CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Renașterea - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"32b7a506-2f4a-4b96-9170-34976dba2eab","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Renașterea","wgTitle":"Renașterea","wgCurRevisionId":16345098,"wgRevisionId":16345098,"wgArticleId":19757,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Articole cu suport bibliografic necorespunzător din august 2014","Articole de verificat","Articole de divizat","Webarchive template wayback links","Articole Wikipedia cu identificatori BNF","Articole Wikipedia cu identificatori GND","Articole Wikipedia cu identificatori HDS","Articole Wikipedia cu identificatori LCCN","Articole Wikipedia cu identificatori LNB","Articole Wikipedia cu identificatori NDL","Articole Wikipedia cu identificatori NKC", "Articole Wikipedia cu control de autoritate","Renaștere"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Renașterea","wgRelevantArticleId":19757,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgRedirectedFrom":"Renaștere","wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":80000,"wgInternalRedirectTargetUrl":"/wiki/Rena%C8%99terea","wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage", "wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q4692","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"}; RLPAGEMODULES=["mediawiki.action.view.redirect","ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.media","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpg/1200px-Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpg"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="1632"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpg/800px-Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpg"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="1088"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpg/640px-Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpg"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="870"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Renașterea - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99terea"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99terea"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Renașterea rootpage-Renașterea skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow"><span>Facebook</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Rena%C8%99terea" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Rena%C8%99terea" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Rena%C8%99terea" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Rena%C8%99terea" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Renașterea_politică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Renașterea_politică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1</span> <span>Renașterea politică</span> </div> </a> <ul id="toc-Renașterea_politică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Prezentare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Prezentare"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2</span> <span>Prezentare</span> </div> </a> <ul id="toc-Prezentare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Condiții_istorico-culturale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Condiții_istorico-culturale"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3</span> <span>Condiții istorico-culturale</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Condiții_istorico-culturale-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Condiții istorico-culturale subsection</span> </button> <ul id="toc-Condiții_istorico-culturale-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Precursori_ai_Renașterii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Precursori_ai_Renașterii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.1</span> <span>Precursori ai Renașterii</span> </div> </a> <ul id="toc-Precursori_ai_Renașterii-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Renașterea_carolingiană" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Renașterea_carolingiană"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.1.1</span> <span>Renașterea carolingiană</span> </div> </a> <ul id="toc-Renașterea_carolingiană-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Renașterea_ottonică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Renașterea_ottonică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.1.2</span> <span>Renașterea ottonică</span> </div> </a> <ul id="toc-Renașterea_ottonică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Descoperirile_geografice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Descoperirile_geografice"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.2</span> <span>Descoperirile geografice</span> </div> </a> <ul id="toc-Descoperirile_geografice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Progrese_în_știință_și_tehnică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Progrese_în_știință_și_tehnică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.3</span> <span>Progrese în știință și tehnică</span> </div> </a> <ul id="toc-Progrese_în_știință_și_tehnică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Schimbări_politice_și_religioase" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Schimbări_politice_și_religioase"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.4</span> <span>Schimbări politice și religioase</span> </div> </a> <ul id="toc-Schimbări_politice_și_religioase-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Trăsăturile_caracteristice_ale_Renașterii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Trăsăturile_caracteristice_ale_Renașterii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4</span> <span>Trăsăturile caracteristice ale Renașterii</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Trăsăturile_caracteristice_ale_Renașterii-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Trăsăturile caracteristice ale Renașterii subsection</span> </button> <ul id="toc-Trăsăturile_caracteristice_ale_Renașterii-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Ruperea_cu_tradițiile" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Ruperea_cu_tradițiile"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.1</span> <span>Ruperea cu tradițiile</span> </div> </a> <ul id="toc-Ruperea_cu_tradițiile-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Umanismul" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Umanismul"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.2</span> <span>Umanismul</span> </div> </a> <ul id="toc-Umanismul-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Renașterea_italiană" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Renașterea_italiană"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5</span> <span>Renașterea italiană</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Renașterea_italiană-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Renașterea italiană subsection</span> </button> <ul id="toc-Renașterea_italiană-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Literatură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Literatură"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.1</span> <span>Literatură</span> </div> </a> <ul id="toc-Literatură-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Arte_plastice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Arte_plastice"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.2</span> <span>Arte plastice</span> </div> </a> <ul id="toc-Arte_plastice-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Pictura_în_Renașterea_timpurie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Pictura_în_Renașterea_timpurie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.2.1</span> <span>Pictura în Renașterea timpurie</span> </div> </a> <ul id="toc-Pictura_în_Renașterea_timpurie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Pictura_în_perioada_de_apogeu_a_Renașterii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Pictura_în_perioada_de_apogeu_a_Renașterii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.2.2</span> <span>Pictura în perioada de apogeu a Renașterii</span> </div> </a> <ul id="toc-Pictura_în_perioada_de_apogeu_a_Renașterii-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Manierismul" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Manierismul"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.2.3</span> <span>Manierismul</span> </div> </a> <ul id="toc-Manierismul-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Arhitectura_Renașterii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Arhitectura_Renașterii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6</span> <span>Arhitectura Renașterii</span> </div> </a> <ul id="toc-Arhitectura_Renașterii-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Muzica_Renașterii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Muzica_Renașterii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7</span> <span>Muzica Renașterii</span> </div> </a> <ul id="toc-Muzica_Renașterii-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Renașterea_în_diverse_țări_europene" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Renașterea_în_diverse_țări_europene"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8</span> <span>Renașterea în diverse țări europene</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Renașterea_în_diverse_țări_europene-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Renașterea în diverse țări europene subsection</span> </button> <ul id="toc-Renașterea_în_diverse_țări_europene-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Franța" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Franța"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8.1</span> <span>Franța</span> </div> </a> <ul id="toc-Franța-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Țările_de_Jos" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Țările_de_Jos"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8.2</span> <span>Țările de Jos</span> </div> </a> <ul id="toc-Țările_de_Jos-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Germania" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Germania"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8.3</span> <span>Germania</span> </div> </a> <ul id="toc-Germania-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Spania" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Spania"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8.4</span> <span>Spania</span> </div> </a> <ul id="toc-Spania-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Anglia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Anglia"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8.5</span> <span>Anglia</span> </div> </a> <ul id="toc-Anglia-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Literatură_2" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Literatură_2"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8.5.1</span> <span>Literatură</span> </div> </a> <ul id="toc-Literatură_2-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Muzică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Muzică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8.5.2</span> <span>Muzică</span> </div> </a> <ul id="toc-Muzică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Tipul_de_„om_al_Renașterii”" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Tipul_de_„om_al_Renașterii”"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9</span> <span>Tipul de „om al Renașterii”</span> </div> </a> <ul id="toc-Tipul_de_„om_al_Renașterii”-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Declinul_Renașterii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Declinul_Renașterii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">10</span> <span>Declinul Renașterii</span> </div> </a> <ul id="toc-Declinul_Renașterii-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Interpretare_istorică_și_filosofică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Interpretare_istorică_și_filosofică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">11</span> <span>Interpretare istorică și filosofică</span> </div> </a> <ul id="toc-Interpretare_istorică_și_filosofică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bibliografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Bibliografie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">12</span> <span>Bibliografie</span> </div> </a> <ul id="toc-Bibliografie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">13</span> <span>Note</span> </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Lectură_suplimentară" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Lectură_suplimentară"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">14</span> <span>Lectură suplimentară</span> </div> </a> <ul id="toc-Lectură_suplimentară-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">15</span> <span>Legături externe</span> </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Comută cuprinsul</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading"><span class="mw-page-title-main">Renașterea</span></h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 165 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-165" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">165 limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-ab mw-list-item"><a href="https://ab.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B8%D2%AD%D0%B0%D1%80%D2%BF%D0%B8%D0%B0%D1%80%D0%B0" title="Аиҭарҿиара – abhază" lang="ab" hreflang="ab" data-title="Аиҭарҿиара" data-language-autonym="Аԥсшәа" data-language-local-name="abhază" class="interlanguage-link-target"><span>Аԥсшәа</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-af mw-list-item"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Renaissance" title="Renaissance – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Renaissance" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target"><span>Afrikaans</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Renaissance" title="Renaissance – germană (Elveția)" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Renaissance" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="germană (Elveția)" class="interlanguage-link-target"><span>Alemannisch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-am mw-list-item"><a href="https://am.wikipedia.org/wiki/%E1%8B%98%E1%88%98%E1%8A%90_%E1%88%85%E1%8B%B3%E1%88%B4" title="ዘመነ ህዳሴ – amharică" lang="am" hreflang="am" data-title="ዘመነ ህዳሴ" data-language-autonym="አማርኛ" data-language-local-name="amharică" class="interlanguage-link-target"><span>አማርኛ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Renaiximiento" title="Renaiximiento – aragoneză" lang="an" hreflang="an" data-title="Renaiximiento" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragoneză" class="interlanguage-link-target"><span>Aragonés</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%B9%D8%B5%D8%B1_%D8%A7%D9%84%D9%86%D9%87%D8%B6%D8%A9" title="عصر النهضة – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="عصر النهضة" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target"><span>العربية</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ary mw-list-item"><a href="https://ary.wikipedia.org/wiki/%D9%84%D8%B9%D8%A7%D9%88%D8%AF-%D9%88%D9%84%D8%A7%D8%AF%D8%A9" title="لعاود-ولادة – Moroccan Arabic" lang="ary" hreflang="ary" data-title="لعاود-ولادة" data-language-autonym="الدارجة" data-language-local-name="Moroccan Arabic" class="interlanguage-link-target"><span>الدارجة</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D8%B9%D8%B5%D8%B1_%D8%A7%D9%84%D9%86%D9%87%D8%B6%D9%87" title="عصر النهضه – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="عصر النهضه" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target"><span>مصرى</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Renacimientu" title="Renacimientu – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Renacimientu" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target"><span>Asturianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/%C4%B0ntibah_d%C3%B6vr%C3%BC" title="İntibah dövrü – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="İntibah dövrü" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target"><span>Azərbaycanca</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%D9%88%D9%86%D8%B3%D8%A7%D9%86%D8%B3" title="رونسانس – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="رونسانس" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target"><span>تۆرکجه</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%AF%D2%A3%D1%8B%D1%80%D1%8B%D1%83" title="Яңырыу – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Яңырыу" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target"><span>Башҡортса</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ban mw-list-item"><a href="https://ban.wikipedia.org/wiki/Renaissance" title="Renaissance – balineză" lang="ban" hreflang="ban" data-title="Renaissance" data-language-autonym="Basa Bali" data-language-local-name="balineză" class="interlanguage-link-target"><span>Basa Bali</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bar mw-list-item"><a href="https://bar.wikipedia.org/wiki/Renaissance" title="Renaissance – Bavarian" lang="bar" hreflang="bar" data-title="Renaissance" data-language-autonym="Boarisch" data-language-local-name="Bavarian" class="interlanguage-link-target"><span>Boarisch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bat-smg mw-list-item"><a href="https://bat-smg.wikipedia.org/wiki/Renesansos" title="Renesansos – Samogitian" lang="sgs" hreflang="sgs" data-title="Renesansos" data-language-autonym="Žemaitėška" data-language-local-name="Samogitian" class="interlanguage-link-target"><span>Žemaitėška</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B4%D1%80%D0%B0%D0%B4%D0%B6%D1%8D%D0%BD%D0%BD%D0%B5" title="Адраджэнне – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Адраджэнне" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B4%D1%80%D0%B0%D0%B4%D0%B6%D1%8D%D0%BD%D1%8C%D0%BD%D0%B5" title="Адраджэньне – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Адраджэньне" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская (тарашкевіца)</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B5%D0%BD%D0%B5%D1%81%D0%B0%D0%BD%D1%81" title="Ренесанс – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Ренесанс" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target"><span>Български</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-blk mw-list-item"><a href="https://blk.wikipedia.org/wiki/%E1%80%9B%E1%80%AE%E1%80%94%E1%80%B1%E1%80%9E%E1%80%BD%E1%80%94%E1%80%BA%E1%80%B8%E1%80%81%E1%80%B1%E1%80%90%E1%80%BA" title="ရီနေသွန်းခေတ် – Pa'O" lang="blk" hreflang="blk" data-title="ရီနေသွန်းခေတ်" data-language-autonym="ပအိုဝ်ႏဘာႏသာႏ" data-language-local-name="Pa'O" class="interlanguage-link-target"><span>ပအိုဝ်ႏဘာႏသာႏ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn mw-list-item"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%B0%E0%A7%87%E0%A6%A8%E0%A7%87%E0%A6%B8%E0%A6%BE%E0%A6%81" title="রেনেসাঁ – bengaleză" lang="bn" hreflang="bn" data-title="রেনেসাঁ" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengaleză" class="interlanguage-link-target"><span>বাংলা</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bo mw-list-item"><a href="https://bo.wikipedia.org/wiki/%E0%BD%A2%E0%BD%B2%E0%BD%82%E0%BC%8B%E0%BD%A2%E0%BE%A9%E0%BD%A3%E0%BC%8B%E0%BD%96%E0%BD%A6%E0%BE%90%E0%BE%B1%E0%BD%A2%E0%BC%8B%E0%BD%91%E0%BD%A2%E0%BC%8B" title="རིག་རྩལ་བསྐྱར་དར་ – tibetană" lang="bo" hreflang="bo" data-title="རིག་རྩལ་བསྐྱར་དར་" data-language-autonym="བོད་ཡིག" data-language-local-name="tibetană" class="interlanguage-link-target"><span>བོད་ཡིག</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Azginivelezh" title="Azginivelezh – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Azginivelezh" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target"><span>Brezhoneg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs mw-list-item"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Renesansa" title="Renesansa – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Renesansa" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target"><span>Bosanski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bxr badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://bxr.wikipedia.org/wiki/%D2%BA%D1%8D%D1%80%D0%B3%D1%8D%D0%BD_%D0%BC%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D0%B0%D0%BB%D1%82%D1%8B%D0%BD_%D2%AF%D0%B5" title="Һэргэн мандалтын үе – Russia Buriat" lang="bxr" hreflang="bxr" data-title="Һэргэн мандалтын үе" data-language-autonym="Буряад" data-language-local-name="Russia Buriat" class="interlanguage-link-target"><span>Буряад</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Renaixement" title="Renaixement – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Renaixement" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target"><span>Català</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cdo mw-list-item"><a href="https://cdo.wikipedia.org/wiki/%C3%99ng-ngi%C3%AA-h%C3%B3k-h%C4%ADng" title="Ùng-ngiê-hók-hĭng – Mindong" lang="cdo" hreflang="cdo" data-title="Ùng-ngiê-hók-hĭng" data-language-autonym="閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄" data-language-local-name="Mindong" class="interlanguage-link-target"><span>閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ce mw-list-item"><a href="https://ce.wikipedia.org/wiki/%D0%94%D0%B5%D0%BD%D0%B4%D0%B0%D0%BB%D0%B0%D1%80" title="Дендалар – cecenă" lang="ce" hreflang="ce" data-title="Дендалар" data-language-autonym="Нохчийн" data-language-local-name="cecenă" class="interlanguage-link-target"><span>Нохчийн</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ceb mw-list-item"><a href="https://ceb.wikipedia.org/wiki/Renasans" title="Renasans – cebuană" lang="ceb" hreflang="ceb" data-title="Renasans" data-language-autonym="Cebuano" data-language-local-name="cebuană" class="interlanguage-link-target"><span>Cebuano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ckb mw-list-item"><a href="https://ckb.wikipedia.org/wiki/%DA%95%DB%8C%D9%86%DB%8E%D8%B3%D8%A7%D9%86%D8%B3" title="ڕینێسانس – kurdă centrală" lang="ckb" hreflang="ckb" data-title="ڕینێسانس" data-language-autonym="کوردی" data-language-local-name="kurdă centrală" class="interlanguage-link-target"><span>کوردی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-crh mw-list-item"><a href="https://crh.wikipedia.org/wiki/Renessans" title="Renessans – turcă crimeeană" lang="crh" hreflang="crh" data-title="Renessans" data-language-autonym="Qırımtatarca" data-language-local-name="turcă crimeeană" class="interlanguage-link-target"><span>Qırımtatarca</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Renesance" title="Renesance – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Renesance" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target"><span>Čeština</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cv mw-list-item"><a href="https://cv.wikipedia.org/wiki/%D0%A7%D3%97%D1%80%D3%97%D0%BB%D3%B3" title="Чӗрӗлӳ – ciuvașă" lang="cv" hreflang="cv" data-title="Чӗрӗлӳ" data-language-autonym="Чӑвашла" data-language-local-name="ciuvașă" class="interlanguage-link-target"><span>Чӑвашла</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Y_Dadeni_Dysg" title="Y Dadeni Dysg – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Y Dadeni Dysg" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target"><span>Cymraeg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Ren%C3%A6ssancen" title="Renæssancen – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Renæssancen" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target"><span>Dansk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Renaissance" title="Renaissance – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Renaissance" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target"><span>Deutsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%91%CE%BD%CE%B1%CE%B3%CE%AD%CE%BD%CE%BD%CE%B7%CF%83%CE%B7" title="Αναγέννηση – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Αναγέννηση" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target"><span>Ελληνικά</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Renaissance" title="Renaissance – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Renaissance" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target"><span>English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Renesanco" title="Renesanco – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Renesanco" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target"><span>Esperanto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Renacimiento" title="Renacimiento – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Renacimiento" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target"><span>Español</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Renessanss" title="Renessanss – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Renessanss" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target"><span>Eesti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Pizkundea" title="Pizkundea – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Pizkundea" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target"><span>Euskara</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ext mw-list-item"><a href="https://ext.wikipedia.org/wiki/Renac%C3%A9ncia" title="Renacéncia – Extremaduran" lang="ext" hreflang="ext" data-title="Renacéncia" data-language-autonym="Estremeñu" data-language-local-name="Extremaduran" class="interlanguage-link-target"><span>Estremeñu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%D9%86%D8%B3%D8%A7%D9%86%D8%B3" title="رنسانس – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="رنسانس" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target"><span>فارسی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Renessanssi" title="Renessanssi – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Renessanssi" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Suomi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fiu-vro mw-list-item"><a href="https://fiu-vro.wikipedia.org/wiki/Renessanss" title="Renessanss – Võro" lang="vro" hreflang="vro" data-title="Renessanss" data-language-autonym="Võro" data-language-local-name="Võro" class="interlanguage-link-target"><span>Võro</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fo mw-list-item"><a href="https://fo.wikipedia.org/wiki/Renesansan" title="Renesansan – feroeză" lang="fo" hreflang="fo" data-title="Renesansan" data-language-autonym="Føroyskt" data-language-local-name="feroeză" class="interlanguage-link-target"><span>Føroyskt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Renaissance" title="Renaissance – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Renaissance" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target"><span>Français</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frr mw-list-item"><a href="https://frr.wikipedia.org/wiki/Renaissance" title="Renaissance – frizonă nordică" lang="frr" hreflang="frr" data-title="Renaissance" data-language-autonym="Nordfriisk" data-language-local-name="frizonă nordică" class="interlanguage-link-target"><span>Nordfriisk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fur mw-list-item"><a href="https://fur.wikipedia.org/wiki/Rinassiment" title="Rinassiment – friulană" lang="fur" hreflang="fur" data-title="Rinassiment" data-language-autonym="Furlan" data-language-local-name="friulană" class="interlanguage-link-target"><span>Furlan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Ren%C3%AAss%C3%A2nse" title="Renêssânse – frizonă occidentală" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Renêssânse" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frizonă occidentală" class="interlanguage-link-target"><span>Frysk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/An_Athbheochan" title="An Athbheochan – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="An Athbheochan" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Gaeilge</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gcr mw-list-item"><a href="https://gcr.wikipedia.org/wiki/Roun%C3%A9sans" title="Rounésans – Guianan Creole" lang="gcr" hreflang="gcr" data-title="Rounésans" data-language-autonym="Kriyòl gwiyannen" data-language-local-name="Guianan Creole" class="interlanguage-link-target"><span>Kriyòl gwiyannen</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gd mw-list-item"><a href="https://gd.wikipedia.org/wiki/Linn_an_Ath-bhe%C3%B2thachaidh" title="Linn an Ath-bheòthachaidh – gaelică scoțiană" lang="gd" hreflang="gd" data-title="Linn an Ath-bheòthachaidh" data-language-autonym="Gàidhlig" data-language-local-name="gaelică scoțiană" class="interlanguage-link-target"><span>Gàidhlig</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Renacemento" title="Renacemento – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Renacemento" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target"><span>Galego</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gn mw-list-item"><a href="https://gn.wikipedia.org/wiki/Renacimiento" title="Renacimiento – guarani" lang="gn" hreflang="gn" data-title="Renacimiento" data-language-autonym="Avañe'ẽ" data-language-local-name="guarani" class="interlanguage-link-target"><span>Avañe'ẽ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ha mw-list-item"><a href="https://ha.wikipedia.org/wiki/Renaissance" title="Renaissance – hausa" lang="ha" hreflang="ha" data-title="Renaissance" data-language-autonym="Hausa" data-language-local-name="hausa" class="interlanguage-link-target"><span>Hausa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%A8%D7%A0%D7%A1%D7%90%D7%A0%D7%A1" title="רנסאנס – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="רנסאנס" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target"><span>עברית</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AA%E0%A5%81%E0%A4%A8%E0%A4%B0%E0%A5%8D%E0%A4%9C%E0%A4%BE%E0%A4%97%E0%A4%B0%E0%A4%A3" title="पुनर्जागरण – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="पुनर्जागरण" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target"><span>हिन्दी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hif mw-list-item"><a href="https://hif.wikipedia.org/wiki/Renaissance" title="Renaissance – Fiji Hindi" lang="hif" hreflang="hif" data-title="Renaissance" data-language-autonym="Fiji Hindi" data-language-local-name="Fiji Hindi" class="interlanguage-link-target"><span>Fiji Hindi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Renesansa" title="Renesansa – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Renesansa" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target"><span>Hrvatski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ht mw-list-item"><a href="https://ht.wikipedia.org/wiki/Renesans" title="Renesans – haitiană" lang="ht" hreflang="ht" data-title="Renesans" data-language-autonym="Kreyòl ayisyen" data-language-local-name="haitiană" class="interlanguage-link-target"><span>Kreyòl