CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Grecia Antică - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"fc9215e8-cf19-47f7-b549-15f552bc34c6","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Grecia_Antică","wgTitle":"Grecia Antică","wgCurRevisionId":16476383,"wgRevisionId":16476383,"wgArticleId":29964,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Articole cu suport bibliografic necorespunzător din iunie 2021","Pagini care utilizează imagini multiple scalate automat","Webarchive template wayback links","Grecia antică","Civilizații"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Grecia_Antică","wgRelevantArticleId":29964,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true, "wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":50000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q11772","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser": false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","mediawiki.page.gallery.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["mediawiki.page.gallery","mediawiki.page.media","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents", "ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cmediawiki.page.gallery.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.5"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Parthenon_by_Joy_of_Museum.jpg/1200px-Parthenon_by_Joy_of_Museum.jpg"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="800"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Parthenon_by_Joy_of_Museum.jpg/800px-Parthenon_by_Joy_of_Museum.jpg"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="533"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Parthenon_by_Joy_of_Museum.jpg/640px-Parthenon_by_Joy_of_Museum.jpg"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="427"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Grecia Antică - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Grecia_Antic%C4%83"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_Antic%C4%83"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Grecia_Antică rootpage-Grecia_Antică skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow"><span>Facebook</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Grecia+Antic%C4%83" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Grecia+Antic%C4%83" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Grecia+Antic%C4%83" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Grecia+Antic%C4%83" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Periodizare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Periodizare"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1</span> <span>Periodizare</span> </div> </a> <ul id="toc-Periodizare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Istoriografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Istoriografie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2</span> <span>Istoriografie</span> </div> </a> <ul id="toc-Istoriografie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Geografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Geografie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3</span> <span>Geografie</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Geografie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Geografie subsection</span> </button> <ul id="toc-Geografie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Regiuni" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Regiuni"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.1</span> <span>Regiuni</span> </div> </a> <ul id="toc-Regiuni-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Orașe-state_și_colonii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Orașe-state_și_colonii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.2</span> <span>Orașe-state și colonii</span> </div> </a> <ul id="toc-Orașe-state_și_colonii-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Istorie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Istorie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4</span> <span>Istorie</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Istorie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Istorie subsection</span> </button> <ul id="toc-Istorie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Perioada_arhaică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Perioada_arhaică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.1</span> <span>Perioada arhaică</span> </div> </a> <ul id="toc-Perioada_arhaică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Grecia_Clasică_și_Epoca_de_Aur_a_Atenei" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Grecia_Clasică_și_Epoca_de_Aur_a_Atenei"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.2</span> <span>Grecia Clasică și Epoca de Aur a Atenei</span> </div> </a> <ul id="toc-Grecia_Clasică_și_Epoca_de_Aur_a_Atenei-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Grecia_elenistică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Grecia_elenistică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.3</span> <span>Grecia elenistică</span> </div> </a> <ul id="toc-Grecia_elenistică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Grecia_romană" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Grecia_romană"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.4</span> <span>Grecia romană</span> </div> </a> <ul id="toc-Grecia_romană-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Politică_și_societate" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Politică_și_societate"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5</span> <span>Politică și societate</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Politică_și_societate-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Politică și societate subsection</span> </button> <ul id="toc-Politică_și_societate-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Guvern_și_lege" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Guvern_și_lege"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.1</span> <span>Guvern și lege</span> </div> </a> <ul id="toc-Guvern_și_lege-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Structura_socială" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Structura_socială"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.2</span> <span>Structura socială</span> </div> </a> <ul id="toc-Structura_socială-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sclavia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Sclavia"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.3</span> <span>Sclavia</span> </div> </a> <ul id="toc-Sclavia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Educație" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Educație"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6</span> <span>Educație</span> </div> </a> <ul id="toc-Educație-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Economie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Economie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7</span> <span>Economie</span> </div> </a> <ul id="toc-Economie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Război" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Război"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8</span> <span>Război</span> </div> </a> <ul id="toc-Război-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Cultură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Cultură"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9</span> <span>Cultură</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Cultură-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Cultură subsection</span> </button> <ul id="toc-Cultură-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Filozofie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Filozofie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9.1</span> <span>Filozofie</span> </div> </a> <ul id="toc-Filozofie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Literatură_și_teatru" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Literatură_și_teatru"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9.2</span> <span>Literatură și teatru</span> </div> </a> <ul id="toc-Literatură_și_teatru-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Muzică_și_dans" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Muzică_și_dans"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9.3</span> <span>Muzică și dans</span> </div> </a> <ul id="toc-Muzică_și_dans-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Știință_și_tehnologie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Știință_și_tehnologie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">10</span> <span>Știință și tehnologie</span> </div> </a> <ul id="toc-Știință_și_tehnologie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Artă_și_arhitectură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Artă_și_arhitectură"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">11</span> <span>Artă și arhitectură</span> </div> </a> <ul id="toc-Artă_și_arhitectură-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Religie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Religie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">12</span> <span>Religie</span> </div> </a> <ul id="toc-Religie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Galerie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Galerie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">13</span> <span>Galerie</span> </div> </a> <ul id="toc-Galerie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">14</span> <span>Note</span> </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Lectură_suplimentară" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Lectură_suplimentară"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">15</span> <span>Lectură suplimentară</span> </div> </a> <ul id="toc-Lectură_suplimentară-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Vezi_și" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Vezi_și"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">16</span> <span>Vezi și</span> </div> </a> <ul id="toc-Vezi_și-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">17</span> <span>Legături externe</span> </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Comută cuprinsul</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading"><span class="mw-page-title-main">Grecia Antică</span></h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 151 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-151" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">151 limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-af mw-list-item"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Antieke_Griekeland" title="Antieke Griekeland – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Antieke Griekeland" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target"><span>Afrikaans</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Antikes_Griechenland" title="Antikes Griechenland – germană (Elveția)" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Antikes Griechenland" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="germană (Elveția)" class="interlanguage-link-target"><span>Alemannisch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Antiga_Grecia" title="Antiga Grecia – aragoneză" lang="an" hreflang="an" data-title="Antiga Grecia" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragoneză" class="interlanguage-link-target"><span>Aragonés</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%84%D9%8A%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86_%D8%A7%D9%84%D9%82%D8%AF%D9%8A%D9%85%D8%A9" title="اليونان القديمة – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="اليونان القديمة" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target"><span>العربية</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%84%D9%8A%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86_%D8%A7%D9%84%D9%82%D8%AF%D9%8A%D9%85%D9%87" title="اليونان القديمه – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="اليونان القديمه" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target"><span>مصرى</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-as mw-list-item"><a href="https://as.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%AA%E0%A7%8D%E0%A7%B0%E0%A6%BE%E0%A6%9A%E0%A7%80%E0%A6%A8_%E0%A6%97%E0%A7%8D%E0%A7%B0%E0%A7%80%E0%A6%9A" title="প্ৰাচীন গ্ৰীচ – asameză" lang="as" hreflang="as" data-title="প্ৰাচীন গ্ৰীচ" data-language-autonym="অসমীয়া" data-language-local-name="asameză" class="interlanguage-link-target"><span>অসমীয়া</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Antigua_Grecia" title="Antigua Grecia – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Antigua Grecia" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target"><span>Asturianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-av mw-list-item"><a href="https://av.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B5%D0%BA%D3%80%D1%81%D0%B8%D1%8F%D0%B1_%D0%93%D1%80%D0%B5%D0%BA%D0%B8%D1%8F" title="НекӀсияб Грекия – avară" lang="av" hreflang="av" data-title="НекӀсияб Грекия" data-language-autonym="Авар" data-language-local-name="avară" class="interlanguage-link-target"><span>Авар</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Q%C9%99dim_Yunan%C4%B1stan" title="Qədim Yunanıstan – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Qədim Yunanıstan" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target"><span>Azərbaycanca</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D9%82%D8%AF%DB%8C%D9%85_%DB%8C%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86" title="قدیم یونان – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="قدیم یونان" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target"><span>تۆرکجه</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba mw-list-item"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%BE%D1%80%D0%BE%D0%BD%D2%93%D0%BE_%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%86%D0%B8%D1%8F" title="Боронғо Греция – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Боронғо Греция" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target"><span>Башҡортса</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bat-smg mw-list-item"><a href="https://bat-smg.wikipedia.org/wiki/Senuob%C4%97s_Graik%C4%97j%C4%97" title="Senuobės Graikėjė – Samogitian" lang="sgs" hreflang="sgs" data-title="Senuobės Graikėjė" data-language-autonym="Žemaitėška" data-language-local-name="Samogitian" class="interlanguage-link-target"><span>Žemaitėška</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bcl mw-list-item"><a href="https://bcl.wikipedia.org/wiki/Suanoy_na_Gresya" title="Suanoy na Gresya – Central Bikol" lang="bcl" hreflang="bcl" data-title="Suanoy na Gresya" data-language-autonym="Bikol Central" data-language-local-name="Central Bikol" class="interlanguage-link-target"><span>Bikol Central</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%82%D0%B0%D1%80%D0%B0%D0%B6%D1%8B%D1%82%D0%BD%D0%B0%D1%8F_%D0%93%D1%80%D1%8D%D1%86%D1%8B%D1%8F" title="Старажытная Грэцыя – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Старажытная Грэцыя" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%82%D0%B0%D1%80%D0%B0%D0%B6%D1%8B%D1%82%D0%BD%D0%B0%D1%8F_%D0%93%D1%80%D1%8D%D1%86%D1%8B%D1%8F" title="Старажытная Грэцыя – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Старажытная Грэцыя" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская (тарашкевіца)</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%94%D1%80%D0%B5%D0%B2%D0%BD%D0%B0_%D0%93%D1%8A%D1%80%D1%86%D0%B8%D1%8F" title="Древна Гърция – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Древна Гърция" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target"><span>Български</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn mw-list-item"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%AA%E0%A7%8D%E0%A6%B0%E0%A6%BE%E0%A6%9A%E0%A7%80%E0%A6%A8_%E0%A6%97%E0%A7%8D%E0%A6%B0%E0%A6%BF%E0%A6%B8" title="প্রাচীন গ্রিস – bengaleză" lang="bn" hreflang="bn" data-title="প্রাচীন গ্রিস" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengaleză" class="interlanguage-link-target"><span>বাংলা</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bo mw-list-item"><a href="https://bo.wikipedia.org/wiki/%E0%BD%82%E0%BD%93%E0%BD%A0%E0%BC%8B%E0%BD%A2%E0%BD%96%E0%BD%A6%E0%BC%8B%E0%BD%80%E0%BD%BA%E0%BC%8B%E0%BD%A2%E0%BD%B2%E0%BC%8B%E0%BD%A6%E0%BD%B2%E0%BC%8D" title="གནའ་རབས་ཀེ་རི་སི། – tibetană" lang="bo" hreflang="bo" data-title="གནའ་རབས་ཀེ་རི་སི།" data-language-autonym="བོད་ཡིག" data-language-local-name="tibetană" class="interlanguage-link-target"><span>བོད་ཡིག</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Henc%27hres" title="Henc'hres – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Henc'hres" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target"><span>Brezhoneg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Anti%C4%8Dka_Gr%C4%8Dka" title="Antička Grčka – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Antička Grčka" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target"><span>Bosanski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bxr mw-list-item"><a href="https://bxr.wikipedia.org/wiki/%D0%AD%D1%80%D1%82%D1%8B%D0%BD_%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%86%D0%B8" title="Эртын Греци – Russia Buriat" lang="bxr" hreflang="bxr" data-title="Эртын Греци" data-language-autonym="Буряад" data-language-local-name="Russia Buriat" class="interlanguage-link-target"><span>Буряад</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Antiga_Gr%C3%A8cia" title="Antiga Grècia – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Antiga Grècia" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target"><span>Català</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cdo mw-list-item"><a href="https://cdo.wikipedia.org/wiki/G%C5%AB_H%C4%AD-l%C3%A9-n%C3%A0%CC%A4" title="Gū Hĭ-lé-nà̤ – Mindong" lang="cdo" hreflang="cdo" data-title="Gū Hĭ-lé-nà̤" data-language-autonym="閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄" data-language-local-name="Mindong" class="interlanguage-link-target"><span>閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ce mw-list-item"><a href="https://ce.wikipedia.org/wiki/%D0%A8%D0%B8%D1%80%D0%B0_%D0%96%D0%B5%D0%BB%D1%82%D0%BE%D0%B9%D1%87%D0%BE%D1%8C" title="Шира Желтойчоь – cecenă" lang="ce" hreflang="ce" data-title="Шира Желтойчоь" data-language-autonym="Нохчийн" data-language-local-name="cecenă" class="interlanguage-link-target"><span>Нохчийн</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ckb mw-list-item"><a href="https://ckb.wikipedia.org/wiki/%DB%8C%DB%86%D9%86%D8%A7%D9%86%DB%8C_%DA%A9%DB%86%D9%86" title="یۆنانی کۆن – kurdă centrală" lang="ckb" hreflang="ckb" data-title="یۆنانی کۆن" data-language-autonym="کوردی" data-language-local-name="kurdă centrală" class="interlanguage-link-target"><span>کوردی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Starov%C4%9Bk%C3%A9_%C5%98ecko" title="Starověké Řecko – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Starověké Řecko" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target"><span>Čeština</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cv mw-list-item"><a href="https://cv.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B2%D0%B0%D0%BB%D1%85%D0%B8_%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%86%D0%B8" title="Авалхи Греци – ciuvașă" lang="cv" hreflang="cv" data-title="Авалхи Греци" data-language-autonym="Чӑвашла" data-language-local-name="ciuvașă" class="interlanguage-link-target"><span>Чӑвашла</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Groeg_yr_Henfyd" title="Groeg yr Henfyd – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Groeg yr Henfyd" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target"><span>Cymraeg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da badge-Q17559452 badge-recommendedarticle mw-list-item" title="articol recomandat"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Oldtidens_Gr%C3%A6kenland" title="Oldtidens Grækenland – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Oldtidens Grækenland" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target"><span>Dansk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Antikes_Griechenland" title="Antikes Griechenland – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Antikes Griechenland" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target"><span>Deutsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-diq mw-list-item"><a href="https://diq.wikipedia.org/wiki/Yunan%C4%B1stano_Antik" title="Yunanıstano Antik – Zazaki" lang="diq" hreflang="diq" data-title="Yunanıstano Antik" data-language-autonym="Zazaki" data-language-local-name="Zazaki" class="interlanguage-link-target"><span>Zazaki</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%91%CF%81%CF%87%CE%B1%CE%AF%CE%B1_%CE%95%CE%BB%CE%BB%CE%AC%CE%B4%CE%B1" title="Αρχαία Ελλάδα – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Αρχαία Ελλάδα" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target"><span>Ελληνικά</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Ancient_Greece" title="Ancient Greece – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Ancient Greece" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target"><span>English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Antikva_Grekio" title="Antikva Grekio – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Antikva Grekio" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target"><span>Esperanto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Antigua_Grecia" title="Antigua Grecia – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Antigua Grecia" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target"><span>Español</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Vana-Kreeka" title="Vana-Kreeka – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Vana-Kreeka" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target"><span>Eesti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu badge-Q17559452 badge-recommendedarticle mw-list-item" title="articol recomandat"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Antzinako_Grezia" title="Antzinako Grezia – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Antzinako Grezia" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target"><span>Euskara</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%DB%8C%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86_%D8%A8%D8%A7%D8%B3%D8%AA%D8%A7%D9%86" title="یونان باستان – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="یونان باستان" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target"><span>فارسی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Antiikin_Kreikka" title="Antiikin Kreikka – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Antiikin Kreikka" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Suomi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fiu-vro mw-list-item"><a href="https://fiu-vro.wikipedia.org/wiki/Vana-Kreeka" title="Vana-Kreeka – Võro" lang="vro" hreflang="vro" data-title="Vana-Kreeka" data-language-autonym="Võro" data-language-local-name="Võro" class="interlanguage-link-target"><span>Võro</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fo mw-list-item"><a href="https://fo.wikipedia.org/wiki/Forna_Grikkaland" title="Forna Grikkaland – feroeză" lang="fo" hreflang="fo" data-title="Forna Grikkaland" data-language-autonym="Føroyskt" data-language-local-name="feroeză" class="interlanguage-link-target"><span>Føroyskt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A8ce_antique" title="Grèce antique – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Grèce antique" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target"><span>Français</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frr mw-list-item"><a href="https://frr.wikipedia.org/wiki/Ual_Grichenlun" title="Ual Grichenlun – frizonă nordică" lang="frr" hreflang="frr" data-title="Ual Grichenlun" data-language-autonym="Nordfriisk" data-language-local-name="frizonă nordică" class="interlanguage-link-target"><span>Nordfriisk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fur mw-list-item"><a href="https://fur.wikipedia.org/wiki/Antighe_Grecie" title="Antighe Grecie – friulană" lang="fur" hreflang="fur" data-title="Antighe Grecie" data-language-autonym="Furlan" data-language-local-name="friulană" class="interlanguage-link-target"><span>Furlan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy mw-list-item"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Alde_Grikel%C3%A2n" title="Alde Grikelân – frizonă occidentală" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Alde Grikelân" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frizonă occidentală" class="interlanguage-link-target"><span>Frysk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/An_tSean-Ghr%C3%A9ig" title="An tSean-Ghréig – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="An tSean-Ghréig" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Gaeilge</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gan mw-list-item"><a href="https://gan.wikipedia.org/wiki/%E5%8F%A4%E5%B8%8C%E8%87%98" title="古希臘 – chineză gan" lang="gan" hreflang="gan" data-title="古希臘" data-language-autonym="贛語" data-language-local-name="chineză gan" class="interlanguage-link-target"><span>贛語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gcr mw-list-item"><a href="https://gcr.