CINXE.COM

Războiul din 1812 - Wikipedia

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Războiul din 1812 - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"9e2ff8d3-e21e-41b7-bebb-43ecb4f45fa7","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Războiul_din_1812","wgTitle":"Războiul din 1812","wgCurRevisionId":16191752,"wgRevisionId":16191752,"wgArticleId":859249,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Pagini cu erori de citare","Articole Wikipedia care necesită citarea numărului paginii","Pagini cu legături externe nefuncționale","Articole care necesită citări suplimentare","Mentenanță CS1: URL impropriu","Pagini ce folosesc legături automate către ISBN","Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română","Articole cu surse în limba engleză (en)","All articles with incomplete citations", "Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută","Articole Wikipedia cu identificatori BNE","Articole Wikipedia cu identificatori BNF","Articole Wikipedia cu identificatori GND","Articole Wikipedia cu identificatori LCCN","Articole Wikipedia cu identificatori NARA","Articole Wikipedia cu identificatori NKC","Articole Wikipedia cu control de autoritate","Articles with incomplete citations din iunie 2013","Războaiele Angliei","Războaiele Statelor Unite ale Americii","1812","1813","1814","1815","Istoria Angliei","Istoria Statelor Unite ale Americii"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Războiul_din_1812","wgRelevantArticleId":859249,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0, "wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":100000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q26013","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading", "ext.cite.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.media","ext.scribunto.logs","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints", "ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&amp;modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&amp;only=styles&amp;skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&amp;modules=startup&amp;only=scripts&amp;raw=1&amp;skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&amp;modules=site.styles&amp;only=styles&amp;skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.6"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/bc/BurningofWashington1814.jpg"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="915"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/bc/BurningofWashington1814.jpg"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="610"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/BurningofWashington1814.jpg/640px-BurningofWashington1814.jpg"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="488"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Războiul din 1812 - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_din_1812"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_din_1812"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&amp;feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Războiul_din_1812 rootpage-Războiul_din_1812 skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page&#039;s font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="https://donate.wikimedia.org/?wmf_source=donate&amp;wmf_medium=sidebar&amp;wmf_campaign=ro.wikipedia.org&amp;uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&amp;returnto=R%C4%83zboiul+din+1812" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&amp;returnto=R%C4%83zboiul+din+1812" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="https://donate.wikimedia.org/?wmf_source=donate&amp;wmf_medium=sidebar&amp;wmf_campaign=ro.wikipedia.org&amp;uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&amp;returnto=R%C4%83zboiul+din+1812" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&amp;returnto=R%C4%83zboiul+din+1812" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EVă invităm să votați cele mai bune articole înscrise în \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Econcursul\u0026#160;de\u0026#160;scriere\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Originile" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Originile"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1</span> <span>Originile</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Originile-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Originile subsection</span> </button> <ul id="toc-Originile-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Onoarea_și_ideea_de_un_al_doilea_război_de_independență" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Onoarea_și_ideea_de_un_al_doilea_război_de_independență"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.1</span> <span>Onoarea și ideea de un al doilea război de independență</span> </div> </a> <ul id="toc-Onoarea_și_ideea_de_un_al_doilea_război_de_independență-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Recrutările_forțate_și_acțiunile_navale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Recrutările_forțate_și_acțiunile_navale"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.2</span> <span>Recrutările forțate și acțiunile navale</span> </div> </a> <ul id="toc-Recrutările_forțate_și_acțiunile_navale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Susținerea_britanică_pentru_raidurile_băștinașilor_americani" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Susținerea_britanică_pentru_raidurile_băștinașilor_americani"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.3</span> <span>Susținerea britanică pentru raidurile băștinașilor americani</span> </div> </a> <ul id="toc-Susținerea_britanică_pentru_raidurile_băștinașilor_americani-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Expansionismul_american" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Expansionismul_american"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.4</span> <span>Expansionismul american</span> </div> </a> <ul id="toc-Expansionismul_american-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Conflictul_politic_american" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Conflictul_politic_american"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.5</span> <span>Conflictul politic american</span> </div> </a> <ul id="toc-Conflictul_politic_american-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Forțele" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Forțele"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2</span> <span>Forțele</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Forțele-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Forțele subsection</span> </button> <ul id="toc-Forțele-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Americanii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Americanii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.1</span> <span>Americanii</span> </div> </a> <ul id="toc-Americanii-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Britanicii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Britanicii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.2</span> <span>Britanicii</span> </div> </a> <ul id="toc-Britanicii-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Indienii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Indienii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.3</span> <span>Indienii</span> </div> </a> <ul id="toc-Indienii-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Declarația_de_război" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Declarația_de_război"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3</span> <span>Declarația de război</span> </div> </a> <ul id="toc-Declarația_de_război-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Desfășurarea_războiului" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Desfășurarea_războiului"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4</span> <span>Desfășurarea războiului</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Desfășurarea_războiului-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Desfășurarea războiului subsection</span> </button> <ul id="toc-Desfășurarea_războiului-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Gradul_redus_de_pregătire" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Gradul_redus_de_pregătire"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.1</span> <span>Gradul redus de pregătire</span> </div> </a> <ul id="toc-Gradul_redus_de_pregătire-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Probleme_administrative_și_economice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Probleme_administrative_și_economice"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.1.1</span> <span>Probleme administrative și economice</span> </div> </a> <ul id="toc-Probleme_administrative_și_economice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Marile_Lacuri_și_Teritoriile_de_Vest" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Marile_Lacuri_și_Teritoriile_de_Vest"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.2</span> <span>Marile Lacuri și Teritoriile de Vest</span> </div> </a> <ul id="toc-Marile_Lacuri_și_Teritoriile_de_Vest-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Invaziile_Canadei_Superioare_și_Inferioare,_1812" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Invaziile_Canadei_Superioare_și_Inferioare,_1812"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.2.1</span> <span>Invaziile Canadei Superioare și Inferioare, 1812</span> </div> </a> <ul id="toc-Invaziile_Canadei_Superioare_și_Inferioare,_1812-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Nord-Vestul_american,_1813" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Nord-Vestul_american,_1813"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.2.2</span> <span>Nord-Vestul american, 1813</span> </div> </a> <ul id="toc-Nord-Vestul_american,_1813-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Frontiera_de_pe_Niagara,_1813" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Frontiera_de_pe_Niagara,_1813"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.2.3</span> <span>Frontiera de pe Niagara, 1813</span> </div> </a> <ul id="toc-Frontiera_de_pe_Niagara,_1813-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sf._Laurențiu_și_Canada_Inferioară,_1813" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Sf._Laurențiu_și_Canada_Inferioară,_1813"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.2.4</span> <span>Sf. Laurențiu și Canada Inferioară, 1813</span> </div> </a> <ul id="toc-Sf._Laurențiu_și_Canada_Inferioară,_1813-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Campaniile_de_la_Niagara_și_Plattsburgh,_1814" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Campaniile_de_la_Niagara_și_Plattsburgh,_1814"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.2.5</span> <span>Campaniile de la Niagara și Plattsburgh, 1814</span> </div> </a> <ul id="toc-Campaniile_de_la_Niagara_și_Plattsburgh,_1814-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Vestul_american,_1813–15" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Vestul_american,_1813–15"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.2.6</span> <span>Vestul american, 1813–15</span> </div> </a> <ul id="toc-Vestul_american,_1813–15-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Teatrul_Atlantic" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Teatrul_Atlantic"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.3</span> <span>Teatrul Atlantic</span> </div> </a> <ul id="toc-Teatrul_Atlantic-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Strategiile_inițiale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Strategiile_inițiale"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.3.1</span> <span>Strategiile inițiale</span> </div> </a> <ul id="toc-Strategiile_inițiale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Acțiuni_maritime_individuale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Acțiuni_maritime_individuale"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.3.2</span> <span>Acțiuni maritime individuale</span> </div> </a> <ul id="toc-Acțiuni_maritime_individuale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Corsarii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Corsarii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.3.3</span> <span>Corsarii</span> </div> </a> <ul id="toc-Corsarii-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Referințe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Referințe"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5</span> <span>Referințe</span> </div> </a> <ul id="toc-Referințe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bibliografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Bibliografie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6</span> <span>Bibliografie</span> </div> </a> <ul id="toc-Bibliografie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Comută cuprinsul</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading"><span class="mw-page-title-main">Războiul din 1812</span></h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 79 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-79" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">79 limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-af mw-list-item"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Anglo-Amerikaanse_Oorlog_van_1812" title="Anglo-Amerikaanse Oorlog van 1812 – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Anglo-Amerikaanse Oorlog van 1812" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target"><span>Afrikaans</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ang mw-list-item"><a href="https://ang.wikipedia.org/wiki/Gewinn_of_1812" title="Gewinn of 1812 – engleză veche" lang="ang" hreflang="ang" data-title="Gewinn of 1812" data-language-autonym="Ænglisc" data-language-local-name="engleză veche" class="interlanguage-link-target"><span>Ænglisc</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%AD%D8%B1%D8%A8_1812" title="حرب 1812 – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="حرب 1812" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target"><span>العربية</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Guerra_ente_Reinu_Xun%C3%ADu_y_Estaos_Xun%C3%ADos_de_1812" title="Guerra ente Reinu Xuníu y Estaos Xuníos de 1812 – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Guerra ente Reinu Xuníu y Estaos Xuníos de 1812" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target"><span>Asturianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/1812-ci_il_m%C3%BCharib%C9%99si" title="1812-ci il müharibəsi – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="1812-ci il müharibəsi" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target"><span>Azərbaycanca</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%DB%B1%DB%B8%DB%B1%DB%B2-%D8%AC%DB%8C_%D8%A7%DB%8C%D9%84_%D8%B3%D8%A7%D9%88%D8%A7%D8%B4%DB%8C" title="۱۸۱۲-جی ایل ساواشی – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="۱۸۱۲-جی ایل ساواشی" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target"><span>تۆرکجه</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%BD%D0%B3%D0%BB%D0%B0-%D0%B0%D0%BC%D0%B5%D1%80%D1%8B%D0%BA%D0%B0%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%B0%D1%8F_%D0%B2%D0%B0%D0%B9%D0%BD%D0%B0_(1812%E2%80%941814)" title="Англа-амерыканская вайна (1812—1814) – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Англа-амерыканская вайна (1812—1814)" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%BE-%D0%B0%D0%BC%D0%B5%D1%80%D0%B8%D0%BA%D0%B0%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%B0_%D0%B2%D0%BE%D0%B9%D0%BD%D0%B0" title="Британско-американска война – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Британско-американска война" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target"><span>Български</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bh mw-list-item"><a href="https://bh.wikipedia.org/wiki/1812_%E0%A4%95%E0%A5%87_%E0%A4%AF%E0%A5%81%E0%A4%A6%E0%A5%8D%E0%A4%A7" title="1812 के युद्ध – Bhojpuri" lang="bh" hreflang="bh" data-title="1812 के युद्ध" data-language-autonym="भोजपुरी" data-language-local-name="Bhojpuri" class="interlanguage-link-target"><span>भोजपुरी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Guerra_anglo-americana_de_1812-1815" title="Guerra anglo-americana de 1812-1815 – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Guerra anglo-americana de 1812-1815" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target"><span>Català</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ckb mw-list-item"><a href="https://ckb.wikipedia.org/wiki/%D8%B4%DB%95%DA%95%DB%8C_%D9%A1%D9%A8%D9%A1%D9%A2" title="شەڕی ١٨١٢ – kurdă centrală" lang="ckb" hreflang="ckb" data-title="شەڕی ١٨١٢" data-language-autonym="کوردی" data-language-local-name="kurdă centrală" class="interlanguage-link-target"><span>کوردی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Britsko-americk%C3%A1_v%C3%A1lka" title="Britsko-americká válka – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Britsko-americká válka" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target"><span>Čeština</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cv mw-list-item"><a href="https://cv.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%BD%D0%B3%D0%BB%D0%B8-%D0%90%D0%BC%D0%B5%D1%80%D0%B8%D0%BA%D0%B0_%D0%B2%C4%83%D1%80%C3%A7%D0%B8" title="Англи-Америка вăрçи – ciuvașă" lang="cv" hreflang="cv" data-title="Англи-Америка вăрçи" data-language-autonym="Чӑвашла" data-language-local-name="ciuvașă" class="interlanguage-link-target"><span>Чӑвашла</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Rhyfel_1812" title="Rhyfel 1812 – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Rhyfel 1812" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target"><span>Cymraeg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Britisk-amerikanske_krig_(1812)" title="Britisk-amerikanske krig (1812) – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Britisk-amerikanske krig (1812)" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target"><span>Dansk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Britisch-Amerikanischer_Krieg" title="Britisch-Amerikanischer Krieg – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Britisch-Amerikanischer Krieg" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target"><span>Deutsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%91%CE%B3%CE%B3%CE%BB%CE%BF%CE%B1%CE%BC%CE%B5%CF%81%CE%B9%CE%BA%CE%B1%CE%BD%CE%B9%CE%BA%CF%8C%CF%82_%CF%80%CF%8C%CE%BB%CE%B5%CE%BC%CE%BF%CF%82_%CF%84%CE%BF%CF%85_1812" title="Αγγλοαμερικανικός πόλεμος του 1812 – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Αγγλοαμερικανικός πόλεμος του 1812" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target"><span>Ελληνικά</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/War_of_1812" title="War of 1812 – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="War of 1812" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target"><span>English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Brit-usona_milito_de_1812" title="Brit-usona milito de 1812 – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Brit-usona milito de 1812" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target"><span>Esperanto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Guerra_anglo-estadounidense_de_1812" title="Guerra anglo-estadounidense de 1812 – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Guerra anglo-estadounidense de 1812" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target"><span>Español</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/1812._aasta_s%C3%B5da" title="1812. aasta sõda – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="1812. aasta sõda" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target"><span>Eesti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/1812ko_angloamerikar_gerra" title="1812ko angloamerikar gerra – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="1812ko angloamerikar gerra" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target"><span>Euskara</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%AC%D9%86%DA%AF_%DB%B1%DB%B8%DB%B1%DB%B2" title="جنگ ۱۸۱۲ – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="جنگ ۱۸۱۲" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target"><span>فارسی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Vuoden_1812_sota" title="Vuoden 1812 sota – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Vuoden 1812 sota" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Suomi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Guerre_anglo-am%C3%A9ricaine_de_1812" title="Guerre anglo-américaine de 1812 – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Guerre anglo-américaine de 1812" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target"><span>Français</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/Cogadh_Angla-Mheirice%C3%A1nach_na_bliana_1812" title="Cogadh Angla-Mheiriceánach na bliana 1812 – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="Cogadh Angla-Mheiriceánach na bliana 1812" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Gaeilge</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gd mw-list-item"><a href="https://gd.wikipedia.org/wiki/Cogadh_1812" title="Cogadh 1812 – gaelică scoțiană" lang="gd" hreflang="gd" data-title="Cogadh 1812" data-language-autonym="Gàidhlig" data-language-local-name="gaelică scoțiană" class="interlanguage-link-target"><span>Gàidhlig</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gv mw-list-item"><a href="https://gv.wikipedia.org/wiki/Caggey_1812" title="Caggey 1812 – manx" lang="gv" hreflang="gv" data-title="Caggey 1812" data-language-autonym="Gaelg" data-language-local-name="manx" class="interlanguage-link-target"><span>Gaelg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%9E%D7%9C%D7%97%D7%9E%D7%AA_1812" title="מלחמת 1812 – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="מלחמת 1812" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target"><span>עברית</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Anglo-ameri%C4%8Dki_rat" title="Anglo-američki rat – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Anglo-američki rat" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target"><span>Hrvatski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Brit%E2%80%93amerikai_h%C3%A1bor%C3%BA_(1812)" title="Brit–amerikai háború (1812) – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Brit–amerikai háború (1812)" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target"><span>Magyar</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D4%B1%D5%B6%D5%A3%D5%AC%D5%B8-%D5%A1%D5%B4%D5%A5%D6%80%D5%AB%D5%AF%D5%B5%D5%A1%D5%B6_%D5%BA%D5%A1%D5%BF%D5%A5%D6%80%D5%A1%D5%A6%D5%B4" title="Անգլո-ամերիկյան պատերազմ – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Անգլո-ամերիկյան պատերազմ" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target"><span>Հայերեն</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ia mw-list-item"><a href="https://ia.wikipedia.org/wiki/Guerra_American_de_1812" title="Guerra American de 1812 – interlingua" lang="ia" hreflang="ia" data-title="Guerra American de 1812" data-language-autonym="Interlingua" data-language-local-name="interlingua" class="interlanguage-link-target"><span>Interlingua</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Perang_tahun_1812" title="Perang tahun 1812 – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Perang tahun 1812" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Indonesia</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Milito_Angla-Usana_di_1812" title="Milito Angla-Usana di 1812 – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Milito Angla-Usana di 1812" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target"><span>Ido</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/Str%C3%AD%C3%B0i%C3%B0_1812" title="Stríðið 1812 – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Stríðið 1812" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Íslenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Guerra_anglo-americana" title="Guerra anglo-americana – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Guerra anglo-americana" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target"><span>Italiano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E7%B1%B3%E8%8B%B1%E6%88%A6%E4%BA%89" title="米英戦争 – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="米英戦争" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target"><span>日本語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jbo mw-list-item"><a href="https://jbo.wikipedia.org/wiki/1812moi_nanca_jamna" title="1812moi nanca jamna – lojban" lang="jbo" hreflang="jbo" data-title="1812moi nanca jamna" data-language-autonym="La .lojban." data-language-local-name="lojban" class="interlanguage-link-target"><span>La .lojban.</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jv mw-list-item"><a href="https://jv.wikipedia.org/wiki/Perang_taun_1812" title="Perang taun 1812 – javaneză" lang="jv" hreflang="jv" data-title="Perang taun 1812" data-language-autonym="Jawa" data-language-local-name="javaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Jawa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%98%E1%83%9C%E1%83%92%E1%83%9A%E1%83%98%E1%83%A1-%E1%83%90%E1%83%9B%E1%83%94%E1%83%A0%E1%83%98%E1%83%99%E1%83%98%E1%83%A1_%E1%83%9D%E1%83%9B%E1%83%98" title="ინგლის-ამერიკის ომი – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="ინგლის-ამერიკის ომი" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target"><span>ქართული</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D2%93%D1%8B%D0%BB%D1%88%D1%8B%D0%BD-%D0%B0%D0%BC%D0%B5%D1%80%D0%B8%D0%BA%D0%B0_%D1%81%D0%BE%D2%93%D1%8B%D1%81%D1%8B" title="Ағылшын-америка соғысы – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Ағылшын-америка соғысы" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target"><span>Қазақша</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EB%AF%B8%EC%98%81_%EC%A0%84%EC%9F%81" title="미영 전쟁 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="미영 전쟁" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target"><span>한국어</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-krc mw-list-item"><a href="https://krc.wikipedia.org/wiki/%D0%98%D0%BD%D0%B3%D0%B8%D0%BB%D0%B8%D0%B7-%D0%B0%D0%BC%D0%B5%D1%80%D0%B8%D0%BA%D0%B0%D0%BD_%D0%BA%D1%8A%D0%B0%D0%B7%D0%B0%D1%83%D0%B0%D1%82_(1812%E2%80%941814)" title="Ингилиз-американ къазауат (1812—1814) – karaceai-balkar" lang="krc" hreflang="krc" data-title="Ингилиз-американ къазауат (1812—1814)" data-language-autonym="Къарачай-малкъар" data-language-local-name="karaceai-balkar" class="interlanguage-link-target"><span>Къарачай-малкъар</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ky mw-list-item"><a href="https://ky.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%BD%D0%B3%D0%BB%D0%B8%D1%8F-%D0%90%D0%BC%D0%B5%D1%80%D0%B8%D0%BA%D0%B0_%D1%81%D0%BE%D0%B3%D1%83%D1%88%D1%83" title="Англия-Америка согушу – kârgâză" lang="ky" hreflang="ky" data-title="Англия-Америка согушу" data-language-autonym="Кыргызча" data-language-local-name="kârgâză" class="interlanguage-link-target"><span>Кыргызча</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Bellum_anni_1812" title="Bellum anni 1812 – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Bellum anni 1812" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target"><span>Latina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/1812_m._karas_tarp_JAV_ir_Jungtin%C4%97s_Karalyst%C4%97s" title="1812 m. karas tarp JAV ir Jungtinės Karalystės – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="1812 m. karas tarp JAV ir Jungtinės Karalystės" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target"><span>Lietuvių</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Britu%E2%80%94amerik%C4%81%C5%86u_kar%C5%A1" title="Britu—amerikāņu karš – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Britu—amerikāņu karš" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target"><span>Latviešu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Perang_1812" title="Perang 1812 – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Perang 1812" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Melayu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Oorlog_van_1812" title="Oorlog van 1812 – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Oorlog van 1812" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Nederlands</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/1812-krigen" title="1812-krigen – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="1812-krigen" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk nynorsk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/1812-krigen" title="1812-krigen – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="1812-krigen" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk bokmål</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Gu%C3%A8rra_de_1812" title="Guèrra de 1812 – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Guèrra de 1812" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target"><span>Occitan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pdc mw-list-item"><a href="https://pdc.wikipedia.org/wiki/Grieg_vun_1812" title="Grieg vun 1812 – Pennsylvania German" lang="pdc" hreflang="pdc" data-title="Grieg vun 1812" data-language-autonym="Deitsch" data-language-local-name="Pennsylvania German" class="interlanguage-link-target"><span>Deitsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Wojna_brytyjsko-ameryka%C5%84ska" title="Wojna brytyjsko-amerykańska – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Wojna brytyjsko-amerykańska" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target"><span>Polski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/1812_%D8%AF%DB%8C_%D9%84%DA%91%D8%A7%D8%A6%DB%8C" title="1812 دی لڑائی – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="1812 دی لڑائی" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target"><span>پنجابی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D8%AF_%DB%B1%DB%B8%DB%B1%DB%B2%D9%85_%DA%A9%D8%A7%D9%84_%D8%AC%DA%AB%DA%93%D9%87" title="د ۱۸۱۲م کال جګړه – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="د ۱۸۱۲م کال جګړه" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target"><span>پښتو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Guerra_Anglo-Americana_de_1812" title="Guerra Anglo-Americana de 1812 – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Guerra Anglo-Americana de 1812" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target"><span>Português</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%BD%D0%B3%D0%BB%D0%BE-%D0%B0%D0%BC%D0%B5%D1%80%D0%B8%D0%BA%D0%B0%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%B0%D1%8F_%D0%B2%D0%BE%D0%B9%D0%BD%D0%B0" title="Англо-американская война – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Англо-американская война" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target"><span>Русский</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sco mw-list-item"><a href="https://sco.wikipedia.org/wiki/War_o_1812" title="War o 1812 – scots" lang="sco" hreflang="sco" data-title="War o 1812" data-language-autonym="Scots" data-language-local-name="scots" class="interlanguage-link-target"><span>Scots</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Rat_iz_1812." title="Rat iz 1812. – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Rat iz 1812." data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target"><span>Srpskohrvatski / српскохрватски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-si mw-list-item"><a href="https://si.wikipedia.org/wiki/1812_%E0%B6%BA%E0%B7%94%E0%B6%AF%E0%B7%8A%E0%B6%B0%E0%B6%BA" title="1812 යුද්ධය – singhaleză" lang="si" hreflang="si" data-title="1812 යුද්ධය" data-language-autonym="සිංහල" data-language-local-name="singhaleză" class="interlanguage-link-target"><span>සිංහල</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/War_of_1812" title="War of 1812 – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="War of 1812" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target"><span>Simple English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Britsko-americk%C3%A1_vojna" title="Britsko-americká vojna – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Britsko-americká vojna" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenčina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Lufta_e_vitit_1812" title="Lufta e vitit 1812 – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Lufta e vitit 1812" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Shqip</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B0%D1%82_%D0%B8%D0%B7_1812." title="Рат из 1812. – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Рат из 1812." data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target"><span>Српски / srpski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/1812_%C3%A5rs_krig" title="1812 års krig – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="1812 års krig" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target"><span>Svenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%AA%E0%AE%BF%E0%AE%B0%E0%AE%BF%E0%AE%A4%E0%AF%8D%E0%AE%A4%E0%AE%BE%E0%AE%A9%E0%AE%BF%E0%AE%AF_%E0%AE%85%E0%AE%AE%E0%AF%86%E0%AE%B0%E0%AE%BF%E0%AE%95%E0%AF%8D%E0%AE%95%E0%AE%AA%E0%AF%8D_%E0%AE%AA%E0%AF%8B%E0%AE%B0%E0%AF%8D,_1812" title="பிரித்தானிய அமெரிக்கப் போர், 1812 – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="பிரித்தானிய அமெரிக்கப் போர், 1812" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target"><span>தமிழ்</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%AA%E0%B8%87%E0%B8%84%E0%B8%A3%E0%B8%B2%E0%B8%A1_%E0%B8%84.%E0%B8%A8._1812" title="สงคราม ค.ศ. 1812 – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="สงคราม ค.ศ. 1812" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target"><span>ไทย</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/1812_Sava%C5%9F%C4%B1" title="1812 Savaşı – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="1812 Savaşı" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target"><span>Türkçe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%BD%D0%B3%D0%BB%D0%BE-%D0%B0%D0%BC%D0%B5%D1%80%D0%B8%D0%BA%D0%B0%D0%BD%D1%81%D1%8C%D0%BA%D0%B0_%D0%B2%D1%96%D0%B9%D0%BD%D0%B0" title="Англо-американська війна – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Англо-американська війна" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target"><span>Українська</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/1812%D8%A1_%DA%A9%DB%8C_%D8%AC%D9%86%DA%AF" title="1812ء کی جنگ – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="1812ء کی جنگ" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target"><span>اردو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Angliya-Amerika_urushi" title="Angliya-Amerika urushi – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Angliya-Amerika urushi" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target"><span>Oʻzbekcha / ўзбекча</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Chi%E1%BA%BFn_tranh_Hoa_K%E1%BB%B3%E2%80%93Anh_Qu%E1%BB%91c_(1812)" title="Chiến tranh Hoa Kỳ–Anh Quốc (1812) – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Chiến tranh Hoa Kỳ–Anh Quốc (1812)" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target"><span>Tiếng Việt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/1812%E5%B9%B4%E6%88%98%E4%BA%89" title="1812年战争 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="1812年战争" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target"><span>吴语</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/1812%E5%B9%B4%E6%88%98%E4%BA%89" title="1812年战争 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="1812年战争" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target"><span>中文</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-classical mw-list-item"><a href="https://zh-classical.wikipedia.org/wiki/%E4%B8%80%E5%85%AB%E4%B8%80%E4%BA%8C%E5%B9%B4%E6%88%B0%E7%88%AD" title="一八一二年戰爭 – Literary Chinese" lang="lzh" hreflang="lzh" data-title="一八一二年戰爭" data-language-autonym="文言" data-language-local-name="Literary Chinese" class="interlanguage-link-target"><span>文言</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/1812_n%C3%AE_Chi%C3%A0n-cheng" title="1812 nî Chiàn-cheng – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="1812 nî Chiàn-cheng" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target"><span>閩南語 / Bân-lâm-gú</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/1812%E5%B9%B4%E6%88%B0%E7%88%AD" title="1812年戰爭 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="1812年戰爭" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target"><span>粵語</span></a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="wb-langlinks-edit wb-langlinks-link"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q26013#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/R%C4%83zboiul_din_1812" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:R%C4%83zboiul_din_1812" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/R%C4%83zboiul_din_1812"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/R%C4%83zboiul_din_1812"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/R%C4%83zboiul_din_1812" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/R%C4%83zboiul_din_1812" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q"><span>Pagini speciale</span></a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;oldid=16191752" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini"><span>Legătură permanentă</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&amp;page=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;id=16191752&amp;wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini"><span>Citează acest articol</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlQ%C4%B1sald%C4%B1c%C4%B1s%C4%B1&amp;url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FR%25C4%2583zboiul_din_1812"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrKodu&amp;url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FR%25C4%2583zboiul_din_1812"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&amp;bookcmd=book_creator&amp;referer=R%C4%83zboiul+din+1812"><span>Creare carte</span></a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&amp;page=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=show-download-screen"><span>Descărcare ca PDF</span></a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p"><span>Versiune de tipărit</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:War_of_1812" hreflang="en"><span>Wikimedia Commons</span></a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q26013" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16204759">.mw-parser-output .stack{box-sizing:border-box}.mw-parser-output .stack>div{margin:1px;overflow:hidden}@media all and (min-width:720px){.mw-parser-output .stack-clear-left{float:left;clear:left}.mw-parser-output .stack-clear-right{float:right;clear:right}.mw-parser-output .stack-left{float:left}.mw-parser-output .stack-right{float:right}.mw-parser-output .stack-margin-clear-left{float:left;clear:left;margin-right:1em}.mw-parser-output .stack-margin-clear-right{float:right;clear:right;margin-left:1em}.mw-parser-output .stack-margin-left{float:left;margin-right:1em}.mw-parser-output .stack-margin-right{float:right;margin-left:1em}}</style><div class="stack stack-right"><div><table class="infocaseta" cellspacing="2"><tbody><tr><th class="antet militar" colspan="2" style="background-color:#B0C4DE;color:#000">Războiul din 1812</th></tr><tr><th colspan="2" style="text-align:center;background-color:white">Parte a <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_napoleoniene" class="mw-redirect" title="Războaiele napoleoniene">Războaielor napoleoniene</a> (asociere indirectă)</th></tr><tr><td colspan="2" style="text-align:center;font-size:90%"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:BurningofWashington1814.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/BurningofWashington1814.jpg/235px-BurningofWashington1814.jpg" decoding="async" width="235" height="179" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/BurningofWashington1814.jpg/353px-BurningofWashington1814.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/BurningofWashington1814.jpg/470px-BurningofWashington1814.jpg 2x" data-file-width="792" data-file-height="604" /></a></span><br />Incendierea Washingtonului</td></tr><tr><th colspan="2" style="text-align:center;vertical-align:middle;font-size:110%;background-color: #B0C4DE">Informații generale</th></tr><tr><td colspan="2"><table><tbody><tr><th style="padding-right:1em">Perioadă</th><td><time datetime="1812-06-18">18 iunie 1812</time>–<time datetime="1815-02-18">18 februarie 1815</time> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q26013#P580" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style="padding-right:1em">Loc</th><td><a href="/wiki/America_de_Nord" title="America de Nord">America de Nord</a>, <a href="/wiki/Oceanul_Atlantic" title="Oceanul Atlantic">Oceanul Atlantic</a>, <a href="/wiki/Oceanul_Pacific" title="Oceanul Pacific">Oceanul Pacific</a><br /></td></tr><tr><th style="padding-right:1em">Rezultat</th><td><a href="/wiki/Tratatul_de_la_Ghent" class="mw-redirect" title="Tratatul de la Ghent">Tratatul de la Ghent</a><br /><a href="/wiki/Status_quo_ante_bellum" title="Status quo ante bellum">Status quo ante bellum</a></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><th colspan="2" style="text-align:center;vertical-align:middle;font-size:110%;background-color: #B0C4DE">Beligeranți</th></tr><tr><td width="50%" style="text-align:left;vertical-align:top;border-right:1px dotted #aaa"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii"><img alt="Statele Unite ale Americii" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/21px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png" decoding="async" width="21" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/32px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/42px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png 2x" data-file-width="840" data-file-height="600" /></a></span></span> <a href="/wiki/SUA" class="mw-redirect" title="SUA">SUA</a></td><td width="50%" style="text-align:left;vertical-align:top"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Imperiul_Britanic" title="Imperiul Britanic"><img alt="Imperiul Britanic" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/23px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/35px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/46px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a></span></span> <a href="/wiki/Imperiul_Britanic" title="Imperiul Britanic">Imperiul Britanic</a></td></tr><tr><th colspan="2" style="text-align:center;vertical-align:middle;font-size:110%;background-color: #B0C4DE">Conducători</th></tr><tr><td width="50%" style="text-align:left;vertical-align:top;border-right:1px dotted #aaa"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii"><img alt="Statele Unite ale Americii" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/21px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png" decoding="async" width="21" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/32px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/42px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png 2x" data-file-width="840" data-file-height="600" /></a></span></span> <a href="/wiki/James_Madison" title="James Madison">James Madison</a> <br /> <span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii"><img alt="Statele Unite ale Americii" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/21px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png" decoding="async" width="21" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/32px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/42px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png 2x" data-file-width="840" data-file-height="600" /></a></span></span> <a href="/w/index.php?title=Henry_Dearborn&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Henry Dearborn — pagină inexistentă">Henry Dearborn</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q963349" class="extiw" title="d:Q963349"><span title="Henry Dearborn la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> <br /> <span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii"><img alt="Statele Unite ale Americii" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/21px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png" decoding="async" width="21" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/32px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/42px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png 2x" data-file-width="840" data-file-height="600" /></a></span></span> <a href="/w/index.php?title=Jacob_Brown&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Jacob Brown — pagină inexistentă">Jacob Brown</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q11122898" class="extiw" title="d:Q11122898"><span title="Jacob Brown la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> <br /> <span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii"><img alt="Statele Unite ale Americii" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/21px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png" decoding="async" width="21" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/32px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/42px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png 2x" data-file-width="840" data-file-height="600" /></a></span></span> <a href="/w/index.php?title=Winfield_Scott&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Winfield Scott — pagină inexistentă">Winfield Scott</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q354759" class="extiw" title="d:Q354759"><span title="Winfield Scott la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> <br /><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii"><img alt="Statele Unite ale Americii" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/21px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png" decoding="async" width="21" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/32px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/42px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png 2x" data-file-width="840" data-file-height="600" /></a></span></span> <a href="/wiki/Andrew_Jackson" title="Andrew Jackson">Andrew Jackson</a> <br /><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii"><img alt="Statele Unite ale Americii" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/21px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png" decoding="async" width="21" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/32px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/42px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png 2x" data-file-width="840" data-file-height="600" /></a></span></span> <a href="/wiki/William_Henry_Harrison" title="William Henry Harrison">William Henry Harrison</a> <br /><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii"><img alt="Statele Unite ale Americii" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/21px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png" decoding="async" width="21" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/32px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/42px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png 2x" data-file-width="840" data-file-height="600" /></a></span></span> <a href="/w/index.php?title=William_Hull&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="William Hull — pagină inexistentă">William Hull</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q881002" class="extiw" title="d:Q881002"><span title="William Hull la Wikidata">d</span></a>)</small></sup></td><td width="50%" style="text-align:left;vertical-align:top"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" title="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord"><img alt="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/23px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/35px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/46px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a></span></span> <a href="/wiki/Robert_Jenkinson" title="Robert Jenkinson">Lord Liverpool</a><br /><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" title="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord"><img alt="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/23px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/35px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/46px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a></span></span> <a href="/w/index.php?title=George_Prevost&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="George Prevost — pagină inexistentă">George Prevost</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q602260" class="extiw" title="d:Q602260"><span title="George Prevost la Wikidata">d</span></a>)</small></sup><br /><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" title="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord"><img alt="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/23px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/35px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/46px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a></span></span> <a href="/w/index.php?title=Isaac_Brock&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Isaac Brock — pagină inexistentă">Isaac Brock</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2566" class="extiw" title="d:Q2566"><span title="Isaac Brock la Wikidata">d</span></a>)</small></sup><sup><a href="/wiki/Ucis_%C3%AEn_lupt%C4%83" title="Ucis în luptă">†</a></sup><br /><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" title="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord"><img alt="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/23px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/35px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/46px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a></span></span> <a href="/w/index.php?title=Roger_Hale_Sheaffe&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Roger Hale Sheaffe — pagină inexistentă">Roger Hale Sheaffe</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2161730" class="extiw" title="d:Q2161730"><span title="Roger Hale Sheaffe la Wikidata">d</span></a>)</small></sup><br /> <span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" title="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord"><img alt="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/23px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/35px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/46px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a></span></span> <a href="/w/index.php?title=Gordon_Drummond&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Gordon Drummond — pagină inexistentă">Gordon Drummond</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q543131" class="extiw" title="d:Q543131"><span title="Gordon Drummond la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> <br /><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" title="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord"><img alt="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/23px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/35px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/46px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a></span></span> <a href="/w/index.php?title=Robert_Ross&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Robert Ross — pagină inexistentă">Robert Ross</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1538405" class="extiw" title="d:Q1538405"><span title="Robert Ross la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> <sup><a href="/wiki/Ucis_%C3%AEn_lupt%C4%83" title="Ucis în luptă">†</a></sup><br /><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" title="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord"><img alt="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/23px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/35px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/46px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a></span></span> <a href="/w/index.php?title=Edward_Pakenham&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Edward Pakenham — pagină inexistentă">Edward Pakenham</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1293005" class="extiw" title="d:Q1293005"><span title="Edward Pakenham la Wikidata">d</span></a>)</small></sup><sup><a href="/wiki/Ucis_%C3%AEn_lupt%C4%83" title="Ucis în luptă">†</a></sup><br /><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" title="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord"><img alt="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/23px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/35px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/46px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a></span></span> <a href="/w/index.php?title=Charles_de_Salaberry&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Charles de Salaberry — pagină inexistentă">Charles de Salaberry</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q321747" class="extiw" title="d:Q321747"><span title="Charles de Salaberry la Wikidata">d</span></a>)</small></sup><br /><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" title="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord"><img alt="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/23px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/35px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/46px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a></span></span> <a href="/wiki/Tecumseh" title="Tecumseh">Tecumseh</a><sup><a href="/wiki/Ucis_%C3%AEn_lupt%C4%83" title="Ucis în luptă">†</a></sup></td></tr><tr><th colspan="2" style="text-align:center;vertical-align:middle;font-size:110%;background-color: #B0C4DE">Efective</th></tr><tr><td width="50%" style="text-align:left;vertical-align:top;border-right:1px dotted #aaa"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii"><img alt="Statele Unite ale Americii" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/21px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png" decoding="async" width="21" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/32px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/42px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png 2x" data-file-width="840" data-file-height="600" /></a></span></span> 7.000 soldați (35.000 la sfârșitul războiului) <br /> Miliția: 458.463<br /><a href="/wiki/United_States_Navy" class="mw-redirect" title="United States Navy">Marina</a>:<br />6 fregate<br />14 alte nave<br />125 nativi <a href="/w/index.php?title=Choctaw&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Choctaw — pagină inexistentă">Choctaw</a> aliați<sup id="cite_ref-1" class="reference"><a href="#cite_note-1"><span class="cite-bracket">&#91;</span>1<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup></td><td width="50%" style="text-align:left;vertical-align:top"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" title="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord"><img alt="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/23px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/35px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/46px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a></span></span> 5.200 soldați (48.160 la sfârșitul războiului <br /> Miliția: 4.000<br /><a href="/wiki/Royal_Navy" class="mw-redirect" title="Royal Navy">Marina</a>:<br />11 nave de linie<br />34 fregate<br />52 alte nave<br />10.000 nativi aliați<sup id="cite_ref-2" class="reference"><a href="#cite_note-2"><span class="cite-bracket">&#91;</span>2<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup></td></tr><tr><th colspan="2" style="text-align:center;vertical-align:middle;font-size:110%;background-color: #B0C4DE">Pierderi</th></tr><tr><td width="50%" style="text-align:left;vertical-align:top;border-right:1px dotted #aaa"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii"><img alt="Statele Unite ale Americii" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/21px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png" decoding="async" width="21" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/32px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg/42px-Flag_of_the_United_States_%281795%E2%80%931818%29.svg.png 2x" data-file-width="840" data-file-height="600" /></a></span></span> 2.260 morți<br />4.505 răniți<br />cca. 15.000 morți din alte cauze</td><td width="50%" style="text-align:left;vertical-align:top"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" title="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord"><img alt="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/23px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/35px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/46px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a></span></span> 1.600 morți<br />3.679 răniți<br />3.321 morți din alte cauze</td></tr><tr><td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px #B0C4DE solid; font-size: 80%; background:inherit; color:var(--color-base, #000); text-align: right;"><span class="plainlinks" style="float:left;">Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q26013" class="extiw" title="d:Q26013">date</a> /&#32;<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=0">text</a></span>&#160;<span title="Consultați documentația formatului"><span typeof="mw:File"><a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_Conflict_militar" title="Consultați documentația formatului"><img alt="Consultați documentația formatului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/18px-Gtk-dialog-info.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/24px-Gtk-dialog-info.