CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Lev Tolstoi - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"bd18b294-ed4e-47ee-8754-072b438a6f6a","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Lev_Tolstoi","wgTitle":"Lev Tolstoi","wgCurRevisionId":16352314,"wgRevisionId":16352314,"wgArticleId":35422,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Webarchive template wayback links","Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română","Erori CS1: parameter link","Pagini ce folosesc citări cu dată a accesării dar fără URL","Pagini cu citări fără titluri","Pagini cu citări de simple URL-uri","Articole cu surse în limba rusă (ru)","Articole cu surse în limba engleză (en)","Pagini cu legături externe nefuncționale", "Pagini cu citări ce folosesc parametri necunoscuți","Pagini ce folosesc legături automate către ISBN","Articole cu suport bibliografic necorespunzător","Pagini cu note pe 2 coloane","Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS","Articole Wikipedia cu identificatori BNE","Articole Wikipedia cu identificatori BNF","Articole Wikipedia cu identificatori CINII","Articole Wikipedia cu identificatori GND","Articole Wikipedia cu identificatori HDS","Articole Wikipedia cu identificatori ISNI","Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV","Articole Wikipedia cu identificatori LCCN","Articole Wikipedia cu identificatori LNB","Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz","Articole Wikipedia cu identificatori NDL","Articole Wikipedia cu identificatori NKC","Articole Wikipedia cu identificatori NLA","Articole Wikipedia cu identificatori NSK","Articole Wikipedia cu identificatori RSL","Articole Wikipedia cu identificatori SBN","Articole Wikipedia cu identificatori SELIBR", "Articole Wikipedia cu identificatori SNAC-ID","Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC","Articole Wikipedia cu identificatori ULAN","Articole Wikipedia cu identificatori VIAF","Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF","Control de autoritate cu 22 de elemente","Articole Wikipedia cu control de autoritate","Articole bune","Nașteri în 1828","Nașteri pe 9 septembrie","Decese în 1910","Decese pe 20 noiembrie","Lev Tolstoi","Familia Tolstoi","Scriitori de limbă rusă","Scriitori ruși din secolul al XIX-lea","Romancieri ruși","Dramaturgi ruși","Nuveliști ruși","Fabuliști ruși","Eseiști ruși","Filozofi ruși","Filozofi creștini","Autori de aforisme","Esperantiști ruși","Anarhism","Romancieri din secolul al XIX-lea","Romancieri din secolul al XX-lea","Membri corespondenți ai Universității de Stat din Sankt Petersburg","Scriitori ruși din secolul al XX-lea","Eponime ale asteroizilor","Eponime ale craterelor de pe planeta Mercur"],"wgPageViewLanguage":"ro", "wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Lev_Tolstoi","wgRelevantArticleId":35422,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":100000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q7243","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture" ,"bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","mediawiki.page.gallery.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.media","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP", "ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cmediawiki.page.gallery.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a5/Leon_tolstoi.jpg"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="1481"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a5/Leon_tolstoi.jpg/800px-Leon_tolstoi.jpg"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="988"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a5/Leon_tolstoi.jpg/640px-Leon_tolstoi.jpg"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="790"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Lev Tolstoi - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoi"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoi"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Lev_Tolstoi rootpage-Lev_Tolstoi skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow"><span>Facebook</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Lev+Tolstoi" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Lev+Tolstoi" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Lev+Tolstoi" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Lev+Tolstoi" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Tolstoi_și_destinul_literar" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Tolstoi_și_destinul_literar"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1</span> <span>Tolstoi și destinul literar</span> </div> </a> <ul id="toc-Tolstoi_și_destinul_literar-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Viața_și_caracterul" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Viața_și_caracterul"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2</span> <span>Viața și caracterul</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Viața_și_caracterul-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Viața și caracterul subsection</span> </button> <ul id="toc-Viața_și_caracterul-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Copilăria_și_adolescența" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Copilăria_și_adolescența"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.1</span> <span>Copilăria și adolescența</span> </div> </a> <ul id="toc-Copilăria_și_adolescența-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Tinerețea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Tinerețea"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.2</span> <span>Tinerețea</span> </div> </a> <ul id="toc-Tinerețea-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Perioada_de_desfrâu_și_viața_de_moșier" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Perioada_de_desfrâu_și_viața_de_moșier"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.2.1</span> <span>Perioada de desfrâu și viața de moșier</span> </div> </a> <ul id="toc-Perioada_de_desfrâu_și_viața_de_moșier-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Înrolarea_în_armată_și_debutul_literar" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Înrolarea_în_armată_și_debutul_literar"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.2.2</span> <span>Înrolarea în armată și debutul literar</span> </div> </a> <ul id="toc-Înrolarea_în_armată_și_debutul_literar-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Maturitatea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Maturitatea"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.3</span> <span>Maturitatea</span> </div> </a> <ul id="toc-Maturitatea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bătrânețea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Bătrânețea"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.4</span> <span>Bătrânețea</span> </div> </a> <ul id="toc-Bătrânețea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sfârșitul_vieții" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Sfârșitul_vieții"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.5</span> <span>Sfârșitul vieții</span> </div> </a> <ul id="toc-Sfârșitul_vieții-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Înstrăinarea_de_Biserică,_excomunicarea_și_o_înmormântare_simplă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Înstrăinarea_de_Biserică,_excomunicarea_și_o_înmormântare_simplă"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.6</span> <span>Înstrăinarea de Biserică, excomunicarea și o înmormântare simplă</span> </div> </a> <ul id="toc-Înstrăinarea_de_Biserică,_excomunicarea_și_o_înmormântare_simplă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Opera_literară" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Opera_literară"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3</span> <span>Opera literară</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Opera_literară-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Opera literară subsection</span> </button> <ul id="toc-Opera_literară-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Război_și_pace" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Război_și_pace"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.1</span> <span><i>Război și pace</i></span> </div> </a> <ul id="toc-Război_și_pace-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Anna_Karenina" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Anna_Karenina"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.2</span> <span><i>Anna Karenina</i></span> </div> </a> <ul id="toc-Anna_Karenina-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Învierea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Învierea"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.3</span> <span><i>Învierea</i></span> </div> </a> <ul id="toc-Învierea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Scrieri_filozofice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Scrieri_filozofice"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.4</span> <span>Scrieri filozofice</span> </div> </a> <ul id="toc-Scrieri_filozofice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Ideile_filozofice_și_estetice._Tolstoismul." class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Ideile_filozofice_și_estetice._Tolstoismul."> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4</span> <span>Ideile filozofice și estetice. Tolstoismul.</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Ideile_filozofice_și_estetice._Tolstoismul.-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Ideile filozofice și estetice. Tolstoismul. subsection</span> </button> <ul id="toc-Ideile_filozofice_și_estetice._Tolstoismul.-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Interpretarea_personală_a_creștinismului" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Interpretarea_personală_a_creștinismului"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.1</span> <span>Interpretarea personală a creștinismului</span> </div> </a> <ul id="toc-Interpretarea_personală_a_creștinismului-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Tolstoi_și_Dostoievski" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Tolstoi_și_Dostoievski"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5</span> <span>Tolstoi și Dostoievski</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Tolstoi_și_Dostoievski-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Tolstoi și Dostoievski subsection</span> </button> <ul id="toc-Tolstoi_și_Dostoievski-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Deși_contemporani,_Tolstoi_și_Dostoievski_nu_s-au_cunoscut_niciodată" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Deși_contemporani,_Tolstoi_și_Dostoievski_nu_s-au_cunoscut_niciodată"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.1</span> <span>Deși contemporani, Tolstoi și Dostoievski nu s-au cunoscut niciodată</span> </div> </a> <ul id="toc-Deși_contemporani,_Tolstoi_și_Dostoievski_nu_s-au_cunoscut_niciodată-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Tolstoi_despre_Dostoievski_într-o_scrisoare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Tolstoi_despre_Dostoievski_într-o_scrisoare"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.2</span> <span>Tolstoi despre Dostoievski într-o scrisoare</span> </div> </a> <ul id="toc-Tolstoi_despre_Dostoievski_într-o_scrisoare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Influența_lui_Tolstoi" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Influența_lui_Tolstoi"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6</span> <span>Influența lui Tolstoi</span> </div> </a> <ul id="toc-Influența_lui_Tolstoi-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Tolstoi_și_tablourile_lui_Ilia_Repin" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Tolstoi_și_tablourile_lui_Ilia_Repin"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7</span> <span>Tolstoi și tablourile lui Ilia Repin</span> </div> </a> <ul id="toc-Tolstoi_și_tablourile_lui_Ilia_Repin-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Premiul_Nobel,_refuzat_de_Tolstoi" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Premiul_Nobel,_refuzat_de_Tolstoi"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8</span> <span>Premiul Nobel, refuzat de Tolstoi</span> </div> </a> <ul id="toc-Premiul_Nobel,_refuzat_de_Tolstoi-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Figuri_importante_din_familia_Tolstoi" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Figuri_importante_din_familia_Tolstoi"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9</span> <span>Figuri importante din familia Tolstoi</span> </div> </a> <ul id="toc-Figuri_importante_din_familia_Tolstoi-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Aprecieri_critice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Aprecieri_critice"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">10</span> <span>Aprecieri critice</span> </div> </a> <ul id="toc-Aprecieri_critice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Traduceri_în_română" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Traduceri_în_română"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">11</span> <span>Traduceri în română</span> </div> </a> <ul id="toc-Traduceri_în_română-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bibliografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Bibliografie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">12</span> <span>Bibliografie</span> </div> </a> <ul id="toc-Bibliografie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">13</span> <span>Note</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Note-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Note subsection</span> </button> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Note_explicative" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Note_explicative"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">13.1</span> <span>Note explicative</span> </div> </a> <ul id="toc-Note_explicative-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note_bibliografice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Note_bibliografice"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">13.2</span> <span>Note bibliografice</span> </div> </a> <ul id="toc-Note_bibliografice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">14</span> <span>Legături externe</span> </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Comută cuprinsul</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading"><span class="mw-page-title-main">Lev Tolstoi</span></h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 181 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-181" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">181 limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-ab mw-list-item"><a href="https://ab.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B8,_%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%9D%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%B8-%D0%B8%D4%A5%D0%B0" title="Толстои, Лев Николаи-иԥа – abhază" lang="ab" hreflang="ab" data-title="Толстои, Лев Николаи-иԥа" data-language-autonym="Аԥсшәа" data-language-local-name="abhază" class="interlanguage-link-target"><span>Аԥсшәа</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-af mw-list-item"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoi" title="Leo Tolstoi – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Leo Tolstoi" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target"><span>Afrikaans</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Lew_Nikolajewitsch_Tolstoi" title="Lew Nikolajewitsch Tolstoi – germană (Elveția)" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Lew Nikolajewitsch Tolstoi" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="germană (Elveția)" class="interlanguage-link-target"><span>Alemannisch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-alt mw-list-item"><a href="https://alt.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9,_%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%9D%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87" title="Толстой, Лев Николаевич – altaică meridională" lang="alt" hreflang="alt" data-title="Толстой, Лев Николаевич" data-language-autonym="Алтай тил" data-language-local-name="altaică meridională" class="interlanguage-link-target"><span>Алтай тил</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-am mw-list-item"><a href="https://am.wikipedia.org/wiki/%E1%88%8A%E1%8B%AE_%E1%89%B6%E1%88%8D%E1%88%B5%E1%89%B6%E1%8B%AD" title="ሊዮ ቶልስቶይ – amharică" lang="am" hreflang="am" data-title="ሊዮ ቶልስቶይ" data-language-autonym="አማርኛ" data-language-local-name="amharică" class="interlanguage-link-target"><span>አማርኛ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – aragoneză" lang="an" hreflang="an" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragoneză" class="interlanguage-link-target"><span>Aragonés</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D9%84%D9%8A%D9%88_%D8%AA%D9%88%D9%84%D8%B3%D8%AA%D9%88%D9%8A" title="ليو تولستوي – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="ليو تولستوي" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target"><span>العربية</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D9%84%D9%8A%D9%88_%D8%AA%D9%88%D9%84%D8%B3%D8%AA%D9%88%D9%89" title="ليو تولستوى – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="ليو تولستوى" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target"><span>مصرى</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-as mw-list-item"><a href="https://as.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%B2%E0%A7%80%E0%A6%85%27_%E0%A6%9F%E0%A6%B2%E0%A6%B7%E0%A7%8D%E0%A6%9F%E0%A6%AF%E0%A6%BC" title="লীঅ' টলষ্টয় – asameză" lang="as" hreflang="as" data-title="লীঅ' টলষ্টয়" data-language-autonym="অসমীয়া" data-language-local-name="asameză" class="interlanguage-link-target"><span>অসমীয়া</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolst%C3%B3i" title="Lev Tolstói – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Lev Tolstói" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target"><span>Asturianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-av mw-list-item"><a href="https://av.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9,_%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%9D%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87" title="Толстой, Лев Николаевич – avară" lang="av" hreflang="av" data-title="Толстой, Лев Николаевич" data-language-autonym="Авар" data-language-local-name="avară" class="interlanguage-link-target"><span>Авар</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-avk mw-list-item"><a href="https://avk.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoy" title="Lev Tolstoy – Kotava" lang="avk" hreflang="avk" data-title="Lev Tolstoy" data-language-autonym="Kotava" data-language-local-name="Kotava" class="interlanguage-link-target"><span>Kotava</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ay mw-list-item"><a href="https://ay.wikipedia.org/wiki/Liyun_Tolstoy" title="Liyun Tolstoy – aymara" lang="ay" hreflang="ay" data-title="Liyun Tolstoy" data-language-autonym="Aymar aru" data-language-local-name="aymara" class="interlanguage-link-target"><span>Aymar aru</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoy" title="Lev Tolstoy – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Lev Tolstoy" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target"><span>Azərbaycanca</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D9%84%D8%A6%D9%88_%D8%AA%D9%88%D9%84%D8%B3%D8%AA%D9%88%DB%8C" title="لئو تولستوی – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="لئو تولستوی" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target"><span>تۆرکجه</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9_%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%9D%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87" title="Толстой Лев Николаевич – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Толстой Лев Николаевич" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target"><span>Башҡортса</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bar mw-list-item"><a href="https://bar.wikipedia.org/wiki/Lew_Nikolajewitsch_Tolstoi" title="Lew Nikolajewitsch Tolstoi – Bavarian" lang="bar" hreflang="bar" data-title="Lew Nikolajewitsch Tolstoi" data-language-autonym="Boarisch" data-language-local-name="Bavarian" class="interlanguage-link-target"><span>Boarisch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bat-smg mw-list-item"><a href="https://bat-smg.wikipedia.org/wiki/Levs_Tuolstuos" title="Levs Tuolstuos – Samogitian" lang="sgs" hreflang="sgs" data-title="Levs Tuolstuos" data-language-autonym="Žemaitėška" data-language-local-name="Samogitian" class="interlanguage-link-target"><span>Žemaitėška</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bcl mw-list-item"><a href="https://bcl.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – Central Bikol" lang="bcl" hreflang="bcl" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Bikol Central" data-language-local-name="Central Bikol" class="interlanguage-link-target"><span>Bikol Central</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%9B%D0%B5%D1%9E_%D0%9C%D1%96%D0%BA%D0%B0%D0%BB%D0%B0%D0%B5%D0%B2%D1%96%D1%87_%D0%A2%D0%B0%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9" title="Леў Мікалаевіч Талстой – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Леў Мікалаевіч Талстой" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%9B%D0%B5%D1%9E_%D0%A2%D0%B0%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9" title="Леў Талстой – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Леў Талстой" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская (тарашкевіца)</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bew mw-list-item"><a href="https://bew.wikipedia.org/wiki/L%C3%A9o_Tolstoi" title="Léo Tolstoi – Betawi" lang="bew" hreflang="bew" data-title="Léo Tolstoi" data-language-autonym="Betawi" data-language-local-name="Betawi" class="interlanguage-link-target"><span>Betawi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9" title="Лев Толстой – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Лев Толстой" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target"><span>Български</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bh mw-list-item"><a href="https://bh.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B2%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A5%8B_%E0%A4%9F%E0%A4%BE%E0%A4%B2%E0%A4%B8%E0%A5%8D%E0%A4%9F%E0%A4%BE%E0%A4%AF" title="लियो टालस्टाय – Bhojpuri" lang="bh" hreflang="bh" data-title="लियो टालस्टाय" data-language-autonym="भोजपुरी" data-language-local-name="Bhojpuri" class="interlanguage-link-target"><span>भोजपुरी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bi mw-list-item"><a href="https://bi.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – bislama" lang="bi" hreflang="bi" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Bislama" data-language-local-name="bislama" class="interlanguage-link-target"><span>Bislama</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn mw-list-item"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%B2%E0%A7%8D%E0%A6%AF%E0%A7%87%E0%A6%AD_%E0%A6%A4%E0%A6%B2%E0%A7%8D%E2%80%8C%E0%A6%B8%E0%A7%8D%E0%A6%A4%E0%A7%8B%E0%A6%AF%E0%A6%BC" title="ল্যেভ তল্‌স্তোয় – bengaleză" lang="bn" hreflang="bn" data-title="ল্যেভ তল্‌স্তোয়" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengaleză" class="interlanguage-link-target"><span>বাংলা</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bo mw-list-item"><a href="https://bo.wikipedia.org/wiki/%E0%BD%90%E0%BD%BC%E0%BD%A2%E0%BC%8B%E0%BD%A6%E0%BD%B2%E0%BC%8B%E0%BD%90%E0%BD%A0%E0%BD%BA%E0%BC%8D" title="ཐོར་སི་ཐའེ། – tibetană" lang="bo" hreflang="bo" data-title="ཐོར་སི་ཐའེ།" data-language-autonym="བོད་ཡིག" data-language-local-name="tibetană" class="interlanguage-link-target"><span>བོད་ཡིག</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Lyev_Tolstoy" title="Lyev Tolstoy – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Lyev Tolstoy" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target"><span>Brezhoneg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs mw-list-item"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Lav_Tolstoj" title="Lav Tolstoj – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Lav Tolstoj" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target"><span>Bosanski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-btm mw-list-item"><a href="https://btm.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – Batak Mandailing" lang="btm" hreflang="btm" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Batak Mandailing" data-language-local-name="Batak Mandailing" class="interlanguage-link-target"><span>Batak Mandailing</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bxr mw-list-item"><a href="https://bxr.wikipedia.org/wiki/%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9" title="Лев Толстой – Russia Buriat" lang="bxr" hreflang="bxr" data-title="Лев Толстой" data-language-autonym="Буряад" data-language-local-name="Russia Buriat" class="interlanguage-link-target"><span>Буряад</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoi" title="Lev Tolstoi – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Lev Tolstoi" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target"><span>Català</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cdo mw-list-item"><a href="https://cdo.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoy" title="Lev Tolstoy – Mindong" lang="cdo" hreflang="cdo" data-title="Lev Tolstoy" data-language-autonym="閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄" data-language-local-name="Mindong" class="interlanguage-link-target"><span>閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ce badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://ce.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9,_%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%9D%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87" title="Толстой, Лев Николаевич – cecenă" lang="ce" hreflang="ce" data-title="Толстой, Лев Николаевич" data-language-autonym="Нохчийн" data-language-local-name="cecenă" class="interlanguage-link-target"><span>Нохчийн</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ceb mw-list-item"><a href="https://ceb.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – cebuană" lang="ceb" hreflang="ceb" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Cebuano" data-language-local-name="cebuană" class="interlanguage-link-target"><span>Cebuano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ckb mw-list-item"><a href="https://ckb.wikipedia.org/wiki/%D9%84%DB%8C%DB%86_%D8%AA%DB%86%DA%B5%D8%B3%D8%AA%DB%86%DB%8C" title="لیۆ تۆڵستۆی – kurdă centrală" lang="ckb" hreflang="ckb" data-title="لیۆ تۆڵستۆی" data-language-autonym="کوردی" data-language-local-name="kurdă centrală" class="interlanguage-link-target"><span>کوردی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-crh mw-list-item"><a href="https://crh.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoy" title="Lev Tolstoy – turcă crimeeană" lang="crh" hreflang="crh" data-title="Lev Tolstoy" data-language-autonym="Qırımtatarca" data-language-local-name="turcă crimeeană" class="interlanguage-link-target"><span>Qırımtatarca</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Lev_Nikolajevi%C4%8D_Tolstoj" title="Lev Nikolajevič Tolstoj – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Lev Nikolajevič Tolstoj" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target"><span>Čeština</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cv mw-list-item"><a href="https://cv.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9_%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%9D%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87" title="Толстой Лев Николаевич – ciuvașă" lang="cv" hreflang="cv" data-title="Толстой Лев Николаевич" data-language-autonym="Чӑвашла" data-language-local-name="ciuvașă" class="interlanguage-link-target"><span>Чӑвашла</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoy" title="Lev Tolstoy – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Lev Tolstoy" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target"><span>Cymraeg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoj" title="Lev Tolstoj – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Lev Tolstoj" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target"><span>Dansk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Lew_Nikolajewitsch_Tolstoi" title="Lew Nikolajewitsch Tolstoi – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Lew Nikolajewitsch Tolstoi" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target"><span>Deutsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-diq mw-list-item"><a href="https://diq.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoy" title="Lev Tolstoy – Zazaki" lang="diq" hreflang="diq" data-title="Lev Tolstoy" data-language-autonym="Zazaki" data-language-local-name="Zazaki" class="interlanguage-link-target"><span>Zazaki</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%9B%CE%AD%CF%89%CE%BD_%CE%A4%CE%BF%CE%BB%CF%83%CF%84%CF%8C%CE%B9" title="Λέων Τολστόι – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Λέων Τολστόι" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target"><span>Ελληνικά</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target"><span>English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoj" title="Lev Tolstoj – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Lev Tolstoj" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target"><span>Esperanto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Le%C3%B3n_Tolst%C3%B3i" title="León Tolstói – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="León Tolstói" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target"><span>Español</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoi" title="Lev Tolstoi – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Lev Tolstoi" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target"><span>Eesti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoi" title="Lev Tolstoi – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Lev Tolstoi" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target"><span>Euskara</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ext mw-list-item"><a href="https://ext.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – Extremaduran" lang="ext" hreflang="ext" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Estremeñu" data-language-local-name="Extremaduran" class="interlanguage-link-target"><span>Estremeñu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D9%84%D8%A6%D9%88_%D8%AA%D9%88%D9%84%D8%B3%D8%AA%D9%88%DB%8C" title="لئو تولستوی – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="لئو تولستوی" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target"><span>فارسی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi badge-Q17559452 badge-recommendedarticle mw-list-item" title="articol recomandat"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoi" title="Leo Tolstoi – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Leo Tolstoi" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Suomi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fo mw-list-item"><a href="https://fo.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoj" title="Leo Tolstoj – feroeză" lang="fo" hreflang="fo" data-title="Leo Tolstoj" data-language-autonym="Føroyskt" data-language-local-name="feroeză" class="interlanguage-link-target"><span>Føroyskt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/L%C3%A9on_Tolsto%C3%AF" title="Léon Tolstoï – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Léon Tolstoï" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target"><span>Français</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy mw-list-item"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoj" title="Lev Tolstoj – frizonă occidentală" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Lev Tolstoj" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frizonă occidentală" class="interlanguage-link-target"><span>Frysk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Gaeilge</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gan mw-list-item"><a href="https://gan.wikipedia.org/wiki/%E6%89%98%E7%88%BE%E6%96%AF%E6%B3%B0" title="托爾斯泰 – chineză gan" lang="gan" hreflang="gan" data-title="托爾斯泰" data-language-autonym="贛語" data-language-local-name="chineză gan" class="interlanguage-link-target"><span>贛語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gcr mw-list-item"><a href="https://gcr.wikipedia.org/wiki/L%C3%A9on_Tolsto%C3%AF" title="Léon Tolstoï – Guianan Creole" lang="gcr" hreflang="gcr" data-title="Léon Tolstoï" data-language-autonym="Kriyòl gwiyannen" data-language-local-name="Guianan Creole" class="interlanguage-link-target"><span>Kriyòl gwiyannen</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gd mw-list-item"><a href="https://gd.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoj" title="Leo Tolstoj – gaelică scoțiană" lang="gd" hreflang="gd" data-title="Leo Tolstoj" data-language-autonym="Gàidhlig" data-language-local-name="gaelică scoțiană" class="interlanguage-link-target"><span>Gàidhlig</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoi" title="Lev Tolstoi – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Lev Tolstoi" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target"><span>Galego</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-glk mw-list-item"><a href="https://glk.wikipedia.org/wiki/%D9%84%D8%A6%D8%A4_%D8%AA%D8%A4%D9%84%D8%B3%D8%AA%D8%A4%DB%8C" title="لئؤ تؤلستؤی – Gilaki" lang="glk" hreflang="glk" data-title="لئؤ تؤلستؤی" data-language-autonym="گیلکی" data-language-local-name="Gilaki" class="interlanguage-link-target"><span>گیلکی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gn mw-list-item"><a href="https://gn.wikipedia.org/wiki/Le%C3%B5_Tolst%C3%B3i" title="Leõ Tolstói – guarani" lang="gn" hreflang="gn" data-title="Leõ Tolstói" data-language-autonym="Avañe'ẽ" data-language-local-name="guarani" class="interlanguage-link-target"><span>Avañe'ẽ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gom mw-list-item"><a href="https://gom.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – Goan Konkani" lang="gom" hreflang="gom" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni" data-language-local-name="Goan Konkani" class="interlanguage-link-target"><span>गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-got mw-list-item"><a href="https://got.wikipedia.org/wiki/%F0%90%8C%BB%F0%90%8C%B9%F0%90%8D%85%F0%90%8C%B0_%F0%90%8D%84%F0%90%8C%B0%F0%90%8C%BF%F0%90%8C%BB%F0%90%8D%83%F0%90%8D%84%F0%90%8C%B0%F0%90%8C%BF%F0%90%8C%BE" title="𐌻𐌹𐍅𐌰 𐍄𐌰𐌿𐌻𐍃𐍄𐌰𐌿𐌾 – gotică" lang="got" hreflang="got" data-title="𐌻𐌹𐍅𐌰 𐍄𐌰𐌿𐌻𐍃𐍄𐌰𐌿𐌾" data-language-autonym="𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺" data-language-local-name="gotică" class="interlanguage-link-target"><span>𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ha mw-list-item"><a href="https://ha.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – hausa" lang="ha" hreflang="ha" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Hausa" data-language-local-name="hausa" class="interlanguage-link-target"><span>Hausa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hak mw-list-item"><a href="https://hak.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoy" title="Lev Tolstoy – chineză hakka" lang="hak" hreflang="hak" data-title="Lev Tolstoy" data-language-autonym="客家語 / Hak-kâ-ngî" data-language-local-name="chineză hakka" class="interlanguage-link-target"><span>客家語 / Hak-kâ-ngî</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-haw mw-list-item"><a href="https://haw.wikipedia.org/wiki/Tolstoi" title="Tolstoi – hawaiiană" lang="haw" hreflang="haw" data-title="Tolstoi" data-language-autonym="Hawaiʻi" data-language-local-name="hawaiiană" class="interlanguage-link-target"><span>Hawaiʻi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%9C%D7%91_%D7%98%D7%95%D7%9C%D7%A1%D7%98%D7%95%D7%99" title="לב טולסטוי – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="לב טולסטוי" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target"><span>עברית</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B2%E0%A5%87%E0%A4%B5_%E0%A4%A4%E0%A5%8B%E0%A4%B2%E0%A4%B8%E0%A5%8D%E0%A4%A4%E0%A5%8B%E0%A4%AF" title="लेव तोलस्तोय – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="लेव तोलस्तोय" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target"><span>हिन्दी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hif mw-list-item"><a href="https://hif.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – Fiji Hindi" lang="hif" hreflang="hif" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Fiji Hindi" data-language-local-name="Fiji Hindi" class="interlanguage-link-target"><span>Fiji Hindi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Lav_Nikolajevi%C4%8D_Tolstoj" title="Lav Nikolajevič Tolstoj – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Lav Nikolajevič Tolstoj" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target"><span>Hrvatski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hsb mw-list-item"><a href="https://hsb.wikipedia.org/wiki/Lew_Nikolajewi%C4%8D_Tolstoj" title="Lew Nikolajewič Tolstoj – sorabă de sus" lang="hsb" hreflang="hsb" data-title="Lew Nikolajewič Tolstoj" data-language-autonym="Hornjoserbsce" data-language-local-name="sorabă de sus" class="interlanguage-link-target"><span>Hornjoserbsce</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ht mw-list-item"><a href="https://ht.wikipedia.org/wiki/Leon_Tolstoi" title="Leon Tolstoi – haitiană" lang="ht" hreflang="ht" data-title="Leon Tolstoi" data-language-autonym="Kreyòl ayisyen" data-language-local-name="haitiană" class="interlanguage-link-target"><span>Kreyòl ayisyen</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Lev_Nyikolajevics_Tolsztoj" title="Lev Nyikolajevics Tolsztoj – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Lev Nyikolajevics Tolsztoj" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target"><span>Magyar</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D4%BC%D6%87_%D5%8F%D5%B8%D5%AC%D5%BD%D5%BF%D5%B8%D5%B5" title="Լև Տոլստոյ – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Լև Տոլստոյ" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target"><span>Հայերեն</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hyw mw-list-item"><a href="https://hyw.wikipedia.org/wiki/%D4%BC%D5%A7%D6%85_%D4%B9%D5%B8%D5%AC%D5%BD%D5%A9%D5%B8%D5%B5" title="Լէօ Թոլսթոյ – Western Armenian" lang="hyw" hreflang="hyw" data-title="Լէօ Թոլսթոյ" data-language-autonym="Արեւմտահայերէն" data-language-local-name="Western Armenian" class="interlanguage-link-target"><span>Արեւմտահայերէն</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ia mw-list-item"><a href="https://ia.wikipedia.org/wiki/Lev_Nikolaevi%C4%8D_Tolstoj" title="Lev Nikolaevič Tolstoj – interlingua" lang="ia" hreflang="ia" data-title="Lev Nikolaevič Tolstoj" data-language-autonym="Interlingua" data-language-local-name="interlingua" class="interlanguage-link-target"><span>Interlingua</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Indonesia</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ie mw-list-item"><a href="https://ie.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – interlingue" lang="ie" hreflang="ie" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Interlingue" data-language-local-name="interlingue" class="interlanguage-link-target"><span>Interlingue</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ig mw-list-item"><a href="https://ig.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – igbo" lang="ig" hreflang="ig" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Igbo" data-language-local-name="igbo" class="interlanguage-link-target"><span>Igbo</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ilo mw-list-item"><a href="https://ilo.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – iloko" lang="ilo" hreflang="ilo" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Ilokano" data-language-local-name="iloko" class="interlanguage-link-target"><span>Ilokano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Lev_Nikolayevich_Tolstoi" title="Lev Nikolayevich Tolstoi – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Lev Nikolayevich Tolstoi" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target"><span>Ido</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoj" title="Lev Tolstoj – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Lev Tolstoj" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Íslenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoj" title="Lev Tolstoj – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Lev Tolstoj" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target"><span>Italiano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%83%AC%E3%83%95%E3%83%BB%E3%83%88%E3%83%AB%E3%82%B9%E3%83%88%E3%82%A4" title="レフ・トルストイ – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="レフ・トルストイ" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target"><span>日本語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jam mw-list-item"><a href="https://jam.wikipedia.org/wiki/Liyo_Talstai" title="Liyo Talstai – Jamaican Creole English" lang="jam" hreflang="jam" data-title="Liyo Talstai" data-language-autonym="Patois" data-language-local-name="Jamaican Creole English" class="interlanguage-link-target"><span>Patois</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jv mw-list-item"><a href="https://jv.