiki/Nobilime" title="Nobilime">nobil</a>, maghiar, restul toți erau <a href="/wiki/Iobag" class="mw-redirect" title="Iobag">iobagi</a>.<sup id="cite_ref-47" class="reference"><a href="#cite_note-47"><span class="cite-bracket">[</span>46<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Conform Diplomei Leopoldine din 4 decembrie 1691, doar nobilii puteau deține pământ. Însă între timp mica nobilime a crescut, ajungând la 7 % din populație. Iobagii, pentru a putea supraviețui practicau și diferite meșteșuguri, cum ar fi confecționarea obiectelor din <a href="/wiki/Lemn" title="Lemn">lemn</a>, pentru care dreptul cutumiar le permitea să-l obțină gratuit din pădure, considerată domeniu imperial. Însă, treptat, nobilimea a introdus restricții la accesul în pădure.<sup id="cite_ref-PB395_48-0" class="reference"><a href="#cite_note-PB395-48"><span class="cite-bracket">[</span>47<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Împovărarea iobagilor și refuzul nobililor de a recunoaște conscripția decretată de <a href="/wiki/Iosif_al_II-lea" class="mw-redirect" title="Iosif al II-lea">Iosif al II-lea</a> a dus în 1784 la <a href="/wiki/R%C4%83scoala_lui_Horea,_Clo%C8%99ca_%C8%99i_Cri%C8%99an" title="Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan">Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan</a>. Începută la <a href="/wiki/Brad_(ora%C8%99)" title="Brad (oraș)">Brad</a> și <a href="/wiki/Mesteac%C4%83n_(Brad),_Hunedoara" title="Mesteacăn (Brad), Hunedoara">Mesteacăn</a>, în comitatul Zarand s-a extins la <a href="/wiki/Cri%C8%99cior,_Hunedoara" title="Crișcior, Hunedoara">Crișcior</a>, <a href="/wiki/Ribi%C8%9Ba,_Hunedoara" title="Ribița, Hunedoara">Ribița</a>, Baia de Criș și Hălmagiu, practic tot comitatul Zarand aflându-se mâinile răsculaților, sub comanda lui <a href="/wiki/Cri%C8%99an" title="Crișan">Crișan</a>.<sup id="cite_ref-49" class="reference"><a href="#cite_note-49"><span class="cite-bracket">[</span>48<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-50" class="reference"><a href="#cite_note-50"><span class="cite-bracket">[</span>49<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Deși răscoala a fost înăbușită, urmarea ei a fost desființarea iobăgiei în 1785, însă în fapt ea a fost sabotată de nobilime.<sup id="cite_ref-PB395_48-1" class="reference"><a href="#cite_note-PB395-48"><span class="cite-bracket">[</span>47<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>La recensământul din 1846 comitatul avea 53727 de locuitori, din care 710 maghiari, 822 de <a href="/wiki/Germani" title="Germani">germani</a>, 51323 de români, 20 de <a href="/wiki/Slovaci" title="Slovaci">slovaci</a>, 826 de <a href="/wiki/%C8%9Aigani" title="Țigani">țigani</a>, 17 <a href="/wiki/Evrei" title="Evrei">evrei</a>, 3 <a href="/wiki/Armeni" title="Armeni">armeni</a> și 6 sărbi.<sup id="cite_ref-51" class="reference"><a href="#cite_note-51"><span class="cite-bracket">[</span>50<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="În_timpul_Revoluției_Maghiare_din_1848"><span id=".C3.8En_timpul_Revolu.C8.9Biei_Maghiare_din_1848"></span>În timpul Revoluției Maghiare din 1848</h3></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Maghiar%C4%83_din_1848" title="Revoluția Maghiară din 1848">Revoluția Maghiară din 1848</a>.</div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16505893">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .rellink{display:flex}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .rellink{display:flex}}</style> <p>Având în vedere regimul la care erau supuși de către <a href="/wiki/Neme%C8%99i" class="mw-redirect" title="Nemeși">nemeși</a>, în timpul <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Maghiar%C4%83_din_1848" title="Revoluția Maghiară din 1848">Revoluției Maghiare din 1848</a> <a href="/wiki/Mo%C8%9Bi" class="mw-redirect" title="Moți">moții</a> s-au situat de partea Vienei. Comitatul a fost înglobat în districtul militar Alba. Teritoriul a fost reorganizat în districte, conduse de prefecți.<sup id="cite_ref-A191_52-0" class="reference"><a href="#cite_note-A191-52"><span class="cite-bracket">[</span>51<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Prefect al cercului Baia de Criș era <a href="/wiki/Ioan_Buteanu" title="Ioan Buteanu">Ioan Buteanu</a>.<sup id="cite_ref-53" class="reference"><a href="#cite_note-53"><span class="cite-bracket">[</span>52<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> La cererea de ajutor militar adresată Vienei, aceasta a repartizat o serie de arme vechi și a trimis câteva regimente de grăniceri români, care însă aveau comandanți austrieci, mai puțin motivați, deoarece nu aveau de apărat proprietățile proprii. Forțele mici ale românilor permiteau doar o rezistență de gherilă.<sup id="cite_ref-54" class="reference"><a href="#cite_note-54"><span class="cite-bracket">[</span>53<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Ostilitățile au început la 7 noiembrie, când la <a href="/wiki/Gura_V%C4%83ii,_Arad" title="Gura Văii, Arad">Gura Văii</a> maiorul László Gál a forțat apărarea românilor și a intrat în <a href="/wiki/H%C4%83lmagiu" class="mw-disambig" title="Hălmagiu">Hălmagiu</a>. În înaintarea lor, la Hălmagiu maghiarii au spânzurat pe tribunul Alexandru Chendi, asesor de comitat, deși acționa ca mesager, doi preoți și pe primarul din <a href="/wiki/Ios%C4%83%C8%99el" class="mw-redirect" title="Iosășel">Iosășel</a> și pe trei preoți din <a href="/wiki/H%C4%83lm%C4%83gel,_Arad" title="Hălmăgel, Arad">Hălmăgel</a> și <a href="/wiki/Poienari,_Arad" title="Poienari, Arad">Poienari</a>, pe motiv că aceștia ar fi încurajat rezistența românilor.<sup id="cite_ref-55" class="reference"><a href="#cite_note-55"><span class="cite-bracket">[</span>54<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> La 8 noiembrie Gaál a atacat prin surprindere tabăra de la <a href="/wiki/T%C3%A2rnava_de_Cri%C8%99,_Hunedoara" title="Târnava de Criș, Hunedoara">Târnava</a> fiind omorâți 1200 de țărani dintre cei 3000 adunați acolo. Seara a ajuns la la <a href="/wiki/Baia_de_Cri%C8%99" class="mw-redirect" title="Baia de Criș">Baia de Criș</a>, unde a prins și executat pe tribunii Ioan Nobili și Zelinca și pe căpitanii Mihailoviciu și Moga. În dimineața următoare maghiarii au intrat în Brad, alungând apărătorii, dar s-au retras imediat la Iosășel, aflat atunci în <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a>.<sup id="cite_ref-56" class="reference"><a href="#cite_note-56"><span class="cite-bracket">[</span>55<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>O a doua incursiune a avut loc la mijlocul lunii ianuarie 1849, când maiorul Béke cu o trupă de soldați și 3500 de <a href="/wiki/Secui" title="Secui">secui</a> au ajuns la 19 ianuarie la Hălmagiu, apărat de Buteanu, iar la 23 ianuarie la Brad,<sup id="cite_ref-P33_57-0" class="reference"><a href="#cite_note-P33-57"><span class="cite-bracket">[</span>56<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> pe care l-au părăsit la 16 februarie în direcția <a href="/wiki/Deva" title="Deva">Devei</a>. Buteanu s-a retras la <a href="/wiki/Buce%C8%99,_Hunedoara" title="Buceș, Hunedoara">Buceș</a>. La 20 februarie maiorul Csutak Coloman a intrat în Hălmagiu, la sfârșitul lunii dispunând de 2603 soldați, 6 tunuri și 56 de cai. Buteanu nu a putut interveni din cauza lipsei de forțe. Abia la 7 martie au ajuns la Baia de Criș regimentele grănicerești sub comanda maiorului Czernoievicz. Împreună cu forțele lui Buteanu și ale tribunilor <a href="/wiki/Petru_Dobra" title="Petru Dobra">Petru Dobra</a> și <a href="/w/index.php?title=Nicolae_Solomon&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nicolae Solomon — pagină inexistentă">Nicolae Solomon</a> aveau un efectiv de 4690 oameni. Însă Czernoievicz, după o hărțuială din noaptea dintre 8–9 martie, a evitat să atace Hălmagiul și la 16 martie s-a retras spre Deva pretextând lipsa hranei pentru trupă.<sup id="cite_ref-58" class="reference"><a href="#cite_note-58"><span class="cite-bracket">[</span>57<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>La 6 mai, la <a href="/wiki/Abrud" title="Abrud">Abrud</a>, maiorul <a href="/wiki/Imre_Hatvani" title="Imre Hatvani">Imre Hatvani</a> a ignorat armistițiul propus de deputatul <a href="/wiki/Ioan_Drago%C8%99" title="Ioan Dragoș">Ioan Dragoș</a> – reprezentantul lui <a href="/wiki/Lajos_Kossuth" title="Lajos Kossuth">Kossuth</a> – și i-a arestat pe tribunii Dobra și Buteanu. Dobra a fost ucis imediat, iar pe Buteanu, Hatvani l-a dus la <a href="/wiki/Gurahon%C8%9B" class="mw-redirect" title="Gurahonț">Gurahonț</a>. Încercările de eliberare a lui Buteanu pe parcurs au fost tardive, iar la 23 mai, la ordinul lui Hatvani, Buteanu a fost spânzurat.