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></span></span></td></tr></tbody></table><div role="navigation" class="navbox" aria-labelledby="Sixty_Years&amp;#039;_War&amp;#91;*&amp;#93;​Categorie:Articole_cu_legături_către_elemente_fără_etichetă_în_limba_română" style="margin: 0; float: right; clear: right; width: 315px; margin-bottom: 0.5em; margin-left: 1em;;padding:3px"><table class="nowraplinks navbox-vertical navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="col" class="navbox-title" colspan="2" style="background-color: #B0C4DE; text-align: center;"><div id="Sixty_Years&amp;#039;_War&amp;#91;*&amp;#93;​Categorie:Articole_cu_legături_către_elemente_fără_etichetă_în_limba_română" style="font-size:100%;margin:0 4em"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7533291" class="extiw" title="d:Q7533291"><span lang="en">Sixty Years' War</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="en">Sixty Years' War</span> (military struggle for control of the Great Lakes region in North America, encompassing a number of wars over several generations)|&#8203;]]</span></div></th></tr><tr><td colspan="2" class="navbox-list navbox-odd" style="width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/R%C4%83zboiul_franco-indian" title="Războiul franco-indian">Războiul franco-indian</a>&#160;• <a href="/w/index.php?title=Pontiac%27s_War&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Pontiac&#39;s War — pagină inexistentă">Pontiac's War</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q179077" class="extiw" title="d:Q179077"><span title="Pontiac&#39;s War la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>&#160;• <a href="/w/index.php?title=Dunmore%27s_War&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Dunmore&#39;s War — pagină inexistentă">Dunmore's War</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2632175" class="extiw" title="d:Q2632175"><span title="Dunmore&#39;s War la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>&#160;• <a href="/w/index.php?title=Western_theater_of_the_American_Revolutionary_War&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Western theater of the American Revolutionary War — pagină inexistentă">Western theater of the American Revolutionary War</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1780878" class="extiw" title="d:Q1780878"><span title="Western theater of the American Revolutionary War la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>&#160;• <a href="/w/index.php?title=Northwest_Indian_War&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Northwest Indian War — pagină inexistentă">Northwest Indian War</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2656995" class="extiw" title="d:Q2656995"><span title="Northwest Indian War la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>&#160;• <a class="mw-selflink selflink">Războiul din 1812</a></div></td></tr></tbody></table></div></div></div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16573438">.mw-parser-output .infocaseta{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa);color:var(--color-base,#000)}.mw-parser-output .infobox-subbox{padding:0;border:none;margin:-3px;width:auto;min-width:100%;font-size:100%;clear:none;float:none;background-color:transparent}.mw-parser-output .infobox-3cols-child{margin:auto}.mw-parser-output .infobox .navbar{font-size:100%}body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-header,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-subheader,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-above,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-title,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-image,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-full-data,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-below{text-align:center}</style> <p><b>Războiul din 1812</b> a fost un conflict între <a href="/wiki/United_States" class="mw-redirect" title="United States">Statele Unite</a> și <a href="/wiki/United_Kingdom" class="mw-redirect" title="United Kingdom">Regatul Unit</a>, fiecare cu aliații săi, desfășurat între iunie 1812 și februarie 1815. Istoricii britanici îl consideră adesea un teatru de operațiuni minor al <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Napoleoniene" title="Războaiele Napoleoniene">Războaielor Napoleoniene</a>; în Statele Unite și <a href="/wiki/Canada" title="Canada">Canada</a>, el este însă considerat un război de sine stătător. </p><p>De la izbucnirea conflictului cu <a href="/wiki/Primul_Imperiu_Francez" title="Primul Imperiu Francez">Franța Napoleoniană</a>, Regatul Unit aplicase o <a href="/wiki/Blocad%C4%83" title="Blocadă">blocadă navală</a> pentru împiedicarea comerțului neutru cu Franța, practică pe care Statele Unite o contestau ca fiind ilegală în raport cu dreptul internațional. Pentru a strânge resurse umane pentru blocadă, britanicii au <a href="/w/index.php?title=Recrutare_for%C8%9Bat%C4%83&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Recrutare forțată — pagină inexistentă">recrutat cu forța</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2566803" class="extiw" title="d:Q2566803"><span title="recrutare forțată la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> marinari comerciali americani pentru <a href="/wiki/Royal_Navy" class="mw-redirect" title="Royal Navy">Marina Regală</a>. Incidente ca <a href="/w/index.php?title=Afacerea_Chesapeake-Leopard&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Afacerea Chesapeake-Leopard — pagină inexistentă">afacerea <i>Chesapeake–Leopard</i></a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q382286" class="extiw" title="d:Q382286"><span title="afacerea Chesapeake-Leopard la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> au inflamat sentimentele antibritanice din SUA. În 1811, britanicii s-au indignat și ei de <a href="/w/index.php?title=Afacerea_Little_Belt&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Afacerea Little Belt — pagină inexistentă">afacerea <i>Little Belt</i></a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6649067" class="extiw" title="d:Q6649067"><span title="afacerea Little Belt la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, în care 11 marinari britanici și-au pierdut viața.<sup id="cite_ref-Hooks,_J_2012_3-0" class="reference"><a href="#cite_note-Hooks,_J_2012-3"><span class="cite-bracket">&#91;</span>3<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTEHickey198922_4-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHickey198922-4"><span class="cite-bracket">&#91;</span>4<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Regatul Unit i-a aprovizionat pe indienii care efectuau raiduri asupra coloniștilor americani de la frontieră, încetinind expansiunea americană și provocând resentimente.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEStagg19834_5-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEStagg19834-5"><span class="cite-bracket">&#91;</span>5<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Istoricii încă dezbat dacă dorința de a anexa, parțial sau integral, <a href="/wiki/America_de_Nord_Britanic%C4%83" title="America de Nord Britanică">America de Nord Britanică</a> (Canada) a contribuit la hotărârea americanilor de a declara război. La <time datetime="1812-06-18">18 iunie 1812</time>, președintele american <a href="/wiki/James_Madison" title="James Madison">James Madison</a>, a semnat, după mari presiuni ale <a href="/wiki/War_hawk" title="War hawk">„Șoimilor Războiului”</a> din Congres, <a href="/w/index.php?title=Declara%C8%9Bia_de_r%C4%83zboi_a_Statelor_Unite_%C3%AEmpotriva_Regatului_Unit&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Declarația de război a Statelor Unite împotriva Regatului Unit — pagină inexistentă">declarația de război împotriva Regatului Unit</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7892411" class="extiw" title="d:Q7892411"><span title="declarația de război a Statelor Unite împotriva Regatului Unit la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEWoodsworth1812_6-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEWoodsworth1812-6"><span class="cite-bracket">&#91;</span>6<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Cu majoritatea armatei europene angajată în luptă contra lui <a href="/wiki/Napoleon" class="mw-redirect" title="Napoleon">Napoleon</a>, Regatul Unit a adoptat o strategie defensivă. Susținerea efortului de război a fost dificilă pentru americani din cauza <a href="/w/index.php?title=Opozi%C8%9Bia_fa%C8%9B%C4%83_de_R%C4%83zboiul_din_1812_%C3%AEn_Statele_Unite&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Opoziția față de Războiul din 1812 în Statele Unite — pagină inexistentă">nepopularității campaniilor</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7098653" class="extiw" title="d:Q7098653"><span title="opoziția față de Războiul din 1812 în Statele Unite la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, mai ales în New England, unde războiul era denumit cu dispreț „Războiul Dlui Madison”. Înfrângerile suferite de americani în <a href="/w/index.php?title=Asediul_Detroitului&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Asediul Detroitului — pagină inexistentă">asediul Detroitului</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2888469" class="extiw" title="d:Q2888469"><span title="asediul Detroitului la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> și în <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Queenston_Heights&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Queenston Heights — pagină inexistentă">bătălia de la Queenston Heights</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q200682" class="extiw" title="d:Q200682"><span title="bătălia de la Queenston Heights la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> au frustrat eforturile acestora de a cuceri <a href="/wiki/Upper_Canada" class="mw-redirect" title="Upper Canada">Canada Superioară</a>, și au ameliorat moralul britanicilor. Tentativele americanilor de a invada <a href="/w/index.php?title=Canada_Inferioar%C4%83&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Canada Inferioară — pagină inexistentă">Canada Inferioară</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1134180" class="extiw" title="d:Q1134180"><span title="Canada Inferioară la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> și de a captura <a href="/wiki/Montreal" class="mw-redirect" title="Montreal">Montrealul</a> au dat și ele greș. În 1813, americanii au câștigat <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_pe_Lacul_Erie&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de pe Lacul Erie — pagină inexistentă">bătălia de pe Lacul Erie</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q990715" class="extiw" title="d:Q990715"><span title="bătălia de pe Lacul Erie la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, dobândind control asupra lacului, iar în <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_pe_Thames&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de pe Thames — pagină inexistentă">bătălia de pe Thames</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q645288" class="extiw" title="d:Q645288"><span title="bătălia de pe Thames la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> au învins <a href="/w/index.php?title=Confedera%C8%9Bia_lui_Tecumseh&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Confederația lui Tecumseh — pagină inexistentă">Confederația lui Tecumseh</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q717738" class="extiw" title="d:Q717738"><span title="Confederația lui Tecumseh la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, asigurându-și un obiectiv primar al războiului. O ultimă tentativă americană de invadare a Canadei a fost blocată în <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Lundy%27s_Lane&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Lundy&#39;s Lane — pagină inexistentă">bătălia de la Lundy's Lane</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q364322" class="extiw" title="d:Q364322"><span title="bătălia de la Lundy&#39;s Lane la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> din vara lui 1814. Pe mare, puternica Marină Regală a efectuat o blocadă a porturilor americane, întrerupând comerțul și permițând britanicilor să efectueze în voie raiduri pe coastă. În 1814, unul din aceste raiduri s-a soldat cu <a href="/wiki/Arderea_Washingtonului" title="Arderea Washingtonului">incendierea capitalei Washington</a>, deși americanii au respins ulterior tentativele britanicilor de a <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Plattsburgh&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Plattsburgh — pagină inexistentă">invada New Englandul</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2237111" class="extiw" title="d:Q2237111"><span title="bătălia de la Plattsburgh la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> și de a <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Baltimore&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Baltimore — pagină inexistentă">captura Baltimore-ul</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1850527" class="extiw" title="d:Q1850527"><span title="bătălia de la Baltimore la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. </p><p>În Regatul Unit, a crescut opoziția față de impozitele puse pentru război și au apărut cereri de reluare a comerțului cu America. După <a href="/wiki/Abdicarea_de_la_Fontainebleau" title="Abdicarea de la Fontainebleau">abdicarea lui Napoleon</a>, blocada Franței a luat sfârșit și Regatul Unit a încetat recrutările forțate de marinari, ceea ce a lăsat caducă problema care a declanșat conflictul. Britanicii au reușit apoi să crească forța blocadei de pe coasta americană, anihilând comerțul maritim american și aducând guvernul SUA în pragul falimentului. Niciuna din părți nu mai dorea să continue luptele. Negocierile de pace au început în august 1814, iar <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Gent" title="Tratatul de la Gent">tratatul de la Ghent</a> s-a semnat la 24 decembrie. Vestea păcii a ajunst în America după ceva timp. Neștiind de tratat, forțele britanice au invadat <a href="/wiki/Louisiana" title="Louisiana">Louisiana</a> și au fost învinse în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_New_Orleans" title="Bătălia de la New Orleans">bătălia de la New Orleans</a> în ianuarie 1815. Americanii au considerat că aceste victorii tardive au restaurat onoarea națională. După aceea, s-a ajuns la începutul <a href="/w/index.php?title=Epoca_Bunelor_Sentimente&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Epoca Bunelor Sentimente — pagină inexistentă">Epocii Bunelor Sentimente</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5384794" class="extiw" title="d:Q5384794"><span title="Epoca Bunelor Sentimente la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, o perioadă de unitate națională. Vestea tratatului s-a răspândit la scurt timp, și a dus la încetarea operațiunilor militare. Tratatul a fost ratificat de SUA la <time datetime="1815-02-17">17 februarie 1815</time>, și a pus capăt războiului <a href="/wiki/Status_quo_ante_bellum" title="Status quo ante bellum">fără modificări teritoriale</a>. </p> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Originile">Originile</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=1" title="Modifică secțiunea: Originile" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=1" title="Edit section&#039;s source code: Originile"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Istoricii dezbat de multă vreme ponderea pe care a avut-o fiecare cauză probabilă care a stat la baza Războiului din 1812. În această secțiune sunt rezumați câțiva factori mai importanți care au determinat Statele Unite să declare război.<sup id="cite_ref-FOOTNOTETrautsch2013273–293Egan1974Goodman1941171–186_7-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTETrautsch2013273–293Egan1974Goodman1941171–186-7"><span class="cite-bracket">&#91;</span>7<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-8" class="reference"><a href="#cite_note-8"><span class="cite-bracket">&#91;</span>8<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Onoarea_și_ideea_de_un_al_doilea_război_de_independență"><span id="Onoarea_.C8.99i_ideea_de_un_al_doilea_r.C4.83zboi_de_independen.C8.9B.C4.83"></span>Onoarea și ideea de un al doilea război de independență</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=2" title="Modifică secțiunea: Onoarea și ideea de un al doilea război de independență" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=2" title="Edit section&#039;s source code: Onoarea și ideea de un al doilea război de independență"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>După cum observa Risjord (1961), o motivație puternică pentru americani era dorința de a conserva onoarea națională în fața a ceea ce considerau a fi insulte din partea britanicilor, cum a fost cazul <a href="/w/index.php?title=Afacerea_Chesapeake-Leopard&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Afacerea Chesapeake-Leopard — pagină inexistentă">afacerii Chesapeake–Leopard</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q382286" class="extiw" title="d:Q382286"><span title="afacerea Chesapeake-Leopard la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>.<sup id="cite_ref-FOOTNOTERisjord1961196–210_9-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTERisjord1961196–210-9"><span class="cite-bracket">&#91;</span>9<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> <a href="/w/index.php?title=H._W._Brands&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="H. W. Brands — pagină inexistentă">H. W. Brands</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q679533" class="extiw" title="d:Q679533"><span title="H. W. Brands la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> spunea: „ceilalți șoimi ai războiului vorbeau despre lupta cu Marea Britanie drept un al doilea război de independență; [Andrew] Jackson, care încă mai purta cicatricile primului război de independență, era deosebit de convins de această opinie. Conflictul ce se apropia era despre încălcările drepturilor americanilor, dar și despre repararea orgoliului identității americane”.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBrands2005163_10-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBrands2005163-10"><span class="cite-bracket">&#91;</span>10<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Americanii contemporani și istoricii ulteriori<sup id="cite_ref-11" class="reference"><a href="#cite_note-11"><span class="cite-bracket">&#91;</span>11<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> au vorbit despre acest conflict ca despre un „al Doilea Război de Independență” al Statelor Unite.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEHickey2013_12-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHickey2013-12"><span class="cite-bracket">&#91;</span>12<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Britanicii au fost și ei jigniți de afacerea <i>Little Belt</i>. Aceasta le-a stârnit britanicilor un interes deosebit în capturarea navei-amiral a Statelor Unite, <i>President</i>, ceea ce au reușit în 1815.<sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Recrutările_forțate_și_acțiunile_navale"><span id="Recrut.C4.83rile_for.C8.9Bate_.C8.99i_ac.C8.9Biunile_navale"></span>Recrutările forțate și acțiunile navale</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=3" title="Modifică secțiunea: Recrutările forțate și acțiunile navale" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=3" title="Edit section&#039;s source code: Recrutările forțate și acțiunile navale"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În 1807, Regatul Unit a inntrodus o serie de restricții comerciale prin <a href="/w/index.php?title=Ordinul_Consiliului_britanic_de_Coroan%C4%83_din_1807&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Ordinul Consiliului britanic de Coroană din 1807 — pagină inexistentă">ordin al Consiliului de Coroană</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3355730" class="extiw" title="d:Q3355730"><span title="ordinul Consiliului britanic de Coroană din 1807 la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> pentru a împiedica comerțul țărilor neutre cu <a href="/wiki/Primul_Imperiu_Francez" title="Primul Imperiu Francez">Franța</a>, cu care britanicii se luptau pe atunci în contextul <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Napoleoniene" title="Războaiele Napoleoniene">Războaielor Napoleoniene</a>. Statele Unite au contestat aceste restricții, denunțându-le drept ilegale în raport cu dreptul internațional.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEFanis201194_14-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEFanis201194-14"><span class="cite-bracket">&#91;</span>14<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Istoricul Reginald Horsman afirmă că „o secțiune mare a influentei opinii publice britanice, atât în guvern cât și în țară, credea că America reprezintă o amenințare la adresa supremației maritime britanice.”<sup id="cite_ref-FOOTNOTEHorsman1962264_15-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHorsman1962264-15"><span class="cite-bracket">&#91;</span>15<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Marina comercială americană aproape că-și dublase efectivele între 1802 și 1810, și devenise de departe cea mai mare flotă neutră. Cel mai mare partener comercial al său era Marea Britanie, care achiziționa 80% din bumbacul american și 50% din celelalte mărfuri de export. Publicul și presa britanice erau deranjate de crescânda concurență mercantilă și comercială.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEToll2006281_16-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEToll2006281-16"><span class="cite-bracket">&#91;</span>16<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Viziunea americană era că Regatul Unit le încălcase drepturile de a face comerț cu alții. </p><p>De-a lungul Războaielor Napoleoniene, Marina Regală crescuse și ea la 176 de <a href="/wiki/Nav%C4%83_de_linie" title="Navă de linie">vase de luptă</a> și 600 de nave în total, necesitând 140.000 de persoane ca echipaj.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEToll2006382_17-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEToll2006382-17"><span class="cite-bracket">&#91;</span>17<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Pe timp de pace, Marina Regală își putea completa efectivele cu voluntari, dar pe timp de război concura cu <a href="/w/index.php?title=Marina_Comercial%C4%83_Britanic%C4%83&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Marina Comercială Britanică — pagină inexistentă">marina comercială</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q14970920" class="extiw" title="d:Q14970920"><span title="Marina Comercială Britanică la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> și cu <a href="/wiki/Corsar" title="Corsar">corsarii</a> pentru numărul redus de marinari experimentați, așa că a recurs la <a href="/w/index.php?title=Recrutare_for%C8%9Bat%C4%83&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Recrutare forțată — pagină inexistentă">recrutări forțate</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2566803" class="extiw" title="d:Q2566803"><span title="recrutare forțată la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> de pe navele comerciale străine sau interne ancorate în porturi atunci când nu-și putea opera navele doar cu voluntari. </p><p>Statele Unite considerau că dezertorii britanici au dreptul să devină <a href="/w/index.php?title=Cet%C4%83%C8%9Benie_american%C4%83&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Cetățenie americană — pagină inexistentă">cetățeni americani</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15133865" class="extiw" title="d:Q15133865"><span title="cetățenie americană la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. Regatul Unit nu recunoștea niciun drept prin care vreun supus britanic să poată renunța la acest statut, să poată emigra sau transfera naționalitatea ca cetățean naturalizat al altei țări. Aceasta însemna că, pe lângă recuperarea dezertorilor din Marină, el considera orice cetățean american născut britanic drept eligibil pentru serviciu militar obligatoriu. Situația era agravată de reținerea cu care Statele Unite emiteau documente oficiale de naturalizare și de larga răspândire între marinari a unor <a href="/w/index.php?title=Documente_de_protec%C8%9Bie&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Documente de protecție — pagină inexistentă">documente de protecție</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16983792" class="extiw" title="d:Q16983792"><span title="documente de protecție la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> neoficiale sau false.<sup id="cite_ref-18" class="reference"><a href="#cite_note-18"><span class="cite-bracket">&#91;</span>18<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Astfel, Marinei Regale îi era greu să facă distincția între americani și neamericani, astfel încât a recrutat forțat și unii americani care nu fuseseră niciodată britanici. Unii dintre ei și-au dobândit libertatea când au făcut apel.<sup id="cite_ref-FOOTNOTELatimer200717_19-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELatimer200717-19"><span class="cite-bracket">&#91;</span>19<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Deși Statele Unite îi recunoșteau pe marinarii de origine britanică de pe navele americane drept americani, dar Regatul Unit, nu. Amiralitatea a estimat că erau 11.000 de marinari <a href="/w/index.php?title=Naturalizare&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Naturalizare — pagină inexistentă">naturalizați</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q841440" class="extiw" title="d:Q841440"><span title="naturalizare la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> pe navele americane în 1805. Secretarul american al Trezoreriei <a href="/w/index.php?title=Albert_Gallatin&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Albert Gallatin — pagină inexistentă">Albert Gallatin</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q500046" class="extiw" title="d:Q500046"><span title="Albert Gallatin la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> a afirmat că 9000 de marinari americani erau născuți în Regatul Unit.<sup id="cite_ref-20" class="reference"><a href="#cite_note-20"><span class="cite-bracket">&#91;</span>20<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Mai mult, un număr mare dintre acești marinari britanici erau irlandezi. O anchetă a căpitanului <a href="/w/index.php?title=Isaac_Chauncey&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Isaac Chauncey — pagină inexistentă">Isaac Chauncey</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q926135" class="extiw" title="d:Q926135"><span title="Isaac Chauncey la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> din 1808 a găsit că 58% din marinarii din New York City erau fie cetățeni naturalizați, fie imigranți recenți, majoritatea acestor marinari de origine străină (134 din 150) fiind din Regatul Unit. Din cei 134, 80 erau irlandezi. </p><p>Iritarea americanilor față de recrutările forțate a crescut după ce fregate britanice au fost staționate chiar la ieșirea din porturile americane, în apele teritoriale ale SUA, vizibile de pe țărm, și au început să percheziționeze vasele după marfă de contrabandă și oameni de recrutat.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEToll2006278–279_21-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEToll2006278–279-21"><span class="cite-bracket">&#91;</span>21<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Acțiuni de recrutare mult mediatizate, cum au fost <a href="/w/index.php?title=HMS_Leander&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="HMS Leander — pagină inexistentă">afacerea <i>Leander</i></a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5633082" class="extiw" title="d:Q5633082"><span title="HMS Leander la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> și <a href="/w/index.php?title=Afacerea_Chesapeake-Leopard&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Afacerea Chesapeake-Leopard — pagină inexistentă">afacerea <i>Chesapeake</i>–<i>Leopard</i></a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q382286" class="extiw" title="d:Q382286"><span title="afacerea Chesapeake-Leopard la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> au indignat publicul american.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBlack200244_22-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBlack200244-22"><span class="cite-bracket">&#91;</span>22<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTETaylor2010104_23-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTETaylor2010104-23"><span class="cite-bracket">&#91;</span>23<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Publicul britanic a fost și el indignat de <a href="/w/index.php?title=Afacerea_Little_Belt&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Afacerea Little Belt — pagină inexistentă">afacerea <i>Little Belt</i></a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6649067" class="extiw" title="d:Q6649067"><span title="afacerea Little Belt la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, în care o navă americană mai mare s-a ciocnit cu un mic <span lang="en" style="font-style:italic">sloop</span> britanic, acțiune soldată cu moartea a 11 marinari britanici. Ambele părți au susținut că cealaltă a tras prima, dar publicul britanic în mod deosebit a acuzat SUA de atacarea unei vase mai mici, iar unele ziare au cerut răzbunare,<sup id="cite_ref-Hooks,_J_2012_3-1" class="reference"><a href="#cite_note-Hooks,_J_2012-3"><span class="cite-bracket">&#91;</span>3<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTEHickey198922_4-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHickey198922-4"><span class="cite-bracket">&#91;</span>4<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> în vreme ce Statele Unite au fost încurajate de această victorie împotriva Marinei Regale.<sup id="cite_ref-24" class="reference"><a href="#cite_note-24"><span class="cite-bracket">&#91;</span>24<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Marina SUA a recrutat și ea cu forța marinari britanici, dar guvernul britanic considera această practică drept una legitimă și prefera să recupereze marinarii britanici recrutați cu forța de americani doar în funcție de caz.<sup id="cite_ref-25" class="reference"><a href="#cite_note-25"><span class="cite-bracket">&#91;</span>25<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Susținerea_britanică_pentru_raidurile_băștinașilor_americani"><span id="Sus.C8.9Binerea_britanic.C4.83_pentru_raidurile_b.C4.83.C8.99tina.C8.99ilor_americani"></span>Susținerea britanică pentru raidurile băștinașilor americani</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=4" title="Modifică secțiunea: Susținerea britanică pentru raidurile băștinașilor americani" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=4" title="Edit section&#039;s source code: Susținerea britanică pentru raidurile băștinașilor americani"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/wiki/Northwest_Territory" class="mw-redirect" title="Northwest Territory">Teritoriul de Nord-Vest</a>, care consta din actualele state Ohio, Indiana, Illinois, Michigan și Wisconsin, era terenul de luptă al unui conflict între popoarele băștinașe și Statele Unite.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEWhite2010416_26-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEWhite2010416-26"><span class="cite-bracket">&#91;</span>26<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Imperiul Britanic cedase Statelor Unite acel teritoriu prin <a href="/wiki/Treaty_of_Paris_(1783)" class="mw-redirect" title="Treaty of Paris (1783)">tratatul de la Paris</a> din 1783, ambele părți ignorând faptul că acel teritoriu era deja locuit de diferite triburi amerindiene. Printre acestea se numărau triburile <a href="/wiki/Miami" title="Miami">Miami</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q956264" class="extiw" title="d:Q956264"><span title="Miami la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, <a href="/w/index.php?title=Winnebago&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Winnebago — pagină inexistentă">Winnebago</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1537653" class="extiw" title="d:Q1537653"><span title="Winnebago la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, <a href="/w/index.php?title=Shawnee&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Shawnee — pagină inexistentă">Shawnee</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q253436" class="extiw" title="d:Q253436"><span title="Shawnee la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, <a href="/wiki/Fox" class="mw-disambig" title="Fox">Fox</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1440169" class="extiw" title="d:Q1440169"><span title="Fox la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, <a href="/w/index.php?title=Sauk&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Sauk — pagină inexistentă">Sauk</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1437595" class="extiw" title="d:Q1437595"><span title="Sauk la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, <a href="/w/index.php?title=Kickapoo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Kickapoo — pagină inexistentă">Kickapoo</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1429504" class="extiw" title="d:Q1429504"><span title="Kickapoo la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, <a href="/wiki/Delaware" title="Delaware">Delaware</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q82048" class="extiw" title="d:Q82048"><span title="Delaware la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> și <a href="/wiki/Huroni" title="Huroni">Wyandot</a>. Unii războinici, care și-au părăsit popoarele de origine, l-au urmat pe <a href="/w/index.php?title=Tenskwatawa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Tenskwatawa — pagină inexistentă">Tenskwatawa</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q254682" class="extiw" title="d:Q254682"><span title="Tenskwatawa la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, profet Shawnee, frate cu <a href="/wiki/Tecumseh" title="Tecumseh">Tecumseh</a>. Tenskwatawa avea viziunea purificării societății sale prin izgonirea „copiilor Spiritului Rău”, adică a coloniștilor americani.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEWillig2008207_27-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEWillig2008207-27"><span class="cite-bracket">&#91;</span>27<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Indienii voiau să-și creeze propriul stat în nord-vest pentru a pune capăt definitiv amenințării americane, după ce a devenit clar că americani voiau să ocupe ei tot pământul din Vechiul Nord-Vest.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200218_28-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200218-28"><span class="cite-bracket">&#91;</span>28<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Tenskwatawa și Tecumseh au format o confederație cu numeroase triburi pentru a bloca expansiunea americană. Britanicii îi considerau pe amerindieni niște aliați valoroși, care pot servi drept tampon între americani și coloniile lor canadiene, și i-au aprovizionat cu arme. Atacurile asupra coloniștilor americani din Nord-Vest au agravat și mai mult tensiunile între Regatul Unit și Statele Unite.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEHitsman196527_29-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHitsman196527-29"><span class="cite-bracket">&#91;</span>29<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Raidurile au crescut în frecvență în 1810 și 1811; congresmanii din Vest considerau raidurile intolerabile și cereau încetarea lor definitivă.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEHeidlerHeidler1997253,_504Zuehlke200762_30-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHeidlerHeidler1997253,_504Zuehlke200762-30"><span class="cite-bracket">&#91;</span>30<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Politica britanică față de indienii din Nord-Vest oscila pe de o parte între dorința de a-i ține pe americani ocupați cu luptele în Nord-Vest și de a conserva o regiune ce furniza profituri bune negustorilor canadieni de blănuri, și pe de altă parte teama că o susținere prea importantă și fățișă a indienilor îi va aduce în război cu Statele Unite.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200218_28-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200218-28"><span class="cite-bracket">&#91;</span>28<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Deși planurile lui Tecumseh de formare a unui stat indian în Nord-Vest ar fi fost în folosul Americii de Nord Britanice, care ar fi fost mai ușor de apărat, înfrângerile suferite de confederația lui Tecumseh i-a făcut pe britanici în același timp să se ferească să meargă prea departe în susținerea a ceea ce părea a fi o cauză pierdută. În lunile dinaintea războiului, diplomații britanici au încercat să dezamorseze tensiunile de la frontieră.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200218_28-2" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200218-28"><span class="cite-bracket">&#91;</span>28<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p> Raidurile confederației, și chiar existența acesteia, împiedica expansiunea americană spre mănoasele câmpii ale Teritoriului de Nord-Vest.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEHeidlerHeidler1997253,_392_31-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHeidlerHeidler1997253,_392-31"><span class="cite-bracket">&#91;</span>31<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Pratt scria:</p><blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Există ample dovezi că autoritățile britanice au făcut tot ce le-a stat în putere să păstreze sau să câștige loialitatea indienilor din Nord-Vest cu așteptarea de a-i folosi ca aliați în caz de război. Loialitatea indienilor putea fi păstrată doar prin daruri, niciun dar nu era mai binevenit decât o armă mortală. Puști și muniții, tomahawkuri și cuțite de scalpat erau împărțite cu oarecare dărnicie de agenții britanici.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEPratt1955126_32-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEPratt1955126-32"><span class="cite-bracket">&#91;</span>32<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup>”</div></blockquote><p>Conform Centrului de Istorie Militară al Armatei SUA, însă, „frontieriștii lacomi de pământ”, care „nu se îndoiau că problemele pe care le aveau cu băștinașii erau rezultatul intrigilor britanice, au exacerbat problema răspândind zvonuri, „după fiecare raid american, despre muschete militare și alte echipamente britanice găsite pe câmpul de luptă”. Astfel, „vesticii erau convinși că problemele lor s-ar rezolva cel mai bine prin îndepărtarea britanicilor din Canada”.<sup id="cite_ref-http&#58;//www.history.army.mil.htm_33-0" class="reference"><a href="#cite_note-http://www.history.army.mil.htm-33"><span class="cite-bracket">&#91;</span>33<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Britanicii aveau de multă vreme obiectivul de a crea un stat mare, neutru, de băștinași americani, care să acopere mare parte din actualele state Ohio, Indiana și Michigan. Chiar în toamna lui 1814 au făcut astfel de cereri la conferința de pace, dar în 1813 ei pierduseră controlul asupra vestului actualei provincii Ontario în bătălii-cheie pe și pe lângă Lacul Erie. Aceste bătălii au distrus <a href="/w/index.php?title=Confedera%C8%9Bia_indian%C4%83&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Confederația indiană — pagină inexistentă">confederația indiană</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q717738" class="extiw" title="d:Q717738"><span title="confederația indiană la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> care fusese principalul aliat al britanicilor în acea regiune, slăbindu-i poziția de negociere. Deși mare parte din zonă a rămas sub controlul britanicilor sau al amerindienilor aliați cu ei, la insistențele americanilor, și având alte priorități, britanicii au renunțat la pretenții.<sup id="cite_ref-FOOTNOTESmith198946–63,_esp._pp._61–63Carroll200123_34-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTESmith198946–63,_esp._pp._61–63Carroll200123-34"><span class="cite-bracket">&#91;</span>34<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Expansionismul_american">Expansionismul american</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=5" title="Modifică secțiunea: Expansionismul american" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=5" title="Edit section&#039;s source code: Expansionismul american"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Expansiunea americană în Teritoriul de Nord-Vest era obstrucționată de la sfârșitul Revoluției Americane de diferite triburi indiene, aprovizionate și încurajate de britanici. Americanii de pe frontiera de vest cereau imperios încetarea acestor ingerințe.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEKennedyCohenBailey2010244_35-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEKennedyCohenBailey2010244-35"><span class="cite-bracket">&#91;</span>35<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Nu există însă consens dacă dorința americanilor de a anexa Canada a fost sau nu cauza principală a războiului. Mai mulți istorici consideră că s-a vrut cucerirea Canadei doar pentru a servi drept pârghie în negocieri, la care să se poată renunța ulterior în schimbul acceptului britanicilor de a da înapoi pe chestiunile maritime. Ar fi și întrerupt aprovizionarea coloniilor britanice din Indiile de Vest, și i-ar fi împiedicat temporar pe britanici să continue înarmarea indienilor.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBowler198811–32_36-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBowler198811–32-36"><span class="cite-bracket">&#91;</span>36<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTEStagg19813–34Stagg1983&#91;&#91;Categorie:Articole_Wikipedia_care_necesită_citarea_numărului_paginii&#93;&#93;&lt;sup_class=&quot;noprint_Inline-Template&quot;&gt;&lt;span_title=&quot;This_citation_requires_a_reference_to_the_specific_page_or_range_of_pages_in_which_the_material_appears&amp;nbsp;din_September_2010&quot;_style=&quot;white-space:_nowrap;&quot;&gt;&amp;#91;&lt;i&gt;&#91;&#91;Wikipedia:Citarea_surselor&#124;necesită&amp;nbsp;pagina&#93;&#93;&lt;/i&gt;&amp;#93;&lt;/span&gt;&lt;/sup&gt;Horsman1962267Hickey198972Brown1971128Burt1940305–310Stuart198876_37-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEStagg19813–34Stagg1983[[Categorie:Articole_Wikipedia_care_necesită_citarea_numărului_paginii]]&lt;sup_class=&quot;noprint_Inline-Template&quot;&gt;&lt;span_title=&quot;This_citation_requires_a_reference_to_the_specific_page_or_range_of_pages_in_which_the_material_appears&amp;nbsp;din_September_2010&quot;_style=&quot;white-space:_nowrap;&quot;&gt;&amp;#91;&lt;i&gt;[[Wikipedia:Citarea_surselor|necesită&amp;nbsp;pagina]]&lt;/i&gt;&amp;#93;&lt;/span&gt;&lt;/sup&gt;Horsman1962267Hickey198972Brown1971128Burt1940305–310Stuart198876-37"><span class="cite-bracket">&#91;</span>37<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Mulți istorici consideră însă dorința de a anexa Canada o cauză a războiului. Această idee a fost mai preponderentă până prin 1940, dar continuă să aibă adepți și astăzi.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEStanley198332_38-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEStanley198332-38"><span class="cite-bracket">&#91;</span>38<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTEHeidlerHeidler20024_39-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHeidlerHeidler20024-39"><span class="cite-bracket">&#91;</span>39<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTEPratt19259–15Hacker1924365–395Hickey198947CarlisleGolson200744Stagg20125–6Tucker2011236_40-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEPratt19259–15Hacker1924365–395Hickey198947CarlisleGolson200744Stagg20125–6Tucker2011236-40"><span class="cite-bracket">&#91;</span>40<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-41" class="reference"><a href="#cite_note-41"><span class="cite-bracket">&#91;</span>41<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTENugent200873–75_42-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTENugent200873–75-42"><span class="cite-bracket">&#91;</span>42<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTEBowler198811–32_36-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBowler198811–32-36"><span class="cite-bracket">&#91;</span>36<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Congressmanul <a href="/wiki/Richard_Mentor_Johnson" title="Richard Mentor Johnson">Richard Mentor Johnson</a> a spus Congresului că atrocitățile comise constant de indieni pe râul Wabash din Indiana au fost facilitate de aprovizionarea lor din Canada și că erau dovada că „războiul deja a început.&#160;... nu voi muri niciodată liniștit până nu am să văd izgonirea Angliei din America de Nord și teritoriile ei încorporate în Statele Unite.”<sup id="cite_ref-FOOTNOTELangguth2006262_43-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELangguth2006262-43"><span class="cite-bracket">&#91;</span>43<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:James_Madison.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1d/James_Madison.jpg/170px-James_Madison.jpg" decoding="async" width="170" height="207" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1d/James_Madison.jpg/255px-James_Madison.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1d/James_Madison.jpg/340px-James_Madison.jpg 2x" data-file-width="2465" data-file-height="3000" /></a><figcaption><a href="/wiki/James_Madison" title="James Madison">James Madison</a>, președinte al SUA (1809–1817)</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Robert_Jenkinson,_2nd_Earl_of_Liverpool_by_Sir_Thomas_Lawrence.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Robert_Jenkinson%2C_2nd_Earl_of_Liverpool_by_Sir_Thomas_Lawrence.jpg/170px-Robert_Jenkinson%2C_2nd_Earl_of_Liverpool_by_Sir_Thomas_Lawrence.jpg" decoding="async" width="170" height="284" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Robert_Jenkinson%2C_2nd_Earl_of_Liverpool_by_Sir_Thomas_Lawrence.jpg/255px-Robert_Jenkinson%2C_2nd_Earl_of_Liverpool_by_Sir_Thomas_Lawrence.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Robert_Jenkinson%2C_2nd_Earl_of_Liverpool_by_Sir_Thomas_Lawrence.jpg/340px-Robert_Jenkinson%2C_2nd_Earl_of_Liverpool_by_Sir_Thomas_Lawrence.jpg 2x" data-file-width="2400" data-file-height="4003" /></a><figcaption><a href="/wiki/Robert_Jenkinson" title="Robert Jenkinson">Lord Liverpool</a>, prim-ministru britanic (1812–1827)</figcaption></figure> <p>Madison era de părere că politicile economice britanice gândite pentru a favoriza preferința imperială fac rău economiei americane și că atâta timp cât există America de Nord Britanică, ea este un canal prin care contrabandiștii americani îi subminează politicile comerciale, ceea ce impune astfel ca Statele Unite să anexeze America de Nord Britanică.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200216_44-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200216-44"><span class="cite-bracket">&#91;</span>44<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Mai mult, Madison credea că ruta comercială Marile Lacuri-Sf. Laurențiu ar putea deveni principala rută comercială de export al bunurilor nord-americane spre Europa în detrimentul economiei SUA, și că dacă SUA controlează resursele Americii de Nord Britanic, cum ar fi lemnul de care au britanicii nevoie pentru navele lor oceanice, atunci Regatul Unit va fi forțat să-și schimbe politicile maritime care indignaseră atât de grav opinia publică americană.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200216_44-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200216-44"><span class="cite-bracket">&#91;</span>44<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Mulți americani credeau că este ceva natural ca țara lor să absoarbă America de Nord Britanică, un congressman, John Harper, declarând într-un discurs că „Însuși Autorul Naturii a marcat limitele noastre la sud prin Golful Mexic, și în nord prin regiunile de veșnic îngheț”.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200216_44-2" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200216-44"><span class="cite-bracket">&#91;</span>44<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> <a href="/wiki/Upper_Canada" class="mw-redirect" title="Upper Canada">Canada Superioară</a> (astăzi, sudul provinciei Ontario) fusese colonizat mai ales de exilați din Statele Unite din timpul Revoluției (<a href="/w/index.php?title=Loiali%C8%99tii_Imperiului_Unit&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Loialiștii Imperiului Unit — pagină inexistentă">loialiștii Imperiului Unit</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3829231" class="extiw" title="d:Q3829231"><span title="loialiștii Imperiului Unit la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>) sau de imigranți americani postbelici. Loialiștii erau ostili unirii cu Statele Unite, în timp ce coloniștii imigranți nu erau în general interesați de politică și au rămas neutri sau i-au susținut pe britanici în război. Coloniile canadiene erau rarefiat populate și doar ușor apărate de Armata Britanică. Americanii credeau pe atunci că mulți din Canada Superioară se vor ridica și vor primi armata invadatoare americană ca pe niște eliberatori, ceea ce nu s-a întâmplat. Unul din motivele pentru care forțele americane s-au retras după o bătălie câștigată în interiorul Canadei era acela că nu putea obține provizii de la localnici.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBerton2001206_45-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBerton2001206-45"><span class="cite-bracket">&#91;</span>45<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Dar americanii credeau că posibilitatea susținerii locale sugerează o cucerire ușoară, așa cum opina fostul președinte <a href="/wiki/Thomas_Jefferson" title="Thomas Jefferson">Thomas Jefferson</a>: „cucerirea Canadei în acest an, până la vecinătatea Quebecului, va fi doar o chestiune de a efectua un marș, și ne va da experiența pentru atacul asupra Halifaxului, următoarea și finala izgonire a Angliei de pe continentul american.”<sup id="cite_ref-FOOTNOTEHickey201268_46-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHickey201268-46"><span class="cite-bracket">&#91;</span>46<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Anexarea era susținută de oamenii de afaceri americani de la frontieră care doreau să capete control asupra comerțului de pe Marile Lacuri.<sup id="cite_ref-FOOTNOTENugent200875_47-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTENugent200875-47"><span class="cite-bracket">&#91;</span>47<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Carl Benn observa că dorința șoimilor războiului de a anexa Canadele era similară cu entuziasmul pentru anexarea <a href="/w/index.php?title=Florida_Spaniol%C4%83&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Florida Spaniolă — pagină inexistentă">Floridei Spaniole</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q555528" class="extiw" title="d:Q555528"><span title="Florida Spaniolă la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> de către locuitorii Sudului Statelor Unite; ambii se așteptau ca războiul să faciliteze o expansiune în teritoriile demult dorite și să pună capăt susținerii primite de triburile indiene ostile (Confederația lui Tecumseh în nord și indienii Creek în sud).<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBennMarston2006_48-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBennMarston2006-48"><span class="cite-bracket">&#91;</span>48<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Congressmanul de Tennessee <a href="/w/index.php?title=Felix_Grundy&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Felix Grundy — pagină inexistentă">Felix Grundy</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1375704" class="extiw" title="d:Q1375704"><span title="Felix Grundy la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> considera dobândirea Canadei drept un lucru esențial pentru a <i>conserva</i> echilibrul politic intern, susținând că anexarea Canadei va menține echilibrul state libere-state sclavagiste, care altfel ar fi putut fi distrus prin obținerea Floridei și colonizarea zonelor sudice ale recentei <a href="/wiki/Louisiana_Purchase" class="mw-redirect" title="Louisiana Purchase">Achiziții a Louisianei</a>.<sup id="cite_ref-49" class="reference"><a href="#cite_note-49"><span class="cite-bracket">&#91;</span>49<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Istoricul Richard Maass a susținut în 2015 că tema expansionistă este un mit care contravine „relativului consens între experți că obiectivul primar al SUA era îndepărtarea restricțiilor maritime britanice”. El susține că între specialiști există consensul că Statele Unite au declarat război „deoarece șase ani de sancțiuni economice nu reușiseră să aducă Marea Britanie la masa negocierilor, și amenințarea bazei de aprovizionare din Canada a Marinei Britanice era ultima lor speranță.” Maass acceptă că, teoretic, expansionismul i-ar fi tentat pe americani, dar găsește că „liderii se temeau de consecințele politice interne pe care le-ar implica”. În special, limitatul expansionism care exista era concentrat pe pământurile rarefiat populate dinspre vest și nu pe mai populatele așezări din est[ul Canadei]”. Cu toate acestea, Maas arată că mulți istorici continuă să creadă că expansionismul a fost o cauză.<sup id="cite_ref-50" class="reference"><a href="#cite_note-50"><span class="cite-bracket">&#91;</span>50<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p> Horsman afirma că expansionismul a jucat un rol de cauză secundară după chestiunile maritime, observând că mulți istorici respingeau, în mod eronat, expansionismul drept cauză a războiului. El observa că era considerat un element-cheie pentru păstrarea echilibrului secțional între statele libere și cele sclavagiste, a cărui balanță secțională fusese înclinată de colonizarea americană a Teritoriului Louisiana, și era susținut de zeci de congresmani „șoimi ai războiului”, ca John A. Harper, Felix Grundy, Henry Clay și Richard M. Johnson, care au votat pentru război având expansiunea drept obiectiv-cheie.</p><blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Nefiind de acord cu acele interpretări care au pus accent pe expansionism și au minimizat cauzele maritime, istoricii au ignorat temerile profunde ale americanilor în raport cu securitatea națională, visele la un continent controlat pe deplin de Statele Unite republicane, și dovezile că mulți americani credeau că Războiul din 1812 va fi ocazia ca Statele Unite să dobândească demult-dorita anexare a Canadei&#160;... Thomas Jefferson a rezumat bine opinia majoritară americană despre război&#160;... spunând că „cedarea Canadei&#160;... trebuie să fie un <a href="/w/index.php?title=Sine_qua_non&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Sine qua non — pagină inexistentă">Sine qua non</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q316560" class="extiw" title="d:Q316560"><span title="Sine qua non la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> la un tratat de pace”.<sup id="cite_ref-Horsman87_51-0" class="reference"><a href="#cite_note-Horsman87-51"><span class="cite-bracket">&#91;</span>51<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup>”</div></blockquote><p>Horsman declară însă în opinia sa că „dorința de a lua Canada nu a produs Războiul din 1812” și că „Statele Unite nu au declarat război pentru că voiau să obțină Canada, ci cucerirea Canadei ar fi fost un mare beneficiu colateral al conflictului.”<sup id="cite_ref-Horsman87_51-1" class="reference"><a href="#cite_note-Horsman87-51"><span class="cite-bracket">&#91;</span>51<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Istoricul <a href="/w/index.php?title=Alan_Taylor&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Alan Taylor — pagină inexistentă">Alan Taylor</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15514842" class="extiw" title="d:Q15514842"><span title="Alan Taylor la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> spune că mulți congresmani <a href="/wiki/Democratic-Republican_Party" class="mw-redirect" title="Democratic-Republican Party">democrat-republicani</a>, ca <a href="/wiki/Richard_Mentor_Johnson" title="Richard Mentor Johnson">Richard Mentor Johnson</a>, <a href="/w/index.php?title=John_Adams_Harper&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="John Adams Harper — pagină inexistentă">John Adams Harper</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q684795" class="extiw" title="d:Q684795"><span title="John Adams Harper la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> și <a href="/w/index.php?title=Peter_Buell_Porter&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Peter Buell Porter — pagină inexistentă">Peter Buell Porter</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q708904" class="extiw" title="d:Q708904"><span title="Peter Buell Porter la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, „își doreau să-i gonească pe britanici de pe continent și să anexeze Canada.” Câțiva sudiști se opuneau, de teama unui dezechilibru între statele libere și cele sclavagiste în caz că se anexează Canada, în vreme ce <a href="/w/index.php?title=Anticatolicismul_%C3%AEn_Statele_Unite&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Anticatolicismul în Statele Unite — pagină inexistentă">anticatolicismul</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q338154" class="extiw" title="d:Q338154"><span title="anticatolicismul în Statele Unite la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> i-a făcut și el pe mulți să se opună anexării Canadei Inferioare, majoritar catolice, considerând locuitorii ei francofoni „nepotriviți&#160;... pentru cetățenia republicană”. Chiar și marile figuri ca <a href="/wiki/Henry_Clay" title="Henry Clay">Henry Clay</a> și <a href="/wiki/James_Monroe" title="James Monroe">James Monroe</a> se așteptau să păstreze cel puțin Canada Superioară în caz de cucerire ușoară. Generali americani notabili, ca <a href="/w/index.php?title=William_Hull&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="William Hull — pagină inexistentă">William Hull</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q881002" class="extiw" title="d:Q881002"><span title="William Hull la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, s-au lăsat conduși de acest sentiment și au emis în timpul războiului proclamații adresate canadienilor, promițându-le eliberarea republicană prin încorporarea în Statele Unite; proclamație pe care guvernul nu a dezavuat-o niciodată oficial. Generalul <a href="/w/index.php?title=Alexander_Smyth&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Alexander Smyth — pagină inexistentă">Alexander Smyth</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1557973" class="extiw" title="d:Q1557973"><span title="Alexander Smyth la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> a declarat și el trupelor lui că atunci când vor invada Canada „veți intra într-o țară care va deveni unul din Statele Unite. Veți ajunge printre niște oameni care au să vă devină concetățeni.” Lipsa unei viziuni clare privind intențiile SUA au subminat însă aceste apeluri.<sup id="cite_ref-FOOTNOTETaylor2010137–139_52-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTETaylor2010137–139-52"><span class="cite-bracket">&#91;</span>52<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>David și Jeanne Heidler afirmă că „majoritatea istoricilor sunt de acord că Războiul din 1812 nu a fost cauzat de expansionism, ci a reflectat o îngrijorare reală a patrioților americani față de apărarea drepturilor neutre ale Statelor Unite față de aroganta tiranie a Marinei Britanice. Aceasta nu înseamnă că obiectivele expansioniste nu ar putea profita de pe urma războiului.”<sup id="cite_ref-53" class="reference"><a href="#cite_note-53"><span class="cite-bracket">&#91;</span>53<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Ei argumentează și că „dobândirea Canadei ar fi satisfăcut dorințele expansioniste ale Americii”, descriind-o ca un scop-cheie al expansioniștilor din vest, care, spun ei, credeau că „eliminând prezența britanică din Canada le va îndeplini cel mai bine” dorința lor de a opri susținerea britanică pentru raidurile indienilor. Ei arată că „îndelungata dezbatere” este pe tema importanței relative a expansionismului ca factor, și dacă „expansionismul a jucat un rol mai important în izbucnirea Războiului din 1812 decât grija americanilor de a-și proteja drepturile neutre pe mare.”