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – javaneză" lang="jv" hreflang="jv" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Jawa" data-language-local-name="javaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Jawa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%9A%E1%83%94%E1%83%95_%E1%83%A2%E1%83%9D%E1%83%9A%E1%83%A1%E1%83%A2%E1%83%9D%E1%83%98" title="ლევ ტოლსტოი – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="ლევ ტოლსტოი" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target"><span>ქართული</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kaa mw-list-item"><a href="https://kaa.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoy" title="Lev Tolstoy – karakalpak" lang="kaa" hreflang="kaa" data-title="Lev Tolstoy" data-language-autonym="Qaraqalpaqsha" data-language-local-name="karakalpak" class="interlanguage-link-target"><span>Qaraqalpaqsha</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbd mw-list-item"><a href="https://kbd.wikipedia.org/wiki/%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9" title="Лев Толстой – kabardian" lang="kbd" hreflang="kbd" data-title="Лев Толстой" data-language-autonym="Адыгэбзэ" data-language-local-name="kabardian" class="interlanguage-link-target"><span>Адыгэбзэ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbp mw-list-item"><a href="https://kbp.wikipedia.org/wiki/L%C3%A9on_Tolsto%C3%AF" title="Léon Tolstoï – Kabiye" lang="kbp" hreflang="kbp" data-title="Léon Tolstoï" data-language-autonym="Kabɩyɛ" data-language-local-name="Kabiye" class="interlanguage-link-target"><span>Kabɩyɛ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%9D%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87_%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9" title="Лев Николаевич Толстой – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Лев Николаевич Толстой" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target"><span>Қазақша</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kn mw-list-item"><a href="https://kn.wikipedia.org/wiki/%E0%B2%B2%E0%B2%BF%E0%B2%AF%E0%B3%8A_%E0%B2%9F%E0%B2%BE%E0%B2%B2%E0%B3%8D%E2%80%8D%E0%B2%B8%E0%B3%8D%E0%B2%9F%E0%B2%BE%E0%B2%AF%E0%B3%8D" title="ಲಿಯೊ ಟಾಲ್‍ಸ್ಟಾಯ್ – kannada" lang="kn" hreflang="kn" data-title="ಲಿಯೊ ಟಾಲ್‍ಸ್ಟಾಯ್" data-language-autonym="ಕನ್ನಡ" data-language-local-name="kannada" class="interlanguage-link-target"><span>ಕನ್ನಡ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EB%A0%88%ED%94%84_%ED%86%A8%EC%8A%A4%ED%86%A0%EC%9D%B4" title="레프 톨스토이 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="레프 톨스토이" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target"><span>한국어</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ku mw-list-item"><a href="https://ku.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoy" title="Lev Tolstoy – kurdă" lang="ku" hreflang="ku" data-title="Lev Tolstoy" data-language-autonym="Kurdî" data-language-local-name="kurdă" class="interlanguage-link-target"><span>Kurdî</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kw mw-list-item"><a href="https://kw.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – cornică" lang="kw" hreflang="kw" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Kernowek" data-language-local-name="cornică" class="interlanguage-link-target"><span>Kernowek</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ky mw-list-item"><a href="https://ky.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9_%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%9D%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87" title="Толстой Лев Николаевич – kârgâză" lang="ky" hreflang="ky" data-title="Толстой Лев Николаевич" data-language-autonym="Кыргызча" data-language-local-name="kârgâză" class="interlanguage-link-target"><span>Кыргызча</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoj" title="Leo Tolstoj – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Leo Tolstoj" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target"><span>Latina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lb mw-list-item"><a href="https://lb.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoi" title="Leo Tolstoi – luxemburgheză" lang="lb" hreflang="lb" data-title="Leo Tolstoi" data-language-autonym="Lëtzebuergesch" data-language-local-name="luxemburgheză" class="interlanguage-link-target"><span>Lëtzebuergesch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lez mw-list-item"><a href="https://lez.wikipedia.org/wiki/%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%9D%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87_%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9" title="Лев Николаевич Толстой – lezghian" lang="lez" hreflang="lez" data-title="Лев Николаевич Толстой" data-language-autonym="Лезги" data-language-local-name="lezghian" class="interlanguage-link-target"><span>Лезги</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-li mw-list-item"><a href="https://li.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoj" title="Lev Tolstoj – limburgheză" lang="li" hreflang="li" data-title="Lev Tolstoj" data-language-autonym="Limburgs" data-language-local-name="limburgheză" class="interlanguage-link-target"><span>Limburgs</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lij mw-list-item"><a href="https://lij.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoj" title="Lev Tolstoj – liguriană" lang="lij" hreflang="lij" data-title="Lev Tolstoj" data-language-autonym="Ligure" data-language-local-name="liguriană" class="interlanguage-link-target"><span>Ligure</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lld mw-list-item"><a href="https://lld.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoj" title="Lev Tolstoj – Ladin" lang="lld" hreflang="lld" data-title="Lev Tolstoj" data-language-autonym="Ladin" data-language-local-name="Ladin" class="interlanguage-link-target"><span>Ladin</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lmo mw-list-item"><a href="https://lmo.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoj" title="Lev Tolstoj – Lombard" lang="lmo" hreflang="lmo" data-title="Lev Tolstoj" data-language-autonym="Lombard" data-language-local-name="Lombard" class="interlanguage-link-target"><span>Lombard</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Levas_Tolstojus" title="Levas Tolstojus – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Levas Tolstojus" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target"><span>Lietuvių</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/%C4%BBevs_Tolstojs" title="Ļevs Tolstojs – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Ļevs Tolstojs" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target"><span>Latviešu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mg mw-list-item"><a href="https://mg.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – malgașă" lang="mg" hreflang="mg" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Malagasy" data-language-local-name="malgașă" class="interlanguage-link-target"><span>Malagasy</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mhr mw-list-item"><a href="https://mhr.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9,_%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%9D%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87" title="Толстой, Лев Николаевич – Eastern Mari" lang="mhr" hreflang="mhr" data-title="Толстой, Лев Николаевич" data-language-autonym="Олык марий" data-language-local-name="Eastern Mari" class="interlanguage-link-target"><span>Олык марий</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%9B%D0%B0%D0%B2_%D0%9D%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87_%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%98" title="Лав Николаевич Толстој – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Лав Николаевич Толстој" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target"><span>Македонски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml mw-list-item"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%B2%E0%B4%BF%E0%B4%AF%E0%B5%8B_%E0%B4%9F%E0%B5%8B%E0%B5%BE%E0%B4%B8%E0%B5%8D%E0%B4%B1%E0%B5%8D%E0%B4%B1%E0%B5%8B%E0%B4%AF%E0%B5%8D" title="ലിയോ ടോൾസ്റ്റോയ് – malayalam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="ലിയോ ടോൾസ്റ്റോയ്" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayalam" class="interlanguage-link-target"><span>മലയാളം</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mn mw-list-item"><a href="https://mn.wikipedia.org/wiki/%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9" title="Лев Толстой – mongolă" lang="mn" hreflang="mn" data-title="Лев Толстой" data-language-autonym="Монгол" data-language-local-name="mongolă" class="interlanguage-link-target"><span>Монгол</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B2%E0%A5%8D%E0%A4%AF%E0%A5%87%E0%A4%B5_%E0%A4%A4%E0%A4%B2%E0%A5%8D%E0%A4%B8%E0%A5%8D%E0%A4%A4%E0%A5%8B%E0%A4%AF" title="ल्येव तल्स्तोय – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="ल्येव तल्स्तोय" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target"><span>मराठी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Melayu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mwl mw-list-item"><a href="https://mwl.wikipedia.org/wiki/Liev_Tolst%C3%B3i" title="Liev Tolstói – mirandeză" lang="mwl" hreflang="mwl" data-title="Liev Tolstói" data-language-autonym="Mirandés" data-language-local-name="mirandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Mirandés</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-my mw-list-item"><a href="https://my.wikipedia.org/wiki/%E1%80%9C%E1%80%AE%E1%80%9A%E1%80%AD%E1%80%AF%E1%80%90%E1%80%B1%E1%80%AC%E1%80%BA%E1%80%85%E1%80%90%E1%80%BD%E1%80%AD%E1%80%AF%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%B8" title="လီယိုတော်စတွိုင်း – birmană" lang="my" hreflang="my" data-title="လီယိုတော်စတွိုင်း" data-language-autonym="မြန်မာဘာသာ" data-language-local-name="birmană" class="interlanguage-link-target"><span>မြန်မာဘာသာ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-myv mw-list-item"><a href="https://myv.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9,_%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%9D%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87" title="Толстой, Лев Николаевич – erzya" lang="myv" hreflang="myv" data-title="Толстой, Лев Николаевич" data-language-autonym="Эрзянь" data-language-local-name="erzya" class="interlanguage-link-target"><span>Эрзянь</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mzn mw-list-item"><a href="https://mzn.wikipedia.org/wiki/%D9%84%D8%A6%D9%88_%D8%AA%D9%88%D9%84%D8%B3%D8%AA%D9%88%DB%8C" title="لئو تولستوی – mazanderani" lang="mzn" hreflang="mzn" data-title="لئو تولستوی" data-language-autonym="مازِرونی" data-language-local-name="mazanderani" class="interlanguage-link-target"><span>مازِرونی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds mw-list-item"><a href="https://nds.wikipedia.org/wiki/Lew_Nikolajewitsch_Tolstoi" title="Lew Nikolajewitsch Tolstoi – germana de jos" lang="nds" hreflang="nds" data-title="Lew Nikolajewitsch Tolstoi" data-language-autonym="Plattdüütsch" data-language-local-name="germana de jos" class="interlanguage-link-target"><span>Plattdüütsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ne mw-list-item"><a href="https://ne.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B2%E0%A5%87%E0%A4%AD_%E0%A4%A4%E0%A4%B2%E0%A5%8D%E0%A4%B8%E0%A4%A4%E0%A5%8B%E0%A4%AF" title="लेभ तल्सतोय – nepaleză" lang="ne" hreflang="ne" data-title="लेभ तल्सतोय" data-language-autonym="नेपाली" data-language-local-name="nepaleză" class="interlanguage-link-target"><span>नेपाली</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoj" title="Lev Tolstoj – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Lev Tolstoj" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Nederlands</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoj" title="Lev Tolstoj – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Lev Tolstoj" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk nynorsk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoj" title="Lev Tolstoj – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Lev Tolstoj" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk bokmål</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Leon_Tolstoi" title="Leon Tolstoi – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Leon Tolstoi" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target"><span>Occitan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-olo mw-list-item"><a href="https://olo.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoi" title="Leo Tolstoi – Livvi-Karelian" lang="olo" hreflang="olo" data-title="Leo Tolstoi" data-language-autonym="Livvinkarjala" data-language-local-name="Livvi-Karelian" class="interlanguage-link-target"><span>Livvinkarjala</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-or mw-list-item"><a href="https://or.wikipedia.org/wiki/%E0%AC%B2%E0%AC%BF%E0%AC%93_%E0%AC%9F%E0%AC%B2%E0%AC%B7%E0%AD%8D%E0%AC%9F%E0%AD%9F" title="ଲିଓ ଟଲଷ୍ଟୟ – odia" lang="or" hreflang="or" data-title="ଲିଓ ଟଲଷ୍ଟୟ" data-language-autonym="ଓଡ଼ିଆ" data-language-local-name="odia" class="interlanguage-link-target"><span>ଓଡ଼ିଆ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-os mw-list-item"><a href="https://os.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9,_%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%9D%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%B9%D1%8B_%D1%84%D1%8B%D1%80%D1%82" title="Толстой, Лев Николайы фырт – osetă" lang="os" hreflang="os" data-title="Толстой, Лев Николайы фырт" data-language-autonym="Ирон" data-language-local-name="osetă" class="interlanguage-link-target"><span>Ирон</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%B2%E0%A8%BF%E0%A8%89_%E0%A8%A4%E0%A8%BE%E0%A8%B2%E0%A8%B8%E0%A8%A4%E0%A8%BE%E0%A8%8F" title="ਲਿਉ ਤਾਲਸਤਾਏ – punjabi" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਲਿਉ ਤਾਲਸਤਾਏ" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punjabi" class="interlanguage-link-target"><span>ਪੰਜਾਬੀ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pam mw-list-item"><a href="https://pam.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – pampanga" lang="pam" hreflang="pam" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Kapampangan" data-language-local-name="pampanga" class="interlanguage-link-target"><span>Kapampangan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pcd mw-list-item"><a href="https://pcd.wikipedia.org/wiki/L%C3%A9on_Tolsto%C3%AF" title="Léon Tolstoï – Picard" lang="pcd" hreflang="pcd" data-title="Léon Tolstoï" data-language-autonym="Picard" data-language-local-name="Picard" class="interlanguage-link-target"><span>Picard</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Lew_To%C5%82stoj" title="Lew Tołstoj – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Lew Tołstoj" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target"><span>Polski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pms mw-list-item"><a href="https://pms.wikipedia.org/wiki/Lev_Nicolaevic_Tolstoj" title="Lev Nicolaevic Tolstoj – Piedmontese" lang="pms" hreflang="pms" data-title="Lev Nicolaevic Tolstoj" data-language-autonym="Piemontèis" data-language-local-name="Piedmontese" class="interlanguage-link-target"><span>Piemontèis</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%D9%B9%D8%A7%D9%84%D8%B3%D9%B9%D8%A7%D8%A6%DB%8C" title="ٹالسٹائی – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="ٹالسٹائی" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target"><span>پنجابی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D9%84%DB%90%D9%88_%D9%86%D9%8A%D9%83%D9%88%D9%84%D8%A7%D9%8A%D9%88%D9%88%D9%8A%DA%86_%D8%AA%D9%88%D9%84%D8%B3%D8%AA%D9%88%D9%89" title="لېو نيكولايوويچ تولستوى – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="لېو نيكولايوويچ تولستوى" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target"><span>پښتو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Liev_Tolst%C3%B3i" title="Liev Tolstói – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Liev Tolstói" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target"><span>Português</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-qu mw-list-item"><a href="https://qu.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoy" title="Lev Tolstoy – quechua" lang="qu" hreflang="qu" data-title="Lev Tolstoy" data-language-autonym="Runa Simi" data-language-local-name="quechua" class="interlanguage-link-target"><span>Runa Simi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-rup mw-list-item"><a href="https://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoi" title="Lev Tolstoi – aromână" lang="rup" hreflang="rup" data-title="Lev Tolstoi" data-language-autonym="Armãneashti" data-language-local-name="aromână" class="interlanguage-link-target"><span>Armãneashti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9,_%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%9D%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87" title="Толстой, Лев Николаевич – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Толстой, Лев Николаевич" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target"><span>Русский</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rue mw-list-item"><a href="https://rue.wikipedia.org/wiki/%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9" title="Лев Толстой – Rusyn" lang="rue" hreflang="rue" data-title="Лев Толстой" data-language-autonym="Русиньскый" data-language-local-name="Rusyn" class="interlanguage-link-target"><span>Русиньскый</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sah mw-list-item"><a href="https://sah.wikipedia.org/wiki/%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9" title="Лев Толстой – sakha" lang="sah" hreflang="sah" data-title="Лев Толстой" data-language-autonym="Саха тыла" data-language-local-name="sakha" class="interlanguage-link-target"><span>Саха тыла</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sat mw-list-item"><a href="https://sat.wikipedia.org/wiki/%E1%B1%9E%E1%B1%A4%E1%B1%AD%E1%B1%9A_%E1%B1%B4%E1%B1%9A%E1%B1%9E%E1%B1%A5%E1%B1%B4%E1%B1%9A%E1%B1%AD" title="ᱞᱤᱭᱚ ᱴᱚᱞᱥᱴᱚᱭ – santali" lang="sat" hreflang="sat" data-title="ᱞᱤᱭᱚ ᱴᱚᱞᱥᱴᱚᱭ" data-language-autonym="ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ" data-language-local-name="santali" class="interlanguage-link-target"><span>ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-scn mw-list-item"><a href="https://scn.wikipedia.org/wiki/Liuni_Tolstoi" title="Liuni Tolstoi – siciliană" lang="scn" hreflang="scn" data-title="Liuni Tolstoi" data-language-autonym="Sicilianu" data-language-local-name="siciliană" class="interlanguage-link-target"><span>Sicilianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sco mw-list-item"><a href="https://sco.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – scots" lang="sco" hreflang="sco" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Scots" data-language-local-name="scots" class="interlanguage-link-target"><span>Scots</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sd mw-list-item"><a href="https://sd.wikipedia.org/wiki/%D9%BD%D8%A7%D9%84%D8%B3%D9%BD%D8%A7%D8%A1%D9%90" title="ٽالسٽاءِ – sindhi" lang="sd" hreflang="sd" data-title="ٽالسٽاءِ" data-language-autonym="سنڌي" data-language-local-name="sindhi" class="interlanguage-link-target"><span>سنڌي</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Lav_Tolstoj" title="Lav Tolstoj – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Lav Tolstoj" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target"><span>Srpskohrvatski / српскохрватски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-shi mw-list-item"><a href="https://shi.wikipedia.org/wiki/Lyyu_Tulstuy" title="Lyyu Tulstuy – tachelhit" lang="shi" hreflang="shi" data-title="Lyyu Tulstuy" data-language-autonym="Taclḥit" data-language-local-name="tachelhit" class="interlanguage-link-target"><span>Taclḥit</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-si mw-list-item"><a href="https://si.wikipedia.org/wiki/%E0%B6%BD%E0%B7%92%E0%B6%BA%E0%B7%9D_%E0%B6%A7%E0%B7%9D%E0%B6%BD%E0%B7%8A%E0%B7%83%E0%B7%8A%E0%B6%A7%E0%B7%9D%E0%B6%BA%E0%B7%92" title="ලියෝ ටෝල්ස්ටෝයි – singhaleză" lang="si" hreflang="si" data-title="ලියෝ ටෝල්ස්ටෝයි" data-language-autonym="සිංහල" data-language-local-name="singhaleză" class="interlanguage-link-target"><span>සිංහල</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target"><span>Simple English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Lev_Nikolajevi%C4%8D_Tolstoj" title="Lev Nikolajevič Tolstoj – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Lev Nikolajevič Tolstoj" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenčina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Lev_Nikolajevi%C4%8D_Tolstoj" title="Lev Nikolajevič Tolstoj – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Lev Nikolajevič Tolstoj" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenščina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-so mw-list-item"><a href="https://so.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – somaleză" lang="so" hreflang="so" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Soomaaliga" data-language-local-name="somaleză" class="interlanguage-link-target"><span>Soomaaliga</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Leon_Tolstoi" title="Leon Tolstoi – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Leon Tolstoi" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Shqip</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%9B%D0%B0%D0%B2_%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%98" title="Лав Толстој – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Лав Толстој" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target"><span>Српски / srpski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-stq mw-list-item"><a href="https://stq.wikipedia.org/wiki/Lew_Nikolajewitsch_Tolstoi" title="Lew Nikolajewitsch Tolstoi – Saterland Frisian" lang="stq" hreflang="stq" data-title="Lew Nikolajewitsch Tolstoi" data-language-autonym="Seeltersk" data-language-local-name="Saterland Frisian" class="interlanguage-link-target"><span>Seeltersk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-su mw-list-item"><a href="https://su.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – sundaneză" lang="su" hreflang="su" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Sunda" data-language-local-name="sundaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Sunda</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoj" title="Lev Tolstoj – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Lev Tolstoj" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target"><span>Svenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target"><span>Kiswahili</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%B2%E0%AE%BF%E0%AE%AF%E0%AF%8B_%E0%AE%9F%E0%AE%BE%E0%AE%B2%E0%AF%8D%E0%AE%B8%E0%AF%8D%E0%AE%9F%E0%AE%BE%E0%AE%AF%E0%AF%8D" title="லியோ டால்ஸ்டாய் – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="லியோ டால்ஸ்டாய்" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target"><span>தமிழ்</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-te mw-list-item"><a href="https://te.wikipedia.org/wiki/%E0%B0%B2%E0%B0%BF%E0%B0%AF%E0%B1%8B_%E0%B0%9F%E0%B0%BE%E0%B0%B2%E0%B1%8D%E2%80%8C%E0%B0%B8%E0%B1%8D%E0%B0%9F%E0%B0%BE%E0%B0%AF%E0%B1%8D" title="లియో టాల్‌స్టాయ్ – telugu" lang="te" hreflang="te" data-title="లియో టాల్‌స్టాయ్" data-language-autonym="తెలుగు" data-language-local-name="telugu" class="interlanguage-link-target"><span>తెలుగు</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tg mw-list-item"><a href="https://tg.wikipedia.org/wiki/%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9" title="Лев Толстой – tadjică" lang="tg" hreflang="tg" data-title="Лев Толстой" data-language-autonym="Тоҷикӣ" data-language-local-name="tadjică" class="interlanguage-link-target"><span>Тоҷикӣ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B9%80%E0%B8%A5%E0%B9%82%E0%B8%AD_%E0%B8%95%E0%B8%AD%E0%B8%A5%E0%B8%AA%E0%B8%95%E0%B8%AD%E0%B8%A2" title="เลโอ ตอลสตอย – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="เลโอ ตอลสตอย" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target"><span>ไทย</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tl mw-list-item"><a href="https://tl.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – tagalog" lang="tl" hreflang="tl" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Tagalog" data-language-local-name="tagalog" class="interlanguage-link-target"><span>Tagalog</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoy" title="Lev Tolstoy – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Lev Tolstoy" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target"><span>Türkçe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tt mw-list-item"><a href="https://tt.wikipedia.org/wiki/%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9" title="Лев Толстой – tătară" lang="tt" hreflang="tt" data-title="Лев Толстой" data-language-autonym="Татарча / tatarça" data-language-local-name="tătară" class="interlanguage-link-target"><span>Татарча / tatarça</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tum mw-list-item"><a href="https://tum.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – tumbuka" lang="tum" hreflang="tum" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="ChiTumbuka" data-language-local-name="tumbuka" class="interlanguage-link-target"><span>ChiTumbuka</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tyv mw-list-item"><a href="https://tyv.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9,_%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%9D%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87" title="Толстой, Лев Николаевич – tuvană" lang="tyv" hreflang="tyv" data-title="Толстой, Лев Николаевич" data-language-autonym="Тыва дыл" data-language-local-name="tuvană" class="interlanguage-link-target"><span>Тыва дыл</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-udm mw-list-item"><a href="https://udm.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9,_%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%9D%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87" title="Толстой, Лев Николаевич – udmurt" lang="udm" hreflang="udm" data-title="Толстой, Лев Николаевич" data-language-autonym="Удмурт" data-language-local-name="udmurt" class="interlanguage-link-target"><span>Удмурт</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9_%D0%9B%D0%B5%D0%B2_%D0%9C%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%B9%D0%BE%D0%B2%D0%B8%D1%87" title="Толстой Лев Миколайович – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Толстой Лев Миколайович" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target"><span>Українська</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D9%84%DB%8C%D9%88_%D9%B9%D8%A7%D9%84%D8%B3%D9%B9%D8%A7%D8%A6%DB%8C" title="لیو ٹالسٹائی – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="لیو ٹالسٹائی" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target"><span>اردو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoy" title="Lev Tolstoy – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Lev Tolstoy" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target"><span>Oʻzbekcha / ўзбекча</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vec mw-list-item"><a href="https://vec.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoj" title="Lev Tolstoj – venetă" lang="vec" hreflang="vec" data-title="Lev Tolstoj" data-language-autonym="Vèneto" data-language-local-name="venetă" class="interlanguage-link-target"><span>Vèneto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vep mw-list-item"><a href="https://vep.wikipedia.org/wiki/Tolstoi_Lev" title="Tolstoi Lev – Veps" lang="vep" hreflang="vep" data-title="Tolstoi Lev" data-language-autonym="Vepsän kel’" data-language-local-name="Veps" class="interlanguage-link-target"><span>Vepsän kel’</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Lev_Nikolayevich_Tolstoy" title="Lev Nikolayevich Tolstoy – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Lev Nikolayevich Tolstoy" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target"><span>Tiếng Việt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vo mw-list-item"><a href="https://vo.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoy" title="Lev Tolstoy – volapuk" lang="vo" hreflang="vo" data-title="Lev Tolstoy" data-language-autonym="Volapük" data-language-local-name="volapuk" class="interlanguage-link-target"><span>Volapük</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target"><span>Winaray</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E5%88%97%E5%A4%AB%C2%B7%E6%89%98%E5%B0%94%E6%96%AF%E6%B3%B0" title="列夫·托尔斯泰 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="列夫·托尔斯泰" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target"><span>吴语</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xmf mw-list-item"><a href="https://xmf.wikipedia.org/wiki/%E1%83%9A%E1%83%94%E1%83%95_%E1%83%A2%E1%83%9D%E1%83%9A%E1%83%A1%E1%83%A2%E1%83%9D%E1%83%98" title="ლევ ტოლსტოი – Mingrelian" lang="xmf" hreflang="xmf" data-title="ლევ ტოლსტოი" data-language-autonym="მარგალური" data-language-local-name="Mingrelian" class="interlanguage-link-target"><span>მარგალური</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yi mw-list-item"><a href="https://yi.wikipedia.org/wiki/%D7%9C%D7%A2%D7%95%D7%95_%D7%98%D7%90%D7%9C%D7%A1%D7%98%D7%95%D7%99" title="לעוו טאלסטוי – idiș" lang="yi" hreflang="yi" data-title="לעוו טאלסטוי" data-language-autonym="ייִדיש" data-language-local-name="idiș" class="interlanguage-link-target"><span>ייִדיש</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yo mw-list-item"><a href="https://yo.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – yoruba" lang="yo" hreflang="yo" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="Yorùbá" data-language-local-name="yoruba" class="interlanguage-link-target"><span>Yorùbá</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E5%88%97%E5%A4%AB%C2%B7%E6%89%98%E7%88%BE%E6%96%AF%E6%B3%B0" title="列夫·托爾斯泰 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="列夫·托爾斯泰" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target"><span>中文</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" title="Leo Tolstoy – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="Leo Tolstoy" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target"><span>閩南語 / Bân-lâm-gú</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E6%89%98%E7%88%BE%E6%96%AF%E6%B3%B0" title="托爾斯泰 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="托爾斯泰" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target"><span>粵語</span></a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="wb-langlinks-edit wb-langlinks-link"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q7243#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Lev_Tolstoi" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Lev_Tolstoi" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Lev_Tolstoi"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Lev_Tolstoi"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Lev_Tolstoi" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Lev_Tolstoi" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q"><span>Pagini speciale</span></a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&oldid=16352314" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini"><span>Legătură permanentă</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Lev_Tolstoi&id=16352314&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini"><span>Citează acest articol</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FLev_Tolstoi"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FLev_Tolstoi"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Lev+Tolstoi"><span>Creare carte</span></a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Lev_Tolstoi&action=show-download-screen"><span>Descărcare ca PDF</span></a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p"><span>Versiune de tipărit</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Leo_Tolstoy" hreflang="en"><span>Wikimedia Commons</span></a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikisource mw-list-item"><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Lev_Tolstoi" hreflang="ro"><span>Wikisursă</span></a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q7243" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> <div id="mw-indicator-featured" class="mw-indicator"><div class="mw-parser-output"><span style="white-space: nowrap"> <span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_bune" title="Acesta este un articol bun. Apăsați aici pentru mai multe informații."><img alt="Acesta este un articol bun. Apăsați aici pentru mai multe informații." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Symbol_support_vote.svg/20px-Symbol_support_vote.svg.png" decoding="async" width="20" height="21" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Symbol_support_vote.svg/30px-Symbol_support_vote.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Symbol_support_vote.svg/40px-Symbol_support_vote.svg.png 2x" data-file-width="180" data-file-height="185" /></a></span></span></div></div> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><table class="infocaseta"><tbody><tr><td colspan="2" class="antet autor" style="background-color:#4C6099;color:#FFFFFF;">Lev Nikolaevici Tolstoi</td></tr><tr><td colspan="2" style="text-align:center"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Leon_tolstoi.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a5/Leon_tolstoi.jpg/210px-Leon_tolstoi.jpg" decoding="async" width="210" height="259" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a5/Leon_tolstoi.jpg/315px-Leon_tolstoi.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a5/Leon_tolstoi.jpg/420px-Leon_tolstoi.jpg 2x" data-file-width="972" data-file-height="1200" /></a></span><br /><div style="margin-top: 3px"></div><span><i>„Nu este măreție acolo unde nu este simplitate.”</i><br />Portret realizat de <a href="/w/index.php?title=Ivan_Kramskoi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ivan Kramskoi — pagină inexistentă">Ivan Kramskoi</a> în <a href="/wiki/1873" title="1873">1873</a>.</span></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#4C6099;color:#FFFFFF;">Date personale</th></tr><tr><th style=";">Născut</th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="1828-09-09"><a href="/wiki/28_august" title="28 august">28 august</a>/<a href="/wiki/9_septembrie" title="9 septembrie">9 septembrie</a> <a href="/wiki/1828" title="1828">1828</a></time><sup id="cite_ref-cc161b7974da552d81cabd18aa12ab98_2-0" class="reference"><a href="#cite_note-cc161b7974da552d81cabd18aa12ab98-2"><span class="cite-bracket">[</span>2<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style><sup id="cite_ref-8d503e70ff230e76ff7ac843605aae3b_3-0" class="reference"><a href="#cite_note-8d503e70ff230e76ff7ac843605aae3b-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><sup id="cite_ref-e6ece3a5593e721992e3b31367a20b86_4-0" class="reference"><a href="#cite_note-e6ece3a5593e721992e3b31367a20b86-4"><span class="cite-bracket">[</span>4<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><sup id="cite_ref-8e89f517e3a2cecb8da24d1eb6858a47_5-0" class="reference"><a href="#cite_note-8e89f517e3a2cecb8da24d1eb6858a47-5"><span class="cite-bracket">[</span>5<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><sup id="cite_ref-595faee02b19409c5e60cffc10bab1dc_6-0" class="reference"><a href="#cite_note-595faee02b19409c5e60cffc10bab1dc-6"><span class="cite-bracket">[</span>6<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7243#P569" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span><br /><a href="/w/index.php?title=Yasnaya_Polyana&action=edit&redlink=1" class="new" title="Yasnaya Polyana — pagină inexistentă">Yasnaya Polyana</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q23885154" class="extiw" title="d:Q23885154"><span title="Yasnaya Polyana la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, <a href="/w/index.php?title=Gubernia_Tula&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gubernia Tula — pagină inexistentă">Gubernia Tula</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1010812" class="extiw" title="d:Q1010812"><span title="Gubernia Tula la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul Rus</a><sup id="cite_ref-f6a176a6e94cb35a844d172979adc97a_7-0" class="reference"><a href="#cite_note-f6a176a6e94cb35a844d172979adc97a-7"><span class="cite-bracket">[</span>7<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><sup id="cite_ref-7905f7f4fbece06cd234d870634ea47b_8-0" class="reference"><a href="#cite_note-7905f7f4fbece06cd234d870634ea47b-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><sup id="cite_ref-9a09f4180dbb891b464a2ce9b91553cb_9-0" class="reference"><a href="#cite_note-9a09f4180dbb891b464a2ce9b91553cb-9"><span class="cite-bracket">[</span>9<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><sup id="cite_ref-8e89f517e3a2cecb8da24d1eb6858a47_5-1" class="reference"><a href="#cite_note-8e89f517e3a2cecb8da24d1eb6858a47-5"><span class="cite-bracket">[</span>5<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-faaa57e22a9767ad67a3e440200283b4_10-0" class="reference"><a href="#cite_note-faaa57e22a9767ad67a3e440200283b4-10"><span class="cite-bracket">[</span>10<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7243#P19" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Decedat</th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="1910-11-20"><a href="/wiki/7_noiembrie" title="7 noiembrie">7</a>/<a href="/wiki/20_noiembrie" title="20 noiembrie">20 noiembrie</a> <a href="/wiki/1910" title="1910">1910</a></time> (82 de ani)<sup id="cite_ref-8e89f517e3a2cecb8da24d1eb6858a47_5-2" class="reference"><a href="#cite_note-8e89f517e3a2cecb8da24d1eb6858a47-5"><span class="cite-bracket">[</span>5<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-cc161b7974da552d81cabd18aa12ab98_2-1" class="reference"><a href="#cite_note-cc161b7974da552d81cabd18aa12ab98-2"><span class="cite-bracket">[</span>2<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-3c8ee5ebdc618bf0464c0b3c8d18184c_11-0" class="reference"><a href="#cite_note-3c8ee5ebdc618bf0464c0b3c8d18184c-11"><span class="cite-bracket">[</span>11<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><sup id="cite_ref-8d503e70ff230e76ff7ac843605aae3b_3-1" class="reference"><a href="#cite_note-8d503e70ff230e76ff7ac843605aae3b-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7243#P570" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span><br /><a href="/wiki/Astapovo" title="Astapovo">Astapovo</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4071563" class="extiw" title="d:Q4071563"><span title="Astapovo la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, <a href="/w/index.php?title=Q20084572&action=edit&redlink=1" class="new" title="Q20084572 — pagină inexistentă">Q20084572</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q20084572" class="extiw" title="d:Q20084572"><span title="Q20084572 la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, <a href="/wiki/Regiunea_Lipe%C8%9Bk" title="Regiunea Lipețk">Regiunea Lipețk</a>, <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a><sup id="cite_ref-3770f408049b5015b4211989bbb0d3e9_12-0" class="reference"><a href="#cite_note-3770f408049b5015b4211989bbb0d3e9-12"><span class="cite-bracket">[</span>12<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><sup id="cite_ref-feaa1fb60cc524a03d70ed1662549aa2_13-0" class="reference"><a href="#cite_note-feaa1fb60cc524a03d70ed1662549aa2-13"><span class="cite-bracket">[</span>13<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7243#P20" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Înmormântat</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Iasnaia_Poliana" title="Iasnaia Poliana">Iasnaia Poliana</a> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7243#P119" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Cauza decesului</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Moarte_din_cauze_naturale" title="Moarte din cauze naturale">cauze naturale</a> (<a href="/wiki/Pneumonie" title="Pneumonie">pneumonie</a>) <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7243#P509" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Părinți</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4459962" class="extiw" title="d:Q4459962">Nikolai Tolstoi</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none"><a href="/w/index.php?title=Nikolai_Tolstoi_((1794-1837))&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nikolai Tolstoi ((1794-1837)) — pagină inexistentă"></a></span><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q21092125" class="extiw" title="d:Q21092125"><span lang="ru-Latn">Maria Nikolaevna Volkonskaia</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="ru-Latn">Maria Nikolaevna Volkonskaia</span> ((1790-1830))|]]</span> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7243#P22" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Frați și surori</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q20645988" class="extiw" title="d:Q20645988">Maria Tolstoi</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none"><a href="/w/index.php?title=Maria_Tolstoi_(nun_(1830-1912))&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maria Tolstoi (nun (1830-1912)) — pagină inexistentă"></a></span><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q30879897" class="extiw" title="d:Q30879897"><span lang="en">Nikolay Tolstoy</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="en">Nikolay Tolstoy</span> |]]</span>  <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7243#P3373" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Căsătorit cu</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q271934" class="extiw" title="d:Q271934">Sofia Tolstaia</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none"><a href="/w/index.php?title=Sofia_Tolstaia_(scriitoare_rus%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sofia Tolstaia (scriitoare rusă) — pagină inexistentă"></a></span><small> (<time datetime="1862-09-23">23 septembrie 1862</time>–<time datetime="1910-11-20">20 noiembrie 1910</time>)</small><sup id="cite_ref-7905f7f4fbece06cd234d870634ea47b_8-1" class="reference"><a href="#cite_note-7905f7f4fbece06cd234d870634ea47b-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-6ba64b295d73c411954028bafe927dc6_14-0" class="reference"><a href="#cite_note-6ba64b295d73c411954028bafe927dc6-14"><span class="cite-bracket">[</span>14<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7243#P26" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Număr de copii</th><td colspan="1" class="" style=";">13 <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7243#P1971" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Copii</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3955946" class="extiw" title="d:Q3955946">Serghei Tolstoi</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none"><a href="/w/index.php?title=Serghei_Tolstoi_(Russian_writer,_musicologist_and_composer_(1863%E2%80%931947))&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serghei Tolstoi (Russian writer, musicologist and composer (1863–1947)) — pagină inexistentă"></a></span><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3981441" class="extiw" title="d:Q3981441">Tatiana Suhotina-Tolstaia</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none"><a href="/w/index.php?title=Tatiana_Suhotina-Tolstaia_(Russian_painter_and_memoirist_(1864-1950))&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tatiana Suhotina-Tolstaia (Russian painter and memoirist (1864-1950)) — pagină inexistentă"></a></span><sup id="cite_ref-7905f7f4fbece06cd234d870634ea47b_8-2" class="reference"><a href="#cite_note-7905f7f4fbece06cd234d870634ea47b-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3792538" class="extiw" title="d:Q3792538">Ilia Tolstoi</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none"><a href="/w/index.php?title=Ilia_Tolstoi_(scriitor_rus)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ilia Tolstoi (scriitor rus) — pagină inexistentă"></a></span><sup id="cite_ref-7905f7f4fbece06cd234d870634ea47b_8-3" class="reference"><a href="#cite_note-7905f7f4fbece06cd234d870634ea47b-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1152362" class="extiw" title="d:Q1152362">Lev Lvovici Tolstoi</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none"><a href="/w/index.php?title=Lev_Lvovici_Tolstoi_(scriitor_rus)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lev Lvovici Tolstoi (scriitor rus) — pagină inexistentă"></a></span><sup id="cite_ref-15a9ce51b7f50b2dcbf2a7823d47b1e9_15-0" class="reference"><a href="#cite_note-15a9ce51b7f50b2dcbf2a7823d47b1e9-15"><span class="cite-bracket">[</span>15<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3847918" class="extiw" title="d:Q3847918">Maria Lvovna Tolstaia</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none"><a href="/w/index.php?title=Maria_Lvovna_Tolstaia_(Russian_educator)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maria Lvovna Tolstaia (Russian educator) — pagină inexistentă"></a></span><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q60837083" class="extiw" title="d:Q60837083"><span lang="ru-Latn">Andrei Lvovici Tolstoi</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="ru-Latn">Andrei Lvovici Tolstoi</span> (statesperson and military personnel (1877-1916))|]]</span><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q65150192" class="extiw" title="d:Q65150192"><span lang="ru-Latn">Mihail Lvovici Tolstoi</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="ru-Latn">Mihail Lvovici Tolstoi</span> (landlord and military personnel (1879-1944))|]]</span><sup id="cite_ref-7905f7f4fbece06cd234d870634ea47b_8-4" class="reference"><a href="#cite_note-7905f7f4fbece06cd234d870634ea47b-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3609559" class="extiw" title="d:Q3609559">Alexandra Tolstaia</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none"><a href="/w/index.php?title=Alexandra_Tolstaia_(scriitoare_rus%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alexandra Tolstaia (scriitoare rusă) — pagină inexistentă"></a></span><sup id="cite_ref-7905f7f4fbece06cd234d870634ea47b_8-5" class="reference"><a href="#cite_note-7905f7f4fbece06cd234d870634ea47b-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7243#P40" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Cetățenie</th><td colspan="1" class="" style=";"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Russia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/20px-Flag_of_Russia.svg.png" decoding="async" width="20" height="13" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/30px-Flag_of_Russia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/40px-Flag_of_Russia.