ayisyen</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Renesz%C3%A1nsz" title="Reneszánsz – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Reneszánsz" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target"><span>Magyar</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D5%8E%D5%A5%D6%80%D5%A1%D5%AE%D5%B6%D5%B8%D6%82%D5%B6%D5%A4" title="Վերածնունդ – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Վերածնունդ" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target"><span>Հայերեն</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hyw mw-list-item"><a href="https://hyw.wikipedia.org/wiki/%D5%8E%D5%A5%D6%80%D5%A1%D5%AE%D5%B6%D5%B8%D6%82%D5%B6%D5%A4" title="Վերածնունդ – Western Armenian" lang="hyw" hreflang="hyw" data-title="Վերածնունդ" data-language-autonym="Արեւմտահայերէն" data-language-local-name="Western Armenian" class="interlanguage-link-target"><span>Արեւմտահայերէն</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ia mw-list-item"><a href="https://ia.wikipedia.org/wiki/Renascentia" title="Renascentia – interlingua" lang="ia" hreflang="ia" data-title="Renascentia" data-language-autonym="Interlingua" data-language-local-name="interlingua" class="interlanguage-link-target"><span>Interlingua</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Renaisans" title="Renaisans – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Renaisans" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Indonesia</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ie mw-list-item"><a href="https://ie.wikipedia.org/wiki/Renascentie" title="Renascentie – interlingue" lang="ie" hreflang="ie" data-title="Renascentie" data-language-autonym="Interlingue" data-language-local-name="interlingue" class="interlanguage-link-target"><span>Interlingue</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ilo mw-list-item"><a href="https://ilo.wikipedia.org/wiki/Renasimiento" title="Renasimiento – iloko" lang="ilo" hreflang="ilo" data-title="Renasimiento" data-language-autonym="Ilokano" data-language-local-name="iloko" class="interlanguage-link-target"><span>Ilokano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Renesanco" title="Renesanco – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Renesanco" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target"><span>Ido</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/Endurreisnin" title="Endurreisnin – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Endurreisnin" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Íslenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Rinascimento" title="Rinascimento – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Rinascimento" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target"><span>Italiano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%83%AB%E3%83%8D%E3%82%B5%E3%83%B3%E3%82%B9" title="ルネサンス – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="ルネサンス" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target"><span>日本語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jam mw-list-item"><a href="https://jam.wikipedia.org/wiki/Renesans" title="Renesans – Jamaican Creole English" lang="jam" hreflang="jam" data-title="Renesans" data-language-autonym="Patois" data-language-local-name="Jamaican Creole English" class="interlanguage-link-target"><span>Patois</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jv mw-list-item"><a href="https://jv.wikipedia.org/wiki/Abad_Renaisans" title="Abad Renaisans – javaneză" lang="jv" hreflang="jv" data-title="Abad Renaisans" data-language-autonym="Jawa" data-language-local-name="javaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Jawa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%A0%E1%83%94%E1%83%9C%E1%83%94%E1%83%A1%E1%83%90%E1%83%9C%E1%83%A1%E1%83%98" title="რენესანსი – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="რენესანსი" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target"><span>ქართული</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kaa mw-list-item"><a href="https://kaa.wikipedia.org/wiki/Oyan%C4%B1w_d%C3%A1wiri" title="Oyanıw dáwiri – karakalpak" lang="kaa" hreflang="kaa" data-title="Oyanıw dáwiri" data-language-autonym="Qaraqalpaqsha" data-language-local-name="karakalpak" class="interlanguage-link-target"><span>Qaraqalpaqsha</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kab mw-list-item"><a href="https://kab.wikipedia.org/wiki/Taleslalit" title="Taleslalit – kabyle" lang="kab" hreflang="kab" data-title="Taleslalit" data-language-autonym="Taqbaylit" data-language-local-name="kabyle" class="interlanguage-link-target"><span>Taqbaylit</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbp mw-list-item"><a href="https://kbp.wikipedia.org/wiki/W%C9%9B%C9%9B_k%C9%A9fana_yaa_al%C9%A9waat%CA%8A_k%C9%A9fat%CA%8A_(Renaissance)" title="Wɛɛ kɩfana yaa alɩwaatʊ kɩfatʊ (Renaissance) – Kabiye" lang="kbp" hreflang="kbp" data-title="Wɛɛ kɩfana yaa alɩwaatʊ kɩfatʊ (Renaissance)" data-language-autonym="Kabɩyɛ" data-language-local-name="Kabiye" class="interlanguage-link-target"><span>Kabɩyɛ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B5%D0%BD%D0%B5%D1%81%D1%81%D0%B0%D0%BD%D1%81" title="Ренессанс – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Ренессанс" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target"><span>Қазақша</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kn mw-list-item"><a href="https://kn.wikipedia.org/wiki/%E0%B2%A8%E0%B2%B5%E0%B3%8B%E0%B2%A6%E0%B2%AF" title="ನವೋದಯ – kannada" lang="kn" hreflang="kn" data-title="ನವೋದಯ" data-language-autonym="ಕನ್ನಡ" data-language-local-name="kannada" class="interlanguage-link-target"><span>ಕನ್ನಡ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EB%A5%B4%EB%84%A4%EC%83%81%EC%8A%A4" title="르네상스 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="르네상스" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target"><span>한국어</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ks mw-list-item"><a href="https://ks.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%DB%8C%D9%86%DB%8C%D9%96%D8%B3%D8%A7%D9%86%D9%9B%D8%B3_(%D9%86%D9%88_%D8%AC%D9%8E%D9%86%D9%8E%D9%85)" title="رینیٖسانٛس (نو جَنَم) – cașmiră" lang="ks" hreflang="ks" data-title="رینیٖسانٛس (نو جَنَم)" data-language-autonym="कॉशुर / کٲشُر" data-language-local-name="cașmiră" class="interlanguage-link-target"><span>कॉशुर / کٲشُر</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ku mw-list-item"><a href="https://ku.wikipedia.org/wiki/Ronesans" title="Ronesans – kurdă" lang="ku" hreflang="ku" data-title="Ronesans" data-language-autonym="Kurdî" data-language-local-name="kurdă" class="interlanguage-link-target"><span>Kurdî</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kw mw-list-item"><a href="https://kw.wikipedia.org/wiki/Dastinythians" title="Dastinythians – cornică" lang="kw" hreflang="kw" data-title="Dastinythians" data-language-autonym="Kernowek" data-language-local-name="cornică" class="interlanguage-link-target"><span>Kernowek</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ky mw-list-item"><a href="https://ky.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B0%D0%B9%D1%80%D0%B0_%D0%B6%D0%B0%D1%80%D0%B0%D0%BB%D1%83%D1%83" title="Кайра жаралуу – kârgâză" lang="ky" hreflang="ky" data-title="Кайра жаралуу" data-language-autonym="Кыргызча" data-language-local-name="kârgâză" class="interlanguage-link-target"><span>Кыргызча</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Renascentia_litterarum" title="Renascentia litterarum – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Renascentia litterarum" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target"><span>Latina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lb mw-list-item"><a href="https://lb.wikipedia.org/wiki/Renaissance" title="Renaissance – luxemburgheză" lang="lb" hreflang="lb" data-title="Renaissance" data-language-autonym="Lëtzebuergesch" data-language-local-name="luxemburgheză" class="interlanguage-link-target"><span>Lëtzebuergesch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lez mw-list-item"><a href="https://lez.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B5%D0%BD%D0%B5%D1%81%D1%81%D0%B0%D0%BD%D1%81" title="Ренессанс – lezghian" lang="lez" hreflang="lez" data-title="Ренессанс" data-language-autonym="Лезги" data-language-local-name="lezghian" class="interlanguage-link-target"><span>Лезги</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lfn mw-list-item"><a href="https://lfn.wikipedia.org/wiki/Renase" title="Renase – Lingua Franca Nova" lang="lfn" hreflang="lfn" data-title="Renase" data-language-autonym="Lingua Franca Nova" data-language-local-name="Lingua Franca Nova" class="interlanguage-link-target"><span>Lingua Franca Nova</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-li mw-list-item"><a href="https://li.wikipedia.org/wiki/Renaissance" title="Renaissance – limburgheză" lang="li" hreflang="li" data-title="Renaissance" data-language-autonym="Limburgs" data-language-local-name="limburgheză" class="interlanguage-link-target"><span>Limburgs</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lij mw-list-item"><a href="https://lij.wikipedia.org/wiki/Renascimento" title="Renascimento – liguriană" lang="lij" hreflang="lij" data-title="Renascimento" data-language-autonym="Ligure" data-language-local-name="liguriană" class="interlanguage-link-target"><span>Ligure</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lld mw-list-item"><a href="https://lld.wikipedia.org/wiki/Renascim%C3%ABnt" title="Renascimënt – Ladin" lang="lld" hreflang="lld" data-title="Renascimënt" data-language-autonym="Ladin" data-language-local-name="Ladin" class="interlanguage-link-target"><span>Ladin</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lmo mw-list-item"><a href="https://lmo.wikipedia.org/wiki/Renassiment" title="Renassiment – Lombard" lang="lmo" hreflang="lmo" data-title="Renassiment" data-language-autonym="Lombard" data-language-local-name="Lombard" class="interlanguage-link-target"><span>Lombard</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lo mw-list-item"><a href="https://lo.wikipedia.org/wiki/%E0%BB%80%E0%BA%A3%E0%BB%80%E0%BA%99%E0%BA%AA%E0%BA%8A%E0%BB%8C" title="ເຣເນສຊ໌ – laoțiană" lang="lo" hreflang="lo" data-title="ເຣເນສຊ໌" data-language-autonym="ລາວ" data-language-local-name="laoțiană" class="interlanguage-link-target"><span>ລາວ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Renesansas" title="Renesansas – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Renesansas" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target"><span>Lietuvių</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Renesanse" title="Renesanse – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Renesanse" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target"><span>Latviešu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B5%D0%BD%D0%B5%D1%81%D0%B0%D0%BD%D1%81%D0%B0" title="Ренесанса – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Ренесанса" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target"><span>Македонски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml mw-list-item"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%AF%E0%B5%82%E0%B4%B1%E0%B5%8B%E0%B4%AA%E0%B5%8D%E0%B4%AA%E0%B4%BF%E0%B4%B2%E0%B5%86_%E0%B4%A8%E0%B4%B5%E0%B5%8B%E0%B4%A4%E0%B5%8D%E0%B4%A5%E0%B4%BE%E0%B4%A8%E0%B4%95%E0%B4%BE%E0%B4%B2%E0%B4%82" title="യൂറോപ്പിലെ നവോത്ഥാനകാലം – malayalam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="യൂറോപ്പിലെ നവോത്ഥാനകാലം" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayalam" class="interlanguage-link-target"><span>മലയാളം</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mn mw-list-item"><a href="https://mn.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%8D%D1%80%D0%B3%D1%8D%D0%BD_%D0%BC%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D0%B0%D0%BB%D1%82%D1%8B%D0%BD_%D2%AF%D0%B5" title="Сэргэн мандалтын үе – mongolă" lang="mn" hreflang="mn" data-title="Сэргэн мандалтын үе" data-language-autonym="Монгол" data-language-local-name="mongolă" class="interlanguage-link-target"><span>Монгол</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%81%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA%E0%A5%80%E0%A4%AF_%E0%A4%AA%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A4%AC%E0%A5%8B%E0%A4%A7%E0%A4%A8%E0%A4%BE%E0%A4%9A%E0%A4%BE_%E0%A4%95%E0%A4%BE%E0%A4%B3" title="युरोपीय प्रबोधनाचा काळ – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="युरोपीय प्रबोधनाचा काळ" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target"><span>मराठी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Zaman_Pembaharuan" title="Zaman Pembaharuan – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Zaman Pembaharuan" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Melayu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mt mw-list-item"><a href="https://mt.wikipedia.org/wiki/Rinaxximent" title="Rinaxximent – malteză" lang="mt" hreflang="mt" data-title="Rinaxximent" data-language-autonym="Malti" data-language-local-name="malteză" class="interlanguage-link-target"><span>Malti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mwl mw-list-item"><a href="https://mwl.wikipedia.org/wiki/Renacimiento" title="Renacimiento – mirandeză" lang="mwl" hreflang="mwl" data-title="Renacimiento" data-language-autonym="Mirandés" data-language-local-name="mirandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Mirandés</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-my mw-list-item"><a href="https://my.wikipedia.org/wiki/%E1%80%89%E1%80%AC%E1%80%8F%E1%80%BA%E1%80%9E%E1%80%85%E1%80%BA_%E1%80%A1%E1%80%9B%E1%80%B1%E1%80%B8%E1%80%90%E1%80%B1%E1%80%AC%E1%80%BA%E1%80%95%E1%80%AF%E1%80%B6" title="ဉာဏ်သစ် အရေးတော်ပုံ – birmană" lang="my" hreflang="my" data-title="ဉာဏ်သစ် အရေးတော်ပုံ" data-language-autonym="မြန်မာဘာသာ" data-language-local-name="birmană" class="interlanguage-link-target"><span>မြန်မာဘာသာ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mzn mw-list-item"><a href="https://mzn.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%D9%86%D8%B3%D8%A7%D9%86%D8%B3" title="رنسانس – mazanderani" lang="mzn" hreflang="mzn" data-title="رنسانس" data-language-autonym="مازِرونی" data-language-local-name="mazanderani" class="interlanguage-link-target"><span>مازِرونی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds mw-list-item"><a href="https://nds.wikipedia.org/wiki/Renaissance" title="Renaissance – germana de jos" lang="nds" hreflang="nds" data-title="Renaissance" data-language-autonym="Plattdüütsch" data-language-local-name="germana de jos" class="interlanguage-link-target"><span>Plattdüütsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds-nl mw-list-item"><a href="https://nds-nl.wikipedia.org/wiki/Renaissance" title="Renaissance – saxona de jos" lang="nds-NL" hreflang="nds-NL" data-title="Renaissance" data-language-autonym="Nedersaksies" data-language-local-name="saxona de jos" class="interlanguage-link-target"><span>Nedersaksies</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ne mw-list-item"><a href="https://ne.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AA%E0%A5%81%E0%A4%A8%E0%A4%B0%E0%A5%8D%E0%A4%9C%E0%A4%BE%E0%A4%97%E0%A4%B0%E0%A4%A3" title="पुनर्जागरण – nepaleză" lang="ne" hreflang="ne" data-title="पुनर्जागरण" data-language-autonym="नेपाली" data-language-local-name="nepaleză" class="interlanguage-link-target"><span>नेपाली</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-new mw-list-item"><a href="https://new.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AA%E0%A5%82%E0%A4%A8%E0%A4%B0%E0%A5%8D%E0%A4%9C%E0%A4%BE%E0%A4%97%E0%A4%B0%E0%A4%A3" title="पूनर्जागरण – newari" lang="new" hreflang="new" data-title="पूनर्जागरण" data-language-autonym="नेपाल भाषा" data-language-local-name="newari" class="interlanguage-link-target"><span>नेपाल भाषा</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Renaissance" title="Renaissance – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Renaissance" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Nederlands</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Renessansen" title="Renessansen – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Renessansen" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk nynorsk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Renessansen" title="Renessansen – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Renessansen" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk bokmål</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nrm mw-list-item"><a href="https://nrm.wikipedia.org/wiki/R%27na%C3%AEt%C3%A9" title="R'naîté – Norman" lang="nrf" hreflang="nrf" data-title="R'naîté" data-language-autonym="Nouormand" data-language-local-name="Norman" class="interlanguage-link-target"><span>Nouormand</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Renaissen%C3%A7a" title="Renaissença – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Renaissença" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target"><span>Occitan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-om mw-list-item"><a href="https://om.wikipedia.org/wiki/Bara_Jalqabbii_Yaada_Haaraa(Renaissance)" title="Bara Jalqabbii Yaada Haaraa(Renaissance) – oromo" lang="om" hreflang="om" data-title="Bara Jalqabbii Yaada Haaraa(Renaissance)" data-language-autonym="Oromoo" data-language-local-name="oromo" class="interlanguage-link-target"><span>Oromoo</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%AE%E0%A9%81%E0%A9%9C-%E0%A8%B8%E0%A9%81%E0%A8%B0%E0%A8%9C%E0%A9%80%E0%A8%A4%E0%A9%80" title="ਮੁੜ-ਸੁਰਜੀਤੀ – punjabi" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਮੁੜ-ਸੁਰਜੀਤੀ" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punjabi" class="interlanguage-link-target"><span>ਪੰਜਾਬੀ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pap mw-list-item"><a href="https://pap.wikipedia.org/wiki/Renasementu" title="Renasementu – papiamento" lang="pap" hreflang="pap" data-title="Renasementu" data-language-autonym="Papiamentu" data-language-local-name="papiamento" class="interlanguage-link-target"><span>Papiamentu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pcd mw-list-item"><a href="https://pcd.wikipedia.org/wiki/Ernai%C3%A7ance" title="Ernaiçance – Picard" lang="pcd" hreflang="pcd" data-title="Ernaiçance" data-language-autonym="Picard" data-language-local-name="Picard" class="interlanguage-link-target"><span>Picard</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Renesans" title="Renesans – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Renesans" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target"><span>Polski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pms mw-list-item"><a href="https://pms.wikipedia.org/wiki/Arnassensa" title="Arnassensa – Piedmontese" lang="pms" hreflang="pms" data-title="Arnassensa" data-language-autonym="Piemontèis" data-language-local-name="Piedmontese" class="interlanguage-link-target"><span>Piemontèis</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%D9%86%D8%B4%D8%A7%DB%83_%D8%AB%D8%A7%D9%86%DB%8C%DB%81" title="نشاۃ ثانیہ – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="نشاۃ ثانیہ" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target"><span>پنجابی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%D9%86%D8%B3%D8%A7%D9%86%D8%B3_(%D9%86%D9%88%DB%8C_%D9%88%D8%A7%D9%84%DB%8C/%D8%A8%D9%8A%D8%A7_%DA%98%D9%88%D9%86%D8%AF)" title="رنسانس (نوی والی/بيا ژوند) – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="رنسانس (نوی والی/بيا ژوند)" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target"><span>پښتو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Renascimento" title="Renascimento – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Renascimento" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target"><span>Português</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rm mw-list-item"><a href="https://rm.wikipedia.org/wiki/Renaschientscha" title="Renaschientscha – romanșă" lang="rm" hreflang="rm" data-title="Renaschientscha" data-language-autonym="Rumantsch" data-language-local-name="romanșă" class="interlanguage-link-target"><span>Rumantsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D0%BE%D0%B7%D1%80%D0%BE%D0%B6%D0%B4%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D0%B5" title="Возрождение – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Возрождение" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target"><span>Русский</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rue mw-list-item"><a href="https://rue.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B5%D0%BD%D0%B5%D1%81%D0%B0%D0%BD%D1%86%D1%96%D1%8F" title="Ренесанція – Rusyn" lang="rue" hreflang="rue" data-title="Ренесанція" data-language-autonym="Русиньскый" data-language-local-name="Rusyn" class="interlanguage-link-target"><span>Русиньскый</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sah mw-list-item"><a href="https://sah.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B5%D0%BD%D0%B5%D1%81%D1%81%D0%B0%D0%BD%D1%81" title="Ренессанс – sakha" lang="sah" hreflang="sah" data-title="Ренессанс" data-language-autonym="Саха тыла" data-language-local-name="sakha" class="interlanguage-link-target"><span>Саха тыла</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sc mw-list-item"><a href="https://sc.wikipedia.org/wiki/Rinaschimentu" title="Rinaschimentu – sardiniană" lang="sc" hreflang="sc" data-title="Rinaschimentu" data-language-autonym="Sardu" data-language-local-name="sardiniană" class="interlanguage-link-target"><span>Sardu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-scn mw-list-item"><a href="https://scn.wikipedia.org/wiki/Rinascimentu" title="Rinascimentu – siciliană" lang="scn" hreflang="scn" data-title="Rinascimentu" data-language-autonym="Sicilianu" data-language-local-name="siciliană" class="interlanguage-link-target"><span>Sicilianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sd mw-list-item"><a href="https://sd.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%D9%8A%D9%86%D8%A7%D8%B3%D9%86%D8%B3" title="ريناسنس – sindhi" lang="sd" hreflang="sd" data-title="ريناسنس" data-language-autonym="سنڌي" data-language-local-name="sindhi" class="interlanguage-link-target"><span>سنڌي</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Renesansa" title="Renesansa – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Renesansa" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target"><span>Srpskohrvatski / српскохрватски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-si mw-list-item"><a href="https://si.wikipedia.org/wiki/%E0%B6%B4%E0%B7%94%E0%B6%B1%E0%B6%BB%E0%B7%94%E0%B6%AF%E0%B6%BA" title="පුනරුදය – singhaleză" lang="si" hreflang="si" data-title="පුනරුදය" data-language-autonym="සිංහල" data-language-local-name="singhaleză" class="interlanguage-link-target"><span>සිංහල</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Renaissance" title="Renaissance – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Renaissance" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target"><span>Simple English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Renesancia" title="Renesancia – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Renesancia" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenčina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Renesansa" title="Renesansa – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Renesansa" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenščina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Rilindja" title="Rilindja – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Rilindja" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Shqip</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B5%D0%BD%D0%B5%D1%81%D0%B0%D0%BD%D1%81%D0%B0" title="Ренесанса – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Ренесанса" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target"><span>Српски / srpski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-stq mw-list-item"><a href="https://stq.wikipedia.org/wiki/Renaissance" title="Renaissance – Saterland Frisian" lang="stq" hreflang="stq" data-title="Renaissance" data-language-autonym="Seeltersk" data-language-local-name="Saterland Frisian" class="interlanguage-link-target"><span>Seeltersk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-su mw-list-item"><a href="https://su.wikipedia.org/wiki/R%C3%A9naisans" title="Rénaisans – sundaneză" lang="su" hreflang="su" data-title="Rénaisans" data-language-autonym="Sunda" data-language-local-name="sundaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Sunda</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Ren%C3%A4ssansen" title="Renässansen – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Renässansen" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target"><span>Svenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Renaissance" title="Renaissance – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Renaissance" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target"><span>Kiswahili</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szy mw-list-item"><a href="https://szy.wikipedia.org/wiki/palekalay_tu_naliman_a_misulit_tu_cudad_%E6%96%87%E8%97%9D%E5%BE%A9%E8%88%88" title="palekalay tu naliman a misulit tu cudad 文藝復興 – Sakizaya" lang="szy" hreflang="szy" data-title="palekalay tu naliman a misulit tu cudad 文藝復興" data-language-autonym="Sakizaya" data-language-local-name="Sakizaya" class="interlanguage-link-target"><span>Sakizaya</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%AE%E0%AE%B1%E0%AF%81%E0%AE%AE%E0%AE%B2%E0%AE%B0%E0%AF%8D%E0%AE%9A%E0%AF%8D%E0%AE%9A%E0%AE%BF_(%E0%AE%90%E0%AE%B0%E0%AF%8B%E0%AE%AA%E0%AF%8D%E0%AE%AA%E0%AE%BE)" title="மறுமலர்ச்சி (ஐரோப்பா) – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="மறுமலர்ச்சி (ஐரோப்பா)" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target"><span>தமிழ்</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-te mw-list-item"><a href="https://te.wikipedia.org/wiki/%E0%B0%B0%E0%B0%BF%E0%B0%A8%E0%B1%88%E0%B0%9C%E0%B1%86%E0%B0%A8%E0%B1%8D%E0%B0%B8%E0%B1%8D" title="రినైజెన్స్ – telugu" lang="te" hreflang="te" data-title="రినైజెన్స్" data-language-autonym="తెలుగు" data-language-local-name="telugu" class="interlanguage-link-target"><span>తెలుగు</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tg mw-list-item"><a href="https://tg.wikipedia.org/wiki/%D0%AD%D2%B3%D1%91" title="Эҳё – tadjică" lang="tg" hreflang="tg" data-title="Эҳё" data-language-autonym="Тоҷикӣ" data-language-local-name="tadjică" class="interlanguage-link-target"><span>Тоҷикӣ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%AA%E0%B8%A1%E0%B8%B1%E0%B8%A2%E0%B8%9F%E0%B8%B7%E0%B9%89%E0%B8%99%E0%B8%9F%E0%B8%B9%E0%B8%A8%E0%B8%B4%E0%B8%A5%E0%B8%9B%E0%B8%A7%E0%B8%B4%E0%B8%97%E0%B8%A2%E0%B8%B2" title="สมัยฟื้นฟูศิลปวิทยา – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="สมัยฟื้นฟูศิลปวิทยา" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target"><span>ไทย</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tk mw-list-item"><a href="https://tk.wikipedia.org/wiki/Wozro%C5%BEdeni%C3%BDe" title="Wozroždeniýe – turkmenă" lang="tk" hreflang="tk" data-title="Wozroždeniýe" data-language-autonym="Türkmençe" data-language-local-name="turkmenă" class="interlanguage-link-target"><span>Türkmençe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tl mw-list-item"><a href="https://tl.wikipedia.org/wiki/Renasimiyento" title="Renasimiyento – tagalog" lang="tl" hreflang="tl" data-title="Renasimiyento" data-language-autonym="Tagalog" data-language-local-name="tagalog" class="interlanguage-link-target"><span>Tagalog</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tly mw-list-item"><a href="https://tly.wikipedia.org/wiki/Intibohi_Dovr" title="Intibohi Dovr – Talysh" lang="tly" hreflang="tly" data-title="Intibohi Dovr" data-language-autonym="Tolışi" data-language-local-name="Talysh" class="interlanguage-link-target"><span>Tolışi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/R%C3%B6nesans" title="Rönesans – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Rönesans" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target"><span>Türkçe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ug mw-list-item"><a href="https://ug.wikipedia.org/wiki/%D9%82%D8%A7%D9%8A%D8%AA%D8%A7_%DA%AF%DB%88%D9%84%D9%84%D9%89%D9%86%D9%89%D8%B4" title="قايتا گۈللىنىش – uigură" lang="ug" hreflang="ug" data-title="قايتا گۈللىنىش" data-language-autonym="ئۇيغۇرچە / Uyghurche" data-language-local-name="uigură" class="interlanguage-link-target"><span>ئۇيغۇرچە / Uyghurche</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D1%96%D0%B4%D1%80%D0%BE%D0%B4%D0%B6%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D1%8F" title="Відродження – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Відродження" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target"><span>Українська</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D9%86%D8%B4%D8%A7%DB%83_%D8%AB%D8%A7%D9%86%DB%8C%DB%81" title="نشاۃ ثانیہ – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="نشاۃ ثانیہ" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target"><span>اردو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Uyg%CA%BBonish_davri" title="Uygʻonish davri – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Uygʻonish davri" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target"><span>Oʻzbekcha / ўзбекча</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vec mw-list-item"><a href="https://vec.wikipedia.org/wiki/Renasimento" title="Renasimento – venetă" lang="vec" hreflang="vec" data-title="Renasimento" data-language-autonym="Vèneto" data-language-local-name="venetă" class="interlanguage-link-target"><span>Vèneto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Ph%E1%BB%A5c_H%C6%B0ng" title="Phục Hưng – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Phục Hưng" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target"><span>Tiếng Việt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vls mw-list-item"><a href="https://vls.wikipedia.org/wiki/Renaissance" title="Renaissance – West Flemish" lang="vls" hreflang="vls" data-title="Renaissance" data-language-autonym="West-Vlams" data-language-local-name="West Flemish" class="interlanguage-link-target"><span>West-Vlams</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Renasimyento" title="Renasimyento – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Renasimyento" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target"><span>Winaray</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E6%96%87%E8%89%BA%E5%A4%8D%E5%85%B4" title="文艺复兴 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="文艺复兴" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target"><span>吴语</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xmf mw-list-item"><a href="https://xmf.wikipedia.org/wiki/%E1%83%A0%E1%83%94%E1%83%9C%E1%83%94%E1%83%A1%E1%83%90%E1%83%9C%E1%83%A1%E1%83%98" title="რენესანსი – Mingrelian" lang="xmf" hreflang="xmf" data-title="რენესანსი" data-language-autonym="მარგალური" data-language-local-name="Mingrelian" class="interlanguage-link-target"><span>მარგალური</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yi mw-list-item"><a href="https://yi.wikipedia.org/wiki/%D7%A8%D7%A2%D7%A0%D7%A2%D7%A1%D7%90%D7%A0%D7%A1" title="רענעסאנס – idiș" lang="yi" hreflang="yi" data-title="רענעסאנס" data-language-autonym="ייִדיש" data-language-local-name="idiș" class="interlanguage-link-target"><span>ייִדיש</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E6%96%87%E8%89%BA%E5%A4%8D%E5%85%B4" title="文艺复兴 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="文艺复兴" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target"><span>中文</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-classical mw-list-item"><a href="https://zh-classical.wikipedia.org/wiki/%E6%96%87%E8%97%9D%E5%BE%A9%E8%88%88" title="文藝復興 – Literary Chinese" lang="lzh" hreflang="lzh" data-title="文藝復興" data-language-autonym="文言" data-language-local-name="Literary Chinese" class="interlanguage-link-target"><span>文言</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/B%C3%BBn-g%C4%93_ho%CC%8Dk-heng" title="Bûn-gē ho̍k-heng – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="Bûn-gē ho̍k-heng" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target"><span>閩南語 / Bân-lâm-gú</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E6%96%87%E8%97%9D%E5%BE%A9%E8%88%88" title="文藝復興 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="文藝復興" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target"><span>粵語</span></a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="wb-langlinks-edit wb-langlinks-link"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q4692#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Rena%C8%99terea" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Rena%C8%99terea" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Rena%C8%99terea"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Rena%C8%99terea"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Rena%C8%99terea" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Rena%C8%99terea" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q"><span>Pagini speciale</span></a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&oldid=16345098" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini"><span>Legătură permanentă</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Rena%C8%99terea&id=16345098&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini"><span>Citează acest articol</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FRena%25C8%2599terea"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FRena%25C8%2599terea"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Rena%C8%99terea"><span>Creare carte</span></a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Rena%C8%99terea&action=show-download-screen"><span>Descărcare ca PDF</span></a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p"><span>Versiune de tipărit</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Renaissance" hreflang="en"><span>Wikimedia Commons</span></a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q4692" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"><span class="mw-redirectedfrom">(Redirecționat de la <a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99tere&redirect=no" class="mw-redirect" title="Renaștere">Renaștere</a>)</span></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16501920">.mw-parser-output .ambox{margin:0px 10%;border:1px solid #aaa;border-left:10px solid #1e90ff;background:#fbfbfb}.mw-parser-output table.ambox-notice{border-left:10px solid #1e90ff}.mw-parser-output table.ambox-speedy{border-left:10px solid #b22222;background:#fee}.mw-parser-output table.ambox-delete{border-left:10px solid #b22222}.mw-parser-output table.ambox-content{border-left:10px solid #f28500}.mw-parser-output table.ambox-style{border-left:10px solid #f4c430}.mw-parser-output table.ambox-move{border-left:10px solid #9932cc}.mw-parser-output table.ambox-protection{border-left:10px solid #bba}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-notice{border-left:10px solid #000f1e!