<sup id="cite_ref-FOOTNOTEHeidlerHeidler20024_39-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHeidlerHeidler20024-39"><span class="cite-bracket">&#91;</span>39<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Conflictul_politic_american">Conflictul politic american</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=6" title="Modifică secțiunea: Conflictul politic american" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=6" title="Edit section&#039;s source code: Conflictul politic american"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Deși guvernul britanic nu dădea atenție situației nord-americane care se deteriora, în vreme ce atenția sa era concentrată pe implicarea într-un <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_%C3%AEn_R%C4%83zboaiele_Napoleoniene&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Regatul Unit în Războaiele Napoleoniene — pagină inexistentă">război european continental</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17184167" class="extiw" title="d:Q17184167"><span title="Regatul Unit în Războaiele Napoleoniene la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, Statele Unite erau într-o perioadă de important conflict politic între <a href="/wiki/Partidul_Federalist" title="Partidul Federalist">Partidul Federalist</a> (centrat mai ales în nord-est), care susținea un guvern central puternic și legături mai strânse cu Marea Britanie, și <a href="/wiki/Democratic-Republican_Party" class="mw-redirect" title="Democratic-Republican Party">Partidul Democrat-Republican</a> (cu cea mai mare bază de putere în Sud și în Vest), care favoriza un guvern central slab, conservarea drepturilor statelor (incluzând sclavia), expansiunea în teritoriile indienilor, și o distanțare mai fermă de Marea Britanie. În 1812, Partidul Federalist slăbise considerabil, și democrat-republicanii, care îl aveau pe James Madison la finalul primului mandat de președinte și majorități în Congres, se aflau în poziția de a-și urma agenda mai agresivă față de Marea Britanie.<sup id="cite_ref-FOOTNOTETaylor2010_54-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTETaylor2010-54"><span class="cite-bracket">&#91;</span>54<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> De-a lungul războiului, susținerea cauzei americane a fost slabă și uneori inexistentă în zonele federaliste din nord-est. Puțini oameni s-au oferit voluntari să lupte; băncile evitau finanțarea războiului. Negativismul federaliștilor, exemplificat mai ales de <a href="/w/index.php?title=Conven%C8%9Bia_de_la_Hartford&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Convenția de la Hartford — pagină inexistentă">Convenția de la Hartford</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5674472" class="extiw" title="d:Q5674472"><span title="Convenția de la Hartford la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> din 1814–1815, a distrus reputația partidului lor, care a mai supraviețuit apoi doar în zone izolate. În 1815, războiul era larg susținut în toate zonele țării. Aceasta a permis democrat-republicanilor triumfanți să adopte unele politici federaliste, cum ar fi înființarea unei bănci naționale, reînființată de Madison în 1816.<sup id="cite_ref-55" class="reference"><a href="#cite_note-55"><span class="cite-bracket">&#91;</span>55<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-56" class="reference"><a href="#cite_note-56"><span class="cite-bracket">&#91;</span>56<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Forțele"><span id="For.C8.9Bele"></span>Forțele</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=7" title="Modifică secțiunea: Forțele" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=7" title="Edit section&#039;s source code: Forțele"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Americanii">Americanii</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=8" title="Modifică secțiunea: Americanii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=8" title="Edit section&#039;s source code: Americanii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Marina Statelor Unite avea 7250 de marinari și pușcași marini în 1812. Era bine antrenată, ca o forță profesionistă, care luptase bine împotriva piraților barbari și împotriva Franți în Cvasi-Război. Era dotată cu 13 nave de război oceanice, dintre care trei erau „super-fregate”. Principala problemă era lipsa fondurilor, întrucât mulți congresmani nu înțelegeau nevoia de o marină puternică.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200220_57-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200220-57"><span class="cite-bracket">&#91;</span>57<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Navele de război americane erau toate bine construite și egale, dacă nu superioare navelor britanice de clasă similară (construcțiile navale britanice puneau accent pe cantitate, nu pe calitate). Cele mai mari nave americane erau însă <a href="/wiki/Fregat%C4%83" title="Fregată">fregate</a>, și americanii nu aveau nave de linie capabile să intre într-o luptă între flote pe mare cu Marina Regală.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200220–21_58-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200220–21-58"><span class="cite-bracket">&#91;</span>58<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>În larg, americanii puteau urmări doar o strategie de <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboi_de_raiduri&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Război de raiduri — pagină inexistentă">război de raiduri</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q986676" class="extiw" title="d:Q986676"><span title="război de raiduri la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, folosind fregatele și corsarii pentru a confisca nave comerciale britanice.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200220_&amp;_54–55_59-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200220_&amp;_54–55-59"><span class="cite-bracket">&#91;</span>59<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Înainte de război, Marina SUA era în mare parte concentrată pe coasta Atlanticului și la izbucnirea războiului avea doar două bărci înarmate pe Lacul Champlain, un bric pe Lacul Ontario și un alt pric în Lacul Erie.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200221_60-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200221-60"><span class="cite-bracket">&#91;</span>60<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Forțele terestre americane erau mult mai mari decât Armata Britanică din America de Nord, iar soldații erau bine pregătiți și curajoși. Conducerea însă era inconsistentă în rândul corpului ofițerilor; unii ofițeri s-au dovedit remarcabili, dar mulți alții erau incompetenți, care își ocupaseră posturile mulțumită unor favoruri politice. Congresul era ostil ideii de armată permanentă și, în timpul războiului, guvernul SUA a chemat 450.000 de oameni din milițiile statelor, un număr puțin mai mare decât întreaga populație a Americii de Nord Britanice.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200221_60-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200221-60"><span class="cite-bracket">&#91;</span>60<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Milițiile statelor erau însă slab antrenate, modest înarmate și incompetent conduse. După <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Bladensburg&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Bladensburg — pagină inexistentă">bătălia de la Bladensburg</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1432141" class="extiw" title="d:Q1432141"><span title="bătălia de la Bladensburg la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> din 1814, în care milițiile din Maryland și Virginia au suferit o grea înfrângere în fața Armatei Britanice, președintele Madison a comentat: „nu aș fi crezut niciodată că există o diferență atât de mare între niște trupe regulate și o forță de miliție, dacă nu aș fi fost martor la scenele de astăzi.”<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200220_57-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200220-57"><span class="cite-bracket">&#91;</span>57<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Britanicii">Britanicii</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=9" title="Modifică secțiunea: Britanicii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=9" title="Edit section&#039;s source code: Britanicii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Marina Regală Britanică era o forță profesionistă, bine condusă, considerată cea mai puternică marină din lume. Cât timp continua războiul cu Franța, America de Nord era însă o grijă secundară.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200221_60-2" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200221-60"><span class="cite-bracket">&#91;</span>60<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> În 1813, Franța avea 80 de nave de linie și construia încă 35. Astfel, combaterea flotei franceze a trebuit să rămână principala problemă navală a britanicilor.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200221_60-3" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200221-60"><span class="cite-bracket">&#91;</span>60<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> În Canada Superioară, britanicii aveau Marina Provincială, esențială pentru a menține aprovizionată armata deoarece drumurile din Canada Superioară erau într-o stare foarte proastă.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200221_60-4" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200221-60"><span class="cite-bracket">&#91;</span>60<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Pe Lacul Ontario și pe râul Sf. Laurențiu, Marina Regală avea două goelete, în timp ce Marina Provincială întreținea patru nave mici de război pe Lacul Erie.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200221_60-5" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200221-60"><span class="cite-bracket">&#91;</span>60<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Armata Britanică din America de Nord era o forță foarte profesionistă si bine pregătită, dar suferea deoarece era depășită numeric.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200221_60-6" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200221-60"><span class="cite-bracket">&#91;</span>60<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Milițiile din Canada Superioară și din cea Inferioară aveau un nivel mult mai scăzut de eficiență militară.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200221_60-7" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200221-60"><span class="cite-bracket">&#91;</span>60<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Milițiile canadiene (și unitățile regulate recrutate pe plan local denumite <span lang="en" style="font-style:italic">Fencibles</span>) erau adesea mai de încredere decât milițiile americane, mai ales când își apărau propriul teritoriu. În aceste condiții, ele au jucat un rol decisiv în diferite ciocniri, între care <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Chateauguay&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Chateauguay — pagină inexistentă">bătălia de la Chateauguay</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1752783" class="extiw" title="d:Q1752783"><span title="bătălia de la Chateauguay la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> în care doar forțele canadiene și indiene au oprit o forță americană mult mai mare deși nu beneficiau de susținerea unităților britanice regulate. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Indienii">Indienii</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=10" title="Modifică secțiunea: Indienii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=10" title="Edit section&#039;s source code: Indienii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Din cauza populației mai reduse în comparație cu a albilor, și în lipsa artileriei, aliații indieni ai britanicilor evitau luptele deschise și se concentrau mai ales pe un război neregulat, bazat pe raiduri și ambuscade. Dată fiind populația mică, era crucială evitarea unor pierderi grele și, în general, căpeteniile indiene încercau să lupte doar în condiții favorabile; orice bătălie ce părea să anunțe pierderi grele era, pe cât posibil, evitată. Principalele arme ale indienilor erau un amestec de tomahawkuri, cuțite, săbii, puști, bâte, săgeți și muschete. Războinicii indieni erau curajoși, dar nevoia de a evita pierderi grele a însemnat că ei nu pot lupta decât în condițiile cele mai favorabile, iar tacticile lor înclinau spre un stil ofensiv mai degrabă defensiv decât ofensiv.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200225_61-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200225-61"><span class="cite-bracket">&#91;</span>61<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>După cum se exprima Benn, acei indieni care au luptat de partea americanilor au furnizat Statelor Unite „cele mai eficiente trupe ușoare”, în timp ce britanicii aveau nevoie disperată ca triburile indiene să compenseze inferioritatea lor numerică. Indiferent de tabăra pentru care au luptat, indienii se considerau aliați, nu subordonați, iar căpeteniile indiene făceau ce credeau că este mai bine pentru triburile lor, spre iritarea generalilor atât americani cât și britanici, care adesea se plângeau că nu se pot baza pe ei.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200225_61-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200225-61"><span class="cite-bracket">&#91;</span>61<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Declarația_de_război"><span id="Declara.C8.9Bia_de_r.C4.83zboi"></span>Declarația de război</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=11" title="Modifică secțiunea: Declarația de război" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=11" title="Edit section&#039;s source code: Declarația de război"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:1812_War_Declaration.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f5/1812_War_Declaration.jpg/170px-1812_War_Declaration.jpg" decoding="async" width="170" height="190" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f5/1812_War_Declaration.jpg/255px-1812_War_Declaration.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f5/1812_War_Declaration.jpg/340px-1812_War_Declaration.jpg 2x" data-file-width="760" data-file-height="848" /></a><figcaption>Declarația de război a SUA</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Proclamation_Province_of_Upper_Canada_by_Isaac_Brock.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Proclamation_Province_of_Upper_Canada_by_Isaac_Brock.jpg/170px-Proclamation_Province_of_Upper_Canada_by_Isaac_Brock.jpg" decoding="async" width="170" height="215" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Proclamation_Province_of_Upper_Canada_by_Isaac_Brock.jpg/255px-Proclamation_Province_of_Upper_Canada_by_Isaac_Brock.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Proclamation_Province_of_Upper_Canada_by_Isaac_Brock.jpg/340px-Proclamation_Province_of_Upper_Canada_by_Isaac_Brock.jpg 2x" data-file-width="971" data-file-height="1228" /></a><figcaption>Proclamația lui <a href="/w/index.php?title=Isaac_Brock&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Isaac Brock — pagină inexistentă">Isaac Brock</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2566" class="extiw" title="d:Q2566"><span title="Isaac Brock la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> de răspuns la declarația de război a SUA</figcaption></figure> <div class="noprint" style="clear: right; border: solid #aaa 1px; margin: 0 0 1em 1em; font-size: 90%; background-color:var(--background-color-interactive-subtle, #f8f9f9); color:var(--color-base, #000); width: 250px; padding: 2px; spacing: 2px; text-align: center; float: right;"> <div style="float: left;"><figure class="mw-halign-none" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Wikisource-logo.svg" class="mw-file-description" title="Wikisursă"><img alt="Wikisursă" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/30px-Wikisource-logo.svg.png" decoding="async" width="30" height="31" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/45px-Wikisource-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/60px-Wikisource-logo.svg.png 2x" data-file-width="410" data-file-height="430" /></a><figcaption>Wikisursă</figcaption></figure></div> <div style="margin-left: 35px; line-height:normal;">La <a href="/wiki/Wikisurs%C4%83" title="Wikisursă">Wikisursă</a> există texte originale legate de <b><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/en:US_Declaration_of_War_against_the_United_Kingdom" class="extiw" title="s:en:US Declaration of War against the United Kingdom">Declarația de război a SUA împotriva Regatului Unit</a></b></div> </div> <p>La <time datetime="1812-06-01">1 iunie 1812</time>, președintele James Madison a transmis Congresului un mesaj în care recapitula nemulțumirile americanilor față de Marea Britanie, fără a cere însă explicit o declarație de război. După mesajul lui Madison, Camera Reprezentanților a deliberat vreme de patru zile în spatele ușilor închise, după care a votat cu 79 la 49 (61%) în favoarea <a href="/w/index.php?title=Declara%C8%9Bia_de_r%C4%83zboi_a_Statelor_Unite_%C3%AEmpotriva_Regatului_Unit&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Declarația de război a Statelor Unite împotriva Regatului Unit — pagină inexistentă">primei declarații de război</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7892411" class="extiw" title="d:Q7892411"><span title="declarația de război a Statelor Unite împotriva Regatului Unit la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. Senatul a confirmat declarația cu un vot de 19 la 13 (59%). Conflictul a început oficial în ziua de <time datetime="1812-06-12">12 iunie 1812</time>, când Madison a promulgat măsura și a proclamat-o a doua zi.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEWoodsworth1812_6-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEWoodsworth1812-6"><span class="cite-bracket">&#91;</span>6<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> A fost prima dată când Statele Unite au declarat război altei țări, iar votul în Congres a fost cel mai strâns vot în favoarea unei declarații de război din istoria SUA.<sup id="cite_ref-Mr._Madison&#39;s_War_62-0" class="reference"><a href="#cite_note-Mr._Madison&#39;s_War-62"><span class="cite-bracket">&#91;</span>62<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> <a href="/w/index.php?title=Hot%C4%83r%C3%A2rea_de_Autorizare_a_Folosirii_For%C8%9Bei_Militare_%C3%AEmpotriva_Irakului_din_1991&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Hotărârea de Autorizare a Folosirii Forței Militare împotriva Irakului din 1991 — pagină inexistentă">Hotărârea de Autorizare a Folosirii Forței Militare împotriva Irakului din 1991</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4825950" class="extiw" title="d:Q4825950"><span title="Hotărârea de Autorizare a Folosirii Forței Militare împotriva Irakului din 1991 la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, a avut un vot mai strâns, dar nu a fost o declarație de război formală.<sup id="cite_ref-63" class="reference"><a href="#cite_note-63"><span class="cite-bracket">&#91;</span>63<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Niciunul din cei 39 de federaliști din Congres nu a votat pentru război; criticii războiului aveau apoi să-l atace drept „războiul Dlui Madison”.<sup id="cite_ref-Mr._Madison&#39;s_War_62-1" class="reference"><a href="#cite_note-Mr._Madison&#39;s_War-62"><span class="cite-bracket">&#91;</span>62<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Anterior, la Londra, la 11 mai, un asasin îl ucisese pe prim-ministrul <a href="/wiki/Spencer_Perceval" title="Spencer Perceval">Spencer Perceval</a>, și ca urmare la putere a venit <a href="/wiki/Robert_Jenkinson" title="Robert Jenkinson">Lord Liverpool</a>. Liverpool dorea o relație mai practică cu Statele Unite. La 23 iunie, el a emis un act prin care abroga Ordinele Consiliului, dar Statele Unite nu știau aceasta, întrucât a durat trei săptămâni până când vestea a traversat Atlanticul.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEToll2006329_64-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEToll2006329-64"><span class="cite-bracket">&#91;</span>64<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> La <time datetime="1812-06-28">28 iunie 1812</time>, <a href="/w/index.php?title=HMS_Colibri_(1809)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="HMS Colibri (1809) — pagină inexistentă">HMS&#160;<i>Colibri</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/HMS_Colibri_(1809)" class="extiw" title="en:HMS Colibri (1809)"><span title="„HMS Colibri (1809)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=HMS+Colibri%26%2332%3B%281809%29&amp;targettitle=HMS+Colibri%26%2332%3B%281809%29">traduceți</a>]</small></sup> a fost trimisă de la Halifax sub drapel de pace, la New York. La 9 iulie, a ancorat în largul <a href="/w/index.php?title=Sandy_Hook&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Sandy Hook — pagină inexistentă">Sandy Hook</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1028611" class="extiw" title="d:Q1028611"><span title="Sandy Hook la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, și trei zile mai târziu a plecat cu o copie a declarației de război, luându-l și pe ambasadorul britanic în Statele Unite, dl. Foster și pe consul, colonelul Barclay. A sosit la <a href="/wiki/Halifax,_Nova_Scotia" class="mw-redirect" title="Halifax, Nova Scotia">Halifax, Nova Scotia</a> după opt zile. Vestea declarației a ajuns la Londra după și mai mult timp. </p><p>Comandantul britanic din Canada Superioară a primit vestea declarației de război americane mult mai repede. Ca răspuns la declarația de război, <a href="/w/index.php?title=Isaac_Brock&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Isaac Brock — pagină inexistentă">Isaac Brock</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2566" class="extiw" title="d:Q2566"><span title="Isaac Brock la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> a emis o proclamație prin care îi alerta pe cetățenii Canadei Superioare despre starea de război și cerea întregului personal militar „să fie vigilent în la datorie” pentru a împiedica comunicarea cu inamicul, și să aresteze pe oricine este suspect că-i ajută pe americani.<sup id="cite_ref-65" class="reference"><a href="#cite_note-65"><span class="cite-bracket">&#91;</span>65<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTETurner2011311_66-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTETurner2011311-66"><span class="cite-bracket">&#91;</span>66<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> El a dat ordine și comandantului postului britanic de la <a href="/w/index.php?title=Fort_St._Joseph&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fort St. Joseph — pagină inexistentă">Fort St. Joseph</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1150167" class="extiw" title="d:Q1150167"><span title="Fort St. Joseph la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> de a iniția operațiuni ofensive împotriva forțelor americane din nordul Michiganului, care nu știau însă că propriul lor guvern declarase război. A rezultat <a href="/w/index.php?title=Asediul_Fortului_Mackinac&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Asediul Fortului Mackinac — pagină inexistentă">asediul Fortului Mackinac</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2890483" class="extiw" title="d:Q2890483"><span title="asediul Fortului Mackinac la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> în 17 iulie, prima ciocnire importantă a războiului pe uscat, încheiată cu o victorie britanică facilă.<sup id="cite_ref-67" class="reference"><a href="#cite_note-67"><span class="cite-bracket">&#91;</span>67<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Desfășurarea_războiului"><span id="Desf.C4.83.C8.99urarea_r.C4.83zboiului"></span>Desfășurarea războiului</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=12" title="Modifică secțiunea: Desfășurarea războiului" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=12" title="Edit section&#039;s source code: Desfășurarea războiului"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Războiul s-a desfășurat pe trei teatre de operațiuni: </p> <ol><li><a href="/wiki/Great_Lakes" class="mw-redirect" title="Great Lakes">Marile Lacuri</a> și frontiera canadiană</li> <li>Pe mare, în principal în Oceanul Atlantic și pe coastele de est ale Americii de Nord</li> <li>În statele din Sud și în teritoriile sud-vestice</li></ol> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Gradul_redus_de_pregătire"><span id="Gradul_redus_de_preg.C4.83tire"></span>Gradul redus de pregătire</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=13" title="Modifică secțiunea: Gradul redus de pregătire" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=13" title="Edit section&#039;s source code: Gradul redus de pregătire"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Deși izbucnirea războiului fusese precedată de ani de aprige dispute diplomatice, niciuna din părți nu era pregătită pentru război atunci când a venit. Regatul Unit era angajat masiv în Războaiele Napoleoniene, mare parte din <a href="/wiki/British_Army" class="mw-redirect" title="British Army">Armata Britanică</a> era desfășurată în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Peninsular" title="Războiul Peninsular">Războiul Peninsular</a> (în Portugalia și Spania), iar Marina Regală a fost obligată să întrețină o blocadă asupra unei mari părți din coasta europeană a Atlanticului.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEHannay1911847_68-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHannay1911847-68"><span class="cite-bracket">&#91;</span>68<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Numărul de trupe regulate britanice prezente în Canada în iulie 1812 era oficial de 6034, ele fiind susținute și de miliții canadiene.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEHickey198972–75_69-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHickey198972–75-69"><span class="cite-bracket">&#91;</span>69<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> De-a lungul războiului, <a href="/w/index.php?title=Secretarul_de_stat_pentru_r%C4%83zboi_%C8%99i_colonii&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Secretarul de stat pentru război și colonii — pagină inexistentă">secretarul de stat pentru război și colonii</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1546682" class="extiw" title="d:Q1546682"><span title="secretarul de stat pentru război și colonii la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> britanic a fost <a href="/w/index.php?title=Earl_Bathurst&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Earl Bathurst — pagină inexistentă">Earl Bathurst</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q335316" class="extiw" title="d:Q335316"><span title="Earl Bathurst la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. De-a lungul primilor doi ani de război, el a avut la dispoziție foarte puține trupe cu care să întărească America de Nord, așa încât i-a cerut <a href="/w/index.php?title=Comandant_suprem&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Comandant suprem — pagină inexistentă">comandantului</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q380782" class="extiw" title="d:Q380782"><span title="comandant suprem la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> trupelor din America de Nord (general-locotenent Sir <a href="/w/index.php?title=George_Prevost&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="George Prevost — pagină inexistentă">George Prevost</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q602260" class="extiw" title="d:Q602260"><span title="George Prevost la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>) să mențină o strategie defensivă. Prévost, care era și el în mod natural precaut, a urmat aceste instrucțiuni, concentrându-se pe apărarea <a href="/w/index.php?title=Canada_Inferioar%C4%83&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Canada Inferioară — pagină inexistentă">Canadei Inferioare</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1134180" class="extiw" title="d:Q1134180"><span title="Canada Inferioară la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> în detrimentul Canadei Superioare (care era mai vulnerabilă la atacurile americane) și a permis foarte puține acțiuni ofensive. </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Battle_of_Queenston_Heights,_Artist_Unknown.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/Battle_of_Queenston_Heights%2C_Artist_Unknown.jpg/220px-Battle_of_Queenston_Heights%2C_Artist_Unknown.jpg" decoding="async" width="220" height="157" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/Battle_of_Queenston_Heights%2C_Artist_Unknown.jpg/330px-Battle_of_Queenston_Heights%2C_Artist_Unknown.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/Battle_of_Queenston_Heights%2C_Artist_Unknown.jpg/440px-Battle_of_Queenston_Heights%2C_Artist_Unknown.jpg 2x" data-file-width="1500" data-file-height="1068" /></a><figcaption>Pictură a <i><a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83liei_de_la_Queenston_Heights&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătăliei de la Queenston Heights — pagină inexistentă">bătăliei de la Queenston Heights</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q200682" class="extiw" title="d:Q200682"><span title="bătăliei de la Queenston Heights la Wikidata">d</span></a>)</small></sup></i> care ilustrează debarcarea eșuată a americanilor la <time datetime="1812-10-13">13 octombrie 1812</time>.</figcaption></figure> <p>Statele Unite nu erau pregătite să ducă un război, întrucât Madison presupunea că milițiile statelor vor reuși cu ușurință să ocupe Canada și că vor urma apoi negocieri. În 1812, armata regulată consta din mai puțin de 12.000 de oameni. Congresul a autorizat extinderea armatei la 35.000 de oameni, dar serviciul militar era pe bază de voluntariat, și era nepopular; plata era modestă, și ofițerii pregătiți și experimentați erau puțini, cel puțin la început.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEQuimby19972–12_70-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEQuimby19972–12-70"><span class="cite-bracket">&#91;</span>70<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Milițiile s-au opus ideii de a lupta în afara statelor lor, nu erau deschise la disciplină, și au avut prestații slabe în fața forțelor britanice atunci când nu luptau în propriile state.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEHannay1911847_68-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHannay1911847-68"><span class="cite-bracket">&#91;</span>68<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Efortul american de război a avut de suferit de pe urma nepopularității lui, mai ales în <a href="/wiki/New_England" class="mw-redirect" title="New England">New England</a>, unde erau foarte vocali oratorii antirăzboi. „Doi din congresmanii din Massachusetts, <a href="/w/index.php?title=Seaver&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Seaver — pagină inexistentă">Seaver</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1278673" class="extiw" title="d:Q1278673"><span title="Seaver la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> și <a href="/w/index.php?title=Widgery&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Widgery — pagină inexistentă">Widgery</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q948337" class="extiw" title="d:Q948337"><span title="Widgery la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, au fost jigniți și fluierați la Change în Boston; iar altul, <a href="/w/index.php?title=Charles_Turner&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Charles Turner — pagină inexistentă">Charles Turner</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1066267" class="extiw" title="d:Q1066267"><span title="Charles Turner la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, reprezentant al districtului <a href="/wiki/Plymouth,_Massachusetts" title="Plymouth, Massachusetts">Plymouth</a>, și judecător-președinte al Curții de Sesiuni a acelui comitat, a fost sechestrat de mulțime în seara de 3 august [1812] și lovit prin tot orașul”.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEAdams1918400_71-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEAdams1918400-71"><span class="cite-bracket">&#91;</span>71<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Statele Unite aveau mari dificultăți și cu finanțarea războiului. Își desființaseră <a href="/w/index.php?title=Banca_na%C8%9Bional%C4%83&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Banca națională — pagină inexistentă">banca națională</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q934187" class="extiw" title="d:Q934187"><span title="banca națională la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, iar bancherii privați din nord-est se opuneau războiului. Statele Unite au reușit să obțină finanțare de la <a href="/w/index.php?title=Banca_Barings&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Banca Barings — pagină inexistentă">Banca Barings</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q790455" class="extiw" title="d:Q790455"><span title="Banca Barings la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> cu sediul în Londra, pentru a-și acoperi obligațiunile din străinătate.<sup id="cite_ref-72" class="reference"><a href="#cite_note-72"><span class="cite-bracket">&#91;</span>72<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Nefurnizarea de unități de miliție și neacordarea sprijinului financiar de către New England a fost o lovitură grea.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEHickey198980_73-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHickey198980-73"><span class="cite-bracket">&#91;</span>73<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Amenințările cu secesiunea din New England erau zgomotoase, după cum a demonstrat <a href="/w/index.php?title=Conven%C8%9Bia_de_la_Hartford&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Convenția de la Hartford — pagină inexistentă">Convenția de la Hartford</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5674472" class="extiw" title="d:Q5674472"><span title="Convenția de la Hartford la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. Marea Britanie a exploatat aceste divergențe, și și-a permis astfel să-și limiteze blocada la porturile din sud pe mare parte din durata războiului, și a încurajat contrabanda.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEHeidlerHeidler1997233–34,_349–50,_478–79_74-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHeidlerHeidler1997233–34,_349–50,_478–79-74"><span class="cite-bracket">&#91;</span>74<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Probleme_administrative_și_economice"><span id="Probleme_administrative_.C8.99i_economice"></span>Probleme administrative și economice</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=14" title="Modifică secțiunea: Probleme administrative și economice" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=14" title="Edit section&#039;s source code: Probleme administrative și economice"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Guvernul de la Londra era bine administrat, în termeni de armată, marină și oficii financiare, dar guvernul din Washington era slab organizat, iar lipsa de experiență, incompetența și deruta erau principalele lui caracteristici. Sistemul de gestiune a guvernului federal era gândit înainte de 1812 să minimizeze rolul nivelului federal. Republicanii de la putere intenționau să reducă puterea și rolurile guvernului federal; când a izbucnit războiul, opoziția federalistă a muncit asiduu la sabotarea operațiunilor. Problemele s-au înmulțit rapid în 1812, și toate slăbiciunile au fost amplificate, mai ales în ce privește Armata și Trezoreria. Nu s-a făcut nicio reformă serioasă înainte de sfârșitul războiului.<sup id="cite_ref-75" class="reference"><a href="#cite_note-75"><span class="cite-bracket">&#91;</span>75<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> În chestiuni financiare, ideologia descentralizatoare a republicanilor presupunea că ei doreau ca <a href="/w/index.php?title=Prima_Banc%C4%83_a_Statelor_Unite&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Prima Bancă a Statelor Unite — pagină inexistentă">Prima Bancă a Statelor Unite</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q934187" class="extiw" title="d:Q934187"><span title="Prima Bancă a Statelor Unite la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> să-și înceteze activitatea la expirarea mandatului ei de 20 de ani în 1811. Absența ei a făcut și mai dificilă finanțarea războiului, și a pus probleme speciale în termeni de transfer de bani de la un stat la altul, întrucât băncile statelor nu aveau voie să opereze peste granițele statelor lor. Birocrația era masivă, termenele limită nu se respectau. Pe de altă parte, apăruseră peste 120 de noi bănci la nivel de stat, care emiteau bancnote prin care s-a finanțat în mare parte efortul de război, împreună cu creditele luate de Washington. Unii republicani cu rol-cheie, în special secretarul Trezoreriei <a href="/w/index.php?title=Albert_Gallatin&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Albert Gallatin — pagină inexistentă">Albert Gallatin</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q500046" class="extiw" title="d:Q500046"><span title="Albert Gallatin la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, au înțeles nevoia unor noi taxe, dar Congresul republican se ferea să acționeze în acest sens și a reușit să strângă doar sume mici. În tot acest timp, federaliștii din Congres și în special guvernele de state controlate de federaliști în nord-est, precum și sistemul financiar din acea zonă, aliniat cu federaliștii, se opuneau cu tărie războiului și refuzau să contribuie la finanțarea lui.<sup id="cite_ref-FOOTNOTETucker_et_al.2012&#91;httpsbooksgooglecombooksidhVSrJBQYAk8CpgPA16_16–17&#93;_76-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTETucker_et_al.2012[httpsbooksgooglecombooksidhVSrJBQYAk8CpgPA16_16–17]-76"><span class="cite-bracket">&#91;</span>76<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Ei au facilitat contrabanda peste granița cu Canada, și au trimis sume mari de aur și argint în Canada, ceea ce a produs mari penurii în SUA.<sup id="cite_ref-FOOTNOTETucker_et_al.2012&#91;httpsbooksgooglecombooksidhVSrJBQYAk8CpgPA210_210&#93;_77-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTETucker_et_al.2012[httpsbooksgooglecombooksidhVSrJBQYAk8CpgPA210_210]-77"><span class="cite-bracket">&#91;</span>77<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> De-a lungul celor doi ani și jumătate de război, 1812–1815, guvernul federal a luat mai mulți bani decât a cheltuit. S-au cheltuit 119,5 milioane de dolari, s-au încasat 154 de milioane.<sup id="cite_ref-78" class="reference"><a href="#cite_note-78"><span class="cite-bracket">&#91;</span>78<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Două treimi din venituri l-au reprezentat creditele care a trebuit apoi să fie plătite; datoria națională a urcat de la 56 de milioane de dolari în 1812 până la 127,3 milioane în 1815. La un PIB de circa 925 de milioane de dolari (în 1815), nu era totuși o mare povară pentru populația de 8 milioane de locuitori.<sup id="cite_ref-79" class="reference"><a href="#cite_note-79"><span class="cite-bracket">&#91;</span>79<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> O nouă <a href="/w/index.php?title=A_Doua_Banc%C4%83_a_Statelor_Unite&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="A Doua Bancă a Statelor Unite — pagină inexistentă">a Doua Bancă a Statelor Unite</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2263849" class="extiw" title="d:Q2263849"><span title="a Doua Bancă a Statelor Unite la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> a fost înființată în 1816, și după aceea sistemul financiar s-a comportat foarte bine, deși încă penuria de aur și argint a mai persistat.<sup id="cite_ref-80" class="reference"><a href="#cite_note-80"><span class="cite-bracket">&#91;</span>80<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Marile_Lacuri_și_Teritoriile_de_Vest"><span id="Marile_Lacuri_.C8.99i_Teritoriile_de_Vest"></span>Marile Lacuri și Teritoriile de Vest</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=15" title="Modifică secțiunea: Marile Lacuri și Teritoriile de Vest" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=15" title="Edit section&#039;s source code: Marile Lacuri și Teritoriile de Vest"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Invaziile_Canadei_Superioare_și_Inferioare,_1812"><span id="Invaziile_Canadei_Superioare_.C8.99i_Inferioare.2C_1812"></span>Invaziile Canadei Superioare și Inferioare, 1812</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=16" title="Modifică secțiunea: Invaziile Canadei Superioare și Inferioare, 1812" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=16" title="Edit section&#039;s source code: Invaziile Canadei Superioare și Inferioare, 1812"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Anglo_American_War_1812_Locations_map-en.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/Anglo_American_War_1812_Locations_map-en.svg/220px-Anglo_American_War_1812_Locations_map-en.svg.png" decoding="async" width="220" height="156" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/Anglo_American_War_1812_Locations_map-en.svg/330px-Anglo_American_War_1812_Locations_map-en.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/Anglo_American_War_1812_Locations_map-en.svg/440px-Anglo_American_War_1812_Locations_map-en.svg.png 2x" data-file-width="1052" data-file-height="744" /></a><figcaption>Hartă a teatrului nordic de operațiuni al Războiului din 1812</figcaption></figure> <p>Liderii americani presupuneau că vor putea cuceri cu ușurință Canada. Fostul președinte Jefferson vorbea cu optimism despre cucerirea Canadei ca fiind „o chestiune de marș”.<sup id="cite_ref-81" class="reference"><a href="#cite_note-81"><span class="cite-bracket">&#91;</span>81<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Numeroși americani loialiști migraseră în Canada Superioară după <a href="/wiki/American_Revolutionary_War" class="mw-redirect" title="American Revolutionary War">Războiul American de Independență</a>. A existat și o importantă imigrație de americani neloialiști, deoarece conducerea britanică oferise pământ imigranților, iar SUA au presupus că aceștia din urmă vor susține cauza americană, dar ei nu au făcut-o. În Canada Superioară antebelică, generalul Prévost se afla în neobișnuita postură de a trebui să cumpere de la americani provizii pentru trupele sale. Acest comerț neobișnuit a persistat de-a lungul războiului în ciuda unei tentative eșuate a guvernului american de a-l bloca. În Canada Inferioară, care era mult mai populată, susținerea pentru Marea Britanie venea din partea elitei engleze foarte loiale Imperiului, și din cea a elitei <a href="/w/index.php?title=Canadiene_francofone&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Canadiene francofone — pagină inexistentă">canadiene francofone</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q857880" class="extiw" title="d:Q857880"><span title="canadiene francofone la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, care se temea că o cucerire americană ar distruge vechea ordine introducând <a href="/wiki/Protestantism" title="Protestantism">protestantismul</a>, <a href="/wiki/Anglicizare" title="Anglicizare">anglicizarea</a>, democrația republicană și capitalismul comercial; slăbind în schimb <a href="/wiki/Biserica_Catolic%C4%83" title="Biserica Catolică">Biserica Catolică</a>. Canadienii francofoni se temeau și de pierderea accesului la pământurile fertile, din ce în ce mai puține, în fața potențialilor imigranți americani.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBurroughs1983_82-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBurroughs1983-82"><span class="cite-bracket">&#91;</span>82<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>În 1812–13, experiență militară a britanicilor a avut câștig de cauză în fața neexperimentaților comandanți americani. Geografia a impus ca operațiunile să se desfășoare în vest: în principal în jurul <a href="/wiki/Lake_Erie" class="mw-redirect" title="Lake Erie">Lacului Erie</a>, pe malurile <a href="/wiki/Niagara_River" class="mw-redirect" title="Niagara River">râului Niagara</a> între Lacurile Erie și <a href="/wiki/Lacul_Ontario" title="Lacul Ontario">Ontario</a>, în preajma zonei <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Lauren%C8%9Biu_(fluviu)" title="Sfântul Laurențiu (fluviu)">fluviului Sfântul Laurențiu</a> și a Lacului Champlain. Acolo s-au concentrat atacurile pe trei direcții ale americanilor din 1812. Deși blocarea fluviului Sf. Laurențiu, prin capturarea Montrealului și a Quebecului, poziția britanică în America de Nord ar fi devenit nesustenabilă, Statele Unite au demarat operațiunile mai întâi la frontiera vestică, din cauza faptului că acolo era mai mare popularitatea generală a războiului cu britanicii, care vânduseră arme <a href="/wiki/Amerindieni" title="Amerindieni">amerindienilor</a> care se opuneau coloniștilor. </p><p>Britanicii au obținut un succes important la început, când detașamentul lor de la <a href="/w/index.php?title=Insula_Sf._Iosif&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Insula Sf. Iosif — pagină inexistentă">Insula Sf. Iosif</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6638058" class="extiw" title="d:Q6638058"><span title="Insula Sf. Iosif la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, pe <a href="/wiki/Lacul_Huron" title="Lacul Huron">Lacul Huron</a>, a aflat vestea declarației de război înaintea garnizoanei americane din apropiere, de la importantul târg din <a href="/w/index.php?title=Insula_Mackinac&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Insula Mackinac — pagină inexistentă">Insula Mackinac</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1431148" class="extiw" title="d:Q1431148"><span title="Insula Mackinac la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> din <a href="/wiki/Michigan" title="Michigan">Michigan</a>. Un detașament a debarcat pe insulă la <time datetime="1812-07-17">17 iulie 1812</time>, și a montat un tun pe o poziție de unde putea trage asupra <a href="/w/index.php?title=Fortului_Mackinac&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fortului Mackinac — pagină inexistentă">Fortului Mackinac</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1417860" class="extiw" title="d:Q1417860"><span title="Fortului Mackinac la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. După ce britanicii au tras o salvă de tun, americanii, luați prin surprindere, au capitulat. Această victorie timpurie i-a încurajat pe băștinași, și mulți s-au ridicat să-i ajute pe britanici la <a href="/w/index.php?title=Amherstburg&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Amherstburg — pagină inexistentă">Amherstburg</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q385335" class="extiw" title="d:Q385335"><span title="Amherstburg la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. Insula controla în totalitate accesul spre <a href="/wiki/Teritoriul_de_Nord-Vest" title="Teritoriul de Nord-Vest">Vechiul Nord-Vest</a>, și britanicii dobândiseră astfel controlul nominal asupra regiunii și, mai important, un monopol asupra comerțului cu blănuri. </p> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:KENSETT_MAP_CANADA_1812.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/KENSETT_MAP_CANADA_1812.jpg/220px-KENSETT_MAP_CANADA_1812.jpg" decoding="async" width="220" height="164" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/KENSETT_MAP_CANADA_1812.jpg/330px-KENSETT_MAP_CANADA_1812.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/KENSETT_MAP_CANADA_1812.jpg/440px-KENSETT_MAP_CANADA_1812.jpg 2x" data-file-width="3828" data-file-height="2856" /></a><figcaption>Gravura realizată de Kensett, reprezentând Canada Superioară și Inferioară la 1812</figcaption></figure> <p>O armată americană sub comanda lui William Hull a invadat Canada la 12 iulie, având în principal forțe formate din voluntari neinstruiți și indisciplinați.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBennMarston2006214_83-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBennMarston2006214-83"><span class="cite-bracket">&#91;</span>83<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Ajuns pe pământ canadian, Hull a emis o proclamație prin care ordona tuturor supușilor britanici să capituleze, căci altfel „ororile, și calamitățile războiului se vor înălța în fața voastră”.<sup id="cite_ref-Auch49_84-0" class="reference"><a href="#cite_note-Auch49-84"><span class="cite-bracket">&#91;</span>84<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Aceasta a determinat o parte din forțele britanice să treacă de partea lor. John Bennett, tipograf și publicist al ziarului York Gazette &amp; Oracle, a fost unul dintre cei mai de seamă din cei care au făcut-o. Andrew Mercer, care a mutat producția publicistică în casa lui, a pierdut tiparnița, distrusă în timpul ocupației americane, exemplu de ce se întâmpla cu cei care opuneau rezistență.<sup id="cite_ref-85" class="reference"><a href="#cite_note-85"><span class="cite-bracket">&#91;</span>85<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Hull a amenințat și că va ucide orice prizonier britanic prins că luptă alături de un băștinaș.<sup id="cite_ref-Auch49_84-1" class="reference"><a href="#cite_note-Auch49-84"><span class="cite-bracket">&#91;</span>84<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Proclamația a contribuit însă și la consolidarea rezistenței față de atacurile americane. Armata lui Hull era prea slab aprovizionată și prea slabă la capitolul artilerie pentru a-și îndeplini obiectivele, și a trebuit să ducă lupte doar pentru a-și păstra liniile de comunicație.<sup id="cite_ref-86" class="reference"><a href="#cite_note-86"><span class="cite-bracket">&#91;</span>86<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-87" class="reference"><a href="#cite_note-87"><span class="cite-bracket">&#91;</span>87<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Ofițerul senior britanic din Canada Superioară, general-maior Isaac Brock, simțea că trebuie să ia măsuri îndrăznețe pentru a liniști populația de coloniști din Canada, și să-i convingă de forța britanică pe băștinașii de care avea nevoie pentru a apăra regiunea.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBennMarston2006214_83-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBennMarston2006214-83"><span class="cite-bracket">&#91;</span>83<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> El s-a deplasat rapid la Amherstburg lângă capătul vestic al Lacului Erie cu întăriri și s-a hotărât imediat <a href="/w/index.php?title=S%C4%83_atace_Detroitul&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Să atace Detroitul — pagină inexistentă">să atace Detroitul</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2888469" class="extiw" title="d:Q2888469"><span title="să atace Detroitul la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. De teama că britanicii erau superiori numeric și că indienii atașați de forța lui Brock vor comite masacre dacă vor începe luptele, Hull a predat Detroitul fără luptă la 16 august. Știind de atacurile băștinașilor, instigate de britanici, asupra altor locații, Hull a ordonat evacuarea locuitorilor din <a href="/w/index.php?title=Fort_Dearborn&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fort Dearborn — pagină inexistentă">Fort Dearborn</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q305286" class="extiw" title="d:Q305286"><span title="Fort Dearborn la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> (Chicago) la Fort Wayne. După ce la început li s-a acordat liberă trecere, locuitorii (soldați și civili) au fost atacați de indienii Potowatomi pe 15 august după un drum de doar 2 mile (3,2 km) în ceea ce astăzi este cunoscut ca <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Fort_Dearborn&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Fort Dearborn — pagină inexistentă">bătălia de la Fort Dearborn</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2888523" class="extiw" title="d:Q2888523"><span title="bătălia de la Fort Dearborn la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEHickey198984_88-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHickey198984-88"><span class="cite-bracket">&#91;</span>88<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Fortul a fost apoi ars. </p><p>Brock s-a mutat apoi imediat la capătul estic al Lacului Erie, unde generalul american <a href="/w/index.php?title=Stephen_Van_Rensselaer&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Stephen Van Rensselaer — pagină inexistentă">Stephen Van Rensselaer</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q323610" class="extiw" title="d:Q323610"><span title="Stephen Van Rensselaer la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> încerca o a doua invazie.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEHannay1911848_89-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHannay1911848-89"><span class="cite-bracket">&#91;</span>89<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Un armistițiu (aranjat de Prévost în speranța că se va ajunge la pace după renunțarea de către britanici la Ordinul Consiliului, față de care Statele Unite obiectau) l-a împiedicat pe Brock să invadeze teritoriul american. Când armistițiul a luat sfârșit, americanii au încercat să atace peste râul Niagara la 13 octombrie, dar au suferit o înfrângere grea <a href="/w/index.php?title=La_Queenston_Heights&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="La Queenston Heights — pagină inexistentă">la Queenston Heights</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q200682" class="extiw" title="d:Q200682"><span title="la Queenston Heights la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. Brock a murit în luptă. Deși profesionalismul forțelor americane s-a ameliorat până la sfârșitul războiului, comanda militară britanică a suferit după moartea lui Brock. O ultimă tentativă din 1812 a generalului american <a href="/w/index.php?title=Henry_Dearborn&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Henry Dearborn — pagină inexistentă">Henry Dearborn</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q963349" class="extiw" title="d:Q963349"><span title="Henry Dearborn la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> de a înainta spre nord de la Lacul Champlain a dat greș când miliția lui a refuzat să înainteze în afara teritoriului american. </p><p>Spre deosebire de milițiile americane, cele canadiene au avut o prestație bună. <a href="/w/index.php?title=Canadienii_francofoni&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Canadienii francofoni — pagină inexistentă">Canadienii francofoni</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q857880" class="extiw" title="d:Q857880"><span title="Canadienii francofoni la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, îngrijorați de atitudinea anticatolică din mare parte a Statelor Unite, și Loialiștii Imperiului Unit, care luptaseră pentru Coroană în Războiul American de Independență, s-au opus cu tărie invaziei americane. Mulți din Canada Superioară erau coloniști recenți din SUA care nu aveau vreo loialitate evidentă față de Coroană; chiar și așa, doar puțini au simpatizat cu invadatorii, iar forțele americane au întâmpinat o opoziție puternică din partea celor loiali Imperiului.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEFraser1985_90-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEFraser1985-90"><span class="cite-bracket">&#91;</span>90<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTEJones1983_91-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEJones1983-91"><span class="cite-bracket">&#91;</span>91<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Nord-Vestul_american,_1813"><span id="Nord-Vestul_american.2C_1813"></span>Nord-Vestul american, 1813</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=17" title="Modifică secțiunea: Nord-Vestul american, 1813" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=17" title="Edit section&#039;s source code: Nord-Vestul american, 1813"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Battle_erie.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/Battle_erie.jpg/220px-Battle_erie.jpg" decoding="async" width="220" height="137" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/Battle_erie.jpg/330px-Battle_erie.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/Battle_erie.jpg/440px-Battle_erie.jpg 2x" data-file-width="610" data-file-height="379" /></a><figcaption>Mesajul lui <a href="/w/index.php?title=Oliver_Hazard_Perry&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Oliver Hazard Perry — pagină inexistentă">Oliver Hazard Perry</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q580513" class="extiw" title="d:Q580513"><span title="Oliver Hazard Perry la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> adresat lui William Henry Harrison după <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_pe_Lacul_Erie&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de pe Lacul Erie — pagină inexistentă">bătălia de pe Lacul Erie</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q990715" class="extiw" title="d:Q990715"><span title="bătălia de pe Lacul Erie la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> începea cu una din cele mai celebre propoziții din istoria militară americană: „am întâmpinat dușmanii și sunt ai noștri”.<sup id="cite_ref-92" class="reference"><a href="#cite_note-92"><span class="cite-bracket">&#91;</span>92<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Această pictură din 1865 de <a href="/w/index.php?title=William_H._Powell&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="William H. Powell — pagină inexistentă">William H. Powell</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3568696" class="extiw" title="d:Q3568696"><span title="William H. Powell la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> îl înfățișează pe Perry trecând pe un alt vas în timpul luptei.</figcaption></figure> <p>După renunțarea lui Hull la Detroit, generalul William Henry Harrison a primit comanda Armatei SUA a Nord-Vestului. El a pornit să recucerească orașul, care era acum apărat de colonelul <a href="/w/index.php?title=Henry_Procter&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Henry Procter — pagină inexistentă">Henry Procter</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1599723" class="extiw" title="d:Q1599723"><span title="Henry Procter la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> împreună cu Tecumseh. Un detașament al armatei lui Harrison a fost învins la <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Frenchtown&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Frenchtown — pagină inexistentă">Frenchtown</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q586801" class="extiw" title="d:Q586801"><span title="bătălia de la Frenchtown la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> pe <a href="/w/index.php?title=R%C3%A2ul_Raisin&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Râul Raisin — pagină inexistentă">râul Raisin</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3433787" class="extiw" title="d:Q3433787"><span title="râul Raisin la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> la <time datetime="1813-01-22">22 ianuarie 1813</time>. Procter a lăsat prizonierii inadecvat păziți, și paznicii nu au putut împiedica pe unii dintre aliații lui amerindieni să atace și să ucidă până la circa șaizeci de americani, dintre care mulți erau voluntari din Kentucky.