CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-enabled skin-theme-clientpref-day vector-sticky-header-enabled vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Alexie I Comnenul - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-enabled skin-theme-clientpref-day vector-sticky-header-enabled vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""],"wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"7043b833-32c2-43e5-a96e-ac3a89a5be83","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Alexie_I_Comnenul","wgTitle":"Alexie I Comnenul","wgCurRevisionId":16399046,"wgRevisionId":16399046,"wgArticleId":380043,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română","Erori CS1: parameter link","Articole de pus în formatul standard din noiembrie 2013","Articole de pus în formatul standard","Articole cu suport bibliografic necorespunzător din noiembrie 2013","Articole cu suport bibliografic necorespunzător","Articole cu multe probleme","Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută","Articole cu citări ce utilizează caractere din limba greacă (el)","Webarchive template wayback links","Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS","Articole Wikipedia cu identificatori BNE","Articole Wikipedia cu identificatori BNF","Articole Wikipedia cu identificatori GND","Articole Wikipedia cu identificatori ISNI","Articole Wikipedia cu identificatori LCCN","Articole Wikipedia cu identificatori LNB","Articole Wikipedia cu identificatori NDL","Articole Wikipedia cu identificatori NKC","Articole Wikipedia cu identificatori SBN","Articole Wikipedia cu identificatori SNAC-ID","Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC","Articole Wikipedia cu identificatori VIAF","Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF","Articole Wikipedia cu control de autoritate","Pagini ce folosesc legături automate către ISBN","Dinastia Comnenilor","Nașteri în 1048","Decese în 1118","Împărați bizantini","Prima cruciadă","Generali bizantini"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Alexie_I_Comnenul","wgRelevantArticleId":380043,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":90000,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q41600","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false}; RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.media","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.22"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8c/Alexios_I_Komnenos.jpg"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="1806"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8c/Alexios_I_Komnenos.jpg"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="1204"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="963"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Alexie I Comnenul - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Alexie_I_Comnenul"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexie_I_Comnenul"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="auth.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Alexie_I_Comnenul rootpage-Alexie_I_Comnenul skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" title="Meniul principal" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow"><span>Facebook</span></a></li><li id="n-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale"><span>Pagini speciale</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="https://donate.wikimedia.org/?wmf_source=donate&wmf_medium=sidebar&wmf_campaign=ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Alexie+I+Comnenul" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Alexie+I+Comnenul" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="https://donate.wikimedia.org/?wmf_source=donate&wmf_medium=sidebar&wmf_campaign=ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Alexie+I+Comnenul" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Alexie+I+Comnenul" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Lupta_pentru_tron" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Lupta_pentru_tron"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1</span> <span>Lupta pentru tron</span> </div> </a> <ul id="toc-Lupta_pentru_tron-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Luptele_cu_normanzii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Luptele_cu_normanzii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2</span> <span>Luptele cu normanzii</span> </div> </a> <ul id="toc-Luptele_cu_normanzii-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Luptele_cu_pecenegii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Luptele_cu_pecenegii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3</span> <span>Luptele cu pecenegii</span> </div> </a> <ul id="toc-Luptele_cu_pecenegii-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Luptele_cu_turcii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Luptele_cu_turcii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4</span> <span>Luptele cu turcii</span> </div> </a> <ul id="toc-Luptele_cu_turcii-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Apelul_la_cruciadă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Apelul_la_cruciadă"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5</span> <span>Apelul la cruciadă</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Apelul_la_cruciadă-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Apelul la cruciadă subsection</span> </button> <ul id="toc-Apelul_la_cruciadă-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Prima_cruciadă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Prima_cruciadă"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.1</span> <span>Prima cruciadă</span> </div> </a> <ul id="toc-Prima_cruciadă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Formarea_statelor_cruciate" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Formarea_statelor_cruciate"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.2</span> <span>Formarea statelor cruciate</span> </div> </a> <ul id="toc-Formarea_statelor_cruciate-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Reforme_inițiate_de_Alexie_Comnenul" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Reforme_inițiate_de_Alexie_Comnenul"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6</span> <span>Reforme inițiate de Alexie Comnenul</span> </div> </a> <ul id="toc-Reforme_inițiate_de_Alexie_Comnenul-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Raporturile_cu_biserica" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Raporturile_cu_biserica"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7</span> <span>Raporturile cu biserica</span> </div> </a> <ul id="toc-Raporturile_cu_biserica-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Ultimii_ani_de_viață" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Ultimii_ani_de_viață"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8</span> <span>Ultimii ani de viață</span> </div> </a> <ul id="toc-Ultimii_ani_de_viață-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bibliografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Bibliografie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9</span> <span>Bibliografie</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Bibliografie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Bibliografie subsection</span> </button> <ul id="toc-Bibliografie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Izvoare_primare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Izvoare_primare"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9.1</span> <span>Izvoare primare</span> </div> </a> <ul id="toc-Izvoare_primare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Izvoare_secundare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Izvoare_secundare"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9.2</span> <span>Izvoare secundare</span> </div> </a> <ul id="toc-Izvoare_secundare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">10</span> <span>Note</span> </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">11</span> <span>Legături externe</span> </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Vezi_și" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Vezi_și"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">12</span> <span>Vezi și</span> </div> </a> <ul id="toc-Vezi_și-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" title="Table of Contents" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Comută cuprinsul</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading"><span class="mw-page-title-main">Alexie I Comnenul</span></h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 67 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-67" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">67 limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-af mw-list-item"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Alexios_I_Komnenos" title="Alexios I Komnenos – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Alexios I Komnenos" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target"><span>Afrikaans</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Alexios_I._(Byzanz)" title="Alexios I. (Byzanz) – germană (Elveția)" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Alexios I. (Byzanz)" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="germană (Elveția)" class="interlanguage-link-target"><span>Alemannisch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Aleixo_I_Comneno" title="Aleixo I Comneno – aragoneză" lang="an" hreflang="an" data-title="Aleixo I Comneno" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragoneză" class="interlanguage-link-target"><span>Aragonés</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%A3%D9%84%D9%83%D8%B3%D9%8A%D9%88%D8%B3_%D8%A7%D9%84%D8%A3%D9%88%D9%84_%D9%83%D9%88%D9%85%D9%86%D9%8A%D9%86%D9%88%D8%B3" title="ألكسيوس الأول كومنينوس – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="ألكسيوس الأول كومنينوس" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target"><span>العربية</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%84%D9%8A%D9%83%D8%B3%D9%8A%D9%88%D8%B3_%D8%A7%D9%84%D8%A7%D9%88%D9%84_%D9%83%D9%88%D9%85%D9%86%D9%8A%D9%86%D9%88%D8%B3" title="اليكسيوس الاول كومنينوس – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="اليكسيوس الاول كومنينوس" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target"><span>مصرى</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/I_Aleksios" title="I Aleksios – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="I Aleksios" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target"><span>Azərbaycanca</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D8%A8%DB%8C%D8%B1%DB%8C%D9%86%D8%AC%DB%8C_%D8%A2%D9%84%DA%A9%D8%B3%DB%8C%D9%88%D8%B3" title="بیرینجی آلکسیوس – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="بیرینجی آلکسیوس" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target"><span>تۆرکجه</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%BB%D1%8F%D0%BA%D1%81%D0%B5%D0%B9_I_%D0%9A%D0%B0%D0%BC%D0%BD%D1%96%D0%BD" title="Аляксей I Камнін – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Аляксей I Камнін" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%BB%D0%B5%D0%BA%D1%81%D1%96%D0%B9_I_%D0%9A%D0%B0%D0%BC%D0%BD%D1%96%D0%BD" title="Алексій I Камнін – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Алексій I Камнін" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская (тарашкевіца)</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%BB%D0%B5%D0%BA%D1%81%D0%B8%D0%B9_I_%D0%9A%D0%BE%D0%BC%D0%BD%D0%B8%D0%BD" title="Алексий I Комнин – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Алексий I Комнин" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target"><span>Български</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs mw-list-item"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Aleksije_I_Komnen" title="Aleksije I Komnen – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Aleksije I Komnen" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target"><span>Bosanski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Aleix_I_Comn%C3%A8" title="Aleix I Comnè – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Aleix I Comnè" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target"><span>Català</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Alexios_I._Komnenos" title="Alexios I. Komnenos – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Alexios I. Komnenos" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target"><span>Čeština</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Alexios_I_Komnenos" title="Alexios I Komnenos – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Alexios I Komnenos" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target"><span>Cymraeg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Alexios_1._Komnenos" title="Alexios 1. Komnenos – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Alexios 1. Komnenos" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target"><span>Dansk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Alexios_I._(Byzanz)" title="Alexios I. (Byzanz) – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Alexios I. (Byzanz)" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target"><span>Deutsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-diq mw-list-item"><a href="https://diq.wikipedia.org/wiki/Aleksios_I" title="Aleksios I – Dimli" lang="diq" hreflang="diq" data-title="Aleksios I" data-language-autonym="Zazaki" data-language-local-name="Dimli" class="interlanguage-link-target"><span>Zazaki</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%91%CE%BB%CE%AD%CE%BE%CE%B9%CE%BF%CF%82_%CE%91%CE%84_%CE%9A%CE%BF%CE%BC%CE%BD%CE%B7%CE%BD%CF%8C%CF%82" title="Αλέξιος Α΄ Κομνηνός – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Αλέξιος Α΄ Κομνηνός" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target"><span>Ελληνικά</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Alexios_I_Komnenos" title="Alexios I Komnenos – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Alexios I Komnenos" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target"><span>English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Aleksio_la_1-a" title="Aleksio la 1-a – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Aleksio la 1-a" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target"><span>Esperanto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Alejo_I_Comneno" title="Alejo I Comneno – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Alejo I Comneno" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target"><span>Español</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Alexios_I_Komnenos" title="Alexios I Komnenos – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Alexios I Komnenos" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target"><span>Eesti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Alexio_I.a_Komneno" title="Alexio I.a Komneno – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Alexio I.a Komneno" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target"><span>Euskara</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%A2%D9%84%DA%A9%D8%B3%DB%8C%D9%88%D8%B3_%DB%8C%DA%A9%D9%85" title="آلکسیوس یکم – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="آلکسیوس یکم" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target"><span>فارسی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Aleksios_I_Komnenos" title="Aleksios I Komnenos – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Aleksios I Komnenos" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Suomi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Alexis_Ier_Comn%C3%A8ne" title="Alexis Ier Comnène – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Alexis Ier Comnène" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target"><span>Français</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Aleixo_I_Comneno" title="Aleixo I Comneno – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Aleixo I Comneno" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target"><span>Galego</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%90%D7%9C%D7%9B%D7%A1%D7%99%D7%95%D7%A1_%D7%94%D7%A8%D7%90%D7%A9%D7%95%D7%9F,_%D7%A7%D7%99%D7%A1%D7%A8_%D7%94%D7%90%D7%99%D7%9E%D7%A4%D7%A8%D7%99%D7%94_%D7%94%D7%91%D7%99%D7%96%D7%A0%D7%98%D7%99%D7%AA" title="אלכסיוס הראשון, קיסר האימפריה הביזנטית – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="אלכסיוס הראשון, קיסר האימפריה הביזנטית" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target"><span>עברית</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Aleksije_I._Komnen" title="Aleksije I. Komnen – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Aleksije I. Komnen" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target"><span>Hrvatski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/I._Alexiosz_biz%C3%A1nci_cs%C3%A1sz%C3%A1r" title="I. Alexiosz bizánci császár – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="I. Alexiosz bizánci császár" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target"><span>Magyar</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D4%B1%D5%AC%D5%A5%D6%84%D5%BD%D5%AB%D5%B8%D5%BD_%D4%B1_%D4%BF%D5%B8%D5%B4%D5%B6%D5%A5%D5%B6%D5%B8%D5%BD" title="Ալեքսիոս Ա Կոմնենոս – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Ալեքսիոս Ա Կոմնենոս" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target"><span>Հայերեն</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Aleksius_I_Komnenus" title="Aleksius I Komnenus – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Aleksius I Komnenus" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Indonesia</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Alessio_I_Comneno" title="Alessio I Comneno – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Alessio I Comneno" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target"><span>Italiano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%82%A2%E3%83%AC%E3%82%AF%E3%82%B7%E3%82%AA%E3%82%B91%E4%B8%96%E3%82%B3%E3%83%A0%E3%83%8D%E3%83%8E%E3%82%B9" title="アレクシオス1世コムネノス – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="アレクシオス1世コムネノス" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target"><span>日本語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%90%E1%83%9A%E1%83%94%E1%83%A5%E1%83%A1%E1%83%98_I_%E1%83%99%E1%83%9D%E1%83%9B%E1%83%9C%E1%83%94%E1%83%9C%E1%83%9D%E1%83%A1%E1%83%98" title="ალექსი I კომნენოსი – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="ალექსი I კომნენოსი" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target"><span>ქართული</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/I_%D0%90%D0%BB%D0%B5%D0%BA%D1%81%D0%B5%D0%B9_%D0%9A%D0%BE%D0%BC%D0%BD%D0%B8%D0%BD" title="I Алексей Комнин – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="I Алексей Комнин" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target"><span>Қазақша</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EC%95%8C%EB%A0%89%EC%8B%9C%EC%98%A4%EC%8A%A4_1%EC%84%B8" title="알렉시오스 1세 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="알렉시오스 1세" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target"><span>한국어</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Alexius_I_Comnenus" title="Alexius I Comnenus – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Alexius I Comnenus" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target"><span>Latina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Aleksijus_I_Komninas" title="Aleksijus I Komninas – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Aleksijus I Komninas" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target"><span>Lietuvių</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mg mw-list-item"><a href="https://mg.wikipedia.org/wiki/Alexios_I_Komnenos" title="Alexios I Komnenos – malgașă" lang="mg" hreflang="mg" data-title="Alexios I Komnenos" data-language-autonym="Malagasy" data-language-local-name="malgașă" class="interlanguage-link-target"><span>Malagasy</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%BB%D0%B5%D0%BA%D1%81%D0%B8%D1%98_I_%D0%9A%D0%BE%D0%BC%D0%BD%D0%B8%D0%BD" title="Алексиј I Комнин – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Алексиј I Комнин" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target"><span>Македонски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml mw-list-item"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%85%E0%B4%B2%E0%B4%95%E0%B5%8D%E0%B4%B8%E0%B4%BF%E0%B4%AF%E0%B4%B8%E0%B5%8D_I" title="അലക്സിയസ് I – malayalam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="അലക്സിയസ് I" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayalam" class="interlanguage-link-target"><span>മലയാളം</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Alexios_I_Komnenos" title="Alexios I Komnenos – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Alexios I Komnenos" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Nederlands</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Alexios_I_Komnenos" title="Alexios I Komnenos – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Alexios I Komnenos" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk nynorsk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Alexios_I_Komnenos" title="Alexios I Komnenos – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Alexios I Komnenos" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk bokmål</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Alexis_Ier_Comn%C3%A8na" title="Alexis Ier Comnèna – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Alexis Ier Comnèna" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target"><span>Occitan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Aleksy_I_Komnen" title="Aleksy I Komnen – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Aleksy I Komnen" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target"><span>Polski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D9%84%D9%88%D9%85%DA%93%DB%8C_%D8%A7%D9%84%DA%A9%D8%B3%DB%8C%D9%88%D8%B3_%DA%A9%D9%88%D9%85%D9%86%D9%86%D9%88%D8%B3" title="لومړی الکسیوس کومننوس – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="لومړی الکسیوس کومننوس" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target"><span>پښتو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Aleixo_I_Comneno" title="Aleixo I Comneno – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Aleixo I Comneno" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target"><span>Português</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%BB%D0%B5%D0%BA%D1%81%D0%B5%D0%B9_I_%D0%9A%D0%BE%D0%BC%D0%BD%D0%B8%D0%BD" title="Алексей I Комнин – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Алексей I Комнин" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target"><span>Русский</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-scn mw-list-item"><a href="https://scn.wikipedia.org/wiki/Alessiu_I_Comnenu" title="Alessiu I Comnenu – siciliană" lang="scn" hreflang="scn" data-title="Alessiu I Comnenu" data-language-autonym="Sicilianu" data-language-local-name="siciliană" class="interlanguage-link-target"><span>Sicilianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Aleksije_I_Komnen" title="Aleksije I Komnen – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Aleksije I Komnen" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target"><span>Srpskohrvatski / српскохрватски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Alexios_I_Komnenos" title="Alexios I Komnenos – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Alexios I Komnenos" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target"><span>Simple English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Alexios_I._(Byzantsk%C3%A1_r%C3%AD%C5%A1a)" title="Alexios I. (Byzantská ríša) – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Alexios I. (Byzantská ríša)" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenčina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Aleksej_I._Komnen" title="Aleksej I. Komnen – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Aleksej I. Komnen" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenščina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Aleksi_I_Komneni" title="Aleksi