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-speedy{background-color:#310402!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-speedy,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-delete{border-left:10px solid #070101!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-content{border-left:10px solid #261500!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-style{border-left:10px solid #544004!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-move{border-left:10px solid #1e0a28!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-protection{border-left:10px solid #bba!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-notice,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-delete,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-content,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-style,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-move,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-protection{background-color:#202122!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-notice{border-left:10px solid #000f1e!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-speedy{background-color:#310402!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-speedy,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-delete{border-left:10px solid #070101!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-content{border-left:10px solid #261500!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-style{border-left:10px solid #544004!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-move{border-left:10px solid #1e0a28!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-protection{border-left:10px solid #bba!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-notice,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-delete,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-content,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-style,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-move,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-protection{background-color:#202122!important}}</style><table class="metadata plainlinks ambox ambox ambox-content ambox-content" style=""> <tbody><tr><td class="mbox-image"><div style="width: 52px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Question_book-4.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Question_book-4.svg/50px-Question_book-4.svg.png" decoding="async" width="50" height="39" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Question_book-4.svg/75px-Question_book-4.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Question_book-4.svg/100px-Question_book-4.svg.png 2x" data-file-width="262" data-file-height="204" /></a></span></div></td><td class="mbox-text" style=""><span class="mbox-text-span"><b>Acest articol sau această secțiune are <a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">bibliografia</a> incompletă sau inexistentă.</b><br /> Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea <a href="/wiki/Wikipedia:Verificabilitate" title="Wikipedia:Verificabilitate">susținerii bibliografice</a> a afirmațiilor pe care le conține.<span class="hide-when-compact"> </span><span class="hide-when-compact"> </span></span></td></tr></tbody></table> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16501920"><table class="metadata plainlinks ambox ambox ambox-content ambox-content" style=""> <tbody><tr><td class="mbox-image"><div style="width: 52px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Noia_64_apps_help_index.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/68/Noia_64_apps_help_index.png/40px-Noia_64_apps_help_index.png" decoding="async" width="40" height="40" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/68/Noia_64_apps_help_index.png/60px-Noia_64_apps_help_index.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/68/Noia_64_apps_help_index.png 2x" data-file-width="64" data-file-height="64" /></a></span></div></td><td class="mbox-text" style=""><span class="mbox-text-span"><b>Această pagină (secțiune) necesită o verificare.</b><br /> De verificat: acuratețea informațiilor introduse de anonim pe data de 3 august 2014 și necitate deloc <hr /> <span style="font-size: 85%;">Ștergeți eticheta numai după rezolvarea problemelor.</span><span class="hide-when-compact"> </span><span class="hide-when-compact"> </span></span></td></tr></tbody></table> <p><br /> </p> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpg/300px-Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpg" decoding="async" width="300" height="408" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpg/450px-Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpg/600px-Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpg 2x" data-file-width="2258" data-file-height="3070" /></a><figcaption>Omul Vitruvian-Leonardo da Vinci</figcaption></figure> <p><b>Renașterea</b> a debutat în secolele XIV-XVI, perioada <a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">Evului Mediu Târziu</a>, în <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a> - <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> și s-a răspândit în restul <a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europei</a>. Această mișcare culturală reprezintă înflorirea inovatoare a literaturii <a href="/wiki/Latin" class="mw-redirect" title="Latin">latine</a> și autohtone, începând din secolul al XIV-lea, când erau cercetate sursele literare din antichitatea clasică creditată lui <a href="/wiki/Francesco_Petrarca" title="Francesco Petrarca">Francesco Petrarca</a>. Dezvoltarea în pictură a tehnicilor de perspectivă, de acordare a unei realități mult mai naturale a dus și la o reformă educațională. Schimbările Renașterii nu au fost implementate uniform de întreaga Europă, deși apariția tiparului a accelerat difuzarea ideilor în secolul al XV-lea. </p> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Sandro_Botticelli_-_La_nascita_di_Venere_-_Google_Art_Project_-_edited.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0b/Sandro_Botticelli_-_La_nascita_di_Venere_-_Google_Art_Project_-_edited.jpg/300px-Sandro_Botticelli_-_La_nascita_di_Venere_-_Google_Art_Project_-_edited.jpg" decoding="async" width="300" height="188" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0b/Sandro_Botticelli_-_La_nascita_di_Venere_-_Google_Art_Project_-_edited.jpg/450px-Sandro_Botticelli_-_La_nascita_di_Venere_-_Google_Art_Project_-_edited.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0b/Sandro_Botticelli_-_La_nascita_di_Venere_-_Google_Art_Project_-_edited.jpg/600px-Sandro_Botticelli_-_La_nascita_di_Venere_-_Google_Art_Project_-_edited.jpg 2x" data-file-width="30000" data-file-height="18840" /></a><figcaption><a href="/wiki/Sandro_Botticelli" title="Sandro Botticelli">Sandro Botticelli</a>: La nascita di Venere (Nașterea lui Venus) (c. 1484–1486). Tempera pe pânză (canvas). Galeria <a href="/wiki/Uffizi" class="mw-redirect" title="Uffizi">Uffizi</a>, <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a>.</figcaption></figure> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Renașterea_politică"><span id="Rena.C8.99terea_politic.C4.83"></span>Renașterea politică</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Renașterea politică" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Renașterea politică"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În politică, precum în artă și știință, Renașterea a dus la schimbări de mentalitate și la evoluția convențiilor diplomatice. Istorici consideră Renașterea ca o perioadă de tranziție dintre Evul Mediu și Istoria Modernă. Schimbările sociale și politice, dar și preocupările intelectuale, au influențat evoluțiile artistice și contribuțiile unor personalități ca <a href="/wiki/Leonardo_da_Vinci" title="Leonardo da Vinci">Leonardo da Vinci</a>, supranumit „omul renașterii”. Diverse teorii au fost propuse pentru a explica originea și caracteristicile renașterii, concentrându-se pe o varietate de factori, incluși pe particularitățile sociale și civice din Florența: structura sa politică, patronajul familiei <a href="/wiki/Medici" class="mw-redirect" title="Medici">Medici</a> și migrarea savanților <a href="/wiki/Grec" class="mw-redirect" title="Grec">greci</a> în Italia după <a href="/wiki/C%C4%83derea_Constantinopolului" title="Căderea Constantinopolului">căderea Constantinopolului</a> în mâinile <a href="/wiki/Turc" class="mw-redirect" title="Turc">turcilor</a>. </p><p>Societatea <a href="/wiki/Feudal" class="mw-redirect" title="Feudal">feudală</a> a <a href="/wiki/Evului_Mediu" class="mw-redirect" title="Evului Mediu">Evului Mediu</a>, cu structura sa ierarhică rigidă, dominată de economia agrară și sub puternica influență a <a href="/wiki/Biserica_Catolic%C4%83" title="Biserica Catolică">Bisericii Catolice</a>, a început să se destrame. În decursul Renașterii, un rol determinant l-au avut oamenii de cultură și artiștii înclinați spre clasicismul greco-roman. </p><p>Noțiunea de „<i>Renaștere</i>” a fost folosită pentru prima dată de către istoricul <a href="/wiki/Francez" class="mw-redirect" title="Francez">francez</a> <a href="/wiki/Jules_Michelet" title="Jules Michelet">Jules Michelet</a>, la începutul secolului al XIX-lea și, preluată de istoricul <a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">elvețian</a> <a href="/wiki/Jacob_Burckhardt" title="Jacob Burckhardt">Jacob Burckhardt</a> în lucrarea sa fundamentală "Die Kultur der Renaissance în Italien" („<a href="/wiki/Literatura_Rena%C8%99terii" title="Literatura Renașterii">Cultura Renașterii în Italia</a>”), (1860) care a definit Renașterea drept perioada cuprinsă între pictorii <a href="/wiki/Giotto_di_Bondone" title="Giotto di Bondone">Giotto</a> și <a href="/wiki/Michelangelo_Buonarroti" title="Michelangelo Buonarroti">Michelangelo</a>, considerând că în acest timp, omul recăpăta conștiința de sine ca individ, după o lungă perioadă de anihilare filozofică a personalității. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Prezentare">Prezentare</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Prezentare" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Prezentare"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hans_Holbein_the_Younger_-_The_Ambassadors_-_Google_Art_Project.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Hans_Holbein_the_Younger_-_The_Ambassadors_-_Google_Art_Project.jpg/250px-Hans_Holbein_the_Younger_-_The_Ambassadors_-_Google_Art_Project.jpg" decoding="async" width="250" height="246" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Hans_Holbein_the_Younger_-_The_Ambassadors_-_Google_Art_Project.jpg/375px-Hans_Holbein_the_Younger_-_The_Ambassadors_-_Google_Art_Project.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Hans_Holbein_the_Younger_-_The_Ambassadors_-_Google_Art_Project.jpg/500px-Hans_Holbein_the_Younger_-_The_Ambassadors_-_Google_Art_Project.jpg 2x" data-file-width="30000" data-file-height="29560" /></a><figcaption>Hans Holbein cel Tanar - Ambasadorii</figcaption></figure> <p>Renașterea a fost mișcarea culturală care a afectat profund viață intelectuală europeană în perioada modernă timpurie. Începând din <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> și răspândindu-se în restul Europei până în secolul al XVI-lea, influența sa a fost resimțită în <a href="/wiki/Literatur%C4%83" title="Literatură">literatură</a>, <a href="/wiki/Filosofie" title="Filosofie">filosofie</a>, <a href="/wiki/Art%C4%83" title="Artă">artă</a>, <a href="/wiki/Muzic%C4%83" title="Muzică">muzică</a>, <a href="/wiki/Politic%C4%83" title="Politică">politică</a>, <a href="/wiki/%C8%98tiin%C8%9B%C4%83" title="Știință">știință</a>, <a href="/wiki/Religie" title="Religie">religie</a>, precum și în alte domenii de cercetare. Savanții renascentiști au adoptat o metodă umanistă în studiu și s-au axat pe realism și pe emoția umană în artă. Umaniști, ca <a href="/wiki/Poggio_Bracciolini" title="Poggio Bracciolini">Poggio Bracciolini</a>, au căutat în biblioteci din mănăstiri europene textele literare, istorice și oratorice latine ale Antichității. <a href="/wiki/C%C4%83derea_Constantinopolului" title="Căderea Constantinopolului">Căderea Constantinopolului</a> din 1453 a generat un exod al savanților <a href="/wiki/Grec" class="mw-redirect" title="Grec">greci</a> ce au adus <a href="/wiki/Manuscris" title="Manuscris">manuscrise</a> prețioase în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83_veche" title="Limba greacă veche">limba greacă veche</a>, dintre care multe, în <a href="/wiki/Occident" class="mw-redirect" title="Occident">Occident</a>, căzuseră în obscuritate. Se pune un nou accent pe textele literare și istorice, pe lucrările de <a href="/wiki/%C8%98tiin%C8%9Be_naturale" title="Științe naturale">științe naturale</a>, <a href="/wiki/Filosofie" title="Filosofie">filosofie</a>, <a href="/wiki/Matematic%C4%83" title="Matematică">matematică</a>, scrise în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">greacă</a> și <a href="/wiki/Limba_arab%C4%83" title="Limba arabă">arabă</a>. </p><p>În renașterea neoplatonică, umaniștii nu au respins <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">creștinismul</a>; dimpotrivă, cele mai multe lucrări renascentiste au fost dedicate bisericii, care patrona operele de artă. O schimbare subtilă s-a petrecut în modul în care intelectualii abordau religia, reflectându-se în multe domenii culturale. Multe lucrări creștine grecești, inclusiv și <a href="/wiki/Noul_Testament" title="Noul Testament">Noul Testament</a> scris în greacă, au fost aduse din <a href="/wiki/Bizan%C8%9B" title="Bizanț">Bizanț</a> în <a href="/wiki/Europa_de_Vest" title="Europa de Vest">Europa de Vest</a>, fiind cercetate. Umaniști ca <a href="/wiki/Lorenzo_Valla" title="Lorenzo Valla">Lorenzo Valla</a> și <a href="/wiki/Erasmus_din_Rotterdam" title="Erasmus din Rotterdam">Erasmus din Rotterdam</a> militau pentru revenirea la originalul <a href="/wiki/Noul_Testament" title="Noul Testament">Noul Testament</a> în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">limba greacă</a>, ceea ce a deschis astfel calea spre <a href="/wiki/Reforma_Protestant%C4%83" title="Reforma Protestantă">Reforma Protestantă</a>. </p> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%22The_School_of_Athens%22_by_Raffaello_Sanzio_da_Urbino.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/49/%22The_School_of_Athens%22_by_Raffaello_Sanzio_da_Urbino.jpg/250px-%22The_School_of_Athens%22_by_Raffaello_Sanzio_da_Urbino.jpg" decoding="async" width="250" height="194" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/49/%22The_School_of_Athens%22_by_Raffaello_Sanzio_da_Urbino.jpg/375px-%22The_School_of_Athens%22_by_Raffaello_Sanzio_da_Urbino.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/49/%22The_School_of_Athens%22_by_Raffaello_Sanzio_da_Urbino.jpg/500px-%22The_School_of_Athens%22_by_Raffaello_Sanzio_da_Urbino.jpg 2x" data-file-width="3820" data-file-height="2964" /></a><figcaption>Școala de la Atena-Sanzio</figcaption></figure> <p>Întoarcerea artistică la clasicism poate fi exemplificată în sculptură lui <a href="/w/index.php?title=Nicola_Pisano&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nicola Pisano — pagină inexistentă">Nicola Pisano</a>, iar pictorii florentini conduși de <a href="/wiki/Masaccio" title="Masaccio">Masaccio</a> s-au străduit să-i înfățișeze portretul cât mai realist, dezvoltând tehnici pentru a reda perspectiva, lumina și umbre cât mai naturale. Filosofii politici, ca <a href="/wiki/Niccol%C3%B2_Machiavelli" title="Niccolò Machiavelli">Niccolò Machiavelli</a>, au căutat să descrie viață politică așa cum era în realitate pentru a o înțelege. O contribuție esențială a avut-o umanistul italian <a href="/wiki/Giovanni_Pico_della_Mirandola" title="Giovanni Pico della Mirandola">Giovanni Pico della Mirandola</a>, care a scris, în 1486, "De hominis dignitate" (Discursul despre demnitatea omului), ce constă într-o serie de teze filosofice despre gândirea naturală și credință. Autorii renascentiști, de asemenea, începeau să utilizeze limbile vernaculare, iar apariția tiparului a permis accesul la cărți (ca Biblia), a cât mai multor persoane. </p><p>Renașterea presupune și o încercare a intelectualilor de a studia și îmbunătăți lumea seculară, prin revigorarea ideilor din antichitate și adoptarea unor noi metode de gândire. Inovațiile renașterii au făcut ca structurile politice și bisericești să fie mai receptive și au dus la apariția capitalismului. În timp ce marile regate europene, ca <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> și <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a>, au rămas monarhii absolutiste, iar altele se aflau sub controlul direct al Bisericii, republicile italiene au preluat principiile capitalismului, ceea ce a dus la o înflorire comercială fără precedent . </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Condiții_istorico-culturale"><span id="Condi.C8.9Bii_istorico-culturale"></span>Condiții istorico-culturale</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Condiții istorico-culturale" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Condiții istorico-culturale"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Renașterea începe în <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> la finele secolului al XIV-lea, răspândindu-se inițial în Europa de vest meridională, după care, gradual, atinge și Europa de vest septentrională, sfârșindu-se în <a href="/wiki/Anglia" title="Anglia">Anglia</a> începutului de secol al XVII-lea.<sup id="cite_ref-1" class="reference"><a href="#cite_note-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Explicația pentru care Italia a fost punctul de plecare al umanismului renascentist este gradul de urbanizare ridicat al jumătății nordice a peninsulei: aceasta era zona cea mai citadină și secularizată a Europei în epocă. În această arie puternic urbanizată, clerul creștin era mai puțin probabil să domine guvernul și educația, până și bisericile fiind construite și administrate aici de laici.<sup id="cite_ref-Western_Civilization_2011_2-0" class="reference"><a href="#cite_note-Western_Civilization_2011-2"><span class="cite-bracket">[</span>2<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Spitalele și organizațiile caritative care țineau de biserică fuseseră reorganizate și centralizate sub control guvernamental.<sup id="cite_ref-Western_Civilization_2011_2-1" class="reference"><a href="#cite_note-Western_Civilization_2011-2"><span class="cite-bracket">[</span>2<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În contrast cu Europa nordică, unde educația avea menirea de a pregăti preoți pentru biserici, în orașele Italiei educația era mult mai probabil să fie supravegheată de administrațiile orășenești iar rolul ei era de a prepara forța de muncă pentru comerț, aceasta fiind calificată în contabilitate, aritmetică și redactarea de scrisori de afaceri.<sup id="cite_ref-Western_Civilization_2011_2-2" class="reference"><a href="#cite_note-Western_Civilization_2011-2"><span class="cite-bracket">[</span>2<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În secolele XIV-XV în universitățile Europei septentrionale dominau logica și scolastica, în timp ce în Italia educația era concentrată, mai degrabă, pe aspectele practice ale vieții urbane decât pe speculații teologice<sup id="cite_ref-Western_Civilization_2011_2-3" class="reference"><a href="#cite_note-Western_Civilization_2011-2"><span class="cite-bracket">[</span>2<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>, în timp ce italienii secolelor XIV-XV erau neîncrezători în programe ideologice sau morale bazate pe argumente filozofice sau presupuneri religioase despre natura umană. Primele manifestări artistice și literare ale Renașterii apar în Florența, oraș care poseda o imensă bogăție generată de comercianții și bancherii locali, care controlau operațiile bancare ale papalității. Din poziția lor de zapcii (colectori de taxe) ai papilor, familiile comercianților florentini au ajuns să domine finanțele Europei întregi, de-o parte și de cealaltă a Alpilor.<sup id="cite_ref-3" class="reference"><a href="#cite_note-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Banii din împrumuturi, investiții și schimb monetar care se revărsau în Florența au fost pompați în industriile locale, fapt care a contribuit la vitalitatea economică a orașului. Renașterea apărută în orașele comerciale ale Italiei a făcut din limba italiană a doua limbă a oricărui individ educat, până pe la finele secolului al XVII-lea.<sup id="cite_ref-4" class="reference"><a href="#cite_note-4"><span class="cite-bracket">[</span>4<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>, în timp ce s-au impus tuturor europenilor și moda literară, stilul arhitectonic și chiar gusturile italiene în materie de îmbrăcăminte și mobilă interioară. Republicile (care, de fapt, erau niște oligarhii în care politica era dominată de familii de comercianți și bancheri) italiene, gen Veneția, Florența, Genova și Milano, se aflau în permanentă competiție sau conflict deschis pentru supremație, ele inaugurând, pentru prima oară în istoria politică a Europei, și instituția ambasadorului permanent.<sup id="cite_ref-5" class="reference"><a href="#cite_note-5"><span class="cite-bracket">[</span>5<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Originea ideii de renaștere aplicată vieții intelectuale și artistice trebuie căutată în chiar perioada pe care și azi o numim Renaștere, la chiar cei care au inițiat-o<sup id="cite_ref-6" class="reference"><a href="#cite_note-6"><span class="cite-bracket">[</span>6<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>: în cercurile umanistice apare conștiința faptului că între momentul prăbușirii Imperiului roman și epoca contemporană lor a existat o " <a href="/wiki/Epoc%C4%83_a_tenebrelor" class="mw-redirect" title="Epocă a tenebrelor">epocă a tenebrelor</a>", marcată de războaie și decăderea vieții urbane și în care din punct de vedere intelectual și artistic a prevalat barbaria.<sup id="cite_ref-7" class="reference"><a href="#cite_note-7"><span class="cite-bracket">[</span>7<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Primul care a utilizat în epocă termenul de "Renaștere" a fost istoricul artei și artistul Giorgio Vasari.<sup id="cite_ref-8" class="reference"><a href="#cite_note-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>După ce în prima jumătate a secolului al VI-lea împăratul creștin Iustinian a închis școlile de filozofie, interzicând păgânilor să mai predea nu numai filozofia, ci și orice altă disciplină<sup id="cite_ref-9" class="reference"><a href="#cite_note-9"><span class="cite-bracket">[</span>9<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>, însăși literatura în limba latină începe lungul proces de decădere: din chiar secolul al VI-lea, un creștin important precum era (Papa) Grigore (I) cel mare, considera că "un episcop nu trebuie să predea gramatică, pentru că nu-l poți sluji în același timp și pe Hristos și pe Jupiter." <sup id="cite_ref-10" class="reference"><a href="#cite_note-10"><span class="cite-bracket">[</span>10<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>, iar în secolul al VI-lea Grigore de Tours spunea că "orașele Galiei au lăsat studiul literelor să decadă, ba chiar să piară."<sup id="cite_ref-11" class="reference"><a href="#cite_note-11"><span class="cite-bracket">[</span>11<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> La doar câteva secole distanță, un Gerard (episcop) de Cenad consideră, în acord cu numeroși alți creștini importanți ai Evului mediu, că un creștin n-are nevoie să se îndeletnicească cu știința, care ea în loc de înțelepciune aduce nebunia.<sup id="cite_ref-12" class="reference"><a href="#cite_note-12"><span class="cite-bracket">[</span>12<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Istoricul catolic al filozofiei Étienne Gilson consideră<sup id="cite_ref-13" class="reference"><a href="#cite_note-13"><span class="cite-bracket">[</span>13<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> că (Sfântul) Petru Damiani ilustrează o atitudine medievală răspândită față studiul disciplinelor nereligioase (profane): pentru creștin, care crede în posibilitatea unei vieți după moarte, condiționată de credința în articolele religiei lui Hristos, singurul lucru important de știut este Scriptura; restul e de "disprețuit", "abia ne poate interesa" și e "de evitat", gramatica însăși fiind pentru sfântul Petru Damiani diabolică ("născocire a diavolului, care el a fost primul dascăl de gramatică"), pentru că "ne învață să declinăm Dumnezeu la plural." (în aceeași notă, un alt contemporan al sfântului Damiani, anume Manegoldus din Lautenbach, care a fost unul dintre primii profesori de teologie creștină, respingea și el dialectica citându-l în sprijin pe Cicero, care alegea în cursurile lui de retorică drept exemplu de propoziție irecuzabilă afirmația "dacă a născut, înseamnă că s-a culcat cu un bărbat" - "si peperit, cum viro concubuit"<sup id="cite_ref-14" class="reference"><a href="#cite_note-14"><span class="cite-bracket">[</span>14<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> ), fapt care contravenea dogmei creștine a nașterii lui Hristos din fecioară. Dihotomia între latina cultă, a clasicilor, și latina biblică a <a href="/wiki/Vulgata" class="mw-redirect" title="Vulgata">Vulgatei</a> <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Ieronim" class="mw-redirect" title="Sfântul Ieronim">sfântului Ieronim</a> este un factor agravant în animozitatea pe care creștinii medievali o manifestau pentru gramatică, așa cum era ea prescrisă de Donatus.<sup id="cite_ref-15" class="reference"><a href="#cite_note-15"><span class="cite-bracket">[</span>15<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În opinia unor istorici, precum Will Durant, factorul declanșator al Renașterii nu a fost atât redescoperirea civilizației clasice (manuscrisele așteptau doar de secole în mânăstiri și în bibliotecile private ale iubitorilor de cultură și frumos ca să fie "descoperite"), cât factori materiali, precum existența la acel moment a unei civilizații urbane suficient de complexe, ca și înființarea universităților cu aproape două secole înainte.