<sup id="cite_ref-93" class="reference"><a href="#cite_note-93"><span class="cite-bracket">&#91;</span>93<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Incidentul a rămas cunoscut ca <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Frenchtown&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Frenchtown — pagină inexistentă">masacrul de pe râul Raisin</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q586801" class="extiw" title="d:Q586801"><span title="bătălia de la Frenchtown la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. Înfrângerea a pus capăt campaniei lui Harrison împotriva Detroitului, dar fraza „Amintiți-vă de râul Raisin!” a devenit strigăt de luptă pentru americani. </p><p>În mai 1813, Procter și Tecumseh au <a href="/w/index.php?title=Asediul_Fortului_Meigs&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Asediul Fortului Meigs — pagină inexistentă">asediat Fort Meigs</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7510014" class="extiw" title="d:Q7510014"><span title="asediul Fortului Meigs la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> din nord-vestul statului <a href="/wiki/Ohio" title="Ohio">Ohio</a>. Întăririle americane care au sosit în timpul asediului au fost învinse de băstinași, dar fortul a rezistat. Indienii au început în cele din urmă să se împrăștie, ceea ce i-a obligat pe Procter și Tecumseh să se întoarcă spre nord în Canada. O a doua ofensivă împotriva <a href="/w/index.php?title=Fortului_Meigs&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fortului Meigs — pagină inexistentă">Fortului Meigs</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5471670" class="extiw" title="d:Q5471670"><span title="Fortului Meigs la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> a eșuat și ea în iulie. Într-o tentativă de a ameliora moralul indienilor, Procter și Tecumseh au încercat să <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Fort_Stephenson&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Fort Stephenson — pagină inexistentă">ia cu asalt Fort Stephenson</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4871058" class="extiw" title="d:Q4871058"><span title="bătălia de la Fort Stephenson la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, un mic post american pe <a href="/w/index.php?title=R%C3%A2ul_Sandusky&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Râul Sandusky — pagină inexistentă">râul Sandusky</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q674618" class="extiw" title="d:Q674618"><span title="râul Sandusky la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, fiind însă respinși cu pierderi grele, care au marcat sfârșitul campaniei din Ohio. </p><p>Pe <a href="/wiki/Lake_Erie" class="mw-redirect" title="Lake Erie">Lacul Erie</a>, comandantul american căpitan <a href="/w/index.php?title=Oliver_Hazard_Perry&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Oliver Hazard Perry — pagină inexistentă">Oliver Hazard Perry</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q580513" class="extiw" title="d:Q580513"><span title="Oliver Hazard Perry la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> a dat <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_pe_Lacul_Erie&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de pe Lacul Erie — pagină inexistentă">bătălia de pe Lacul Erie</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q990715" class="extiw" title="d:Q990715"><span title="bătălia de pe Lacul Erie la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> la <time datetime="1813-09-10">10 septembrie 1813</time>. Victoria lui decisivă de la „<a href="/w/index.php?title=Put-in-Bay&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Put-in-Bay — pagină inexistentă">Put-in-Bay</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2561935" class="extiw" title="d:Q2561935"><span title="Put-in-Bay la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>” a asigurat americanilor controlul militar asupra lacului, a îmbunătățit moralul americanilor după o serie de înfrângeri și i-a obligat pe britanici să se retragă din Detroit. Aceasta a lăsat loc generalului Harrison să lanseze o altă invazie a Canadei Superioare, care a culminat cu victoria americană în <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_pe_Thames&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de pe Thames — pagină inexistentă">bătălia de pe Thames</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q645288" class="extiw" title="d:Q645288"><span title="bătălia de pe Thames la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> de la <time datetime="1813-10-05">5 octombrie 1813</time>, în care a murit <a href="/wiki/Tecumseh" title="Tecumseh">Tecumseh</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Frontiera_de_pe_Niagara,_1813"><span id="Frontiera_de_pe_Niagara.2C_1813"></span>Frontiera de pe Niagara, 1813</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=18" title="Modifică secțiunea: Frontiera de pe Niagara, 1813" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=18" title="Edit section&#039;s source code: Frontiera de pe Niagara, 1813"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Niagara_River_1812.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Niagara_River_1812.jpg/220px-Niagara_River_1812.jpg" decoding="async" width="220" height="124" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Niagara_River_1812.jpg/330px-Niagara_River_1812.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Niagara_River_1812.jpg/440px-Niagara_River_1812.jpg 2x" data-file-width="1527" data-file-height="858" /></a><figcaption>Hartă istorică a zonei <a href="/wiki/Niagara_River" class="mw-redirect" title="Niagara River">râului Niagara</a> în timpul războiului din 1812</figcaption></figure> <p>Din pricina dificultății cu care se desfășurau comunicațiile pe uscat, controlul asupra Marilor Lacuri și asupra <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Lauren%C8%9Biu_(fluviu)" title="Sfântul Laurențiu (fluviu)">râului Sf. Laurențiu</a> era crucial. Când a izbucnit războiul, britanicii aveau deja o mică escadrilă de nave de luptă pe <a href="/wiki/Lacul_Ontario" title="Lacul Ontario">Lacul Ontario</a> și beneficiau la început de avantaj. Pentru a redresa situația, americanii au înființat un <a href="/wiki/United_States_Navy" class="mw-redirect" title="United States Navy">șantier al Marinei</a> la <a href="/w/index.php?title=Sackett%27s_Harbor&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Sackett&#39;s Harbor — pagină inexistentă">Sackett's Harbor</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1973465" class="extiw" title="d:Q1973465"><span title="Sackett&#39;s Harbor la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> în nord-vestul New Yorkului. Comodorul Isaac Chauncey a preluat comanda numărului mare de marinari și meșteri trimiși acolo de la New York; ei au terminat al doilea vas de război construit acolo în doar 45 de zile. În final, aproape 3000 de oameni au lucrat la acel șantier naval, construind unsprezece nave de luptă și multe ambarcațiuni și transportoare mai mici. După ce a redobândit avantajul prin acest program de construcție rapidă de vase, Chauncey și Dearborn au atacat <a href="/wiki/York" title="York">Yorkul</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2600811" class="extiw" title="d:Q2600811"><span title="York la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, aflat pe țărmul nordic al lacului, capitala <a href="/wiki/Upper_Canada" class="mw-redirect" title="Upper Canada">Canadei Superioare</a>, la <time datetime="1813-04-27">27 aprilie 1813</time>. <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_York&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de la York — pagină inexistentă">Bătălia de la York</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q388689" class="extiw" title="d:Q388689"><span title="Bătălia de la York la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> a fost o victorie „<a href="/wiki/Victorie_%C3%A0_la_Pirus" title="Victorie à la Pirus">pirică</a>” a americanilor, știrbită de prădarea și incendierea micului Parlament Provincial și a unei biblioteci (care au avut ca urmare răspândirea unui spirit de răzbunare în rândurile britanicilor/canadienilor în frunte cu guvernatorul George Prévost, care ulterior a cerut Amiralității Britanice să dea ulterior ordine ofițerilor ce operau în zona <a href="/w/index.php?title=Chesapeake_Bay&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Chesapeake Bay — pagină inexistentă">Chesapeake Bay</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q216868" class="extiw" title="d:Q216868"><span title="Chesapeake Bay la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> să producă devastări similare asupra capitalei federale americane <a href="/wiki/Washington,_D.C." title="Washington, D.C.">Washington</a> în anul următor). <a href="/wiki/Kingston" class="mw-redirect mw-disambig" title="Kingston">Kingston</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q202973" class="extiw" title="d:Q202973"><span title="Kingston la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> avea însă o importanță strategică mult mai mare pentru aprovizionarea și comunicațiile britanice pe coridorul Sf. Laurențiu. Fără a cuceri Kingston, Marina SUA nu putea efectiv să controleze <a href="/wiki/Lacul_Ontario" title="Lacul Ontario">Lacul Ontario</a> și nici să întrerupă linia de aprovizionare britanică cu <a href="/w/index.php?title=Canada_Inferioar%C4%83&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Canada Inferioară — pagină inexistentă">Canada Inferioară</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1134180" class="extiw" title="d:Q1134180"><span title="Canada Inferioară la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. </p> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:War_of_1812_Re-enactment,_Battle_of_Stoney_Creek_(ontario);_June_2016.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/War_of_1812_Re-enactment%2C_Battle_of_Stoney_Creek_%28ontario%29%3B_June_2016.jpg/220px-War_of_1812_Re-enactment%2C_Battle_of_Stoney_Creek_%28ontario%29%3B_June_2016.jpg" decoding="async" width="220" height="169" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/War_of_1812_Re-enactment%2C_Battle_of_Stoney_Creek_%28ontario%29%3B_June_2016.jpg/330px-War_of_1812_Re-enactment%2C_Battle_of_Stoney_Creek_%28ontario%29%3B_June_2016.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/War_of_1812_Re-enactment%2C_Battle_of_Stoney_Creek_%28ontario%29%3B_June_2016.jpg/440px-War_of_1812_Re-enactment%2C_Battle_of_Stoney_Creek_%28ontario%29%3B_June_2016.jpg 2x" data-file-width="4028" data-file-height="3086" /></a><figcaption>Reconstituire modernă: participanți în uniforme britanice trag cu muschetele asupra taberei americane, cu ocazia unei comemorări anuale a bătăliei de la Stoney Creek din <time datetime="1813-06-06">6 iunie 1813</time>.</figcaption></figure> <p>La <time datetime="1813-05-25">25 mai 1813</time>, tunurile escadrilei americane de pe Lacul Ontario, împreună cu Fort Niagara, au început să bombardeze Fort George.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200237_94-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200237-94"><span class="cite-bracket">&#91;</span>94<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> La <time datetime="1813-05-27">27 mai 1813</time>, o forță amfibie americană de pe Lacul Ontario a luat cu asalt <a href="/w/index.php?title=Fort_George&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fort George — pagină inexistentă">Fort George</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q912646" class="extiw" title="d:Q912646"><span title="Fort George la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> de pe malul nordic al râului Niagara și l-a capturat fără pierderi serioase.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200240_95-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200240-95"><span class="cite-bracket">&#91;</span>95<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Britanicii au abandonat și Fort Erie și s-au îndreptat spre Burlington Heights.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200240_95-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200240-95"><span class="cite-bracket">&#91;</span>95<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Cum poziția britanică din Canada Superioară era în pragul prăbușirii, indienii Iroquois ce trăiau pe malurile Grand River s-au gândit să treacă de cealaltă parte și au ignorat un apel al britanicilor de a le veni în ajutor.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200240_95-2" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200240-95"><span class="cite-bracket">&#91;</span>95<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Forțele britanice în retragere nu au fost însă urmărite, și au scăpat în mare parte integral, organizând apoi o contraofensivă împotriva înaintării americanilor în <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Stoney_Creek&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Stoney Creek — pagină inexistentă">bătălia de la Stoney Creek</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q177470" class="extiw" title="d:Q177470"><span title="bătălia de la Stoney Creek la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> din 5 iunie. Cum toată Canada Superioară era în joc, britanicii au lansat un atac-surpriză la Stoney Creek la ora 2:00 am, soldat cu lupte confuze.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200240_95-3" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200240-95"><span class="cite-bracket">&#91;</span>95<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Deși a fost tactic nedecisă, bătălia a constituit o victorie strategică britanică, întrucât americanii s-au retras la Forty Mile Creek și au încetat înaintarea în Canada Superioară.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200240_95-4" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200240-95"><span class="cite-bracket">&#91;</span>95<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> În acest punct, cele Șase Națiuni ce trăiau pe Grand River au început să iasă la luptă de partea britanicilor și victoria americană nu mai părea inevitabilă.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200240_95-5" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200240-95"><span class="cite-bracket">&#91;</span>95<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Indienii Iroquis au prins în ambuscadă o patrulă americană la Forty Mile Creek în timp ce escadrila Marinei Regale cu baza la Kingston a sosit să bombardeze tabăra americană, forțându-l pe generalul Dearborn să se retragă înapoi până la Fort George întrucât credea, în mod eronat, că este depășit numeric și ca armament.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200241_96-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200241-96"><span class="cite-bracket">&#91;</span>96<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Comandantul britanic, generalul John Vincent, se bucura că din ce în ce mai mulți războinici amerindieni îi vin în ajutor, aducându-i încă 800 de oameni.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200241_96-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200241-96"><span class="cite-bracket">&#91;</span>96<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> La 24 iunie, cu ajutorul avertismentului timpuriu primit de la <a href="/w/index.php?title=Laura_Secord&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Laura Secord — pagină inexistentă">Laura Secord</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q434840" class="extiw" title="d:Q434840"><span title="Laura Secord la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, o altă forță americană a fost obligată să capituleze de o forță britanică și băștinașă mult mai mică în <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Beaver_Dams&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Beaver Dams — pagină inexistentă">bătălia de la Beaver Dams</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q365640" class="extiw" title="d:Q365640"><span title="bătălia de la Beaver Dams la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, punând capăt ofensivei americane în Canada Superioară.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200241_96-2" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200241-96"><span class="cite-bracket">&#91;</span>96<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Comandantul britanic, generalul Francis de Rottenberg, nu avea puterea să recucerească Fort George, așa că a construit o blocadă, în speranța de a-i înfometa pe americani și a-i convinge să capituleze.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200244_97-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200244-97"><span class="cite-bracket">&#91;</span>97<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Între timp, comodorul <a href="/w/index.php?title=James_Lucas_Yeo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="James Lucas Yeo — pagină inexistentă">James Lucas Yeo</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q579700" class="extiw" title="d:Q579700"><span title="James Lucas Yeo la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> preluase comanda asupra navelor britanice de pe lac și a declanșat un contraatac, care a fost însă respins în <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Sackett%27s_Harbor&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Sackett&#39;s Harbor — pagină inexistentă">bătălia de la Sackett's Harbor</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7443112" class="extiw" title="d:Q7443112"><span title="bătălia de la Sackett&#39;s Harbor la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. De atunci începând, escadrilele lui Chauncey și Yeo au mai dus două acțiuni nedecise, în care niciunul din comandanți nu a încercat să obțină o victorie finală. </p><p>Spre sfârșitul lui 1813, americanii au abandonat teritoriul canadian pe care îl ocupaseră în jurul Fortului George. Ei au dat foc satului Newark (astăzi <a href="/wiki/Niagara-on-the-Lake" title="Niagara-on-the-Lake">Niagara-on-the-Lake</a>) la <time datetime="1813-12-10">10 decembrie 1813</time>, ceea ce i-a întărâtat din nou pe canadieni și pe politicienii de la putere. Mulți din locuitori au rămas fără adăpost în plină iarnă și au murit de frig în zăpadă. Aceasta a dus la represaliile britanice după <a href="/w/index.php?title=Capturarea_Fortului_Niagara&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Capturarea Fortului Niagara — pagină inexistentă">capturarea Fortului Niagara</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5037010" class="extiw" title="d:Q5037010"><span title="capturarea Fortului Niagara la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> la <time datetime="1813-12-18">18 decembrie 1813</time>: a doua zi dimineață, britanicii și aliații lor băștinași au luat cu asalt orașul Lewiston, New York, incendiind case și clădiri și ucigând circa o duzină de civili. Pe când britanicii îi fugăreau din oraș pe locuitori, o mică forță de băștinași Tuscarora a intervenit și a oprit urmărirea, câștigându-le localnicilor suficient timp să se adăpostească. Indienii Tuscarora i-au apărat pe americani împotriva propriilor conaționali Iroquois, indienii Mohawk, care erau de partea britanicilor.<sup id="cite_ref-98" class="reference"><a href="#cite_note-98"><span class="cite-bracket">&#91;</span>98<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-99" class="reference"><a href="#cite_note-99"><span class="cite-bracket">&#91;</span>99<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Ulterior, britanicii au atacat și au incendiat orașul <a href="/wiki/Buffalo,_New_York" title="Buffalo, New York">Buffalo</a> la <time datetime="1813-12-30">30 decembrie 1813</time>. </p><p>În 1814, lupta pentru Lacul Ontario s-a transformat într-o cursă de construcții. Superioritatea navală a basculat de la una din flotele adverse la cealaltă, fiecare construind nave noi, mai puternice. Niciuna nu putea însă să o aducă pe cealaltă în luptă de pe o poziție în care să aibă superioritatea, ceea ce a făcut ca <a href="/w/index.php?title=Luptele_de_pe_Lacul_Ontario&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Luptele de pe Lacul Ontario — pagină inexistentă">luptele de pe Lacul Ontario</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5377424" class="extiw" title="d:Q5377424"><span title="luptele de pe Lacul Ontario la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> să se încheie nedecis. La sfârșitul războiului, britanicii erau în avantaj cu nava <a href="/w/index.php?title=HMS_St_Lawrence_(1814)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="HMS St Lawrence (1814) — pagină inexistentă">HMS&#160;<i>St Lawrence</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/HMS_St_Lawrence_(1814)" class="extiw" title="en:HMS St Lawrence (1814)"><span title="„HMS St Lawrence (1814)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=HMS+St+Lawrence%26%2332%3B%281814%29&amp;targettitle=HMS+St+Lawrence%26%2332%3B%281814%29">traduceți</a>]</small></sup> cu 112 tunuri, dar americanii construiau două nave <a href="/w/index.php?title=USS_Chippewa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="USS Chippewa — pagină inexistentă">și mai mari</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7868340" class="extiw" title="d:Q7868340"><span title="USS Chippewa la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. Majoritatea acestora nu au mai intrat în nicio luptă și au fost casate după război. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Sf._Laurențiu_și_Canada_Inferioară,_1813"><span id="Sf._Lauren.C8.9Biu_.C8.99i_Canada_Inferioar.C4.83.2C_1813"></span>Sf. Laurențiu și Canada Inferioară, 1813</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=19" title="Modifică secțiunea: Sf. Laurențiu și Canada Inferioară, 1813" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=19" title="Edit section&#039;s source code: Sf. Laurențiu și Canada Inferioară, 1813"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Attack_on_Fort_Oswego_(May_1914),_War_of_1812.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Attack_on_Fort_Oswego_%28May_1914%29%2C_War_of_1812.jpg/220px-Attack_on_Fort_Oswego_%28May_1914%29%2C_War_of_1812.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Attack_on_Fort_Oswego_%28May_1914%29%2C_War_of_1812.jpg/330px-Attack_on_Fort_Oswego_%28May_1914%29%2C_War_of_1812.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Attack_on_Fort_Oswego_%28May_1914%29%2C_War_of_1812.jpg/440px-Attack_on_Fort_Oswego_%28May_1914%29%2C_War_of_1812.jpg 2x" data-file-width="546" data-file-height="364" /></a><figcaption>Atacul asupra <a href="/w/index.php?title=Fortului_Oswego&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fortului Oswego — pagină inexistentă">Fortului Oswego</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q315054" class="extiw" title="d:Q315054"><span title="Fortului Oswego la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> (mai 1814)</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Six_Nations_survivors_of_War_of_1812.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ce/Six_Nations_survivors_of_War_of_1812.jpg/220px-Six_Nations_survivors_of_War_of_1812.jpg" decoding="async" width="220" height="167" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ce/Six_Nations_survivors_of_War_of_1812.jpg/330px-Six_Nations_survivors_of_War_of_1812.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ce/Six_Nations_survivors_of_War_of_1812.jpg/440px-Six_Nations_survivors_of_War_of_1812.jpg 2x" data-file-width="2876" data-file-height="2188" /></a><figcaption>Sakawarton (<a href="/w/index.php?title=John_Smoke_Johnson&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="John Smoke Johnson — pagină inexistentă">John Smoke Johnson</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6258411" class="extiw" title="d:Q6258411"><span title="John Smoke Johnson la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>), John Tutela și Young Warner, trei veterani din <a href="/wiki/Iroquois" class="mw-redirect" title="Iroquois">cele Șase Națiuni</a> ai Războiului din 1812. Fotografie din 1882.</figcaption></figure> <p>Britanicii erau cei mai vulnerabili potențial în zona în care fluviul Sfântul Laurențiu forma granița între Canada Superioară și Statele Unite. În primele zile ale războiului, a existat un comerț ilicit peste fluviu. În iarna dintre 1812 și 1813, americanii au lansat o serie de raiduri de la <a href="/w/index.php?title=Ogdensburg&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Ogdensburg — pagină inexistentă">Ogdensburg</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q684406" class="extiw" title="d:Q684406"><span title="Ogdensburg la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> de pe malul american, care au stânjenit traficul de aprovizionare al britanicilor în susul râului. La 21 februarie, Sir George Prévost a trecut prin <a href="/w/index.php?title=Prescott&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Prescott — pagină inexistentă">Prescott</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2420628" class="extiw" title="d:Q2420628"><span title="Prescott la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> pe malul celălalt al râului cu întăriri pentru Canada Superioară. Când a plecat a doua zi, întăririle și milițiile locale au atacat. În <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Ogdensburg&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Ogdensburg — pagină inexistentă">bătălia de la Ogdensburg</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2888007" class="extiw" title="d:Q2888007"><span title="bătălia de la Ogdensburg la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, americanii au fost obligați să se retragă. </p><p>În restul anului, Ogdensburgul nu a avut nicio garnizoană americană, și mulți locuitori ai Ogdensburgului și-au reluat vizitele și negoțul cu Prescottul. Această victorie britanică a înlăturat ultimele trupe regulate americane de pe frontiera cursului superior al râului Sf. Laurențiu și au contribuit la asigurarea comunicațiilor britanice cu Montrealul. Spre sfârșitul lui 1813, după multe discuții în contradictoriu, americanii au mai lansat două campanii ofensive în direcția Montreal.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200245_100-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200245-100"><span class="cite-bracket">&#91;</span>100<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Cucerirea Montrealului ar fi izolat forțele britanice din Canada Superioară și ar fi putut schimba cursul războiului. Planul asupra căruia s-a convenit în cele din urmă a fost ca general-maior <a href="/w/index.php?title=Wade_Hampton&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Wade Hampton — pagină inexistentă">Wade Hampton</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q266695" class="extiw" title="d:Q266695"><span title="Wade Hampton la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> să înainteze în marș spre nord de la Lacul Champlain și să facă joncțiunea cu o forță condusă de generalul <a href="/wiki/James_Wilkinson" class="mw-redirect mw-disambig" title="James Wilkinson">James Wilkinson</a> care să se îmbarce pe vase și să înainteze pe apă de la Sackett's Harbor pe Lacul Ontario și să coboare pe Sf. Laurențiu. Hampton a fost întârziat de drumurile proaste și de problemele de aprovizionare și îi displăcea mult Wilkinson, ceea ce i-a limitat dorința de a-i susține planul. La 25 octombrie, forța lui de 4000 de oameni a fost învinsă pe <a href="/w/index.php?title=R%C3%A2ul_Chateauguay&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Râul Chateauguay — pagină inexistentă">râul Chateauguay</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1752783" class="extiw" title="d:Q1752783"><span title="râul Chateauguay la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> de forța mai mică a lui <a href="/w/index.php?title=Charles_de_Salaberry&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Charles de Salaberry — pagină inexistentă">Charles de Salaberry</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q321747" class="extiw" title="d:Q321747"><span title="Charles de Salaberry la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> formată din <a href="/w/index.php?title=Voltigeuri_canadieni&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Voltigeuri canadieni — pagină inexistentă">voltigeuri canadieni</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3562990" class="extiw" title="d:Q3562990"><span title="voltigeuri canadieni la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> și indieni <a href="/wiki/Mohawk" title="Mohawk">Mohawk</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q116971" class="extiw" title="d:Q116971"><span title="Mohawk la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. Forța de voluntari din Canada Inferioară și indieni a lui Salaberry număra numai 339 de oameni, dar ocupa o poziție defensivă puternică.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200245_100-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200245-100"><span class="cite-bracket">&#91;</span>100<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Forța lui Wilkinson de 8000 de oameni a pornit pe 17 octombrie, dar și e a a fost întârziată de vremea rea. După ce a aflat că Hampton fusese blocat, Wilkinson a auzit că o forță britanică în frunte cu căpitanul <a href="/w/index.php?title=Sir_William_Howe_Mulcaster&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Sir William Howe Mulcaster — pagină inexistentă">Sir William Howe Mulcaster</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2579336" class="extiw" title="d:Q2579336"><span title="Sir William Howe Mulcaster la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> și cu locotenent-colonelul <a href="/w/index.php?title=Joseph_Wanton_Morrison&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Joseph Wanton Morrison — pagină inexistentă">Joseph Wanton Morrison</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1708194" class="extiw" title="d:Q1708194"><span title="Joseph Wanton Morrison la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> îl urmărește, și până la 10 noiembrie s-a văzut obligat să debarce lângă <a href="/w/index.php?title=Morrisburg&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Morrisburg — pagină inexistentă">Morrisburg</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q11883244" class="extiw" title="d:Q11883244"><span title="Morrisburg la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, la circa 150 km de Montreal. La 11 noiembrie, ariergarda lui Wilkinson, de 2500 de oameni, a atacat forța lui Morrison de 800 de oameni la <a href="/w/index.php?title=Crysler%27s_Farm&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Crysler&#39;s Farm — pagină inexistentă">Crysler's Farm</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1416369" class="extiw" title="d:Q1416369"><span title="Crysler&#39;s Farm la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> și a fost respinsă cu pierderi grele.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200245_100-2" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200245-100"><span class="cite-bracket">&#91;</span>100<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> După ce a aflat că Hampton nu-și poate relua înaintarea, Wilkinson s-a retras în SUA și s-a cantonat pentru iarnă. A demisionat din funcție după un atac eșuat asupra unui avanpost britanic de la <a href="/w/index.php?title=Lacolle_Mills&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Lacolle Mills — pagină inexistentă">Lacolle Mills</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q233356" class="extiw" title="d:Q233356"><span title="Lacolle Mills la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. Dacă americanii ar fi cucerit Montrealul, după cum plănuiau, Canada Superioară ar fi fost pierdută cu siguranță, și eșecul campaniei a reprezentat cea mai mare înfrângere americană din război.<sup id="cite_ref-101" class="reference"><a href="#cite_note-101"><span class="cite-bracket">&#91;</span>101<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Campaniile_de_la_Niagara_și_Plattsburgh,_1814"><span id="Campaniile_de_la_Niagara_.C8.99i_Plattsburgh.2C_1814"></span>Campaniile de la Niagara și Plattsburgh, 1814</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=20" title="Modifică secțiunea: Campaniile de la Niagara și Plattsburgh, 1814" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=20" title="Edit section&#039;s source code: Campaniile de la Niagara și Plattsburgh, 1814"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Battle_of_Lundys_Lane.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6c/Battle_of_Lundys_Lane.jpg/220px-Battle_of_Lundys_Lane.jpg" decoding="async" width="220" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6c/Battle_of_Lundys_Lane.jpg/330px-Battle_of_Lundys_Lane.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6c/Battle_of_Lundys_Lane.jpg/440px-Battle_of_Lundys_Lane.jpg 2x" data-file-width="568" data-file-height="388" /></a><figcaption>Atacuri ale infanteriei americane la Lundy's Lane</figcaption></figure> <p>În loc să mai încerce să cucerească Montrealul sau Kingstonul, americanii au ales să invadeze din nou frontiera de pe Niagara pentru a cuceri Canada Superioară. Americanii ocupaseră sud-vestul Canadei Superioare după victoria de la Moraviantown, și credeau că dacă vor cuceri restul provinciei, îi vor sili pe britanici să le-o cedeze. Sfârșitul războiului din Europa în aprilie 1814 însemna că britanicii vor putea să-și desfășoare armata lor în America de Nord, așa că americanii se grăbeau să-și asigure Canada Superioară pentru a negocia de pe o poziție de forță. Ei plănuiau să invadeze prin frontiera de pe Niagara trimițând în același timp o altă forță să recucerească Mackinacul;<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200247_102-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200247-102"><span class="cite-bracket">&#91;</span>102<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> britanicii îi alimentau pe indienii din Vechiul Nord-Vest din Montreal prin Mackinac.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200248_103-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200248-103"><span class="cite-bracket">&#91;</span>103<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Până la jumătatea lui 1814, generalii americani, între care general-maiorii <a href="/w/index.php?title=Jacob_Brown&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Jacob Brown — pagină inexistentă">Jacob Brown</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q11122898" class="extiw" title="d:Q11122898"><span title="Jacob Brown la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> și <a href="/w/index.php?title=Winfield_Scott&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Winfield Scott — pagină inexistentă">Winfield Scott</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q354759" class="extiw" title="d:Q354759"><span title="Winfield Scott la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, amelioraseră drastic capacitățile de luptă și disciplina armatei. Americanii și-au reluat atacul asupra peninsulei Niagara și au cucerit rapid <a href="/w/index.php?title=Fort_Erie&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fort Erie — pagină inexistentă">Fort Erie</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q268103" class="extiw" title="d:Q268103"><span title="Fort Erie la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> la <time datetime="1814-07-03">3 iulie 1814</time>, garnizoana de 170 de oameni capitulând rapid în fața celor 5000 de americani.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200249_104-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200249-104"><span class="cite-bracket">&#91;</span>104<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Generalul Phineas Riall s-a grăbit către frontieră și, neștiind de căderea Fortului Erie și nici de dimensiunea forței americane, a ales să intre în luptă.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200249–50_105-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200249–50-105"><span class="cite-bracket">&#91;</span>105<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Winfield Scott a obținut o victorie facilă în fața unei forțe britanice inferioare numeric în <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Chippawa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Chippawa — pagină inexistentă">bătălia de la Chippawa</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1793109" class="extiw" title="d:Q1793109"><span title="bătălia de la Chippawa la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> la 5 iulie. Americanii au venit cu o putere de foc copleșitoare în fața britanicilor, care au pierdut circa 600 de morți față de cei 350 de partea americană. O tentativă de a înainta mai mult a sfârșit printr-o aprig disputată dar neconcludentă <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lie_la_Lundy%27s_Lane&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălie la Lundy&#39;s Lane — pagină inexistentă">bătălie la Lundy's Lane</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q364322" class="extiw" title="d:Q364322"><span title="bătălie la Lundy&#39;s Lane la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> la 25 iulie. Ambele părți și-au menținut poziția dar, după bătălie, comandantul american, generalul Jacob Brown, s-a retras la Fort George și britanicii nu l-au urmărit.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200251_106-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200251-106"><span class="cite-bracket">&#91;</span>106<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Americanii, depășiți numeric, s-au retras, dar au rezistat unui prelungit <a href="/w/index.php?title=Asediu_al_Fortului_Erie&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Asediu al Fortului Erie — pagină inexistentă">asediu al Fortului Erie</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7510006" class="extiw" title="d:Q7510006"><span title="asediu al Fortului Erie la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. Britanicii au încercat să ia cu asalt Fort Erie la <time datetime="1814-08-14">14 august 1814</time>, dar au suferit pierderi grele, pierzând 950 de morți, răniți și prizonieri, față de doar 84 de morți și răniți de partea americană. Britanicii au fost slăbiți și mai mult de căldură și de lipsa de provizii în liniile de asediu. În cele din urmă au renunțat la asediu, dar general-maiorul american <a href="/w/index.php?title=George_Izard&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="George Izard — pagină inexistentă">George Izard</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q885104" class="extiw" title="d:Q885104"><span title="George Izard la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> a preluat comanda pe frontul de pe Niagara și i-a urmărit nu foarte convins. Un raid american pe Grand River a distrus multe ferme și a slăbit logistica britanicilor. În octombrie 1814 americanii au înaintat în Canada Superioară și s-au angajat în ciocniri la Cook's Mill, dar s-au retras când au auzit că noua navă de război britanică, HMS <i>St. Lawrence</i> – înarmată cu 104 tunuri și lansată la Kingston în luna septembrie – este pe drum. Americanilor le lipseau proviziile, și în cele din urmă au distrus Fort Erie și s-au retras peste Niagara.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200252_107-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200252-107"><span class="cite-bracket">&#91;</span>107<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:War_of_1812_Re-enactment,_Old_Fort_Erie,_Ontario.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/War_of_1812_Re-enactment%2C_Old_Fort_Erie%2C_Ontario.jpg/220px-War_of_1812_Re-enactment%2C_Old_Fort_Erie%2C_Ontario.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/War_of_1812_Re-enactment%2C_Old_Fort_Erie%2C_Ontario.jpg/330px-War_of_1812_Re-enactment%2C_Old_Fort_Erie%2C_Ontario.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/War_of_1812_Re-enactment%2C_Old_Fort_Erie%2C_Ontario.jpg/440px-War_of_1812_Re-enactment%2C_Old_Fort_Erie%2C_Ontario.jpg 2x" data-file-width="1800" data-file-height="1201" /></a><figcaption>Reconstituire a Războiului din 1812, Old Fort Erie, Ontario</figcaption></figure> <p>Între timp, după abdicarea lui Napoleon, 15.000 de soldați britanici au fost trimiși în America de Nord sub comanda a patru dintre cei mai capabili comandanți de brigadă ai lui Wellington. Aproape jumătate erau veterani ai Războiului Peninsular și restul proveneau din garnizoane. Prévost a primit ordin să neutralizeze puterea americană de pe lacuri, arzând Sackets Harbor pentru a obține controlul naval asupra Lacului Erie, Lacului Ontario și lacurilor superioare, și să apere Canada Inferioară de atacuri. A reușit să apere Canada Inferioară, dar altfel nu și-a îndeplinit obiectivele.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEGrodzinski2010560–561_108-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEGrodzinski2010560–561-108"><span class="cite-bracket">&#91;</span>108<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Dat fiind anotimpul din ce în ce mai rece, s-a hotărât să invadeze în schimb statul New York. Armata lui depășea numeric pe apărătorii americani ai <a href="/w/index.php?title=Plattsburgh-ului&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Plattsburgh-ului — pagină inexistentă">Plattsburgh-ului</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q998669" class="extiw" title="d:Q998669"><span title="Plattsburgh-ului la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, dar își făcea griji pentru flancuri, astfel că a hotărât că are nevoie de controlul naval asupra Lacului Champlain. Pe lac, escadrila britanică în frunte cu căpitanul <a href="/w/index.php?title=George_Downie&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="George Downie — pagină inexistentă">George Downie</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5538619" class="extiw" title="d:Q5538619"><span title="George Downie la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> și americanii sub comandant Thomas Macdonough erau echilibrați numeric. </p><p>Ajungând la Plattsburgh, Prévost a amânat asaltul până la sosirea lui Downie în fregata cu 36 de tunuri <a href="/w/index.php?title=HMS_Confiance_(1814)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="HMS Confiance (1814) — pagină inexistentă">HMS&#160;<i>Confiance</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/HMS_Confiance_(1814)" class="extiw" title="en:HMS Confiance (1814)"><span title="„HMS Confiance (1814)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=HMS+Confiance%26%2332%3B%281814%29&amp;targettitle=HMS+Confiance%26%2332%3B%281814%29">traduceți</a>]</small></sup> terminată în grabă. Prévost l-a obligat pe Downie să atace prematur, după care nu a mai furnizat susținerea militară promisă. Downie a murit și forța sa navală a fost învinsă în bătălia de la Plattsburgh din Golful Plattsburgh la <time datetime="1814-09-11">11 septembrie 1814</time>. Americanii aveau acum controlul asupra Lacului Lake Champlain; <a href="/wiki/Theodore_Roosevelt" title="Theodore Roosevelt">Theodore Roosevelt</a> avea să spună că a fost „cea mai mare bătălie navală a războiului”.<sup id="cite_ref-FOOTNOTERoosevelt1902&#91;httpsarchiveorgstreamnavalwarorhisto00roosgoogpagen120mode1up_108&#93;_109-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTERoosevelt1902[httpsarchiveorgstreamnavalwarorhisto00roosgoogpagen120mode1up_108]-109"><span class="cite-bracket">&#91;</span>109<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Apărarea pe uscat a fost coordonată de <a href="/w/index.php?title=Alexander_Macomb&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Alexander Macomb — pagină inexistentă">Alexander Macomb</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q328356" class="extiw" title="d:Q328356"><span title="Alexander Macomb la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. Spre uimirea ofițerilor săi, Prévost s-a întors, spunând că este prea periculos să rămână în teritoriul inamic după pierderea supremației navale. Prévost a fost rechemat la Londra și judecat de o curte marțială a Marinei, care a stabilit că înfrângerea fusese cauzată în principal de faptul că Prévost a mânat escadrila într-o acțiune prematură și nu a furnizat susținerea promisă cu forțele terestre. Prévost a murit subit, chiar înainte de întrunirea propriei curți marțiale. Reputația lui s-a deteriorat și mai mult după ce canadienii au susținut că miliția lor condusă de Brock a făcut treaba lui unde el dăduse greș. Mai recent însă, istoricii au fost mai blânzi cu el, comparându-l nu cu Wellington ci cu inamicii săi americani. Ei au considerat că pregătirile lui Prévost pentru apărarea Canadelor cu mijloace limitate a fost una energică, bine concepută și cuprinzătoare; și că, în ciuda șanselor slabe, îndeplinise obiectivul principal de a evita cucerirea americană.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBurroughs1983_82-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBurroughs1983-82"><span class="cite-bracket">&#91;</span>82<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>În est, partea nordică a <a href="/wiki/Massachusetts" title="Massachusetts">Massachusettsului</a>, viitorul <a href="/wiki/Maine" title="Maine">Maine</a>, a fost invadată. Fort Sullivan de la <a href="/w/index.php?title=Eastport&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Eastport — pagină inexistentă">Eastport</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q785669" class="extiw" title="d:Q785669"><span title="Eastport la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> a fost cucerit de <a href="/w/index.php?title=Sir_Thomas_Hardy&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Sir Thomas Hardy — pagină inexistentă">Sir Thomas Hardy</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q745286" class="extiw" title="d:Q745286"><span title="Sir Thomas Hardy la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> la 11 iulie. <a href="/w/index.php?title=Castine&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Castine — pagină inexistentă">Castine</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1049333" class="extiw" title="d:Q1049333"><span title="Castine la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, <a href="/w/index.php?title=Hampden&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Hampden — pagină inexistentă">Hampden</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3458109" class="extiw" title="d:Q3458109"><span title="Hampden la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, <a href="/wiki/Bangor" class="mw-disambig" title="Bangor">Bangor</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q327012" class="extiw" title="d:Q327012"><span title="Bangor la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, și <a href="/w/index.php?title=Machias&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Machias — pagină inexistentă">Machias</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2725736" class="extiw" title="d:Q2725736"><span title="Machias la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> au fost cucerite, iar Castine a devenit principala bază britanică până la <time datetime="1815-04-15">15 aprilie 1815</time>, când britanicii au plecat, luând cu ei 10.750 de lire în taxe vamale, „Fondul Castine” care a fost utilizat pentru fondarea Universității Dalhousie.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEHarvey1938207–213_110-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHarvey1938207–213-110"><span class="cite-bracket">&#91;</span>110<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Eastport a fost retrocedat Statelor Unite abia în 1818. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Vestul_american,_1813–15"><span id="Vestul_american.2C_1813.E2.80.9315"></span>Vestul american, 1813–15</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=21" title="Modifică secțiunea: Vestul american, 1813–15" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=21" title="Edit section&#039;s source code: Vestul american, 1813–15"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Upper_Mississippi_1812.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1a/Upper_Mississippi_1812.png/170px-Upper_Mississippi_1812.png" decoding="async" width="170" height="220" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1a/Upper_Mississippi_1812.png/255px-Upper_Mississippi_1812.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1a/Upper_Mississippi_1812.png/340px-Upper_Mississippi_1812.png 2x" data-file-width="816" data-file-height="1056" /></a><figcaption>Bazinul superior al râului Mississippi în timpul Războiului din 1812. 1: Cartierul general american de la <a href="/w/index.php?title=Fort_Belle_Fontaine&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fort Belle Fontaine — pagină inexistentă">Fort Belle Fontaine</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3077777" class="extiw" title="d:Q3077777"><span title="Fort Belle Fontaine la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>; 2: <a href="/w/index.php?title=Fort_Osage&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fort Osage — pagină inexistentă">Fort Osage</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5471780" class="extiw" title="d:Q5471780"><span title="Fort Osage la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, abandonat în 1813; 3: <a href="/w/index.php?title=Fort_Madison&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fort Madison — pagină inexistentă">Fort Madison</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q986316" class="extiw" title="d:Q986316"><span title="Fort Madison la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, căzut în 1813; 4: <a href="/w/index.php?title=Fort_Shelby&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fort Shelby — pagină inexistentă">Fort Shelby</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5472025" class="extiw" title="d:Q5472025"><span title="Fort Shelby la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, căzut în 1814; 5: <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Rock_Island_Rapids&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Rock Island Rapids — pagină inexistentă">Bătălia de la Rock Island Rapids</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q22936195" class="extiw" title="d:Q22936195"><span title="Bătălia de la Rock Island Rapids la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, iulie 1814 și <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Insula_Credit&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Insula Credit — pagină inexistentă">bătălia de la Insula Credit</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5183725" class="extiw" title="d:Q5183725"><span title="bătălia de la Insula Credit la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, sept. 1814; 6: <a href="/w/index.php?title=Fort_Johnson&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fort Johnson — pagină inexistentă">Fort Johnson</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5471412" class="extiw" title="d:Q5471412"><span title="Fort Johnson la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, abandonat în 1814; 7: <a href="/w/index.php?title=Fort_Cap_au_Gris&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fort Cap au Gris — pagină inexistentă">Fort Cap au Gris</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5470887" class="extiw" title="d:Q5470887"><span title="Fort Cap au Gris la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> și <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_dolinei&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia dolinei — pagină inexistentă">bătălia dolinei</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4873014" class="extiw" title="d:Q4873014"><span title="bătălia dolinei la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, mai 1815</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Fort_Madison_1810.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e5/Fort_Madison_1810.jpg/170px-Fort_Madison_1810.jpg" decoding="async" width="170" height="261" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e5/Fort_Madison_1810.jpg/255px-Fort_Madison_1810.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e5/Fort_Madison_1810.jpg/340px-Fort_Madison_1810.jpg 2x" data-file-width="2065" data-file-height="3169" /></a><figcaption>Planurile pentru <a href="/w/index.php?title=Fortul_Madison&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fortul Madison — pagină inexistentă">Fortul Madison</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q986316" class="extiw" title="d:Q986316"><span title="Fortul Madison la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> originar în 1810, capturate de indienii susținuți de britanici în 1813</figcaption></figure> <p>În 1812, valea <a href="/wiki/Mississippi_River" class="mw-redirect" title="Mississippi River">fluviului Mississippi</a> era frontiera vestică a Statelor Unite. Teritoriul dobândit prin <a href="/wiki/Louisiana_Purchase" class="mw-redirect" title="Louisiana Purchase">Achiziția Louisianei</a> din 1803 nu conținea aproape nicio așezare americană la vest de Mississippi cu excepția zonei <a href="/wiki/St._Louis" class="mw-redirect mw-disambig" title="St. Louis">Saint Louis</a> și a câtorva forturi și târgușoare. <a href="/w/index.php?title=Fort_Belle_Fontaine&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fort Belle Fontaine — pagină inexistentă">Fort Belle Fontaine</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3077777" class="extiw" title="d:Q3077777"><span title="Fort Belle Fontaine la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, un vechi târgușor transformat în post al Armatei SUA în 1804, servea drept cartier general regional. <a href="/w/index.php?title=Fort_Osage&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fort Osage — pagină inexistentă">Fort Osage</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5471780" class="extiw" title="d:Q5471780"><span title="Fort Osage la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, construit în 1808 pe Missouri, era cel mai vestic avanpost al SUA, și a fost abandonat la începutul războiului.<sup id="cite_ref-FOOTNOTERodriguez2002270_111-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTERodriguez2002270-111"><span class="cite-bracket">&#91;</span>111<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> <a href="/w/index.php?title=Fort_Madison&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fort Madison — pagină inexistentă">Fort Madison</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q986316" class="extiw" title="d:Q986316"><span title="Fort Madison la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, construit pe Mississippi în Iowa de astăzi, a fost construit tot în 1808, și fusese atacat încă de la construcție în mod repetat de indienii <a href="/w/index.php?title=Sauk&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Sauk — pagină inexistentă">Sauk</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1437595" class="extiw" title="d:Q1437595"><span title="Sauk la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, aliați ai britanicilor. În septembrie 1813, Fort Madison a fost abandonat după ce a fost atacat și asediat de băștinași, sprijiniți de britanici. A fost una din puținele bătălii date la vest de Mississippi. <a href="/w/index.php?title=%C8%98oim_Negru&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Șoim Negru — pagină inexistentă">Șoim Negru</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q714534" class="extiw" title="d:Q714534"><span title="Șoim Negru la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> a jucat rol de conducător.<sup id="cite_ref-112" class="reference"><a href="#cite_note-112"><span class="cite-bracket">&#91;</span>112<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Pe Lacul Huron nu s-a întâmplat nimic notabil în 1813, dar victoria americană de pe Lacul Erie și recucerirea Detroitului i-a izolat pe britanici acolo. În iarna care a urmat, o trupă canadiană condusă de locotenent-colonelul <a href="/w/index.php?title=Robert_McDouall&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Robert McDouall — pagină inexistentă">Robert McDouall</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7347502" class="extiw" title="d:Q7347502"><span title="Robert McDouall la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> a pus la punct o nouă linie de aprovizionare de la York la <a href="/w/index.php?title=Golful_Nottawasaga&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Golful Nottawasaga — pagină inexistentă">Golful Nottawasaga</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q14875364" class="extiw" title="d:Q14875364"><span title="Golful Nottawasaga la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> pe <a href="/w/index.php?title=Golful_Georgian&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Golful Georgian — pagină inexistentă">Golful Georgian</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1267413" class="extiw" title="d:Q1267413"><span title="Golful Georgian la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. Când a sosit la Fort Mackinac cu provizii și întăriri, el a trimis o expediție să recucerească târgușorul <a href="/wiki/Prairie_du_Chien,_Wisconsin" title="Prairie du Chien, Wisconsin">Prairie du Chien</a> din vestul îndepărtat. <a href="/w/index.php?title=Asediul_lui_Prairie_du_Chien&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Asediul lui Prairie du Chien — pagină inexistentă">Asediul lui Prairie du Chien</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2889699" class="extiw" title="d:Q2889699"><span title="Asediul lui Prairie du Chien la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> a luat sfârșit cu o victorie britanică la <time datetime="1814-07-20">20 iulie 1814</time>. </p><p>Anterior, tot în iulie, americanii au trimis cinci vase din Detroit să recucerească Mackinac. O forță amestecată, de soldați de profesie și voluntari a debarcat pe insulă la 4 august. Ei nu au încercat să-și ia inamicul prin suprindere și, în scurta <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lie_de_pe_Insula_Mackinac&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălie de pe Insula Mackinac — pagină inexistentă">bătălie de pe Insula Mackinac</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2890481" class="extiw" title="d:Q2890481"><span title="bătălie de pe Insula Mackinac la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, au fost prinși în ambuscadă de băștinași și au fost obligați să se reîmbarce. Americanii au descoperit noua bază de la Golful Nottawasaga și, la 13 august, au distrus fortificațiile și goeleta <a href="/wiki/Nancy" title="Nancy"><i>Nancy</i></a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5633476" class="extiw" title="d:Q5633476"><span title="Nancy la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> pe care au găsit-o acolo. Apoi, ei s-au întors la Detroit, lăsând două canoniere să țină Mackinac în blocadă. La 4 septembrie, canonierele au fost luate prin surprindere și capturate de un abordaj britanic de pe canoe și ambarcațiuni mici. Rezultatul net al acestor <a href="/w/index.php?title=Ciocniri_de_pe_Lacul_Huron&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Ciocniri de pe Lacul Huron — pagină inexistentă">ciocniri de pe Lacul Huron</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5377423" class="extiw" title="d:Q5377423"><span title="ciocniri de pe Lacul Huron la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> a fost acela că Mackinac a rămas sub control britanic. </p><p>Garnizoana britanică de la Prairie du Chien a respins și ea un alt atac al maiorului <a href="/wiki/Zachary_Taylor" title="Zachary Taylor">Zachary Taylor</a>. Trupele americane care se retrăseseră din <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Insula_Credit&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Insula Credit — pagină inexistentă">bătălia de la Insula Credit</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5183725" class="extiw" title="d:Q5183725"><span title="bătălia de la Insula Credit la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> de pe Mississippiul superior au încercat să se regrupeze la <a href="/w/index.php?title=Fort_Johnson&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fort Johnson — pagină inexistentă">Fort Johnson</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5471412" class="extiw" title="d:Q5471412"><span title="Fort Johnson la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, dar fortul a fost și el abandonat curând, împreună cu mare parte din partea superioară a văii fluviului Mississippi.