I Komneni – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Aleksi I Komneni" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Shqip</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%BB%D0%B5%D0%BA%D1%81%D0%B8%D1%98%D0%B5_I_%D0%9A%D0%BE%D0%BC%D0%BD%D0%B8%D0%BD" title="Алексије I Комнин – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Алексије I Комнин" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target"><span>Српски / srpski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Alexios_I_Komnenos" title="Alexios I Komnenos – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Alexios I Komnenos" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target"><span>Svenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%88%E0%B8%B1%E0%B8%81%E0%B8%A3%E0%B8%9E%E0%B8%A3%E0%B8%A3%E0%B8%94%E0%B8%B4%E0%B8%AD%E0%B9%80%E0%B8%A5%E0%B9%87%E0%B8%81%E0%B8%8B%E0%B8%B4%E0%B8%AD%E0%B8%AD%E0%B8%AA%E0%B8%97%E0%B8%B5%E0%B9%88_1_%E0%B9%82%E0%B8%84%E0%B8%A1%E0%B9%80%E0%B8%99%E0%B8%99%E0%B8%AD%E0%B8%AA" title="จักรพรรดิอเล็กซิออสที่ 1 โคมเนนอส – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="จักรพรรดิอเล็กซิออสที่ 1 โคมเนนอส" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target"><span>ไทย</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tl mw-list-item"><a href="https://tl.wikipedia.org/wiki/Alexios_I_Komnenos" title="Alexios I Komnenos – tagalog" lang="tl" hreflang="tl" data-title="Alexios I Komnenos" data-language-autonym="Tagalog" data-language-local-name="tagalog" class="interlanguage-link-target"><span>Tagalog</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/I._Aleksios" title="I. Aleksios – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="I. Aleksios" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target"><span>Türkçe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%9E%D0%BB%D0%B5%D0%BA%D1%81%D1%96%D0%B9_I_%D0%9A%D0%BE%D0%BC%D0%BD%D1%96%D0%BD" title="Олексій I Комнін – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Олексій I Комнін" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target"><span>Українська</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%84%DB%8C%DA%A9%D8%B3%DB%8C%D9%88%D8%B3_%D8%A7%D9%88%D9%84_%DA%A9%D9%88%D9%85%D9%86%DB%8C%D9%86%D9%88%D8%B3" title="الیکسیوس اول کومنینوس – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="الیکسیوس اول کومنینوس" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target"><span>اردو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Alexios_I_Komnenos" title="Alexios I Komnenos – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Alexios I Komnenos" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target"><span>Tiếng Việt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E9%98%BF%E8%8E%B1%E5%85%8B%E4%BF%AE%E6%96%AF%E4%B8%80%E4%B8%96" title="阿莱克修斯一世 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="阿莱克修斯一世" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target"><span>吴语</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E9%98%BF%E5%8E%86%E5%85%8B%E5%A1%9E%E4%B8%80%E4%B8%96" title="阿历克塞一世 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="阿历克塞一世" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target"><span>中文</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E9%98%BF%E6%AD%B7%E5%85%8B%E5%A1%9E%E4%B8%80%E4%B8%96" title="阿歷克塞一世 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="阿歷克塞一世" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target"><span>粵語</span></a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="wb-langlinks-edit wb-langlinks-link"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q41600#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Alexie_I_Comnenul" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Alexie_I_Comnenul" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Alexie_I_Comnenul"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Alexie_I_Comnenul"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Alexie_I_Comnenul" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Alexie_I_Comnenul" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Trimite_fișier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&oldid=16399046" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini"><span>Legătură permanentă</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Alexie_I_Comnenul&id=16399046&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini"><span>Citează acest articol</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FAlexie_I_Comnenul"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FAlexie_I_Comnenul"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Alexie+I+Comnenul"><span>Creare carte</span></a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Alexie_I_Comnenul&action=show-download-screen"><span>Descărcare ca PDF</span></a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p"><span>Versiune de tipărit</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/%CE%91%CE%BB%CE%AD%CE%BE%CE%B9%CE%BF%CF%82_%CE%91%27_%CE%9A%CE%BF%CE%BC%CE%BD%CE%B7%CE%BD%CF%8C%CF%82" hreflang="en"><span>Wikimedia Commons</span></a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q41600" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16501920">.mw-parser-output .ambox{margin:0px 10%;border:1px solid #aaa;border-left:10px solid #1e90ff;background:#fbfbfb}.mw-parser-output table.ambox-notice{border-left:10px solid #1e90ff}.mw-parser-output table.ambox-speedy{border-left:10px solid #b22222;background:#fee}.mw-parser-output table.ambox-delete{border-left:10px solid #b22222}.mw-parser-output table.ambox-content{border-left:10px solid #f28500}.mw-parser-output table.ambox-style{border-left:10px solid #f4c430}.mw-parser-output table.ambox-move{border-left:10px solid #9932cc}.mw-parser-output table.ambox-protection{border-left:10px solid #bba}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-notice{border-left:10px solid #000f1e!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-speedy{background-color:#310402!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-speedy,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-delete{border-left:10px solid #070101!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-content{border-left:10px solid #261500!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-style{border-left:10px solid #544004!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-move{border-left:10px solid #1e0a28!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-protection{border-left:10px solid #bba!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-notice,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-delete,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-content,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-style,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-move,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-protection{background-color:#202122!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-notice{border-left:10px solid #000f1e!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-speedy{background-color:#310402!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-speedy,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-delete{border-left:10px solid #070101!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-content{border-left:10px solid #261500!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-style{border-left:10px solid #544004!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-move{border-left:10px solid #1e0a28!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-protection{border-left:10px solid #bba!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-notice,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-delete,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-content,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-style,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-move,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-protection{background-color:#202122!important}}</style><table class="metadata plainlinks ambox ambox ambox-content ambox-content" style=""> <tbody><tr><td class="mbox-image"><div style="width: 52px;"><span typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f4/Ambox_content.png" decoding="async" width="40" height="40" class="mw-file-element" data-file-width="40" data-file-height="40" /></span></span></div></td><td class="mbox-text" style=""><span class="mbox-text-span"><span style="text-align:left;"><b>Acest articol sau secțiune are mai multe probleme.</b> Puteți să <b><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=edit">contribuiți la rezolvarea lor</a></b> sau să le comentați pe <b><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Alexie_I_Comnenul" title="Discuție:Alexie I Comnenul">pagina de discuție</a></b>. Pentru ajutor, consultați <a href="/wiki/Ajutor:Cum_scriu_un_articol" title="Ajutor:Cum scriu un articol">pagina de îndrumări</a>.</span> <ul><li>Trebuie pus(ă) în <a href="/wiki/Wikipedia:STIL" class="mw-redirect" title="Wikipedia:STIL">formatul standard</a>.<small> Marcat din noiembrie 2013.</small></li> <li>Are <a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">bibliografia</a> incompletă sau inexistentă.<small> Marcat din noiembrie 2013.</small></li></ul> <hr /> <span style="font-size: 90%;"><span style="background-color:transparent; color:red;"> Nu ștergeți etichetele </span>înainte de rezolvarea problemelor.</span><span class="hide-when-compact"> </span><span class="hide-when-compact"> </span></span></td></tr></tbody></table><table class="infocaseta"><tbody><tr><td colspan="2" class="antet regalitate" style="background-color:#CCBBEE;color:#000;">Alexios I Comnen</td></tr><tr><td colspan="2" style="text-align:center"><span class="mw-default-size" typeof="mw:File/Frameless"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Alexios_I_Komnenos.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/Alexios_I_Komnenos.jpg/250px-Alexios_I_Komnenos.jpg" decoding="async" width="220" height="331" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8c/Alexios_I_Komnenos.jpg 1.5x" data-file-width="299" data-file-height="450" /></a></span></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#CCBBEE;color:#000;">Date personale</th></tr><tr><th style=";">Născut</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/1048" title="1048">1048</a><sup id="cite_ref-d49390dbea453bc4b7f69d5cd1381498_1-0" class="reference"><a href="#cite_note-d49390dbea453bc4b7f69d5cd1381498-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style><sup id="cite_ref-8db5a45537410ae612953ea2a7c2a6fc_2-0" class="reference"><a href="#cite_note-8db5a45537410ae612953ea2a7c2a6fc-2"><span class="cite-bracket">[</span>2<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /><sup id="cite_ref-25584dd8cf78bd949db2e853abc862b5_3-0" class="reference"><a href="#cite_note-25584dd8cf78bd949db2e853abc862b5-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /><sup id="cite_ref-e885289910e6eef3d3dca43ffc734341_4-0" class="reference"><a href="#cite_note-e885289910e6eef3d3dca43ffc734341-4"><span class="cite-bracket">[</span>4<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /><sup id="cite_ref-e1ec52bde1630175d7ca6615bc502359_5-0" class="reference"><a href="#cite_note-e1ec52bde1630175d7ca6615bc502359-5"><span class="cite-bracket">[</span>5<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41600#P569" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span><br /><a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopol</a>, <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Imperiul Roman de Răsărit</a> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41600#P19" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Decedat</th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="1118-08-15"><a href="/wiki/15_august" title="15 august">15 august</a> <a href="/wiki/1118" title="1118">1118</a></time> (70 de ani)<sup id="cite_ref-cca0e3094bc8ec0c9810a88ac2ef7c81_6-0" class="reference"><a href="#cite_note-cca0e3094bc8ec0c9810a88ac2ef7c81-6"><span class="cite-bracket">[</span>6<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /><sup id="cite_ref-5d73f4318673cbe50b63b3c7065d470f_7-0" class="reference"><a href="#cite_note-5d73f4318673cbe50b63b3c7065d470f-7"><span class="cite-bracket">[</span>7<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41600#P570" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span><br /><a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopol</a>, <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Imperiul Roman de Răsărit</a> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41600#P20" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Cauza decesului</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Moarte_din_cauze_naturale" title="Moarte din cauze naturale">cauze naturale</a> (<a href="/wiki/Boal%C4%83" title="Boală">boală</a>) <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41600#P509" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Părinți</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3767041" class="extiw" title="d:Q3767041"><span lang="en">John Komnenos</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="en">John Komnenos</span> (Byzantine aristocrat and military leader, brother of Isaac I Komnenos)|]]</span><br /><a href="/wiki/Ana_Dalassena" title="Ana Dalassena">Ana Dalassena</a> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41600#P22" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Frați și surori</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q246434" class="extiw" title="d:Q246434"><span lang="en">Isaac Komnenos</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="en">Isaac Komnenos</span> (Byzantine general, brother of emperor Alexios I)|]]</span><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3624362" class="extiw" title="d:Q3624362"><span lang="en">Adrianos Komnenos</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="en">Adrianos Komnenos</span> (Byzantine military officer)|]]</span><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3286784" class="extiw" title="d:Q3286784"><span lang="en">Manuel Komnenos</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="en">Manuel Komnenos</span> (Byzantine aristocrat and military commander)|]]</span><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q52219392" class="extiw" title="d:Q52219392"><span lang="en">Nikephoros Komnenos</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="en">Nikephoros Komnenos</span> (brother of Alexios I)|]]</span><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12296185" class="extiw" title="d:Q12296185"><span lang="en">Theodora Komnene</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="en">Theodora Komnene</span> (Byzantine noblewoman, sister of emperor Alexios I Komnenos)|]]</span><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q60036404" class="extiw" title="d:Q60036404"><span lang="en">Maria Komnene</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="en">Maria Komnene</span> (Byzantine noblewoman, sister of emperor Alexios I Komnenos)|]]</span><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q61140127" class="extiw" title="d:Q61140127"><span lang="en">Eudokia Komnene</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="en">Eudokia Komnene</span> (Byzantine noblewoman, sister of emperor Alexios I Komnenos)|]]</span> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41600#P3373" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Căsătorit cu</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Irina_Ducas" title="Irina Ducas">Irina Ducas</a><small> (din <time datetime="1078">1078</time>)</small> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41600#P26" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Copii</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Ana_Comnena" title="Ana Comnena">Ana Comnena</a><sup id="cite_ref-ba284963fce3f6792e65d9d34336f593_8-0" class="reference"><a href="#cite_note-ba284963fce3f6792e65d9d34336f593-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /><sup id="cite_ref-22a38f36992122319906fadd05ec9a7b_9-0" class="reference"><a href="#cite_note-22a38f36992122319906fadd05ec9a7b-9"><span class="cite-bracket">[</span>9<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12286002" class="extiw" title="d:Q12286002"><span lang="en">Maria Komnene</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="en">Maria Komnene</span> (princess)|]]</span><br /><a href="/wiki/Ioan_al_II-lea_Comnenul" title="Ioan al II-lea Comnenul">Ioan al II-lea Comnen</a><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12272034" class="extiw" title="d:Q12272034"><span lang="en">Andronikos Komnenos</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="en">Andronikos Komnenos</span> (Byzantine prince (1091-1130/31))|]]</span><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q392653" class="extiw" title="d:Q392653"><span lang="la">Isaacius Comnenus Porphyrogenitus</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="la">Isaacius Comnenus Porphyrogenitus</span> (Byzantine noble)|]]</span><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28729593" class="extiw" title="d:Q28729593"><span lang="en">Eudokia Komnene</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="en">Eudokia Komnene</span> (third daughter of the Byzantine emperor Alexios I Komnenos)|]]</span><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q765682" class="extiw" title="d:Q765682"><span lang="la">Theodora Comnena</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="la">Theodora Comnena</span> (12th-century Byzantine noblewoman)|]]</span><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4103592" class="extiw" title="d:Q4103592"><span lang="en">Barbara Komnena</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="en">Barbara Komnena</span> ((est. 1083 - uncertain))|]]</span> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41600#P40" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Ocupație</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83rat" title="Împărat">împărat</a> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41600#P106" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Limbi vorbite</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Limba_greac%C4%83_medieval%C4%83" title="Limba greacă medievală">limba greacă bizantină</a> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41600#P1412" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#CCBBEE;color:#000;">Apartenență nobiliară</th></tr><tr><th style=";">Titluri</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83rat" title="Împărat">împărat</a></td></tr><tr><th style=";">Familie nobiliară</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Dinastia_Comnenilor" title="Dinastia Comnenilor">Dinastia Comnen</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#CCBBEE;color:#000;"><a href="/wiki/Lista_%C3%AEmp%C4%83ra%C8%9Bilor_bizantini" title="Lista împăraților bizantini">Împărat bizantin</a> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41600#P39" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></th></tr><tr><th style=";">Domnie</th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="1081-04-04">4 aprilie 1081</time> – <time datetime="1118-08-15">15 august 1118</time></td></tr><tr><th style=";">Predecesor</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Nichifor_al_III-lea_Botaniates" title="Nichifor al III-lea Botaniates">Nichifor al III-lea Botaniates</a></td></tr><tr><th style=";">Succesor</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Ioan_al_II-lea_Comnenul" title="Ioan al II-lea Comnenul">Ioan al II-lea Comnen</a></td></tr><tr><td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px ##CCBBEE solid; font-size: 80%; background:inherit; color:var(--color-base, #000); text-align: right;"><span class="plainlinks" style="float:left;">Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41600" class="extiw" title="d:Q41600">date</a> / <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=edit&section=0">text</a></span> <span title="Consultați documentația formatului"><span typeof="mw:File"><a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_Regalitate" title="Consultați documentația formatului"><img alt="Consultați documentația formatului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/20px-Gtk-dialog-info.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/40px-Gtk-dialog-info.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></span></span></td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16861271">.mw-parser-output .infocaseta{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa);color:var(--color-base,#000)}.mw-parser-output .infobox-subbox{padding:0;border:none;margin:-3px;width:auto;min-width:100%;font-size:100%;clear:none;float:none;background-color:transparent}.mw-parser-output .infobox-3cols-child{margin:auto}.mw-parser-output .infobox .navbar{font-size:100%}body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-header,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-subheader,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-above,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-title,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-image,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-full-data,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-below{text-align:center}</style> <p><b>Alexie I Comnenul</b> (în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">greacă</a> <span lang="grk" style="font-style:italic">Αλέξιος Α' Κομνηνός</span>), (n. <a href="/wiki/1048" title="1048">1048</a>, <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopol</a>, <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Imperiul Roman de Răsărit</a> – d. <time datetime="1118-08-15"><a href="/wiki/15_august" title="15 august">15 august</a> <a href="/wiki/1118" title="1118">1118</a></time>, <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopol</a>, <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Imperiul Roman de Răsărit</a>) a fost împărat bizantin între anii 1081 - 1118. </p> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Lupta_pentru_tron">Lupta pentru tron</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Lupta pentru tron" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Lupta pentru tron"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Neamul Comnenilor se trăgea din orășelul trac Comne. Deși unul dintre reprezentanții lui, <a href="/wiki/Isaac_I_Comnenul" title="Isaac I Comnenul">Isaac I Comnenul</a>, ocupase mai înainte tronul imperiului, întemeietorul <a href="/wiki/Dinastia_Comnenilor" title="Dinastia Comnenilor">dinastiei Comnenilor</a> a fost nepotul acestuia, Alexie. Alexie a fost general sub domnia lui <a href="/wiki/Mihail_VII_Ducas" class="mw-redirect" title="Mihail VII Ducas">Mihail VII Ducas</a> și <a href="/wiki/Nicefor_III_Botaneiates" class="mw-redirect" title="Nicefor III Botaneiates">Nicefor III Botaneiates</a>. Căsătoria cu <a href="/wiki/Irina_Ducas" title="Irina Ducas">Irina Ducas</a> din familia Ducas, asigură domnia împăratului Alexie I. Puțin câte puțin, Alexie și rudele sale, mai cu seamă fratele său mai mare, Isaac, și mama sa, <a href="/wiki/Ana_Dalassena" title="Ana Dalassena">Ana Dalassena</a>, au început să se simtă apăsați de domnia incapabilului Botaniates. Când acesta din urmă și-a anunțat decizia de a-l desemna ca moștenitor al puterii pe nepotul său, Synadenos, și nu pe Alexie care merita și, probabil, aștepta acest lucru, Comnenii au început pregătirile pentru răscoală, sprijinindu-se pe oștire și pe numeroasele lor rude cu influență la curte. În iarna anului 1081, Alexie a refuzat să conducă lupta împotriva lui Nikephor Melissenos, cumnatul său, care se răzvrătise. Prin acest pas, Alexie și-a atras asupra sa grave bănuieli din partea basileului, cu toate acestea, Nikephor III i-a poruncit să pornească împotriva turcilor, aliați ai lui Melissenos, care ocupaseră <a href="/wiki/Cyzic" class="mw-redirect" title="Cyzic">Cyzicul</a>. Comnenul își aduna armata pentru expediție în prejma zidurilor <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopolului</a>. Într-un sfârșit, Botaniates și-a manifestat mirarea, în legătură cu efectivul ei prea numeros (el îi ordonase sebastos-ului să ia doar câteva detașamente). Alexie, râzând, i-a răspuns că, de la înălțimea turnurilor, oștirea din preajma unei cetăți pare întotdeauna mai mare decât în realitate. Dându-și seama că și-a pierdut deja încrederea împăratului, la începutul lui februarie, Alexie a vizitat casele partizanilor săi din Constantinopol (în primul rând, ale celor din mediul aristocrației militare), asigurându-se de concursul lor, și, în noaptea de <a href="/wiki/14_februarie" title="14 februarie">14 februarie</a> <a href="/wiki/1081" title="1081">1081</a>, a fugit în <a href="/wiki/Tracia" title="Tracia">Tracia</a> împreună cu fratele său, Isaac, după ce tăiaseră picioarele cailor din grajdurile împărătești, pentru a evita urmărirea. Stabilindu-se în orașul Tzurullon din <a href="/wiki/Tracia" title="Tracia">Tracia</a>, frații au început să adune oștiri și să-i incite pe magnați la răzvrătire. Unul dintre primii care au fost invitați să participe a fost cezarul <a href="/wiki/Ioan_Ducas" class="mw-redirect" title="Ioan Ducas">Ioan Ducas</a>: <i>Noi am pregătit bucate drese, foarte bune, dacă vrei să împarți mâncarea cu noi, vino cât mai repede să iei parte la ospăț</i> (cf. <a href="/wiki/Anna_Comnena" class="mw-redirect" title="Anna Comnena">Anna Comnena</a>). Frații și-au împărțit puterea încă la Tzurullon. Deși Isaac era mai în vârstă, Alexie se bucura de mult mai multă popularitate printre ostași, de aceea el a stat în fruntea răscoalei. Isaac a căpătat, mai apoi, titlul cel mai înalt după împărat-<a href="/wiki/Sebastocrator" title="Sebastocrator">sebastocrator</a>, care a fost inventat anume pentru el. Răsturnându-l pe Botaniates, după o luptă de scurtă durată, și încoronându-se (<a href="/wiki/4_aprilie" title="4 aprilie">4 aprilie</a> <a href="/wiki/1081" title="1081">1081</a>), Alexie I Comnenul s-a ales cu o moștenire groaznică. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Luptele_cu_normanzii">Luptele cu normanzii</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Luptele cu normanzii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Luptele cu normanzii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Totul era în neorânduială: armata, finanțele, administrația. Turcii pe care îi chemase Melissenos răpiseră aproape întreaga Asie Mică, împreună cu orașele <a href="/wiki/Brussa" class="mw-redirect" title="Brussa">Brussa</a> și <a href="/wiki/Niceea" title="Niceea">Niceea</a>, și ajunseră la <a href="/wiki/Propontida" class="mw-redirect" title="Propontida">Propontida</a>. Dinspre nord, Imperiul era amenințat de hoardele pecenege, iar în <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> își ridicase deja pânzele flota lui <a href="/wiki/Robert_Guiscard" title="Robert Guiscard">Robert Guiscard</a>, îndreptată asupra Dalmației. </p><p>Cu <a href="/w/index.php?title=Nikephor_Melissenos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nikephor Melissenos — pagină inexistentă">Nikephor Melissenos</a>, noul autocrator, a aranjat lucrurile ca între rude și acesta depuse armele, primind în schimb, nu jumătatea de Bizanț, propusă de Comnen mai înainte, ci titlul de cezar și Thessalonicul ca domeniu. Acum, sosise momentul să fie încheiate socotelile cu <a href="/wiki/Normanzi" title="Normanzi">normanzii</a>. Alexie I a semnat pace cu selgiucizii, alianțe cu <a href="/wiki/Vene%C8%9Bia" title="Veneția">Veneția</a> și cu regele german Henric IV. Asigurându-și, în felul acesta, un paravan diplomatic, basileul a condus armata romeilor în <a href="/wiki/Dalma%C8%9Bia" title="Dalmația">Dalmația</a>, unde debarcase și asediase orașul <a href="/wiki/Dyrrachion" class="mw-redirect" title="Dyrrachion">Dyrrachion</a> oștirea de 30.000 de oameni a cumplitului Robert Guiscard care avea ca obiectiv final, să obțină coroana imperială a Bizanțului. Asediul asupra orașului Dyrrachion trebuia să-i deschidă conducătorului normand drumul spre Constantinopol. <a href="/wiki/Slavi" title="Slavi">Slavii</a> din partea locului îi susțineau bucuroși pe normanzi, năzuind la eliberarea de sub puterea nesățioșilor funcționari bizantini. La <a href="/wiki/18_octombrie" title="18 octombrie">18 octombrie</a> <a href="/wiki/1081" title="1081">1081</a>, Alexie Comnenul a intrat în luptă cu forțele lui Robert. Neizbutind să țină piept atacului pedestrimii grele varege (mai exact, varego-ruso-anglo-saxone) a Comnenului, normanzii au luat-o la sănătoasa și, numai printr-o minune, viteaza Gaïta, concubina lui Guiscard, a reușit să-i oprească pe oștenii care fugeau și să-i trimită din nou la luptă. Varegii, obosiți de urmărire, au fost dați peste cap și zdrobiți , iar cavaleria împlătoșată a lui Guiscard (1300 de cavaleri italo-normanzi) i-a respins pe kataphrakții greci, inferiori acesteia în ce privește calitățile combative. Cneazul <a href="/w/index.php?title=Constantin_Boda&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constantin Boda — pagină inexistentă">Constantin Boda</a> din <a href="/wiki/Zeta" title="Zeta">Zeta</a>, aliatul bizantinilor, i-a trădat și n-a intrat în luptă. A fost o înfrângere deplină, romeii s-au retras, Dyrrachion a căzut. În această bătălie, Alexie și-a demonstrat vitejia sa excepțională, pentru care îl iubeau atât de mult ostașii săi. După mărturia fiicei sale, lui Alexios îi plăcea să repete: <i>Este mai bine să mori într-o luptă bărbătească, decât să-ți salvezi viața cu prețul dezonoarei</i> </p><p>Normanzii, înaintând treptat spre est, au jefuit <a href="/wiki/Epir" title="Epir">Epirul</a>, <a href="/wiki/Macedonia" class="mw-disambig" title="Macedonia">Macedonia</a> și <a href="/wiki/Thessalia" class="mw-redirect" title="Thessalia">Thessalia</a> asediind Larissa. Cu aceasta însă succesele lor au luat sfârșit. Deși Bizanțul, în acest moment, era slab, la cârma țării se afla un suveran talentat și tenace, care a reușit în cel mai scurt timp să organizeze apărarea, să reziste și să învingă. În iarna anului 1082, el a recurs la o măsură extremă: a confiscat o parte din comorile bisericii, pentru a plăti solda mercenarilor, iar în mai i-a atras de partea sa pe venețieni, oferindu-le mari privilegii comerciale. Alexie și-a instruit trupele să acționeze cu viclenie împotriva călărimii grele a cavalerilor: să arunce în fața cailor ghimpi de oțel, să folosească pentru apărare carele; el a organizat detașamente de țintasi, înarmați cu arcuri puternice cu bătaie lungă. Pe lângă aceasta, Alexie, fiind un diplomat de excepție, i-a încurajat cu plăcere pe adversarii politici ai lui Robert din Italia și a angajat contingente militare turcești. Flota dogelui venețian <a href="/w/index.php?title=Domenico_Selvo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Domenico Selvo — pagină inexistentă">Domenico Selvo</a> le provoca normanzilor înfrângere după înfrângere. Între timp, Robert Guiscard se împotmolise de-a binelea în Italia: mai întâi, salvându-l pe papa Grigore VII (Papa le ceruse normanzilor, care erau vasalii Romei, ajutor împotriva împăratului Henric IV și a antipapei Clement III), apoi înăbușind răscoalele din propriile sale posesiuni. Alexie i-a provocat o înfrângere fiului lui Guiscard, Bohemund, în Thessalia, în apropiere de Larissa (prin 1082). Abia peste doi ani, Robert s-a întors în Dalmația și a preluat comanda flotei. Escadra unită greco-venețiană a fost zdrobită, însă, în iulie 1085, Guiscard a murit, iar, peste câtva timp, basileul i-a alungat pe normanzi din Balcani. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Luptele_cu_pecenegii">Luptele cu pecenegii</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Luptele cu pecenegii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Luptele cu pecenegii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Însă situația din Europa nu era deloc îmbucurătoare, căci incursiunile <a href="/wiki/Pecenegi" title="Pecenegi">pecenegilor</a> în Tracia erau din ce în ce mai devastatoare. În anul 1086, respingând una dintre aceste incursiuni, a căzut în lupta de la Beliatoba, favoritul împăratului, marele domestic <a href="/w/index.php?title=Grigore_Pacurianos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grigore Pacurianos — pagină inexistentă">Grigore Pacurianos</a>. Un an mai târziu, o hoardă de 80.000 de invadatori a trecut Dunărea pe gheață, împăratul a izbutit să-i respingă pentru scurt timp. În toamna anului 1088, Alexie a condus o expediție împotriva pecenegilor, care cuceriseră Dristra (Dorostolon). Retrăgându-se, după asediul eșuat al cetății, armata bizantină a fost risipită, în timpul marșului prin munții Traciei, de forțele superioare ale pecenegilor. Alexie însuși, deși dăduse dovadă încă o dată de vitejie și de bărbăție excepționale, a fost nevoit să scape cu fuga, retrăgându-se până la cetatea Goloe; în legătură cu această întâmplare, spiritele malițioase din capitală au alcătuit un cântecel: <i>De la Dristra până la Goloe e o poștă bună, Comnene!</i> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Luptele_cu_turcii">Luptele cu turcii</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Luptele cu turcii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Luptele cu turcii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Către începutul <a href="/wiki/Anii_1090" title="Anii 1090">anilor '90</a>, lângă zidurile Constantinopolului se crease o situație disperată. Emirul de Smyrna, un oarecare Tzachas (un pirat, care se supunea mai puțin sultanului de Iconion) zdrobind flota romee, puse stăpânire pe Clazomenai, Foceea și amenința capitala Imperiului. Pecenegii, ajunși până la Bosfor, inițiaseră tratative cu turcii, privind un atac comun asupra Bizanțului. Împăratul a expediat un mesaj statelor occidentale, implorându-le sa salveze străvechiul avanpost al creștinătății de la Răsărit: <i>Preasfântul Imperiu al creștinilor greci este împilat crunt de către pecenegi și turci: aceștia îl jefuiesc în fiecare zi și îi răpesc ținuturile. Omorurile și batjocura la care sunt supuși creștinii, grozăviile care, în aceste împrejurări, se săvârșesc sunt fără număr și sunt atât de înspăimântătoare pentru auz, încât ar putea zgudui până și văzduhul. Turcii îi supun circumciziei pe copiii și pe tinerii creștini, le siluiesc femeile și pe fecioarele creștine sub ochii mamelor acestora, pe care ei le silesc, totodată să cânte cântece scârboase și deșănțate. Ei făptuiesc asupra băieților și a junilor, asupra robilor și a celor de neam, asupra clericilor și a călugărilor și chiar asupra episcopilor mârșăviile scârnave ale păcatului sodomiei. Aproape întreg pământul, de la Ierusalim până la Grecia, și toată Grecia, împreună cu ținuturile de sus[asiatice], principalele insule, precum Chios și Mitylenen (Lesbos), și alte ostroave și țări, între care și Tracia, au avut de suportat năvala lor. Rămâne singur Constantinopolul, însă ei amenință să ni-l răpească și pe acesta în viitorul apropiat, dacă nu va sosi la timp ajutorul grabnic din partea credincioșilor creștini latini. Propontida e de pe acum acoperită de 200 de corăbii, pe care grecii (din Asia Mică) au fost siliți să le construiască pentru asupritorii lor: în felul acesta, Constantinopolul este expus pericolului nu numai dinspre uscat, ci și dinspre mare. Eu însumi, învestit cu demnitatea imperială, nu văd nicio ieșire, nu găsesc nicio salvare: eu sunt nevoit să fug în fața turcilor și pecenegilor, rămânând într-un oraș până în clipa când apropierea lor m-a determinat să caut adăpost în altul. Așadar, pentru numele lui Dumnezeu și al tuturor prorocilor creștini, vă conjurăm, ostași ai lui Christos, oricine ați fi, grăbiți-vă să-mi veniți în ajutor mie și creștinilor greci. Noi ne lăsăm în mâinile voastre; noi preferăm să fim sub stăpânirea latinilor decât sub jugul păgânilor. Mai bine să vă revină vouă Constantinopolul, decât turcilor și pecenegilor. Lăcașul sfânt, care împodobește orașul lui Constantin, ar trebui să vă fie la fel de scump, pe cât ni-i de scumpă nouă. Dacă, depășind așteptările, gândul la aceste comori creștinești nu vă însuflețește, eu vă reamintesc de bogățiile și giuvaierele fără număr, care sunt adunate în capitala noastră. Numai tezaurele bisericilor din Constantinopol, în argint, aur, mărgăritare și nestemate, țesături de mătase, ar putea fi de ajuns pentru a împodobi toate bisericile din lume. Dar bogățiile catedralei Sfânta Sofia ar putea întrece toate aceste comori laolaltă și se compară, poate, numai cu bogăția templului lui Sololmon. E de prisos să mai vorbim și despre acele avuții imense, tăinuite în visteriile împăraților de altădată și ale nobililor dregători greci. Așadar, grăbiți-vă cu tot norodul vostru, încordați-vă toate puterile, ca aceste comori să nu cadă în mâinile turcilor și ale pecenegilor. Căci, în afară de acea mulțime nesfârșită, care se află pe pământurile Imperiului, este așteptată, zi de zi, sosirea unei noi hoarde de 60 000 de oameni. Noi nu ne putem bizui pe acele oștiri, care ne au mai rămas, întrucât și acestea ar putea a fi ispitite de nădejdea jafului general. Așadar, acționați, cât mai aveți timp, ca nu cumva împărăția creștină și, ceea ce este și mai important, Sfântul Mormânt să fie pierdute pentru voi, ca să căpătați nu osândirea, ci răsplata veșnică în ceruri</i> </p><p>Mult mai târziu, după zdrobirea Bizanțului, în 1204, istoricii i-au reproșat lui Alexie faptul că anume de la ideea lui, exprimată în scrisoare, a început mișcarea cruciată, că anume el i-ar fi întărâtat pe barbarii occidentali cu bogățiile capitalei. Însă nu este vina primului Comnen, dacă urmașii săi n-au fost în stare să se protejeze împotriva Occidentului, totodată detractorii lui Alexie au dat uitării imensele achiziții teritoriale, mai exact, redobândirea pământurilor din Orient, datorate exclusiv ajutorului cruciaților. La drept vorbind, promisiunile lui Alexie erau, într-adevăr, ademenitoare, însă, fiindcă papalitatea nu a reacționat imediat, iar Bizanțul i-a zdrobit pe pecenegi cu forțele proprii, multe din cele făgăduite și-au pierdut sensul și anume primii cruciați își dădeau limpede seama de acest fapt, consimțind să depună jurământul de vasalitate în fața autocratorului romeilor, și nu pretinzând contrariul. (nu este exclus faptul ca scrisoarea lui Alexie să fie un fals, fabricat de diplomații occidentali). Pentru a-i putea învinge pe pecenegi, împăratul a recurs la mijlocul cel mai sigur: aurul. Diplomații de la Constantinopol au izbutit să cumpere pacea cu Tzachas și să-i desprindă de hoarda pecenegă pe aliații acestora, cumanii. În iarna anului 1091, Comnenul i-a zdrobit pe pecenegii și capitala a sărbătorit triumful, însă, primăvara, dușmanii au trecut din nou Dunărea. La 29 aprilie 1091, la poalele Munților Lebunion pe câmpia Traciei, armata bizantino-cumană, întărită cu 500 de cavaleri mercenari din Flandra, le-a provocat o înfrângere grea, zeci de mii de pecenegi s-au predat. De teamă că soldații obosiți nu vor fi în stare să păzească o asemenea mulțime, romeii, la lăsarea nopții, i-au înjunghiat pe toți. O asemenea perfidie i-a îngrozit pe cumani, care au fugit mâncând pământul, fără a-și lua măcar recompensa cuvenită. După ce s-a răfuit cu pecenegii, Bizanțul a început, treptat, să schimbe defensiva cu ofensiva la frontierele sale răsăritene. Deoarece oștirea romee era slabă-kataphrakții erau puțini la număr, mercenarii nu inspirau încredere, iar milițiile stratiotice, practic, nu mai existau-Alexie, evitând bătăliile mari, îi ataca pe turci prin raiduri rapide, efectuate de detașamente mici, dar cu o mobilitate sporită. Bizantinii distrugeau și ardeau cetățile și șantierele navale ale musulmanilor sau instalau în fortărețele cucerite propriile contingente. Spre sfârșitul secolului XI, sultanatul, slăbind, se destrăma în câteva emirate, în fapt, independente, de aceea, adesea, se recurgea la mituire. Cel mai periculos dușman, Tzachas, a fost zdrobit de bătrânul cezar <a href="/wiki/Ioan_Ducas" class="mw-redirect" title="Ioan Ducas">Ioan Ducas</a>. Granița Imperiului se deplasa lent dar necontenit, înainte. De-abia în acest moment, cavalerii occidentali parcă s-au deșteptat: începutul primelor succese militare ale lui Alexie Comnenul coincide în timp cu nașterea primei cruciade. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Apelul_la_cruciadă"><span id="Apelul_la_cruciad.C4.83"></span>Apelul la cruciadă</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Apelul la cruciadă" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Apelul la cruciadă"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Anul 1094. La <a href="/wiki/Papa_Urban_al_II-lea" title="Papa Urban al II-lea">papa Urban al II-lea</a> se prezenta un om, îmbrăcat în haine de pelerin. Înalt, uscat, slăbit până la epuizare, cu privirea tristă și fața osoasă brăzdată de o tainică suferință, părea bolnav. Se recomandase Petru din Amiens, nobil scăpătat picard, supranumit și Pustnicul, nu se știe dacă în urma unei porecle sau a unei practici. Spunea că făcuse o călătorie în <a href="/wiki/Palestina" class="mw-disambig" title="Palestina">Palestina</a>, de unde se întorcea cu o suplică din partea patriarhului Ierusalimului către pontiful roman, fapt ce i-a înlesnit pe dată întrevederea dorită. Petre Pustnicul-căci cu acest nume a rămas în istorie-, în cursul pelerinajului său, a trăit toate greutățile pe care turcii selgiucizi le făceau pelerinilor europeni.Fiecare pas spre Ierusalim trebuia răscumpărat cu bani sau cu timp îndelungat de prizonierat. Atacați și jefuiți de punga ascunsă ori siliți să se travestească în negustori ca să nu fie recunoscuți, să-și ofere serviciile cui se nimerea și unde se cerea, pentru a avea cu ce se hrăni. Petre Pustnicul-căci cu acest nume a rămas în istorie-, în cursul pelerinajului său, a trăit toate greutățile pe care turcii selgiucizi le făceau pelerinilor europeni. Fiecare pas spre Ierusalim trebuia răscumpărat cu bani sau cu timp îndelungat de prizonierat. Atacați și jefuiți de punga ascunsă cu grijă la piept și indispensabilă continuării drumului, pelerinii erau de multe ori siliti să se travestească în negustori ca să nu fie recunoscuți, să-și ofere serviciile cui se nimerea și unde se cerea, pentru a avea cu ce se hrăni. Petre Pustnicul în lunga și anevoioasa sa peregrinare, nevoit fiind și el nu odată să-și întrerupă călătoria sau să se ascundă, nu și-a irosit timpul degeaba. El a cercetat drumurile, a aflat care din ele erau mai sigure și mai ușor de străbătut, a observat care erau porturile unde corăbii străine puteau să ancoreze fără dificultate, în sfârșit, s-a convins că țara nu era nici pe departe așa bine păzită. Atacurile incidentale ale unor bande de musulmani asupra drumeților neînarmați erau singura dovadă a unei autorități ce se impunea cu greu, fapt ce și făcea ca jaful să fie la îndemâna oricui. Petre Pustnicul credea că turcii nu sunt în măsură să mobilizeze o armată puternică, în stare să reziste unui atac susținut și îndelungat. Cu aceste gânduri el l-a vizitat pe patriarhul Ierusalimului care, este de înțeles, nu a ezitat să adreseze papei o scrisoare prin ciudatul pelerin. În cuvinte patetice el descria situația tristă a creștinilor din țara sfântă și cerea un ajutor imediat. Toate acestea dovedesc că Petru din Amiens nu a fost un pelerin oarecare, un sihastru, cum l-a aureolat legenda, obsedat doar de o idee religioasă de devoțiune, ci un om având în el simțul militar și politic, cu spirit de inițiativă și putere de convingere, fără îndoială datorată unui limbaj bine ales și unei expuneri logice. Înarmat cu o cerere din partea singurei autorități din Ierusalim recunoscută de Occident, informat în amănunt despre situația din Palestina, Petre Pustnicul s-a considerat îndreptățit să se înfățișeze dinaintea pontifului roman și, nu numai că a făcut-o neîntârziat, fără a-și lua răgazul să se odihnească după obositoarea călătorie sau să-și scuture colbul adunat pe drum, dar demersul său a fost bine primit și aprobat de către papă care i-a adresat cuvinte încurajatoare. Adversarul temporal al scaunului apostolic, împăratul german, era istovit de lupta dintre sacerdoțiu și imperiu, ce se prelungea de aproape 20 de ani. Acum era momentul ca papa să dea curs cererii de ajutor, formulată cu câțiva ani înainte de împăratul bizantin, și aceasta cu atât mai mult cu cât aflase de proiectul de alianță dintre cei doi împărați. Colaborarea trebuia oprită cu orice preț. O expediție generală împotriva ,,necredincioșilor’’, având eliberarea Ierusalimului ca scop final, era binevenită. Urmarea ar fi fost o creștinătate unită sub conducerea aceluiași papă, recunoscut ca șef spiritual și politic atât în Occident, cât și în Orient, unde era așteptat de împărat și patriarhul Ierusalimului, iar acest rezultat ar fi fost cea mai mare victorie morală a lui Urban al II-lea asupra lui Henric al IV-lea, încăpțânatul său concurent la stăpânirea universală. Petre Pustnicul era omul potrivit, în stare să-l secondeze pe papă în acțiunea de mobilizare a Europei. Fizicul său parcă descărnat, ochii arzători făceau o impresie puternică. De aceea, Urban al II-lea i-a dat scrisori de recomandare către toți principii, odată cu împuternicirea de a predica ,,războiul sfânt’’ în Orient. Despre cruciadă deocamdată nu se spunea nimic. Papa era preocupat să refacă armonia dintre el și principi și să restabilească disciplina în biserică, două imperative de neînlăturat dacă voia declanșarea unei expediții militare generale și recunoașterea sa ca șef al creștinătății. O primă măsură a fost aceea de a ridica excomunicarea împăratul bizantin. Din nou numele lui era pomenit în biserici, teoretic punându-se capăt schismei. Mai rămânea să se facă ordine în însuși corpul catolic al creștinătății. Motivul dezbinării era generat, pe de o parte, de nesupunerea clerului german, care la adăpostul luptei dintre sacerdoțiu și imperiu manifesta tendințe centrifuge față de Roma, pe de alta, de conflictul dintre biserică și regele <a href="/wiki/Filip_I_al_Fran%C8%9Bei" title="Filip I al Franței">Filip I al Franței</a>, care se soldase cu excomunicarea acestuia din urmă. În vara anului 1095 se întrunea la Piacenzza un conciliu, având ca scop aducerea în ascultare a prelaților refractari față de autoritatea papală. La conciliu participa și o delegație bizantină, ceea ce a făcut multă impresie, iar prezența ei avea să readucă în discuție lupta împotriva ,,necredincioșilor’’. Cronicarul Bernold de Constance relatează că: ambasada împăratului de la Constantinopol a venit la acest conciliu și a implorat pe papă și pe toți creștinii să vină în ajutorul bisericii din Răsărit pe care idolatrii aproape au distrus-o în aceste regiuni, pe care le-au cucerit până aproape sub zidurile cetății Constantinopol. Papa a susținut apelul, cerînd la rându-i ca împăratul Alexie I Comnenul să fie ajutat. Nu este vorba nici de data aceasta de organizarea unei cruciade, dar cu toate acestea conciliul de la Piacenzza a jucat un rol determinant în nașterea ideii de cruciadă. De la Piacenzza, toamna, papa a trecut munții și s-a îndreptat spre Clermont, în sudul Franței, unde convocase un alt conciliu. În timpul călătoriei, probabil că a reflectat mult asupra felului cum avea să se producă intervenția militară a Europei apusene în Răsărit. Fapt este că la Clermont papa avea deja în minte cruciada. La conturarea ideii și clarificarea ei se poate să fi contribuit discuția purtată cu contele de <a href="/wiki/Toulouse" title="Toulouse">Toulouse</a>, Raymond al IV-lea, în scurtul popas făcut la mănăstirea Saint-Gilles, precum și schimbul de păreri avut cu prelații de la mănăstirea Cluny, unde, de asemenea, s-a oprit în timpul călătoriei câteva zile. Cu această ocazie, fără îndoială, a fost dezbătută ,,problema spaniolă’’ și a stăpânirii maure în peninsula Iberică, în care erau interesați interlocutorii papei, prilej cu care Urban al II-lea a primit informații despre lumea <a href="/wiki/Islam" title="Islam">islamică</a> și djihad. Conciliul de la Clermont avea să fie folosit pentru a lansa cruciada, deși el nu fusese convocat cu această intenție. Scopul conciliului era de a se lămuri problema bisericii franceze, implicată în conflictul dintre papă și regele Franței, Filip I. Mărul discordiei fusese aruncat de contesa Bertrade, fiica neasemuit de frumoasă a contelui de Montfort. Motive de interes pur politic făcuseră, din