CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-disabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-not-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Vizualizare sursă pentru „Polonia” - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-disabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-not-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":true,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"4dde4370-c859-49e6-b8a0-9cf8ef5a9302","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Polonia","wgTitle":"Polonia","wgCurRevisionId":16671977,"wgRevisionId":0,"wgArticleId":450,"wgIsArticle":false,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"edit","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":[],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Polonia","wgRelevantArticleId":450,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro", "pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":100000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","skins.vector.search.codex.styles":"ready", "skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.charinsert.styles":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["mediawiki.action.edit.collapsibleFooter","site","mediawiki.page.ready","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.charinsert","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.charinsert.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="noindex,nofollow,max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Flag_of_Poland.svg/1200px-Flag_of_Poland.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="750"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Flag_of_Poland.svg/800px-Flag_of_Poland.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="500"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Flag_of_Poland.svg/640px-Flag_of_Poland.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="400"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Vizualizare sursă pentru „Polonia” - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Polonia"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Polonia&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Polonia rootpage-Polonia skin-vector-2022 action-edit"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow"><span>Facebook</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Polonia&returntoquery=action%3Dedit" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Polonia&returntoquery=action%3Dedit" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Polonia&returntoquery=action%3Dedit" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Polonia&returntoquery=action%3Dedit" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Vizualizare sursă pentru „Polonia”</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="This article exist only in this language. Add the article for other languages" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-0" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Adăugare limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="uls-after-portlet-link"></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Polonia" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Polonia" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Polonia"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Polonia&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-edit" class="selected collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Polonia&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Polonia&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Polonia"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Polonia&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-more-edit" class="selected collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Polonia&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Polonia&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Polonia" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Polonia" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q"><span>Pagini speciale</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Polonia&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fw%2Findex.php%3Ftitle%3DPolonia%26action%3Dedit"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fw%2Findex.php%3Ftitle%3DPolonia%26action%3Dedit"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q36" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle">← <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><p>Nu aveți permisiunea de a modifica această pagină, din următorul motiv: </p> <div class="permissions-errors"><div class="mw-permissionerror-globalblocking-blockedtext-range"><b>Your IP address is in a range that has been <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Global_blocks" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/Global blocks">blocked on all Wikimedia Foundation wikis</a>.</b> <p>The block was made by <a href="/wiki/Utilizator:Jon_Kolbert" title="Utilizator:Jon Kolbert">‪Jon Kolbert‬</a>. The reason given is <i><a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/NOP" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/NOP">Open proxy/Webhost</a>: See the <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/WM:OP/H" class="extiw" title="m:WM:OP/H">help page</a> if you are affected </i>. </p> <ul><li>Start of block: 27 august 2023 17:12</li> <li>Expiry of block: 27 august 2028 17:12</li></ul> <p>Your current IP address is 8.222.208.146. The blocked range is 8.222.128.0/17. </p><p>Vă rugăm să includeți toate detaliile de mai sus în orice mesaje. If you believe you were blocked by mistake, you can find additional information and instructions in the <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/No_open_proxies" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/No open proxies">No open proxies</a> global policy. </p> Otherwise, to discuss the block please <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Steward_requests/Global" class="extiw" title="m:Steward requests/Global">post a request for review on Meta-Wiki</a>. You could also send an email to the <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Stewards" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/Stewards">stewards</a> <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/VRT" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/VRT">VRT</a> queue at <kbd>stewards@wikimedia.org</kbd> including all above details.</div></div><hr /> <p>Puteți vedea și copia codul sursă al paginii: </p><textarea readonly="" accesskey="," id="wpTextbox1" cols="80" rows="25" style="" class="mw-editfont-monospace" lang="ro" dir="ltr" name="wpTextbox1">{{Infocaseta Țară | nume = Polonia<br />Republica Polonă | nume_genitiv = Poloniei | nume_convențional = | imagine_drapel = Flag of Poland.svg | imagine_stemă = Herb Polski.svg | imagine_hartă = EU-Poland.svg | imn_național = <div style="text-align:center">[[File:Mazurek Dabrowskiego.ogg]]''[[Mazurek Dąbrowskiego]]''<ref name="MFAoP">{{cite web|work=Poland - Official Promotional Website of the Republic of Poland|location=Varșovia, PL|publisher=Ministerul Afacerilor Externe din Polonia|last=Pałłasz|first=Edward|title=The Polish National Anthem|url=http://en.poland.gov.pl/THE,POLISH,NATIONAL,ANTHEM,7060.html|accessdate=2013-03-07|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130223051742/http://en.poland.gov.pl/THE,POLISH,NATIONAL,ANTHEM,7060.html|archivedate=2013-02-23|deadurl=yes}}</ref><ref name="Trochimczyk2000">{{cite web|location=Los Angeles, CA|publisher=Polish Music Center. {{Ill-wd|Q5386547|3=USC Thornton School of Music}}|work=National Anthems of Poland|last=Trochimczyk|first=Maja|authorlink=Maja Trochimczyk|title=Dąbrowski Mazurka|year=2000|url=http://www.usc.edu/dept/polish_music/repertoi/dabrowski.html|accessdate=2013-03-07|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130226044926/http://www.usc.edu/dept/polish_music/repertoi/dabrowski.html|archivedate=2013-02-26|deadurl=yes}}</ref><br /><small>(Mazurca lui Dąbrowski)</small></div> | capitală = [[Varșovia]] | cel_mai_mare_oraș = [[Varșovia]] |ethnic_groups = {{unbulleted list | 93,52% [[Polonezi]] | 1,09% [[Silezia|Silezieni]] | 0,13% [[Germanii din Polonia|Germani]] | 0,10% [[Belaruși]] | 0,09% [[Ucrainieni]] | 0,04% [[Cașubi]] | 0,03% [[Romi|Țigani]] | 0,02% [[Lemkieni]] | 4,86% altele }} | populație_capitală =1.726.581 <small>([[2014]])</small> | coordonate = {{coor dms|52|13|N|21|02|E|type:city}} | limbă_oficială = [[limba poloneză|Poloneză]]<sup>1</sup> | etnonim = [[Polonezi|Polonez]] | sistem_politic = [[Republică