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A8s_antik" title="Grès antik – Guianan Creole" lang="gcr" hreflang="gcr" data-title="Grès antik" data-language-autonym="Kriyòl gwiyannen" data-language-local-name="Guianan Creole" class="interlanguage-link-target"><span>Kriyòl gwiyannen</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gd mw-list-item"><a href="https://gd.wikipedia.org/wiki/A%27_Ghr%C3%A8ig_%C3%80rsaidh" title="A' Ghrèig Àrsaidh – gaelică scoțiană" lang="gd" hreflang="gd" data-title="A' Ghrèig Àrsaidh" data-language-autonym="Gàidhlig" data-language-local-name="gaelică scoțiană" class="interlanguage-link-target"><span>Gàidhlig</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Grecia_antiga" title="Grecia antiga – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Grecia antiga" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target"><span>Galego</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gn mw-list-item"><a href="https://gn.wikipedia.org/wiki/Gyr%C3%A9sia_Ymaguare" title="Gyrésia Ymaguare – guarani" lang="gn" hreflang="gn" data-title="Gyrésia Ymaguare" data-language-autonym="Avañe'ẽ" data-language-local-name="guarani" class="interlanguage-link-target"><span>Avañe'ẽ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hak mw-list-item"><a href="https://hak.wikipedia.org/wiki/K%C3%BA_H%C3%AE-lia%CC%8Dp" title="Kú Hî-lia̍p – chineză hakka" lang="hak" hreflang="hak" data-title="Kú Hî-lia̍p" data-language-autonym="客家語 / Hak-kâ-ngî" data-language-local-name="chineză hakka" class="interlanguage-link-target"><span>客家語 / Hak-kâ-ngî</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%99%D7%95%D7%95%D7%9F_%D7%94%D7%A2%D7%AA%D7%99%D7%A7%D7%94" title="יוון העתיקה – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="יוון העתיקה" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target"><span>עברית</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AA%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A4%BE%E0%A4%9A%E0%A5%80%E0%A4%A8_%E0%A4%AF%E0%A5%82%E0%A4%A8%E0%A4%BE%E0%A4%A8" title="प्राचीन यूनान – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="प्राचीन यूनान" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target"><span>हिन्दी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hif mw-list-item"><a href="https://hif.wikipedia.org/wiki/Purana_Greece" title="Purana Greece – Fiji Hindi" lang="hif" hreflang="hif" data-title="Purana Greece" data-language-autonym="Fiji Hindi" data-language-local-name="Fiji Hindi" class="interlanguage-link-target"><span>Fiji Hindi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Stara_Gr%C4%8Dka" title="Stara Grčka – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Stara Grčka" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target"><span>Hrvatski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ht mw-list-item"><a href="https://ht.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A8s_antik" title="Grès antik – haitiană" lang="ht" hreflang="ht" data-title="Grès antik" data-language-autonym="Kreyòl ayisyen" data-language-local-name="haitiană" class="interlanguage-link-target"><span>Kreyòl ayisyen</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/%C3%93kori_G%C3%B6r%C3%B6gorsz%C3%A1g" title="Ókori Görögország – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Ókori Görögország" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target"><span>Magyar</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D5%80%D5%AB%D5%B6_%D5%80%D5%B8%D6%82%D5%B6%D5%A1%D5%BD%D5%BF%D5%A1%D5%B6" title="Հին Հունաստան – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Հին Հունաստան" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target"><span>Հայերեն</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ia mw-list-item"><a href="https://ia.wikipedia.org/wiki/Grecia_antique" title="Grecia antique – interlingua" lang="ia" hreflang="ia" data-title="Grecia antique" data-language-autonym="Interlingua" data-language-local-name="interlingua" class="interlanguage-link-target"><span>Interlingua</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Yunani_Kuno" title="Yunani Kuno – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Yunani Kuno" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Indonesia</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ilo mw-list-item"><a href="https://ilo.wikipedia.org/wiki/Taga-ugma_a_Gresia" title="Taga-ugma a Gresia – iloko" lang="ilo" hreflang="ilo" data-title="Taga-ugma a Gresia" data-language-autonym="Ilokano" data-language-local-name="iloko" class="interlanguage-link-target"><span>Ilokano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-inh mw-list-item"><a href="https://inh.wikipedia.org/wiki/%D0%A8%D0%B8%D1%80%D0%B0_%D0%AF%D0%BD%D0%B5%D1%85%D1%8C%D0%B5" title="Шира Янехье – ingușă" lang="inh" hreflang="inh" data-title="Шира Янехье" data-language-autonym="ГӀалгӀай" data-language-local-name="ingușă" class="interlanguage-link-target"><span>ГӀалгӀай</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Antiqua_Grekia" title="Antiqua Grekia – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Antiqua Grekia" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target"><span>Ido</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/Grikkland_hi%C3%B0_forna" title="Grikkland hið forna – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Grikkland hið forna" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Íslenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Antica_Grecia" title="Antica Grecia – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Antica Grecia" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target"><span>Italiano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E5%8F%A4%E4%BB%A3%E3%82%AE%E3%83%AA%E3%82%B7%E3%82%A2" title="古代ギリシア – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="古代ギリシア" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target"><span>日本語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jam mw-list-item"><a href="https://jam.wikipedia.org/wiki/Ienshent_Griis" title="Ienshent Griis – Jamaican Creole English" lang="jam" hreflang="jam" data-title="Ienshent Griis" data-language-autonym="Patois" data-language-local-name="Jamaican Creole English" class="interlanguage-link-target"><span>Patois</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jv mw-list-item"><a href="https://jv.wikipedia.org/wiki/Griki_Kuna" title="Griki Kuna – javaneză" lang="jv" hreflang="jv" data-title="Griki Kuna" data-language-autonym="Jawa" data-language-local-name="javaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Jawa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%AB%E1%83%95%E1%83%94%E1%83%9A%E1%83%98_%E1%83%A1%E1%83%90%E1%83%91%E1%83%94%E1%83%A0%E1%83%AB%E1%83%9C%E1%83%94%E1%83%97%E1%83%98" title="ძველი საბერძნეთი – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="ძველი საბერძნეთი" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target"><span>ქართული</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kaa mw-list-item"><a href="https://kaa.wikipedia.org/wiki/%C3%81yyemgi_Greciya" title="Áyyemgi Greciya – karakalpak" lang="kaa" hreflang="kaa" data-title="Áyyemgi Greciya" data-language-autonym="Qaraqalpaqsha" data-language-local-name="karakalpak" class="interlanguage-link-target"><span>Qaraqalpaqsha</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbp mw-list-item"><a href="https://kbp.wikipedia.org/wiki/K%C9%A9b%C9%A9njaaz%C9%A9_Kr%C9%9Bs%C9%A9" title="Kɩbɩnjaazɩ Krɛsɩ – Kabiye" lang="kbp" hreflang="kbp" data-title="Kɩbɩnjaazɩ Krɛsɩ" data-language-autonym="Kabɩyɛ" data-language-local-name="Kabiye" class="interlanguage-link-target"><span>Kabɩyɛ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B6%D0%B5%D0%BB%D0%B3%D1%96_%D0%93%D1%80%D0%B5%D0%BA%D0%B8%D1%8F" title="Ежелгі Грекия – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Ежелгі Грекия" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target"><span>Қазақша</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EA%B3%A0%EB%8C%80_%EA%B7%B8%EB%A6%AC%EC%8A%A4" title="고대 그리스 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="고대 그리스" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target"><span>한국어</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-koi mw-list-item"><a href="https://koi.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D0%B0%D0%B6_%D0%AD%D0%BB%D0%BB%D0%B0%D0%B4%D0%B0" title="Важ Эллада – komi-permiak" lang="koi" hreflang="koi" data-title="Важ Эллада" data-language-autonym="Перем коми" data-language-local-name="komi-permiak" class="interlanguage-link-target"><span>Перем коми</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ku mw-list-item"><a href="https://ku.wikipedia.org/wiki/Yewnanistana_kevnare" title="Yewnanistana kevnare – kurdă" lang="ku" hreflang="ku" data-title="Yewnanistana kevnare" data-language-autonym="Kurdî" data-language-local-name="kurdă" class="interlanguage-link-target"><span>Kurdî</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kv mw-list-item"><a href="https://kv.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D0%B0%D0%B6_%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%86%D0%B8%D1%8F" title="Важ Греция – komi" lang="kv" hreflang="kv" data-title="Важ Греция" data-language-autonym="Коми" data-language-local-name="komi" class="interlanguage-link-target"><span>Коми</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kw mw-list-item"><a href="https://kw.wikipedia.org/wiki/Hen_Res" title="Hen Res – cornică" lang="kw" hreflang="kw" data-title="Hen Res" data-language-autonym="Kernowek" data-language-local-name="cornică" class="interlanguage-link-target"><span>Kernowek</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Graecia_antiqua" title="Graecia antiqua – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Graecia antiqua" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target"><span>Latina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lez mw-list-item"><a href="https://lez.wikipedia.org/wiki/%D0%94%D0%B5%D0%B3%D1%8C_%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%86%D0%B8%D1%8F" title="Дегь Греция – lezghian" lang="lez" hreflang="lez" data-title="Дегь Греция" data-language-autonym="Лезги" data-language-local-name="lezghian" class="interlanguage-link-target"><span>Лезги</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lfn mw-list-item"><a href="https://lfn.wikipedia.org/wiki/Elas_antica" title="Elas antica – Lingua Franca Nova" lang="lfn" hreflang="lfn" data-title="Elas antica" data-language-autonym="Lingua Franca Nova" data-language-local-name="Lingua Franca Nova" class="interlanguage-link-target"><span>Lingua Franca Nova</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lld mw-list-item"><a href="https://lld.wikipedia.org/wiki/Antica_Grecia" title="Antica Grecia – Ladin" lang="lld" hreflang="lld" data-title="Antica Grecia" data-language-autonym="Ladin" data-language-local-name="Ladin" class="interlanguage-link-target"><span>Ladin</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Senov%C4%97s_Graikijos_istorija" title="Senovės Graikijos istorija – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Senovės Graikijos istorija" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target"><span>Lietuvių</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Sen%C4%81_Grie%C4%B7ija" title="Senā Grieķija – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Senā Grieķija" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target"><span>Latviešu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mg mw-list-item"><a href="https://mg.wikipedia.org/wiki/Grisia_Taloha" title="Grisia Taloha – malgașă" lang="mg" hreflang="mg" data-title="Grisia Taloha" data-language-autonym="Malagasy" data-language-local-name="malgașă" class="interlanguage-link-target"><span>Malagasy</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mhr mw-list-item"><a href="https://mhr.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%BA%D1%80%D0%B5%D1%82_%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%86%D0%B8%D0%B9" title="Акрет Греций – Eastern Mari" lang="mhr" hreflang="mhr" data-title="Акрет Греций" data-language-autonym="Олык марий" data-language-local-name="Eastern Mari" class="interlanguage-link-target"><span>Олык марий</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%82%D0%B0%D1%80%D0%B0_%D0%93%D1%80%D1%86%D0%B8%D1%98%D0%B0" title="Стара Грција – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Стара Грција" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target"><span>Македонски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml mw-list-item"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%AA%E0%B5%8D%E0%B4%B0%E0%B4%BE%E0%B4%9A%E0%B5%80%E0%B4%A8_%E0%B4%97%E0%B5%8D%E0%B4%B0%E0%B5%80%E0%B4%95%E0%B5%8D%E0%B4%95%E0%B5%8D_%E0%B4%A8%E0%B4%BE%E0%B4%97%E0%B4%B0%E0%B4%BF%E0%B4%95%E0%B4%A4" title="പ്രാചീന ഗ്രീക്ക് നാഗരികത – malayalam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="പ്രാചീന ഗ്രീക്ക് നാഗരികത" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayalam" class="interlanguage-link-target"><span>മലയാളം</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mn mw-list-item"><a href="https://mn.wikipedia.org/wiki/%D0%AD%D1%80%D1%82%D0%BD%D0%B8%D0%B9_%D0%93%D1%80%D0%B5%D0%BA" title="Эртний Грек – mongolă" lang="mn" hreflang="mn" data-title="Эртний Грек" data-language-autonym="Монгол" data-language-local-name="mongolă" class="interlanguage-link-target"><span>Монгол</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mni mw-list-item"><a href="https://mni.wikipedia.org/wiki/%EA%AF%91%EA%AF%82%EA%AF%A4%EA%AF%84_%EA%AF%92%EA%AF%AD%EA%AF%94%EA%AF%A4%EA%AF%81" title="ꯑꯂꯤꯄ ꯒ꯭ꯔꯤꯁ – manipuri" lang="mni" hreflang="mni" data-title="ꯑꯂꯤꯄ ꯒ꯭ꯔꯤꯁ" data-language-autonym="ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ" data-language-local-name="manipuri" class="interlanguage-link-target"><span>ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%97%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A5%80%E0%A4%95_%E0%A4%B8%E0%A4%82%E0%A4%B8%E0%A5%8D%E0%A4%95%E0%A5%83%E0%A4%A4%E0%A5%80" title="ग्रीक संस्कृती – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="ग्रीक संस्कृती" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target"><span>मराठी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Yunani_Purba" title="Yunani Purba – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Yunani Purba" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Melayu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mwl mw-list-item"><a href="https://mwl.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A9cia_Antiga" title="Grécia Antiga – mirandeză" lang="mwl" hreflang="mwl" data-title="Grécia Antiga" data-language-autonym="Mirandés" data-language-local-name="mirandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Mirandés</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-my mw-list-item"><a href="https://my.wikipedia.org/wiki/%E1%80%9B%E1%80%BE%E1%80%B1%E1%80%B8%E1%80%81%E1%80%B1%E1%80%90%E1%80%BA%E1%80%82%E1%80%9B%E1%80%AD" title="ရှေးခေတ်ဂရိ – birmană" lang="my" hreflang="my" data-title="ရှေးခေတ်ဂရိ" data-language-autonym="မြန်မာဘာသာ" data-language-local-name="birmană" class="interlanguage-link-target"><span>မြန်မာဘာသာ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mzn badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://mzn.wikipedia.org/wiki/%DB%8C%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86_%D8%A8%D8%A7%D8%B3%D8%AA%D8%A7%D9%86_%D8%AF%D9%88%D8%B1%D9%87" title="یونان باستان دوره – mazanderani" lang="mzn" hreflang="mzn" data-title="یونان باستان دوره" data-language-autonym="مازِرونی" data-language-local-name="mazanderani" class="interlanguage-link-target"><span>مازِرونی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nap mw-list-item"><a href="https://nap.wikipedia.org/wiki/Grecia_antica" title="Grecia antica – napolitană" lang="nap" hreflang="nap" data-title="Grecia antica" data-language-autonym="Napulitano" data-language-local-name="napolitană" class="interlanguage-link-target"><span>Napulitano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds mw-list-item"><a href="https://nds.wikipedia.org/wiki/Ool_Grekenland" title="Ool Grekenland – germana de jos" lang="nds" hreflang="nds" data-title="Ool Grekenland" data-language-autonym="Plattdüütsch" data-language-local-name="germana de jos" class="interlanguage-link-target"><span>Plattdüütsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds-nl mw-list-item"><a href="https://nds-nl.wikipedia.org/wiki/Olde_Griekenlaand" title="Olde Griekenlaand – saxona de jos" lang="nds-NL" hreflang="nds-NL" data-title="Olde Griekenlaand" data-language-autonym="Nedersaksies" data-language-local-name="saxona de jos" class="interlanguage-link-target"><span>Nedersaksies</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-new mw-list-item"><a href="https://new.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AA%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A4%BE%E0%A4%9A%E0%A5%80%E0%A4%A8_%E0%A4%AF%E0%A4%B5%E0%A4%A8" title="प्राचीन यवन – newari" lang="new" hreflang="new" data-title="प्राचीन यवन" data-language-autonym="नेपाल भाषा" data-language-local-name="newari" class="interlanguage-link-target"><span>नेपाल भाषा</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Oude_Griekenland" title="Oude Griekenland – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Oude Griekenland" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Nederlands</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Hellas_i_antikken" title="Hellas i antikken – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Hellas i antikken" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk nynorsk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Antikkens_Hellas" title="Antikkens Hellas – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Antikkens Hellas" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk bokmål</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A8cia_antica" title="Grècia antica – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Grècia antica" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target"><span>Occitan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-os mw-list-item"><a href="https://os.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B0%D0%B3%D0%BE%D0%BD_%D0%93%D1%80%D0%B5%D0%BA%D1%8A" title="Рагон Грекъ – osetă" lang="os" hreflang="os" data-title="Рагон Грекъ" data-language-autonym="Ирон" data-language-local-name="osetă" class="interlanguage-link-target"><span>Ирон</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%AA%E0%A9%81%E0%A8%B0%E0%A8%BE%E0%A8%A4%E0%A8%A8_%E0%A8%AF%E0%A9%82%E0%A8%A8%E0%A8%BE%E0%A8%A8" title="ਪੁਰਾਤਨ ਯੂਨਾਨ – punjabi" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਪੁਰਾਤਨ ਯੂਨਾਨ" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punjabi" class="interlanguage-link-target"><span>ਪੰਜਾਬੀ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Staro%C5%BCytna_Grecja" title="Starożytna Grecja – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Starożytna Grecja" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target"><span>Polski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pms mw-list-item"><a href="https://pms.wikipedia.org/wiki/Grecia_antica" title="Grecia antica – Piedmontese" lang="pms" hreflang="pms" data-title="Grecia antica" data-language-autonym="Piemontèis" data-language-local-name="Piedmontese" class="interlanguage-link-target"><span>Piemontèis</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%D9%BE%D8%B1%D8%A7%D9%86%D8%A7_%DB%8C%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86" title="پرانا یونان – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="پرانا یونان" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target"><span>پنجابی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D9%84%D8%B1%D8%BA%D9%88%D9%86%DB%8C_%DB%8C%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86" title="لرغونی یونان – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="لرغونی یونان" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target"><span>پښتو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A9cia_Antiga" title="Grécia Antiga – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Grécia Antiga" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target"><span>Português</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-qu mw-list-item"><a href="https://qu.wikipedia.org/wiki/%C3%91awpa_Qirisya" title="Ñawpa Qirisya – quechua" lang="qu" hreflang="qu" data-title="Ñawpa Qirisya" data-language-autonym="Runa Simi" data-language-local-name="quechua" class="interlanguage-link-target"><span>Runa Simi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rm mw-list-item"><a href="https://rm.wikipedia.org/wiki/Grezia_antica" title="Grezia antica – romanșă" lang="rm" hreflang="rm" data-title="Grezia antica" data-language-autonym="Rumantsch" data-language-local-name="romanșă" class="interlanguage-link-target"><span>Rumantsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%94%D1%80%D0%B5%D0%B2%D0%BD%D1%8F%D1%8F_%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%86%D0%B8%D1%8F" title="Древняя Греция – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Древняя Греция" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target"><span>Русский</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rue mw-list-item"><a href="https://rue.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%82%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B2%D1%96%D0%BA%D0%B5_%D2%90%D1%80%D0%B5%D1%86%D1%8C%D0%BA%D0%BE" title="Старовіке Ґрецько – Rusyn" lang="rue" hreflang="rue" data-title="Старовіке Ґрецько" data-language-autonym="Русиньскый" data-language-local-name="Rusyn" class="interlanguage-link-target"><span>Русиньскый</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sa mw-list-item"><a href="https://sa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AA%E0%A5%8C%E0%A4%B0%E0%A4%BE%E0%A4%A3%E0%A4%AF%E0%A4%B5%E0%A4%A8%E0%A4%B8%E0%A4%82%E0%A4%B8%E0%A5%8D%E0%A4%95%E0%A5%83%E0%A4%A4%E0%A4%BF%E0%A4%83" title="पौराणयवनसंस्कृतिः – sanscrită" lang="sa" hreflang="sa" data-title="पौराणयवनसंस्कृतिः" data-language-autonym="संस्कृतम्" data-language-local-name="sanscrită" class="interlanguage-link-target"><span>संस्कृतम्</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sah mw-list-item"><a href="https://sah.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D1%8B%D0%BB%D1%8B%D1%80%D0%B3%D1%8B_%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%86%D0%B8%D1%8F" title="Былыргы Греция – sakha" lang="sah" hreflang="sah" data-title="Былыргы Греция" data-language-autonym="Саха тыла" data-language-local-name="sakha" class="interlanguage-link-target"><span>Саха тыла</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sc mw-list-item"><a href="https://sc.