CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-disabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-not-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Vizualizare sursă pentru „Țara Hațegului” - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-disabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-not-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":true,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"e4826bb3-5ffd-4108-82fa-6fb4c56b48ea","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Țara_Hațegului","wgTitle":"Țara Hațegului","wgCurRevisionId":16469241,"wgRevisionId":0,"wgArticleId":158555,"wgIsArticle":false,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"edit","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":[],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Țara_Hațegului","wgRelevantArticleId":158555,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0, "wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":50000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading", "skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.charinsert.styles":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["mediawiki.action.edit.collapsibleFooter","site","mediawiki.page.ready","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.charinsert","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.charinsert.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="noindex,nofollow,max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/10/HategMap1607.jpg"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="774"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/10/HategMap1607.jpg"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="516"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/10/HategMap1607.jpg/640px-HategMap1607.jpg"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="413"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Vizualizare sursă pentru „Țara Hațegului” - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Ha%C8%9Begului"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=%C8%9Aara_Ha%C8%9Begului&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Ha%C8%9Begului"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Țara_Hațegului rootpage-Țara_Hațegului skin-vector-2022 action-edit"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow"><span>Facebook</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=%C8%9Aara+Ha%C8%9Begului&returntoquery=action%3Dedit" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=%C8%9Aara+Ha%C8%9Begului&returntoquery=action%3Dedit" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=%C8%9Aara+Ha%C8%9Begului&returntoquery=action%3Dedit" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=%C8%9Aara+Ha%C8%9Begului&returntoquery=action%3Dedit" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Vizualizare sursă pentru „Țara Hațegului”</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="This article exist only in this language. Add the article for other languages" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-0" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Adăugare limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="uls-after-portlet-link"></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/%C8%9Aara_Ha%C8%9Begului" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:%C8%9Aara_Ha%C8%9Begului" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/%C8%9Aara_Ha%C8%9Begului"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=%C8%9Aara_Ha%C8%9Begului&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-edit" class="selected collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=%C8%9Aara_Ha%C8%9Begului&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=%C8%9Aara_Ha%C8%9Begului&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/%C8%9Aara_Ha%C8%9Begului"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=%C8%9Aara_Ha%C8%9Begului&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-more-edit" class="selected collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=%C8%9Aara_Ha%C8%9Begului&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=%C8%9Aara_Ha%C8%9Begului&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/%C8%9Aara_Ha%C8%9Begului" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/%C8%9Aara_Ha%C8%9Begului" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q"><span>Pagini speciale</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=%C8%9Aara_Ha%C8%9Begului&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fw%2Findex.php%3Ftitle%3D%25C8%259Aara_Ha%25C8%259Begului%26action%3Dedit"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fw%2Findex.php%3Ftitle%3D%25C8%259Aara_Ha%25C8%259Begului%26action%3Dedit"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q17304961" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle">← <a href="/wiki/%C8%9Aara_Ha%C8%9Begului" title="Țara Hațegului">Țara Hațegului</a></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><p>Nu aveți permisiunea de a modifica această pagină, din următorul motiv: </p> <div class="permissions-errors"><div class="mw-permissionerror-globalblocking-blockedtext-range"><b>Your IP address is in a range that has been <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Global_blocks" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/Global blocks">blocked on all Wikimedia Foundation wikis</a>.</b> <p>The block was made by <a href="/wiki/Utilizator:Jon_Kolbert" title="Utilizator:Jon Kolbert">‪Jon Kolbert‬</a>. The reason given is <i><a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/NOP" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/NOP">Open proxy/Webhost</a>: See the <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/WM:OP/H" class="extiw" title="m:WM:OP/H">help page</a> if you are affected </i>. </p> <ul><li>Start of block: 27 august 2023 17:12</li> <li>Expiry of block: 27 august 2028 17:12</li></ul> <p>Your current IP address is 8.222.208.146. The blocked range is 8.222.128.0/17. </p><p>Vă rugăm să includeți toate detaliile de mai sus în orice mesaje. If you believe you were blocked by mistake, you can find additional information and instructions in the <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/No_open_proxies" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/No open proxies">No open proxies</a> global policy. </p> Otherwise, to discuss the block please <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Steward_requests/Global" class="extiw" title="m:Steward requests/Global">post a request for review on Meta-Wiki</a>. You could also send an email to the <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Stewards" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/Stewards">stewards</a> <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/VRT" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/VRT">VRT</a> queue at <kbd>stewards@wikimedia.org</kbd> including all above details.