mândra Bertrade soția contelui de Anjou, Foulques al IV-lea, un bătrân urâcios și crud, poreclit Încăpățânatul, care avea drept singură reputație faima de a-și fi îngropat trei soții și bănuiala de a-și fi asasinat propriul frate. Se spune că frumusețea contesei nu a trecut neobservată de regele Franței care având o fire nestatornică-tocmai se despărțise fără un motiv plauzibil de soția sa Berta-s-a simțit ispitit să încerce aventura unei noi legături. Încă tânăr, bine clădit, cu o fizionomie plăcută, accentuată de o galanterie bine studiată, Filip I nu a întâmpinat nici o dificultate în a seduce pe tânăra contesă, pentru care, perspectiva unei coroane probabil a fost un motiv tot atât de puternic ca și celelalte, dacă nu determinant. Între cei doi au fost schimbate mesaje în taină, iar înflăcăratul îndrăgostit nu a ezitat, într-o noapte, pe când se afla oaspetele contelui de Anjou, să-și răpească iubita. A urmat scandalul și dublul divorț: al regelui de regină, al lui Foulques Încăpățânatul de soția sa. Mai mulți, înalți prelați francezi au fost câștigați de Filip I ca să-și dea asentimentul și să înlesnească plănuita căsătorie. Faptul a atras mânia papei, care nu fusese consultat într-o hotărâre atât de importantă ca divorțul regelui. Amănuntul cine era regina Franței nu-l interesa pe marele pontif, dar cazul în speță era de competența tribunalului papal și ambițiosul Urban al II-lea nu înțelegea ca un rege să hotărască peste capul său, de aceea el a reacționat cu maximum de severitate: excomunicarea regelui și a prelaților vinovați de a se fi coalizat cu suveranul lor. Situației încordate trebuia să i se pună capăt acum, când se plănuia o ofensivă în Orient, de aceea Urban al II-lea s-a deplasat personal în sudul Franței, riscând o discuție pe terenul adversarului. Dar tocmai aceasta explică insuccesul papei. Participanții la conciliu au fost puțin numeroși.Clerul francez ca să nu-și supere regele s-a prezentat în număr mic, doar câțiva episcopi. Clerul englez a refuzat să vină la întrunire pe pământ francez, prelații germani, ca totdeauna, au făcut frondă. Practic, conciliul s-a întrunit în prezența italienilor care-l însoțeau pe papă, printre ei se pare că era și Petre Pustnicul, și a unei mici delegații sosită din Spania, de aceea nu s-a putut hotărî nimic în problema bisericii franceze, iar excomunicarea regelui nu a fost ridicată. În schimb, papa a socotit prilejul nimerit să dea curs gândului care-l obsedase tot drumul și, în ultima zi a conciliului, ca un fel de addendum, în afara discuției prevăzute și spre uimirea tuturor, a lansat apelul de cruciadă. Era acesta un fel de a atenua eșecul unui conciliu, surprinzându-și auditoriul printr-o inițiativă politică pe cât de originală pe atât de îndrăzneață? Era un fel de a-și dovedi că o călătorie, atât de obositoare, nu fusese zadarnică? Răspunsul l-a avut pe loc. Clerul prezent la conciliu s-a declarat de acord. Din rândurile lui s-a desprins Ademar, episcop de Puy, și a cerut primul să se înroleze cruciat. Exemplul lui a fost urmat pe dată de mulți alții dintre cei de față. Astfel, faima conciliului a fost asigurată în modul cel mai neașteptat. Dintr-un eșec s-a transformat într-un succes răsunător. Despre <a href="/wiki/Conciliul_de_la_Clermont" title="Conciliul de la Clermont">conciliul de la Clermont</a> avea să se vorbească mai bine de o sută de ani ca despre o mare minune, istoriei adăugându-i-se legenda și fantezia cronicarilor. Ce s-a spus la conciliu în legătură cu cruciada nu se cunoaște precis, asupra acestui punct contemporanii evenimentului păstrează tăcerea. Dar se știe că înainte chiar de dizolvarea adunării au fost luate primele măsuri. A fost desemnat conducător al armatei Ademar de Puy, numit ad hoc legat papal al cruciadei. S-a fixat locul de adunare al trupelor, la Puy precum și data plecării cruciaților spre Orient, anume mijlocul lui august, după strângerea recoltei, pentru a se putea asigura proviziile de drum și a nu rămâne fără hrană familiile celor plecați, într-o vreme când de mai mulți ani recoltele erau proaste. De altfel, problema economică a cruciadei era lăsată să fie rezolvată de conducătorii ei, care urmau să fie aleși ulterior. Totodată, conciliul a definit situația juridică a cruciaților, ei și bunurile lor fiind fiind luați sub protecția bisericii. Papalitatea se temea de înrolarea unor elemente nedorite care ar fi semănat dezordini pe drum și ar fi devenit o povară pentru armată, de aceea, tot la Clermont s-a stabilit ca nimeni să nu poată participa la cruciadă fără asentimentul bisericii. După închiderea conciliului de la Clermont, papa a lansat un apel către întreaga Europă creștină, episcopilor revenindu-le obligația să transmită tuturor preoților din parohii dispozițiile adoptate de conciliu cu privire la cruciadă. </p><p>În octombrie 1095, în îndepărtatul de Constantinopol, <a href="/wiki/Clermont" class="mw-redirect mw-disambig" title="Clermont">Clermont</a>, capitala regiunii franceze <a href="/wiki/Auvergne" title="Auvergne">Auvergne</a>, la un conciliu al Bisericii apusene, papa Urban II i-a chemat pe toți creștinii apți să poarte arme să participe la o mare expediție în Orient (numită, ulterior, cruciadă), pentru a redobândi de la <i>necredincioșii</i> musulmani Ierusalimul și <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Morm%C3%A2nt" title="Sfântul Mormânt">Sfântul Mormânt</a>. Despre conciliul de la Clermont avea să se vorbească mai bine de o sută de ani ca despre o mare minune, istoriei adăugându-i-se legenda și fantezia cronicarilor. Ce s-a spus la conciliu în legătură cu cruciada nu se cunoaște precis, asupra acestui punct contemporanii evenimentului păstrează tăcerea. Dar se știe că înainte chiar de dizolvarea adunării au fost luate primele măsuri. A fost desemnat conducător al armatei Ademar de Puy, numit ad hoc legat papal al cruciadei. S-a fixat locul de adunare al trupelor, la Puy precum și data plecării cruciaților spre Orient, anume mijlocul lui august, după strângerea recoltei, pentru a se putea asigura proviziile de drum și a nu rămâne fără hrană familiile celor plecați, într-o vreme când de mai mulți ani recoltele erau proaste. De altfel, problema economică a cruciadei era lăsată să fie rezolvată de conducătorii ei, care urmau să fie aleși ulterior. Totodată, conciliul a definit situația juridică a cruciaților, ei și bunurile lor fiind fiind luați sub protecția bisericii. Papalitatea se temea de înrolarea unor elemente nedorite care ar fi semănat dezordini pe drum și ar fi devenit o povară pentru armată, de aceea, tot la Clermont s-a stabilit ca nimeni să nu poată participa la cruciadă fără asentimentul bisericii. După închiderea conciliului de la Clermont, papa a lansat un apel către întreaga Europă creștină, episcopilor revenindu-le obligația să transmită tuturor preoților din parohii dispozițiile adoptate de conciliu cu privire la cruciadă. Aceștia la rândul lor, trebuiau să le facă cunoscute poporului. Urban al II/lea însuși s-a făcut propagatorul propriei sale idei și, în cursul iernii anului 1095 și în primăvara anului următor a călătorit din loc în loc îndemnând credincioșii să ia parte la expediție. Drumul parcurs era același de la venire. El s-a rezumat la sudul Franței și nordul Italiei. Un popas mai îndelungat l-a făcut în Provența, regiunea aflată sub influența contelui de Toulouse și unde pericolul maur-dat fiind apropierea de Spania-pregătise într-un fel spiritele la o luptă împotriva Islamului. Apelul papei nu putea fi decât bine primit. Din itinerariul, ales cu grijă de papă, precum și din stăruința de a se face ascultat în regiunile pe care le-a străbătut, rezultă că, în ciuda caracterului general al apelului intenția lui Urban al II lea era să ridice o singură armată din sudul Franței, sub conducerea lui Ademar de Puy. Nu credea că poate aduna trupe din domeniile capețiene, din Champagne, de pildă, sau din Burgundia, atâta vreme cât regele Franței era excomunicat și cu atât mai puțin din Germania, unde autoritatea scaunului apostolic slăbise simțitor. Dacă în ceea ce privește Germania nu s-a înșelat, cu totul altfel s-au petrecut lucrurile în Franța. Rezultatele propagandei bisericii și, mai ales, efortul depus de Petru din Amiens au depășit așteptările papei. Nu numai țărani izolați s-au pus în mișcare, ci sate întregi. Mulțimea provenea din nord estul Franței, Lorena, Flandra, Germania renană. Seceta și foamea îi alungaseră pe oameni din gospodăriile lor și lipsiți de orice spirit de prevedere, se grăbiseră să-și lichideze avutul, pe un preț de nimic, neținând seama de truda agoniselii lui; de exemplu, cu cinci dinari se puteau cumpăra opt oi; vindeau tot ce aveau mai târziu decât ceilalți să pornească în cruciadă, încât se ajunsese ca printr-o totală devalorizare a bunurilor și o inversare a valorilor să se cumpere tot ce era scump și să se vândă tot ce era ieftin, spun cronicile. Scump era tot ceea ce ar fi fost necesar pe drum, iar ieftin tot ceea ce ar fi ajutat la acoperirea cheltuielilor. O mulțime de bunuri mobile și imobile, cu ocazia aceasta, au intrat în mâna evreilor, bunuri de care vor fi siliți curând să dea socoteală, deși nu au fost vinovați de înstrăinarea lor.Mulțimea săracă s-a strâns în jurul lui Petre Pustnicul. O gloată imensă îl înconjura pe predicator, proslăvindu-l, închinându-i-se și oferindu-i daruri. Exagerările religioase au și început să acționeze asupra acestor oameni simpli și creduli și nu o dată aveau să-i împingă la acte necugetate. Orice făcea Petre Pustnicul, orice spunea, era socotit ca ceva divin, până și părul catârului său era prețuit ca o relicvă, nota un contemporan al acelor vremuri-Guibert de Nogent care a considerat faptul extraordinar și demn de transmis posterității. Presat de mulțime, lui Petru nu-i rămânea decât să pornească la drum imediat, lucru pe care nu-l prevăzuse și nu-l dorise, nici el, nici papa. Mai erau încă cinci luni până la data hotărâtă pentru expediție (august 1096), semănăturile abia erau date în bob, deci nu exista posibilitatea de aprovizionare a armatei, și totuși au plecat, înarmați cu ce au găsit- mulți nu aveau decât ciomege-și având ca merinde, atât cât puteau duce în traistă. Nu cunoșteau nici distanța ce aveau de străbătut, nici greutățile. Constituiți într-o ,,oaste sfântă’ se credeau îndreptățiți să ia tot ce le ieșea în cale și le era de trebuință. Petre Pustnicul, ajutat de un anume Walter cel Sărac, cu greu putea menține ordinea. Așa s-a întâmplat ca de marșul primilor cruciați să fie legată amintirea unor pogromuri ale evreilor din Europa, cunoscute sub numele ebraic de gzerot al anului 4856. Trecând Rinul cruciații în zdrențe au întâlnit comunitățile bogate ale evreilor din orașele Köln și Mainz. Pretextul religios al luptei cu necredincioșii, a fost o justificare suficientă pentru gloata flămândă ca să se năpustească asupra lor și să-i jefuiască. Ei i s-au alăturat orășenii avizi de a-și spori capitalul peste noapte și cavalerii burgunzi cu imaginație aprinsă, dar mai ales nobili cruciați sosiți din urmă. Marele persecutor, contele german Emich von Leisingen se credea hărăzit de <a href="/wiki/Dumnezeu" title="Dumnezeu">Dumnezeu</a> să ajungă împărat al Bizanțului și rege al Ierusalimului. Oare credea? Mai degrabă juca o farsă pentru a pescui în apele ce se tulburaseră. El cu ceata lui de cavaleri, urmat de sărăcime, s-a năpustit asupra evreilor. În focul încăierării, mulți evrei-bărbați, femei, copii-au fost uciși. Istoricul J. Prawer considera că singura febră religioasă a dezlănțuit mulțimea împotriva iudaismului Ashkenaz. În sprijinul afirmației aducea mărturia contemporană a lui Rabbi Solomon Bar Simeon: trecând prin satele unde se aflau evrei, își spuneau unul altuia: noi mergem un drum atât de lung în căutarea idolatriei[...], și iată, evreii[...]trăiesc printre noi; să ne răzbunăm mai întâi pe ei, să-i ștergem din rândul popoarelor, să nu se mai pomenească numele lui Israel. Poporul ales, adevăratul Israel, erau ei, cruciații. Cronicarul Albert d’Aix (Aichensis), însă, povestind în amănunțime cum s-au petrecut evenimentele conchidea: cruciații au distrus casele [evreilor] și sinagogile, iar banii acestor victime i-au împărțit între ei, căci i-au nimicit[...] mai mult din lăcomia pentru bani, decât dintr-o judecată dreaptă pentru Dumnezeu. Punctul de vedere al lui Albert d’Aix era și cel al autorității bisericești, care a dezavuat pornirea sălbatică a cruciaților și modul cum fusese răstălmăcită cruciada. Arhiepiscopul din Mainz a luat sub ocrotirea sa pe evrei și a ascuns în casele lui pe acești nefericiți care fugeau îngroziți, totodată le-a pus la adăpost banii și giuvaerurile. Masacrele însă, din nefericire, s-au repetat între Rin și Dunăre, timp de trei luni, cât a durat trecerea coloanelor de cruciați, inclusiv cetele de cavaleri, prin Germania, Cehia și Ungaria, lăsând o ură de mai multe sute de ani între evrei și crestini. Mai mult, cruciada destinată inițial să facă din creștinii muriți în luptă martiri, a reînviat martirologia evreilor, care credeau acum că jertfa lor va duce la izbăvirea poporului pentru care se împlinise un mileniu de când își pierduse statul și peregrina prin lume. Cruciații înaintau anevoie, iar țelul final-Ierusalimul-rămânea la o depărtare pe care mulți încetaseră să spere că o vor străbate. Pe măsură ce vremea se scurgea, mizeria creștea în rândul cruciaților; istoviți de mers și foame, roși de boli, ei mureau pe drum. Psalmii de mântuire intonați nu mai erau de ajuns pentru întreținerea moralului. Descurajarea a făcut să se nască tot felul de superstiții, amintind de străvechi mituri ale prosperității și reușitei. Cu profundă indignare Akbert Aschensis scria cum la un moment dat că acești primi cruciați, care rătăceau fără speranță de la o zi la alta, și-au luat drept cășăuză o capră și o gâscă, socotindu-le pline de duh sfânt, fapt ce-l făcea să-i numească adunare de imbecili și smintiți. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Prima_cruciadă"><span id="Prima_cruciad.C4.83"></span><a href="/wiki/Prima_cruciad%C4%83" title="Prima cruciadă">Prima cruciadă</a></h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Prima cruciadă" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Prima cruciadă"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Carte_de_la_premiere_croisade.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4d/Carte_de_la_premiere_croisade.jpg/250px-Carte_de_la_premiere_croisade.jpg" decoding="async" width="250" height="193" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4d/Carte_de_la_premiere_croisade.jpg/500px-Carte_de_la_premiere_croisade.jpg 1.5x" data-file-width="1800" data-file-height="1386" /></a><figcaption>Harta primei cruciade.</figcaption></figure> <p>În sfârșit după multe pierderi de vieți omenești, această mulțime a intrat în Imperiul bizantin, hotărând să nu mai aștepte și oastea feudalilor iar în luna octombrie au ajuns la Constantinopol. În majoritatea lor analfabeți, oamenii înapoiați și năpăstuiți de soartă părăseau Europa Occidentală săracă, pentru a dobândi, în îndepărtatul Orient, iertarea păcatelor promisă de papă, iar dacă vor avea noroc, să dobândească și bogății. Alexie Comnenul, a aflat că oastea lui Petru s-a dedat fărădelegilor. Cruciații aceștia după ce au ajuns în capitala romeilor, a luat-o cu totul razna. Potrivit mărturiilor unui cronicar apusean, <i>creștinii înșiși se purtau urât, căci dărâmau și incendiau palatele din suburbii, cărau plumbul, cu care erau acoperite bisericile, și îl vindeau grecilor. Din pricina acestor fapte, împăratul s-a mâniat și a poruncit să fie transportați peste strâmtoare speriat de tulburările pe care prezența unui număr mare de oameni, fără căpătâi le ar fi putut provoca în oraș. După traversare, ei n-au încetat să săvârșească felurite fapte urâte, punând foc și pustiind bisericile</i> (Anonim, <i>Faptele francilor și ale altor ierusalimiți</i> ) Pe câmpul de luptă de lângă Niceea a luat sfârșit cruciada sărăcimii, acești înșelați ai soartei fiind cei mai mulți masacrați de turcii selgiucizi iar restul a fost dus în robie. Dintre supraviețuitori puțini au revenit în patria lor. Printre cei care au scăpat cu viață se număra și Petre Pustnicul care, în toamna anului 1097, revenea la Constantinopol, de unde i s-a pierdut mai apoi urma. Walter cel Sărac era ucis într-o ambuscadă în apropiere de Nicomedia. În timp ce cruciada populară pornise marșul ei nefast, nobilii feudali au început să se organizeze în vederea expediției plănuite. Au fost create patru corpuri de oaste. Primul corp, condus de <a href="/wiki/Godefroy_de_Bouillon" title="Godefroy de Bouillon">Godefroy de Bouillon</a>, era compus din nobili loreni, al doilea grupa pe feudalii din <a href="/wiki/Vermandois" title="Vermandois">Vermandois</a>, conducerea fiind încredințată fratelui regelui Filip I, contele Hugo, căruia i s-a alăturat <a href="/wiki/Robert_Curthose" title="Robert Curthose">Robert Curthose</a>, duce de Normandia, fiul mai mare al regelui Angliei, Wilhelm Cuceritorul, și care venea cu o mică flotă formată din multe vase de război; a treia armată era alcătuită din nobili flamanzi și frisoni sub conducerea conților de Flandra, Robert și Balduin (acesta din urmă era fratele lui <a href="/wiki/Godefroy_de_Bouillon" title="Godefroy de Bouillon">Godefroy de Bouillon</a>) și, în sfârșit a patra oaste unea cavalerii din sudul Franței sub comanda lui <a href="/wiki/Raymond_de_Saint_Gilles" class="mw-redirect" title="Raymond de Saint Gilles">Raymond de Saint Gilles</a>, conte de Toulouse, alături de care se afla <a href="/wiki/Ademar_de_Monteil" class="mw-redirect" title="Ademar de Monteil">Ademar de Monteil</a>, episcop de Puy, conducătorul spiritual al cruciadei. Trupe răzlețe ale unor feudali, ca Etienne de Blois, Rotrou de Perche, Boemund de Tarent, Tancred de Sicilia, s-au înrolat și ele în marea expediție. Tot din <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> au mai participat primii cruciați orășeni, care s-au înrolat din orașele <a href="/wiki/Pisa" title="Pisa">Pisa</a> și <a href="/wiki/Genova" title="Genova">Genova</a> și care s-au îmbarcat din cele două porturi preferând drumul mai direct pe apă. Așadar, se poate spune că la prima cruciadă au participat cruciați din <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> <a href="/wiki/Anglia" title="Anglia">Anglia</a> și Italia. Nobili din <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> au fost foarte puțini și nu au avut o armată proprie, ci s-au alăturat fie lorenilor, fie frisonilor. Explicația ne-o dă cronicarul <a href="/w/index.php?title=Ekkehard_von_Urach&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ekkehard von Urach — pagină inexistentă">Ekkehard von Urach</a>: Această chemare a produs puțină impresie asupra francilor răsăriteni, a saxonilor, turingilor, bavarezilor și alamanilor, din cauza acelei rupturi dintre cler și imperiu, care, începând din timpul papei Alexandru, a făcut vai! Să ne dispretuim și să ne dușmănim, atât noi pe romani (pe papă), cât și romanii pe noi. Apoi, <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> ferită de secetă, nesuferind din pricina foametei și a bolilor, la început n-a avut nici o înțelegere față de cruciadă, o dovadă în plus că nu factorul religios a fost determinant în declanșarea expediției. Ekkehard scria că la vederea cruciaților, poporul lua în bătaie de joc pe cei care treceau prin țara sa, care ca orbiți de o dobitocie nemaiauzită ...căutau cu lăcomie lucrul altuia, renunțând la avutul propriu. Armata feudală, indiferent din ce țară provenea, era formată nu numai din cavaleri războinici. În toate corpurile de oaste existau în număr mare prelați, oameni din popor, femei, copii, familiile însoțind pe cei mai mulți dintre cruciați. De aceea deplasarea avea să se facă anevoie, pricinuind, nu o dată, pagube materiale și, chiar de vieți omenești în teritoriile pe unde treceau. Drumul pe uscat, ales de cruciații feudali, a fost același parcurs și de cruciada populară.Godefroy de Bouillon, iar după el Robert de Flandra, cu o oaste numeroasă au străbătut Germania, Cehia, Ungaria, au trecut la sud de Dunăre și prin Bulgaria au înaintat spre Constantinopol. Contele Hugo de Vermandois, Raymond de Saint Gilles și Boemund de Tarent au prefrat drumul mai scurt, prin sud. Fratele regelui Franței și Boemund de Tarent, fiecare pe cont propriu, s-au îmbarcat și, navigând de-a lungul coastei Adriatice, primul s-a oprit lângă Durazzo, iar al doilea s-a hazardat până pe coasta Epirului. Atât unul, cât și celălalt, în toamn anului 1097, aveau să sosească, după multe greutăți întâmpinate, la Constantinopol în timp ce Raymond de Saint Gilles, contele Provenței, străbătuse Dalmația și ajunsese înaintea lor în marea capitală a Bizanțului, punctul de întâlnire al cruciaților. La sfârșitul anului <a href="/wiki/1097" title="1097">1097</a>, la <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopol</a> au început să sosească primele detașamente de cavaleri. Relațiile dintre cruciați și autoritățile bizantine erau complicate. În fața lui Alexios se aflau trei obiective: să nu admită concentrarea în capitală a turbulenților cavaleri apuseni, să preîntâmpine jafurile și să-i oblige pe cruciați să promită că vor depune în fața împăratului jurământul de vasalitate pentru toate fostele posesiuni ale Bizanțului, pe care aceștia le vor recuceri de la musulmani. Rând pe rând, populația din imperiu cu uimire, dar și cu spaimă, totodată a înregistrat venirea unor armate dinspre apus, obosite, flămânde, gata să pună mâna pe tot ce le sta în cale. Este de la sine înțeles neîncrederea reciprocă cu care s-au privit, și unii și alții suspectându-se de erezie, viclenie și nestatornicie. În fapt, pentru prima dată se întâlnea creștinătatea occidentală cu cea orientală și cu surprindere își dădeau seama că sunt două lumi diferite, chiar dacă asemănătoare ca ideologie și structuri politice. Diferite ca mod de a se îmbrăca, fel de a se purta și mânca, diferite mai ales, în formele de protocol, în viața de familie, în relațiile dintre indivizi sau individ și autoritatea centrală, și chiar în felul de a se adresa lui Dumnezeu. Nobilii occidentali, obișnuiți cu o ierarhie vasalică, nu tocmai rigidă și care le lăsa multă libertate de mișcare, apăreau bizantinilor niște oameni nestăpâniți, fără lege și de temut. <a href="/wiki/Prejudecat%C4%83" title="Prejudecată">Prejudecata</a> cu care au fost întâmpinați se vede din cuvintele Annei Comnena, fiica împăratului Alexios. Zvonul-scria ea- se răspândise că armatele francilor fără țară se apropiau. (Pe împărat)îl înspăimântau sosirea lor, știindu-le pasiunea de luptători neînfricați, caracterul lor eretic, temperamentul nehotărât, fără a mai vorbi de alte însușiri proprii celților și urmările lor inevitabile, ca de pildă setea după bani, care-i face, se pare, totdeauna gata să încalce jurământul depus, fără scrupul și fără vreun motiv serios. Cum era Ana Comnena să nu aibă decât cuvinte de dezaprobare la adresa cruciaților când, tot după spusa ei, un nobil francez admis în palatul imperial, împreună cu alți duci și conți, a schițat gestul de a se așeza pe tron, nemulțumit că împăratul ședea, în timp ce ei toți stăteau în picioare în fața sa, de parcă ar fi fost servitori nu nobili de seamă; fapta a fost interpretată ca o necuviință, iar năvalnicul gentilom l-a calificat pe împărat drept țărănoi. A fost nevoie de intervenția lui Balduin de Flandra și de toată diplomația împăratului pentru a se evita un incident neplăcut. Conflictele se succedau unul după altul, aristocrații occidentali nu se purtau mai bine decât țăranii lui <a href="/wiki/Pierre_l%27Ermite" title="Pierre l'Ermite">Pierre l'Ermite</a> cunoscut mai bine cu numele de Petru Eremitul. Societatea bizantină, pe atunci mult mai avansată ca nivel de civilizație, asista cu groază la spectacolul oferit de moravurile barbare ale baronilor inculți și grosolani. Cavalerii își băteau joc de Biserica ortodoxă și de ceremonialul riguros al curții, precum și de obiceiurile grecilor. O impresie negativă producea și clerul catolic, ferecat în armuri. <a href="/wiki/Anna_Comnena" class="mw-redirect" title="Anna Comnena">Anna Comnena</a> scria: <i>Noi ne supunem canoanelor, legilor și preceptelor evanghelice: sa nu pui mâna, să nu strigi, să nu ataci, căci