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a></span> <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul Rus</a><sup id="cite_ref-7e097a48f4cb207f99928e5d99466dfd_16-0" class="reference"><a href="#cite_note-7e097a48f4cb207f99928e5d99466dfd-16"><span class="cite-bracket">[</span>16<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><sup id="cite_ref-9132f7d7dd8aa97531053f962745722a_17-0" class="reference"><a href="#cite_note-9132f7d7dd8aa97531053f962745722a-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><br /><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Russia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/20px-Flag_of_Russia.svg.png" decoding="async" width="20" height="13" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/30px-Flag_of_Russia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/40px-Flag_of_Russia.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a></span> <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a><sup id="cite_ref-7905f7f4fbece06cd234d870634ea47b_8-6" class="reference"><a href="#cite_note-7905f7f4fbece06cd234d870634ea47b-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7243#P27" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Religie</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3333484" class="extiw" title="d:Q3333484">creștinism ortodox</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none"><a href="/w/index.php?title=Cre%C8%99tinism_ortodox_(Christian_denominational_family)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Creștinism ortodox (Christian denominational family) — pagină inexistentă"></a></span><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q657907" class="extiw" title="d:Q657907">tolstoism</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none"><a href="/w/index.php?title=Tolstoism_(social_movement_based_on_the_views_of_Leo_Tolstoy)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tolstoism (social movement based on the views of Leo Tolstoy) — pagină inexistentă"></a></span><br /><a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">creștinism</a> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7243#P140" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Ocupație</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Scriitor" title="Scriitor">Scriitor</a></td></tr><tr><th style=";">Locul desfășurării activității</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul Rus</a> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7243#P937" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Limbi vorbite</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Limba_rus%C4%83" title="Limba rusă">limba rusă</a><sup id="cite_ref-8d503e70ff230e76ff7ac843605aae3b_3-2" class="reference"><a href="#cite_note-8d503e70ff230e76ff7ac843605aae3b-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-21c0fe4fb020ba4b20363890ab2b017a_18-0" class="reference"><a href="#cite_note-21c0fe4fb020ba4b20363890ab2b017a-18"><span class="cite-bracket">[</span>18<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><sup id="cite_ref-7b57188bc0d7f319161273f241f2c260_19-0" class="reference"><a href="#cite_note-7b57188bc0d7f319161273f241f2c260-19"><span class="cite-bracket">[</span>19<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><br /><a href="/wiki/Limba_francez%C4%83" title="Limba franceză">limba franceză</a><sup id="cite_ref-f3d3622bb66271dbc0d010c1947d59db_20-0" class="reference"><a href="#cite_note-f3d3622bb66271dbc0d010c1947d59db-20"><span class="cite-bracket">[</span>20<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><br /><a href="/wiki/Limba_englez%C4%83" title="Limba engleză">limba engleză</a><sup id="cite_ref-0cb9aaabebf2f35534658e8a5a3f9a34_21-0" class="reference"><a href="#cite_note-0cb9aaabebf2f35534658e8a5a3f9a34-21"><span class="cite-bracket">[</span>21<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7243#P1412" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Pseudonim</th><td colspan="1" class="" style=";">Л. Н. Т.,<span style="white-space:nowrap;"> </span>Л. Н.<sup id="cite_ref-e208dbeb7c03846395aaeeb99c2e4163_1-0" class="reference"><a href="#cite_note-e208dbeb7c03846395aaeeb99c2e4163-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">  <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7243#P742" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";">Studii</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28482293" class="extiw" title="d:Q28482293">Universitatea Imperială din Kazan</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none"><a href="/w/index.php?title=Universitatea_Imperial%C4%83_din_Kazan_(one_of_the_twelve_Imperial_Universities_of_the_Russian_Empire_(1805-1917).)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea Imperială din Kazan (one of the twelve Imperial Universities of the Russian Empire (1805-1917).) — pagină inexistentă"></a></span><small> (<a href="/wiki/Drept" title="Drept">drept</a>)</small></td></tr><tr><th style=";">Profesor pentru</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q58484135" class="extiw" title="d:Q58484135"><span lang="ru-Latn">Vasili Stepanovici Morozov</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="ru-Latn">Vasili Stepanovici Morozov</span> (Russian author, pupil of Leo Tolstoy)|]]</span>, <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4482406" class="extiw" title="d:Q4482406"><span lang="ru-Latn">Isaak Borisovici Feinerman</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="ru-Latn">Isaak Borisovici Feinerman</span> |]]</span>  <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7243#P802" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#4C6099;color:#FFFFFF;">Activitatea literară</th></tr><tr><th style=";">Activ ca scriitor</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/1852" title="1852">1852</a>-<a href="/wiki/1910" title="1910">1910</a></td></tr><tr><th style=";">Limbi</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Limba_francez%C4%83" title="Limba franceză">limba franceză</a><br /><a href="/wiki/Limba_rus%C4%83" title="Limba rusă">limba rusă</a>  <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7243#P6886" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Mi%C8%99care_literar%C4%83" class="mw-redirect" title="Mișcare literară">Mișcare/curent literar</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Realism" class="mw-redirect mw-disambig" title="Realism">Realism</a></td></tr><tr><th style=";">Patronaj</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4345832" class="extiw" title="d:Q4345832">Academia de Științe din Sankt Petersburg</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none"><a href="/w/index.php?title=Academia_de_%C8%98tiin%C8%9Be_din_Sankt_Petersburg_(historical_academy_(1724%E2%80%931917))&action=edit&redlink=1" class="new" title="Academia de Științe din Sankt Petersburg (historical academy (1724–1917)) — pagină inexistentă"></a></span>  <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7243#P108" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Specie_(literatur%C4%83)" class="mw-redirect" title="Specie (literatură)">Specie literară</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Roman_(literatur%C4%83)" title="Roman (literatură)">roman</a>, <a href="/wiki/Nuvel%C4%83" title="Nuvelă">nuvelă</a>, <a href="/wiki/Teatru" class="mw-redirect" title="Teatru">teatru</a></td></tr><tr><th style=";">Operă de debut</th><td colspan="1" class="" style=";">„<i><a href="/wiki/Copil%C4%83ria_(roman)" title="Copilăria (roman)">Copilăria</a></i>”</td></tr><tr><th style=";">Opere semnificative</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/R%C4%83zboi_%C8%99i_pace" class="mw-redirect" title="Război și pace">Război și pace</a><br /><a href="/wiki/Anna_Karenina" class="mw-redirect" title="Anna Karenina">Anna Karenina</a><br /><a href="/wiki/%C3%8Envierea_(roman)" title="Învierea (roman)">Învierea</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div class="NavFrame" style=""><div class="NavHead" align="left" style="width:96%;background:inherit;color:var(--color-base, #000)"><b>Influențe</b></div><div class="NavContent" style=""><a href="/wiki/Aleksandr_Pu%C8%99kin" title="Aleksandr Pușkin">Aleksandr Pușkin</a>, <a href="/wiki/Laurence_Sterne" title="Laurence Sterne">Laurence Sterne</a>, <a href="/wiki/Harriet_Beecher_Stowe" title="Harriet Beecher Stowe">Harriet Beecher Stowe</a>, <a href="/wiki/Charles_Dickens" title="Charles Dickens">Charles Dickens</a>, <a href="/wiki/Platon" title="Platon">Platon</a>, <a href="/wiki/Aristotel" title="Aristotel">Aristotel</a>, <a href="/wiki/Jean-Jacques_Rousseau" title="Jean-Jacques Rousseau">Jean-Jacques Rousseau</a>, <a href="/wiki/Arthur_Schopenhauer" title="Arthur Schopenhauer">Arthur Schopenhauer</a>, <a href="/wiki/Nicolai_Vasilievici_Gogol" class="mw-redirect" title="Nicolai Vasilievici Gogol">Nicolai Vasilievici Gogol</a>, <a href="/wiki/Biblia" title="Biblia">Biblia</a></div></div></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div class="NavFrame" style=""><div class="NavHead" align="left" style="width:96%;background:inherit;color:var(--color-base, #000)"><b>A influențat pe</b></div><div class="NavContent" style=""><a href="/wiki/Mahatma_Gandhi" title="Mahatma Gandhi">Mahatma Gandhi</a>, <a href="/wiki/Martin_Luther_King,_Jr." class="mw-redirect" title="Martin Luther King, Jr.">Martin Luther King, Jr.</a>, <a href="/wiki/Virginia_Woolf" title="Virginia Woolf">Virginia Woolf</a>, <a href="/wiki/Orhan_Pamuk" title="Orhan Pamuk">Orhan Pamuk</a>, <a href="/wiki/Ludwig_Wittgenstein" title="Ludwig Wittgenstein">Ludwig Wittgenstein</a>, <a href="/w/index.php?title=Edna_O%27Brien&action=edit&redlink=1" class="new" title="Edna O'Brien — pagină inexistentă">Edna O'Brien</a>, <a href="/wiki/James_Joyce" title="James Joyce">James Joyce</a>, <a href="/wiki/Vladimir_Nabokov" title="Vladimir Nabokov">Vladimir Nabokov</a>, <a href="/wiki/J._D._Salinger" title="J. D. Salinger">J. D. Salinger</a></div></div></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#4C6099;color:#FFFFFF;">Note</th></tr><tr><th style=";">Premii</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15972373" class="extiw" title="d:Q15972373"><span lang="ru-Latn">orden Sveatoi Annî 4-i stepeni</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="ru-Latn">orden Sveatoi Annî 4-i stepeni</span> (Order of chivalry of Imperial Russia)|]]</span><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1131478" class="extiw" title="d:Q1131478"><span lang="ru-Latn">medal «Za zașciitu Sevastopolea»</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="ru-Latn">medal «Za zașciitu Sevastopolea»</span> |]]</span><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4286780" class="extiw" title="d:Q4286780"><span lang="ru-Latn">medal «V pameat voinî 1853—1856»</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="ru-Latn">medal «V pameat voinî 1853—1856»</span> (Russian-Empire medal)|]]</span><br /><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4286775" class="extiw" title="d:Q4286775"><span lang="ru-Latn">medal «V pameat 50-letia zașciitî Sevastopolea»</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="ru-Latn">medal «V pameat 50-letia zașciitî Sevastopolea»</span> |]]</span>  <span class="mw-valign-text-top" typeof="mw:File/Frameless"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7243#P166" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></span></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#4C6099;color:#FFFFFF;">Semnătură</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><span class="skin-invert" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Leo_Tolstoy_signature.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b9/Leo_Tolstoy_signature.svg/150px-Leo_Tolstoy_signature.svg.png" decoding="async" width="150" height="31" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b9/Leo_Tolstoy_signature.svg/225px-Leo_Tolstoy_signature.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b9/Leo_Tolstoy_signature.svg/300px-Leo_Tolstoy_signature.svg.png 2x" data-file-width="585" data-file-height="119" /></a></span></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#4C6099;color:#FFFFFF;">Prezență online</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div style="text-align:center"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://tolstoy.ru/">site web oficial</a></div></td></tr><tr><td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px ##4C6099 solid; font-size: 80%; background:inherit; color:var(--color-base, #000); text-align: right;"><span class="plainlinks" style="float:left;">Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7243" class="extiw" title="d:Q7243">date</a> / <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=0">text</a></span> <span title="Consultați documentația formatului"><span typeof="mw:File"><a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_Scriitor" title="Consultați documentația formatului"><img alt="Consultați documentația formatului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/18px-Gtk-dialog-info.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/24px-Gtk-dialog-info.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></span></span></td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16573438">.mw-parser-output .infocaseta{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa);color:var(--color-base,#000)}.mw-parser-output .infobox-subbox{padding:0;border:none;margin:-3px;width:auto;min-width:100%;font-size:100%;clear:none;float:none;background-color:transparent}.mw-parser-output .infobox-3cols-child{margin:auto}.mw-parser-output .infobox .navbar{font-size:100%}body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-header,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-subheader,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-above,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-title,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-image,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-full-data,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-below{text-align:center}</style> <p><b>Lev Tolstoi</b> (sau <b>Contele Lev Nikolaevici Tolstoi</b>,<sup id="cite_ref-22" class="reference"><a href="#cite_note-22"><span class="cite-bracket">[</span>22<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/wiki/Limba_rus%C4%83" title="Limba rusă">rusă</a> <span lang="ru" style="font-style:italic"><b>Лев Никола́евич Толсто́й</b></span>; n. <time datetime="1828-09-09"><a href="/wiki/28_august" title="28 august">28 august</a>/<a href="/wiki/9_septembrie" title="9 septembrie">9 septembrie</a> <a href="/wiki/1828" title="1828">1828</a></time>, <a href="/w/index.php?title=Yasnaya_Polyana&action=edit&redlink=1" class="new" title="Yasnaya Polyana — pagină inexistentă">Yasnaya Polyana</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q23885154" class="extiw" title="d:Q23885154"><span title="Yasnaya Polyana la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, <a href="/w/index.php?title=Gubernia_Tula&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gubernia Tula — pagină inexistentă">Gubernia Tula</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1010812" class="extiw" title="d:Q1010812"><span title="Gubernia Tula la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul Rus</a> – d. <time datetime="1910-11-20"><a href="/wiki/7_noiembrie" title="7 noiembrie">7</a>/<a href="/wiki/20_noiembrie" title="20 noiembrie">20 noiembrie</a> <a href="/wiki/1910" title="1910">1910</a></time>, <a href="/wiki/Astapovo" title="Astapovo">Astapovo</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4071563" class="extiw" title="d:Q4071563"><span title="Astapovo la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, <a href="/w/index.php?title=Q20084572&action=edit&redlink=1" class="new" title="Q20084572 — pagină inexistentă">Q20084572</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q20084572" class="extiw" title="d:Q20084572"><span title="Q20084572 la Wikidata">d</span></a>)</small></sup>, <a href="/wiki/Regiunea_Lipe%C8%9Bk" title="Regiunea Lipețk">Regiunea Lipețk</a>, <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>) a fost un <a href="/wiki/Literatura_rus%C4%83" title="Literatura rusă">scriitor rus</a>. Lev Tolstoi este considerat unul dintre cei mai importanți romancieri ai lumii.<sup id="cite_ref-23" class="reference"><a href="#cite_note-23"><span class="cite-bracket">[</span>23<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Alături de <a href="/wiki/Fiodor_Dostoievski" class="mw-redirect" title="Fiodor Dostoievski">Fiodor Dostoievski</a>, Tolstoi este unul dintre scriitorii de seamă din timpul perioadei cunoscută ca <i>vârsta de aur a literaturii ruse</i> (începută în <a href="/wiki/1820" title="1820">1820</a> cu primele opere ale lui <a href="/wiki/Pu%C8%99kin" class="mw-redirect" title="Pușkin">Pușkin</a>, și terminată în <a href="/wiki/1880" title="1880">1880</a> cu ultimele lucrări ale lui Dostoievski). Operele sale <i><a href="/wiki/R%C4%83zboi_%C8%99i_pace" class="mw-redirect" title="Război și pace">Război și pace</a></i> și <i><a href="/wiki/Anna_Karenina" class="mw-redirect" title="Anna Karenina">Anna Karenina</a></i> au avut o influență hotărâtoare asupra dezvoltării romanului mondial, iar credințele și ideile sale religioase, filosofice și estetice, propovăduite de-a lungul vieții prin celelalte opere, sunt reunite și cunoscute sub denumirea de <i>„tolstoianism”</i>.<sup id="cite_ref-24" class="reference"><a href="#cite_note-24"><span class="cite-bracket">[</span>24<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Creația sa epică se impune prin capacitatea de cuprindere, adâncimea viziunii, acuitatea observației sociale și psihologice, sentimentul tragicului și omenescului.<sup id="cite_ref-25" class="reference"><a href="#cite_note-25"><span class="cite-bracket">[</span>25<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Tolstoi s-a manifestat, totodată, și ca <a href="/wiki/Eseist" class="mw-redirect" title="Eseist">eseist</a>, <a href="/wiki/Teatru" class="mw-redirect" title="Teatru">dramaturg</a><sup id="cite_ref-26" class="reference"><a href="#cite_note-26"><span class="cite-bracket">[</span>26<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> și reformator în domeniu educației, calități care l-au consacrat drept unul dintre cei mai cunoscuți membri ai acestei vechi și aristocratice <a href="/wiki/Familia_Tolstoi" title="Familia Tolstoi">familii rusești</a>. Interpretările sale literare privind învățăturile etice ale lui <a href="/wiki/Iisus_Hristos" class="mw-redirect" title="Iisus Hristos">Iisus Hristos</a> l-au făcut să devină mai târziu, spre sfârșitul vieții sale, un fervent comentator al învățăturilor lui Hristos, în sensul lor social, pacifist și nemediat de vreo putere lumească. Ideile sale despre rezistența nonviolentă, expusă în opere ca <i>„Împărăția lui Dumnezeu este înăuntrul vostru”</i>, au avut un profund impact asupra unor personalități de referință din secolul al XX-lea, printre care <a href="/wiki/Mahatma_Gandhi" title="Mahatma Gandhi">Mahatma Gandhi</a><sup id="cite_ref-ResistNotEvil_27-0" class="reference"><a href="#cite_note-ResistNotEvil-27"><span class="cite-bracket">[</span>27<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> și <a href="/wiki/Martin_Luther_King" title="Martin Luther King">Martin Luther King</a>, sau, înainte de aceștia, poeți ca <a href="/wiki/Rabindranath_Tagore" title="Rabindranath Tagore">Rabindranath Tagore</a> ori <a href="/wiki/Maitreyi_Devi" title="Maitreyi Devi">Maitreyi Devi</a>. </p><p>Efigia lui Lev Tolstoi a fost imprimată pe o monedă rusească din aur. </p> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Tolstoi_și_destinul_literar"><span id="Tolstoi_.C8.99i_destinul_literar"></span>Tolstoi și destinul literar</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Tolstoi și destinul literar" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Tolstoi și destinul literar"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tolstoi-lev-life.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3a/Tolstoi-lev-life.jpg/200px-Tolstoi-lev-life.jpg" decoding="async" width="200" height="163" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3a/Tolstoi-lev-life.jpg/300px-Tolstoi-lev-life.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3a/Tolstoi-lev-life.jpg 2x" data-file-width="371" data-file-height="303" /></a><figcaption>L. N. Tolstoi la tinerețe, maturitate, bătrânețe</figcaption></figure> <p>Opera scriitorului rus Lev Nikolaevici Tolstoi este cunoscută și admirată de iubitorii de literatură din toată lumea. Impresia pe care a produs-o în epoca sa, precum și răsunetul de care s-a bucurat opera lui, l-au situat încă din timpul vieții printre cei mai importanți scriitori ai vremii. Tolstoi a fost, din anumite puncte de vedere, un om plin de contradicții. Născut într-o familie de <a href="/wiki/Nobil" class="mw-disambig" title="Nobil">nobili</a> din <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul Rus</a>, îl obsedau în aceeași măsură excesele burgheziei și ascetismul auto-impus al <a href="/wiki/Stoa" class="mw-redirect" title="Stoa">stoicismului</a>. Deși și-a întemeiat un sistem propriu de credințe religioase, câștigând respectul gânditorilor laici, nu a reușit niciodată să reconcilieze conceptele de artă și frumos în viața reală. Cercetând opera lui Tolstoi, <a href="/wiki/Vladimir_Nabokov" title="Vladimir Nabokov">Vladimir Nabokov</a> observa că doar două subiecte l-au atras cu adevărat pe acesta, anume viața și moartea, iar ele au fost reexaminate în fiecare nouă scriere, cu o complexitate mereu sporită. E de ajuns să urmărim <i>„Moartea lui Ivan Ilici”</i> sau <i>„Anna Karenina”</i> ca să vedem că acestea sunt, într-adevăr, temele fundamentale ale operei tolstoiene.<sup id="cite_ref-28" class="reference"><a href="#cite_note-28"><span class="cite-bracket">[</span>28<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Lung și rodnic a fost drumul vieții și al creației lui Tolstoi. El a lăsat omenirii o uriașă moștenire literară care cuprinde printre altele: un roman istorico-psihologic de mari proporții (<i>„<a href="/wiki/R%C4%83zboi_%C8%99i_pace" class="mw-redirect" title="Război și pace">Război și pace</a>”</i>), un roman social de moravuri (<i>„<a href="/wiki/Anna_Karenina" class="mw-redirect" title="Anna Karenina">Anna Karenina</a>”</i>), un roman social (<i>„<a href="/wiki/%C3%8Envierea" class="mw-redirect mw-disambig" title="Învierea">Învierea</a>”</i>), o trilogie autobiografică (<i>„Copilăria”</i>, <i>„Adolescența”</i>, <i>„Tinerețea”</i>), numeroase nuvele și povestiri (<i>„Cazacii”</i>, <i>„Dimineața unui moșier”</i>, <i>„Moartea lui Ivan Ilici”</i>, <i>„După bal”</i>, <i>„Hagi Murad”</i> și altele), drame (<i>„Puterea întunericului”</i>, <i>„Roadele instrucțiunii”</i>, <i>„Cadavrul viu”</i>), povestiri populare, <a href="/wiki/Basm" title="Basm">basme</a> și istorisiri pentru copii, articole publicistice, de critică literară sau literatură științifică (studii despre probleme de <a href="/wiki/Art%C4%83" title="Artă">artă</a>, articole pe teme politico-sociale, tratate etico-religioase etc.), un <a href="/wiki/Jurnal_intim" title="Jurnal intim">jurnal intim</a> și o excepțional de bogată corespondență. Lev Tolstoi a oglindit în opera sa <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a> de la începutul veacului al <a href="/wiki/Secolul_al_XIX-lea" title="Secolul al XIX-lea">XIX-lea</a> (războiul împotriva lui <a href="/wiki/Napoleon" class="mw-redirect" title="Napoleon">Napoleon</a>), dar mai ales Rusia din perioada <a href="/wiki/1861" title="1861">1861</a> — <a href="/wiki/1905" title="1905">1905</a>. </p><p>În cei aproape 60 de ani de activitate pe tărâm literar, Tolstoi a cercetat cu atenție realitatea rusă și a meditat neobosit la rezolvarea problemelor legate de viața poporului. El a parcurs un drum plin de cotituri, de la clasa nobililor căreia îi aparținea, către poporul simplu pe care-l iubea cu sinceritate, devenind în cele din urmă exponentul intereselor țărănimii patriarhale.<sup id="cite_ref-a_29-0" class="reference"><a href="#cite_note-a-29"><span class="cite-bracket">[</span>29<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Viața_și_caracterul"><span id="Via.C8.9Ba_.C8.99i_caracterul"></span>Viața și caracterul</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Viața și caracterul" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Viața și caracterul"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În <i>Amintirile</i> sale, Tolstoi își rezumă într-o pagină biografia: </p> <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Privindu-mi viața, examinând-o din punctul de vedere al binelui și al răului pe care l-am făcut, îmi dau seama că toată lunga mea existență se poate împărți în patru perioade: prima, cea poetică, minunată, inocentă, radioasă a copilăriei, până la paisprezece ani. Apoi cei douăzeci de ani oribili, de grosolană depravare în slujba orgoliului, a vanității și mai ales a viciului. A treia perioadă, de optsprezece ani, a durat de la căsătorie până la renașterea mea spirituală: lumea ar putea-o califica morală, pentru că în cei optsprezece ani am dus o viață familială cinstită și regulată, fără a ceda nici unuia din viciile pe care opinia publică le condamnă. Dar toate interesele mele erau limitate la preocupări egoiste, pentru familia mea, pentru bunăstare, pentru succesul literar și toate satisfacțiile personale. În sfârșit, a patra perioadă este cea pe care o trăiesc acum, după regenerarea mea morală; din aceasta n-aș vrea să schimb nimic, în afară de relele obiceiuri pe care le-am deprins în perioadele precedente.”</div><div class="templatequotecite">—L. N. Tolstoi - Din jurnalul său<i></i></div></blockquote> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Copilăria_și_adolescența"><span id="Copil.C4.83ria_.C8.99i_adolescen.C8.9Ba"></span>Copilăria și adolescența</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Copilăria și adolescența" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Copilăria și adolescența"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Născut într-o familie din <a href="/wiki/Dvorianstvo" class="mw-redirect" title="Dvorianstvo">nobilimea rusă</a>, trăiește o copilărie luminoasă și o tinerețe aventuroasă, împărțită între studii literare și juridice, încercări de reformare a vieții țăranilor, călătorii, activitate militară (participă la campaniile din <a href="/wiki/Caucaz" title="Caucaz">Caucaz</a> și la <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Crimeii" title="Războiul Crimeii">Războiul Crimeii</a>) și scriitoricească. În ciuda problemelor familiale de mai târziu, Tolstoi a reușit să creeze romane frumoase din care reies idealuri umanitare. </p> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tula_YasnayaPolyana_asv2019-09_img11_LNTolstoy_House.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a5/Tula_YasnayaPolyana_asv2019-09_img11_LNTolstoy_House.jpg/200px-Tula_YasnayaPolyana_asv2019-09_img11_LNTolstoy_House.jpg" decoding="async" width="200" height="113" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a5/Tula_YasnayaPolyana_asv2019-09_img11_LNTolstoy_House.jpg/300px-Tula_YasnayaPolyana_asv2019-09_img11_LNTolstoy_House.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a5/Tula_YasnayaPolyana_asv2019-09_img11_LNTolstoy_House.jpg/400px-Tula_YasnayaPolyana_asv2019-09_img11_LNTolstoy_House.jpg 2x" data-file-width="4400" data-file-height="2475" /></a><figcaption>Casa de la <a href="/wiki/Iasnaia_Poliana" title="Iasnaia Poliana">Iasnaia Poliana</a> - locul unde scriitorul și-a trăit cea mai mare parte a vieții</figcaption></figure> <p>Lev Nikolaevici Tolstoi s-a născut la <a href="/wiki/28_august" title="28 august">28 august</a> <a href="/wiki/1828" title="1828">1828</a> pe moșia <a href="/wiki/Iasnaia_Poliana" title="Iasnaia Poliana">Iasnaia Poliana</a>, gubernia <a href="/wiki/Tula" class="mw-disambig" title="Tula">Tula</a>, la aproximativ 190 de kilometri la vest de <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a>. Însemnând <i>„poiană luminoasă”</i> în <a href="/wiki/Rus%C4%83" class="mw-redirect" title="Rusă">rusă</a>, Iasnaia Poliana era o moșie de mari dimensiuni, construită într-o pădure de foioase, în <a href="/wiki/Secolul_al_XVII-lea" title="Secolul al XVII-lea">secolul al XVII-lea</a>. Tatăl său, Nikolai Tolstoi, un conte<sup id="cite_ref-30" class="reference"><a href="#cite_note-30"><span class="cite-bracket">[</span>30<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> provenind dintr-o familie de nobili germani din secolul al XVI-lea, a dus o viață specifică aristocraților. Nikolai a risipit averea familiei, majoritatea strânsă de strămoșul său <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Ivanovici_Ostermann-Tolstoi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alexandru Ivanovici Ostermann-Tolstoi — pagină inexistentă">Alexandru Ivanovici Tolstoi</a>, care a fost colonel în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Patriotic_din_1812" class="mw-redirect" title="Războiul Patriotic din 1812">Războiul Patriotic din 1812</a>, război de apărare a țării împotriva lui <a href="/wiki/Napoleon_I_al_Fran%C8%9Bei" class="mw-redirect" title="Napoleon I al Franței">Napoleon</a>. În <a href="/wiki/1822" title="1822">1822</a>, el s-a căsătorit cu Maria Nikolevna Volkonskaia, devenind astfel posesorul unei însemnate averi, adusă ca zestre de către bogata prințesă. Din cauza iresponsabilității sale, Nikolai a fost nevoit să folosească zestrea soției sale pentru a păstra situația financiara a familiei. Maria Nikolevna, mama viitorului scriitor, era, de asemenea, fiica unui general bogat, iar moșia Iasnaia Poliana făcuse parte din zestre, aparținând la început părinților ei. Ea va muri când micul Tolstoi nu împlinise încă nici doi ani.<sup id="cite_ref-31" class="reference"><a href="#cite_note-31"><span class="cite-bracket">[</span>31<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-32" class="reference"><a href="#cite_note-32"><span class="cite-bracket">[</span>nb 1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Ulterior, mătușa Tatiana Ergolskaia, va prelua rolul mamei. De atunci, în imaginația lui Lev nu se regăsea decât un portret idealizat al mamei sale, perfectă, bună și iubitoare, și al tatălui respectat și iubit, moșierul pe care guvernul refuzase să-l angajeze. De fapt, Nikolai, fiind un revoluționar care împărtășea <a href="/wiki/Revolta_decembri%C8%99tilor" title="Revolta decembriștilor">dorința decembriștilor de înlăturare a familiei imperiale</a> și a sistemului de iobăgie, era ținut la distanță de guvern. </p> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Lev_Nikolayevich_Tolstoy_1851.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Lev_Nikolayevich_Tolstoy_1851.jpg/150px-Lev_Nikolayevich_Tolstoy_1851.jpg" decoding="async" width="150" height="209" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Lev_Nikolayevich_Tolstoy_1851.jpg/225px-Lev_Nikolayevich_Tolstoy_1851.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Lev_Nikolayevich_Tolstoy_1851.jpg/300px-Lev_Nikolayevich_Tolstoy_1851.jpg 2x" data-file-width="2157" data-file-height="3000" /></a><figcaption>Lev Tolstoi în 1851</figcaption></figure> <p>Al patrulea fiu al lui Nikolai și al Mariei, Tolstoi, a fost crescut și îngrijit de bone și servitoare. El și-a petrecut copilăria la <a href="/wiki/Iasnaia_Poliana" title="Iasnaia Poliana">Iasnaia Poliana</a>. Numele acestei localități este strâns legat de memoria marelui scriitor, care și-a scris majoritatea operelor în locul care a constituit leagănul primei lui copilării. </p><p>După moartea Mariei Volkonskaia (mama scriitorului), de educația copiilor (Tolstoi avea trei frați mai mari: Nikolai, Dimitri și Serghei) s-a ocupat o rudă a familiei, T.A. Ergolskaia, de care scriitorul amintește deseori cu dragoste și duioșie. Ea a fost prima care i-a sădit în suflet iubirea pentru om și frumos și de la ea a primit Tolstoi cel dintâi îndemn de a scrie. Asemeni tuturor familiilor de nobili înstăriți, educația lui Tolstoi a fost încredințată unor profesori particulari, de naționalitate germană și franceză, care locuiau la conacul familiei în tot cursul anului și se străduiau să le asigure copiilor o educație demna de tinerii aristocrați. Primele opere literare citite de Tolstoi au fost poeziile lui <a href="/wiki/Pu%C8%99kin" class="mw-redirect" title="Pușkin">Pușkin</a>. Într-o zi, i s-a cerut să recite o poezie în fața unuia dintre prietenii tatălui său. În vârstă de numai opt ani, Tolstoi l-a impresionat puternic pe invitatul tatălui său, recitând fără greșeală și cu patos două poezii.<sup id="cite_ref-33" class="reference"><a href="#cite_note-33"><span class="cite-bracket">[</span>32<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În anul <a href="/wiki/1837" title="1837">1837</a>, întreaga familie se mută la <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a>, pentru a înlesni copiilor continuarea studiilor în instituțiile de învățământ superior. Încetul cu încetul, copiii s-au obișnuit cu viața de oraș. În același an tatăl lor moare iar orfanii sunt luați sub tutela contesei Osten-Saken, sora mai mare a tatălui lor. Nu după mult timp însă, moare și contesa Osten-Saken, iar copiii trec sub tutela contesei Iușkova, cea de-a doua soră a bătrânului Tolstoi și soția guvernatorului orașului <a href="/wiki/Kazan" title="Kazan">Kazan</a>. În urma acestor evenimente, copiii s-au mutat în Kazan. Lev, care acum avea 13 ani, a început să studieze limbile <a href="/wiki/Turc%C4%83" class="mw-redirect" title="Turcă">turcă</a>, <a href="/wiki/Arab%C4%83" class="mw-redirect" title="Arabă">arabă</a> și <a href="/wiki/Limba_t%C4%83tar%C4%83" title="Limba tătară">tătară</a> împreună cu profesorul său particular. În aceeași vreme a citit și operele complete ale lui <a href="/wiki/Jean-Jacques_Rousseau" title="Jean-Jacques Rousseau">Rousseau</a>, toate cele 20 de volume, îndrăgostindu-se imediat de filozofia acestuia.<sup id="cite_ref-34" class="reference"><a href="#cite_note-34"><span class="cite-bracket">[</span>33<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Aspecte foarte grăitoare din copilăria, adolescența și tinerețea scriitorului se întâlnesc în trilogia sa autobiografică, opera cu care Tolstoi își face debutul în literatură. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Tinerețea"><span id="Tinere.C8.9Bea"></span>Tinerețea</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Tinerețea" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Tinerețea"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În anul <a href="/wiki/1844" title="1844">1844</a>, Lev Tolstoi începe să frecventeze cursurile facultății de limbi răsăritene, secția filologie turco-arabă, de la Universitatea din Kazan, însă după un an abandonează studiul limbilor și se înscrie la facultatea de științe juridice. În final se întoarce în satul natal înainte de a-și încheia studiile, descurajat fiind de calitatea slabă a relațiilor sociale și academice pe care le avea. Totuși a reușit să-și facă un prieten, pe Dmitri Diakov, cu care mai discuta despre <a href="/wiki/Religie" title="Religie">religie</a>, <a href="/wiki/Politic%C4%83" title="Politică">politică</a> și alte aspecte sociale.<sup id="cite_ref-35" class="reference"><a href="#cite_note-35"><span class="cite-bracket">[</span>34<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading5"><h5 id="Perioada_de_desfrâu_și_viața_de_moșier"><span id="Perioada_de_desfr.C3.A2u_.C8.99i_via.C8.9Ba_de_mo.C8.99ier"></span>Perioada de desfrâu și viața de moșier</h5><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Perioada de desfrâu și viața de moșier" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Perioada de desfrâu și viața de moșier"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tolstoitanar.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/b/b5/Tolstoitanar.jpg/150px-Tolstoitanar.jpg" decoding="async" width="150" height="208" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/b/b5/Tolstoitanar.jpg 1.5x" data-file-width="200" data-file-height="277" /></a><figcaption>O fotografie din <a href="/wiki/1849" title="1849">1849</a> înfățișându-l pe Tolstoi după promovarea examenelor la Universitatea din Sankt Petersburg. A reușit să intre din a doua încercare, dar în cele din urma avea să renunțe la școală.</figcaption></figure> <p>Fiind tot mai preocupat de prezența sa în înalta societate, Tolstoi își neglijează cursurile de la facultate. Așa că, își petrecea zilele bucurându-se de orice femeie care îi ieșea în cale. În această perioadă a tinereții el organizează petreceri, este prezent la toate balurile și se complace în ambianța fastuoasă a cercurilor aristocratice pe care le frecventa, însă curând, acest moment din viața sa în care scriitorul este atras de strălucirea lumii mondene, va lua sfârșit. Deși pentru el chiar și să studieze limbile străine era un privilegiu, și-a ignorat îndatoririle și avea numai rezultate proaste.