</div></div><hr /> <p>Puteți vedea și copia codul sursă al paginii: </p><textarea readonly="" accesskey="," id="wpTextbox1" cols="80" rows="25" style="" class="mw-editfont-monospace" lang="ro" dir="ltr" name="wpTextbox1">[[Fișier:HategMap1607.jpg|300px|right|thumb|Țara Hategului, detaliu dintr-o hartă a Transilvaniei de la 1607, gravată în cupru de cartograful olandez Jodocus Hondius]] '''Țara Hațegului''' (în {{hu|Hátszegvidék, Hatzak}}; în {{de|Wallenthal, Hatzeger Land}}<ref>[https://brockhaus.at/ecs/enzy/article/hatzeger-land Hatzeger Land], Brockhaus</ref>) este un ținut istoric, folcloric aparte, și etnografic din colțul de sud-vest al [[Transilvania|Transilvaniei]], [[județul Hunedoara]], [[România]]. Țara Hațegului cuprinde depresiunea cu același nume, dar în „zona de influență” a ei se află și așezările situate pe cursul superior al [[Râul Strei|Streiului]], până la vărsarea acestuia în [[Râul Mureș|Mureș]]. Țara Hațegului este una dintre microregiunile cele mai bogate din România din punct de vedere istoric: aici se găsesc câteva dintre cele mai{{fe}} importante monumente de [[arhitectură]] și [[arheologie]] din țară. Tot în Țara Hațegului a fost realizată una dintre cele mai{{fe}} ambițioase amenajări hidroenergetice din țară. Zona este cunoscută și pentru [[fosilă|fosilele]] de [[dinozaur]]i găsite aici de catre Graf Nopcsa. Pamant arabil si de crestere a animalelor, silvic si cinegetic. ==Cadrul geografic== [[File:Suseni Cetatea Colt (8).jpg|300px|right|thumb|Un colț din Țara Hațegului, văzut de la Cetatea Colț]] Țara Hațegului se află în [[Transilvania]], la întretăierea acestei provincii istorice cu [[Banat]]ul și [[Oltenia]]. Strict geografic, Țara Hațegului se suprapune peste [[Listă de depresiuni din România|depresiunea]] omonimă, mărginită, la sud, de [[Munții Retezat]], alt. Vf. Peleaga 2509 m shi Vf. Papusa 2508, la est și nord-est, de [[Munții Șureanu]], la vest, de [[Munții Țarcu]], iar la nord de [[Munții Poiana Ruscă]]. Între aceste limite, Țara Hațegului corespunde bazinului superior al [[Râul Strei|Streiului]], având lungimea pe axa est-vest de cca 50 km și o lățime de 30-35 km pe axa nord-sud. În total, din punct de vedere geografic, Țara Hațegului se intinde pe circa 1300 de km<sup>2</sup><ref> Radu Popa, „La începuturile Evului Mediu Românesc. Țara Hațegului”, pag. 6-7 </ref>. Regiunea este drenată de râurile [[Râul Strei|Strei]], [[Râul Mare, Strei|Râu Mare]] și [[Râul Galbena|Galbena]], cu afluenții lor. Centrul social și economic al regiunii este orașul [[Hațeg, Hunedoara|Hațeg]]. Acesta este un important targ alimentar saptamanal in tinut vechi de secole. Accesul în Țara Hațegului se face prin trei „porți”: dinspre [[Simeria, Hunedoara|orașul Simeria]], pe valea Streiului; dinspre [[Banat]], pe valea [[Râul Bistra, Timiș|Bistrei]], trecând pe la [[Porțile de Fier ale Transilvaniei]]; dinspre [[Petroșani, Hunedoara|municipiul Petroșani]], prin [[Pasul Merișor-Bănița]] <ref>I. Voledi, „Drumuri în Hațeg”, București, 1971. passim</ref>. {{Nc|Si din Campul lui Neag peste Muntele Retezat prin Munte la Gura Apei-Clopotiva.}} Din punct de vedere [[etnosociologie|etnosociologic]] și [[lingvistică|lingvistic]] Țara Hațegului este însă mai întinsă, ea cuprinzând și așezările de pe valea Streiului inferior până la vărsarea acestuia în Mureș, inclusiv [[Călan, Hunedoara|orașul Călan]] <ref> Radu Popa, op cit., passim </ref>. ==Istoric== ===Perioada preistorică=== În peștera Bordu Mare, pe teritoriul satului hațegan [[Ohaba-Ponor, Hunedoara|Ohaba-Ponor]] este atestată una dintre cele mai{{fe}} vechi prezențe ale omului în [[România]]. Este vorba despre câteva [[falangă|falange]] datate în [[paleolitic]]ul mijlociu (cca. 100.000-33.000 î.Chr). Tot aici au fost descoperite unelte de [[cuarțit]] și piese de os prelucrate. O descoperire remarcabilă o constituite o vatră de foc din aceeași perioadă. Inventarul găsit în interiorul și în jurul acesteia demonstrează că o parte de hrană era friptă.<ref>[[Ioan-Aurel Pop]], [[Thomas Nägler]] (coord.), „Istoria Transilvaniei”, Vol. I, pag. 29-31.</ref> ===Perioada dacică=== La limita vestică a Țării Hațegului se află Porțile de Fier ale Transilvaniei (anticul Tapae), locul unde s-a desfășurat [[A Doua Bătălie de la Tapae|bătălia decisivă]] dintre [[Dacia|daci]] și [[Imperiul Roman|romani]] în timpul [[Primul război daco-roman|primului război daco-roman]]. A fost una dintre cele mai{{fe}} sângeroase bătălii din tot șirul de lupte dintre cele două armate. Pe [[Columna lui Traian]] romanii apar ca fiind ajutați de [[Jupiter]]. Totodată, este singura scenă unde apar [[soldat|soldați]] romani răniți, iar [[Traian]] însuși își rupe hainele pentru a fi folosite ca feșe. După victorie, romanii pătrund în Țara Hațegului și prima campanie a războiului din [[101]]-[[102]] se încheie.<ref>Pop, ''Istoria Transilvaniei'', vol.I, pag. 132.</ref> De remarcat că doar la Tapae și la [[Cioclovina, Hunedoara|Cioclovina-Ponorici]] au fost descoperite fortificații dacice liniare, de baraj. Prima era lungă de circa 2 km și bara accesul în Țara Hațegului de pe [[Râul Bistra, Timiș|Culoarul Bistrei]]. A doua măsura peste 2,5 km și închidea principala cale de acces din Țara Hațegului spre zona [[Sarmizegetusa Regia|Sarmizegetusei Regia]].<ref>Pop, ''Istoria Transilvaniei'', vol I, pag. 108.</ref> ===Perioada romană=== După cucerirea [[Dacia|Daciei]] de către [[Imperiul Roman|romani]], aceștia au fondat la limita de vest a Țării Hațegului, pe teritoriul actualei comune [[Sarmizegetusa, Hunedoara|Sarmizegetusa]], capitala [[Dacia romană|provinciei Dacia]], [[Ulpia Traiana Sarmizegetusa]]. Teritoriul arondat orașului roman acoperea practic aproape toată [[depresiune]]a Hațegului. Metropola romană a avut ca nucleu [[castru]]l [[Legio IV Flavia Felix|Legiunii a IV-a Flavia Felix]], staționată aici probabil încă de la sfârșitul primului război daco-roman ([[102]]) <ref> Pop, ''Istoria Transilvaniei'', vol I, pag. 138 </ref> Demn de mentionat ca Imparatul Roman care a ales locul noii capitale numite dupa numele sau, avea un prenume crestin, de o importanta biblica majora Marcus. ===Perioada medievală=== După retragerea romană în [[271]], timp de aproape o mie de ani, nu există izvoare scrise privind istoria Țării Hațegului. Istoricul Radu Popa apreciază că „alături de celelalte teritorii românești și poate chiar mai mult decât ele, datorită antecedentelor și situării sale geografice centrale, Țara Hațegului a parcurs principalele etape de dezvoltare istorică a societății daco-romane și apoi românești”. <ref> Radu Popa, „La începuturile Evului Mediu Românesc. Țara Hațegului”, pag. 14 </ref> Și alți istorici opinează că Țara Hațegului a fost una din „pepinierele” din care s-a dezvoltat societatea medievală românească. De altfel, la [[Streisângeorgiu, Hunedoara|Streisângeorgiu]], acum cartier al orașului [[Călan]], în zona de influență a Țării Hațegului, se găsește cea mai veche biserică românească, datată în prima jumătate a secolului al XII-lea. <ref> Popa, ''La începuturile Evului Mediu Românesc. Țara Hațegului'', pag. 225</ref> Limitele ipotetice ale [[ducat]]ului lui [[Glad]] indică faptul că acesta ar fi cuprins și Țara Hațegului <ref> Ioan-Aurel Pop, Thomas Nagler (coord.), op. cit., Anexa IX </ref>. Prima atestare documentară a Țării Hațegului (în original ''terra Harszoc''), datează însă doar din [[1247]], fiind vorba despre celebra [[Diploma Ioaniților|Diplomă a Cavalerilor Ioaniți]], care precizează: „Și mai îngăduim ca jumătate din toate veniturile și foloasele ce se vor strânge pe seama regelui de la olatii ce locuiesc în [[țara Lytua]], în afară de țara Hațegului cu cele ce țin de ea, să le culeagă sus zisa casă.” Se constată astfel că, la acea vreme, Țara Hațegului făcea parte din [[voievodat]]ul lui [[Litovoi]] (Țara Lytua) cu nucleul în nordul [[Oltenia|Olteniei]]. Este de presupus, dată fiind sintagma „cu cele ce țin de ea” că acest ținut beneficia de un statut privilegiat în cadrul voievodatului lui Litovoi. <ref> Radu Popa, op. cit, pag. 274 </ref> Unii autori consideră că legenda „descălecatului” din Transilvania a [[Țara Românească|Țării Românești]] ar avea la bază o mutare peste Carpați a unor familii conducătoare