<sup id="cite_ref-16" class="reference"><a href="#cite_note-16"><span class="cite-bracket">[</span>16<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În urma cercetărilor istorice din ultimii ani, <a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">Evul Mediu</a> nu mai este considerat drept o epocă întunecată, lipsită de creativitate culturală. Datorită așa-ziselor "<i>scriptoria</i>" din mănăstirile medievale se păstraseră exemplare în <a href="/wiki/Limba_latin%C4%83" title="Limba latină">limba latină</a> din scrierile autorilor greci sau romani, ca <a href="/wiki/Aristotel" title="Aristotel">Aristotel</a> și <a href="/wiki/Thucydide" class="mw-redirect" title="Thucydide">Thucydide</a>, <a href="/wiki/Publius_Vergilius_Maro" title="Publius Vergilius Maro">Virgiliu</a>, <a href="/wiki/Lucius_Annaeus_Seneca" class="mw-redirect" title="Lucius Annaeus Seneca">Seneca</a>, <a href="/wiki/Marcus_Tullius_Cicero" title="Marcus Tullius Cicero">Cicero</a> și <a href="/wiki/Publius_Ovidius_Naso" title="Publius Ovidius Naso">Ovidiu</a>. Scriptoria mânăstirilor nu erau însă, nicicum, unicele locuri în care s-au copiat scrieri mai vechi sau mai recente în perioada dificilă a Evului Mediu: în ciuda obstacolelor au existat continuu copiști, anticari și vânzători de cărți, așa cum știm din mărturiile lui Cassiodorus în secolul al VI-lea, ale lui Isidor și Benedict de Wearmouth în secolul VII, ale lui Gerbert (Papa Silvestru al II-lea) în secolul al X-lea, ale lui Petru de Blois în secolul al XII-lea, ale lui De Bury și Dante în secolul XIII.<sup id="cite_ref-17" class="reference"><a href="#cite_note-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Apoi, manuscrisele de literatură clasică latină, care au fost descoperite de renascentiști în mânăstiri, își au originea, în opinia unor istorici precum William Birney, mai degrabă în donații spre mânăstiri din partea unor persoane private (practică despre care amintește și F. Somner Merryweather în "Bibliomania"), bibliotecile personale ale acestora conținând și lucrări ale autorilor clasici, decât datorită muncii de copiere a operelor de literatură latină efectuată de călugări în scriptoria<sup id="cite_ref-18" class="reference"><a href="#cite_note-18"><span class="cite-bracket">[</span>18<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>: în perioada cuprinsă între înființarea primei mânăstiri creștine și până spre finele secolului al XII-lea, istoricul american William Birney n-a reușit să găsească numele niciunui călugăr copist menționat pentru copierea de literatură latină, iar Merryweather, autor deja amintit și care s-a aplecat cu multă simpatie asupra tagmei călugărești, nu menționează nici el vreunul care să fi trăit și copiat literatură latină până în anul 1178. Scriptoria mânăstirilor erau, de altfel, locurile unde se copia literatura religioasă necesară clerului creștin, iar faptul semnificativ că în mod sistematic căutătorii renascentiști de manuscrise de literatură clasică în limba latină spun că nu le-au găsit în bibliotecile mânăstirilor explorate, amintind în schimb de locuri puțin onorabile în care le-au găsit (poduri, beciuri, puțuri dezafectate, turnuri, donjoane, și holuri), sugerează că ele fuseseră achiziționate sau păstrate (dacă au fost primite gratuit) pentru valoarea lor materială (pergamentul refolosibil pe care erau scrise) și nu pentru valoarea lor literar-artistică.<sup id="cite_ref-Author_1905_pp._87-108_19-0" class="reference"><a href="#cite_note-Author_1905_pp._87-108-19"><span class="cite-bracket">[</span>19<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> "Vânătorii" moderni de manuscrise antice confirmă și ei acest șablon al dezinteresului călugărilor creștini pentru literatura nereligioasă în general: Lord Prudhoe a găsit un teanc de manuscrise acoperite de un gros strat de praf într-o mânăstire nitriană, în 1828, într-un pod; parlamentarul Robert Curzon, vizitând o mânăstire egipteană, în 1833, îi găsește pe călugări, în capelă, stând fiecare cu picioarele pe câte un manuscris folio, pentru a se feri de frig, aceștia având și ei un pod plin cu manuscrise aflate în toate gradele de descompunere, iar relatarea împrejurărilor în care von Tischendorf găsește "codex Sinaiticus" (anume în coșul pregătit cu material de ars în sobă) e binecunoscută.<sup id="cite_ref-Author_1905_pp._87-108_19-1" class="reference"><a href="#cite_note-Author_1905_pp._87-108-19"><span class="cite-bracket">[</span>19<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Laicii iubitori de literatură care au donat continuu colecții personale de cărți, în ciuda notoriului dezinteres al călugărilor pentru literatura nereligioasă, știau că în timpuri de război mânăstirile sunt unul dintre puținele locuri protejate.<sup id="cite_ref-20" class="reference"><a href="#cite_note-20"><span class="cite-bracket">[</span>20<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Sistemul de <a href="/wiki/Drept" title="Drept">drept</a> din societatea modernă își are originea în <a href="/wiki/Drept_civil" title="Drept civil">dreptul civil</a> și canonic din secolele al XII-lea și al XIII-lea. Gânditorii Renașterii s-au ocupat mai departe cu studiul <a href="/wiki/Gramatic%C4%83" title="Gramatică">gramaticii</a> și <a href="/wiki/Retoric%C4%83" title="Retorică">retoricii</a> medievale. În domeniul <a href="/wiki/Teologie" title="Teologie">teologiei</a> au continuat tradițiile <a href="/wiki/Filozofie" class="mw-redirect" title="Filozofie">filozofiei</a> <a href="/wiki/Scolastic%C4%83" title="Scolastică">scolastice</a>, iar interpretarea filosofiei <a href="/wiki/Platon" title="Platon">platoniciene</a> și <a href="/wiki/Aristotel" title="Aristotel">aristoteliene</a> și-a păstrat mai departe un rol decisiv. Școlile din <a href="/wiki/Salerno" title="Salerno">Salerno</a> (<a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>) și <a href="/wiki/Montpellier" title="Montpellier">Montpellier</a> (<a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a>) reprezentau centre vestite pentru studiul <a href="/wiki/Medicin%C4%83" title="Medicină">medicinei</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Precursori_ai_Renașterii"><span id="Precursori_ai_Rena.C8.99terii"></span>Precursori ai Renașterii</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Precursori ai Renașterii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Precursori ai Renașterii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Curente înnoitoare în viața culturală au existat și înainte de epoca propriu-zisă a Renașterii, ele însă cuprindeau doar stratul subțire al societății înalte, de curte. În plus, în opinia unor istorici precum germanul (evreu) Erwin Panofsky, aceste tendințe de înnoire care au precedat Renașterea au afectat numai forma, nu și conținutul, ele cultivând o expresie artistică încă bine circumscrisă de către dogma creștină. În contrast, în secolele XIV-XVI, Renașterea a cutezat adesea să recupereze în literatură și arte plastice și conținutul păgân al civilizației greco-romane,<sup id="cite_ref-21" class="reference"><a href="#cite_note-21"><span class="cite-bracket">[</span>21<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> cele mai grăitoare exemple fiind creațiile literare sau plastice în care corpul femeii și sexualitatea umană, în general, erau prezentate cu deschidere, ca în tradiția clasică, deși Renașterea rămâne și ea, în principal, îngrădită de tradiția biblică și patristică (pentru unii părinți ai bisericii femeia era "un templu clădit peste canalizare."<sup id="cite_ref-22" class="reference"><a href="#cite_note-22"><span class="cite-bracket">[</span>22<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>). </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Renașterea_carolingiană"><span id="Rena.C8.99terea_carolingian.C4.83"></span>Renașterea carolingiană</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Renașterea carolingiană" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Renașterea carolingiană"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16501920"><table class="metadata plainlinks ambox ambox ambox-notice ambox-content" style=""> <tbody><tr><td class="mbox-image"><div style="width: 52px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Split-arrows.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Split-arrows.svg/52px-Split-arrows.svg.png" decoding="async" width="52" height="17" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Split-arrows.svg/78px-Split-arrows.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Split-arrows.svg/104px-Split-arrows.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="20" /></a></span></div></td><td class="mbox-text" style=""><span class="mbox-text-span">S-a sugerat ca acest articol să fie <b>divizat</b> în două sau mai multe articole.<br /> Vedeți detalii în <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Rena%C8%99terea" title="Discuție:Renașterea">pagina de discuții</a>.<span class="hide-when-compact"> </span><span class="hide-when-compact"> </span></span></td></tr></tbody></table> <p>Renașterea carolingiană, după numele lui <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a>, a reprezentat trezirea la viață a antichității și, în parte, a culturii <a href="/wiki/Bizan%C8%9B" title="Bizanț">bizantine</a> în cultura și arta imperiului franc, în secolele al VIII-lea și al IX-lea, în încercarea împăratului <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a> de a continua și înnoi tradițiile <a href="/wiki/Imperiul_roman" class="mw-redirect" title="Imperiul roman">Imperiului roman</a>. Printre cele mai însemnate realizări ale Renașterii carolingiene se numără ilustrațiile de carte din „Evangheliarul lui Carol cel Mare”, păstrat la <a href="/wiki/Viena" title="Viena">Viena</a>, sau Capela Palatină din <a href="/wiki/Aachen" title="Aachen">Aachen</a>, care amintește de „Bazilica San Vitale” (sec. al VI-lea) din <a href="/wiki/Ravenna" title="Ravenna">Ravenna</a>, precum și Capela Sankt Michael din <a href="/wiki/Fulda" title="Fulda">Fulda</a>, în stilul bisericii „Santo Stèfano Rotondo” (sec. al V-lea) din <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a>. Prezența învățatului <a href="/wiki/Alcuin" title="Alcuin">Alcuin</a> (<a href="/wiki/Latin%C4%83" class="mw-redirect" title="Latină">latină</a>: <i>Alcuinus</i>) la curtea imperială a stimulat transcrierea textelor vechi și introducerea limbii latine ca limbă literară, fapt determinant pentru evoluția ulterioară în istoria culturală a lumii apusene. </p><p>Încercând a înțelege perioada de dinaintea secolului al VIII-lea, se poate sesiza faptul că atât <a href="/wiki/Episcop" title="Episcop">episcopii</a>, cât și <a href="/wiki/Cleric" class="mw-redirect" title="Cleric">clericii</a> sau <a href="/wiki/C%C4%83lug%C4%83r" title="Călugăr">călugării</a> au încercat să demonstreze incompatibilitatea culturii antice cu cea creștină<sup>[1]</sup>. În realitate, această idee, nu a putut fi demonstrată întrucât de-a lungul secolelor descoperim cum tradiția culturii latine s-a păstrat atât la curțile regale, cât și în școlile episcopale sau mediul monastic. </p><p>În prima jumătate a secolului al VIII-lea viața culturală a început să se deterioreze atât în urma războaielor purtate de <a href="/wiki/Carol_Martel" title="Carol Martel">Carol Martel</a><sup>[2]</sup>, cât și datorită faptului că pe parcursul domniei sale suveranul se înfruptase considerabil din bogățiile clericilor, cei care dețineau în exclusivitate tehnica transmiterii cunoștințelor<sup>[3]</sup>. Astfel, după moartea acestuia, <a href="/wiki/Pepin_cel_Scurt" title="Pepin cel Scurt">Pepin cel Scurt</a> (tatăl lui <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a>) a încercat să reînvie viața culturală, însă, nu a reușit decât să pună bazele dinastiei carolingienilor, putere politică sub bagheta căreia va apărea renașterea culturală<sup>[4]</sup> ce s-a desfășurat de-a lungul mai multor decenii între secolul al VIII-lea și al IX-lea<sup>[5]</sup>. </p><p>Renașterea carolingiană reprezintă evoluția culturală cu implicații politice, economice și sociale din primele secole ale evului mediu<sup>[6]</sup>. Aceasta a luat naștere prin regenerarea esenței formelor culturale<sup>[7]</sup> din <a href="/w/index.php?title=Antichitatea_timpurie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Antichitatea timpurie — pagină inexistentă">antichitatea timpurie</a><sup>[8]</sup> și prin funcționarea unor centre culturale laice și religioase, care au permis crearea condițiilor necesare pentru înviorarea culturii<sup>[9]</sup>. </p><p>Între anii 794 (moment în care <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a> începe construcția palatului de la Aachen) și 877 (anul morții lui <a href="/wiki/Carol_Ple%C8%99uvul" class="mw-redirect" title="Carol Pleșuvul">Carol Pleșuvul</a>) se poate remarca faptul că atât <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a>, cât și <a href="/wiki/Ludovic_cel_Pios" title="Ludovic cel Pios">Ludovic cel Pios</a> au simțit nevoia de a se alipi puterii spirituale, reprezentată prin clerici, din dorința de a păstra cu ajutorul acestora omogenitatea statului franc, în condițiile în care acesta își marea granițele de la o perioadă la alta. </p><p>După ce a conceput o mai bună repartizare a bogățiilor Bisericilor, după ce a echilibrat condiția precară a călugărilor și preoților cu cea a episcopilor și abaților, și după ce a reinstalat disciplina în cadrul clericilor, ce fusese tolerantă sub merovingieni, <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a> a sprijinit deschiderea de școli episcopale și mânăstirești și a făcut apel, pentru ridicarea nivelului cultural al clericilor, la literați originari din regiunile unde se menținuseră importante focare de cultură latină, deci din regiunile care nu decăzuseră din punct de vedere cultural la sfârșitul perioadei merovingiene așa cum se întâmplase cu cea mai mare parte a <a href="/w/index.php?title=Galiei_france&action=edit&redlink=1" class="new" title="Galiei france — pagină inexistentă">Galiei france</a> care pierduse tot cea ce dobândise în perioada precedentă. </p><p>Răspunzând invitației regelui, la palatul imperial de la <a href="/wiki/Aix-la-Chapelle" class="mw-redirect" title="Aix-la-Chapelle">Aix-la-Chapelle</a>, adevărat centru de formare a clericilor și de difuzare a culturii, au sosit maeștri vestiți din <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>–<a href="/w/index.php?title=Petru_din_Pisa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Petru din Pisa — pagină inexistentă">Petru din Pisa</a> și <a href="/w/index.php?title=Paulin_din_Aquileea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Paulin din Aquileea — pagină inexistentă">Paulin din Aquileea</a>, istoricul <a href="/wiki/Paul_Diaconul" title="Paul Diaconul">Paul Diaconul</a>, din <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a>–teologul și gramaticianul <a href="/w/index.php?title=Theodulf&action=edit&redlink=1" class="new" title="Theodulf — pagină inexistentă">Theodulf</a> , care a fost investit mai apoi ca episcop de <a href="/wiki/Orl%C3%A9ans" title="Orléans">Orléans</a>, din <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a>–astronomul <a href="/w/index.php?title=Dungal&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dungal — pagină inexistentă">Dungal</a> și geograful <a href="/w/index.php?title=Dicuil&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dicuil — pagină inexistentă">Dicuil</a>, din <a href="/wiki/Britania" class="mw-redirect" title="Britania">Britania</a> anglo-saxonă–filosoful, teologul și literatul <a href="/wiki/Alcuin_de_York" class="mw-redirect" title="Alcuin de York">Alcuin de York</a> (<a href="/w/index.php?title=Albinus_Flaccus_735_%E2%80%93_804&action=edit&redlink=1" class="new" title="Albinus Flaccus 735 – 804 — pagină inexistentă">Albinus Flaccus 735 – 804</a> ), care a fost însărcinat să organizeze învățământul. </p><p>Cu ajutorul acestora au fost reînființate școlile publice după modelul vechi roman, încercându-se astfel să se înlăture practica germanică de educare a tânărului în familie cu ajutorul unui perceptor. Școlile nou înființate se aflau în jurul mănăstirilor. Cea mai importantă școală a fost școala palatină, locul unde au predat intelectualii sus menționați. De reținut este faptul că însuși regele <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a> a luat lecții de gramatică de la consilierul său cultural <a href="/wiki/Alcuin" title="Alcuin">Alcuin</a>. La începutul epocii carolingiene precizia gramaticală se pare că avea ca singur scop înțelegerea bine a cuvântului lui <a href="/wiki/Dumnezeu" title="Dumnezeu">Dumnezeu</a> și slujirea Lui cum se cuvine , însă, o dată cu <a href="/wiki/Rena%C8%99terea_carolingian%C4%83" title="Renașterea carolingiană">renașterea carolingiană</a>, gramatica s-a transformat profund, și dintr-un simplu manual de reguli elementare de latină, a devenit o disciplină ce regla exprimarea și gândirea. </p><p>Obiectivul principal al renașterii vieții culturale a fost educarea clerului în vederea îndeplinirii corespunzătoare a funcției sale religioase și nu numai, deoarece se poate sesiza cum oamenii Bisericii au devenit cei mai buni colaboratori ai regelui în conducerea treburilor publice. Paginile capitularului despre cultivarea studiilor literare ("capitulare de litteris colendis") ne arată că și laicii erau îndemnați să nu neglijeze studiul literelor, căci numai așa vor reuși să cunoască mai ușor și mai exact <a href="/wiki/Sf%C3%A2nta_Scriptur%C4%83" class="mw-redirect" title="Sfânta Scriptură">Sfintele Scripturi</a>. De asemenea capitularul îl evidențiază și pe <a href="/w/index.php?title=Theodulf,_episcopul_de_Orl%C3%A9ans&action=edit&redlink=1" class="new" title="Theodulf, episcopul de Orléans — pagină inexistentă">Theodulf, episcopul de Orléans</a>, cel care i-a îndemnat pe clericii aflați în subordinea sa să deschidă școli în orașe și sate unde să primească toți copiii care vor să fie instruiți în meșteșugul literelor, fără însă să perceapă o taxă pentru acest lucru. Din spusele episcopului <a href="/w/index.php?title=Theodulf&action=edit&redlink=1" class="new" title="Theodulf — pagină inexistentă">Theodulf</a> rezultă că învățământul era general și gratuit pentru toți oamenii liberi. </p><p>Datorită învățământului practicat în noile școli înființate, care viza în deosebi interesele nobililor, ce-și trimiteau copii cu precădere spre a fi instruiți, cultura a dobândit treptat un caracter clericalo-feudal. </p><p>Limba folosită în școli și administrație a fost <a href="/wiki/Latina_clasic%C4%83" class="mw-redirect" title="Latina clasică">latina clasică</a> deoarece unitatea administrativă a unui imperiu atât de vast, de la <a href="/wiki/Elba" title="Elba">Elba</a> și <a href="/wiki/Dun%C4%83re" class="mw-redirect" title="Dunăre">Dunăre</a> la <a href="/wiki/Pirinei" class="mw-redirect" title="Pirinei">Pirinei</a>, antrenând mai multe popoare laolaltă, nu putea fi menținută dacă fiecare dregător ar fi vorbit dialectul său. Astfel, limba pe care învățații o mânuiau cu ușurință a devenit singura limbă prin intermediul căreia se puteau înțelege toți. Totodată, se pare că, doar prin intermediul acesteia, <a href="/wiki/Rena%C8%99terea_carolingian%C4%83" title="Renașterea carolingiană">renașterea carolingiană</a> a reușit să transmită viitorimii ideile autorilor antici. Nu în ultimul rând, <a href="/w/index.php?title=Henri_Pirenne&action=edit&redlink=1" class="new" title="Henri Pirenne — pagină inexistentă">Henri Pirenne</a> a considerat limba latină drept instrument al renașterii carolingiene, chiar dacă o privea ca fiind după anul 800 o limbă moartă, savantă. </p><p>Ceea ce a dat statului lui <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a> adevăratul caracter de "renovatio imperii" (restaurarea imperiului) a fost amploarea folosirii scrisului în guvernare. Abundența documentelor de cancelarie scrise în limba latină, capitulariile mai ales (circa 1700 ce s-au păstrat), scot în evidență bogata activitate legislativă a timpului. De asemenea, datorită scrisului, <a href="/w/index.php?title=Lupulus_din_Ferri%C3%A8res&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lupulus din Ferrières — pagină inexistentă">Lupulus din Ferrières</a>, persoană ce a colecționat și corectat texte clasice cu o perspicacitate apropiată de cea a unui filolog modern, a devenit cel mai de seamă reprezentant al erudiției carolingiene. Un alt mare cărturar al renașterii carolingiene, care a reînviat biografia ca operă de artă, este <a href="/w/index.php?title=Eginhard&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eginhard — pagină inexistentă">Eginhard</a>. Acesta luând ca model <a href="/w/index.php?title=Vie%C8%9Bile_%C3%AEmp%C4%83ra%C8%9Bilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Viețile împăraților — pagină inexistentă">Viețile împăraților</a> de <a href="/wiki/Suetonius" class="mw-redirect" title="Suetonius">Suetonius</a> a alcătuit o relatare a domniei lui <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a>, însă, în stil cronicăresc. </p><p>Amploarea pe care a luat-o scrisul în perioada carolingiană a dus la apariția frumoasei <a href="/w/index.php?title=Minuscule_carolingiene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Minuscule carolingiene — pagină inexistentă">minuscule carolingiene</a>. Spre deosebire de <a href="/w/index.php?title=Scrierea_merovingian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Scrierea merovingiană — pagină inexistentă">scrierea merovingiană</a>, mult alungită și greu de descifrat, <a href="/w/index.php?title=Minuscula_carolingian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Minuscula carolingiană — pagină inexistentă">minuscula carolingiană</a> era o scriere ordonată, cu caractere bine definite, rotunjite grațios, ceea ce permitea citirea ei fără efort. Cu toate că putea fi executată mult mai repede față de scrierile anterioare, fiind clară, aceasta aproape că nu a lăsat impresia unei scrieri de mână. Unciala minusculă carolingiană a reprezentat ultima formă din evoluția scrierii romane. Difuzare sa în Imperiu a adus un progres decisiv în cultură întrucât a fost un instrument cu ajutorul cărora intelectualii carolingieni au scris și tradus deopotrivă mult și în domenii diverse. De asemenea, impunându-se în întreg Occidentul, cu timpul a devenit unul dintre modelele cele mai des folosite până astăzi. </p><p>Originea minusculei carolingiene pare să fie la <a href="/wiki/Aba%C8%9Bia_Corbie" title="Abația Corbie">Abația Corbie</a>, deoarece aici s-a descoperit primul manuscris redactat cu aceste litere. Este vorba de <a href="/w/index.php?title=Biblia_de_la_Amiens&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biblia de la Amiens — pagină inexistentă">Biblia de la Amiens</a>, comandată de <a href="/w/index.php?title=Maurdramne,_abate_de_Corbie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maurdramne, abate de Corbie — pagină inexistentă">Maurdramne, abate de Corbie</a> între 772 și 780. </p><p><a href="/wiki/Rena%C8%99terea_carolingian%C4%83" title="Renașterea carolingiană">Renașterea carolingiană</a> a asigurat difuzarea și succesul operelor literare și filosofice din antichitatea timpurie, deoarece la palatul imperial de la <a href="/wiki/Aachen" title="Aachen">Aachen</a>, și nu numai, au existat centre de copiere a manuscriselor din această perioadă. Erau copiate îndeosebi <a href="/wiki/Sf%C3%A2nta_Scriptur%C4%83" class="mw-redirect" title="Sfânta Scriptură">Sfânta Scriptură</a>, evanghelierele și sacramentarele folosite de biserici în celebrarea cultului. În această perioadă s-a scris pe pergament întrucât, la mijlocul secolului al VIII-lea, papirusul, material fragil adus din <a href="/wiki/Egipt" title="Egipt">Egipt</a> și devenit din ce în ce mai scump și mai rar, a fost abandonat. </p><p>Numărul atelierelor de copiat și multiplicarea manuscriselor au dat bibliotecilor epocii carolingiene o bogăție nemaicunoscută până atunci. Se pare că mănăstirea <a href="/wiki/Fulda" title="Fulda">Fulda</a> avea biblioteca cea mai bogată: aproximativ o mie de volume. </p><p><a href="/wiki/Rena%C8%99terea_carolingian%C4%83" title="Renașterea carolingiană">Renașterea carolingiană</a> s-a manifestat și în planul artelor vizuale prin reînnoirea formelor antice cărora le-a atribuit sensuri ideologice precise. Spre exemplu, modelele păgâne, ce au pătruns în arta creștină, au fost adaptate nevoilor noii ideologii. Acest lucru poate fi sesizat cel mai bine la capela imperială din <a href="/wiki/Aachen" title="Aachen">Aachen</a>, cel mai notabil reper spiritual al Occidentului medieval, ridicată de <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a>. Pragmatic, acest monument de plan central prelua, odată cu unele spolii italice, planul ctitoriei justiniene de la <a href="/w/index.php?title=San_Vitale&action=edit&redlink=1" class="new" title="San Vitale — pagină inexistentă">San Vitale</a> din <a href="/wiki/Ravena" class="mw-redirect" title="Ravena">Ravena</a>, indicând limpede legătura peste veacuri între două lăcașuri imperiale, între cel mai însemnat monument carolingian și unul dintre cele mai vestite sanctuare din vremea romano-bizantină. </p><p>Același plan central–amintind de un venerabil lăcaș de cult al primelor timpuri creștine de la <a href="/wiki/Ierusalim" title="Ierusalim">Ierusalim</a> – sau planul bazilical căruia vechea biserică a <a href="/w/index.php?title=Sf%C3%A2ntului_Petru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sfântului Petru — pagină inexistentă">Sfântului Petru</a> din <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a> îi conferise un particular prestigiu, aveau să fie regăsite în lumea carolingiană–la <a href="/w/index.php?title=Germignydes-Pres&action=edit&redlink=1" class="new" title="Germignydes-Pres — pagină inexistentă">Germignydes-Pres</a> și <a href="/w/index.php?title=Centula&action=edit&redlink=1" class="new" title="Centula — pagină inexistentă">Centula</a>, <a href="/wiki/Corvey" title="Corvey">Corvey</a> și <a href="/w/index.php?title=Lorsh&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lorsh — pagină inexistentă">Lorsh</a> (unde o poartă ajungea să copieze arcul de triumf roman) într-o arhitectură ale cărei strânse raporturi cu oficiile și cu spectacolele liturgice au fost puse mai de mult în lumină, după cum tipul de "platium" romano-bizantin avea să fie copiat în reședințele epocii lui <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a> de la <a href="/wiki/Aachen" title="Aachen">Aachen</a> și <a href="/wiki/Ingelheim" class="mw-redirect" title="Ingelheim">Ingelheim</a>. </p><p>Asemenea monumente eclesiastice și laice, ctitorii imperiale și ale unor demnitari erau împodobite cu piese de artă concepute și ele după moda antică-"ad iustar antiquorum operum", spre a relua expresia cronicarului vremii <a href="/w/index.php?title=Eginhard&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eginhard — pagină inexistentă">Eginhard</a>,-sau înrâurite de modele ale Răsăritului bizantin și islamic cu care imperiul francilor se afla în contacte permanente, de o potrivă în arta fildeșului și în cea a metalelor prețioase. </p><p>În același timp, în arta picturii murale, a mozaicului, a manuscrisului, era vie tradiția modelelor paleocreștine. De asemenea erau prezente elemente ale realismului roman, alegorii, costume, fonduri de arhitecturi clasice. </p><p>De reținut este faptul că renașterea artelor, deși a stat sub bagheta politică și religioasă, a reușit să fie totuși mai originală și mai puțin dependentă de aportul străin, sau de cel al trecutului. Artiștii nu au căutat neapărat să copieze modelele clasice, ci să introducă mai de grabă elemente noi. </p><p>Din <i>Vita Karoli Magni</i> se știe că dintre toți regii, "cel mai zelos în a-i căuta cu sârguință pe bărbații învățați și în a le înlesni posibilitatea de a-și cultiva în voie înțelepciunea, ceea ce i-a îngăduit să redea întreaga strălucire științei până atunci aproape necunoscute acestei lumi barbare", a fost <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a>. Activitățile culturale desfășurate de acesta au fost un pas important în procesul prin care poporul german a asimilat învățătura clasică și creștină. Un accent deosebit trebuie pus pe <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a> în istoria medievală întrucât încoronarea lui ca împărat, de la 25 decembrie 800, este foarte semnificativă, întrucât a marcat unirea populație vechiului <a href="/w/index.php?title=Imperiu_Roman&action=edit&redlink=1" class="new" title="Imperiu Roman — pagină inexistentă">Imperiu Roman</a> cu cea a alogenilor. Aceasta a pus capăt visului împăratului din Răsărit de a mai recuceri teritoriile din Apusul Imperiului, ocupate de barbari în secolul al V-lea. </p><p>Actul încoronării explică atât prin imaginea papei, cât și cea a lui <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a>, de ce renașterea carolingiană reprezintă o contopire de forțe, o unire de mai mulți factori care au determinat o nouă sinteză și prin aceasta originală. Practic, ceea ce s-a urmărit după anul 800 a fost nu o restaurare pur și simplu, ci o "translatio imperii translatio studii", adică o strămutare a formelor bătrânului Imperiu pentru a se modela într-o lume tânără. </p><p>Efortul de a trăi după norme clasice, când relațiile feudale se afirmaseră cu tot ceea ce ele reclamau ca mod de viață, a avut drept rezultat eliberarea forțelor inventive. <a href="/wiki/Rena%C8%99terea_carolingian%C4%83" title="Renașterea carolingiană">Renașterea carolingiană</a> a reprezentat un izvor de inspirație pentru mișcarea intelectuală de mai târziu, deoarece a lăsat ca moștenire: transcrieri străvechi ale poemelor barbare în care erau cântate istoria și războaiele regilor de altă dată; ideile unui cler instruit, care a fost capabil să conducă cancelaria regală și administrația statului; numeroase tratate de dogmatică ce au clarificat discuțiile aprinse asupra doctrinei adopționiste, doctrinei iconoclaste și cea privind natura <a href="/w/index.php?title=Trinit%C4%83%C8%9Bii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Trinității — pagină inexistentă">Trinității</a>; o gramatică în limba națională și o liturghie unificată potrivit ritului roman; cărți liturgice și o Biblie a cărui text latin a fost revizuit; o scriere nouă care s-a dovedit a fi foarte utilă, etc.. De asemenea prin păstrarea formelor tradiționale adaptate la cerințele epocii, renașterea carolingiană a însemnat un mare pas înainte, o descătușare necesară în drumul spre viitor al istoriei. </p><p>Contrar aparențelor, istoria ca reconstrucție nu este dinspre trecut către noi, ci dinspre prezent către trecut, deoarece trecutul este acela care se integrează în prezent. Se spune că în istorie termenul limită pare a fi faptul sau evenimentul, deoarece faptul este elementar și ireductibil, el are determinațiile spațiului de cultură și ale timpului său. Spațiul cultural și timpul pe care l-am parcurs se pare că scot în evidență un eveniment foarte important din istorie, renașterea carolingiană, o perioadă în care cultura s-a adresat atât omenirii, cât și conștiinței. Sensul și rolul acestei renașteri a fost acela de a constitui, desemna și identifica omenirea, de a o caracteriza în chip decisiv. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Renașterea_ottonică"><span id="Rena.C8.99terea_ottonic.C4.83"></span>Renașterea ottonică</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Renașterea ottonică" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Renașterea ottonică"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Aceasta se referă la caracteristicile de stil în arta și arhitectura din timpul împăratului <a href="/wiki/Otto_III" class="mw-redirect" title="Otto III">Otto III</a> (<a href="/wiki/983" title="983">983</a>-<a href="/wiki/1002" title="1002">1002</a>), sub influența antichității și a <a href="/wiki/Bizan%C8%9B" title="Bizanț">Bizanțului</a>, pentru obținerea unei "<i>Renovatio imperii Romanorum</i>". Aceste influențe s-au exercitat mai ales în ilustrațiile de cărți, artizanat și în arhitectură (Capela Sf. Bartolomeu din <a href="/wiki/Paderborn" title="Paderborn">Paderborn</a>, <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a>). </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Descoperirile_geografice">Descoperirile geografice</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Descoperirile geografice" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Descoperirile geografice"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Descoperirile geografice au schimbat radical concepțiile asupra lumii. La <a href="/wiki/12_octombrie" title="12 octombrie">12 octombrie</a> <a href="/wiki/1492" title="1492">1492</a>, <a href="/wiki/Cristofor_Columb" title="Cristofor Columb">Cristofor Columb</a> debarcă pe insula <a href="/w/index.php?title=Guanahani&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guanahani — pagină inexistentă">Guanahani</a> din arhipelagul <a href="/wiki/Insulele_Bahamas" class="mw-redirect" title="Insulele Bahamas">insulelor Bahamas</a> și descoperă, astfel, <a href="/wiki/America" title="America">America</a>. În același an, la <a href="/wiki/2_ianuarie" title="2 ianuarie">2 ianuarie</a>, prin cucerirea <a href="/wiki/Granada" title="Granada">Granadei</a> de către regii <a href="/wiki/Coroana_Castiliei" title="Coroana Castiliei">Castiliei</a> din <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> ("<i>Reconquista</i>"), dispare - după 800 de ani de dominație - ultimul bastion al prezenței arabe în <a href="/wiki/Peninsula_Iberic%C4%83" title="Peninsula Iberică">Peninsula Iberică</a>. În <a href="/wiki/1497" title="1497">1497</a> <a href="/wiki/Vasco_de_Gama" class="mw-redirect" title="Vasco de Gama">Vasco de Gama</a> descoperă drumul spre <a href="/wiki/India" title="India">India</a>, trecând în <a href="/wiki/Oceanul_Indian" title="Oceanul Indian">Oceanul Indian</a> pe la <a href="/wiki/Capul_Bunei_Speran%C8%9Be" title="Capul Bunei Speranțe">Capul Bunei Speranțe</a> din sudul <a href="/wiki/Africa" title="Africa">Africii</a>. Prin expediția întreprinsă de <a href="/wiki/Fernand_de_Magellan" class="mw-redirect" title="Fernand de Magellan">Magellan</a> între <a href="/wiki/1519" title="1519">1519</a>-<a href="/wiki/1522" title="1522">1522</a> dispar și ultimele îndoieli asupra formei sferice a <a href="/wiki/P%C4%83m%C3%A2nt" title="Pământ">Pământului</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Progrese_în_știință_și_tehnică"><span id="Progrese_.C3.AEn_.C8.99tiin.C8.9B.C4.83_.C8.99i_tehnic.C4.83"></span>Progrese în știință și tehnică</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Progrese în știință și tehnică" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Progrese în știință și tehnică"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În cursul secolului al XVI-lea au fost traduse unele din cele mai importante lucrări grecești în domeniul <a href="/wiki/Matematic%C4%83" title="Matematică">matematicii</a> și s-a găsit soluția <a href="/wiki/Ecua%C8%9Bie" title="Ecuație">ecuațiilor</a> de gradul trei. Cunoștințele obținute în <a href="/wiki/Astronomie" title="Astronomie">astronomie</a> de către <a href="/wiki/Nicolai_Copernic" class="mw-redirect" title="Nicolai Copernic">Nicolai Copernic</a> (<a href="/wiki/1473" title="1473">1473</a>-<a href="/wiki/1543" title="1543">1543</a>), <a href="/wiki/Tycho_Brahe" title="Tycho Brahe">Tycho Brahe</a> (<a href="/wiki/1546" title="1546">1546</a>-<a href="/wiki/1601" title="1601">1601</a>) și <a href="/wiki/Johannes_Kepler" title="Johannes Kepler">Johannes Kepler</a> (<a href="/wiki/1571" title="1571">1571</a>-<a href="/wiki/1630" title="1630">1630</a>), prin descoperirea legilor mișcării <a href="/wiki/Planet%C4%83" title="Planetă">planetelor</a>, depășesc viziunea <a href="/wiki/Geocentrism" title="Geocentrism">geocentrică</a> a lui <a href="/wiki/Ptolemeu" title="Ptolemeu">Ptolemeu</a>, conducând la reprezentarea <a href="/wiki/Heliocentrism" title="Heliocentrism">heliocentrică</a> a <a href="/wiki/Sistemul_solar" title="Sistemul solar">sistemului solar</a>. Către sfârșitul secolului al XVI-lea, <a href="/wiki/Galileo_Galilei" title="Galileo Galilei">Galileo Galilei</a> (<a href="/wiki/1564" title="1564">1564</a>-<a href="/wiki/1642" title="1642">1642</a>) aplică modelele matematice în studiul fenomenelor fizice. Un eveniment determinant îl constituie punerea la punct a imprimeriei cu caractere mobile - <a href="/wiki/Tipografie" title="Tipografie">tipografiei</a> - de către <a href="/wiki/Johannes_Gutenberg" title="Johannes Gutenberg">Johannes Gutenberg</a> (<a href="/wiki/1440" title="1440">1440</a>), ceea ce contribuie la răspândirea largă a cunoștințelor. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Schimbări_politice_și_religioase"><span id="Schimb.C4.83ri_politice_.C8.99i_religioase"></span>Schimbări politice și religioase</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Schimbări politice și religioase" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Schimbări politice și religioase"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În această perioadă începe dezvoltarea unor state teritoriale, începând cu <a href="/wiki/Stat-ora%C8%99" class="mw-redirect" title="Stat-oraș">statele-orașe</a> italiene și continuând în <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a>, <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> și <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a>. Acest proces este favorizat de o diplomație modernă, care, evitând războaiele, devine un important instrument politic. </p><p>Clerul, în special cel înalt, își schimbă modul de viață, renunțând la preocupările exclusive de cult și aspirând la o participare activă în politică. Papi, cardinali și episcopi nu se mai deosebesc în această privință de negustori sau conducători politici. Creștinismul rămâne, totuși, elementul preponderent al culturii. Predicatori ca Bernhardin din <a href="/wiki/Siena" title="Siena">Siena</a> și teologi sau prelați ca Sant'Antonio din <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a> sunt ascultați și onorați de credincioși. În același timp, însă, învățații umaniști se ocupă de problemele teologice și adaptează cunoștințele <a href="/wiki/Filologie" title="Filologie">filologice</a> și <a href="/wiki/Istorie" title="Istorie">istorice</a> noi la studiul și interpretarea scrierilor religioase. Viziunea umanistică asupra <a href="/wiki/Teologie" title="Teologie">teologiei</a> și <a href="/w/index.php?title=Sfintele_Scripturi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sfintele Scripturi — pagină inexistentă">scripturilor sfinte</a> a dus, printre alte evoluții, la apariția <a href="/wiki/Reforma" class="mw-redirect mw-disambig" title="Reforma">reformei</a> <a href="/wiki/Protestantism" title="Protestantism">protestante</a>, inițiată în <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> de către <a href="/wiki/Martin_Luther" title="Martin Luther">Martin Luther</a> (<a href="/wiki/1483" title="1483">1483</a>-<a href="/wiki/1546" title="1546">1546</a>), și răspândită apoi în întreaga lume catolică. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Trăsăturile_caracteristice_ale_Renașterii"><span id="Tr.C4.83s.C4.83turile_caracteristice_ale_Rena.C8.99terii"></span>Trăsăturile caracteristice ale Renașterii</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Trăsăturile caracteristice ale Renașterii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Trăsăturile caracteristice ale Renașterii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Ruperea_cu_tradițiile"><span id="Ruperea_cu_tradi.C8.9Biile"></span>Ruperea cu tradițiile</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Ruperea cu tradițiile" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Ruperea cu tradițiile"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Acest fenomen a fost decisiv în special în domeniul istoriografiei. Opere ca "<i>Historiarum Florentini populi libri XII</i>" (<a href="/wiki/1420" title="1420">1420</a>) de <a href="/w/index.php?title=Leonardo_Bruni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Leonardo Bruni — pagină inexistentă">Leonardo Bruni</a> și "<i>Istorie fiorentine</i>" (<a href="/wiki/1520" title="1520">1520</a>) de <a href="/wiki/Niccol%C3%B2_Machiavelli" title="Niccolò Machiavelli">Niccolò Machiavelli</a> sunt exemple ale unui nou mod de a interpreta istoria și problemele statale. Istoricii Renașterii renunță la periodizarea istoriei după criterii religioase (Creația, Nașterea lui Iisus și Așteptarea Judecății de Apoi); în timp ce învățații <a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">Evului Mediu</a> priveau cu neîncredere lumea păgână a grecilor și romanilor, noua generație a Renașterii era plină de admirație față de civilizația antichității și condamna perioada secolelor ce i-au urmat ca fiind ignorantă, barbară, întunecată. Propriul lor timp îl considerau epocă a luminii. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Umanismul">Umanismul</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Umanismul" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Umanismul"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Niccolo_Machiavelli_1.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/Niccolo_Machiavelli_1.jpg/170px-Niccolo_Machiavelli_1.jpg" decoding="async" width="170" height="229" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/Niccolo_Machiavelli_1.jpg/255px-Niccolo_Machiavelli_1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/Niccolo_Machiavelli_1.jpg/340px-Niccolo_Machiavelli_1.jpg 2x" data-file-width="688" data-file-height="927" /></a><figcaption>Niccolò Machiavelli</figcaption></figure> <p>Baza spirituală a Renașterii a constituit-o <a href="/wiki/Umanism" title="Umanism">umanismul</a>. Interesul enorm pentru cultura antichității a dus la căutarea și descoperirea manuscriselor clasice: „Dialogurile” lui <a href="/wiki/Platon" title="Platon">Platon</a>, operele istorice ale lui <a href="/wiki/Herodot" title="Herodot">Herodot</a> și <a href="/wiki/Thucydide" class="mw-redirect" title="Thucydide">Thucydide</a>, creațiile dramatice și poetice ale grecilor și romanilor. Intelectuali din <a href="/wiki/Bizan%C8%9B" title="Bizanț">Bizanț</a> care, după căderea <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopolului</a> la turci (<a href="/wiki/1453" title="1453">1453</a>), s-au refugiat în <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> și predau în școli din <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a>, <a href="/wiki/Ferrara" title="Ferrara">Ferrara</a> sau <a href="/wiki/Milano" title="Milano">Milano</a>, au adus cu ei cunoașterea limbii grecești clasice. Deși adesea păreau simple imitații ale clasicilor, studiul literaturii, istoriei și filozofiei contribuia la instruirea liberă a oamenilor, confrindu-le o mai mare forță de discernământ. Mulți gânditori ai Renașterii (<a href="/wiki/Marsilio_Ficino" title="Marsilio Ficino">Marsilio Ficino</a>, <a href="/wiki/Giovanni_Pico_della_Mirandola" title="Giovanni Pico della Mirandola">Giovanni Pico della Mirandola</a>) se orientează în direcția neoplatoniciană în filosofie, în timp ce <a href="/wiki/Aristotel" title="Aristotel">aristotelismul</a> oficial începe să piardă din importanță. Reprezentanți importanți ai umanismului au fost Leonardo Da Vinci, <a href="/wiki/Erasmus_din_Rotterdam" title="Erasmus din Rotterdam">Erasmus din Rotterdam</a> și <a href="/wiki/Thomas_Morus" title="Thomas Morus">Thomas Morus</a>. Cultivarea armonioasă, nu numai a spiritului, dar și a corpului, care în perioada medievală era total discreditată, a devenit în timpul Renașterii un scop educativ. Viziunea teocentrică a trecutului s-a transformat într-una antropocentrică: centrul atenției în studii științifice și creații artistice a devenit omul. </p> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Petrarch_by_Bargilla.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Petrarch_by_Bargilla.jpg/170px-Petrarch_by_Bargilla.jpg" decoding="async" width="170" height="264" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Petrarch_by_Bargilla.jpg/255px-Petrarch_by_Bargilla.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Petrarch_by_Bargilla.jpg/340px-Petrarch_by_Bargilla.jpg 2x" data-file-width="773" data-file-height="1200" /></a><figcaption>"Francesco Petrarca" - Frescă de Andrea di Bartolo, <a href="/wiki/Galeria_Uffizi" title="Galeria Uffizi">Galleria degli Uffizi</a>, <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a></figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Renașterea_italiană"><span id="Rena.C8.99terea_italian.C4.83"></span>Renașterea italiană</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Renașterea italiană" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Renașterea italiană"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Rena%C8%99terea_italian%C4%83" title="Renașterea italiană">Renașterea italiană</a>.</div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16505893">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .rellink{display:flex}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .rellink{display:flex}}</style> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Floren%C3%A7a_-_Port%C3%B5es_do_Para%C3%ADso_(146).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e0/Floren%C3%A7a_-_Port%C3%B5es_do_Para%C3%ADso_%28146%29.jpg/150px-Floren%C3%A7a_-_Port%C3%B5es_do_Para%C3%ADso_%28146%29.jpg" decoding="async" width="150" height="244" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e0/Floren%C3%A7a_-_Port%C3%B5es_do_Para%C3%ADso_%28146%29.jpg/225px-Floren%C3%A7a_-_Port%C3%B5es_do_Para%C3%ADso_%28146%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e0/Floren%C3%A7a_-_Port%C3%B5es_do_Para%C3%ADso_%28146%29.jpg/300px-Floren%C3%A7a_-_Port%C3%B5es_do_Para%C3%ADso_%28146%29.jpg 2x" data-file-width="431" data-file-height="700" /></a><figcaption><i>Lorenzo Ghiberti</i> - "Poarta paradisului" a Baptisteriului din Florența</figcaption></figure> <p>Primele manifestări ale Renașterii au avut loc în <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>. După <a href="/w/index.php?title=Pacea_de_la_Lodi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pacea de la Lodi — pagină inexistentă">Pacea de la Lodi</a> (<a href="/wiki/1454" title="1454">1454</a>) a intervenit un echilibru între diversele forțe politice care a dus la o perioadă de relativă liniște și, în consecință, la dezvoltarea economică a orașelor din centrul și nordul <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italiei</a>, favorizând înflorirea artei și literaturii, încurajată și susținută financiar de bogatele și influentele familii <a href="/wiki/Familia_Medici" title="Familia Medici">Medici</a> din <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a>, <a href="/w/index.php?title=Casa_d%27Este&action=edit&redlink=1" class="new" title="Casa d'Este — pagină inexistentă">Este</a> din <a href="/wiki/Ferrara" title="Ferrara">Ferrara</a>, <a href="/wiki/Francesco_Sforza" class="mw-redirect" title="Francesco Sforza">Sforza</a> din <a href="/wiki/Milano" title="Milano">Milano</a> precum și de ducii de <a href="/wiki/Urbino" title="Urbino">Urbino</a>, dogii <a href="/wiki/Vene%C8%9Bia" title="Veneția">venețieni</a> și de papalitatea <a href="/wiki/Roma" title="Roma">romană</a>. </p> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Donatello_david_plaster_replica_head_and_shoulders_front_right_1000px_wide.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fe/Donatello_david_plaster_replica_head_and_shoulders_front_right_1000px_wide.jpg/170px-Donatello_david_plaster_replica_head_and_shoulders_front_right_1000px_wide.jpg" decoding="async" width="170" height="218" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fe/Donatello_david_plaster_replica_head_and_shoulders_front_right_1000px_wide.jpg/255px-Donatello_david_plaster_replica_head_and_shoulders_front_right_1000px_wide.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fe/Donatello_david_plaster_replica_head_and_shoulders_front_right_1000px_wide.jpg/340px-Donatello_david_plaster_replica_head_and_shoulders_front_right_1000px_wide.jpg 2x" data-file-width="1000" data-file-height="1285" /></a><figcaption>Donatello - <b>David</b> - Muzeul Bargello, Florența</figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Literatură"><span id="Literatur.C4.83"></span>Literatură</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Literatură" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Literatură"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Renașterea continuă opera începută deja în sec. al XIV-lea prin "<i>La Divina Commedia</i>", monumentala creație a lui <a href="/wiki/Dante_Alighieri" title="Dante Alighieri">Dante Alighieri</a> (<a href="/wiki/1265" title="1265">1265</a>-<a href="/wiki/1321" title="1321">1321</a>), <a href="/wiki/Sonet" title="Sonet">sonetele</a> și scrisorile lui <a href="/wiki/Francesco_Petrarca" title="Francesco Petrarca">Francesco Petrarca</a> (<a href="/wiki/1304" title="1304">1304</a>-<a href="/wiki/1374" title="1374">1374</a>), <a href="/wiki/Nuvel%C4%83" title="Nuvelă">nuvelele</a> lui <a href="/wiki/Giovanni_Boccaccio" title="Giovanni Boccaccio">Giovanni Boccaccio</a> (<a href="/wiki/1313" title="1313">1313</a>-<a href="/wiki/1375" title="1375">1375</a>) reunite în volumul "<i>Il Decamerone</i>". Se reiau vechile genuri literare din antichitate - <a href="/wiki/Epopee" title="Epopee">epopeea</a>, <a href="/wiki/Satir%C4%83" title="Satiră">satira</a>, <a href="/wiki/Epigram%C4%83" title="Epigramă">epigrama</a>, <a href="/wiki/Biografie" title="Biografie">biografia</a> - și se creează genuri noi, ca <a href="/wiki/Sonet" title="Sonet">sonetul</a> și <a href="/wiki/Nuvel%C4%83" title="Nuvelă">nuvela</a> (<i>Novella</i>). Reprezentanți ai literaturii italiene renascentiste sunt: </p> <ul><li><a href="/wiki/Angelo_Poliziano" title="Angelo Poliziano">Angelo Poliziano</a> (<a href="/wiki/1454" title="1454">1454</a>-<a href="/wiki/1494" title="1494">1494</a>), "<i>Stanze per la giostra</i>", "<i>Favola d'Orfeo</i>";</li> <li><a href="/wiki/Niccol%C3%B2_Machiavelli" title="Niccolò Machiavelli">Niccolò Machiavelli</a> (<a href="/wiki/1469" title="1469">1469</a>-<a href="/wiki/1527" title="1527">1527</a>), "<i>Il Principe</i>", "<i>Istorie fiorentine</i>", "<i>Discorsi</i>", comedia "<i>La Mandràgola</i>", "<i>Dell'arte della guerra</i>" (1516 – 1520);</li> <li><a href="/wiki/Ludovico_Ariosto" title="Ludovico Ariosto">Ludovico Ariosto</a> (<a href="/wiki/1474" title="1474">1474</a>-<a href="/wiki/1533" title="1533">1533</a>), "<i>Orlando Furioso</i>";</li> <li><a href="/wiki/Baldassare_Castiglione" title="Baldassare Castiglione">Baldassare Castiglione</a> (<a href="/wiki/1478" title="1478">1478</a>-<a href="/wiki/1520" title="1520">1520</a>), "<i>Il Cortegiano</i>";</li> <li><a href="/wiki/Matteo_Bandello" title="Matteo Bandello">Matteo Bandello</a> (ca. <a href="/wiki/1480" title="1480">1480</a>-<a href="/wiki/1562" title="1562">1562</a>), "<i>Novelle</i>";</li> <li><a href="/wiki/Pietro_Aretino" title="Pietro Aretino">Pietro Aretino</a> (<a href="/wiki/1492" title="1492">1492</a>-<a href="/wiki/1556" title="1556">1556</a>), "<i>Lettere</i>";</li> <li><a href="/wiki/Torquato_Tasso" title="Torquato Tasso">Torquato Tasso</a> (<a href="/wiki/1544" title="1544">1544</a>-<a href="/wiki/1595" title="1595">1595</a>), "<i>Gerusalemme liberata</i>", "<i>Aminta</i>".</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Arte_plastice">Arte plastice</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Arte plastice" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Arte plastice"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Dezvoltarea artei în Renașterea italiană are loc la începutul secolului al XV-lea în <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a>. <a href="/wiki/Filippo_Brunelleschi" title="Filippo Brunelleschi">Filippo Brunelleschi</a> (<a href="/wiki/1377" title="1377">1377</a>-<a href="/wiki/1446" title="1446">1446</a>), cel mai însemnat constructor al Renașterii, descoperă perspectiva liniară - caracteristică artei din această perioadă - și realizează cupola Domului din <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a> (<a href="/wiki/1436" title="1436">1436</a>). </p><p><a href="/wiki/Lorenzo_Ghiberti" title="Lorenzo Ghiberti">Lorenzo Ghiberti</a> (<a href="/wiki/1378" title="1378">1378</a>-<a href="/wiki/1455" title="1455">1455</a>) devine cunoscut prin realizarea porților de bronz ale <a href="/w/index.php?title=Battisterio&action=edit&redlink=1" class="new" title="Battisterio — pagină inexistentă">Baptisteriului</a> din fața Domului, numite, mai târziu, de către <a href="/wiki/Michelangelo_Buonarroti" title="Michelangelo Buonarroti">Michelangelo</a> "Porțile Paradisului". <a href="/wiki/Donatello" title="Donatello">Donatello</a> (<a href="/wiki/1386" title="1386">1386</a>-<a href="/wiki/1466" title="1466">1466</a>), prin stilul său plastic, a influențat și pictura. Printre cele mai importante opere ale sale este statuia de bronz a lui <i>David</i>, prima sculptură care, ca în timpurile antichității, prezintă din nou corpul omenesc gol, fără veșminte. Alte sculpturi ale lui Donatello sunt monumentul ecvestru <i>Gattamelata</i> din <a href="/wiki/Padova" title="Padova">Padova</a> sau tribuna de marmoră <i>Cantoria</i> pentru Domul din <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a>. </p><p>În pictură, <a href="/wiki/Cimabue" title="Cimabue">Cimabue</a> (<a href="/wiki/1240" title="1240">1240</a>-<a href="/wiki/1302" title="1302">1302</a>) și elevul său <a href="/wiki/Giotto" class="mw-redirect" title="Giotto">Giotto</a> di Bondone (<a href="/wiki/1266" title="1266">1266</a>-<a href="/wiki/1337" title="1337">1337</a>) - <a href="/wiki/Fresc%C4%83" title="Frescă">frescele</a> din capela "Scrovegni" din <a href="/wiki/Padova" title="Padova">Padova</a> și din capela "Santa Croce" din <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a>, pot fi considerați ca precursori. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Pictura_în_Renașterea_timpurie"><span id="Pictura_.C3.AEn_Rena.C8.99terea_timpurie"></span>Pictura în Renașterea timpurie</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Pictura în Renașterea timpurie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Pictura în Renașterea timpurie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Masaccio-Expulsion_of_Adam_and_Eve-_Brancacci_Chapel2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/Masaccio-Expulsion_of_Adam_and_Eve-_Brancacci_Chapel2.jpg/200px-Masaccio-Expulsion_of_Adam_and_Eve-_Brancacci_Chapel2.jpg" decoding="async" width="200" height="437" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/Masaccio-Expulsion_of_Adam_and_Eve-_Brancacci_Chapel2.jpg/300px-Masaccio-Expulsion_of_Adam_and_Eve-_Brancacci_Chapel2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/Masaccio-Expulsion_of_Adam_and_Eve-_Brancacci_Chapel2.jpg/400px-Masaccio-Expulsion_of_Adam_and_Eve-_Brancacci_Chapel2.jpg 2x" data-file-width="1576" data-file-height="3445" /></a><figcaption>Masaccio - <i>Izgonirea din <a href="/wiki/Gr%C4%83dina_Edenului" title="Grădina Edenului">Eden</a></i> - Capella Brancacci, Florența</figcaption></figure> <p><a href="/wiki/Masaccio" title="Masaccio">Masaccio</a> (<a href="/wiki/1401" title="1401">1401</a>-<a href="/wiki/1428" title="1428">1428</a>), cu motivele sale <a href="/wiki/Naturalism" class="mw-redirect" title="Naturalism">naturaliste</a> și aplicarea perspectivei în desen, este socotit deschizătorul de drum în pictura din perioada timpurie a Renașterii. Ciclul de <a href="/wiki/Fresc%C4%83" title="Frescă">fresce</a> în "Cappella Brancacci" din biserica <i>"Santa Maria delle Carmine"</i> din <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a> impresionează prin individualitatea și plasticitatea noului stil. </p><p>Și <a href="/wiki/Paolo_Uccello" title="Paolo Uccello">Paolo Uccello</a> (<a href="/wiki/1397" title="1397">1397</a>-<a href="/wiki/1475" title="1475">1475</a>) - <i>"Battaglia di San Romano"</i>, <i>"Il Condottiere Giovanni Acuto"</i> - este fascinat de potențialul perspectivei în pictură. Alți maeștri din această perioadă sunt călugărul <a href="/wiki/Ordinul_dominican" title="Ordinul dominican">dominican</a> <a href="/wiki/Fra_Angelico" title="Fra Angelico">Fra Angelico</a> (<a href="/wiki/1400" title="1400">1400</a>-<a href="/wiki/1455" title="1455">1455</a>), <a href="/wiki/Jacopo_Bellini" title="Jacopo Bellini">Jacopo Bellini</a> (<a href="/wiki/1400" title="1400">1400</a>-<a href="/wiki/1470" title="1470">1470</a>), <a href="/wiki/Piero_della_Francesca" title="Piero della Francesca">Piero della Francesca</a> (<a href="/wiki/1416" title="1416">1416</a>-<a href="/wiki/1492" title="1492">1492</a>), care a scris și lucrări teoretice în domeniul <a href="/wiki/Matematic%C4%83" title="Matematică">matematicii</a> și perspectivei. </p><p>Pictorii din generația următoare au contribuit la înnoirea redării în perspectivă a peisajelor, compunerea minuțioasă a tablourilor, finețea redării figurilor. Printre aceștia se numără: <a href="/w/index.php?title=Antonio_Pollaiuolo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Antonio Pollaiuolo — pagină inexistentă">Antonio Pollaiuolo</a> (<a href="/wiki/1432" title="1432">1432</a>-<a href="/wiki/1498" title="1498">1498</a>), <a href="/wiki/Andrea_del_Verrocchio" title="Andrea del Verrocchio">Andrea del Verrocchio</a> (<a href="/wiki/1435" title="1435">1435</a>-<a href="/wiki/1488" title="1488">1488</a>), <a href="/wiki/Domenico_Ghirlandaio" title="Domenico Ghirlandaio">Domenico Ghirlandaio</a> (<a href="/wiki/1449" title="1449">1449</a>-<a href="/wiki/1494" title="1494">1494</a>) - în <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a>; <a href="/wiki/Andrea_Mantegna" title="Andrea Mantegna">Andrea Mantegna</a> (<a href="/wiki/1431" title="1431">1431</a>-<a href="/wiki/1506" title="1506">1506</a>) - în <a href="/wiki/Padova" title="Padova">Padova</a>; <a href="/wiki/Giovanni_Bellini" title="Giovanni Bellini">Giovanni Bellini</a> (<a href="/wiki/1430" title="1430">1430</a>-<a href="/wiki/1516" title="1516">1516</a>) și <a href="/wiki/Giorgione" title="Giorgione">Giorgione</a> (ca.<a href="/wiki/1477" title="1477">1477</a>-<a href="/wiki/1510" title="1510">1510</a>) - în <a href="/wiki/Vene%C8%9Bia" title="Veneția">Veneția</a>. Aceștia din urmă au dat o orientare decisivă școlii <a href="/wiki/Vene%C8%9Bia" title="Veneția">venețiene</a>, prin simțul nou al organizării spațiale, al luminii și culorii, în contrast cu stilul <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">florentin</a>, în care predomină desenul. Un loc aparte îl ocupă <a href="/wiki/Sandro_Botticelli" title="Sandro Botticelli">Sandro Botticelli</a> (<a href="/wiki/1445" title="1445">1445</a>-<a href="/wiki/1510" title="1510">1510</a>), care a lucrat pentru <a href="/wiki/Familia_Medici" title="Familia Medici">familia Medici</a> din <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a> și pentru <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vatican</a>. Dintre cele mai cunoscute opere ale sale sunt de menționat <i><a href="/wiki/Pallas_%C8%99i_centaurul" title="Pallas și centaurul">Pallas și centaurul</a></i> (1482), <i>Nașterea lui Venus</i> (La nascita di Vènere) (<a href="/wiki/1482" title="1482">1482</a>) și <i>Primăvara</i> (<a href="/wiki/1474" title="1474">1474</a>). </p> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Leonardo_da_Vinci_-_Lady_with_an_Ermine.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Leonardo_da_Vinci_-_Lady_with_an_Ermine.jpg/200px-Leonardo_da_Vinci_-_Lady_with_an_Ermine.jpg" decoding="async" width="200" height="272" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Leonardo_da_Vinci_-_Lady_with_an_Ermine.jpg/300px-Leonardo_da_Vinci_-_Lady_with_an_Ermine.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Leonardo_da_Vinci_-_Lady_with_an_Ermine.jpg/400px-Leonardo_da_Vinci_-_Lady_with_an_Ermine.jpg 2x" data-file-width="577" data-file-height="785" /></a><figcaption><a href="/wiki/Leonardo_da_Vinci" title="Leonardo da Vinci">Leonardo da Vinci</a>, Doamna cu hermina, <a href="/wiki/Muzeul_Czartoryski" title="Muzeul Czartoryski">Muzeul Czartoryski</a>, <a href="/wiki/Cracovia" title="Cracovia">Cracovia</a></figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Pictura_în_perioada_de_apogeu_a_Renașterii"><span id="Pictura_.C3.AEn_perioada_de_apogeu_a_Rena.C8.99terii"></span>Pictura în perioada de apogeu a Renașterii</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Pictura în perioada de apogeu a Renașterii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Pictura în perioada de apogeu a Renașterii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În anul <a href="/wiki/1500" title="1500">1500</a>, <a href="/wiki/Leonardo_da_Vinci" title="Leonardo da Vinci">Leonardo da Vinci</a> (<a href="/wiki/1452" title="1452">1452</a>-<a href="/wiki/1519" title="1519">1519</a>) se întoarce la <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a>, venind de la <a href="/wiki/Milano" title="Milano">Milano</a>, unde pictase <a href="/wiki/Fresc%C4%83" title="Frescă">fresca</a> <i><a href="/wiki/Cina_cea_de_Tain%C4%83_(Leonardo_da_Vinci)" title="Cina cea de Taină (Leonardo da Vinci)">Cina cea de Taină</a></i> pentru biserica <i>Santa Maria delle Grazie</i>. În acest timp, <a href="/wiki/Michelangelo_Buonarroti" title="Michelangelo Buonarroti">Michelangelo</a> (<a href="/wiki/1475" title="1475">1475</a>-<a href="/wiki/1564" title="1564">1564</a>) lucrează la statuia de marmură a lui <i>"David"</i>, care avea să devină semnul distinctiv al orașului <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a>. </p> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Leonardo_da_Vinci_(1452-1519)_-_The_Last_Supper_(1495-1498).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/Leonardo_da_Vinci_%281452-1519%29_-_The_Last_Supper_%281495-1498%29.jpg/260px-Leonardo_da_Vinci_%281452-1519%29_-_The_Last_Supper_%281495-1498%29.jpg" decoding="async" width="260" height="135" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/Leonardo_da_Vinci_%281452-1519%29_-_The_Last_Supper_%281495-1498%29.jpg/390px-Leonardo_da_Vinci_%281452-1519%29_-_The_Last_Supper_%281495-1498%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/Leonardo_da_Vinci_%281452-1519%29_-_The_Last_Supper_%281495-1498%29.jpg/520px-Leonardo_da_Vinci_%281452-1519%29_-_The_Last_Supper_%281495-1498%29.jpg 2x" data-file-width="5076" data-file-height="2645" /></a><figcaption>Leonardo da Vinci - <i>Cina cea de Taină</i> - Santa Maria delle Grazie, Milano</figcaption></figure> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:God2-Sistine_Chapel.