parlamentară]] | titlu_conducător1 = [[Președintele Poloniei|Președinte]] | titlu_conducător2 = Prim-ministru | legislatură = Adunarea Națională | camera_superioară = [[Senat]] | camera_inferioară = ''[[Seimul Poloniei|Sejm]]'' | fondare = | eveniment_fondare1 = [[Creștinarea Poloniei]]<sup>2</sup> | dată_fondare1 = 14 aprilie 966 | eveniment_fondare2 = [[Regatul Poloniei (1025–1385)|Regatul Poloniei]] | dată_fondare2 = 18 aprilie 1025 | eveniment_fondare3 = [[Împărțirile Poloniei|Împărțirea Poloniei]] | dată_fondare3 = 24 octombrie 1795 | eveniment_fondare4 = [[Ducatul Varșoviei]] | dată_fondare4 = 22 iulie 1807 | eveniment_fondare5 = [[Invadarea Poloniei (1939)|Invadarea Poloniei]],<br>{{smaller|Al Doilea Război Mondial}} | dată_fondare5 = 1 septembrie 1939 | eveniment_fondare6 = [[Republica Populară Polonă|Polonia comunistă]] | dată_fondare6 = 8 aprilie 1945 | eveniment_fondare7 = Polonia democrată | dată_fondare7 = 13 septembrie 1989 | eveniment_fondare8 = Intrarea în [[Uniunea Europeană|UE]] | dată_fondare8 = 1 mai 2004 | eveniment_fondare9 = | dată_fondare9 = | suprafață = 312,679 | suprafață_loc = 71 | procentaj_apa = 3,07 | populație_estimare_an = | populație_estimare = | populație_estimare_loc = 34 | populație_recensământ_an = | populație_recensământ = | populație_recensământ_loc = 38 | densitate = 123 | densitate_populație_loc = 83 | PIB_PPC = {{increase}} $1.525 trilioane<ref name="IMFWEOPL">{{cite web |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2021/October/weo-report?c=964,&s=NGDPD,PPPGDP,NGDPDPC,PPPPC,&sy=2020&ey=2026&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1 |title=World Economic Outlook Database, October 2021 |publisher=[[International Monetary Fund]] |website=IMF.org |access-date=13 October 2021}}</ref> | PIB_PPC_an = 2022 | PIB_PPC_loc = 19 | PIB_PPC_pe_locuitor = {{increase}} $40.341<ref name="IMFWEOPL" /> | PIB_PPC_pe_locuitor_loc = 39 | PIB_nominal = {{increase}} $720 miliarde<ref name="IMFWEOPL" /> | PIB_nominal_an = 2022 | PIB_nominal_loc = 22 | PIB_nominal_pe_locuitor = {{increase}} $19.056<ref name="IMFWEOPL" /> | PIB_nominal_pe_locuitor_loc = 44 | Gini = (scăzut)28.5  | Gini_an = 2019 | Gini_change = increase  | Gini_ref = <ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tessi190&plugin=1 |title=Gini coefficient of equivalised disposable income – EU-SILC survey |publisher=[[Eurostat]] |website=ec.europa.eu |access-date=20 March 2020}}</ref> | Gini_loc = | IDU ={{increase}} 0.880 (foarte ridicat) | IDU_an = 2019 | IDU_change = increase | IDU_ref = <ref>{{cite web|url=http://hdr.undp.org/en/content/latest-human-development-index-ranking|title=Human Development Report 2020|language=en|publisher=[[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare|United Nations Development Programme]]|date=10 December 2019|access-date=10 December 2019|format=PDF}}</ref> | IDU_loc = 35 | monedă = [[zlot polonez|Zlotul]] | monedă_iso = PLN | monedă_diviziune = 100&nbsp;[[gros]]i | fus_orar = [[UTC]]+1 | fus_vară = [[UTC]]+2 | cctld = [[.pl]]<sup>3</sup> | prefix_telefonic = 48 | prefix_radiofonic = 3ZA-3ZZ / HFA-HFZ / SNA-SRZ | sigla_mașină = PL | cod_ISO = 616 / POL / PL | membru = [[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[Uniunea Europeană|UE]], [[OTAN]] | note = <sup>1</sup> Limbile [[limba bielorusă|bielorusă]], [[limba cașubiană|cașubiană]] și [[limba germană|germană]] sunt folosite ca limbi auxiliare în 16 comune.<br /><sup>2</sup>Adoptarea creștinității în Polonia este văzută de mulți polonezi, indiferent de afilierea religioasă, ca unul dintre cele mai importante evenimente din istoria țării, deoarece a fost folosită pentru a unifica triburile din regiune.<ref>{{cite book|url=http://books.google.com/books?id=39SoSG4NGAoC&pg=PA77&lpg=PA77&dq=poland%27s+millennium&sig=uQ-qK9oxqMuHmVvZJj8lszrm1 |title=Disruptive Religion: The Force of Faith in Social-movement Activism |work=Books.google.com |date= |accessdate=9 September 2013}}</ref><br><sup>3</sup> Se poate folosi și domeniul [[.eu]], pentru că Polonia face parte din [[Uniunea Europeană]]. }} '''Polonia''' {{Paranteză|{{în limbi locale}}|{{pronunție}}|oficial '''Republica Polonă''', în {{pl|Rzeczpospolita Polska}}<ref group="lower-alpha">Cuvântul {{lang|pl|rzeczpospolita}} înseamnă ''republică'' și este folosit doar cu referire la Polonia. Pentru alte țări, se folosește cuvântul {{lang|pl|republika}}.</ref>}} este un stat european din [[Europa Centrală]], care se învecinează cu [[Germania]] la vest, cu [[Cehia]] și [[Slovacia]] la sud, cu [[Ucraina]] și [[Belarus]] la est și cu [[Lituania]], [[Rusia]] și [[Marea Baltică]] la nord. Are, de asemenea, o frontieră maritimă cu [[Danemarca]] și [[Suedia]]. Întreaga suprafață a Poloniei este de 312.679&nbsp;km²,<ref name="CSO_2008">{{cite web|title=Concise Statistical Yearbook of Poland, 2008|publisher={{Ill-wd|Q1547190|3=Central Statistical Office (Poland)}}|date=28 July 2008|url=http://www.stat.gov.pl/cps/rde/xbcr/gus/PUBL_maly_rocznik_statystyczny_2008.pdf|format=PDF|accessdate=12 august 2008}}</ref> situând acest stat pe poziția 70 în lume din punct de vedere al suprafeței.<ref>{{Citation| url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2147rank.html| title=The World Factbook| newspaper=cia.gov| date=| author=| accessdate=28 iulie 2015| archive-date=2014-02-09| archive-url=https://web.archive.org/web/20140209041128/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2147rank.html| dead-url=yes}}</ref> Polonia are o populație de 38,5 milioane de locuitori,<ref name="CSO_2008"/> concentrați, în principal, în orașe și municipii mai mari, precum capitala istorică – [[Cracovia]], și cea actuală – [[Varșovia]]. Este o republică compusă din șaisprezece voievodate ({{lang|pl|województwo}}).<ref>"Goverment - Administrative divisions: 16 provinces (wojewodztwa, singular–wojewodztwo)..." "Poland," in [[Central Intelligence Agency]], ''[[The World Factbook|The CIA World Factbook]] 2010'', New York, Skyhorse Publishing, Inc., 2009, ISBN 9781602397279, p. 546. Aceeași informație se găsește și online la [https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/pl.html ''CIA World Factbook'', Poland, Administrative divisions.] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190818041414/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/pl.html|date=2019-08-18}}</ref> Primul stat polonez a fost creat în anul [[966]] de [[Mieszko I al Poloniei|Mieszko I]].<ref>{{cite book|title=A Concise History of Poland|year=2001|publisher=Cambridge University Press|location=University of Stirling Libraries – Popular Loan (Q 43.8 LUK)|isbn=0-521-55917-0|page=3|author=Lukowski, Jerzy; Zawaszki, Hubert|edition=First Edition}}</ref> Teritoriul său a fost similar cu limitele actuale ale țării. În anul [[1025]], Polonia a devenit regat și în [[1569]] a cimentat o asociație de lungă durată cu [[Marele Ducat al Lituaniei|Marele Ducat Lituanian]], prin unire formând [[Uniunea statală polono-lituaniană|Republica celor Două Națiuni]]. Republica a fost desființată în [[1795]].<ref name="gierowski3">Józef Andrzej Gierowski – ''Historia Polski 1764–1864'' (History of Poland 1764–1864), p. 74-101</ref> Polonia și-a recăpătat independența în [[1918]] după [[Primul Război Mondial]], dar și-a pierdut-o din nou în timpul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], fiind ocupată de forțele [[Germania Nazistă|Germaniei Naziste]] și [[Uniunea Sovietică|Uniunii Sovietice]], iar după 1945 a devenit un stat [[comunism|comunist]] aflat sub controlul fostei Uniuni Sovietice. În anul [[1989]], dominația comunistă [[căderea comunismului|a fost răsturnată]] și Polonia a devenit ceea ce este neoficial denumit „a Treia Republică Poloneză”. Polonia este o putere regională, precum și o posibilă [[mare putere|putere mondială]] emergentă.<ref>{{cite web|url=https://seekingalpha.com/article/115133-japan-turkey-poland-mexico-the-rising-world-powers|title=Japan, Turkey, Poland, Mexico the Rising World Powers?