din Țara Hațegului. Un argument în acest sens este faptul că numele Basarab, posibil de origine [[cumani|cumană]], al fondatorului primei dinastii muntene, se întâlnește frecvent în Țara Hațegului în secolul al XIII-lea. <ref> Florin Constantiniu, „O istorie sinceră a poporului român”, pag. 67 </ref> [[Fișier:malaiesti.jpg|300px|right|thumb|Ruinele cetății cneziale de la Mălăiești]] Momentul 1247 marchează începutul desprinderii Țării Hațegului de voievodatul lui Litovoi și al integrării sale în [[Ungaria|Regatul Ungar]] <ref> Ioan-Aurel Pop, „Istoria Transilvaniei Medievale”, pag. 164 </ref>. Procesul nu decurge pașnic în totalitate. Astfel, în anul 1277, un [[voievod]] pe nume Litovoi (identic cu cel de la 1247 sau un urmaș al său), opune rezistență armată regelui ungar în Țara Hațegului <ref> Ioan-Aurel Pop, „Români și maghiari în secolele IX-XIV”, pag. 234-235</ref>. Voievodul moare iar fratele său, [[Bărbat (voievod)|Bărbat]], cade prizonier, răscumpărându-se ulterior, cu prețul plății unui [[tribut]] către coroana ungară. Aceste evenimente au rămas în [[memoria]] locurilor până în ziua de astăzi, dovadă fiind numele localității [[Râu Bărbat, Hunedoara|Râu Bărbat]], din Țara Hațegului. În secolele XIII-XV, procesul integrării Țării Hațegului în [[Ungaria|Regatul Ungariei]] se finalizează, iar puterea este exercitată în numele regelui de către [[castelan]]ul de Hațeg, care câteodată a fost una și aceeași persoană cu [[vicevoievodul Transilvaniei]] <ref> Radu Popa, op. cit., pag. 280-283</ref> . ====Cnezii hațegani==== Cnezatele, formațiuni feudale timpurii, au funcționat în Țara Hațegului până în secolele XIII-XIV, când regiunea este integrată administrativ în [[Ungaria|Regatul Ungariei]]. Istoricul Radu Popa a identificat 11 „mari cnezate” hațegane <ref>Popa, op. cit., pag 165-188</ref>, structuri teritoriale asemănate de autor cu „cnezatele de vale” [[Voievodatul Maramureșului|maramureșene]]. Ținutul hațegan și-a păstrat o anumită autonomie pe aproape tot parcursul [[Evul Mediu|Evului Mediu]]. Adunările cneziale au continuat să funcționeze, cu drept de judecată (așa numita democrație hațegană), până în secolele XIV-XV, iar cnezii hațegani formau un [[corp de armată|corp]] distinct în cadrul armatei transilvănene <ref> Popa, op. cit., pag 282. Vezi și Ioan-Aurel Pop, „Instituții Medievale Românești”, pag 100</ref> . [[File:Rau de Mori Curtea.jpg|300px|right|thumb|Ruinele curții Cândeștilor de la Râu de Mori]] Din rândul cnezilor hațegani s-au ridicat, prin [[Biserica Catolică|catolicizare]] și [[asimilare (sociologie)|maghiarizare]], familii [[aristocrație|aristocratice]] de prestigiu ale [[Ungaria|Ungariei]] și [[Transilvania|Transilvaniei]] [[medieval]]e, cum sunt [[Kendeffy]] (Cânde) sau [[Kenderessy]] (Cândreș), primul Kende fiind atestat de medievistul A. A. Rusu la anul 1300 în lucrarea sa despre bisericile românești medievale - până la 1700 - din Țara Hațegului, tipărită la Editura Muzeului Sătmărean, în 1997. Majoritatea istoricilor consideră că și ilustra familie a [[Familia Huniade|Corvinilor]] își are originile tot în Țara Hațegului <ref>Camil Mureșan, „Ioan de Hunedoara și vremea sa”, pag. 25-30</ref>,<ref> Ioan-Aurel Pop, Thomas Nagler (coord.), op. cit, pag 279</ref>,<ref> Vezi și „Pál Engel, Regatul Sfântului Ștefan. Istoria Ungariei Medievale”, pag. 305 </ref>. Eruditul [[Anton Verantius]], în jur de 1550, scria că Transilvania „este locuită de o triplă națiune, secuii, ungurii, sașii; aș adăuga totuși și pe români, care, deși îi ajung ușor la număr pe ceilalți, totuși nu au nici o libertate, nici o nobilime, nici un drept al lor, afară de un număr mic, locuind în districtul Hațeg (...) și care, pe vremea lui Ioan de Hunedoara, (...) au dobândit noblețea, pentru că întotdeauna au luat parte neobosit la lupta împotriva turcilor” (Cf. [[Maria Holban]], „Călători despre Țările Române”, vol. I, București, 1968) ===Perioadă imperială=== Încă de la începutul secolului al XVIII-lea districtul Hațegului, cu centrul său, orașul Hațeg, se afirmă ca un nucleu al mișcării de emancipare a românilor din Transilvania. Astfel, [[Istoria Bisericii Române Unite|a doua diplomă a unirii]] dintre [[Biserica Ortodoxă Română|Biserica Ortodoxă]] din Ardeal și [[Biserica Catolică]], emisă în [[1701]] prevedea ridicarea de școli pentru români la [[Alba Iulia]], [[Făgăraș]] și Hațeg <ref>David Prodan, „Supplex Libellus Valachorum”, pag. 128</ref>. Ulterior, în memoriul ''Supplex Libbellus'', înaintat în [[1740]] de [[Inocențiu Micu-Klein|Inochentie Micu]] împărătesei [[Maria Terezia a Austriei|Maria Tereza]], se arată că, deși românii locuiesc districte întregi, precum [[Țara Făgărașului|Făgăraș]], [[Țara Chioarului|Chioar]], Hațeg, ei nu au funcționari din sânul lor<ref> David Prodan, „op. cit., pag. 152 </ref>, iar într-un memoriu înaintat în [[1747]] de mai mulți clerici greco-catolici curții vieneze, se cer dregători români în cele trei districte <ref> David Prodan, „op. cit., pag. 180 </ref>. În [[1764]], o parte a Țării Hațegului a fost militarizată, în cadrul [[Regimentul I de Graniță de la Orlat|Regimentului I de Graniță]], cu sediul la [[Orlat, Sibiu|Orlat]] <ref>David Prodan, „op. cit., pag. 234</ref>. Două companii ale acestei structuri militare și-au avut sediul în Țara Hațegului, la Hațeg (compania II), respectiv la [[Râu Alb, Hunedoara|Râu Alb]] (compania III) <ref> Mircea Bucur, „Aspecte din istoria Regimentului 1 grăniceresc român la Orlat”, în Revista Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, Nr. 1/2002 </ref>. Perioada în care Țara Hațegului face parte din [[Granița Militară Transilvăneană|granița militară]] coincide cu o dezvoltare fără precedent a orașului Hațeg. Astfel, dacă în 1785-1786 acesta număra doar 400 de locuitori, în mai puțin de 50 de ani populația crește de zece ori, ajungând în 1829-1831 la 4.000 de persoane, cifră care făcea din Hațeg cel mai mare oraș al [[Comitatul Hunedoara|comitatului Hunedoara]], mai mare decât capitala comitatului, [[Deva]], dar și decât unele din orașele libere regești, cum ar fi [[Alba Iulia]] sau [[Sebeș]]<ref>Ioan-Aurel Pop, Thomas Nagler, Magyiari Andras (coord.), Istoria Transilvaniei, vol. III, pag. 60</ref>. Tot din perioada imperială datează o serie de [[conac]]e dintre care unele au ajuns de dimensiunile unor [[castel]]e, cum sunt cel de la Nălaț-Vad (orașul Hațeg), sau [[Săcel, Hunedoara|Săcel]], ultimul aparținând celebrei familii nobiliare [[Franz Nopcsa|Nopcsa]] iar primul familiei Fay. Ambele, dupa ce au fost scoli ajutatoare pentru copii, sunt în acest moment într-o stare gravă de degradare,[47] asemeni castelului Pogany din Paclisa construit din 1800 și care din 2019 este literalmente spart de hoți, fiind furat și fierul forjat de la terasa castelului' Conace din această perioadă mai există în [[General Berthelot, Hunedoara|comuna G-ral Berthelot]] sau în [[Peșteana, Hunedoara|Peșteana]] <ref> [http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/hunedoara.pdf Lista monumentelor istorice din Județul Hunedoara] </ref>. Și castelul [[Kendeffy]] din Sântămăria-Orlea a primit actuala înfățișare tot în această perioadă, în [[1782]]. ==Monumente== ===Cetățile și curțile cneziale=== [[Fișier:Rachitova.jpg|300px|right|thumb|Turnul din Răchitova]] Cnezii hațegani au ctitorit mai multe cetăți de-a lungul și de-a latul ținutului. Până în ziua de astăzi s-au păstrat turnul de apărare de la [[Răchitova, Hunedoara|Răchitova]], probabil construit de cnezii de [[Densuș, Hunedoara|Densuș]], și cetățile de mici dimensiuni de la Suseni (Cetatea Colț) și Mălăiești; prima servind ca refugiul cnezilor din [[Râu de Mori, Hunedoara|Râu de Mori]] iar a doua celor din [[Sălașu de Sus, Hunedoara|Sălașu de Sus]]. * [[Răchitova, Hunedoara|Turnul de la Răchitova]] este cel mai simplu tip de fortificație din cele trei. Fortificația constă dintr-un turn pătrat cu latura de 8,5 m și ziduri groase de 1,8 m. Intrarea se făcea cu ajutorul unei scări exterioare care ducea la primul etaj. O latură a turnului s-a prăbușit în urma unui cutremur. <ref> Radu Popa, op. cit, pag. 217-219 </ref>. * [[Mălăiești, Hunedoara|Cetatea de la Mălăiești]] cuprinde un turn asemănător celui de la [[Răchitova, Hunedoara|Răchitova]], înconjurat ulterior de un zid de incintă căruia i-au fost adăugate bastioane de dimensiuni reduse <ref> Radu Popa, op. cit, pag. 219-221 </ref>. * [[Cetatea medievală Colț|Cetatea Colț]], aflată pe teritoriul satului Suseni, comuna [[Râu de Mori, Hunedoara|Râu de Mori]], s-a format de asemenea în jurul unui turn pătrat, căruia i-au fost adăugate un zid de incintă, fortificat cu alte turnuri <ref> Radu Popa, op. cit, pag. 221-223</ref>. Mai mulți autori consideră că Cetatea Colț a fost sursa de inspirație pentru „Castelul din Carpați” din romanul omonim al lui [[Jules Verne]]. Cele trei fortificații erau prea mici pentru a face față unor armate de mari dimensiuni, așa că probabil serveau ca locuri de refugiu în cazul unor conflicte între cnezi. <ref> Radu Popa, op. cit, pag. 223</ref> Ruinele unor curți cneziale sunt vizibile la [[Râu de Mori, Hunedoara|Râu de Mori]] și la [[Sălașu de Sus, Hunedoara|Sălașu de Sus]]. ===Cetatea regală a Hațegului=== [[File:Turla Biserica Sfântul Nicolae din Densuș.jpg|300px|right|thumb|Turnul bisericii din [[Densuș, Hunedoara|Densuș]]]] De dimensiuni modeste, în fapt doar un [[turn]] hexagonal cu latura de 6,2-6,3 [[metru|metri]], înconjurat de un [[șanț de apărare]] și un [[val de pământ]], [[cetate]]a de la [[Hațeg]] a avut în perioada [[Evul Mediu|medievală]] principalul rol [[militar]] și [[politic]] în Țara Hațegului <ref> Radu Popa, op. cit, pag 214 </ref>. [[Fortificație|Fortificația]] este situată la circa patru [[kilometru|kilometri]] de orașul [[Hațeg]], pe teritoriul satului [[Subcetate, Hunedoara|Subcetate]], din hotarul comunei [[Sântămăria-Orlea, Hunedoara|Sântămărie-Orlea]]. Astăzi este doar o [[ruină]], relativ greu accesibilă. Cetatea Hațegului este atestată documentar doar la [[1317]], dar studii recente înclină spre o datare a acesteia apropiată de prima atestare documentară a Țării Hațegului ([[1247]]). Pentru această datare pledează atestarea documentară a unui [[comite]] de Hațeg, la [[1276]], dar, mai ales, similitudinile dintre turnul de la Hațeg și cel al cetății regale a [[Visegrad|Visegrad-ului]], ridicat la [[1256]]<ref> Adrian Andrei Rusu, „Castelarea carpatică”, pag 159</ref>. Cetatea Hațegului era locul de unde [[castelan]]ul administra teritoriul districtului hațegan, în numele [[Istoria Ungariei|regalității ungare]]. Date fiind dimensiunile reduse ale cetății și menționarea frecventă a unui sediu administrativ al autorităților regale în [[Hațeg|târgul Hațegului]], precum și a funcției de [[vicecastelan]], istoricii dau ca sigură dublarea acestei fortificații de o construcție aflată în târg, care nu a fost identificată încă pe teren <ref> Radu Popa, op. cit., pag 214-215</ref>. ===Bisericile de zid=== [[Fișier:Ostrov Orthodox Church.jpg|300px|right|thumb| Biserica din Ostrov]] În Țara Hațegului și în zona ei de influență istorică se găsesc cele mai vechi biserici de piatră românești. Istoricul Radu Popa remarca: „Bisericile de zid din Țara Hațegului reprezintă cel mai vechi și mai important grup de monumente medievale românești păstrate.” De altfel, ilustrul istoric de artă [[Virgil Vătășianu]] și-a luat doctoratul la Viena susținând o lucrare cu tema ''Vechile biserici de piatră românești din județul Hunedoara'', abordând cu predilecție bisericile hațegane. Cel mai vechi grup de biserici hațegane este cel constituit din lăcașurile datând din secolele XII-XIII: * [[Streisângeorgiu, Hunedoara|Biserica din Streisângeorgiu]] * [[Biserica Sfântul Nicolae din Densuș|Biserica din Densuș]] * [[Peșteana, Hunedoara|Biserica din Peșteana]] (prima fază) * [[Ostrov, Hunedoara|Biserica din Ostrov]] (prima fază) * [[Sântămăria-Orlea, Hunedoara|Biserica din Sântămăria-Orlea]] * [[Strei, Hunedoara|Biserica din Strei]] Biserici la fel de valoroase, datate ceva mai târziu, sunt cele din [[Sânpetru, Hunedoara|Sânpetru]], [[Râu de Mori, Hunedoara|Râu de Mori]] sau [[Suseni, Hunedoara|Suseni]] (Biserica Colț) <ref> Vezi Radu Popa, op. cit., pag. 225-246 și Adrian Andrei Rusu, „Monumente medievale din Țara Hațegului”</ref>. ==Economie== [[Fișier:centru hateg2.jpg|300px|right|thumb|Principala clădire administrativă din Hațeg. Vedere de pe strada Bisericilor.]] După [[Revoluția română din 1989|schimbarea de regim din 1989]], Țara Hațegului a fost puternic afectată de prăbușirea industriei din zonele adiacente: cea siderugică în [[Hunedoara]] și [[Călan]] și cea minieră din [[Valea Jiului]]. Șomajul în zonă este cel mai ridicat din județul Hunedoara <ref>Săptămânalul „Replica”, articolul [http://www.replicahd.ro/replica_db/index.php?pagerun=2&p=1381&more=1&c=1&tb=1&pb=1 „Distribuția sărăciei în județul Hunedoara”]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>: peste 1500 de șomeri în orașul Hațeg în august 2008. În ultimii ani se constată a ameliorare a situației economice. Astfel, orașul Hațeg era, în [[2006]], cel mai mic oraș din țară în care un mare retailer, grupulTengelmann, a deschis un [[supermarket]] - [[Plus Discount]] - în urma unei investiții de 1,5 milioane de euro <ref> Revista Business Magazin, articolul [http://www.businessmagazin.ro/actualitate/extinderi-efectul-retailerilor-internationali-asupra-comunitatilor-locale.html?5531;1007315= „Extinderi: Efectul retailerilor internaționali asupra comunităților locale”]</ref>. A urmat în [[2007]] un supermarket SPAR, reprezentând o investiție de 2,2 milioane de euro. Acesta a fost preluat ulterior de rețeaua Billa. Cele mai importante activități economice din zonă sunt desfășurate de Sucursala Hațeg a [[SC Hidroelectrica SA]], care coordonează activitatea celor 12 microhidrocentrale de pe Râu Mare, de Sucursala Râu Mare a [[SC Hidroconstrucția SA]] și de fabrica de bere din Hațeg a grupului [[Brau Union]]. În afara acestora, mai există firme de îmbuteliat gaz lichefiat, construcții civile, confecționarea de tâmplărie din aluminiu și PVC, firme de exploatare forestieră. Capitalul străin este prezent printr-o fabrică franceză de prelucrare a melcilor și una italiană care se ocupă cu achiziționarea și prelucrarea ciupercilor <ref name="adr">Agenția de Dezvoltare Regională Vest, „Strategia de Dezvoltare regională 2007-2013, Capitolul V - „Dezvoltarea spațiului urban” pag. 52</ref> Turismul cunoaște de asemenea o revigorare, mai ales în zona de vest a Țării Hațegului, în comunele [[Râu de Mori, Hunedoara|Râu de Mori]] și [[Sarmizegetusa, Hunedoara|Sarmizegetusa]] funcționând numeroase pensiuni turistice. Cabane există la [[Cabana Gura Zlata|Gura Zlata]], [[Cabana Râușor|Râușor]], [[Cabana Pietrele|Pietrele]] și [[Cabana Rotunda|Rotunda]]<ref name="adr"/> (amenajată pentru [[Nicolae Ceaușescu|Ceaușescu]]). ===Infrastructură=== Potrivit statisticilor citate de Consiliul Județean Hunedoara <ref name="context economic">Proiectul Geoparcului Dinozaurilor „Țara Hațegului”, secțiunea 2.2 „Contextul economic”, passim</ref>, rețeaua rutieră a Tării Hațegului este formată din 400 km de drumuri publice și 300 km de străzi orășenești și comunale. În 2007 a fost dată în folosință centura