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A8tzia_Antiga" title="Grètzia Antiga – sardiniană" lang="sc" hreflang="sc" data-title="Grètzia Antiga" data-language-autonym="Sardu" data-language-local-name="sardiniană" class="interlanguage-link-target"><span>Sardu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-scn mw-list-item"><a href="https://scn.wikipedia.org/wiki/Grecia_antica" title="Grecia antica – siciliană" lang="scn" hreflang="scn" data-title="Grecia antica" data-language-autonym="Sicilianu" data-language-local-name="siciliană" class="interlanguage-link-target"><span>Sicilianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sco mw-list-item"><a href="https://sco.wikipedia.org/wiki/Auncient_Greece" title="Auncient Greece – scots" lang="sco" hreflang="sco" data-title="Auncient Greece" data-language-autonym="Scots" data-language-local-name="scots" class="interlanguage-link-target"><span>Scots</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sd mw-list-item"><a href="https://sd.wikipedia.org/wiki/%D9%82%D8%AF%D9%8A%D9%85_%D9%8A%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86" title="قديم يونان – sindhi" lang="sd" hreflang="sd" data-title="قديم يونان" data-language-autonym="سنڌي" data-language-local-name="sindhi" class="interlanguage-link-target"><span>سنڌي</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Anti%C4%8Dka_Gr%C4%8Dka" title="Antička Grčka – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Antička Grčka" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target"><span>Srpskohrvatski / српскохрватски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-si mw-list-item"><a href="https://si.wikipedia.org/wiki/%E0%B6%B4%E0%B7%94%E0%B6%BB%E0%B7%8F%E0%B6%AD%E0%B6%B1_%E0%B6%9C%E0%B7%8A%E2%80%8D%E0%B6%BB%E0%B7%93%E0%B7%83%E0%B7%92%E0%B6%BA" title="පුරාතන ග්‍රීසිය – singhaleză" lang="si" hreflang="si" data-title="පුරාතන ග්‍රීසිය" data-language-autonym="සිංහල" data-language-local-name="singhaleză" class="interlanguage-link-target"><span>සිංහල</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Ancient_Greece" title="Ancient Greece – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Ancient Greece" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target"><span>Simple English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Starovek%C3%A9_Gr%C3%A9cko" title="Staroveké Grécko – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Staroveké Grécko" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenčina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Anti%C4%8Dna_Gr%C4%8Dija" title="Antična Grčija – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Antična Grčija" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenščina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Greqia_e_lasht%C3%AB" title="Greqia e lashtë – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Greqia e lashtë" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Shqip</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%82%D0%B0%D1%80%D0%B0_%D0%93%D1%80%D1%87%D0%BA%D0%B0" title="Стара Грчка – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Стара Грчка" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target"><span>Српски / srpski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Antikens_Grekland" title="Antikens Grekland – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Antikens Grekland" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target"><span>Svenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Ugiriki_ya_Kale" title="Ugiriki ya Kale – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Ugiriki ya Kale" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target"><span>Kiswahili</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%AA%E0%AE%A3%E0%AF%8D%E0%AE%9F%E0%AF%88%E0%AE%95%E0%AF%8D_%E0%AE%95%E0%AE%BF%E0%AE%B0%E0%AF%87%E0%AE%95%E0%AF%8D%E0%AE%95%E0%AE%AE%E0%AF%8D" title="பண்டைக் கிரேக்கம் – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="பண்டைக் கிரேக்கம்" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target"><span>தமிழ்</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tg mw-list-item"><a href="https://tg.wikipedia.org/wiki/%D0%AE%D0%BD%D0%BE%D0%BD%D0%B8_%D0%91%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%BD" title="Юнони Бостон – tadjică" lang="tg" hreflang="tg" data-title="Юнони Бостон" data-language-autonym="Тоҷикӣ" data-language-local-name="tadjică" class="interlanguage-link-target"><span>Тоҷикӣ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%81%E0%B8%A3%E0%B8%B5%E0%B8%8B%E0%B9%82%E0%B8%9A%E0%B8%A3%E0%B8%B2%E0%B8%93" title="กรีซโบราณ – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="กรีซโบราณ" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target"><span>ไทย</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tk mw-list-item"><a href="https://tk.wikipedia.org/wiki/Gadymy_Gresi%C3%BDa" title="Gadymy Gresiýa – turkmenă" lang="tk" hreflang="tk" data-title="Gadymy Gresiýa" data-language-autonym="Türkmençe" data-language-local-name="turkmenă" class="interlanguage-link-target"><span>Türkmençe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tl mw-list-item"><a href="https://tl.wikipedia.org/wiki/Sinaunang_Gresya" title="Sinaunang Gresya – tagalog" lang="tl" hreflang="tl" data-title="Sinaunang Gresya" data-language-autonym="Tagalog" data-language-local-name="tagalog" class="interlanguage-link-target"><span>Tagalog</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Antik_Yunanistan" title="Antik Yunanistan – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Antik Yunanistan" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target"><span>Türkçe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tt mw-list-item"><a href="https://tt.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%BE%D1%80%D1%8B%D0%BD%D0%B3%D1%8B_%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%86%D0%B8%D1%8F" title="Борынгы Греция – tătară" lang="tt" hreflang="tt" data-title="Борынгы Греция" data-language-autonym="Татарча / tatarça" data-language-local-name="tătară" class="interlanguage-link-target"><span>Татарча / tatarça</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%82%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B4%D0%B0%D0%B2%D0%BD%D1%8F_%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%86%D1%96%D1%8F" title="Стародавня Греція – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Стародавня Греція" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target"><span>Українська</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D9%82%D8%AF%DB%8C%D9%85_%DB%8C%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86" title="قدیم یونان – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="قدیم یونان" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target"><span>اردو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Qadimgi_Yunoniston" title="Qadimgi Yunoniston – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Qadimgi Yunoniston" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target"><span>Oʻzbekcha / ўзбекча</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vec mw-list-item"><a href="https://vec.wikipedia.org/wiki/Gresa_antiga" title="Gresa antiga – venetă" lang="vec" hreflang="vec" data-title="Gresa antiga" data-language-autonym="Vèneto" data-language-local-name="venetă" class="interlanguage-link-target"><span>Vèneto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vep mw-list-item"><a href="https://vep.wikipedia.org/wiki/Amuine_Grekanma" title="Amuine Grekanma – Veps" lang="vep" hreflang="vep" data-title="Amuine Grekanma" data-language-autonym="Vepsän kel’" data-language-local-name="Veps" class="interlanguage-link-target"><span>Vepsän kel’</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Hy_L%E1%BA%A1p_c%E1%BB%95_%C4%91%E1%BA%A1i" title="Hy Lạp cổ đại – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Hy Lạp cổ đại" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target"><span>Tiếng Việt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Hadton_Gresya" title="Hadton Gresya – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Hadton Gresya" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target"><span>Winaray</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E5%8F%A4%E5%B8%8C%E8%85%8A" title="古希腊 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="古希腊" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target"><span>吴语</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xmf mw-list-item"><a href="https://xmf.wikipedia.org/wiki/%E1%83%AF%E1%83%95%E1%83%94%E1%83%A8%E1%83%98_%E1%83%A1%E1%83%90%E1%83%91%E1%83%94%E1%83%A0%E1%83%AB%E1%83%9C%E1%83%94%E1%83%97%E1%83%98" title="ჯვეში საბერძნეთი – Mingrelian" lang="xmf" hreflang="xmf" data-title="ჯვეში საბერძნეთი" data-language-autonym="მარგალური" data-language-local-name="Mingrelian" class="interlanguage-link-target"><span>მარგალური</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yi mw-list-item"><a href="https://yi.wikipedia.org/wiki/%D7%90%D7%95%D7%A8%D7%90%D7%9C%D7%98_%D7%92%D7%A8%D7%99%D7%9B%D7%A0%D7%9C%D7%90%D7%A0%D7%93" title="אוראלט גריכנלאנד – idiș" lang="yi" hreflang="yi" data-title="אוראלט גריכנלאנד" data-language-autonym="ייִדיש" data-language-local-name="idiș" class="interlanguage-link-target"><span>ייִדיש</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-za mw-list-item"><a href="https://za.wikipedia.org/wiki/Hihlaz_ciuhgeq" title="Hihlaz ciuhgeq – zhuang" lang="za" hreflang="za" data-title="Hihlaz ciuhgeq" data-language-autonym="Vahcuengh" data-language-local-name="zhuang" class="interlanguage-link-target"><span>Vahcuengh</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E5%8F%A4%E5%B8%8C%E8%85%8A" title="古希腊 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="古希腊" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target"><span>中文</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-classical mw-list-item"><a href="https://zh-classical.wikipedia.org/wiki/%E5%8F%A4%E5%B8%8C%E8%87%98" title="古希臘 – Literary Chinese" lang="lzh" hreflang="lzh" data-title="古希臘" data-language-autonym="文言" data-language-local-name="Literary Chinese" class="interlanguage-link-target"><span>文言</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/K%C3%B3%CD%98-t%C4%81i_Hi-lia%CC%8Dp" title="Kó͘-tāi Hi-lia̍p – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="Kó͘-tāi Hi-lia̍p" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target"><span>閩南語 / Bân-lâm-gú</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E5%8F%A4%E5%B8%8C%E8%87%98" title="古希臘 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="古希臘" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target"><span>粵語</span></a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="wb-langlinks-edit wb-langlinks-link"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q11772#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Grecia_Antic%C4%83" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Grecia_Antic%C4%83" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Grecia_Antic%C4%83"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Grecia_Antic%C4%83"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Grecia_Antic%C4%83" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Grecia_Antic%C4%83" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q"><span>Pagini speciale</span></a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&oldid=16476383" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini"><span>Legătură permanentă</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Grecia_Antic%C4%83&id=16476383&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini"><span>Citează acest articol</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FGrecia_Antic%25C4%2583"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FGrecia_Antic%25C4%2583"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Grecia+Antic%C4%83"><span>Creare carte</span></a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Grecia_Antic%C4%83&action=show-download-screen"><span>Descărcare ca PDF</span></a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p"><span>Versiune de tipărit</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Ancient_Greece" hreflang="en"><span>Wikimedia Commons</span></a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q11772" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16501920">.mw-parser-output .ambox{margin:0px 10%;border:1px solid #aaa;border-left:10px solid #1e90ff;background:#fbfbfb}.mw-parser-output table.ambox-notice{border-left:10px solid #1e90ff}.mw-parser-output table.ambox-speedy{border-left:10px solid #b22222;background:#fee}.mw-parser-output table.ambox-delete{border-left:10px solid #b22222}.mw-parser-output table.ambox-content{border-left:10px solid #f28500}.mw-parser-output table.ambox-style{border-left:10px solid #f4c430}.mw-parser-output table.ambox-move{border-left:10px solid #9932cc}.mw-parser-output table.ambox-protection{border-left:10px solid #bba}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-notice{border-left:10px solid #000f1e!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-speedy{background-color:#310402!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-speedy,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-delete{border-left:10px solid #070101!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-content{border-left:10px solid #261500!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-style{border-left:10px solid #544004!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-move{border-left:10px solid #1e0a28!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-protection{border-left:10px solid #bba!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-notice,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-delete,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-content,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-style,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-move,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-protection{background-color:#202122!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-notice{border-left:10px solid #000f1e!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-speedy{background-color:#310402!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-speedy,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-delete{border-left:10px solid #070101!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-content{border-left:10px solid #261500!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-style{border-left:10px solid #544004!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-move{border-left:10px solid #1e0a28!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-protection{border-left:10px solid #bba!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-notice,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-delete,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-content,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-style,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-move,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-protection{background-color:#202122!important}}</style><table class="metadata plainlinks ambox ambox ambox-content ambox-content" style=""> <tbody><tr><td class="mbox-image"><div style="width: 52px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Question_book-4.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Question_book-4.svg/50px-Question_book-4.svg.png" decoding="async" width="50" height="39" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Question_book-4.svg/75px-Question_book-4.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Question_book-4.svg/100px-Question_book-4.svg.png 2x" data-file-width="262" data-file-height="204" /></a></span></div></td><td class="mbox-text" style=""><span class="mbox-text-span"><b>Acest articol sau această secțiune are <a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">bibliografia</a> incompletă sau inexistentă.</b><br /> Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea <a href="/wiki/Wikipedia:Verificabilitate" title="Wikipedia:Verificabilitate">susținerii bibliografice</a> a afirmațiilor pe care le conține.<span class="hide-when-compact"> </span><span class="hide-when-compact"> </span></span></td></tr></tbody></table> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r13393782/mw-parser-output/.tmulti">.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{display:flex;flex-direction:column}.mw-parser-output .tmulti .trow{display:flex;flex-direction:row;clear:left;flex-wrap:wrap;width:100%;box-sizing:border-box}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{margin:1px;float:left}.mw-parser-output .tmulti .theader{clear:both;font-weight:bold;text-align:center;align-self:center;background-color:transparent;width:100%}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:left;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption-center{text-align:center;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .text-align-left{text-align:left}.mw-parser-output .tmulti .text-align-right{text-align:right}.mw-parser-output .tmulti .text-align-center{text-align:center}@media all and (max-width:720px){.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{width:100%!important;box-sizing:border-box;max-width:none!important;align-items:center}.mw-parser-output .tmulti .trow{justify-content:center}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{float:none!important;max-width:100%!important;box-sizing:border-box;text-align:center}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:center}}</style><div class="thumb tmulti tright"><div class="thumbinner" style="width:392px;max-width:392px"><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:268px;max-width:268px"><div class="thumbimage" style="height:177px;overflow:hidden"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Parthenon_by_Joy_of_Museum.jpg" class="mw-file-description"><img alt="left" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Parthenon_by_Joy_of_Museum.jpg/266px-Parthenon_by_Joy_of_Museum.jpg" decoding="async" width="266" height="177" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Parthenon_by_Joy_of_Museum.jpg/399px-Parthenon_by_Joy_of_Museum.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Parthenon_by_Joy_of_Museum.jpg/532px-Parthenon_by_Joy_of_Museum.jpg 2x" data-file-width="6000" data-file-height="4000" /></a></span></div></div><div class="tsingle" style="width:120px;max-width:120px"><div class="thumbimage" style="height:177px;overflow:hidden"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Andokides_Painter_ARV_4_9_Herakles_reclining_with_Athena_(01).jpg" class="mw-file-description"><img alt="right" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/29/Andokides_Painter_ARV_4_9_Herakles_reclining_with_Athena_%2801%29.jpg/118px-Andokides_Painter_ARV_4_9_Herakles_reclining_with_Athena_%2801%29.jpg" decoding="async" width="118" height="177" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/29/Andokides_Painter_ARV_4_9_Herakles_reclining_with_Athena_%2801%29.jpg/177px-Andokides_Painter_ARV_4_9_Herakles_reclining_with_Athena_%2801%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/29/Andokides_Painter_ARV_4_9_Herakles_reclining_with_Athena_%2801%29.jpg/236px-Andokides_Painter_ARV_4_9_Herakles_reclining_with_Athena_%2801%29.jpg 2x" data-file-width="3179" data-file-height="4768" /></a></span></div></div></div><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:135px;max-width:135px"><div class="thumbimage" style="height:176px;overflow:hidden"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:The_Discobolus_Lancellotti,_Roman_copy_of_a_5th_century_BC_Greek_original_by_Myron,_Hadrianic_period,_Palazzo_Massimo_alle_Terme_(11398129933).jpg" class="mw-file-description"><img alt="left" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/The_Discobolus_Lancellotti%2C_Roman_copy_of_a_5th_century_BC_Greek_original_by_Myron%2C_Hadrianic_period%2C_Palazzo_Massimo_alle_Terme_%2811398129933%29.jpg/133px-The_Discobolus_Lancellotti%2C_Roman_copy_of_a_5th_century_BC_Greek_original_by_Myron%2C_Hadrianic_period%2C_Palazzo_Massimo_alle_Terme_%2811398129933%29.jpg" decoding="async" width="133" height="177" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/The_Discobolus_Lancellotti%2C_Roman_copy_of_a_5th_century_BC_Greek_original_by_Myron%2C_Hadrianic_period%2C_Palazzo_Massimo_alle_Terme_%2811398129933%29.jpg/200px-The_Discobolus_Lancellotti%2C_Roman_copy_of_a_5th_century_BC_Greek_original_by_Myron%2C_Hadrianic_period%2C_Palazzo_Massimo_alle_Terme_%2811398129933%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/The_Discobolus_Lancellotti%2C_Roman_copy_of_a_5th_century_BC_Greek_original_by_Myron%2C_Hadrianic_period%2C_Palazzo_Massimo_alle_Terme_%2811398129933%29.jpg/266px-The_Discobolus_Lancellotti%2C_Roman_copy_of_a_5th_century_BC_Greek_original_by_Myron%2C_Hadrianic_period%2C_Palazzo_Massimo_alle_Terme_%2811398129933%29.jpg 2x" data-file-width="3216" data-file-height="4288" /></a></span></div></div><div class="tsingle" style="width:253px;max-width:253px"><div class="thumbimage" style="height:176px;overflow:hidden"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Theater_of_Epidaurus_-_Flickr_-_GregTheBusker.jpg" class="mw-file-description"><img alt="right" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/91/Theater_of_Epidaurus_-_Flickr_-_GregTheBusker.jpg/251px-Theater_of_Epidaurus_-_Flickr_-_GregTheBusker.jpg" decoding="async" width="251" height="177" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/91/Theater_of_Epidaurus_-_Flickr_-_GregTheBusker.jpg/377px-Theater_of_Epidaurus_-_Flickr_-_GregTheBusker.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/91/Theater_of_Epidaurus_-_Flickr_-_GregTheBusker.jpg/502px-Theater_of_Epidaurus_-_Flickr_-_GregTheBusker.jpg 2x" data-file-width="7684" data-file-height="5406" /></a></span></div></div></div></div></div> <table style="margin-left:1em; border:1px solid #000000; background-color:#f2f2f2; padding:2px; float:right; clear:right; font-size:70%;"> <tbody><tr> <td colspan="4" rowspan="1" style="text-align: center; background-color: #ffffff;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:The_Parthenon_in_Athens.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/The_Parthenon_in_Athens.jpg/150px-The_Parthenon_in_Athens.jpg" decoding="async" width="150" height="105" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/The_Parthenon_in_Athens.jpg/225px-The_Parthenon_in_Athens.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/The_Parthenon_in_Athens.jpg/300px-The_Parthenon_in_Athens.jpg 2x" data-file-width="1144" data-file-height="804" /></a></span> <p>Acest articol este parte a seriei despre </p><p><b><a href="/wiki/Istoria_Greciei" title="Istoria Greciei">Istoria Greciei</a></b> </p> </td></tr> <tr> <td style="padding: 0 5px; background: #ccf; text-align: center;"><b> Civilizațiile egeene </b> </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_heladic%C4%83" title="Civilizația heladică">Civilizația heladică</a> (2800-1060 î.Hr.) </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_cicladic%C4%83" title="Civilizația cicladică">Civilizația cicladică</a> (3000-1100 î.Hr.) </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_minoic%C4%83" title="Civilizația minoică">Civilizația minoică</a> (3650-1170 î.Hr.) </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_micenian%C4%83" title="Civilizația miceniană">Civilizația miceniană</a> (1550-1175 î.Hr.) </td></tr> <tr> <td style="padding: 0 5px; background: #ccf;text-align: center;"><b><a href="/wiki/Grecia_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Grecia antică">Grecia antică</a></b> </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/wiki/Era_%E2%80%9E%C3%AEntunecat%C4%83%E2%80%9D_a_Greciei" title="Era „întunecată” a Greciei">Era „întunecată” a Greciei</a> (1175-750 î.Hr.) </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/wiki/Perioada_arhaic%C4%83_%C3%AEn_Grecia" title="Perioada arhaică în Grecia">Perioada arhaică în Grecia</a> (750-490 î.Hr.) </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/wiki/Grecia_clasic%C4%83" title="Grecia clasică">Grecia clasică</a> (490-336 î.Hr.) </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/wiki/Grecia_elenistic%C4%83" title="Grecia elenistică">Grecia elenistică</a> (336-146 î.Hr.) </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/wiki/Grecia_roman%C4%83" title="Grecia romană">Grecia romană</a> (146 î.Hr.-395 d.Hr.) </td></tr> <tr> <td style="padding: 0 5px; background: #ccf; text-align: center;"><b><a href="/w/index.php?title=Grecia_roman%C4%83_%C8%99i_bizantin%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grecia romană și bizantină — pagină inexistentă">Grecia medievală</a></b> </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiul Bizantin</a> </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/wiki/Frankokratia" title="Frankokratia">Frankokratia</a> </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/wiki/Grecia_otoman%C4%83" class="mw-redirect" title="Grecia otomană">Grecia otomană</a> </td></tr> <tr> <td style="padding: 0 5px; background: #ccf; text-align: center;"><b><a href="/w/index.php?title=Istoria_Greciei_moderne&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Greciei moderne — pagină inexistentă">Grecia modernă</a></b> </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Greciei" title="Războiul de Independență al Greciei">Războiul de Independență</a> </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/wiki/Regatul_Greciei" title="Regatul Greciei">Regatul Greciei</a> </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_mondial" class="mw-redirect" title="Al Doilea Război mondial">Ocuparea Greciei de către Puterile Axei</a> </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/wiki/R%C4%83zboiul_civil_grec" class="mw-redirect" title="Războiul civil grec">Războiul civil grec</a> </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/w/index.php?title=Junta_militar%C4%83_din_Grecia,_1964-1974&action=edit&redlink=1" class="new" title="Junta militară din Grecia, 1964-1974 — pagină inexistentă">Dictatura coloneilor</a> </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/w/index.php?title=Istoria_Republicii_Elene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Republicii Elene — pagină inexistentă">Republica Elenă</a> </td></tr> <tr> <td style="padding: 0 5px; background: #ccf; text-align: center;"><b>Istoria Greciei pe subiecte</b> </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/w/index.php?title=Istoria_militar%C4%83_a_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria militară a Greciei — pagină inexistentă">Istoria militară a Greciei</a> </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/w/index.php?title=Istoria_constitu%C8%9Biei_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria constituției Greciei — pagină inexistentă">Istoria constituției elene</a> </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/wiki/Nume_ale_grecilor" title="Nume ale grecilor">Nume ale grecilor</a> </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/w/index.php?title=Arta_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta Greciei — pagină inexistentă">Istoria artei Greciei</a> </td></tr> <tr> <td style="text-align: center;"><a href="/wiki/Cronologia_Greciei" title="Cronologia Greciei">Cronologia Greciei</a> <div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;">Această infocasetă: <a href="/wiki/Format:Istoria_Greciei_02" title="Format:Istoria Greciei 02"><span title="Vizualizare format" style=";">vizualizare</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Istoria_Greciei_02&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Istoria Greciei 02 — pagină inexistentă"><span title="Discuție format" style=";">discuție</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Istoria_Greciei_02&action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style=";">modificare</span></a></div> </td></tr></tbody></table> <p><b>Grecia Antică</b> (în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">greacă</a> <span lang="grk" style="font-style:italic">Ἑλλάς</span>, în <a href="/wiki/Limba_latin%C4%83" title="Limba latină">latină</a> <span lang="la" style="font-style:italic">Hellás</span>) a fost o civilizație <a href="/wiki/Antichitatea" title="Antichitatea">antică</a> din <a href="/wiki/Bazinul_mediteranean" class="mw-redirect" title="Bazinul mediteranean">bazinul mediteranean</a>, provenită din <a href="/wiki/Peninsula_balcanic%C4%83" class="mw-redirect" title="Peninsula balcanică">peninsula balcanică</a>, care a durat din <a href="/wiki/Secolul_al_XII-lea_%C3%AE.Hr." title="Secolul al XII-lea î.Hr.">secolul al XII-lea î.Hr.