|first=Research|last=Recap|date=16 January 2009|publisher=|accessdate=23 July 2017}}</ref> Este [[Lista țărilor în funcție de PIB (nominal)|a opta ca mărime]] și una dintre cele mai dinamice economii din [[Uniunea Europeană]],<ref>{{cite web|url=http://multishoring.info/market-news/bloomberg-businessweek-%E2%80%9Ehow-poland-became-europes-most-dynamic-economy%E2%80%9D/|title=Bloomberg Businessweek: "How Poland Became Europe’s Most Dynamic Economy" -|publisher=|accessdate=14 April 2017|archive-date=2018-07-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20180709064655/http://multishoring.info/market-news/bloomberg-businessweek-%E2%80%9Ehow-poland-became-europes-most-dynamic-economy%E2%80%9D/|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.bloomberg.com/news/articles/2013-11-27/how-poland-became-europes-most-dynamic-economy|title=How Poland Became Europe's Most Dynamic Economy|date=27 November 2013|publisher=|accessdate=14 April 2017|via=www.bloomberg.com}}</ref>, și are un [[Lista_țărilor_după_indicele_dezvoltării_umane|nivel foarte înalt]] de [[Indicele dezvoltării umane|dezvoltare umană]]<ref name="Human Development Index and its components">{{cite web|url=http://hdr.undp.org/en/media/HDR_2010_EN_Table1.pdf|title= Human Development Index and its components|work=hdr.undp.org|publisher=|pages=|page=|date=|accessdate=27 august 2011}}</ref> și un nivel [[Indicele de percepție a corupției|relativ scăzut]] de [[corupție]].<ref>{{cite web|url=https://www.transparency.org/en/news/corruption-perceptions-index-2016?token=0-6DEP8J9gsvrwbDFWOEJICG4YkpcWjn|title=Corruption Perceptions Index 2016 - News|website=Transparency.org|accessdate=23 martie 2021}}</ref> Polonia este o [[țară dezvoltată]]<ref>{{cite web|url=https://www.isi-web.org/index.php/resources/developing-countries|title=Developing Countries – isi-web.org|first=Justin van der|last=Veeke|publisher=|accessdate=24 April 2017|archive-date=2017-04-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20170425031145/https://www.isi-web.org/index.php/resources/developing-countries|dead-url=yes}}</ref> și [[democrație|democratică]], cu standarde foarte ridicate de trai, de calitate a vieții,<ref>[http://www.numbeo.com/quality-of-life/rankings_by_country.jsp] Numbeo Quality of Life Index 2015 Mid Year</ref> siguranță, educație și libertate economică.<ref>{{cite web|url=http://www.city-safe.com/danger-rankings/|title=World's Safest Countries Ranked — CitySafe|publisher=|accessdate=14 April 2017|archive-date=2017-04-15|archive-url=https://web.archive.org/web/20170415012741/http://www.city-safe.com/danger-rankings/|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.thenews.pl/1/9/Artykul/272767,Poland-25th-worldwide-in-expat-ranking|title=Poland 25th worldwide in expat ranking|publisher=|accessdate=14 April 2017}}</ref> Situată între [[Europa de Est]] și [[Europa de Vest|Vest]], Polonia a dezvoltat un bogat patrimoniu cultural, ce include numeroase monumente istorice și 16 [[Locuri_din_Patrimoniul_Mondial_UNESCO|situri arheologice]] ale [[UNESCO]].<ref name="Poland – UNESCO World Heritage Centre">{{cite web|url=http://whc.unesco.org/en/statesparties/pl|title=Poland – UNESCO World Heritage Centre|work=Whc.unesco.org|date=|accessdate=6 February 2012}}</ref> Polonia este membră a [[NATO]], [[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[OECD]], [[Organizația Mondială a Comerțului|Organizației Mondiale a Comerțului]] și a [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]]. ==Nume== Polonia se numește oficial ''Republica Polonă''. În [[limba poloneză]] există, totuși, două cuvinte corespunzătoare cuvântului [[limba română|românesc]] ''republică'': ''republika''<ref>{{cite web|url=http://www.sjp.pl/co/republika|title=Słownik Języka Polskiego: ''republika''|accessdate=6 mai 2009|language=poloneză}}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> și ''rzeczpospolita''<ref>{{cite web|url=http://www.sjp.pl/co/rzeczpospolita|title=Słownik Języka Polskiego: ''rzeczpospolita''|accessdate=6 mai 2009|language=poloneză|archive-date=2011-09-30|archive-url=https://web.archive.org/web/20110930142052/http://www.sjp.pl/co/rzeczpospolita|dead-url=yes}}</ref>, dar cel de-al doilea este folosit exclusiv în legătură cu statul polonez. Numele ''rzeczpospolita'' însemnând ''lucru public'' este traducerea directă a vorbei latinești ''res publica''<ref>{{cite web|url=http://wiktoria635.webpark.pl/polska.htm|title=Polska| accessdate = 6 mai 2009}}</ref>. Originea numelui ''Polska'' rămâne incertă, dar există o ipoteză foarte verosimilă, care afirmă că acest toponim este derivat din cuvântul ''pole'' (din [[limba slavă veche|slava veche]] ''*polje'') însemnând ''câmp''<ref>{{cite web|url=http://poradnia.pwn.pl/lista.php?id=2783|title=Poradnia językowa PWN|accessdate=6 mai 2009|language=poloneză|archive-date=2011-09-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20110907165821/http://poradnia.pwn.pl/lista.php?id=2783|dead-url=yes}}</ref>. O părere că numele statului nu vine direct de la ''pole'', ci a derivat prin intermediul numelui unui popor vest-slavic, {{Ill-wd|Q428713|3=Polani}}, deși este foarte recunoscută, a fost recent pusă la îndoială de către unii istorici<ref>{{cite book|author=Mai mulți autori|title=U źródeł Polski - do roku 1038|publisher=Wydawnictwo Dolnośląskie|year=2002|place=Wrocław}}</ref>. În trecut, în special în [[Evul Mediu]], Polonia era cunoscută în afara țărilor slave sub denumirile [[limba latină|latinești]] — ''terra Poloniæ'' (''țara Poloniei'') și ''Regnum Poloniæ'' (''Regatul Poloniei'').<ref>{{Citation | url=http://sjp.pwn.pl/slowniki/terra-Poloniae.html| title=Jaka jest etymologia słowa Polska (nazwa kraju)?| newspaper=Sjp.pwn.pl| date=21 februarie 2003 | author=Krystyna Długosz-Kurczabowa| accessdate=26 iulie 2015}}</ref> Din numele acestea vin și denumirile străine în [[limbi romanice|limbile romanice]] pentru a desemna acest stat — {{fr|Pologne}}, {{pt|Polónia}} sau ''Polônia'', [[limba spaniolă|spaniolă]], [[limba română|română]] și {{it|Polonia}}. Din numele slav vin denumirile în [[limbi germanice]] – {{de|Polen}}, {{en|Poland}}. În unele limbi, cuvântul pentru a desemna Polonia vine de o altă rădăcină, legată cu numele tribului slav [[lenzieni]] și cuvântul ''lęda'' însemnând ''pârloagă'' — {{hu|Lengyelország}}, {{lt|Lenkija}}, {{fa|لهستان Lahestan}}.<ref>{{Ill-wd|Q952407|3=Wielka Encyklopedia Powszechna PWN}} în polonă.</ref> În româna veche, polonezului i se spunea „leah”, la plural „leși”, nume întâlnit și în [[ucraineană]]:ljach. A rămas în română ca nume de familie, Leahu. == Istorie == {{articol principal|Istoria Poloniei}} === Antichitate === [[Fișier:Eastern and Central Europe around 750 BC.png|250px|thumb|Europa Centrală și de Est în Epoca Fierului (cu civilizațiile slave Lusațiană, Milograd și Chernoles, cca 750 î.Hr.)]] [[Fișier:Przeworsk culture.png|250px|thumb|left|Culturile slave Przeworsk (verde; situată pe teritoriul actual al Poloniei) și Zarubintsy (roșu; parțial situată și pe teritoriul actual al Poloniei) ale Epocii Fierului, datând din perioada cuprinsă între secolul al III-lea î.Hr. și secolul al V-lea d.Hr.]] În [[antichitatea târzie]], diverse grupuri etnice au locuit pe teritoriul Poloniei de astăzi. Datele privind respectivele grupuri nu sunt exacte, iar afilierea lor lingvistică este controversată.<ref name="muzeumczestochowa.pl">{{cite book | url=http://www.muzeumczestochowa.pl/wp-content/uploads/2012/11/folder.pdf | title=Z mroku dziejów. Kultura Łużycka | publisher=Muzeum Częstochowskie. Rezerwat archeologiczny (Museum of Częstochowa) | year=2007 | accessdate=9 January 2013 | author=Maciej Kosiński, Magdalena Wieczorek-Szmal | pages=3–4 | quote=Możemy jedynie stwierdzić, że kultura łużycka nie tworzyła jednej zwartej całości. Jak się wydaje, jej skład etniczny był niejednorodny. | isbn=978-83-60128-11-4 | format=PDF file, direct download 1.95 MB}}</ref> Teritoriul Poloniei a fost locuit, între altele, de triburi [[popoare slave|slave]],<ref name="UzP 122-167">Diverși autori, ed. [[Marek Derwich]] și [[Adam Żurek]], ''U źródeł Polski (do roku 1038)'' - ''Fundamentele Poloniei (până în anul 1038)'', {{Ill-wd|Q8039666|3=Wydawnictwo Dolnośląskie}}, Wrocław 2002, ISBN 83-7023-954-4, p. 1-143</ref> [[celt]]ice, [[popoare baltice|baltice]]<ref name="UzP 76-121">{{Harvnb|Derwich|Żurek|2002|pp=76–121}}.</ref> și [[popoare germanice|germanice]].<ref name="UzP 122-167"/> Este disputată, de asemenea, originea slavilor. În principal, se disting două teze în această privință: [[alohton]]ia și [[autohton]]ia. Cea mai cunoscută descoperire [[arheologie|arheologică]] privind Polonia preistorică este o așezare fortificată din {{Ill-wd|Q866393|3=Biskupin}},<ref>{{Citation | url=http://www.visittorun.pl/259,l2.html| title=VisitTorun: Torun Guide - Biskupin| newspaper=Visittorun.pl| date= | author=| accessdate=28 iulie 2015}}</ref> datată din [[cultura luzațiană]] a epocii timpurii a fierului, în jurul anului 750 î.e.n. === Evul Mediu === {{articol principal|Polonia în timpul Evului Mediu}} [[Fișier:Matejko Christianization of Poland.jpg|250px|thumb|''Primirea botezului'' de [[Jan Matejko]].]] Primul conducător atestat al statului polonez a fost [[Mieszko I al Poloniei|Mieszko I]] din [[dinastia Piast]], care a fost botezat în anul [[966]] de misionari din [[Regatul Ceh]].