de ocolire a Hațegului, traficul pe ruta [[Valea Jiului]] - [[Culoarul IV Pan European]] (DN 66) fiind scos din oraș. Infrastructura feroviară însumează 49 de km de cale ferată aflați în exploatare. Cea mai importantă este calea ferată dublă electrificată Subcetate-Pui-Baru-Bănița, care leagă magistrala de pe Valea Mureșului cu Valea Jiului <ref name="context economic"/>. ===Amenajarea hidroenergetică=== [[Fișier:Autostrada apelor, Țara Hațegului.jpg|300px|right|thumb|„Autostrada apelor” din Țara Hațegului]] Unul din principalele cursuri de apă care drenează Țara Hațegului, [[Râul Mare, Strei|Râu Mare]], a fost obiectul unei amenajări hidroenergetice masive. Lucrările au început în anii '70 și s-au încheiat abia în ultimul deceniu al secolului trecut. Principalul obiectiv al amenajării este [[barajul]] de la [[Gura Apei]], situat în [[Munții Retezat|Parcul Național Retezat]]. Barajul, aflat pe traseul dintre cabanele [[Cabana Gura Zlata|Gura Zlata]] și [[Cabana Rotunda|Rotunda]], are o înălțime de 168 de metri, fiind unul dintre cele mai{{fe}} înalte baraje de arocamente din Europa. Centrala electrică subterană de la Gura Apei are o putere de 335 MW. După ieșirea Râului Mare din munți, cursul acestuia prin Țara Hațegului a fost regularizat, fiind realizate mai multe baraje de mici dimensiuni, cu lacurile de acumulare aferente, în apropierea localităților [[Ostrov, Hunedoara|Ostrov]], [[Sânpetru, Hunedoara|Sânpetru]] și [[Sântămăria-Orlea, Hunedoara|Sântămăria Orlea]]. Amenajarea hidroenergetică Râu Mare-Retezat a fost una dintre marile lucrări hidroenergetice realizate în România în perioada regimului comunist. Centrul acestuia a fost colonia Brazi, situată chiar la ieșirea Râului Mare din munte. Filmul „Un petic de cer” ([[1983]], regia [[Francisc Munteanu]]) a fost inspirat de activitatea de pe acest șantier. Fostele barăci ale muncitorilor au fost renovate, funcționând acum ca centru de conferințe al SC Hidroconstrucția SA. ==Populația== Potrivit [[Recensământul populației din 2002 (România)|Recensământului Populației din 2002]] orașul Hațeg și cele 10 comune care se află în Depresiunea Hațegului numărau în total 36.090 de locuitori. Majoritatea covârșitoare a populației o formează românii, dar există și mici comunități de [[unguri|maghiari]] (430 de persoane în total), cea mai mare fiind în orașul Hațeg (303 persoane). [[Țiganii]] sunt prezenți, de asemenea, în mai multe localități, numărând 468 de persoane în total. Un caz aparte îl constituie muribunda minoritate [[italieni|italiană]]. În 2002 mai trăiau doar 37 de italieni dintr-o comunitate altădată prosperă și numeroasă, venită aici din nordul Italiei, ca tăietori de lemne <ref> Evenimentul zilei, articolul [http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/416072/Mica-Italie-din-Tara-Hategului/ Mica Italie din Țara Hațegului] </ref>. ===Localități principale=== * [[Hațeg, Hunedoara|Orașul Hațeg]] - populație 9154 * [[Pui, Hunedoara|Comuna Pui]] - populație 3909 * [[Râu de Mori, Hunedoara|Comuna Râu de Mori]] - populație 2987 * [[Sântămăria-Orlea, Hunedoara|Comuna Sântămăria-Orlea]] - populație 3063 * [[Baru, Hunedoara|Comuna Baru]] - populație 2534 * [[Sălașu de Sus, Hunedoara|Comuna Sălașu de Sus]] - populație 2266 * [[Totești, Hunedoara|Comuna Totești]] - populație 1768 * [[Densuș, Hunedoara|Comuna Densuș]] - populație 1523 * [[Răchitova, Hunedoara|Comuna Răchitova]] - populație 1305 * [[Sarmizegetusa, Hunedoara|Comuna Sarmizegetusa]] - populație 1153 * [[General Berthelot, Hunedoara|Comuna General Berthelot]] - populație 883 ''Sursa: Recensământul populației 2011'' ===Religie=== Majoritatea localităților hațegane au fost din cele mai vechi timpuri [[ortodox]]e, cu excepția așezărilor de „oaspeți regali” ([[catolic]]i) de la [[Hațeg, Hunedoara|Hațeg]] și [[Sântămăria-Orlea, Hunedoara|Sântămăria-Orlea]]. Către sfârșitul [[secolul al XVII-lea|secolului XVII]], în perioada principilor [[calvin]]i ai Transilvaniei [[Gheorghe Rákóczi al II-lea]] și [[Mihai Apafi I]], o parte a hațeganilor trece la [[calvinism]]<ref> I. Voledi, „Drumuri in Hateg”, pag. 6 </ref>. O dată cu înființarea [[Granița Militară Transilvăneană|graniței militare]], în [[1765]], satele arondate acesteia trec la [[greco-catolicism]] <ref> Ioan Părean, „Contribuții la Istoria Regimentului 1 român de graniță” în Revista Academiei Forțelor Terestre, nr. 3/2000 </ref>. După scoaterea în afara legii a acestei confesiuni, în [[1948]], majoritatea redevine ortodoxă. {{Nc|Tot A A Rusu, in cartea sa tiparita in 1997, identifica pe strada garii orasului un zid pastrat intr-o vila mare, veche, verde, cu zid massiv si cu marchiza, prima pe stanga spre gara, la intersectia interioara o portiune de zid inca existent al unei Manastiri Franciscane Medievale Timpurii-Medii a Tarii Hategului; dupa Radu popa, citat de autorul clujean la pag 139 cu urmare istorica la 140, sfarsitul sec. XIII-inceputul secolului XIV, impreuna cu alte locatii manastiresti papale la Orsova, Lugoj, Caransebes.}} ==Tradiții== Portul popular în Țara Hațegului a dispărut din uzul zilnic. Bărbații purtau pantaloni lungi, curea lată și [[laibăr]] iar femeile cămașă, [[opreg]], [[catrință]] și [[pieptar]]. Pe cap, femeile purtau broboade lungi, ce atârnau, pe spate, până aproape de călcâie. La gât aveau salbe de bani sau mărgele iar în față și în spate purtau fote, de obicei negre <ref>Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, „Strategia de Dezvoltare a Regiunii Vest 2007-2013”, Capitolul V - „Dezvoltarea spațiului urban”, pag. 53</ref>. În prezent portul popular hațegan mai poate fi admirat doar la [[nedeie]], sărbători populare care au loc în toate comunele din Țara Hațegului. Un mic muzeu al portului și tradițiilor hațegane funcționează în centrul orașului Hațeg, în incinta casei de cultură. Parade ale portului popular local au loc cu ocazia „Zilelor Hațegului”, care se organizează de obicei în lunile iulie sau august. Cel mai important târg tradițional are loc anual la începutul lunii mai, în comuna Pui, și se întinde de-a lungul DN 66, pe toată porțiunea pe care acesta străbate comuna. Alte elemente etnografice importante sunt muzica tradițională - [http://www.youtube.com/watch?v=X3STkmgbwhw „Hațegana”] - dar și bucătăria specifică, în special virșli (cârnăciori picanți din carne de oaie și/sau capră) de Sălașu de Sus <ref> cf. Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, „Strategia de Dezvoltare a Regiunii Vest 2007-2013”, Capitolul V - „Dezvoltarea spațiului urban”, pag. 53</ref>. ==Arii naturale protejate== [[Fișier:Tara Hategului.png|200px|right|thumb|Harta Țării Hațegului în cadrul județului Hunedoara]] Următoarele arii naturale protejate se află total sau parțial pe teritoriul Țării Hațegului<ref name="arii">[http://www.apmhd.ro/doc/biodiversitate/parcurirezervatii.pdf Ariile Naturale Protejate din Județul Hunedoara]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>: * [[Parcul Național Retezat]] a fost înființat în [[1935]] iar în 1979 a primit statutul internațional de Rezervație a Biosferei. *** [[Rezervația științifică Gemenele]] este o [[arie protejată]] de interes național situată în zona centrală a Parcului Național Retezat. * [[Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina]], înființat în 2000, se întinde și pe raza comunelor hațegane Pui și Baru Mare, cuprinzând și următoarele arii protejate: *** [[Peștera Tecuri]] este o rezervație naturală de tip [[speologie|speologic]] situată pe raza comunei Baru. Aici se află o stalagmită înaltă de 7 m. *** [[Peștera Șura Mare]] este o rezervație naturală de tip [[speologie|speologic]] situată