</a> până în anul <a href="/wiki/313" title="313">313 d.Hr.</a>, la oficializarea creștinismului, sau până la închiderea <a href="/wiki/Academia_din_Atena" class="mw-redirect" title="Academia din Atena">academiei ateniene</a> de către împăratul <a href="/wiki/Iustinian_I_(cel_Mare)" class="mw-redirect" title="Iustinian I (cel Mare)">Iustinian I</a> în <a href="/wiki/529" title="529">529 d.Hr.</a> După colapsul civilizației grecești antice, a urmat perioada romano-<a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">bizantină</a>. </p><p>Civilizația grecească antică s-a dezvoltat în peninsula balcanică la trei secole după sfârșitul <a href="/wiki/Epoca_Bronzului" title="Epoca Bronzului">epocii bronzului</a> și prăbușirea <a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_micenian%C4%83" title="Civilizația miceniană">civilizației miceniene</a>; orașe-state grecești numite „<a href="/wiki/Polis" title="Polis">polisuri</a>” s-au format din <a href="/wiki/Secolul_al_VIII-lea_%C3%AE.Hr." title="Secolul al VIII-lea î.Hr.">secolul al VIII-lea î.Hr.</a> în perioada arhaică și au declanșat procesul de colonizare a bazinului mediteranean, în <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a>, <a href="/wiki/Libia" title="Libia">Libia</a>, <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>, <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a>, <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a>, <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>, <a href="/wiki/Egipt" title="Egipt">Egipt</a>, <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a>, <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a> și <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a> de azi. A urmat <a href="/wiki/Grecia_clasic%C4%83" title="Grecia clasică">Epoca Clasică</a>, care a culminat cu înflorirea culturală, artistică, literară, științifică, filosofică și arhitecturală, dar și cu <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_greco-persane" class="mw-redirect" title="Războaiele greco-persane">războaiele cu perșii</a> din secolele V-IV î.Hr. Epoca clasică s-a încheiat odată cu <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_peloponesiac" title="Războiul peloponesiac">Războiul peloponesiac</a> dintre <a href="/wiki/Liga_de_la_Delos" title="Liga de la Delos">Liga de la Delos</a> și <a href="/wiki/Liga_peloponesiac%C4%83" title="Liga peloponesiacă">Liga peloponesiacă</a>. </p><p>În <a href="/wiki/Secolul_al_IV-lea_%C3%AE.Hr." title="Secolul al IV-lea î.Hr.">secolul al IV-lea î.Hr.</a> regele macedonean <a href="/wiki/Alexandru_cel_Mare" title="Alexandru cel Mare">Alexandru cel Mare</a> a supus orașele-state grecești și a nimicit <a href="/wiki/Imperiul_Persan" title="Imperiul Persan">Imperiul Persan</a>, cucerind Orientul Apropiat și Mijlociu, răspândind civilizația și cultura elenistică până în <a href="/wiki/India" title="India">India</a>. După moartea lui Alexandru <a href="/wiki/Macedonia_Antic%C4%83" title="Macedonia Antică">imperiul macedonean</a> s-a dezbinat în regate succesoare cu specific grecesc: <a href="/wiki/Dinastia_Ptolemeic%C4%83" title="Dinastia Ptolemeică">Regatul Egiptean</a> (<a href="/wiki/Ptolemeu_I_Soter" title="Ptolemeu I Soter">Ptolemeu</a>), <a href="/wiki/Imperiul_Seleucid" title="Imperiul Seleucid">Regatul Seleucid</a>, Regatul trac al lui <a href="/wiki/Lisimah" class="mw-redirect" title="Lisimah">Lisimah</a>, Regatul macedonean al lui <a href="/w/index.php?title=Casandru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Casandru — pagină inexistentă">Casandru</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q207183" class="extiw" title="d:Q207183"><span title="Casandru la Wikidata">d</span></a>)</small></sup> și <a href="/wiki/Regatul_Greco-Bactrian" title="Regatul Greco-Bactrian">regatul greco-bactrian</a> din <a href="/wiki/Afganistan" title="Afganistan">Afganistanul</a> de azi. </p><p>În secolele II-I î.Hr. <a href="/wiki/Imperiul_Roman" title="Imperiul Roman">Imperiul Roman</a> a supus primele trei regate elenistice în vreme ce regatul <a href="/wiki/Bactria" title="Bactria">Bactriei</a> a fost cucerit de <a href="/wiki/Sci%C8%9Bi" title="Sciți">indo-sciți</a> și <a href="/wiki/Par%C8%9Bi" class="mw-redirect" title="Parți">parți</a>. Cultura, religia și arta romană s-a inspirat după cea grecească, ajungând să o exporte prin procesul de romanizare în Europa, dar și în Orient și în nordul Africii, care s-au menținut sub ocupație bizantină până la invazia arabă și islamificarea din anii 600-700 d.Hr. </p><p>Grecia clasică a devenit o inspirație și leagănul civilizației pentru <a href="/wiki/Lumea_occidental%C4%83" title="Lumea occidentală">civilizația vestică</a> în ce privește politica, filosofia, arta, știința și arhitectura, dar și stilul de viață. </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:L%27atleta_di_Fano.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/67/L%27atleta_di_Fano.jpg/220px-L%27atleta_di_Fano.jpg" decoding="async" width="220" height="330" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/67/L%27atleta_di_Fano.jpg/330px-L%27atleta_di_Fano.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/67/L%27atleta_di_Fano.jpg/440px-L%27atleta_di_Fano.jpg 2x" data-file-width="2912" data-file-height="4368" /></a><figcaption><i>Atletul victorios</i>, o sculptură din Grecia Antică (circa 310 î.Hr.)</figcaption></figure> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Periodizare">Periodizare</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Periodizare" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Periodizare"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Grecia antică include strict perioada pre-creștină, cand religia era <a href="/wiki/Politeism" title="Politeism">politeistă</a>. Astfel, istoria Greciei antice se împarte în: </p> <ul><li><a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_heladic%C4%83" title="Civilizația heladică">Civilizația heladică</a> (3200 î.Hr.– c. 1050 î.Hr.)</li> <li><a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_cicladic%C4%83" title="Civilizația cicladică">Civilizația cicladică</a> (3200 î.Hr.–c. 1050 î.Hr.)</li> <li><a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_minoic%C4%83" title="Civilizația minoică">Civilizația minoică</a> (3000 î.Hr. – c. 1100 î.Hr.)</li> <li><a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_micenian%C4%83" title="Civilizația miceniană">Civilizația miceniană</a> (1600 î.Hr. – c. 1100 î.Hr.)</li> <li><a href="/wiki/Era_%E2%80%9E%C3%AEntunecat%C4%83%E2%80%9D_a_Greciei" title="Era „întunecată” a Greciei">Secolele obscure ale Greciei</a> (1100 î.Hr. – c. 750 î.Hr.)</li> <li><a href="/wiki/Perioada_arhaic%C4%83_%C3%AEn_Grecia" title="Perioada arhaică în Grecia">Perioada arhaică în Grecia</a> (750 î.Hr. - 490 î.Hr. )</li> <li><a href="/wiki/Grecia_clasic%C4%83" title="Grecia clasică">Grecia clasică</a> (490 î.Hr.-323 î.Hr.)</li> <li><a href="/wiki/Grecia_elenistic%C4%83" title="Grecia elenistică">Grecia elenistică</a> (323 î.Hr.-146 î.Hr.)</li> <li><a href="/wiki/Grecia_roman%C4%83" title="Grecia romană">Grecia romană</a> (146 î.Hr.- 330 d.Hr.)</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istoriografie">Istoriografie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Istoriografie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Istoriografie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Marble_bust_of_Herodotos_MET_DT11742.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Marble_bust_of_Herodotos_MET_DT11742.jpg/220px-Marble_bust_of_Herodotos_MET_DT11742.jpg" decoding="async" width="220" height="276" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Marble_bust_of_Herodotos_MET_DT11742.jpg/330px-Marble_bust_of_Herodotos_MET_DT11742.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Marble_bust_of_Herodotos_MET_DT11742.jpg/440px-Marble_bust_of_Herodotos_MET_DT11742.jpg 2x" data-file-width="2972" data-file-height="3722" /></a><figcaption><a href="/wiki/Herodot" title="Herodot">Herodot</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Thucydides_pushkin01.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2d/Thucydides_pushkin01.jpg/220px-Thucydides_pushkin01.jpg" decoding="async" width="220" height="306" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2d/Thucydides_pushkin01.jpg/330px-Thucydides_pushkin01.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2d/Thucydides_pushkin01.jpg/440px-Thucydides_pushkin01.jpg 2x" data-file-width="775" data-file-height="1077" /></a><figcaption><a href="/wiki/Tucidide" title="Tucidide">Tucidide</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:POxy_v0017_n2099_a_01_hires.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/POxy_v0017_n2099_a_01_hires.jpg/220px-POxy_v0017_n2099_a_01_hires.jpg" decoding="async" width="220" height="206" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/POxy_v0017_n2099_a_01_hires.jpg/330px-POxy_v0017_n2099_a_01_hires.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/POxy_v0017_n2099_a_01_hires.jpg/440px-POxy_v0017_n2099_a_01_hires.jpg 2x" data-file-width="1253" data-file-height="1175" /></a><figcaption>Un fragment din scrierile lui Herodot, găsit la <a href="/wiki/Oxyrhynchos" title="Oxyrhynchos">Oxyrhynchos</a></figcaption></figure> <p>Perioada istorică a Greciei Antice este prima atestată academic ca fiind comprehensivă, istoriografică, narativă. Despre civilizațiile anterioare cunoaștem doar din izvoare arheologice și documente fragmentare precum anale, liste de regi și inscripții. </p><p><a href="/wiki/Herodot" title="Herodot">Herodot</a> din <a href="/wiki/Halicarnas" class="mw-redirect" title="Halicarnas">Halicarnas</a> este considerat a fi "părintele istoriei, al jurnalismului și geografiei". Acesta a făcut o imensă „anchetă” și a realizat o carte de istorie universală despre <a href="/wiki/Imperiul_Persan" title="Imperiul Persan">Imperiul Persan</a>, <a href="/wiki/Imperiul_Babilonian" title="Imperiul Babilonian">Babilon</a>, <a href="/wiki/Egiptul_Antic" title="Egiptul Antic">Egipt</a> și orașele-state grecești, o lucrare atotcuprinzătoare, care abordează toate problemele societății antice. Cartea sa, <i>Istorii</i>, este o istorie relativă ce nu afirmă superioritatea culturii grecești și pune accentul pe delectarea cititorului și nu pe adevăr sau pe caracterul științific. </p><p><a href="/wiki/Tucidide" title="Tucidide">Tucidide</a> creează o nouă abordare a studiului istoric, fiind considerat al doilea întemeietor al istoriei. Axându-se pe adevărul istoric în redarea evenimentelor politice și militare, el respinge legendele, miturile și operele logografilor, considerând cǎ istoria trebuie să judece izvoarele pentru a extrage adevărul, iar sursele cercetate trebuie privite critic. A scris o lucrare despre <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_peloponesiac" title="Războiul peloponesiac">Rǎzboiul Peloponesiac</a>, care conținea 8 cărți ce cuprind perioada 431-411 î.e.n., o vastă istorie militară și politică, numind conflictul „cea mai puternică zguduire” sau „războiul cel mai de seamă”. A introdus conceptul de cauză, diferită de pretext, cauzele fiind psihologice, economice, sociale, comerciale etc. și a introdus discursul fictiv, incluzând în descriere fraze de tipul „ce îmi pare că ar fi trebuit să vorbească fiecare despre cele ce îi stăteau în față”. </p><p><a href="/wiki/Xenofon" title="Xenofon">Xenofon</a>, om politic, istoric, filosof și general, este autorul primei mostre a genului memorialistic, fiind unul din cei 10.000 de mercenari greci ce au făcut parte din armata lui Cyrus cel Tânăr, descriind aventura sa în lucrarea <i>Anabasis</i>. </p><p><a href="/wiki/Aristotel" title="Aristotel">Aristotel</a>, filosof cu operă vastă, din domenii variate (filozofie, politică, retorică etc.), învățător al lui <a href="/wiki/Alexandru_cel_Mare" title="Alexandru cel Mare">Alexandru cel Mare</a> - a scris <a href="/wiki/Politica_(Aristotel)" title="Politica (Aristotel)">Politica</a> și <i>Statul atenian</i>, îndreptând istoria către cercetarea comparată a instituțiilor. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Geografie">Geografie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Geografie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Geografie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ancient_Regions_Mainland_Greece.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Ancient_Regions_Mainland_Greece.png/220px-Ancient_Regions_Mainland_Greece.png" decoding="async" width="220" height="255" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Ancient_Regions_Mainland_Greece.png/330px-Ancient_Regions_Mainland_Greece.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Ancient_Regions_Mainland_Greece.png/440px-Ancient_Regions_Mainland_Greece.png 2x" data-file-width="950" data-file-height="1100" /></a><figcaption>Regiunile Greciei continentale</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:AncientGreekDialects_(Woodard)_en.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/AncientGreekDialects_%28Woodard%29_en.svg/220px-AncientGreekDialects_%28Woodard%29_en.svg.png" decoding="async" width="220" height="185" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/AncientGreekDialects_%28Woodard%29_en.svg/330px-AncientGreekDialects_%28Woodard%29_en.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/AncientGreekDialects_%28Woodard%29_en.svg/440px-AncientGreekDialects_%28Woodard%29_en.svg.png 2x" data-file-width="660" data-file-height="555" /></a><figcaption><a href="/wiki/Dialecte_grece%C8%99ti" title="Dialecte grecești">Dialectele grecești</a> în <a href="/wiki/Grecia_clasic%C4%83" title="Grecia clasică">perioada clasică</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Pontos_Euxeinos.gif" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/06/Pontos_Euxeinos.gif/220px-Pontos_Euxeinos.gif" decoding="async" width="220" height="160" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/06/Pontos_Euxeinos.gif/330px-Pontos_Euxeinos.gif 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/06/Pontos_Euxeinos.gif/440px-Pontos_Euxeinos.gif 2x" data-file-width="670" data-file-height="488" /></a><figcaption>Orașele grecești din jurul Mării Negre</figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Regiuni">Regiuni</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Regiuni" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Regiuni"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Istoria Greciei antice s-a desfășurat în <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a> de azi și insula <a href="/wiki/Creta" title="Creta">Creta</a>, dar și în coloniile sale. Teritoriul Greciei este predominant muntos, iar regiunile sale sunt delimitate de munți, de aceea fiecare regiune are <a href="/wiki/Dialecte_grece%C8%99ti" title="Dialecte grecești">dialect</a>, cultură și identitate proprie. Regionalismul a dus la formarea orașelor-state și la războaie regionale între acestea în cursul istoriei Greciei. </p><p>Grecia este scăldată de următoarele mări: </p> <ul><li><a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Marea Mediterană</a> la sud</li> <li><a href="/wiki/Marea_Egee" title="Marea Egee">Marea Egee</a> la est</li> <li><a href="/wiki/Marea_Cretei" title="Marea Cretei">Marea Cretei</a> la sud-est</li> <li><a href="/wiki/Marea_Ionic%C4%83" title="Marea Ionică">Marea Ionică</a> la sud-vest.</li></ul> <p>Grecia peninsulară constă din peninsula <a href="/wiki/Peloponez" title="Peloponez">Peloponez</a> care este alcătuită din regiunile <a href="/wiki/Laconia" title="Laconia">Laconia</a> (sud-est), Mesenia (sud-vest), Elida (vest), <a href="/wiki/Prefectura_Ahaia" title="Prefectura Ahaia">Achaia</a> (nord), Corintia (nord-est), Argolida (est) și <a href="/wiki/Arcadia" title="Arcadia">Arcadia</a> (centru). Grecia continentală este alcătuită din regiunile <a href="/wiki/Prefectura_Aetolia-Acarnania" title="Prefectura Aetolia-Acarnania">Aetolia și Acarnania</a> în vest, Locrida, Dorida, Focida în centru, <a href="/wiki/Beo%C8%9Bia" title="Beoția">Beoția</a>, <a href="/wiki/Attica" title="Attica">Attica</a> și Megarida în est, <a href="/wiki/Tesalia" title="Tesalia">Tesalia</a> în nord-est și <a href="/wiki/Epir" title="Epir">Epir</a> în nord-vest. Grecia nordică este alcătuită din <a href="/wiki/Macedonia_Antic%C4%83" title="Macedonia Antică">Macedonia</a> și regiuni precum Elimeia, Pieria și Orestida. Partea nordică a Greciei s-a învecinat la nord-est cu civilizația <a href="/wiki/Traci" title="Traci">tracică</a> (Bulgaria de azi) și cu civilizația <a href="/wiki/Iliri" title="Iliri">ilirică</a> în nord-vest (Serbia, Macedonia de Nord și Albania de azi). </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Orașe-state_și_colonii"><span id="Ora.C8.99e-state_.C8.99i_colonii"></span>Orașe-state și colonii</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Orașe-state și colonii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Orașe-state și colonii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Griechischen_und_ph%C3%B6nizischen_Kolonien.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a9/Griechischen_und_ph%C3%B6nizischen_Kolonien.jpg/520px-Griechischen_und_ph%C3%B6nizischen_Kolonien.jpg" decoding="async" width="520" height="296" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a9/Griechischen_und_ph%C3%B6nizischen_Kolonien.jpg/780px-Griechischen_und_ph%C3%B6nizischen_Kolonien.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a9/Griechischen_und_ph%C3%B6nizischen_Kolonien.jpg/1040px-Griechischen_und_ph%C3%B6nizischen_Kolonien.jpg 2x" data-file-width="2836" data-file-height="1616" /></a><figcaption>Harta coloniilor grecești (în roșu) din secolele VIII-VI î.Hr.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Alexander_III_empire_map-fr.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c2/Alexander_III_empire_map-fr.svg/220px-Alexander_III_empire_map-fr.svg.png" decoding="async" width="220" height="119" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c2/Alexander_III_empire_map-fr.svg/330px-Alexander_III_empire_map-fr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c2/Alexander_III_empire_map-fr.svg/440px-Alexander_III_empire_map-fr.svg.png 2x" data-file-width="1243" data-file-height="673" /></a><figcaption>Imperiul lui <a href="/wiki/Alexandru_cel_Mare" title="Alexandru cel Mare">Alexandru cel Mare</a></figcaption></figure> <p>În perioada arhaică populația grecească a crescut cu mult peste capacitatea sustenabilității terenurilor arabile disponibile. Astfel, a rezultat o migrație în masă și colonizarea altor teritorii din afara spațiului grecesc. Populația Greciei în anul 800 î.Hr. era de 800 000 de locuitori. În anul 400 î.Hr., populația a atins cifra de 7-10 milioane de locuitori. Colonizarea altor teritorii a durat 250 ani, fiind întemeiate colonii pe coasta egeică a <a href="/wiki/Anatolia" title="Anatolia">Asiei Mici</a>, urmate de insula <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a>, coasta <a href="/wiki/Tracia" title="Tracia">Traciei</a>, <a href="/wiki/Marea_Marmara" title="Marea Marmara">Mării Marmara</a> și coasta de sud a Marii Negre, apoi s-a întins până în Ucraina, Rusia, insula <a href="/wiki/Sicilia" title="Sicilia">Sicilia</a>, sudul Italiei și Franței, Serbia, insula <a href="/wiki/Corsica" title="Corsica">Corsica</a>, estul Spaniei, Egipt și <a href="/wiki/Libia_(satrapie)" title="Libia (satrapie)">Libia</a>. Grecii au întemeiat orașe ca <a href="/wiki/Siracuza,_Sicilia" title="Siracuza, Sicilia">Siracuza</a>, <a href="/wiki/Napoli" title="Napoli">Napoli</a>, <a href="/wiki/Marsilia" title="Marsilia">Marsilia</a> și <a href="/wiki/Istanbul" title="Istanbul">Istanbul</a> (anterior <a href="/wiki/Bizan%C8%9Biu" class="mw-redirect" title="Bizanțiu">Bizantion</a>/<a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopol</a>). </p><p>Coloniile grecești au jucat un rol important în răspândirea influenței grecești în Europa, Africa și Asia, stabilind rute comerciale pe distanțe lungi, ceea ce a dus la prosperitatea economică a orașelor-state și înflorirea lor culturală. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istorie">Istorie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Istorie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Istorie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Perioada_arhaică"><span id="Perioada_arhaic.C4.83"></span>Perioada arhaică</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Perioada arhaică" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Perioada arhaică"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Prothesis_Dipylon_Painter_Louvre_A517.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Prothesis_Dipylon_Painter_Louvre_A517.jpg/220px-Prothesis_Dipylon_Painter_Louvre_A517.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Prothesis_Dipylon_Painter_Louvre_A517.jpg/330px-Prothesis_Dipylon_Painter_Louvre_A517.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Prothesis_Dipylon_Painter_Louvre_A517.jpg/440px-Prothesis_Dipylon_Painter_Louvre_A517.jpg 2x" data-file-width="3008" data-file-height="2000" /></a><figcaption>Vaza de la Poarta Dipylon, din Perioada Geometrică târzie sau începutul perioadei arhaice (c. 750 î.e.n.)</figcaption></figure> <p>După prăbușirea <a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_micenian%C4%83" title="Civilizația miceniană">civilizației miceniene</a> Grecia a intrat într-o <a href="/wiki/Era_%E2%80%9E%C3%AEntunecat%C4%83%E2%80%9D_a_Greciei" title="Era „întunecată” a Greciei">epocă întunecată</a>. Literatura și <a href="/wiki/Liniar_B" title="Liniar B">scrierea miceniană</a> au fost pierdute, grecii au adoptat <a href="/wiki/Alfabetul_fenician" title="Alfabetul fenician">alfabetul fenician</a> modificându-l în ceea ce avea să devină <a href="/wiki/Alfabetul_grec" title="Alfabetul grec">alfabetul grec</a>. Obiectele de ceramică și inscripțiile din secolele 9-8 î.Hr. sunt singurele izvoare care atestă existența grecilor în peninsula balcanică în aceea perioada. Grecia era divizată datorită reliefului muntos în mai multe comunități mici și autonome. </p><p>Anul 776 î.Hr. este primul an în care au avut loc <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice_antice" title="Jocurile Olimpice antice">jocurile olimpice</a>. În anii 710-650 î.Hr. s-a desfășurat <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_Lelantin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războiul Lelantin — pagină inexistentă">Războiul Lelantin</a>, primul război grecesc documentat, fiind purtat de <a href="/wiki/Polis" title="Polis">orașele-state</a> <a href="/wiki/Chalkis" title="Chalkis">Chalcis</a> și Eretria pentru fertila Câmpie Lelantină de pe insula <a href="/wiki/Evia" title="Evia">Eubeea</a>. Învingătorul avea să aibă recoltele cele mai bune: Chalcis a câștigat războiul. </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Map_of_Archaic_Greece_(English).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5d/Map_of_Archaic_Greece_%28English%29.jpg/220px-Map_of_Archaic_Greece_%28English%29.jpg" decoding="async" width="220" height="175" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5d/Map_of_Archaic_Greece_%28English%29.jpg/330px-Map_of_Archaic_Greece_%28English%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5d/Map_of_Archaic_Greece_%28English%29.jpg/440px-Map_of_Archaic_Greece_%28English%29.jpg 2x" data-file-width="653" data-file-height="520" /></a><figcaption><a href="/wiki/Perioada_arhaic%C4%83_%C3%AEn_Grecia" title="Perioada arhaică în Grecia">Grecia în perioada arhaică</a>: zonele orașelor-state cu roșu, zonele tribale cu violet.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ignoto,_c.d._solone,_replica_del_90_dc_ca_da_orig._greco_del_110_ac._ca,_6143.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Ignoto%2C_c.d._solone%2C_replica_del_90_dc_ca_da_orig._greco_del_110_ac._ca%2C_6143.JPG/220px-Ignoto%2C_c.d._solone%2C_replica_del_90_dc_ca_da_orig._greco_del_110_ac._ca%2C_6143.JPG" decoding="async" width="220" height="359" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Ignoto%2C_c.d._solone%2C_replica_del_90_dc_ca_da_orig._greco_del_110_ac._ca%2C_6143.JPG/330px-Ignoto%2C_c.d._solone%2C_replica_del_90_dc_ca_da_orig._greco_del_110_ac._ca%2C_6143.