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/God2-Sistine_Chapel.png/260px-God2-Sistine_Chapel.png" decoding="async" width="260" height="121" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/God2-Sistine_Chapel.png/390px-God2-Sistine_Chapel.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/God2-Sistine_Chapel.png/520px-God2-Sistine_Chapel.png 2x" data-file-width="3141" data-file-height="1463" /></a><figcaption>Michelangelo - <i>Crearea lui Adam</i> - Capela Sixtină, Vatican</figcaption></figure> <p>Centrul de greutate al artei se mută la <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a>, la curtea papei Iuliu al II-lea, care încurajează realizarea unor proiecte ambițioase înăuntrul și în afara <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vaticanului</a>. Domul "Sfântul Petru" (San Pietro), este construit după planurile lui <a href="/wiki/Donato_Bramante" title="Donato Bramante">Donato Bramante</a> (<a href="/wiki/1444" title="1444">1444</a>-<a href="/wiki/1514" title="1514">1514</a>), în <a href="/wiki/Capela_Sixtin%C4%83" title="Capela Sixtină">"Capela Sixtină"</a> <a href="/wiki/Michelangelo_Buonarroti" title="Michelangelo Buonarroti">Michelangelo</a> pictează plafonul și fundalul (<i>"Judecata de Apoi"</i>). <a href="/wiki/Rafael_Sanzio" class="mw-redirect" title="Rafael Sanzio">Rafael Sanzio</a> (<a href="/wiki/1483" title="1483">1483</a>-<a href="/wiki/1520" title="1520">1520</a>) decorează camerele (<i>Le Stanze di Raffaello</i>) din palatul <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vaticanului</a> - printre alte motive, celebra <i>"Școală din Atena"</i>, în care sunt figurați diverși filozofi ai antichității. </p><p><a href="/wiki/Tiziano_Vecello" class="mw-redirect" title="Tiziano Vecello">Tiziano Vecello</a> (<a href="/wiki/1488" title="1488">1488</a>-<a href="/wiki/1576" title="1576">1576</a>) este cel mai însemnat reprezentant al Renașterii în <a href="/wiki/Vene%C8%9Bia" title="Veneția">Veneția</a>. El pictează și pentru <a href="/wiki/Carol_Quintul" title="Carol Quintul">Carol Quintul</a>, care îl numește pictor oficial al curții regale <a href="/wiki/Spania" title="Spania">spaniole</a>. </p><p>Un alt reprezentant de seamă al picturii din această perioadă a fost <a href="/wiki/Correggio" title="Correggio">Correggio</a> (<a href="/wiki/1489" title="1489">1489</a>-<a href="/wiki/1534" title="1534">1534</a>), care a trăit cea mai mare parte a vieții sale în <a href="/wiki/Parma" title="Parma">Parma</a>, unde a realizat principalele sale opere (de exemplu, <a href="/wiki/Fresc%C4%83" title="Frescă">frescele</a> din biserica <i>San Giovanni Evangelista</i>). </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Manierismul">Manierismul</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Manierismul" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Manierismul"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Începând aprox.cu anul <a href="/wiki/1590" title="1590">1590</a>, prevalează arta <a href="/wiki/Manierism" title="Manierism">manieristă</a> cu diverse tendințe stilistice, în care - în contrast cu seninătatea clasică a perioadei precedente - repertoriul formelor devine exagerat, corpurile omenești apar șerpuitoare și crispate (<i>Figura serpentinata</i>), tablourile sunt încărcate cu multe elemente decorative, anunțând ivirea stilului <a href="/wiki/Baroc" title="Baroc">"baroc"</a>. </p> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:St._Peter%27s_Basilica_Facade,_Rome,_June_2004.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fe/St._Peter%27s_Basilica_Facade%2C_Rome%2C_June_2004.jpg/260px-St._Peter%27s_Basilica_Facade%2C_Rome%2C_June_2004.jpg" decoding="async" width="260" height="195" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fe/St._Peter%27s_Basilica_Facade%2C_Rome%2C_June_2004.jpg/390px-St._Peter%27s_Basilica_Facade%2C_Rome%2C_June_2004.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fe/St._Peter%27s_Basilica_Facade%2C_Rome%2C_June_2004.jpg/520px-St._Peter%27s_Basilica_Facade%2C_Rome%2C_June_2004.jpg 2x" data-file-width="640" data-file-height="480" /></a><figcaption>Bazilica Sfântul Petru din Roma</figcaption></figure> <p>Reprezentanți valoroși ai manierismului sunt: </p> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Pontormo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pontormo — pagină inexistentă">Pontormo</a> (<a href="/wiki/1494" title="1494">1494</a>-<a href="/wiki/1556" title="1556">1556</a>), în <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a>;</li> <li><a href="/wiki/Rosso_Fiorentino" title="Rosso Fiorentino">Rosso Fiorentino</a> (<a href="/wiki/1494" title="1494">1494</a>-<a href="/wiki/1540" title="1540">1540</a>), pictează palatul <a href="/wiki/Fontainebleau" title="Fontainebleau">Fontainebleau</a> din apropierea <a href="/wiki/Paris" title="Paris">Parisului</a>;</li> <li><a href="/wiki/Andrea_Palladio" title="Andrea Palladio">Andrea Palladio</a> (<a href="/wiki/1508" title="1508">1508</a>-<a href="/wiki/1580" title="1580">1580</a>), pictor și arhitect din <a href="/wiki/Vicenza" title="Vicenza">Vicenza</a>, inițiază stilul <i>palladianist</i>, care va influența arhitectura engleză din sec. al XVIII-lea;</li> <li><a href="/wiki/Benvenuto_Cellini" title="Benvenuto Cellini">Benvenuto Cellini</a> (<a href="/wiki/1500" title="1500">1500</a>-<a href="/wiki/1571" title="1571">1571</a>), miniaturist și sculptor din <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a>, realizează celebra sculptură în bronz <i>"Perseu cu capul meduzei"</i>, care se găsește în <i>Loggia dei Lanzi</i> (<i><a href="/wiki/Piazza_della_Signoria" title="Piazza della Signoria">Piazza della Signoria</a></i>);</li> <li><a href="/wiki/Giorgio_Vasari" title="Giorgio Vasari">Giorgio Vasari</a> (<a href="/wiki/1511" title="1511">1511</a>-<a href="/wiki/1576" title="1576">1576</a>), pictor, arhitect și biograf. A scris <i>"Vite de' più eccellenti architetti, scultori e pittori"</i> (<a href="/wiki/1550" title="1550">1550</a>);</li> <li><a href="/wiki/Paolo_Veronese" title="Paolo Veronese">Paolo Veronese</a> (<a href="/wiki/1528" title="1528">1528</a>-<a href="/wiki/1588" title="1588">1588</a>), unul din maeștrii școlii venețiene;</li> <li><a href="/wiki/Tintoretto" title="Tintoretto">Tintoretto</a> (<a href="/wiki/1518" title="1518">1518</a>-<a href="/wiki/1594" title="1594">1594</a>), cel mai important reprezentant al manierismului venețian, realizează 56 de picturi murale pentru palatul <i>"Scuola di San Rocco"</i> (<a href="/wiki/Vene%C8%9Bia" title="Veneția">Veneția</a>).</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Arhitectura_Renașterii"><span id="Arhitectura_Rena.C8.99terii"></span>Arhitectura Renașterii</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Arhitectura Renașterii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Arhitectura Renașterii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Poznan_10-2013_img10_Town_hall.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e0/Poznan_10-2013_img10_Town_hall.jpg/250px-Poznan_10-2013_img10_Town_hall.jpg" decoding="async" width="250" height="250" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e0/Poznan_10-2013_img10_Town_hall.jpg/375px-Poznan_10-2013_img10_Town_hall.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e0/Poznan_10-2013_img10_Town_hall.jpg/500px-Poznan_10-2013_img10_Town_hall.jpg 2x" data-file-width="3000" data-file-height="3000" /></a><figcaption><div style="text-align:center">Primăria din <a href="/wiki/Pozna%C5%84" title="Poznań">Poznań</a></div></figcaption></figure> <p>În arhitectura Renașterii se pot deosebi două tendințe: </p> <ul><li>O primă tendință este caracterizată prin folosirea formelor de expresie ale antichității. Aceasta se realizează în jurul anului <a href="/wiki/1500" title="1500">1500</a>, în perioada de apogeu a Renașterii, prin construcțiile clare și armonice ale lui <a href="/wiki/Donato_Bramante" title="Donato Bramante">Donato Bramante</a>, și se răspândește în tot restul <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italiei</a>. Se folosesc ca elemente de construcție coloanele, pilaștrii, capitelurile, frontonul triunghiular, arcadele, preluate din tratatul de arhitectură al lui <a href="/wiki/Vitruviu" title="Vitruviu">Vitruviu</a> (<i>"De architectura"</i>, sec. I î.Hr.), la care se adaugă cupolele (Domul din <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a>, Bazilica Sfântul Petru din <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a>). Fațadele sunt concepute ținându-se seamă de simetrie și ordine. Arhitecții sunt considerați artiști și aparțin păturii cultivate a societății.</li></ul> <ul><li>A doua tendință, proprie mai ales țărilor nordice, îmbină elementele antice cu tradițiile stilului medieval, în care predomină liniile verticale combinate cu <a href="/wiki/Ogiv%C4%83" title="Ogivă">ogivele</a> <a href="/wiki/Stilul_gotic" class="mw-redirect" title="Stilul gotic">gotice</a>. Se adaugă ornamente și arabescuri (în <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a>). Maiștrii de construcții sunt meseriași. Exemple: în <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a>, aripa de vest a palatului Luvru din <a href="/wiki/Paris" title="Paris">Paris</a> (<a href="/wiki/1550" title="1550">1550</a>-<a href="/wiki/1558" title="1558">1558</a>), realizată de <a href="/wiki/Pierre_Lescot" title="Pierre Lescot">Pierre Lescot</a>; în <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a>, castelul din <a href="/wiki/Heidelberg" title="Heidelberg">Heidelberg</a> și primăria din <a href="/wiki/Augsburg" title="Augsburg">Augsburg</a>, construită de <a href="/w/index.php?title=Elias_Holl&action=edit&redlink=1" class="new" title="Elias Holl — pagină inexistentă">Elias Holl</a>.</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Muzica_Renașterii"><span id="Muzica_Rena.C8.99terii"></span>Muzica Renașterii</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Muzica Renașterii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Muzica Renașterii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Muzica din timpul Renașterii corespunde "vârstei de aur" a <a href="/wiki/Polifonie" title="Polifonie">polifoniei</a>. Genurile cele mai frecvente sunt <a href="/w/index.php?title=Messe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Messe — pagină inexistentă">"messele"</a>, <a href="/w/index.php?title=Motett&action=edit&redlink=1" class="new" title="Motett — pagină inexistentă">"motettele"</a>, <a href="/wiki/Madrigal" title="Madrigal">madrigalul</a> și cântecele cu acompaniament instrumental. Din punct de vedere teoretic, importante sunt scrierile compozitorului <a href="/wiki/Flamanzi" title="Flamanzi">flamand</a> <a href="/w/index.php?title=Johannes_Tinctoris&action=edit&redlink=1" class="new" title="Johannes Tinctoris — pagină inexistentă">Johannes Tinctoris</a> (<a href="/wiki/1435" title="1435">1435</a>-<a href="/wiki/1511" title="1511">1511</a>), în care prezintă și susține tendințele înnoitoare în muzică. Unul din cei mai importanți compozitori ai acestei epoci este <a href="/wiki/Giovanni_Pierluigi_da_Palestrina" title="Giovanni Pierluigi da Palestrina">Giovanni Pierluigi da Palestrina</a> (<a href="/wiki/1525" title="1525">1525</a>-<a href="/wiki/1594" title="1594">1594</a>), care cu a sa <i>"Missa de Beata Virgine"</i> (<a href="/wiki/1570" title="1570">1570</a>) marchază trecerea spre <a href="/wiki/Baroc" title="Baroc">baroc</a>. Se stabilesc contacte între muzicienii de diverse naționalități, centrul de atracție fiind, și în acest domeniu, <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>. Astfel compozitorul spaniol <a href="/wiki/Tom%C3%A1s_Luis_De_Victoria" title="Tomás Luis De Victoria">Tomás Luis De Victoria</a> (<a href="/wiki/1548" title="1548">1548</a>-<a href="/wiki/1611" title="1611">1611</a>) este cel mai important reprezentant al școlii de muzică din <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a>, în timp ce italianul <a href="/w/index.php?title=Andrea_Gabrieli&action=edit&redlink=1" class="new" title="Andrea Gabrieli — pagină inexistentă">Andrea Gabrieli</a> (<a href="/wiki/1510" title="1510">1510</a>-<a href="/wiki/1586" title="1586">1586</a>) conduce <i>"Die Münchner Hofkapelle"</i>. Cu <a href="/w/index.php?title=Giovanni_Gabrieli&action=edit&redlink=1" class="new" title="Giovanni Gabrieli — pagină inexistentă">Giovanni Gabrieli</a> (<a href="/wiki/1553" title="1553">1553</a>-<a href="/wiki/1612" title="1612">1612</a>) și <a href="/wiki/Claudio_Monteverdi" title="Claudio Monteverdi">Claudio Monteverdi</a> (<a href="/wiki/1567" title="1567">1567</a>-<a href="/wiki/1643" title="1643">1643</a>) se dezvoltă muzica <a href="/w/index.php?title=Monodie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Monodie — pagină inexistentă">monodică</a> și se face trecerea către genul muzicii de <a href="/wiki/Oper%C4%83" title="Operă">operă</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Renașterea_în_diverse_țări_europene"><span id="Rena.C8.99terea_.C3.AEn_diverse_.C8.9B.C4.83ri_europene"></span>Renașterea în diverse țări europene</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Renașterea în diverse țări europene" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Renașterea în diverse țări europene"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hieronymus_Bosch_023.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/Hieronymus_Bosch_023.jpg/200px-Hieronymus_Bosch_023.jpg" decoding="async" width="200" height="218" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/Hieronymus_Bosch_023.jpg/300px-Hieronymus_Bosch_023.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/Hieronymus_Bosch_023.jpg/400px-Hieronymus_Bosch_023.jpg 2x" data-file-width="2024" data-file-height="2204" /></a><figcaption>Hieronymus Bosch - <i>Grădina plăcerilor</i> 1503-1504, Muzeul Prado, Madrid</figcaption></figure> <p>Din <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>, Renașterea se răspândește și în alte țări din <a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europa</a> apuseană. Învățați, artiști, negustori sau meseriași călătoresc în orașele italiene și se întorc în <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a>, <a href="/wiki/Comitatul_Flandra" title="Comitatul Flandra">Flandra</a> sau în zona <a href="/wiki/Liga_hanseatic%C4%83" class="mw-redirect" title="Liga hanseatică">hanseatică</a> nu numai cu noi cunoștințe, dar și cu un alt gust în artă și în modul de viață. Declinul <a href="/wiki/Feudalism" title="Feudalism">feudalismului</a> și centralizarea puterii politice deschid calea schimbărilor culturale, sociale și economice. Spre deosebire de <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>, unde se cultivă limbile latină și greacă, în țările vest-europene, sub influența <a href="/wiki/Protestantism" title="Protestantism">protestantismului</a>, se folosesc limbile naționale, fapt care contribuie la formarea noilor state naționale - caracterizate printr-un limbaj unitar. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Franța"><span id="Fran.C8.9Ba"></span>Franța</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Franța" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Franța"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Rabelais01.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/Rabelais01.jpg/170px-Rabelais01.jpg" decoding="async" width="170" height="262" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/Rabelais01.jpg/255px-Rabelais01.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/Rabelais01.jpg/340px-Rabelais01.jpg 2x" data-file-width="2163" data-file-height="3339" /></a><figcaption><i>François Rabelais</i> - Gravură de Michel Lanne, 1630</figcaption></figure> <p>Spiritul Renașterii italiene a pătruns în <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> datorită unor personalități ca <a href="/wiki/Leonardo_da_Vinci" title="Leonardo da Vinci">Leonardo da Vinci</a> și <a href="/wiki/Benvenuto_Cellini" title="Benvenuto Cellini">Benvenuto Cellini</a>, prezenți la curtea regelui Francisc I și participanți la proiectarea decorării palatului din <a href="/wiki/Fontainebleau" title="Fontainebleau">Fontainebleau</a>. Scriitorul <a href="/wiki/Fran%C3%A7ois_Rabelais" title="François Rabelais">François Rabelais</a> (<a href="/wiki/1494" title="1494">1494</a>-<a href="/wiki/1553" title="1553">1553</a>), călugăr benedictin, autor al povestirilor <i>"Horribles et Épouvantables Faits et Prouesses du très renommé Pantagruel"</i> (<a href="/wiki/1532" title="1532">1532</a>) și <i>"Vie inestimable du grand Gargantua, père de Pantagruel"</i> (<a href="/wiki/1534" title="1534">1534</a>), întruchipează tipul perfect al umanistului renascentist. <a href="/wiki/Joachim_du_Bellay" title="Joachim du Bellay">Joachim du Bellay</a> (<a href="/wiki/1522" title="1522">1522</a>-<a href="/wiki/1560" title="1560">1560</a>) redactează manifestul <a href="/w/index.php?title=La_Pl%C3%A9iade&action=edit&redlink=1" class="new" title="La Pléiade — pagină inexistentă">"Pleiadei"</a>, intitulat <i>"Défense et illustration de la langue française"</i>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Țările_de_Jos"><span id=".C8.9A.C4.83rile_de_Jos"></span>Țările de Jos</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Țările de Jos" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Țările de Jos"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Pictorul flamand <a href="/wiki/Jan_van_Eyck" title="Jan van Eyck">Jan van Eyck</a> (ca.<a href="/wiki/1390" title="1390">1390</a>-<a href="/wiki/1441" title="1441">1441</a>) este considerat întemeietorul picturii RenașterIi în <a href="/wiki/Comitatul_Flandra" title="Comitatul Flandra">Flandra</a> și în <a href="/wiki/Comitatul_Olanda" title="Comitatul Olanda">Olanda</a>. <a href="/wiki/Rogier_van_der_Weyden" title="Rogier van der Weyden">Rogier van der Weyden</a> (<a href="/wiki/1400" title="1400">1400</a>-<a href="/wiki/1464" title="1464">1464</a>) călătorește în <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>, unde este foarte prețuit, influențând prin lucrările sale școala de pictură din <a href="/wiki/Ferrara" title="Ferrara">Ferrara</a>. În tripticul <i>"Grădina plăcerilor"</i>, <a href="/wiki/Hieronymus_Bosch" title="Hieronymus Bosch">Hieronymus Bosch</a> (<a href="/wiki/1450" title="1450">1450</a>-<a href="/wiki/1516" title="1516">1516</a>) prezintă de o manieră fantastică păcatele omenești, într-o lume imaginară, supranaturală. Alți pictori din această perioadă sunt: <a href="/wiki/Hans_Memling" title="Hans Memling">Hans Memling</a> (<a href="/wiki/1433" title="1433">1433</a>-<a href="/wiki/1494" title="1494">1494</a>), <a href="/w/index.php?title=Dirk_Bouts&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dirk Bouts — pagină inexistentă">Dirk Bouts</a> (<a href="/wiki/1415" title="1415">1415</a>-<a href="/wiki/1475" title="1475">1475</a>), <a href="/w/index.php?title=Hugo_van_der_Goes&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hugo van der Goes — pagină inexistentă">Hugo van der Goes</a> (<a href="/wiki/1440" title="1440">1440</a>-<a href="/wiki/1482" title="1482">1482</a>). Printre <a href="/wiki/Manierism" title="Manierism">manieriști</a> se numără <a href="/w/index.php?title=Bernard_van_Orley&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bernard van Orley — pagină inexistentă">Bernard van Orley</a> (<a href="/wiki/1488" title="1488">1488</a>-<a href="/wiki/1541" title="1541">1541</a>) și <a href="/w/index.php?title=Jan_van_Scorel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jan van Scorel — pagină inexistentă">Jan van Scorel</a> (<a href="/wiki/1495" title="1495">1495</a>-<a href="/wiki/1562" title="1562">1562</a>). </p><p><a href="/wiki/Erasmus_din_Rotterdam" title="Erasmus din Rotterdam">Erasmus din Rotterdam</a> (<a href="/wiki/1466" title="1466">1466</a>-<a href="/wiki/1536" title="1536">1536</a>), cel mai important reprezentant al <a href="/wiki/Umanism" title="Umanism">umanismului</a> de anvergură europeană, își redactează majoritatea scrierilor în limba latină. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Germania">Germania</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Germania" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Germania"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Arta germană era orientată în special spre tradițiile <a href="/wiki/Stil_gotic" class="mw-redirect" title="Stil gotic">stilului gotic</a>. <a href="/w/index.php?title=Konrad_Witz&action=edit&redlink=1" class="new" title="Konrad Witz — pagină inexistentă">Konrad Witz</a> (ca.<a href="/wiki/1400" title="1400">1400</a>-<a href="/wiki/1445" title="1445">1445</a>) pictează peisaje sub influența artei flamande. Cu opera lui <a href="/wiki/Albrecht_D%C3%BCrer" title="Albrecht Dürer">Albrecht Dürer</a> (<a href="/wiki/1471" title="1471">1471</a>-<a href="/wiki/1528" title="1528">1528</a>), pictor, desenator și gravor, se realizează legătura cu arta Renașterii, după modelul celei italiene. Ciclurile sale de gravuri în lemn "Patimile" și "Viața Mariei" sunt cunoscute în întreaga <a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europă</a>. În special compoziția sa "Cei patru Apostoli" (<a href="/wiki/1526" title="1526">1526</a>) arată atașamentul la eleganța picturii italiene și forța sa de exprimare. <a href="/wiki/Albrecht_D%C3%BCrer" title="Albrecht Dürer">Dürer</a> întreprinde călătorii în <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> și în <a href="/wiki/Cele_%C8%98aptesprezece_Provincii" title="Cele Șaptesprezece Provincii">Țările de Jos</a> și întreține strânse legături cu artiștii epocii. Contemporanul său <a href="/wiki/Matthias_Gr%C3%BCnewald" title="Matthias Grünewald">Matthias Grünewald</a> (<a href="/wiki/1480" title="1480">1480</a>-<a href="/wiki/1528" title="1528">1528</a>) pictează încă în stilul <a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">evului mediu</a>. </p> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Albrecht_D%C3%BCrer_003.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/51/Albrecht_D%C3%BCrer_003.jpg/220px-Albrecht_D%C3%BCrer_003.jpg" decoding="async" width="220" height="242" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/51/Albrecht_D%C3%BCrer_003.jpg/330px-Albrecht_D%C3%BCrer_003.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/51/Albrecht_D%C3%BCrer_003.jpg/440px-Albrecht_D%C3%BCrer_003.jpg 2x" data-file-width="4234" data-file-height="4658" /></a><figcaption>Albrecht Dürer - "Adorația Sfintei Treimi", 1511 - Kunsthistorisches Museum, Viena</figcaption></figure> <p>În literatură sunt de menționat: </p> <ul><li><a href="/wiki/Sebastian_Brant" title="Sebastian Brant">Sebastian Brant</a> (<a href="/wiki/1457" title="1457">1457</a>-<a href="/wiki/1521" title="1521">1521</a>), scriitor <a href="/wiki/Alsacia" title="Alsacia">alsacian</a>, autor de poeme satirice;</li> <li><a href="/wiki/Thomas_Murner" title="Thomas Murner">Thomas Murner</a> (<a href="/wiki/1475" title="1475">1475</a>-<a href="/wiki/1537" title="1537">1537</a>), scriitor și predicator, traduce în versuri <a href="/wiki/Epopee" title="Epopee">epopeea</a> "<i>Aeneis</i>" de <a href="/wiki/Publius_Vergilius_Maro" title="Publius Vergilius Maro">Virgiliu</a>;</li> <li><a href="/wiki/Philipp_Melanchthon" title="Philipp Melanchthon">Philipp Melanchthon</a> (<a href="/wiki/1497" title="1497">1497</a>-<a href="/wiki/1560" title="1560">1560</a>), autor al "Confesiunii din Augsburg" (<a href="/wiki/1530" title="1530">1530</a>);</li> <li><a href="/w/index.php?title=Sebastian_Franck&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sebastian Franck — pagină inexistentă">Sebastian Franck</a> (<a href="/wiki/1500" title="1500">1500</a>-<a href="/wiki/1543" title="1543">1543</a>), scriitor umanist și <a href="/wiki/Teosofie" title="Teosofie">teosof</a>, publică și o culegere de proverbe.</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Spania">Spania</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=25" title="Modifică secțiunea: Spania" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=25" title="Edit section's source code: Spania"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Elizabeth_I_Crispin_van_de_Passe_1596.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8d/Elizabeth_I_Crispin_van_de_Passe_1596.jpg/220px-Elizabeth_I_Crispin_van_de_Passe_1596.jpg" decoding="async" width="220" height="300" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8d/Elizabeth_I_Crispin_van_de_Passe_1596.jpg/330px-Elizabeth_I_Crispin_van_de_Passe_1596.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8d/Elizabeth_I_Crispin_van_de_Passe_1596.jpg/440px-Elizabeth_I_Crispin_van_de_Passe_1596.jpg 2x" data-file-width="514" data-file-height="700" /></a><figcaption>Regina Elisabeta I a Angliei - Gravură 1596, autor anonim</figcaption></figure> <p><a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a>, abia eliberată de sub dominația maură, se atașează cu întârziere Renașterii europene. În secolul al XVI-lea, pictorul oficial al curții regale spaniole este <a href="/wiki/Tiziano_Vecello" class="mw-redirect" title="Tiziano Vecello">Tiziano</a>, deși el, personal, nu a fost niciodată în <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a>. <a href="/wiki/Alonso_Berruguete" title="Alonso Berruguete">Alonso Berruguete</a> (<a href="/wiki/1450" title="1450">1450</a>-<a href="/wiki/1504" title="1504">1504</a>), cel mai important pictor spaniol din această perioadă, lucrează în special în <a href="/wiki/Valladolid" title="Valladolid">Valladolid</a>. Reprezentant al <a href="/wiki/Manierism" title="Manierism">manierismului</a> tardiv este <a href="/wiki/El_Greco" title="El Greco">El Greco</a> (<a href="/wiki/1541" title="1541">1541</a>-<a href="/wiki/1614" title="1614">1614</a>), un discipol al lui <a href="/wiki/Tintoretto" title="Tintoretto">Tintoretto</a>. În jurul anului <a href="/wiki/1560" title="1560">1560</a> se construiește palatul <i>"<a href="/wiki/El_Escorial" class="mw-redirect" title="El Escorial">El Escorial</a>"</i> în apropiere de <a href="/wiki/Madrid" title="Madrid">Madrid</a>, important centru al Renașterii spaniole. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Anglia">Anglia</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=26" title="Modifică secțiunea: Anglia" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=26" title="Edit section's source code: Anglia"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Încă înainte de epoca Renașterii, <a href="/wiki/Anglia" title="Anglia">Anglia</a> a cunoscut o literatură înfloritoare, reprezentată de: </p> <ul><li><a href="/wiki/Geoffrey_Chaucer" title="Geoffrey Chaucer">Geoffrey Chaucer</a> (ca.<a href="/wiki/1340" title="1340">1340</a>-<a href="/wiki/1400" title="1400">1400</a>), considerat "părintele poeziei engleze"; (<a href="/wiki/John_Dryden" title="John Dryden">John Dryden</a>), autor, printre altele, al "Povestirilor din Canterbury" (<i>The Canterbury Tales</i>).</li> <li><a href="/wiki/William_Langland" title="William Langland">William Langland</a> (ca.<a href="/wiki/1330" title="1330">1330</a>-<a href="/wiki/1400" title="1400">1400</a>), autor al poemului alegoric <i>"Piers Plowman"</i>.</li> <li><a href="/w/index.php?title=Thomas_Malory&action=edit&redlink=1" class="new" title="Thomas Malory — pagină inexistentă">Thomas Malory</a> (<a href="/wiki/1395" title="1395">1395</a>-<a href="/wiki/1471" title="1471">1471</a>), autorul primului roman în proză din literatura engleză, bazat pe legenda <a href="/wiki/Regele_Arthur" title="Regele Arthur">regelui Arthur</a> și a <a href="/wiki/Cavalerii_Mesei_Rotunde" title="Cavalerii Mesei Rotunde">"Cavalerilor Mesei Rotunde"</a>.</li></ul> <p>Sub denumirea, de altfel controversată, de "Renaștere engleză" se înțelege mișcarea culturală și artistică din <a href="/wiki/Anglia" title="Anglia">Anglia</a> de la începutul secolului al XVI-lea până la mijlocul celui de al XVII-lea, perioadă pașnică de dezvoltare după sfârșitul <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_100_de_ani" class="mw-redirect" title="Războiul de 100 de ani">Războiului de 100 de ani</a> și al <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_celor_dou%C4%83_roze" class="mw-redirect" title="Războiul celor două roze">Războiului celor două roze</a>. Această perioadă include lunga domnie a <a href="/wiki/Elisabeta_I_a_Angliei" title="Elisabeta I a Angliei">reginei Elisabeta I</a>, de aceea mai este denumită <i>"<a href="/wiki/Epoca_Elisabetan%C4%83" class="mw-redirect" title="Epoca Elisabetană">Epoca Elisabetană</a>"</i>. Reprezentanți de seamă ai "Renașterii engleze" sunt: </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Literatură_2"><span id="Literatur.C4.83_2"></span>Literatură</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=27" title="Modifică secțiunea: Literatură" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=27" title="Edit section's source code: Literatură"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><a href="/wiki/Edmund_Spenser" title="Edmund Spenser">Edmund Spenser</a> (<a href="/wiki/1552" title="1552">1552</a>-<a href="/wiki/1599" title="1599">1599</a>), autor de poeme pastorale și al unei epopei <a href="/wiki/Alegorie" title="Alegorie">alegorice</a> <i>"The Faerie Queen"</i>;</li> <li><a href="/wiki/John_Milton" title="John Milton">John Milton</a> (<a href="/wiki/1608" title="1608">1608</a>-<a href="/wiki/1674" title="1674">1674</a>), scrie celebrul poem pe teme <a href="/wiki/Biblia" title="Biblia">biblice</a> <i>"Paradise Lost"</i>;</li> <li><a href="/wiki/Christopher_Marlowe" title="Christopher Marlowe">Christopher Marlowe</a> (<a href="/wiki/1564" title="1564">1564</a>-<a href="/wiki/1593" title="1593">1593</a>), poet dramatic;</li> <li><a href="/wiki/William_Shakespeare" title="William Shakespeare">William Shakespeare</a> (<a href="/wiki/1564" title="1564">1564</a>-<a href="/wiki/1616" title="1616">1616</a>), autor al unui mare număr de piese de teatru, poeme și sonete;</li> <li><a href="/wiki/Thomas_Morus" title="Thomas Morus">Thomas Morus</a> (<a href="/wiki/1478" title="1478">1478</a>-<a href="/wiki/1535" title="1535">1535</a>), scriitor umanist, autor al poemului <i>"Utopia"</i> (<a href="/wiki/1516" title="1516">1516</a>). Ministru cancelar al regatului, cade în dizgrație și este executat din ordinul <a href="/wiki/Henric_VIII_al_Angliei" class="mw-redirect" title="Henric VIII al Angliei">regelui Henric al VIII-lea</a>;</li> <li><a href="/wiki/Francis_Bacon" title="Francis Bacon">Francis Bacon</a> (<a href="/wiki/1561" title="1561">1561</a>-<a href="/wiki/1626" title="1626">1626</a>), filosof, dezvoltă teoria cunoașterii <a href="/wiki/Empirism" title="Empirism">empirice</a> în lucrarea <i>"Novum Organum"</i> (<a href="/wiki/1620" title="1620">1620</a>);</li> <li><a href="/wiki/Ben_Jonson" title="Ben Jonson">Ben Jonson</a> (<a href="/wiki/1572" title="1572">1572</a>-<a href="/wiki/1637" title="1637">1637</a>), autor dramatic.