pe raza satului Ohaba-Ponor. Adăpostește una din cele mai mari colonii de lilieci din sud-estul Europei. *** [[Locul fosilifer Ohaba-Ponor]] este o rezervație naturală de tip [[paleontologie|paleontologic]] ([[moluscă|moluște]] fosile de vârstă [[mezozoic|mezozoică]] și [[terțiar|terțiară]]) * [[Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”]] este o arie naturală protejată de interes național din [[2004]]. În [[2005]] a fost acceptat în Rețeaua Europeană a Geoparcurilor. Geoparcul este un proiect desfășurat sub egida [[Universitatea București|Univeristății București]] care își propune promovarea turistică integrată a Țării Hațegului și dezvoltarea ei durabilă pe această bază. În cadrul geoparcului sunt incluse următoarele rezervații naturale<ref name="arii"/>: *** [[Mlaștina de la Peșteana]] este o rezervație naturală de tip [[botanică|botanic]]. În [[flora]] acesteia s-au identificat populații de Drosera rotundifolia (Roua cerului), o plantă carnivoră, relictă [[glaciațiune|glaciară]]. *** [[Calcarele de la Fața Fetii]] este o rezervație naturală de tip [[botanică|botanic]], situată pe raza comunei Râu de Mori. Adăpostește specii de plante de interes științific excepțional. *** [[Vârful Poieni]] este o rezervație naturală de tip [[botanică|botanic]], situată pe teritoriul comunei Sălașu de Sus. Aici e singura stațiune certă din țară pentru specia Plantago holosteum. *** [[Pădurea Slivuț]] este o rezervație naturală de tip [[botanică|botanic]] situată în apropierea orașului Hațeg. *** [[Fânațele cu narcise Nucșoara]] este o rezervație naturală de tip [[botanică|botanic]], situată pe raza comunei Sălașu de Sus. *** [[Paleofauna reptiliană Tuștea]] este o rezervație naturală de tip [[paleontologie|paleontologic]] (ouă de dinozaur) situată pe teritoriul satului Tuștea, comuna General Berthelot. *** [[Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru]] este o rezervație naturală de tip [[paleontologie|paleontologic]](specii de [[dinozaur]]i, [[crocodil]]i, [[țestoasă|țestoase]]), situată pe teritoriul satului Sânpetru, comuna Sântămăria-Orlea. *** [[Fânațele Pui]] este o rezervație naturală de tip [[botanică|botanic]], situată pe teritoriul comunei Pui. Vegetația acestor fânețe reprezintă fragmente ale vegetației de la sfârșitul [[glaciațiune|glaciațiunii]] [[cuaternar]]e. ==Dinozaurii pitici== [[Fișier:Hatzegopteryx BW.jpg|300px|thumb|right|''[[Hatzegopteryx]]'' contrasta prin mărimea sa uriașă - avengura aripilor era de 12 metri - cu restul viețuitoarelor de pe insulă.]] Țara Hațegului a ajuns notorie pe plan mondial datorită [[dinozaur]]ilor pitici care au populat zona - pe atunci o [[Insula Hațeg|insulă]] în [[Marea Tetis]] - în perioada [[cretacic]]ului. Discovery Channel și alte posturi internaționale de televiziune au difuzat în ultimii ani mai multe documentare consacrate acestor dinozauri de dimensiuni reduse. Primele cercetari asupra dinozaurilor din zona Hațegului au fost facute de baronul [[Franz Nopcsa]] (1815-1904), după ce sora sa, Elek Nopcsa, a descoperit în [[1895]], fosilele unor reptile în jurul castelului familiei din Sânpetru. Cercetarile au fost reluate abia în anul [[1977]] de către paleontologul Dan Grigorescu, de la Facultatea de [[Geologie]] a [[Universitatea din București|Universității din București]]. În prezent, se cunosc zece specii diferite de dinozauri din Țara Hategului, alaturi de zece alte [[vertebrata|vertebrate]], peste 20 de specii de [[gastropode]], zece specii de [[ostracode]] și peste 30 de specii diferite de plante. <ref name="replica">Săptămânalul „Replica”, reportajul [http://www.replicahd.ro/images/replica139/reportaj1.htm „Geoparc cu dinozauri”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090717121148/http://www.replicahd.ro/images/replica139/reportaj1.htm |date=2009-07-17 }}</ref> Specialiștii explică talia redusă a dinozaurilor hațegani prin condițiile geografice de acum 65 de milioane de ani, când Țara Hațegului era o insulă. Dinozaurii de aici s-au adaptat spațiului izolat și redus ca dimensiuni în care evoluau, fapt care a determinat reducerea dimensiunilor reptilelor, prin fenomenul numit „nanism insular”. <ref name="replica"/> ==Citate despre Țara Hațegului== [[Fișier:Castel sacel.jpg|300px|right|thumb|Castelul Nopcsa din Săcel, folosit acum ca depozit de lemne pentru o școală specială]] [[Fișier:Hartahateg1667.jpg|300px|right|thumb|Țara Hategului, detaliu dintr-o hartă a Transilvaniei de la 1667, gravată în cupru de cartograful elvețian Matthaus Merian cel Tânăr]] „[Țara Hațegului] întrunește în sine tot ce are Ardealul mai bun și mai frumos.” '''(Ion Pop Reteganu''') „Dintre toate regiunile locuite astăzi de români la nord de Dunăre, Bănatul și Oltenia, cu prelungirea lor cea comună în țara Hațegului, sunt singurele care reprezintă o continuitate neîntreruptă geografico-istorică a neamului românesc-un cuib de unde se romanizau treptat țările spre apus, spre crivăț și spre răsărit, ba indirect și cele de peste Dunăre, cuibul mereu descărcându-și prinosul, dar rămânând totdeauna plin.” '''(Bogdan Petriceicu Hasdeu)''' „Iată giganticul Retezat limpede și aeric. Iată umerii munților, iată poalele, iată șesul, iată Valea Hațegului.” '''(Aron Densușianu)''' „Probabil că nu există în România un perimetru așa de restrâns care să concentreze atât de multe lucruri de văzut și admirat.” '''(Adrian Andrei Rusu)''' „Cercetările privind formarea poporului și limbii române, ca și începuturile vieții statale românești, au în Țara Hațegului semnificații aparte.” '''(Radu Popa)''' „Bisericile de la Sântămăria Orlea, Ostrov, Colț, Strei și mai ales cea de la Densuș depășesc ca importanță spirituală mănăstirile Moldovei, pentru că atestă vechimea credinței ortodoxe pe meleagurile românești.” [http://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1717674-vestigiile-romane-bisericile-ortodoxe-zimbrii-208-atractiile-tarii-hategului.htm '''(Dorin Alicu)'''] „Adevărată capodoperă a naturii” '''(Ion Conea)''' "Cine este stapan pe sine pretuieste mai mult decat cel ce cucereste cetati." # Regele Solomon ben David. "Eu sunt painea vietii, cine vine la mine nu va flamanzi niciodata." # Domnul I[i]sus Hristos Dumnezeu. „Una din cele mai frumoase priveliști de poesie ale pământului românesc” '''(Ovid Densusianu)''' ==Hațegani celebri== * [[Petru de Ostrov]], primul [[protopop]] atestat în istoria românilor, la [[1360]] * [[Ioan de Hunedoara|Ioan (Iancu) de Hunedoara]], [[voievod]] al [[Transilvania|Transilvaniei]], regent al [[Ungaria|Ungariei]] * [[Filip More]] de [[Ciula Mare, Hunedoara|Ciula Mare]], primul [[Umanism|umanist]] de origine română ([[1478]]-[[1526]]), episcop catolic de [[Pecs]] * [[Aron Densușianu]], [[Academia Română|academician]], istoric literar și filolog * [[Nicolae Densușianu]], [[academia Română|academician]], istoric și jurist * [[Ovid Densușianu]], [[academia Română|academician]], filolog și istoric * [[Franz Nopcsa]], [[Paleontologie|paleontolog]], unul dintre fondatorii [[paleobiologie]]i ==Note== <references /> ==Bibliografie== ===Volume=== # Radu Popa, „La începuturile Evului Mediu românesc. Țara Hațegului”, București, 1988 # Adrian Andrei Rusu, „Castelarea Carpatică”, Cluj-Napoca 2005 # Engel Pál, „Regatul Sfântului Ștefan. Istoria Ungariei Medievale. 