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Ignoto%2C_c.d._solone%2C_replica_del_90_dc_ca_da_orig._greco_del_110_ac._ca%2C_6143.JPG/440px-Ignoto%2C_c.d._solone%2C_replica_del_90_dc_ca_da_orig._greco_del_110_ac._ca%2C_6143.JPG 2x" data-file-width="1300" data-file-height="2124" /></a><figcaption>Legiuitorul atenian <a href="/wiki/Solon" title="Solon">Solon</a></figcaption></figure> <p>O clasa comercială a apărut în secolul al XII-lea î.Hr., o clasă alcătuită din negustori care au introdus moneda în jurul anului 680 î.Hr. Orașele-state erau guvernate de regimuri aristocratice care s-au confruntat cu ambițiile negustorilor bogați care voiau putere politică. Începând cu 650 î.Hr. înainte aristocrații trebuiau să se confrunte cu tiranii populiști. Suprapopularea a dus la epuizarea resurselor și deficit de pământ arabil, creând conflicte între orașele-state sărace și cele bogate. Mulți greci au părăsit orașele natale în căutarea unei vieți mai bune și a unor pământuri arabile disponibile în Asia Mică, Cipru, sudul Italiei, sudul Franței, estul Spaniei și <a href="/wiki/Dobrogea" title="Dobrogea">Dobrogea</a> de azi. </p><p><a href="/wiki/Sparta" title="Sparta">Sparta</a> a purtat războaiele meseniene, cucerind Mesenia vecină și transformând locuitorii ei în <a href="/wiki/Ilo%C8%9Bi" title="Iloți">iloți</a>, populație de sclavi subjugați de spartani puși să practice agricultura și să muncească pentru Sparta. În acest stat sub conducerea lui <a href="/wiki/Licurg" title="Licurg">Licurg</a> au avut loc niște reforme, prin care fiecare cetățean de sex masculin, indiferent de statut social, era impus să trăiască ca soldat care să-și dedice loialitatea orașului-stat pe viață. Aceste reforme, finalizate până în 650 î.Hr., au asigurat o egalitate care a diminuat orice risc de conflict social. </p><p>Între timp <a href="/wiki/Republica_atenian%C4%83_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Republica ateniană antică">Atena</a> suferea de pe urmă crizei agricole, rezultând războaie și revolte civile. Problemele nu au încetat nici când arhontele (dregător, conducător) <a href="/wiki/Dracon_(legiuitor)" title="Dracon (legiuitor)">Dracon</a> a realizat reforme legislative aspre (draconice) în 621 î.Hr. Ulterior <a href="/wiki/Solon" title="Solon">Solon</a> a făcut reforme moderate în 594 î.Hr., îmbunătățind situația săracilor și încercând să mențină un echilibru între aceștia și aristocrații aflați la putere. Atena a intrat într-o perioadă de stabilitate. În secolul al VI î.Hr. orașe-state precum Atena, Sparta, <a href="/wiki/Corint" title="Corint">Corint</a>, <a href="/wiki/Teba" title="Teba">Teba</a> au devenit dominante, încercând fiecare să-și impună hegemonia asupra întregii Grecii. Sparta se evidenția ca o putere militaristă și autoritaristă, Atena și Corint s-au afirmat ca niște puteri maritime și comerciale datorită meșteșugurilor, navigației și comerțului. </p><p>Creșterea populației grecești în secolele al VIII-lea și al VII-lea î.Hr. a dus la migrații și formarea coloniilor în Magna Graecia (sudul Italiei și Sicilia) și Asia Mică, deschizând rute comerciale ce au dus la creștere economică și în metropole. Colonia grecească din Sicilia, <a href="/wiki/Siracuza,_Sicilia" title="Siracuza, Sicilia">Siracuza</a>, a intrat în conflict cu <a href="/wiki/Cartagina" title="Cartagina">Cartagina</a>, o colonie <a href="/wiki/Fenicia" title="Fenicia">feniciană</a>, conflict care a durat din secolul al VI-lea î.Hr. până în secolul al III-lea î.Hr. </p><p>În secolul al VI-lea î.Hr. Atena a căzut sub tirania lui Pisistrate, urmat de fii săi Hipias și Hiparh. În 510 î.Hr. aristocratul atenian <a href="/wiki/Clistene" title="Clistene">Clistene</a>, cu ajutorul regelui spartan <a href="/wiki/Cleomene" class="mw-redirect" title="Cleomene">Cleomene I</a>, i-a ajutat pe atenieni să doboare tirania. Mai târziu Cleomene l-a instalat pe Isagora ca arhonte pro-spartan. Clistene a lansat o revoluție politică pentru ca Atena să dobândească independența față de Sparta și a propus ca fiecare cetățean, indiferent de statutul său social, să dețină putere politică. Acest act a marcat începutul democrației ateniene, prin care fiecare cetățean atenian de sex masculin era liber să voteze, să țină cuvântul în adunări, să candideze pentru funcții publice etc. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Grecia_Clasică_și_Epoca_de_Aur_a_Atenei"><span id="Grecia_Clasic.C4.83_.C8.99i_Epoca_de_Aur_a_Atenei"></span>Grecia Clasică și Epoca de Aur a Atenei</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Grecia Clasică și Epoca de Aur a Atenei" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Grecia Clasică și Epoca de Aur a Atenei"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:EarlyAthenianCoin.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/EarlyAthenianCoin.jpg/220px-EarlyAthenianCoin.jpg" decoding="async" width="220" height="110" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/EarlyAthenianCoin.jpg/330px-EarlyAthenianCoin.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/EarlyAthenianCoin.jpg/440px-EarlyAthenianCoin.jpg 2x" data-file-width="1213" data-file-height="609" /></a><figcaption>O monedă ateniană timpurie cu capul <a href="/wiki/Atena_(mitologie)" title="Atena (mitologie)">zeiței Atena</a> pe față și o bufniță pe verso</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Map_Greco-Persian_Wars-en.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3a/Map_Greco-Persian_Wars-en.svg/220px-Map_Greco-Persian_Wars-en.svg.png" decoding="async" width="220" height="176" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3a/Map_Greco-Persian_Wars-en.svg/330px-Map_Greco-Persian_Wars-en.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3a/Map_Greco-Persian_Wars-en.svg/440px-Map_Greco-Persian_Wars-en.svg.png 2x" data-file-width="992" data-file-height="793" /></a><figcaption>Primele faze ale <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Medice" title="Războaiele Medice">Războaielor Greco-Persane</a></figcaption></figure> <p>În 499 î.Hr. coloniile <a href="/wiki/Ionia" title="Ionia">ionice</a> din Asia Mică s-au revoltat împotriva <a href="/wiki/Imperiul_Persan" title="Imperiul Persan">cârmuirii persane</a>, iar cu sprijinul Atenei și Eretriei, trupele acestora au avansat și au dat foc orașului <a href="/wiki/Sardes" title="Sardes">Sardes</a>. Revolta a continuat până în 494 î.Hr. când a fost înăbușită de perși. Regele <a href="/wiki/Darius_I" title="Darius I">Darius</a> al perșilor a decis să-i pedepsească pe atenieni și în 490 î.Hr. a adunat armata și flota persană pentru a invada Grecia. Dar perșii, după ce au debarcat, au fost învinși de armata de <a href="/wiki/Hoplit" title="Hoplit">hopliți</a> atenieni la <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Maraton" title="Bătălia de la Maraton">Maraton</a> și au făcut cale întoarsă. </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Map_athenian_empire_431_BC-en.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Map_athenian_empire_431_BC-en.svg/220px-Map_athenian_empire_431_BC-en.svg.png" decoding="async" width="220" height="176" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Map_athenian_empire_431_BC-en.svg/330px-Map_athenian_empire_431_BC-en.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Map_athenian_empire_431_BC-en.svg/440px-Map_athenian_empire_431_BC-en.svg.png 2x" data-file-width="993" data-file-height="794" /></a><figcaption><a href="/wiki/Liga_de_la_Delos" title="Liga de la Delos">Liga de la Delos</a> în 431 î.Hr. la începutul <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_peloponesiac" title="Războiul peloponesiac">Războiului Peloponeziac</a></figcaption></figure> <p>Noul rege persan și fiul lui Darius, <a href="/wiki/Xerxes_I" title="Xerxes I">Xerxes I</a>, a adunat o armată și mai mare pentru a invada Grecia. Orașele-state grecești din nord și centru s-au supus forțelor persane fără rezistență, însă o coaliție de 31 de orașe-state, inclusiv Atena și Sparta, s-a opus invadatorilor. În 480 î.Hr. a avut loc <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Termopile" title="Bătălia de la Termopile">bătălia de la Termopile</a>, unde, grație sacrificiului lui <a href="/wiki/Leonidas" title="Leonidas">Leonida</a>, a gărzii sale de 300 de spartani și altor sute de aliați greci, populația ateniană s-a putut retrage la timp, înainte ca inamicul să ajungă la Atena și să o incendieze. Orașele-state au profitat de acest timp pentru a-și aduna flotele și pentru a învinge flota persană la <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Salamina" title="Bătălia de la Salamina">Salamina</a>. În cele din urmă după <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Plateea" title="Bătălia de la Plateea">bătălia de la Plateea</a> perșii s-au retras din Grecia. </p><p>Mai multe polisuri s-au unit sub Atena și au alcătuit o alianță defensivă, <a href="/wiki/Liga_de_la_Delos" title="Liga de la Delos">Liga de la Delos</a>, rezultând un veritabil imperiu maritim atenian. Atena, sub conducerea omului de stat și strategului <a href="/wiki/Pericle" title="Pericle">Pericle</a>, și-a sporit puterea navală pentru a intimida alte orașe-state din afară ligii. Arta de asemenea a luat avânt, construindu-se porturi, teatre, temple ca Panteonul de pe <a href="/wiki/Acropola_din_Atena" title="Acropola din Atena">Acropole</a>. Sparta și-a creat și ea o liga de orașe-state aliate - Liga Peloponeziacă. În 431 î.Hr., în urmă unor conflicte dintre Atena și orașele-state grecești aliate cu Sparta, a izbucnit <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_peloponesiac" title="Războiul peloponesiac">Războiul Peloponeziac</a>. Atena a fost devastată de o epidemie de ciumă, ceea ce a dus și la moartea lui Pericle. Cleon a continuat să conducă Atena în luptele cu spartanii și să câștige teren în Beoția, în vreme ce Sparta, comandată de Brasidas, a încercat să-și întărească pozițiile în nord. În 421 î.Hr. Sparta și Atena au semnat pacea negociată de generalul Nicias. </p><p>Pacea nu a durat mult, iar în 418 î.Hr. Atena și <a href="/wiki/Argos" title="Argos">Argosul</a> au fost învinși de Sparta la Mantineea. În 415 î.Hr. Atena a lansat o expediție navală în Sicilia, care a eșuat lamentabil, în vreme ce Sparta s-a aliat chiar cu Imperiul Persan. În <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Aigos_Potamos" title="Bătălia de la Aigos Potamos">bătălia de la Aegospotami</a> din 405 î.Hr. generalul spartan Lisandru a învins forțele ateniene și a început blocada portului atenian. Atena, devastată de foamete, a negociat pacea și a agreat să renunțe la flotă și să se alăture ligii peloponeziace. </p><p>Grecia a fost dominată la începutul secolului al IV-lea î.Hr. de hegemonia spartană. Dar n-a durat mult până când Atena, Argos și Teba s-au unit și au pornit războiul corintic în 395-387 î.Hr, încheiat cu restaurarea status quo-ului după ce Sparta a amenințat că va chema persanii să invadeze Grecia. Hegemonia spartană n-a ținut decât 16 ani până Sparta a fost învinsă de Teba în 371 î.Hr. la Leuctra. Tebanii au mărșăluit în Mesenia și au eliberat populația iloților. </p><p>Hegemonia tebanilor a durat la rândul ei foarte puțin, iar după catastrofala lor înfrângere de la Mantineea din 362 î.Hr., niciun alt oraș-stat n-a mai putut să-și impună dominația. </p><p>În 338 î.Hr. <a href="/wiki/Macedonia_Antic%C4%83" title="Macedonia Antică">Macedonia</a>, condusă de <a href="/wiki/Filip_al_II-lea_al_Macedoniei" title="Filip al II-lea al Macedoniei">Filip al II-lea</a>, a supus triburile <a href="/wiki/Iliri" title="Iliri">ilirice</a>, a cucerit <a href="/wiki/Tesalia" title="Tesalia">Tesalia</a> și <a href="/wiki/Tracia" title="Tracia">Tracia</a>, iar apoi a supus orașele-state grecești după bătălia de la Heroneea. A început astfel hegemonia macedoneană. Sub comanda lui <a href="/wiki/Alexandru_cel_Mare" title="Alexandru cel Mare">Alexandru cel Mare</a>, trupele macedonene au invadat și nimicit Imperiul Persan aflat în declin, ocupându-i teritoriile din Orientul Apropiat și Mijlociu. Alexandru cel Mare a murit în 323 î.Hr. și atunci a început epoca elenistică, precum și îndelungatele războaie dintre <a href="/wiki/Diadohi" title="Diadohi">diadohi</a>, sau regatele succesoare ale imperiului macedonean dezbinat. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Grecia_elenistică"><span id="Grecia_elenistic.C4.83"></span>Grecia elenistică</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Grecia elenistică" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Grecia elenistică"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Diadochen1.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Diadochen1.png/220px-Diadochen1.png" decoding="async" width="220" height="106" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Diadochen1.png/330px-Diadochen1.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Diadochen1.png/440px-Diadochen1.png 2x" data-file-width="2000" data-file-height="961" /></a><figcaption>Regatele <a href="/wiki/Diadohi" title="Diadohi">diadohilor</a> în jurul anului 300 î.Hr.: <p style="border:none;text-align:left;font-size:95%!important;margin:0px!important"><span style="border:solid 1px silver; background:#787CAD;font-size:85%!important;vertical-align:middle;">    </span> <a href="/wiki/Ptolemeu_I_Soter" title="Ptolemeu I Soter">Ptolemeu I Soter</a></p> <p style="border:none;text-align:left;font-size:95%!important;margin:0px!important"><span style="border:solid 1px silver; background:#50A249;font-size:85%!important;vertical-align:middle;">    </span> <a href="/w/index.php?title=Casandru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Casandru — pagină inexistentă">Casandru</a></p> <p style="border:none;text-align:left;font-size:95%!important;margin:0px!important"><span style="border:solid 1px silver; background:#C38833;font-size:85%!important;vertical-align:middle;">    </span> <a href="/wiki/Lisimah" class="mw-redirect" title="Lisimah">Lisimah</a></p> <p style="border:none;text-align:left;font-size:95%!important;margin:0px!important"><span style="border:solid 1px silver; background:#C3B933;font-size:85%!important;vertical-align:middle;">    </span> <a href="/wiki/Seleucus_I_Nicator" title="Seleucus I Nicator">Seleucus I Nicator</a></p> <p style="border:none;text-align:left;font-size:95%!important;margin:0px!important"><span style="border:solid 1px silver; background:#AF3662;font-size:85%!important;vertical-align:middle;">    </span> <a href="/wiki/Epir" title="Epir">Epir</a></p>. </figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:4th_cent._B.C._Greek_gold_and_bronze_drinking_horn_with_head_of_Dionysus_from_Tamoikin_Art_Fund.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6c/4th_cent._B.C._Greek_gold_and_bronze_drinking_horn_with_head_of_Dionysus_from_Tamoikin_Art_Fund.jpg/220px-4th_cent._B.C._Greek_gold_and_bronze_drinking_horn_with_head_of_Dionysus_from_Tamoikin_Art_Fund.jpg" decoding="async" width="220" height="114" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6c/4th_cent._B.C._Greek_gold_and_bronze_drinking_horn_with_head_of_Dionysus_from_Tamoikin_Art_Fund.jpg/330px-4th_cent._B.C._Greek_gold_and_bronze_drinking_horn_with_head_of_Dionysus_from_Tamoikin_Art_Fund.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6c/4th_cent._B.C._Greek_gold_and_bronze_drinking_horn_with_head_of_Dionysus_from_Tamoikin_Art_Fund.jpg/440px-4th_cent._B.C._Greek_gold_and_bronze_drinking_horn_with_head_of_Dionysus_from_Tamoikin_Art_Fund.jpg 2x" data-file-width="3124" data-file-height="1616" /></a><figcaption>Un riton grec din bronz și aur din secolul al IV-lea î.Hr.</figcaption></figure> <p>Imperiul Macedonean al lui Alexandru cel Mare s-a împărțit în regatele <a href="/wiki/Diadohi" title="Diadohi">diadohilor</a> - <a href="/wiki/Dinastia_Ptolemeic%C4%83" title="Dinastia Ptolemeică">regatul lui Ptolemeu</a> în Egipt, regatul lui Casandru în Macedonia, regatul lui <a href="/wiki/Lysimachos" title="Lysimachos">Lisimah</a> în Tracia, <a href="/wiki/Imperiul_Seleucid" title="Imperiul Seleucid">regatul lui Seleucos</a> în Levant, Mesopotamia și Persia și <a href="/wiki/Regatul_Greco-Bactrian" title="Regatul Greco-Bactrian">regatul greco-bactrian</a> din Afganistanul de azi. </p><p>În ciuda războaielor și instabilității, cultură grecească a înflorit și s-a răspândit în toată lumea cunoscută. În Egipt a fost fondat orașul <a href="/wiki/Alexandria,_Egipt" title="Alexandria, Egipt">Alexandria</a>, unde au fost construite <a href="/wiki/Biblioteca_din_Alexandria" title="Biblioteca din Alexandria">biblioteca</a> și faimosul <a href="/wiki/Farul_din_Alexandria" title="Farul din Alexandria">far</a>, în insula Rodos este construit <a href="/wiki/Colosul_din_Rodos" title="Colosul din Rodos">colosul</a>, în Levant apar orașe grecești ca <a href="/wiki/Antiohia" title="Antiohia">Antiohia</a>, iar cultura grecească ajunge să influențeze și India. </p><p>Orașele-state din Grecia se împart în două ligi: Liga Aheeană (Teba, Corint, Argos) și <a href="/wiki/Liga_Etolian%C4%83" title="Liga Etoliană">Liga Etoliană</a> (Sparta și Atena). Regatul Antigonid intră în război cu Imperiul Roman, și după războaiele macedonene, Macedonia, cât și orașele-state grecești din ambele ligi sunt ocupate de Imperiul Roman în 146 î.Hr. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Grecia_romană"><span id="Grecia_roman.C4.83"></span>Grecia romană</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Grecia romană" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Grecia romană"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Peninsula grecească a intrat sub control roman după 146 î.Hr. în urmă bătăliei de la Corint. Macedonia a devenit provincie romană guvernată de prefecți. Unele polisuri grecești au reușit să-și păstreze independența și să evite taxele romane. Atena și alte orașe state-grecești s-au revoltat în 88 î.Hr. din cauza taxelor și controlului roman, dar revoltele au fost zdrobite de generalul roman <a href="/wiki/Lucius_Cornelius_Sulla" title="Lucius Cornelius Sulla">Sulla</a>. Ulterior Imperiul Roman a fost devastat de o serie de războaie civile, până când <a href="/wiki/Octavianus_Augustus" title="Octavianus Augustus">Augustus</a> a reorganizat peninsula ca provincia <a href="/wiki/Achaia_(provincie_roman%C4%83)" title="Achaia (provincie romană)">Achaia</a> în 27 î.Hr. Grecia a devenit o provincie importantă pentru Imperiul Roman datorită culturii sale care a inspirat cultura și civilizația romană. Cu toate că limba oficială a imperiului era latina, limba greacă a continuat să fie vorbită în partea estică a imperiului roman, care a devenit <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Imperiul Roman de Răsărit</a> din 395 d.Hr., cunoscut și ca Imperiul Bizantin cu capitala la Constantinopol, epicentrul culturii grecești si a Bisericii Ortodoxe. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Politică_și_societate"><span id="Politic.C4.83_.C8.99i_societate"></span>Politică și societate</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Politică și societate" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Politică și societate"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bust_Pericles_Chiaramonti.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/af/Bust_Pericles_Chiaramonti.jpg/220px-Bust_Pericles_Chiaramonti.jpg" decoding="async" width="220" height="333" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/af/Bust_Pericles_Chiaramonti.jpg/330px-Bust_Pericles_Chiaramonti.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/af/Bust_Pericles_Chiaramonti.jpg/440px-Bust_Pericles_Chiaramonti.jpg 2x" data-file-width="1700" data-file-height="2570" /></a><figcaption>Bustul de marmură al lui <a href="/wiki/Pericle" title="Pericle">Pericle</a>, o personalitate importantă a democrației ateniene</figcaption></figure> <p>Grecia antică era formată din câteva sute de orașe-state (<a href="/wiki/Polis" title="Polis">poleis</a>) relativ independente. Aceasta a fost o situație diferită față de cea din majoritatea celorlalte societăți antice, care erau fie tribale, fie regate ori imperii care cârmuiau teritorii relativ mari. Fără îndoială, geografia Greciei - divizată de dealuri, munți și râuri - a contribuit la natura fragmentată a Greciei antice. Pe de o parte, grecii antici nu aveau nicio îndoială că erau „un singur popor”; aveau aceeași religie, aceeași cultură de bază și aceeași limbă. Mai mult, grecii erau foarte conștienți de originile lor tribale; Herodot a reușit să clasifice pe scară largă orașele-state după trib. Cu toate acestea, deși aceste relații de nivel superior existau, ele par să fi avut rareori un rol major în politica greacă. Independența polisului a fost apărată cu înverșunare; unificarea era ceva rar luat în considerație de către grecii antici. Chiar și atunci când, în timpul <a href="/wiki/A_doua_invazie_persan%C4%83_a_Greciei" title="A doua invazie persană a Greciei">celei de-a doua invazii persane a Greciei</a>, un grup de orașe-state s-au aliat pentru a apăra Grecia, marea majoritate a polisurilor au rămas neutre și, după înfrângerea persană, aliații s-au întors repede la lupte interstatale. </p><p>Astfel, particularitățile majore ale vechiului sistem politic grecesc au fost natura sa fragmentată (și acest lucru nu pare să aibă în mod special o origine tribală) și accentul special pe centrele urbane din state de altfel mici. Particularitățile sistemului grecesc sunt evidențiate în continuare de coloniile pe care le-au înființat în toată Marea Mediterană, care, deși ar putea numi o anumită cetate greacă drept „mama” lor (și o vor simpatiza în continuare), erau complet independente de orașul-fondator. </p><p>Inevitabil, polisurile mai mici puteau fi dominate de vecini mai mari, dar cucerirea sau stăpânirea directă de către un alt oraș-stat par să fi fost destul de rare. În schimb polisurile s-au grupat în ligi, a căror componență fluctua constant. Mai târziu în perioada clasică, ligile vor deveni mai puține și mai mari, fiind dominate de un oraș (în special Atena, Sparta și Teba); și adesea polisurile erau obligate să se alăture sub amenințarea războiului (sau ca parte a unui tratat de pace). Chiar și după ce <a href="/wiki/Filip_al_II-lea_al_Macedoniei" title="Filip al II-lea al Macedoniei">Filip al II-lea al Macedoniei</a> a „cucerit” cetățile Greciei antice, el nu a încercat să anexeze teritoriul sau să-l unifice într-o nouă provincie, ci pur și simplu a forțat majoritatea polisurilor să adere la propria sa ligă corintică. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Guvern_și_lege"><span id="Guvern_.C8.99i_lege"></span>Guvern și lege</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Guvern și lege" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Guvern și lege"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Law_Code_Gortyn_Louvre_Ma703.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Law_Code_Gortyn_Louvre_Ma703.jpg/220px-Law_Code_Gortyn_Louvre_Ma703.jpg" decoding="async" width="220" height="181" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Law_Code_Gortyn_Louvre_Ma703.jpg/330px-Law_Code_Gortyn_Louvre_Ma703.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Law_Code_Gortyn_Louvre_Ma703.jpg/440px-Law_Code_Gortyn_Louvre_Ma703.jpg 2x" data-file-width="2100" data-file-height="1730" /></a><figcaption>Legea moștenirii, parte a legislației civile din orașul Gortyn pe litoralul de sud al insulei <a href="/wiki/Creta" title="Creta">Creta</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Areopagus_from_the_Acropolis.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7e/Areopagus_from_the_Acropolis.jpg/220px-Areopagus_from_the_Acropolis.jpg" decoding="async" width="220" height="157" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7e/Areopagus_from_the_Acropolis.jpg/330px-Areopagus_from_the_Acropolis.