</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Muzică"><span id="Muzic.C4.83"></span>Muzică</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=28" title="Modifică secțiunea: Muzică" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=28" title="Edit section's source code: Muzică"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Se cultivă, mai ales, genul <a href="/wiki/Madrigal" title="Madrigal">madrigalului</a>, popularizat prin lucrarea <i>"Musica Transalpina"</i>, publicată, în <a href="/wiki/1588" title="1588">1588</a>, de <a href="/w/index.php?title=Nicholas_Yonge&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nicholas Yonge — pagină inexistentă">Nicholas Yonge</a>. Compozitori mai însemnați sunt: </p> <ul><li><a href="/wiki/Thomas_Tallis" title="Thomas Tallis">Thomas Tallis</a> (<a href="/wiki/1505" title="1505">1505</a>-<a href="/wiki/1585" title="1585">1585</a>), organist al capelei regale din <a href="/wiki/Londra" title="Londra">Londra</a>, maestru al <a href="/wiki/Contrapunct" title="Contrapunct">contrapunctului</a>, compune muzică religioasă;</li> <li><a href="/wiki/William_Byrd" title="William Byrd">William Byrd</a> (<a href="/wiki/1543" title="1543">1543</a>-<a href="/wiki/1623" title="1623">1623</a>), compozitor de madrigale și piese instrumentale adunate în colecția <i>"Fitzwilliam Virginal Book"</i>;</li> <li><a href="/w/index.php?title=Thomas_Morley&action=edit&redlink=1" class="new" title="Thomas Morley — pagină inexistentă">Thomas Morley</a> (<a href="/wiki/1557" title="1557">1557</a>-<a href="/wiki/1602" title="1602">1602</a>), compune madrigale și <a href="/w/index.php?title=Mottet&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mottet — pagină inexistentă">mottete</a>, autor al unei lucrări de teoria compoziției.</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Tipul_de_„om_al_Renașterii”"><span id="Tipul_de_.E2.80.9Eom_al_Rena.C8.99terii.E2.80.9D"></span>Tipul de „om al Renașterii”</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=29" title="Modifică secțiunea: Tipul de „om al Renașterii”" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=29" title="Edit section's source code: Tipul de „om al Renașterii”"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Pentru marea masă a populației din acele timpuri, înflorirea culturală și artistică ce a caracterizat Renașterea nu a produs nicio schimbare în modul de viață sau de reprezentare a lumii. Noile orizonturi spirituale și liberalizarea moralei au creat în rândul elitelor un anumit tip de „om al Renașterii” (<i><a href="/wiki/Homo_universalis" class="mw-redirect" title="Homo universalis">homo universalis</a> renascentista</i>), caracterizat prin înțelegere ascuțită, deschisă oricărei idei, simț deosebit al frumosului, dorință de afirmare și renume, individualism cu posibilități de dezvoltare multilaterală, adversar al <a href="/wiki/Dogm%C4%83" title="Dogmă">dogmelor</a> și ideilor preconcepute. În aspirația sa spre universalitate, înlătură orice barieră care-i stă în cale, se arată curajos în proiectele sale și plin de forță în acțiune. Este prieten și cunoscător al artelor, colindă - fără dificultate - filosofia și literatura, înlocuiește legile morale cu cele <a href="/wiki/Estetic%C4%83" title="Estetică">estetice</a>. Omul Renașterii a fost, în primul rând, un umanist cu larg spirit de <a href="/wiki/Toleran%C8%9B%C4%83" title="Toleranță">toleranță</a>. </p><p>În contrast cu acesta, nu dispar fanaticii, partizanii unei singure idei, care văd în fiecare reprezentant al unei păreri contrare, nu un adversar de idei, ci un dușman personal ce trebuie anihilat. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Declinul_Renașterii"><span id="Declinul_Rena.C8.99terii"></span>Declinul Renașterii</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=30" title="Modifică secțiunea: Declinul Renașterii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=30" title="Edit section's source code: Declinul Renașterii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Ca orice mișcare socio-culturală, și Renașterea, după o perioadă de apogeu, cunoaște un declin, în care ideile înnoitoare lipsesc iar <a href="/w/index.php?title=Epigon&action=edit&redlink=1" class="new" title="Epigon — pagină inexistentă">epigonii</a> realizează, în cel mai bun caz, lucrări de imitație. </p><p>Declinul Renașterii a fost favorizat și accelerat de două împrejurări: </p> <ul><li>Decăderea politică și economică a <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italiei</a>, începând deja în prima jumătate a secolului al XVI-lea, bântuită de războaie nesfârșite, ce au culminat cu jefuirea <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Romei</a> (<i>"Sacco di Roma"</i>, <a href="/wiki/1527" title="1527">1527</a>) de către trupele de mercenari ale lui <a href="/wiki/Carol_Quintul" title="Carol Quintul">Carol Quintul</a>. Aceasta a dus la slăbirea puterii și prestigiului papalității, la decăderea orașelor-state, ca <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a> și <a href="/wiki/Milano" title="Milano">Milano</a>. Descoperirea unui nou drum spre <a href="/wiki/India" title="India">India</a>, prin înconjurul <a href="/wiki/Capul_Bunei_Speran%C8%9Be" title="Capul Bunei Speranțe">Capului Bunei Speranțe</a>, slăbește substanțial situația economică a <a href="/wiki/Vene%C8%9Bia" title="Veneția">Veneției</a> și <a href="/wiki/Genova" title="Genova">Genovei</a>.</li></ul> <ul><li>Ca reacție la <a href="/wiki/Reforma" class="mw-redirect mw-disambig" title="Reforma">Reforma</a> religioasă inițiată în <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> de <a href="/wiki/Martin_Luther" title="Martin Luther">Martin Luther</a>, <a href="/wiki/Biserica_Catolic%C4%83" title="Biserica Catolică">Biserica Catolică</a> instituie <a href="/wiki/Contrareforma" title="Contrareforma">Contrareforma</a> și tribunalele <a href="/wiki/Inchizi%C8%9Bie" title="Inchiziție">inchizitoriale</a>, adevărată lovitură de grație împotriva libertății de gândire. În urma <a href="/wiki/Conciliul_din_Trient" class="mw-redirect" title="Conciliul din Trient">Conciliului din Trient</a> (<a href="/wiki/1545" title="1545">1545</a>-<a href="/wiki/1563" title="1563">1563</a>), se alcătuiește o listă a cărților interzise, considerate <a href="/wiki/Erezie" title="Erezie">eretice</a> în cazul că vin în contradicție cu dogmele bisericești (<i>"<a href="/wiki/Index_librorum_prohibitorum" title="Index librorum prohibitorum">Index librorum prohibitorum</a>"</i>, <a href="/wiki/1559" title="1559">1559</a>). <a href="/wiki/Galileo_Galilei" title="Galileo Galilei">Galilei</a> este constrâns să-și abjure public convingerea asupra rotației pământului în jurul soarelui, nu fără a șopti pentru sine <i>"eppur si muove&;;;quot;</i>. Filosoful <a href="/wiki/Giordano_Bruno" title="Giordano Bruno">Giordano Bruno</a> (<a href="/wiki/1548" title="1548">1548</a>-<a href="/wiki/1600" title="1600">1600</a>), combate teza <a href="/wiki/Aristotel" title="Aristotel">aristoteliană</a>, admisă oficial de Biserică, a unui univers închis, reprezintă un umanism <a href="/wiki/Panteism" title="Panteism">panteist</a> și va fi ars pe rug ca eretic, în urma sentinței tribunalului inchizitorial. La <a href="/wiki/Geneva" title="Geneva">Geneva</a>, sub dominația lui <a href="/wiki/Jean_Calvin" title="Jean Calvin">Jean Calvin</a>, teologul și medicul spaniol <a href="/wiki/Miguel_Servet" title="Miguel Servet">Miguel Servet</a> (<a href="/wiki/1511" title="1511">1511</a>-<a href="/wiki/1553" title="1553">1553</a>), pentru faptul de a fi pus sub semnul întrebării dogma <a href="/wiki/Sf%C3%A2nta_Treime" title="Sfânta Treime">Sfintei Treimi</a>, sfârșește în același fel, condamnat pentru blasfemie, de data aceasta de un tribunal protestant.</li></ul> <p>Ideile Renașterii nu pot fi însă înăbușite, ele sunt apărate de oameni curajoși ca <a href="/wiki/Erasmus_din_Rotterdam" title="Erasmus din Rotterdam">Erasmus din Rotterdam</a>, <a href="/wiki/Francis_Bacon" title="Francis Bacon">Francis Bacon</a> sau <a href="/wiki/Ren%C3%A9_Descartes" title="René Descartes">René Descartes</a> (<a href="/wiki/1596" title="1596">1596</a>-<a href="/wiki/1650" title="1650">1650</a>), filosoful olandez <a href="/wiki/Baruch_Spinoza" title="Baruch Spinoza">Baruch Spinoza</a> (<a href="/wiki/1632" title="1632">1632</a>-<a href="/wiki/1677" title="1677">1677</a>), care își propun ca obiectiv fundamental transmiterea unui mesaj eliberator și purtător de bucuria pe care o dă cunoașterea iar secolul al XVIII-lea va relua spiritul Renașterii sub forma iluminismului francez. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Interpretare_istorică_și_filosofică"><span id="Interpretare_istoric.C4.83_.C8.99i_filosofic.C4.83"></span>Interpretare istorică și filosofică</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=31" title="Modifică secțiunea: Interpretare istorică și filosofică" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=31" title="Edit section's source code: Interpretare istorică și filosofică"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Fiecare perioadă din istoria culturii a avut propria ei viziune asupra Renașterii, astfel: </p> <ul><li>iluminiștii (<a href="/wiki/David_Hume" title="David Hume">David Hume</a>, <a href="/wiki/Edward_Gibbon" title="Edward Gibbon">Edward Gibbon</a>, <a href="/w/index.php?title=Condorcet&action=edit&redlink=1" class="new" title="Condorcet — pagină inexistentă">Condorcet</a>, <a href="/w/index.php?title=D%60Alembert&action=edit&redlink=1" class="new" title="D`Alembert — pagină inexistentă">D`Alembert</a>, <a href="/wiki/Diderot" class="mw-redirect" title="Diderot">Diderot</a>, <a href="/wiki/Voltaire" title="Voltaire">Voltaire</a>), care se considerau continuatorii idealurilor umaniste și raționaliste ale secolelor XV și XVI, vedeau Renașterea ca o mare epocă de progres cultural, ce marchează trecerea de la întuneric la lumină, de la barbarie la civilizație, o trezire a <a href="/wiki/Occident" class="mw-redirect" title="Occident">Occidentului</a> din somnul dogmatic;</li> <li>romanticii (<a href="/wiki/Novalis" title="Novalis">Novalis</a>, <a href="/wiki/August_Wilhelm_Schlegel" title="August Wilhelm Schlegel">August Wilhelm Schlegel</a>, <a href="/w/index.php?title=Heinse_Meyer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Heinse Meyer — pagină inexistentă">Heinse Meyer</a>, <a href="/wiki/Stendhal" title="Stendhal">Stendhal</a>, <a href="/wiki/Madame_de_Sta%C3%ABl" title="Madame de Staël">Madame de Staël</a>, <a href="/wiki/Victor_Hugo" title="Victor Hugo">Victor Hugo</a>, <a href="/wiki/Byron" class="mw-redirect" title="Byron">Byron</a>, <a href="/w/index.php?title=Gioberti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gioberti — pagină inexistentă">Gioberti</a>, <a href="/w/index.php?title=Giusepe_Mazzini&action=edit&redlink=1" class="new" title="Giusepe Mazzini — pagină inexistentă">Giusepe Mazzini</a>) aveau o viziune asupra Renașterii opusă celei iluministe. La fel de diferit este văzută semnificația rupturii cu <a href="/w/index.php?title=Ev_mediu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ev mediu — pagină inexistentă">evul mediu</a>, care este idealizat și privit ca o vârstă de aur. Sunt admirate cavalerismul medieval, ordinea, autoritatea și credința religioasă. Stilul <a href="/wiki/Gotic" class="mw-redirect" title="Gotic">gotic</a> este privit ca suprema expresie a creației artistice;</li> <li>hegelianismul <a href="/wiki/Hegel" class="mw-redirect" title="Hegel">Hegel</a> vede în Renaștere un progres spiritual, o reînnoire a culturii, <i>după lunga noapte a <a href="/wiki/Evul_mediu" class="mw-redirect" title="Evul mediu">Evului mediu</a></i>. Studierea operelor antice are semnificația întoarcerii de la divin la uman;</li> <li>pozitivismul: la <a href="/wiki/Hippolyte_Taine" title="Hippolyte Taine">Hippolyte Taine</a>, <a href="/wiki/Benedetto_Croce" title="Benedetto Croce">Benedetto Croce</a>, <a href="/wiki/Bertrando_Spaventa" title="Bertrando Spaventa">Bertrando Spaventa</a> ruptura dintre Renaștere și <a href="/wiki/Evul_mediu" class="mw-redirect" title="Evul mediu">Evul mediu</a> e apreciată pozitiv. Renașterea este <i>epoca de aur a acestui mileniu</i>, premisă a apariției supraomului, un om liber, deschis tuturor experiențelor vieții.</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Bibliografie">Bibliografie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=32" title="Modifică secțiunea: Bibliografie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=32" title="Edit section's source code: Bibliografie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Bernard_Berenson&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bernard Berenson — pagină inexistentă">Bernard Berenson</a>, <i>The italian painters of the Renaissance</i>, Londra, 1962</li> <li><a href="/w/index.php?title=Serge_Berstein&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serge Berstein — pagină inexistentă">Serge Berstein</a>, <a href="/w/index.php?title=Pierre_Milza&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pierre Milza — pagină inexistentă">Pierre Milza</a>, <i>Istoria Europei</i>, vol II, <i>De la Imperiul Roman la Europa (secoleleV – XIV)</i>, <a href="/wiki/Ia%C8%99i" title="Iași">Iași</a>, <a href="/w/index.php?title=Editura_Institutul_European&action=edit&redlink=1" class="new" title="Editura Institutul European — pagină inexistentă">Editura Institutul European</a>, 1998, p. 101, 102</li> <li><a href="/wiki/Mihai_Berza" title="Mihai Berza">Mihai Berza</a>, <i>Funcțiunea regalității în concepția carolingiană</i>, în <a href="/wiki/Revista_Funda%C8%9Biilor_Regale" title="Revista Fundațiilor Regale">Revista Fundațiilor Regale</a> 11, nr.9, 1944, p. 568.</li> <li><a href="/wiki/Mihai_Berza" title="Mihai Berza">Mihai Berza</a>, <i>Henri Pirenne și originile evului mediu occidental</i>, în <a href="/wiki/Convorbiri_Literare" class="mw-redirect" title="Convorbiri Literare">Convorbiri Literare</a>, LXXI , 1-5 , 1983, p. 73.</li> <li><a href="/wiki/Jacob_Burckhardt" title="Jacob Burckhardt">Jacob Burckhardt</a>, <i>Die Kultur der Renaissance in Italien</i>, Basel, 1860</li> <li><a href="/wiki/Jakob_Burckhardt" class="mw-redirect" title="Jakob Burckhardt">Jakob Burckhardt</a>, <i>Cultura Renașterii în Italia</i>, vol. I-II, Editura pentru Literatură, BPT, București, 1969</li> <li><a href="/w/index.php?title=Earle_E._Cairus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Earle E. Cairus — pagină inexistentă">Earle E. Cairus</a>, <i>Creștinismul de-a lungul secolelor</i>, p. 182.</li> <li><a href="/w/index.php?title=Florentina_C%C4%83zan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Florentina Căzan — pagină inexistentă">Florentina Căzan</a>, <i>Renașterea Carolingiană</i>, în <i><a href="/w/index.php?title=Studii_%C8%99i_articole_de_istorie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Studii și articole de istorie — pagină inexistentă">Studii și articole de istorie</a> (SAI)</i>, XXXV-XXXVI, București, 1977, p 16 - 17, 20 - 23</li> <li><a href="/wiki/Andrei_Cornea" title="Andrei Cornea">Andrei Cornea</a>, <i>Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină</i>, <a href="/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București">București</a>, <a href="/wiki/Editura_Meridiane" class="mw-redirect" title="Editura Meridiane">Editura Meridiane</a>, 1984, p. 21- 22.</li> <li><a href="/w/index.php?title=Jean_Delumeau&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jean Delumeau — pagină inexistentă">Jean Delumeau</a>, <i>La civilisation de la Renaissance</i>, Flammarion, Paris, 1984</li> <li><a href="/w/index.php?title=Ovidiu_Dr%C3%A2mba&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ovidiu Drâmba — pagină inexistentă">Ovidiu Drâmba</a>, <i>Istoria culturii și civilizației</i>, vol. 3, <a href="/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București">București</a>, <a href="/w/index.php?title=Editura_%C8%98tiin%C8%9Bific%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Editura Științifică — pagină inexistentă">Editura Științifică</a>, 1990, p. 38 - 40, 46 - 48</li> <li><a href="/w/index.php?title=Georges_Duby&action=edit&redlink=1" class="new" title="Georges Duby — pagină inexistentă">Georges Duby</a>, <i>Arta și societatea. 980-1420</i>, vol. I, II, <a href="/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București">București</a>, <a href="/wiki/Editura_Meridiane" class="mw-redirect" title="Editura Meridiane">Editura Meridiane</a>, 1987, p. 15, 16.</li> <li><a href="/w/index.php?title=Eiginhard&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eiginhard — pagină inexistentă">Eiginhard</a>, <i>Vita Karoli Magni</i> (<i>Viața lui Carol cel Mare</i>), <a href="/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București">București</a>, <a href="/wiki/Editura_Vremea" class="mw-redirect" title="Editura Vremea">Editura Vremea</a>, 2001, p. 43.</li> <li><a href="/w/index.php?title=Eugenio_Garin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eugenio Garin — pagină inexistentă">Eugenio Garin</a>, <i>L'Umanesimo Italiano. Filosofia e Vita Civile nel Rinascimento</i>, Bari, 1954</li> <li><a href="/wiki/Georg_Wilhelm_Friedrich_Hegel" title="Georg Wilhelm Friedrich Hegel">Georg Wilhelm Friedrich Hegel</a>, <i>Prelegeri de istorie a filosofiei</i>, Editura Academiei, București, 1964</li> <li><a href="/w/index.php?title=Paul_Jaques&action=edit&redlink=1" class="new" title="Paul Jaques — pagină inexistentă">Paul Jaques</a>, <i>Biserică și cultură în Occident în secolele IX- XII</i>, vol I, <i>Sanctificarea ordinii temporale și spirituale</i>, București, <a href="/wiki/Editura_Meridiane" class="mw-redirect" title="Editura Meridiane">Editura Meridiane</a>, 1996, p. 157, 161, 164, 165, 168, 170, 181</li> <li><a href="/w/index.php?title=Fr%C3%A9d%C3%A9ric_Lemerle&action=edit&redlink=1" class="new" title="Frédéric Lemerle — pagină inexistentă">Frédéric Lemerle</a>, <a href="/w/index.php?title=Yves_Pauwels&action=edit&redlink=1" class="new" title="Yves Pauwels — pagină inexistentă">Yves Pauwels</a>, <i>L'architecture à la Renaissance</i>, Flammarion, Paris, 2003</li> <li><a href="/wiki/Ferdinand_Lot" title="Ferdinand Lot">Ferdinand Lot</a>, <i>Les invasions germaniques. La penetration mutuelle du monde barbare et du monde romain</i>, <a href="/wiki/Paris" title="Paris">Paris</a>, <a href="/wiki/Editura_Payot" title="Editura Payot">Editura Payot</a>, 1935, p. 161.</li> <li><a href="/w/index.php?title=Radu_Manolescu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Radu Manolescu — pagină inexistentă">Radu Manolescu</a>, <a href="/w/index.php?title=Florentina_C%C4%83zan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Florentina Căzan — pagină inexistentă">Florentina Căzan</a>, <a href="/wiki/R%C4%83zvan_Theodorescu" title="Răzvan Theodorescu">Răzvan Theodorescu</a>, <i>Renașterea carolingiană</i>, în <i><a href="/w/index.php?title=Istoria_Evului_Mediu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Evului Mediu — pagină inexistentă">Istoria Evului Mediu</a></i>, vol I, <i>Europa Apuseană ( secolele V- XV)</i>, coordonator <a href="/w/index.php?title=Radu_Manolescu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Radu Manolescu — pagină inexistentă">Radu Manolescu</a>, <a href="/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București">București</a>, 1993, p . 61.</li> <li><a href="/w/index.php?title=Philippe_Morel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Philippe Morel — pagină inexistentă">Philippe Morel</a>, <i>L'art de la Renaissance entre science et magie</i>, Rennes, 2005</li> <li><a href="/w/index.php?title=Volker_Reinhardt&action=edit&redlink=1" class="new" title="Volker Reinhardt — pagină inexistentă">Volker Reinhardt</a>, <i>Die Renaissance in Italien. Geschichte und Kultur</i>, Beck, München, 2002</li> <li><a href="/w/index.php?title=Jeffery_C._Smith&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jeffery C. Smith — pagină inexistentă">Jeffery C. Smith</a>, <i>The Northern Renaissance</i>, Phaidon, Londra, 2006</li> <li><a href="/wiki/Gheorghe_Vl%C4%83du%C8%9Bescu" title="Gheorghe Vlăduțescu">Gheorghe Vlăduțescu</a>, <i>Filosofia primelor secole creștine</i>, <a href="/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București">București</a>, <a href="/w/index.php?title=Editura_Enciclopedic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Editura Enciclopedică — pagină inexistentă">Editura Enciclopedică</a>, 1995, p. 178 - 182.</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=33" title="Modifică secțiunea: Note" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=33" title="Edit section's source code: Note"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-1"><b><a href="#cite_ref-1">^</a></b> <span class="reference-text">p. XIII (Introduction) în "Handbook to life in Renaissance Europe", Sandra Sider, Facts On File 2005. ("The Renaissance began in northern Italy in the latter 14th century, culminating in England in the early 17th century.")</span> </li> <li id="cite_note-Western_Civilization_2011-2">^ <a href="#cite_ref-Western_Civilization_2011_2-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Western_Civilization_2011_2-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Western_Civilization_2011_2-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Western_Civilization_2011_2-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <span class="reference-text">p. 322 (capitol 12) în "Western Civilization: Beyond Boundaries", Sixth Edition. Authors: Thomas F. X. Noble, Barry Strauss, Duane J. Osheim, Kristen B. Neuschel, Elinor A. Accampo, David D. Roberts, William B. Cohen. 2011, 2008 Wadsworth, Cengage Learning.</span> </li> <li id="cite_note-3"><b><a href="#cite_ref-3">^</a></b> <span class="reference-text">p. 408 în "A History of Western Society Since 1300". John P. McKay (University of Illinois at Urbana-Champaign), Bennett D. Hill (Late of Georgetown University), John Buckler (University of Illinois at Urbana-Champaign), Clare Haru Crowston (University of Illinois at Urbana-Champaign), Merry E. Wiesner-Hanks (University of Wisconsin–Milwaukee). Bedford/St. Martin’s 2008, Advanced Placement Edition, Ninth Edition.</span> </li> <li id="cite_note-4"><b><a href="#cite_ref-4">^</a></b> <span class="reference-text">MLA (Modern Language Association) style: Gilmore, Myron P. "Renaissance." Encyclopedia Americana. Grolier Online, 2013. Web. 13 June 2013.</span> </li> <li id="cite_note-5"><b><a href="#cite_ref-5">^</a></b> <span class="reference-text">p. 310 în "Western Socieity - A Brief History", Vol. 1 (From Antiquity to the Enlightenment). Authors: John P. McKay (University of Illinois at Urbana-Champaign), Bennett D. Hill (Late of Georgetown University), John Buckler (University of Illinois at Urbana-Champaign), Clare Haru Crowston (University of Illinois at Urbana-Champaign), Merry E. Wiesner-Hanks (University of Wisconsin–Milwaukee). 2010 Bedford/St. Martin’s.</span> </li> <li id="cite_note-6"><b><a href="#cite_ref-6">^</a></b> <span class="reference-text">Gilmore, Myron P. (Harvard University). "Renaissance." Encyclopedia Americana. Grolier Online. (accessed 13 iunie 2013).</span> </li> <li id="cite_note-7"><b><a href="#cite_ref-7">^</a></b> <span class="reference-text">"Dark Ages." Encyclopædia Britannica. Encyclopædia Britannica Online Academic Edition. Encyclopædia Britannica Inc., 2013. Web. 12 Jun. 2013.</span> </li> <li id="cite_note-8"><b><a href="#cite_ref-8">^</a></b> <span class="reference-text">p. 407 în "A History of Western Society Since 1300". John P. McKay (University of Illinois at Urbana-Champaign), Bennett D. Hill (Late of Georgetown University), John Buckler (University of Illinois at Urbana-Champaign), Clare Haru Crowston (University of Illinois at Urbana-Champaign), Merry E. Wiesner-Hanks (University of Wisconsin–Milwaukee). Bedford/St. Martin’s 2008, Advanced Placement Edition, Ninth Edition.</span> </li> <li id="cite_note-9"><b><a href="#cite_ref-9">^</a></b> <span class="reference-text">"Late Antiquity: A.D. 267-700." Author(s): Alison Frantz, Homer A. Thompson and John Travlos. Source: The Athenian Agora, Vol. 24, Late Antiquity: A.D. 267-700 (1988), pp. ii-ix+xi-xiii+xvxxi+1-141+143+145-156. Published by: The American School of Classical Studies at Athens. Accessed: 14/06/2013 06:45.</span> </li> <li id="cite_note-10"><b><a href="#cite_ref-10">^</a></b> <span class="reference-text">p. 142 în "Filozofia în Evul Mediu - De La Începuturile Patristice Până La Sfârșitul Secolului Al XIV-lea", Étienne Gilson, Humanitas 1995."</span> </li> <li id="cite_note-11"><b><a href="#cite_ref-11">^</a></b> <span class="reference-text">pp.173-174 în "Filozofia în Evul Mediu - De La Începuturile Patristice Până La Sfârșitul Secolului Al XIV-lea", Étienne Gilson, Humanitas 1995." - "Toate mărturiile concordă în această privință: în secolul al Vl-lea, predarea literelor nu mai este decît o ruină. Școlile romane au dispărut, iar în ce privește școlile creștine, nici un text, nici un fapt nu ne îndreptățește să presupunem că ar fi predat altceva, alături de elemente de religie, decît cititul, scrisul și probabil cîteva rudimente de latină bisericească. Aceeași situație se prelungește în secolul al VII-lea, cu toate că, de data aceasta, trebuie să semnalăm un text care atestă supraviețuirea în acea epocă a cîtorva vestigii ale strălucitului trecut al culturii galo-romane.")</span> </li> <li id="cite_note-12"><b><a href="#cite_ref-12">^</a></b> <span class="reference-text">pp. 218-219 în "Filozofia în Evul Mediu - De La Începuturile Patristice Până La Sfârșitul Secolului Al XIV-lea", Étienne Gilson, Humanitas 1995."</span> </li> <li id="cite_note-13"><b><a href="#cite_ref-13">^</a></b> <span class="reference-text">p.220 în "Filozofia în Evul Mediu - De La Începuturile Patristice Până La Sfârșitul Secolului Al XIV-lea", Étienne Gilson, Humanitas 1995."</span> </li> <li id="cite_note-14"><b><a href="#cite_ref-14">^</a></b> <span class="reference-text">p.219 în "Filozofia în Evul Mediu - De La Începuturile Patristice Până La Sfârșitul Secolului Al XIV-lea", Étienne Gilson, Humanitas 1995."</span> </li> <li id="cite_note-15"><b><a href="#cite_ref-15">^</a></b> <span class="reference-text">p. 208 în "Filozofia în Evul Mediu - De La Începuturile Patristice Până La Sfârșitul Secolului Al XIV-lea", Étienne Gilson, Humanitas 1995."</span> </li> <li id="cite_note-16"><b><a href="#cite_ref-16">^</a></b> <span class="reference-text">"Story of Civilization" (Vol. 5 (Renaissance)), Will Durant, Mjf Books 1993. - "Nu acele manuscrise au eliberat minea și simțirea Renașterii, ci secularismul apărut ca rezultat al ridicării claselor medii (urbane), și creșterea universităților, a cunoașterii și filozofiei, ascuțirea realistă a minților de către studiul dreptului, lărgirea orizonturilor intelectuale ca urmare a unei mai bune cunoașteri a lumii. Punând la îndoială dogmele bisericii, nemaitemându-se de focurile iadului și văzând clerul tot atât de epicurian ca și mirenii, italianul cultivat s-a eliberat de constrângerile intelectuale și etice, simțurile lui începând să se bucure de toate formele de frumusețe materializată în femeie, bărbat și artă."</span> </li> <li id="cite_note-17"><b><a href="#cite_ref-17">^</a></b> <span class="reference-text">p. 107 în "Did The Monks Preserve The Latin Classics?" (Author(s): William Birney. Source: The Monist, Vol. 15, No. 1 (January, 1905), pp. 87-108. Published by: Hegeler Institute.)</span> </li> <li id="cite_note-18"><b><a href="#cite_ref-18">^</a></b> <span class="reference-text">p. 103-104 în "Did The Monks Preserve The Latin Classics?" (Author(s): William Birney. Source: The Monist, Vol. 15, No. 1 (January, 1905), pp. 87-108. Published by: Hegeler Institute.)</span> </li> <li id="cite_note-Author_1905_pp._87-108-19">^ <a href="#cite_ref-Author_1905_pp._87-108_19-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Author_1905_pp._87-108_19-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">p. 105 în "Did The Monks Preserve The Latin Classics?" (Author(s): William Birney. Source: The Monist, Vol. 15, No. 1 (January, 1905), pp. 87-108. Published by: Hegeler Institute.)</span> </li> <li id="cite_note-20"><b><a href="#cite_ref-20">^</a></b> <span class="reference-text">p. 108 în "Did The Monks Preserve The Latin Classics?" (Author(s): William Birney. Source: The Monist, Vol. 15, No. 1 (January, 1905), pp. 87-108. Published by: Hegeler Institute.)</span> </li> <li id="cite_note-21"><b><a href="#cite_ref-21">^</a></b> <span class="reference-text">Horowitz, Maryanne Cline. "Renaissance." New Dictionary of the History of Ideas. Ed. Maryanne Cline Horowitz. Vol. 5. Detroit: Charles Scribner's Sons, 2005. pp. 2087-2090. Gale Virtual Reference Library. Web. 14 June 2013.</span> </li> <li id="cite_note-22"><b><a href="#cite_ref-22">^</a></b> <span class="reference-text">Marquis, Claudia. "Renaissance." Encyclopedia of Sex and Gender. Ed. Fedwa Malti-Douglas. Vol. 4. Detroit: Macmillan Reference USA, 2007. pp. 1257-1258. Gale Virtual Reference Library. Web. 16 June 2013.</span> </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Lectură_suplimentară"><span id="Lectur.C4.83_suplimentar.C4.83"></span>Lectură suplimentară</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=34" title="Modifică secțiunea: Lectură suplimentară" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=34" title="Edit section's source code: Lectură suplimentară"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><i>Clinamen. Cum a început Renașterea</i>, Stephen Greenblatt, Editura Humanitas, București, 2014 - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.romanialibera.ro/cultura/carte/un-poem-care-a-schimbat-lumea-325893.html">fragment</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140223190427/http://www.romanialibera.ro/cultura/carte/un-poem-care-a-schimbat-lumea-325893.html">Arhivat</a> în <time datetime="2014-02-23">23 februarie 2014</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe"><span id="Leg.C4.83turi_externe"></span>Legături externe</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&veaction=edit&section=35" title="Modifică secțiunea: Legături externe" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&action=edit&section=35" title="Edit section's source code: Legături externe"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="noprint" style="clear:right;border:solid #aaa 1px;margin:0 0 1em 1em;font-size:90%;background:var(--background-color-interactive-subtle, #f8f9f9);color:color:var(--color-base, #000);width:230px;padding:2px;spacing:2px;text-align:center;float:right"><div style="float:left;vertical-align:middle"><figure class="mw-halign-none" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Commons-logo.svg" class="mw-file-description" title="Commons"><img alt="Commons" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/30px-Commons-logo.svg.png" decoding="async" width="30" height="40" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/45px-Commons-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/60px-Commons-logo.svg.png 2x" data-file-width="1024" data-file-height="1376" /></a><figcaption>Commons</figcaption></figure></div><div style="margin-left:35px;line-height:normal;vertical-align:middle"><a href="/wiki/Wikimedia_Commons" title="Wikimedia Commons">Wikimedia Commons</a> conține materiale multimedia legate de <span class="plainlinks"><b><a class="external text" href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Renaissance?uselang=ro">Renaştere</a></b></span></div></div> <div class="noprint tright portal" style="border:solid #aaa 1px; margin:0.5em 0 0.5em 0.5em;"> <table style="background:var(--background-color-interactive-subtle, #f9f9f9); color:inherit; font-size:85%; line-height:110%; max-width:175px;"> <tbody><tr> <td style="text-align: center;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Nuvola_apps_kcoloredit.png" class="mw-file-description"><img alt="Portal icon" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Nuvola_apps_kcoloredit.png/28px-Nuvola_apps_kcoloredit.png" decoding="async" width="28" height="28" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Nuvola_apps_kcoloredit.png/42px-Nuvola_apps_kcoloredit.