895-1526”, Cluj-Napoca 2006 # Camil Mureșan, „Ioan de Hunedoara și vremea sa”, București, 1957 # Ioan-Aurel Pop, „Instituții medievale românești. Adunările cneziale și nobiliare (boierești) în secolele XIV-XVI”, Cluj-Napoca, 1991 # Ioan-Aurel Pop, „Români și maghiari în secolele IX-XIV”, Cluj-Napoca, 2003 # Ioan-Aurel Pop, „Istoria Transilvaniei medievale: de la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul”, Cluj-Napoca, 1997 # Ioan-Aurel Pop, Thomas Nägler (coord.), „Istoria Transilvaniei”, Vol. I, Cluj-Napoca, 2003 # Ioan-Aurel Pop, Thomas Nägler, Magyari Andras (coord.), „Istoria Transilvaniei”, Vol. II, Cluj-Napoca, 2005 # Ioan-Aurel Pop, Thomas Nägler, Magyari Andras (coord.), „Istoria Transilvaniei”, Vol. III, Cluj-Napoca, 2008 # Ioan Drăgan, „Nobilimea românească din Transilvania între anii 1440-1514”, București, 2000 # Șerban Papacostea, „Românii în secolul al XIII-lea, între cruciată și imperiul mongol”, București, 1993 # Adriana Pescaru, Eugen Pescaru, „Valori ale patrimoniului hunedorean”, Deva, 2000 # Florin Constantiniu, „O istorie sinceră a poporului român”, ediția a II-a, București, 1999 # I. Șerban Bonciocat (foto), II. Mădălina Mirea (text), III. Dominica Macri (trad.), „Hațeg, Țara Bisericilor de Piatră”, București, 2007 # Adrian Andrei Rusu, „Monumente medievale din Țara Hațegului”, Cluj-Napoca, 2008 # David Prodan, „Supplex Libellus Valachorum”, București, 1967 # I. Voledi, „Drumuri în Hațeg”, București, 1971 ===Studii=== # Consiliul Județean Hunedoara, Proiectul Geoparcului Dinozaurilor „Țara Hațegului”. [http://www.cjhunedoara.ro/index.php-meniuId=7&viewCat=141.htm Varianta electronică] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121102170230/http://www.cjhunedoara.ro/index.php-meniuId%3D7%26viewCat%3D141.htm |date=2012-11-02 }} # Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, „Strategia de Dezvoltare a Regiunii Vest 2007-2013” ===Alte documente=== # Lista Monumentelor Istorice din Județul Hunedoara 2004, publicată de Ministerul Culturii și Cultelor # Ariile Naturale Protejate din Județul Hunedoara. Listă elaborată de Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara == Bibliografie suplimentară == * ''Portul popular din Țara Hațegului. Bazinul de la Hațeg'', Romulus Vuia, București, 1962 * ''La începuturile evului mediu românesc: Țara Hațegului'', Radu Popa, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988 *CTITORI SI BISERICI DIN TARA HATEGULUI PANA LA 1700 de ADRIAN ANDREI RUSU , 1997, [[Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca|Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj]], care funcționează în cadrul [[Academia Română|Academiei Române]]. *Stravechi traditii si creatii populare din Tara Hategului de prof. & folclorist Raul C. Constantinescu, Editura SAECULUM I.O., 512 pag. B, Romania, 2017. ==Legături externe== * [http://tarahategului.wordpress.com Țara Hațegului] * [http://www.youtube.com/watch?v=b7YtFxmA2-A Clip pe youtube] * [http://www.hidrormr.ro/rmrhidroenergetice.htm Despre amenajarea hidroenergetică Râu Mare Retezat] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080116000709/http://www.hidrormr.ro/rmrhidroenergetice.htm |date=2008-01-16 }} * [http://cimec.ro/Monumente/Rau/rdm.htm Proiect de valorificare turistică] * [http://www.cjhunedoara.ro/index.php-meniuId=7&viewCat=141.htm Proiectul Geoparcului dinozaurilor din Țara Hațegului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121102170230/http://www.cjhunedoara.ro/index.php-meniuId%3D7%26viewCat%3D141.htm |date=2012-11-02 }} * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/mica-italie-din-tara-hategului-416072.html Mica Italie din Țara Hațegului], 23 octombrie 2006, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.formula-as.ro/2010/937/mica-enciclopedie-as-27/cnejii-hategani-12924 Cnejii hategani - Mica enciclopedie AS], Eugenia Hila, ''Formula AS'' - anul 2010, numărul 937 * [http://www.formula-as.ro/2013/1078/mica-enciclopedie-as-27/mistere-din-tara-hategului-i-16648 Mistere din Țara Hategului (I) - Mica enciclopedie AS], Eugenia Hila, ''Formula AS'' - anul 2013, numărul 1078 * [http://www.formula-as.ro/2013/1079/mica-enciclopedie-as-27/mistere-din-tara-hategului-ii-16690 Mistere din Țara Hațegului (II) - Mica enciclopedie AS], Eugenia Hila, ''Formula AS'' - anul 2013, numărul 1079 '''''Preistorie''''' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/balaurii-din-tara-hategului-41503.htm Balaurii din Țara Hațegului]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 11 iulie 2005, Vasile Surcel, ''Jurnalul Național'' '''''Descrieri''''' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/excursie-de-o-zi-in-tara-hategului--882935.html Excursie de o zi în Țara Hațegului], 16 ianuarie 2010, Ciprian Iancu, ''Evenimentul zilei'' {{RomaniaRegiuniIstorice}} [[Categorie:Țara Hațegului| ]] </textarea><div class="templatesUsed"><div class="mw-templatesUsedExplanation"><p>Formate folosite în această pagină: </p></div><ul> <li><a href="/wiki/Format:!)" class="mw-redirect" title="Format:!)">Format:!)</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:!)&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:!)">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:!-" title="Format:!-">Format:!-</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:!-&action=edit" title="Format:!-">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:(!" title="Format:(!">Format:(!</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:(!&action=edit" title="Format:(!">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83" title="Format:Casetă de navigare simplă">Format:Casetă de navigare simplă</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83&action=edit" title="Format:Casetă de navigare simplă">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83/styles.css" title="Format:Casetă de navigare simplă/styles.css">Format:Casetă de navigare simplă/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83/styles.css&action=edit" title="Format:Casetă de navigare simplă/styles.css">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:De" title="Format:De">Format:De</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:De&action=edit" title="Format:De">vedeți sursa</a>) (semiprotejat)</li><li><a href="/wiki/Format:End" title="Format:End">Format:End</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:End&action=edit" title="Format:End">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Evaziv" title="Format:Evaziv">Format:Evaziv</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Evaziv&action=edit" title="Format:Evaziv">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Fe" class="mw-redirect" title="Format:Fe">Format:Fe</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Fe&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Fe">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Hu" title="Format:Hu">Format:Hu</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Hu&action=edit" title="Format:Hu">vedeți sursa</a>) (semiprotejat)</li><li><a href="/wiki/Format:Leg%C4%83tur%C4%83_nefunc%C8%9Bional%C4%83" title="Format:Legătură nefuncțională">Format:Legătură nefuncțională</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Leg%C4%83tur%C4%83_nefunc%C8%9Bional%C4%83&action=edit" title="Format:Legătură nefuncțională">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Nc" class="mw-redirect" title="Format:Nc">Format:Nc</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Nc&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Nc">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Necesit%C4%83_citare" title="Format:Necesită citare">Format:Necesită citare</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Necesit%C4%83_citare&action=edit" title="Format:Necesită citare">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Necesit%C4%83_citare/styles.css" title="Format:Necesită citare/styles.css">Format:Necesită