<sup id="cite_ref-FOOTNOTENolan200985–94_113-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTENolan200985–94-113"><span class="cite-bracket">&#91;</span>113<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Pe teatrul îndepărtat de operațiuni, britanicii au rămas în avantaj până aproape de sfârșitul războiului, prin sprijinul acordat de mai multe triburi indigene care au primit daruri și arme de la britanici, ceea ce le-a permis să preia controlul asupra mai multor părți din ce este astăzi statele Michigan și Illinois, precum și asupra întregului Wisconsin actual.<sup id="cite_ref-114" class="reference"><a href="#cite_note-114"><span class="cite-bracket">&#91;</span>114<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>După ce forțele americane au fost îndepărtate din regiunea Mississippiului superior, ele au rezistat mai spre est, în zona Missouri-St. Louis. Două bătălii notabile împotriva indienilor Sauk au fost <a href="/w/index.php?title=Battle_of_Cote_Sans_Dessein&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Battle of Cote Sans Dessein — pagină inexistentă">bătălia de la Cote Sans Dessein</a>, din aprilie 1815, la gurile <a href="/w/index.php?title=R%C3%A2ului_Osage&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Râului Osage — pagină inexistentă">râului Osage</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1619907" class="extiw" title="d:Q1619907"><span title="râului Osage la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> din <a href="/wiki/Missouri_Territory" class="mw-redirect" title="Missouri Territory">Teritoriul Missouri</a>, și <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_dolinei&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bătălia dolinei — pagină inexistentă">bătălia dolinei</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4873014" class="extiw" title="d:Q4873014"><span title="bătălia dolinei la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, din mai 1815, de lângă <a href="/w/index.php?title=Fort_Cap_au_Gris&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fort Cap au Gris — pagină inexistentă">Fort Cap au Gris</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5470887" class="extiw" title="d:Q5470887"><span title="Fort Cap au Gris la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>.<sup id="cite_ref-115" class="reference"><a href="#cite_note-115"><span class="cite-bracket">&#91;</span>115<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>La încheierea păcii, Mackinac și alte teritorii capturate au fost retrocedate Statelor Unite. Unii ofițeri britanici și canadieni s-au opus cedării așezării Prairie du Chien și în special a Mackinacului în conformitate cu tratatul de la Ghent. Americanii însă au păstrat postul de la Fort Malden, de lângă <a href="/w/index.php?title=Amherstburg&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Amherstburg — pagină inexistentă">Amherstburg</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q385335" class="extiw" title="d:Q385335"><span title="Amherstburg la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, pe care îl capturaseră, până când britanicii s-au conformat tratatului.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEElting1995323_116-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEElting1995323-116"><span class="cite-bracket">&#91;</span>116<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Luptele între americani, indienii Sauk, și alte triburi băștinașe au continuat până în 1817, mult după încheierea războiului în est.<sup id="cite_ref-first_117-0" class="reference"><a href="#cite_note-first-117"><span class="cite-bracket">&#91;</span>117<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Teatrul_Atlantic">Teatrul Atlantic</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=22" title="Modifică secțiunea: Teatrul Atlantic" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=22" title="Edit section&#039;s source code: Teatrul Atlantic"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Strategiile_inițiale"><span id="Strategiile_ini.C8.9Biale"></span>Strategiile inițiale</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=23" title="Modifică secțiunea: Strategiile inițiale" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=23" title="Edit section&#039;s source code: Strategiile inițiale"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Map_of_the_Frigate_Chesapeake%27s_First_War_of_1812_Cruise.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/42/Map_of_the_Frigate_Chesapeake%27s_First_War_of_1812_Cruise.png/220px-Map_of_the_Frigate_Chesapeake%27s_First_War_of_1812_Cruise.png" decoding="async" width="220" height="189" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/42/Map_of_the_Frigate_Chesapeake%27s_First_War_of_1812_Cruise.png/330px-Map_of_the_Frigate_Chesapeake%27s_First_War_of_1812_Cruise.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/42/Map_of_the_Frigate_Chesapeake%27s_First_War_of_1812_Cruise.png/440px-Map_of_the_Frigate_Chesapeake%27s_First_War_of_1812_Cruise.png 2x" data-file-width="1930" data-file-height="1654" /></a><figcaption>Hartă a primei călătorii a navei <a href="/w/index.php?title=USS_Chesapeake_(1799)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="USS Chesapeake (1799) — pagină inexistentă"><i>Chesapeake</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Chesapeake_(1799)" class="extiw" title="en:USS Chesapeake (1799)"><span title="„USS Chesapeake (1799)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=USS+Chesapeake%26%2332%3B%281799%29&amp;targettitle=USS+Chesapeake%26%2332%3B%281799%29">traduceți</a>]</small></sup> în timpul Războiului din 1812. Harta este cu granițele actuale.</figcaption></figure> <p>În 1812, Marina Regală Britanică era cea mai mare din lume, cu peste 600&#160;de crucișătoare și mai multe vase mici. Deși majoritatea acestora erau implicate în blocada contra Marinei Franceze și protejau interesele comerciale britanice împotriva corsarilor (de obicei francezi), Marina Regală încă avea 85&#160;de vase în apele americane, incluzând aici toate vasele Marinei Britanice din apele nord-americane și caraibiene.<sup id="cite_ref-118" class="reference"><a href="#cite_note-118"><span class="cite-bracket">&#91;</span>118<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> <a href="/w/index.php?title=Escadrila_Nord-American%C4%83&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Escadrila Nord-Americană — pagină inexistentă">Escadrila Nord-Americană</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4412541" class="extiw" title="d:Q4412541"><span title="Escadrila Nord-Americană la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> a Marinei Regale, cu baza la <a href="/wiki/Halifax,_Nova_Scotia" class="mw-redirect" title="Halifax, Nova Scotia">Halifax, Nova Scotia</a> (care a dus greul războiului), număra însă doar o <a href="/wiki/Nav%C4%83_de_linie" title="Navă de linie">navă de linie</a> mică, șapte <a href="/wiki/Fregat%C4%83" title="Fregată">fregate</a>, nouă <a href="/w/index.php?title=Sloop-of-war&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Sloop-of-war — pagină inexistentă">sloopuri</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q928235" class="extiw" title="d:Q928235"><span title="sloop-of-war la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> și <a href="/wiki/Bric" title="Bric">bricuri</a> împreună cu cinci <a href="/wiki/Schooner" class="mw-redirect" title="Schooner">goelete</a>.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEGwyn2003134_119-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEGwyn2003134-119"><span class="cite-bracket">&#91;</span>119<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Marina Statelor Unite, în schimb, era compusă din 8&#160;fregate, 14 sloopuri și bricuri mai mici, și nu avea niciun vas de linie. SUA se lansaseră într-un program major de construcții navale înainte de război, la <a href="/w/index.php?title=Sackets_Harbor&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Sackets Harbor — pagină inexistentă">Sackets Harbor</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1973465" class="extiw" title="d:Q1973465"><span title="Sackets Harbor la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> și continuau să producă nave noi. Trei dintre fregatele americane erau deosebit de mari și puternice pentru clasa lor, mai mari decât orice fregată britanică din America de Nord. Fregata standard britanică de la acea dată era o navă cu 38&#160;de tunuri, având de regulă până la 50, cu o baterie principală formată din tunuri cu proiectile de 8 kg; USS <i>Constitution</i>, <i>President</i>, și <i>United States</i> erau în schimb nave de 44 de tunuri, cu 56–60 de tunuri și o <a href="/wiki/Baterie_de_artilerie" title="Baterie de artilerie">baterie</a> principală cu proiectile de 11 kg.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEToll200650_120-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEToll200650-120"><span class="cite-bracket">&#91;</span>120<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Strategia britanică era aceea de a-și proteja propriile vase comerciale ce veneau și plecau din Halifax, Nova Scotia, și din Indiile de Vest, și de a aplica o blocadă a marilor porturi americane pentru a restricționa comerțul american. Din cauza inferiorității numerice, strategia americană a fost de a produce perturbații prin tactici de atac-fugă, cum ar fi luarea de <a href="/w/index.php?title=Drept_de_captur%C4%83&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Drept de captură — pagină inexistentă">capturi</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1967845" class="extiw" title="d:Q1967845"><span title="drept de captură la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> și intrarea în luptă cu vase britanice doar în circumstanțe favorabile. La câteva zile după declarația oficială de război, a scos două escadrile mici, inclusiv fregata <i>President</i> și sloopul <a href="/w/index.php?title=USS_Hornet_(1805)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="USS Hornet (1805) — pagină inexistentă"><i>Hornet</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Hornet_(1805)" class="extiw" title="en:USS Hornet (1805)"><span title="„USS Hornet (1805)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=USS+Hornet%26%2332%3B%281805%29&amp;targettitle=USS+Hornet%26%2332%3B%281805%29">traduceți</a>]</small></sup> sub comanda comodorului <a href="/w/index.php?title=John_Rodgers&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="John Rodgers — pagină inexistentă">John Rodgers</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2733407" class="extiw" title="d:Q2733407"><span title="John Rodgers la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, și fregatele <i>United States</i> și <a href="/w/index.php?title=USS_Congress_(1799)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="USS Congress (1799) — pagină inexistentă"><i>Congress</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Congress_(1799)" class="extiw" title="en:USS Congress (1799)"><span title="„USS Congress (1799)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=USS+Congress%26%2332%3B%281799%29&amp;targettitle=USS+Congress%26%2332%3B%281799%29">traduceți</a>]</small></sup>, cu bricul <a href="/w/index.php?title=USS_Argus_(1803)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="USS Argus (1803) — pagină inexistentă"><i>Argus</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Argus_(1803)" class="extiw" title="en:USS Argus (1803)"><span title="„USS Argus (1803)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=USS+Argus%26%2332%3B%281803%29&amp;targettitle=USS+Argus%26%2332%3B%281803%29">traduceți</a>]</small></sup> sub comanda căpitanului <a href="/wiki/Stephen_Decatur" title="Stephen Decatur">Stephen Decatur</a>. Acestea au fost la început concentrate ca o singură unitate condusă de Rodgers, care intenționa să oblige Marina Regală să-și concentreze propriile nave pentru a împiedica capturarea unor unități izolate de către puternica sa forță. </p><p>Numeroase nave comerciale americane se întorceau în Statele Unite la izbucnirea războiului, și dacă Marina Regală era concentrată, atunci nu putea urmări toate porturile de pe coasta americană. Strategia lui Rodgers a funcționat, prin aceea că Marina Regală și-a concentrat majoritatea fregatelor în largul <a href="/w/index.php?title=Portului_New_York&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Portului New York — pagină inexistentă">Portului New York</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1138301" class="extiw" title="d:Q1138301"><span title="Portului New York la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> sub comanda căpitanului <a href="/w/index.php?title=Philip_Broke&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Philip Broke — pagină inexistentă">Philip Broke</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q728262" class="extiw" title="d:Q728262"><span title="Philip Broke la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, permițând multor nave americane să ajungă acasă. În drumul său însă, Rodgers a capturat doar cinci nave comerciale mici, și americanii nu au concentrat ulterior mai mult de două sau trei nave împreună ca o unitate.<sup id="cite_ref-121" class="reference"><a href="#cite_note-121"><span class="cite-bracket">&#91;</span>121<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Acțiuni_maritime_individuale"><span id="Ac.C8.9Biuni_maritime_individuale"></span>Acțiuni maritime individuale</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=24" title="Modifică secțiunea: Acțiuni maritime individuale" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=24" title="Edit section&#039;s source code: Acțiuni maritime individuale"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Atât onoarea americanilor cât și a britanicilor a fost pusă la încercare în preludiul războiului. <a href="/w/index.php?title=Afacerea_Chesapeake-Leopard&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Afacerea Chesapeake-Leopard — pagină inexistentă">Afacerea Chesapeake–Leopard</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q382286" class="extiw" title="d:Q382286"><span title="afacerea Chesapeake-Leopard la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> jignise Statele Unite prin încorporarea marinarilor. Dat fiind că la mijloc era onoarea, metoda adecvată prin care Marina Statelor Unite se putea reabilita era duelul. La fel, onoarea britanicilor a fost știrbită în afacerea <i>Little Belt</i> în care asupra sloopului britanic <a href="/w/index.php?title=HMS_Little_Belt&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="HMS Little Belt — pagină inexistentă">HMS&#160;<i>Little Belt</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/HMS_Little_Belt" class="extiw" title="en:HMS Little Belt"><span title="„HMS Little Belt” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=HMS+Little+Belt&amp;targettitle=HMS+Little+Belt">traduceți</a>]</small></sup> s-a tras de pe fregata americană <a href="/w/index.php?title=USS_President_(1800)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="USS President (1800) — pagină inexistentă"><i>President</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/USS_President_(1800)" class="extiw" title="en:USS President (1800)"><span title="„USS President (1800)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=USS+President%26%2332%3B%281800%29&amp;targettitle=USS+President%26%2332%3B%281800%29">traduceți</a>]</small></sup> după ce <i>President</i> confundase <i>Little Belt</i> cu fregata britanică <a href="/w/index.php?title=HMS_Guerriere_(1806)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="HMS Guerriere (1806) — pagină inexistentă">HMS&#160;<i>Guerriere</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/HMS_Guerriere_(1806)" class="extiw" title="en:HMS Guerriere (1806)"><span title="„HMS Guerriere (1806)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=HMS+Guerriere%26%2332%3B%281806%29&amp;targettitle=HMS+Guerriere%26%2332%3B%281806%29">traduceți</a>]</small></sup>. Căpitanul <a href="/w/index.php?title=James_Richard_Dacres%27%27_(Royal_Navy_officer,_born_1788)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="James Richard Dacres&#39;&#39; (Royal Navy officer, born 1788) — pagină inexistentă">James Dacres</a> al navei <i>Guerriere</i> a început un ciclu de dueluri între fregate provocând USS <i>President</i> la un duel între două nave pentru a răzbuna piederile de pe <i>Little Belt</i>. Comodorul <a href="/w/index.php?title=John_Rodgers&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="John Rodgers — pagină inexistentă">John Rodgers</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2733407" class="extiw" title="d:Q2733407"><span title="John Rodgers la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, comandant al navei USS <i>President</i> a refuzat provocarea deoarece se temea de intervenția restului escadrilei britanice condusă de comodorul <a href="/w/index.php?title=Philip_Broke&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Philip Broke — pagină inexistentă">Philip Broke</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q728262" class="extiw" title="d:Q728262"><span title="Philip Broke la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, din care făcea parte <i>Guerriere</i>.<sup id="cite_ref-Toll_2006_122-0" class="reference"><a href="#cite_note-Toll_2006-122"><span class="cite-bracket">&#91;</span>122<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-James_1817_123-0" class="reference"><a href="#cite_note-James_1817-123"><span class="cite-bracket">&#91;</span>123<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:USS_Constitution_vs_Guerriere.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/USS_Constitution_vs_Guerriere.jpg/220px-USS_Constitution_vs_Guerriere.jpg" decoding="async" width="220" height="151" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/USS_Constitution_vs_Guerriere.jpg/330px-USS_Constitution_vs_Guerriere.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/USS_Constitution_vs_Guerriere.jpg/440px-USS_Constitution_vs_Guerriere.jpg 2x" data-file-width="740" data-file-height="509" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=USS_Constitution&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="USS Constitution — pagină inexistentă">USS&#160;<i>Constitution</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Constitution" class="extiw" title="en:USS Constitution"><span title="„USS Constitution” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=USS+Constitution&amp;targettitle=USS+Constitution">traduceți</a>]</small></sup> învinge <a href="/w/index.php?title=HMS_Guerriere_(1806)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="HMS Guerriere (1806) — pagină inexistentă">HMS&#160;<i>Guerriere</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/HMS_Guerriere_(1806)" class="extiw" title="en:HMS Guerriere (1806)"><span title="„HMS Guerriere (1806)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=HMS+Guerriere%26%2332%3B%281806%29&amp;targettitle=HMS+Guerriere%26%2332%3B%281806%29">traduceți</a>]</small></sup>, un eveniment important din cursul războiului.</figcaption></figure> <p>Între timp, USS <i>Constitution</i>, comandată de căpitanul <a href="/w/index.php?title=Isaac_Hull&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Isaac Hull — pagină inexistentă">Isaac Hull</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2422525" class="extiw" title="d:Q2422525"><span title="Isaac Hull la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, a plecat din Golful Chesapeake la 12 iulie. La 17 iulie, escadrila britanică a comodorului Broke, care cuprindea și nava <i>Guerriere</i> s-a lansat în urmărire în larg de New York, dar <i>Constitution</i> și-a evitat urmăritorii timp de două zile. <i>Constitution</i> a oprit pentru scurt timp la Boston pentru a-și reface proviziile de apă. Comodorul Broke a detașat <i>Guerriere</i> din escadrilă pentru reparații, întrucât <i>Guerriere</i>, navă de producție franceză, avea eșafodaj slab (grinzi prinse cu o clemă îngroșată, nu cu coturi verticale și orizontale<sup id="cite_ref-Gardiner_2000_124-0" class="reference"><a href="#cite_note-Gardiner_2000-124"><span class="cite-bracket">&#91;</span>124<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup>) și, din această cauză, putrezise și lua apă.<sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-2" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-James_1817_123-1" class="reference"><a href="#cite_note-James_1817-123"><span class="cite-bracket">&#91;</span>123<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Mai mult, ea fusese lovită de un trăsnet, care i-a avariat grav catargele.<sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-3" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> <i>Constitution</i> s-a întâlnit cu <i>Guerriere</i> și a intrat într-un <a href="/wiki/Duel" title="Duel">duel</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7868544" class="extiw" title="d:Q7868544"><span title="duel la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> pentru repararea onoarei americanilor. Căpitanul Dacres era dornic să intre în luptă cu fregata americană întrucât <i>Constitution</i> era <a href="/w/index.php?title=Nav%C4%83-sor%C4%83&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Navă-soră — pagină inexistentă">nava-soră</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q923085" class="extiw" title="d:Q923085"><span title="navă-soră la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> a lui <i>President</i> și ar fi servit drept înlocuitor adecvat pentru un duel care să repare onoarea britanică. USS <i>Constitution</i> avea cu circa 50% mai mulți oameni, mai multă putere de foc, tonaj mai mare și eșafodaj (care determină cât de grave sunt avariile în urma tirului inamic) decât <i>Guerriere</i>. Pe cale de consecință, <i>Constitution</i> a ieșit victorioasă. După o bătălie de 35 de minute, <i>Guerriere</i> pierduse catargele și a fost capturată, și apoi arsă. <i>Constitution</i> a dobândit astfel porecla „Old Ironsides” întrucât s-a văzut cum multe ghiulele britanice ricoșau din carena ei datorită eșafodajului greu al lui <i>Constitution</i>. Hull s-a întors la Boston cu vestea acestei importante victorii. </p><p>Similar, la 25 octombrie, USS <i>United States</i>, comandată de căpitanul Decatur, a capturat fregata britanică <a href="/w/index.php?title=HMS_Macedonian&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="HMS Macedonian — pagină inexistentă">HMS&#160;<i>Macedonian</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/HMS_Macedonian" class="extiw" title="en:HMS Macedonian"><span title="„HMS Macedonian” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=HMS+Macedonian&amp;targettitle=HMS+Macedonian">traduceți</a>]</small></sup>, pe care a adus-o în port.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEToll2006360–365_125-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEToll2006360–365-125"><span class="cite-bracket">&#91;</span>125<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> La sfârșitul lunii, <i>Constitution</i> a pornit spre sud, acum sub comanda căpitanului <a href="/w/index.php?title=William_Bainbridge&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="William Bainbridge — pagină inexistentă">William Bainbridge</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q382533" class="extiw" title="d:Q382533"><span title="William Bainbridge la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. La 29 decembrie, în larg de <a href="/wiki/Bahia" title="Bahia">Bahia</a>, Brazilia, s-a întâlnit cu fregata britanică <a href="/w/index.php?title=HMS_Java_(1811)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="HMS Java (1811) — pagină inexistentă">HMS&#160;<i>Java</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/HMS_Java_(1811)" class="extiw" title="en:HMS Java (1811)"><span title="„HMS Java (1811)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=HMS+Java%26%2332%3B%281811%29&amp;targettitle=HMS+Java%26%2332%3B%281811%29">traduceți</a>]</small></sup>.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEHannay1911848_89-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHannay1911848-89"><span class="cite-bracket">&#91;</span>89<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> După o bătălie de trei ore, <i>Java</i> <a href="/w/index.php?title=%C8%98i-a_cobor%C3%A2t_steagul&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Și-a coborât steagul — pagină inexistentă">și-a coborât steagul</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17116086" class="extiw" title="d:Q17116086"><span title="și-a coborât steagul la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> și a fost arsă după ce s-a decis că nu este recuperabilă. <i>Constitution</i> părea la început relativ neavariată în luptă, dar ulterior s-a constatat că <i>Java</i> nimerise catargele lui <i>Constitution</i> cu proiectile de 8 kg, dar catargul nu căzuse din cauza diametrului imens. A căzut însă în timp ce era la docuri. <i>United States</i>, <i>Constitution</i> și <i>President</i> erau toate cu circa 50% mai mari la tonaj, la echipaj, la putere de foc și la dimensiune a eșafodajului decât <i>Macedonian</i>, <i>Guerriere</i> și <i>Java</i><sup id="cite_ref-James1817_126-0" class="reference"><a href="#cite_note-James1817-126"><span class="cite-bracket">&#91;</span>126<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTERoosevelt1882_127-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTERoosevelt1882-127"><span class="cite-bracket">&#91;</span>127<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-4" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> (<i>Guerriere</i> era și putrezită și avariată de trăsnet, și slabă prin construcția efectuată de francezi; <i>Java</i> avea pușcași marini mai mulți la bord, ceea ce a echilibrat puțin balanța forței umane, deși și ea era de construcție franceză; <i>Macedonian</i> se încadra aproape perfect în statistica de 50%<sup id="cite_ref-James1817_126-1" class="reference"><a href="#cite_note-James1817-126"><span class="cite-bracket">&#91;</span>126<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTERoosevelt1882_127-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTERoosevelt1882-127"><span class="cite-bracket">&#91;</span>127<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-5" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup>). </p> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Marines_Aboard_USS_Wasp_Engage_HMS_Reindeer._June_1814._Copy_of_painting_by_Sergeant_John_Clymer.,_1927_-_1981_-_NARA_-_532579.tif" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7e/Marines_Aboard_USS_Wasp_Engage_HMS_Reindeer._June_1814._Copy_of_painting_by_Sergeant_John_Clymer.%2C_1927_-_1981_-_NARA_-_532579.tif/lossy-page1-220px-Marines_Aboard_USS_Wasp_Engage_HMS_Reindeer._June_1814._Copy_of_painting_by_Sergeant_John_Clymer.%2C_1927_-_1981_-_NARA_-_532579.tif.jpg" decoding="async" width="220" height="149" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7e/Marines_Aboard_USS_Wasp_Engage_HMS_Reindeer._June_1814._Copy_of_painting_by_Sergeant_John_Clymer.%2C_1927_-_1981_-_NARA_-_532579.tif/lossy-page1-330px-Marines_Aboard_USS_Wasp_Engage_HMS_Reindeer._June_1814._Copy_of_painting_by_Sergeant_John_Clymer.%2C_1927_-_1981_-_NARA_-_532579.tif.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7e/Marines_Aboard_USS_Wasp_Engage_HMS_Reindeer._June_1814._Copy_of_painting_by_Sergeant_John_Clymer.%2C_1927_-_1981_-_NARA_-_532579.tif/lossy-page1-440px-Marines_Aboard_USS_Wasp_Engage_HMS_Reindeer._June_1814._Copy_of_painting_by_Sergeant_John_Clymer.%2C_1927_-_1981_-_NARA_-_532579.tif.jpg 2x" data-file-width="3000" data-file-height="2029" /></a><figcaption>Marines aboard <a href="/w/index.php?title=USS_Wasp_(1814)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="USS Wasp (1814) — pagină inexistentă">USS&#160;<i>Wasp</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Wasp_(1814)" class="extiw" title="en:USS Wasp (1814)"><span title="„USS Wasp (1814)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=USS+Wasp%26%2332%3B%281814%29&amp;targettitle=USS+Wasp%26%2332%3B%281814%29">traduceți</a>]</small></sup> engage <a href="/w/index.php?title=HMS_Reindeer_(1804)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="HMS Reindeer (1804) — pagină inexistentă">HMS&#160;<i>Reindeer</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/HMS_Reindeer_(1804)" class="extiw" title="en:HMS Reindeer (1804)"><span title="„HMS Reindeer (1804)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=HMS+Reindeer%26%2332%3B%281804%29&amp;targettitle=HMS+Reindeer%26%2332%3B%281804%29">traduceți</a>]</small></sup> June 1814</figcaption></figure> <p>Sloopurile Marinei SUA câștigaseră și alte victorii în fața sloopurilor Marinei Regale cu armament aproximativ similar. Sloopurile americane <a href="/w/index.php?title=USS_Hornet_(1805)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="USS Hornet (1805) — pagină inexistentă"><i>Hornet</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Hornet_(1805)" class="extiw" title="en:USS Hornet (1805)"><span title="„USS Hornet (1805)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=USS+Hornet%26%2332%3B%281805%29&amp;targettitle=USS+Hornet%26%2332%3B%281805%29">traduceți</a>]</small></sup>, <a href="/w/index.php?title=USS_Wasp_(1807)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="USS Wasp (1807) — pagină inexistentă"><i>Wasp</i>&#160;(1807)</a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Wasp_(1807)" class="extiw" title="en:USS Wasp (1807)"><span title="„USS Wasp (1807)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=USS+Wasp%26%2332%3B%281807%29&amp;targettitle=USS+Wasp%26%2332%3B%281807%29">traduceți</a>]</small></sup>, <a href="/w/index.php?title=USS_Peacock_(1813)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="USS Peacock (1813) — pagină inexistentă"><i>Peacock</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Peacock_(1813)" class="extiw" title="en:USS Peacock (1813)"><span title="„USS Peacock (1813)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=USS+Peacock%26%2332%3B%281813%29&amp;targettitle=USS+Peacock%26%2332%3B%281813%29">traduceți</a>]</small></sup>, <a href="/w/index.php?title=USS_Wasp_(1813)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="USS Wasp (1813) — pagină inexistentă"><i>Wasp</i>&#160;(1813)</a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Wasp_(1813)" class="extiw" title="en:USS Wasp (1813)"><span title="„USS Wasp (1813)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=USS+Wasp%26%2332%3B%281813%29&amp;targettitle=USS+Wasp%26%2332%3B%281813%29">traduceți</a>]</small></sup>, și <a href="/w/index.php?title=USS_Frolic_(1813)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="USS Frolic (1813) — pagină inexistentă"><i>Frolic</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Frolic_(1813)" class="extiw" title="en:USS Frolic (1813)"><span title="„USS Frolic (1813)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=USS+Frolic%26%2332%3B%281813%29&amp;targettitle=USS+Frolic%26%2332%3B%281813%29">traduceți</a>]</small></sup> erau mai bine echipate decât sloopurile britanice de <a href="/w/index.php?title=Cruizer-class_brig-sloop&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Cruizer-class brig-sloop — pagină inexistentă"><i>Cruizer</i>-class</a> echipate ca bricurile, ceea ce le-a conferit americanilor un avantaj important. Vasele lor erau mai manevrabile în luptă datorită varietății mai mari de vele.<sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-6" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-James_1817_123-2" class="reference"><a href="#cite_note-James_1817-123"><span class="cite-bracket">&#91;</span>123<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-Gardiner_2000_124-1" class="reference"><a href="#cite_note-Gardiner_2000-124"><span class="cite-bracket">&#91;</span>124<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Mai important, bricurile pot pierde abilitatea de a face virajele dacă renunță la anumite tipuri de vele, cum ar fi în cazul în care trebuie să compenseze dezechilibre produse de avarii suferite în luptă.<sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-7" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Vasele americane aveau și mai multe catarge decât bricurile și își permiteau să piardă catarge, păstrându-și manevrabilitatea.<sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-8" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-James_1817_123-3" class="reference"><a href="#cite_note-James_1817-123"><span class="cite-bracket">&#91;</span>123<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> În timp ce navele americane aveau echipaje experimentate și bine pregătite, Marina Regală trebuia să păstreze echipajele pentru importantul conflict european, astfel că navele lor din Atlanticul de Vest aveau echipaje reduse și calitatea medie a acestora suferea, serviciul constant pe mare în America de Nord ținându-i departe și de instrucție și exerciții.<sup id="cite_ref-FOOTNOTERoosevelt1882_127-2" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTERoosevelt1882-127"><span class="cite-bracket">&#91;</span>127<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-Toll_2006_122-1" class="reference"><a href="#cite_note-Toll_2006-122"><span class="cite-bracket">&#91;</span>122<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-9" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-James_1817_123-4" class="reference"><a href="#cite_note-James_1817-123"><span class="cite-bracket">&#91;</span>123<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Singura ciocnire navală între două sloopuri echipate ca bricuri a fost între bricul britanic <i>Cruizer</i>-class <a href="/w/index.php?title=HMS_Pelican_(1812)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="HMS Pelican (1812) — pagină inexistentă"><i>Pelican</i>&#160;(1812)</a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/HMS_Pelican_(1812)" class="extiw" title="en:HMS Pelican (1812)"><span title="„HMS Pelican (1812)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=HMS+Pelican%26%2332%3B%281812%29&amp;targettitle=HMS+Pelican%26%2332%3B%281812%29">traduceți</a>]</small></sup> și nava americană <a href="/w/index.php?title=USS_Argus_(1803)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="USS Argus (1803) — pagină inexistentă"><i>Argus</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Argus_(1803)" class="extiw" title="en:USS Argus (1803)"><span title="„USS Argus (1803)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=USS+Argus%26%2332%3B%281803%29&amp;targettitle=USS+Argus%26%2332%3B%281803%29">traduceți</a>]</small></sup> în care <i>Pelican</i> a ieșit învingătoare datorită tonajului și puterii de foc superioare, chiar dacă echipajul era mai puțin numeros.<sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-10" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Deși nu era sloop, <a href="/w/index.php?title=Bricul_%C3%AEnarmat_Boxer&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bricul înarmat Boxer — pagină inexistentă">bricul înarmat <i>Boxer</i></a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5631640" class="extiw" title="d:Q5631640"><span title="bricul înarmat Boxer la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> a fost <a href="/w/index.php?title=Capturat&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Capturat — pagină inexistentă">capturat</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5037015" class="extiw" title="d:Q5037015"><span title="capturat la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> de sloopul-bric <a href="/w/index.php?title=USS_Enterprise_(1799)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="USS Enterprise (1799) — pagină inexistentă"><i>Enterprise</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Enterprise_(1799)" class="extiw" title="en:USS Enterprise (1799)"><span title="„USS Enterprise (1799)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=USS+Enterprise%26%2332%3B%281799%29&amp;targettitle=USS+Enterprise%26%2332%3B%281799%29">traduceți</a>]</small></sup> într-o luptă sângeroasă câștigată de <i>Enterprise</i> datorită forței superioare. </p><p>Era evident că în lupte navă-contra-navă, forța superioară era cel mai important factor. Ca răspuns la faptul că majoritatea navelor americane aveau putere mai mare ca cele britanice de clasă similară, Regatul Unit a construit cinci fregate grele cu 40 de tunuri de 11 kg<sup id="cite_ref-FOOTNOTEGardiner1996162_128-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEGardiner1996162-128"><span class="cite-bracket">&#91;</span>128<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> și două fregate „spar-decked” cu 60 de tunuri (<a href="/w/index.php?title=HMS_Leander_(1813)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="HMS Leander (1813) — pagină inexistentă">HMS&#160;<i>Leander</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/HMS_Leander_(1813)" class="extiw" title="en:HMS Leander (1813)"><span title="„HMS Leander (1813)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=HMS+Leander%26%2332%3B%281813%29&amp;targettitle=HMS+Leander%26%2332%3B%281813%29">traduceți</a>]</small></sup> și <a href="/w/index.php?title=HMS_Newcastle_(1813)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="HMS Newcastle (1813) — pagină inexistentă">HMS&#160;<i>Newcastle</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/HMS_Newcastle_(1813)" class="extiw" title="en:HMS Newcastle (1813)"><span title="„HMS Newcastle (1813)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=HMS+Newcastle%26%2332%3B%281813%29&amp;targettitle=HMS+Newcastle%26%2332%3B%281813%29">traduceți</a>]</small></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTEGardiner1996164_129-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEGardiner1996164-129"><span class="cite-bracket">&#91;</span>129<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup>) și a <a href="/w/index.php?title=Redus&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Redus — pagină inexistentă">redus</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1459896" class="extiw" title="d:Q1459896"><span title="redus la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> trei foste nave de linie cu 74 de tunuri transformându-le în fregate grele.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEGardiner1996163_130-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEGardiner1996163-130"><span class="cite-bracket">&#91;</span>130<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Pentru a contracara sloopurile de război americane, britanicii au construit <a href="/w/index.php?title=Cyrus-class_ship-sloop&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Cyrus-class ship-sloop — pagină inexistentă"><i>Cyrus</i>-class</a> <a href="/w/index.php?title=Ship-sloop&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Ship-sloop — pagină inexistentă">ship-sloops</a> cu 22 de tunuri. Amiralitatea Britanică a instituit și o nouă politică, conform căreia cele trei fregate grele americane nu trebuie să fie atacate decât de nave de linie sau de o escadrilă completă de fregate. </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:M_Dubourg,_Boarding_and_Taking_the_American_Ship_Chesapeake,_by_the_Officers_and_Crew_of_H.M._Ship_Shannon,_Commanded_by_Capt._Broke,_June_1813_(c._1813).jpg" class="mw-file-description"><img alt="Sailors in combat on the deck of a ship" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/M_Dubourg%2C_Boarding_and_Taking_the_American_Ship_Chesapeake%2C_by_the_Officers_and_Crew_of_H.M._Ship_Shannon%2C_Commanded_by_Capt._Broke%2C_June_1813_%28c._1813%29.jpg/220px-M_Dubourg%2C_Boarding_and_Taking_the_American_Ship_Chesapeake%2C_by_the_Officers_and_Crew_of_H.M._Ship_Shannon%2C_Commanded_by_Capt._Broke%2C_June_1813_%28c._1813%29.jpg" decoding="async" width="220" height="173" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/M_Dubourg%2C_Boarding_and_Taking_the_American_Ship_Chesapeake%2C_by_the_Officers_and_Crew_of_H.M._Ship_Shannon%2C_Commanded_by_Capt._Broke%2C_June_1813_%28c._1813%29.jpg/330px-M_Dubourg%2C_Boarding_and_Taking_the_American_Ship_Chesapeake%2C_by_the_Officers_and_Crew_of_H.M._Ship_Shannon%2C_Commanded_by_Capt._Broke%2C_June_1813_%28c._1813%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/M_Dubourg%2C_Boarding_and_Taking_the_American_Ship_Chesapeake%2C_by_the_Officers_and_Crew_of_H.M._Ship_Shannon%2C_Commanded_by_Capt._Broke%2C_June_1813_%28c._1813%29.jpg/440px-M_Dubourg%2C_Boarding_and_Taking_the_American_Ship_Chesapeake%2C_by_the_Officers_and_Crew_of_H.M._Ship_Shannon%2C_Commanded_by_Capt._Broke%2C_June_1813_%28c._1813%29.jpg 2x" data-file-width="740" data-file-height="581" /></a><figcaption>Căpitanul <a href="/w/index.php?title=Broke&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Broke — pagină inexistentă">Broke</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q728262" class="extiw" title="d:Q728262"><span title="Broke la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> conducând abordajul lui USS <i>Chesapeake</i></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:John_Christian_Schetky,_H.M.S._Shannon_Leading_Her_Prize_the_American_Frigate_Chesapeake_into_Halifax_Harbour_(c._1830).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/42/John_Christian_Schetky%2C_H.M.S._Shannon_Leading_Her_Prize_the_American_Frigate_Chesapeake_into_Halifax_Harbour_%28c._1830%29.jpg/220px-John_Christian_Schetky%2C_H.M.S._Shannon_Leading_Her_Prize_the_American_Frigate_Chesapeake_into_Halifax_Harbour_%28c._1830%29.jpg" decoding="async" width="220" height="157" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/42/John_Christian_Schetky%2C_H.M.S._Shannon_Leading_Her_Prize_the_American_Frigate_Chesapeake_into_Halifax_Harbour_%28c._1830%29.jpg/330px-John_Christian_Schetky%2C_H.M.S._Shannon_Leading_Her_Prize_the_American_Frigate_Chesapeake_into_Halifax_Harbour_%28c._1830%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/42/John_Christian_Schetky%2C_H.M.S._Shannon_Leading_Her_Prize_the_American_Frigate_Chesapeake_into_Halifax_Harbour_%28c._1830%29.jpg/440px-John_Christian_Schetky%2C_H.M.S._Shannon_Leading_Her_Prize_the_American_Frigate_Chesapeake_into_Halifax_Harbour_%28c._1830%29.jpg 2x" data-file-width="1213" data-file-height="863" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=HMS_Shannon_(1806)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="HMS Shannon (1806) — pagină inexistentă">HMS&#160;<i>Shannon</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/HMS_Shannon_(1806)" class="extiw" title="en:HMS Shannon (1806)"><span title="„HMS Shannon (1806)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=HMS+Shannon%26%2332%3B%281806%29&amp;targettitle=HMS+Shannon%26%2332%3B%281806%29">traduceți</a>]</small></sup> conducând fregata americană capturată <a href="/w/index.php?title=USS_Chesapeake_(1799)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="USS Chesapeake (1799) — pagină inexistentă"><i>Chesapeake</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Chesapeake_(1799)" class="extiw" title="en:USS Chesapeake (1799)"><span title="„USS Chesapeake (1799)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=USS+Chesapeake%26%2332%3B%281799%29&amp;targettitle=USS+Chesapeake%26%2332%3B%281799%29">traduceți</a>]</small></sup> la <a href="/wiki/Halifax,_Nova_Scotia" class="mw-redirect" title="Halifax, Nova Scotia">Halifax, Nova Scotia</a> (1813)</figcaption></figure> <p>Comodorul Philip Broke pierduse <i>Guerriere</i> în fața lui <i>Constitution</i> chiar din propria lui escadrilă. Știa că Dacres de pe <i>Guerriere</i> intenționa să se dueleze cu fregata americană pentru a răzbuna pierderile de pe <i>Little Belt</i> produse de USS <i>President</i> în 1811. Întrucât <i>Constitution</i> capturase <i>Guerriere</i>, Broke intenționa să restaureze onoarea lui Dacres capturând <i>Constitution</i>, care era în reparații la Boston la începutul lui 1813. Broke a aflat că <i>Constitution</i> încă nu este gata să iasă pe mare. Din acest motiv, el s-a hotărât să atace <a href="/w/index.php?title=USS_Chesapeake_(1799)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="USS Chesapeake (1799) — pagină inexistentă"><i>Chesapeake</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Chesapeake_(1799)" class="extiw" title="en:USS Chesapeake (1799)"><span title="„USS Chesapeake (1799)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=USS+Chesapeake%26%2332%3B%281799%29&amp;targettitle=USS+Chesapeake%26%2332%3B%281799%29">traduceți</a>]</small></sup> întrucât Broke avea provizii și apă puține și nu putea să aștepte după <i>Constitution</i>.<sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-11" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Căpitanul <a href="/w/index.php?title=James_Lawrence&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="James Lawrence — pagină inexistentă">James Lawrence</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1680697" class="extiw" title="d:Q1680697"><span title="James Lawrence la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> al lui <i>Chesapeake</i> era dezinformat de propaganda care trebuia (și a reușit) să ridice moralul americanilor, afirmând că cele trei dueluri între fregate din 1812 erau la forțe egale, ceea ce l-a făcut pe Lawrence să creadă că va fi ușor să captureze nava <a href="/w/index.php?title=HMS_Shannon_(1806)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="HMS Shannon (1806) — pagină inexistentă"><i>Shannon</i>&#160;(1806)</a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/HMS_Shannon_(1806)" class="extiw" title="en:HMS Shannon (1806)"><span title="„HMS Shannon (1806)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=HMS+Shannon%26%2332%3B%281806%29&amp;targettitle=HMS+Shannon%26%2332%3B%281806%29">traduceți</a>]</small></sup> a lui Broke.<sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-12" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-James_1817_123-5" class="reference"><a href="#cite_note-James_1817-123"><span class="cite-bracket">&#91;</span>123<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Lawrence a mers până într-acolo încât a aranjat dinainte un banchet în cinstea echipajului său victorios.<sup id="cite_ref-James_1817_123-6" class="reference"><a href="#cite_note-James_1817-123"><span class="cite-bracket">&#91;</span>123<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-13" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTERoosevelt1882_127-3" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTERoosevelt1882-127"><span class="cite-bracket">&#91;</span>127<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-Toll_2006_122-2" class="reference"><a href="#cite_note-Toll_2006-122"><span class="cite-bracket">&#91;</span>122<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Broke, pe de altă parte, își antrenase ani de zile echipajul și dezvoltase inovații de artilerie pe nava lui, iar <i>Shannon</i> era deosebit de bine pregătită de luptă.<sup id="cite_ref-James_1817_123-7" class="reference"><a href="#cite_note-James_1817-123"><span class="cite-bracket">&#91;</span>123<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-14" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTERoosevelt1882_127-4" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTERoosevelt1882-127"><span class="cite-bracket">&#91;</span>127<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-Toll_2006_122-3" class="reference"><a href="#cite_note-Toll_2006-122"><span class="cite-bracket">&#91;</span>122<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-Voelcker_2013_131-0" class="reference"><a href="#cite_note-Voelcker_2013-131"><span class="cite-bracket">&#91;</span>131<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> La <time datetime="1813-06-01">1 iunie 1813</time>, <i>Shannon</i> <a href="/w/index.php?title=A_capturat&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="A capturat — pagină inexistentă">a capturat</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2984975" class="extiw" title="d:Q2984975"><span title="a capturat la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> <i>Chesapeake</i> într-un duel care a durat mai puțin de cincisprezece minute în <a href="/w/index.php?title=Portul_Boston&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Portul Boston — pagină inexistentă">Portul Boston</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q894564" class="extiw" title="d:Q894564"><span title="Portul Boston la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. Lawrence a fost rănit mortal și a strigat cuvintele rămase celebre: „Spune oamenilor să tragă mai rapid! Nu predați nava!”<sup id="cite_ref-FOOTNOTERoosevelt1882_127-5" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTERoosevelt1882-127"><span class="cite-bracket">&#91;</span>127<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-15" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-James_1817_123-8" class="reference"><a href="#cite_note-James_1817-123"><span class="cite-bracket">&#91;</span>123<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-Toll_2006_122-4" class="reference"><a href="#cite_note-Toll_2006-122"><span class="cite-bracket">&#91;</span>122<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Cele două fregate aveau armament și lungime aproape identice. Echipajul lui <i>Chesapeake</i> era mai numeros, nava avea tonaj mai mare și avea putere superioară dată de lemnărie (ceea ce i-a făcut pe britanici să afirme că este supraconstruită<sup id="cite_ref-Gardiner_2000_124-2" class="reference"><a href="#cite_note-Gardiner_2000-124"><span class="cite-bracket">&#91;</span>124<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup>), dar mulți din membrii echipajului său nu activaseră și nu se pregătiseră împreună. <i>Shannon</i> fusese pe mare multă vreme, și carena îi începuse să putrezească, exagerând și mai mult handicapul dat de puterea lemnăriei.<sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-16" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Cu toate acestea, lupta s-a dovedit a fi singura acțiune între două nave în care cele două erau de forță aproximativ egală în timpul întregului conflict. Cetățenii britanici au reacționat cu ușurare și cu entuziasm la sfârșitul seriei de victorii americane.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEForester1970131–132_132-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEForester1970131–132-132"><span class="cite-bracket">&#91;</span>132<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Această acțiune a fost, procentual, una dintre cele mai sângeroase bătălii ale epocii din cauza distanței mici la care s-au aflat navele, din cauza abordajului (care a însemnat luptă corp la corp) și din cauza filosofiei lui Broke în ce privește artileria, anume „Omoară oamenii și nava îți rămâne ție”, cu mai mulți morți și răniți decât a suferit HMS <i>Victory</i> în patru ore de luptă la <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Trafalgar" title="Bătălia de la Trafalgar">Trafalgar</a>. Căpitanul Lawrence a murit, iar căpitanul Broke a fost atât de grav rănit că nu a mai comandat niciodată vreo navă pe mare.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEGardiner199661_133-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEGardiner199661-133"><span class="cite-bracket">&#91;</span>133<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Americanii au făcut apoi ce făcuseră și britanicii în 1812 și au interzis duelurile navă-la-navă în urma acestei ciocniri.<sup id="cite_ref-FOOTNOTERoosevelt1882_127-6" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTERoosevelt1882-127"><span class="cite-bracket">&#91;</span>127<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-17" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>În ianuarie 1813, the fregata americană <a href="/w/index.php?title=USS_Essex_(1799)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="USS Essex (1799) — pagină inexistentă"><i>Essex</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Essex_(1799)" class="extiw" title="en:USS Essex (1799)"><span title="„USS Essex (1799)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=USS+Essex%26%2332%3B%281799%29&amp;targettitle=USS+Essex%26%2332%3B%281799%29">traduceți</a>]</small></sup>, sub comanda căpitanului <a href="/w/index.php?title=David_Porter&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="David Porter — pagină inexistentă">David Porter</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q558188" class="extiw" title="d:Q558188"><span title="David Porter la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, a ieșit în Pacific pentru a hărțui transporturile maritime britanice. Numeroase baleniere britanice dețineau <a href="/w/index.php?title=Scrisori_de_autorizare&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Scrisori de autorizare — pagină inexistentă">scrisori de autorizare</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1414906" class="extiw" title="d:Q1414906"><span title="scrisori de autorizare la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> ce le permiteau să atace balenierele americane, și aproape că le distruseseră industria. <i>Essex</i> a contestat această practică, producând daune considerabile intereselor britanice. Consoarta lui <i>Essex</i>, <a href="/w/index.php?title=USS_Essex_Junior&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="USS Essex Junior — pagină inexistentă">USS&#160;<i>Essex Junior</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Essex_Junior" class="extiw" title="en:USS Essex Junior"><span title="„USS Essex Junior” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=USS+Essex+Junior&amp;targettitle=USS+Essex+Junior">traduceți</a>]</small></sup> (înarmată cu douăzeci de tunuri) a fost <a href="/w/index.php?title=Capturat%C4%83&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Capturată — pagină inexistentă">capturată</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4872646" class="extiw" title="d:Q4872646"><span title="capturată la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> în larg de <a href="/wiki/Valpara%C3%ADso" title="Valparaíso">Valparaíso</a>, <a href="/wiki/Chile" title="Chile">Chile</a>, de către fregata britanică <a href="/w/index.php?title=HMS_Phoebe_(1795)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="HMS Phoebe (1795) — pagină inexistentă">HMS&#160;<i>Phoebe</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/HMS_Phoebe_(1795)" class="extiw" title="en:HMS Phoebe (1795)"><span title="„HMS Phoebe (1795)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=HMS+Phoebe%26%2332%3B%281795%29&amp;targettitle=HMS+Phoebe%26%2332%3B%281795%29">traduceți</a>]</small></sup> și sloopul <a href="/w/index.php?title=HMS_Cherub_(1806)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="HMS Cherub (1806) — pagină inexistentă">HMS&#160;<i>Cherub</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/HMS_Cherub_(1806)" class="extiw" title="en:HMS Cherub (1806)"><span title="„HMS Cherub (1806)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=HMS+Cherub%26%2332%3B%281806%29&amp;targettitle=HMS+Cherub%26%2332%3B%281806%29">traduceți</a>]</small></sup> la <time datetime="1814-03-28">28 martie 1814</time> în ceea ce părea a fi, statistic, o bătălie între forțe egale, întrucât <i>Essex</i> și <i>Phoebe</i> aveau același tonaj, eșafodaj, și aceeași greutate a bordajului, la fel <i>Cherub</i> și <i>Essex Junior</i> (cu excepția eșafodajului, mai ușor din construcție la <i>Essex Junior</i> decât la <i>Cherub)</i>.<sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-18" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Încă o dată, americanii aveau mai mulți oameni. <i>Phoebe</i> era însă înarmată cu tunuri de rază lungă de acțiune, cum nu avea nicio altă navă dintre cele implicate. Mai mult, căpitanul Hillyar se folosise de metodele de artilerie ale lui Phillip Broke pe <i>Phoebe</i> și <i>Cherub</i> cu observări tangente și disparate.<sup id="cite_ref-Voelcker_20132_134-0" class="reference"><a href="#cite_note-Voelcker_20132-134"><span class="cite-bracket">&#91;</span>134<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Aceasta a conferit navelor britanice un avantaj important la distanța de la care s-a dus bătălia.<sup id="cite_ref-135" class="reference"><a href="#cite_note-135"><span class="cite-bracket">&#91;</span>135<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Ciclul duelurilor cauzate de afacerea <i>Little Belt</i>, USS <i>President</i> a fost în cele din urmă <a href="/w/index.php?title=Capturat%C4%83&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Capturată — pagină inexistentă">capturată</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5037067" class="extiw" title="d:Q5037067"><span title="capturată la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> în ianuarie 1815. Spre deosebire de ciocnirile anterioare, <i>President</i> nu a fost capturată în urma unui duel. În conformitate cu cerințele Royal Navy, <i>President</i> a fost urmărită de o escadrilă formată din patru fregate, una cu 56 de tunuri. <i>President</i> era o navă extrem de rapidă și a reușit să se îndepărteze de rapida escadrilă bbritanică, cu excepția lui <a href="/w/index.php?title=HMS_Endymion_(1797)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="HMS Endymion (1797) — pagină inexistentă">HMS&#160;<i>Endymion</i></a><sup><small>&#x2060;(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/HMS_Endymion_(1797)" class="extiw" title="en:HMS Endymion (1797)"><span title="„HMS Endymion (1797)” la Wikipedia în engleză">en</span></a>)</small></sup><sup class="plainlinks"><small>[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&amp;campaign=contributionsmenu&amp;to=ro&amp;from=en&amp;page=HMS+Endymion%26%2332%3B%281797%29&amp;targettitle=HMS+Endymion%26%2332%3B%281797%29">traduceți</a>]</small></sup> care era considerată cea mai rapidă navă în epoca navigației cu pânze.