<ref name="Kłoczowski2000">{{cite book|author=Jerzy Kłoczowski|title=A History of Polish Christianity|url=http://books.google.com/books?id=ecdye8hk_tgC&pg=PA10|accessdate=5 April 2012|date=14 September 2000|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-0-521-36429-4|pages=10–13}}</ref> [[Creștinarea Poloniei]] a început în această perioadă și s-a desfășurat concomitent cu combaterea [[mitologia slavă|credințelor slave păgâne]].<ref>G. Labuda, ''Mieszko I'', cap. IV.3.</ref> Succesorul și fiul său, [[Boleslav I al Poloniei|Boleslav Viteazul]], a devenit primul rege al Poloniei în [[1025]],<ref>Tadeusz Wojciechowski: Szkice historyczne jedynastego wieku, ed. III. 1951, p. 153</ref><ref>Wipo: [http://www.hs-augsburg.de/~harsch/Chronologia/Lspost11/Wipo/wip_vit4.html ''Gesta Chuonradi II imperatoris'' (în latină)] (accesat la 23 octombrie 2014)</ref> impunând independența statului față de [[Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană]], cel mai mare și cel mai puternic vecin al Poloniei în acea epocă.<ref>{{citat carte|author=J. Gordon Melton|title=Faiths Across Time: 5,000 Years of Religious History|year=2014|publisher=ABC-CLIO}}</ref> Succesorul său, [[Mieszko al II-lea Lambert]], nu a reușit să consolideze realizările acestuia, a destabilizat țara și a pierdut o serie de teritorii.<ref name="UzP 122-167"/><ref name="Wyrozumski 93–96">Jerzy Wyrozumski, ''Historia Polski do roku 1505'', pp. 93–96</ref> [[Fișier:Poland1020-c.png|250px|thumb|left|Polonia în timpul dinastiei Piaștilor (secolul al X-lea)]] Fiul lui Mieszko II, [[Cazimir Restauratorul]], a restaurat statul, a întărit armata, a dezvoltat economia și a protejat Biserica. În timpul domniei sale a început formarea [[statul cavaleresc|statului cavaleresc]]. Deși a avut parte de multe succese cât a fost la putere, lui Cazimir Restauratorul nu i-a fost acordat niciodată titlul de rege. Fiul său, [[Boleslav al II-lea al Poloniei|Boleslav al II-lea ''cel Curajos'']], a primit acest titlu în [[1076]],<ref name="mhp_1">Praca zbiorowa ''Multimedialna Historia Polski Tom 2 Polska Piastów'', str. 7, Polskapresse Sp. z o.o., ISBN 978-83-60669-02-0</ref> dar a fost exilat în [[1079]], după ce a dat un ordin de ucidere a episcopului Cracoviei sub acuzația de trădare.<ref>André Vauchez, Richard Barrie Dobson, Michael Lapidge, 2000 (ed.). "Boleslas II the Bold". Encyclopedia of the Middle Ages. Routledge. ISBN 978-1-57958-282-1.</ref> I-a urmat pe tron [[Vladislav I Herman]], dar acesta a renunțat la titlu regal. [[Fișier:Boleslaw III Wrymouth.jpg|200px|thumb|[[Boleslav al III-lea al Poloniei|Boleslav al III-lea ''Gură Strâmbă'']]]] Conducătorul următor, [[Boleslav al III-lea al Poloniei|Boleslav al III-lea ''Gură Strâmbă'']], a câștigat tronul Poloniei după o luptă lungă cu fratele său, [[Zbigniew al Poloniei|Zbigniew]]. În testamentul său, acesta a decis să [[Dinastia Piast#Fragmentarea țării (1138 – 1314)|scindeze statul]] pentru a preveni astfel războaie civile între fiii lui. A dispus testamentar crearea a șase teritorii (''dzielnica'', pl. ''dzielnice'', „districte”), trei pentru fii, unul pentru soția sa, [[Salomea din Berg|Salomea]], unul pentru fiul cel mai mare (senior), teritoriu compus din [[Polonia Mică]], [[Pomerelia]] și o parte a [[Polonia Mare|Poloniei Mari]], și unul sub control senioral ([[Pomerania Occidentală]]). Seniorul controla provincia sa, provincia seniorală și alte teritorii aflate sub controlul senioral. În [[1138]], [[Vladislav al II-lea Exilatul]] a primit [[Silezia]], [[Boleslav al IV-lea al Poloniei|Boleslav al IV-lea ''cel Creț'']] — [[Mazovia]], iar [[Mieszko al III-lea al Poloniei|Mieszko al III-lea ''cel Bătrân'']] — o parte a [[Polonia Mare|Poloniei Marii]], care nu a făcut parte din provincia seniorală. Moștenitorul lui Bolesław Krzywousty, [[Henric din Sandomierz]], a fost duce al [[Sandomierz]]ului pe care l-a primit în [[1146]]. Vladislav al II-lea Exilatul a devenit primul senior. În perioada fragmentării teritoriale au avut loc unele încercări de reunificare a teritoriului, dar încercările au eșuat sau au fost de scurtă durată. Una dintre cele mai reușite a fost cea a „Henricilor silezieni” („''[[Henrykowie Śląscy]]''”), [[Henric I cel Bărbos]] și [[Henric al II-lea cel Pios]]. Ei au unit două provincii: [[Silezia]] și [[Polonia Mică]], dar statul lor s-a prăbușit ca urmare a atacurilor [[Mongolia|mongole]], respectiv a înfrângerilor suferite în bătăliile de la [[Chmielnik]] și de la Legnice ([[Legnica|Legnița)]] în [[1241]]. O altă încercare importantă a fost a lui [[Przemysł al II-lea]]. El a unit [[Polonia Mare]] cu [[Pomerelia]] și a fost încoronat în [[1295]]. Statul său s-a destrămat la moartea acestuia, în [[1296]], survenită în condiții misterioase. [[Fișier:Jadwiga CP.jpg|250px|thumb|right|Sacrofagul lui [[Hedviga de Anjou|Jadwiga]] din [[Catedrala Wawel]].]] O încercare reușită a fost făcută de pe [[Vladislav I cel Scurt]]. El a unit [[Polonia Mică]] și [[Polonia Mare]], cele mai importante părți ale țării, și s-a încoronat la data de [[20 ianuarie]] [[1320]]. Fiul său, [[Cazimir al III-lea al Poloniei|Cazimir al III-lea cel Mare]], a întărit poziția Poloniei în regiune, a extins teritoriul țării spre est, adăugând teritoriile [[Rutenia|rutene]] și [[Podolia]]. Pe plan internațional, el a realizat alianțe și pacte cu casele regale de [[Casa de Luxemburg|Luxemburg]] și [[Casa de Anjou|Anjou]] și a dezvoltat economia și sistemul de apărare a țării. După moartea lui Cazimir, datorită lipsei de moștenitori, tronul Poloniei a fost ocupat de monarhi din casa Anjou, luând sfârșit, astfel, perioada Piaștilor. În anul [[1370]] [[Ludovic I al Ungariei]] a fost încoronat ca rege al Poloniei. În timpul domniei sale a început supremația [[nobilime|nobilimii]] în viața politică a țării. Nobilimea a primit primul [[privilegii ale nobilimii poloneze|privilegiu general]] în [[Košice]], în [[1374]]. După moartea lui Ludovic d'Anjou, în [[1382]], a început cea mai lungă perioadă de [[interregn]] din istoria Poloniei. În cele din urmă, fiica lui Ludovic, [[Jadwiga de Anjou]], a fost încoronată nu ca regină a Poloniei, ci ca rege, la [[16 octombrie]] [[1384]]. În [[1386]] regina Jadwiga s-a măritat cu ducele Lituaniei Iogailas (Jagiello), cunoscut, ulterior, ca [[Vladislav al II-lea al Poloniei]]. Încoronarea lui a fost la [[4 martie]] [[1386]], inaugurându-se, astfel, perioada dinastică a [[Dinastia Jagiellonilor|casei regale a Jagiellonilor]]. === Republica Celor Două Națiuni === {{articol principal|Uniunea statală polono-lituaniană}} [[Fișier:Matejko Battle of Grunwald.jpg|250px|thumb|''[[Bătălia de la Grunwald]]'' a fost pictată de [[Jan Matejko]], autor și al altor picturi care prezintă istoria Poloniei.]] Uniunea personală cu [[Marele Ducat al Lituaniei]], vecinul din nord și est, începută prin încoronarea lui Jagiello pe tronul polonez,<ref>{{cite book| author = Jerzy Ochmański| title = Historia Litwy| publisher = Zakład Narodowy im. Ossolińskich| location = Wrocław| year = 1990| pages = 128| isbn = 83-04-03107-8}}</ref> a permis extinderea puterii poloneze spre est și crearea (conform [[Uniunea statală polono-lituaniană#Unirea de la Lublin|Uniunii de la Lublin]] din [[1569]]) confederației Polono-Lituaniene (''[[uniunea statală polono-lituaniană|Rzeczpospolita]]''), ce cuprindea un teritoriu situat între [[Marea Baltică]], [[Munții Carpați]], [[Belarus]]ul actual, [[Nistru]]l și [[Nipru]]l. La nord-vest, [[ordinul teutonic|cavalerii teutoni]], conducători ai Prusiei din [[secolul XIII]], au fost învinși de forțele unite polono-lituaniene în [[bătălia de la Grunwald]] ([[1410]]) și, ulterior, în [[Război de Treisprezece Ani|Războiul de Treisprezece Ani]]. Conform celui de-[[al doilea tratat de la Toruń]], [[1466]], ei au trebuit să cedeze partea occidentală a teritoriului [[Coroana Regatului Polonez|Coroanei Poloneze]] (teritorii mai târziu cunoscute ca [[Prusia Regală]]) și au acceptat suzeranitatea polono-lituaniană asupra restului teritoriului lor ([[Prusia Ducală]]). [[Fișier:Death of Sigismund Augustus at Knyszyn.JPG|250px|thumb|''Moartea lui Sigismund II August'', pictată de Jan Matejko.]] În această perioadă, Polonia a devenit țara cu cea mai mare populație [[evrei]]ască a Europei, datorită unor edicte regale emise în [[secolul XIII]], care au garantat siguranța și libertatea religioasă evreilor. Acestea au contrastat cu persecuțiile periodice din [[Europa Vestică]], persecuții ce s-au intensificat după [[Moartea Neagră]] ([[1348]]-[[1349]]), când unele grupuri din Occident i-au acuzat pe evrei ca fiind cauzatori