ești sfânt. Barbarul latin însă oficiază slujba ținând scutul în mâna stângă și agitând lancea cu dreapta, el dă împărtășania din trupul și sângele Domnului, privind la omoruri</i>. Dar adevăratele motive de nemulțumire au fost tot cele politice. Când armatele cruciate s-au adunat, în sfârșit, la Constantinopol, s-a pus problema relațiilor dintre cruciați și împărat, fără al cărui concurs continuarea expediției devenea imposibilă. Alexie Comnenul, care stăruia în a se crede urmașul împăraților romani și cel de-al 13 lea apostol, nu voia să renunțe în nici un chip la drepturile Imperiului bizantin asupra unor foste teritorii din Asia Mică. De aceea, preluând o practică occidentală, familiară cruciaților, el a cerut conducătorilor de oști să depună jurământ de vasalitate în fața sa, iar în viitoarele teritorii cucerite să i se recunoască, lui și urmașilor, suzeranitatea. Pretențiile împăratului, de altfel îndreptățite, au fost întâmpinate de cruciați cu vii proteste căci fiecare, pornind în cruciadă, sperase să devină propriul său suzeran, un senior independent în posesia unei adevărate feude a soarelui. Cu mijloacele proprii diplomații bizantine (flatarea, lingușirea, corupția), împăratul a reușit să smulgă rând pe rând nobililor feudali jurământul de vasalitate, nu fără a provoca discuții și certuri printre aceștia. Cel mai îndârjit a fost Boemund de Tarent, care a rezistat ultimul presiunii de a se închina împăratului. Alții, mai puțin hotărâți ca de pildă Raymond de Saint Gilles, au aderat la un compromis: să jure că vor respecta doar persoana împăratului și posesiunile lui. Alexie a iesit cu cinste din această încercare. Dând dovadă de șiretenia și stăpânirea de sine care-l caracterizau, iar, la nevoie, și de asprime, el a trecut oștirea cruciată pe malul anatolian, asigurându-se din timp de jurământul aproape al tuturor conducătorilor acesteia: <a href="/wiki/Godefroy_de_Bouillon" title="Godefroy de Bouillon">Godefroy de Bouillon</a>, <a href="/wiki/Robert_al_II-lea_de_Flandra" title="Robert al II-lea de Flandra">Robert de Flandra</a> și chiar <a href="/wiki/Boemund_de_Taranto" title="Boemund de Taranto">Boemund de Taranto</a> (fiul lui Robert Guiscard). Numai lacomul conte de Toulouse, Raymond, nu s-a lăsat înduplecat de basileu. Grecii, din partea lor, au trimis în expediție un detașament puternic. Ajunși la această înțelegere, în primăvara anului 1097, cruciații au fost debarcați în <a href="/wiki/Bitinia" title="Bitinia">Bitinia</a>. Ajunși pe țărmul asiatic, disensiunile dintre cruciați au încetat pentru un timp în fața exigențelor unei cooperări militare. În acest scop, a fost ales conducător general al armatei Godefroy de Bouillon. Cât de numeroși erau cruciații nu se poate ști. Contemporanii evenimentului nu cad de acord asupra cifrei. Pare să fi fost, după unele opinii, în total, în jur de 100 000 de oameni, dintre care 45000 cavaleri, 30 000 luptători pedeștri, iar restul îl completau familiile lor. După alte informații cifra crește la 500 000 persoane. Obiectivul expediției-Ierusalimul-se afla la sute de kilometri. De aceea pe lângă un conducător energic, armata avea nevoie de un plan de înaintare și de cucerire sistematică, deoarece, de la primele mișcări, cruciații și-au dat seama că selgiucizii erau mai puternici decât se așteptau, în plus, climatul arid-sute de kilometri de străbătut prin regiuni fierbinți, secetoase, fără vegetație care să asigure hrana cailor- creau noi și mari dificultăți. Idealul religios a trecut pe un plan secundar și a lăsat locul simțului practic. Ceea ce urma să fie cucerit trebuia și păstrat, de aici necesitatea creării unor principate, în stăpânirea cruciaților, înainte ca aceștia să ajungă la Ierusalim, dacă aveau să mai ajungă la acest capăt de lume, cum se întrebau, pe bună dreptate, mulți dintre cruciați și conducători de oști. Planul întocmit în pripă a fost de a se ataca mai întâi Niceea, de puțin timp capitala sultanatului de Rum, și să-l surprindă pe <a href="/w/index.php?title=K%C3%AEl%C3%AEdj_Arslan_Suleiman_Daud_ibn_Qutulmish&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kîlîdj Arslan Suleiman Daud ibn Qutulmish — pagină inexistentă">Kîlîdj Arslan Suleiman Daud ibn Qutulmish</a>, devenit primul sultan turc, dar care tocmai lipsea din cetate, aflându-se la Melitene, unde încerca să-și răpună adversarul persan. Luat prin surprindere, orașul s-a predat, după nici o lună de asediu (21 mai-19 iunie), înainte ca Kîlîdj Arslan să fi sosit cu întăriri; Niceea era un punct politic și strategic important pentru Bizanț, de aceea împăratul Alexie a cerut cruciaților să respecte clauza tratatului încheiat, adică să-i restituie cetatea. Deși nemulțumiți, cavalerii au cedat, mai ales că populația a preferat stăpânirea bizantină cu care erau obișnuită. Oricum izbânda fusese a cruciaților, iar în rândul luptătorilor însuflețirea a fost mare. Au fost trimise solii în grabă în Franța vestindu-se că în cel mult 5 săptămâni cruciații vor fi la <a href="/wiki/Ierusalim" title="Ierusalim">Ierusalim</a>. Fiindcă împăratul nu a permis învingătorilor să jefuiască orașul, acțiunile ulterioare în comun au devenit problematice, cu toate acestea, succesele cruciaților i-au înlesnit considerabil lui Alexios operațiunile în Asia Mică: cucerirea orașelor Laodiceea, Sardes, Smyrna, Efes, a litoralului sudic al Mării Negre etc. Convinși că apropierea de țintă depinde de efortul propriu, oștile ferecate în armură grea s-au îndreptat spre Dorileea, următorul punct strategic important. Kîlîdj Arslan, alarmat, a încheiat în grabă pace cu adversarii săi și, cu forțe sporite, a venit în întâmpinarea dușmanilor creștini. Bătălia decisivă s-a dat la 1 iulie 1097 și ea a însemnat o nouă și răsunătoare victorie a cruciaților. În tabăra musulmană domnea deruta și demoralizarea. Cronicarul din Damasc, Ibn al Qalanisi, consemna lupta dramatică și urmările ei în următorii termeni: Știrile au început să vină unele după altele cum că oștirile francilor au apărut din direcția Constantinopolului în număr atât de mare, încât nu pot fi numărați. Cum zvonul trecea din gură în gură cu lăcomie, oamenii își pierduseră mințile de frică. Sultanul Daud Ibn Qutulmish, ale cărui stăpâniri se aflau în apropierea lo, aflând toate acestea, a început să adune oamenii, să-i înarmeze și să se pregătească pentru războiul sfânt. Un număr mare de turci selgiucizi i s-au alăturat pentru a susține lupta [...]. El a ieșit din cetate și luând-o pe drumuri și poteci ocolite le-a ieșit înainte francilor și s-a arătat fără îndurare față de toți cei ce i-au căzut în mână. După ce un număr mare de franci au fost astfel omorâți, ceilalți adunându-și forțele au întors armele împotriva lui (Qutulmish), l-au învins și zdrobindu-i armata au omorât pe mulți, iar pe alții i-au luat prizonieri. Turcii, pierzând cea mai mare parte a cavaleriei, au luat-o la fugă. Împăratul grecilor a răscumpărat un număr mare dintre cei pe care ei (turcii) îi făcuseră sclavi și i-a dus la Constantinopol. Când vestea s-a răspândit despre această rușinoasă înfrângere a cauzei Islamului, spaima poporului a devenit nemăsurată, iar frica și neliniștea au sporit. Cu o perspicacitate demnă de admirat, Ibn al–Qalanisi numea pierderea celor două bătălii o înfrângere a cauzei Islamului, căci cele două victorii ale cruciaților au fost decisive pentru istoria Orientului Mijlociu, în secolele ce au urmat, determinând caracterul înaintării stăpânirii turce. Dacă Constantinopolul-spunea istoricul J. Prawer-nu a devenit un oraș turc decât trei sute de ani mai târziu, dacă Imperiul bizantin a viețuit încă, exercitând o influență politică și culturală asupra lumii balcano-slave, până ce aceasta a ajuns la maturitate, faptul se explică, în bună parte, prin primele două victorii ale cruciaților. Cum de au fost ele posibile? Răspunsul îl aflăm în situația demografică și economică a regiunii. Anatolia se afla de 25 de ani sub stăpânire selgiucidă, timp în care populația greacă de la țară sărăcise, datorită numeroaselor dări; avusese loc o depopulare a satului și o aglomerare a orașelor. Colonizarea turcă fiind încă slabă, urmarea a fost că locuitorii cetăților erau, în majoritate, creștinii, ostili noilor stăpânitori. Frica și neliniștea turcilor consemnate de Ibn Al Qalanisi după înfrângerea lui Qutulmish, erau îndreptățite. Victoria de la Dorileea a deschis cruciaților drumul prin Anatolia. Toată luna august trupele au înaintat nestingherite spre Iconium Frica și neliniștea turcilor consemnate de Ibn Al Qalanisi după înfrângerea lui Qutulmish, erau îndreptățite. Victoria de la Dorileea a deschis cruciaților drumul prin Anatolia. Toată luna august trupele au înaintat nestingherite spre Iconium. De aici, ele și-au continuat drumul spre Heracleea (Eregli), cetate de importanță strategică, situată la poalele munților Taurus, munții înalți de o ariditate binecunoscută, cu poteci abrupte, greu de străbătut. Ajunsă în acest punct, fără prea mari pierderi, armata cruciată trebuia să adopte un nou plan de înaintare. Discuția dintre conducătorii de oști a fost aprinsă iar la o unitate de vederi nu s-a putut ajunge. În timp ce cei mai mulți erau de părere să se treacă munții, cu orice risc, să se facă un ocol pentru a se curăța regiunea de dușmani și să se asigure spatele, Balduin și Tancred de Sicilia preferau drumul direct prin sud. Urmarea a fost că armata s-a împărțit în două; cei doi conducători menționați, cu un corp de oaste nu prea numeros, au trecut prin Porțile Ciliciei (între Taurus și Antitaurus) și au înaintat spre Maraș; grosul armatei, condus de Godefroy de Bouillon, a descris un arc mare luând-o spre Caesareea apoi s-a răsucit spre sud-est și, pe o căldură de nesuportat, a început ascensiunea munților Taurus. Escaladarea Piscului Diavolului a depășit în ce privește dificultățile orice închipuire a cruciaților. Au fost părăsiți caii, aruncată armura, ce se încingea pe trupurile cavalerilor, mulți au pierit în râpe. În sfârșit după multe zile de suferință, au coborât în câmpie, punctul final al acestui marș infernal fiind tot Maraș, unde cele două armate, în toamna anului 1097, făceau joncțiunea. Astfel prima etapă a expediției se încheia cu cucerirea unei treimi din Anatolia. Emirii din orașele de pe coastă s-au supus fără prea multă împotrivire. Alexandretta, Shaizar au capitulat, râd pe rând, în fața cruciaților. Când trupele împăratuluiAlexis i-au ajuns din urmă, ele nu au avut de dat nici o luptă, ci doar au cules roadele expediției cruciaților. Tratatul încheiat la <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopol</a> era așadar, respectat spre marea nemulțumire a luptătorilor care se vedeau folosiți de împărat ca simpli mercenari. De la Maraș, armata odihnită și refăcută și-a continuat drumul spre sud, ținta fiind de data aceasta, Antiohia. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Formarea_statelor_cruciate">Formarea statelor cruciate</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Formarea statelor cruciate" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Formarea statelor cruciate"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Balduin, veșnic în dezacord cu restul conducătorilor, s-a hotărât să întreprindă o acțiune pe cont propriu. El s-a îndreptat spre <a href="/wiki/Eufrat" title="Eufrat">Eufrat</a>, vrând cu orice preț să-și croiască o stăpânire și nu doar să lupte în folosul lui Alexie Comnenul. Soarta l-a ajutat. La <a href="/wiki/Urfa" class="mw-redirect" title="Urfa">Edessa</a> tocmai izbucnise o răscoală a populației oprimată de guvernatorul armean Toros. Balduin se oferă să îl ajute, ajutor primit fără zăbavă de către toros, care drept recunoștință îl asociază pe nobilul cruciat la conducere. O nouă răscoală în primăvara anului 1098, în luna martie, se solda cu uciderea lui Toros și recunoașterea lui Balduin ca singur stăpân. Astfel, lua naștere primul stat cruciat, <a href="/wiki/Comitatul_de_Edessa" title="Comitatul de Edessa">Comitatul de Edessa</a>, care a marcat prima ruptură față de înțelegerea cu Bizanțul, căci teritoriul Comitatului de Edessa era fără îndoială o fostă posesiune bizantină. În fața pretențiilor de stăpânire ale lui Alexios Comnenul, Balduin opune voința poporului, pretextând că a fost împuternicit ca principe printr-o proclamație a norodului, lucru greu de crezut și oricum fără valoare juridică în ochii bizantinilor. La depărtarea la care se aflau, forța a fost cea care a decis, iar împăratul nu a avut nici o putere. În plus, Balduin a reușit să atragă și să-și apropie pe noii supuși, fermecându-i cu libertatea și spontaneitatea cu care lua o hotărâre. De pildă, văzând-o pe fiica unei căpetenii armene, pe încântătoarea Arda, Balduin nu a rămas indiferent și pe loc a cerut-o în căsătorie, fapt cu urmări politice dintre cele mai însemnate. Pe lângă popularitatea câștigată, căsătoria -ne spune cronicarul Guillaume de Tyr- i-a adus lui Balduin mai multă putere în țară, căci nu numai frumusețea prințesei îl atrăsese, ci și posibila alianță cu un puternic conducător local. Într-adevăr, socrul i-a promis să-i dea banii necesari viitoarelor expediții și, ajutor militar împotriva turcilor, făgăduindu-i, totodată, că-i va acorda succesiunea unor fortărețe în munții <a href="/wiki/Taurus" class="mw-redirect" title="Taurus">Taurus</a>. Formarea principatului Edessei, ca stat latin în plin teritoriu <a href="/wiki/Musulman" title="Musulman">musulman</a>, a avut o importanță politică deosebită pentru mersul cruciadei.Situată pe <a href="/wiki/Eufrat" title="Eufrat">Eufrat</a>, Edessa separa posesiunile turce din <a href="/wiki/Iraq" class="mw-redirect" title="Iraq">Iraq</a> și Persia de cuceririle de mai târziu ale europenilor. Orice încercare de atac musulman în viitor era periclitată de o intervenție din flancul nordic, dinspre Edessa. Din nefericire pentru cruciați, primul stat latin în Orientul Apropiat a avut o durată scurtă, de numai 46 de ani. În timp ce Balduin părăsea cruciada, Boemund de Tarent, <a href="/wiki/Raymond_de_Saint_Gilles" class="mw-redirect" title="Raymond de Saint Gilles">Raymond de Saint Gilles</a>, <a href="/wiki/Godefroy_de_Bouillon" title="Godefroy de Bouillon">Godefroy de Bouillon</a> etc, împreună cu oștile lor, și-au continuat drumul spre Antiohia și nu mică le-a fost uimirea când, după mai multe zile de mers, le-a apărut în fața ochilor, răsărit ca din pământ, impunătorul oraș-cetate. Era înconjurat de ziduri lungi de peste 10 km, ce se cățărau pe stânci vălurite, flancate de 450 de turnuri. Fortăreața propriu-zisă se înălța măreață în interior, dominând orașul de la o înălțime de 400m. Impresia de forță, de inexpugnabilitate, era amplificată de natura înconjurătoare ce o străjuia din trei părți, sporindu-i măreția și farmecul: la nord-est curgea râul Orontes, la sud stânci înalte de cretă, greu accesibile, dublau peretele de piatră, iar la vest, la numai câțiva kilometri, marea. Cruciații în Europa nu văzuseră nimic asemănător. Era prima dată când ei întâlneau un oraș cu adevărat fortificat, după sistemul bizantin, și poate nu ar fi putut fi cucerit dacă în portul Antiohiei (Suwajdia) nu ar fi ancorat tocmai atunci flota genoveză și cea engleză, care le-a furnizat materialele și meșterii necesari construirii mașinilor de război. Dar și cu acest ajutor, asediul a fost lung și greu, iar soarta bătăliei nu odată a înclinat de partea adversarului. Timp de șapte luni, asediatori și asediați s-au aflat într-o încleștare pe viață și pe moarte, la luptă participând, alături de bărbați, femeile și copiii. Succesul cruciaților s-a datorat, în bună parte, conducătorului asediului, Boemund de Tarent, care a știut să profite de conflictul dintre conducătorul cetății, Jaghi-Siyan, și suzeranul său, emirul din Alep, și s-a priceput să atragă de partea cruciaților pe armeni și sirieni. Încercările emirilor din <a href="/wiki/Damasc" title="Damasc">Damasc</a> și Alep de a veni în ajutorul Antiohiei au fost, rând pe rând, respinse. Atabegul de Mossul, Kirbogha, s-a pus și el în mișcare, dar trupele cruciate, printr-un șiretlic, pătrundeau în cetate cu două zile înainte de sosirea armatei lui Kirbogha. Cele două zile au salvat pe cruciați de la dezastru. Ajutați de armenii și grecii din oraș, asediatorii, aflați în afara zidurilor, cu tot curajul de care au fost capabili. Ca totdeauna războiul și lipsurile aduceau cu sine boala. Molima s-a răspândit în cetate. Oameni și cai mureau, descurajarea se strecurase în suflete. A fost nevoie de toată forța morală a lui Boemund de Tarent care, folosindu-se de religie, a reușit să mobilizeze întreaga suflare la luptă. În sfârșit, la 28 iunie asediul era ridicat, cetatea fiind lăsată în mâna cruciaților. Problema ce se punea acum era: cine o va stăpâni? Boemund iscusit în a întinde curse, de teamă ca armata lui Alexios Comnenul să nu vină să-și ceară drepturile în numele împăratului, a răspândit vestea falsă despre înfrângerea cruciaților, în timp ce se grăbea să facă din Antiohia un alt principat latin, un stat în care biserica oficială era cea catolică, dar, totodată, se garanta libertatea de cult pentru toți locuitorii. Înlăturarea bisericii de la Constantinopol, detestată de armeni și sirieni, și libertatea credinței erau măsuri menite să asigure popularitatea lui Boemund . Când împăratul Alexis, în cele din urmă, înștiințat de cele petrecute la <a href="/wiki/Antiohia" title="Antiohia">Antiohia</a>, a încercat să-și impună suzeranitatea, prin Raymond de Saint Gilles, Boemund a ieșit învingător. Cu această victorie a doua etapă a primei cruciade se încheia, ea marcând și începutul laicizării cruciadei. După constituirea primelor state feudale cruciate, un număr mare de nobili au renunțat la scopul inițial, cucerirea Ierusalimului, dorința de a-și însuși pământul cucerit, de a-și crea seniorii fiind mai puternică. Dacă cruciada a continuat, aceasta s-a datorat maselor de pelerini înrolate, micii nobilimi, dar mai ales, țărănimii participante la expediție, care crezuse în caracterul ei sfânt și în visul dreptății sociale, ce avea să se înfăptuiască la Ierusalim. Maselor populare, hotărâte să continue drumul și pe cale de a-și elabora o ideologie proprie, în acest scop, precum și micii nobilimi, li s-au alăturat unii mari feudali nemulțumiți de ceea ce li se oferise până atunci printre ei numărându-se Raymond de Saint Gilles, Tancred de Sicilia și dârzul Godefroy de Bouillon. Aceștia au preluat conducerea cruciadei și, în 1099, în fruntea unei armate de curând constituite, au plecat din Antiohia și mergând pe valea râului Orontes, s-au îndreptat spre Tripoli. În drum au cucerit fortăreața Hisn-al-Akrad - devenită <a href="/wiki/Crac_des_Chevaliers" title="Crac des Chevaliers">Crac des Chevaliers</a> - apoi au coborât de-a lungul coastei spre Jaffa, după ce guvernatorul din <a href="/wiki/Tripoli" title="Tripoli">Tripoli</a> li se alăturase. O deviere scurtă spre Ramla, o ultimă încăierare și drumul spre câmpia Palestinei le-a fost deschis. Fără să întâlneascăvreo rezistență acești ultimi cruciați, la începutul verii anului 1099, ajungeau la Ierusalim, unde califul fatimid din <a href="/wiki/Egipt" title="Egipt">Egipt</a>, Al-Amir, dornic să instituie hegemonia islamului șiit în <a href="/wiki/Palestina" class="mw-disambig" title="Palestina">Palestina</a>, așezase în 1098 o garnizoană puternică, compusă din arabi și sudanezi. În dimineața zilei de 6 iulie, de pe culmea muntelui situat lângă Emmanus, cruciații au zărit prima dată strălucind sub soarele dogoritor, zidurile orașului sfânt mult visat.Un strigăt de bucurie, țâșnit din câteva zeci de mii de piepturi a umplut văzduhul, lacrimi scăldau fațele arse și toți, ca la un semnal, s-au năpustit nebunește spre cetate. Cu mare greutate, Godefroy de Bouillon a restabilit ordinea, în vederea întocmirii unui plan de luptă. S-a convocat în grabă un consiliu al baronilor, la care a fost pus în discuție un vechi proiect al lui Balduin, de a se merge mai departe până la Cairo, pentru ca acolo să se dea bătălia hotărâtoare. Plan înțelept, deaoarece, atât timp cât cruciații îi aveau în spate pe fatimizi, Ierusalimul nu putea fi o cucerire sigură, așa cum evenimentele ulterioare aveau s-o dovedească. Dar Cairo era departe, Ierusalimul aproape, iar luptătorii erau la capătul puterii și al răbdării, de aceea, hotărârea luată a fost de a se începe asediul cetății de îndată ce pregătirile preliminare erau terminate. Încă o zi de mers și la 7 iunie cruciații se aflau sub zidurile orașului. Atunci au constatat cu disperare că asaltul nu se anunța deloc ușor, că deși atât de aproaope de țintă erau încă foarte departe de ea, iar mulți nu o vor atinge. În vederea unui atac al cruciaților orașul fusese bine întărit. Zidurile fuseseră refăcute, proviziile în vite și grâne aduse în interior și ascunse, în afara zidurilor izvoarele fuseseră secate, puțurile otrăvite. Singura fântână cu apă potabilă era la Siloe, dar aceasta nu avea nici pe departe apă suficientă pentru nevoile unei armate. Caii mureau de sete, iar cadavrele lor infectau locul. Regiunea săracă în lemn nu oferea material necesar construirii mașinilor de război, iar numărul asediatorilor era mai mic decât cel al garnizoanei din Ierusalim, în plus el amenința să se micșoreze încă, datorită molimei ce izbucnise. Greutățile întâmpinate în cucerirea Ierusalimului au fost ultima picătură care a distrus mirajul. Lumea uitase să se roage. Toate mizeriile fizice au fost exploatate. În jurul fântânii Siloe oamenii se înghesuiau, se băteau, se călcau în picioare pentru un strop de apă. Printre cruciați unii au început să vândă apa la prețuri exorbitante. Alimentele lipseau, iar cine avea o bucată de pâine în plus, o vindea cu bani grei celui ce-și dădea ultimul ban pentru a-și prelungi agonia. La 13 iunie s-a încercat primul atac, fără nici un rezultat. Din fericire pentru cruciați, la fel ca și în cazul Antiohiei, au sosit câteva vase genoveze cu provizii, materiale pentru asediu și meșteri. La 17 iunie, ele ancorau in portul <a href="/wiki/Jaffa" title="Jaffa">Jaffa</a> și cu toate că Fatimizii au încercat scufundarea vaselor, încărcătura a fost salvată și transportată la Ierusalim. Au fost construite turnuri de asediu mobile din lemn, acoperite cu piei de animale ca să nu ia foc, și, la adăpostul lor, la 14 iulie, cruciații s-au apropiat de cetate. Din nou atacul a fost respins, dar a doua zi cruciații, în sunetul trâmbițelor, au reluat asediul cu mai multă forță și curaj. Godefroy de Bouillon, primul a sarit pe metereze, din turnul care-l purta și cu sabia ridicată, lovind în dreapta și stânga, a deschis drumul celorlalți luptători din urma sa. Curând din toate părțile au răsărit capetele acoperite de coifuri metalice ale celor ce escaladau zidul. În zidul de piatră-povestește Foucher de Chartres-începu să ardă un foișor, foc peste care oamenii noștri au aruncat tăciuni aprinși ca să-l întrețină. Din foișor, pe măsură ce focul mistuia tot ceea ce putea să ardă, se împrăștie o flacără și în fum, atât de mare că nici unul din apărătorii orașului nu mai putea rămâne acolo. Francii au profitat și printr-o spărtură s-au năpustit în oraș. Era într-o vineri la amiază. Cornurile sunau, lupta devenea tot mai crâncenă. Deodată, deasupra zidului cineva a înfipt steagul cruciat. Musulmanii înspăimântați au pierdut curajul și au luat-o la fugă. În timp ce asediul se transforma într-o adevărată busculadă, contele Raymond de Saint Gilles se îndrepta spre cetate, cu oamenii săi vrând să urmeze exemplul lui Godefroy de Bouillon, dar, spre marea lor stupoare, ei au fost opriți de un lucru nemaivăzut. Sarasinii din cetate săreau peste ziduri căzându-le în brațe. Văzând aceasta ei s-au năpustit cu un curaj extraordinar-notează cronicarul, deși de curaj nu mai era nevoie-și începură să ucidă pe jalnicii fugari, urmărindu-i pe cei care încercau să se strecoare printre săbii. Porțile au fost forțate și toată armata creștină a năvălit cu strigăte de izbândă în oraș. Arabii și evreii rămași în interior, căutând cu disperare o ultimă salvare, au alergat spre turnul lui David; alții s.au închis în templul lui Solomon, dar și aici au fost urmăriți de neîndurătorii cruciați. Revanșa după 6 săptămâni de suferință a fost cruntă. Templul însuși, nerespectându-se dreptul ancestral de azil recunoscut unui lăcaș de cult, a fost luat cu asalt ca o fortăreață. Evreii