<sup id="cite_ref-Gardiner_20002_136-0" class="reference"><a href="#cite_note-Gardiner_20002-136"><span class="cite-bracket">&#91;</span>136<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Căpitanul Henry Hope de pe <i>Endymion</i> își dotase nava cu tehnologia lui Phillip Broke, așa cum făcuse căpitanul Hillyar pe <i>Phoebe</i>. Astfel, el a dobândit un ușor avantaj la distanță și a încetinit-o pe <i>President</i>. Comodorul Decatur de pe <i>President</i> avea avantajul forței eșafodajului, al puterii de foc, al echipajului, și al tonajului, dar nu și pe cel al manevrabilității. Deși avea mai puține tunuri, <i>Endymion</i> era înarmată cu proiectile de 11 kg, ca și <i>President</i>. Aceasta însemna că un foc de pe <i>Endymion</i> putea penetra carena lui <i>President</i>, spre deosebire de proiectilele lui <i>Guerriere</i> care ricoșaseră din carena lui <i>Constitution</i> sau cele ale lui <i>Java</i> care nu reușiseră să reteze catargul lui <i>Constitution</i>. Conform filosofiei lui Broke de „Omoară omul și nava e a ta”, <i>Endymion</i> a tras asupra carenei lui <i>President</i> deteriorând-o grav (producând găuri sub nivelul apei, dezafectând 10 din cele 15 tunuri de la babord, făcând apa să intre în cală; proiectile de pe <i>Endymion</i> au fost găsite și în <a href="/w/index.php?title=Pulber%C4%83rie&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Pulberărie — pagină inexistentă">cala de muniții</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3184407" class="extiw" title="d:Q3184407"><span title="pulberărie la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> a lui <i>President</i>.<sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-19" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup>). Decatur știa că singura speranță era aceea de a distruge pe <i>Endymion</i> și apoi de a fugi de restul escadrilei. Nu a reușit, și ca urmare și-a predat nava „căpitanului fregatei negre (<i>Endymion</i>)”. Decatur a profitat de faptul că <i>Endymion</i> nu avea bărci intacte și a încercat să se strecoare sub adăpostul întunericului, dar a fost prins din urmă de HMS <i>Pomone</i>. Decatur s-a predat fără luptă.<sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-20" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-James_18172_137-0" class="reference"><a href="#cite_note-James_18172-137"><span class="cite-bracket">&#91;</span>137<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Decatur a dat relatări inconsistente despre bătălie, spunând că <i>President</i> era deja „grav avariată” de un naufragiu dinainte de luptă, dar că a scăpat fără avarii după lupta cu <i>Endymion</i>. El a afirmat că <i>Pomone</i> a produs pierderi „semnificative” pe <i>President</i>, deși echipajul lui <i>President</i> susține că atunci ei se aflau sub punte, adunându-și lucrurile, întrucât deja capitulaseră. Deși a spus „predau nava mea căpitanului fregatei negre”, Decatur scrie că a spus și, „mă predau escadrilei”. Mulți istorici, însă, cum ar fi Ian Toll, <a href="/wiki/Theodore_Roosevelt" title="Theodore Roosevelt">Theodore Roosevelt</a>, și <a href="/wiki/William_James" title="William James">William James</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q8013421" class="extiw" title="d:Q8013421"><span title="William James la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, citează remarcile lui Decatur fie drept confirmare a faptului că <i>Endymion</i> a capturat-o pe <i>President</i> singură, fie că <i>President</i> s-a predat întregii escadrile, când de fapt adevărul era undeva la mijloc.<sup id="cite_ref-James_18172_137-1" class="reference"><a href="#cite_note-James_18172-137"><span class="cite-bracket">&#91;</span>137<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTERoosevelt1882_127-7" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTERoosevelt1882-127"><span class="cite-bracket">&#91;</span>127<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-Toll_20062_138-0" class="reference"><a href="#cite_note-Toll_20062-138"><span class="cite-bracket">&#91;</span>138<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-21" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Succesele din luptele navă-la-navă a ridicat moralul americanilor după eșecurile repetate ale invaziilor Canadei Superioare și Inferioare. Aceste victorii nu au avut însă niciun efect militar asupra războiului pe mare, întrucât nu au modificat echilibrul forțelor navale, nu au împiedicat procedurile de aprovizionare și întărire ale britanicilor, și nici măcar nu au făcut să crească prețurile asigurărilor navelor comerciale britanice.<sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012102_139-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012102-139"><span class="cite-bracket">&#91;</span>139<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> În timpul războiului, Marina Statelor Unite a capturat 165 de nave comerciale britanice (deși corsarii au capturat mult mai multe), în vreme ce Marina Regală a capturat 1.400 de nave comerciale americane.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200255_140-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200255-140"><span class="cite-bracket">&#91;</span>140<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Mai important, blocada britanică a coastei Atlanticului a făcut ca majoritatea navelor americane să nu poată ieși în larg și au devastat economia Statelor Unite. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Corsarii">Corsarii</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=25" title="Modifică secțiunea: Corsarii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=25" title="Edit section&#039;s source code: Corsarii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Operațiunile corsarilor americani s-au dovedit o amenințare mi mare pentru comerțul britanic decât Marina SUA. Ei operau prin tot Atlanticul și au continuat până la încheierea războiului, mai ales din porturi ca <a href="/wiki/Baltimore" title="Baltimore">Baltimore</a>. Corsarii americani au raportat capturarea a 1300 de nave comerciale britanice, în comparație cu cele doar 254 capturate de Marina SUA,<sup id="cite_ref-141" class="reference"><a href="#cite_note-141"><span class="cite-bracket">&#91;</span>141<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-142" class="reference"><a href="#cite_note-142"><span class="cite-bracket">&#91;</span>142<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-143" class="reference"><a href="#cite_note-143"><span class="cite-bracket">&#91;</span>143<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> deși compania de asigurări <a href="/w/index.php?title=Lloyd%27s_of_London&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Lloyd&#39;s of London — pagină inexistentă">Lloyd's of London</a> a raportat pierderea a doar 1175 de nave britanice, dintre care 373 au fost recapturate, pierderile totale fiind de 802.<sup id="cite_ref-144" class="reference"><a href="#cite_note-144"><span class="cite-bracket">&#91;</span>144<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Istoricul canadian Carl Benn scria că corsarii americani au capturat 1344 de nave britanice, dintre care 750 au fost luate înapoi de britanici.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200255_140-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200255-140"><span class="cite-bracket">&#91;</span>140<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Britanicii au reușit însă să limiteze pierderile produse de corsari prin aplicarea cu strictețe de către Marina Regală a politicii <a href="/w/index.php?title=Convoy&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Convoy — pagină inexistentă">mersului în convoi</a> și capturând 278 de vase de corsari americani. Din cauza dimensiunilor uriașe ale flotei comerciale britanice, capturile americanilor au afectat doar 7,5% din flotă, neproducând nicio problemă de aprovizionare și de întărire forțelor britanice din America de Nord.<sup id="cite_ref-FOOTNOTELambert2012394–395_145-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTELambert2012394–395-145"><span class="cite-bracket">&#91;</span>145<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Din 526 de vase de corsari americane, 148 au fost capturate de Marina Regală și doar 207 au reușit să captureze ceva.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBenn200255_140-2" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBenn200255-140"><span class="cite-bracket">&#91;</span>140<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Datorită dimensiunii mari a Marinei lor, britanicii nu s-au bazat atât de mult pe corsari. Majoritatea celor 1407 nave comerciale britanice au fost capturate de Marina Regală. Acest război a fost ultima oară când britanicii au mai colaborat cu corsarii, întrucât această practică începuse să fie considerată costisitoare din punct de vedere politic, și cu beneficii mici în menținerea supremației maritime. Corsăria a rămas însă populară în coloniile britanice. A fost ultima ieșire din scenă a piraților din <a href="/wiki/Bermuda" class="mw-redirect" title="Bermuda">Bermude</a> care s-au întors la acțiune după experiențele din războaiele anterioare.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEStrannack1909&#91;&#91;Categorie:Articole_Wikipedia_care_necesită_citarea_numărului_paginii&#93;&#93;&lt;sup_class=&quot;noprint_Inline-Template&quot;&gt;&lt;span_title=&quot;This_citation_requires_a_reference_to_the_specific_page_or_range_of_pages_in_which_the_material_appears&amp;nbsp;din_iunie_2013&quot;_style=&quot;white-space:_nowrap;&quot;&gt;&amp;#91;&lt;i&gt;&#91;&#91;Wikipedia:Citarea_surselor&#124;necesită&amp;nbsp;pagina&#93;&#93;&lt;/i&gt;&amp;#93;&lt;/span&gt;&lt;/sup&gt;_146-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEStrannack1909[[Categorie:Articole_Wikipedia_care_necesită_citarea_numărului_paginii]]&lt;sup_class=&quot;noprint_Inline-Template&quot;&gt;&lt;span_title=&quot;This_citation_requires_a_reference_to_the_specific_page_or_range_of_pages_in_which_the_material_appears&amp;nbsp;din_iunie_2013&quot;_style=&quot;white-space:_nowrap;&quot;&gt;&amp;#91;&lt;i&gt;[[Wikipedia:Citarea_surselor|necesită&amp;nbsp;pagina]]&lt;/i&gt;&amp;#93;&lt;/span&gt;&lt;/sup&gt;-146"><span class="cite-bracket">&#91;</span>146<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Rapidele și manevrabilele <a href="/w/index.php?title=Bermuda_sloop&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bermuda sloop — pagină inexistentă">sloopuri bermudeze</a> au capturat 298 de nave americane. Goeletele de corsari din <a href="/w/index.php?title=British_North_America&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="British North America — pagină inexistentă">America de Nord Britanică</a>, mai ales din <a href="/wiki/Nova_Scotia" class="mw-redirect" title="Nova Scotia">Nova Scotia</a>, au capturat 250 de nave americane și s-au dovedit deosebit de eficiente la blocarea comerțului american de coastă și la capturarea de nave americane mai aproape de țărm decât navele de luptă ale Marinei Regale.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEFaye1997171_147-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEFaye1997171-147"><span class="cite-bracket">&#91;</span>147<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Referințe"><span id="Referin.C8.9Be"></span>Referințe</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=26" title="Modifică secțiunea: Referințe" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=26" title="Edit section&#039;s source code: Referințe"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-1"><b><a href="#cite_ref-1">^</a></b> <span class="reference-text">Upton, David (<time datetime="2003-11-22">22 noiembrie 2003</time>). "<a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070906061647/http://home.bak.rr.com/simpsoncounty/war1812.htm">Soldiers of the Mississippi Territory in the War of 1812</a>". Internet Archive. Arhivat din original la <time datetime="2007-09-06">6 septembrie 2007</time>. Accesat la <time datetime="2010-09-23">23 septembrie 2010</time>.</span> </li> <li id="cite_note-2"><b><a href="#cite_ref-2">^</a></b> <span class="reference-text">Allen, Robert S (1996). "<a rel="nofollow" class="external text" href="http://books.google.com/?id=t9T6y_zk5B0C&amp;printsec=frontcover&amp;dq=his+majesty%27s+indian+allies#PPA121,M1">Chapter 5: Renewing the Chain of Friendship</a>". His Majesty's Indian allies: British Indian policy in the defence of Canada, 1774-1815. Toronto: Dundurn Press. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1550021753" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 1-55002-175-3</a>.</span> </li> <li id="cite_note-Hooks,_J_2012-3">^ <a href="#cite_ref-Hooks,_J_2012_3-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Hooks,_J_2012_3-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Hooks, J. "Redeemed honor: the President-Little Belt Affair and the coming of the war of 1812" <i>The Historian</i>, (1), 1 (2012)</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHickey198922-4">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEHickey198922_4-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEHickey198922_4-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHickey1989">Hickey 1989</a>, p.&#160;22.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEStagg19834-5"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEStagg19834_5-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFStagg1983">Stagg 1983</a>, p.&#160;4.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEWoodsworth1812-6">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEWoodsworth1812_6-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEWoodsworth1812_6-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFWoodsworth1812">Woodsworth 1812</a>.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTETrautsch2013273–293Egan1974Goodman1941171–186-7"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTETrautsch2013273–293Egan1974Goodman1941171–186_7-0">^</a></b> <span class="reference-text"> <a href="#CITEREFTrautsch2013">Trautsch 2013</a>, pp.&#160;273–293&#59; <a href="#CITEREFEgan1974">Egan 1974</a>&#59; <a href="#CITEREFGoodman1941">Goodman 1941</a>, pp.&#160;171–186.</span> </li> <li id="cite_note-8"><b><a href="#cite_ref-8">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Scott A. Silverstone (<time datetime="2004">2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=PdOuJ6FG1K0C&amp;pg=PA95"><i>Divided Union: The Politics of War in the Early American Republic</i></a>. Cornell University Press. p.&#160;95. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0801442303" title="Special:Referințe în cărți/0801442303">0801442303</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Divided+Union%3A+The+Politics+of+War+in+the+Early+American+Republic&amp;rft.pages=95&amp;rft.pub=Cornell+University+Press&amp;rft.date=2004&amp;rft.isbn=0801442303&amp;rft.au=Scott+A.+Silverstone&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DPdOuJ6FG1K0C%26pg%3DPA95&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTERisjord1961196–210-9"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTERisjord1961196–210_9-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFRisjord1961">Risjord 1961</a>, pp.&#160;196–210.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBrands2005163-10"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBrands2005163_10-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBrands2005">Brands 2005</a>, p.&#160;163.</span> </li> <li id="cite_note-11"><b><a href="#cite_ref-11">^</a></b> <span class="reference-text">Swanson (1945)</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHickey2013-12"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHickey2013_12-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHickey2013">Hickey 2013</a>.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTELambert2012-13">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-4"><sup><i><b>e</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-5"><sup><i><b>f</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-6"><sup><i><b>g</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-7"><sup><i><b>h</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-8"><sup><i><b>i</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-9"><sup><i><b>j</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-10"><sup><i><b>k</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-11"><sup><i><b>l</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-12"><sup><i><b>m</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-13"><sup><i><b>n</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-14"><sup><i><b>o</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-15"><sup><i><b>p</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-16"><sup><i><b>q</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-17"><sup><i><b>r</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-18"><sup><i><b>s</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-19"><sup><i><b>t</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-20"><sup><i><b>u</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012_13-21"><sup><i><b>v</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFLambert2012">Lambert 2012</a>.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEFanis201194-14"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEFanis201194_14-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFFanis2011">Fanis 2011</a>, p.&#160;94.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHorsman1962264-15"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHorsman1962264_15-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHorsman1962">Horsman 1962</a>, p.&#160;264.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEToll2006281-16"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEToll2006281_16-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFToll2006">Toll 2006</a>, p.&#160;281.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEToll2006382-17"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEToll2006382_17-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFToll2006">Toll 2006</a>, p.&#160;382.</span> </li> <li id="cite_note-18"><b><a href="#cite_ref-18">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Nicholas_A._M._Rodger&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Nicholas A. M. Rodger — pagină inexistentă">Rodger, N. A. M.</a> (<time datetime="2005">2005</time>). <i>Command of the Ocean</i>. London: Penguin Books. pp.&#160;565–566. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-140-28896-1" title="Special:Referințe în cărți/0-140-28896-1">0-140-28896-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Command+of+the+Ocean&amp;rft.place=London&amp;rft.pages=565-566&amp;rft.pub=Penguin+Books&amp;rft.date=2005&amp;rft.isbn=0-140-28896-1&amp;rft.aulast=Rodger&amp;rft.aufirst=N.+A.+M.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTELatimer200717-19"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTELatimer200717_19-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFLatimer2007">Latimer 2007</a>, p.&#160;17.</span> </li> <li id="cite_note-20"><b><a href="#cite_ref-20">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFCaffrey1977">Caffrey 1977</a>, p.&#160;60. </span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEToll2006278–279-21"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEToll2006278–279_21-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFToll2006">Toll 2006</a>, pp.&#160;278–279.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBlack200244-22"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBlack200244_22-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBlack2002">Black 2002</a>, p.&#160;44.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTETaylor2010104-23"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTETaylor2010104_23-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFTaylor2010">Taylor 2010</a>, p.&#160;104.</span> </li> <li id="cite_note-24"><b><a href="#cite_ref-24">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation thesis">Hooks, J. W. (<time datetime="2009">2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190412045325/http://libcontent1.lib.ua.edu/content/u0015/0000001/0000060/u0015_0000001_0000060.pdf"><i>"A friendly salute: The </i>President-Little Belt Affair<i> and the coming of the war of 1812</i></a> <span style="font-size:85%;">(PDF)</span> (PhD). University of Alabama. p.&#160;ii. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://libcontent1.lib.ua.edu/content/u0015/0000001/0000060/u0015_0000001_0000060.pdf">original</a> <span style="font-size:85%;">(PDF)</span> la <time datetime="2019-04-12">12 aprilie 2019</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2018-06-05">5 iunie 2018</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Adissertation&amp;rft.title=%22A+friendly+salute%3A+The+President-Little+Belt+Affair+and+the+coming+of+the+war+of+1812&amp;rft.inst=University+of+Alabama&amp;rft.date=2009&amp;rft.au=Hooks%2C+J.+W.&amp;rft_id=http%3A%2F%2Flibcontent1.lib.ua.edu%2Fcontent%2Fu0015%2F0000001%2F0000060%2Fu0015_0000001_0000060.pdf&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-25"><b><a href="#cite_ref-25">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation magazine">John P. Deeben (<time datetime="2012">2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.archives.gov/publications/prologue/2012/summer/1812-impressment.html">„The War of 1812 Stoking the Fires: The Impressment of Seaman Charles Davis by the U.S. Navy”</a>. <i>Prologue Magazine</i>. Vol.&#160;44 nr.&#160;2. U.S. National Archives and Records Administration<span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2014-10-01">1 octombrie 2014</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=unknown&amp;rft.btitle=The+War+of+1812+Stoking+the+Fires%3A+The+Impressment+of+Seaman+Charles+Davis+by+the+U.S.+Navy&amp;rft.pub=U.S.+National+Archives+and+Records+Administration&amp;rft.date=2012&amp;rft.au=John+P.+Deeben&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fwww.archives.gov%2Fpublications%2Fprologue%2F2012%2Fsummer%2F1812-impressment.html&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEWhite2010416-26"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEWhite2010416_26-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFWhite2010">White 2010</a>, p.&#160;416.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEWillig2008207-27"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEWillig2008207_27-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFWillig2008">Willig 2008</a>, p.&#160;207.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBenn200218-28">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200218_28-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200218_28-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200218_28-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBenn2002">Benn 2002</a>, p.&#160;18.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHitsman196527-29"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHitsman196527_29-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHitsman1965">Hitsman 1965</a>, p.&#160;27.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHeidlerHeidler1997253,_504Zuehlke200762-30"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHeidlerHeidler1997253,_504Zuehlke200762_30-0">^</a></b> <span class="reference-text"> <a href="#CITEREFHeidlerHeidler1997">Heidler &amp; Heidler 1997</a>, pp.&#160;253, 504&#59; <a href="#CITEREFZuehlke2007">Zuehlke 2007</a>, p.&#160;62.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHeidlerHeidler1997253,_392-31"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHeidlerHeidler1997253,_392_31-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHeidlerHeidler1997">Heidler &amp; Heidler 1997</a>, pp.&#160;253, 392.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEPratt1955126-32"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEPratt1955126_32-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFPratt1955">Pratt 1955</a>, p.&#160;126.</span> </li> <li id="cite_note-http&#58;//www.history.army.mil.htm-33"><b><a href="#cite_ref-http://www.history.army.mil.htm_33-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.history.army.mil/books/AMH/AMH-06.htm">„American Military History, Army Historical Series, Chapter 6”</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2013-07-01">1 iulie 2013</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=unknown&amp;rft.btitle=American+Military+History%2C+Army+Historical+Series%2C+Chapter+6&amp;rft_id=http%3A%2F%2Fwww.history.army.mil%2Fbooks%2FAMH%2FAMH-06.htm&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTESmith198946–63,_esp._pp._61–63Carroll200123-34"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTESmith198946–63,_esp._pp._61–63Carroll200123_34-0">^</a></b> <span class="reference-text"> <a href="#CITEREFSmith1989">Smith 1989</a>, pp.&#160;46–63, esp. pp. 61–63&#59; <a href="#CITEREFCarroll2001">Carroll 2001</a>, p.&#160;23.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEKennedyCohenBailey2010244-35"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEKennedyCohenBailey2010244_35-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFKennedyCohenBailey2010">Kennedy, Cohen &amp; Bailey 2010</a>, p.&#160;244.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBowler198811–32-36">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBowler198811–32_36-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBowler198811–32_36-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBowler1988">Bowler 1988</a>, pp.&#160;11–32.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEStagg19813–34Stagg1983&#91;&#91;Categorie:Articole_Wikipedia_care_necesită_citarea_numărului_paginii&#93;&#93;&lt;sup_class=&quot;noprint_Inline-Template&quot;&gt;&lt;span_title=&quot;This_citation_requires_a_reference_to_the_specific_page_or_range_of_pages_in_which_the_material_appears&amp;nbsp;din_September_2010&quot;_style=&quot;white-space:_nowrap;&quot;&gt;&amp;#91;&lt;i&gt;&#91;&#91;Wikipedia:Citarea_surselor&#124;necesită&amp;nbsp;pagina&#93;&#93;&lt;/i&gt;&amp;#93;&lt;/span&gt;&lt;/sup&gt;Horsman1962267Hickey198972Brown1971128Burt1940305–310Stuart198876-37"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEStagg19813–34Stagg1983[[Categorie:Articole_Wikipedia_care_necesită_citarea_numărului_paginii]]&lt;sup_class=&quot;noprint_Inline-Template&quot;&gt;&lt;span_title=&quot;This_citation_requires_a_reference_to_the_specific_page_or_range_of_pages_in_which_the_material_appears&amp;nbsp;din_September_2010&quot;_style=&quot;white-space:_nowrap;&quot;&gt;&amp;#91;&lt;i&gt;[[Wikipedia:Citarea_surselor|necesită&amp;nbsp;pagina]]&lt;/i&gt;&amp;#93;&lt;/span&gt;&lt;/sup&gt;Horsman1962267Hickey198972Brown1971128Burt1940305–310Stuart198876_37-0">^</a></b> <span class="reference-text"> <a href="#CITEREFStagg1981">Stagg 1981</a>, pp.&#160;3–34&#59; <a href="#CITEREFStagg1983">Stagg 1983</a>, <sup class="noprint Inline-Template"><span title="This citation requires a reference to the specific page or range of pages in which the material appears&#160;din September 2010" style="white-space: nowrap;">&#91;<i><a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită&#160;pagina</a></i>&#93;</span></sup>&#59; <a href="#CITEREFHorsman1962">Horsman 1962</a>, p.&#160;267&#59; <a href="#CITEREFHickey1989">Hickey 1989</a>, p.&#160;72&#59; <a href="#CITEREFBrown1971">Brown 1971</a>, p.&#160;128&#59; <a href="#CITEREFBurt1940">Burt 1940</a>, pp.&#160;305–310&#59; <a href="#CITEREFStuart1988">Stuart 1988</a>, p.&#160;76.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEStanley198332-38"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEStanley198332_38-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFStanley1983">Stanley 1983</a>, p.&#160;32.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHeidlerHeidler20024-39">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEHeidlerHeidler20024_39-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEHeidlerHeidler20024_39-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHeidlerHeidler2002">Heidler &amp; Heidler 2002</a>, p.&#160;4.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEPratt19259–15Hacker1924365–395Hickey198947CarlisleGolson200744Stagg20125–6Tucker2011236-40"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEPratt19259–15Hacker1924365–395Hickey198947CarlisleGolson200744Stagg20125–6Tucker2011236_40-0">^</a></b> <span class="reference-text"> <a href="#CITEREFPratt1925">Pratt 1925</a>, pp.&#160;9–15&#59; <a href="#CITEREFHacker1924">Hacker 1924</a>, pp.&#160;365–395&#59; <a href="#CITEREFHickey1989">Hickey 1989</a>, p.&#160;47&#59; <a href="#CITEREFCarlisleGolson2007">Carlisle &amp; Golson 2007</a>, p.&#160;44&#59; <a href="#CITEREFStagg2012">Stagg 2012</a>, pp.&#160;5–6&#59; <a href="#CITEREFTucker2011">Tucker 2011</a>, p.&#160;236.</span> </li> <li id="cite_note-41"><b><a href="#cite_ref-41">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://history.state.gov/milestones/1801-1829/war-of-1812">„War of 1812–1815”</a>. <i>Office of the Historian</i>. United States Department of State<span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2016-04-26">26 aprilie 2016</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=unknown&amp;rft.jtitle=Office+of+the+Historian&amp;rft.atitle=War+of+1812%E2%80%931815&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fhistory.state.gov%2Fmilestones%2F1801-1829%2Fwar-of-1812&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTENugent200873–75-42"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTENugent200873–75_42-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNugent2008">Nugent 2008</a>, pp.&#160;73–75.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTELangguth2006262-43"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTELangguth2006262_43-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFLangguth2006">Langguth 2006</a>, p.&#160;262.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBenn200216-44">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200216_44-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200216_44-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200216_44-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBenn2002">Benn 2002</a>, p.&#160;16.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBerton2001206-45"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBerton2001206_45-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBerton2001">Berton 2001</a>, p.&#160;206.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHickey201268-46"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHickey201268_46-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHickey2012">Hickey 2012</a>, p.&#160;68.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTENugent200875-47"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTENugent200875_47-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNugent2008">Nugent 2008</a>, p.&#160;75.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBennMarston2006-48"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBennMarston2006_48-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBennMarston2006">Benn &amp; Marston 2006</a>.</span> </li> <li id="cite_note-49"><b><a href="#cite_ref-49">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">John Roderick Heller (<time datetime="2010">2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=u8mM8D9RVu4C&amp;pg=PA98"><i>Democracy's Lawyer: Felix Grundy of the Old Southwest</i></a>. p.&#160;98. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780807137420" title="Special:Referințe în cărți/9780807137420">9780807137420</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Democracy%27s+Lawyer%3A+Felix+Grundy+of+the+Old+Southwest&amp;rft.pages=98&amp;rft.date=2010&amp;rft.isbn=9780807137420&amp;rft.au=John+Roderick+Heller&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Du8mM8D9RVu4C%26pg%3DPA98&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-50"><b><a href="#cite_ref-50">^</a></b> <span class="reference-text"><cite id="CITEREFMaass2014" class="citation">Maass, R. W (<time datetime="2014">2014</time>), „<span style="padding-left:0.2em;">"</span>Difficult to Relinquish Territory Which Had Been Conquered": Expansionism and the War of 1812”, <i>Diplomatic History</i>, <b>39</b>: 70–97, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1093%2Fdh%2Fdht132">10.1093/dh/dht132</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=Diplomatic+History&amp;rft.atitle=%22Difficult+to+Relinquish+Territory+Which+Had+Been+Conquered%22%3A+Expansionism+and+the+War+of+1812&amp;rft.volume=39&amp;rft.pages=70-97&amp;rft.date=2014&amp;rft_id=info%3Adoi%2F10.1093%2Fdh%2Fdht132&amp;rft.aulast=Maass&amp;rft.aufirst=R.+W&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-Horsman87-51">^ <a href="#cite_ref-Horsman87_51-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Horsman87_51-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Horsman, R.. (1987). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.jstor.org/stable/20173101">On to Canada: Manifest Destiny and United States Strategy in the War of 1812.</a> Michigan Historical Review, 13(2), 1–24.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTETaylor2010137–139-52"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTETaylor2010137–139_52-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFTaylor2010">Taylor 2010</a>, pp.&#160;137–139.</span> </li> <li id="cite_note-53"><b><a href="#cite_ref-53">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">David Stephen Heidler; Jeanne T. Heidler (<time datetime="2003">2003</time>). <i>Manifest Destiny</i>. Greenwood Press. p.&#160;9.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Manifest+Destiny&amp;rft.pages=9&amp;rft.pub=Greenwood+Press&amp;rft.date=2003&amp;rft.au=David+Stephen+Heidler&amp;rft.au=Jeanne+T.+Heidler&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTETaylor2010-54"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTETaylor2010_54-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFTaylor2010">Taylor 2010</a>.</span> </li> <li id="cite_note-55"><b><a href="#cite_ref-55">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation journal">Hickey, Donald R. (<time datetime="1978">1978</time>). „Federalist Party Unity and the War of 1812”. <i><a href="/w/index.php?title=Journal_of_American_Studies&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Journal of American Studies — pagină inexistentă">Journal of American Studies</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6294759" class="extiw" title="d:Q6294759"><span title="Journal of American Studies la Wikidata">d</span></a>)</small></sup></i>. <b>12</b> (1): 23–39. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1017%2FS0021875800006162">10.1017/S0021875800006162</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=%3AJournal+of+American+Studies%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Journal+of+American+Studies+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&amp;rft.atitle=Federalist+Party+Unity+and+the+War+of+1812&amp;rft.volume=12&amp;rft.issue=1&amp;rft.pages=23-39&amp;rft.date=1978&amp;rft_id=info%3Adoi%2F10.1017%2FS0021875800006162&amp;rft.aulast=Hickey&amp;rft.aufirst=Donald+R.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-56"><b><a href="#cite_ref-56">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Banner, James M. (<time datetime="1970">1970</time>). <i>To the Hartford Convention: The Federalists and the Origins of Party Politics in Massachusetts, 1789–1815</i>. New York: Knopf.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=To+the+Hartford+Convention%3A+The+Federalists+and+the+Origins+of+Party+Politics+in+Massachusetts%2C+1789%E2%80%931815&amp;rft.place=New+York&amp;rft.pub=Knopf&amp;rft.date=1970&amp;rft.aulast=Banner&amp;rft.aufirst=James+M.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBenn200220-57">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200220_57-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200220_57-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBenn2002">Benn 2002</a>, p.&#160;20.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBenn200220–21-58"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200220–21_58-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBenn2002">Benn 2002</a>, pp.&#160;20–21.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBenn200220_&amp;_54–55-59"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200220_&amp;_54–55_59-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBenn2002">Benn 2002</a>, pp.&#160;20 &amp; 54–55.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBenn200221-60">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200221_60-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200221_60-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200221_60-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200221_60-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200221_60-4"><sup><i><b>e</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200221_60-5"><sup><i><b>f</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200221_60-6"><sup><i><b>g</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200221_60-7"><sup><i><b>h</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBenn2002">Benn 2002</a>, p.&#160;21.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBenn200225-61">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200225_61-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200225_61-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBenn2002">Benn 2002</a>, p.&#160;25.</span> </li> <li id="cite_note-Mr._Madison&#39;s_War-62">^ <a href="#cite_ref-Mr._Madison&#39;s_War_62-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Mr._Madison&#39;s_War_62-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nps.gov/articles/mr-madison-s-war.htm">„Summer 1812: Congress stages fiery debates over whether to declare war on Britain”</a>. <i>U.S. National Park Service</i><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2017-09-21">21 septembrie 2017</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=unknown&amp;rft.btitle=Summer+1812%3A+Congress+stages+fiery+debates+over+whether+to+declare+war+on+Britain&amp;rft.pub=%27%27U.S.+National+Park+Service%27%27&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nps.gov%2Farticles%2Fmr-madison-s-war.htm&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-63"><b><a href="#cite_ref-63">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Clymer, Adam (<time datetime="1991-01-13">13 ianuarie 1991</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nytimes.com/1991/01/13/world/confrontation-gulf-congress-acts-authorize-war-gulf-margins-are-5-votes-senate.html?pagewanted=all">„Confrontation in the Gulf; Congress acts to authorize war in Gulf; Margins are 5 votes in Senate, 67 in House”</a>. <i>The New York Times</i><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2017-07-30">30 iulie 2017</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=unknown&amp;rft.jtitle=The+New+York+Times&amp;rft.atitle=Confrontation+in+the+Gulf%3B+Congress+acts+to+authorize+war+in+Gulf%3B+Margins+are+5+votes+in+Senate%2C+67+in+House&amp;rft.date=1991-01-13&amp;rft.aulast=Clymer&amp;rft.aufirst=Adam&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nytimes.com%2F1991%2F01%2F13%2Fworld%2Fconfrontation-gulf-congress-acts-authorize-war-gulf-margins-are-5-votes-senate.html%3Fpagewanted%3Dall&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEToll2006329-64"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEToll2006329_64-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFToll2006">Toll 2006</a>, p.&#160;329.</span> </li> <li id="cite_note-65"><b><a href="#cite_ref-65">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.flickr.com/photos/lac-bac/7288766718/in/photostream">„Proclamation: Province of Upper Canada”</a>. Library and Archives Canada. <time datetime="2008-12-17">17 decembrie 2008</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2012-06-20">20 iunie 2012</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=unknown&amp;rft.btitle=Proclamation%3A+Province+of+Upper+Canada&amp;rft.pub=Library+and+Archives+Canada&amp;rft.date=2008-12-17&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fwww.flickr.com%2Fphotos%2Flac-bac%2F7288766718%2Fin%2Fphotostream&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTETurner2011311-66"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTETurner2011311_66-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFTurner2011">Turner 2011</a>, p.&#160;311.</span> </li> <li id="cite_note-67"><b><a href="#cite_ref-67">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.historyofwar.org/articles/battles_mackinac_island_1812.html">„Battle of Mackinac Island, 17 July 1812”</a>. <i>HistoryofWar.org</i><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2017-05-23">23 mai 2017</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=unknown&amp;rft.jtitle=HistoryofWar.org&amp;rft.atitle=Battle+of+Mackinac+Island%2C+17+July+1812&amp;rft_id=http%3A%2F%2Fwww.historyofwar.org%2Farticles%2Fbattles_mackinac_island_1812.html&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHannay1911847-68">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEHannay1911847_68-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEHannay1911847_68-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHannay1911">Hannay 1911</a>, p.&#160;847.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHickey198972–75-69"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHickey198972–75_69-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHickey1989">Hickey 1989</a>, pp.&#160;72–75.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEQuimby19972–12-70"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEQuimby19972–12_70-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFQuimby1997">Quimby 1997</a>, pp.&#160;2–12.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEAdams1918400-71"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEAdams1918400_71-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFAdams1918">Adams 1918</a>, p.&#160;400.</span> </li> <li id="cite_note-72"><b><a href="#cite_ref-72">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news">Hickey, Donald R. (noiembrie 2012). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.foreignaffairs.com/articles/138230/donald-r-hickey/small-war-big-consequences">„Small War, Big Consequences: Why 1812 Still Matters”</a>. <i><a href="/w/index.php?title=Foreign_Affairs&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Foreign Affairs — pagină inexistentă">Foreign Affairs</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1135577" class="extiw" title="d:Q1135577"><span title="Foreign Affairs la Wikidata">d</span></a>)</small></sup></i>. <a href="/wiki/Consiliul_pentru_Rela%C8%9Bii_Externe" title="Consiliul pentru Relații Externe">Consiliul pentru Relații Externe</a>. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130116043836/http://www.foreignaffairs.com/articles/138230/donald-r-hickey/small-war-big-consequences">Arhivat</a> din originalul de la <time datetime="2013-01-16">16 ianuarie 2013</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2014-07-26">26 iulie 2014</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=%3AForeign+Affairs%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Foreign+Affairs+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&amp;rft.atitle=Small+War%2C+Big+Consequences%3A+Why+1812+Still+Matters&amp;rft.date=2012-11&amp;rft.aulast=Hickey&amp;rft.aufirst=Donald+R.&amp;rft_id=http%3A%2F%2Fwww.foreignaffairs.com%2Farticles%2F138230%2Fdonald-r-hickey%2Fsmall-war-big-consequences&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHickey198980-73"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHickey198980_73-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHickey1989">Hickey 1989</a>, p.&#160;80.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHeidlerHeidler1997233–34,_349–50,_478–79-74"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHeidlerHeidler1997233–34,_349–50,_478–79_74-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHeidlerHeidler1997">Heidler &amp; Heidler 1997</a>, pp.&#160;233–34, 349–50, 478–79.</span> </li> <li id="cite_note-75"><b><a href="#cite_ref-75">^</a></b> <span class="reference-text">Leonard D. White, <i>The Jeffersonians: A Study in Administrative History 1801 1829</i> (1951) pp 118–19, 146, 216–37, 285, 419, 554</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTETucker_et_al.2012&#91;httpsbooksgooglecombooksidhVSrJBQYAk8CpgPA16_16–17&#93;-76"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTETucker_et_al.2012[httpsbooksgooglecombooksidhVSrJBQYAk8CpgPA16_16–17]_76-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFTucker_et_al.2012">Tucker et al. 2012</a>, pp.&#160;<a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=hVSrJBQYAk8C&amp;pg=PA16">16–17</a>.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTETucker_et_al.2012&#91;httpsbooksgooglecombooksidhVSrJBQYAk8CpgPA210_210&#93;-77"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTETucker_et_al.2012[httpsbooksgooglecombooksidhVSrJBQYAk8CpgPA210_210]_77-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFTucker_et_al.2012">Tucker et al. 2012</a>, p.&#160;<a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=hVSrJBQYAk8C&amp;pg=PA210">210</a>.</span> </li> <li id="cite_note-78"><b><a href="#cite_ref-78">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Paul Studenski and Herman Edward Krooss (<time datetime="1963">1963</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=_0UqxH-5fdkC&amp;pg=PA77"><i>Financial History of the United States</i></a>. p. 77 tbl. 5 and p. 79 tbl. 6. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781587981753" title="Special:Referințe în cărți/9781587981753">9781587981753</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Financial+History+of+the+United+States&amp;rft.pages=p.+77+tbl.+5+and+p.+79+tbl.+6&amp;rft.date=1963&amp;rft.isbn=9781587981753&amp;rft.au=Paul+Studenski+and++Herman+Edward+Krooss&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D_0UqxH-5fdkC%26pg%3DPA77&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-79"><b><a href="#cite_ref-79">^</a></b> <span class="reference-text">Pentru PIB și populație în fiecare an, vezi <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.measuringworth.com/datasets/usgdp/result.php">"What Was the U.S. GDP Then?"</a></span> </li> <li id="cite_note-80"><b><a href="#cite_ref-80">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Jane Ellen Knodell (<time datetime="2016">2016</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=ADAlDwAAQBAJ&amp;pg=PA99"><i>The Second Bank of the United States: "Central" Banker in an Era of Nation-building, 1816–1836</i></a>. Taylor &amp; Francis. p.&#160;99. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781317662778" title="Special:Referințe în cărți/9781317662778">9781317662778</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Second+Bank+of+the+United+States%3A+%22Central%22+Banker+in+an+Era+of+Nation-building%2C+1816%E2%80%931836&amp;rft.pages=99&amp;rft.pub=Taylor+%26+Francis&amp;rft.date=2016&amp;rft.isbn=9781317662778&amp;rft.au=Jane+Ellen+Knodell&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DADAlDwAAQBAJ%26pg%3DPA99&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-81"><b><a href="#cite_ref-81">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Ronald J. Dale (<time datetime="2001">2001</time>). <i>The Invasion of Canada: Battles of the War of 1812</i>. James Lorimer &amp; Company. p.&#160;17. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1550287389" title="Special:Referințe în cărți/1550287389">1550287389</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Invasion+of+Canada%3A+Battles+of+the+War+of+1812&amp;rft.pages=17&amp;rft.pub=James+Lorimer+%26+Company&amp;rft.date=2001&amp;rft.isbn=1550287389&amp;rft.au=Ronald+J.+Dale&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBurroughs1983-82">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBurroughs1983_82-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBurroughs1983_82-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBurroughs1983">Burroughs 1983</a>.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBennMarston2006214-83">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBennMarston2006214_83-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBennMarston2006214_83-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBennMarston2006">Benn &amp; Marston 2006</a>, p.&#160;214.</span> </li> <li id="cite_note-Auch49-84">^ <a href="#cite_ref-Auch49_84-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Auch49_84-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Auchinleck, Gilbert (<time datetime="1855">1855</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=yMsFyctLriQC&amp;pg=PA49"><i>A History of the War Between Great Britain and the United States of America: During the Years 1812, 1813, and 1814</i></a>. Maclear &amp; Company. p.&#160;49.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=A+History+of+the+War+Between+Great+Britain+and+the+United+States+of+America%3A+During+the+Years+1812%2C+1813%2C+and+1814&amp;rft.pages=49&amp;rft.pub=Maclear+%26+Company&amp;rft.date=1855&amp;rft.aulast=Auchinleck&amp;rft.aufirst=Gilbert&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DyMsFyctLriQC%26pg%3DPA49&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-85"><b><a href="#cite_ref-85">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Peppiatt, Liam. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.landmarksoftoronto.com/andrew-mercers-cottage">„Chapter 24: Andrew Mercer's Cottage”</a>. <i>Robertson's Landmarks of Toronto Revisited</i>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=unknown&amp;rft.jtitle=Robertson%27s+Landmarks+of+Toronto+Revisited&amp;rft.atitle=Chapter+24%3A+Andrew+Mercer%27s+Cottage&amp;rft.aulast=Peppiatt&amp;rft.aufirst=Liam&amp;rft_id=http%3A%2F%2Fwww.landmarksoftoronto.com%2Fandrew-mercers-cottage&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><sup>[<i><a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a></i>]</sup></span> </li> <li id="cite_note-86"><b><a href="#cite_ref-86">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Aprill, Alex (octombrie 2015). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://ss.sites.mtu.edu/mhugl/2015/10/11/general-william-hull-draft/">„General William Hull”</a>. <i>Michigan Tech</i>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=unknown&amp;rft.jtitle=Michigan+Tech&amp;rft.atitle=General+William+Hull&amp;rft.date=2015-10&amp;rft.aulast=Aprill&amp;rft.aufirst=Alex&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fss.sites.mtu.edu%2Fmhugl%2F2015%2F10%2F11%2Fgeneral-william-hull-draft%2F&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-87"><b><a href="#cite_ref-87">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Clarke Historical Library. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200804032221/https://www.cmich.edu/library/clarke/ResearchResources/Michigan_Material_Local/Detroit_Pre_statehood_Descriptions/A_Brief_History_of_Detroit/Pages/The-War-of-1812.aspx">„The War of 1812”</a>. <i>Central Michigan University</i>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cmich.edu/library/clarke/ResearchResources/Michigan_Material_Local/Detroit_Pre_statehood_Descriptions/A_Brief_History_of_Detroit/Pages/The-War-of-1812.aspx">original</a> la <time datetime="2020-08-04">4 august 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=unknown&amp;rft.jtitle=Central+Michigan+University&amp;rft.atitle=The+War+of+1812&amp;rft.au=Clarke+Historical+Library&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cmich.edu%2Flibrary%2Fclarke%2FResearchResources%2FMichigan_Material_Local%2FDetroit_Pre_statehood_Descriptions%2FA_Brief_History_of_Detroit%2FPages%2FThe-War-of-1812.aspx&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHickey198984-88"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHickey198984_88-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHickey1989">Hickey 1989</a>, p.&#160;84.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHannay1911848-89">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEHannay1911848_89-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEHannay1911848_89-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHannay1911">Hannay 1911</a>, p.&#160;848.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEFraser1985-90"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEFraser1985_90-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFFraser1985">Fraser 1985</a>.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEJones1983-91"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEJones1983_91-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFJones1983">Jones 1983</a>.</span> </li> <li id="cite_note-92"><b><a href="#cite_ref-92">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation encyclopaedia"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.encyclopedia.com/history/dictionaries-thesauruses-pictures-and-press-releases/we-have-met-enemy-and-they-are-ours">„<span style="padding-left:0.2em;">"</span>We Have Met The Enemy, and they are Ours".”</a>. <i>Dictionary of American History</i>. Encyclopedia.com<span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2018-06-12">12 iunie 2018</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=bookitem&amp;rft.atitle=%22We+Have+Met+The+Enemy%2C+and+they+are+Ours%22.&amp;rft.btitle=Dictionary+of+American+History&amp;rft.pub=Encyclopedia.com&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fwww.encyclopedia.com%2Fhistory%2Fdictionaries-thesauruses-pictures-and-press-releases%2Fwe-have-met-enemy-and-they-are-ours&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-93"><b><a href="#cite_ref-93">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090302020848/http://www.kynghistory.ky.gov/history/1qtr/warof1812.htm">„The War of 1812: (1812-1815)”</a>. <i>National Guard History eMuseum</i>. Commonwealth of Kentucky. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.kynghistory.ky.gov/history/1qtr/warof1812.htm">original</a> la <time datetime="2009-03-02">2 martie 2009</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2008-10-22">22 octombrie 2008</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=unknown&amp;rft.jtitle=National+Guard+History+eMuseum&amp;rft.atitle=The+War+of+1812%3A+%281812-1815%29&amp;rft_id=http%3A%2F%2Fwww.kynghistory.ky.gov%2Fhistory%2F1qtr%2Fwarof1812.htm&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBenn200237-94"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200237_94-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBenn2002">Benn 2002</a>, p.&#160;37.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBenn200240-95">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200240_95-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200240_95-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200240_95-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200240_95-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200240_95-4"><sup><i><b>e</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200240_95-5"><sup><i><b>f</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBenn2002">Benn 2002</a>, p.&#160;40.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBenn200241-96">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200241_96-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200241_96-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200241_96-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBenn2002">Benn 2002</a>, p.&#160;41.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBenn200244-97"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200244_97-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBenn2002">Benn 2002</a>, p.&#160;44.</span> </li> <li id="cite_note-98"><b><a href="#cite_ref-98">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20101010190744/http://www.historiclewiston.org/history.html">„Historic Lewiston, New York”</a>. Historical Association of Lewiston. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.historiclewiston.org/history.html">original</a> la <time datetime="2010-10-10">10 octombrie 2010</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2010-10-12">12 octombrie 2010</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=unknown&amp;rft.btitle=Historic+Lewiston%2C+New+York&amp;rft.pub=Historical+Association+of+Lewiston&amp;rft_id=http%3A%2F%2Fwww.historiclewiston.org%2Fhistory.html&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-99"><b><a href="#cite_ref-99">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news">Prohaska, Thomas J. (<time datetime="2010-08-21">21 august 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110611065343/http://www.buffalonews.com/city/communities/niagara-county/article44523.ece">„Lewiston monument to mark Tuscarora heroism in War of 1812”</a>. <i><a href="/w/index.php?title=The_Buffalo_News&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="The Buffalo News — pagină inexistentă">The Buffalo News</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1390786" class="extiw" title="d:Q1390786"><span title="The Buffalo News la Wikidata">d</span></a>)</small></sup></i>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.buffalonews.com/city/communities/niagara-county/article44523.ece">original</a> la <time datetime="2011-06-11">11 iunie 2011</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2010-10-12">12 octombrie 2010</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=%3AThe+Buffalo+News%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22The+Buffalo+News+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&amp;rft.atitle=Lewiston+monument+to+mark+Tuscarora+heroism+in+War+of+1812&amp;rft.date=2010-08-21&amp;rft.aulast=Prohaska&amp;rft.aufirst=Thomas+J.&amp;rft_id=http%3A%2F%2Fwww.buffalonews.com%2Fcity%2Fcommunities%2Fniagara-county%2Farticle44523.ece&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBenn200245-100">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200245_100-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200245_100-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200245_100-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBenn2002">Benn 2002</a>, p.&#160;45.</span> </li> <li id="cite_note-101"><b><a href="#cite_ref-101">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Army and Navy Journal Incorporated (<time datetime="1865">1865</time>). <i>The United States Army and Navy Journal and Gazette of the Regular and Volunteer Forces, Volumen 3</i>. Princeton University. p.&#160;469.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+United+States+Army+and+Navy+Journal+and+Gazette+of+the+Regular+and+Volunteer+Forces%2C+Volumen+3&amp;rft.pages=469&amp;rft.pub=Princeton+University&amp;rft.date=1865&amp;rft.au=Army+and+Navy+Journal+Incorporated&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBenn200247-102"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200247_102-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBenn2002">Benn 2002</a>, p.&#160;47.