<sup id="cite_ref-autogenerat1_36-0" class="reference"><a href="#cite_note-autogenerat1-36"><span class="cite-bracket">[</span>35<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Întrucât nu a trecut examenele finale din primul an, a rămas repetent și a solicitat să fie transferat la <a href="/wiki/Drept" title="Drept">facultatea de drept</a>. Din nefericire, nici după ce a obținut transferul, Lev nu a renunțat la vechile deprinderi. În cele din urmă, el a abandonat facultatea în primăvara anului 1847, în mijlocul semestrului și s-a întors ca moșier la Iasnaia Poliana, pe care o moștenise de la părinți. </p><p>Înzestrat cu o natură neobișnuit de complexă, Tolstoi surprinde încă de pe atunci discordanța dintre forma strălucitoare și conținutul sterp al vieții aristocrației nobiliare. El surprinde ridicolul acestei lumi izvorât din contradicțiile de neîmpăcat dintre fond și formă și începe să fie frământat de gânduri contradictorii, care devin cu atât mai complicate cu cât i se lărgește orizontul cultural. Cunoașterea vieții <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusiei</a> devine pentru Tolstoi problema centrală a preocupărilor sale. </p><p>În anul <a href="/wiki/1847" title="1847">1847</a>, frații își împart între ei averea părintească. Lui Lev Tolstoi îi revine moșia <a href="/wiki/Iasnaia_Poliana" title="Iasnaia Poliana">Iasnaia Poliana</a>.<sup id="cite_ref-37" class="reference"><a href="#cite_note-37"><span class="cite-bracket">[</span>36<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Când a preluat atribuțiile de moșier, avea tot felul de idei umaniste asupra modului de conducere a moșiei. Însuflețit de idei democratice, Tolstoi căuta să îmbunătățească viața celor 330 de iobagi de pe moșia sa. Încercările lui au dat greș chiar de la început, deoarece iobagii își priveau noul stăpân cu neîncredere, iar tânărul Tolstoi nu înțelegea contradicțiile de neîmpăcat dintre iobagi și moșieri (experiența relatată în romanul <a href="/wiki/%C3%8Envierea" class="mw-redirect mw-disambig" title="Învierea">Învierea</a>). Retras la moșia sa, Tolstoi își alcătuiește în această perioadă un vast program de studiu ce cuprindea un număr de materii foarte diferite unele de altele, menite să-i deschidă un orizont larg asupra cuceririlor omenirii pe tărâmul <a href="/wiki/%C8%98tiin%C8%9B%C4%83" title="Știință">științei</a> și <a href="/wiki/Art%C4%83" title="Artă">artei</a>. În doi ani, el reușește să realizeze o bună parte a planului său; acest lucru reiese din faptul că încă la începutul anului <a href="/wiki/1849" title="1849">1849</a>, Tolstoi întreprinde o călătorie la Petersburg în vederea susținerii examenelor de candidat la <a href="/wiki/Drept" title="Drept">științe juridice</a>.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEЭйхенбаум_Б._М.1969_38-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEЭйхенбаум_Б._М.1969-38"><span class="cite-bracket">[</span>37<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Tot în această perioadă, a șederii lui la Sankt Petersburg, se lasă în voia sorții în orice făcea. A devenit dependent de jocurile de noroc și, după multe partide pierdute, a realizat că era înglodat în datorii. Atunci părăsește <a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">Petersburgul</a>.<sup id="cite_ref-39" class="reference"><a href="#cite_note-39"><span class="cite-bracket">[</span>38<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Întors la Iasnaia Poliana, Tolstoi și-a descoperit o nouă pasiune: muzica țigănească. A chemat la conac un grup de muzicanți și le-a cerut să-i cânte melodii populare rusești. Serghei, fratele lui mai mare, venea și el adesea să îi asculte, și în cele din urmă s-a împrietenit și s-a căsătorit cu una dintre cântărețe. Însă dragostea lui Tolstoi pentru muzica lor era doar trecătoare. Cu toate acestea această pasiune a stat la baza „<i><a href="/wiki/Sonata_Kreutzer" title="Sonata Kreutzer">Sonatei Kreutzer</a></i>”.<sup id="cite_ref-40" class="reference"><a href="#cite_note-40"><span class="cite-bracket">[</span>39<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading5"><h5 id="Înrolarea_în_armată_și_debutul_literar"><span id=".C3.8Enrolarea_.C3.AEn_armat.C4.83_.C8.99i_debutul_literar"></span>Înrolarea în armată și debutul literar</h5><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Înrolarea în armată și debutul literar" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Înrolarea în armată și debutul literar"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Mereu frământat de necesitatea de a activa într-un domeniu oarecare, de a fi de folos societății, Tolstoi se înrolează în anul <a href="/wiki/1851" title="1851">1851</a> în rândurile armatei ruse care acționa în <a href="/wiki/Caucaz" title="Caucaz">Caucaz</a>.<sup id="cite_ref-41" class="reference"><a href="#cite_note-41"><span class="cite-bracket">[</span>40<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Departe de lumea mondenă, în mijlocul sălbaticei naturi a Caucazului, cântată cu atâta măiestrie de <a href="/wiki/Aleksandr_Pu%C8%99kin" title="Aleksandr Pușkin">Pușkin</a> și <a href="/wiki/Mihail_Lermontov" title="Mihail Lermontov">Lermontov</a>, în mintea lui Tolstoi se înfiripa ideea „autodesăvârșirii”, care, cu timpul, va căpăta amploare, devenind baza filozofiei lui de esență mistică, religioasă și, în ultima instanță - reacționară. Chemat la război de fratele său, care era ofițer în <a href="/wiki/Armata_Imperial%C4%83_Rus%C4%83" title="Armata Imperială Rusă">armata rusă</a>, Tolstoi a plecat pe front. Nu era câtuși de puțin interesat să aibă o slujbă de birou la prefectură, dar când s-a văzut soldat, a fost pus într-o situație neașteptată. Statutul său social nu conta în armata rusă, atâta doar că nu era pus la un loc cu soldații de rând. De obicei, putea recurge la influența politică a rudelor sale dar armata nu era nici pe departe le fel de îngăduitoare cu el ca și cunoscuții. În ianuarie <a href="/wiki/1853" title="1853">1853</a>, tânărul soldat a trecut, în cele din urmă, examenul de cadet pentru a deveni subofițer de artilerie, având astfel prilejul de a-și dovedi vitejia. </p> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Stele_in_Memory_of_Leo_Tolstoy%27s_Stay_on_the_4th_Bastion_in_Sevastopol.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Stele_in_Memory_of_Leo_Tolstoy%27s_Stay_on_the_4th_Bastion_in_Sevastopol.jpg/150px-Stele_in_Memory_of_Leo_Tolstoy%27s_Stay_on_the_4th_Bastion_in_Sevastopol.jpg" decoding="async" width="150" height="200" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Stele_in_Memory_of_Leo_Tolstoy%27s_Stay_on_the_4th_Bastion_in_Sevastopol.jpg/225px-Stele_in_Memory_of_Leo_Tolstoy%27s_Stay_on_the_4th_Bastion_in_Sevastopol.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Stele_in_Memory_of_Leo_Tolstoy%27s_Stay_on_the_4th_Bastion_in_Sevastopol.jpg/300px-Stele_in_Memory_of_Leo_Tolstoy%27s_Stay_on_the_4th_Bastion_in_Sevastopol.jpg 2x" data-file-width="1200" data-file-height="1600" /></a><figcaption>Monument la <a href="/wiki/Sevastopol" title="Sevastopol">Sevastopol</a> în cinstea soldatului L. N. Tolstoi ce a luptat în războiul Crimeii de la <a href="/wiki/1854" title="1854">1854</a> — <a href="/wiki/1855" title="1855">1855</a></figcaption></figure> <p>Tot în această perioadă, Tolstoi își începe activitatea lui de scriitor. A început să lucreze la primul său roman <i>„<a href="/wiki/Copil%C4%83ria_(roman)" title="Copilăria (roman)">Copilăria</a>”</i>, pe care îl schițase în linii mari cu un an înainte. Era o povestire autobiografică a anilor copilăriei petrecuți la <a href="/wiki/Iasnaia_Poliana" title="Iasnaia Poliana">Iasnaia Poliana</a>. Odată terminat, el îl trimite, în <a href="/wiki/1852" title="1852">1852</a>, redacției <i>„Sovremennik”</i>, o revistă de literatură editată de poetul <a href="/wiki/Nicolai_Nekrasov" class="mw-redirect" title="Nicolai Nekrasov">Nicolai Nekrasov</a>. Poetul a recunoscut talentul și potențialul literar al lui Tolstoi, și i-a promis să-i publice lucrările în revistă, făcând-o în septembrie 1852. În același timp, Tolstoi a regăsit avantajele traiului printre <a href="/wiki/Cazaci" title="Cazaci">cazaci</a>. În ciuda vieții lor simple, cazacii aveau un cod etic militar și umanist la care țineau cu înverșunare, iar Tolstoi îi admira. Îi vedea ca pe un model de urmat pentru toți <a href="/wiki/Ru%C8%99i" title="Ruși">rușii</a>, și un exemplu către care să tindă toți țăranii și chiar aristocrația. Așa că și-a propus să scrie despre experiențele petrecute în mijlocul lor. Romanul s-a numit, după cum era de așteptat, <i>„Cazacii”</i>, și s-a bucurat de un succes imediat la publicare sa în <a href="/wiki/1863" title="1863">1863</a>. Acum va scrie și povestirile <i>„Incursiunea”</i>, <i>„Tăierea pădurii”</i> și altele, cu subiecte luate din viața de campanie. </p><p> În anul <a href="/wiki/1854" title="1854">1854</a>, Tolstoi este transferat în armata dunăreană și locuiește 17 zile la Focșani (din 31 iulie)<sup id="cite_ref-42" class="reference"><a href="#cite_note-42"><span class="cite-bracket">[</span>41<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> și timp de câteva luni la <a href="/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București">București</a>.<sup id="cite_ref-43" class="reference"><a href="#cite_note-43"><span class="cite-bracket">[</span>42<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-44" class="reference"><a href="#cite_note-44"><span class="cite-bracket">[</span>43<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-45" class="reference"><a href="#cite_note-45"><span class="cite-bracket">[</span>44<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Referitor la această perioadă, într-o scrisoare adresata mătușii sale, contesa T.A. Ergolaskaia, tânărul ofițer descrie astfel Bucureștii: <i>„Sunt năucit. Un oraș mare și frumos, obligația de a te prezenta multora, opera italiană și teatrul francez...”</i><sup id="cite_ref-46" class="reference"><a href="#cite_note-46"><span class="cite-bracket">[</span>45<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Se reîntoarce în patrie trecând prin <a href="/wiki/Chi%C8%99in%C4%83u" title="Chișinău">Chișinău</a>, unde s-a aflat pe parcursul lunilor septembrie-octombrie. Despre această perioadă în Basarabia, a lăsat următoarele amintiri:<sup id="cite_ref-47" class="reference"><a href="#cite_note-47"><span class="cite-bracket">[</span>46<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Suntem la Chișinău de aproape 6 săptămâni: orașul este provincial, frumos, foarte vioi cu ocazia venirii marilor duce <a href="/wiki/Marele_Duce_Nicolai_Nicolaevici_al_Rusiei" title="Marele Duce Nicolai Nicolaevici al Rusiei">Nicolae</a> și <a href="/wiki/Marele_Duce_Mihail_Nicolaievici_al_Rusiei" title="Marele Duce Mihail Nicolaievici al Rusiei">Mihail</a>. Viața se desfășoară cu calm, în plăcere și în așteptarea veștilor din Crimeea... De ceva vreme sunt ocupat cu o singură lucrare, despre care vă voi povesti numai dacă va reuși; Locuiesc într-un apartament decent, cu pian.”</div></blockquote><p> Odată cu începerea <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Crimeii" title="Războiul Crimeii">războiului din Crimeea</a> ia parte la apărarea <a href="/wiki/Asediul_Sevastopolului_(1854)" title="Asediul Sevastopolului (1854)">Sevastopolului</a>. Cu acest prilej Tolstoi se manifestă ca un devotat fiu al patriei, luptând alături de soldații de rând. Scenele de bătălie, deosebite prin plasticitatea lor, pe care le întâlnim în epopeea <i>„<a href="/wiki/R%C4%83zboi_%C8%99i_pace" class="mw-redirect" title="Război și pace">Război și pace</a>”</i> sunt rodul observațiilor proprii din timpul apărării Sevastopolului. De altfel Tolstoi imortalizează acest moment de cotitură în istoria <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusiei</a> în ciclul intitulat <i>„Povestiri din Sevastopol”</i> (<i>„Sevastopol în decembrie 1854”</i>, <i>„Sevastopol în mai 1855”</i> și <i>„Sevastopol în august 1855”</i>). </p><p>În anul <a href="/wiki/1856" title="1856">1856</a>, Tolstoi demisionează din armată și se dedică activității beletristice. În această perioadă el colaborează la cele mai însemnate reviste ale timpului, printre care și la revista <i>„Sovremennik”</i> - devenită tribuna de luptă a democraților-revoluționari. De la <i>„Sovremennik”</i>, Tolstoi se retrage în același timp cu <a href="/wiki/Ivan_Turgheniev" title="Ivan Turgheniev">Turgheniev</a>, după ruptura ce are loc între scriitorii aparținând clasei nobiliare și cei din rândul raznocinților.<sup id="cite_ref-48" class="reference"><a href="#cite_note-48"><span class="cite-bracket">[</span>nb 2<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În <a href="/wiki/1857" title="1857">1857</a>, scriitorul a întreprins prima lui călătorie în Europa de Vest.<sup id="cite_ref-49" class="reference"><a href="#cite_note-49"><span class="cite-bracket">[</span>nb 3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> A călătorit mai întâi la <a href="/wiki/Paris" title="Paris">Paris</a>, unde a luat pentru prima dată contact cu o națiune liberă. Aici a locuit pe Rue de Rivoli, într-un apartament mobilat, fiind vecin cu <a href="/wiki/Turgheniev" class="mw-redirect" title="Turgheniev">Turgheniev</a>. Vizitează muzeele, frecventează teatrele, sălile de concert, merge la circ, urmează cursuri la <a href="/wiki/Sorbona" title="Sorbona">Sorbona</a> și la Collége de France. Plimbându-se prin oraș, la un moment dat, asistă la spectacolul executării unei sentințe capitale într-o piață publică, fapt ce i-a stârnit un profund dezgust odată ce va vedea <a href="/wiki/Ghilotin%C4%83" title="Ghilotină">ghilotina</a> într-o piață publică.<sup id="cite_ref-50" class="reference"><a href="#cite_note-50"><span class="cite-bracket">[</span>47<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Din Franța a mers în <a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elveția</a>, iar apoi în <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a>, și în cele din urmă s-a întors acasă, la Iasnaia Poliana. Odată ajuns aici, și-a reluat încercările de reformă agricolă cu iobagii de pe moșia lui, iar în cele din urmă, a deschis o școală.<sup id="cite_ref-51" class="reference"><a href="#cite_note-51"><span class="cite-bracket">[</span>48<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>La 26 de ani scriitorul își mărturisește cu luciditate caracterul: </p> <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Sunt irascibil, plictisitor, intolerant și timid ca un copil. Sunt un bădăran. Ceea ce știu, am învățat, singur, rău, câte puțin, fără nicio ordine; și e foarte puțin. Sunt nestăpânit, nehotărât, nestatornic, stupid de vanitos și de expansiv, ca toți oamenii slabi. Nu sunt curajos. Sunt cinstit, în sensul că iubesc binele, sunt nemulțumit de mine când mă îndepărtez de bine și bucuros când mă reîntorc. Și totuși, există un lucru pe care-l iubesc mai mult decât binele: gloria. Sunt atât de ambițios, încât dacă ar trebui să aleg între glorie și virtute, mă tem ca aș alege-o pe prima. Hotărât, sunt lipsit de modestie. Acesta este motivul pentru care apar timid văzut din afară, dar în sine mea sunt orgolios.”</div><div class="templatequotecite">—L. N. Tolstoi - Din jurnalul său<i></i></div></blockquote> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Maturitatea">Maturitatea</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Maturitatea" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Maturitatea"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Problema centrală a vieții Rusiei de la mijlocul secolului al <a href="/wiki/Secolul_al_XIX-lea" title="Secolul al XIX-lea">XIX-lea</a> era problema țărănească. Ea se punea deosebit de acut în urma <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Crimeii" title="Războiul Crimeii">Războiului din Crimeea</a> (<a href="/wiki/1853" title="1853">1853</a> — <a href="/wiki/1856" title="1856">1856</a>), care a arătat și forța poporului rus, dar și gradul de înapoiere economică, socială și culturală în care se găsea <a href="/wiki/Istoria_Rusiei,_1855-1892" title="Istoria Rusiei, 1855-1892">Rusia acelor vremuri</a>. Tolstoi nu putea rămâne departe de frământările legate de <a href="/wiki/Iob%C4%83gia_%C3%AEn_Rusia" title="Iobăgia în Rusia">problema desființării iobăgiei</a>. Dar dacă democrații-revoluționari în frunte cu <a href="/wiki/Nikolai_Cern%C3%AE%C8%99evski" title="Nikolai Cernîșevski">Cernîșevski</a>, <a href="/wiki/Nikolai_Dobroliubov" title="Nikolai Dobroliubov">Dobroliubov</a> și <a href="/wiki/Nicolai_Nekrasov" class="mw-redirect" title="Nicolai Nekrasov">Nekrasov</a>, vedeau eliberarea țărănimii pe calea revoluției țărănești, iar liberalii, aparținând clasei nobililor, pe calea reformelor de sus în jos, Tolstoi vedea rezolvarea problemei în <i>„împăcarea dintre mujic și moșier”</i>. </p> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tolstoiin1854.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/9/95/Tolstoiin1854.jpg/160px-Tolstoiin1854.jpg" decoding="async" width="160" height="218" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/9/95/Tolstoiin1854.jpg 1.5x" data-file-width="200" data-file-height="272" /></a><figcaption>Contele L. N. Tolstoi la 26 de ani, în 1854</figcaption></figure> <p>După părerea lui Tolstoi, așa cum reiese din operele scrise în această perioadă și în special din povestirea <i>„Dimineața unui moșier”</i>, mujicul trebuie să dea ascultare mai departe boierului, iar acesta din urmă, credincios „principiului autodesăvârșirii”, trebuie să dea dovadă de generozitate față de fratele-mujic și să facă tot ce-i stă în putință pentru a-i îmbunătăți viața. Pentru Tolstoi <a href="/wiki/Feudalism" title="Feudalism">feudalismul</a> nu constituia un rău social; era și el de acord că trebuie înlăturat cu orice preț, dar asta nu din motive de ordin politic sau social, ci spiritual. El nu vedea în feudalism o piedică în calea dezvoltării firești a Rusiei, ci izvorul chinurilor morale ale nobilimii. </p><p>Pentru înlesnirea apropierii dintre țăran și moșier, Tolstoi considera că pasul de început trebuie să fie făcut cu ajutorul răspândirii culturii în popor.<sup id="cite_ref-52" class="reference"><a href="#cite_note-52"><span class="cite-bracket">[</span>49<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În acest scop el înființează la <a href="/wiki/Iasnaia_Poliana" title="Iasnaia Poliana">Iasnaia Poliana</a> o școală, pleacă din nou în străinătate pentru a sta de vorbă cu cei mai de seamă pedagogi ai <a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europei</a> și se reîntoarce hotărât să procedeze în alt chip, întemeindu-și un sistem propriu de educație liberă, „ce avea la bază metoda conversației libere cu școlarii”. În scopul răspândirii principiilor sale pedagogice, Tolstoi înființează revista <i>„Iasnaia Poliana”</i>, având drept colaboratori pe învățătorii școlilor din împrejurimi. Munca pedagogică îl captivează pe scriitor care are prilejul să cunoască îndeaproape copiii de țărani, înzestrați cu aptitudini și talente deosebite. Însă valul frământărilor sociale în ajunul <a href="/wiki/Abolirea_iob%C4%83giei_%C3%AEn_Rusia,_1861" title="Abolirea iobăgiei în Rusia, 1861">reformei din 1861</a> îl cuprinde și pe el. </p><p>În august <a href="/wiki/1862" title="1862">1862</a>, Tolstoi se căsătorește cu Sofia Andreevna Berg, fiica unui medic din <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a>.<sup id="cite_ref-53" class="reference"><a href="#cite_note-53"><span class="cite-bracket">[</span>50<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> El avea 34 de ani iar ea doar 18. La început, îndrăgostit cu adevărat de tânăra femeie, au petrecut momente liniștite și plăcute, iar viața de familie era fericită. A fost pentru Tolstoi o căsătorie ideală: soția sa îi administrează moșia, îi recopiază manuscrisele (îi transcrie de 7 ori <i>„<a href="/wiki/R%C4%83zboi_%C8%99i_pace" class="mw-redirect" title="Război și pace">Război și pace</a>”</i>!) și îi dăruiește 12 copii.<sup id="cite_ref-54" class="reference"><a href="#cite_note-54"><span class="cite-bracket">[</span>51<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Curând după căsătorie, Lev își reia preocupările literare întrerupte de munca pedagogică, socială și de gospodărirea moșiei, și începe să scrie romanul <i>„Război și pace”</i>. În <a href="/wiki/1869" title="1869">1869</a>, după terminarea marii epopei își reia activitatea pedagogică. Preocupat de educația poporului, Tolstoi scrie un abecedar și predă el însuși la școala de pe moșia sa, Iasnaia Poliana. În <a href="/wiki/1878" title="1878">1878</a> apare un alt roman reușit al scriitorului, <i>„<a href="/wiki/Anna_Karenina" class="mw-redirect" title="Anna Karenina">Anna Karenina</a>”</i>, dramatică și complexă analiză a vieții de familie și a sentimentului de dragoste. </p><p>Timp de 15 ani trăiește din plin fericirea vieții de familie, după care începe o perioadă de certuri cu soția sa. Torturat de o nelămurită angoasă, se confesează: </p> <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Iubeam, eram iubit, aveam copii frumoși, aveam glorie, sănătate, vigoare fizică și morală. Eram în stare să cosesc ca un țăran, să lucrez zece ore în continuu, neobosit. Dar deodată viața mea s-a oprit. Nu mai aveam dorințe, nu mai aveam ce să-mi doresc. Adevărul este că viața era absurdă. Ajunsesem pe marginea prăpastiei și vedeam că în fața mea nu era altceva decât moartea. Eu, omul viguros și fericit, simțeam că nu mai puteam trăi.”</div><div class="templatequotecite">—L. N. Tolstoi - Din jurnalul său<i></i></div></blockquote> <p>Criza acută pe care o traversează îl face să renunțe la avere, transcriind-o pe numele soției, să scrie numeroase opere de reformator - asupra religiei, iubirii aproapelui, artei, sărăciei. Caută insistent să cunoască viața celor în mizerie. În jurul său se constituie un grup de discipoli: cel mai fanatic dintre aceștia fiind <a href="/w/index.php?title=Certkov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Certkov — pagină inexistentă">Certkov</a>; spiritul său malefic va avea o influență nocivă, diabolică, asupra scriitorului. Strania întorsătură în viața sa spirituală creează o atmosferă insuportabilă în familie. În fond, comportamentul său este plin de contradicții și dominat nu numai de sinceritate, ci și de un mare orgoliu. După apariția romanului <a href="/wiki/%C3%8Envierea" class="mw-redirect mw-disambig" title="Învierea">Învierea</a>, <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rus%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Rusă">Biserica</a> îl excomunică. Prietenia tinerilor <a href="/wiki/Maxim_Gorki" title="Maxim Gorki">Gorki</a> și <a href="/wiki/Anton_Cehov" title="Anton Cehov">Cehov</a> îi mai da un oarecare echilibru. </p> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tolstoy_room.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/37/Tolstoy_room.jpg/150px-Tolstoy_room.jpg" decoding="async" width="150" height="113" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/37/Tolstoy_room.jpg/225px-Tolstoy_room.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/37/Tolstoy_room.jpg/300px-Tolstoy_room.jpg 2x" data-file-width="800" data-file-height="600" /></a><figcaption>Camera scriitorului de la Iasnaia Poliana</figcaption></figure> <p>Contactul îndelungat cu țărănimea, precum și frământările care au loc după reformă, îl determină pe Tolstoi să se desprindă de clasa sa și să se apropie din ce în ce mai mult de țărănimea patriarhală. El începe să propage ideea „reîntoarcerii la viața simplă”, idee pe care o găsim schițată și în nuvela <i>„Cazacii”</i> și în <i>„Război și pace”</i>. În <i>„Anna Karenina”</i>, această concepție capătă un contur mai precis în idealizarea figurii lui Levin. Totuși, abia în ultima parte a vieții scriitorului are loc ruptura definitivă cu clasa sa socială, ca urmare a îndelungatului proces de frământări, căutări, șovăieli și contradicții. Această cotitură îl face să nege nu numai clasa din care făcea parte, ci și statul, biserica și proprietatea. În articolele <i>„În ce constă credința mea?”</i>, <i>„Critica teologiei dogmatice”</i>, și altele, el propaga învățătura cunoscută sub numele de <i>„<a href="/w/index.php?title=Tolstoism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tolstoism — pagină inexistentă">tolstoism</a>”</i>, „reacționară în cel mai exact și adânc înțeles al acestui cuvânt” - după definiția lui <a href="/wiki/Vladimir_Ilici_Lenin" title="Vladimir Ilici Lenin">Lenin</a>. </p> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:TolstoyLNandSA.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/4/4c/TolstoyLNandSA.jpg/160px-TolstoyLNandSA.jpg" decoding="async" width="160" height="176" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/4/4c/TolstoyLNandSA.jpg 1.5x" data-file-width="200" data-file-height="220" /></a><figcaption>Tolstoi și soția sa, Sofia Berg</figcaption></figure> <p>Între anii <a href="/wiki/1881" title="1881">1881</a> — <a href="/wiki/1901" title="1901">1901</a> Tolstoi locuiește mai mult la <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a>, pentru a înlesni copiilor posibilitatea de a urma școala. Își continuă munca literară și felul de viață simplu, luând parte în același timp la viața obștească. În <a href="/wiki/1882" title="1882">1882</a>, participă la recensământul din Moscova, iar în anii de foamete <a href="/wiki/1891" title="1891">1891</a> — <a href="/wiki/1894" title="1894">1894</a>, ia parte la organizarea ajutorării țăranilor, implicându-și toată familia; este afectat de această catastrofă socială în așa măsură, încât barba îi albește, părul i se subțiază și slăbește în mod vădit, cu atât mai mult cu cât își vede eforturile în pericol de a fi zădărnicite de puternica Biserică Ortodoxă, care interzice țăranilor murind de foame să accepte ajutorul scriitorului tocmai excomunicat.<sup id="cite_ref-55" class="reference"><a href="#cite_note-55"><span class="cite-bracket">[</span>nb 4<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Între anii <a href="/wiki/1880" title="1880">1880</a> — <a href="/wiki/1900" title="1900">1900</a> Tolstoi scrie nuvelele: <i>„<a href="/wiki/Moartea_lui_Ivan_Ilici" title="Moartea lui Ivan Ilici">Moartea lui Ivan Ilici</a>”</i>, <i>„<a href="/wiki/Sonata_Kreutzer" title="Sonata Kreutzer">Sonata Kreutzer</a>”</i> și operele dramatice: <i>„Puterea întunericului”</i>, <i>„Cadavrul viu”</i> și <i>„Roadele instrucțiunii”</i>. Spre sfârșitul ultimului deceniu al secolului al <a href="/wiki/Secolul_al_XIX-lea" title="Secolul al XIX-lea">XIX-lea</a>, Tolstoi scrie romanul <i>„<a href="/wiki/%C3%8Envierea" class="mw-redirect mw-disambig" title="Învierea">Învierea</a>”</i> și nuvela <i>„După bal”</i>, opere în care artistul realist ocupă din nou primul loc, lăsând în umbră pe filozoful moralist. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Bătrânețea"><span id="B.C4.83tr.C3.A2ne.C8.9Bea"></span>Bătrânețea</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Bătrânețea" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Bătrânețea"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>La 70 de ani Tolstoi e în culmea gloriei - o glorie universală, cum numai <a href="/wiki/Voltaire" title="Voltaire">Voltaire</a> și <a href="/wiki/Goethe" class="mw-redirect" title="Goethe">Goethe</a> o mai cunoscuseră. Dar în familie viața devine infernală. </p><p>În anul <a href="/wiki/1901" title="1901">1901</a>, Tolstoi pleacă în <a href="/wiki/Crimeea" title="Crimeea">Crimeea</a> pentru a se lecui de <a href="/wiki/Pneumonie" title="Pneumonie">pneumonie</a>, după care se reîntoarce la Iasnaia Poliana, unde rămâne până în preajma morții sale. În același an el este excomunicat din biserică (mai ales din cauza ultimului său roman - <i>„<a href="/wiki/%C3%8Envierea" class="mw-redirect mw-disambig" title="Învierea">Învierea</a>”</i> - unde atacă fățiș biserica). Guvernul țarist, al lui <a href="/wiki/Nicolae_al_II-lea_al_Rusiei" title="Nicolae al II-lea al Rusiei">Nicolae al II-lea</a>, ar fi procedat, desigur, și mai drastic, însă gloria lui Tolstoi era „<i>prea mare</i> - după spusele unui general de jandarmi - <i>pentru ca închisorile rusești s-o poată cuprinde</i>”. Și într-adevăr, nu se putea trece cu vederea faptul că în ultimele decenii figura scriitorului de la <a href="/wiki/Iasnaia_Poliana" title="Iasnaia Poliana">Iasnaia Poliana</a> a stat neîncetat în centrul atenției opiniei publice din lumea întreagă. </p><p>Revoluția din anul <a href="/wiki/1905" title="1905">1905</a> l-a găsit pe scriitor preocupat de același frământări și chinuit de contradicția dintre sincera lui dorință de a veni în ajutorul țăranilor și teoria neîmpotrivirii la rău prin violență. Credința în eficacitatea acestei teorii îi este de multe ori contrazisă de mersul firesc al istoriei iar el nu poate să nu recunoască uneori binefacerile revoluției. Tolstoi nu poate rămâne indiferent la numeroasele execuții din perioada <a href="/wiki/Piotr_Arkadievici_Stol%C3%AEpin" title="Piotr Arkadievici Stolîpin">reacțiunii stolîpiniste</a> de după <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_rus%C4%83_din_1905" title="Revoluția rusă din 1905">revoluția din 1905</a> și scrie plin de revoltă și indignare articolul <i>„Nu pot să tac”</i> (<a href="/wiki/1908" title="1908">1908</a>), în care atacă direct guvernul. </p> <table class="wikitable" style="background:#FFFAF0"> <tbody><tr> <td><figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tolstoi1H.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/3/32/Tolstoi1H.jpg/180px-Tolstoi1H.jpg" decoding="async" width="180" height="112" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/3/32/Tolstoi1H.jpg/270px-Tolstoi1H.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/3/32/Tolstoi1H.jpg/360px-Tolstoi1H.jpg 2x" data-file-width="500" data-file-height="312" /></a><figcaption></figcaption></figure> <p><i><b>Cei 12 Tolstoi</b></i> </p><p>Tolstoi și soția sa au avut doisprezece copii. Ultimul copil, un fiu pe nume Ivan, s-a născut în același an cu primul lor nepot, pe când Tolstoi împlinise șaizeci de ani. Dintre toți acești copii, niciunul nu a împărtășit idealurile filozofice și morale atât de dragi tatălui lor. </p><p>Primul fiul, Serghei, a devenit funcționar public, spre disperarea tatălui. Al doilea, Ilia, în loc să muncească, și-a prăpădit timpul la vânătoare. Lev, cel de-al treilea, a devenit scriitor, fără însă să aibă și talentul necesar pentru aceasta. Al șaselea fiu a fost genul de om care ar fi împușcat un câine vagabond dacă s-ar fi aflat în piața publică. Toți fiii și toate fiicele au fost copii bogați, crescuți în puf, care nu au pus niciodată la îndoială status quo-ul, și nici nu le-a trecut prin cap că nu este drept să exploateze țăranii care le munceau pământul. Deja în 1892, toți copiii lui Tolstoi se răspândiseră în lume, cu excepția celei de-a doua fiice, Maria. Ulterior căsătoriei, și aceasta din urmă a părăsit căminul părintesc. </p><p>Înconjurat de haos, singura ființă care putea ajunge la sufletul lui Tolstoi era cea de-a treia fiică, Alexandra. Așteptând acasă întoarcerea copiilor săi, pe care de altfel nu i-a înțeles niciodată, Tolstoi a decis să-i primească înapoi cu brațele deschise. </p> </td></tr> </tbody></table> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Sfârșitul_vieții"><span id="Sf.C3.A2r.C8.99itul_vie.C8.9Bii"></span>Sfârșitul vieții</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Sfârșitul vieții" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Sfârșitul vieții"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Contrastul dintre viața lui de liniștită bunăstare și mizeria în care trăia poporul, îl face să sufere din ce în ce mai mult și îl duce la obsedanta idee de a-și părăsi familia și de a se refugia undeva în sudul Rusiei sau în <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a>, pentru a duce o viață simplă și liberă. </p> <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Sufăr din ce în ce mai mult, aproape fizicește - scrie Tolstoi în jurnalul său - din cauza inegalității, a bogăției, a prisosului de care ne bucurăm în mijlocul mizeriei și nu sunt în stare să atenuez această inegalitate. Iată unde se ascunde tragismul vieții mele.”</div><div class="templatequotecite">—Tolstoi - Din jurnalul său<i></i></div></blockquote> <p>Acest sfâșietor chin moral îl determină pe Tolstoi ca la <a href="/wiki/28_octombrie" title="28 octombrie">28 octombrie</a> 1910, în vârstă de 82 de ani, să părăsească <a href="/wiki/Iasnaia_Poliana" title="Iasnaia Poliana">Iasnaia Poliana</a>, și să plece, împreună cu fiica sa, Alexandra, și medicul D. Makovițki. Nerezistând călătoriei, Tolstoi răcește și moare la <a href="/wiki/7_noiembrie" title="7 noiembrie">7</a>/<a href="/wiki/20_noiembrie" title="20 noiembrie">20 noiembrie</a> <a href="/wiki/1910" title="1910">1910</a>, în mica gară <a href="/wiki/Astapovo" title="Astapovo">Astapovo</a>.<sup id="cite_ref-56" class="reference"><a href="#cite_note-56"><span class="cite-bracket">[</span>52<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> A fost înmormântat la Iasnaia Poliana, așa cum ceruse, în locul unde în copilărie căutase bețișorul fermecat cu ajutorul căruia urma să dăruiască omenirii fericirea. </p><p>În timpul <a href="/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83" class="mw-redirect" title="Uniunea Sovietică">Uniunii Sovietice</a> domeniul Iasnaia Poliana a devenit proprietatea statului. În conac și în școala înființată de Tolstoi la Iasnaia Poliana s-au instituit o bibliotecă și un muzeu care au avut greu de suferit de pe urma <a href="/wiki/Opera%C8%9Biunea_Barbarossa" title="Operațiunea Barbarossa">invaziei naziste</a>. După război urmele distrugerilor au fost înlăturate și Iasnaia Poliana a revenit poporului ca loc de reculegere și de studiu. </p><p>În ultima perioadă a vieții, Tolstoi trăiește o puternică criză morală, care îl face să renunțe la avere, să se apropie de viața celor mulți, să caute sensul existenței în iubirea de oameni și - în ciuda măsurilor represive luate de autoritățile țariste - să protesteze prin scris împotriva abuzurilor și să ceară reforme pentru îmbunătățirea sorții celor asupriți. În această perioadă scrie romanul <i>„<a href="/wiki/%C3%8Envierea" class="mw-redirect mw-disambig" title="Învierea">Învierea</a>”</i> și dramele <i>„Puterea întunericului”</i> și <i>„Cadavrul viu”</i>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Înstrăinarea_de_Biserică,_excomunicarea_și_o_înmormântare_simplă"><span id=".C3.8Enstr.C4.83inarea_de_Biseric.C4.83.2C_excomunicarea_.C8.99i_o_.C3.AEnmorm.C3.A2ntare_simpl.C4.83"></span>Înstrăinarea de Biserică, excomunicarea și o înmormântare simplă</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Înstrăinarea de Biserică, excomunicarea și o înmormântare simplă" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Înstrăinarea de Biserică, excomunicarea și o înmormântare simplă"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Moscow_Khamovniki_StNicholas_asv2021-08_img1.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3a/Moscow_Khamovniki_StNicholas_asv2021-08_img1.jpg/140px-Moscow_Khamovniki_StNicholas_asv2021-08_img1.jpg" decoding="async" width="140" height="168" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3a/Moscow_Khamovniki_StNicholas_asv2021-08_img1.jpg/210px-Moscow_Khamovniki_StNicholas_asv2021-08_img1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3a/Moscow_Khamovniki_StNicholas_asv2021-08_img1.jpg/280px-Moscow_Khamovniki_StNicholas_asv2021-08_img1.jpg 2x" data-file-width="3993" data-file-height="4791" /></a><figcaption>Biserica Sfântul Nicolae în Kamovniki, din parohia căreia făcea parte Tolstoi înainte de a fi excomunicat</figcaption></figure> <p>Tolstoi începe să critice Biserica Ortodoxă începând cu 1880, în 4 scrieri: „Critica teologiei dogmatice” (1880), „Armonia și traducerea celor patru Evanghelii” (1881), „În ce constă credința mea” (1884) și „Împărăția lui Dumnezeu este înăuntrul vostru” (1893); din cauza cenzurii, nici una nu va putea să fie publicată în Rusia vremii lui.<sup id="cite_ref-57" class="reference"><a href="#cite_note-57"><span class="cite-bracket">[</span>nb 5<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Ideile scriitorului derivau din experiența sa de viață, dar și din cercetarea minuțioasă a Bibliei: Tolstoi și-a procurat o copie după textul grec, cum era el compilat din diverse manuscrise de către J. J. Griesbach, și l-a comparat cu textul Bibliei oficiale a Bisericii Ortodoxe; pe baza lecturii critice, Tolstoi își întocmește, ca și Jefferson cândva, o Biblie personală, „curățată” de „noroiul și mocirla” miracolelor și supranaturalului;<sup id="cite_ref-58" class="reference"><a href="#cite_note-58"><span class="cite-bracket">[</span>nb 6<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> în esență, critica scriitorului la adresa Bisericii Ortodoxe era că aceasta concentrează atenția oamenilor pe ritualuri și dogme absurde, ca să cultive dezinteresul pentru singurul lucru care era cu adevărat important, anume învățătura etică a lui Iisus Hristos.<sup id="cite_ref-59" class="reference"><a href="#cite_note-59"><span class="cite-bracket">[</span>nb 7<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Ca și Newton și Jefferson înaintea lui, Tolstoi respinge credința în Sfânta Treime; el neagă dogma lui Iisus ca mântuitor al omenirii, învierea din morți, nașterea din fecioară, viața după moarte și judecata de apoi.<sup id="cite_ref-60" class="reference"><a href="#cite_note-60"><span class="cite-bracket">[</span>nb 8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Teologii ortodocși care au luat apărarea lui Tolstoi, precum Ostrumov, Ekzempliarschi și Krapovițki, considerau că dacă învățăturile scriitorului pot fi nocive pentru copii și oamenii simpli, pentru că ele pot nărui credința acestora, pentru adulții instruiți ele sunt utile, întrucât pun în relief gravele anormalități în societate, în stat, în biserică și în familie. Mitropolitul Antonii se întreba și el retoric: „L-am criticat pe Tolstoi pentru că a denaturat ortodoxia, însă i-am arătat noi în viața de zi cu zi, adevărul acesteia?” Viața fără Dumnezeu a creștinilor ortodocși din vremea lui Tolstoi nu reprezenta decât o bătaie de joc a credinței și furniza solul fertil pentru niște eretici ca el. Dealtfel, Vasilii Ekzempliarski, un profesor de patristică la Academia Teologică din Kiev, considera că învățătura etică a lui Tolstoi este în complet acord cu aceea a Sfântului Ioan Gură-de-Aur, și că ținând cont de faptul că toți ceilalți Sfinți Părinți ai bisericii creștine timpurii au fost și ei de acord cu Gură-de-Aur, practic mesajul social al lui Tolstoi coincide cu învățătura adevăratei ortodoxii. Ekzempliarski considera că teologia rusă este principala vinovată de scandal, pentru că a deviat de la învățătura socială a lui Hristos, și pentru că gândirea teologică rusească s-a murdărit încercând să dovedească că învățătura Evangheliei aprobă iobăgia și pedeapsa corporală, opulența bogaților și pedeapsa capitală, măsurile coercitive contra conștiinței oamenilor și multe alte lucruri. Profesorul considera că există o paralelă între destinul lui Gură-de-Aur, alungat cândva în exil de către bogații Constantinopolului, și excomunicarea lui Tolstoi din rândul credincioșilor de către Biserica Ortodoxă Rusă. Sergei Bulgakov, un teolog ortodox, filozof și economist, s-a arătat și el scandalizat de faptul că Biserica Ortodoxă a fost capabilă de atât zel în cazul lui Tolstoi, cât timp aceasta a rămas atât amar de vreme tolerantă cu maimuțărelile șarlatanului religios Grigorii Rasputin. </p><p>Sfântul Sinod îl excomunicase pe scriitor din sânul <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rus%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Rusă">Bisericii pravoslavnice</a>, interzicând înmormântarea sa religioasă fără o prealabilă căință. De la această decizie, exact de la începutul noului secol (<a href="/wiki/Secolul_al_XX-lea" title="Secolul al XX-lea">al XX-lea</a>), înfruntarea directă dintre excomunicat și excomunicatori avea să ia proporții uriașe. Tolstoi și-a cunoscut adversarii, de aceea și-a luat toate măsurile de precauție pentru a nu fi cumva păcălit într-un moment, când nu s-ar mai fi putut împotrivi. În anul premergător morții, el declara solemn: </p> <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„...nu pot să mă întorc la Biserică, să mă împărtășesc înainte de moarte, la fel cum n-aș putea înainte morții rosti vorbe nerușinate sau privi poze pornografice, și, de aceea, tot ce se spune despre căința mea și împărtășania mea înainte de moarte - e o minciună.”</div><div class="templatequotecite">—L. N. Tolstoi<i></i></div></blockquote> <p>Pe măsură ce avansau pregătirile pentru sărbătorirea celei de-a optzecea zile de naștere a scriitorului, guvernul și biserica au devenit mai indulgente față de intervențiile sale în viața publică a țării. În Rusia soseau scrisori, telegrame și vizite din toate colțurile lumii, mulțimi de scriitori și filozofi dorind să celebreze longevitatea gânditorului rus. </p><p>Chiar și în <a href="/wiki/1909" title="1909">1909</a>, Tolstoi era în formă. Își continua clasicele proteste la adresa acțiunilor guvernului și ale bisericii, lucrând în același timp la un nou roman. Era implicat intens în tot ceea ce se petrecea în jurul lui. Tolstoi făcea eforturi susținute să compună și să își transfere manuscrisele către editura <i>Intermediarul</i>, spre nemulțumirea soției sale care nu era în relații bune cu Certkov, directorul editurii amintite mai sus. Disensiunile au continuat și în anul următor, iar Tolstoi a început să aibă în vedere părăsirea căminului pentru totdeauna. </p> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tula_YasnayaPolyana_asv2019-09_img12_LNTolstoy_grave.