ai bolii. Mare parte din Polonia a fost cruțată de această boală și emigrarea evreilor a adus beneficii într-un stat în curs de dezvoltare. Cea mai mare creștere a numărului evreilor a avut loc în [[secolul XIX]], când ei au constituit 7% din întreaga populație poloneză. În general, [[regii Poloniei]] și nobilimea erau amabili cu evreii, pe când țărănimea și [[Biserica Romano-Catolică]] nu. În timpul existenței statului unit polono-lituanian, în [[secolul al XVI-lea]] Polonia a devenit [[monarhie electivă]], a cărui rege era ales pe viață. La moartea acestuia se organizau alegeri. Această situație a fost necesară în urma crizei din anul [[1572]], când regele Poloniei, [[Sigismund al II-lea August]], a decedat fără moștenitor. Nefiind stabilită nici o metodă de alegere a regelui, în această eventualitate, a fost nevoie de mai mult timp pentru a decide metoda de alegere a noului rege. În final, după lungi dezbateri, s-a decis să se permită întregii nobilimi poloneze să aleagă un nou rege. Nobilimea s-a adunat în [[Varșovia]] și a votat într-o „alegere liberă”, vot ce s-a efectuat după moartea regelui. Primele alegeri poloneze au avut loc în [[1573]]. Patru oameni au fost candidați pentru rege: [[Henric al III-lea al Franței|Henric de Valois]] (''Henryk Walezy''), fratele regelui [[Franța|Franței]] (Carol [[Carol al IX-lea al Franței|al IX-lea]]), [[Ivan cel Groaznic]], țarul [[Rusia|Rusiei]], [[Ernest de Austria|arhiducele Ernest]] din casa Habsburg și regele [[Suedia|Suediei]], [[Ioan Vasa III]]. Alegerea a fost foarte dezordonată și a fost câștigată de Henric de Valois. Cauza pentru cea mai mare parte a dezordinii din timpul alegerilor a fost numărul mare de oameni care au venit să voteze. [[Fișier:Potega Rzeczypospolitej u zenitu Zlota wolnosc Elekcja 1573.JPG|250px|thumb|right|''Alegerea din 1573'', pictată de Jan Matejko.]] Henric de Valois a părăsit tronul Poloniei după doar patru luni de domnie, după ce a primit vestea morții fratelui său, care l-a numit moștenitor. Henric a devenit rege al Franței sub titlul de Henric III. Această mișcare a surprins majoritatea nobilimii, deoarece în timpul conducerii lui Henric economia Poloniei s-a dezvoltat. După [[1569]] [[uniunea statală polono-lituaniană]] a suferit o serie de invazii [[tătari|tătărești]], care aveau drept scop a prăda, a jefui și a prinde sclavi. Zona limitrofă de la sud-est a fost într-o stare de război semi-permanent până în [[secolul XVIII]]. De asemenea, tătarii au sprijinit revoltele [[cazac]]ilor în [[1593]], [[1626]], [[1637]]-[[1638]] și [[1648]]-[[1654]]. Ultima, care a durat șase ani, a fost condusă de [[Bogdan Hmelnițki]]. Ca rezultat al mai multor cereri făcute de hatman, [[Ucraina]] a fost pusă sub protecția [[Rusia|Rusiei]]. Acordul a fost făcut în ianuarie [[1654]], în orașul [[Pereslavl Zaleschii|Pereiaslavl]]. Acesta a cauzat [[războiul polono-rus (1654-1667)|războiul polono-rus]], care a durat între [[1654]] și [[1667]]. La sfârșitul acestuia, opozanții au semnat un acord în [[Adrusovo]] (în jurul orașului [[Smolensk]]), unde Polonia a cedat [[Ucraina]] Rusiei și cazacii au primit drept de autonomie locală și armată internă. [[Fișier:Allegory of the 1st partition of Poland.jpg|250px|thumb|''Alegoria primei împărțiri a Poloniei'']] Polonia a avut unsprezece regi aleși. Aceștia au fost: [[Henric al III-lea al Franței|Henric de Valois]] (''Henryk Walezy''), [[Ștefan Báthory]] (''Stefan Batory''), [[Sigismund al III-lea Vasa]] (''Zygmunt III Waza''), [[Vladislav al IV-lea Vasa]] (''Władysław IV Waza''), [[Ioan Cazimir al II-lea Vasa]] (''Jan Kazimierz Waza''), [[Mihail Korybut Wiśniowiecki|Mihai I]] (''Michał Korybut Wiśniowiecki''), [[Ioan al III-lea Sobieski]] (''Jan III Sobieski''), [[August al II-lea al Poloniei|August al II-lea cel Puternic]] (''August II Mocny''), [[Stanisław Leszczyński]], [[August al III-lea al Poloniei|August al III-lea]] și [[Stanisław August Poniatowski]]. Statul polono-lituanian de după [[Uniunea de la Lublin, 1569|Uniunea de la Lublin]] a reprezentat un contrapunct interesant în perioada [[monarhie absolută|monarhiilor absolute]] din [[Europa Occidentală]]. Sistemul său politic cvasi-democratic, numit „libertatea de aur a nobilimii”, a reprezentat o situație politică fără precedent în istoria Europei. Din nefericire, luptele puternice dintre nobilimea mai săracă, [[magnaterie|magnații]] (''[[pan]]ii'') și regii aleși au subminat valorile cetățenești și au erodat, treptat, autoritatea și puterea guvernului. După seria războaielor pustiitoare din [[secolul XVII]] (cele mai notabile fiind [[Răscoala lui Hmelnițki|Răscoala lui Bogdan Hmelnițki]] și [[Potopul]]), Polonia-Lituania a devenit un stat slab din punct de vedere politic pe scena europeană. Economia și dezvoltarea sa au fost afectate datorită păstrării caracterului agricol al țării și a statutului de [[șerbie]] pentru majoritatea populației, ceea ce a întârziat industrializarea țării. La începutul [[secolul XVIII|secolului XVIII]] uniunea polono-lituaniană, unul dintre cele mai mari state ale Europei, a devenit nimic mai mult decât marioneta vecinilor săi: a [[Imperiul Austriac|Austriei]], a [[Prusia|Prusiei]] și a [[Imperiul Rus|Rusiei]]. Odată cu pătrunderea [[Iluminismul în Polonia|iluminismului în Polonia]], în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea,<ref name="gierowski2">Józef Andrzej Gierowski – ''Historia Polski 1505–1764'' (History of Poland 1505–1764), p. 174-301</ref> o mișcare de reformă și revitalizare a statului a adus schimbări importante în sistemul politic și economic, sfârșind prin introducerea primei constituții din Europa: [[Constituția de la 3 mai 1791]].<ref>* Jerzy Kowecki, ed., ''Konstytucja 3 maja 1791'' (Constituția din 3 mai 1791), ''przedmową opatrzył'' (cuvânt înainte de) Bogusław Leśnodorski, Varșovia, {{Ill-wd|Q1428376|3=Państwowe Wydawnictwo Naukowe}}, 1981, ISBN 83-01-01915-8.</ref> Din nefericire, aceasta a venit prea târziu pentru a putea impune reforme temeinice, deoarece vecinii antemenționați [[împărțirile Poloniei|au împărțit Polonia]] într-o serie de trei partiții.<ref>Lukowski, Jerzy. [http://www.h-net.org/reviews/showrev.php?id=3315 ''The Partitions of Poland 1772, 1793, 1795''] (1998)</ref><ref>Lewitter, Lucjan R. "The Partitions of Poland" in A. Goodwyn, ed. ''The New Cambridge Modern History: vol 8 1763–93'' (1965) pp 333–59</ref> === Ducatul Varșoviei === {{articol principal|Ducatul Varșoviei}} [[Fișier:Nap1807.JPG|thumb|250px|[[Napoleon Bonaparte]] înmânând [[Constituția Ducatului Varșoviei|Constituția]] pentru [[Ducatul Varșoviei]].]] După împărțiri, s-a început o perioadă de stagnare pe teritoriul polonez, care a durat până la [[1806]], când o parte a fostei Polonii a fost eliberată prin revolta populară inspirată de succesele lui [[Napoleon Bonaparte]]. Prima grijă a noului guvern a fost asigurarea hranei pentru armata franceză, care a luptat împotriva forțelor ruse în [[Prusia Răsăriteană]]. [[Napoleon Bonaparte]] a creat în mod oficial [[Ducatul Varșoviei]] în [[1807]]. Crearea statului a fost unul dintre punctele [[tratatul de la Tilsit|tratatului de la Tilsit]] cu [[Prusia]]. Bonaparte a fost sprijinit atât de republicanii locali, cât și de importanta minoritate poloneză din [[Franța]] ca unicul om care putea să restituie suveranitatea poloneză după împărțiri. Deși a fost creat ca un [[stat satelit]] al Franței (și era doar un [[ducat]], nu un [[regat]]), în acele timpuri se credea că [[polonezi|națiunea poloneză]] va fi capabilă să-și recapete fostul statut și, poate, chiar și fostele frontiere. În mod oficial, statul a fost un ducat independent, aliat cu [[Franța]] și a făcut uniune personală cu [[Regatul Saxoniei]] — regele saxon, [[Frederic Augustus I de Saxonia|Frederic Augustus]] a fost, de asemenea, ducele [[Varșovia|Varșoviei]].