închiși în el, au susținut lupta, deși soarta le era dinainte pecetluită. Urcați pe acoperiș, o mână de apărători au încercat imposibilul. Dându-și seama de cauza lor pierdută, ei au incendiat templul, în timp ce se retrăgeau. Flacăra pornită de sus a cuprins repede clădirea. Foc înăuntru, tăișuri de sabie în afară. Foucher de Chartres spune că numai legat de acest episod au pierit în jur de 10 000 de oameni nevinovați. Apoi toți musulmanii prinși în oraș au fost trecuți prin sabie. Sângele curgea șiroaie pe străzi. Dacă ați fi fost acolo, picioarele voastre s-ar fi înroșit până la șolduri de sângele celor morți. Ce să spunem? Nici unul nu a rămas în viață. N-au fost cruțați nici femeile, nici copii[…], orașul prezenta spectacolul unui asemenea măcel al dușmanilor, atâta vărsare de sânge, încât nici învingătorii nu puteau să nu fie zguduiți de groază și dezgust. Trupurile celor uciși au fost puse grămadă și prefăcute în cenușă, sânge și urlete de groază. În sfârșit, a treia zi, odată setea de răzbunare istovită, cruciații și-au amintit de scopul cu care veniseră, acela de a se închina la <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Morm%C3%A2nt" title="Sfântul Mormânt">Sfântul Mormânt</a>. . S-au spălat de sânge, au dezbrăcat armura, au lepădat hainele de luptă, apoi, cu capul gol și picioarele goale, ca cei mai pașnici penitenți, vărsând lacrimi de căință au pornit procesiunea. Tancred de Sicilia, care nu se sfiise să jefuiască aurul și pietrele prețioase din însăși biserica Sfântului Mormânt, făcea parte dintr-un convoi, implora, laolaltă cu alții, îndurare, promițând că va răscumpăra răul făcut. Cucerirea Ierusalimului a avut ca rezultat formarea celui de al treilea stat latin, <a href="/wiki/Regatul_Ierusalimului" title="Regatul Ierusalimului">Regatul Ierusalimului</a>, căruia i s-a acordat, respectându-se tradiția, statutul de regat, dar <a href="/wiki/Godefroy_de_Bouillon" title="Godefroy de Bouillon">Godefroy de Bouillon</a> nu a avut curajul să ia titlul de rege. Biserica voia să dea noului stat un caracter spiritual. Un conflict cu biserica, în acel moment, era pe cât de inoportun pe atât de riscant. Deja avuseseră loc câteva incidente neplăcute. Când cruciații jefuiseră mormântul Domnului, când, ocupaseră citadela Ierusalimului-Turnul lui David-patriarhul Daimbert protestase cu vehemență. Dacă Tancred de Sicilia fusese obligat să restituie bunurile bisericii, în schimb Turnul lui David îl păstraseră cruciații, căci era ușor de înțeles că cine avea fortăreața, era stăpânul orașului. În compensație, Godefroy se lipsea de un titlu care nu-i era indispensabil pentru a-și exercita puterea. Noul stat creat de cruciați era, incontestabil, un stat laic feudal, nu ecleziastic. În el au fost cuprinse, prin sistemul ierarhico-vasalic, posesiunile deja intrate în stăpânirea feudalilor apuseni și cele ce aveau să fie cucerite în viitor. De altfel, succesorilorlui Godefroy nu li s-a mai infirmat titlul de <a href="/wiki/Rege" class="mw-redirect" title="Rege">rege</a>, pe care ei l-au purtat nestingheriți. Bizanțul, la rândul lui, nu a mai revendicat teritoriile din Palestina unde, de fapt, de patru secole încetase să-și mai exercite autoritatea, iar evenimentele de până acum nu-l îndreptățeau să spere că cruciații i-o vor recunoaște. Probabil că atacul genovez asupra flotei împăratului din Constantinopol, după ce Ierusalimul fusese cucerit, și incendierea mai multor vase bizantine au contribuit din plin la această renunțare. La moartea lui Godefroy, fratele său, Balduin, a părăsit <a href="/wiki/Edessa" title="Edessa">Edessa</a>, în locul lui lăsând la conducere pe Tancred de Sicilia, și a venit la Ierusalim să se încoroneze rege. De supărarea lui Daimbert nici nu i-a păsat și l-a lăsat să și o consume singur, închis între zidurile unei biserici. Sub conducerea lui Balduin, regatul Ierusalimului a primit o nouă administrație, orașul a fost repopulat, în majoritate cu pelerinii noi veniți. A fost întărită stăpânirea cruciaților la Ascalon, Tripoli, Ramla și au fost anexate cetățile Arsuf, Caesareea, <a href="/wiki/Acra" title="Acra">Acra</a>, <a href="/wiki/Haifa" title="Haifa">Haifa</a>, <a href="/wiki/Beirut" title="Beirut">Beirut</a>, Laodiceea, <a href="/wiki/Tyr" title="Tyr">Tyr</a>. La cucerirea lor, regele Ierusalimului a fost ajutat de alți cruciați sosiți de pe continentul european, ei acum putând veni direct pe mare, fără a se teme de debarcare. Printre ei se aflau numeroși englezi, flamanzi, danezi; chiar și regele Norvegiei, Sigurd, a participat cu o flotă scandinavă în 1110 la cucerirea Sidonului. Genovezii, pizani, dar și venețienii și-au adus aportul, aceștia din urmă dând un ajutor substanțial la asediul Acrei din luna mai a anului 1104. Drumuri comerciale importante erau astfel curățate de trupele inamicului, principalii beneficiari, fiind orașele italiene. </p><p>La 15 iulie 1099 a căzut Ierusalimul. Numeroasele principate ale cruciaților din nordul Siriei, a căror situație, în încercuirea posesiunilor Islamului, rămânea precară, s-au declarat vasale ale Bizanțului. Numai vechiul dușman al Imperiului, Bohemond, principe de Antiochia, a refuzat. După ce Bohemond a fost făcut prizonier de către musulmani, iar armata lui a fost zdrobită lângă Harran (1104), Comnenul i-a răpit orașele ciliciene. Redobândindu-și libertatea, normandul ardea de dorința răzbunării. În 1107, adunând o uriașă oștire, el a debarcat la Dyrrachion. Acum însă Bizanțul era mult mai puternic decât cu 2 decenii în urmă: Bohemund a fost zdrobit, încercuit și a capitulat. În urma tratatului de pace, încheiat în 1108 la Deabolis, Antiochia a fost recunoscută drept un fief al Imperiului. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Reforme_inițiate_de_Alexie_Comnenul"><span id="Reforme_ini.C8.9Biate_de_Alexie_Comnenul"></span>Reforme inițiate de Alexie Comnenul</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Reforme inițiate de Alexie Comnenul" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Reforme inițiate de Alexie Comnenul"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Alexie Comnenul a inițiat profunde reforme interne, imediat după ce a ajuns la putere, și numai lui îi datorează statul succesele rapide de la sfârșitul sec XI-începutul sec XII. În aceste acțiuni, împăratul se sprijinea aproape în exclusivitate pe rudele sale și pe clienții săi, oameni de condiție socială modestă, pe care îi copleșise cu binefaceri. După cum s-a exprimat secretarul său, cronicarul Ioan Zonaras, basileul guverna țara ca pe propria sa casă. </p><p>Vechile titluri, <i>nobilissimus</i>, <i>curopalates</i>, <i>patricios</i>, <i>anthypatos</i> etc, fie dispar cu desăvârșire, fie își pierd importanța de mai înainte, pe când cele noi, <i>sebastos</i>, <i>protosebastos</i>, devin o prerogativă exclusivă a Comnenilor ori a familiilor unite cu aceștia prin legături de rudenie: Melissenos, Angelos, Ducas, Paleologos. Treptat (pînă la sfârșitul sec XII), în mâinile acestui <i>clan al Comnenilor</i> se concentrează comanda armatelor. Străvechile neamuri aristocratice, cum erau Argyros, Phokas, părăsesc, puțin câte puțin, scena, iar restul nobilimii putea spera doar la funcții secundare în armată sau la cariera civilă. </p><p>Complicatul sistem birocratic al administrației s-a simplificat. Numărul departamentelor aparatului de stat (<i>secrete</i>) s-a redus, un număr imens de funcționari au fost nevoiți să-și caute o altă ocupație. Pentru dirijarea generală a secretelor rămase, Comnenul a instituit funcția de mare logothet. </p><p>Alexie folosea pe larg <i>pronoia</i>, donația cu titlu viager spre administrare a unei regiuni anumite din domeniul imperial (cu dreptul de a obține venituri din această regiune), cu condiția serviciului obligatoriu, prestat de pronoiar în folosul împăratului. În felul acesta, pe seama pronoiarilor se întărea, mai întâi de toate, armata, care a devenit asemănătoare trupelor de cavaleri din Europa Apuseană. </p><p>Începând cu sfârșitul sec XI, Bizanțul trăieste o perioadă de avânt. Au fost reconstruite orașele, decăzute în perioada răzmerițelor, au renăscut comerțul și meșteșugurile. Transformările au atins și componența socială a populației țării: încă din timpul domniei lui Alexie și a fiului său, Ioan a dispărut pentru totdeauna un asemenea anacronism cum erau sclavii. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Raporturile_cu_biserica">Raporturile cu biserica</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Raporturile cu biserica" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Raporturile cu biserica"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Politica lui Alexie față de biserică se caracteriza printr-o severitate extremă. El îi depunea fără cruțare pe patriarhii și episcopii care se împotriveau indicațiilor basileului. Totodată, împăratul însuși se distingea printr-o evlavie sinceră, manifesta interes față de teologie și intervenea adesea în disputele religioase și filozofice. Din inițiativa lui, un sinod al bisericii l-a condamnat ca <a href="/wiki/Erezie" title="Erezie">eretic</a> pe filozoful <a href="/wiki/Ioan_Italos" title="Ioan Italos">Ioan Italos</a> (<a href="/wiki/1082" title="1082">1082</a>). Comnenul a contribuit mult și la distrugerea influentului curent al bogomililor, de altfel, mai degrabă politic decât religios. <a href="/wiki/Bogomilism" title="Bogomilism">Bogomilismul</a> căpătase răspândire în Bulgaria, împrumutând mult de la doctrina paulicienilor, astfel încât până și cronicarii bizantini, nu arareori, le considerau identice. În anul 1082, detașamentele de bogomili au refuzat să lupte pentru Imperiu împotriva <a href="/wiki/Normanzi" title="Normanzi">normanzilor</a>. Alexie i-a ademenit printr-un șiretlic pe conducătorii bogomililor în cetatea Mosynopolis din Tracia, unde a poruncit ca aceștia să fie dezarmați, apoi aruncați în temniță, iar averile familiilor lor să fie confiscate. Drept răspuns a izbucnit o răscoală, bogomilii, aliați cu pecenegii au devastat orașele Traciei și autocratorul a trebuit să depună multe eforturi ca să reinstaureze ordinea. Bizuindu-se nu numai pe puterea sabiei, Alexie i-a atacat pe opoziționiști pe altă cale. Călugărul <a href="/w/index.php?title=Euthymios_Zigabenos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Euthymios Zigabenos — pagină inexistentă">Euthymios Zigabenos</a> a scris un tratat împotriva bogomililor, cât despre Comnen, acesta a izbutit, printr-o intrigă abilă, să-l dovedească vinovat de afirmații eretice pe <i>patriarhul</i> lor, un anume bătrân pe nume Vasile, care a fost ars pe rug prin hotărârea judecății. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Ultimii_ani_de_viață"><span id="Ultimii_ani_de_via.C8.9B.C4.83"></span>Ultimii ani de viață</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Ultimii ani de viață" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Ultimii ani de viață"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Spre sfârșitul vieții, Alexie a suferit foarte mult de <a href="/wiki/Reumatism" title="Reumatism">reumatism</a>, cu greu se ridica din așternut. La curtea sultanului de Iconion erau montate piese de teatru, ale căror scene reprezentau cât de neîndemânatic se mișcă <i>rârâitul</i>(Alexie pronunța prost sunetul <i>r</i>). Cu toate acestea, în <a href="/wiki/1116" title="1116">1116</a>, Comnenul a condus o expediție împotriva selgiucizilor și, fără a coborî, din cauza bolii, din litieră, a repurtat o victorie zdrobitoare asupra sultanului <a href="/w/index.php?title=Malik_Sah&action=edit&redlink=1" class="new" title="Malik Sah — pagină inexistentă">Malik Sah</a>, care-l luase peste picior. </p><p>În vara anului <a href="/wiki/1118" title="1118">1118</a>, la o solemnitate în Hipodrom, lui Alexie i s-a făcut rău și el a fost dus în palatul Manganelor. La căpătâiul basileului muribund s-a încins lupta pentru succesiune. Soția acestuia, <a href="/wiki/Irina_Ducas" title="Irina Ducas">Irina Ducas</a>, și fiica lor, <a href="/wiki/Ana_Comnena" title="Ana Comnena">Ana</a> năzuiau să-i dea puterea soțului Anei, cezarul <a href="/wiki/Nicefor_Bryennius" title="Nicefor Bryennius">Nikephor Bryennios</a>, ocolindu-l pe fiul împăratului, Ioan. Împăratul a avut o atitudine evazivă și a murit (la <a href="/wiki/15_august" title="15 august">15 august</a>), fără a desemna un moștenitor la tron. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Bibliografie">Bibliografie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Bibliografie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Bibliografie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Izvoare_primare">Izvoare primare</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Izvoare primare" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Izvoare primare"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><a href="/wiki/Ana_Comnena" title="Ana Comnena">Ana Comnena</a>, <i><a href="/w/index.php?title=Alexiada&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alexiada — pagină inexistentă">Alexiada</a></i>.</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Izvoare_secundare">Izvoare secundare</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Izvoare secundare" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Izvoare secundare"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li>Michael Angold (1997), <i>The Byzantine Empire, 1025–1204</i>, Longman, 2nd ed., pp. 136–70. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780582294684" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-0-582-29468-4</a></li> <li>Jonathan Harris (2014), <i>Byzantium and the Crusades</i>, Bloomsbury, 2nd ed. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781780937670" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-1-78093-767-0</a></li> <li><cite id="CITEREFKazhdan1991" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Alexander_Kazhdan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alexander Kazhdan — pagină inexistentă">Kazhdan, Alexander</a>, ed. (<time datetime="1991">1991</time>), <i><a href="/w/index.php?title=Oxford_Dictionary_of_Byzantium&action=edit&redlink=1" class="new" title="Oxford Dictionary of Byzantium — pagină inexistentă">Oxford Dictionary of Byzantium</a></i>, Oxford University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-504652-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-504652-6">978-0-19-504652-6</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Oxford+Dictionary+of+Byzantium&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=1991&rft.isbn=978-0-19-504652-6&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexie+I+Comnenul" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li>Warren Treadgold (1997), <i>A History of the Byzantine State and Society</i>, Stanford University Press, pp. 612–29. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780804726306" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-0-8047-2630-6</a></li> <li><cite class="citation book">Norwich, John J. (<time datetime="1995">1995</time>). <i>Byzantium: The Decline and Fall</i>. Alfred A. Knopf, Inc. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-679-41650-0" title="Special:Referințe în cărți/978-0-679-41650-0">978-0-679-41650-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Byzantium%3A+The+Decline+and+Fall&rft.pub=Alfred+A.+Knopf%2C+Inc.&rft.date=1995&rft.isbn=978-0-679-41650-0&rft.aulast=Norwich&rft.aufirst=John+J.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexie+I+Comnenul" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFCanduci2010" class="citation">Canduci, Alexander (<time datetime="2010">2010</time>), <i>Triumph & Tragedy: The Rise and Fall of Rome's Immortal Emperors</i>, Pier 9, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-74196-598-8" title="Special:Referințe în cărți/978-1-74196-598-8">978-1-74196-598-8</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Triumph+%26+Tragedy%3A+The+Rise+and+Fall+of+Rome%27s+Immortal+Emperors&rft.pub=Pier+9&rft.date=2010&rft.isbn=978-1-74196-598-8&rft.aulast=Canduci&rft.aufirst=Alexander&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexie+I+Comnenul" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Garland, Lynda (<time datetime="2007">2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.roman-emperors.org/annadal.htm"><i>Anna Dalassena – De Imperatoribus Romanis</i></a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Anna+Dalassena+%E2%80%93+De+Imperatoribus+Romanis&rft.date=2007&rft.aulast=Garland&rft.aufirst=Lynda&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.roman-emperors.org%2Fannadal.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexie+I+Comnenul" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFSkoulatos1980" class="citation">Skoulatos, Basile (<time datetime="1980">1980</time>), <i>Les personnages byzantins de I'Alexiade: Analyse prosopographique et synthese</i> (în French), Louvain: Nauwelaerts</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Les+personnages+byzantins+de+I%27Alexiade%3A+Analyse+prosopographique+et+synthese&rft.place=Louvain&rft.pub=Nauwelaerts&rft.date=1980&rft.aulast=Skoulatos&rft.aufirst=Basile&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexie+I+Comnenul" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><span class="citation-comment" style="display:none; color:#33aa33; margin-left:0.3em">Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) </span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation encyclopaedia">Plate, William (<time datetime="1867">1867</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://quod.lib.umich.edu/cgi/t/text/pageviewer-idx?c=moa;cc=moa;idno=acl3129.0001.001;q1=demosthenes;size=l;frm=frameset;seq=144">„Alexios I Komnenos”</a>. În <a href="/w/index.php?title=William_Smith_(lexicographer)&action=edit&redlink=1" class="new" title="William Smith (lexicographer) — pagină inexistentă">William Smith</a>. <i><a href="/w/index.php?title=Dictionary_of_Greek_and_Roman_Biography_and_Mythology&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dictionary of Greek and Roman Biography and Mythology — pagină inexistentă">Dictionary of Greek and Roman Biography and Mythology</a></i>. <b>1</b>. Boston: Little, Brown and Company. pp. 129–130.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Alexios+I+Komnenos&rft.btitle=Dictionary+of+Greek+and+Roman+Biography+and+Mythology&rft.place=Boston&rft.pages=129-130&rft.pub=Little%2C+Brown+and+Company&rft.date=1867&rft.aulast=Plate&rft.aufirst=William&rft_id=http%3A%2F%2Fquod.lib.umich.edu%2Fcgi%2Ft%2Ftext%2Fpageviewer-idx%3Fc%3Dmoa%3Bcc%3Dmoa%3Bidno%3Dacl3129.0001.001%3Bq1%3Ddemosthenes%3Bsize%3Dl%3Bfrm%3Dframeset%3Bseq%3D144&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexie+I+Comnenul" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Varzos, Konstantinos (<time datetime="1984">1984</time>). <bdi lang="el">Η Γενεαλογία των Κομνηνών</bdi> [<i>The Genealogy of the Komnenoi</i>] (în Greek). Thessaloniki: Byzantine Research Centre.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%CE%97+%CE%93%CE%B5%CE%BD%CE%B5%CE%B1%CE%BB%CE%BF%CE%B3%CE%AF%CE%B1+%CF%84%CF%89%CE%BD+%CE%9A%CE%BF%CE%BC%CE%BD%CE%B7%CE%BD%CF%8E%CE%BD&rft.place=Thessaloniki&rft.pub=Byzantine+Research+Centre&rft.date=1984&rft.aulast=Varzos&rft.aufirst=Konstantinos&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexie+I+Comnenul" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><span class="citation-comment" style="display:none; color:#33aa33; margin-left:0.3em">Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) </span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" />, Vols. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.kbe.auth.gr/bkm20a1.pdf">A1</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140203072515/http://www.kbe.auth.gr/bkm20a1.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2014-02-03">3 februarie 2014</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.kbe.auth.gr/bkm20a2.pdf">A2</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160303174544/http://www.kbe.auth.gr/bkm20a2.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2016-03-03">3 martie 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. & <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.kbe.auth.gr/bkm20b.pdf">B</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160303171134/http://www.kbe.auth.gr/bkm20b.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2016-03-03">3 martie 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li>George Finlay (1854), <i>History of the Byzantine and Greek Empires from 1057–1453</i>, Volume 2, William Blackwood & Sons</li> <li><cite id="CITEREFFrancopan2011" class="citation">Francopan, Peter (<time datetime="2011">2011</time>), <i>The First Crusade: the Call from the East</i>, <a href="/w/index.php?title=The_Bodley_Head&action=edit&redlink=1" class="new" title="The Bodley Head — pagină inexistentă">The Bodley Head</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+First+Crusade%3A+the+Call+from+the+East&rft.pub=The+Bodley+Head&rft.date=2011&rft.aulast=Francopan&rft.aufirst=Peter&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexie+I+Comnenul" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Note" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Note"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-references-wrap"><ol class="references"> <li id="cite_note-d49390dbea453bc4b7f69d5cd1381498-1"><b><a href="#cite_ref-d49390dbea453bc4b7f69d5cd1381498_1-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.sapere.it/sapere/enciclopedia/"><i>Alèssio I (imperatore d'Oriente)</i></a>, <span lang="it">Enciclopedia Sapere</span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Al%C3%A8ssio+I+%28imperatore+d%27Oriente%29&rft.pub=%3Cspan+lang%3D%22it%22%3EEnciclopedia+Sapere%3C%2Fspan%3E&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.sapere.it%2Fsapere%2Fenciclopedia%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexie+I+Comnenul" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span></span> </li> <li id="cite_note-8db5a45537410ae612953ea2a7c2a6fc-2"><b><a href="#cite_ref-8db5a45537410ae612953ea2a7c2a6fc_2-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://fast.oclc.org/"><i>Emperor of the East Alexius I Comnenus</i></a>, <span lang="en">Faceted Application of Subject Terminology</span><span class="reference-accessdate">, accesat în <time datetime="2017-10-09">9 octombrie 2017</time></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Emperor+of+the+East+Alexius+I+Comnenus&rft.pub=%3Cspan+lang%3D%22en%22%3EFaceted+Application+of+Subject+Terminology%3C%2Fspan%3E&rft_id=http%3A%2F%2Ffast.oclc.org%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexie+I+Comnenul" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span></span> </li> <li id="cite_note-25584dd8cf78bd949db2e853abc862b5-3"><b><a href="#cite_ref-25584dd8cf78bd949db2e853abc862b5_3-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://koha-urbs.reteurbs.org/cgi-bin/koha/opac-main.pl"><i>Alexius I Comnenus Emperor of the East</i></a>, <span lang="en">Catalogue of the Unione Romana Biblioteche Scientifiche</span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Alexius+I+Comnenus+Emperor+of+the+East&rft.pub=%3Cspan+lang%3D%22en%22%3ECatalogue+of+the+Unione+Romana+Biblioteche+Scientifiche%3C%2Fspan%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fkoha-urbs.reteurbs.org%2Fcgi-bin%2Fkoha%2Fopac-main.pl&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexie+I+Comnenul" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span></span> </li> <li id="cite_note-e885289910e6eef3d3dca43ffc734341-4"><b><a href="#cite_ref-e885289910e6eef3d3dca43ffc734341_4-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://biblio.hiu.cas.cz"><i>byzantský císař Alexios I. Komnenos</i></a>, <span lang="en">Bibliography of the History of the Czech Lands</span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=byzantsk%C3%BD+c%C3%ADsa%C5%99+Alexios+I.