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Tula_YasnayaPolyana_asv2019-09_img12_LNTolstoy_grave.jpg/180px-Tula_YasnayaPolyana_asv2019-09_img12_LNTolstoy_grave.jpg" decoding="async" width="180" height="101" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Tula_YasnayaPolyana_asv2019-09_img12_LNTolstoy_grave.jpg/270px-Tula_YasnayaPolyana_asv2019-09_img12_LNTolstoy_grave.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Tula_YasnayaPolyana_asv2019-09_img12_LNTolstoy_grave.jpg/360px-Tula_YasnayaPolyana_asv2019-09_img12_LNTolstoy_grave.jpg 2x" data-file-width="7596" data-file-height="4273" /></a><figcaption>Mormântul lui Tolstoi de la <a href="/wiki/Iasnaia_Poliana" title="Iasnaia Poliana">Iasnaia Poliana</a></figcaption></figure> <p>Astfel, la <a href="/wiki/28_octombrie" title="28 octombrie">28 octombrie</a> <a href="/wiki/1910" title="1910">1910</a>, la ora șase dimineața, Tolstoi a plecat de acasă însoțit de secretara sa. Fiica Alexandra i s-a alăturat două zile mai târziu. De teamă să nu fie urmărit, scriitorul a decis să se îndrepte către o mânăstire, însă la mijlocul drumului a abandonat traseul rămânând într-o stație de tren. </p><p>Grăbindu-se să i se alăture, la auzul înrăutățirii stării sale de sănătate, copiii i-au stat la căpătâi până în zorii zilei de <a href="/wiki/7_noiembrie" title="7 noiembrie">7 noiembrie</a> (20 noiembrie pe <a href="/wiki/Stil_vechi" title="Stil vechi">stil vechi</a>), când pneumonia l-a doborât. </p><p>După evadarea de la <a href="/wiki/Iasnaia_Poliana" title="Iasnaia Poliana">Iasnaia Poliana</a> și îmbolnăvirea sa la <a href="/wiki/Astapovo" title="Astapovo">Astapovo</a>, s-au întreprins ultimele încercări de împăcare cu biserica. Într-o telegramă a mitropolitului Antonie din <a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">Petersburg</a> i se propune întoarcerea în sânul Bisericii, însă scriitorul refuză ferm. După moarte, arhiereul Parfenie, venit special de la <a href="/wiki/Tula" class="mw-disambig" title="Tula">Tula</a>, se interesează dacă Tolstoi nu și-a exprimat cumva dorința de a se întoarce la Biserică. Vice-directorul Departamentului Poliției, de față și el pentru a preveni eventualele tulburări, anunță insuccesul lui Parfenie: nimeni din familia scriitorului nu confirmă dorința împăcării lui Tolstoi cu Biserica. Ceremonia de doliu este, potrivit prevederilor exprese ale defunctului, dintre cele mai simple cu putință. Fără fast, fără forme exterioare. În noaptea de 7 noiembrie are un nou atac de cord. I se administrează <a href="/wiki/Morfin%C4%83" title="Morfină">morfină</a>. În jurul orei 5 dimineața i se permite Sofiei Andreievna să-și vadă soțul muribund. Tolstoi moare la orele 6. La 8:30 începe pelerinajul prin fața corpului neînsuflețit. La orele 12:00 are loc ceremonia de doliu. Se cântă veșnica pomenire. Pe 8 noiembrie sicriul cu corpul neînsuflețit al lui Tolstoi e transportat de la Astapovo la Iasnaia Poliana, unde ajunge în ziua următoare la orele 10 dimineața. Pe 9 noiembrie între orele 11:45 și 14:15, mii de oameni își iau rămas-bun de la Tolstoi. La orele 15:00 are loc înhumarea lui Tolstoi în pădurea Zakaz, în locul dorit de el.<sup id="cite_ref-61" class="reference"><a href="#cite_note-61"><span class="cite-bracket">[</span>53<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Dacă <a href="/wiki/Dostoievski" class="mw-redirect" title="Dostoievski">Dostoievski</a> a avut parte de o înmormântare aristocratică, aristocratul Tolstoi a avut parte de una simplă. Primul a fost iertat de Biserică pentru păcatele lui. Al doilea nu a iertat niciodată Biserica pentru păcatele ei. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Opera_literară"><span id="Opera_literar.C4.83"></span>Opera literară</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Opera literară" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Opera literară"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Famous_photograph_by_levitsky.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/c/cf/Famous_photograph_by_levitsky.jpg/200px-Famous_photograph_by_levitsky.jpg" decoding="async" width="200" height="171" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/c/cf/Famous_photograph_by_levitsky.jpg/300px-Famous_photograph_by_levitsky.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/c/cf/Famous_photograph_by_levitsky.jpg 2x" data-file-width="385" data-file-height="329" /></a><figcaption>Cei mai cunoscuți colaboratori ai ziarului <i>Sovremennik</i> în 1856 (stând în picioare, de la stânga la dreapta): Lev Tolstoi, <a href="/wiki/Dmitri_Grigorovici" title="Dmitri Grigorovici">Dmitri Grigorovici</a> (stând pe scaun, de la stânga la dreapta): <a href="/wiki/Ivan_Goncearov" title="Ivan Goncearov">Ivan Goncearov</a>, <a href="/wiki/Ivan_Turgheniev" title="Ivan Turgheniev">Ivan Turgheniev</a>, <a href="/w/index.php?title=Alexandr_Drujinin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alexandr Drujinin — pagină inexistentă">Alexandr Drujinin</a> și <a href="/wiki/Alexandr_Ostrovski" class="mw-redirect" title="Alexandr Ostrovski">Alexandr Ostrovski</a>.</figcaption></figure> <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Literele compun cuvintele, cuvintele compun frazele: dar sentimentele cum să le exprimi? Cum să transmiți în mod nemijlocit altora propriile tale impresii!”</div><div class="templatequotecite">—L. N. Tolstoi - Din jurnalul său<i></i></div></blockquote> <p>Într-adevăr, operele lui Tolstoi - una din culmile cele mai înalte ale <a href="/wiki/Realism_(art%C4%83)" title="Realism (artă)">realismului</a> mondial - nu sunt doar rezultate ale observației obiective, ci transmit mai ales experiențe proprii, prin acele multe situații reprezentate în opere și trăite personal de autor, prin personaje inspirate de membri ai familiei sale, de pildă, sau altele care îi exprimă măcar parțial ideile, sentimentele, ori un fragment din viața sa personală (Olenin din „<i>Cazacii</i>”, Levin din „<i><a href="/wiki/Anna_Karenina" class="mw-redirect" title="Anna Karenina">Anna Karenina</a></i>”, Andrei și Pierre, din „<i><a href="/wiki/R%C4%83zboi_%C8%99i_pace" class="mw-redirect" title="Război și pace">Război și pace</a></i>”). Aspectele materiale exterioare îl interesează foarte puțin, cele etnografice sau pitorești aproape deloc. Ceea ce primează la Tolstoi este experiența personală și <a href="/wiki/Psihologie" title="Psihologie">studiul psihologic</a>. </p><p>Este chiar cazul primelor sale povestiri („<i>Copilăria</i>”, „<i>Adolescența</i>”, „<i>Tinerețea</i>”; „<i>Diminețile unui moșier</i>” etc.): este observat, într-adevăr, detaliul realist semnificativ, dar este insistent transcrisă și poezia amintirilor, sau este relatată experiența socială încercată de scriitor pe moșia sa. În <a href="/wiki/Caucaz" title="Caucaz">Caucaz</a>, pătruns profund de farmecul naturii (plasticitatea descrierilor de natură prevalează în această primă fază a creației tolstoiene), al vieții simple și al oamenilor săi - factori care produc asupra sa efectul unei regenerări spirituale - Tolstoi creează figura (un alter-ego al său) protagonistului din povestirea „<i>Cazacii</i>”. O serie de alte povestiri vor fi parcă ilustrări ale ideii rousseauiste despre superioritatea omului natural asupra omului produs al civilizației citadine. </p><p>Între <a href="/wiki/1863" title="1863">1863</a> și <a href="/wiki/1877" title="1877">1877</a>, Tolstoi a scris cele două mari capodopere, „<i>Război și pace</i>” (<a href="/wiki/1869" title="1869">1869</a>) și „<i>Anna Karenina</i>” (<a href="/wiki/1877" title="1877">1877</a>). Prima redă evenimentele din timpul <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Patriotic_din_1812" class="mw-redirect" title="Războiul Patriotic din 1812">invaziei lui Napoleon</a> văzută prin prisma destinului câtorva familii rusești și în special prin ochii a două personaje, prințul Andrei Bolkonski și Pierre Bezuhov, care încearcă să descopere sensul vieții. Cea de-a doua, reprezentând una dintre cele mai mărețe povești de dragoste din literatura mondială, ilustrează iubirea adulteră a Annei Karenina și a contelui Alexei Vronski care duce la distrugerea Annei, ca urmare a refuzului acesteia de a se conforma valorilor ipocrite ale moralei clasei superioare. În paralel cu tragedia Annei, Levin încearcă să descopere o alternativă a vieții sociale pe care o întrezărește în viața casnică, alături de țăranii de pe moșia sa. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Război_și_pace"><span id="R.C4.83zboi_.C8.99i_pace"></span><i>Război și pace</i></h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Război și pace" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Război și pace"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/R%C4%83zboi_%C8%99i_pace" class="mw-redirect" title="Război și pace">Război și pace</a>.</div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16505893">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .rellink{display:flex}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .rellink{display:flex}}</style> <p>Tolstoi a lucrat la <i>„<a href="/wiki/R%C4%83zboi_%C8%99i_pace" class="mw-redirect" title="Război și pace">Război și pace</a>”</i> timp de șase ani: din 1863 până în 1869, pornind de la diverse fragmente pe care le avea de câțiva ani, astfel dezvoltând povestea și personajul eroului principal, un <a href="/wiki/Revolta_decembri%C8%99tilor" title="Revolta decembriștilor">tânăr decembrist</a>. Păstrând doar frânturi din ideile inițiale despre intrigă și schimbând cadrul narativ la războaiele napoleoniene, a început să contureze o operă de ficțiune istorică. Compozițional, imensa varietate de figuri (peste 550) și episoade este arhitecturată sub formă de cronică a vieții, în principal a câtorva familii din înalta nobilime rusă. </p> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tolstoy_-_War_and_Peace_-_first_edition,_1869.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/af/Tolstoy_-_War_and_Peace_-_first_edition%2C_1869.jpg/130px-Tolstoy_-_War_and_Peace_-_first_edition%2C_1869.jpg" decoding="async" width="130" height="206" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/af/Tolstoy_-_War_and_Peace_-_first_edition%2C_1869.jpg/195px-Tolstoy_-_War_and_Peace_-_first_edition%2C_1869.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/af/Tolstoy_-_War_and_Peace_-_first_edition%2C_1869.jpg/260px-Tolstoy_-_War_and_Peace_-_first_edition%2C_1869.jpg 2x" data-file-width="800" data-file-height="1270" /></a><figcaption>Coperta primei ediții a romanului „<i><a href="/wiki/R%C4%83zboi_%C5%9Fi_pace" class="mw-redirect" title="Război şi pace">Război și pace</a></i>”</figcaption></figure> <p>Concentrându-se asupra membrilor a două familii importante, Bolkonski și Rostov, <i>„Război și pace”</i> folosește istoriile lor individuale pentru a portretiza Rusia în pragul unui conflict apocaliptic cu <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> lui <a href="/wiki/Napoleon_Bonaparte" class="mw-redirect" title="Napoleon Bonaparte">Napoleon Bonaparte</a>. Evenimentele împing repede personajele centrale spre confruntarea inevitabilă. Nici un alt scriitor nu se compară cu Tolstoi în amploarea viziunii epice, ce cuprinde stările sufletești prin care trec orașe întregi, mișcările armatelor, prevestirile de rău augur ce planează asupra întregii societăți.<sup id="cite_ref-b_62-0" class="reference"><a href="#cite_note-b-62"><span class="cite-bracket">[</span>54<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p> La 19 martie <a href="/wiki/1865" title="1865">1865</a> scriitorul nota în jurnalul său: </p><blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Mă pasionează istoria lui Napoleon și Alexandru. Ideea de a scrie o istorie psihologică - romanul lui Napoleon și Alexandru - conștiința posibilității de a face un lucru mare m-a cuprins acum ca un nor de bucurie. Toată mârșăvia, toată vorbăria, toată nebunia, toate contradicțiile din sufletul oamenilor care i-au înconjurat și din ei înșiși.”</div><div class="templatequotecite">—Tolstoi, Jurnalul său<i></i></div></blockquote> <p>Dintre numeroasele personaje perfect desenate, un relief deosebit îl capătă prințul Andrei Bolkonski, contele Pierre Bezuhov și Natașa Rostova. Primul este un om inteligent și cult, voluntar și energic, generos și sincer, onest și cu o bogată viața interioară, dar care - conștient de inevitabilul declin al clasei căreia îi aparține și dezamăgit de mediul căruia nu i se poate adapta, deși caută, zadarnic, să dea prin acțiune, un sens vieții - cade în pesimism. Pierre Bezuhov este un caracter total diferit: timid și lipsit de voință, sentimental și aplecat spre visare, fără simț practic și spirit de inițiativă, snob deși îi displace stilul de viață al aristocrației; de asemenea, un om preocupat de dreptatea socială, ajungând până la atitudini protestatare. Tolstoi l-a învestit cu anumite caractere care îi erau proprii lui, în timp ce altele le-a proiectat asupra lui Andrei. Bolkonski este un fel de om al <i>„Secolului luminilor”</i>, în timp ce Bezuhov pare a fi - asemeni scriitorului - un discipol al lui <a href="/wiki/Jean-Jacques_Rousseau" title="Jean-Jacques Rousseau">J.J.Rousseau</a>. Natașa (considerată de critici ca fiind una din cele mai bine realizate personaje feminine din întreaga literatură universală) reprezintă idealul feminin tolstoian: spontană și simplă, delicată și afectuoasă, devotată familiei. </p><p>În timpul celui <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">De-al Doilea Război Mondial</a> și al <a href="/wiki/Opera%C8%9Biunea_Barbarossa" title="Operațiunea Barbarossa">invaziei naziste</a>, Tolstoi a fost autorul cel mai publicat în <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>, iar pasaje relevante din „<i><a href="/wiki/R%C4%83zboi_%C8%99i_pace" class="mw-redirect" title="Război și pace">Război și pace</a></i>” erau afișate pe străzile Moscovei pentru a servi drept pilda de eroism. Deși atât „<i>Război și pace</i>”, cât și Anna Karenina sunt puternic ancorate în spațiul și vremea lor, nici unul dintre ele nu este limitat de acestea, căci Tolstoi urmărește dezvăluirea unor adevăruri mai ample ale istoriei și naturii umane. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Anna_Karenina"><i>Anna Karenina</i></h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Anna Karenina" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Anna Karenina"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Anna_Karenina" class="mw-redirect" title="Anna Karenina">Anna Karenina</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Garbo-Anna_Karenina-036.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a0/Garbo-Anna_Karenina-036.jpg/180px-Garbo-Anna_Karenina-036.jpg" decoding="async" width="180" height="236" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a0/Garbo-Anna_Karenina-036.jpg/270px-Garbo-Anna_Karenina-036.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a0/Garbo-Anna_Karenina-036.jpg/360px-Garbo-Anna_Karenina-036.jpg 2x" data-file-width="611" data-file-height="800" /></a><figcaption>Succesul <a href="/w/index.php?title=Anna_Karenina_(film_din_1935)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Anna Karenina (film din 1935) — pagină inexistentă">ecranizării din 1935</a> a romanului lui Tolstoi a făcut din <a href="/wiki/Greta_Garbo" title="Greta Garbo">Greta Garbo</a> imaginea Annei Karenina, cunoscută în toată lumea.</figcaption></figure> <p>În <a href="/wiki/1873" title="1873">1873</a>, Tolstoi a început să lucreze la următorul lui roman de mari proporții, inspirat parțial din niște evenimente ce au avut loc la o moșie învecinată, unde amanta respinsă a unui nobil s-a <a href="/wiki/Sinucidere" title="Sinucidere">sinucis</a> aruncându-se în fața unui tren. Acest subiect, pe fundalul recitirii poeziilor lui <a href="/wiki/Aleksandr_Pu%C8%99kin" title="Aleksandr Pușkin">Pușkin</a> copiilor săi l-a inspirat să scrie despre o familie cu adevărat nefericită. </p><p>După câteva luni, la finalizarea <a href="/wiki/Manuscris" title="Manuscris">manuscrisului</a>, în loc să prezinte carte în forma finală, Tolstoi a decis să dezvolte și să elaboreze textul încă și mai mult. După corectarea și trimiterea acestui exemplar la tipărit, a decis să editeze și să dezvolte textul încă o dată. Stilul lui Tolstoi a fost mereu așa. Fiecare nouă idee îi părea mai strălucită decât cea anterioară și trebuia să revină pe text și să-l corecteze. Totuși, când forma finală a acestui <a href="/wiki/Roman_(literatur%C4%83)" title="Roman (literatură)">roman</a> ce descria istoria tragică a unei familii a ajuns să fie tipărită, aproape jumătate din text a fost tăiat, iar întârzierile de tipărire erau inevitabile. În <a href="/wiki/1877" title="1877">1877</a>, romanul a fost publicat în cele din urmă în întregime. </p><p><i>„Toate familiile fericite seamănă între ele, fiecare familie nefericită este nefericită în felul ei.”</i> Astfel începe romanul, scris și editat cu minuțiozitate, reflectând modul în care autorul percepea <a href="/wiki/Dragoste" title="Dragoste">dragostea</a> și tragedia. </p><p>Răzvrătita Anna Karenina dă frâu liber pasiunii pentru un ofițer îndrăzneț, contele Vronski, și își părăsește căminul lipsit de dragoste pentru a se arunca în brațele unei iubiri pasionale, dar sortite eșecului. Ea își sacrifică astfel copilul și se supune condamnării de către înalta societate moscovită. Povestea tragică a Annei este întrețesută și contrastează cu idila și căsătoria dintre Constantin Levin și Kitty Șcerbațkaia, foarte asemănătoare cu cea dintre Tolstoi și soția sa. Căutând adevărul, Levin își exprimă opiniile despre societatea contemporană, politică și religie, care sunt adesea considerate ca aparținând autorului.<sup id="cite_ref-b_62-1" class="reference"><a href="#cite_note-b-62"><span class="cite-bracket">[</span>54<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Cu acest roman, atenția lui Tolstoi se îndreaptă spre viața contemporană. În raport cu <i>„<a href="/wiki/R%C4%83zboi_%C8%99i_pace" class="mw-redirect" title="Război și pace">Război și pace</a>”</i>, aici sfera de realități și probleme se restrânge: este un roman al vieții de familie. Totuși, cadrul social (romanul are circa 150 de personaje) este și aici amplu și atent investigat. Prezentând nu doar o poveste de dragoste, ci și idei filozofice despre societate, romanul încearcă să evidențieze aspecte umanitare, sensul și scopul vieții, condițiile morale ale căsătoriei și vieții de familie, relația dintre viața și <a href="/wiki/Moarte_(mitologie)" title="Moarte (mitologie)">moarte</a>, dintre <a href="/wiki/Dragoste" title="Dragoste">iubire</a> și fericire. Privirile scriitorului se extind însă și asupra unui câmp social vast, cuprinzând negustori, <a href="/wiki/Intelectual" title="Intelectual">intelectuali</a>, <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83ran" title="Țăran">țărani</a>, etc. </p><p><i>„Anna Karenina”</i> este considerat cel mai <i>„cinematografic”</i> roman al lui Tolstoi, beneficiind de numeroase ecranizări. Nefericita Anna a fost întruchipată de actrițe celebre: <a href="/wiki/Greta_Garbo" title="Greta Garbo">Greta Garbo</a> (1935), <a href="/wiki/Vivien_Leigh" title="Vivien Leigh">Vivien Leigh</a> (1948), <a href="/wiki/Jacqueline_Bisset" title="Jacqueline Bisset">Jacqueline Bisset</a> (1985), <a href="/wiki/Sophie_Marceau" title="Sophie Marceau">Sophie Marceau</a> (1997), <a href="/wiki/Keira_Knightley" title="Keira Knightley">Keira Knightley</a> (2012).<sup id="cite_ref-63" class="reference"><a href="#cite_note-63"><span class="cite-bracket">[</span>55<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Învierea"><span id=".C3.8Envierea"></span><i>Învierea</i></h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Învierea" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Învierea"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Invierea_(coperta).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/6/68/Invierea_%28coperta%29.jpg/150px-Invierea_%28coperta%29.jpg" decoding="async" width="150" height="226" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/6/68/Invierea_%28coperta%29.jpg 1.5x" data-file-width="186" data-file-height="280" /></a><figcaption><a href="/wiki/%C3%8Envierea_(roman)" title="Învierea (roman)">Învierea</a>, 1900</figcaption></figure> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/%C3%8Envierea_(roman)" title="Învierea (roman)">Învierea (roman)</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>Între anii 1889—1899, Tolstoi scrie cel de-al treilea roman, <i>„Învierea”</i>, inspirat din viața epocii și având o tematică profund socială și politică. Fiind scris într-o epocă de creștere a avântului revoluționar premergător <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_rus%C4%83_din_1905" title="Revoluția rusă din 1905">revoluției din 1905</a>, romanul are un ascuțit caracter demascator și capătă o mare forță generalizatoare. </p><p>Prințul Nehliudov este numit membru într-o comisie de jurați, întrunită pentru a judeca și condamna o prostituată acuzată de crimă. O recunoaște: este chiar Katiușa Maslova, fosta servitoare a familiei sale, pe care el a sedus-o, împingând-o astfel până la ultima treaptă a decăderii. Pradă unor atroce remușcări, Nehliudov renunță la moșii și la viața mondenă, o urmează pe condamnată în <a href="/wiki/Siberia" title="Siberia">Siberia</a>, iar după ce îi obține grațierea, îi cere, spre a-și ispăși greșeala față de ea, să se căsătorească cu el. Ea refuză, iar Nehliudov rămâne să mediteze asupra adevărurilor <a href="/wiki/Evanghelie" title="Evanghelie">Evangheliei</a>. </p><p>Punând în centrul atenției autodesăvârșirea Katiușei și încercările lui Nehliudov de a începe o viață nouă, Tolstoi arată în același timp mizeria în care trăiau oamenii simpli, satul căzut în ruină, închisoarea țaristă și deținuții ei, deportarea în <a href="/wiki/Siberia" title="Siberia">Siberia</a>, demască ipocrizia bisericii, justiția, corupția aparatului de stat țarist. În acțiunea romanului, Tolstoi a introdus oameni din cele mai felurite categorii sociale. El a zugrăvit și vârfurile nobilimii, și preoțimea, și funcționărimea, și ofițerimea, și negustorimea, și lumea meseriașilor și pe cea a mujicilor, încercând chiar să creeze tipuri de revoluționari, prezentându-i cu simpatie îndeosebi pe <a href="/w/index.php?title=Narodnicism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Narodnicism — pagină inexistentă">narodnici</a>,<sup id="cite_ref-64" class="reference"><a href="#cite_note-64"><span class="cite-bracket">[</span>nb 9<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> în timp ce față de social-democrați are rezerve și își manifestă chiar dezacordul și lipsa de înțelegere. </p><p>Cu o influență în toată lumea, romanul <i>„Învierea”</i> a reușit, în cele din urmă, să înfurie <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rus%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Rusă">Biserica Ortodoxă</a>. Această lucrare a determinat Biserica să-i refuze lui Tolstoi toate <a href="/wiki/Tain%C4%83_(sacrament)" title="Taină (sacrament)">sfintele taine</a>, inclusiv împărtășania, pentru tot restul vieții. Astfel, scriitorul a primit cu furie știrea cu privire la excomunicarea sa din sânul Bisericii în <a href="/wiki/Februarie" title="Februarie">februarie</a> <a href="/wiki/1901" title="1901">1901</a>.<sup id="cite_ref-65" class="reference"><a href="#cite_note-65"><span class="cite-bracket">[</span>nb 10<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Scrieri_filozofice">Scrieri filozofice</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Scrieri filozofice" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Scrieri filozofice"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În <a href="/wiki/1879" title="1879">1879</a>, lăsând deoparte literatura, Tolstoi a început să scrie <a href="/wiki/Teologie_cre%C8%99tin%C4%83" title="Teologie creștină">filozofie creștină</a>, printre operele sale numărându-se <i>„Confesiunile”</i>, <i>„Critica teologiei dogmatice”</i>, <i>„Scurtă expunere a Evangheliei”</i> și <i>„În ce constă credința mea”</i>, lucrări unde autorul își prezintă propriile interpretări religioase. În această perioadă a publicat și <i>„Cu ce trăiesc oamenii”</i>, o serie de povești populare, incluzând <i>„Ivan cel prost”</i>. </p><p>În <a href="/wiki/1882" title="1882">1882</a>, în urma participării la recensământul din <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a>, el a ajuns la concluzia că lucrul cel mai important pe care îl făceau oamenii era munca fizică precum cea a țăranilor de pe moșie. Astfel de idei despre importanța vieții simple de subzistență au devenit mai târziu principiile de bază ale mișcării cunoscute sub numele de <a href="/w/index.php?title=Tolstoism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tolstoism — pagină inexistentă">tolstoism</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Ideile_filozofice_și_estetice._Tolstoismul."><span id="Ideile_filozofice_.C8.99i_estetice._Tolstoismul."></span>Ideile filozofice și estetice. Tolstoismul.</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Ideile filozofice și estetice. Tolstoismul." class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Ideile filozofice și estetice. Tolstoismul."><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16501920">.mw-parser-output .ambox{margin:0px 10%;border:1px solid #aaa;border-left:10px solid #1e90ff;background:#fbfbfb}.mw-parser-output table.ambox-notice{border-left:10px solid #1e90ff}.mw-parser-output table.ambox-speedy{border-left:10px solid #b22222;background:#fee}.mw-parser-output table.ambox-delete{border-left:10px solid #b22222}.mw-parser-output table.ambox-content{border-left:10px solid #f28500}.mw-parser-output table.ambox-style{border-left:10px solid #f4c430}.mw-parser-output table.ambox-move{border-left:10px solid #9932cc}.mw-parser-output table.ambox-protection{border-left:10px solid #bba}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-notice{border-left:10px solid #000f1e!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-speedy{background-color:#310402!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-speedy,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-delete{border-left:10px solid #070101!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-content{border-left:10px solid #261500!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-style{border-left:10px solid #544004!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-move{border-left:10px solid #1e0a28!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-protection{border-left:10px solid #bba!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-notice,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-delete,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-content,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-style,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-move,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-protection{background-color:#202122!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-notice{border-left:10px solid #000f1e!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-speedy{background-color:#310402!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-speedy,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-delete{border-left:10px solid #070101!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-content{border-left:10px solid #261500!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-style{border-left:10px solid #544004!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-move{border-left:10px solid #1e0a28!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-protection{border-left:10px solid #bba!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-notice,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-delete,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-content,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-style,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-move,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-protection{background-color:#202122!important}}</style><table class="metadata plainlinks ambox ambox ambox-content ambox-content" style=""> <tbody><tr><td class="mbox-image"><div style="width: 52px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Question_book-4.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Question_book-4.svg/50px-Question_book-4.svg.png" decoding="async" width="50" height="39" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Question_book-4.svg/75px-Question_book-4.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Question_book-4.svg/100px-Question_book-4.svg.png 2x" data-file-width="262" data-file-height="204" /></a></span></div></td><td class="mbox-text" style=""><span class="mbox-text-span"><b>Acest articol sau această secțiune are <a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">bibliografia</a> incompletă sau inexistentă.</b><br /> Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea <a href="/wiki/Wikipedia:Verificabilitate" title="Wikipedia:Verificabilitate">susținerii bibliografice</a> a afirmațiilor pe care le conține.<span class="hide-when-compact"> </span><span class="hide-when-compact"> </span></span></td></tr></tbody></table> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tolstoi_lev.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/4/43/Tolstoi_lev.jpg/190px-Tolstoi_lev.jpg" decoding="async" width="190" height="259" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/4/43/Tolstoi_lev.jpg 1.5x" data-file-width="264" data-file-height="360" /></a><figcaption>Tolstoi la biroul său din Iasnaia Poliana. Din cauza miopiei, a tăiat picioarele scaunului, astfel ca fața sa să fie situată în apropierea suprafeței biroului. Portret realizat de <a href="/w/index.php?title=Nikolai_Gay&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nikolai Gay — pagină inexistentă">Nikolai Gay</a> în <a href="/wiki/1884" title="1884">1884</a>.</figcaption></figure> <p>Spre sfârșitul vieții, Tolstoi caută din ce în ce mai atent înțelepciunea supremă și mântuitoare. O caută în sine, în mujici, în gândurile oamenilor înțelepți. Frecventa vechea <a href="/wiki/Filozofie_chinez%C4%83" title="Filozofie chineză">filozofie chineză</a>, indiană, ebraică, <a href="/wiki/Teologie_cre%C8%99tin%C4%83" title="Teologie creștină">creștină</a>. Caută răspunsuri în operele unor gânditori și <a href="/wiki/Profet" class="mw-redirect" title="Profet">profeți</a> precum <a href="/wiki/Budism" title="Budism">Buddha</a>, <a href="/wiki/Lao_Zi" title="Lao Zi">Lao Zi</a>, <a href="/wiki/Isaia" title="Isaia">Isaia</a>, <a href="/wiki/Iisus" class="mw-redirect" title="Iisus">Iisus</a>. Dintre cei moderni, îi prefera pe <a href="/wiki/Blaise_Pascal" title="Blaise Pascal">Pascal</a>, <a href="/wiki/Kant" class="mw-redirect" title="Kant">Kant</a>, <a href="/wiki/Mahatma_Gandhi" title="Mahatma Gandhi">Gandhi</a>. Îi displăceau, în schimb, autorii <i>„la modă”</i>, un <a href="/wiki/Arthur_Schopenhauer" title="Arthur Schopenhauer">Schopenhauer</a>, un <a href="/wiki/Nietzsche" class="mw-redirect" title="Nietzsche">Nietzsche</a>, sau rușii care puteau fi suspectați de decadență. Citind „<i>Dama de pica</i>” (de <a href="/wiki/Pu%C8%99kin" class="mw-redirect" title="Pușkin">Pușkin</a>), exclamă: </p> <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Ce ciudat, au fost Pușkin, Lermontov, Dostoievski...Iar acum cine mai sunt? Mai e Cehov, plăcut dar fără de conținut, deși un adevărat artist. După care urmează tot acest îngâmfat fleac decadent. Mai ales îngâmfat!”</div><div class="templatequotecite">—Tolstoi - Din jurnalul său<i></i></div></blockquote> <p>Insistența lui Tolstoi în promovarea <a href="/wiki/Pacifism" title="Pacifism">pacifismului</a> și împotrivirea față de <a href="/wiki/R%C4%83zboi" title="Război">război</a> au dus, în cele din urmă, la întemeierea școlii de gândire tolstoiste. În realitate, Tolstoi a încercat să își trăiască filozofia, luptând pentru sprijinirea victimelor <a href="/wiki/Foamete" title="Foamete">foametei</a>, donând bani pentru protejarea celor oprimați, și susținând prin alte mijloace recucerirea păcii. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Interpretarea_personală_a_creștinismului"><span id="Interpretarea_personal.C4.83_a_cre.C8.99tinismului"></span>Interpretarea personală a creștinismului</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Interpretarea personală a creștinismului" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Interpretarea personală a creștinismului"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>După <a href="/wiki/1880" title="1880">1880</a>, Tolstoi scrie o mulțime de broșuri în care își expune noile idei asupra <a href="/wiki/Religie" title="Religie">religiei</a>, <a href="/wiki/Biseric%C4%83" class="mw-disambig" title="Biserică">bisericii</a>, <a href="/wiki/Art%C4%83" title="Artă">artei</a>, <a href="/wiki/%C8%98coal%C4%83" title="Școală">școlii</a>, educației, vieții, muncii, progresului, <a href="/wiki/Patriotism" title="Patriotism">patriotismului</a>, <a href="/wiki/Guvern" title="Guvern">guvernului</a>, militarismului, chestiunii agrare etc., scrieri care constituie ceea ce s-a numit <i>„tolstoism”</i>. Inițial, Tolstoi a fost un <a href="/wiki/Ra%C8%9Bionalism" title="Raționalism">raționalist</a>. Tendințele raționaliste l-au ajutat ca scriitor, să prezinte critic aspectele negative ale vieții ruse. Totodată trebuie amintită și permanenta sa adeziune la ideile lui <a href="/wiki/Jean-Jacques_Rousseau" title="Jean-Jacques Rousseau">J. J. Rousseau</a>. </p> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Jean-Jacques_Rousseau_(painted_portrait).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Jean-Jacques_Rousseau_%28painted_portrait%29.jpg/130px-Jean-Jacques_Rousseau_%28painted_portrait%29.jpg" decoding="async" width="130" height="181" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Jean-Jacques_Rousseau_%28painted_portrait%29.jpg/195px-Jean-Jacques_Rousseau_%28painted_portrait%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Jean-Jacques_Rousseau_%28painted_portrait%29.jpg/260px-Jean-Jacques_Rousseau_%28painted_portrait%29.jpg 2x" data-file-width="1448" data-file-height="2016" /></a><figcaption><a href="/wiki/Jean-Jacques_Rousseau" title="Jean-Jacques Rousseau">Jean-Jacques Rousseau</a> - un model ideologic și artistic pentru Lev Nikolaevici</figcaption></figure> <p>Convingerile filantropice ale scriitorului au început să iasă la iveală în jurul vârstei de cincizeci de ani. În tinerețe, obișnuia să se îmbete cu plăcerile vieții, scrisul era o distracție, însă în intervalul <a href="/wiki/1873" title="1873">1873</a> - <a href="/wiki/1875" title="1875">1875</a> și-a pierdut al cincilea și al șaselea fiu, pruncul care i-ar fi fost a treia fiică, precum și două mătuși. Punându-i în pericol viața fericită, teama de <a href="/wiki/Moarte" title="Moarte">moarte</a> a pus stăpânire din ce în ce mai mult pe gândurile lui Tolstoi, ajungând să se gândească la sinucidere ca la singura modalitate de a avea control asupra propriei sorți. Din acel moment, a început să caute răspunsuri în <a href="/wiki/Religie" title="Religie">religie</a>, însă nu în credința care i-a fost predicată din copilărie, cea a <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rus%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Rusă">Bisericii Ortodoxe Ruse</a>. Biserica pe care o cunoștea nu era altceva decât o proteză pentru <a href="/wiki/%C8%9Aar" title="Țar">Țar</a>, care sprijinea războiul și promova validitatea <a href="/wiki/Pedeapsa_cu_moartea" title="Pedeapsa cu moartea">pedepsei cu moartea</a>. Pur și simplu, nu putea să creadă într-o biserică ce propovăduia iubirea și milostenia <a href="/wiki/Dumnezeu" title="Dumnezeu">Domnului</a> la slujba de duminică, pentru ca în restul săptămânii să accepte crima. </p><p>Astfel, Tolstoi a întreprins propriile cercetări, și a descoperit <a href="/wiki/Biblia" title="Biblia">Scripturile</a>, fără să creadă însă în învierea lui <a href="/wiki/Iisus" class="mw-redirect" title="Iisus">Iisus</a>, în <a href="/wiki/Sf%C3%A2nta_Treime" title="Sfânta Treime">Sfânta Treime</a> sau în <a href="/wiki/Profe%C8%9Bie" title="Profeție">profeții</a>. Din întreaga <a href="/wiki/Evanghelie" title="Evanghelie">Evanghelie</a>, singurul lucru pe care l-a găsit demn de reținut a fost <i><a href="/wiki/Predica_de_pe_Munte" title="Predica de pe Munte">Predica de pe Munte</a></i>, și porunca lui Iisus Hristos de a ne împotrivi răului. În urma cercetărilor, în <a href="/wiki/1879" title="1879">1879</a>, Tolstoi a scris o serie de lucrări unde își concentrează eforturile în analiza credinței. Aceste idei radicale cu privire la biserică au stârnit confuzie în rândul prietenilor, și iritarea soției sale, Sofia. </p><p>În fapt, problemele conjugale ale lui Tolstoi au început cu mult înaintea acestui moment, cu accese de gelozie ale soției, față de o veche iubită. Dincolo de acestea, faptul că <i>„viitorul omenirii”</i> avea întotdeauna prioritate față de propria familie a dus la disensiuni nesfârșite. Cu cât se afunda mai mult în studiul interpretării doctrinei creștine, cu atât scriitorul era mai dezgustat de stilul de viață decadent al celor bogați și alte apucături similare specifice timpurilor sale, astfel că a început să acorde sprijin refugiaților și să protesteze cu și mai multă ardoare împotriva acțiunilor guvernului. </p><p>Urmărit de guvern pentru idealurile sale <a href="/wiki/Anarhie" title="Anarhie">anarhice</a>, Tolstoi și-a făcut prieteni noi, care îi împărtășeau viziunea; soția sa însă, veșnic rațională, a ajuns să îi urască pe acești noi prieteni periculoși. Simțea cu stringență nevoia de a-și proteja copiii de ideile periculoase și neortodoxe ale soțului său cu privire la viață și moralitate. Inflexibilitatea filozofică a lui Tolstoi, l-a determinat pe acesta să îi cedeze soției sale administrarea gospodăriei, forțându-l să își susțină întrunirile și evenimentele activiste în altă locație. Cu dorința arzătoare de a îi elibera pe <a href="/wiki/Iob%C4%83gia_%C3%AEn_Rusia" title="Iobăgia în Rusia">iobagi</a>, a decis să renunțe la viața sa de moșier în favoarea celei de muncitor al pământului. În concepția sa, în aceasta constă tolstoismul - nu în ritualuri de venerare și de confesiune tipice religiilor, ci în traiul simplu și cinstit, ca fermier sau muncitor. Un exemplu al acestei <a href="/wiki/Filozofie" class="mw-redirect" title="Filozofie">filozofii</a> a fost detaliat în povestea populară <i>„Doi bătrâni”</i>. Astfel, pentru a sluji din tot sufletul divinitatea, mai degrabă decât de a pleca în <a href="/wiki/Pelerinaj" title="Pelerinaj">pelerinaj</a> la <a href="/wiki/Ierusalim" title="Ierusalim">Ierusalim</a>, este important să îi hrănești pe cei flămânzi, să duci o viață simplă și onestă lucrând pământul. </p><p>Tolstoi considera că a fi creștin este incompatibil cu a sluji un guvern.<sup id="cite_ref-66" class="reference"><a href="#cite_note-66"><span class="cite-bracket">[</span>56<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Conform lui nu poate exista guvern creștin: valorile creștine sunt incompatibile cu faptul de a guverna.<sup id="cite_ref-67" class="reference"><a href="#cite_note-67"><span class="cite-bracket">[</span>57<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În ultimii ani, Tolstoi, în dorința de a aprofunda educația populației cu privirea la filozofia sa, l-a ales ca partener pe Certkov. Foarte asemănător cu Tolstoi, Certkov se născuse într-o familie bună, luptase în <a href="/wiki/Armata_Imperial%C4%83_Rus%C4%83" title="Armata Imperială Rusă">armata rusă</a>, iar acum dorea emanciparea iobagilor. Cei doi au pornit astfel un proces de <a href="/wiki/Educa%C8%9Bie" title="Educație">educare</a> atât a celor sărmani cât și a iobagilor, în vederea demarării acelor schimbări pe care le doreau pentru națiunea lor. Pentru a promova viziunea tolstoistă, cei doi au înființat <a href="/wiki/Editur%C4%83" title="Editură">editura</a> <i>„Intermediarul”</i>. </p><p>„<i>Să nu te împotrivești răului prin forță.</i>” - este lozinca sa, care, implicit, condamnă orice acțiune revoluționară. </p> <table class="wikitable" style="background:#FFFFF0"> <tbody><tr> <td><figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Turgenev_by_Repin.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/72/Turgenev_by_Repin.jpg/160px-Turgenev_by_Repin.jpg" decoding="async" width="160" height="209" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/72/Turgenev_by_Repin.jpg/240px-Turgenev_by_Repin.