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7e/Areopagus_from_the_Acropolis.jpg/440px-Areopagus_from_the_Acropolis.jpg 2x" data-file-width="3264" data-file-height="2332" /></a><figcaption><a href="/wiki/Areopag" title="Areopag">Areopagul</a>, colina lui <a href="/wiki/Ares" title="Ares">Ares</a> din Atena, unde erau judecate crimele grave</figcaption></figure> <p>La început multe orașe-state grecești par să fi fost regate; exista adesea un oficial al orașului care purta unele funcții ceremoniale reziduale ale regelui (basileus), de exemplu, arhontele-basileus din Atena. Cu toate acestea, până în perioada arhaică și apariția unei conștiințe istorice, majoritatea deveniseră deja oligarhii aristocratice. Nu este clar cum a avut loc această schimbare. De exemplu, la Atena, regalitatea fusese spre 1050 î.Hr. redusă la o magistratură ereditară pe viață (arhonte), functia de arhonte spre 753 î.Hr. a devenit decenală, aleasă; și, în sfârșit, din 683 î.Hr. un arhontat ales anual. Prin fiecare etapă, tot mai multă putere era transferată de la o singură persoană către aristocrație în ansamblu. </p><p>Inevitabil dominația politică și acumularea concomitentă a bogăției de către grupuri mici de familii a reușit să provoace tulburări sociale în multe polisuri. În multe orașe un <i>tiran</i> (nu în sensul modern al autocrațiilor represive), prelua la un moment dat controlul și guverna după propria voință; adesea o agendă populistă îi ajuta să rămână la putere. Într-un sistem afectat de conflicte de clasă, guvernarea unui „om puternic” a fost adesea cea mai bună soluție. </p><p>Atena a căzut sub o tiranie în a doua jumătate a secolului al VI-lea. Când s-a încheiat această tiranie, atenienii au fondat prima democrație din lume ca o soluție radicală pentru a împiedica aristocrația să recâștige puterea. O adunare cetățenească (Ecclesia) pentru discutarea politicii orașului a existat de la reformele lui <a href="/wiki/Dracon_(legiuitor)" title="Dracon (legiuitor)">Dracon</a> din 621 î.Hr.; tuturor cetățenilor li s-a permis să participe după reformele lui <a href="/wiki/Solon" title="Solon">Solon</a> (începutul secolului al VI-lea), dar cei mai săraci cetățeni nu se puteau adresa adunării sau candida la funcții. Odată cu stabilirea democrației adunarea a devenit mecanismul de jure al guvernării; toți cetățenii aveau privilegii egale în adunare. Cu toate acestea, necetățenii, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Meteci&action=edit&redlink=1" class="new" title="Meteci — pagină inexistentă">metecii</a> (străinii locuind în Atena) sau <a href="/wiki/Sclavia_%C3%AEn_Grecia_antic%C4%83" title="Sclavia în Grecia antică">sclavii</a>, nu aveau deloc drepturi politice. </p><p>După ascensiunea democrației în Atena, alte orașe-state au fondat democrații. Cu toate acestea, multe au păstrat forme de guvernare mai tradiționale. Cum se întâmpla atât de des și în alte chestiuni, Sparta a fost o excepție notabilă față de restul Greciei, fiind condusă pe întreaga perioadă nu de unul, ci de doi monarhi ereditari. Aceasta a fost o formă de diarhie. Regii Spartei aparțineau dinastiilor Agiazilor și Euripontizilor, descendenți ai lui Euristene și, respectiv, ai lui Procles. Se credea că fondatorii ambelor dinastii erau fiii gemeni ai lui Aristodem, un cârmuitor <a href="/wiki/Heracle" title="Heracle">heraclid</a>. Cu toate acestea, puterile acestor regi erau ținute sub control atât de un consiliu de bătrâni (Gerousia), cât și de magistrați numiți în mod special pentru a veghea asupra regilor (Efori). </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Structura_socială"><span id="Structura_social.C4.83"></span>Structura socială</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Structura socială" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Structura socială"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Attica_06-13_Athens_50_View_from_Philopappos_-_Acropolis_Hill.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Attica_06-13_Athens_50_View_from_Philopappos_-_Acropolis_Hill.jpg/220px-Attica_06-13_Athens_50_View_from_Philopappos_-_Acropolis_Hill.jpg" decoding="async" width="220" height="138" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Attica_06-13_Athens_50_View_from_Philopappos_-_Acropolis_Hill.jpg/330px-Attica_06-13_Athens_50_View_from_Philopappos_-_Acropolis_Hill.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Attica_06-13_Athens_50_View_from_Philopappos_-_Acropolis_Hill.jpg/440px-Attica_06-13_Athens_50_View_from_Philopappos_-_Acropolis_Hill.jpg 2x" data-file-width="5000" data-file-height="3125" /></a><figcaption><a href="/wiki/Acropola_din_Atena" title="Acropola din Atena">Acropola din Atena</a></figcaption></figure> <p>Numai bărbații liberi, proprietari de pământ, băștinași, puteau fi cetățeni cu drept la protecția deplină a legii într-un oraș-stat. În majoritatea lor, spre deosebire de situația din <a href="/wiki/Roma_Antic%C4%83" title="Roma Antică">Roma</a>, proeminența socială nu asigura drepturi speciale. Uneori o familie controla o funcție publică religioasă, dar de obicei acest lucru nu oferea nicio putere politică suplimentară. În Atena populația era împărțită în patru clase sociale în funcție de avere. O persoană putea avansa social dacă reușea să adune avere. În Sparta toți cetățenii bărbați erau numiți homoioi, adică „egali”. Cu toate acestea, regii spartani, care serveau ca dubli lideri militari și religioși ai orașului-stat, proveneau doar din două familii. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Sclavia">Sclavia</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Sclavia" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Sclavia"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Grabstein_einer_Frau_mit_Dienerin.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Grabstein_einer_Frau_mit_Dienerin.jpg/220px-Grabstein_einer_Frau_mit_Dienerin.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Grabstein_einer_Frau_mit_Dienerin.jpg/330px-Grabstein_einer_Frau_mit_Dienerin.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Grabstein_einer_Frau_mit_Dienerin.jpg/440px-Grabstein_einer_Frau_mit_Dienerin.jpg 2x" data-file-width="2560" data-file-height="1920" /></a><figcaption>O piatră funerară din jurul anului 100 î.Hr., reprezentând o femeie cu o copilă-sclavă.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Mineur_grec_ancien2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/39/Mineur_grec_ancien2.jpg/220px-Mineur_grec_ancien2.jpg" decoding="async" width="220" height="224" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/39/Mineur_grec_ancien2.jpg/330px-Mineur_grec_ancien2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/39/Mineur_grec_ancien2.jpg/440px-Mineur_grec_ancien2.jpg 2x" data-file-width="837" data-file-height="851" /></a><figcaption>Sclav-miner grec</figcaption></figure> <p>Sclavii nu aveau putere politică sau statut. Aveau dreptul de a avea o familie și proprietăți proprii, sub rezerva bunăvoinței și permisiunii stăpânului lor, dar nu aveau drepturi politice. Către 600 î.Hr. sclavia s-a răspândit în Grecia pe scară largă. Către secolul al V-lea î.Hr. sclavii reprezentau o treime din populația totală a unor orașe-state. Între patruzeci și optzeci la sută din populația <a href="/wiki/Republica_atenian%C4%83_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Republica ateniană antică">Atenei</a> clasice erau sclavi. Sclavii din afara Spartei aproape niciodată nu s-au revoltat pentru că erau alcătuiți din prea multe naționalități și erau prea împrăștiați pentru a se organiza. Cu toate acestea, spre deosebire de cultura occidentală ulterioară, grecii antici nu gândeau în termeni de rasă. Majoritatea familiilor dețineau sclavi ca servitori și muncitori și chiar și familiile sărace puteau deține câțiva sclavi. Proprietarii nu aveau voie să-și bată sau să-și omoare sclavii. Proprietarii promiteau deseori să-și elibereze sclavi în viitor pentru a-i încuraja să lucreze din greu. Spre deosebire de Roma, liberții nu deveneau cetățeni. În schimb, erau incluși în populația de meteci, care includea oameni din țări străine sau din alte orașe-state cărora li s-a permis oficial să locuiască în oraș. </p><p>Orașele-state dețineau în mod legal sclavi. Acești sclavi publici aveau mai multă independență decât sclavii deținuți de familii, trăind de sine stătător și îndeplinind sarcini specializate. În Atena sclavii publici erau instruiți să caute banii contrafăcuți, în timp ce sclavii templului activau ca slujitori ai zeității, iar sclavii scitici erau angajați în Atena ca forță de poliție. </p><p><a href="/wiki/Sparta" title="Sparta">Sparta</a> avea un tip special de sclavi numiți <a href="/wiki/Ilo%C8%9Bi" title="Iloți">iloți</a>. Iloții erau mesenieni înrobiți în timpul războaielor meseniene de către stat și repartizați familiilor în care erau obligați să rămână. Iloții lucrau pământul și făceau treburile casnice, astfel încât femeile să se poată concentra pe creșterea copiilor puternici, în timp ce bărbații își puteau dedica timpul antrenamentului ca <a href="/wiki/Hoplit" title="Hoplit">hopliți</a>. Stăpânii lor îi tratau aspru, iar iloții s-au revoltat de mai multe ori împotriva lor. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Educație"><span id="Educa.C8.9Bie"></span>Educație</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Educație" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Educație"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Plato%27s_Academy_mosaic_from_Pompeii.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/Plato%27s_Academy_mosaic_from_Pompeii.jpg/220px-Plato%27s_Academy_mosaic_from_Pompeii.jpg" decoding="async" width="220" height="225" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/Plato%27s_Academy_mosaic_from_Pompeii.jpg/330px-Plato%27s_Academy_mosaic_from_Pompeii.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/Plato%27s_Academy_mosaic_from_Pompeii.jpg/440px-Plato%27s_Academy_mosaic_from_Pompeii.jpg 2x" data-file-width="1614" data-file-height="1652" /></a><figcaption>Un <a href="/wiki/Mozaic" title="Mozaic">mozaic</a> din <a href="/wiki/Pompeii" title="Pompeii">Pompei</a> înfățișând <a href="/wiki/Academia_platonic%C4%83" title="Academia platonică">Academia</a> lui <a href="/wiki/Platon" title="Platon">Platon</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Palaistra_scene_Louvre_G457.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bd/Palaistra_scene_Louvre_G457.jpg/220px-Palaistra_scene_Louvre_G457.jpg" decoding="async" width="220" height="219" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bd/Palaistra_scene_Louvre_G457.jpg/330px-Palaistra_scene_Louvre_G457.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bd/Palaistra_scene_Louvre_G457.jpg/440px-Palaistra_scene_Louvre_G457.jpg 2x" data-file-width="2440" data-file-height="2430" /></a><figcaption>Mentorul ține un <a href="/wiki/Papirus" title="Papirus">papirus</a>, iar elevul o tăbliță</figcaption></figure> <p>Pentru cea mai mare parte a istoriei grecești educația a fost privată, cu excepția Spartei. În perioada elenistică unele orașe-state au înființat școli publice. Doar familiile înstărite își puteau permite un profesor. Băieții învățau să citească, să scrie și să citeze din literatură. De asemenea învățau să cânte și să cânte la un instrument muzical și erau antrenați pentru serviciul militar. Ei studiau nu pentru un loc de muncă, ci pentru a deveni cetățeni eficienți. Fetele învățau, de asemenea, să citească, să scrie și să efectueze operațiunile aritmetice de bază, astfel încât să poată gestiona gospodăria. Aproape niciodată nu primeau educație după ieșirea din vârsta copilăriei. </p><p>Băieții mergeau la școală la vârsta de șapte ani sau mergeau la cazarmă, dacă era vorba de Sparta. Cele trei tipuri de învățământ erau: gramatiști pentru aritmetică, kithariști pentru muzică și dans și <i>paedotribae</i> pentru sport. </p><p>Băieții din familiile înstărite care primeau lecții private erau instruiți de un <i>paidagogos</i>, un sclav casnic selectat pentru această sarcină care îl însoțea pe băiat în timpul zilei. Lecțiile se țineau la profesori acasă și includeau cititul, scrisul, matematica, cântatul și cântarea la liră și flaut. Când băiatul împlinea 12 ani în program erau incluse sporturi cum ar fi lupta, alergarea și aruncarea discului și a suliței. În Atena unii tineri mai mari mergeau la academie să studieze discipline mai fine, cum ar fi cultura, științele, muzica și artele. Studiile se încheiau la vârsta de 18 ani, fiind urmate de pregătirea militară în armată, de obicei, pentru unul sau doi ani. </p><p>Doar un număr mic de băieți își continuau educația după copilărie, ca în <i>agoge</i> spartan. O parte esențială a educației unui adolescent bogat era îndrumarea unei persoane mai mature, care, uneori, putea să includă pederastie. Adolescentul învăța urmărind cum mentorul său vorbea despre politică în agora, ajutându-l să-și îndeplinească obligațiile publice, exersând cu el în sala de gimnastică și participând la simpozioane cu el. Cei mai bogați elevi își continuau educația studiind cu profesori celebri. Unele dintre cele mai mari astfel de școli din Atena au inclus <i>Liceul</i> (așa-numita Școală Peripatetică fondată de <a href="/wiki/Aristotel" title="Aristotel">Aristotel</a> din <a href="/wiki/Stagira" title="Stagira">Stagira</a>) și <i><a href="/wiki/Academia_platonic%C4%83" title="Academia platonică">Academia Platonică</a></i> (fondată de <a href="/wiki/Platon" title="Platon">Platon</a> din Atena). Sistemul de învățământ al grecilor bogați din vechime se mai numea și <i>paideia</i>. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Economie">Economie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Economie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Economie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ploughman_Louvre_F77.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Ploughman_Louvre_F77.jpg/220px-Ploughman_Louvre_F77.jpg" decoding="async" width="220" height="78" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Ploughman_Louvre_F77.jpg/330px-Ploughman_Louvre_F77.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Ploughman_Louvre_F77.jpg/440px-Ploughman_Louvre_F77.jpg 2x" data-file-width="1975" data-file-height="700" /></a><figcaption>Plugar. Ceramică din <a href="/wiki/Attica" title="Attica">Atica</a> (c. 530 î.Hr.) <a href="/wiki/Muzeul_Luvru" title="Muzeul Luvru">Luvru</a>.</figcaption></figure> <p>La apogeul său economic în secolele al V-lea și al IV-lea î.Hr. cetățenii liberi ai Greciei clasice reprezentau poate cea mai prosperă societate din lumea antică, unii istorici ai economiei considerând Grecia una dintre cele mai avansate economii preindustriale. Luând ca măsură grâul, salariile au atins aproximativ 7-12 kg zilnic pentru un muncitor necalificat în Atena urbană, de 2-3 ori mai mult decât 3,75 kg a unui muncitor rural necalificat din Egiptul roman, deși și veniturile lucrătorilor agricoli greci erau în medie mai mici decât cele ale lucrătorilor urbani. </p><p>Condiția sclavilor varia foarte mult; această instituție a servit pentru a susține veniturile cetățenimii libere: o estimare a dezvoltării economice bazate pe aceasta din urmă (sau derivată doar din veniturile urbane) este, prin urmare, probabil să exagereze adevăratul nivel general, în ciuda dovezilor răspândite privind nivelul înalt al veniturilor. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Război"><span id="R.C4.83zboi"></span>Război</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Război" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Război"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Greek-Persian_duel.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/Greek-Persian_duel.jpg/220px-Greek-Persian_duel.jpg" decoding="async" width="220" height="218" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/Greek-Persian_duel.jpg/330px-Greek-Persian_duel.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/Greek-Persian_duel.jpg/440px-Greek-Persian_duel.jpg 2x" data-file-width="868" data-file-height="859" /></a><figcaption>Un <a href="/wiki/Hoplit" title="Hoplit">hoplit</a> grec și un oștean persan înfățișați luptând pe o cupă din secolul al V-lea î.Hr.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Model_of_a_greek_trireme.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3e/Model_of_a_greek_trireme.jpg/220px-Model_of_a_greek_trireme.jpg" decoding="async" width="220" height="128" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3e/Model_of_a_greek_trireme.jpg/330px-Model_of_a_greek_trireme.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3e/Model_of_a_greek_trireme.jpg/440px-Model_of_a_greek_trireme.jpg 2x" data-file-width="2370" data-file-height="1380" /></a><figcaption>Model de lemn al unei <a href="/wiki/Trirem%C4%83" title="Triremă">trireme</a> grecești</figcaption></figure> <p>Cel puțin în perioada arhaică natura fragmentată a Greciei antice, cu multe orașe-state concurente, a sporit frecvența conflictelor, dar pe de altă parte a limitat amploarea războaielor. Nefiind în stare să întrețină armate profesioniste, orașele-state s-au bazat pe proprii lor cetățeni în calitate de soldați. Acest lucru a redus inevitabil durata potențială a campaniilor, deoarece cetățenii trebuiau să se întoarcă la profesiile lor (în special în cazul, de exemplu, al țăranilor). Prin urmare, campaniile de cele mai multe ori erau purtate doar vara. Când aveau loc bătăliile, acestea erau, de obicei, standard și tindeau să fie decisive. Erau puțini morți și răniți în comparație cu bătăliile de mai târziu, rareori reprezentând mai mult de 5% din partea învinsă, dar printre cei uciși se găseau adesea cei mai proeminenți cetățeni și generalii care luptau în primele rânduri. </p><p>Amploarea și întinderea teritorială a războaielor din Grecia antică s-au schimbat dramatic ca urmare a <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Medice" title="Războaiele Medice">războaielor greco-persane</a>. A lupta cu armatele enorme ale <a href="/wiki/Imperiul_Ahemenid" title="Imperiul Ahemenid">Imperiului Ahemenid</a> era efectiv peste capacitățile unui singur oraș-stat. Triumful final al grecilor a fost realizat prin alianțe dintre orașele-state (compoziția exactă schimbându-se în timp), permițând concentrarea resurselor și divizarea muncii. Deși alianțele dintre orașe-state s-au produs și înainte de aceasta, nu se mai văzuse înainte nimic de o asemenea amploare. Ascensiunea Atenei și a Spartei ca puteri preeminente în timpul acestui conflict a dus direct la <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_peloponesiac" title="Războiul peloponesiac">Războiul Peloponeziac</a>, care a fost martorul dezvoltării în continuare a strategiei și a tacticii. Lupta dintre ligile de orașe dominate de Atena și Sparta, forța de muncă și resursele financiare crescute au sporit amploarea și au permis diversificarea războiului. Bătăliile standard în timpul războiului peloponeziac s-au dovedit indecisive și, în schimb, s-au răspândit strategiile de extenuare a adversarului, bătăliile navale, precum și blocadele și asediile. Aceste schimbări au sporit foarte mult numărul victimelor și turbulența societății grecești. Atena deținea una dintre cele mai mari flote de război din Grecia antică. Avea peste 200 de <a href="/wiki/Trirem%C4%83" title="Triremă">trireme</a>, fiecare fiind propulsată de 170 de vâslași care erau așezați în 3 rânduri de fiecare parte a navei. Orașul își putea permite o flotă atât de mare - avea peste 34.000 de vâslași - pentru că deținea o mulțime de mine de argint unde lucrau sclavii. </p><p>Potrivit lui Josiah Ober, probabilitatea ca un oraș-stat grecesc să fie distrus în cursul perioadei arhaice și clasice era unu din trei. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Cultură"><span id="Cultur.C4.83"></span>Cultură</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Cultură" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Cultură"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Filozofie">Filozofie</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Filozofie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Filozofie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Greek_philosopher_busts.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Greek_philosopher_busts.jpg/220px-Greek_philosopher_busts.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Greek_philosopher_busts.jpg/330px-Greek_philosopher_busts.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Greek_philosopher_busts.jpg/440px-Greek_philosopher_busts.jpg 2x" data-file-width="2500" data-file-height="1674" /></a><figcaption>Busturile a patru filozofi antici greci, de la stânga la dreapta: <a href="/wiki/Socrate" title="Socrate">Socrate</a>, <a href="/wiki/Antistene" title="Antistene">Antistene</a>, <a href="/wiki/Chrysippus" title="Chrysippus">Chrysippus</a> și <a href="/wiki/Epicur" title="Epicur">Epicur</a></figcaption></figure> <p><a href="/wiki/Filozofia_greac%C4%83_clasic%C4%83" title="Filozofia greacă clasică">Filozofia greacă veche</a> se concentra pe rolul <a href="/wiki/Ra%C8%9Biune" title="Rațiune">rațiunii</a> și al <a href="/wiki/Cercetare" title="Cercetare">cercetării</a>. În multe privințe a avut o influență importantă asupra filozofiei moderne, precum și asupra științei moderne. Linii neîntrerupte de influență duc de la filozofii antici greci și elenistici la filozofii musulmani medievali și oamenii de știință islamici, la <a href="/wiki/Rena%C8%99terea" title="Renașterea">Renașterea</a> și <a href="/wiki/Iluminism" title="Iluminism">Iluminismul</a> european, la științele seculare din zilele noastre. </p><p>Nici rațiunea, nici cercetarea nu au început cu grecii antici. Definirea diferenței dintre căutarea cunoașterii de greci și căutările civilizațiilor mai vechi, cum ar fi vechii egipteni și babilonieni, a fost mult timp un subiect de studiu al teoreticienilor civilizației. </p><p>Unii dintre cei mai cunoscuți filozofi ai Greciei antice erau <a href="/wiki/Socrate" title="Socrate">Socrate</a>, <a href="/wiki/Platon" title="Platon">Platon</a> și <a href="/wiki/Aristotel" title="Aristotel">Aristotel</a>. Ei au contribuit la lărgirea cunoștințelor despre societatea greacă prin scrieri precum <i><a href="/wiki/Republica_(Platon)" title="Republica (Platon)">Republica</a></i> lui Platon. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Literatură_și_teatru"><span id="Literatur.C4.83_.C8.99i_teatru"></span>Literatură și teatru</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Literatură și teatru" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Literatură și teatru"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:The_great_theater_of_Epidaurus,_designed_by_Polykleitos_the_Younger_in_the_4th_century_BC,_Sanctuary_of_Asklepeios_at_Epidaurus,_Greece_(14015010416).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5b/The_great_theater_of_Epidaurus%2C_designed_by_Polykleitos_the_Younger_in_the_4th_century_BC%2C_Sanctuary_of_Asklepeios_at_Epidaurus%2C_Greece_%2814015010416%29.jpg/220px-The_great_theater_of_Epidaurus%2C_designed_by_Polykleitos_the_Younger_in_the_4th_century_BC%2C_Sanctuary_of_Asklepeios_at_Epidaurus%2C_Greece_%2814015010416%29.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5b/The_great_theater_of_Epidaurus%2C_designed_by_Polykleitos_the_Younger_in_the_4th_century_BC%2C_Sanctuary_of_Asklepeios_at_Epidaurus%2C_Greece_%2814015010416%29.jpg/330px-The_great_theater_of_Epidaurus%2C_designed_by_Polykleitos_the_Younger_in_the_4th_century_BC%2C_Sanctuary_of_Asklepeios_at_Epidaurus%2C_Greece_%2814015010416%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5b/The_great_theater_of_Epidaurus%2C_designed_by_Polykleitos_the_Younger_in_the_4th_century_BC%2C_Sanctuary_of_Asklepeios_at_Epidaurus%2C_Greece_%2814015010416%29.jpg/440px-The_great_theater_of_Epidaurus%2C_designed_by_Polykleitos_the_Younger_in_the_4th_century_BC%2C_Sanctuary_of_Asklepeios_at_Epidaurus%2C_Greece_%2814015010416%29.jpg 2x" data-file-width="4928" data-file-height="3264" /></a><figcaption><a href="/wiki/Teatrul_din_Epidaur" title="Teatrul din Epidaur">Teatrul din Epidaur</a>, secolul al IV-lea î.Hr.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hypnos_Thanatos_BM_Vase_D56_full.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Hypnos_Thanatos_BM_Vase_D56_full.jpg/220px-Hypnos_Thanatos_BM_Vase_D56_full.jpg" decoding="async" width="220" height="409" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Hypnos_Thanatos_BM_Vase_D56_full.jpg/330px-Hypnos_Thanatos_BM_Vase_D56_full.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Hypnos_Thanatos_BM_Vase_D56_full.jpg/440px-Hypnos_Thanatos_BM_Vase_D56_full.jpg 2x" data-file-width="1500" data-file-height="2789" /></a><figcaption><a href="/wiki/Hypnos" title="Hypnos">Hypnos</a> și <a href="/wiki/Thanatos" title="Thanatos">Thanatos</a> duc corpul lui Sarpedon de pe câmpul de luptă de la <a href="/wiki/Troia" title="Troia">Troia</a>. Vas <a href="/wiki/Attica" title="Attica">atic</a>, c. 440 î.Hr.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Stadio_Olimpia_2007.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bf/Stadio_Olimpia_2007.JPG/220px-Stadio_Olimpia_2007.JPG" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bf/Stadio_Olimpia_2007.JPG/330px-Stadio_Olimpia_2007.