<sup id="cite_ref-P33_57-1" class="reference"><a href="#cite_note-P33-57"><span class="cite-bracket">[</span>56<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-59" class="reference"><a href="#cite_note-59"><span class="cite-bracket">[</span>58<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-60" class="reference"><a href="#cite_note-60"><span class="cite-bracket">[</span>59<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Până la sfârșitul revoluției, în zona comitatului Zarand n-au mai fost lupte. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="După_Revoluția_de_la_1848"><span id="Dup.C4.83_Revolu.C8.9Bia_de_la_1848"></span>După Revoluția de la 1848</h3></div> <p>Între 1850–1860, perioada absolutismului, Ungaria și Principatul Transilvaniei au devenit provincii ale Imperiului Austriac. Comitatele au fost desființate, fiind înlocuite cu districte și prefecturi, conduse de comisari guvernamentali.<sup id="cite_ref-A191_52-1" class="reference"><a href="#cite_note-A191-52"><span class="cite-bracket">[</span>51<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-61" class="reference"><a href="#cite_note-61"><span class="cite-bracket">[</span>60<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Prin Patenta de la 4 iunie 1854 <sup id="cite_ref-64" class="reference"><a href="#cite_note-64"><span class="cite-bracket">[</span>b<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Zarandul a fost împărțit inițial în două cercuri pretoriale, Hălmagiu și Baia de Criș.<sup id="cite_ref-M269_62-1" class="reference"><a href="#cite_note-M269-62"><span class="cite-bracket">[</span>61<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Pentru români, perioada absolutismului a fost una în care administrația n-a mai favorizat pe maghiari, astfel că românii au primit dreptul să aibă administrație și școli în limba proprie, iar cei ce știau carte au putut face carieră în administrația publică.<sup id="cite_ref-65" class="reference"><a href="#cite_note-65"><span class="cite-bracket">[</span>63<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Zarand_County_Administration.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/56/Zarand_County_Administration.jpg/330px-Zarand_County_Administration.jpg" decoding="async" width="330" height="281" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/56/Zarand_County_Administration.jpg 1.5x" data-file-width="338" data-file-height="288" /></a><figcaption>Funcționari administrativi români ai comitatului Zarand la 1865<br />Pe scaune: Iosif Hodoș, vicecomite, deputat de Brad; Ioan Pipoș, comite suprem, membru al casei magnaților (senat); Sigismund Borlea, protonotar, deputat de Hălmagiu.<br />În picioare: Ioan Moțiu, jude de tribunal; George Secula, vicenotar, fisc comitatens; Ioan Frâncu, fisc comitatens; Haralambie Munteanu, notar la comitat; Ioan Coșeriu, asesor.<br />Din fotografie lipsește vicecomitele Amos Frâncu.</figcaption></figure> <p>La 28 martie 1961, la Baia de Criș s-a ținut ședința de constituire a noului Comitat Zarand, comite suprem fiind numit <a href="/wiki/Ioan_Pipo%C8%99" title="Ioan Pipoș">Ioan Pipoș</a>. Cu această ocazie, cu toată opoziție maghiarilor, având în vedere ponderea populației românilor, s-a hotărât ca în baza art. XVI din legea de la 1848 limba oficială în comitat să fie <a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Limba română">limba română</a>, însă să fie recunoscută și <a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">limba maghiară</a>, actele oficiale fiind redactate în ambele limbi.<sup id="cite_ref-66" class="reference"><a href="#cite_note-66"><span class="cite-bracket">[</span>64<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-NC_67-0" class="reference"><a href="#cite_note-NC-67"><span class="cite-bracket">[</span>65<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Însă, datorită slăbiciunii Imperiului Habsburgic, <a href="/wiki/Franz_Joseph_I" class="mw-redirect" title="Franz Joseph I">Franz Joseph I</a> a căutat o apropiere de maghiari, care s-a concretizat prin <a href="/wiki/Compromisul_austro-ungar_din_1867" title="Compromisul austro-ungar din 1867">Compromisul austro-ungar din 1867</a>.<sup id="cite_ref-68" class="reference"><a href="#cite_note-68"><span class="cite-bracket">[</span>66<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Asupra Comitatului Zarand un prim efect a fost înlocuirea în 1868 a lui Ioan Pipoș cu contele Alexandru Haller. Totuși, acesta stătea la <a href="/wiki/Oradea" title="Oradea">Oradea</a>, conducerea efectivă a comitatului era asigurată de vicecomiții Iosif Hodoș și Amos Frâncu. În 1873 Haller a fost numit comite suprem al <a href="/wiki/Comitatul_Crasna" title="Comitatul Crasna">Comitatului Crasna</a>, iar în locul lui la Zarand a venit Ferdinand Hössler, fost ofițer austriac.<sup id="cite_ref-69" class="reference"><a href="#cite_note-69"><span class="cite-bracket">[</span>67<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>La recensământul din 1869 suprafața comitatului era de 1291 km<sup>2</sup>, cuprinzând 99 de localități și având o populație de 63382 locuitori, dintre care 61398 (96,9 %) erau români.<sup id="cite_ref-DV_3-3" class="reference"><a href="#cite_note-DV-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Majoritatea românească din unele comitate împiedica asimilarea românilor de către maghiari, motiv pentru care la 30 mai 1876 la parlamentul de la Budapesta a fost depus un proiect de lege pentru arondarea comitatelor, proiect care, sub pretextul unei reorganizări teritoriale, urma să desființeze acele comitate.<sup id="cite_ref-70" class="reference"><a href="#cite_note-70"><span class="cite-bracket">[</span>68<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În ședința din 7 iunie Borlea, bazându-se pe textul proiectului, în care se vorbea despre „rotunjire”, a propus un amendament privind rotunjirea comitatului cu o serie de localități din comitatele Hunedoara și Alba ai căror locuitori erau în majoritate români. Însă amendamentul a fost respins, iar proiectul a devenit legea ungară XXXIII din 1876, care în articolul 2 stipula desființarea Comitatului Zarand și, odată cu el, a comitatelor Chioarul (Cetatea de Piatră), Crasna și Solnocul de mijloc, toate comitate românești. Din cele trei cercuri ale comitatului Zarand, Hălmagiul a fost atribuit Comitatului Arad, iar Baia de Criș și Bradul, Comitatului Hunedoara.<sup id="cite_ref-71" class="reference"><a href="#cite_note-71"><span class="cite-bracket">[</span>69<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Părți mici au fost atribuite comitatelor Bihor și Turda-Arieș. Prin adoptarea legii la 7 iunie 1876, comitatul și-a încetat existența.<sup id="cite_ref-NC_67-1" class="reference"><a href="#cite_note-NC-67"><span class="cite-bracket">[</span>65<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-72" class="reference"><a href="#cite_note-72"><span class="cite-bracket">[</span>70<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Sigiliile_comitatului">Sigiliile comitatului</h2></div> <p>Înainte de secolul al XVIII-lea, <a href="/w/index.php?title=Autentificare_(juridic)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Autentificare (juridic) — pagină inexistentă">autentificarea</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4825882" class="extiw" title="d:Q4825882"><span title="autentificare (juridic) la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> se făcea prin <a href="/wiki/Sigiliu" title="Sigiliu">sigiliile</a> personale ale funcționarilor importanți (comite, vice comite, jude), însă aceștia se schimbau des, fapt care se preta la falsuri. Folosirea sigiliilor <i>compuse</i> necesita reunirea deținătorilor părților sigiliilor, o procedură greoaie. La începutul secolului al XVIII-lea s-a trecut la sigiliile unice, bazate pe <a href="/wiki/Stem%C4%83" title="Stemă">stemele</a> comitatelor respective. Dreptul de a avea sigiliu era acordat sub formă de <a href="/wiki/Privilegiu" title="Privilegiu">privilegiu</a>. Deoarece în perioada stăpânirii otomane sigiliul comitatului Zarand a fost pierdut, în 1712, prin diploma conferită de împăratul <a href="/wiki/Carol_al_VI-lea_al_Sf%C3%A2ntului_Imperiu_Roman" title="Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman">Carol al VI-lea</a>, comitatul Zarand a primit o stemă și un sigiliu nou.