<ref name="Flathe">Heinrich Theodor Flathe: ''Friedrich August I., König von Sachsen''. In: ''[[Allgemeine Deutsche Biographie]]'' (ADB). Volume 7, Duncker & Humblot, Leipzig 1878, pp. 786–789 {{de icon}}</ref><ref name="Schaefer">Dagmar Schäfer: ''Der gefangene Sachsenkönig. Eine Erinnerung an Sachsens ersten König, Friedrich August I. (1750–1827)''. Tauchaer Verlag, Taucha 1996, ISBN 3-910074-52-9 {{de icon}}</ref> Dar în fapt, cea mai importantă persoană în ducat a fost ambasadorul francez. [[Fișier:Duchy of Warsaw and Republic of Danzig.JPG|250px|thumb|Ducatul Varșoviei după 1809.]] În [[1809]] s-a început un război scurt împortivă [[Austria|Austriei]]. Deși în [[bătălia de la Raszyn]] polonezii au fost înfrânți și austriecii au intrat în [[Varșovia]], în cele din urmă polonezii au executat cu succes o manevră de învăluire a inamicului, reușind cucerirea orașelor [[Cracovia]] și [[Liov]] și a celei mai mari părți a regiunii anexate de [[Austria]] în timpul împărțirilor Poloniei. Tratatul care a pus capăt conflictului, [[tratatul de la Schönbrunn]] a permis extinderea teritoriului ducatului în zonele sudice pe care le stăpânise odinioară Polonia. Ducatul nu și-a schimbat frontierele până la [[congresul de la Viena]]. După înfrângerea lui Bonaparte, mare parte a teritoriului ducatului a fost primită de [[Rusia]] în ianuarie [[1813]]. Restul statului a fost anexat de [[Prusia]]. Aceste schimbări au fost acceptate la congres. Unica excepție a fost orașul [[Cracovia]], care a fost controlat de către Austria, Prusia și Rusia ca [[Orașul Liber Cracovia]]. === După Congresul de la Viena === La data de [[3 mai]] [[1815]], în timpul [[congresul de la Viena|congresului de la Viena]] [[Rusia]] a semnat cu [[Prusia]] și [[Austria]] tratate bilaterale de împărțire a Ducatului Varșoviei și acordul trilateral de creare a [[Orașul Liber Cracovia|Orașului Liber Cracovia]]. S-a decis că ducatul va fi împărțit în trei părți: * [[Wieliczka]] și împrejurimi — Imperiul Austriac * [[Polonia Mare]] — Regatul Prusian * restul ducatului — Imperiul Rus ==== Imperiul Rus ==== {{articol principal|Polonia Congresului}} [[Fișier:Bitwa pod Ostroleka.jpg|250px|thumb|''Bătălia de la Ostrołęka'', pictată de [[Juliusz Kossak]].]] O parte a Ducatului Varșoviei a fost schimbată în [[Polonia Congresului|Regatul Poloniei]], în mod popular numit și ''Regatul Congresului'' sau ''Polonia Congresului.'' Acesta a fost începutul „uniunii eterne” cu [[Rusia]] — fiecare țar următor al Rusiei avea să fie și rege polonez, conform constituției Regatului din [[27 noiembrie]] [[1815]]. Competențele monarhului includeau: politica externă, conducerea forțelor armate, alegerea persoanelor oficiale principale, dreptul de veto împotriva legilor Seimului ș.a.m.d. Țarul-rege a fost reprezentat în Polonia printr-un guvernator. Primul a fost generalul. {{Ill-wd|Q428311|3=Józef Zajączek}} ([[1815]]-[[1826]]). După moartea lui, țarul a renunțat la alegerea celui nou și a dat competențele lui [[Consiliu Administrativ (Polonia Congresului)|Consiliului Administrativ]]. După [[Revolta din Noiembrie|revolta din noiembrie]] poziția de guvernator a fost reintrodusă. [[Fișier:Powstanie listopadowe 5 złotych 1831.JPG|250px|thumb|5 [[zlot polonez|zloți polonezi]] din timpul revoltei de noiembrie.]] La data de [[29 noiembrie]] [[1830]] a început în [[Varșovia]] revolta, cauzată de primirea independenței de către [[Belgia]] în acel an. În timpul revoltei, Seimul l-a detronat pe regele [[Nicolae I al Rusiei|Nicolae I Romanov]] la data de [[25 ianuarie]] [[1831]]. S-a sperat în alegerea unui nou rege. A avut loc intervenția forțelor ruse sub conducerea feldmareșalului [[Ivan Paschevici]]. La data de [[21 octombrie]] a capitulat ultimul punct de rezistență al revoluționarilor — cetatea din [[Zamość]]. După revolta din noiembrie și detronare, [[casa Romanov]] a uzurpat titlul de rege al Poloniei. [[Nicolae II al Rusiei|Nicolae II]] a renunțat la acesta la data de [[25 decembrie]] [[1916]], recunoscând suveranitatea [[Regatul Polonez (1916-1918)|Regatului Polonez]]. După revoltă s-a intensificat [[rusificare]]a, iar autonomia regiunii a fost limitată. La data de [[22 ianuarie]] [[1863]] a început cel de-al doilea război de independență, [[revolta din ianuarie]]. Și aceasta a fost împotriva Imperiului Rus. Lupte au avut loc atât pe teritoriul Regatului Congresului, cât și în [[Lituania]], [[Belarus]] și o parte a [[Ucraina|Ucrainei]]. S-a finalizat în primăvara anului [[1864]]. După aceasta, autonomia Poloniei a fost definitiv anulată. ==== Austria și Austro-Ungaria ==== {{articol principal|Galiția}} [[Fișier:Ukraine-Lviv-University.jpg|250px|thumb|Clădirea parlamentului Galiției, acum Universitatea Liov.]] Termenul ''Galiția și Lodomeria'', tradițional prescurtat ''Galiția'', a intrat în uz după prima împărțire a Poloniei, când [[Imperiul Austriac]] a primit partea sudică a Republicii Celor Două Națiuni, cu [[voievodatul rutean (Republica Celor Două Națiuni)|voievodatul rutean]] cu [[Liov]], [[Rzeszów]], [[Belz]], [[Sanok]] și [[Przemyśl]], partea sudică a [[Polonia Mică|Poloniei Mici]] cu [[Tarnów]], [[Oświęcim]], [[Jaworzno]], [[Nowy Targ]] și [[Nowy Sącz]], [[Zamość]] și câteva fortărețe din [[Podolia]] — [[Tarnopol]], [[Zbaraj]]. Aceste teritorii au primit un statut de statul regal al Austriei, cu denumirea oficială ''Regatul Galiției și Lodomeriei'' ({{de|Königreich Galizien und Lodomerien}}). Purtând titlu ''Rex Galiciæ et Lodomeriæ'', diplomația austriacă a încercat să vizualizeze dreptul monarhilor austrieci — similar stăpânitorilor coroanei ungare — pentru a controla teritoriile cucerite. În [[1861]] Galiția a primit autonomia cu parlament statal și guvern local în [[Liov]]. În [[1867]], după crearea [[Austro-Ungaria|monarhiei dualiste]], (Regatul Galiției și Lodomeriei a rămas în [[Imperiul Austriac]]), autonomia a fost mai extinsă. Guvernul austriac a garantat că guvernatorii vor fi aleși din populația locală. Parlamentul a avut drept de a face legi legate de economia regiunii, comunicații, educație și sănătate. Datorită acelor schimbări, Galiția a devenit centrul mișcării liberaționiste poloneze, aici luând ființă partide politice și organizații paramilitare, care au constituit baza pentru crearea Legiunilor Poloneze la începutul [[secolul XX|secolului XX]]. ==== Republica Cracoviană ==== {{articol principal|Orașul Liber Cracovia}} Republica Cracoviană, cunoscută și ca [[Orașul Liber Cracovia]], a fost creată în [[1815]], din inițiativa țarului [[Alexandru I al Rusiei|Alexandru I]], care a propus în cursul negocierilor între cele trei imperii transformarea [[Cracovia|Cracoviei]] și a [[Toruń]]ului în orașe libere. Finalmente, [[Toruń]] a fost anexat de Prusia, iar Cracovia și împrejurimile sale au fost organizate în statul „liber, independent și exigent neutru” sub controlul Austriei, Rusiei și Prusiei. Noul stat nu a primit dreptul la politică externă proprie. Interesele lui au fost reprezentate de cele trei imperii. Aceste state au promis respectul etern pentru neutralitatea Orașului Liber și nu au permis armatelor lor intrarea în teritoriul cracovian. În răspuns, Cracovia a trebuit să predea toți agenții străini și dezertorii, care au căutat azil pe teritoriul ei. Data formală de creare a statului a fost [[18 octombrie]] [[1815]]. Statul cracovian a fost dizolvat în [[1846]], după [[revolta cracoviană]] și apoi a devenit o parte a Galiției. ==== Prusia ==== {{articol principal|Marele Ducat Poznań}} [[Fișier:Posen 1905.png|thumb|250px|Harta provinciei Posen din [[1905]].]] În teritoriul polonez aparținând Prusiei, conform Congresului de la Viena, a fost creat [[Marele Ducat Poznań]], ducatul autonom în cadrul regatului Prusiei, care nu făcea parte din [[Confederația Germană]]. Guvernul prusac l-a creat pentru a stabiliza situația în acest teritoriu și pentru a liniști ambițiile naționale ale polonezilor. După revolta din noiembrie în [[Polonia Congresului]], sprijinită de locuitorii regiunii, autonomia ducatului a fost minimizată și, apoi, după revoltele velicopolone din [[revolta velicopolonă, 1846|1846]] și [[revolta velicopolonă, 1848|1848]], abolită în integralitate. Administrația prusacă a schimbat denumirea regiunii în ''[[Provincia Posen]]'' (''Provinz Posen''), dar numele vechi a continuat să fie folosit în mod neoficial. De asemenea, titlul regal al regilor prusaci, precum și cel imperial al împăraților germani, a conținut această denumire până la abdicarea lui [[Wilhelm II al Germaniei|Wilhelm al II-lea]]. === Primul Război Mondial === {{articol principal|Polonia în timpul Primului Război Mondial}} [[Fișier:Jeneral Haller przysiega na wiernosc Sztandarowi. (81937553) (cropped).jpg|200px|thumb|Armata Albastră, formațiune militară poloneză creată în [[Franța]].]] În anul [[1914]] a început [[Primul Război Mondial]], la care au luat parte și cele trei state care își împărțeau teritoriul polonez. [[Imperiul German]] și [[Austro-Ungaria]] făceau parte din [[puterile centrale|Puterile Centrale]], iar [[Imperiul Rus]] a devenit membrul [[antanta|Antantei]]. Această situație a creat posibilitatea refacerii statului independent polonez. Această perioadă a fost una de austeritate, caracterizată prin nivelul slab de aprovizionare a populației, precum și prin pierderi mari de vieți omenești, atât în rândul soldaților, cât și în cadrul populației civile, forțată să efectueze muncă obligatorie. Din cauza deceselor și a deportărilor, populația teritoriului care, ulterior, a format [[A doua Republică Poloneză|A doua Republică]] s-a redus cu aproximativ 14,9%<ref>{{citat carte| authorlink = Gieysztor I.