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Nuvola_apps_kcoloredit.png/56px-Nuvola_apps_kcoloredit.png 2x" data-file-width="128" data-file-height="128" /></a></span> </td> <td style="padding: 0 0.2em; vertical-align: middle; font-style: italic; font-weight: bold"><b><a href="/wiki/Portal:Art%C4%83" title="Portal:Artă">Portal Artă </a></b> </td></tr> </tbody></table></div> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.adatbank.ro/html/alcim_pdf4836.pdf">Arhitectura Renașterii târzii în Transilvania</a></li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba franceză">fr</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.insecula.com/salle/MS03985.html">Sculptura la Florența în secolul al XV-lea</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20060515152300/http://www.insecula.com/salle/MS03985.html">Arhivat</a> în <time datetime="2006-05-15">15 mai 2006</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.metmuseum.org/toah/hd/clan/hd_clan.htm">Redescoperirea antichității clasice</a></li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.all-art.org/history214_contents_Renaissance.html">Renașterea în istoria artei</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20210312030613/http://www.all-art.org/history214_contents_Renaissance.html">Arhivat</a> în <time datetime="2021-03-12">12 martie 2021</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba engleză">en</span> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.italyguides.it/us/florence/florence_italy.htm">Călătorie virtuală în Florența Renașterii</a></li></ul> <p><br /> </p> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><span style=";;border:none;"><a href="/wiki/Format:Istoria_Europei" title="Format:Istoria Europei"><span title="Vizualizare format" style=";;border:none;;">v</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Istoria_Europei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Istoria Europei — pagină inexistentă"><span title="Discuție format" style=";;border:none;;">d</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Istoria_Europei&action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style=";;border:none;;">m</span></a></span></div></div><span class="" style="font-size: 110%;"><big><a href="/wiki/Istoria_Europei" title="Istoria Europei">Istoria Europei</a></big></span> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Preistorie </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Europa_paleolitic%C4%83" title="Europa paleolitică">Europa paleolitică</a> • <a href="/w/index.php?title=Europa_neolitic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Europa neolitică — pagină inexistentă">Europa neolitică</a> • <a href="/w/index.php?title=Epoca_bronzului_european%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Epoca bronzului europeană — pagină inexistentă">Epoca bronzului europeană</a> • <a href="/w/index.php?title=Epoca_fierului_european%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Epoca fierului europeană — pagină inexistentă">Epoca fierului europeană</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Antichitate </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Grecia_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Grecia antică">Grecia antică</a> • <a href="/wiki/Roma_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Roma antică">Roma antică</a> • <a href="/wiki/Grecia_elenistic%C4%83" title="Grecia elenistică">Perioada elenistică</a> • <a href="/wiki/Antichitatea_t%C3%A2rzie" title="Antichitatea târzie">Antichitatea târzie</a> • <a href="/w/index.php?title=Cre%C8%99tinism_timpuriu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Creștinism timpuriu — pagină inexistentă">Creștinism timpuriu</a> • <a href="/wiki/Declinul_%C8%99i_c%C4%83derea_Imperiului_Roman_de_Apus" title="Declinul și căderea Imperiului Roman de Apus">Căderea Imperiului Roman de Apus</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">Evul Mediu</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Evul_Mediu_timpuriu" class="mw-redirect" title="Evul Mediu timpuriu">Evul Mediu timpuriu</a> • <a href="/wiki/Migra%C8%9Bia_popoarelor" title="Migrația popoarelor">Migrația popoarelor</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiul Bizantin</a> • <a href="/wiki/Statele_Papale" title="Statele Papale">Statele Papale</a> • <a href="/wiki/Republicile_maritime" title="Republicile maritime">Republicile maritime</a> • <a href="/wiki/Epoca_vikingilor" title="Epoca vikingilor">Epoca vikingilor</a> • <a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rusia Kieveană</a> • <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">Sfântul Imperiu Roman</a> • <a href="/wiki/Feudalism" title="Feudalism">Feudalism</a> • <a href="/wiki/Cruciade" class="mw-redirect" title="Cruciade">Cruciade</a> • <a href="/wiki/Marea_invazie_mongol%C4%83" title="Marea invazie mongolă">Marea invazie mongolă</a> • <a href="/wiki/%C8%9Aaratul_S%C3%A2rb" title="Țaratul Sârb">Țaratul Sârb</a> • <a href="/wiki/Moartea_Neagr%C4%83" class="mw-redirect" title="Moartea Neagră">Moartea Neagră</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_100_de_Ani" title="Războiul de 100 de Ani">Războiul de 100 de Ani</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Începutul erei moderne </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Rena%C8%99tere" class="mw-redirect" title="Renaștere">Renaștere</a> • <a href="/wiki/Perioada_marilor_descoperiri" title="Perioada marilor descoperiri">Perioada marilor descoperiri</a> • <a href="/wiki/Reforma_Protestant%C4%83" title="Reforma Protestantă">Reforma Protestantă</a> • <a href="/wiki/Baroc" title="Baroc">Baroc</a> • <a href="/wiki/Marele_Ducat_de_Toscana" title="Marele Ducat de Toscana">Marele Ducat de Toscana</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Treizeci_de_Ani" title="Războiul de Treizeci de Ani">Războiul de Treizeci de Ani</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiul Otoman</a> • <a href="/wiki/Imperiul_colonial_portughez" title="Imperiul colonial portughez">Imperiul portughez</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Spaniol" title="Imperiul Spaniol">Imperiul spaniol</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Britanic" title="Imperiul Britanic">Imperiul britanic</a> • <a href="/wiki/Monarhia_Habsburgic%C4%83" title="Monarhia Habsburgică">Monarhia habsburgică</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul rus</a> • <a href="/wiki/Iluminism" title="Iluminism">Iluminism</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Modernitate </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_industrial%C4%83" title="Revoluția industrială">Revoluția industrială</a> • <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83" class="mw-redirect" title="Revoluția franceză">Revoluția franceză</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Napoleoniene" title="Războaiele Napoleoniene">Războaiele napoleoniene</a> • <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_de_la_1848" title="Revoluția de la 1848">Revoluțiile de la 1848</a> • <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a> • <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rus%C4%83_din_1917" title="Revoluția Rusă din 1917">Revoluția rusă</a> • <a href="/wiki/Perioada_interbelic%C4%83" title="Perioada interbelică">Perioada interbelică</a> • <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">Al Doilea Război Mondial</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Rece" title="Războiul Rece">Războiul rece</a> • <a href="/wiki/Integrare_european%C4%83" title="Integrare europeană">Integrare europeană</a> • <a href="/wiki/Pandemia_de_coronaviroz%C4%83_(COVID-19)_%C3%AEn_Europa" title="Pandemia de coronaviroză (COVID-19) în Europa">Pandemia de COVID-19</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Vezi și </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Arta_Europei" title="Arta Europei">Arta Europei</a> • <a href="/wiki/Istoria_cre%C8%99tinismului" title="Istoria creștinismului">Istoria creștinismului</a> • <a href="/wiki/Istoria_Uniunii_Europene" title="Istoria Uniunii Europene">Istoria Uniunii Europene</a></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16513826">.mw-parser-output .navbox{margin:0 auto 0}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}</style> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><span style=";;border:none;"><a href="/w/index.php?title=Format:Epoci_istorice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Format:Epoci istorice — pagină inexistentă"><span title="Vizualizare format" style=";;border:none;;">v</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Epoci_istorice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Epoci istorice — pagină inexistentă"><span title="Discuție format" style=";;border:none;;">d</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Epoci_istorice&action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style=";;border:none;;">m</span></a></span></div></div><span class="" style="font-size: 110%;">Epoci istorice</span> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Preistorie" title="Preistorie">Preistorie</a> (<a href="/wiki/Epoca_Pietrei" class="mw-redirect" title="Epoca Pietrei">Epoca Pietrei</a>, <a href="/wiki/Paleolitic" title="Paleolitic">Paleolitic</a>, <a href="/wiki/Mezolitic" title="Mezolitic">Mezolitic</a>, <a href="/wiki/Neolitic" title="Neolitic">Neolitic</a>)  • <a href="/wiki/Antichitatea" title="Antichitatea">Antichitatea</a> (<a href="/wiki/Epoca_cuprului" title="Epoca cuprului">Epoca cuprului</a>, <a href="/wiki/Epoca_Bronzului" title="Epoca Bronzului">Epoca Bronzului</a>, <a href="/wiki/Epoca_Fierului" title="Epoca Fierului">Epoca Fierului</a>, <a href="/wiki/Epoca_Clasic%C4%83" title="Epoca Clasică">Epoca Clasică</a>, <a href="/wiki/Antichitatea_t%C3%A2rzie" title="Antichitatea târzie">Antichitatea târzie</a>) • <a href="/wiki/Epoca_post-clasic%C4%83" class="mw-redirect" title="Epoca post-clasică">Epoca post-clasică</a> (<a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">Evul Mediu</a>) •  <a href="/wiki/Epoca_modern%C4%83_timpurie" title="Epoca modernă timpurie">Epoca modernă timpurie</a> •  <a href="/wiki/Epoca_modern%C4%83" title="Epoca modernă">Epoca modernă</a> •  <a href="/wiki/Istorie_contemporan%C4%83" title="Istorie contemporană">Istorie contemporană</a> (<a href="/wiki/Era_informa%C8%9Bional%C4%83" title="Era informațională">Era informațională</a>) • </div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <div role="navigation" class="navbox" aria-labelledby="Mișcările_artistice_occidentale" style="padding:3px"><table class="nowraplinks collapsible collapsed navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="col" class="navbox-title" colspan="2" style="background:#EAE0C8; color:black;"><div class="plainlinks hlist navbar mini"><ul><li class="nv-view"><a href="/w/index.php?title=Format:Western_art_movements&action=edit&redlink=1" class="new" title="Format:Western art movements — pagină inexistentă"><abbr title="Vizualizează acest format" style="background:#EAE0C8; color:black;;;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">v</abbr></a></li><li class="nv-talk"><a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Western_art_movements&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Western art movements — pagină inexistentă"><abbr title="Discută acest format" style="background:#EAE0C8; color:black;;;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">d</abbr></a></li><li class="nv-edit"><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Western_art_movements&action=edit"><abbr title="Modifică acest format" style="background:#EAE0C8; color:black;;;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">m</abbr></a></li></ul></div><div id="Mișcările_artistice_occidentale" style="font-size:100%;margin:0 4em"><a href="/wiki/Arta_Europei" title="Arta Europei">Mișcările artistice occidentale</a></div></th></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#EAE0C8; color:black;;width:1%"><a href="/wiki/Arta_antic%C4%83" title="Arta antică">Arta antică</a></th><td class="navbox-list navbox-odd hlist" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Arta_egiptean%C4%83_antic%C4%83" title="Arta egipteană antică">Egipteană</a></li> <li><a href="/wiki/Arta_%C3%AEn_Grecia_antic%C4%83" title="Arta în Grecia antică">Greacă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arta_etrusc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta etruscă — pagină inexistentă">Etruscă</a></li> <li><a href="/wiki/Arta_roman%C4%83" title="Arta romană">Romană</a></li></ul> </div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#EAE0C8; color:black;;width:1%"><a href="/wiki/Arta_medieval%C4%83" title="Arta medievală">Arta medievală</a></th><td class="navbox-list navbox-even hlist" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Arta_paleocre%C8%99tin%C4%83" title="Arta paleocreștină">Paleocreștină</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arta_anglo-saxon%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta anglo-saxonă — pagină inexistentă">Anglo-saxonă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arta_%C8%99i_arhitectura_vizigot%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta și arhitectura vizigotă — pagină inexistentă">Vizigotă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arta_%C8%99i_arhitectura_preromanice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta și arhitectura preromanice — pagină inexistentă">Preromanică</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arta_insular%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta insulară — pagină inexistentă">Insulară</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arta_viking%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta vikingă — pagină inexistentă">Vikingă</a></li> <li><a href="/wiki/Arta_bizantin%C4%83" title="Arta bizantină">Bizantină</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arta_%C8%99i_arhitectura_merovigiene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta și arhitectura merovigiene — pagină inexistentă">Merovigiană</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arta_carolingian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta carolingiană — pagină inexistentă">Carolingiană</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arta_ottonian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta ottoniană — pagină inexistentă">Ottoniană</a></li> <li><a href="/wiki/Arta_romanic%C4%83" title="Arta romanică">Romanică</a></li> <li><a href="/wiki/Arta_gotic%C4%83" title="Arta gotică">Gotică</a> (<a href="/w/index.php?title=Goticul_interna%C8%9Bional&action=edit&redlink=1" class="new" title="Goticul internațional — pagină inexistentă">Goticul internațional</a>)</li></ul> </div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#EAE0C8; color:black;;width:1%"><a href="/w/index.php?title=Arta_renascentist%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta renascentistă — pagină inexistentă">Arta renascentistă</a></th><td class="navbox-list navbox-odd hlist" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Pictura_renascentist%C4%83_italian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pictura renascentistă italiană — pagină inexistentă">Renascentistă italiană</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Pictura_olandez%C4%83_timpurie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pictura olandeză timpurie — pagină inexistentă">Olandeză timpurie</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea_german%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Renașterea germană — pagină inexistentă">Renascentistă germană</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Manierism_de_Antwerp&action=edit&redlink=1" class="new" title="Manierism de Antwerp — pagină inexistentă">Manieriștii de Antwerp</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=%C8%98coala_dun%C4%83rean%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școala dunăreană — pagină inexistentă">Școala dunăreană</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea_%C3%AEnalt%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Renașterea înaltă — pagină inexistentă">Renașterea înaltă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Pictura_vene%C8%9Bian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pictura venețiană — pagină inexistentă">Pictura venețiană</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Romanism_(pictur%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Romanism (pictură) — pagină inexistentă">Romanistă</a></li> <li><a href="/wiki/Manierism" title="Manierism">Manierism</a></li> <li><a href="/wiki/%C8%98coala_de_la_Fontainebleau" title="Școala de la Fontainebleau">Școala de la Fontainebleau</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Manierismul_nordic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Manierismul nordic — pagină inexistentă">Manieristă nordică</a></li></ul> </div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#EAE0C8; color:black;;width:1%">Secolul al XVII-lea</th><td class="navbox-list navbox-even hlist" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Baroc" title="Baroc">Barocă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Caravaggisti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Caravaggisti — pagină inexistentă">Caravaggisti</a></li> <li><a href="/wiki/Clasicism" title="Clasicism">Clasicistă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Pictura_epocii_olandeze_de_aur&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pictura epocii olandeze de aur — pagină inexistentă">Epocii olandeze de aur</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Pictura_baroc%C4%83_olandez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pictura barocă olandeză — pagină inexistentă">Barocă olandeză</a></li></ul> </div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#EAE0C8; color:black;;width:1%">Secolul al XVIII-lea</th><td class="navbox-list navbox-odd hlist" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Rocaille" title="Rocaille">Rocaille</a></li> <li><a href="/wiki/Rococo" title="Rococo">Rococo</a></li> <li><a href="/wiki/Neoclasicism" title="Neoclasicism">Neoclasică</a></li> <li><a href="/wiki/Romantism" title="Romantism">Romantică</a></li></ul> </div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#EAE0C8; color:black;;width:1%">Secolul al XIX-lea</th><td class="navbox-list navbox-even hlist" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Art%C4%83_naiv%C4%83" title="Artă naivă">Naivă</a></li> <li><a href="/wiki/Realism_(art%C4%83)" title="Realism (artă)">Realistă</a></li> <li><a href="/wiki/Stil_istoricist" title="Stil istoricist">Istoricistă</a></li> <li><a href="/wiki/Stil_Biedermeier" class="mw-redirect" title="Stil Biedermeier">Biedermeier</a></li> <li><a href="/wiki/%C8%98coala_de_la_Barbizon" title="Școala de la Barbizon">Școala de la Barbizon</a></li> <li><a href="/wiki/Prerafaeli%C8%9Bii" title="Prerafaeliții">Prerafaelită</a></li> <li><a href="/wiki/Academism" title="Academism">Academică</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=%C8%98coala_r%C3%A2ului_Hudson&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școala râului Hudson — pagină inexistentă">Școala râului Hudson</a></li> <li><a href="/wiki/Estetism" title="Estetism">Estetică</a></li> <li><a href="/wiki/Impresionism" title="Impresionism">Impresionistă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=%C8%98coala_de_la_Heidelberg&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școala de la Heidelberg — pagină inexistentă">Școala de la Heidelberg</a></li> <li><a href="/wiki/Simbolism" title="Simbolism">Simbolistă</a></li> <li><a href="/wiki/Art_Nouveau" title="Art Nouveau">Art Nouveau</a></li> <li><a href="/wiki/Postimpresionism" title="Postimpresionism">Postimpresionistă</a></li> <li><a href="/wiki/Neoimpresionism" title="Neoimpresionism">Neoimpresionistă</a></li> <li><a href="/wiki/Cloazonism" title="Cloazonism">Cloazonistă</a></li> <li><a href="/wiki/Les_Nabis" title="Les Nabis">Les Nabis</a></li> <li><a href="/wiki/Sintetism" title="Sintetism">Sintetistă</a></li> <li><a href="/wiki/Costumbrism" title="Costumbrism">Costumbristă</a></li></ul> </div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#EAE0C8; color:black;;width:1%">Secolul al XX-lea</th><td class="navbox-list navbox-odd hlist" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Mi%C8%99carea_artistic%C4%83_Arts_and_Crafts" class="mw-redirect" title="Mișcarea artistică Arts and Crafts">Arts and Crafts</a></li> <li><a href="/wiki/Fauvism" title="Fauvism">Fauvistă</a></li> <li><a href="/wiki/Die_Br%C3%BCcke" title="Die Brücke">Die Brücke</a></li> <li><a href="/wiki/Cubism" title="Cubism">Cubistă</a></li> <li><a href="/wiki/Expresionism" title="Expresionism">Expresionistă</a></li> <li><a href="/wiki/Futurism" title="Futurism">Futuristă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Pictura_metafizic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pictura metafizică — pagină inexistentă">Metafizică</a></li> <li><a href="/wiki/Der_Blaue_Reiter" title="Der Blaue Reiter">Der Blaue Reiter</a></li> <li><a href="/wiki/Orfism_(istoria_artelor)" title="Orfism (istoria artelor)">Orfistă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Sincromism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sincromism — pagină inexistentă">Sincromistă</a></li> <li><a href="/wiki/Dada" title="Dada">Dadaistă</a></li> <li><a href="/wiki/De_Stijl" title="De Stijl">De Stijl</a></li> <li><a href="/wiki/Purism" title="Purism">Puristă</a></li> <li><a href="/wiki/Bauhaus" title="Bauhaus">Bauhaus</a></li> <li><a href="/wiki/Cinetism" title="Cinetism">Cinetică</a></li> <li><a href="/wiki/Suprarealism" title="Suprarealism">Suprarealistă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Neofauvism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Neofauvism — pagină inexistentă">Neofauvistă</a></li> <li><a href="/wiki/Art_Deco" title="Art Deco">Art Deco</a></li> <li><a href="/wiki/Pop_art" title="Pop art">Pop art</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Neodada&action=edit&redlink=1" class="new" title="Neodada — pagină inexistentă">Neodadaistă</a></li> <li><a href="/wiki/Fotorealism" class="mw-redirect" title="Fotorealism">Fotorealistă</a></li></ul> </div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#EAE0C8; color:black;;width:1%">Secolul al XXI-lea</th><td class="navbox-list navbox-even hlist" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Hiperrealism" title="Hiperrealism">Hiperrealistă</a></li></ul> </div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#EAE0C8; color:black;;width:1%">Vezi și</th><td class="navbox-list navbox-odd hlist" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Istoria_artei" title="Istoria artei">Istoria artei</a></li> <li><a href="/wiki/Avangard%C4%83_(art%C4%83)" title="Avangardă (artă)">Avangardă</a></li> <li><a href="/wiki/Art%C4%83_modern%C4%83" title="Artă modernă">Arta modernă</a></li> <li><a href="/wiki/Modernism" title="Modernism">Modernism</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Pictura_vestic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pictura vestică — pagină inexistentă">Pictura vestică</a></li></ul> </div></td></tr><tr><td class="navbox-abovebelow" colspan="2" style="background:#EAE0C8; color:black;"><div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Symbol_category_class.svg" class="mw-file-description" title="Categorie"><img alt="Categorie" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Symbol_category_class.svg/16px-Symbol_category_class.svg.png" decoding="async" width="16" height="16" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Symbol_category_class.svg/24px-Symbol_category_class.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Symbol_category_class.svg/32px-Symbol_category_class.svg.png 2x" data-file-width="180" data-file-height="185" /></a></span> <a href="/wiki/Categorie:Mi%C8%99c%C4%83ri_artistice" class="mw-redirect" title="Categorie:Mișcări artistice">Categorie:Mișcări artistice</a></div></td></tr></tbody></table></div> <div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Biblioth%C3%A8que_nationale_de_France" title="Bibliothèque nationale de France">BNF</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb13318531w">cb13318531w</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb13318531w">(data)</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/4049450-0">4049450-0</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Historical_Dictionary_of_Switzerland" class="mw-redirect" title="Historical Dictionary of Switzerland">HDS</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://hls-dhs-dss.ch/fr/articles/011181">011181</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Library_of_Congress_Control_Number" class="mw-redirect" title="Library of Congress Control Number">LCCN</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.loc.gov/authorities/subjects/sh85112806">sh85112806</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/National_Library_of_Latvia" class="mw-redirect" title="National Library of Latvia">LNB</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://kopkatalogs.lv/F?func=direct&local_base=lnc10&doc_number=000050408&P_CON_LNG=ENG">000050408</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/National_Diet_Library" class="mw-redirect" title="National Diet Library">NDL</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.ndl.go.jp/auth/ndlna/00569811">00569811</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/National_Library_of_the_Czech_Republic" class="mw-redirect" title="National Library of the Czech Republic">NKC</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://aleph.nkp.cz/F/?func=find-c&local_base=aut&ccl_term=ica=ph125119&CON_LNG=ENG">ph125119</a></span></span></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><span class="skin-invert" typeof="mw:File/Frameless"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></span></div></td></tr></tbody></table></div>    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Renașterea&oldid=16345098">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Renașterea&oldid=16345098</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorie</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Rena%C8%99tere" title="Categorie:Renaștere">Renaștere</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_suport_bibliografic_necorespunz%C4%83tor_din_august_2014" title="Categorie:Articole cu suport bibliografic necorespunzător din august 2014">Articole cu suport bibliografic necorespunzător din august 2014</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_de_verificat" title="Categorie:Articole de verificat">Articole de verificat</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_de_divizat" title="Categorie:Articole de divizat">Articole de divizat</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNF">Articole Wikipedia cu identificatori BNF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_GND" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori GND">Articole Wikipedia cu identificatori GND</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_HDS" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori HDS">Articole Wikipedia cu identificatori HDS</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LCCN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LCCN">Articole Wikipedia cu identificatori LCCN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LNB" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LNB">Articole Wikipedia cu identificatori LNB</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NDL" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NDL">Articole Wikipedia cu identificatori NDL</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NKC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NKC">Articole Wikipedia cu identificatori NKC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 23 iunie 2024, ora 05:38.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Rena%C8%99terea&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-5w7wd","wgBackendResponseTime":186,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.409","walltime":"0.595","ppvisitednodes":{"value":2975,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":68705,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":12415,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":13,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":9,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":27097,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":1,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 342.091 1 -total"," 23.19% 79.316 3 Format:Meta-casetăma"," 22.62% 77.390 1 Format:Referințe"," 14.66% 50.146 2 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 13.63% 46.634 1 Format:Istoria_Europei"," 12.41% 42.464 1 Format:Control_de_autoritate"," 12.11% 41.424 1 Format:Perioadele_istoriei_europene"," 11.21% 38.360 3 Format:Category_handler"," 10.41% 35.603 1 Format:Commonscat"," 10.34% 35.382 3 Format:Meta-casetă/core"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.071","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":2331835,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw-web.eqiad.main-68d6679558-qd4cl","timestamp":"20241106202722","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Rena\u0219terea","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Rena%C8%99terea","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q4692","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q4692","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2005-03-13T08:52:29Z","dateModified":"2024-06-23T03:38:14Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/2\/22\/Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpg","headline":"curent cultural care a predominat \u00een Europa Occidental\u0103 \u00eentre secolele al XIV-lea \u0219i al XVI-lea"}</script> </body> </html>