<sup id="cite_ref-73" class="reference"><a href="#cite_note-73"><span class="cite-bracket">[</span>71<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Stema conținea un <a href="/wiki/Heraldic%C4%83#Scutul" title="Heraldică">scut</a> oval în care era reprezentat pe fond albastru un bărbat în picioare pe un mic soclu, în costum național, purtând calpac maghiar cu panaș roșu<sup id="cite_ref-75" class="reference"><a href="#cite_note-75"><span class="cite-bracket">[</span>c<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>, îmbrăcat într-un dolman de postav verde cu tiv, încins cu o cingătoare verde cu aur, cu pantaloni roșii și cizme galbene, ținând în mâna dreaptă îndoită din cot o sabie cu lama în sus, iar mâna stângă la șold. Scutul era timbrat cu o coroană deschisă, formată din cinci fleuroane și dotată cu patru perle. Sigiliul conținea un cartuș care împrejmuia scutul, în care, scris cu <a href="/wiki/Majuscul%C4%83" title="Majusculă">majuscule</a>, era textul în <a href="/wiki/Limba_latin%C4%83" title="Limba latină">limba latină</a>: SIGILLVM.COMITATVS.ZARANDIENSIS.A[NN]O.1712 (în <a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Limba română">română</a> <span lang="ro" style="font-style:italic">SIGILIUL COMITATULUI ZARAND ANUL 1712</span>) (v. <a href="#Legături_externe">imaginea</a>).<sup id="cite_ref-K53_74-1" class="reference"><a href="#cite_note-K53-74"><span class="cite-bracket">[</span>72<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-76" class="reference"><a href="#cite_note-76"><span class="cite-bracket">[</span>73<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În 1861, vechiul sigiliu fiind pierdut, a fost realizat altul, cu o grafică asemănătoare, iar textul din cartuș a fost completat, devenind SIGIL[L]UM.COMITATUS.ZARANDIENSIS.A[NN]O.1712 NOVUM AD 1861 (în <a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Limba română">română</a> <span lang="ro" style="font-style:italic">SIGILIUL COMITATULUI ZARAND ANUL 1712, NOU DIN 1861</span>). Acest sigiliu a fost depus la 10 aprilie 1872 de Iosif Hodoș în numele său și al colegilor săi, odată cu mandatul său de slujbaș. Mandatul lui Hodoș a fost reînnoit, dar pe viitor s-a folosit un sigiliu în care textul era în limba maghiară: ZARÁND MEGYE PECSÉTJE 1873 (în <a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Limba română">română</a> <span lang="ro" style="font-style:italic">SIGILIUL DISTRICTULUI ZARAND 1873</span>).<sup id="cite_ref-77" class="reference"><a href="#cite_note-77"><span class="cite-bracket">[</span>74<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Aspecte_confesionale">Aspecte confesionale</h2></div> <p>În secolul al XIII-lea confesiunile din Comitatul Zarand erau cea <a href="/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83" title="Biserica Romano-Catolică">catolică</a> și cea <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">ortodoxă</a>, credincioșii catolici aparținând de <a href="/wiki/Dieceza_de_Oradea_Mare" title="Dieceza de Oradea Mare">Episopia de Oradea Mare</a>,<sup id="cite_ref-78" class="reference"><a href="#cite_note-78"><span class="cite-bracket">[</span>75<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> iar ortodocșii români de <a href="/wiki/Mitropolia_Ungrovlahiei" title="Mitropolia Ungrovlahiei">Mitropolia Ungrovlahiei</a>.<sup id="cite_ref-79" class="reference"><a href="#cite_note-79"><span class="cite-bracket">[</span>76<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>La 28 iunie 1366 <a href="/wiki/Ludovic_I_al_Ungariei" title="Ludovic I al Ungariei">Ludovic I al Ungariei</a> a dat <a href="/wiki/Decretul_de_la_Turda" title="Decretul de la Turda">Decretul de la Turda</a>, prin care condiționa nobilitatea de apartenența la catolicism și deținerea unui certificat regal de donație a pământului.<sup id="cite_ref-80" class="reference"><a href="#cite_note-80"><span class="cite-bracket">[</span>77<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Acest ordin regal a legiferat prima discriminare globală și legală cunoscută la adresa românilor „schismatici” din Transilvania și a grupurilor lor sociale.<sup id="cite_ref-81" class="reference"><a href="#cite_note-81"><span class="cite-bracket">[</span>78<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Începând cu secolul al XIII-lea, în Transilvania au fost colonizați <a href="/wiki/Sa%C8%99i" title="Sași">sași</a>. Împreună cu maghiarii și secuii formau trei <i>națiuni</i>,<sup id="cite_ref-82" class="reference"><a href="#cite_note-82"><span class="cite-bracket">[</span>d<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> care la începutul secolului al XVI-lea erau toate catolice.<sup id="cite_ref-P116_83-0" class="reference"><a href="#cite_note-P116-83"><span class="cite-bracket">[</span>79<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Ideile <a href="/wiki/Reforma_Protestant%C4%83" title="Reforma Protestantă">Reformei</a> au pătruns în Transilvania imediat după <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Moh%C3%A1cs_(1526)" title="Bătălia de la Mohács (1526)">Bătălia de la Mohács (1526)</a>, însă între 1525–1545 Biserica Romano-Catolică a luat măsuri dure împotriva „independenților” catolici.<sup id="cite_ref-P116_83-1" class="reference"><a href="#cite_note-P116-83"><span class="cite-bracket">[</span>79<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Pentru a opri luptele între catolici și protestanți, în 1564 <a href="/wiki/Dieta_Transilvaniei" title="Dieta Transilvaniei">Dieta Transilvaniei</a> a declarat religiile <a href="/wiki/Biserica_Reformat%C4%83" title="Biserica Reformată">calvină</a> („religia de la Cluj”) și <a href="/wiki/Biserica_Evanghelic%C4%83-Luteran%C4%83" title="Biserica Evanghelică-Luterană">luterană</a> („religia de la Sibiu”) drept religii recepte (oficiale).<sup id="cite_ref-P117_84-0" class="reference"><a href="#cite_note-P117-84"><span class="cite-bracket">[</span>80<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-85" class="reference"><a href="#cite_note-85"><span class="cite-bracket">[</span>81<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Hotărârea Dietei a fost sancționată de <a href="/wiki/Ioan_Sigismund_Z%C3%A1polya" title="Ioan Sigismund Zápolya">Ioan Sigismund Zápolya</a> prin <a href="/wiki/Edictul_de_la_Turda" title="Edictul de la Turda">Edictului de la Turda</a> (1568). În 1572 Dieta a declarat receptă și religia <a href="/wiki/Biserica_Unitarian%C4%83" title="Biserica Unitariană">unitariană</a>,<sup id="cite_ref-P117_84-1" class="reference"><a href="#cite_note-P117-84"><span class="cite-bracket">[</span>80<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> însă religiile ortodoxă și <a href="/wiki/Iudaism" title="Iudaism">mozaică</a> erau doar tolerate, având un statut inferior.<sup id="cite_ref-86" class="reference"><a href="#cite_note-86"><span class="cite-bracket">[</span>82<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Otomanii au sprijinit protestantismul, pentru a slăbi puterea Bisericii Romano-Catolice și influența germană. Confesiunea ortodoxă a fost tolerată, ortodocșii din Zarand fiind supuși episcopiei de la Ineu (Ienopole). În 1643 <a href="/wiki/Gheorghe_R%C3%A1k%C3%B3czi_I" title="Gheorghe Rákóczi I">Gheorghe Rákóczi I</a> a înființat un seniorat (protopopiat) reformat la Vârfurile (Ciuci), subordonat intendentului maghiar, dar după retragerea otomanilor comitatul era stăpânit de austrieci, catolici, astfel că acțiunea de calvinizare a încetat.<sup id="cite_ref-87" class="reference"><a href="#cite_note-87"><span class="cite-bracket">[</span>83<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-88" class="reference"><a href="#cite_note-88"><span class="cite-bracket">[</span>84<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:KuK_Nichtunierte.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/39/KuK_Nichtunierte.jpg/330px-KuK_Nichtunierte.jpg" decoding="async" width="330" height="337" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/39/KuK_Nichtunierte.jpg/495px-KuK_Nichtunierte.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/39/KuK_Nichtunierte.jpg/660px-KuK_Nichtunierte.jpg 2x" data-file-width="1465" data-file-height="1497" /></a><figcaption>Limitele mitropoliilor ortodoxe în 1909. Cu albastru: <a href="/wiki/Mitropolia_Ardealului" title="Mitropolia Ardealului">Mitropolia Sibiului</a>.</figcaption></figure> <p>Pentru a crea o alternativă pentru ortodocși, la începutul secolului al XVIII-lea este creată <a href="/wiki/Biserica_Rom%C3%A2n%C4%83_Unit%C4%83_cu_Roma,_Greco-Catolic%C4%83" title="Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică">Biserica Română Unită</a>.<sup id="cite_ref-89" class="reference"><a href="#cite_note-89"><span class="cite-bracket">[</span>85<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În 1761 s-a înființat <a href="/wiki/Mitropolia_Ardealului" title="Mitropolia Ardealului">Episcopia Sibiului</a>, ortodoxă, care în 1864 s-a transformat în mitropolie, <a href="/wiki/Mitropolit" title="Mitropolit">mitropolit</a> fiind <a href="/wiki/Andrei_%C8%98aguna" title="Andrei Șaguna">Andrei Șaguna</a>.