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bf/Stadio_Olimpia_2007.JPG/440px-Stadio_Olimpia_2007.JPG 2x" data-file-width="1280" data-file-height="960" /></a><figcaption>Stadionul din <a href="/wiki/Olympia,_Grecia" title="Olympia, Grecia">Olimpia</a>, unde se desfășurau <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice_antice" title="Jocurile Olimpice antice">Jocurile Olimpice</a> din Antichitate</figcaption></figure> <p>Cea mai veche literatură greacă era poezia, care era compusă mai degrabă pentru recitare decât pentru a fi citită. Cel mai vechi poet grec cunoscut este <a href="/wiki/Homer" title="Homer">Homer</a>, deși făcea cu siguranță parte dintr-o tradiție deja existentă a poeziei orale. Poezia lui Homer, deși a fost scrisă în aceeași epocă în care grecii au inventatat scrierea, a fost compusă oral; primul poet care și-a compus cu siguranță opera în scris a fost Arhiloh, un poet liric de la mijlocul secolului al VII-lea î.Hr. <a href="/wiki/Tragedie" title="Tragedie">Tragedia</a> s-a dezvoltat pe la sfârșitul perioadei arhaice, luând elemente din genurile preexistente ale poeziei arhaice târzii. Spre începutul perioadei clasice <a href="/wiki/Comedie" title="Comedie">comedia</a> a început să se dezvolte - cea mai timpurie dată asociată cu genul este 486 î.Hr., când o competiție de comedie a devenit un eveniment oficial la festivalul Dionisia din Atena, deși prima comedie păstrată este <i>Acarnienii</i> lui <a href="/wiki/Aristofan" title="Aristofan">Aristofan</a>, scrisă în 425. </p><p>La fel ca poezia, proza greacă își are originile în perioada arhaică, iar primii scriitori de filozofie, istorie și literatură greacă datează toți din secolul al VI-lea î.Hr. Proza a apărut mai întâi ca stil de scriere adoptat de filozofii presocratici <a href="/wiki/Anaximandru" title="Anaximandru">Anaximandru</a> și <a href="/wiki/Anaximene" title="Anaximene">Anaximene</a> - deși <a href="/wiki/Thales_din_Milet" title="Thales din Milet">Thales</a> din <a href="/wiki/Milet" title="Milet">Milet</a>, considerat primul filozof grec, aparent nu a scris nimic. Proza ca gen a ajuns la maturitate în epoca clasică, iar principalele genuri de proză greacă - filozofia, istoria, retorica și dialogul - s-au dezvoltat în această perioadă. </p><p>În perioada elenistică centrul literar al lumii grecești s-a mutat de la Atena, unde fusese în perioada clasică, la <a href="/wiki/Alexandria,_Egipt" title="Alexandria, Egipt">Alexandria</a>. În același timp alți regi elenistici, cum ar fi antigonizii și atalizii, erau patroni ai științei și literaturii, transformând <a href="/wiki/Pella,_Grecia" title="Pella, Grecia">Pella</a> și, respectiv, <a href="/wiki/Pergam" title="Pergam">Pergamul</a> în centre culturale. Datorită acestui patronaj cultural al regilor elenistici, și în special datorită Muzeului din Alexandria, a supraviețuit atât de multă literatură greacă antică. <a href="/wiki/Biblioteca_din_Alexandria" title="Biblioteca din Alexandria">Biblioteca din Alexandria</a>, care făcea parte din Muzeu, avea scopul neprevăzut inițial de a aduna copii ale tuturor autorilor cunoscuți de limbă greacă. Aproape toată literatura elenistică non-tehnică supraviețuitoare este poezie, și poezia elenistică a avut tendința de a fi extrem de intelectuală, amestecând diferite genuri și tradiții și evitând narațiunile liniare. Perioada elenistică a văzut, de asemenea, o schimbare a modului în care literatura a fost consumată - în timp ce în perioadele arhaică și clasică literatura a fost de obicei ascultată în cadrul declamărilor publice, în perioada elenistică a fost citită mai frecvent în privat. În același timp poeții elenistici au început să scrie mai degrabă pentru consum privat, decât pentru cel public. </p><p>Odată cu victoria lui <a href="/wiki/Octavianus_Augustus" title="Octavianus Augustus">Octavian</a> la <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Actium" title="Bătălia de la Actium">Actium</a> în 31 î.Hr., Roma a început să devină un centru major al literaturii grecești, deoarece autori greci importanți precum <a href="/wiki/Strabon" title="Strabon">Strabo</a> și <a href="/wiki/Dionis_din_Halicarnas" title="Dionis din Halicarnas">Dionisios din Halicarnas</a> s-au mutat acolo. Epoca cu cele mai multe inovații din literatura greacă a perioadei romane a fost „lungul secol al doilea” de la aproximativ 80 d.Hr. până la aproximativ 230 d.Hr. Aceste inovații au fost în special marcante în proză, odată cu dezvoltarea romanului și o revigorare a oratoriei, ambele datând din această perioadă. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Muzică_și_dans"><span id="Muzic.C4.83_.C8.99i_dans"></span>Muzică și dans</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Muzică și dans" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Muzică și dans"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Muzica a fost prezentă aproape universal în societatea greacă, de la căsătorii și înmormântări până la ceremonii religioase, teatru, muzică populară și declamări ale poeziei epice. Există fragmente semnificative ale notației muzicale grecești efective, precum și multe referințe literare la muzica greacă antică. Arta greacă înfățișează instrumente muzicale și dansatori. Cuvântul muzică derivă de la numele <a href="/wiki/Muze" class="mw-redirect" title="Muze">muzelor</a>, fiicele lui <a href="/wiki/Zeus" title="Zeus">Zeus</a> care erau zeițele protectoare ale artelor. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Știință_și_tehnologie"><span id=".C8.98tiin.C8.9B.C4.83_.C8.99i_tehnologie"></span>Știință și tehnologie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Știință și tehnologie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Știință și tehnologie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:0142_-_Archaeological_Museum,_Athens_-_Antikythera_mechanism_-_Photo_by_Giovanni_Dall%27Orto,_Nov_11_2009.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/0142_-_Archaeological_Museum%2C_Athens_-_Antikythera_mechanism_-_Photo_by_Giovanni_Dall%27Orto%2C_Nov_11_2009.jpg/220px-0142_-_Archaeological_Museum%2C_Athens_-_Antikythera_mechanism_-_Photo_by_Giovanni_Dall%27Orto%2C_Nov_11_2009.jpg" decoding="async" width="220" height="193" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/0142_-_Archaeological_Museum%2C_Athens_-_Antikythera_mechanism_-_Photo_by_Giovanni_Dall%27Orto%2C_Nov_11_2009.jpg/330px-0142_-_Archaeological_Museum%2C_Athens_-_Antikythera_mechanism_-_Photo_by_Giovanni_Dall%27Orto%2C_Nov_11_2009.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/0142_-_Archaeological_Museum%2C_Athens_-_Antikythera_mechanism_-_Photo_by_Giovanni_Dall%27Orto%2C_Nov_11_2009.jpg/440px-0142_-_Archaeological_Museum%2C_Athens_-_Antikythera_mechanism_-_Photo_by_Giovanni_Dall%27Orto%2C_Nov_11_2009.jpg 2x" data-file-width="2120" data-file-height="1864" /></a><figcaption><a href="/wiki/Mecanismul_de_la_Antikythera" title="Mecanismul de la Antikythera">Mecanismul de la Antikythera</a> a fost un <a href="/wiki/Calculator_analogic" title="Calculator analogic">computer analog</a> din perioada 150-100 î.Hr conceput pentru a calcula pozițiile obiectelor astronomice.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Archimedes-screw_one-screw-threads_with-ball_3D-view_animated_small.gif" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/Archimedes-screw_one-screw-threads_with-ball_3D-view_animated_small.gif/220px-Archimedes-screw_one-screw-threads_with-ball_3D-view_animated_small.gif" decoding="async" width="220" height="159" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/Archimedes-screw_one-screw-threads_with-ball_3D-view_animated_small.gif/330px-Archimedes-screw_one-screw-threads_with-ball_3D-view_animated_small.gif 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/Archimedes-screw_one-screw-threads_with-ball_3D-view_animated_small.gif/440px-Archimedes-screw_one-screw-threads_with-ball_3D-view_animated_small.gif 2x" data-file-width="505" data-file-height="365" /></a><figcaption><a href="/wiki/%C8%98urubul_lui_Arhimede" title="Șurubul lui Arhimede">Șurubul lui Arhimede</a>, un mecanism de ridicare a apei</figcaption></figure> <p>Matematicienii greci au contribuit la numeroase evoluții importante în domeniul matematicii, inclusiv regulile de bază ale geometriei, ideea dovezilor matematice formale și descoperirile în <a href="/wiki/Teoria_numerelor" title="Teoria numerelor">teoria numerelor</a>, <a href="/wiki/Analiza_matematic%C4%83" title="Analiza matematică">analiza matematică</a>, <a href="/wiki/Matematic%C4%83_aplicat%C4%83" title="Matematică aplicată">matematica aplicată</a> și s-au apropiat de inventarea <a href="/wiki/Integral%C4%83" title="Integrală">calculului integral</a>. Descoperirile mai multor matematicieni greci, inclusiv <a href="/wiki/Pitagora" title="Pitagora">Pitagora</a>, <a href="/wiki/Euclid" title="Euclid">Euclid</a> și <a href="/wiki/Arhimede" title="Arhimede">Arhimede</a>, sunt folosite și astăzi în predarea matematicii. </p><p>Grecii au dezvoltat astronomia, pe care au tratat-o ca pe o ramură a matematicii, la un nivel extrem de sofisticat. Primele modele geometrice tridimensionale pentru a explica mișcarea aparentă a planetelor au fost dezvoltate în secolul al IV-lea î.Hr. de <a href="/wiki/Eudoxus_din_Knidos" title="Eudoxus din Knidos">Eudoxos din Cnidus</a> și Callippos din <a href="/wiki/Cizic" title="Cizic">Cizic</a>. Tânărul lor contemporan Heraclides Ponticos a presupus că Pământul se rotește în jurul axei sale. În secolul al III-lea î.Hr. <a href="/wiki/Aristarh_din_Samos" title="Aristarh din Samos">Aristarh din Samos</a> a fost primul care a sugerat un <a href="/wiki/Heliocentrism" title="Heliocentrism">sistem heliocentric</a>. Arhimede în tratatul său <i><a href="/wiki/Calculul_Firelor_de_Nisip" title="Calculul Firelor de Nisip">Calculul Firelor de Nisip</a></i> reînvie ipoteza lui Aristarh că „stelele fixe și Soarele rămân nemișcate, în timp ce Pământul se învârte în jurul Soarelui pe circumferința unui cerc”. De altfel, doar descrierile fragmentare ale ideii lui Aristarh supraviețuiesc. <a href="/wiki/Eratostene" title="Eratostene">Eratostene</a>, folosind unghiurile umbrelor în regiuni foarte îndepărtate, a estimat circumferința Pământului cu o mare acuratețe. În secolul al II-lea î.Hr. <a href="/wiki/Hiparh" title="Hiparh">Hiparh</a> din <a href="/wiki/%C4%B0znik" title="İznik">Niceea</a> a adus o serie de contribuții, inclusiv prima măsurare a <a href="/wiki/Precesie" title="Precesie">precesiei</a> și compilarea primului catalog de stele în care a propus sistemul modern de <a href="/wiki/Magnitudine_aparent%C4%83" title="Magnitudine aparentă">magnitudini aparente</a>. </p><p><a href="/wiki/Mecanismul_de_la_Antikythera" title="Mecanismul de la Antikythera">Mecanismul de la Antikythera</a>, un dispozitiv pentru calcularea mișcărilor planetelor, datează din aproximativ 80 î.Hr. și a fost primul strămoș al computerului astronomic. A fost descoperit pe locul unui naufragiu antic lângă insula greacă <a href="/wiki/Antikythera" title="Antikythera">Antikythera</a>, între <a href="/wiki/Kythira" title="Kythira">Kythera</a> și <a href="/wiki/Creta" title="Creta">Creta</a>. Dispozitivul a devenit faimos pentru utilizarea unui angrenaj <a href="/wiki/Diferen%C8%9Bial" title="Diferențial">diferențial</a>, despre care se credea anterior că a fost inventat în secolul al XVI-lea, și miniaturizarea și complexitatea părților sale, comparabile cu ale unui ceas din secolul al XVIII-lea. Mecanismul original, însoțit de o replică, este afișat în colecția de bronzuri a Muzeului Național Arheologic din Atena. </p><p>Grecii antici au făcut, de asemenea, descoperiri importante în domeniul medical. <a href="/wiki/Hippocrate" title="Hippocrate">Hipocrate</a> a fost un medic al perioadei clasice și este considerat una dintre cele mai remarcabile figuri din <a href="/wiki/Istoria_medicinei" title="Istoria medicinei">istoria medicinei</a>. El este denumit „părintele medicinei”, ca recunoaștere a contribuțiilor sale de durată în domeniu, în calitate de fondator al școlii hipocratice de medicină. Această școală intelectuală a revoluționat <a href="/wiki/Medicina_Greciei_antice" title="Medicina Greciei antice">medicina în Grecia antică</a>, stabilind-o ca o disciplină distinctă de alte domenii cu care fusese asociată în mod tradițional (în special <a href="/wiki/Teurgie" title="Teurgie">teurgie</a> și filozofie), făcând astfel medicina o profesie. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Artă_și_arhitectură"><span id="Art.C4.83_.C8.99i_arhitectur.C4.83"></span>Artă și arhitectură</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Artă și arhitectură" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Artă și arhitectură"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Sicily_Selinunte_Temple_E_(Hera).JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Sicily_Selinunte_Temple_E_%28Hera%29.JPG/220px-Sicily_Selinunte_Temple_E_%28Hera%29.JPG" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Sicily_Selinunte_Temple_E_%28Hera%29.JPG/330px-Sicily_Selinunte_Temple_E_%28Hera%29.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Sicily_Selinunte_Temple_E_%28Hera%29.JPG/440px-Sicily_Selinunte_Temple_E_%28Hera%29.JPG 2x" data-file-width="1500" data-file-height="1000" /></a><figcaption>Templul <a href="/wiki/Hera" title="Hera">Herei</a> din <a href="/wiki/Selinunte" title="Selinunte">Selinunte</a>, <a href="/wiki/Sicilia" title="Sicilia">Sicilia</a></figcaption></figure> <p><a href="/wiki/Arta_%C3%AEn_Grecia_antic%C4%83" title="Arta în Grecia antică">Arta Greciei antice</a> a exercitat o influență enormă asupra culturii multor țări din cele mai vechi timpuri până în prezent, în special în domeniile sculpturii și arhitecturii. În Occident, arta <a href="/wiki/Imperiul_Roman" title="Imperiul Roman">Imperiului Roman</a> a fost derivată în mare parte din modele grecești. În est, cuceririle lui <a href="/wiki/Alexandru_cel_Mare" title="Alexandru cel Mare">Alexandru cel Mare</a> au inițiat câteva secole de schimb între culturile Greciei, Asiei Centrale și Indiei, rezultând în apariția artei greco-budiste, cu ramificații până în Japonia. După perioada <a href="/wiki/Rena%C8%99terea" title="Renașterea">Renașterii</a> în Europa estetica umanistă și standardele tehnice ridicate ale artei grecești au inspirat generații de artiști europeni. Până în secolul al XIX-lea tradiția clasică originară din Grecia a dominat arta lumii occidentale. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Religie">Religie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Religie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Religie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Delphi_Composite.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Delphi_Composite.jpg/220px-Delphi_Composite.jpg" decoding="async" width="220" height="183" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Delphi_Composite.jpg/330px-Delphi_Composite.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Delphi_Composite.jpg/440px-Delphi_Composite.jpg 2x" data-file-width="1000" data-file-height="833" /></a><figcaption><a href="/wiki/Delphi,_Grecia" title="Delphi, Grecia">Delfi</a>: teatrul și templul lui <a href="/wiki/Apollo" title="Apollo">Apollo</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%CE%98%CE%B5%CF%81%CE%BC%CE%B1%CE%B9%CE%BA%CE%BF%CF%82_%CE%BC%CE%B5_%CE%B8%CE%B5%CE%B1_%CF%84%CE%BF%CE%BD_%CE%9F%CE%BB%CF%85%CE%BC%CF%80%CE%BF!.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a6/%CE%98%CE%B5%CF%81%CE%BC%CE%B1%CE%B9%CE%BA%CE%BF%CF%82_%CE%BC%CE%B5_%CE%B8%CE%B5%CE%B1_%CF%84%CE%BF%CE%BD_%CE%9F%CE%BB%CF%85%CE%BC%CF%80%CE%BF%21.jpg/220px-%CE%98%CE%B5%CF%81%CE%BC%CE%B1%CE%B9%CE%BA%CE%BF%CF%82_%CE%BC%CE%B5_%CE%B8%CE%B5%CE%B1_%CF%84%CE%BF%CE%BD_%CE%9F%CE%BB%CF%85%CE%BC%CF%80%CE%BF%21.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a6/%CE%98%CE%B5%CF%81%CE%BC%CE%B1%CE%B9%CE%BA%CE%BF%CF%82_%CE%BC%CE%B5_%CE%B8%CE%B5%CE%B1_%CF%84%CE%BF%CE%BD_%CE%9F%CE%BB%CF%85%CE%BC%CF%80%CE%BF%21.jpg/330px-%CE%98%CE%B5%CF%81%CE%BC%CE%B1%CE%B9%CE%BA%CE%BF%CF%82_%CE%BC%CE%B5_%CE%B8%CE%B5%CE%B1_%CF%84%CE%BF%CE%BD_%CE%9F%CE%BB%CF%85%CE%BC%CF%80%CE%BF%21.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a6/%CE%98%CE%B5%CF%81%CE%BC%CE%B1%CE%B9%CE%BA%CE%BF%CF%82_%CE%BC%CE%B5_%CE%B8%CE%B5%CE%B1_%CF%84%CE%BF%CE%BD_%CE%9F%CE%BB%CF%85%CE%BC%CF%80%CE%BF%21.jpg/440px-%CE%98%CE%B5%CF%81%CE%BC%CE%B1%CE%B9%CE%BA%CE%BF%CF%82_%CE%BC%CE%B5_%CE%B8%CE%B5%CE%B1_%CF%84%CE%BF%CE%BD_%CE%9F%CE%BB%CF%85%CE%BC%CF%80%CE%BF%21.jpg 2x" data-file-width="4608" data-file-height="3456" /></a><figcaption><a href="/wiki/Muntele_Olimp" title="Muntele Olimp">Muntele Olimp</a>, lăcașul <a href="/wiki/Cei_Doisprezece_Olimpieni" title="Cei Doisprezece Olimpieni">zeilor olimpieni</a></figcaption></figure> <p>Religia era o parte importantă a vieții grecilor antici. Deși grecii din diferite orașe și triburi se închinau la aceiași zei, practicile religioase nu erau uniforme și zeii erau concepuți diferit în locuri diferite. Grecii erau <a href="/wiki/Politeism" title="Politeism">politeiști</a>, venerând mulți zei, dar încă din secolul al VI-lea î.Hr. a început să se formeze un panteon din <a href="/wiki/Cei_Doisprezece_Olimpieni" title="Cei Doisprezece Olimpieni">doisprezece zei olimpieni</a> - <a href="/wiki/Zeus" title="Zeus">Zeus</a>, <a href="/wiki/Hera" title="Hera">Hera</a>, <a href="/wiki/Poseidon" title="Poseidon">Poseidon</a>, <a href="/wiki/Demetra" title="Demetra">Demetra</a>, <a href="/wiki/Atena_(mitologie)" title="Atena (mitologie)">Atena</a>, <a href="/wiki/Ares" title="Ares">Ares</a>, <a href="/wiki/Afrodita" title="Afrodita">Afrodita</a>, <a href="/wiki/Apollo" title="Apollo">Apolo</a>, <a href="/wiki/Artemis" title="Artemis">Artemis</a>, <a href="/wiki/Hefaistos" title="Hefaistos">Hefaistos</a>, <a href="/wiki/Hermes" title="Hermes">Hermes</a> și fie <a href="/wiki/Hestia" title="Hestia">Hestia</a>, fie <a href="/wiki/Dionis" title="Dionis">Dionis</a>. Religia greacă a fost influențată de practicile vecinilor din est încă din perioada arhaică, iar din perioada elenistică influența a avut loc în ambele direcții. </p><p>Cel mai important act religios din Grecia antică era jertfirea animalelor, cel mai adesea a oilor și caprelor. Sacrificiile erau însoțite de rugăciuni publice, iar rugăciunile și imnurile religioase erau ele însele o parte majoră a vieții religioase a grecilor antici. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Galerie">Galerie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=25" title="Modifică secțiunea: Galerie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=25" title="Edit section's source code: Galerie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul class="gallery mw-gallery-packed"> <li class="gallerybox" style="width: 200.66666666667px"> <div class="thumb" style="width: 198.66666666667px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Filippoi,_Panoramic_view.jpg" class="mw-file-description" title="Situl Filippi, Macedonia, văzut de pe acropolă."><img alt="Situl Filippi, Macedonia, văzut de pe acropolă." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Filippoi%2C_Panoramic_view.jpg/298px-Filippoi%2C_Panoramic_view.jpg" decoding="async" width="199" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Filippoi%2C_Panoramic_view.jpg/447px-Filippoi%2C_Panoramic_view.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Filippoi%2C_Panoramic_view.jpg/596px-Filippoi%2C_Panoramic_view.jpg 2x" data-file-width="4943" data-file-height="2987" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Situl <a href="/wiki/Filippi" title="Filippi">Filippi</a>, <a href="/wiki/Macedonia_(regiune)" title="Macedonia (regiune)">Macedonia</a>, văzut de pe acropolă.</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 182.66666666667px"> <div class="thumb" style="width: 180.66666666667px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kassope_2016-05-09_12.31.51.jpg" class="mw-file-description" title="Situl Cassope în Epir, în Grecia de nord-vest."><img alt="Situl Cassope în Epir, în Grecia de nord-vest." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Kassope_2016-05-09_12.31.51.jpg/271px-Kassope_2016-05-09_12.31.51.jpg" decoding="async" width="181" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Kassope_2016-05-09_12.31.51.jpg/406px-Kassope_2016-05-09_12.31.51.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Kassope_2016-05-09_12.31.51.jpg/541px-Kassope_2016-05-09_12.31.51.jpg 2x" data-file-width="4592" data-file-height="3056" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Situl Cassope în <a href="/wiki/Epirus_(regiune)" title="Epirus (regiune)">Epir</a>, în Grecia de nord-vest.</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 182px"> <div class="thumb" style="width: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:View_of_the_Temple_of_Apollo_(Delphi,_Sanctuary_of_Apollo)_on_4_October_2020.jpg" class="mw-file-description" title="Templul lui Apollo din Delfi, Focida."><img alt="Templul lui Apollo din Delfi, Focida." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/View_of_the_Temple_of_Apollo_%28Delphi%2C_Sanctuary_of_Apollo%29_on_4_October_2020.jpg/270px-View_of_the_Temple_of_Apollo_%28Delphi%2C_Sanctuary_of_Apollo%29_on_4_October_2020.jpg" decoding="async" width="180" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/View_of_the_Temple_of_Apollo_%28Delphi%2C_Sanctuary_of_Apollo%29_on_4_October_2020.jpg/405px-View_of_the_Temple_of_Apollo_%28Delphi%2C_Sanctuary_of_Apollo%29_on_4_October_2020.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/View_of_the_Temple_of_Apollo_%28Delphi%2C_Sanctuary_of_Apollo%29_on_4_October_2020.jpg/540px-View_of_the_Temple_of_Apollo_%28Delphi%2C_Sanctuary_of_Apollo%29_on_4_October_2020.jpg 2x" data-file-width="6000" data-file-height="4000" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Templul lui Apollo din <a href="/wiki/Delphi,_Grecia" title="Delphi, Grecia">Delfi</a>, <a href="/wiki/Focida" title="Focida">Focida</a>.</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 162px"> <div class="thumb" style="width: 160px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cape_Sounion_AC.JPG" class="mw-file-description" title="Capul Sounio (Atica), cu templul lui Poseidon, golful Saronic și insula lui Patrocle."><img alt="Capul Sounio (Atica), cu templul lui Poseidon, golful Saronic și insula lui Patrocle." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c2/Cape_Sounion_AC.JPG/240px-Cape_Sounion_AC.JPG" decoding="async" width="160" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c2/Cape_Sounion_AC.JPG/360px-Cape_Sounion_AC.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c2/Cape_Sounion_AC.JPG/480px-Cape_Sounion_AC.JPG 2x" data-file-width="1600" data-file-height="1200" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Capul <a href="/wiki/Sounio" title="Sounio">Sounio</a> (<a href="/wiki/Attica" title="Attica">Atica</a>), cu templul lui <a href="/wiki/Poseidon" title="Poseidon">Poseidon</a>, golful Saronic și insula lui Patrocle.</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 162px"> <div class="thumb" style="width: 160px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Acient_Argos_agora.jpg" class="mw-file-description" title="Ruinele agorei din Argos, Peloponez."><img alt="Ruinele agorei din Argos, Peloponez." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d0/Acient_Argos_agora.jpg/240px-Acient_Argos_agora.jpg" decoding="async" width="160" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d0/Acient_Argos_agora.jpg/360px-Acient_Argos_agora.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d0/Acient_Argos_agora.jpg/480px-Acient_Argos_agora.jpg 2x" data-file-width="3264" data-file-height="2448" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Ruinele agorei din <a href="/wiki/Argos" title="Argos">Argos</a>, <a href="/wiki/Peloponez" title="Peloponez">Peloponez</a>.</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 183.33333333333px"> <div class="thumb" style="width: 181.33333333333px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ancient_sparta_theater.jpg" class="mw-file-description" title="Ruinele teatrului din Sparta, Peloponez."><img alt="Ruinele teatrului din Sparta, Peloponez." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Ancient_sparta_theater.jpg/272px-Ancient_sparta_theater.jpg" decoding="async" width="182" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Ancient_sparta_theater.jpg/408px-Ancient_sparta_theater.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Ancient_sparta_theater.jpg/544px-Ancient_sparta_theater.jpg 2x" data-file-width="786" data-file-height="520" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Ruinele teatrului din <a href="/wiki/Sparta" title="Sparta">Sparta</a>, <a href="/wiki/Peloponez" title="Peloponez">Peloponez</a>.</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 162.66666666667px"> <div class="thumb" style="width: 160.66666666667px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Western_archeological_site_Kos_town.jpg" class="mw-file-description" title="Ruinele agorei orașului Cos, Dodecanez."><img alt="Ruinele agorei orașului Cos, Dodecanez." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/Western_archeological_site_Kos_town.jpg/241px-Western_archeological_site_Kos_town.jpg" decoding="async" width="161" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/Western_archeological_site_Kos_town.jpg/362px-Western_archeological_site_Kos_town.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/Western_archeological_site_Kos_town.jpg/482px-Western_archeological_site_Kos_town.jpg 2x" data-file-width="2592" data-file-height="1936" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Ruinele agorei orașului <a href="/wiki/Kos" title="Kos">Cos</a>, <a href="/wiki/Dodecanez" title="Dodecanez">Dodecanez</a>.</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 166.66666666667px"> <div class="thumb" style="width: 164.66666666667px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Gortys_R02.jpg" class="mw-file-description" title="Ruinele orașului Gortyn, Creta."><img alt="Ruinele orașului Gortyn, Creta." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a1/Gortys_R02.jpg/247px-Gortys_R02.jpg" decoding="async" width="165" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a1/Gortys_R02.jpg/371px-Gortys_R02.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a1/Gortys_R02.jpg/495px-Gortys_R02.jpg 2x" data-file-width="3712" data-file-height="2703" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Ruinele orașului Gortyn, <a href="/wiki/Creta" title="Creta">Creta</a>.</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 182px"> <div class="thumb" style="width: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Theatre_at_Milos_by_Joy_of_Museums.jpg" class="mw-file-description" title="Teatrul roman din Milos."><img alt="Teatrul roman din Milos." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/63/Theatre_at_Milos_by_Joy_of_Museums.jpg/270px-Theatre_at_Milos_by_Joy_of_Museums.jpg" decoding="async" width="180" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/63/Theatre_at_Milos_by_Joy_of_Museums.jpg/405px-Theatre_at_Milos_by_Joy_of_Museums.