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/72/Turgenev_by_Repin.jpg/320px-Turgenev_by_Repin.jpg 2x" data-file-width="1570" data-file-height="2048" /></a><figcaption></figcaption></figure> <p><i><b>O prietenie tensionată</b></i> </p><p>Prima persoană care l-a vizitat pe Tolstoi la întoarcerea în Sankt Petersburg din Războiul Crimeii a fost <a href="/wiki/Turgheniev" class="mw-redirect" title="Turgheniev">Turgheniev</a> <i>(foto)</i>. Faimos deja pentru propriile sale opere, Turgheniev era fascinat de stilul puternic al acestuia,<sup id="cite_ref-HandbookRussianLiterature_68-0" class="reference"><a href="#cite_note-HandbookRussianLiterature-68"><span class="cite-bracket">[</span>58<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> și de descrierile bogate ale decorului, deși era doar prima dată când s-au văzut. Încă de la început, Turgheniev s-a înțeles bine cu tânărul scriitor. </p><p>De-a lungul timpului cei doi s-au tot certat. Unul dintre motive era sora mai mică a lui Tolstoi, Maria. Aceasta, care tocmai divorțase, se îndrăgostise de Turgheniev căruia din păcate îi era teribil de frică de căsătorie. Un alt motiv îl constituia diferențele de stil. Deși Turgheniev admira puternic stilul lui Tolstoi, sentimentul nu era reciproc. În 1861, Tolstoi și-a ieșit din fire și l-a provocat pe Turgheniev la duel. Nu și-au mai vorbit până când Tolstoi nu i-a scris o scrisoare prin care își cerea scuze, șaptesprezece ani mai târziu. Deși au avut certurile lor, indiferent care era situația între ei, Turgheniev era mereu dispus să îi ia apărarea încăpățânatului său amic. </p> </td></tr> </tbody></table> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Tolstoi_și_Dostoievski"><span id="Tolstoi_.C8.99i_Dostoievski"></span>Tolstoi și Dostoievski</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Tolstoi și Dostoievski" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Tolstoi și Dostoievski"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Tolstoi și <a href="/wiki/Dostoievski" class="mw-redirect" title="Dostoievski">Dostoievski</a> sunt cei mai importanți exponenți ai <a href="/wiki/Literatura_rus%C4%83" title="Literatura rusă">literaturii ruse</a>, în special a celei din <a href="/wiki/Secolul_al_XIX-lea" title="Secolul al XIX-lea">secolul al XIX-lea</a>. Celor doi le-a fost dat să remarce și să înțeleagă măreția celuilalt. Este cunoscut faptul că Dostoievski a citit și a apreciat nespus romanul <i>„<a href="/wiki/Anna_Karenina" class="mw-redirect" title="Anna Karenina">Anna Karenina</a>”</i>. <i>„Jurnalul unui scriitor”</i> era publicat foileton în revista <i>„Cetățeanul”</i>. Dostoievski era deja un scriitor consacrat, cu mai multe romane publicate. La acel moment era considerat de mulți ca fiind romancierul lor favorit, atât pentru temele profunde cât și pentru stilul său. Privind în urmă, a declarat întotdeauna că <i>„Anna Karenina”</i> l-a influențat profund în conceperea <i>„<a href="/wiki/Fra%C8%9Bii_Karamazov" title="Frații Karamazov">Fraților Karamazov</a>”</i>. În <a href="/wiki/1880" title="1880">1880</a>, într-un discurs susținut cu ocazia inaugurării unui monument în amintirea lui Pușkin, Dostoievski a dobândit și mai multă notorietate, declarând că <i>„a fi cu adevărat rus înseamnă a te înfrăți cu toată lumea”</i>. În fapt, discursul îi fusese solicitat lui Tolstoi, dar Dostoievski s-a propus, ca voluntar, să îl substituie, pentru a-l salva de la o asemenea corvoadă. </p> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Dostoevskij_1876.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/76/Dostoevskij_1876.jpg/140px-Dostoevskij_1876.jpg" decoding="async" width="140" height="204" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/76/Dostoevskij_1876.jpg/210px-Dostoevskij_1876.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/76/Dostoevskij_1876.jpg/280px-Dostoevskij_1876.jpg 2x" data-file-width="731" data-file-height="1064" /></a><figcaption>F. M. Dostoievski - la fel ca și Tolstoi, unul dintre importanții scriitori ruși</figcaption></figure> <p>Dostoievski a murit anul următor, în <a href="/wiki/1881" title="1881">1881</a>. Continuând să recunoască valoarea rivalului, Tolstoi a deplâns profund pierderea unui om pe care nici măcar nu a ajuns să îl cunoască. Mai mult, după moartea sa, văduva lui Dostoievski, Anna, s-a împrietenit cu soția lui Tolstoi, Sofia. În <a href="/wiki/1910" title="1910">1910</a>, când Tolstoi a trecut în neființă, pe noptiera de lângă patul de moarte se odihnea un exemplar al romanului <i>„Frații Karamazov”</i>, scris de Dostoievski. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Deși_contemporani,_Tolstoi_și_Dostoievski_nu_s-au_cunoscut_niciodată"><span id="De.C8.99i_contemporani.2C_Tolstoi_.C8.99i_Dostoievski_nu_s-au_cunoscut_niciodat.C4.83"></span>Deși contemporani, Tolstoi și Dostoievski nu s-au cunoscut niciodată</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Deși contemporani, Tolstoi și Dostoievski nu s-au cunoscut niciodată" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Deși contemporani, Tolstoi și Dostoievski nu s-au cunoscut niciodată"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Deși au fost contemporani, Tolstoi și Dostoievski n-au avut ocazia să se cunoască, sau nu au vrut, deși ambii își exprimau mereu dorința de a-l vedea pe celălalt. Două au fost momentele când o întâlnire dintre ei ar fi putut avea loc. </p><p>În <a href="/wiki/1878" title="1878">1878</a> la <a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">Petersburg</a> stârnise mare vâlvă un ciclu de prelegeri ținute de filozoful <a href="/wiki/Vladimir_Soloviov" class="mw-disambig" title="Vladimir Soloviov">Vladimir Soloviov</a>. Atât <a href="/wiki/Fiodor_Dostoievski" class="mw-redirect" title="Fiodor Dostoievski">Dostoievski</a> cât și Tolstoi se numărau printre auditori. Tolstoi venise la această conferință însoțit de <a href="/wiki/Nikolai_Strahov" title="Nikolai Strahov">Nikolai Strahov</a>, personaj care ar fi putut să mijlocească un contact direct între cei doi scriitori, pentru că îi era prieten foarte apropiat și lui Dostoievski. Însă Tolstoi l-a rugat pe Strahov ca în acea zi să nu-i facă cunoștință cu nimeni, astfel încât, cei doi i-au evitat pe prietenii lor. </p><p>În <i>Amintirile</i> sale despre F.M. Dostoievski, Anna Dostoievskaia descrie momentul vizitei lui Strahov la ei după lecția ținută de Soloviov. Strahov este întrebat de Anna Dostoievskaia de ce i-a ocolit la ultima lecție a lui Soloviov. </p> <table cellpadding="10" align="center" style="border-collapse:collapse; border-style:none;"> <tbody><tr> <td width="20" valign="bottom"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cquote2.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1a/Cquote2.svg/20px-Cquote2.svg.png" decoding="async" width="20" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1a/Cquote2.svg/30px-Cquote2.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1a/Cquote2.svg/40px-Cquote2.svg.png 2x" data-file-width="40" data-file-height="30" /></a></span> </td> <td>-A, a fost o situație specială, râse Strahov. Nu v-am ocolit numai pe dumneavoastră, i-am ocolit pe toți cunoscuții. Împreună cu mine a venit la lecție contele Lev Nikolaevici Tolstoi. M-a rugat să nu-i fac cunoștință cu nimeni, de asta am și evitat pe toată lumea. <p>-Cum! A fost Tolstoi cu dumneata? exclamă Feodor Mihailovici cu o uimire amară. Ce rău imi pare că nu l-am văzut! Bineînțeles, n-aș fi insistat să-i fiu prezentat, dacă omul nu voia. Dar de ce nu mi-ai șoptit că e cu dumneata? M-aș fi uitat la el! </p><p>-Doar îl știți din fotografii, râse Nikolai Nikolaievici. </p><p>-Ce fotografii, parcă ele redau omul? E cu totul altceva când îl vezi în carne și oase. Uneori ajunge și o privire, ca să-ți rămână în inimă un om pentru toată viața. N-o să-ți iert niciodată, Nikolai Nikolaevici, că nu mi l-ai arătat! </p><p>Și mai târziu Feodor Mihailovici și-a exprimat nu o dată regretul că nu-l cunoaștea pe Tolstoi personal. </p> </td> <td width="20" valign="top"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cquote2.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1a/Cquote2.svg/20px-Cquote2.svg.png" decoding="async" width="20" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1a/Cquote2.svg/30px-Cquote2.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1a/Cquote2.svg/40px-Cquote2.svg.png 2x" data-file-width="40" data-file-height="30" /></a></span> — <b>Fragment din Amintirile A. Dostoievskaia despre F.M. Dostoievski</b> </td></tr></tbody></table> <p>Două linii de viață s-au încrucișat pentru o unică oră într-un punct simbolic. Răgaz al unor drumuri geografico-spirituale, de care nici unul nu a luat cunoștință. Sau nu a dorit să ia cunoștință. </p><p>A doua întâlnire între cei doi scriitori ar fi putut avea loc o dată cu celebrarea memoriei lui Puskin, la 8 iunie 1880, unde Dostoievski a ținut un important discurs comemorativ. La acest eveniment Tolstoi a refuzat să ia parte și totodată și Dostoievski a ezitat în a se duce să-l vadă pe Lev Nikolaevici la <a href="/wiki/Iasnaia_Poliana" title="Iasnaia Poliana">Iasnaia Poliana</a>. </p> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:L.N.Tolstoy_Prokudin-Gorsky.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/L.N.Tolstoy_Prokudin-Gorsky.jpg/140px-L.N.Tolstoy_Prokudin-Gorsky.jpg" decoding="async" width="140" height="194" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/L.N.Tolstoy_Prokudin-Gorsky.jpg/210px-L.N.Tolstoy_Prokudin-Gorsky.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/L.N.Tolstoy_Prokudin-Gorsky.jpg/280px-L.N.Tolstoy_Prokudin-Gorsky.jpg 2x" data-file-width="2167" data-file-height="3000" /></a><figcaption>Tolstoi în 1908</figcaption></figure> <p>Drept care între Tolstoi și Dostoievski nu a avut loc nici o întâlnire niciodată. Peste puțină vreme, la începutul anului <a href="/wiki/1881" title="1881">1881</a>, Dostoievski a murit. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Tolstoi_despre_Dostoievski_într-o_scrisoare"><span id="Tolstoi_despre_Dostoievski_.C3.AEntr-o_scrisoare"></span>Tolstoi despre Dostoievski într-o scrisoare</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Tolstoi despre Dostoievski într-o scrisoare" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Tolstoi despre Dostoievski într-o scrisoare"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Într-o scrisoare adresată lui <a href="/wiki/Nikolai_Strahov" title="Nikolai Strahov">Strahov</a>, după moartea lui F. M. Dostoievski, Tolstoi scria: </p> <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Cât aș dori să pot spune tot ce simt despre Dostoievski. Dumneavoastră, descriindu-vă sentimentele, ați exprimat o parte din ale mele. Nu l-am văzut niciodată pe acest om și n-am avut niciodată legături directe cu el, și, când a murit, am înțeles deodată că el mi-a fost omul cel mai apropiat, cel mai drag și mai necesar. Am fost scriitor și scriitorii sunt cu toții orgolioși, invidioși, în orice caz eu sunt un asemenea scriitor. Dar nu mi-a trecut niciodată prin cap să mă măsor cu el - niciodată. Toate câte le-a făcut el (toate cele bune și adevărate) le-am receptat așa încât cu cât va face mai multe cu atât îmi va fi mie mai bine. Arta îmi provoacă invidie, la fel inteligența, dar cele ale inimii doar bucurie. Așa că l-am și socotit un prieten de-al meu, și nici nu mă gândeam să nu-l întâlnesc, și dacă până acum asta nu s-a întâmplat, mai e, totuși, timp. Și dintr-odată la masă - prânzeam singur, întârziasem - citesc: a murit. Și mi-am pierdut un anume reazăm. M-am zăpăcit, iar apoi mi-am dat seama cât mi-a fost de drag, și am plâns și mai plâng și acum. În zilele dinaintea morții lui am citit „<i>Umiliți și obidiți</i>”, și m-a cuprins duioșia.”</div><div class="templatequotecite">—L. N. Tolstoi - o scrisoare adresată lui N. N. Strahov<i></i></div></blockquote> <p>Această scrisoare este, probabil, cea mai importantă confesie epistolară privind atitudinea lui Tolstoi față de <a href="/wiki/Fiodor_Dostoievski" class="mw-redirect" title="Fiodor Dostoievski">Dostoievski</a>. Este datată cu 5-10 februarie <a href="/wiki/1881" title="1881">1881</a>. Inițial scrisoarea a fost trimisă lui Strahov, iar ulterior ea a ajuns în mâinile soției lui F. M. Dostoievski, Anna Grigorevna Dostoievskaia. Atunci când s-a întâlnit cu Tolstoi, Anna G. Dostoievskaia îi mulțumește lui Tolstoi <i>„pentru scrisoarea aceea minunată pe care ați scris-o lui Strahov după moartea soțului meu. Strahov mi-a dat această scrisoare și o păstrez ca o relicvă”</i>. <i>„Am scris exact ceea ce am simțit.”</i> - îi răspunde Lev Nikolaevici. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Influența_lui_Tolstoi"><span id="Influen.C8.9Ba_lui_Tolstoi"></span>Influența lui Tolstoi</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Influența lui Tolstoi" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Influența lui Tolstoi"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:1900_yasnaya_polyana-gorky_and_tolstoy.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1d/1900_yasnaya_polyana-gorky_and_tolstoy.jpg/140px-1900_yasnaya_polyana-gorky_and_tolstoy.jpg" decoding="async" width="140" height="201" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1d/1900_yasnaya_polyana-gorky_and_tolstoy.jpg/210px-1900_yasnaya_polyana-gorky_and_tolstoy.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1d/1900_yasnaya_polyana-gorky_and_tolstoy.jpg/280px-1900_yasnaya_polyana-gorky_and_tolstoy.jpg 2x" data-file-width="2200" data-file-height="3156" /></a><figcaption><a href="/wiki/Maxim_Gorki" title="Maxim Gorki">Gorki</a> și Lev Tolstoi la <a href="/wiki/Iasnaia_Poliana" title="Iasnaia Poliana">Iasnaia Poliana</a>, în <a href="/wiki/1900" title="1900">1900</a></figcaption></figure> <p>Tolstoi, autorul reprezentativ pentru <a href="/wiki/Realism_(art%C4%83)" title="Realism (artă)">realismul</a> rusesc, și-a păstrat până în zilele noastre un loc special în literatura universală, prin intermediul operelor sale <i>„<a href="/wiki/Anna_Karenina" class="mw-redirect" title="Anna Karenina">Anna Karenina</a>”</i> și <i>„<a href="/wiki/R%C4%83zboi_%C8%99i_pace" class="mw-redirect" title="Război și pace">Război și pace</a>”</i>. Pe de altă parte, pledoaria lui pentru non-violență l-a influențat pe <a href="/wiki/Mahatma_Gandhi" title="Mahatma Gandhi">Gandhi</a>. Faima scriitorului trece repede granițele <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusiei</a>. I se traduc operele, i se dedică studii, articole, biografii. În <a href="/wiki/Occident" class="mw-redirect" title="Occident">Occident</a> opera sa este receptată ca un fel de antidot contra <a href="/wiki/Naturalism" class="mw-redirect" title="Naturalism">naturalismului</a> francez. Prima scriere critică occidentală care-l popularizează este cartea lui M. de Vogué, <i>„Romancierii ruși”</i> (<a href="/wiki/1885" title="1885">1885</a>), care de altminteri a inaugurat o perspectivă în bună măsură falsă, de durată, asupra acestora. Mai târziu, <a href="/wiki/Romain_Rolland" title="Romain Rolland">Romain Rolland</a> va apărea ca un adevărat discipol al lui Tolstoi. <a href="/wiki/Marcel_Proust" title="Marcel Proust">Marcel Proust</a>, la un moment dat, îl situează deasupra lui <a href="/wiki/Honor%C3%A9_de_Balzac" title="Honoré de Balzac">Balzac</a>. În <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> (ca și în <a href="/wiki/Statele_Unite" class="mw-redirect" title="Statele Unite">Statele Unite</a>), la popularizarea lui Tolstoi a contribuit mult renumitul critic danez <a href="/wiki/Georg_Brandes" title="Georg Brandes">Georg Brandes</a>. <a href="/wiki/Thomas_Mann" title="Thomas Mann">Thomas Mann</a> îi dedică un eseu, punându-l în paralelă cu <a href="/wiki/Johann_Wolfgang_von_Goethe" title="Johann Wolfgang von Goethe">Goethe</a>. Cunoscut este și entuziastul eseu pe care i l-a dedicat <a href="/wiki/Stefan_Zweig" title="Stefan Zweig">Stefan Zweig</a>. </p><p>În lumea <a href="/wiki/Literatura_rus%C4%83" title="Literatura rusă">literaturii rusești</a> care a dat naștere la nenumărate mari talente, Tolstoi ocupă totuși un loc special. Prin comparație cu alți scriitori considerați <i>„autori naționali”</i> ai Rusiei precum <a href="/wiki/Cehov" title="Cehov">Cehov</a> sau <a href="/wiki/Pu%C8%99kin" class="mw-redirect" title="Pușkin">Pușkin</a>, Tolstoi pare a fi cu o treaptă mai sus. Chiar și un autor ca <a href="/wiki/Dostoievski" class="mw-redirect" title="Dostoievski">Dostoievski</a> este cotat mai slab, prin alăturarea cu Tolstoi. Se spune că nu puțini sunt cei care afirmă că <i>„Tolstoi reprezintă întreaga Rusie”</i>. De aceea, <a href="/wiki/Muzeu" title="Muzeu">muzeul</a> din <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a> dedicat scriitorului continuă să primească numeroși vizitatori. Împreună cu casa memorială a lui Tolstoi (cea în care scriitorul și-a petrecut mai mult de jumătate din viață), întreaga <a href="/wiki/Iasnaia_Poliana" title="Iasnaia Poliana">Iasnaia Poliana</a> s-a transformat într-un muzeu care atrage publicul din întreaga lume. </p><p>În <a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a>, conform lui Teishimei Futaba, Tolstoi este bine primit de publicul japonez peste măsură de riguros datorită modului exhaustiv în care a contemplat problemele vieții umane, și asemenea unui autor japonez, a examinat cu stăruință o gamă largă de problematici. Influența lui Tolstoi asupra <a href="/wiki/Literatura_japonez%C4%83" title="Literatura japoneză">literaturii japoneze</a> a început pe când era încă în viață. În cercurile teatrale din Japonia, punerea în scenă a <i>„<a href="/wiki/%C3%8Envierea_(roman)" title="Învierea (roman)">Învierii</a>”</i> realizată de Hogetsu Shimamura și de Sumako Matsui l-a făcut cunoscut pe scriitorul rus. Dintre toți aceia care au fost influențați de Tolstoi în <a href="/wiki/Perioada_Taish%C5%8D" title="Perioada Taishō">era Taisho</a>, persoana care a depus cele mai mari eforturi să aplice filozofia lui a fost Saneatsu Mushakoji. Alături de Naoya Shiga și alții, a pus bazele revistei literare <i>„Shirakaba”</i> (<i>Mesteacanul alb</i>), care a servit drept scenă de lansare pentru creațiile sale literare. Fiind captivați de ideile filosofice ale lui Tolstoi, le-au interpretat prin prisma propriei gândiri creând <i>„Atarshiki Mura”</i> („Noul sat”), în care au început să trăiască o viață simplă. </p><p>Tolstoi și-a petrecut perioada de asfințit a vieții ca filosof în era <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rus%C4%83_din_1917" title="Revoluția Rusă din 1917">revoluției ruse</a>, fără însă a o sprijini. Liderul revoluției, <a href="/wiki/Lenin" class="mw-redirect" title="Lenin">Lenin</a>, a scris o teză scurtă intitulată <i>„Lev Tolstoi ca oglindă a Revoluției Ruse”</i>. La începutul tezei îi recunoaște meritele de mare artist ale lui Tolstoi și afirmă că scriitorul a evitat revoluția și tot el susține că pentru distrugerea regimului țarist trebuia folosită forța și, deci respingea filozofia non-violentă a scriitorului. Lenin este cel care a comandat transformarea casei lui Tolstoi din Moscova într-un muzeu,<sup id="cite_ref-69" class="reference"><a href="#cite_note-69"><span class="cite-bracket">[</span>59<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> unde se găsesc în prezent materiale precum manuscrisul original al <i>„Tinereții”</i>. </p> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Gandhi_writing_1942.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Gandhi_writing_1942.jpg/150px-Gandhi_writing_1942.jpg" decoding="async" width="150" height="189" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Gandhi_writing_1942.jpg/225px-Gandhi_writing_1942.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Gandhi_writing_1942.jpg/300px-Gandhi_writing_1942.jpg 2x" data-file-width="608" data-file-height="768" /></a><figcaption><a href="/wiki/Mahatma_Gandhi" title="Mahatma Gandhi">Mahatma Gandhi</a></figcaption></figure> <p>Dacă Lenin a respins filozofia non-violentă, aceasta avea să înflorească pe meleaguri îndepărtate, în <a href="/wiki/India" title="India">India</a>. Protestul lui Tolstoi împotriva regimului rus care a oprimat țărănimea și a suprimat forțele revoluționare a fost auzit în întreaga lume, insuflând curaj activiștilor din rândul diferitelor popoare oprimate. Revoluționarii indieni au citit operele lui Tolstoi și, ca răspuns la cererile acestora, el a scris <i>„Scrisoare către un hindus”</i>.<sup id="cite_ref-70" class="reference"><a href="#cite_note-70"><span class="cite-bracket">[</span>60<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În textul acesteia, susține: <i>„Nu vă opuneți răului, dar nici nu participați în acțiunea răului...și nimeni nu va reuși să vă înlănțuiască”</i>. <a href="/wiki/Mahatma_Gandhi" title="Mahatma Gandhi">Gandhi</a> a fost profund mișcat la citirea acestor rânduri, și i-a transmis multe scrisori lui Tolstoi. I-a oferit, de asemenea, un exemplar al lucrării sale <i>„Hind Swaraj”</i> (<i>Regulile casei indiene</i>). Gandhi a organizat o rezistența non-violentă pe care a folosit-o pentru a cuceri independența Indiei. </p><p>Posteritatea literară a lui Tolstoi poate fi urmărită la Proust sau <a href="/wiki/James_Joyce" title="James Joyce">James Joyce</a> (în legătură cu tehnica monologului interior), la <a href="/wiki/Maurice_Maeterlinck" title="Maurice Maeterlinck">Maeterlinck</a> sau <a href="/wiki/Rainer_Maria_Rilke" title="Rainer Maria Rilke">R. M. Rilke</a> (tema autoperfecționării morale și a umilinței), la R. Rolland (în modul cel mai clar), la <a href="/wiki/Anatole_France" title="Anatole France">Anatole France</a> și <a href="/wiki/George_Bernard_Shaw" title="George Bernard Shaw">B. Shaw</a> (cărora Tolstoi le apare ca un scriitor ciudat), la <a href="/wiki/John_Galsworthy" title="John Galsworthy">Galsworthy</a> și <a href="/wiki/Theodore_Dreiser" title="Theodore Dreiser">Th. Dreiser</a> (parțial ca viziune asupra societății) sau - în domeniul teatrului și în primul rând prin drama „<i>Puterea întunericului</i>”. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Tolstoi_și_tablourile_lui_Ilia_Repin"><span id="Tolstoi_.C8.99i_tablourile_lui_Ilia_Repin"></span>Tolstoi și tablourile lui Ilia Repin</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Tolstoi și tablourile lui Ilia Repin" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Tolstoi și tablourile lui Ilia Repin"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Ilia_Repin" title="Ilia Repin">Ilia Repin</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p><a href="/wiki/Ilia_Repin" title="Ilia Repin">Ilia Efimovici Repin</a> (<a href="/wiki/5_august" title="5 august">5 august</a> <a href="/wiki/1844" title="1844">1844</a> - <a href="/wiki/29_septembrie" title="29 septembrie">29 septembrie</a> <a href="/wiki/1930" title="1930">1930</a>), <a href="/wiki/Pictur%C4%83" title="Pictură">pictor</a> realist ucrainean. A fost unul dintre cei mai înzestrați reprezentanți ai realismului critic din arta rusă. Până în anul <a href="/wiki/1863" title="1863">1863</a> Repin a studiat la Școala de desen de pe lângă Societatea de Susținere a Artiștilor Plastici în clasa lui <a href="/w/index.php?title=Ivan_Kramskoi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ivan Kramskoi — pagină inexistentă">Ivan Kramskoi</a>. În perioada <a href="/wiki/1864" title="1864">1864</a> — <a href="/wiki/1871" title="1871">1871</a> și-a continuat studiile la Academia de Arte din <a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">Sankt-Petersburg</a>. Fiind bursier al Academiei, în anii <a href="/wiki/1873" title="1873">1873</a> — <a href="/wiki/1876" title="1876">1876</a> lucrează în <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> și în <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a>. Din anul <a href="/wiki/1878" title="1878">1878</a> Repin devine membru al Asociației Pictorilor Ambulanți (<i>„Peredvijnicilor”</i>). Fiind prieten cu Tolstoi, l-a pictat în câteva rânduri pe acesta în diferite ipostaze. </p> <div style="text-align:center"> <ul class="gallery mw-gallery-traditional"> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ilya_Efimovich_Repin_(1844-1930)_-_Portrait_of_Leo_Tolstoy_(1887).jpg" class="mw-file-description" title="Portretul lui Lev Tolstoi în 1887."><img alt="Portretul lui Lev Tolstoi în 1887." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bb/Ilya_Efimovich_Repin_%281844-1930%29_-_Portrait_of_Leo_Tolstoy_%281887%29.jpg/84px-Ilya_Efimovich_Repin_%281844-1930%29_-_Portrait_of_Leo_Tolstoy_%281887%29.jpg" decoding="async" width="84" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bb/Ilya_Efimovich_Repin_%281844-1930%29_-_Portrait_of_Leo_Tolstoy_%281887%29.jpg/126px-Ilya_Efimovich_Repin_%281844-1930%29_-_Portrait_of_Leo_Tolstoy_%281887%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bb/Ilya_Efimovich_Repin_%281844-1930%29_-_Portrait_of_Leo_Tolstoy_%281887%29.jpg/168px-Ilya_Efimovich_Repin_%281844-1930%29_-_Portrait_of_Leo_Tolstoy_%281887%29.jpg 2x" data-file-width="1200" data-file-height="1711" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Portretul lui Lev Tolstoi în <a href="/wiki/1887" title="1887">1887</a>.</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ilja_Jefimowitsch_Repin_004.jpg" class="mw-file-description" title="Un alt portret al scriitorului rus din 1893."><img alt="Un alt portret al scriitorului rus din 1893." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/Ilja_Jefimowitsch_Repin_004.jpg/99px-Ilja_Jefimowitsch_Repin_004.jpg" decoding="async" width="99" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/Ilja_Jefimowitsch_Repin_004.jpg/148px-Ilja_Jefimowitsch_Repin_004.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/Ilja_Jefimowitsch_Repin_004.jpg/198px-Ilja_Jefimowitsch_Repin_004.jpg 2x" data-file-width="1682" data-file-height="2038" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Un alt portret al scriitorului rus din <a href="/wiki/1893" title="1893">1893</a>.</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tolstoy_ploughing.jpg" class="mw-file-description" title="Desen din 1888 înfățișându-l pe Tolstoi lucrând câmpul."><img alt="Desen din 1888 înfățișându-l pe Tolstoi lucrând câmpul." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Tolstoy_ploughing.jpg/120px-Tolstoy_ploughing.jpg" decoding="async" width="120" height="81" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Tolstoy_ploughing.jpg/180px-Tolstoy_ploughing.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Tolstoy_ploughing.jpg/240px-Tolstoy_ploughing.jpg 2x" data-file-width="1784" data-file-height="1200" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Desen din <a href="/wiki/1888" title="1888">1888</a> înfățișându-l pe Tolstoi lucrând câmpul.</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Leo_Tolstoy02.jpg" class="mw-file-description" title="Tolstoi în timpul studiului, tablou din 1891."><img alt="Tolstoi în timpul studiului, tablou din 1891." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Leo_Tolstoy02.jpg/120px-Leo_Tolstoy02.jpg" decoding="async" width="120" height="86" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Leo_Tolstoy02.jpg/180px-Leo_Tolstoy02.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Leo_Tolstoy02.jpg/240px-Leo_Tolstoy02.jpg 2x" data-file-width="800" data-file-height="571" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Tolstoi în timpul studiului, tablou din <a href="/wiki/1891" title="1891">1891</a>.</div> </li> </ul> </div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Premiul_Nobel,_refuzat_de_Tolstoi"><span id="Premiul_Nobel.2C_refuzat_de_Tolstoi"></span>Premiul Nobel, refuzat de Tolstoi</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Premiul Nobel, refuzat de Tolstoi" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Premiul Nobel, refuzat de Tolstoi"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Premiul_Nobel_pentru_Literatur%C4%83" class="mw-redirect" title="Premiul Nobel pentru Literatură">Premiul Nobel pentru Literatură</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>În <a href="/wiki/1901" title="1901">1901</a>, Comitetul Nobel a decis să propună premiul unui scriitor ce părea să corespundă testamentului lui <a href="/wiki/Alfred_Nobel" title="Alfred Nobel">Alfred Nobel</a> și i-a scris lui Lev Tolstoi. Una dintre condițiile acordării era recunoașterea pe plan european a valorii operei. Trei scriitori ruși fuseseră traduși în limba franceză: Tolstoi, Dostoievski și Pușkin. Traducerile fuseseră susținute financiar de la caseta țarului <a href="/wiki/Alexandru_al_III-lea_al_Rusiei" title="Alexandru al III-lea al Rusiei">Alexandru al III-lea</a>, în ruble-aur. </p><p>Tolstoi refuză, motivând că banul este <i>„ochiul dracului”</i> și că el trăiește în acord cu normele creștine, ca un adept adevărat al bogomilismului. Un grup de scriitori și jurnaliști suedezi, între care și <a href="/wiki/Selma_Lagerl%C3%B6f" title="Selma Lagerlöf">Selma Lagerlöf</a>, s-a constituit într-un comitet de susținere a lui Tolstoi.<sup id="cite_ref-71" class="reference"><a href="#cite_note-71"><span class="cite-bracket">[</span>61<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>De două ori scriitorul rus a avut ocazia să ajungă și în <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a> însă n-a mai apucat. Prima dată, atunci când refuzase Premiul Nobel iar a doua oară, atunci când a fost invitat la un Congres Internațional al Păcii de la <a href="/wiki/Stockholm" title="Stockholm">Stockholm</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Figuri_importante_din_familia_Tolstoi">Figuri importante din familia Tolstoi</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Figuri importante din familia Tolstoi" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Figuri importante din familia Tolstoi"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tolstoy_gerb.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/4/49/Tolstoy_gerb.jpg/130px-Tolstoy_gerb.jpg" decoding="async" width="130" height="113" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/4/49/Tolstoy_gerb.jpg/195px-Tolstoy_gerb.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/4/49/Tolstoy_gerb.jpg/260px-Tolstoy_gerb.jpg 2x" data-file-width="689" data-file-height="600" /></a><figcaption>Blazonul <a href="/wiki/Familia_Tolstoi" title="Familia Tolstoi">familiei Tolstoi</a></figcaption></figure> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Familia_Tolstoi" title="Familia Tolstoi">Familia Tolstoi</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>Tolstoi (în <a href="/wiki/Limba_rus%C4%83" title="Limba rusă">rusă</a> Толсто́й) a fost una dintre cele mai de seamă <a href="/wiki/Dvorianstvo" class="mw-redirect" title="Dvorianstvo">familii de nobili</a> din <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>, descendentă din Andrei Haritonovici Tolstoi (poreclit <i>„grasul”</i>), ce și-a servit țara sub Vasile al II-lea al Rusiei. <i>„Sălbaticul neam Tolstoi”</i> (așa cum era cunoscut în înalta societate din Rusia) a lăsat o moștenire semnificativă în politica Rusiei, istoria ei militară, în literatură și arte. </p> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tolstoy_peter.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f9/Tolstoy_peter.jpg/150px-Tolstoy_peter.jpg" decoding="async" width="150" height="184" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f9/Tolstoy_peter.jpg/225px-Tolstoy_peter.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f9/Tolstoy_peter.jpg/300px-Tolstoy_peter.jpg 2x" data-file-width="1606" data-file-height="1975" /></a><figcaption>Contele Petru Andreevici Tolstoi</figcaption></figure> <p>Conform unor legende genealogice mai târzii, Andrei Haritonovici Tolstoi a fost un descendent al unuia Indris ce a fost un om de o foarte distinsă ascendență. Indris a venit din <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană</a> la Chernigov însoțit de fiii săi Litvinos și Zimonten și cu o forța de 3000 de oameni. </p><p>Familia a ajuns proeminentă în secolul al <a href="/wiki/Secolul_al_XVII-lea" title="Secolul al XVII-lea">XVII-lea</a>, datorită conexiunilor ei cu clanul Miloslavski din care făcea parte prima soție a țarului Alexei. Ocolnicul <a href="/w/index.php?title=Petre_Andreevici_Tolstoi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Petre Andreevici Tolstoi — pagină inexistentă">Petre Andreevici Tolstoi</a> a fost cel care a decis norocul familiei, punându-și serviciile în slujba lui <a href="/wiki/Petru_I_al_Rusiei" title="Petru I al Rusiei">Petru cel Mare</a>. Treptat a câștigat încrederea lui Petru servind ca primul ambasador rus la <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopol</a>, și apoi ca șef al poliției secrete. </p><p>Cel mai important politician Tolstoi din secolul al <a href="/wiki/Secolul_al_XIX-lea" title="Secolul al XIX-lea">XIX-lea</a> a fost <a href="/w/index.php?title=Dimitri_Tolstoi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dimitri Tolstoi — pagină inexistentă">Dimitri Andreevici</a>, care succesiv a fost ministru al educației, ministru de interne și președintele Academiei de Științe. Este amintit în general pentru faptul ca în timpul activității sale, a pus în scenă un program viguros de rusificare în <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> și <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a>. </p><p>Doi membri ai familiei au fost activi în timpul <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_napoleoniene" class="mw-redirect" title="Războaiele napoleoniene">războaielor napoleoniene</a>, Contele <a href="/w/index.php?title=Petre_Alexandrovici_Tolstoi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Petre Alexandrovici Tolstoi — pagină inexistentă">Petre Alexandrovici</a> (<a href="/wiki/1761" title="1761">1761</a> — <a href="/wiki/1844" title="1844">1844</a>) ce a servit sub <a href="/wiki/Alexandr_Suvorov" class="mw-redirect" title="Alexandr Suvorov">Suvorov</a> în războaiele împotriva <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turicei</a> și a <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Poloniei</a>. <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Ivanovici_Tolstoi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alexandru Ivanovici Tolstoi — pagină inexistentă">Alexandru Ivanovici Tolstoi</a> (<a href="/wiki/1770" title="1770">1770</a> — <a href="/wiki/1857" title="1857">1857</a>) - venit dintr-o ramură colaterală a familiei, a moștenit titlul de conte și moșiile unchiului său fără copii, ultimul din familia Osterman. S-a distins prima dată în bătălia de la Charnova (<a href="/wiki/1807" title="1807">1807</a>) unde regimentul său a ținut în loc timp de 15 ore întreaga armată aflată sub comanda directă a lui <a href="/wiki/Napoleon" class="mw-redirect" title="Napoleon">Napoleon</a>. Unul dintre cei mai admirații generali ai coaliției anti-Napoleon, a fost răsplătit pentru curajul său în bătăliile de la <a href="/wiki/Pultusk" class="mw-redirect" title="Pultusk">Pultusk</a> și <a href="/w/index.php?title=Eylau&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eylau — pagină inexistentă">Eylau</a>. </p><p><a href="/w/index.php?title=Feodor_Ivanovici_Tolstoi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Feodor Ivanovici Tolstoi — pagină inexistentă">Feodor Ivanovici Tolstoi</a> (<a href="/wiki/1782" title="1782">1782</a> — <a href="/wiki/1846" title="1846">1846</a>) a fost un bețiv notoriu, gastronom și duelist. Se spune că a omorât 11 oameni în dueluri. În <a href="/wiki/1803" title="1803">1803</a> a participat la primul înconjur rusesc al pământului. După ce și-a tatuat corpul în insulele <a href="/wiki/Insulele_Marchize" title="Insulele Marchize">Marchize</a> și a corupt întregul echipaj, căpitanul Krusenstern l-a abandonat pe una din insulele <a href="/wiki/Insulele_Aleutine" title="Insulele Aleutine">Aleutine</a> lângă <a href="/wiki/Regiunea_Kamceatka" title="Regiunea Kamceatka">Kamceatka</a>. La întoarcerea lui în Sankt Peterburg a fost numit <i>„americanul”</i>. A luptat brav în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Patriotic_din_1812" class="mw-redirect" title="Războiul Patriotic din 1812">războiul patriotic din 1812</a>, dar și-a scandalizat familia căsătorindu-se cu o cântăreață țigancă în <a href="/wiki/1821" title="1821">1821</a>. </p> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Victoria_tolstoy.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/32/Victoria_tolstoy.jpg/140px-Victoria_tolstoy.jpg" decoding="async" width="140" height="182" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/32/Victoria_tolstoy.jpg/210px-Victoria_tolstoy.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/32/Victoria_tolstoy.jpg/280px-Victoria_tolstoy.jpg 2x" data-file-width="1548" data-file-height="2007" /></a><figcaption>Viktoria Tolstoi</figcaption></figure> <p>Mulți dintre membri familiei Tolstoi și-au dedicat timpul liber literaturii. Contele <a href="/wiki/Aleksei_Konstantinovici_Tolstoi" title="Aleksei Konstantinovici Tolstoi">Aleksei Konstatinovici</a> (<a href="/wiki/1817" title="1817">1817</a> — <a href="/wiki/1875" title="1875">1875</a>) a fost curtean dar și unul dintre cei mai populari poeți ai Rusiei timpului său. A scris admirabile <a href="/wiki/Balad%C4%83" title="Baladă">balade</a>, un <a href="/wiki/Roman_istoric" title="Roman istoric">roman istoric</a>, câteva versuri licențioase și satire publicate sub pseudonimul literar Kozma Prutkov. Contribuția sa de bază în literatura rusă rămâne o trilogie de drame istorice, modelată după „<i>Boris Godnuov</i>” a lui <a href="/wiki/Pu%C8%99kin" class="mw-redirect" title="Pușkin">Pușkin</a>. </p><p>Dintre cei 13 copii ai lui Lev, cei mai mulți și-au petrecut viața promovând învățăturile lui sau denunțându-le. Cea mai mică fiică și totodată și secretara lui, <a href="/w/index.php?title=Alexandra_Tolstaia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alexandra Tolstaia — pagină inexistentă">Alexandra Lvovna</a> (<a href="/wiki/1884" title="1884">1884</a> — <a href="/wiki/1979" title="1979">1979</a>), a avut o viață dificilă în mod special. Deși împărțea doctrina tatălui ei, a non-violenței, a simțit că e de datoria ei să ia parte la evenimentele <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primului Război Mondial</a>. Pentru curajul ei a fost răsplătită cu trei medalii „<i><a href="/wiki/Crucea_Sf%C3%A2ntului_Gheorghe" class="mw-redirect" title="Crucea Sfântului Gheorghe">Sf. Gheorghe</a></i>” și gradul de <a href="/wiki/Colonel" title="Colonel">colonel</a>. </p><p>Scriitorul <a href="/wiki/Aleksei_Nicolaevici_Tolstoi" class="mw-redirect" title="Aleksei Nicolaevici Tolstoi">Aleksei Nicolaevici Tolstoi</a> (<a href="/wiki/1883" title="1883">1883</a> — <a href="/wiki/1945" title="1945">1945</a>) a aparținut unei ramuri diferite a familiei. Primele lucrări de proză scurtă ale lui, publicate în <a href="/wiki/1910" title="1910">1910</a>, au fost puse la zid de critici pentru excesivul <a href="/wiki/Naturalism" class="mw-redirect" title="Naturalism">naturalism</a> și erotism destrăbălat. După revoluție a emigrat pentru scurt timp în <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a>, dar și-a schimbat viziunile politice și s-a întors în <a href="/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83" class="mw-redirect" title="Uniunea Sovietică">Uniunea Sovietică</a>. În ultimii săi ani a publicat două romane masive pe subiecte istorice: <i>„Petru întâi”</i> și <i>„<a href="/w/index.php?title=Calvarul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Calvarul — pagină inexistentă">Calvarul</a>”</i>. Ca un susținător devotat a lui <a href="/wiki/Stalin" class="mw-redirect" title="Stalin">Stalin</a>, a devenit cunoscut drept <i>„Contele roșu”</i> sau <i>„Tovărașul conte”</i> și opera sa este recunoscută ca fiind una dintre lucrările clasice ale literaturii sovietice. Nepoata sa, <a href="/w/index.php?title=Tatiana_Tolstaia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tatiana Tolstaia — pagină inexistentă">Tatiana Tolstaia</a>, (n. <a href="/wiki/1951" title="1951">1951</a>) este printre cei mai importanți autori ruși de proză scurtă. <a href="/w/index.php?title=Viktoria_Tolstoi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Viktoria Tolstoi — pagină inexistentă">Viktoria Tolstoi</a> (n. <a href="/wiki/1974" title="1974">1974</a>) este o cântăreață suedeză de <a href="/wiki/Jazz" title="Jazz">jazz</a>. Ea este fiica lui Erik Kjellberg și stră stră nepoata lui Lev Tolstoi.<sup id="cite_ref-72" class="reference"><a href="#cite_note-72"><span class="cite-bracket">[</span>62<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Una din cele cinci ramuri - mai precis a treia - a familiei celebrului scriitor rus, Lev Nicolaevici Tolstoi, are o descendenta care trăiește la <a href="/wiki/Sibiu" title="Sibiu">Sibiu</a>. La 14 ani după moartea lui Lev Nicolaevici Tolstoi, în <a href="/wiki/1924" title="1924">1924</a>, se năștea la Nisa <a href="/wiki/Familia_Tolstoi#Familia_Tolstoi_în_România" title="Familia Tolstoi">Marina Robescu</a>, nepoată a colonelului conte Piotr Tolstoi (văr bun cu Lev Tolstoi), continuator al celei de-a treia ramuri a familiei Tolstoi. Finalul <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">primului război mondial</a> a făcut ca familia Tolstoi să se împrăștie pe bătrânul continent. Piotr Tolstoi împreună cu o parte din familie se mută la <a href="/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București">București</a>. Una dintre fiicele acestuia, Nathalie Tolstoi, avea să o nască în anul 1924 pe Marina Robescu.<sup id="cite_ref-umb2012-07-05_73-0" class="reference"><a href="#cite_note-umb2012-07-05-73"><span class="cite-bracket">[</span>63<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-74" class="reference"><a href="#cite_note-74"><span class="cite-bracket">[</span>64<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Aprecieri_critice">Aprecieri critice</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=25" title="Modifică secțiunea: Aprecieri critice" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=25" title="Edit section's source code: Aprecieri critice"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Fără îndoială că ai citit cărțile lui Tolstoi „<i>Război și pace</i>” și „<i>Anna Karenina</i>”. Nu am cunoscut fericire până în vara aceasta, iar acum am sentimentul că am întâlnit perfecțiunea în reprezentarea vieții omenești. Viața pare într-adevăr mai puțin reală decât relatarea ei. O veridicitate atât de infailibilă! Impresia produsă mă obsedează așa cum nu mi s-a mai întâmplat cu nicio lucrare literară până acum.”</div><div class="templatequotecite">—<a href="/wiki/William_James" title="William James">William James</a>, într-o scrisoare către <a href="/wiki/Henry_James" title="Henry James">Henry James</a><i></i></div></blockquote> <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Este un adevărat leu al literaturii”</div><div class="templatequotecite">—<a href="/w/index.php?title=Goncearov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Goncearov — pagină inexistentă">Goncearov</a>, la apariția romanului <i>„Război și pace”''</i></div></blockquote> <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„...Eposul modern al lui Tolstoi este cea mai hotărâtoare cotitură în întreaga dezvoltare a epicii universale dupa Homer și Virgiliu.”