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBenn200248-103"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200248_103-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBenn2002">Benn 2002</a>, p.&#160;48.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBenn200249-104"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200249_104-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBenn2002">Benn 2002</a>, p.&#160;49.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBenn200249–50-105"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200249–50_105-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBenn2002">Benn 2002</a>, pp.&#160;49–50.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBenn200251-106"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200251_106-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBenn2002">Benn 2002</a>, p.&#160;51.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBenn200252-107"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200252_107-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBenn2002">Benn 2002</a>, p.&#160;52.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEGrodzinski2010560–561-108"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEGrodzinski2010560–561_108-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGrodzinski2010">Grodzinski 2010</a>, pp.&#160;560–561.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTERoosevelt1902&#91;httpsarchiveorgstreamnavalwarorhisto00roosgoogpagen120mode1up_108&#93;-109"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTERoosevelt1902[httpsarchiveorgstreamnavalwarorhisto00roosgoogpagen120mode1up_108]_109-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFRoosevelt1902">Roosevelt 1902</a>, p.&#160;<a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/stream/navalwarorhisto00roosgoog#page/n120/mode/1up">108</a>.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHarvey1938207–213-110"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHarvey1938207–213_110-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHarvey1938">Harvey 1938</a>, pp.&#160;207–213.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTERodriguez2002270-111"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTERodriguez2002270_111-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFRodriguez2002">Rodriguez 2002</a>, p.&#160;270.</span> </li> <li id="cite_note-112"><b><a href="#cite_ref-112">^</a></b> <span class="reference-text">Cyrenus Cole, <i>A history of the people of Iowa</i> (1921) pp. 69–74.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTENolan200985–94-113"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTENolan200985–94_113-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNolan2009">Nolan 2009</a>, pp.&#160;85–94.</span> </li> <li id="cite_note-114"><b><a href="#cite_ref-114">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">William G. Dean; Conrad Heidenreich; Thomas F. McIlwraith; John Warkentin, ed. (<time datetime="1998">1998</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books/about/Concise_Historical_Atlas_of_Canada.html?id=Dw39BoD0-6cC&amp;pg=PA85">„Plate 38”</a>. <i>Concise Historical Atlas of Canada</i>. Illustrated by Geoffrey J. Matthews &amp; Byron Moldofsky. University of Toronto Press. p.&#160;85. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-802-04203-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-802-04203-3">978-0-802-04203-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=bookitem&amp;rft.atitle=Plate+38&amp;rft.btitle=Concise+Historical+Atlas+of+Canada&amp;rft.pages=85&amp;rft.pub=University+of+Toronto+Press&amp;rft.date=1998&amp;rft.isbn=978-0-802-04203-3&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%2Fabout%2FConcise_Historical_Atlas_of_Canada.html%3Fid%3DDw39BoD0-6cC%26pg%3DPA85&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-115"><b><a href="#cite_ref-115">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFStevens1921">Stevens 1921</a>, pp.&#160;<a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/stream/centennialhist01instev#page/480/mode/1up">480–482</a>. <span class="citationNeeded skin-invert"></span><sup class="noprint"><span style="color:red;">&#91;<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor"><i>necesită&#160;citare</i></a>&#93;</span></sup><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16584850">.mw-parser-output .citationNeeded{background-color:#ffeaea;color:#444444}</style></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEElting1995323-116"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEElting1995323_116-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFElting1995">Elting 1995</a>, p.&#160;323.</span> </li> <li id="cite_note-first-117"><b><a href="#cite_ref-first_117-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120728221835/http://www.iaw.on.ca/~jsek/us1inf.htm">„First United States Infantry”</a>. Iaw.on.ca. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.iaw.on.ca/~jsek/us1inf.htm">original</a> la <time datetime="2012-07-28">28 iulie 2012</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2012-08-27">27 august 2012</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=unknown&amp;rft.btitle=First+United+States+Infantry&amp;rft.pub=Iaw.on.ca&amp;rft_id=http%3A%2F%2Fwww.iaw.on.ca%2F~jsek%2Fus1inf.htm&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-118"><b><a href="#cite_ref-118">^</a></b> <span class="reference-text">Admiralty reply to British press criticism (<a href="#CITEREFToll2006">Toll 2006</a>, p.&#160;180. ).</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEGwyn2003134-119"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEGwyn2003134_119-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGwyn2003">Gwyn 2003</a>, p.&#160;134.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEToll200650-120"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEToll200650_120-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFToll2006">Toll 2006</a>, p.&#160;50.</span> </li> <li id="cite_note-121"><b><a href="#cite_ref-121">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation magazine">Jeremy Black (august 2008). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.usni.org/magazines/navalhistory/2008-08/british-view-naval-war-1812">„A British View of the Naval War of 1812”</a>. <i>Naval History Magazine</i>. Vol.&#160;22 nr.&#160;4. U.S. Naval Institute<span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2017-03-22">22 martie 2017</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=unknown&amp;rft.btitle=A+British+View+of+the+Naval+War+of+1812&amp;rft.pub=U.S.+Naval+Institute&amp;rft.date=2008-08&amp;rft.au=Jeremy+Black&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fwww.usni.org%2Fmagazines%2Fnavalhistory%2F2008-08%2Fbritish-view-naval-war-1812&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-Toll_2006-122">^ <a href="#cite_ref-Toll_2006_122-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Toll_2006_122-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Toll_2006_122-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Toll_2006_122-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Toll_2006_122-4"><sup><i><b>e</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Toll 2006</span> </li> <li id="cite_note-James_1817-123">^ <a href="#cite_ref-James_1817_123-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-James_1817_123-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-James_1817_123-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-James_1817_123-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-James_1817_123-4"><sup><i><b>e</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-James_1817_123-5"><sup><i><b>f</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-James_1817_123-6"><sup><i><b>g</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-James_1817_123-7"><sup><i><b>h</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-James_1817_123-8"><sup><i><b>i</b></i></sup></a> <span class="reference-text">James 1817</span> </li> <li id="cite_note-Gardiner_2000-124">^ <a href="#cite_ref-Gardiner_2000_124-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Gardiner_2000_124-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Gardiner_2000_124-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Gardiner 2000</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEToll2006360–365-125"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEToll2006360–365_125-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFToll2006">Toll 2006</a>, pp.&#160;360–365.</span> </li> <li id="cite_note-James1817-126">^ <a href="#cite_ref-James1817_126-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-James1817_126-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">James1817</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTERoosevelt1882-127">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTERoosevelt1882_127-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTERoosevelt1882_127-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTERoosevelt1882_127-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTERoosevelt1882_127-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTERoosevelt1882_127-4"><sup><i><b>e</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTERoosevelt1882_127-5"><sup><i><b>f</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTERoosevelt1882_127-6"><sup><i><b>g</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTERoosevelt1882_127-7"><sup><i><b>h</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFRoosevelt1882">Roosevelt 1882</a>.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEGardiner1996162-128"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEGardiner1996162_128-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGardiner1996">Gardiner 1996</a>, p.&#160;162.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEGardiner1996164-129"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEGardiner1996164_129-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGardiner1996">Gardiner 1996</a>, p.&#160;164.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEGardiner1996163-130"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEGardiner1996163_130-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGardiner1996">Gardiner 1996</a>, p.&#160;163.</span> </li> <li id="cite_note-Voelcker_2013-131"><b><a href="#cite_ref-Voelcker_2013_131-0">^</a></b> <span class="reference-text">Voelcker 2013</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEForester1970131–132-132"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEForester1970131–132_132-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFForester1970">Forester 1970</a>, pp.&#160;131–132.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEGardiner199661-133"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEGardiner199661_133-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGardiner1996">Gardiner 1996</a>, p.&#160;61.</span> </li> <li id="cite_note-Voelcker_20132-134"><b><a href="#cite_ref-Voelcker_20132_134-0">^</a></b> <span class="error mw-ext-cite-error" lang="ro" dir="ltr">Eroare la citare: Etichetă <code>&lt;ref&gt;</code> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite <code>Voelcker 20132</code></span></li> <li id="cite_note-135"><b><a href="#cite_ref-135">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation encyclopaedia"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110509074934/http://www.history.navy.mil/danfs/e5/essex-i.htm">„Essex”</a>. <i>Dictionary of American Naval Fighting Ships (DANFS)</i>. Washington, D.C.: Naval Historical Center. <time datetime="1991">1991</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.history.navy.mil/danfs/e5/essex-i.htm">original</a> la <time datetime="2011-05-09">9 mai 2011</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2018-11-21">21 noiembrie 2018</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=bookitem&amp;rft.atitle=Essex&amp;rft.btitle=Dictionary+of+American+Naval+Fighting+Ships+%28DANFS%29&amp;rft.place=Washington%2C+D.C.&amp;rft.pub=Naval+Historical+Center&amp;rft.date=1991&amp;rft_id=http%3A%2F%2Fwww.history.navy.mil%2Fdanfs%2Fe5%2Fessex-i.htm&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-Gardiner_20002-136"><b><a href="#cite_ref-Gardiner_20002_136-0">^</a></b> <span class="error mw-ext-cite-error" lang="ro" dir="ltr">Eroare la citare: Etichetă <code>&lt;ref&gt;</code> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite <code>Gardiner 20002</code></span></li> <li id="cite_note-James_18172-137">^ <a href="#cite_ref-James_18172_137-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-James_18172_137-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="error mw-ext-cite-error" lang="ro" dir="ltr">Eroare la citare: Etichetă <code>&lt;ref&gt;</code> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite <code>James 18172</code></span></li> <li id="cite_note-Toll_20062-138"><b><a href="#cite_ref-Toll_20062_138-0">^</a></b> <span class="error mw-ext-cite-error" lang="ro" dir="ltr">Eroare la citare: Etichetă <code>&lt;ref&gt;</code> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite <code>Toll 20062</code></span></li> <li id="cite_note-FOOTNOTELambert2012102-139"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012102_139-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFLambert2012">Lambert 2012</a>, p.&#160;102.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBenn200255-140">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200255_140-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200255_140-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBenn200255_140-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBenn2002">Benn 2002</a>, p.&#160;55.</span> </li> <li id="cite_note-141"><b><a href="#cite_ref-141">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120411145816/http://www.usmm.org/warof1812.html">„American Merchant Marine and Privateers in War of 1812”</a>. Usmm.org. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.usmm.org/warof1812.html">original</a> la <time datetime="2012-04-11">11 aprilie 2012</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2010-07-26">26 iulie 2010</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=unknown&amp;rft.btitle=American+Merchant+Marine+and+Privateers+in+War+of+1812&amp;rft.pub=Usmm.org&amp;rft_id=http%3A%2F%2Fwww.usmm.org%2Fwarof1812.html&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-142"><b><a href="#cite_ref-142">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Robert E Franklin. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20041206195929/http://www.princedeneufchatel.com/">„Prince de Neufchatel”</a>. Arhivat din original în <time datetime="2004-12-06">6 decembrie 2004</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2010-07-26">26 iulie 2010</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=unknown&amp;rft.btitle=Prince+de+Neufchatel&amp;rft.au=Robert+E+Franklin&amp;rft_id=http%3A%2F%2Fwww.princedeneufchatel.com%2F&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><span class="citation-comment" style="display:none; color:#33aa33; margin-left:0.3em">Mentenanță CS1: URL impropriu (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_URL_impropriu" title="Categorie:Mentenanță CS1: URL impropriu">link</a>) </span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-143"><b><a href="#cite_ref-143">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">D.L. Brewer III (mai 2004). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20040812020212/http://www.msc.navy.mil/sealift/2004/May/perspective.htm">„Merchant Mariners – America's unsung heroes”</a>. <i>Sealift</i>. Military Sealift Command. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.msc.navy.mil/sealift/2004/May/perspective.htm">original</a> la <time datetime="2004-08-12">12 august 2004</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2008-10-22">22 octombrie 2008</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=unknown&amp;rft.jtitle=Sealift&amp;rft.atitle=Merchant+Mariners+%E2%80%93+America%27s+unsung+heroes&amp;rft.date=2004-05&amp;rft.au=D.L.+Brewer+III&amp;rft_id=http%3A%2F%2Fwww.msc.navy.mil%2Fsealift%2F2004%2FMay%2Fperspective.htm&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-144"><b><a href="#cite_ref-144">^</a></b> <span class="reference-text"><i>Commons and Lords Hansard</i>, vol. 29, pp. 649–650.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTELambert2012394–395-145"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTELambert2012394–395_145-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFLambert2012">Lambert 2012</a>, pp.&#160;394–395.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEStrannack1909&#91;&#91;Categorie:Articole_Wikipedia_care_necesită_citarea_numărului_paginii&#93;&#93;&lt;sup_class=&quot;noprint_Inline-Template&quot;&gt;&lt;span_title=&quot;This_citation_requires_a_reference_to_the_specific_page_or_range_of_pages_in_which_the_material_appears&amp;nbsp;din_iunie_2013&quot;_style=&quot;white-space:_nowrap;&quot;&gt;&amp;#91;&lt;i&gt;&#91;&#91;Wikipedia:Citarea_surselor&#124;necesită&amp;nbsp;pagina&#93;&#93;&lt;/i&gt;&amp;#93;&lt;/span&gt;&lt;/sup&gt;-146"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEStrannack1909[[Categorie:Articole_Wikipedia_care_necesită_citarea_numărului_paginii]]&lt;sup_class=&quot;noprint_Inline-Template&quot;&gt;&lt;span_title=&quot;This_citation_requires_a_reference_to_the_specific_page_or_range_of_pages_in_which_the_material_appears&amp;nbsp;din_iunie_2013&quot;_style=&quot;white-space:_nowrap;&quot;&gt;&amp;#91;&lt;i&gt;[[Wikipedia:Citarea_surselor|necesită&amp;nbsp;pagina]]&lt;/i&gt;&amp;#93;&lt;/span&gt;&lt;/sup&gt;_146-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFStrannack1909">Strannack 1909</a>, p.&#160;<sup class="noprint Inline-Template"><span title="This citation requires a reference to the specific page or range of pages in which the material appears&#160;din iunie 2013" style="white-space: nowrap;">&#91;<i><a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită&#160;pagina</a></i>&#93;</span></sup>.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEFaye1997171-147"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEFaye1997171_147-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFFaye1997">Faye 1997</a>, p.&#160;171.</span> </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Bibliografie">Bibliografie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;veaction=edit&amp;section=27" title="Modifică secțiunea: Bibliografie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;action=edit&amp;section=27" title="Edit section&#039;s source code: Bibliografie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r12727094">.mw-parser-output .refbegin{font-size:90%;margin-bottom:0.5em}.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>ul{list-style-type:none;margin-left:0}.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>ul>li,.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>dl>dd{margin-left:0;padding-left:3.2em;text-indent:-3.2em;list-style:none}.mw-parser-output .refbegin-100{font-size:100%}</style><div class="refbegin columns references-column-width" style="-moz-column-width: 30em; -webkit-column-width: 30em; column-width: 30em;"> <ul><li><cite id="CITEREFAdams1918" class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Henry_Adams&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Henry Adams — pagină inexistentă">Adams, Henry</a> (<time datetime="1918">1918</time>) [1891]. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=f_wAAAAAYAAJ"><i>History of the United States of America during the Administrations of James Madison and Thomas Jefferson</i></a> (în engleză). II: History of the United States During the First Administration of James Madison. New York: Scribner &amp; Sons. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-940450-35-6" title="Special:Referințe în cărți/0-940450-35-6">0-940450-35-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=History+of+the+United+States+of+America+during+the+Administrations+of+James+Madison+and+Thomas+Jefferson&amp;rft.place=New+York&amp;rft.pub=Scribner+%26+Sons&amp;rft.date=1918&amp;rft.isbn=0-940450-35-6&amp;rft.aulast=Adams&amp;rft.aufirst=Henry&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Df_wAAAAAYAAJ&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFAkenson1999" class="citation book">Akenson, Donald Harman (<time datetime="1999">1999</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=lTeYpObU3qwC&amp;pg=PA137"><i>The Irish in Ontario: A Study in Rural History</i></a> (în engleză). McGill-Queens. p.&#160;137. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780773520295" title="Special:Referințe în cărți/9780773520295">9780773520295</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Irish+in+Ontario%3A+A+Study+in+Rural+History&amp;rft.pages=137&amp;rft.pub=McGill-Queens&amp;rft.date=1999&amp;rft.isbn=9780773520295&amp;rft.aulast=Akenson&amp;rft.aufirst=Donald+Harman&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DlTeYpObU3qwC%26pg%3DPA137&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFAllen1996" class="citation book">Allen, Robert S (<time datetime="1996">1996</time>). „Chapter 5: Renewing the Chain of Friendship”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=t9T6y_zk5B0C"><i>His Majesty's Indian allies: British Indian policy in the defence of Canada, 1774–1815</i></a> (în engleză). Toronto: <a href="/w/index.php?title=Dundurn_Press&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Dundurn Press — pagină inexistentă">Dundurn Press</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5314923" class="extiw" title="d:Q5314923"><span title="Dundurn Press la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-55002-175-3" title="Special:Referințe în cărți/1-55002-175-3">1-55002-175-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=bookitem&amp;rft.atitle=Chapter+5%3A+Renewing+the+Chain+of+Friendship&amp;rft.btitle=His+Majesty%27s+Indian+allies%3A+British+Indian+policy+in+the+defence+of+Canada%2C+1774%E2%80%931815&amp;rft.place=Toronto&amp;rft.pub=%3ADundurn+Press%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Dundurn+Press+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&amp;rft.date=1996&amp;rft.isbn=1-55002-175-3&amp;rft.aulast=Allen&amp;rft.aufirst=Robert+S&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dt9T6y_zk5B0C&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBenn2002" class="citation book">Benn, Carl (<time datetime="2002">2002</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=aG2ICwAAQBAJ"><i>The War of 1812</i></a> (în engleză). Oxford: <a href="/w/index.php?title=Osprey_Publishing&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Osprey Publishing — pagină inexistentă">Osprey Publishing</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2697821" class="extiw" title="d:Q2697821"><span title="Osprey Publishing la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-84176-466-5" title="Special:Referințe în cărți/978-1-84176-466-5">978-1-84176-466-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+War+of+1812&amp;rft.place=Oxford&amp;rft.pub=%3AOsprey+Publishing%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Osprey+Publishing+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&amp;rft.date=2002&amp;rft.isbn=978-1-84176-466-5&amp;rft.aulast=Benn&amp;rft.aufirst=Carl&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DaG2ICwAAQBAJ&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBennMarston2006" class="citation book">Benn, Carl; Marston, Daniel (<time datetime="2006">2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.amazon.com/Liberty-Death-Essential-Histories-Specials/dp/B00CYAXGBY"><i>Liberty or Death: Wars That Forged a Nation</i></a> (în engleză). Oxford: <a href="/w/index.php?title=Osprey_Publishing&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Osprey Publishing — pagină inexistentă">Osprey Publishing</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2697821" class="extiw" title="d:Q2697821"><span title="Osprey Publishing la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-84603-022-6" title="Special:Referințe în cărți/1-84603-022-6">1-84603-022-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Liberty+or+Death%3A+Wars+That+Forged+a+Nation&amp;rft.place=Oxford&amp;rft.pub=%3AOsprey+Publishing%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Osprey+Publishing+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&amp;rft.date=2006&amp;rft.isbn=1-84603-022-6&amp;rft.aulast=Benn&amp;rft.aufirst=Carl&amp;rft.au=Marston%2C+Daniel&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fwww.amazon.com%2FLiberty-Death-Essential-Histories-Specials%2Fdp%2FB00CYAXGBY&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><a href="/wiki/Pierre_Berton" title="Pierre Berton">Berton, Pierre</a> (1980), <i><a href="/w/index.php?title=The_Invasion_of_Canada&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="The Invasion of Canada — pagină inexistentă">The Invasion of Canada</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7742403" class="extiw" title="d:Q7742403"><span title="The Invasion of Canada la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>: 1813—1814</i>, Boston: Atlantic—Little, Brown.</li> <li><cite id="CITEREFBerton2001" class="citation book">Berton, Pierre (<time datetime="2001">2001</time>) [1981]. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=ij8qwgxEPMAC&amp;pg=PA206"><i>Flames Across the Border: 1813–1814</i></a> (în engleză). p.&#160;206. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-385-65838-9" title="Special:Referințe în cărți/0-385-65838-9">0-385-65838-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Flames+Across+the+Border%3A+1813%E2%80%931814&amp;rft.pages=206&amp;rft.date=2001&amp;rft.isbn=0-385-65838-9&amp;rft.aulast=Berton&amp;rft.aufirst=Pierre&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dij8qwgxEPMAC%26pg%3DPA206&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBlack2002" class="citation book">Black, Jeremy (<time datetime="2002">2002</time>). <i>America as a Military Power: From the American Revolution to the Civil War</i> (în engleză). Westport, Connecticut: Praeger. pp.&#160;44, 69.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=America+as+a+Military+Power%3A+From+the+American+Revolution+to+the+Civil+War&amp;rft.place=Westport%2C+Connecticut&amp;rft.pages=44%2C+69&amp;rft.pub=Praeger&amp;rft.date=2002&amp;rft.aulast=Black&amp;rft.aufirst=Jeremy&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBoswell2009" class="citation news">Boswell, Randy (<time datetime="2009-12-09">9 decembrie 2009</time>). „Who won War of 1812 baffles poll respondents”. Canwest News Service.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.atitle=Who+won+War+of+1812+baffles+poll+respondents&amp;rft.date=2009-12-09&amp;rft.aulast=Boswell&amp;rft.aufirst=Randy&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBowler1988" class="citation journal">Bowler, R Arthur (martie 1988). „Propaganda in Upper Canada in the War of 1812”. <i>American Review of Canadian Studies</i> (în engleză). <b>18</b> (1): 11–32. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1080%2F02722018809480915">10.1080/02722018809480915</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=American+Review+of+Canadian+Studies&amp;rft.atitle=Propaganda+in+Upper+Canada+in+the+War+of+1812&amp;rft.volume=18&amp;rft.issue=1&amp;rft.pages=11-32&amp;rft.date=1988-03&amp;rft_id=info%3Adoi%2F10.1080%2F02722018809480915&amp;rft.aulast=Bowler&amp;rft.aufirst=R+Arthur&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBrands2005" class="citation book">Brands, H.W. (<time datetime="2005">2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=I4a7hMqBKFMC&amp;pg=PA163"><i>Andrew Jackson: His Life and Times</i></a> (în engleză). Random House Digital. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781400030729" title="Special:Referințe în cărți/9781400030729">9781400030729</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Andrew+Jackson%3A+His+Life+and+Times&amp;rft.pub=Random+House+Digital&amp;rft.date=2005&amp;rft.isbn=9781400030729&amp;rft.aulast=Brands&amp;rft.aufirst=H.W.&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DI4a7hMqBKFMC%26pg%3DPA163&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBrown1971" class="citation book">Brown, Roger Hamilton (<time datetime="1971">1971</time>). <i>The Republic in Peril</i> (în engleză) (ed. illustrated). Norton. p.&#160;128. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-393-00578-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-393-00578-3">978-0-393-00578-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Republic+in+Peril&amp;rft.pages=128&amp;rft.edition=illustrated&amp;rft.pub=Norton&amp;rft.date=1971&amp;rft.isbn=978-0-393-00578-3&amp;rft.aulast=Brown&amp;rft.aufirst=Roger+Hamilton&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBurroughs1983" class="citation encyclopaedia">Burroughs, Peter (<time datetime="1983">1983</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.biographi.ca/en/bio/prevost_george_5E.html">„Prevost, Sir George”</a>. În Halpenny, Francess G. <i><a href="/wiki/Dictionary_of_Canadian_Biography" title="Dictionary of Canadian Biography">Dictionary of Canadian Biography</a></i>. V (1801–1820) (ed. online). University of Toronto Press.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=bookitem&amp;rft.atitle=Prevost%2C+Sir+George&amp;rft.btitle=Dictionary+of+Canadian+Biography&amp;rft.edition=online&amp;rft.pub=University+of+Toronto+Press&amp;rft.date=1983&amp;rft.aulast=Burroughs&amp;rft.aufirst=Peter&amp;rft_id=http%3A%2F%2Fwww.biographi.ca%2Fen%2Fbio%2Fprevost_george_5E.html&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBurt1940" class="citation book">Burt, Alfred LeRoy (<time datetime="1940">1940</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120726070300/http://www.questia.com/PM.qst?a=o&amp;d=750041"><i>The United States, Great Britain and British North America from the revolution to the establishment of peace after the war of 1812</i></a> (în engleză). Yale University Press. pp.&#160;305–310. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.questia.com/PM.qst?a=o&amp;d=750041">original</a> la <time datetime="2012-07-26">26 iulie 2012</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2018-10-12">12 octombrie 2018</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+United+States%2C+Great+Britain+and+British+North+America+from+the+revolution+to+the+establishment+of+peace+after+the+war+of+1812&amp;rft.pages=305-310&amp;rft.pub=Yale+University+Press&amp;rft.date=1940&amp;rft.aulast=Burt&amp;rft.aufirst=Alfred+LeRoy&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fwww.questia.com%2FPM.qst%3Fa%3Do%26d%3D750041&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFCaffrey1977" class="citation book">Caffrey, Kate (<time datetime="1977">1977</time>). <i>The Twilight's Last Gleaming: Britain vs. America 1812–1815</i> (în engleză). New York: Stein and Day. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-8128-1920-9" title="Special:Referințe în cărți/0-8128-1920-9">0-8128-1920-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Twilight%27s+Last+Gleaming%3A+Britain+vs.+America+1812%E2%80%931815&amp;rft.place=New+York&amp;rft.pub=Stein+and+Day&amp;rft.date=1977&amp;rft.isbn=0-8128-1920-9&amp;rft.aulast=Caffrey&amp;rft.aufirst=Kate&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFCalloway1986" class="citation journal">Calloway, Colin G. (<time datetime="1986">1986</time>). „The End of an Era: British-Indian Relations in the Great Lakes Region after the War of 1812”. <i>Michigan Historical Review</i> (în engleză). <b>12</b> (2): 1–20. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2F20173078">10.2307/20173078</a>. <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a>&#160;<a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/20173078">20173078</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=Michigan+Historical+Review&amp;rft.atitle=The+End+of+an+Era%3A+British-Indian+Relations+in+the+Great+Lakes+Region+after+the+War+of+1812&amp;rft.volume=12&amp;rft.issue=2&amp;rft.pages=1-20&amp;rft.date=1986&amp;rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2F20173078&amp;rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F20173078&amp;rft.aulast=Calloway&amp;rft.aufirst=Colin+G.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> 0890-1686</li> <li><cite id="CITEREFCampbell2007" class="citation book">Campbell, Duncan Andrew (<time datetime="2007">2007</time>). <i>Unlikely allies: Britain, America and the Victorian origins of the special relationship</i> (în engleză). Hambledon Continuum. p.&#160;10.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Unlikely+allies%3A+Britain%2C+America+and+the+Victorian+origins+of+the+special+relationship&amp;rft.pages=10&amp;rft.pub=Hambledon+Continuum&amp;rft.date=2007&amp;rft.aulast=Campbell&amp;rft.aufirst=Duncan+Andrew&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFCarlisleGolson2007" class="citation book">Carlisle, Rodney P.; Golson, J. Geoffrey (<time datetime="2007-02-01">1 februarie 2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=ka6LxulZaEwC&amp;pg=PA44"><i>Manifest Destiny and the Expansion of America</i></a> (în engleză). ABC-CLIO. p.&#160;44. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-85109-833-0" title="Special:Referințe în cărți/978-1-85109-833-0">978-1-85109-833-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Manifest+Destiny+and+the+Expansion+of+America&amp;rft.pages=44&amp;rft.pub=ABC-CLIO&amp;rft.date=2007-02-01&amp;rft.isbn=978-1-85109-833-0&amp;rft.aulast=Carlisle&amp;rft.aufirst=Rodney+P.&amp;rft.au=Golson%2C+J.+Geoffrey&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dka6LxulZaEwC%26pg%3DPA44&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFCarroll2001" class="citation book">Carroll, Francis M (<time datetime="2001">2001</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=1AjlS20Q5J8C&amp;pg=PA24"><i>A Good and Wise Measure: The Search for the Canadian-American Boundary, 1783–1842</i></a> (în engleză). Toronto: University of Toronto. p.&#160;23. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8020-8358-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8020-8358-6">978-0-8020-8358-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=A+Good+and+Wise+Measure%3A+The+Search+for+the+Canadian-American+Boundary%2C+1783%E2%80%931842&amp;rft.place=Toronto&amp;rft.pages=23&amp;rft.pub=University+of+Toronto&amp;rft.date=2001&amp;rft.isbn=978-0-8020-8358-6&amp;rft.aulast=Carroll&amp;rft.aufirst=Francis+M&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D1AjlS20Q5J8C%26pg%3DPA24&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFClodfelter2017" class="citation book">Clodfelter, M. (<time datetime="2017">2017</time>). <i>Warfare and Armed Conflicts: A Statistical Encyclopedia of Casualty and Other Figures, 1492–2015</i> (în engleză) (ed. 4th). Jefferson, North Carolina: McFarland.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Warfare+and+Armed+Conflicts%3A+A+Statistical+Encyclopedia+of+Casualty+and+Other+Figures%2C+1492%E2%80%932015&amp;rft.place=Jefferson%2C+North+Carolina&amp;rft.edition=4th&amp;rft.pub=McFarland&amp;rft.date=2017&amp;rft.aulast=Clodfelter&amp;rft.aufirst=M.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFCogliano2008" class="citation book">Cogliano, Francis D (<time datetime="2008">2008</time>). <i>Revolutionary America, 1763–1815: A Political History</i> (în engleză) (ed. 2nd). Routledge. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-415-96486-5" title="Special:Referințe în cărți/0-415-96486-5">0-415-96486-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Revolutionary+America%2C+1763%E2%80%931815%3A+A+Political+History&amp;rft.edition=2nd&amp;rft.pub=Routledge&amp;rft.date=2008&amp;rft.isbn=0-415-96486-5&amp;rft.aulast=Cogliano&amp;rft.aufirst=Francis+D&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFDangerfield1952" class="citation book">Dangerfield, George (<time datetime="1952">1952</time>). <i>The Era of Good Feelings</i> (în engleză). Harcourt, Brace. pp.&#160;xi–xii, 95. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-929587-14-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-929587-14-1">978-0-929587-14-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Era+of+Good+Feelings&amp;rft.pages=xi-xii%2C+95&amp;rft.pub=Harcourt%2C+Brace&amp;rft.date=1952&amp;rft.isbn=978-0-929587-14-1&amp;rft.aulast=Dangerfield&amp;rft.aufirst=George&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li>Drez, Ronald J. (2014). <i>The War of 1812, conflict and deception: the British attempt to seize New Orleans and nullify the Louisiana Purchase</i>. Baton Rouge: Louisiana State University Press, 362 pages, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8071-5931-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8071-5931-6">ISBN: 978-0-8071-5931-6</a>.</li> <li><cite id="CITEREFDaughan2011" class="citation book">Daughan, George C. (<time datetime="2011">2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=N725G3pQegcC"><i>1812: The Navy's War</i></a> (în engleză). New York: Basic Books. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-465-02046-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-465-02046-1">978-0-465-02046-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=1812%3A+The+Navy%27s+War&amp;rft.place=New+York&amp;rft.pub=Basic+Books&amp;rft.date=2011&amp;rft.isbn=978-0-465-02046-1&amp;rft.aulast=Daughan&amp;rft.aufirst=George+C.&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DN725G3pQegcC&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFEgan1974" class="citation journal">Egan, Clifford L (aprilie 1974). „The Origins of the War of 1812: Three Decades of Historical Writing”. <i>Military Affairs</i> (în engleză). <b>38</b> (2): 72–75. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2F1987240">10.2307/1987240</a>. <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a>&#160;<a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/1987240">1987240</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=Military+Affairs&amp;rft.atitle=The+Origins+of+the+War+of+1812%3A+Three+Decades+of+Historical+Writing&amp;rft.volume=38&amp;rft.issue=2&amp;rft.pages=72-75&amp;rft.date=1974-04&amp;rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2F1987240&amp;rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F1987240&amp;rft.aulast=Egan&amp;rft.aufirst=Clifford+L&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFElting1995" class="citation book">Elting, John R. (<time datetime="1995">1995</time>). <i>Amateurs to Arms</i> (în engleză). New York: Da Capo Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-306-80653-3" title="Special:Referințe în cărți/0-306-80653-3">0-306-80653-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Amateurs+to+Arms&amp;rft.place=New+York&amp;rft.pub=Da+Capo+Press&amp;rft.date=1995&amp;rft.isbn=0-306-80653-3&amp;rft.aulast=Elting&amp;rft.aufirst=John+R.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFFanis2011" class="citation book">Fanis, Maria (<time datetime="2011">2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=WJ1T2eEE94gC&amp;pg=PA49"><i>Secular Morality and International Security: American and British Decisions about War</i></a> (în engleză). Ann Harbor, Michigan: University of Michigan Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0472117556" title="Special:Referințe în cărți/0472117556">0472117556</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Secular+Morality+and+International+Security%3A+American+and+British+Decisions+about+War&amp;rft.place=Ann+Harbor%2C+Michigan&amp;rft.pub=University+of+Michigan+Press&amp;rft.date=2011&amp;rft.isbn=0472117556&amp;rft.aulast=Fanis&amp;rft.aufirst=Maria&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DWJ1T2eEE94gC%26pg%3DPA49&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFFaye1997" class="citation book">Faye, Kert (<time datetime="1997">1997</time>). <i>Prize and Prejudice Privateering and Naval Prize in Atlantic Canada in the War of 1812</i> (în engleză). St. John's, Nfld: International Maritime Economic History Association. p.&#160;171.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Prize+and+Prejudice+Privateering+and+Naval+Prize+in+Atlantic+Canada+in+the+War+of+1812&amp;rft.place=St.+John%27s%2C+Nfld&amp;rft.pages=171&amp;rft.pub=International+Maritime+Economic+History+Association&amp;rft.date=1997&amp;rft.aulast=Faye&amp;rft.aufirst=Kert&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFForester1970" class="citation book">Forester, C.S. (<time datetime="1970">1970</time>) [1957]. <i>The Age of Fighting Sail</i> (în engleză). New English Library. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-939218-06-2" title="Special:Referințe în cărți/0-939218-06-2">0-939218-06-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Age+of+Fighting+Sail&amp;rft.pub=New+English+Library&amp;rft.date=1970&amp;rft.isbn=0-939218-06-2&amp;rft.aulast=Forester&amp;rft.aufirst=C.S.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFFraser1985" class="citation encyclopaedia">Fraser, Robert Lochiel (<time datetime="1985">1985</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.biographi.ca/en/bio/mallory_benajah_8E.html">„Mallory, Benajah”</a>. În Halpenny, Francess G. <i><a href="/wiki/Dictionary_of_Canadian_Biography" title="Dictionary of Canadian Biography">Dictionary of Canadian Biography</a></i>. VIII (1851–1860) (ed. online). University of Toronto Press.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=bookitem&amp;rft.atitle=Mallory%2C+Benajah&amp;rft.btitle=Dictionary+of+Canadian+Biography&amp;rft.edition=online&amp;rft.pub=University+of+Toronto+Press&amp;rft.date=1985&amp;rft.aulast=Fraser&amp;rft.aufirst=Robert+Lochiel&amp;rft_id=http%3A%2F%2Fwww.biographi.ca%2Fen%2Fbio%2Fmallory_benajah_8E.html&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFGardiner1996" class="citation book">Gardiner, Robert, ed. (<time datetime="1996">1996</time>). <i>The Naval War of 1812: Caxton pictorial history</i> (în engleză). Caxton Editions. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-84067-360-5" title="Special:Referințe în cărți/1-84067-360-5">1-84067-360-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Naval+War+of+1812%3A+Caxton+pictorial+history&amp;rft.pub=Caxton+Editions&amp;rft.date=1996&amp;rft.isbn=1-84067-360-5&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFGash1984" class="citation book">Gash, Norman (<time datetime="1984">1984</time>). <i>Lord Liverpool: The Life and Political Career of Robert Banks Jenkinson, Second Earl of Liverpool, 1770–1828</i> (în engleză). Weidenfeld and Nicolson. pp.&#160;111–119. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-297-78453-6" title="Special:Referințe în cărți/0-297-78453-6">0-297-78453-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Lord+Liverpool%3A+The+Life+and+Political+Career+of+Robert+Banks+Jenkinson%2C+Second+Earl+of+Liverpool%2C+1770%E2%80%931828&amp;rft.pages=111-119&amp;rft.pub=Weidenfeld+and+Nicolson&amp;rft.date=1984&amp;rft.isbn=0-297-78453-6&amp;rft.aulast=Gash&amp;rft.aufirst=Norman&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFGoodman1941" class="citation journal">Goodman, Warren H. (<time datetime="1941">1941</time>). „The Origins of the War of 1812: A Survey of Changing Interpretations”. <i>Mississippi Valley Historical Review</i> (în engleză). <b>28</b> (2): 171–186. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2F1896211">10.2307/1896211</a>. <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a>&#160;<a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/3738032">3738032</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=Mississippi+Valley+Historical+Review&amp;rft.atitle=The+Origins+of+the+War+of+1812%3A+A+Survey+of+Changing+Interpretations&amp;rft.volume=28&amp;rft.issue=2&amp;rft.pages=171-186&amp;rft.date=1941&amp;rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2F1896211&amp;rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F3738032&amp;rft.aulast=Goodman&amp;rft.aufirst=Warren+H.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li>Graves, Donald. "Who Won the War of 1812?", <i>Canada's History</i> (decembrie 2012 – ianuarie 2013): 23: pp18+</li> <li><cite id="CITEREFGrodzinski2010" class="citation journal">Grodzinski, John R. (septembrie 2010). „Review”. <i>Canadian Historical Review</i> (în engleză). <b>91</b> (3): 560–1. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1353%2Fcan.2010.0011">10.1353/can.2010.0011</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=Canadian+Historical+Review&amp;rft.atitle=Review&amp;rft.volume=91&amp;rft.issue=3&amp;rft.pages=560-1&amp;rft.date=2010-09&amp;rft_id=info%3Adoi%2F10.1353%2Fcan.2010.0011&amp;rft.aulast=Grodzinski&amp;rft.aufirst=John+R.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFGwyn2003" class="citation book">Gwyn, Julian (<time datetime="2003">2003</time>). <i>Frigates and Foremasts: The North American Squadron in Nova Scotian Waters, 1745–1815</i> (în engleză). UBC Press. p.&#160;134.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Frigates+and+Foremasts%3A+The+North+American+Squadron+in+Nova+Scotian+Waters%2C+1745%E2%80%931815&amp;rft.pages=134&amp;rft.pub=UBC+Press&amp;rft.date=2003&amp;rft.aulast=Gwyn&amp;rft.aufirst=Julian&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHacker1924" class="citation journal"><a href="/w/index.php?title=Louis_M._Hacker&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Louis M. Hacker — pagină inexistentă">Hacker, Louis M.</a> (martie 1924). „Western Land Hunger and the War of 1812: A Conjecture”. <i>Mississippi Valley Historical Review</i> (în engleză). <b>X</b> (4): 365–395. <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a>&#160;<a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/1892931">1892931</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=Mississippi+Valley+Historical+Review&amp;rft.atitle=Western+Land+Hunger+and+the+War+of+1812%3A+A+Conjecture&amp;rft.volume=X&amp;rft.issue=4&amp;rft.pages=365-395&amp;rft.date=1924-03&amp;rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F1892931&amp;rft.aulast=Hacker&amp;rft.aufirst=Louis+M.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><span typeof="mw:File"><span><img alt="Wikisource" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png" decoding="async" width="12" height="13" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/18px-Wikisource-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/24px-Wikisource-logo.svg.png 2x" data-file-width="410" data-file-height="430" /></span></span>&#160;<cite id="CITEREFHannay1911" class="citation encyclopaedia"><a href="/w/index.php?title=David_Hannay_(historian)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="David Hannay (historian) — pagină inexistentă">Hannay, David</a> (<time datetime="1911">1911</time>). „<a href="https://ro.wikisource.org/wiki/en:1911_Encyclop%C3%A6dia_Britannica/American_War_of_1812" class="extiw" title="s:en:1911 Encyclopædia Britannica/American War of 1812">American War of 1812</a>”. În Chisholm, Hugh. <i><a href="/wiki/Encyclop%C3%A6dia_Britannica_1911" title="Encyclopædia Britannica 1911">Encyclopædia Britannica</a></i>. <b>1</b> (ed. 11). Cambridge University Press.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=bookitem&amp;rft.atitle=American+War+of+1812&amp;rft.btitle=Encyclop%C3%A6dia+Britannica&amp;rft.edition=11&amp;rft.pub=Cambridge+University+Press&amp;rft.date=1911&amp;rft.aulast=Hannay&amp;rft.aufirst=David&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHarvey1938" class="citation journal">Harvey, D.C. (iulie 1938). „The Halifax–Castine expedition”. <i>Dalhousie Review</i> (în engleză). <b>18</b> (2): 207–213.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=Dalhousie+Review&amp;rft.atitle=The+Halifax%E2%80%93Castine+expedition&amp;rft.volume=18&amp;rft.issue=2&amp;rft.pages=207-213&amp;rft.date=1938-07&amp;rft.aulast=Harvey&amp;rft.aufirst=D.C.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHayes2008" class="citation book">Hayes, Derek (<time datetime="2008">2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=hrkq7t_4080C&amp;pg=PA117"><i>Canada: An Illustrated History</i></a> (în engleză). Douglas &amp; McIntyre. p.&#160;117. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-553-65259-5" title="Special:Referințe în cărți/978-1-553-65259-5">978-1-553-65259-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Canada%3A+An+Illustrated+History&amp;rft.pages=117&amp;rft.pub=Douglas+%26+McIntyre&amp;rft.date=2008&amp;rft.isbn=978-1-553-65259-5&amp;rft.aulast=Hayes&amp;rft.aufirst=Derek&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dhrkq7t_4080C%26pg%3DPA117&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHeidlerHeidler1997" class="citation encyclopaedia">Heidler, David S.; Heidler, Jeanne T., ed. (<time datetime="1997">1997</time>). <i>Encyclopedia of the War of 1812</i>. Naval Institute Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-87436-968-1" title="Special:Referințe în cărți/0-87436-968-1">0-87436-968-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Encyclopedia+of+the+War+of+1812&amp;rft.pub=Naval+Institute+Press&amp;rft.date=1997&amp;rft.isbn=0-87436-968-1&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHeidlerHeidler2002" class="citation book">Heidler, David S.; Heidler, Jeanne T. (<time datetime="2002">2002</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=qSeq9DABuAUC"><i>The War of 1812</i></a> (în engleză). Westport; London: Greenwood Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-313-31687-2" title="Special:Referințe în cărți/0-313-31687-2">0-313-31687-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+War+of+1812&amp;rft.place=Westport%3B+London&amp;rft.pub=Greenwood+Press&amp;rft.date=2002&amp;rft.isbn=0-313-31687-2&amp;rft.aulast=Heidler&amp;rft.aufirst=David+S.&amp;rft.au=Heidler%2C+Jeanne+T.&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DqSeq9DABuAUC&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHibbert1997" class="citation book">Hibbert, Christopher (<time datetime="1997">1997</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=Ni8Mc1b1ygAC&amp;pg=PP1"><i>Wellington: A Personal History</i></a> (în engleză). Reading, Massachusetts: Perseus Books. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-7382-0148-0" title="Special:Referințe în cărți/0-7382-0148-0">0-7382-0148-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Wellington%3A+A+Personal+History&amp;rft.place=Reading%2C+Massachusetts&amp;rft.pub=Perseus+Books&amp;rft.date=1997&amp;rft.isbn=0-7382-0148-0&amp;rft.aulast=Hibbert&amp;rft.aufirst=Christopher&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DNi8Mc1b1ygAC%26pg%3DPP1&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><sup>[<i><a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a></i>]</sup></li> <li><cite id="CITEREFHickey1989" class="citation book">Hickey, Donald (<time datetime="1989">1989</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=390r2-ayPY0C"><i>The War of 1812: A Forgotten Conflict</i></a> (în engleză). Urbana; Chicago: University of Illinois Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-252-01613-0" title="Special:Referințe în cărți/0-252-01613-0">0-252-01613-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+War+of+1812%3A+A+Forgotten+Conflict&amp;rft.place=Urbana%3B+Chicago&amp;rft.pub=University+of+Illinois+Press&amp;rft.date=1989&amp;rft.isbn=0-252-01613-0&amp;rft.aulast=Hickey&amp;rft.aufirst=Donald&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D390r2-ayPY0C&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Hickey, Donald R (<time datetime="1995">1995</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=3GLq_jMv5ToC"><i>The War of 1812: A Short History</i></a> (în engleză). Urbana: University of Illinois Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-252-06430-5" title="Special:Referințe în cărți/0-252-06430-5">0-252-06430-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+War+of+1812%3A+A+Short+History&amp;rft.place=Urbana&amp;rft.pub=University+of+Illinois+Press&amp;rft.date=1995&amp;rft.isbn=0-252-06430-5&amp;rft.aulast=Hickey&amp;rft.aufirst=Donald+R&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D3GLq_jMv5ToC&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHickey2001" class="citation journal">Hickey, Donald R (iulie 2001). „The War of 1812: Still a Forgotten Conflict?”. <i>The Journal of Military History</i> (în engleză). <b>65</b> (3): 741–769. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2F2677533">10.2307/2677533</a>. <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a>&#160;<a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/2677533">2677533</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=The+Journal+of+Military+History&amp;rft.atitle=The+War+of+1812%3A+Still+a+Forgotten+Conflict%3F&amp;rft.volume=65&amp;rft.issue=3&amp;rft.pages=741-769&amp;rft.date=2001-07&amp;rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2F2677533&amp;rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F2677533&amp;rft.aulast=Hickey&amp;rft.aufirst=Donald+R&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHickey2013" class="citation book">Hickey, Donald R., ed. (<time datetime="2013">2013</time>). <i>The War of 1812: Writings from America's Second War of Independence</i>. Library of America (în engleză). New York: Literary Classics of the Unites States. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-598-53195-4" title="Special:Referințe în cărți/978-1-598-53195-4">978-1-598-53195-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+War+of+1812%3A+Writings+from+America%27s+Second+War+of+Independence&amp;rft.place=New+York&amp;rft.series=Library+of+America&amp;rft.pub=Literary+Classics+of+the+Unites+States&amp;rft.date=2013&amp;rft.isbn=978-1-598-53195-4&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHickey2006" class="citation book">Hickey, Donald R (<time datetime="2006">2006</time>). <i>Don't Give Up the Ship! Myths of The War of 1812</i> (în engleză). Urbana: University of Illinois Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-252-03179-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-252-03179-3">978-0-252-03179-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Don%27t+Give+Up+the+Ship%21+Myths+of+The+War+of+1812&amp;rft.place=Urbana&amp;rft.pub=University+of+Illinois+Press&amp;rft.date=2006&amp;rft.isbn=978-0-252-03179-3&amp;rft.aulast=Hickey&amp;rft.aufirst=Donald+R&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHickey2012" class="citation book">Hickey, Donald R. (<time datetime="2012">2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=wU8LNjjfLmQC"><i>The War of 1812, A Short History</i></a> (în engleză). University of Illinois Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-252-09447-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-252-09447-7">978-0-252-09447-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+War+of+1812%2C+A+Short+History&amp;rft.pub=University+of+Illinois+Press&amp;rft.date=2012&amp;rft.isbn=978-0-252-09447-7&amp;rft.aulast=Hickey&amp;rft.aufirst=Donald+R.&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DwU8LNjjfLmQC&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHitsman1965" class="citation book">Hitsman, J. Mackay (<time datetime="1965">1965</time>). <i>The Incredible War of 1812</i> (în engleză). Toronto: University of Toronto Press. p.&#160;27.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Incredible+War+of+1812&amp;rft.place=Toronto&amp;rft.pages=27&amp;rft.pub=University+of+Toronto+Press&amp;rft.date=1965&amp;rft.aulast=Hitsman&amp;rft.aufirst=J.+Mackay&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHorsman1962" class="citation book">Horsman, Reginald (<time datetime="1962">1962</time>). <i>The Causes of the War of 1812</i> (în engleză). Philadelphia: University of Pennsylvania Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-498-04087-9" title="Special:Referințe în cărți/0-498-04087-9">0-498-04087-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Causes+of+the+War+of+1812&amp;rft.place=Philadelphia&amp;rft.pub=University+of+Pennsylvania+Press&amp;rft.date=1962&amp;rft.isbn=0-498-04087-9&amp;rft.aulast=Horsman&amp;rft.aufirst=Reginald&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHowe2007" class="citation book">Howe, Daniel Walker (<time datetime="2007">2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=0XIvPDF9ijcC"><i>What Hath God Wrought</i></a> (în engleză). Oxford University Press. p.&#160;74. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-507894-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-507894-7">978-0-19-507894-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=What+Hath+God+Wrought&amp;rft.pages=74&amp;rft.pub=Oxford+University+Press&amp;rft.date=2007&amp;rft.isbn=978-0-19-507894-7&amp;rft.aulast=Howe&amp;rft.aufirst=Daniel+Walker&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D0XIvPDF9ijcC&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFJones1983" class="citation encyclopaedia">Jones, Elwood H. (<time datetime="1983">1983</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.biographi.ca/en/bio/willcocks_joseph_5E.html">„Willcocks, Joseph”</a>. În Halpenny, Francess G. <i><a href="/wiki/Dictionary_of_Canadian_Biography" title="Dictionary of Canadian Biography">Dictionary of Canadian Biography</a></i>. V (1801–1820) (ed. online). University of Toronto Press.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=bookitem&amp;rft.atitle=Willcocks%2C+Joseph&amp;rft.btitle=Dictionary+of+Canadian+Biography&amp;rft.edition=online&amp;rft.pub=University+of+Toronto+Press&amp;rft.date=1983&amp;rft.aulast=Jones&amp;rft.aufirst=Elwood+H.&amp;rft_id=http%3A%2F%2Fwww.biographi.ca%2Fen%2Fbio%2Fwillcocks_joseph_5E.html&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFKaufman1997" class="citation journal">Kaufman, Erik (<time datetime="1997">1997</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bbk.ac.uk/polsoc/staff/academic/eric-kaufmann/loyalists-nep2">„Condemned to Rootlessness: The Loyalist Origins of Canada's Identity Crisis”</a>. <i>Nationalism and Ethnic Politics</i> (în engleză). <b>3</b> (1): 110–135. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1080%2F13537119708428495">10.1080/13537119708428495</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=Nationalism+and+Ethnic+Politics&amp;rft.atitle=Condemned+to+Rootlessness%3A+The+Loyalist+Origins+of+Canada%27s+Identity+Crisis&amp;rft.volume=3&amp;rft.issue=1&amp;rft.pages=110-135&amp;rft.date=1997&amp;rft_id=info%3Adoi%2F10.1080%2F13537119708428495&amp;rft.aulast=Kaufman&amp;rft.aufirst=Erik&amp;rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbk.ac.uk%2Fpolsoc%2Fstaff%2Facademic%2Feric-kaufmann%2Floyalists-nep2&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFKennedyCohenBailey2010" class="citation book">Kennedy, David M; Cohen, Lizabeth; Bailey, Thomas A (<time datetime="2010">2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=gwP8bQsT908C"><i>The American Pageant</i></a> (în engleză). Volume I: To 1877 (ed. 14th). Boston: Wadsworth Cengage Learning. p.&#160;244. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-547-16659-1" title="Special:Referințe în cărți/0-547-16659-1">0-547-16659-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+American+Pageant&amp;rft.place=Boston&amp;rft.pages=244&amp;rft.edition=14th&amp;rft.pub=Wadsworth+Cengage+Learning&amp;rft.date=2010&amp;rft.isbn=0-547-16659-1&amp;rft.aulast=Kennedy&amp;rft.aufirst=David+M&amp;rft.au=Cohen%2C+Lizabeth&amp;rft.au=Bailey%2C+Thomas+A&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DgwP8bQsT908C&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFLambert2012" class="citation book">Lambert, Andrew (<time datetime="2012">2012</time>). <i>The Challenge: Britain Against America in the Naval War of 1812</i> (în engleză). Faber and Faber.