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/63/Theatre_at_Milos_by_Joy_of_Museums.jpg/540px-Theatre_at_Milos_by_Joy_of_Museums.jpg 2x" data-file-width="6000" data-file-height="4000" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Teatrul roman din <a href="/wiki/Milos" class="mw-redirect" title="Milos">Milos</a>.</div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=26" title="Modifică secțiunea: Note" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=26" title="Edit section's source code: Note"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><br /> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Lectură_suplimentară"><span id="Lectur.C4.83_suplimentar.C4.83"></span>Lectură suplimentară</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=27" title="Modifică secțiunea: Lectură suplimentară" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=27" title="Edit section's source code: Lectură suplimentară"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><i>Miturile Greciei Antice</i>, David Salariya, James Evelyn Ford, Editura Curtea Veche, 2008</li> <li><i>O istorie a Greciei antice</i>, Adelina Piatkowski, Editura Albatros, 1988</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Vezi_și"><span id="Vezi_.C8.99i"></span>Vezi și</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=28" title="Modifică secțiunea: Vezi și" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=28" title="Edit section's source code: Vezi și"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><a href="/wiki/Jocuri_Olimpice_antice" class="mw-redirect" title="Jocuri Olimpice antice">Jocuri Olimpice antice</a></li> <li><a href="/wiki/Arta_%C3%AEn_Grecia_antic%C4%83" title="Arta în Grecia antică">Arta în Grecia antică</a></li> <li><a href="/wiki/Literatur%C4%83_greac%C4%83" class="mw-redirect" title="Literatură greacă">Literatură greacă</a></li> <li><a href="/wiki/Mitologie_greac%C4%83" class="mw-redirect" title="Mitologie greacă">Mitologie greacă</a></li> <li><a href="/wiki/Teatru_grecesc" class="mw-redirect" title="Teatru grecesc">Teatru grecesc</a></li> <li><a href="/wiki/List%C4%83_de_greci_antici" class="mw-redirect" title="Listă de greci antici">Listă de greci antici</a></li> <li><a href="/wiki/List%C4%83_de_ora%C8%99e_antice_grece%C8%99ti" title="Listă de orașe antice grecești">Listă de orașe antice grecești</a></li> <li><a href="/wiki/Cronologia_Greciei_antice" title="Cronologia Greciei antice">Cronologia Greciei antice</a></li> <li><a href="/wiki/Unit%C4%83%C8%9Bi_vechi_de_m%C4%83sur%C4%83" class="mw-redirect" title="Unități vechi de măsură">Unități vechi de măsură</a></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe"><span id="Leg.C4.83turi_externe"></span>Legături externe</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&veaction=edit&section=29" title="Modifică secțiunea: Legături externe" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&action=edit&section=29" title="Edit section's source code: Legături externe"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/inceputurile-greciei-antice">Începuturile Greciei Antice...</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120120010857/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/inceputurile-greciei-antice">Arhivat</a> în <time datetime="2012-01-20">20 ianuarie 2012</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., 17 ianuarie 2012, Irina-Maria Manea, <i>Historia</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ziare.com/cultura/documentar/viata-femeilor-in-lumea-greaca-de-acum-doua-milenii-i-documentar-1147945">Viata femeilor in lumea greaca de acum doua milenii (I) - Documentar</a>, 30 ianuarie 2012, Laurentiu Dologa, <i>Ziare.com</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ziare.com/cultura/documentar/viata-femeilor-in-lumea-greaca-de-acum-doua-milenii-ii-documentar-1147948">Viata femeilor in lumea greaca de acum doua milenii (II) - Documentar</a>, 31 ianuarie 2012, Laurentiu Dologa, <i>Ziare.com</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ancient-times.info/grecia-antica/">Grecia antica: istorie, politica sociala, militara, economica si culturala </a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20191203210449/https://www.ancient-times.info/grecia-antica/">Arhivat</a> în <time datetime="2019-12-03">3 decembrie 2019</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.Ancient Times</li></ul> <p><br /> </p> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><span style=";;border:none;"><a href="/wiki/Format:Istoria_Europei" title="Format:Istoria Europei"><span title="Vizualizare format" style=";;border:none;;">v</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Istoria_Europei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Istoria Europei — pagină inexistentă"><span title="Discuție format" style=";;border:none;;">d</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Istoria_Europei&action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style=";;border:none;;">m</span></a></span></div></div><span class="" style="font-size: 110%;"><big><a href="/wiki/Istoria_Europei" title="Istoria Europei">Istoria Europei</a></big></span> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Preistorie </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Europa_paleolitic%C4%83" title="Europa paleolitică">Europa paleolitică</a> • <a href="/w/index.php?title=Europa_neolitic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Europa neolitică — pagină inexistentă">Europa neolitică</a> • <a href="/w/index.php?title=Epoca_bronzului_european%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Epoca bronzului europeană — pagină inexistentă">Epoca bronzului europeană</a> • <a href="/w/index.php?title=Epoca_fierului_european%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Epoca fierului europeană — pagină inexistentă">Epoca fierului europeană</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Antichitate </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Grecia_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Grecia antică">Grecia antică</a> • <a href="/wiki/Roma_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Roma antică">Roma antică</a> • <a href="/wiki/Grecia_elenistic%C4%83" title="Grecia elenistică">Perioada elenistică</a> • <a href="/wiki/Antichitatea_t%C3%A2rzie" title="Antichitatea târzie">Antichitatea târzie</a> • <a href="/w/index.php?title=Cre%C8%99tinism_timpuriu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Creștinism timpuriu — pagină inexistentă">Creștinism timpuriu</a> • <a href="/wiki/Declinul_%C8%99i_c%C4%83derea_Imperiului_Roman_de_Apus" title="Declinul și căderea Imperiului Roman de Apus">Căderea Imperiului Roman de Apus</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">Evul Mediu</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Evul_Mediu_timpuriu" class="mw-redirect" title="Evul Mediu timpuriu">Evul Mediu timpuriu</a> • <a href="/wiki/Migra%C8%9Bia_popoarelor" title="Migrația popoarelor">Migrația popoarelor</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiul Bizantin</a> • <a href="/wiki/Statele_Papale" title="Statele Papale">Statele Papale</a> • <a href="/wiki/Republicile_maritime" title="Republicile maritime">Republicile maritime</a> • <a href="/wiki/Epoca_vikingilor" title="Epoca vikingilor">Epoca vikingilor</a> • <a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rusia Kieveană</a> • <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">Sfântul Imperiu Roman</a> • <a href="/wiki/Feudalism" title="Feudalism">Feudalism</a> • <a href="/wiki/Cruciade" class="mw-redirect" title="Cruciade">Cruciade</a> • <a href="/wiki/Marea_invazie_mongol%C4%83" title="Marea invazie mongolă">Marea invazie mongolă</a> • <a href="/wiki/%C8%9Aaratul_S%C3%A2rb" title="Țaratul Sârb">Țaratul Sârb</a> • <a href="/wiki/Moartea_Neagr%C4%83" class="mw-redirect" title="Moartea Neagră">Moartea Neagră</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_100_de_Ani" title="Războiul de 100 de Ani">Războiul de 100 de Ani</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Începutul erei moderne </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Rena%C8%99tere" class="mw-redirect" title="Renaștere">Renaștere</a> • <a href="/wiki/Perioada_marilor_descoperiri" title="Perioada marilor descoperiri">Perioada marilor descoperiri</a> • <a href="/wiki/Reforma_Protestant%C4%83" title="Reforma Protestantă">Reforma Protestantă</a> • <a href="/wiki/Baroc" title="Baroc">Baroc</a> • <a href="/wiki/Marele_Ducat_de_Toscana" title="Marele Ducat de Toscana">Marele Ducat de Toscana</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Treizeci_de_Ani" title="Războiul de Treizeci de Ani">Războiul de Treizeci de Ani</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiul Otoman</a> • <a href="/wiki/Imperiul_colonial_portughez" title="Imperiul colonial portughez">Imperiul portughez</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Spaniol" title="Imperiul Spaniol">Imperiul spaniol</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Britanic" title="Imperiul Britanic">Imperiul britanic</a> • <a href="/wiki/Monarhia_Habsburgic%C4%83" title="Monarhia Habsburgică">Monarhia habsburgică</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul rus</a> • <a href="/wiki/Iluminism" title="Iluminism">Iluminism</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Modernitate </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_industrial%C4%83" title="Revoluția industrială">Revoluția industrială</a> • <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83" class="mw-redirect" title="Revoluția franceză">Revoluția franceză</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Napoleoniene" title="Războaiele Napoleoniene">Războaiele napoleoniene</a> • <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_de_la_1848" title="Revoluția de la 1848">Revoluțiile de la 1848</a> • <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a> • <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rus%C4%83_din_1917" title="Revoluția Rusă din 1917">Revoluția rusă</a> • <a href="/wiki/Perioada_interbelic%C4%83" title="Perioada interbelică">Perioada interbelică</a> • <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">Al Doilea Război Mondial</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Rece" title="Războiul Rece">Războiul rece</a> • <a href="/wiki/Integrare_european%C4%83" title="Integrare europeană">Integrare europeană</a> • <a href="/wiki/Pandemia_de_coronaviroz%C4%83_(COVID-19)_%C3%AEn_Europa" title="Pandemia de coronaviroză (COVID-19) în Europa">Pandemia de COVID-19</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Vezi și </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Arta_Europei" title="Arta Europei">Arta Europei</a> • <a href="/wiki/Istoria_cre%C8%99tinismului" title="Istoria creștinismului">Istoria creștinismului</a> • <a href="/wiki/Istoria_Uniunii_Europene" title="Istoria Uniunii Europene">Istoria Uniunii Europene</a></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16513826">.mw-parser-output .navbox{margin:0 auto 0}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}</style> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><span style=";;border:none;"><a href="/wiki/Format:Grecia_antic%C4%83" title="Format:Grecia antică"><span title="Vizualizare format" style=";;border:none;;">v</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Grecia_antic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Grecia antică — pagină inexistentă"><span title="Discuție format" style=";;border:none;;">d</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Grecia_antic%C4%83&action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style=";;border:none;;">m</span></a></span></div></div><span class="" style="font-size: 110%;">Subiecte legate de <a class="mw-selflink selflink">Grecia Antică</a></span> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Locuri </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Marea_Egee" title="Marea Egee">Marea Egee</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Helespont&action=edit&redlink=1" class="new" title="Helespont — pagină inexistentă">Helespont</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Macedonia" class="mw-disambig" title="Macedonia">Macedonia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Sparta" title="Sparta">Sparta</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Atena" title="Atena">Atena</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Corint" title="Corint">Corint</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Termopile" title="Termopile">Termopile</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Antiohia" title="Antiohia">Antiohia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Alexandria,_Egipt" title="Alexandria, Egipt">Alexandria</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Pergamon" class="mw-redirect" title="Pergamon">Pergamon</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Milet" title="Milet">Milet</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Delphi" class="mw-redirect" title="Delphi">Delphi</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Olimpia,_Grecia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Olimpia, Grecia — pagină inexistentă">Olimpia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Troia" title="Troia">Troia</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Viață </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/w/index.php?title=Agricultura_%C3%AEn_Grecia_antic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Agricultura în Grecia antică — pagină inexistentă">Agricultura</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Arta_%C3%AEn_Grecia_antic%C4%83" title="Arta în Grecia antică">Arta</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Economia_Greciei_antice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Economia Greciei antice — pagină inexistentă">Economia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Dreptul_grec_antic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dreptul grec antic — pagină inexistentă">Dreptul</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Medicina_%C3%AEn_Grecia_antic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Medicina în Grecia antică — pagină inexistentă">Medicina</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Pederastia_%C3%AEn_Grecia_antic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pederastia în Grecia antică — pagină inexistentă">Pederastia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Sclavia_%C3%AEn_Grecia_antic%C4%83" title="Sclavia în Grecia antică">Sclavia</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/w/index.php?title=Filozofia_greac%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Filozofia greacă — pagină inexistentă">Filozofie</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Pitagora" title="Pitagora">Pitagora</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Heraclit_din_Efes" class="mw-redirect" title="Heraclit din Efes">Heraclit</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Parmenide" title="Parmenide">Parmenide</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Protagora" class="mw-redirect" title="Protagora">Protagora</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Empedocle" title="Empedocle">Empedocle</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Democrit" title="Democrit">Democrit</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Socrate" title="Socrate">Socrate</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Platon" title="Platon">Platon</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Aristotel" title="Aristotel">Aristotel</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Zenon" class="mw-redirect" title="Zenon">Zenon</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Epicur" title="Epicur">Epicur</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/w/index.php?title=Literatura_greac%C4%83_antic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Literatura greacă antică — pagină inexistentă">Literatură</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Homer" title="Homer">Homer</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Hesiod" title="Hesiod">Hesiod</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Pindar" title="Pindar">Pindar</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Eschil" title="Eschil">Eschil</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Sofocle" title="Sofocle">Sofocle</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Euripide" title="Euripide">Euripide</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Aristofan" title="Aristofan">Aristofan</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Herodot" title="Herodot">Herodot</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Tucidide" title="Tucidide">Tucidide</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Xenofan" title="Xenofan">Xenofan</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Polybius" title="Polybius">Polybius</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Esop" title="Esop">Esop</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Arhitectura_Greciei_antice" title="Arhitectura Greciei antice">Arhitectură</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Parthenon" class="mw-redirect" title="Parthenon">Parthenon</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Templul_lui_Artemis" class="mw-redirect" title="Templul lui Artemis">Templul lui Artemis</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Acropole_din_Atena&action=edit&redlink=1" class="new" title="Acropole din Atena — pagină inexistentă">Acropole</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Statuia_lui_Zeus" class="mw-redirect" title="Statuia lui Zeus">Statuia lui Zeus</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Colosul_din_Rodos" title="Colosul din Rodos">Colosul din Rodos</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Templul_lui_Hefaistos" title="Templul lui Hefaistos">Templul lui Hefaistos</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Cronologia_Greciei_antice" title="Cronologia Greciei antice">Cronologie</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/w/index.php?title=Civiliza%C8%9Bia_egeean%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Civilizația egeeană — pagină inexistentă">Civilizația egeeană</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_micenian%C4%83" title="Civilizația miceniană">Civilizația miceniană</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Evul_mediu_grec&action=edit&redlink=1" class="new" title="Evul mediu grec — pagină inexistentă">Evul mediu grec</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Grecia_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Grecia antică">Grecia antică</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Grecia_elenistic%C4%83" title="Grecia elenistică">Grecia elenistică</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Grecia_roman%C4%83" title="Grecia romană">Grecia romană</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Mitologie </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Mitologia_greac%C4%83" title="Mitologia greacă">Mitologia greacă</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Lista_personajelor_mitologice_elene" title="Lista personajelor mitologice elene">Lista personajelor mitologice elene</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Liste </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/List%C4%83_de_persoane_din_Antichitatea_greac%C4%83" title="Listă de persoane din Antichitatea greacă">Persoane notabile</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/List%C4%83_de_geografi_greco-romani" title="Listă de geografi greco-romani">Geografi</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/List%C4%83_de_ora%C8%99e_antice_grece%C8%99ti" title="Listă de orașe antice grecești">Orașe</a></div>  </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="2"><a href="/wiki/Portal:Grecia_Antic%C4%83" title="Portal:Grecia Antică">Portal <i>Grecia Antică</i></a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><span style=";;border:none;"><a href="/wiki/Format:Antichitate_clasic%C4%83" title="Format:Antichitate clasică"><span title="Vizualizare format" style=";;border:none;;">v</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Antichitate_clasic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Antichitate clasică — pagină inexistentă"><span title="Discuție format" style=";;border:none;;">d</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Antichitate_clasic%C4%83&action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style=";;border:none;;">m</span></a></span></div></div><span class="" style="font-size: 110%;"><a href="/w/index.php?title=Antichitate_clasic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Antichitate clasică — pagină inexistentă">Antichitate clasică</a> după regiune</span> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <div> <p><a href="/w/index.php?title=Africa_de_Nord_%C3%AEn_timpul_perioadei_clasice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Africa de Nord în timpul perioadei clasice — pagină inexistentă">Africa</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Balcanii_%C3%AEn_antichitatea_clasic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Balcanii în antichitatea clasică — pagină inexistentă">Balcanii</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Britania_roman%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Britania romană — pagină inexistentă">Britania</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Egiptului_grec_%C8%99i_roman" class="mw-redirect" title="Istoria Egiptului grec și roman">Egipt</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Galia" title="Galia">Galia</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Grecia_elenistic%C4%83" title="Grecia elenistică">Grecia</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Iberia_roman%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iberia romană — pagină inexistentă">Iberia</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Istoria_Italiei_%C3%AEn_timpurile_romane&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Italiei în timpurile romane — pagină inexistentă">Italia</a> </p> </div></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826">    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1&useformat=desktop" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Grecia_Antică&oldid=16476383">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Grecia_Antică&oldid=16476383</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Grecia_antic%C4%83" title="Categorie:Grecia antică">Grecia antică</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Civiliza%C8%9Bii" title="Categorie:Civilizații">Civilizații</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_suport_bibliografic_necorespunz%C4%83tor_din_iunie_2021" title="Categorie:Articole cu suport bibliografic necorespunzător din iunie 2021">Articole cu suport bibliografic necorespunzător din iunie 2021</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_care_utilizeaz%C4%83_imagini_multiple_scalate_automat" title="Categorie:Pagini care utilizează imagini multiple scalate automat">Pagini care utilizează imagini multiple scalate automat</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 8 septembrie 2024, ora 16:48.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Grecia_Antic%C4%83&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-5c59558b9d-xlp55","wgBackendResponseTime":156,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.345","walltime":"0.801","ppvisitednodes":{"value":2526,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":91982,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":37419,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":14,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":5,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":19588,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":4,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 327.277 1 -total"," 29.77% 97.443 1 Format:El"," 22.29% 72.943 1 Format:Referințe"," 21.43% 70.151 1 Format:Meta-casetăma"," 15.34% 50.201 3 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 11.79% 38.591 1 Format:Istoria_Europei"," 10.28% 33.632 1 Format:Category_handler"," 9.88% 32.331 1 Format:Meta-casetă/core"," 9.78% 32.008 1 Format:La"," 6.04% 19.782 1 Format:Multiple_image"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.093","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":2107130,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw-web.eqiad.main-6b6c9bdc8b-bjfwx","timestamp":"20241104085528","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Grecia Antic\u0103","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Grecia_Antic%C4%83","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q11772","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q11772","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2005-09-22T13:29:27Z","dateModified":"2024-09-08T14:48:23Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/8\/8f\/Parthenon_by_Joy_of_Museum.jpg","headline":"perioad\u0103 din istoria Greciei"}</script> </body> </html>