<sup id="cite_ref-90" class="reference"><a href="#cite_note-90"><span class="cite-bracket">[</span>86<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Ortodocșii din Comitatul Zarand aparțineau de această mitropolie. </p><p>La recensământul din 1846, dintre cei 53727 de locuitori ai Comitatului Zarand, 1210 erau catolici, 376 calviniști, 5 luterani, 6 unitarieni, 345 uniți, 51768 ortodocși și 17 mozaici.<sup id="cite_ref-91" class="reference"><a href="#cite_note-91"><span class="cite-bracket">[</span>87<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>La recensământul din 1869, dintre cei 63382 de locuitori, 1356 erau catolici, 398 calviniști, 22 luterani, 9 unitarieni, 759 uniți, 60639 ortodocși, 159 mozaici și 40 de alte confesiuni.<sup id="cite_ref-DV_3-4" class="reference"><a href="#cite_note-DV-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Școlile"><span id=".C8.98colile"></span>Școlile</h2></div> <p>La recensământul din 1846, numărul de alfabetizați În școlile din Zarand în funcție de confesiune era: 355 de catolici, 195 de reformați, 3 unitarieni, 6 luterani, 44 de uniți, 459 de ortodocși, 8 evrei, în total 1070 de elevi.<sup id="cite_ref-92" class="reference"><a href="#cite_note-92"><span class="cite-bracket">[</span>88<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În 1850 Ministerul Cultelor și Instrucțiunii din Viena a formulat „<i>Principiile generale pentru reorganizarea învățământului din monarhie</i>”. Problema școlarizării era considerată una comună a statului și a bisericii. Biserica avea în sarcină organizarea și desfășurarea învățământului, iar statul avea drept de supraveghere. Inspectorul școlar era <a href="/wiki/Protopop" title="Protopop">protopopul</a>, iar autoritatea supremă, <a href="/wiki/Episcop" title="Episcop">episcopul</a>. Se garanta tuturor învățământul primar, iar frecventarea sa era obligatorie de copiii de 6–12 ani. Durata sa era de 3 ani la sate și 4 la orașe. Finanțarea sa, inclusiv salariile învățătorilor, cădea în sarcina comunităților locale.<sup id="cite_ref-A289_93-0" class="reference"><a href="#cite_note-A289-93"><span class="cite-bracket">[</span>89<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Școlile erau confesionale, cele ortodoxe sub patronajul Episcopiei Sibiului. La 24 aprilie 1952 Andrei Șaguna a adresat clerului său o scrisoare prin care a stabilit relațiile școlilor cu statul și cu Biserica Unită. Profitând de autonomia prevăzută în dispozițiile din 1850, Șaguna a stabilit că în școlile ortodoxe limba de predare va fi limba română. La 10 august 1854 Șaguna publică „<i>Ordinațiunea arhierească pentru rândul cel bun în școalele noastre populare</i>”, accentuând că sunt admise numai cărțile aprobate de scaunul episcopal și stabilind un plan de învățământ. După <a href="/wiki/Compromisul_austro-ungar_din_1867" title="Compromisul austro-ungar din 1867">Compromisul austro-ungar din 1867</a> legea XXXVIII din 1868 a lui <a href="/wiki/J%C3%B3zsef_E%C3%B6tv%C3%B6s" title="József Eötvös">József Eötvös</a> a reluat principiile de la 1850, dar se referea doar la învățământul primar. Biserica [greco]-ortodoxă s-a opus organizării învățământului pe baze laice (de stat), fapt care a frânat maghiarizarea forțată de către statul maghiar.<sup id="cite_ref-A289_93-1" class="reference"><a href="#cite_note-A289-93"><span class="cite-bracket">[</span>89<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Gimnaziul_greco-ortodox_Brad,1900.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/34/Gimnaziul_greco-ortodox_Brad%2C1900.jpg/220px-Gimnaziul_greco-ortodox_Brad%2C1900.jpg" decoding="async" width="220" height="119" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/34/Gimnaziul_greco-ortodox_Brad%2C1900.jpg/330px-Gimnaziul_greco-ortodox_Brad%2C1900.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/34/Gimnaziul_greco-ortodox_Brad%2C1900.jpg 2x" data-file-width="430" data-file-height="233" /></a><figcaption>Vechea clădire a <a href="/wiki/Liceul_Teoretic_%E2%80%9EAvram_Iancu%E2%80%9D_din_Brad" title="Liceul Teoretic „Avram Iancu” din Brad">Gimnaziului din Brad</a>, c. 1900</figcaption></figure> <p>Primele școli românești au început să funcționeze în 1858 la <a href="/wiki/Brad_(ora%C8%99)" title="Brad (oraș)">Brad</a>, <a href="/wiki/%C8%9Aebea,_Hunedoara" title="Țebea, Hunedoara">Țebea</a>, <a href="/wiki/Ri%C8%99culi%C8%9Ba,_Hunedoara" title="Rișculița, Hunedoara">Rișculița</a>, <a href="/wiki/Dumbrava_de_Jos,_Hunedoara" title="Dumbrava de Jos, Hunedoara">Juncu</a> și <a href="/wiki/Valea_Bradului,_Hunedoara" title="Valea Bradului, Hunedoara">Valea Bradului</a>. Ele s-au realizat finanțate de populația locală, care în 1857 a renunțat la împrumutul de stat pentru înființarea de școli, înlocuindu-l cu sumele care i se cuveneau de la guvernul austriac ca urmare a împrumutului făcut în 1854. Prin aceleași resurse, ulterior s-au mai înființat și alte școli, astfel că într-un raport al lui Iosif Hodoș se preciza că dacă în 1861 funcționau 13 școli, în 1872 deja funcționau 64 de școli între care <a href="/wiki/Liceul_Teoretic_%E2%80%9EAvram_Iancu%E2%80%9D_din_Brad" title="Liceul Teoretic „Avram Iancu” din Brad">Gimnaziul din Brad</a>, înființat în 1869.<sup id="cite_ref-94" class="reference"><a href="#cite_note-94"><span class="cite-bracket">[</span>90<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-95" class="reference"><a href="#cite_note-95"><span class="cite-bracket">[</span>91<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În școlile confesionale populare materiile de studiu erau <a href="/wiki/Religie" title="Religie">religie</a> și <a href="/wiki/Moral%C4%83" title="Morală">morală</a>, <a href="/wiki/Citire" title="Citire">citire</a>, <a href="/wiki/Scriere" title="Scriere">scriere</a>, <a href="/wiki/Opera%C8%9Bie_aritmetic%C4%83_elementar%C4%83" title="Operație aritmetică elementară">socotit</a> oral și scris, <a href="/wiki/Unitate_de_m%C4%83sur%C4%83" title="Unitate de măsură">sistemul de măsuri și greutăți</a>, limba maternă, elemente de <a href="/wiki/Fizic%C4%83" title="Fizică">fizică</a> și <a href="/wiki/%C8%98tiin%C8%9Bele_naturii" class="mw-redirect" title="Științele naturii">științele naturii</a>, <a href="/wiki/Geografie" title="Geografie">geografie</a>, <a href="/wiki/Istorie" title="Istorie">istorie</a>, introducere practică în <a href="/wiki/Agricultur%C4%83" title="Agricultură">agricultură</a> (<a href="/wiki/Gr%C4%83din%C4%83rit" title="Grădinărit">grădinărit</a>), <a href="/wiki/Legisla%C8%9Bie" title="Legislație">drepturile și îndatoririle cetățenești</a>, <a href="/wiki/Caligrafie" title="Caligrafie">caligrafie</a>, <a href="/wiki/Desen" title="Desen">desen</a> și <a href="/wiki/Gimnastic%C4%83" title="Gimnastică">gimnastică</a> (exerciții militare). Durata anului școlar era de 8 luni la sate și 9 luni la orașe, iar numărul de ore pe săptămână era între 18–24, din care în limba română erau efectuate 12 ore în clasa I, 10 ore în clasele a II-a și a III-a și 9 ore în clasa a VI-a.<sup id="cite_ref-96" class="reference"><a href="#cite_note-96"><span class="cite-bracket">[</span>92<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În 1872 în cele 61 de școli populare, 4 școli normale și gimnaziul din Brad învățau în total 2525 de elevi.<sup id="cite_ref-97" class="reference"><a href="#cite_note-97"><span class="cite-bracket">[</span>93<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note_explicative">Note explicative</h2></div> <div class="references-small" style="list-style-type: lower-alpha;"> <div class="mw-references-wrap"><ol class="references"> <li id="cite_note-26"><b><a href="#cite_ref-26">^</a></b> <span class="reference-text">Termenul de „district” (în <a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">maghiară</a> <span lang="hu" style="font-style:italic">kerület</span>) se referea la zone de delimitare administrativă. Acestea puteau fi zone mari, ca districtul Ineu, sau zone relativ mici, ca districtul Ribița.</span> </li> <li id="cite_note-64"><b><a href="#cite_ref-64">^</a></b> <span class="reference-text">Ordinul Ministerului de Interne, Justiție și Finanțare din 4 iunie 1854, prin care <a href="/wiki/Ardeal" class="mw-redirect" title="Ardeal">Ardealul</a> a fost organizat în 10 prefecturi subordonate guvernului din Sibiu. Zarandul a fost înglobat în prefectura Orăștiei, care se compunea din următoarele 9 preturi: Hălmagiu, Baia de Criș, Ilia, Șoimuș, Deva, Hunedoara, Hațeg, Pui și Orăștie.<sup id="cite_ref-M269_62-0" class="reference"><a href="#cite_note-M269-62"><span class="cite-bracket">[</span>61<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Ulterior au avut loc reorganizări.