citare/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Necesit%C4%83_citare/styles.css&action=edit" title="Format:Necesită citare/styles.css">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Regiunile_istorice_ale_Rom%C3%A2niei" title="Format:Regiunile istorice ale României">Format:Regiunile istorice ale României</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Regiunile_istorice_ale_Rom%C3%A2niei&action=edit" title="Format:Regiunile istorice ale României">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Repar%C4%83" title="Format:Repară">Format:Repară</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Repar%C4%83&action=edit" title="Format:Repară">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:RomaniaRegiuniIstorice" class="mw-redirect" title="Format:RomaniaRegiuniIstorice">Format:RomaniaRegiuniIstorice</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:RomaniaRegiuniIstorice&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:RomaniaRegiuniIstorice">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Subgrup_caset%C4%83_de_navigare" title="Format:Subgrup casetă de navigare">Format:Subgrup casetă de navigare</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Subgrup_caset%C4%83_de_navigare&action=edit" title="Format:Subgrup casetă de navigare">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Tnavbar" title="Format:Tnavbar">Format:Tnavbar</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Tnavbar&action=edit" title="Format:Tnavbar">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Webarchive" title="Format:Webarchive">Format:Webarchive</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Webarchive&action=edit" title="Format:Webarchive">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:%C2%B7" title="Format:·">Format:·</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:%C2%B7&action=edit" title="Format:·">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Arguments" title="Modul:Arguments">Modul:Arguments</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Arguments&action=edit" title="Modul:Arguments">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1" title="Modul:Citation/CS1">Modul:Citation/CS1</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1&action=edit" title="Modul:Citation/CS1">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:DateUtils" title="Modul:DateUtils">Modul:DateUtils</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:DateUtils&action=edit" title="Modul:DateUtils">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:DateUtils/data" title="Modul:DateUtils/data">Modul:DateUtils/data</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:DateUtils/data&action=edit" title="Modul:DateUtils/data">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:GregorianDate" title="Modul:GregorianDate">Modul:GregorianDate</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:GregorianDate&action=edit" title="Modul:GregorianDate">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:GregorianDate/data" title="Modul:GregorianDate/data">Modul:GregorianDate/data</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:GregorianDate/data&action=edit" title="Modul:GregorianDate/data">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Ill-wd" title="Modul:Ill-wd">Modul:Ill-wd</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Ill-wd&action=edit" title="Modul:Ill-wd">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:InLang" title="Modul:InLang">Modul:InLang</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:InLang&action=edit" title="Modul:InLang">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Lang" title="Modul:Lang">Modul:Lang</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Lang&action=edit" title="Modul:Lang">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:LangUtils" title="Modul:LangUtils">Modul:LangUtils</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:LangUtils&action=edit" title="Modul:LangUtils">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Plain_text" title="Modul:Plain text">Modul:Plain text</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Plain_text&action=edit" title="Modul:Plain text">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Plural" title="Modul:Plural">Modul:Plural</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Plural&action=edit" title="Modul:Plural">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Roman" title="Modul:Roman">Modul:Roman</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Roman&action=edit" title="Modul:Roman">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Separated_entries" title="Modul:Separated entries">Modul:Separated entries</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Separated_entries&action=edit" title="Modul:Separated entries">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Set" title="Modul:Set">Modul:Set</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Set&action=edit" title="Modul:Set">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:StringUtils" title="Modul:StringUtils">Modul:StringUtils</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:StringUtils&action=edit" title="Modul:StringUtils">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:TableTools" title="Modul:TableTools">Modul:TableTools</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:TableTools&action=edit" title="Modul:TableTools">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Transliteration" title="Modul:Transliteration">Modul:Transliteration</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Transliteration&action=edit" title="Modul:Transliteration">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Transliteration/langdata" title="Modul:Transliteration/langdata">Modul:Transliteration/langdata</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Transliteration/langdata&action=edit" title="Modul:Transliteration/langdata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Webarchive" title="Modul:Webarchive">Modul:Webarchive</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Webarchive&action=edit" title="Modul:Webarchive">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Wikidata" title="Modul:Wikidata">Modul:Wikidata</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Wikidata&action=edit" title="Modul:Wikidata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li></ul></div><p id="mw-returnto">Înapoi la <a href="/wiki/%C8%9Aara_Ha%C8%9Begului" title="Țara Hațegului">Țara Hațegului</a>.</p> <noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Țara_Hațegului">https://ro.wikipedia.org/wiki/Țara_Hațegului</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks catlinks-allhidden" data-mw="interface"></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%9Aara_Ha%C8%9Begului&action=edit&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-vbjf2","wgBackendResponseTime":223,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.004","walltime":"0.006","ppvisitednodes":{"value":17,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":714,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":0,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":2,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":0,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":0,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":0,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 0.000 1 -total"]},"cachereport":{"origin":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-vbjf2","timestamp":"20241124213945","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> </body> </html>