|title = Research into the Demographic History of Poland: a provisional summing-up|origyear = 1968|publisher = Acta Poloniae Historica, XVIII| pages = 5-17}}</ref>. Pierderile materiale cauzate de război au fost și ele extrem de importante. Rușii au dat foc la câmpul de țiței din Galiția, în timp ce germanii au distrus numeroase fabrici, demolându-le și reconstruindu-le în Germania cu componente aduse din Polonia. În general, se consideră că pentru Polonia și polonezi Primul Războiul Mondial s-a sfârșit la data de [[11 noiembrie]] [[1918]]. Această dată este sărbătorită actualmente ca Ziua Independenței.<ref name="Cienciala"/><ref>{{Citation | url=http://www.amosnews.ro/arhiva/ziua-independentei-poloniei-11-11-2010| title=Ziua Independenței Poloniei| newspaper=Amosnews.ro| date=11 noiembrie 2010 | accessdate=27 iulie 2015}}</ref> === A doua Republică === {{articol principal|A doua Republică Poloneză}} [[Fișier:Jozef Pilsudski.jpg|150px|thumb|left|[[Józef Piłsudski]]]] [[Fișier:Bij Bolszewika.jpg|250px|thumb|Afiș propagandistic din [[1920]] cu inscripția „Bate-i pe bolșevici”.]] [[Fișier:HistPol-admin.1.04.1938.png|250px|thumb|Harta celei de-a doua Republici cu voievodatele și powiatele marcate.]] [[Fișier:Poland1939 physical.jpg|thumb|right|250px|Polonia, 1938-1939]] Contemporanii au numit statul polonez din perioadă înterbelică ''A doua Republică'' (în poloneză ''II Rzeczpospolita''). Această denumire este folosită pentru a arăta continuarea Primei Republici — uniunea statală între Polonia și [[Lituania]]. Începutul ei a avut loc la data de [[11 noiembrie]] [[1918]], când [[Józef Piłsudski]] a primit conducerea militară în [[Varșovia]]<ref name="Cienciala">{{cite web |last=Cienciala |first=Anna M. |authorlink=Anna M. Cienciala |url=http://web.ku.edu/~eceurope/hist557/lect11.htm |title=The Rebirth of Poland (lecture notes) |year=2002 |accessdate=2 June 2006 |archive-date=2012-02-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120205175847/http://web.ku.edu/~eceurope/hist557/lect11.htm |dead-url=yes }}</ref> și, apoi, trei zile mai târziu, pe [[14 noiembrie]], când a primit și conducerea civilă. Două date sunt considerate ca sfârșitul celei de-a doua Republici — [[17 septembrie]] [[1939]], când autoritățile poloneze au traversat frontiera [[România|românească]], și [[25 septembrie]] [[1939]], când președintele [[Ignacy Mościcki]] a predat puterile sale guvernului polonez din exil. Statul nou a primit doar teritoriul care a fost controlat de polonezi în noiembrie [[1918]] și partea vestică a Prusiei ([[Prusia Occidentală]]), cu excepția orașului [[Gdańsk]] (care a fost transformat în [[Orașul Liber Danzig]] sub controlul [[Germania|Germaniei]] și Poloniei, sub supravegherea [[Liga Națiunilor|Ligii Națiunilor]]. [[Polonia Mare]] a fost unită cu Polonia după [[revolta velicopolonă, 1918|revolta velicopolonă]], în [[1919]]. Părțile [[Silezia|Sileziei]] și orașul [[Katowice]] s-au alăturat în urma unui plebiscit și [[revolte sileziene, 1919-1921|a trei revolte]] în [[1921]]. În cele din urmă, teritoriul estic ce cuprindea orașele cu [[Liov]], [[Brest]], [[Hrodna]] și [[Vilnius]] a fost adăugat Poloniei conform [[Tratatul de la Riga (1921)|tratatului de la Riga]] din [[18 martie]] [[1921]]. Silezia poloneză a avut statutul de regiune autonomă numită [[voievodatul Silezia (interbelic)|voievodatul Silezia]], cu reședința la [[Katowice]] și dotată cu un parlament propriu. Statul polonez, alături de [[Germania Nazistă]] și [[Ungaria]], a participat la împărțirea Cehoslovaciei în anul [[1938]]. Polonia a primit regiunea [[Zaolzie]] și câteva minuscule teritorii din Slovacia situate în jurul munților [[Munții Tatra|Tatra]]. În perioada interbelică, Polonia a fost un stat multinațional și multietnic. Polonezii reprezentau între 64 și 69% din populație. În toate regiunile estice, cu excepția [[voievodatul Liov (interbelic)|voievodatului Liov]] și a [[voievodatul Vilnius (interbelic)|voievodatului Vilnius]] polonezii erau minoritari. În Pomerania și Polonia Mare germanii reprezentau minoritatea cea mai importantă. Evreii locuiau în majoritatea orașelor mari, fiind minoritatea cea mai importantă din [[Varșovia]], [[Cracovia]], [[Liov]] și [[Łódź]]. Cu toate acestea singura limbă oficială era [[limba poloneză|poloneza]] iar [[biserica romano-catolică|religia romano-catolică]] era religia oficială a statului. Această stare de fapt a cauzat numeroase probleme etnice și religioase în aproape fiecare regiune a statului. Polonia a fost înconjurată din fiecare parte de state inamice sau ostile — [[Germania]] la vest, [[Lituania]] la nord-est, [[Uniunea Sovietică]] la est și [[Cehoslovacia]] la sud. Doar [[Letonia]] la nord-est și [[România]] la sud-est au avut relații diplomatice bune cu Polonia. La începutul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], aceasta din urmă a oferit refugiu guvernului polonez. === Al Doilea Război Mondial === {{articol principal|Polonia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial}} [[Fișier:Schleswig Holstein firing Gdynia 13.09.1939.jpg|250px|thumb|Cuirasatul ''[[Schleswig-Holstein (cuirasat)|Scheswig-Holstein]]'' atacând [[Gdynia]] la data de [[13 septembrie]] [[1939]].]] La data de [[23 august]] [[1939]] [[Germania nazistă]] și [[Uniunea Sovietică]] au semnat [[pactul Ribbentrop-Molotov]], care a conținut și punctul secret privind împărțirea Poloniei în două zone de control: cea germană și cea sovietică. La [[1 septembrie]] [[1939]] [[Adolf Hitler]] a ordonat trupelor sale să intre în Polonia. La început, au fost atacate cetăți în [[Gdańsk]] ([[Westerplatte]]) și [[Wieluń]]. la [[17 septembrie]] și trupele sovietice au atacat Polonia dinspre est, bucurându-se de suportul populației de origine bielorusă și ucraineană. Guvernul polonez a scăpat refugiindu-se în [[România]] și, apoi, în [[Franța]]. Când Germania a atacat și Uniunea Sovietică, întreaga suprafață a statului a fost ocupată de forțe armate germane. [[Fișier:Flaga PPP.svg|100px|thumb|left|Drapelul [[Armata Statală (Polonia)|Armatei Statale]] și al [[Statul Secret Polonez|Statului Secret Polonez]].]] [[Polonezi]]i au format [[Statul Secret Polonez|mișcarea de rezistență națională]] și guvernul în exil, la început în [[Paris]] și, apoi, la [[Londra]], care au fost recunoscute de Uniunea Sovietică. În timpul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], 400.000 de polonezi au luptat sub conducere sovietică, iar 200.000 au făcut parte din armatele vestice, în unitățile loiale guvernului polonez aflat în exil. În aprilie [[1944]] autoritățile Uniunii Sovietice au rupt relațiile cu guvernul exilat, atunci când soldații germani au anunțat că au descoperit morminte ale ofițerilor polonezi [[masacrul de la Katyń|omorâți în Katyń]]. Sovieticii au răspuns că polonezii i-au insultat prin cererea lor ca [[Crucea Roșie]] să cerceteze aceste raporturi. În iulie [[1944]] [[Armata Roșie]] și [[Ludowe Wojsko Polskie|Armata Poporului Polonez]] (''Ludowe Wojsko Polskie'', ''LWP'') au intrat în Polonia, alungând, cu grele pierderi (600.000 de morți) trupele germane și instalând în [[Lublin]] „[[Comitetul Polonez de Eliberare Națională]]” (''Polski Komitet Wyzwolenia Narodowego'', ''PKWN'', guvern temporar controlat de către comuniști. [[Fișier:Destroyed Warsaw, capital of Poland, January 1945.jpg|250px|thumb|Varșovia, distrusă de naziști după revolta din [[1944]].]] Deși la est forțele sovieto-poloneze au înregistrat multe succese, germanii încă au avut puterea de a controla mare parte a fostului stat polonez. Au avut loc multe încercări de schimbare a acestuia și cea mai importantă a fost în [[Varșovia]], unde a fost organizată [[revolta din Varșovia|revolta]]. Aceasta a fost plănuită cu încrederea că forțele sovietice, așteptând pe malul drept al [[Vistula|Vistulei]], în refacere, vor da un ajutor masiv în bătălia pentru eliberarea Varșoviei. Însă, nici un ajutor nu a venit din partea sovietică. Forțele Uniunii Sovietice au ocupat înainte fluviul și au dat polonezilor care au organizat revolta eticheta de „criminali” în radioemisiuni. În următoarele două luni, sovieticii au observat calm cum [[nazism|naziștii]] au reprimat cu brutalitate feroce eforturile revoluționarilor. După capitularea polonezilor, Hitler a comandat distrugerea orașului zicând „nu vor sta în Varșovia nici două cărămizi”.