<sup id="cite_ref-63" class="reference"><a href="#cite_note-63"><span class="cite-bracket">[</span>62<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></span> </li> <li id="cite_note-75"><b><a href="#cite_ref-75">^</a></b> <span class="reference-text">Culorile erau cele ale steagului maghiar.<sup id="cite_ref-K53_74-0" class="reference"><a href="#cite_note-K53-74"><span class="cite-bracket">[</span>72<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></span> </li> <li id="cite_note-82"><b><a href="#cite_ref-82">^</a></b> <span class="reference-text">În Evul Mediu termenul de <i>națiune</i> (în <a href="/wiki/Limba_latin%C4%83" title="Limba latină">latină</a> <span lang="la" style="font-style:italic">natio</span>) avea sensul de grup etnic.</span> </li> </ol></div></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2></div> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-1"><b><a href="#cite_ref-1">^</a></b> <span class="reference-text">Athanase Joja ș.a., <i>Dicționar enciclopedic român</i>: Zarand, vol. IV, București: Ed. Academiei RSR, 1966, p. 934</span> </li> <li id="cite_note-ILT-2"><b><a href="#cite_ref-ILT_2-0">^</a></b> <span class="reference-text"><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba germană">de</span> Ignaz Lenk von Treuenfeld, <i>Siebenbürger geogrphisch-, topographisch-, statistisch-, hydrographisch und orographisces Lexicon</i>, vol. III S–Z, Viena, 1939, p. 390</span> </li> <li id="cite_note-DV-3">^ <a href="#cite_ref-DV_3-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-DV_3-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-DV_3-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-DV_3-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-DV_3-4"><sup><i><b>e</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba maghiară">hu</span> István Diós, János Viczián, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://lexikon.katolikus.hu/Z/Zar%C3%A1nd%20v%C3%A1rmegye.html"><i>Magyar Katolikus Lexikon: Zaránd vármegye</i></a>, XV. kötet, Budapest: Szent István Társulat, 2010, accesat 2021-06-08</span> </li> <li id="cite_note-GK-4"><b><a href="#cite_ref-GK_4-0">^</a></b> <span class="reference-text"><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba maghiară">hu</span> <cite class="citation book">Kristó, Gyula (<time datetime="1988">1988</time>). <i>A vármegyék kialakulása Magyarországon [Formarea comitatelor în Ungaria]</i>. Magvető Kiadó. p. 472. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/963-14-1189-3" title="Special:Referințe în cărți/963-14-1189-3">963-14-1189-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+v%C3%A1rmegy%C3%A9k+kialakul%C3%A1sa+Magyarorsz%C3%A1gon+%5BFormarea+comitatelor+%C3%AEn+Ungaria%5D&rft.pages=472&rft.pub=Magvet%C5%91+Kiad%C3%B3&rft.date=1988&rft.isbn=963-14-1189-3&rft.aulast=Krist%C3%B3&rft.aufirst=Gyula&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AComitatul+Zarand" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style></span> </li> <li id="cite_note-GB-5"><b><a href="#cite_ref-GB_5-0">^</a></b> <span class="reference-text"><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <cite class="citation book">Bóna, István (<time datetime="1994">1994</time>). Köpeczi, Béla; Barta, Gábor; Bóna, István; Makkai, László; Szász, Zoltán; Borus, Judit, ed. <i>History of Transylvania</i>. Akadémiai Kiadó. p. 143. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/963-05-6703-2" title="Special:Referințe în cărți/963-05-6703-2">963-05-6703-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=History+of+Transylvania&rft.pages=143&rft.pub=Akad%C3%A9miai+Kiad%C3%B3&rft.date=1994&rft.isbn=963-05-6703-2&rft.aulast=B%C3%B3na&rft.aufirst=Istv%C3%A1n&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AComitatul+Zarand" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-GG-6"><b><a href="#cite_ref-GG_6-0">^</a></b> <span class="reference-text"><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba maghiară">hu</span> <cite class="citation book">György Györffy. „15 / A vármegye X. századi előzményei és korai szervezete.”. <i>István király és műve</i>. Gondolat Budapest, 1983. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/963-281-221-2" title="Special:Referințe în cărți/963-281-221-2">963-281-221-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=15+%2F+A+v%C3%A1rmegye+X.+sz%C3%A1zadi+el%C5%91zm%C3%A9nyei+%C3%A9s+korai+szervezete.&rft.btitle=Istv%C3%A1n+kir%C3%A1ly+%C3%A9s+m%C5%B1ve&rft.pub=Gondolat+Budapest%2C+1983&rft.isbn=963-281-221-2&rft.au=Gy%C3%B6rgy+Gy%C3%B6rffy&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AComitatul+Zarand" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-7"><b><a href="#cite_ref-7">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.names.org/n/svaran/about"><i>Svaran</i></a>, names.org, accesat 2021-06-10</span> </li> <li id="cite_note-8"><b><a href="#cite_ref-8">^</a></b> <span class="reference-text">Constantinescu, 1963, p. 468</span> </li> <li id="cite_note-GN-9">^ <a href="#cite_ref-GN_9-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-GN_9-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-GN_9-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba maghiară">hu</span> Géza Nagy, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://apps.arcanum.hu/ethnografia/a111126.htm?v=pdf&a=pdfdata&id=Ethnografia_1890_001&pg=238&lang=hun#pg=238&zoom=f&l=s">A Zaránd név eredete</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20151222134621/http://apps.arcanum.hu/ethnografia/a111126.htm?v=pdf&a=pdfdata&id=Ethnografia_1890_001&pg=238&lang=hun#pg=238&zoom=f&l=s">Arhivat</a> în <time datetime="2015-12-22">22 decembrie 2015</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., <i>Ethnographia</i> <b>1</b> (3), 1890, p. 211–212</span> </li> <li id="cite_note-10"><b><a href="#cite_ref-10">^</a></b> <span class="reference-text">Constantinescu, 1963, p. 413</span> </li> <li id="cite_note-11"><b><a href="#cite_ref-11">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=59&cap=26">Numeri 26:13</a></span> </li> <li id="cite_note-12"><b><a href="#cite_ref-12">^</a></b> <span class="reference-text">Pârva, 1983, p. 13</span> </li> <li id="cite_note-A181-13">^ <a href="#cite_ref-A181_13-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-A181_13-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Adăscăliței, 2010, p. 181</span> </li> <li id="cite_note-14"><b><a href="#cite_ref-14">^</a></b> <span class="reference-text">Adăscăliței, 2010, p. 186</span> </li> <li id="cite_note-15"><b><a href="#cite_ref-15">^</a></b> <span class="reference-text">Adăscăliței, 2010, p. 183</span> </li> <li id="cite_note-16"><b><a href="#cite_ref-16">^</a></b> <span class="reference-text">Bulboacă, 2011, p. 19, citând pe George Popa-Liseanu, <i>Izvoarele Istoriei Românilor</i>, vol. I, București, 1934, cap. LII</span> </li> <li id="cite_note-17"><b><a href="#cite_ref-17">^</a></b> <span class="reference-text">Bulboacă, 2011, p. 22, citând pe Andrei Caciora, Eugen Gluck, <i>Cnezate și voievodate românești arădene</i>, în <i>Studii privind istoria Aradului</i>, București: Editura Politică, 1980, p. 152</span> </li> <li id="cite_note-18"><b><a href="#cite_ref-18">^</a></b> <span class="reference-text">Bulboacă, <i>Comitatul Zarand…</i>, p. 19, citând pe Andrei Adrian Rusu, George Pascu Hurezan, <i>Cetăți medievale din județul Arad</i>, Arad: Ed. Complexul Muzeal Arad, 1999, p. 98</span> </li> <li id="cite_note-19"><b><a href="#cite_ref-19">^</a></b> <span class="reference-text">Pascu, 1972, pp. 133–135</span> </li> <li id="cite_note-20"><b><a href="#cite_ref-20">^</a></b> <span class="reference-text">Pascu, 1972, p. 149</span> </li> <li id="cite_note-B3330-21">^ <a href="#cite_ref-B3330_21-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-B3330_21-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Bulboacă, 2013, VI, p. 10, citând pe Otto Greffner, <i>Cetatea Șiriei. Contribuții monografice</i>, Arad, 1976, pp. 29–31</span> </li> <li id="cite_note-22"><b><a href="#cite_ref-22">^</a></b> <span class="reference-text">Bulboacă, 2011, p. 24, citând pe Otto Greffner, <i>Cetatea Șiriei. Contribuții monografice</i>, Arad, 1976, pp. 30–31</span> </li> <li id="cite_note-Engel-23"><b><a href="#cite_ref-Engel_23-0">^</a></b> <span class="reference-text"><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba maghiară">hu</span> <cite class="citation book">Engel, Pál (<time datetime="1996">1996</time>). <i>Magyarország világi archontológiája, 1301–1457, I</i><span></span><i>. História, MTA Történettudományi Intézete. p. 239. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/963-8312-44-0" title="Special:Referințe în cărți/963-8312-44-0">963-8312-44-0</a>.