+Komnenos&rft.pub=%3Cspan+lang%3D%22en%22%3EBibliography+of+the+History+of+the+Czech+Lands%3C%2Fspan%3E&rft_id=https%3A%2F%2Fbiblio.hiu.cas.cz&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexie+I+Comnenul" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span></span> </li> <li id="cite_note-e1ec52bde1630175d7ca6615bc502359-5"><b><a href="#cite_ref-e1ec52bde1630175d7ca6615bc502359_5-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://mak.bn.org.pl"><i>Aleksander</i></a>, <span lang="pl">MAK</span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Aleksander&rft.pub=%3Cspan+lang%3D%22pl%22%3EMAK%3C%2Fspan%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fmak.bn.org.pl&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexie+I+Comnenul" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span></span> </li> <li id="cite_note-cca0e3094bc8ec0c9810a88ac2ef7c81-6"><b><a href="#cite_ref-cca0e3094bc8ec0c9810a88ac2ef7c81_6-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.enciclopedia.cat/gran-enciclopedia-catalana"><i>Aleix I Comnè</i></a>, Gran Enciclopèdia Catalana</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Aleix+I+Comn%C3%A8&rft.pub=Gran+Enciclop%C3%A8dia+Catalana&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.enciclopedia.cat%2Fgran-enciclopedia-catalana&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexie+I+Comnenul" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span></span> </li> <li id="cite_note-5d73f4318673cbe50b63b3c7065d470f-7"><b><a href="#cite_ref-5d73f4318673cbe50b63b3c7065d470f_7-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://snaccooperative.org/"><i>Alexios I Komnenos</i></a>, SNAC<span class="reference-accessdate">, accesat în <time datetime="2017-10-09">9 octombrie 2017</time></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Alexios+I+Komnenos&rft.pub=SNAC&rft_id=https%3A%2F%2Fsnaccooperative.org%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexie+I+Comnenul" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span></span> </li> <li id="cite_note-ba284963fce3f6792e65d9d34336f593-8"><b><a href="#cite_ref-ba284963fce3f6792e65d9d34336f593_8-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><i><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q21567771" class="extiw" title="d:Q21567771"><span lang="ru-Latn">IeSBE / Anna Komnena</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="ru-Latn">IeSBE / Anna Komnena</span> (articol enciclopedic)|]]</span></i></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%26%238203%3B%5D%5D%3C%2Fspan%3E%5B%5BCategorie%3AArticole+cu+leg%C4%83turi+c%C4%83tre+elemente+f%C4%83r%C4%83+etichet%C4%83+%C3%AEn+limba+rom%C3%A2n%C4%83&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexie+I+Comnenul" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span> <span style="font-size:100%" class="error citation-comment"><span style="font-size:100%" class="error citation-comment">Verificați valoarea <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|titlelink=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#bad_paramlink" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)</span></span></span> </li> <li id="cite_note-22a38f36992122319906fadd05ec9a7b-9"><b><a href="#cite_ref-22a38f36992122319906fadd05ec9a7b_9-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><i><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q49942106" class="extiw" title="d:Q49942106"><span lang="ru-Latn">IeL / Anna Komnina</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="ru-Latn">IeL / Anna Komnina</span> (articol enciclopedic)|]]</span></i></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%26%238203%3B%5D%5D%3C%2Fspan%3E%5B%5BCategorie%3AArticole+cu+leg%C4%83turi+c%C4%83tre+elemente+f%C4%83r%C4%83+etichet%C4%83+%C3%AEn+limba+rom%C3%A2n%C4%83&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexie+I+Comnenul" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span> <span style="font-size:100%" class="error citation-comment"><span style="font-size:100%" class="error citation-comment">Verificați valoarea <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|titlelink=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#bad_paramlink" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)</span></span></span> </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe"><span id="Leg.C4.83turi_externe"></span>Legături externe</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Legături externe" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Legături externe"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba germană">de</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://d-nb.info/gnd/118501925">Alexie I Comnenul</a> în Catalogul <a href="/wiki/Biblioteca_Na%C8%9Bional%C4%83_a_Germaniei" title="Biblioteca Națională a Germaniei">Bibliotecii Naționale a Germaniei</a><span class="metadata"><small> (<a rel="nofollow" class="external text" href="http://dispatch.opac.d-nb.de/DB=4.1/PPN?PPN=118501925">Informații despre Alexie I Comnenul</a> • <a rel="nofollow" class="external text" href="http://dispatch.opac.d-nb.de/DB=4.1/SET=4/TTL=1/PRS=PP%7F/PPN?PPN=118501925">PICA</a> • <a rel="nofollow" class="external text" href="http://toolserver.org/~apper/pd/person/pnd/118501925">Căutare pe <i>site</i>-ul Apper</a>)</small></span></li> <li class="mw-empty-elt"></li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba germană">de</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bautz.de/bbkl/a/alexios_i_k.shtml">Alexie I Comnenul</a> în <i><a href="/wiki/Biografii_din_bibliografia_lexiconului_bisericesc" title="Biografii din bibliografia lexiconului bisericesc">Biografii din bibliografia lexiconului bisericesc</a></i> (BBKL).</li> <li><a href="/wiki/Anna_Komnena" class="mw-redirect" title="Anna Komnena">Anna Komnena</a>: <i><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.fordham.edu/halsall/basis/AnnaComnena-Alexiad.html">The Alexiad</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140814180000/http://www.fordham.edu/halsall/basis/AnnaComnena-Alexiad.html">Arhivat</a> în <time datetime="2014-08-14">14 august 2014</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ziarullumina.ro/documentar/alexiada-o-istorie-tesuta-porfira">„Alexiada“, o istorie țesută în porfiră</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140829165321/http://ziarullumina.ro/documentar/alexiada-o-istorie-tesuta-porfira">Arhivat</a> în <time datetime="2014-08-29">29 august 2014</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., 24 februarie 2013, Alexandru Briciu, <i>Ziarul Lumina</i></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Vezi_și"><span id="Vezi_.C8.99i"></span>Vezi și</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Vezi și" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Vezi și"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><a href="/wiki/Bogumilism" class="mw-redirect" title="Bogumilism">Bogumilism</a></li></ul> <div role="navigation" class="navbox" aria-labelledby="Lista_împăraților_romani" style="padding:3px"><table class="nowraplinks collapsible collapsed navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="col" class="navbox-title" colspan="2"><div class="plainlinks hlist navbar mini"><ul><li class="nv-view"><a href="/wiki/Format:%C3%8Emp%C4%83ra%C8%9Bi_romani" title="Format:Împărați romani"><abbr title="Vizualizează acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">v</abbr></a></li><li class="nv-talk"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:%C3%8Emp%C4%83ra%C8%9Bi_romani" title="Discuție Format:Împărați romani"><abbr title="Discută acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">d</abbr></a></li><li class="nv-edit"><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:%C3%8Emp%C4%83ra%C8%9Bi_romani&action=edit"><abbr title="Modifică acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">m</abbr></a></li></ul></div><div id="Lista_împăraților_romani" class="whiteText" style="font-size:100%;margin:0 4em"><a href="/wiki/Lista_%C3%AEmp%C4%83ra%C8%9Bilor_romani" title="Lista împăraților romani">Lista</a> <a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83rat_roman" title="Împărat roman">împăraților romani</a></div></th></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Principat_(Imperiul_Roman)" title="Principat (Imperiul Roman)">Principatul</a><br />27 î.Hr. – 235 d.Hr.</th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><div> <p><span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Augustus" class="mw-redirect" title="Augustus">Augustus</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Tiberius" title="Tiberius">Tiberius</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Caligula" title="Caligula">Caligula</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Claudius" title="Claudius">Claudius</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Nero" title="Nero">Nero</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Galba" title="Galba">Galba</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Otho" title="Otho">Otho</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Vitellius" title="Vitellius">Vitellius</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Vespasian" title="Vespasian">Vespasian</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Titus" title="Titus">Titus</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Domi%C8%9Bian" title="Domițian">Domițian</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Nerva" title="Nerva">Nerva</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Traian" title="Traian">Traian</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Hadrianus_(%C3%AEmp%C4%83rat)" class="mw-redirect" title="Hadrianus (împărat)">Hadrian</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Antoninus_Pius" title="Antoninus Pius">Antoninus Pius</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Marcus_Aurelius" class="mw-redirect" title="Marcus Aurelius">Marcus Aurelius</a> <i>cu <a href="/wiki/Lucius_Verus" title="Lucius Verus">Lucius Verus</a></i> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Commodus" title="Commodus">Commodus</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Pertinax" title="Pertinax">Pertinax</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Didius_Iulianus" title="Didius Iulianus">Didius Iulianus</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Septimius_Severus" title="Septimius Severus">Septimius Severus</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Caracalla" title="Caracalla">Caracalla</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Publius_Septimius_Geta" title="Publius Septimius Geta">Geta</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Macrinus" title="Macrinus">Macrinus</a> <i>cu <a href="/wiki/Diadumenian" title="Diadumenian">Diadumenian</a></i> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Elagabalus" class="mw-redirect" title="Elagabalus">Elagabalus</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Alexandru_Sever" title="Alexandru Sever">Alexandru Sever</a></span> </p> </div></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Lista_%C3%AEmp%C4%83ra%C8%9Bilor_romani#Criza_secolului_III" title="Lista împăraților romani">Criza secolului al III-lea</a><br />235–284</th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><div> <p><span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Maximin_Tracul" title="Maximin Tracul">Maximin Tracul</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Gordian_I" title="Gordian I">Gordian I</a> <i>și</i> <a href="/wiki/Gordian_al_II-lea" title="Gordian al II-lea">Gordian al II-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Pupienus" title="Pupienus">Pupienus</a> <i>și</i> <a href="/wiki/Balbinus" title="Balbinus">Balbinus</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Gordian_al_III-lea" title="Gordian al III-lea">Gordian al III-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Filip_Arabul" title="Filip Arabul">Filip Arabul</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Decius" title="Decius">Decius</a> <i>cu <a href="/wiki/Herennius_Etruscus" title="Herennius Etruscus">Herennius Etruscus</a></i> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Hostilian" title="Hostilian">Hostilian</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Trebonianus_Gallus" title="Trebonianus Gallus">Trebonianus Gallus</a> <i>cu <a href="/wiki/Volusianus" title="Volusianus">Volusianus</a></i> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Aemilianus" title="Aemilianus">Aemilianus</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Valerian" title="Valerian">Valerian</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Gallienus" title="Gallienus">Gallienus</a> <i>cu <a href="/wiki/Saloninus" title="Saloninus">Saloninus</a></i> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Cladius_al_II-lea_Gothicus" class="mw-redirect" title="Cladius al II-lea Gothicus">Claudius Gothicus</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Quintillus" title="Quintillus">Quintillus</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Aurelian" title="Aurelian">Aurelian</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Marcus_Claudius_Tacitus" title="Marcus Claudius Tacitus">Tacitus</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Florianus" title="Florianus">Florianus</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Marcus_Aurelius_Probus" title="Marcus Aurelius Probus">Probus</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Carus" title="Carus">Carus</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Carinus" title="Carinus">Carinus</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Numerian" title="Numerian">Numerian</a></span> </p> </div></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Dominat" title="Dominat">Dominatul</a><br />284–395</th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><div> <p><span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Diocle%C8%9Bian" title="Dioclețian">Dioclețian</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Maximian" title="Maximian">Maximian</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Constantius_I" title="Constantius I">Constantius Chlorus</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Galerius" title="Galerius">Galerius</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Flavius_Valerius_Severus" title="Flavius Valerius Severus">Severus</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Maxentius" title="Maxentius">Maxentius</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Maximinus_Daia" title="Maximinus Daia">Maximinus Daia</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Licinius" title="Licinius">Licinius</a> <i>cu <a href="/wiki/Valerius_Valens" title="Valerius Valens">Valerius Valens</a> și <a href="/wiki/Sextus_Martinianus" title="Sextus Martinianus">Martinianus</a></i> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Constantin_cel_Mare" title="Constantin cel Mare">Constantin I</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Constantin_al_II-lea" title="Constantin al II-lea">Constantin al II-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Constant" title="Constant">Constant</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Constantin_al_II-lea" title="Constantin al II-lea">Constantin al II-lea</a> <i>cu <a href="/wiki/Vetranio" title="Vetranio">Vetranio</a></i> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Iulian_Apostatul" title="Iulian Apostatul">Iulian Apostatul</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Iovianus" class="mw-redirect" title="Iovianus">Iovianus</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Valentinian_I" title="Valentinian I">Valentinian I</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Valens" title="Valens">Valens</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Gra%C8%9Bian" title="Grațian">Grațian</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Valentinian_al_II-lea" title="Valentinian al II-lea">Valentinian al II-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Teodosiu_I_cel_Mare" class="mw-redirect" title="Teodosiu I cel Mare">Teodosiu I</a> </span> </p> </div></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_Apus" title="Imperiul Roman de Apus">Imperiul de Apus</a><br />395–480</th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><div> <p><span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Honorius" title="Honorius">Honorius</a> <i>cu <a href="/wiki/Constantin_al_III-lea_(%C3%AEmp%C4%83rat_al_Imperiului_Roman_de_Apus)" title="Constantin al III-lea (împărat al Imperiului Roman de Apus)">Constantin al III-lea</a></i> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Constantius_al_III-lea" title="Constantius al III-lea">Constantius al III-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Ioannes" title="Ioannes">Ioannes</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Valentinian_al_III-lea" title="Valentinian al III-lea">Valentinian al III-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Petronius_Maximus" title="Petronius Maximus">Petronius Maximus</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Avitus" title="Avitus">Avitus</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Majorian" title="Majorian">Majorian</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Libius_Severus" title="Libius Severus">Libius Severus</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Anthemius" title="Anthemius">Anthemius</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Olybrius" title="Olybrius">Olybrius</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Glycerius" title="Glycerius">Glycerius</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Julius_Nepos" class="mw-redirect" title="Julius Nepos">Julius Nepos</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Romulus_Augustulus" title="Romulus Augustulus">Romulus Augustulus</a> </span> </p> </div></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Lista_%C3%AEmp%C4%83ra%C8%9Bilor_bizantini" title="Lista împăraților bizantini">Imperiul Bizantin</a><br />395–1204</th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><div> <p><span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Arcadius" title="Arcadius">Arcadius</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Teodosiu_al_II-lea" title="Teodosiu al II-lea">Teodosiu al II-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Marcian" title="Marcian">Marcian</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Leon_I_(%C3%AEmp%C4%83rat)" title="Leon I (împărat)">Leon I Tracul </a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Leon_al_II-lea_(%C3%AEmp%C4%83rat)" title="Leon al II-lea (împărat)">Leon al II-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Zenon_(%C3%AEmp%C4%83rat)" title="Zenon (împărat)">Zenon</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Basiliskos" title="Basiliskos">Basiliskos</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Anastasiu_I" title="Anastasiu I">Anastasiu I</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Iustin_I" title="Iustin I">Iustin I</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Iustinian_I_cel_Mare" class="mw-redirect" title="Iustinian I cel Mare">Iustinian I</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Iustin_al_II-lea_(%C3%AEmp%C4%83rat)" class="mw-redirect" title="Iustin al II-lea (împărat)">Iustin al II-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Tiberiu_al_II-lea_Constantin" title="Tiberiu al II-lea Constantin">Tiberiu al II-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Mauriciu_(%C3%AEmp%C4%83rat)" class="mw-redirect" title="Mauriciu (împărat)">Mauriciu</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Phocas" class="mw-redirect" title="Phocas">Phocas</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Heraclius_cel_T%C3%A2n%C4%83r" class="mw-redirect" title="Heraclius cel Tânăr">Heraclius</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Constantin_al_III-lea_(%C3%AEmp%C4%83rat)" title="Constantin al III-lea (împărat)">Constantin al III-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Heraklonas_(%C3%AEmp%C4%83rat)" title="Heraklonas (împărat)">Heraklonas</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Constans_al_II-lea_B%C4%83rbosul" title="Constans al II-lea Bărbosul">Constans al II-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Constantin_al_IV-lea" title="Constantin al IV-lea">Constantin al IV-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Iustinian_al_II-lea" title="Iustinian al II-lea">Iustinian al II-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Leonitos_al_II-lea" class="mw-redirect" title="Leonitos al II-lea">Leonitos al II-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Tiberiu_al_II-lea" title="Tiberiu al II-lea">Tiberiu al II-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Philippikos_Bardanes" title="Philippikos Bardanes">Philippikos</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Anastasiu_al_II-lea" title="Anastasiu al II-lea">Anastasiu al II-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Teodosiu_al_III-lea" title="Teodosiu al III-lea">Teodosiu al III-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Leon_al_III-lea_Isauricul" class="mw-redirect" title="Leon al III-lea Isauricul">Leon al III-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Constantin_al_V-lea" title="Constantin al V-lea">Constantin al V-lea Copronimul</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Artabasdus" title="Artabasdus">Artabasdus</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Leon_al_IV-lea_Kazarul" class="mw-redirect" title="Leon al IV-lea Kazarul">Leon al IV-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Constantin_al_V-lea" title="Constantin al V-lea">Constantin al V-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Irina_Ateniana" title="Irina Ateniana">Irina</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Nicefor_I_(%C3%AEmp%C4%83rat)" class="mw-redirect" title="Nicefor I (împărat)">Nicefor I</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Staurakios" title="Staurakios">Staurakios</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Mihail_I_Rangabe" title="Mihail I Rangabe">Mihail I Rangabe</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Leon_al_V-lea_Armeanul" title="Leon al V-lea Armeanul">Leon al V-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Mihail_al_II-lea_Amorianul" title="Mihail al II-lea Amorianul">Mihail al II-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Theophil" class="mw-redirect" title="Theophil">Theophil</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Mihail_al_III-lea_Be%C8%9Bivul" title="Mihail al III-lea Bețivul">Mihail al III-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Vasile_I_Macedoneanul" title="Vasile I Macedoneanul">Vasile I Macedoneanul</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Leon_al_VI-lea_Filozoful" title="Leon al VI-lea Filozoful">Leon al VI-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Alexandru_(%C3%AEmp%C4%83rat)" title="Alexandru (împărat)">Alexandru</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Constantin_al_VII-lea_Porfirogenetul" title="Constantin al VII-lea Porfirogenetul">Constantin al VII-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Romanos_I_Lecapenos" class="mw-redirect" title="Romanos I Lecapenos">Romanos I</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Romanos_al_II-lea_Nobilul" class="mw-redirect" title="Romanos al II-lea Nobilul">Romanos al II-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Nicefor_al_II-lea_Focas" title="Nicefor al II-lea Focas">Nicefor al II-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Ioan_I_Tzimiskes" title="Ioan I Tzimiskes">Ioan I Tzimiskes</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Vasile_al_II-lea_Bulgaroctonul" class="mw-redirect" title="Vasile al II-lea Bulgaroctonul">Vasile al II-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Constantin_al_VIII-lea_Porfirogenetul" title="Constantin al VIII-lea Porfirogenetul">Constantin al VIII-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Zoe_Porfirogeneta" title="Zoe Porfirogeneta">Zoe</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Romanos_al_III-lea_Argyros" class="mw-redirect" title="Romanos al III-lea Argyros">Romanos al III-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Mihail_al_IV-lea_Paplagonianul" class="mw-redirect" title="Mihail al IV-lea