</div><div class="templatequotecite">—<a href="/wiki/Tudor_Vianu" title="Tudor Vianu">Tudor Vianu</a><sup id="cite_ref-75" class="reference"><a href="#cite_note-75"><span class="cite-bracket">[</span>65<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><i></i></div></blockquote> <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„...sunt aici lucruri pe care în afară de Tolstoi, nimeni în toată Europa nu le-ar putea scrie.”</div><div class="templatequotecite">—<a href="/wiki/Turgheniev" class="mw-redirect" title="Turgheniev">Turgheniev</a>, despre „<i>Război și pace</i>”<i></i></div></blockquote> <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„E o opera de artă perfectă, o carte absolut deosebită de cele ce se publică în Europa.”</div><div class="templatequotecite">—<a href="/wiki/F.M._Dostoievski" class="mw-redirect" title="F.M. Dostoievski">F.M. Dostoievski</a>, despre „<i>Anna Karenina</i>”<i></i></div></blockquote> <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Există la Tolstoi o înfricoșare și un tragism fără îndoială mai puțin spectaculoase ca la Dostoievski, dar pe care le găsesc răscolitoare, pentru că i-au fost hărăzite până la capăt: dintre cei doi, Dostoievski a fost totuși cel care a murit în patul său...”</div><div class="templatequotecite">—<a href="/wiki/Albert_Camus" title="Albert Camus">Albert Camus</a>, într-un interviu despre Tolstoi<i></i></div></blockquote> <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Un om de omenie: nu mai bun și nu mai deosebit decât ceilalți oameni; dar un om care simțea mai puternic, suferea mai mult și trăia viața mai intens decât alții.”</div><div class="templatequotecite">—<a href="/wiki/Maxim_Gorki" title="Maxim Gorki">Gorki</a> - Despre Tolstoi<i></i></div></blockquote> <table class="metadata plainlinks mbox-small" style="padding:0.25em 0.5em 0.5em 0.75em;border:1px solid #aaa; color:var(--color-base, #000);"> <tbody><tr style="height:25px;"> <td colspan="2" style="padding-bottom:0.5em;border-bottom:1px solid #aaa;margin:auto;text-align:center;">Puteți găsi mai multe informații despre <b>Leo Tolstoi</b> prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Sister_projects" class="extiw" title="en:Wikipedia:Sister projects">„proiecte surori”</a>: </td></tr> <tr style="height:25px;"> <td style="padding-top:0.75em;"><span typeof="mw:File"><a href="https://ro.wiktionary.org/wiki/Special:Search/Leo_Tolstoi" title="Search Wiktionary"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/Wiktionary-logo-en.svg/23px-Wiktionary-logo-en.svg.png" decoding="async" width="23" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/Wiktionary-logo-en.svg/35px-Wiktionary-logo-en.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/Wiktionary-logo-en.svg/46px-Wiktionary-logo-en.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="1089" /></a></span> </td> <td style="padding-top:0.75em;"><a href="https://ro.wiktionary.org/wiki/Special:Search/Leo_Tolstoi" class="extiw" title="wikt:Special:Search/Leo Tolstoi">Definiții și traduceri</a> în Wikționar </td></tr> <tr style="height:25px;"> <td><span typeof="mw:File"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Special:Search/Leo_Tolstoi" title="Search Commons"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/18px-Commons-logo.svg.png" decoding="async" width="18" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/28px-Commons-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/37px-Commons-logo.svg.png 2x" data-file-width="1024" data-file-height="1376" /></a></span> </td> <td><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Special:Search/Leo_Tolstoi" class="extiw" title="commons:Special:Search/Leo Tolstoi">Imagini și media</a> la Commons </td></tr> <tr style="height:25px;"> <td><span typeof="mw:File"><a href="https://ro.wikiquote.org/wiki/Special:Search/Leo_Tolstoi" title="Search Wikiquote"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikiquote-logo.svg/21px-Wikiquote-logo.svg.png" decoding="async" width="21" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikiquote-logo.svg/32px-Wikiquote-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikiquote-logo.svg/42px-Wikiquote-logo.svg.png 2x" data-file-width="300" data-file-height="355" /></a></span> </td> <td><a href="https://ro.wikiquote.org/wiki/Special:Search/Leo_Tolstoi" class="extiw" title="q:Special:Search/Leo Tolstoi">Citate</a> la Wikicitat </td></tr> <tr style="height:25px;"> <td><span typeof="mw:File"><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/Special:Search/Leo_Tolstoi" title="Search Wikisource"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/24px-Wikisource-logo.svg.png" decoding="async" width="24" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/36px-Wikisource-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/48px-Wikisource-logo.svg.png 2x" data-file-width="410" data-file-height="430" /></a></span> </td> <td><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/Special:Search/Leo_Tolstoi" class="extiw" title="s:Special:Search/Leo Tolstoi">Texte sursă</a> la Wikisursă </td></tr> <tr style="height:25px;"> <td><span typeof="mw:File"><a href="https://ro.wikibooks.org/wiki/Special:Search/Leo_Tolstoi" title="Search Wikibooks"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikibooks-logo.svg/25px-Wikibooks-logo.svg.png" decoding="async" width="25" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikibooks-logo.svg/38px-Wikibooks-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikibooks-logo.svg/50px-Wikibooks-logo.svg.png 2x" data-file-width="300" data-file-height="300" /></a></span> </td> <td><a href="https://ro.wikibooks.org/wiki/Special:Search/Leo_Tolstoi" class="extiw" title="b:Special:Search/Leo Tolstoi">Manuale</a> la Wikimanuale </td></tr> <tr style="height:25px;"> <td><span typeof="mw:File"><a href="https://en.wikiversity.org/wiki/Special:Search/Leo_Tolstoi" title="Search Wikiversity"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Wikiversity-logo-en.svg/25px-Wikiversity-logo-en.svg.png" decoding="async" width="25" height="23" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Wikiversity-logo-en.svg/38px-Wikiversity-logo-en.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Wikiversity-logo-en.svg/50px-Wikiversity-logo-en.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="900" /></a></span> </td> <td><a href="https://en.wikiversity.org/wiki/Special:Search/Leo_Tolstoi" class="extiw" title="wikiversity:Special:Search/Leo Tolstoi">Resurse de studiu</a> la Wikiversitate </td></tr> </tbody></table> <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„...ultimul exemplar al rasei geniilor europeni...”</div><div class="templatequotecite">—<a href="/wiki/Giovanni_Papini" title="Giovanni Papini">Giovanni Papini</a> - Despre Tolstoi<i></i></div></blockquote> <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„El ne-a povestit despre viața rusească aproape tot atât cât întreaga noastră literatură de până la el.”</div><div class="templatequotecite">—Gorki - Vorbind despre prietenul său<i></i></div></blockquote> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Traduceri_în_română"><span id="Traduceri_.C3.AEn_rom.C3.A2n.C4.83"></span>Traduceri în română</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=26" title="Modifică secțiunea: Traduceri în română" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=26" title="Edit section's source code: Traduceri în română"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><i>Cadavrul viu. Puterea întunericului</i>, 238 p., Editura Mondoro, 2015, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9786066950053" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-606-695-005-3</a></li> <li>„Învierea”, Editura Ideea Europeană, 2010, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9786065940475" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-606-594-047-5</a>.</li> <li>„Spovedanie”, Editura Ideea Europeană, 2016, 978-606-668-191-9.</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Bibliografie">Bibliografie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=27" title="Modifică secțiunea: Bibliografie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=27" title="Edit section's source code: Bibliografie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li>Ovidiu Drimba, <i>„Istoria literaturii universale”</i>, Ed. Saeculum I.O. și Vestala, <a href="/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București">București</a>, <a href="/wiki/2004" title="2004">2004</a>, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9739200443" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 973-9200-44-3</a></li> <li>Fl. Caloianu <i>„Literatura clasică rusă”</i> - Ed. Cartea Rusă, București, <a href="/wiki/1956" title="1956">1956</a>.</li> <li><a href="/wiki/Ion_Iano%C8%99i" title="Ion Ianoși">Ion Ianoși</a>, „Dostoievski și Tolstoi - Poveste cu doi necunoscuți”, Editura Ideea Europeană, București, 2004.</li> <li>Daniel S. Burt, <i>„100 cei mai mari scriitori ai lumii”</i>, Ed. Lider - Ed. Star, București, <a href="/wiki/2005" title="2005">2005</a>.</li> <li><a href="/wiki/Ion_Iano%C8%99i" title="Ion Ianoși">Ion Ianoși</a>, „Tolstoi · Romanul unei drame”, Editura Ideea Europeană, București, 2005.</li> <li>DeAgostini Hellas - <i>„100 de personalități - Lev Tolstoi”</i> - numărul 25 - 2008.</li> <li><a href="/wiki/Ion_Iano%C8%99i" title="Ion Ianoși">Ion Ianoși</a>, „Jurnal - Lev Tolstoi”, Editura Ideea Europeană, București, 2013.</li> <li><a href="/wiki/Ion_Iano%C8%99i" title="Ion Ianoși">Ion Ianoși</a>, „Dostoievski. Tragedia subteranei. Dostoievski și Tolstoi. Poveste cu doi necunoscuți”, Editura Ideea Europeană, București, 2013.</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=28" title="Modifică secțiunea: Note" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=28" title="Edit section's source code: Note"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Note_explicative">Note explicative</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=29" title="Modifică secțiunea: Note explicative" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=29" title="Edit section's source code: Note explicative"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="references-small columns references-column-count references-column-count-2" style="-moz-column-count: 2; -webkit-column-count: 2; column-count: 2; list-style-type: decimal;"> <div class="mw-references-wrap"><ol class="references"> <li id="cite_note-32"><b><a href="#cite_ref-32">^</a></b> <span class="reference-text">în romanul „Război și Pace” în circumstanțe similare moare Liza Bolkovskaia, soția lui Andrei Bolkovskii, iar în romanul „Anna Karenina” personajul principal aude o voce într-un vis, care i-a prezis moartea în timpul nașterii.</span> </li> <li id="cite_note-48"><b><a href="#cite_ref-48">^</a></b> <span class="reference-text">Denumire dată intelectualității care s-a format în Rusia, începând din sec al XVIII-lea din rândurile funcționărimii, ale micii burghezii, ale negustorimii și ale țărănimii; au avut un rol important în mișcările revoluționare, în dezvoltarea științei și culturii.</span> </li> <li id="cite_note-49"><b><a href="#cite_ref-49">^</a></b> <span class="reference-text">După ce Lev Tolstoi a cerut să fie mutat din Crimeea, în 1856 el a fost trimis drept curier în Sankt Petersburg. În anul următor, el a făcut prima sa călătorie în Europa de Vest, și anume la Paris, Geneva, Lucerna și Baden-Baden. - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.russen-in-baden-baden.de/tolstoi.htm">Russen in Baden-Baden</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090607030928/http://www.russen-in-baden-baden.de/tolstoi.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2009-06-07">7 iunie 2009</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. - accesat la 18.11.08</span> </li> <li id="cite_note-55"><b><a href="#cite_ref-55">^</a></b> <span class="reference-text">Al lui Tolstoi și celor care i s-au alăturat campaniei sale de binefacere, marele scriitor a fost copleșit de suferință țăranilor. Contele a dat vina foametei ordinii sociale, Bisericii Ortodoxe* și guvernului. Notă:* Biserica Ortodoxă, care l-a excomunicat recent pe Tolstoi, a interzis țăranilor înfometați să accepte alimentele ce provin din campania sa. - Orlando Figes, History Of The Revolution, A People's Tragedy Penguin Books 1996.</span> </li> <li id="cite_note-57"><b><a href="#cite_ref-57">^</a></b> <span class="reference-text">dar din moment ce nu au putut fi publicate în Rusia, Tolstoi a pregătit o versiune scurtă, Evanghelia pe scurt, pentru publicarea în străinătate.- The Tolstoy Gospel in the Light of the Jefferson Bible, Ihor Levitsky, Canadian Slavonic Papers, Vol. 21, No. 3, September 1979, pp. 347-355, published by Canadian Association of Slavists.</span> </li> <li id="cite_note-58"><b><a href="#cite_ref-58">^</a></b> <span class="reference-text">Dar, odată cu fluxul de apă pură, dătătoare de viață am perceput mult noroi și mocirlă pe nedrept amestecate. - The Tolstoy Gospel in the Light of the Jefferson Bible, Ihor Levitsky, Canadian Slavonic Papers, Vol. 21, No. 3, September 1979, pp. 347-355, published by Canadian Association of Slavists.</span> </li> <li id="cite_note-59"><b><a href="#cite_ref-59">^</a></b> <span class="reference-text">În opinia atât a lui Tolstoi cât și a lui Jefferson, materialele străine introduse în doctrina lui Hristos de către Pavel și succesorii săi <b>a servit pentru a ascunde exigent învățăturile etice ale lui Isus, astfel încât de multe ori a fi un creștin nu mai însemnat în primul rând a trăi conform învățăturilor Lui, ci doar în a urma ritualurile bisericești.</b> - The Tolstoy Gospel in the Light of the Jefferson Bible, Ihor Levitsky, Canadian Slavonic Papers, Vol. 21, No. 3, septembrie 1979, pp. 347-355, publicată de Canadian Association of Slavists.</span> </li> <li id="cite_note-60"><b><a href="#cite_ref-60">^</a></b> <span class="reference-text">"The Demonized Double: The Image of Lev Tolstoi in Russian Orthodox Polemics", Author(s): Pal Kolsto, Source: Slavic Review, Vol. 65, No. 2 (Summer, 2006), pp. 304-324, Published by: The American Association for the Advancement of Slavic Studies.</span> </li> <li id="cite_note-64"><b><a href="#cite_ref-64">^</a></b> <span class="reference-text">Narodnicism, mișcare social−politică apărută în <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a> în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Această mișcare consideră țărănimea și intelectualitatea luminată ca fiind forțele sociale capabile să răstoarne țarismul și să instaureze în Rusia o nouă ordine socială.</span> </li> <li id="cite_note-65"><b><a href="#cite_ref-65">^</a></b> <span class="reference-text">După Anna Karenina, Tolstoi s-a concentrat asupra unor teme creștine, iar romanele sale ulterioare dezvoltă o filosofie creștină anarho-pacifistă, care a condus la excomunicarea sa din cadrul bisericii ortodoxe în 1901 - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.info-portal.ro/articol/biografie-lev-nicolaievici-tolstoi/76/1/lev-tolstoi-biografie/">info-portal.ro</a> - accesat la 14.11.08</span> </li> </ol></div></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Note_bibliografice">Note bibliografice</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=30" title="Modifică secțiunea: Note bibliografice" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=30" title="Edit section's source code: Note bibliografice"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="references-small columns references-column-count references-column-count-2" style="-moz-column-count: 2; -webkit-column-count: 2; column-count: 2; list-style-type: decimal;"> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-e208dbeb7c03846395aaeeb99c2e4163-1"><b><a href="#cite_ref-e208dbeb7c03846395aaeeb99c2e4163_1-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.ru/books?id=pyYYAAAAYAAJ&pg=PA5"><i><span lang="ru">Istoria moego detstva</span></i></a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%3Cspan+lang%3D%22ru%22%3EIstoria+moego+detstva%3C%2Fspan%3E&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.ru%2Fbooks%3Fid%3DpyYYAAAAYAAJ%26pg%3DPA5&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span></span> </li> <li id="cite_note-cc161b7974da552d81cabd18aa12ab98-2">^ <a href="#cite_ref-cc161b7974da552d81cabd18aa12ab98_2-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-cc161b7974da552d81cabd18aa12ab98_2-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://enc.cap.ru/"><i><span lang="ru">Ciuvașskaia iențiklopedia</span></i></a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%3Cspan+lang%3D%22ru%22%3ECiuva%C8%99skaia+ien%C8%9Biklopedia%3C%2Fspan%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fenc.cap.ru%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span></span> </li> <li id="cite_note-8d503e70ff230e76ff7ac843605aae3b-3">^ <a href="#cite_ref-8d503e70ff230e76ff7ac843605aae3b_3-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-8d503e70ff230e76ff7ac843605aae3b_3-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-8d503e70ff230e76ff7ac843605aae3b_3-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://prodetlit.ru/"><i><span lang="ru">ProDetLit</span></i></a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%3Cspan+lang%3D%22ru%22%3EProDetLit%3C%2Fspan%3E&rft_id=https%3A%2F%2Fprodetlit.ru%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span></span> </li> <li id="cite_note-e6ece3a5593e721992e3b31367a20b86-4"><b><a href="#cite_ref-e6ece3a5593e721992e3b31367a20b86_4-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://bashenc.online/ba/"><i><span lang="ru">Bașkirskaia iențiklopedia</span></i></a><span class="reference-accessdate">, accesat în <time datetime="2023-03-14">14 martie 2023</time></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%3Cspan+lang%3D%22ru%22%3EBa%C8%99kirskaia+ien%C8%9Biklopedia%3C%2Fspan%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fbashenc.online%2Fba%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span></span> </li> <li id="cite_note-8e89f517e3a2cecb8da24d1eb6858a47-5">^ <a href="#cite_ref-8e89f517e3a2cecb8da24d1eb6858a47_5-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-8e89f517e3a2cecb8da24d1eb6858a47_5-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-8e89f517e3a2cecb8da24d1eb6858a47_5-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://feb-web.ru/feb/kle/"><i><span lang="ru">Kratkaia literaturnaia iențiklopedia</span></i></a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%3Cspan+lang%3D%22ru%22%3EKratkaia+literaturnaia+ien%C8%9Biklopedia%3C%2Fspan%3E&rft_id=http%3A%2F%2Ffeb-web.ru%2Ffeb%2Fkle%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span></span> </li> <li id="cite_note-595faee02b19409c5e60cffc10bab1dc-6"><b><a href="#cite_ref-595faee02b19409c5e60cffc10bab1dc_6-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><i><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q20646105" class="extiw" title="d:Q20646105"><span lang="en">EB-11 / Tolstoy, Leo</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="en">EB-11 / Tolstoy, Leo</span> (articol enciclopedic)|]]</span></i></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%26%238203%3B%5D%5D%3C%2Fspan%3E%5B%5BCategorie%3AArticole+cu+leg%C4%83turi+c%C4%83tre+elemente+f%C4%83r%C4%83+etichet%C4%83+%C3%AEn+limba+rom%C3%A2n%C4%83&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span> <span style="font-size:100%" class="error citation-comment"><span style="font-size:100%" class="error citation-comment">Verificați valoarea <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|titlelink=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#bad_paramlink" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)</span></span></span> </li> <li id="cite_note-f6a176a6e94cb35a844d172979adc97a-7"><b><a href="#cite_ref-f6a176a6e94cb35a844d172979adc97a_7-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><i>Толстой Лев Николаевич</i>, <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17378135" class="extiw" title="d:Q17378135">Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none"><a href="/wiki/Marea_Enciclopedie_Sovietic%C4%83_(1969%E2%80%931978)_(edi%C8%9Bia_a_3-a_a_Enciclopediei_universale_Sovietice)" class="mw-redirect" title="Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) (ediția a 3-a a Enciclopediei universale Sovietice)"></a></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9+%D0%9B%D0%B5%D0%B2+%D0%9D%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87&rft.pub=Marea+Enciclopedie+Sovietic%C4%83+%281969%E2%80%931978%29%3Cabbr+title%3D%27Articolul+%C3%AEnc%C4%83+nu+exist%C4%83+%C3%AEn+acest+wiki%27%3E%5B%2A%5D%3C%2Fabbr%3E%3Cspan+style%3D%22display%3Anone%22%3E%26%238203%3B%3C%2Fspan%3E&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span> <span style="display:none;font-size:100%" class="error citation-comment"><code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|access-date=</code> necesită <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|url=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#accessdate_missing_url" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)</span></span> </li> <li id="cite_note-7905f7f4fbece06cd234d870634ea47b-8">^ <a href="#cite_ref-7905f7f4fbece06cd234d870634ea47b_8-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-7905f7f4fbece06cd234d870634ea47b_8-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-7905f7f4fbece06cd234d870634ea47b_8-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-7905f7f4fbece06cd234d870634ea47b_8-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-7905f7f4fbece06cd234d870634ea47b_8-4"><sup><i><b>e</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-7905f7f4fbece06cd234d870634ea47b_8-5"><sup><i><b>f</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-7905f7f4fbece06cd234d870634ea47b_8-6"><sup><i><b>g</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://portal.dnb.de/"><i><span lang="de">Katalog der Deutschen Nationalbibliothek</span></i></a><span class="reference-accessdate">, accesat în <time datetime="2024-10-05">5 octombrie 2024</time></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%3Cspan+lang%3D%22de%22%3EKatalog+der+Deutschen+Nationalbibliothek%3C%2Fspan%3E&rft_id=https%3A%2F%2Fportal.dnb.de%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span></span> </li> <li id="cite_note-9a09f4180dbb891b464a2ce9b91553cb-9"><b><a href="#cite_ref-9a09f4180dbb891b464a2ce9b91553cb_9-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><i><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q20646106" class="extiw" title="d:Q20646106"><span lang="ru-Latn">IeSBE / Tolstoi, Lev Nikolaevici</span></a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none">[[<span lang="ru-Latn">IeSBE / Tolstoi, Lev Nikolaevici</span> (articol enciclopedic)|]]</span></i></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%26%238203%3B%5D%5D%3C%2Fspan%3E%5B%5BCategorie%3AArticole+cu+leg%C4%83turi+c%C4%83tre+elemente+f%C4%83r%C4%83+etichet%C4%83+%C3%AEn+limba+rom%C3%A2n%C4%83&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span> <span style="font-size:100%" class="error citation-comment"><span style="font-size:100%" class="error citation-comment">Verificați valoarea <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|titlelink=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#bad_paramlink" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)</span></span></span> </li> <li id="cite_note-faaa57e22a9767ad67a3e440200283b4-10"><b><a href="#cite_ref-faaa57e22a9767ad67a3e440200283b4_10-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.britannica.com/"><i><span lang="en">Encyclopædia Britannica Online</span></i></a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%3Cspan+lang%3D%22en%22%3EEncyclop%C3%A6dia+Britannica+Online%3C%2Fspan%3E&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span></span> </li> <li id="cite_note-3c8ee5ebdc618bf0464c0b3c8d18184c-11"><b><a href="#cite_ref-3c8ee5ebdc618bf0464c0b3c8d18184c_11-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.britannica.com"><i>Encyclopædia Britannica</i></a><span class="reference-accessdate">, accesat în <time datetime="2019-02-07">7 februarie 2019</time></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Encyclop%C3%A6dia+Britannica&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.britannica.com&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span></span> </li> <li id="cite_note-3770f408049b5015b4211989bbb0d3e9-12"><b><a href="#cite_ref-3770f408049b5015b4211989bbb0d3e9_12-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.archivioricordi.com"><i><span lang="en">Archivio Storico Ricordi</span></i></a><span class="reference-accessdate">, accesat în <time datetime="2020-12-03">3 decembrie 2020</time></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%3Cspan+lang%3D%22en%22%3EArchivio+Storico+Ricordi%3C%2Fspan%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.archivioricordi.com&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span></span> </li> <li id="cite_note-feaa1fb60cc524a03d70ed1662549aa2-13"><b><a href="#cite_ref-feaa1fb60cc524a03d70ed1662549aa2_13-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.biography.com/people/leo-tolstoy-9508518">http://www.biography.com/people/leo-tolstoy-9508518</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.biography.com%2Fpeople%2Fleo-tolstoy-9508518&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span> <span style="font-size:100%" class="error citation-comment">Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)</span></span> </li> <li id="cite_note-6ba64b295d73c411954028bafe927dc6-14"><b><a href="#cite_ref-6ba64b295d73c411954028bafe927dc6_14-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://rodovid.org/"><i>Rodovid</i></a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Rodovid&rft_id=http%3A%2F%2Frodovid.org%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span></span> </li> <li id="cite_note-15a9ce51b7f50b2dcbf2a7823d47b1e9-15"><b><a href="#cite_ref-15a9ce51b7f50b2dcbf2a7823d47b1e9_15-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.genealogics.org"><i>Genealogics</i></a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Genealogics&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.genealogics.org&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span></span> </li> <li id="cite_note-7e097a48f4cb207f99928e5d99466dfd-16"><b><a href="#cite_ref-7e097a48f4cb207f99928e5d99466dfd_16-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.tandfonline.com/doi/pdf/10.1080/13507486.2011.574682">http://www.tandfonline.com/doi/pdf/10.1080/13507486.2011.574682</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.tandfonline.com%2Fdoi%2Fpdf%2F10.1080%2F13507486.2011.574682&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span> <span style="font-size:100%" class="error citation-comment">Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)</span></span> </li> <li id="cite_note-9132f7d7dd8aa97531053f962745722a-17"><b><a href="#cite_ref-9132f7d7dd8aa97531053f962745722a_17-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.tandfonline.com/doi/pdf/10.1080/00905999708408490">http://www.tandfonline.com/doi/pdf/10.1080/00905999708408490</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.tandfonline.com%2Fdoi%2Fpdf%2F10.1080%2F00905999708408490&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span> <span style="font-size:100%" class="error citation-comment">Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)</span></span> </li> <li id="cite_note-21c0fe4fb020ba4b20363890ab2b017a-18"><b><a href="#cite_ref-21c0fe4fb020ba4b20363890ab2b017a_18-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb11926775j"><i>Autoritatea BnF</i></a><span class="reference-accessdate">, accesat în <time datetime="2015-10-10">10 octombrie 2015</time></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Autoritatea+BnF&rft_id=http%3A%2F%2Fdata.bnf.fr%2Fark%3A%2F12148%2Fcb11926775j&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span></span> </li> <li id="cite_note-7b57188bc0d7f319161273f241f2c260-19"><b><a href="#cite_ref-7b57188bc0d7f319161273f241f2c260_19-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><i><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16744133" class="extiw" title="d:Q16744133">CONOR.SI</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><span style="display:none"><a href="/w/index.php?title=CONOR.SI_(authority_control_file_for_author_and_corporate_names_in_Slovene_system_COBISS)&action=edit&redlink=1" class="new" title="CONOR.SI (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS) — pagină inexistentă"></a></span></i></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%26%238203%3B&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span> <span style="font-size:100%" class="error citation-comment"><span style="font-size:100%" class="error citation-comment">Verificați valoarea <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|titlelink=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#bad_paramlink" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)</span></span></span> </li> <li id="cite_note-f3d3622bb66271dbc0d010c1947d59db-20"><b><a href="#cite_ref-f3d3622bb66271dbc0d010c1947d59db_20-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gutenberg.org/ebooks/2600"><i>War and Peace</i></a> (în rusă)<span class="reference-accessdate">, accesat în <time datetime="2018-10-30">30 octombrie 2018</time></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=War+and+Peace&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.gutenberg.org%2Febooks%2F2600&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span></span> </li> <li id="cite_note-0cb9aaabebf2f35534658e8a5a3f9a34-21"><b><a href="#cite_ref-0cb9aaabebf2f35534658e8a5a3f9a34_21-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite id="CITEREFLev_Tolstoi" class="citation"><a class="mw-selflink selflink">Lev Tolstoi</a>, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gutenberg.org/ebooks/7176"><i>A Letter to a Hindu</i></a> (în engleză)<span class="reference-accessdate">, accesat în <time datetime="2018-10-30">30 octombrie 2018</time></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+Letter+to+a+Hindu&rft.au=Lev+Tolstoi&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.gutenberg.org%2Febooks%2F7176&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span></span> </li> <li id="cite_note-22"><b><a href="#cite_ref-22">^</a></b> <span class="reference-text">În limba rusă „<i>tolstîi</i>” înseamnă „<i>gras</i>”</span> </li> <li id="cite_note-23"><b><a href="#cite_ref-23">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.calificativ.ro/TOLSTOI-a8520.html">Astăzi contele Lev Nikolaievici Tolstoi este considerat unul dintre cei mai mari romancieri din istoria literaturii.</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081205154344/http://www.calificativ.ro/TOLSTOI-a8520.html">Arhivat</a> în <time datetime="2008-12-05">5 decembrie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. - accesat 14.11.08</span> </li> <li id="cite_note-24"><b><a href="#cite_ref-24">^</a></b> <span class="reference-text">Editura Adevărul Holding - Colecția Adevărul, catalog 2008~2009 - Lev Tolstoi</span> </li> <li id="cite_note-25"><b><a href="#cite_ref-25">^</a></b> <span class="reference-text">Mircea Mâciu dr., Nicolae C. Nicolescu, Valeriu Șuteu dr., <i>Mic dicționar enciclopedic</i>, Ed. Științifică și enciclopedică, București, 1986</span> </li> <li id="cite_note-26"><b><a href="#cite_ref-26">^</a></b> <span class="reference-text">Humanitas, autori: Lev Tolstoi - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.humanitas.ro/autori/autor.php?id=367&pag=1">humanitas.ro</a> - accesat la 16.11.08</span> </li> <li id="cite_note-ResistNotEvil-27"><b><a href="#cite_ref-ResistNotEvil_27-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www-ee.stanford.edu/~hellman/opinion/Resist_Not.html">Martin E. Hellman, <i>Resist Not Evil</i> in <i>World Without Violence</i> (Arun Gandhi ed.), M.K. Gandhi Institute, 1994</a>, accesat la <a href="/wiki/14_decembrie" title="14 decembrie">14 decembrie</a> <a href="/wiki/2006" title="2006">2006</a></span> </li> <li id="cite_note-28"><b><a href="#cite_ref-28">^</a></b> <span class="reference-text"><i>Lev Tolstoi, între dumnezeire și umanitate</i> - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ideiindialog.ro/articol_385/lev_tolstoi__intre_dumnezeire_si_umanitate.html">Idei în Dialog</a><sup>[<i><a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a></i>]</sup> - accesat 14.11.08</span> </li> <li id="cite_note-a-29"><b><a href="#cite_ref-a_29-0">^</a></b> <span class="reference-text">Dicționar de personalități - <i>Lev Tolstoi</i> - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.studentie.ro/TOLSTOI-a867-1191570.html">Studentie.ro</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090203214049/http://www.studentie.ro/TOLSTOI-a867-1191570.html">Arhivat</a> în <time datetime="2009-02-03">3 februarie 2009</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. - accesat la 10 noiembrie 2008</span> </li> <li id="cite_note-30"><b><a href="#cite_ref-30">^</a></b> <span class="reference-text"><i>Sua mãe, a princesa Maria Nikolaievna Volkonski descendia dos antigos príncipes Volkonski e seu pai, Nicolai Ilich Tolstói, era conde.</i> - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.laudano.com.br/biblioteca/autor/126-Lev-Nikolaievich-Tolstoi.html">laudano.com</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080914003530/http://www.laudano.com.br/biblioteca/autor/126-lev-nikolaievich-tolstoi.html">Arhivat</a> în <time datetime="2008-09-14">14 septembrie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. - accesat la 18.11.08</span> </li> <li id="cite_note-31"><b><a href="#cite_ref-31">^</a></b> <span class="reference-text"><i>„...his mother died when he was only two.”</i> - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.brlsi.org/proceed05/lithum0105.htm">Leo Tolstoy: Sinner, Novelist, Prophet - Autor: Simon Farrow</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070928072948/http://www.brlsi.org/proceed05/lithum0105.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2007-09-28">28 septembrie 2007</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. - accesat la 18.11.08</span> </li> <li id="cite_note-33"><b><a href="#cite_ref-33">^</a></b> <span class="reference-text">Derrick Leon. <i>Tolstoy: His Life and Work</i> (Routledge, 1944): 159.</span> </li> <li id="cite_note-34"><b><a href="#cite_ref-34">^</a></b> <span class="reference-text">Personal events - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.pbs.org/wgbh/masterpiece/anna/timeline_text.html">A Tolstoy Timeline</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20071230062938/http://www.pbs.org/wgbh/masterpiece/anna/timeline_text.html">Arhivat</a> în <time datetime="2007-12-30">30 decembrie 2007</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. - accesat la 18.11.08</span> </li> <li id="cite_note-35"><b><a href="#cite_ref-35">^</a></b> <span class="reference-text">Lev Tolstoi pe <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.astroline.ro/P_Lev_Tolstoi_1516.html">astroline.ro</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090213052941/http://www.astroline.ro/P_Lev_Tolstoi_1516.html">Arhivat</a> în <time datetime="2009-02-13">13 februarie 2009</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. - accesat la 16.11.08</span> </li> <li id="cite_note-autogenerat1-36"><b><a href="#cite_ref-autogenerat1_36-0">^</a></b> <span class="reference-text">Dicționar de personalități - <i>Lev Tolstoi</i> - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.studentie.ro/UN_VEAC_DE_SINGURATATE___FAMILIA_BUENDIA-a174-17387743.html">Studentie.ro</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081006211614/http://www.studentie.ro/UN_VEAC_DE_SINGURATATE___FAMILIA_BUENDIA-a174-17387743.html">Arhivat</a> în <time datetime="2008-10-06">6 octombrie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. - accesat la 10 noiembrie 2008</span> </li> <li id="cite_note-37"><b><a href="#cite_ref-37">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://feb-web.ru/feb/litnas/texts/l691/ln1-5104.htm"><i>Краткий биографический очерк, написанный со слов графа Л. Н. Толстого его женой гр. С. А. Толстой 25 октября 1878 года</i></a>. <time datetime="1910">1910</time>. p. 510.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%D0%9A%D1%80%D0%B0%D1%82%D0%BA%D0%B8%D0%B9+%D0%B1%D0%B8%D0%BE%D0%B3%D1%80%D0%B0%D1%84%D0%B8%D1%87%D0%B5%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9+%D0%BE%D1%87%D0%B5%D1%80%D0%BA%2C+%D0%BD%D0%B0%D0%BF%D0%B8%D1%81%D0%B0%D0%BD%D0%BD%D1%8B%D0%B9+%D1%81%D0%BE+%D1%81%D0%BB%D0%BE%D0%B2+%D0%B3%D1%80%D0%B0%D1%84%D0%B0+%D0%9B.+%D0%9D.+%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B3%D0%BE+%D0%B5%D0%B3%D0%BE+%D0%B6%D0%B5%D0%BD%D0%BE%D0%B9+%D0%B3%D1%80.+%D0%A1.+%D0%90.+%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9+25+%D0%BE%D0%BA%D1%82%D1%8F%D0%B1%D1%80%D1%8F+1878+%D0%B3%D0%BE%D0%B4%D0%B0&rft.pages=510&rft.date=1910&rft_id=http%3A%2F%2Ffeb-web.ru%2Ffeb%2Flitnas%2Ftexts%2Fl691%2Fln1-5104.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEЭйхенбаум_Б._М.1969-38"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEЭйхенбаум_Б._М.1969_38-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFЭйхенбаум_Б._М.1969">Эйхенбаум Б. М. 1969</a>.</span> </li> <li id="cite_note-39"><b><a href="#cite_ref-39">^</a></b> <span class="reference-text"><i>Über Leo Tolstoi</i> - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.russlandjournal.de/buecher/russische-klassiker/leo-tolstoi/">russlandjournal.de</a> - accesat la 18.11.08</span> </li> <li id="cite_note-40"><b><a href="#cite_ref-40">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.slovarus.ru/?di=21026">„Биографический словарь”</a>. <i>Толстой Лев Николаевич</i>. Slovarus.ru<span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2013-03-29">29 martie 2013</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%D0%A2%D0%BE%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B9+%D0%9B%D0%B5%D0%B2+%D0%9D%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87&rft.atitle=%D0%91%D0%B8%D0%BE%D0%B3%D1%80%D0%B0%D1%84%D0%B8%D1%87%D0%B5%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9+%D1%81%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B0%D1%80%D1%8C&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.slovarus.ru%2F%3Fdi%3D21026&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span> <span style="font-size:100%" class="error citation-comment">Parametru necunoscut <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|datăarhivare=</code> ignorat (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#parameter_ignored" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>); </span><span style="font-size:100%" class="error citation-comment">Parametru necunoscut <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|arhivăurl=</code> ignorat (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#parameter_ignored" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)</span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-41"><b><a href="#cite_ref-41">^</a></b> <span class="reference-text"><i>Conflictul ruso-cecen, prefațat de Tolstoi</i> în <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cotidianul.ro/conflictul_ruso_cecen_prefatat_de_tolstoi-63301.html">Colecția Cotidianul</a> - Hagi Murad - accesat la 10 noiembrie 2008</span> </li> <li id="cite_note-42"><b><a href="#cite_ref-42">^</a></b> <span class="reference-text">Ștefan Borcea, <i><a rel="nofollow" class="external text" href="https://adevarul.ro/stil-de-viata/cultura/desfraul-la-care-s-a-dedat-in-romania-celebrul-2227470.html">Desfrâul la care s-a dedat în România celebrul scriitor Lev Tolstoi. Episoade savuroase ale romancierului</a></i>, adevarul.ro</span> </li> <li id="cite_note-43"><b><a href="#cite_ref-43">^</a></b> <span class="reference-text"><i>Vanitosul Tolstoi la București</i> - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.istorii.ro/2008/01/19/tolstoi-la-bucuresti/">istorii.ro</a> - accesat 14.11.08</span> </li> <li id="cite_note-44"><b><a href="#cite_ref-44">^</a></b> <span class="reference-text"><i>Bucureștiul secret: Care este legătura dintre dansatoarea Rose Pompon și contele Lev Tolstoi</i> - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.realitatea.net/111761_Bucurestiul-secret--Care-este-legatura-dintre-dansatoarea-Rose-Pompon-si-contele-Lev-Tolstoi.html">realitatea.net</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090213002537/http://www.realitatea.net/111761_Bucurestiul-secret--Care-este-legatura-dintre-dansatoarea-Rose-Pompon-si-contele-Lev-Tolstoi.html">Arhivat</a> în <time datetime="2009-02-13">13 februarie 2009</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. - accesat 16.11.08</span> </li> <li id="cite_note-45"><b><a href="#cite_ref-45">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.adevarul.ro/articole/2006/lev-tolstoi-pe-strada-smardan.html">Lev Tolstoi, pe strada Smârdan - Adevarul.ro</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090213031030/http://www.adevarul.ro/articole/2006/lev-tolstoi-pe-strada-smardan.html">Arhivat</a> în <time datetime="2009-02-13">13 februarie 2009</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. - accesat la 16.11.08</span> </li> <li id="cite_note-46"><b><a href="#cite_ref-46">^</a></b> <span class="reference-text"><i>Lev Tolstoi la București</i> - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ziarultricolorul.ro/articole.php?aid=9479&_nr=662&what=tolstoi">Tricolorul, nr. 1039, ediția din 22.08.2007</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090203154220/http://www.ziarultricolorul.ro/articole.php?aid=9479&_nr=662&what=tolstoi">Arhivat</a> în <time datetime="2009-02-03">3 februarie 2009</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. - accesat la 16.11.08</span> </li> <li id="cite_note-47"><b><a href="#cite_ref-47">^</a></b> <span class="reference-text"><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba rusă">ru</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://libermundi.livejournal.com/74942.html">Лев Толстой в Кишиневе</a> libermundi.livejournal.com</span> </li> <li id="cite_note-50"><b><a href="#cite_ref-50">^</a></b> <span class="reference-text">De ce a fost excomunicat Lev Tolstoi de Biserica Ortodoxă Rusă (I) - <i>Autor: JEAN PRÉPOSIET</i> - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ziarultricolorul.ro/articole.php?aid=15054&_nr=662&what=tolstoi">Tricolorul, nr. 1302, ediția din 04.07.2008</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090208233038/http://www.ziarultricolorul.ro/articole.php?aid=15054&_nr=662&what=tolstoi">Arhivat</a> în <time datetime="2009-02-08">8 februarie 2009</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. - accesat la 16.11.08</span> </li> <li id="cite_note-51"><b><a href="#cite_ref-51">^</a></b> <span class="reference-text"><i>A întemeiat pe moșia sa o școală pentru copiii de țărani și a implementat o serie de tehnici educaționale inovatoare</i> - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.roportal.ro/articole/406.htm">roportal.ro</a> - Lev Tolstoi - accesat 13.11.08</span> </li> <li id="cite_note-52"><b><a href="#cite_ref-52">^</a></b> <span class="reference-text">Danțiș Gabriela - <i>Scriitori străini</i> , Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981</span> </li> <li id="cite_note-53"><b><a href="#cite_ref-53">^</a></b> <span class="reference-text">Soția scriitorului de <i>Antonio Patras</i> - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/sotia-scriitorului-3176227/">Ziarul de duminică</a> - accesat la 18.11.08</span> </li> <li id="cite_note-54"><b><a href="#cite_ref-54">^</a></b> <span class="reference-text">Feuer,Kathryn B. <i>Tolstoy and the Genesis of War and Peace</i>, Cornell University Press, 1996, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0801419026" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 0-8014-1902-6</a></span> </li> <li id="cite_note-56"><b><a href="#cite_ref-56">^</a></b> <span class="reference-text">Livros de bolso Europa-America - <i>Polikuchka, Leão Tolstoi</i> - Abril de 1972, Portugal</span> </li> <li id="cite_note-61"><b><a href="#cite_ref-61">^</a></b> <span class="reference-text">Cum a murit Tolstoi... (III) - <i>Autor : <a href="/wiki/Ion_Iano%C8%99i" title="Ion Ianoși">Ion Ianoși</a></i> - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ziarultricolorul.ro/articole.php?aid=12131&_nr=662&what=tolstoi">Fragment preluat din <i>Tricolorul, nr. 1163, editia din 21.01.2008</i></a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090203154703/http://www.ziarultricolorul.ro/articole.php?aid=12131&_nr=662&what=tolstoi">Arhivat</a> în <time datetime="2009-02-03">3 februarie 2009</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. - accesat la 16.11.08</span> </li> <li id="cite_note-b-62">^ <a href="#cite_ref-b_62-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-b_62-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Peter Boxall, coordonator - <i>1001 de cărți de citit într-o viață</i>, traducere de Carmen Ion și Gabriela Tănase, <a href="/wiki/Editura_Rao" title="Editura Rao">Editura Rao</a>, București, 2007</span> </li> <li id="cite_note-63"><b><a href="#cite_ref-63">^</a></b> <span class="reference-text"><i>Literatură universală</i> - Manual pentru clasa a XII-a - Autori: Florin Ioniță, Maria Ioniță, Marilena Lascăr și Gheorghe Lăzărescu - Pagina 66, Editura Art, București 2007</span> </li> <li id="cite_note-66"><b><a href="#cite_ref-66">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Tolstoy, Leo. <a class="external text" href="https://en.wikisource.org/wiki/The_Kingdom_of_God_Is_Within_You"><i>The Kingdom of God is within you</i></a>. <q>For a Christian the oath of allegiance to any government whatever — the very act which is regarded as the foundation of the existence of a state — is a direct renunciation of Christianity. For the man who promises unconditional obedience in the future to laws, made or to be made, by that very promise is in the most, positive manner renouncing Christianity, which means obeying in every circumstance of life only the divine law of love he recognizes within him.