</i></cite><i><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Magyarorsz%C3%A1g+vil%C3%A1gi+archontol%C3%B3gi%C3%A1ja%2C+1301%E2%80%931457%2C+I&rft.pages=239&rft.pub=Hist%C3%B3ria%2C+MTA+T%C3%B6rt%C3%A9nettudom%C3%A1nyi+Int%C3%A9zete&rft.date=1996&rft.isbn=963-8312-44-0&rft.aulast=Engel&rft.aufirst=P%C3%A1l&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AComitatul+Zarand" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></i></span> </li> <li id="cite_note-24"><b><a href="#cite_ref-24">^</a></b> <span class="reference-text">Bulboacă, 2011, p. 22, citând pe Andrei Caciora, <i>Organizarea teritorial-administrativă și instituțională a comitatelor Arad și Zarand</i>, în Culegere de referate ale Direcției Generale a Arhivelor Statului, București, 1969, p. 56</span> </li> <li id="cite_note-P120-25"><b><a href="#cite_ref-P120_25-0">^</a></b> <span class="reference-text">Pascu, 1989, p. 120</span> </li> <li id="cite_note-27"><b><a href="#cite_ref-27">^</a></b> <span class="reference-text">Pascu, 1989, pp. 13–15</span> </li> <li id="cite_note-28"><b><a href="#cite_ref-28">^</a></b> <span class="reference-text">Bulboacă, 2013, VII, p. 28, citând pe <a href="/wiki/Ioan_Aurel_Pop" class="mw-redirect" title="Ioan Aurel Pop">Ioan Aurel Pop</a>, <i>Instituții medievale românești. Adunările cneziale și nobiliare (boiereșți) în secolele XIV-XVI</i>, Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1991, pp. 164–165</span> </li> <li id="cite_note-29"><b><a href="#cite_ref-29">^</a></b> <span class="reference-text">Pascu, 1989, pp. 63–64</span> </li> <li id="cite_note-K6-30">^ <a href="#cite_ref-K6_30-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-K6_30-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Kozma, 1848, p. 6</span> </li> <li id="cite_note-31"><b><a href="#cite_ref-31">^</a></b> <span class="reference-text">Bulboacă, 2013, VII, p. 22, citând pe Ioan Drăgan, „Un privilegiu de la Matia Corvin pentru nobilii români din Rostoci (Zarand)”, în Studii de istorie medievală și premodernă, volum îngrijit de Avram Andea, Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 2003, p. 405</span> </li> <li id="cite_note-32"><b><a href="#cite_ref-32">^</a></b> <span class="reference-text">Bulboacă, 2013, VII, p. 22, citând pe Otto Greffner, <i>Cetatea Șiriei. Contribuții monografice</i>, Arad, 1976, p. 33</span> </li> <li id="cite_note-33"><b><a href="#cite_ref-33">^</a></b> <span class="reference-text">Pop, Bolovan, 2018, p. 326</span> </li> <li id="cite_note-Bc10-34"><b><a href="#cite_ref-Bc10_34-0">^</a></b> <span class="reference-text">Bulboacă, 2017, p. 10</span> </li> <li id="cite_note-Bb82-35">^ <a href="#cite_ref-Bb82_35-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Bb82_35-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Bulboacă, 2016, pp. 82–84</span> </li> <li id="cite_note-36"><b><a href="#cite_ref-36">^</a></b> <span class="reference-text">Feneșan, 2017, pp. 44–45</span> </li> <li id="cite_note-37"><b><a href="#cite_ref-37">^</a></b> <span class="reference-text">Bulboacă, 2016, p. 86</span> </li> <li id="cite_note-38"><b><a href="#cite_ref-38">^</a></b> <span class="reference-text">Bulboacă, 2016, p. 90</span> </li> <li id="cite_note-39"><b><a href="#cite_ref-39">^</a></b> <span class="reference-text">Bulboacă, 2016, p. 91</span> </li> <li id="cite_note-40"><b><a href="#cite_ref-40">^</a></b> <span class="reference-text">Feneșan, 2017, pp. 192–193</span> </li> <li id="cite_note-41"><b><a href="#cite_ref-41">^</a></b> <span class="reference-text">Bulboacă, 2017, p. 12</span> </li> <li id="cite_note-42"><b><a href="#cite_ref-42">^</a></b> <span class="reference-text">Bulboacă, 2017, p. 15</span> </li> <li id="cite_note-43"><b><a href="#cite_ref-43">^</a></b> <span class="reference-text"><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba maghiară">hu</span> Sándor Márki, <i>Arad vármegye és Arad szabad Királyi város tőrténete</i>, vol. I, 1892, p. 60</span> </li> <li id="cite_note-44"><b><a href="#cite_ref-44">^</a></b> <span class="reference-text">Pop, Bolovan, 2018, p. 307</span> </li> <li id="cite_note-45"><b><a href="#cite_ref-45">^</a></b> <span class="reference-text">Bulboacă, 2016, p. 96</span> </li> <li id="cite_note-A188-46"><b><a href="#cite_ref-A188_46-0">^</a></b> <span class="reference-text">Adăscăliței, 2010, pp. 188–189</span> </li> <li id="cite_note-47"><b><a href="#cite_ref-47">^</a></b> <span class="reference-text">Mager, 1938, pp. 69–70, extras din <span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba maghiară">hu</span> <i>Magyar Statisztikai Közlemenyek. Új folyam</i>, XII. Magyarország népessége a Pragmatica Sanctio Korában, 1720–1721, Budapest, 1896</span> </li> <li id="cite_note-PB395-48">^ <a href="#cite_ref-PB395_48-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-PB395_48-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Pop, Bolovan, 2018, pp. 395–399</span> </li> <li id="cite_note-49"><b><a href="#cite_ref-49">^</a></b> <span class="reference-text">Kozma, 1848, pp. 94–103</span> </li> <li id="cite_note-50"><b><a href="#cite_ref-50">^</a></b> <span class="reference-text">Mager, 2017, pp. 91–98</span> </li> <li id="cite_note-51"><b><a href="#cite_ref-51">^</a></b> <span class="reference-text">Kozma, 1848, p. 40</span> </li> <li id="cite_note-A191-52">^ <a href="#cite_ref-A191_52-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-A191_52-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Adăscăliței, 2010, p. 191</span> </li> <li id="cite_note-53"><b><a href="#cite_ref-53">^</a></b> <span class="reference-text">Adăscăliței, 2010, p. 200</span> </li> <li id="cite_note-54"><b><a href="#cite_ref-54">^</a></b> <span class="reference-text">Mager, 2017, p. 162</span> </li> <li id="cite_note-55"><b><a href="#cite_ref-55">^</a></b> <span class="reference-text">Mager, 2017, p. 163</span> </li> <li id="cite_note-56"><b><a href="#cite_ref-56">^</a></b> <span class="reference-text">Mager, 2017, p. 164</span> </li> <li id="cite_note-P33-57">^ <a href="#cite_ref-P33_57-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-P33_57-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Pârva, 1983, p. 33</span> </li> <li id="cite_note-58"><b><a href="#cite_ref-58">^</a></b> <span class="reference-text">Mager, 2017, pp. 165–166</span> </li> <li id="cite_note-59"><b><a href="#cite_ref-59">^</a></b> <span class="reference-text">Mager, 2017, pp. 169–173</span> </li> <li id="cite_note-60"><b><a href="#cite_ref-60">^</a></b> <span class="reference-text">Adăscăliței, 2010, p. 201</span> </li> <li id="cite_note-61"><b><a href="#cite_ref-61">^</a></b> <span class="reference-text">Mager, 2017, p. 268</span> </li> <li id="cite_note-M269-62">^ <a href="#cite_ref-M269_62-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-M269_62-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Mager, 2017, p. 269</span> </li> <li id="cite_note-63"><b><a href="#cite_ref-63">^</a></b> <span class="reference-text">Adăscăliței, 2010, p. 192</span> </li> <li id="cite_note-65"><b><a href="#cite_ref-65">^</a></b> <span class="reference-text">Mager, 2017, pp. 270, 275</span> </li> <li id="cite_note-66"><b><a href="#cite_ref-66">^</a></b> <span class="reference-text">Mager, 2017, pp. 276–282</span> </li> <li id="cite_note-NC-67">^ <a href="#cite_ref-NC_67-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-NC_67-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Nicolae Cristea, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.glsa.ro/o-pagina-trista-din-istoria-transilvaniei-desfiintarea-comitatului-zarand/"><i>O pagină tristă din istoria Transilvaniei: desființarea comitatului Zărand</i></a>, <i>Glasul Aradului</i>, 9 august 2016, accesat 2020-06-04</span> </li> <li id="cite_note-68"><b><a href="#cite_ref-68">^</a></b> <span class="reference-text"><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <cite id="CITEREFSeton-Watson1939" class="citation">Seton-Watson, R. W. (<time datetime="1939">1939</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.jstor.org/stable/4203588?&Search=yes&term=1867&term=Compromise&list=hide&searchUri=%2Faction%2FdoBasicSearch%3FQuery%3DCompromise%2B1867%26x%3D0%26y%3D0%26wc%3Don&item=18&ttl=6249&returnArticleService=showArticle">„The Austro-Hungarian Ausgleich of 1867”</a>, <i>The Slavonic and East European Review</i> (19.53/54), pp. 123–40</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Slavonic+and+East+European+Review&rft.atitle=The+Austro-Hungarian+Ausgleich+of+1867&rft.issue=19.53%2F54&rft.pages=123-40&rft.date=1939&rft.aulast=Seton-Watson&rft.aufirst=R.+W.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F4203588%3F%26Search%3Dyes%26term%3D1867%26term%3DCompromise%26list%3Dhide%26searchUri%3D%252Faction%252FdoBasicSearch%253FQuery%253DCompromise%252B1867%2526x%253D0%2526y%253D0%2526wc%253Don%26item%3D18%26ttl%3D6249%26returnArticleService%3DshowArticle&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AComitatul+Zarand" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">.