Paplagonianul">Mihail al IV-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Mihail_al_V-lea_C%C4%83l%C4%83f%C4%83tuitorul" title="Mihail al V-lea Călăfătuitorul">Mihail al V-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Constantin_al_IX-lea_Monomahul" title="Constantin al IX-lea Monomahul">Constantin al IX-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Teodora_a_III-a" title="Teodora a III-a">Teodora</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Mihail_al_VI-lea_Bringas" title="Mihail al VI-lea Bringas">Mihail al VI-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Isaac_I_Comnen" class="mw-redirect" title="Isaac I Comnen">Isaac I Comnen</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Constantin_al_X-lea_Ducas" title="Constantin al X-lea Ducas">Constantin al X-lea</a>  <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Roman_Diogenes" title="Roman Diogenes">Romanos al IV-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Mihail_al_VII-lea_Ducas" title="Mihail al VII-lea Ducas">Mihail al VII-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Nicefor_al_III-lea_Botaneiates" class="mw-redirect" title="Nicefor al III-lea Botaneiates">Nicefor al III-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Alexios_I_Comnen" class="mw-redirect" title="Alexios I Comnen">Alexios I Comnen</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Ioan_al_II-lea_Comnen" class="mw-redirect" title="Ioan al II-lea Comnen">Ioan al II-lea Comnen</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Manuel_I_Comnen" title="Manuel I Comnen">Manuel I Comnen</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Alexios_II_Comnen" class="mw-redirect" title="Alexios II Comnen">Alexios al II-lea Comnen</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Andronic_I_Comnen" class="mw-redirect" title="Andronic I Comnen">Andronic I Comnen</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Isaac_al_II-lea_Angelos" title="Isaac al II-lea Angelos">Isaac al II-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Alexios_al_III-lea_Angelos" class="mw-redirect" title="Alexios al III-lea Angelos">Alexios al III-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Alexios_a_IV-lea_Angelos" class="mw-redirect" title="Alexios a IV-lea Angelos">Alexios al IV-lea</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Nicolae_Kanabos" title="Nicolae Kanabos">Nicolae Kanabos</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Alexios_al_V-lea_Ducas_Murtzuphlos" class="mw-redirect" title="Alexios al V-lea Ducas Murtzuphlos">Alexios al V-lea</a> </span> </p> </div></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Imperiul_de_la_Niceea" title="Imperiul de la Niceea">Imperiul de la Niceea</a><br />1204–1261</th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><div> <p><span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Constantin_Lascaris" title="Constantin Lascaris">Constantin Lascaris</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Teodor_Lascaris" title="Teodor Lascaris">Teodor Lascaris</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Ioan_al_III-lea_Ducas_Vata%C8%9Bis" title="Ioan al III-lea Ducas Vatațis">Ioan al III-lea Ducas Vatațis</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Teodor_al_II-lea_Lascaris" title="Teodor al II-lea Lascaris">Teodor al II-lea Lascaris</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Ioan_al_IV-lea_Lascaris" title="Ioan al IV-lea Lascaris">Ioan al IV-lea Lascaris</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Mihail_al_VIII-lea_Paleologul" title="Mihail al VIII-lea Paleologul">Mihail al VIII-lea Paleologul</a> </span> </p> </div></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiul Bizantin</a><br />1261–1453</th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><div> <p><span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Mihail_al_VIII-lea_Paleologul" title="Mihail al VIII-lea Paleologul">Mihail al VIII-lea Paleologul</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Andronic_al_II-lea_Paleologul" title="Andronic al II-lea Paleologul">Andronic al II-lea Paleologul</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Mihail_al_IX-lea_Paleologul" title="Mihail al IX-lea Paleologul">Mihail al IX-lea Paleologul</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Andronic_al_III-lea_Paleologul" title="Andronic al III-lea Paleologul">Andronic al III-lea Paleologul</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Ioan_al_V-lea_Paleologul" title="Ioan al V-lea Paleologul">Ioan al V-lea Paleologul</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Ioan_al_VI-lea_Cantacuzino" title="Ioan al VI-lea Cantacuzino">Ioan al VI-lea Cantacuzino</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Matei_Cantacuzino" title="Matei Cantacuzino">Matei Cantacuzino</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Andronic_al_IV-lea_Paleologul" title="Andronic al IV-lea Paleologul">Andronic al IV-lea Paleologul</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Ioan_al_VII-lea_Paleologul" title="Ioan al VII-lea Paleologul">Ioan al VII-lea Paleologul</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Manuel_al_II-lea_Paleologul" title="Manuel al II-lea Paleologul">Manuel al II-lea Paleologul</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Ioan_al_VIII-lea_Paleologul" title="Ioan al VIII-lea Paleologul">Ioan al VIII-lea Paleologul</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"><a href="/wiki/Constantin_al_XI-lea_Paleologul" title="Constantin al XI-lea Paleologul">Constantin al XI-lea Paleologul</a> </span> </p> </div></div></td></tr></tbody></table></div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16786155">.mw-parser-output .navbox{box-sizing:border-box;border:1px solid #a2a9b1;width:100%;clear:both;font-size:88%;text-align:center;padding:1px;margin:0 auto 0}.mw-parser-output .navbox .navbox{margin-top:0}.mw-parser-output .navbox+.navbox,.mw-parser-output .navbox+.navbox-styles+.navbox{margin-top:-1px}.mw-parser-output .navbox-inner,.mw-parser-output .navbox-subgroup{width:100%}.mw-parser-output .navbox-group,.mw-parser-output .navbox-title,.mw-parser-output .navbox-abovebelow{padding:0.25em 1em;line-height:1.5em;text-align:center}.mw-parser-output .navbox-group{white-space:nowrap;text-align:right}.mw-parser-output .navbox,.mw-parser-output .navbox-subgroup{background-color:#fdfdfd}.mw-parser-output .navbox-list{line-height:1.5em;border-color:#fdfdfd}.mw-parser-output .navbox-list-with-group{text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid}.mw-parser-output tr+tr>.navbox-abovebelow,.mw-parser-output tr+tr>.navbox-group,.mw-parser-output tr+tr>.navbox-image,.mw-parser-output tr+tr>.navbox-list{border-top:2px solid #fdfdfd}.mw-parser-output .navbox-title{background-color:#ccf}.mw-parser-output .navbox-abovebelow,.mw-parser-output .navbox-group,.mw-parser-output .navbox-subgroup .navbox-title{background-color:#ddf}.mw-parser-output .navbox-subgroup .navbox-group,.mw-parser-output .navbox-subgroup .navbox-abovebelow{background-color:#e6e6ff}.mw-parser-output .navbox-even{background-color:#f7f7f7}.mw-parser-output .navbox-odd{background-color:transparent}.mw-parser-output .navbox .hlist td dl,.mw-parser-output .navbox .hlist td ol,.mw-parser-output .navbox .hlist td ul,.mw-parser-output .navbox td.hlist dl,.mw-parser-output .navbox td.hlist ol,.mw-parser-output .navbox td.hlist ul{padding:0.125em 0}.mw-parser-output .navbox .navbar{display:block;font-size:100%}.mw-parser-output .navbox-title .navbar{float:left;text-align:left;margin-right:0.5em}body.skin--responsive .mw-parser-output .navbox-image img{max-width:none!important}@media print{body.ns-0 .mw-parser-output .navbox{display:none!important}}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .whiteText{color:#fff}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .whiteText{color:#fff}}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbar li a abbr{color:var(--color-base)!important;background:transparent!important}@media(prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbar li a abbr{color:var(--color-base)!important;background:transparent!important}}@media print{.mw-parser-output .navbar{display:none!important}}</style> <div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Bibsys" title="Bibsys">BIBSYS</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://authority.bibsys.no/authority/rest/authorities/html/90601204">90601204</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Biblioteca_Nacional_de_Espa%C3%B1a" class="mw-redirect" title="Biblioteca Nacional de España">BNE</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://catalogo.bne.es/uhtbin/authoritybrowse.cgi?action=display&authority_id=XX1227487">XX1227487</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Biblioth%C3%A8que_nationale_de_France" title="Bibliothèque nationale de France">BNF</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb13514583h">cb13514583h</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb13514583h">(data)</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/118501925">118501925</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/International_Standard_Name_Identifier" title="International Standard Name Identifier">ISNI</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://isni.org/isni/0000000066788604">0000 0000 6678 8604</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Library_of_Congress_Control_Number" class="mw-redirect" title="Library of Congress Control Number">LCCN</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.loc.gov/authorities/names/n50058321">n50058321</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/National_Library_of_Latvia" class="mw-redirect" title="National Library of Latvia">LNB</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://kopkatalogs.lv/F?func=direct&local_base=lnc10&doc_number=000337665&P_CON_LNG=ENG">000337665</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/National_Diet_Library" class="mw-redirect" title="National Diet Library">NDL</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.ndl.go.jp/auth/ndlna/001337927">001337927</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/National_Library_of_the_Czech_Republic" class="mw-redirect" title="National Library of the Czech Republic">NKC</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://aleph.nkp.cz/F/?func=find-c&local_base=aut&ccl_term=ica=jx20071022001&CON_LNG=ENG">jx20071022001</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Istituto_Centrale_per_il_Catalogo_Unico" title="Istituto Centrale per il Catalogo Unico">ICCU</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://opac.sbn.it/risultati-autori/-/opac-autori/detail/PUVV360754?core=autoriall">PUVV360754</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/SNAC" title="SNAC">SNAC</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://socialarchive.iath.virginia.edu/ark:/99166/w6186vxm">w6186vxm</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Syst%C3%A8me_universitaire_de_documentation" title="Système universitaire de documentation">SUDOC</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.idref.fr/050483064">050483064</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Virtual_International_Authority_File" title="Virtual International Authority File">VIAF</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://viaf.org/viaf/74643668">74643668</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"> <a href="/wiki/WorldCat_Identities" class="mw-redirect" title="WorldCat Identities">WorldCat Identities</a> (via VIAF): <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.worldcat.org/identities/containsVIAFID/74643668">74643668</a></span></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><span class="skin-invert" typeof="mw:File/Frameless"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></span></div></td></tr></tbody></table></div>    </div><noscript><img src="https://auth.wikimedia.org/loginwiki/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?useformat=desktop&type=1x1&usesul3=1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&oldid=16399046">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&oldid=16399046</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Dinastia_Comnenilor" title="Categorie:Dinastia Comnenilor">Dinastia Comnenilor</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Na%C8%99teri_%C3%AEn_1048" title="Categorie:Nașteri în 1048">Nașteri în 1048</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Decese_%C3%AEn_1118" title="Categorie:Decese în 1118">Decese în 1118</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C3%8Emp%C4%83ra%C8%9Bi_bizantini" title="Categorie:Împărați bizantini">Împărați bizantini</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Prima_cruciad%C4%83" title="Categorie:Prima cruciadă">Prima cruciadă</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Generali_bizantini" title="Categorie:Generali bizantini">Generali bizantini</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_leg%C4%83turi_c%C4%83tre_elemente_f%C4%83r%C4%83_etichet%C4%83_%C3%AEn_limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română">Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Erori_CS1:_parameter_link" title="Categorie:Erori CS1: parameter link">Erori CS1: parameter link</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_de_pus_%C3%AEn_formatul_standard_din_noiembrie_2013" title="Categorie:Articole de pus în formatul standard din noiembrie 2013">Articole de pus în formatul standard din noiembrie 2013</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_de_pus_%C3%AEn_formatul_standard" title="Categorie:Articole de pus în formatul standard">Articole de pus în formatul standard</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_suport_bibliografic_necorespunz%C4%83tor_din_noiembrie_2013" title="Categorie:Articole cu suport bibliografic necorespunzător din noiembrie 2013">Articole cu suport bibliografic necorespunzător din noiembrie 2013</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_suport_bibliografic_necorespunz%C4%83tor" title="Categorie:Articole cu suport bibliografic necorespunzător">Articole cu suport bibliografic necorespunzător</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_multe_probleme" title="Categorie:Articole cu multe probleme">Articole cu multe probleme</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_cit%C4%83ri_ce_utilizeaz%C4%83_caractere_din_limba_greac%C4%83_(el)" title="Categorie:Articole cu citări ce utilizează caractere din limba greacă (el)">Articole cu citări ce utilizează caractere din limba greacă (el)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BIBSYS" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS">Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNE" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNE">Articole Wikipedia cu identificatori BNE</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNF">Articole Wikipedia cu identificatori BNF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_GND" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori GND">Articole Wikipedia cu identificatori GND</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_ISNI" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori ISNI">Articole Wikipedia cu identificatori ISNI</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LCCN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LCCN">Articole Wikipedia cu identificatori LCCN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LNB" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LNB">Articole Wikipedia cu identificatori LNB</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NDL" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NDL">Articole Wikipedia cu identificatori NDL</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NKC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NKC">Articole Wikipedia cu identificatori NKC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_SBN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori SBN">Articole Wikipedia cu identificatori SBN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_SNAC-ID" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori SNAC-ID">Articole Wikipedia cu identificatori SNAC-ID</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_SUDOC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC">Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_WorldCat-VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_ce_folosesc_leg%C4%83turi_automate_c%C4%83tre_ISBN" title="Categorie:Pagini ce folosesc legături automate către ISBN">Pagini ce folosesc legături automate către ISBN</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 24 iulie 2024, ora 14:54.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Alexie_I_Comnenul&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://www.wikimedia.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><picture><source media="(min-width: 500px)" srcset="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29"><img src="/static/images/footer/wikimedia.svg" width="25" height="25" alt="Wikimedia Foundation" lang="en" loading="lazy"></picture></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><picture><source media="(min-width: 500px)" srcset="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" width="88" height="31"><img src="/w/resources/assets/mediawiki_compact.svg" alt="Powered by MediaWiki" lang="en" width="25" height="25" loading="lazy"></picture></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-header-container vector-sticky-header-container"> <div id="vector-sticky-header" class="vector-sticky-header"> <div class="vector-sticky-header-start"> <div class="vector-sticky-header-icon-start vector-button-flush-left vector-button-flush-right" aria-hidden="true"> <button class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-sticky-header-search-toggle" tabindex="-1" data-event-name="ui.vector-sticky-search-form.icon"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </button> </div> <div role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box"> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail"> <form action="/w/index.php" id="vector-sticky-search-form" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia"> <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <div class="vector-sticky-header-context-bar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-sticky-header-toc" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-sticky-header-toc vector-sticky-header-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-sticky-header-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-sticky-header-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-sticky-header-toc-label" for="vector-sticky-header-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Comută cuprinsul</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-sticky-header-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div class="vector-sticky-header-context-bar-primary" aria-hidden="true" ><span class="mw-page-title-main">Alexie I Comnenul</span></div> </div> </div> <div class="vector-sticky-header-end" aria-hidden="true"> <div class="vector-sticky-header-icons"> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-talk-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="talk-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-speechBubbles mw-ui-icon-wikimedia-speechBubbles"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-subject-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="subject-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-article mw-ui-icon-wikimedia-article"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-history-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="history-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-history mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-history"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only mw-watchlink" id="ca-watchstar-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="watch-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-star mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-star"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-ve-edit-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ve-edit-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-edit mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-edit"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-edit-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="wikitext-edit-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-wikiText mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-wikiText"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-viewsource-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ve-edit-protected-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-editLock mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-editLock"></span> <span></span> </a> </div> <div class="vector-sticky-header-buttons"> <button class="cdx-button cdx-button--weight-quiet mw-interlanguage-selector" id="p-lang-btn-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-language mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-language"></span> <span>67 limbi</span> </button> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive" id="ca-addsection-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="addsection-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-speechBubbleAdd-progressive mw-ui-icon-wikimedia-speechBubbleAdd-progressive"></span> <span>Adăugare subiect</span> </a> </div> <div class="vector-sticky-header-icon-end"> <div class="vector-user-links"> </div> </div> </div> </div> </div> <div class="mw-portlet mw-portlet-dock-bottom emptyPortlet" id="p-dock-bottom"> <ul> </ul> </div> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-65585cc8dc-qqvm2","wgBackendResponseTime":162,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"1.451","walltime":"1.960","ppvisitednodes":{"value":3323,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":121406,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":5757,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":17,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":13,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":50115,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":61,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 1816.469 1 -total"," 80.86% 1468.739 1 Format:Infocaseta_Regalitate"," 5.93% 107.790 1 Format:Problemearticol"," 5.53% 100.437 1 Format:Ambox"," 3.29% 59.744 1 Format:Împărați_romani"," 3.22% 58.465 1 Format:Meta-casetă/core"," 3.13% 56.819 1 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 2.03% 36.796 1 Format:Date_biografice"," 2.00% 36.419 1 Format:Category_handler"," 1.70% 30.898 1 Format:Control_de_autoritate"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"1.214","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":6552597,"limit":52428800},"limitreport-profile":[["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getEntityStatements","800","66.7"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getReferencedEntityId","120","10.0"],["?","80","6.7"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::callParserFunction","60","5.0"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getLabelByLanguage","20","1.7"],["format","20","1.7"],["pcall","20","1.7"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getSiteLinkPageName","20","1.7"],["dataWrapper \u003Cmw.lua:672\u003E","20","1.7"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::lc","20","1.7"],["[others]","20","1.7"]]},"cachereport":{"origin":"mw-web.eqiad.main-56cc78fd6b-mtzgf","timestamp":"20250331153158","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Alexie I Comnenul","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Alexie_I_Comnenul","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q41600","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q41600","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2008-07-29T13:48:31Z","dateModified":"2024-07-24T11:54:21Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/8\/8c\/Alexios_I_Komnenos.jpg"}</script> </body> </html>