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Challenge%3A+Britain+Against+America+in+the+Naval+War+of+1812&amp;rft.pub=Faber+and+Faber&amp;rft.date=2012&amp;rft.aulast=Lambert&amp;rft.aufirst=Andrew&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-571-27319-5" title="Special:Referințe în cărți/978-0-571-27319-5">ISBN: 978-0-571-27319-5</a></li> <li><cite id="CITEREFLandon1941" class="citation book">Landon, Fred (<time datetime="1941">1941</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=1sXAAhVML2gC"><i>Western Ontario and the American Frontier</i></a> (în engleză). McGill-Queen's Press. p.&#160;123. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780773591622" title="Special:Referințe în cărți/9780773591622">9780773591622</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Western+Ontario+and+the+American+Frontier&amp;rft.pages=123&amp;rft.pub=McGill-Queen%27s+Press&amp;rft.date=1941&amp;rft.isbn=9780773591622&amp;rft.aulast=Landon&amp;rft.aufirst=Fred&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D1sXAAhVML2gC&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFLangguth2006" class="citation book">Langguth, A. J. (<time datetime="2006">2006</time>). <i>Union 1812: the Americans who fought the Second War of Independence</i> (în engleză). New York: Simon &amp; Schuster. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7432-2618-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7432-2618-9">978-0-7432-2618-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Union+1812%3A+the+Americans+who+fought+the+Second+War+of+Independence&amp;rft.place=New+York&amp;rft.pub=Simon+%26+Schuster&amp;rft.date=2006&amp;rft.isbn=978-0-7432-2618-9&amp;rft.aulast=Langguth&amp;rft.aufirst=A.+J.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFLatimer2007" class="citation book">Latimer, Jon (<time datetime="2007">2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=0lsWOwZXw1gC"><i>1812: War with America</i></a> (în engleză). Cambridge: Belknap Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-674-02584-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-674-02584-4">978-0-674-02584-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=1812%3A+War+with+America&amp;rft.place=Cambridge&amp;rft.pub=Belknap+Press&amp;rft.date=2007&amp;rft.isbn=978-0-674-02584-4&amp;rft.aulast=Latimer&amp;rft.aufirst=Jon&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D0lsWOwZXw1gC&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFLatimer2009" class="citation book">Latimer, Jon (<time datetime="2009">2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=YRbRtCL0cdkC&amp;pg=PA88"><i>Niagara 1814: The final invasion</i></a> (în engleză). Osprey Publishing. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781846034398" title="Special:Referințe în cărți/9781846034398">9781846034398</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Niagara+1814%3A+The+final+invasion&amp;rft.pub=Osprey+Publishing&amp;rft.date=2009&amp;rft.isbn=9781846034398&amp;rft.aulast=Latimer&amp;rft.aufirst=Jon&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DYRbRtCL0cdkC%26pg%3DPA88&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><sup>[<i><a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a></i>]</sup></li> <li><cite id="CITEREFLeckie1998" class="citation book">Leckie, Robert (<time datetime="1998">1998</time>). <i>The Wars of America</i> (în engleză). University of Michigan. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-06-012571-3" title="Special:Referințe în cărți/0-06-012571-3">0-06-012571-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Wars+of+America&amp;rft.pub=University+of+Michigan&amp;rft.date=1998&amp;rft.isbn=0-06-012571-3&amp;rft.aulast=Leckie&amp;rft.aufirst=Robert&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFLindsay1920" class="citation journal">Lindsay, Arnett G. (octombrie 1920). „Diplomatic Relations Between the United States and Great Britain Bearing on the Return of Negro Slaves, 1783-1828”. <i>Journal of Negro History</i> (în engleză). <b>55</b> (4).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=Journal+of+Negro+History&amp;rft.atitle=Diplomatic+Relations+Between+the+United+States+and+Great+Britain+Bearing+on+the+Return+of+Negro+Slaves%2C+1783-1828&amp;rft.volume=55&amp;rft.issue=4&amp;rft.date=1920-10&amp;rft.aulast=Lindsay&amp;rft.aufirst=Arnett+G.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFMahan1905" class="citation journal">Mahan, A.T. (<time datetime="1905">1905</time>). „The Negotiations at Ghent in 1814”. <i>The American Historical Review</i> (în engleză). <b>11</b> (1): 60–87. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2F1832365">10.2307/1832365</a>. <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a>&#160;<a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/1832365">1832365</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=The+American+Historical+Review&amp;rft.atitle=The+Negotiations+at+Ghent+in+1814&amp;rft.volume=11&amp;rft.issue=1&amp;rft.pages=60-87&amp;rft.date=1905&amp;rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2F1832365&amp;rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F1832365&amp;rft.aulast=Mahan&amp;rft.aufirst=A.T.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFMills1921" class="citation journal">Mills, Dudley (<time datetime="1921">1921</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.is/20130128165035/http://utpjournals.metapress.com/content/h536227283689270/">„The Duke of Wellington and the Peace Negotiations at Ghent in 1814”</a>. <i>Canadian Historical Review</i> (în engleză). <b>2</b> (1): 19–32. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.3138%2FCHR-02-01-02">10.3138/CHR-02-01-02</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://utpjournals.metapress.com/content/h536227283689270/">original</a> la <time datetime="2013-01-28">28 ianuarie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=Canadian+Historical+Review&amp;rft.atitle=The+Duke+of+Wellington+and+the+Peace+Negotiations+at+Ghent+in+1814&amp;rft.volume=2&amp;rft.issue=1&amp;rft.pages=19-32&amp;rft.date=1921&amp;rft_id=info%3Adoi%2F10.3138%2FCHR-02-01-02&amp;rft.aulast=Mills&amp;rft.aufirst=Dudley&amp;rft_id=http%3A%2F%2Futpjournals.metapress.com%2Fcontent%2Fh536227283689270%2F&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFMorison1941" class="citation book">Morison, E. (<time datetime="1941">1941</time>). <i>The Maritime History of Massachusetts, 1783–1860</i><span></span><i> (în engleză). Houghton Mifflin Co. pp.&#160;205–6. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-9728155-6-2" title="Special:Referințe în cărți/0-9728155-6-2">0-9728155-6-2</a>.</i></cite><i><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Maritime+History+of+Massachusetts%2C+1783%E2%80%931860&amp;rft.pages=205-6&amp;rft.pub=Houghton+Mifflin+Co&amp;rft.date=1941&amp;rft.isbn=0-9728155-6-2&amp;rft.aulast=Morison&amp;rft.aufirst=E.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></i></li> <li><cite id="CITEREFNolan2009" class="citation book">Nolan, David J. (<time datetime="2009">2009</time>). „Fort Johnson, Cantonment Davis, and Fort Edwards”. În William E. Whittaker. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090805200748/http://www.uipress.uiowa.edu/books/2009-fall/whittaker.htm"><i>Frontier Forts of Iowa: Indians, Traders, and Soldiers, 1682–1862</i></a> (în engleză). Iowa City: University of Iowa Press. pp.&#160;85–94. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-58729-831-8" title="Special:Referințe în cărți/978-1-58729-831-8">978-1-58729-831-8</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://uipress.uiowa.edu/books/2009-fall/whittaker.htm">original</a> la <time datetime="2009-08-05">5 august 2009</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2018-10-12">12 octombrie 2018</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=bookitem&amp;rft.atitle=Fort+Johnson%2C+Cantonment+Davis%2C+and+Fort+Edwards&amp;rft.btitle=Frontier+Forts+of+Iowa%3A+Indians%2C+Traders%2C+and+Soldiers%2C+1682%E2%80%931862&amp;rft.place=Iowa+City&amp;rft.pages=85-94&amp;rft.pub=University+of+Iowa+Press&amp;rft.date=2009&amp;rft.isbn=978-1-58729-831-8&amp;rft.aulast=Nolan&amp;rft.aufirst=David+J.&amp;rft_id=http%3A%2F%2Fuipress.uiowa.edu%2Fbooks%2F2009-fall%2Fwhittaker.htm&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFNugent2008" class="citation book">Nugent, Walter (<time datetime="2008">2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=4DAvNnBOufUC&amp;pg=PA42"><i>Habits of Empire:A History of American Expansionism</i></a> (în engleză). New York: Random House. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4000-7818-9" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4000-7818-9">978-1-4000-7818-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Habits+of+Empire%3AA+History+of+American+Expansionism&amp;rft.place=New+York&amp;rft.pub=Random+House&amp;rft.date=2008&amp;rft.isbn=978-1-4000-7818-9&amp;rft.aulast=Nugent&amp;rft.aufirst=Walter&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D4DAvNnBOufUC%26pg%3DPA42&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFPerkins1964" class="citation book">Perkins, Bradford (<time datetime="1964">1964</time>). <i>Castereagh and Adams: England and The United States, 1812–1823</i> (în engleză). Berkeley and Los Angeles: University of California Press.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Castereagh+and+Adams%3A+England+and+The+United+States%2C+1812%E2%80%931823&amp;rft.place=Berkeley+and+Los+Angeles&amp;rft.pub=University+of+California+Press&amp;rft.date=1964&amp;rft.aulast=Perkins&amp;rft.aufirst=Bradford&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFPratt1925" class="citation book">Pratt, Julius W. (<time datetime="1925">1925</time>). <i>Expansionists of 1812</i> (în engleză). New York: Macmillan.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Expansionists+of+1812&amp;rft.place=New+York&amp;rft.pub=Macmillan&amp;rft.date=1925&amp;rft.aulast=Pratt&amp;rft.aufirst=Julius+W.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFPratt1955" class="citation book">Pratt, Julius W. (<time datetime="1955">1955</time>). <i>A history of United States foreign-policy</i> (în engleză). p.&#160;126.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=A+history+of+United+States+foreign-policy&amp;rft.pages=126&amp;rft.date=1955&amp;rft.aulast=Pratt&amp;rft.aufirst=Julius+W.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><sup class="noprint Inline-Template"><span title="O referință completă se dorește.&#160;din iunie 2013" style="white-space: nowrap;">&#91;<i><a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor#Când_se_citează_sursele?" title="Wikipedia:Citarea surselor">referință neconformată</a></i>&#93;</span></sup></li> <li><cite id="CITEREFQuimby1997" class="citation book">Quimby, Robert S. (<time datetime="1997">1997</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120627113320/http://www.questia.com/read/42476620"><i>The U.S. Army in the War of 1812: An Operational and Command Study</i></a> (în engleză). East Lansing: Michigan State University Press. pp.&#160;2–12. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.questia.com/read/42476620">original</a> la <time datetime="2012-06-27">27 iunie 2012</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2018-10-12">12 octombrie 2018</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+U.S.+Army+in+the+War+of+1812%3A+An+Operational+and+Command+Study&amp;rft.place=East+Lansing&amp;rft.pages=2-12&amp;rft.pub=Michigan+State+University+Press&amp;rft.date=1997&amp;rft.aulast=Quimby&amp;rft.aufirst=Robert+S.&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fwww.questia.com%2Fread%2F42476620&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFReilly1974" class="citation book">Reilly, Robin (<time datetime="1974">1974</time>). <i>The British at the Gates: The New Orleans Campaign in The War of 1812</i> (în engleză). New York: G P Putnam's Sons.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+British+at+the+Gates%3A+The+New+Orleans+Campaign+in+The+War+of+1812&amp;rft.place=New+York&amp;rft.pub=G+P+Putnam%27s+Sons&amp;rft.date=1974&amp;rft.aulast=Reilly&amp;rft.aufirst=Robin&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFRemini1977" class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Robert_V._Remini&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Robert V. Remini — pagină inexistentă">Remini, Robert V.</a> (<time datetime="1977">1977</time>). <i>Andrew Jackson and the Course of American Empire, 1767–1821</i> (în engleză). New York: Harper &amp; Row Publishers, Inc. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-8018-5912-3" title="Special:Referințe în cărți/0-8018-5912-3">0-8018-5912-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Andrew+Jackson+and+the+Course+of+American+Empire%2C+1767%E2%80%931821&amp;rft.place=New+York&amp;rft.pub=Harper+%26+Row+Publishers%2C+Inc.&amp;rft.date=1977&amp;rft.isbn=0-8018-5912-3&amp;rft.aulast=Remini&amp;rft.aufirst=Robert+V.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFRemini1991" class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Robert_V._Remini&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Robert V. Remini — pagină inexistentă">Remini, Robert V.</a> (<time datetime="1991">1991</time>). <i>Henry Clay: Statesman for the Union</i> (în engleză). W. W. Norton &amp; Company. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-3930-3004-0" title="Special:Referințe în cărți/0-3930-3004-0">0-3930-3004-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Henry+Clay%3A+Statesman+for+the+Union&amp;rft.pub=W.+W.+Norton+%26+Company&amp;rft.date=1991&amp;rft.isbn=0-3930-3004-0&amp;rft.aulast=Remini&amp;rft.aufirst=Robert+V.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFRemini1999" class="citation book">Remini, Robert V. (<time datetime="1999">1999</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=m6c5hfBftSAC&amp;pg=PA83"><i>The Battle of New Orleans: Andrew Jackson and America's First Military Victory</i></a> (în engleză). Londra, UK: Penguin Books. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-14-100179-8" title="Special:Referințe în cărți/0-14-100179-8">0-14-100179-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Battle+of+New+Orleans%3A+Andrew+Jackson+and+America%27s+First+Military+Victory&amp;rft.place=Londra%2C+UK&amp;rft.pub=Penguin+Books&amp;rft.date=1999&amp;rft.isbn=0-14-100179-8&amp;rft.aulast=Remini&amp;rft.aufirst=Robert+V.&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dm6c5hfBftSAC%26pg%3DPA83&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFRemini2002" class="citation book">Remini, Robert V. (<time datetime="2002">2002</time>). <i>Andrew Jackson and His Indian Wars</i> (în engleză). Londra, UK: Penguin Books. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-14-200128-7" title="Special:Referințe în cărți/0-14-200128-7">0-14-200128-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Andrew+Jackson+and+His+Indian+Wars&amp;rft.place=Londra%2C+UK&amp;rft.pub=Penguin+Books&amp;rft.date=2002&amp;rft.isbn=0-14-200128-7&amp;rft.aulast=Remini&amp;rft.aufirst=Robert+V.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFRisjord1961" class="citation journal">Risjord, Norman K. (<time datetime="1961">1961</time>). „1812: Conservatives, War Hawks, and the Nation's Honor”. <i>William and Mary Quarterly</i> (în engleză). <b>18</b> (2): 196–210. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2F1918543">10.2307/1918543</a>. <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a>&#160;<a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/1918543">1918543</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=William+and+Mary+Quarterly&amp;rft.atitle=1812%3A+Conservatives%2C+War+Hawks%2C+and+the+Nation%27s+Honor&amp;rft.volume=18&amp;rft.issue=2&amp;rft.pages=196-210&amp;rft.date=1961&amp;rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2F1918543&amp;rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F1918543&amp;rft.aulast=Risjord&amp;rft.aufirst=Norman+K.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFRodriguez2002" class="citation book">Rodriguez, Junius P. (<time datetime="2002">2002</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=Qs7GAwwdzyQC"><i>The Louisiana Purchase: A Historical and Geographical Encyclopedia</i></a> (în engleză). Santa Barbara, California: ABC-CLIO. p.&#160;270. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-57607-188-5" title="Special:Referințe în cărți/978-1-57607-188-5">978-1-57607-188-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Louisiana+Purchase%3A+A+Historical+and+Geographical+Encyclopedia&amp;rft.place=Santa+Barbara%2C+California&amp;rft.pages=270&amp;rft.pub=ABC-CLIO&amp;rft.date=2002&amp;rft.isbn=978-1-57607-188-5&amp;rft.aulast=Rodriguez&amp;rft.aufirst=Junius+P.&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DQs7GAwwdzyQC&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFRoosevelt1882" class="citation book">Roosevelt, Theodore (<time datetime="1987">1987</time>) [1882]. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=FiZ3AAAAMAAJ"><i>The Naval War of 1812</i></a> (în engleză). Annapolis: Naval Institute Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-870-21445-4" title="Special:Referințe în cărți/0-870-21445-4">0-870-21445-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Naval+War+of+1812&amp;rft.place=Annapolis&amp;rft.pub=Naval+Institute+Press&amp;rft.date=1987&amp;rft.isbn=0-870-21445-4&amp;rft.aulast=Roosevelt&amp;rft.aufirst=Theodore&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DFiZ3AAAAMAAJ&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFRoosevelt1902" class="citation book">Roosevelt, Theodore (<time datetime="1902">1902</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/stream/navalwarorhisto00roosgoog#page/n13/mode/1up"><i>The Naval War of 1812 or the History of the United States Navy during the Last War with Great Britain to Which Is Appended an Account of the Battle of New Orleans</i></a> (în engleză). Part II. New York and London: G. P. Putnam's Sons.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Naval+War+of+1812+or+the+History+of+the+United+States+Navy+during+the+Last+War+with+Great+Britain+to+Which+Is+Appended+an+Account+of+the+Battle+of+New+Orleans&amp;rft.place=New+York+and+London&amp;rft.pub=G.+P.+Putnam%27s+Sons&amp;rft.date=1902&amp;rft.aulast=Roosevelt&amp;rft.aufirst=Theodore&amp;rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fstream%2Fnavalwarorhisto00roosgoog%23page%2Fn13%2Fmode%2F1up&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSmith1989" class="citation journal">Smith, Dwight L (<time datetime="1989">1989</time>). „A North American Neutral Indian Zone: Persistence of a British Idea”. <i>Northwest Ohio Quarterly</i> (în engleză). <b>61</b> (2–4): 46–63.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=Northwest+Ohio+Quarterly&amp;rft.atitle=A+North+American+Neutral+Indian+Zone%3A+Persistence+of+a+British+Idea&amp;rft.volume=61&amp;rft.issue=2%E2%80%934&amp;rft.pages=46-63&amp;rft.date=1989&amp;rft.aulast=Smith&amp;rft.aufirst=Dwight+L&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSmith2007" class="citation book">Smith, Joshua (<time datetime="2007">2007</time>). <i>Borderland Smuggling</i> (în engleză). Gainesville, Florida: University Press of Florida. pp.&#160;81–94. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-8130-2986-4" title="Special:Referințe în cărți/0-8130-2986-4">0-8130-2986-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Borderland+Smuggling&amp;rft.place=Gainesville%2C+Florida&amp;rft.pages=81-94&amp;rft.pub=University+Press+of+Florida&amp;rft.date=2007&amp;rft.isbn=0-8130-2986-4&amp;rft.aulast=Smith&amp;rft.aufirst=Joshua&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSmith2011" class="citation book">Smith, Joshua (<time datetime="2011">2011</time>). <i>Battle for the Bay: The War of 1812</i> (în engleză). Fredericton, NB: Goose Lane Editions. pp.&#160;75–91. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-86492-644-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-86492-644-9">978-0-86492-644-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Battle+for+the+Bay%3A+The+War+of+1812&amp;rft.place=Fredericton%2C+NB&amp;rft.pages=75-91&amp;rft.pub=Goose+Lane+Editions&amp;rft.date=2011&amp;rft.isbn=978-0-86492-644-9&amp;rft.aulast=Smith&amp;rft.aufirst=Joshua&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFStagg1981" class="citation journal">Stagg, John C.A. (ianuarie 1981). „James Madison and the Coercion of Great Britain: Canada, the West Indies, and the War of 1812”. <i>William and Mary Quarterly</i> (în engleză). <b>38</b> (1): 3–34. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2F1916855">10.2307/1916855</a>. <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a>&#160;<a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/1916855">1916855</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=William+and+Mary+Quarterly&amp;rft.atitle=James+Madison+and+the+Coercion+of+Great+Britain%3A+Canada%2C+the+West+Indies%2C+and+the+War+of+1812&amp;rft.volume=38&amp;rft.issue=1&amp;rft.pages=3-34&amp;rft.date=1981-01&amp;rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2F1916855&amp;rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F1916855&amp;rft.aulast=Stagg&amp;rft.aufirst=John+C.A.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFStagg1983" class="citation book">Stagg, John C.A. (<time datetime="1983">1983</time>). <i>Mr. Madison's War: Politics, Diplomacy, and Warfare in the Early American republic, 1783–1830</i> (în engleză). Princeton, New Jersey: Princeton University Press.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Mr.+Madison%27s+War%3A+Politics%2C+Diplomacy%2C+and+Warfare+in+the+Early+American+republic%2C+1783%E2%80%931830&amp;rft.place=Princeton%2C+New+Jersey&amp;rft.pub=Princeton+University+Press&amp;rft.date=1983&amp;rft.aulast=Stagg&amp;rft.aufirst=John+C.A.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFStagg2012" class="citation book">Stagg, John C.A. (<time datetime="2012">2012</time>). <i>The War of 1812: Conflict for a Continent</i> (în engleză). Cambridge University Press. pp.&#160;5–6.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+War+of+1812%3A+Conflict+for+a+Continent&amp;rft.pages=5-6&amp;rft.pub=Cambridge+University+Press&amp;rft.date=2012&amp;rft.aulast=Stagg&amp;rft.aufirst=John+C.A.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFStanley1983" class="citation book">Stanley, George F.G. (<time datetime="1983">1983</time>). <i>The War of 1812: Land Operations</i> (în engleză). Macmillan of Canada. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-7715-9859-9" title="Special:Referințe în cărți/0-7715-9859-9">0-7715-9859-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+War+of+1812%3A+Land+Operations&amp;rft.pub=Macmillan+of+Canada&amp;rft.date=1983&amp;rft.isbn=0-7715-9859-9&amp;rft.aulast=Stanley&amp;rft.aufirst=George+F.G.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFStearns2008" class="citation encyclopaedia">Stearns, Peter N., ed. (<time datetime="2008">2008</time>). <i>The Oxford encyclopedia of the modern world</i>. <b>7</b>. p.&#160;547.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Oxford+encyclopedia+of+the+modern+world&amp;rft.pages=547&amp;rft.date=2008&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFStevens1921" class="citation book">Stevens, Walter B. (<time datetime="1921">1921</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/stream/centennialhist01instev#page/n8/mode/1up"><i>Centennial history of Missouri (the center state) one hundred years in the union</i></a> (în engleză). St. Louis and Chicago: S. J. Clarke.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Centennial+history+of+Missouri+%28the+center+state%29+one+hundred+years+in+the+union&amp;rft.place=St.+Louis+and+Chicago&amp;rft.pub=S.+J.+Clarke&amp;rft.date=1921&amp;rft.aulast=Stevens&amp;rft.aufirst=Walter+B.&amp;rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fstream%2Fcentennialhist01instev%23page%2Fn8%2Fmode%2F1up&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFStrannack1909" class="citation book">Strannack, Lt. Commander Ian (<time datetime="1909">1909</time>). <i>The Andrew And The Onions: The Story Of The Royal Navy In Bermuda, 1795–1975</i> (în engleză). The Bermuda Maritime Museum Press, The <a href="/w/index.php?title=National_Museum_of_Bermuda&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="National Museum of Bermuda — pagină inexistentă">National Museum of Bermuda</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2784837" class="extiw" title="d:Q2784837"><span title="National Museum of Bermuda la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-921560-03-6" title="Special:Referințe în cărți/0-921560-03-6">0-921560-03-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Andrew+And+The+Onions%3A+The+Story+Of+The+Royal+Navy+In+Bermuda%2C+1795%E2%80%931975&amp;rft.pub=The+Bermuda+Maritime+Museum+Press%2C+The+%3ANational+Museum+of+Bermuda%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22National+Museum+of+Bermuda+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&amp;rft.date=1909&amp;rft.isbn=0-921560-03-6&amp;rft.aulast=Strannack&amp;rft.aufirst=Lt.+Commander+Ian&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFStuart1988" class="citation book">Stuart, Reginald (<time datetime="1988">1988</time>). <i>United States Expansionism and British North America, 1775-1871</i> (în engleză). The University of North Carolina Press. p.&#160;76.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=United+States+Expansionism+and+British+North+America%2C+1775-1871&amp;rft.pages=76&amp;rft.pub=The+University+of+North+Carolina+Press&amp;rft.date=1988&amp;rft.aulast=Stuart&amp;rft.aufirst=Reginald&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSugden1982" class="citation journal">Sugden, John (ianuarie 1982). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://digitool.fcla.edu/webclient/DeliveryManager?pid=3169504&amp;custom_att">„The Southern Indians in the War of 1812: The Closing Phase”</a>. <i>Florida Historical Quarterly</i>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=Florida+Historical+Quarterly&amp;rft.atitle=The+Southern+Indians+in+the+War+of+1812%3A+The+Closing+Phase&amp;rft.date=1982-01&amp;rft.aulast=Sugden&amp;rft.aufirst=John&amp;rft_id=http%3A%2F%2Fdigitool.fcla.edu%2Fwebclient%2FDeliveryManager%3Fpid%3D3169504%26custom_att&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Swanson, Neil H. (<time datetime="1945">1945</time>). <i>The Perilous Fight:Being a Little Known and Much Abused Chapter of Our National History in Our Second War of Independence... Recounted Mainly from Contemporary Records</i> (în engleză). Farrar and Rinehart.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Perilous+Fight%3ABeing+a+Little+Known+and+Much+Abused+Chapter+of+Our+National+History+in+Our+Second+War+of+Independence...+Recounted+Mainly+from+Contemporary+Records&amp;rft.pub=Farrar+and+Rinehart&amp;rft.date=1945&amp;rft.aulast=Swanson&amp;rft.aufirst=Neil+H.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFTanner1987" class="citation book">Tanner, Helen H. (<time datetime="1987">1987</time>). <i>Atlas of Great Lakes Indian History</i> (în engleză). University of Oklahoma Press. p.&#160;120. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-8061-2056-8" title="Special:Referințe în cărți/0-8061-2056-8">0-8061-2056-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Atlas+of+Great+Lakes+Indian+History&amp;rft.pages=120&amp;rft.pub=University+of+Oklahoma+Press&amp;rft.date=1987&amp;rft.isbn=0-8061-2056-8&amp;rft.aulast=Tanner&amp;rft.aufirst=Helen+H.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFTaylor2010" class="citation book">Taylor, Alan (<time datetime="2010">2010</time>). <i>The Civil War of 1812: American Citizens, British Subjects, Irish Rebels, &amp; Indian Allies</i> (în engleză). Knopf Doubleday Publishing Group. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-4000-4265-8" title="Special:Referințe în cărți/1-4000-4265-8">1-4000-4265-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Civil+War+of+1812%3A+American+Citizens%2C+British+Subjects%2C+Irish+Rebels%2C+%26+Indian+Allies&amp;rft.pub=Knopf+Doubleday+Publishing+Group&amp;rft.date=2010&amp;rft.isbn=1-4000-4265-8&amp;rft.aulast=Taylor&amp;rft.aufirst=Alan&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFToll2006" class="citation book">Toll, Ian W. (<time datetime="2006">2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=H9iQaPTPYiEC"><i>Six Frigates: The Epic History of the Founding of the U.S. Navy</i></a> (în engleză). New York: W.W. Norton. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-393-05847-5" title="Special:Referințe în cărți/978-0-393-05847-5">978-0-393-05847-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Six+Frigates%3A+The+Epic+History+of+the+Founding+of+the+U.S.+Navy&amp;rft.place=New+York&amp;rft.pub=W.W.+Norton&amp;rft.date=2006&amp;rft.isbn=978-0-393-05847-5&amp;rft.aulast=Toll&amp;rft.aufirst=Ian+W.&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DH9iQaPTPYiEC&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFTrautsch2013" class="citation journal">Trautsch, Jasper M. (ianuarie 2013). „The Causes of the War of 1812: 200 Years of Debate”. <i>Journal of Military History</i> (în engleză). <b>77</b> (1): 273–293.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=Journal+of+Military+History&amp;rft.atitle=The+Causes+of+the+War+of+1812%3A+200+Years+of+Debate&amp;rft.volume=77&amp;rft.issue=1&amp;rft.pages=273-293&amp;rft.date=2013-01&amp;rft.aulast=Trautsch&amp;rft.aufirst=Jasper+M.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFTucker2011" class="citation encyclopaedia">Tucker, Spencer C. (<time datetime="2011">2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=lyNakUZmQ9IC&amp;pg=PA1097">„The Encyclopedia of North American Indian Wars, 1607–1890: A Political, Social, and Military History &#91;3 volumes&#93;”</a>. <i>The Encyclopedia of North American Indian Wars, 1607–1890: A Political, Social, and Military History</i>. ABC-CLIO. p.&#160;1097. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781851096039" title="Special:Referințe în cărți/9781851096039">9781851096039</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=bookitem&amp;rft.atitle=The+Encyclopedia+of+North+American+Indian+Wars%2C+1607%E2%80%931890%3A+A+Political%2C+Social%2C+and+Military+History+%26%2391%3B3+volumes%26%2393%3B&amp;rft.btitle=The+Encyclopedia+of+North+American+Indian+Wars%2C+1607%E2%80%931890%3A+A+Political%2C+Social%2C+and+Military+History&amp;rft.pages=1097&amp;rft.pub=ABC-CLIO&amp;rft.date=2011&amp;rft.isbn=9781851096039&amp;rft.aulast=Tucker&amp;rft.aufirst=Spencer+C.&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DlyNakUZmQ9IC%26pg%3DPA1097&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Spencer Tucker; James R. Arnold; Roberta Wiener; Paul G. Pierpaoli, Jr.; John C. Fredriksen (<time datetime="2012">2012</time>). <i>The Encyclopedia of the War of 1812: A Political, Social, and Military History</i> (în enref=CITEREFTucker_et_al.2012). Santa Barbara, CA: ABC-CLIO. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-85109-956-6" title="Special:Referințe în cărți/978-1-85109-956-6">978-1-85109-956-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Encyclopedia+of+the+War+of+1812%3A+A+Political%2C+Social%2C+and+Military+History&amp;rft.place=Santa+Barbara%2C+CA&amp;rft.pub=ABC-CLIO&amp;rft.date=2012&amp;rft.isbn=978-1-85109-956-6&amp;rft.au=Spencer+Tucker&amp;rft.au=James+R.+Arnold&amp;rft.au=Roberta+Wiener&amp;rft.au=Paul+G.+Pierpaoli%2C+Jr.&amp;rft.au=John+C.+Fredriksen&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><span class="citation-comment" style="display:none; color:#33aa33; margin-left:0.3em">Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) </span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFTurner2000" class="citation book">Turner, Wesley B. (<time datetime="2000">2000</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=LhBCeh8f7WUC"><i>The War of 1812: The War That Both Sides Won</i></a> (în engleză). Toronto: Dundurn Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781550023367" title="Special:Referințe în cărți/9781550023367">9781550023367</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+War+of+1812%3A+The+War+That+Both+Sides+Won&amp;rft.place=Toronto&amp;rft.pub=Dundurn+Press&amp;rft.date=2000&amp;rft.isbn=9781550023367&amp;rft.aulast=Turner&amp;rft.aufirst=Wesley+B.&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DLhBCeh8f7WUC&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFTurner2011" class="citation book">Turner, Wesley B. (<time datetime="2011-07-04">4 iulie 2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=t8vuLBX6XwsC&amp;pg=PA311"><i>The Astonishing General: The Life and Legacy of Sir Isaac Brock</i></a> (în engleză). Dundurn Press. p.&#160;311.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Astonishing+General%3A+The+Life+and+Legacy+of+Sir+Isaac+Brock&amp;rft.pages=311&amp;rft.pub=Dundurn+Press&amp;rft.date=2011-07-04&amp;rft.aulast=Turner&amp;rft.aufirst=Wesley+B.&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dt8vuLBX6XwsC%26pg%3DPA311&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFUpdyke1915" class="citation book">Updyke, Frank Arthur (<time datetime="1915">1915</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=4392AAAAMAAJ"><i>The diplomacy of the war of 1812</i></a> (în engleză). Johns Hopkins University Press.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+diplomacy+of+the+war+of+1812&amp;rft.pub=Johns+Hopkins+University+Press&amp;rft.date=1915&amp;rft.aulast=Updyke&amp;rft.aufirst=Frank+Arthur&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D4392AAAAMAAJ&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFUpton2003" class="citation web">Upton, David (<time datetime="2003-11-22">22 noiembrie 2003</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070906061647/http://home.bak.rr.com/simpsoncounty/war1812.htm">„Soldiers of the Mississippi Territory in the War of 1812”</a> (în engleză). Internet Archive. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://home.bak.rr.com/simpsoncounty/war1812.htm">original</a> la <time datetime="2007-09-06">6 septembrie 2007</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2010-09-23">23 septembrie 2010</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=unknown&amp;rft.btitle=Soldiers+of+the+Mississippi+Territory+in+the+War+of+1812&amp;rft.pub=Internet+Archive&amp;rft.date=2003-11-22&amp;rft.aulast=Upton&amp;rft.aufirst=David&amp;rft_id=http%3A%2F%2Fhome.bak.rr.com%2Fsimpsoncounty%2Fwar1812.htm&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWardGooch1922" class="citation book">Ward, A.W.; Gooch, G.P. (<time datetime="1922">1922</time>). <i>The Cambridge History of British Foreign Policy, 1783–1919: 1783–1815</i> (în engleză). Macmillan Company.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Cambridge+History+of+British+Foreign+Policy%2C+1783%E2%80%931919%3A+1783%E2%80%931815&amp;rft.pub=Macmillan+Company&amp;rft.date=1922&amp;rft.aulast=Ward&amp;rft.aufirst=A.W.&amp;rft.au=Gooch%2C+G.P.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWatts1987" class="citation book">Watts, Steven (<time datetime="1987">1987</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=F7yLuSZ0ww8C&amp;pg=PR1"><i>The Republic Reborn: War and the Making of Liberal America, 1790–1820</i></a> (în engleză). Baltimore: The Johns Hopkins University Press. p.&#160;316. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-8018-3420-1" title="Special:Referințe în cărți/0-8018-3420-1">0-8018-3420-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Republic+Reborn%3A+War+and+the+Making+of+Liberal+America%2C+1790%E2%80%931820&amp;rft.place=Baltimore&amp;rft.pages=316&amp;rft.pub=The+Johns+Hopkins+University+Press&amp;rft.date=1987&amp;rft.isbn=0-8018-3420-1&amp;rft.aulast=Watts&amp;rft.aufirst=Steven&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DF7yLuSZ0ww8C%26pg%3DPR1&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWhite2010" class="citation book">White, Richard (<time datetime="2010">2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=fHLfiOZVzmMC&amp;pg=PA416"><i>The Middle Ground: Indians, Empires, and Republics in the Great Lakes Region, 1650-1815</i></a> (în engleză). Cambridge University Press. p.&#160;416. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781107005624" title="Special:Referințe în cărți/9781107005624">9781107005624</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Middle+Ground%3A+Indians%2C+Empires%2C+and+Republics+in+the+Great+Lakes+Region%2C+1650-1815&amp;rft.pages=416&amp;rft.pub=Cambridge+University+Press&amp;rft.date=2010&amp;rft.isbn=9781107005624&amp;rft.aulast=White&amp;rft.aufirst=Richard&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DfHLfiOZVzmMC%26pg%3DPA416&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWilentz2005" class="citation book">Wilentz, Sean (<time datetime="2005">2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=1GhZl6KhM4cC&amp;pg=PP8"><i>Andrew Jackson</i></a> (în engleză). New York: Henry Holt and Company. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-8050-6925-9" title="Special:Referințe în cărți/0-8050-6925-9">0-8050-6925-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Andrew+Jackson&amp;rft.place=New+York&amp;rft.pub=Henry+Holt+and+Company&amp;rft.date=2005&amp;rft.isbn=0-8050-6925-9&amp;rft.aulast=Wilentz&amp;rft.aufirst=Sean&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D1GhZl6KhM4cC%26pg%3DPP8&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWilliams1961" class="citation book">Williams, William Appleman (<time datetime="1961">1961</time>). <i>The Contours of American History</i> (în engleză). W.W. Norton. p.&#160;196. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-393-30561-9" title="Special:Referințe în cărți/0-393-30561-9">0-393-30561-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=The+Contours+of+American+History&amp;rft.pages=196&amp;rft.pub=W.W.+Norton&amp;rft.date=1961&amp;rft.isbn=0-393-30561-9&amp;rft.aulast=Williams&amp;rft.aufirst=William+Appleman&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWillig2008" class="citation book">Willig, Timothy D (<time datetime="2008">2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=FtzyNOrEjY8C"><i>Restoring the Chain of Friendship: British Policy and the Indians of the Great Lakes, 1783–1815</i></a> (în engleză). Lincoln &amp; London: University of Nebraska Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8032-4817-5" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8032-4817-5">978-0-8032-4817-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Restoring+the+Chain+of+Friendship%3A+British+Policy+and+the+Indians+of+the+Great+Lakes%2C+1783%E2%80%931815&amp;rft.place=Lincoln+%26+London&amp;rft.pub=University+of+Nebraska+Press&amp;rft.date=2008&amp;rft.isbn=978-0-8032-4817-5&amp;rft.aulast=Willig&amp;rft.aufirst=Timothy+D&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DFtzyNOrEjY8C&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWilson1974" class="citation book">Wilson, Major L. (<time datetime="1974">1974</time>). <i>Space, Time, and Freedom: The Quest for Nationality and the Irrepressible Conflict, 1815–1861</i> (în engleză). p.&#160;4.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=Space%2C+Time%2C+and+Freedom%3A+The+Quest+for+Nationality+and+the+Irrepressible+Conflict%2C+1815%E2%80%931861&amp;rft.pages=4&amp;rft.date=1974&amp;rft.aulast=Wilson&amp;rft.aufirst=Major+L.&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWoodsworth1812" class="citation news">Woodsworth, Samuel (<time datetime="1812-07-04">4 iulie 1812</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/stream/warv1n2wood#page/1/mode/1up">„By the President of the United States of America: A Proclamation”</a>. <i>The War</i> (în engleză).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=The+War&amp;rft.atitle=By+the+President+of+the+United+States+of+America%3A+A+Proclamation&amp;rft.date=1812-07-04&amp;rft.aulast=Woodsworth&amp;rft.aufirst=Samuel&amp;rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fstream%2Fwarv1n2wood%23page%2F1%2Fmode%2F1up&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFZuehlke2007" class="citation book">Zuehlke, Mark (<time datetime="2007">2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=-qikBm1lkC0C"><i>For Honour's Sake: The War of 1812 and the Brokering of an Uneasy Peace</i></a> (în engleză). Random House. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-676-97706-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-676-97706-6">978-0-676-97706-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&amp;rft.genre=book&amp;rft.btitle=For+Honour%27s+Sake%3A+The+War+of+1812+and+the+Brokering+of+an+Uneasy+Peace&amp;rft.pub=Random+House&amp;rft.date=2007&amp;rft.isbn=978-0-676-97706-6&amp;rft.aulast=Zuehlke&amp;rft.aufirst=Mark&amp;rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D-qikBm1lkC0C&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AR%C4%83zboiul+din+1812" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li></ul> </div> <p><br /> </p> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><span style=";;border:none;"><a href="/wiki/Format:Conflicte_SUA" title="Format:Conflicte SUA"><span title="Vizualizare format" style=";;border:none;;">v</span></a>&#160;<span style="font-size:80%;">•</span>&#160;<a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Conflicte_SUA&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Conflicte SUA — pagină inexistentă"><span title="Discuție format" style=";;border:none;;">d</span></a>&#160;<span style="font-size:80%;">•</span>&#160;<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Conflicte_SUA&amp;action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style=";;border:none;;">m</span></a></span></div></div><span class="" style="font-size: 110%;">Conflicte implicând <a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii">Statele Unite ale Americii</a></span> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Internaționale </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <div> <p><a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">Al Doilea Război Mondial</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_din_Coreea" title="Războiul din Coreea">Războiul din Coreea</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_din_Vietnam" title="Războiul din Vietnam">Războiul din Vietnam</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32;<a href="/wiki/Invazia_american%C4%83_%C3%AEn_Grenada" title="Invazia americană în Grenada">Invazia americană în Grenada</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_din_Golf" title="Războiul din Golf">Războiul din Golf</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/w/index.php?title=Operation_Restore_Hope&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Operation Restore Hope — pagină inexistentă">Somalia</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Bosniac" title="Războiul Bosniac">Războiul din Bosnia</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/wiki/Opera%C8%9Biunea_For%C8%9Bele_Aliate" title="Operațiunea Forțele Aliate">Războiul din Kosovo</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_din_Afganistan_(2001-prezent)" class="mw-redirect" title="Războiul din Afganistan (2001-prezent)">Războiul din Afganistan</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/wiki/Invazia_Irakului_din_2003" title="Invazia Irakului din 2003">Războiul din Irak</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/wiki/Interven%C8%9Bia_militar%C4%83_din_Libia_din_2011" title="Intervenția militară din Libia din 2011">Libia</a> </p> </div></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="5"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Seal_of_the_United_States_Department_of_Defense_(2001%E2%80%932022).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/45/Seal_of_the_United_States_Department_of_Defense_%282001%E2%80%932022%29.svg/55px-Seal_of_the_United_States_Department_of_Defense_%282001%E2%80%932022%29.svg.png" decoding="async" width="55" height="55" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/45/Seal_of_the_United_States_Department_of_Defense_%282001%E2%80%932022%29.svg/83px-Seal_of_the_United_States_Department_of_Defense_%282001%E2%80%932022%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/45/Seal_of_the_United_States_Department_of_Defense_%282001%E2%80%932022%29.svg/110px-Seal_of_the_United_States_Department_of_Defense_%282001%E2%80%932022%29.svg.png 2x" data-file-width="892" data-file-height="891" /></a></span> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Externe </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> <p><a href="/w/index.php?title=Quasi-War&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Quasi-War — pagină inexistentă">Quasi-War</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/w/index.php?title=Primul_R%C4%83zboi_Berber&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Primul Război Berber — pagină inexistentă">Primul Război Berber</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a class="mw-selflink selflink">Războiul din 1812</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/w/index.php?title=Al_Doilea_R%C4%83zboi_Berber&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Al Doilea Război Berber — pagină inexistentă">Al Doilea Război Berber</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Mexicano-American" title="Războiul Mexicano-American">Războiul Mexicano-American</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Hispano-American" title="Războiul Hispano-American">Războiul Hispano-American</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Filipino-American" class="mw-redirect" title="Războiul Filipino-American">Războiul Filipino-American</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/w/index.php?title=Invadarea_Grenadei&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Invadarea Grenadei — pagină inexistentă">Invadarea Grenadei</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/w/index.php?title=Invadarea_Panamei&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Invadarea Panamei — pagină inexistentă">Invadarea Panamei</a> </p> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Interne </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> <p><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Indiene&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Războaiele Indiene — pagină inexistentă">Războaiele Indiene</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Statelor_Unite_ale_Americii" title="Războiul de Independență al Statelor Unite ale Americii">Războiul de Independență</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/w/index.php?title=R%C4%83scoala_lui_Shays&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Răscoala lui Shays — pagină inexistentă">Răscoala lui Shays</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/w/index.php?title=Revolta_Whiskey-ului&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Revolta Whiskey-ului — pagină inexistentă">Revolta Whiskey-ului</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Seminole&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Războaiele Seminole — pagină inexistentă">Războaiele Seminole</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_Mormon&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Războiul Mormon — pagină inexistentă">Războiul Mormon</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/wiki/Bleeding_Kansas" title="Bleeding Kansas">Bleeding Kansas</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_Utah&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Războiul din Utah — pagină inexistentă">Războiul din Utah</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Civil_American" title="Războiul Civil American">Războiul Civil</a>&#160;<span style="font-weight:bold;">&#183;</span>&#32; <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_Brooks-Baxter&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Războiul Brooks-Baxter — pagină inexistentă">Războiul Brooks-Baxter</a> </p> </div></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16513826">.mw-parser-output .navbox{margin:0 auto 0}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}</style> <div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Biblioteca_Nacional_de_Espa%C3%B1a" class="mw-redirect" title="Biblioteca Nacional de España">BNE</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://catalogo.bne.es/uhtbin/authoritybrowse.cgi?action=display&amp;authority_id=XX491725">XX491725</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Biblioth%C3%A8que_nationale_de_France" title="Bibliothèque nationale de France">BNF</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb119636861">cb119636861</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb119636861">(data)</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/4146631-7">4146631-7</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Library_of_Congress_Control_Number" class="mw-redirect" title="Library of Congress Control Number">LCCN</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.loc.gov/authorities/subjects/sh85140194">sh85140194</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/National_Archives_and_Records_Administration" title="National Archives and Records Administration">NARA</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalog.archives.gov/id/10643109">10643109</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/National_Library_of_the_Czech_Republic" class="mw-redirect" title="National Library of the Czech Republic">NKC</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://aleph.nkp.cz/F/?func=find-c&amp;local_base=aut&amp;ccl_term=ica=ph545370&amp;CON_LNG=ENG">ph545370</a></span></span></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><span class="skin-invert" typeof="mw:File/Frameless"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></span></div></td></tr></tbody></table></div> <!-- NewPP limit report Parsed by mw‐api‐ext.eqiad.main‐67f4dc99f6‐s42jw Cached time: 20241209102704 Cache expiry: 2592000 Reduced expiry: false Complications: [show‐toc] CPU time usage: 2.200 seconds Real time usage: 4.579 seconds Preprocessor visited node count: 20227/1000000 Post‐expand include size: 494269/2097152 bytes Template argument size: 32557/2097152 bytes Highest expansion depth: 17/100 Expensive parser function count: 36/500 Unstrip recursion depth: 1/20 Unstrip post‐expand size: 393952/5000000 bytes Lua time usage: 1.372/10.000 seconds Lua memory usage: 6485109/52428800 bytes Lua Profile: MediaWiki\Extension\Scribunto\Engines\LuaSandbox\LuaSandboxCallback::getEntityStatements 220 ms 15.9% MediaWiki\Extension\Scribunto\Engines\LuaSandbox\LuaSandboxCallback::callParserFunction 180 ms 13.0% ? 120 ms 8.7% MediaWiki\Extension\Scribunto\Engines\LuaSandbox\LuaSandboxCallback::getLabelByLanguage 120 ms 8.7% recursiveClone <mwInit.lua:45> 120 ms 8.7% (for generator) 60 ms 4.3% MediaWiki\Extension\Scribunto\Engines\LuaSandbox\LuaSandboxCallback::plain 60 ms 4.3% MediaWiki\Extension\Scribunto\Engines\LuaSandbox\LuaSandboxCallback::getLabel 60 ms 4.3% dataWrapper <mw.lua:672> 60 ms 4.3% MediaWiki\Extension\Scribunto\Engines\LuaSandbox\LuaSandboxCallback::gmatch_init 40 ms 2.9% [others] 340 ms 24.6% Number of Wikibase entities loaded: 11/400 --> <!-- Transclusion expansion time report (%,ms,calls,template) 100.00% 3932.634 1 -total 55.68% 2189.600 222 Format:Ill-wd 17.24% 678.073 1 Format:Infocaseta_Conflict_militar 7.85% 308.762 82 Format:Citat_carte 5.15% 202.690 146 Format:Sfn 2.10% 82.774 18 Format:Cite_journal 2.01% 79.125 11 Format:Cite_book 1.38% 54.442 15 Format:Cite_web 1.18% 46.249 1 Format:Conflicte_SUA 1.17% 45.884 35 Format:Ship --> <!-- Saved in parser cache with key rowiki:pcache:859249:|#|:idhash:canonical and timestamp 20241209102704 and revision id 16191752. Rendering was triggered because: api-parse --> </div><!--esi <esi:include src="/esitest-fa8a495983347898/content" /> --><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?useformat=desktop&amp;type=1x1&amp;usesul3=0" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Războiul_din_1812&amp;oldid=16191752">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Războiul_din_1812&amp;oldid=16191752</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/w/index.php?title=Categorie:Articles_with_incomplete_citations_din_iunie_2013&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Categorie:Articles with incomplete citations din iunie 2013 — pagină inexistentă">Articles with incomplete citations din iunie 2013</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:R%C4%83zboaiele_Angliei" title="Categorie:Războaiele Angliei">Războaiele Angliei</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:R%C4%83zboaiele_Statelor_Unite_ale_Americii" title="Categorie:Războaiele Statelor Unite ale Americii">Războaiele Statelor Unite ale Americii</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:1812" title="Categorie:1812">1812</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:1813" title="Categorie:1813">1813</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:1814" title="Categorie:1814">1814</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:1815" title="Categorie:1815">1815</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Istoria_Angliei" title="Categorie:Istoria Angliei">Istoria Angliei</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Istoria_Statelor_Unite_ale_Americii" title="Categorie:Istoria Statelor Unite ale Americii">Istoria Statelor Unite ale Americii</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_erori_de_citare" title="Categorie:Pagini cu erori de citare">Pagini cu erori de citare</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_care_necesit%C4%83_citarea_num%C4%83rului_paginii" title="Categorie:Articole Wikipedia care necesită citarea numărului paginii">Articole Wikipedia care necesită citarea numărului paginii</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_leg%C4%83turi_externe_nefunc%C8%9Bionale" title="Categorie:Pagini cu legături externe nefuncționale">Pagini cu legături externe nefuncționale</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_care_necesit%C4%83_cit%C4%83ri_suplimentare" title="Categorie:Articole care necesită citări suplimentare">Articole care necesită citări suplimentare</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_URL_impropriu" title="Categorie:Mentenanță CS1: URL impropriu">Mentenanță CS1: URL impropriu</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_ce_folosesc_leg%C4%83turi_automate_c%C4%83tre_ISBN" title="Categorie:Pagini ce folosesc legături automate către ISBN">Pagini ce folosesc legături automate către ISBN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_leg%C4%83turi_c%C4%83tre_elemente_f%C4%83r%C4%83_etichet%C4%83_%C3%AEn_limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română">Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_englez%C4%83_(en)" title="Categorie:Articole cu surse în limba engleză (en)">Articole cu surse în limba engleză (en)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:All_articles_with_incomplete_citations" title="Categorie:All articles with incomplete citations">All articles with incomplete citations</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNE" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNE">Articole Wikipedia cu identificatori BNE</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNF">Articole Wikipedia cu identificatori BNF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_GND" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori GND">Articole Wikipedia cu identificatori GND</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LCCN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LCCN">Articole Wikipedia cu identificatori LCCN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NARA" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NARA">Articole Wikipedia cu identificatori NARA</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NKC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NKC">Articole Wikipedia cu identificatori NKC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 2 aprilie 2024, ora 00:15.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_1812&amp;mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-55db797859-c66s2","wgBackendResponseTime":168,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"2.200","walltime":"4.579","ppvisitednodes":{"value":20227,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":494269,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":32557,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":17,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":36,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":393952,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":11,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 3932.634 1 -total"," 55.68% 2189.600 222 Format:Ill-wd"," 17.24% 678.073 1 Format:Infocaseta_Conflict_militar"," 7.85% 308.762 82 Format:Citat_carte"," 5.15% 202.690 146 Format:Sfn"," 2.10% 82.774 18 Format:Cite_journal"," 2.01% 79.125 11 Format:Cite_book"," 1.38% 54.442 15 Format:Cite_web"," 1.18% 46.249 1 Format:Conflicte_SUA"," 1.17% 45.884 35 Format:Ship"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"1.372","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":6485109,"limit":52428800},"limitreport-logs":"[Campaignbox] battle label = \"Războiul franco-indian\"\n[Campaignbox] battle label = \"Pontiac's War\"\n[Campaignbox] battle label = \"Dunmore's War\"\n[Campaignbox] battle label = \"Western theater of the American Revolutionary War\"\n[Campaignbox] battle label = \"Northwest Indian War\"\n[Campaignbox] battle label = \"Războiul din 1812\"\nnumber1 = \"140000\"\nnumber2 = 140000\n","limitreport-profile":[["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getEntityStatements","220","15.9"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::callParserFunction","180","13.0"],["?","120","8.7"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getLabelByLanguage","120","8.7"],["recursiveClone \u003CmwInit.lua:45\u003E","120","8.7"],["(for generator)","60","4.3"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::plain","60","4.3"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getLabel","60","4.3"],["dataWrapper \u003Cmw.lua:672\u003E","60","4.3"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::gmatch_init","40","2.9"],["[others]","340","24.6"]]},"cachereport":{"origin":"mw-api-ext.eqiad.main-67f4dc99f6-s42jw","timestamp":"20241209102704","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"R\u0103zboiul din 1812","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/R%C4%83zboiul_din_1812","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q26013","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q26013","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2011-04-26T08:06:41Z","dateModified":"2024-04-01T22:15:15Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/b\/bc\/BurningofWashington1814.jpg"}</script> </body> </html>

Pages: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10