</span> </li> <li id="cite_note-69"><b><a href="#cite_ref-69">^</a></b> <span class="reference-text">Mager, 2017, p. 283</span> </li> <li id="cite_note-70"><b><a href="#cite_ref-70">^</a></b> <span class="reference-text">Mager, 2017, p. 310</span> </li> <li id="cite_note-71"><b><a href="#cite_ref-71">^</a></b> <span class="reference-text">Mager, 2017, pp. 312–313</span> </li> <li id="cite_note-72"><b><a href="#cite_ref-72">^</a></b> <span class="reference-text">Emil Arbonie, Ștefan Ioan Lucaciuc, <i>Separarea puterii judecătorești de administrația comitatensă arădeană (1871)</i>, în în Administrație Românească Arădeană: Studii și comunicări, vol. III, Arad: „Vasile Goldiș” University Press, 2011, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-973-664-521-1" title="Special:Referințe în cărți/978-973-664-521-1">ISBN: 978-973-664-521-1</a>, p. 220</span> </li> <li id="cite_note-73"><b><a href="#cite_ref-73">^</a></b> <span class="reference-text">Mureșan, 2013, p. 67</span> </li> <li id="cite_note-K53-74">^ <a href="#cite_ref-K53_74-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-K53_74-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Kozma, 1848, p. 53</span> </li> <li id="cite_note-76"><b><a href="#cite_ref-76">^</a></b> <span class="reference-text">Mureșan, 2013, p. 69</span> </li> <li id="cite_note-77"><b><a href="#cite_ref-77">^</a></b> <span class="reference-text">Mureșan, 2013, pp. 70–72</span> </li> <li id="cite_note-78"><b><a href="#cite_ref-78">^</a></b> <span class="reference-text"><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.catholic-hierarchy.org/diocese/dorad.html">Diocese of Oradea Mare</a>, catholic-hierarchy.org, accesat 2024-11-18</span> </li> <li id="cite_note-79"><b><a href="#cite_ref-79">^</a></b> <span class="reference-text">Pop, Bolovan, 2018, p. 207</span> </li> <li id="cite_note-80"><b><a href="#cite_ref-80">^</a></b> <span class="reference-text">Pop, 2003, pp. 113–114</span> </li> <li id="cite_note-81"><b><a href="#cite_ref-81">^</a></b> <span class="reference-text">Ioan-Aurel Pop, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48267/1/Pop%2bIoan%2bAurel-Un%2bprivilegiu%2bregal%2bsolemn%2b-1997.pdf"><i>Un privilegiu regal solemn de la 1366 și implicațiile sale</i></a>, <i>Medievalia Transilvanica</i>, an 1997, vol. 1, nr. 1-2, p. 69–86, accesat 2024-11-18</span> </li> <li id="cite_note-P116-83">^ <a href="#cite_ref-P116_83-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-P116_83-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Pop, 2003, p. 116</span> </li> <li id="cite_note-P117-84">^ <a href="#cite_ref-P117_84-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-P117_84-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Pop, 2003, p. 117</span> </li> <li id="cite_note-85"><b><a href="#cite_ref-85">^</a></b> <span class="reference-text">Mihuț, 2014, p. 67</span> </li> <li id="cite_note-86"><b><a href="#cite_ref-86">^</a></b> <span class="reference-text">Pop, Bolovan, 2018, p. 244</span> </li> <li id="cite_note-87"><b><a href="#cite_ref-87">^</a></b> <span class="reference-text">Mager, 1938, p. 64</span> </li> <li id="cite_note-88"><b><a href="#cite_ref-88">^</a></b> <span class="reference-text">Mihuț, 2014, p. 69</span> </li> <li id="cite_note-89"><b><a href="#cite_ref-89">^</a></b> <span class="reference-text">Pop, Bolovan, 2018, p. 752</span> </li> <li id="cite_note-90"><b><a href="#cite_ref-90">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://mitropolia-ardealului.ro/istoric/">Mitropolia Ardealului</a>, mitropolia-ardealului.ro, accesat 2024-11-20</span> </li> <li id="cite_note-91"><b><a href="#cite_ref-91">^</a></b> <span class="reference-text">Kozma, 1848, p. 49</span> </li> <li id="cite_note-92"><b><a href="#cite_ref-92">^</a></b> <span class="reference-text">Kozma, 1848, p. 53</span> </li> <li id="cite_note-A289-93">^ <a href="#cite_ref-A289_93-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-A289_93-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Adăscăliței, 2002, pp. 289–292</span> </li> <li id="cite_note-94"><b><a href="#cite_ref-94">^</a></b> <span class="reference-text">Adăscăliței, 2002, pp. 293–295</span> </li> <li id="cite_note-95"><b><a href="#cite_ref-95">^</a></b> <span class="reference-text">Nestor Lupei, Romulus Neag, Stelian Circo, Gavrilă Pașcu, <i>Monografia Colegiului Național „Avram Iancu” Brad</i>, Ediție revăzută și completată 1869–2009, Brad 2009, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://arhivehunedorene.files.wordpress.com/2012/09/arhive-hunedorene-_2_.pdf">fragment</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160311223937/https://arhivehunedorene.files.wordpress.com/2012/09/arhive-hunedorene-_2_.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2016-03-11">11 martie 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., publicat în <i>Revista de istorie</i>, nr. 2, septembrie 2012</span> </li> <li id="cite_note-96"><b><a href="#cite_ref-96">^</a></b> <span class="reference-text">Adăscăliței, 2002, p. 301</span> </li> <li id="cite_note-97"><b><a href="#cite_ref-97">^</a></b> <span class="reference-text">Adăscăliței, 2002, p. 302</span> </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Bibliografie">Bibliografie</h2></div> <ul><li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba maghiară">hu</span> Pál Kozma, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://iparmuzeum.hu/wp-content/uploads/2020/03/Kozma-P_Zar%C3%A1nd-vm-leir%C3%A1sa_1848.pdf"><i>Zárand – vármegye, földirati, statistikai és történéti leirása</i></a>, (în <a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Limba română">română</a> <span lang="ro" style="font-style:italic">Zarand - comitat, descriere geografică, statistică și istorică</span>), Kolozsvár, 1848</li> <li>Traian Mager, <i>Ținutul Hălmagiului. Monografie</i>, Tipografia Diecezană din Arad, 1938, reeditare București: Corint Books, 2017, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-606-793-221-8" title="Special:Referințe în cărți/978-606-793-221-8">ISBN: 978-606-793-221-8</a></li> <li>Nicolae A. Constantinescu, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.slideshare.net/gruianul/dicionar-onomastic-romnesc-constantinescu-nicolae-a"><i>Dicționar onomastic romînesc</i>: Zarand</a>, București: Ed. Academiei RPR, 1963</li> <li>Ioan Pârva, <i>Drumuri în Țara Zarandului</i>, București: Ed. Sport-Turism, 1983</li> <li><a href="/wiki/%C8%98tefan_Pascu" title="Ștefan Pascu">Ștefan Pascu</a>, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://biblioteca-digitala.ro/reviste/carte/iigbaritiu-cluj/dl.asp?filename=pascu-stefan_voievodatul-transivaniei_vol-I_1972.pdf"><i>Voievodatul Transilvaniei</i></a>, vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972</li> <li>Ștefan Pascu, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://biblioteca-digitala.ro:443/reviste/carte/iigbaritiu-cluj/dl.asp?filename=pascu-stefan_voievodatul-transilvaniei_vol-IV_1989.pdf"><i>Voievodatul Transilvaniei</i></a>, vol. IV, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a href="/wiki/Ioan-Aurel_Pop" title="Ioan-Aurel Pop">Ioan-Aurel Pop</a>, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stm.unipi.it/Clioh/tabs/libri/9/08-Pop_111-124.pdf"><i>"Nations" and Denominations in Transylvania (13th - 16th Century)</i></a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110718141520/http://www.stm.unipi.it/Clioh/tabs/libri/9/08-Pop_111-124.