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Kingdom+of+God+is+within+you&rft.aulast=Tolstoy&rft.aufirst=Leo&rft_id=https%3A%2F%2Fen.wikisource.org%2Fwiki%2FThe_Kingdom_of_God_Is_Within_You&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-67"><b><a href="#cite_ref-67">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Tolstoy, Leo. <a class="external text" href="https://en.wikisource.org/wiki/The_Kingdom_of_God_Is_Within_You"><i>The Kingdom of God is within you</i></a>. <q>Christianity in its true sense puts an end to government. So it was understood at its very commencement; it was for that cause that Christ was crucified. So it has always been understood by people who were not under the necessity of justifying a Christian government. Only from the time that the heads of government assumed an external and nominal Christianity, men began to invent all the impossible, cunningly devised theories by means of which Christianity can be reconciled with government. But no honest and serious-minded man of our day can help seeing the incompatibility of true Christianity — the doctrine of meekness, forgiveness of injuries, and love — with government, with its pomp, acts of violence, executions, and wars. The profession of true Christianity not only excludes the possibility of recognizing government, but even destroys its very foundations.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Kingdom+of+God+is+within+you&rft.aulast=Tolstoy&rft.aufirst=Leo&rft_id=https%3A%2F%2Fen.wikisource.org%2Fwiki%2FThe_Kingdom_of_God_Is_Within_You&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ALev+Tolstoi" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-HandbookRussianLiterature-68"><b><a href="#cite_ref-HandbookRussianLiterature_68-0">^</a></b> <span class="reference-text">Victor Terras ed., <i>Handbook of Russian Literature</i>, p. 476-480, Yale University Press, 1985 (accesat la 14 decembrie 2006 de pe <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www1.umn.edu/lol-russ/PopLit/overview_of_the_life_and_works_of_leo_tolstoy.htm">acest site</a>)</span> </li> <li id="cite_note-69"><b><a href="#cite_ref-69">^</a></b> <span class="reference-text">Muzeul <i>„Lev Tolstoi”</i> din Moscova - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.tolstoymuseum.ru/">Государственный музей Л.Н. Толстого</a> - accesat la 17.11.08</span> </li> <li id="cite_note-70"><b><a href="#cite_ref-70">^</a></b> <span class="reference-text"><i>A Letter to A Hindu</i> - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.online-literature.com/tolstoy/2733/">online-literature.com</a> - accesat 16.11.08</span> </li> <li id="cite_note-71"><b><a href="#cite_ref-71">^</a></b> <span class="reference-text"><i>Dificultatea acordării primului Nobel</i> - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.adevarul.ro/articole/dificultatea-acordarii-primului-nobel.html">fragment preluat de pe Adevarul.ro</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081110114718/http://www.adevarul.ro/articole/dificultatea-acordarii-primului-nobel.html">Arhivat</a> în <time datetime="2008-11-10">10 noiembrie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. - accesat 14.11.08</span> </li> <li id="cite_note-72"><b><a href="#cite_ref-72">^</a></b> <span class="reference-text"><i>Cei aproape 300 de descendenți ai lui Tolstoi sunt răspândiți peste tot în lume</i>, Autor: Constantin Coroiu - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.evenimentul.ro/articol/www.gogoasa-infuriata.ro1.html">evenimentul.ro</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090203215657/http://www.evenimentul.ro/articol/www.gogoasa-infuriata.ro1.html">Arhivat</a> în <time datetime="2009-02-03">3 februarie 2009</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. - accesat la 17.11.08</span> </li> <li id="cite_note-umb2012-07-05-73"><b><a href="#cite_ref-umb2012-07-05_73-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.jurnalul.ro/special/umbra-marelui-tolstoi-la-sibiu-118285.htm">Umbra marelui Tolstoi, la Sibiu</a><sup>[<i><a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a></i>]</sup>, 29 februarie 2008, Dan Tomozei, <i>Jurnalul Național</i>, accesat la 5 iulie 2012</span> </li> <li id="cite_note-74"><b><a href="#cite_ref-74">^</a></b> <span class="reference-text"><i>Între istorie, literatură și operă - amintiri dintr-un alt veac. A treia ramură Tolstoi de la Sibiu</i>, Autor: Nicolae Balint - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.clipa.com/pagpolitica814.htm"><i>Revista Clipa</i>, ANUL XVII, 29 septembrie 2007, No. 814</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081105170632/http://www.clipa.com/pagpolitica814.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2008-11-05">5 noiembrie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</span> </li> <li id="cite_note-75"><b><a href="#cite_ref-75">^</a></b> <span class="reference-text"><i>„Copilăria, Adolescența, Tinerețea”</i> - Lev Tolstoi, Editura Univers, București, 1980</span> </li> </ol></div></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe"><span id="Leg.C4.83turi_externe"></span>Legături externe</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&veaction=edit&section=31" title="Modifică secțiunea: Legături externe" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&action=edit&section=31" title="Edit section's source code: Legături externe"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2"> <p><i><b>Site-uri dedicate lui Lev Tolstoi și familiei lui</b></i> </p> <ul><li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba rusă">ru</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gencircles.com/users/rozanov/1">Arborele genealogic al familiei Tolstoi</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070927202731/http://www.gencircles.com/users/rozanov/1">Arhivat</a> în <time datetime="2007-09-27">27 septembrie 2007</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba rusă">ru</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.tolstoy.ru">Site-ul oficial al familiei Tolstoi</a></li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba rusă">ru</span> <span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://ypmuseum.ru/">Muzeul „L. N. Tolstoi” din casa de la Iasnaia Poliana</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20161007133007/http://ypmuseum.ru/ru/muzey/virtualnye-ekskursii.html">Arhivat</a> în <time datetime="2016-10-07">7 octombrie 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba rusă">ru</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.tolstoymuseum.ru/">Muzeul de stat „Lev Tolstoi” din Moscova</a></li></ul> <p><i><b>Lucrări literare, note, comentarii, opinii scrise de Tolstoi</b></i> </p> <ul><li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba rusă">ru</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://briefly.ru/tolstoi/">Rezumatul operelor lui L. N. Tolstoi</a></li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba rusă">ru</span> <span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.magister.msk.ru/library/tolstoy/tolstoy.htm">Operele complete pe internet în limba rusă și engleză</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20230511060304/http://www.magister.msk.ru/library/tolstoy/tolstoy.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2023-05-11">11 mai 2023</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li></ul> <p><i><b>Biografii și critică</b></i> </p> <ul><li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://etext.lib.virginia.edu/toc/modeng/public/CheTols.html">Biografia ilustrată</a> - La Universitatea din Viringina</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www1.umn.edu/lol-russ/PopLit/index.htm">Tolstoi și literatura populară</a> - De Gary R. Jahn - Universitate din Minesota</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.pbs.org/wgbh/masterpiece/anna/timeline_text.html">Viața lui Lev Tolstoi</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20071230062938/http://www.pbs.org/wgbh/masterpiece/anna/timeline_text.html">Arhivat</a> în <time datetime="2007-12-30">30 decembrie 2007</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. - Desfășurarea evenimentelor personale și profesionale din viața scriitorului și totodată precizarea evenimentelor ce au avut loc la nivel mondial în timpul vieții acestuia. De asemenea, o interesantă <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.pbs.org/wgbh/masterpiece/anna/tg_history.html">prezentare a vieții și-a romanelor</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080419083055/http://www.pbs.org/wgbh/masterpiece/anna/tg_history.html">Arhivat</a> în <time datetime="2008-04-19">19 aprilie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. lui Tolstoi - De la <a class="external text" href="https://en.wikipedia.org/wiki/Masterpiece_Theatre">Masterpiece Theatre</a></li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.linguadex.com/tolstoy/">Ultimele zile ale lui Lev Nikolaevici Tolstoi</a> - De <a class="external text" href="https://en.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Chertkov">Vladimir Certkov</a>, unul dintre prietenii apropiați ai scriitorului și în același timp un susținător fervent al tolstoismului. Traducere de Benjamin Sher</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba rusă">ru</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://russia-today.narod.ru/past/gen/tolstoy_lev_nic.htm">Un arbore genealogic al familiei Tolstoi</a></li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.george-orwell.org/Lear,_Tolstoy_and_the_Fool/0.html">Lear, Tolstoy and the Fool</a> un eseu de <a href="/wiki/George_Orwell" title="George Orwell">George Orwell</a></li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba spaniolă">es</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.lecturalia.com/autor/846/leon-tolstoi">Lev Tolstoi în Lecturalia</a></li></ul> <p><i><b>Filme</b></i> </p> <ul><li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.imdb.com/name/nm0866243/">Filmele ce s-au făcut după operele lui Tolstoi</a> - O lista de pe <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.imdb.com/">IMDB</a></li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.professorandy.com/LeoTolstoy.shtml">Critică și informații despre Lev Tolstoi</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080316141841/http://www.professorandy.com/LeoTolstoy.shtml">Arhivat</a> în <time datetime="2008-03-16">16 martie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. - Site pe care se găsesc și câteva filmulețe cu scriitorul rus</li></ul> </div> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><span style=";;border:none;"><a href="/wiki/Format:Tolstoi" title="Format:Tolstoi"><span title="Vizualizare format" style=";;border:none;;">v</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:Tolstoi" title="Discuție Format:Tolstoi"><span title="Discuție format" style=";;border:none;;">d</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Tolstoi&action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style=";;border:none;;">m</span></a></span></div></div><span class="" style="font-size: 110%;">Operele lui <a class="mw-selflink selflink">Lev Tolstoi</a></span> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Roman_(literatur%C4%83)" title="Roman (literatură)">Romane</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <i><a href="/wiki/R%C4%83zboi_%C8%99i_pace" class="mw-redirect" title="Război și pace">Război și pace</a></i> · <i><a href="/wiki/Anna_Karenina" class="mw-redirect" title="Anna Karenina">Anna Karenina</a></i> · <i><a href="/wiki/%C3%8Envierea_(roman)" title="Învierea (roman)">Învierea</a></i> · <i><a href="/wiki/Fericire_de_familie" title="Fericire de familie">Fericire de familie</a></i> · <i><a href="/wiki/Copil%C4%83ria_(roman)" title="Copilăria (roman)">Copilăria</a></i> · <i><a href="/wiki/Adolescen%C8%9Ba_(roman)" title="Adolescența (roman)">Adolescența</a></i> · <i><a href="/wiki/Tinere%C8%9Bea_(roman)" title="Tinerețea (roman)">Tinerețea</a></i> · <i><a href="/wiki/Moartea_lui_Ivan_Ilici" title="Moartea lui Ivan Ilici">Moartea lui Ivan Ilici</a></i> · <i><a href="/wiki/Hagi_Murad" title="Hagi Murad">Hagi Murad</a></i></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="7"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tolstoy_portrait_tolstoy.ru.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Tolstoy_portrait_tolstoy.ru.jpg/80px-Tolstoy_portrait_tolstoy.ru.jpg" decoding="async" width="80" height="107" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Tolstoy_portrait_tolstoy.ru.jpg/120px-Tolstoy_portrait_tolstoy.ru.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Tolstoy_portrait_tolstoy.ru.jpg/160px-Tolstoy_portrait_tolstoy.ru.jpg 2x" data-file-width="596" data-file-height="800" /></a></span> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Filozofie" class="mw-redirect" title="Filozofie">Scrieri filozofice</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <i><a href="/wiki/O_confesiune" title="O confesiune">O confesiune</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=Religia_mea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Religia mea — pagină inexistentă">Religia mea</a></i> · <i><a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83r%C4%83%C8%9Bia_lui_Dumnezeu_este_%C3%AEn_voi" title="Împărăția lui Dumnezeu este în voi">Împărăția lui Dumnezeu este în voi</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=Un_rezumat_al_Evangheliei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Un rezumat al Evangheliei — pagină inexistentă">Un rezumat al Evangheliei</a></i> · <i><a href="/wiki/Ce_este_arta%3F" title="Ce este arta?">Ce este arta?</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=Calendarul_%C3%AEn%C8%9Belepciunii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Calendarul înțelepciunii — pagină inexistentă">Calendarul înțelepciunii</a></i></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Teatru" class="mw-redirect" title="Teatru">Teatru</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <i><a href="/w/index.php?title=Puterea_%C3%AEntunericului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Puterea întunericului — pagină inexistentă">Puterea întunericului</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=Roadele_instruc%C8%9Biunii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Roadele instrucțiunii — pagină inexistentă">Roadele instrucțiunii</a></i> · <i><a href="/wiki/Cadavrul_viu" title="Cadavrul viu">Cadavrul viu</a></i></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Nuvela" class="mw-redirect" title="Nuvela">Nuvele</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <i><a href="/w/index.php?title=Incursiunea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Incursiunea — pagină inexistentă">Incursiunea</a></i> · <i><a href="/wiki/Povestiri_din_Sevastopol" title="Povestiri din Sevastopol">Povestiri din Sevastopol</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=Ivan_cel_Prost&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ivan cel Prost — pagină inexistentă">Ivan cel Prost</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=Poliku%C8%99ka&action=edit&redlink=1" class="new" title="Polikușka — pagină inexistentă">Polikușka</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=Prizonierul_din_Caucaz&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prizonierul din Caucaz — pagină inexistentă">Prizonierul din Caucaz</a></i> · <i><a href="/wiki/P%C4%83rintele_Serghi" title="Părintele Serghi">Părintele Serghi</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=Holstomer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Holstomer — pagină inexistentă">Holstomer: povestea unui cal</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=L%C3%A2ng%C4%83_ce_tr%C4%83iesc_oamenii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lângă ce trăiesc oamenii — pagină inexistentă">Lângă ce trăiesc oamenii</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=Trei_%C3%AEntreb%C4%83ri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Trei întrebări — pagină inexistentă">Trei întrebări</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=Fetele_mici_mai_%C3%AEn%C8%9Belepte_dec%C3%A2t_oamenii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fetele mici mai înțelepte decât oamenii — pagină inexistentă">Fetele mici mai înțelepte decât oamenii</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=Unde_este_dragoste,_este_Dumnezeu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Unde este dragoste, este Dumnezeu — pagină inexistentă">Unde este dragoste, este Dumnezeu</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=O_sc%C3%A2nteie_neglijat%C4%83_arde_casa&action=edit&redlink=1" class="new" title="O scânteie neglijată arde casa — pagină inexistentă">O scânteie neglijată arde casa</a></i> · <i><a href="/wiki/De_c%C3%A2t_p%C4%83m%C3%A2nt_are_nevoie_un_om%3F" title="De cât pământ are nevoie un om?">De cât pământ are nevoie un om?</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=Diavolul_%C8%99i_coaja&action=edit&redlink=1" class="new" title="Diavolul și coaja — pagină inexistentă">Diavolul și coaja</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=C%C4%83in%C8%9Ba&action=edit&redlink=1" class="new" title="Căința — pagină inexistentă">Căința</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=Un_bob_at%C3%A2t_de_mare_ca_oul_g%C4%83inii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Un bob atât de mare ca oul găinii — pagină inexistentă">Un bob atât de mare ca oul găinii</a></i> · <i><a href="/wiki/Sonata_Kreutzer" title="Sonata Kreutzer">Sonata Kreutzer</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=St%C4%83p%C3%A2n_%C8%99i_slug%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stăpân și slugă — pagină inexistentă">Stăpân și slugă</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=At%C3%A2t_de_drag!&action=edit&redlink=1" class="new" title="Atât de drag! — pagină inexistentă">Atât de drag!</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=Munc%C4%83,_moarte_%C8%99i_boal%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muncă, moarte și boală — pagină inexistentă">Muncă, moarte și boală</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=Alio%C8%99a_ulcic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alioșa ulcică — pagină inexistentă">Alioșa ulcică</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=Dumnezeu_vede_adev%C4%83rul_dar_a%C8%99teapt%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dumnezeu vede adevărul dar așteaptă — pagină inexistentă">Dumnezeu vede adevărul dar așteaptă</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=Croesus_%C8%99i_destinul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Croesus și destinul — pagină inexistentă">Croesus și destinul</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=Trei_mor%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Trei morți — pagină inexistentă">Trei morți</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=Doi_prieteni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Doi prieteni — pagină inexistentă">Doi prieteni</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=P%C4%83c%C4%83tosul_care_regret%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Păcătosul care regretă — pagină inexistentă">Păcătosul care regretă</a></i> · <i><a href="/wiki/Cuponul_falsificat" title="Cuponul falsificat">Cuponul falsificat</a></i> · <i><a href="/w/index.php?title=Albert_(nuvel%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Albert (nuvelă) — pagină inexistentă">Albert</a></i></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16513826">.mw-parser-output .navbox{margin:0 auto 0}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}</style> <p><br /> </p><p><br /> </p> <div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Bibsys" title="Bibsys">BIBSYS</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://authority.bibsys.no/authority/rest/authorities/html/90952390">90952390</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Biblioteca_Nacional_de_Espa%C3%B1a" class="mw-redirect" title="Biblioteca Nacional de España">BNE</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://catalogo.bne.es/uhtbin/authoritybrowse.cgi?action=display&authority_id=XX933715">XX933715</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Biblioth%C3%A8que_nationale_de_France" title="Bibliothèque nationale de France">BNF</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb11926775j">cb11926775j</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb11926775j">(data)</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/CiNii" title="CiNii">CiNii</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://ci.nii.ac.jp/author/DA00357770?l=en">DA00357770</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/11864291X">11864291X</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Historical_Dictionary_of_Switzerland" class="mw-redirect" title="Historical Dictionary of Switzerland">HDS</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://hls-dhs-dss.ch/fr/articles/041481">041481</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/International_Standard_Name_Identifier" title="International Standard Name Identifier">ISNI</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://isni.org/isni/0000000122424494">0000 0001 2242 4494</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/KulturNav" title="KulturNav">KulturNav</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://kulturnav.org/c839883b-4743-4ed2-95e7-dea36a70a30f">c839883b-4743-4ed2-95e7-dea36a70a30f</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Library_of_Congress_Control_Number" class="mw-redirect" title="Library of Congress Control Number">LCCN</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.loc.gov/authorities/names/n79068416">n79068416</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/National_Library_of_Latvia" class="mw-redirect" title="National Library of Latvia">LNB</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://kopkatalogs.lv/F?func=direct&local_base=lnc10&doc_number=000014055&P_CON_LNG=ENG">000014055</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/MusicBrainz" title="MusicBrainz">MusicBrainz</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://musicbrainz.org/artist/8a2f71c8-ccbe-42de-a2fa-2490fc015374">8a2f71c8-ccbe-42de-a2fa-2490fc015374</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/National_Diet_Library" class="mw-redirect" title="National Diet Library">NDL</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.ndl.go.jp/auth/ndlna/00458898">00458898</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/National_Library_of_the_Czech_Republic" class="mw-redirect" title="National Library of the Czech Republic">NKC</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://aleph.nkp.cz/F/?func=find-c&local_base=aut&ccl_term=ica=jn19981002230&CON_LNG=ENG">jn19981002230</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/National_Library_of_Australia" class="mw-redirect" title="National Library of Australia">NLA</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://nla.gov.au/anbd.aut-an36180076">36180076</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/National_and_University_Library_in_Zagreb" class="mw-redirect" title="National and University Library in Zagreb">NSK</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://katalog.nsk.hr/F/?func=direct&doc_number=000001910&local_base=nsk10">000001910</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Russian_State_Library" class="mw-redirect" title="Russian State Library">RSL</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://aleph.rsl.ru/F?func=find-b&find_code=SYS&adjacent=Y&local_base=RSL11&request=000084026&CON_LNG=ENG">000084026</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Istituto_Centrale_per_il_Catalogo_Unico" title="Istituto Centrale per il Catalogo Unico">ICCU</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://opac.sbn.it/risultati-autori/-/opac-autori/detail/CFIV010449?core=autoriall">CFIV010449</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/LIBRIS" title="LIBRIS">SELIBR</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://libris.kb.se/auth/97268">97268</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/SNAC" title="SNAC">SNAC</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://socialarchive.iath.virginia.edu/ark:/99166/w6tn81br">w6tn81br</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Syst%C3%A8me_universitaire_de_documentation" title="Système universitaire de documentation">SUDOC</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.idref.fr/085948470">085948470</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Union_List_of_Artist_Names" title="Union List of Artist Names">ULAN</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.getty.edu/vow/ULANFullDisplay?find=&role=&nation=&subjectid=500327036">500327036</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Virtual_International_Authority_File" title="Virtual International Authority File">VIAF</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://viaf.org/viaf/96987389">96987389</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"> <a href="/wiki/WorldCat_Identities" class="mw-redirect" title="WorldCat Identities">WorldCat Identities</a> (via VIAF): <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.worldcat.org/identities/containsVIAFID/96987389">96987389</a></span></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><span class="skin-invert" typeof="mw:File/Frameless"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></span></div></td></tr></tbody></table></div>    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&oldid=16352314">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&oldid=16352314</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_bune" title="Categorie:Articole bune">Articole bune</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Na%C8%99teri_%C3%AEn_1828" title="Categorie:Nașteri în 1828">Nașteri în 1828</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Na%C8%99teri_pe_9_septembrie" title="Categorie:Nașteri pe 9 septembrie">Nașteri pe 9 septembrie</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Decese_%C3%AEn_1910" title="Categorie:Decese în 1910">Decese în 1910</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Decese_pe_20_noiembrie" title="Categorie:Decese pe 20 noiembrie">Decese pe 20 noiembrie</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Lev_Tolstoi" title="Categorie:Lev Tolstoi">Lev Tolstoi</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Familia_Tolstoi" title="Categorie:Familia Tolstoi">Familia Tolstoi</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Scriitori_de_limb%C4%83_rus%C4%83" title="Categorie:Scriitori de limbă rusă">Scriitori de limbă rusă</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Scriitori_ru%C8%99i_din_secolul_al_XIX-lea" title="Categorie:Scriitori ruși din secolul al XIX-lea">Scriitori ruși din secolul al XIX-lea</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Romancieri_ru%C8%99i" title="Categorie:Romancieri ruși">Romancieri ruși</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Dramaturgi_ru%C8%99i" title="Categorie:Dramaturgi ruși">Dramaturgi ruși</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Nuveli%C8%99ti_ru%C8%99i" title="Categorie:Nuveliști ruși">Nuveliști ruși</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Fabuli%C8%99ti_ru%C8%99i" title="Categorie:Fabuliști ruși">Fabuliști ruși</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Esei%C8%99ti_ru%C8%99i" title="Categorie:Eseiști ruși">Eseiști ruși</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Filozofi_ru%C8%99i" title="Categorie:Filozofi ruși">Filozofi ruși</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Filozofi_cre%C8%99tini" title="Categorie:Filozofi creștini">Filozofi creștini</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Autori_de_aforisme" title="Categorie:Autori de aforisme">Autori de aforisme</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Esperanti%C8%99ti_ru%C8%99i" title="Categorie:Esperantiști ruși">Esperantiști ruși</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Anarhism" title="Categorie:Anarhism">Anarhism</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Romancieri_din_secolul_al_XIX-lea" title="Categorie:Romancieri din secolul al XIX-lea">Romancieri din secolul al XIX-lea</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Romancieri_din_secolul_al_XX-lea" title="Categorie:Romancieri din secolul al XX-lea">Romancieri din secolul al XX-lea</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Membri_coresponden%C8%9Bi_ai_Universit%C4%83%C8%9Bii_de_Stat_din_Sankt_Petersburg" title="Categorie:Membri corespondenți ai Universității de Stat din Sankt Petersburg">Membri corespondenți ai Universității de Stat din Sankt Petersburg</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Scriitori_ru%C8%99i_din_secolul_al_XX-lea" title="Categorie:Scriitori ruși din secolul al XX-lea">Scriitori ruși din secolul al XX-lea</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Eponime_ale_asteroizilor" title="Categorie:Eponime ale asteroizilor">Eponime ale asteroizilor</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Eponime_ale_craterelor_de_pe_planeta_Mercur" title="Categorie:Eponime ale craterelor de pe planeta Mercur">Eponime ale craterelor de pe planeta Mercur</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_leg%C4%83turi_c%C4%83tre_elemente_f%C4%83r%C4%83_etichet%C4%83_%C3%AEn_limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română">Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Erori_CS1:_parameter_link" title="Categorie:Erori CS1: parameter link">Erori CS1: parameter link</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_ce_folosesc_cit%C4%83ri_cu_dat%C4%83_a_acces%C4%83rii_dar_f%C4%83r%C4%83_URL" title="Categorie:Pagini ce folosesc citări cu dată a accesării dar fără URL">Pagini ce folosesc citări cu dată a accesării dar fără URL</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_f%C4%83r%C4%83_titluri" title="Categorie:Pagini cu citări fără titluri">Pagini cu citări fără titluri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_de_simple_URL-uri" title="Categorie:Pagini cu citări de simple URL-uri">Pagini cu citări de simple URL-uri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_rus%C4%83_(ru)" title="Categorie:Articole cu surse în limba rusă (ru)">Articole cu surse în limba rusă (ru)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_englez%C4%83_(en)" title="Categorie:Articole cu surse în limba engleză (en)">Articole cu surse în limba engleză (en)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_leg%C4%83turi_externe_nefunc%C8%9Bionale" title="Categorie:Pagini cu legături externe nefuncționale">Pagini cu legături externe nefuncționale</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_ce_folosesc_parametri_necunoscu%C8%9Bi" title="Categorie:Pagini cu citări ce folosesc parametri necunoscuți">Pagini cu citări ce folosesc parametri necunoscuți</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_ce_folosesc_leg%C4%83turi_automate_c%C4%83tre_ISBN" title="Categorie:Pagini ce folosesc legături automate către ISBN">Pagini ce folosesc legături automate către ISBN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_suport_bibliografic_necorespunz%C4%83tor" title="Categorie:Articole cu suport bibliografic necorespunzător">Articole cu suport bibliografic necorespunzător</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_note_pe_2_coloane" title="Categorie:Pagini cu note pe 2 coloane">Pagini cu note pe 2 coloane</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BIBSYS" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS">Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNE" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNE">Articole Wikipedia cu identificatori BNE</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNF">Articole Wikipedia cu identificatori BNF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_CINII" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori CINII">Articole Wikipedia cu identificatori CINII</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_GND" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori GND">Articole Wikipedia cu identificatori GND</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_HDS" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori HDS">Articole Wikipedia cu identificatori HDS</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_ISNI" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori ISNI">Articole Wikipedia cu identificatori ISNI</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_KULTURNAV" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV">Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LCCN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LCCN">Articole Wikipedia cu identificatori LCCN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LNB" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LNB">Articole Wikipedia cu identificatori LNB</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_MusicBrainz" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz">Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NDL" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NDL">Articole Wikipedia cu identificatori NDL</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NKC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NKC">Articole Wikipedia cu identificatori NKC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NLA" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NLA">Articole Wikipedia cu identificatori NLA</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NSK" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NSK">Articole Wikipedia cu identificatori NSK</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_RSL" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori RSL">Articole Wikipedia cu identificatori RSL</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_SBN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori SBN">Articole Wikipedia cu identificatori SBN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_SELIBR" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori SELIBR">Articole Wikipedia cu identificatori SELIBR</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_SNAC-ID" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori SNAC-ID">Articole Wikipedia cu identificatori SNAC-ID</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_SUDOC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC">Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_ULAN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori ULAN">Articole Wikipedia cu identificatori ULAN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_WorldCat-VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Control_de_autoritate_cu_22_de_elemente" title="Categorie:Control de autoritate cu 22 de elemente">Control de autoritate cu 22 de elemente</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 28 iunie 2024, ora 08:52.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Lev_Tolstoi&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-fkn9p","wgBackendResponseTime":184,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"1.938","walltime":"2.758","ppvisitednodes":{"value":4843,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":144005,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":27293,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":12,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":24,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":119942,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":2,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 2485.866 1 -total"," 81.27% 2020.323 1 Format:Infocaseta_Scriitor"," 11.05% 274.777 8 Format:Listă_de_la_Wikidata"," 4.65% 115.602 2 Format:Listănote"," 3.15% 78.365 1 Format:Date_biografice"," 2.53% 62.822 1 Format:Referințe"," 2.39% 59.419 1 Format:Meta-casetăma"," 1.88% 46.810 1 Format:Tolstoi"," 1.75% 43.618 1 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 1.72% 42.864 1 Format:Control_de_autoritate"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"1.480","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":8230743,"limit":52428800},"limitreport-profile":[["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getEntityStatements","740","47.4"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getReferencedEntityId","120","7.7"],["?","120","7.7"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::callParserFunction","100","6.4"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getDescription","40","2.6"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::sub","40","2.6"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getEntity","40","2.6"],["recursiveClone \u003CmwInit.lua:45\u003E","40","2.6"],["\u003Cmw.lua:694\u003E","40","2.6"],["pcall","40","2.6"],["[others]","240","15.4"]]},"cachereport":{"origin":"mw-web.eqiad.main-6cf85bf86-4mjgm","timestamp":"20241119052555","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Lev Tolstoi","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Lev_Tolstoi","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q7243","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q7243","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2005-11-26T14:54:01Z","dateModified":"2024-06-28T06:52:15Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/a\/a5\/Leon_tolstoi.jpg","headline":"scriitor rus"}</script> </body> </html>