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2011-07-18">18 iulie 2011</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. In <i>Tolerance and Intolerance in Historical Perspective</i>, edited by Csaba Lévai et al., Edizioni PLUS, Università di Pisa, 2003, p. 111 – 125</li> <li>Felicia Adăscăliței, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://biblioteca-digitala.ro/reviste/arhiva-somesana/dl.asp?filename=arhiva-somesana-seria-III-I-2002.pdf"><i>Situația învățământului în comitatul Zarand (1861-1876)</i></a>], în <i>Arhiva Someșană</i>, I, Cluj-Napoca: 2002, <a href="/wiki/ISSN" class="mw-redirect" title="ISSN">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://worldcat.org/issn/1583-3542">1583-3542</a></li> <li>Felicia Adăscăliței, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://biblioteca-digitala.ro/reviste/arhiva-somesana/arhiva-somesana-seria-III-IX-2010.pdf"><i>Evoluția teritorială și istorică a Comitatului Zarand până în 1876</i></a>, în <i>Arhiva Someșană</i>, IX, Năsăud: 2010, <a href="/wiki/ISSN" class="mw-redirect" title="ISSN">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://worldcat.org/issn/1583-3542">1583-3542</a></li> <li>Sorin Bulboacă, <i>Comitatul Zarand în timpul Arpadienilor</i>, în Administrație Românească Arădeană: Studii și comunicări, vol. III, Arad: „Vasile Goldiș” University Press, 2011, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-973-664-521-1" title="Special:Referințe în cărți/978-973-664-521-1">ISBN: 978-973-664-521-1</a>, pp. 19–26</li> <li>Sorin Bulboacă, <i>Comitatul Zarand în secolul al XIVlea</i>, în Administrație Românească Arădeană: Studii și comunicări din Banat – Crișana, vol. VI, Arad: „Vasile Goldiș” University Press, 2013, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-973-664-627-0" title="Special:Referințe în cărți/978-973-664-627-0">ISBN: 978-973-664-627-0</a>, pp. 9–16</li> <li>Sorin Bulboacă, <i>Cnezi, nobili și districte românești în comitatul Zarand în secolul al XV-lea</i>, în Administrație Românească Arădeană: Studii și comunicări din Banat – Crișana, vol. VII, Arad: „Vasile Goldiș” University Press, 2013, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-973-664-660-7" title="Special:Referințe în cărți/978-973-664-660-7">ISBN: 978-973-664-660-7</a>, pp. 21–33</li> <li>Augustin Mureșan, <i>Despre sigiliile comitatului Zarand (secolele XVIII-XIX)</i>, în Administrație Românească Arădeană: Studii și comunicări din Banat – Crișana, vol. VII, Arad: „Vasile Goldiș” University Press, 2013, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-973-664-660-7" title="Special:Referințe în cărți/978-973-664-660-7">ISBN: 978-973-664-660-7</a>, pp. 66–72</li> <li>Gheorghe Mihuț, <i>Aspecte ale reformei printre români în comitatul Zarandului în secolele XVI-XVII</i>, în Administrație Românească Arădeană: Studii și comunicări din Banat – Crișana, vol. IX, Arad: „Vasile Goldiș” University Press, 2014, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-973-664-737-6" title="Special:Referințe în cărți/978-973-664-737-6">ISBN: 978-973-664-737-6</a>, pp. 66–72</li> <li>Sorin Bulboacă, <i>Cucerirea și administrația otomană în comitatul Zarand (secolele XVI–XVII)</i>, în Administrație Românească Arădeană: Studii și comunicări din Banat – Crișana, vol. XI, Arad: „Vasile Goldiș” University Press, 2016, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/_978-973-664-808-3" title="Special:Referințe în cărți/ 978-973-664-808-3">ISBN: 978-973-664-808-3</a>, pp. 82–96</li> <li>Sorin Bulboacă, <i>Contribuții la istoria Ineului în sec. XVI</i>, în Administrație Românească Arădeană: Studii și comunicări din Banat – Crișana, vol. vol. XII, Arad: „Vasile Goldiș” University Press, 2017, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-973-664-836-6" title="Special:Referințe în cărți/978-973-664-836-6">ISBN: 978-973-664-836-6</a>, pp. 9–15</li> <li>Cristina Feneșan, <i>Vilayetul Timișoara (1552-1716)</i>, Timișoara: Editura Ariergarda, 2017, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-606-93821-0-3" title="Special:Referințe în cărți/978-606-93821-0-3">ISBN: 978-606-93821-0-3</a></li> <li>Ioan-Aurel Pop, <a href="/wiki/Ioan_Bolovan" title="Ioan Bolovan">Ioan Bolovan</a> (coord.) ș.a., <i>Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova</i>, ed. a 4-a rev., București: Editura Litera, 2018, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-606-33-2459-8" title="Special:Referințe în cărți/978-606-33-2459-8">ISBN: 978-606-33-2459-8</a></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Lectură_suplimentară"><span id="Lectur.C4.83_suplimentar.C4.83"></span>Lectură suplimentară</h2></div> <ul><li>Vasile Ionaș, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://biblioteca-digitala.ro/reviste/sargetia/dl.asp?filename=20-Sargetia-Acta-Musei-Devensis-XX-1986-1987_330.pdf"><i>Administrația românească a comitatului Zarand între anii 1861–1876 (I)</i></a>, <i>Sargetia</i>, nr. XX, 1986–1987, pp. 327–335</ref></li> <li>Vasile Ionaș, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://biblioteca-digitala.ro/reviste/sargetia/dl.asp?filename=21-24-Sargetia-Acta-Musei-Devensis-XXI-XXIV-1988-1991_449.pdf"><i>Administrația românească a comitatului Zarand între anii 1861–1876 (II)</i></a>, <i>Sargetia</i>, nr. XXI–XXIV, 1988–1991, pp. 413–436</ref></li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba maghiară">hu</span> <cite class="citation book">Engel, Pál (<time datetime="1996">1996</time>). <i>Magyarország világi archontológiája, 1301–1457, I. </i>Secular Archontology of Hungary, 1301–1457, Volume I<i><span></span></i>. História, MTA Történettudományi Intézete. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/963-8312-44-0" title="Special:Referințe în cărți/963-8312-44-0">963-8312-44-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Magyarorsz%C3%A1g+vil%C3%A1gi+archontol%C3%B3gi%C3%A1ja%2C+1301%E2%80%931457%2C+I.+Secular+Archontology+of+Hungary%2C+1301%26ndash%3B1457%2C+Volume+I&rft.pub=Hist%C3%B3ria%2C+MTA+T%C3%B6rt%C3%A9nettudom%C3%A1nyi+Int%C3%A9zete&rft.date=1996&rft.isbn=963-8312-44-0&rft.aulast=Engel&rft.aufirst=P%C3%A1l&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AComitatul+Zarand" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li>Felicia Gligor, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://diam.uab.ro/istorie.uab.ro/publicatii/colectia_bcss/bcss_1/26_gligor_f.pdf"><i>Înființarea comitatului Zarand – 1861</i></a></li> <li>Felicia Mariana Adăscăliței (Gligor), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://193.231.20.119/doctorat/teza/fisier/105"><i>Comitatul Zarand (1861-1876)</i></a>, rezumatul tezei de doctorat, Cluj-Napoca: Universitatea „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Istorie și Filosofie, 2012</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe"><span id="Leg.C4.83turi_externe"></span>Legături externe</h2></div> <ul><li><a class="external text" href="https://upload.wikimedia.org/wikibooks/hu/d/d6/Zar%C3%A1nd_v%C3%A1rmegye_pecs%C3%A9tje_1712.png">Sigiliul din 1712 al Comitatului Zarand</a></li></ul></div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&oldid=16673331">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&oldid=16673331</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Concursul_de_scriere" title="Categorie:Concursul de scriere">Concursul de scriere</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Desfiin%C8%9B%C4%83ri_%C3%AEn_1876" title="Categorie:Desființări în 1876">Desființări în 1876</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Comitate" title="Categorie:Comitate">Comitate</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Istoria_Transilvaniei" title="Categorie:Istoria Transilvaniei">Istoria Transilvaniei</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Cri%C8%99ana" title="Categorie:Crișana">Crișana</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_note_flexibile_de_dimensiune_diferit%C4%83" title="Categorie:Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită">Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 21 noiembrie 2024, ora 15:43.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Comitatul_Zarand&diff=prev&oldid=16673331&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-nbpzk","wgBackendResponseTime":757,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.394","walltime":"0.592","ppvisitednodes":{"value":2210,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":29464,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":1839,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":9,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":4,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":57633,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":6,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 477.704 1 -total"," 29.36% 140.251 1 Format:Infocaseta_Așezare"," 14.94% 71.360 5 Format:Cite_book"," 9.19% 43.920 3 Format:La"," 8.97% 42.842 2 Format:Hu"," 7.42% 35.438 4 Format:Ro"," 4.25% 20.321 4 Format:Efn"," 3.64% 17.376 2 Format:Ill-wd"," 2.03% 9.712 3 Format:Webarchive"," 2.02% 9.654 1 Format:Articol_principal"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.178","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":4258089,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-nbpzk","timestamp":"20241124140916","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Comitatul Zarand","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Comitatul_Zarand","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q1466795","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q1466795","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2024-11-01T08:45:11Z","dateModified":"2024-11-21T13:43:13Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/0\/05\/Jude%C8%9Be_Transilvania_sec17.PNG","headline":"comitat al Regatului Ungariei"}</script> </body> </html>