<ref>{{cite book|url=https://books.google.ro/books?id=8oGZD6n1m80C&pg=PA91&lpg=PA91&dq=two+bricks+warsaw+hitler&source=bl&ots=ilmImFR43l&sig=bAIbr0dqvQvhWrYyBshmr61E8YM&hl=ro&sa=X&ved=0CCAQ6AEwAGoVChMIsvTorez5xgIVSgTbCh1K_gjS#v=onepage&q=two%20bricks%20warsaw%20hitler&f=false |title=A Daughter's Promise |author=Teresa Pawlowski|date= 2012 |publisher=Dorrance Publishing| |accessdate=9 September 2013}}</ref> Germanii au fost finalmente învinși când forțele sovietice și-au reluat invazia în [[1945]]. În timpul războiului, aproximativ 6 milioane de cetățeni polonezi au fost omorâți de germani și peste 2,5 milioane au fost deportați în Germania, pentru muncă forțată, sau în [[lagăr de exterminare|lagăre de exterminare]] precum [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz-Birkenau]]<ref>Deși astăzi se face referință la acest lagăr folosindu-se numele polonez ''Oświęcim-Brzezinka'', aceasta nu înseamnă că el a fost utilizat de polonezi sau construit din ideea lor. Astfel, termenul ''lagăre de exterminare poloneze'', frecvent folosit în medii, este incorect.</ref>. Între [[1941]]-[[1943]] naționaliștii ucraineni au omorât mai mult de 100.000 de polonezi în [[Galiția]] și [[Volinia|Volânia]].<ref name=Snyder2>Timothy Snyder. ''The Reconstruction of Nations. Poland, Ukraine, Lithuania, Belarus, 1569-1999.'' [[Yale University Press]]. 2003. pp. 168-170, 176</ref><ref name="Od rzezi, 447">Grzegorz Motyka, Od rzezi wołyńskiej do akcji "Wisła". Konflikt polsko-ukraiński 1943- 1947. Cracovia 2011, p.447</ref><ref>Ivan Katchanovski, [http://www.cpsa-acsp.ca/papers-2010/Katchanovski.pdf Terrorists or National Heroes? Politics of the OUN and the UPA in Ukraine], 2010.</ref> Aproximativ 500.000 de cetățeni polonezi au fost deportați în [[Uniunea Sovietică]], mulți în [[gulag]]uri.<ref name="Subtelny489">{{Cite book| first = Orest | last = Subtelny | authorlink = Orest Subtelny | title = Ukraine: A History | location= Toronto | publisher= University of Toronto Press | year = 1988 | isbn= 0-8020-5808-6}}, p. 489</ref> Guvernul sovietic a insistat pentru a reține majoritatea teritoriilor capturate conform pactului Ribbentrop-Molotov din [[1939]] (acum teritorii occidentale ale [[Belarus]]ului și [[Ucraina|Ucrainei]]), recompensând Polonia cu părțile [[Silezia|Sileziei]], ale [[Pomerania|Pomeraniei]] și [[Prusia Orientală|Prusiei Orientale]], cu orașe precum [[Gdańsk]] (''Danzig''), [[Olsztyn]] (''Allenstein''), [[Szczecin]] (''Stettin'') și [[Wrocław]] (''Breslau''), acum unele dintre cele mai importante din stat. O dată cu anexarea teritoriilor de către Polonia, majoritatea germanilor au fost expulzați în [[Germania]]. === Republica Populară Polonă === {{articol principal|Republica Populară Polonă}} În iunie [[1945]], după [[conferința de la Ialta]], a fost creat [[Guvernul Provizoriu Polonez al Unității Naționale]] și, în luna următoare, a fost recunoscut de [[Organizația Națiunilor Unite|ONU]]. Deși în acord se cereau alegeri libere, cele organizate în ianuarie [[1947]] au fost controlate de [[Partidul Muncitoresc Unit Polonez|partidul comunist]]. Comuniștii au instalat apoi un regim în totalitate sub controlul lor. Guvernul polonez exilat a existat până în [[1990]], dar influența lui a fost foarte limitată. În octombrie [[1956]], după al XX-lea congres al [[PCUS]] (ținut în același an la [[Moscova]] și care a inițiat [[destalinizare]]a), în Polonia a avut loc o zguduire a regimului comunist polonez, ca urmare a revoltei muncitorilor din [[Poznań]]. Deși regimul a menținut în cea mai mare parte țelurile comuniste economice și societale, guvernarea condusă de prim-secretarul partidului comunist, [[Władysław Gomułka]], a început liberalizarea vieții în Polonia. [[File:Zjazd KOED Gdańsk 2015 - 77.JPG|200px|thumb|„''[[Solidaritatea]]''” a avut un rol important în istoria [[Europa Centrală|Europei Centrale]] și [[Europa de Est|Estice]].]] În [[1968]], aceasta tendință a fost anulată, când demonstrațiile studenților au fost reprimate și o campanie anti[[sionism|sionistă]], inițial vizând adepții lui Gomułka, a cauzat emigrarea majorității [[evrei]]lor rămași în Polonia după A[[al Doilea Război Mondial|l Doilea Război Mondial]]. În decembrie [[1970]], au avut loc noi tulburări și [[grevă|greve]] în trei porturi principale: [[Gdańsk]], [[Gdynia]] și [[Szczecin]], izbucnite din cauza majorării prețurilor la produsele de bază. Grevele au reflectat nemulțumirea în societatea poloneză față de condițiile de trai și de muncă. Gomułka a fost înlocuit cu [[Edward Gierek]] ([[20 decembrie]] [[1970]]). Sprijinită prin infuzii mari de credite din țările vestice, rata creșterii economiei poloneze a fost una dintre cele mai mari în lume în prima jumătate a anilor '70 ai [[secolul XX|secolului XX]]. Însă capitalul împrumutat a fost în majoritate prost investit și, în consecință, pierdut. Economia dirijată de stat nu a putut folosi eficient resursele noi. Povara datoriilor a devenit insuportabilă la sfârșitul deceniului opt, iar creșterea economică a devenit negativă în [[1979]]. În octombrie [[1978]] arhiepiscopul [[Cracovia|Cracoviei]], [[Papa Ioan Paul al II-lea|Karol Wojtyła,]] a devenit [[Papa Ioan Paul al II-lea]], cap al [[Biserica Romano-Catolică|Bisericii Romano-Catolice]].<ref name="Vatican-bio-en">{{cite web |url=http://www.vatican.va/news_services/press/documentazione/documents/santopadre_biografie/giovanni_paolo_ii_biografia_pontificato_en.html |title=Events in the Pontificate of John Paul II |publisher=vatican.va |accessdate=1 January 2009 |date=30 June 2005}}</ref> Catolicii polonezi s-au bucurat de alegerea compatriotului lor și au salutat cu entuziasm vizita sa în Polonia din iunie [[1979]].<ref name="Vatican-bio-en"/> [[Fișier:Wojciech Jaruzelski & Nicolae Ceauşescu.jpg|200px|thumb|left|[[Wojciech Jaruzelski]] și [[Nicolae Ceaușescu]]]] Având o datorie externă de circa 20 de miliarde de dolari, guvernul a făcut la [[1 iulie]] [[1980]] a recurs la o nouă majorare a prețurilor la carne.<ref>{{Citation | url=http://news.bbc.co.uk/onthisday/hi/dates/stories/august/30/newsid_4559000/4559293.stm| title=1980: Polish workers win trade union rights| newspaper=BBC News| date=1980 | accessdate=27 iulie 2015}}</ref> O reacție în lanț a paralizat sectorul economic pe coasta [[Marea Baltică|Balticii]] la sfârșitul lunii august, și, pentru prima dată, s-au închis majoritatea minelor din [[Silezia]]. Polonia a întrat într-o criză majoră, care avea să-i influențeze puternic viitorul. La [[31 august]] [[1980]], muncitorii de la șantierele navale „V. I. Lenin” în [[Gdańsk]], conduși de electricianul [[Lech Wałęsa]], au semnat un acord de 21 de puncte cu guvernul, după care și-au încetat greva. Acorduri similare au fost semnate și cu muncitorii din [[Szczecin]] și din provincia [[Silezia]]. Principala clauză a acordurilor prevedea garantarea drepturlor muncitorești de a înființa sindicate libere și dreptul la grevă. După semnarea acordului de la Gdańsk, noua mișcare sindicală „[[Solidaritatea]]” (''Solidarność'') s-a extins în toată Polonia.<ref>''Solidarity and the fall of communism'', Andrzej Paczkowski, Europejskie Centrum Solidarności, 2009</ref> Nemulțumirea exprimată în greve a crescut în urma știrilor despre acte grave de [[corupție]] și erori de guvernare și management, de care se făceau responsabile, în primul rând ,eșaloanele superioare din conducerea partidului comunist din Polonia. În septembrie [[1980]], Edward Gierek a fost înlocuit cu [[Stanisław Kania]] în funcția de prim-secretar al partidului.<ref name="Time80">Articol din 22 septembrie 1980, [http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,952741,00.html POLAND: A New Party Boss Takes Charge] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130825233319/http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,952741,00.html |date=2013-08-25 }}, revista Time</ref> Alarmată de PZPR din cauza slăbirii rapide a autorității după acordul de la Gdańsk, [[Uniunea Sovietică]] a reacționat în decembrie [[1980]] prin masarea de trupe de-a lungul frontierei cu Polonia. În februarie [[1981]], ministrul Apărării, generalul [[Wojciech Jaruzelski]], a devenit prim-ministru iar în octombrie, în același an, a fost numit prim secretar al partidului comunist.<ref name=Revolution1989>{{cite book|last=Sebetsyen|first=Victor|title=Revolution 1989: The Fall of the Soviet Empire|publisher={{Ill-wd|Q520387|3=Pantheon Books}}|location=New York City|year=2009|isbn=0-375-42532-2}}</ref><ref name=Britannica>{{cite web | title = Wojciech Witold Jaruzelski | publisher=[[Encyclopædia Britannica|Encyclopædia Britannica Online]] | url = http://www.britannica.com/EBchecked/topic/301467/Wojciech-Witold-Jaruzelski | accessdate =24 November 2008}}</ref> În timpul primului congres al „Solidarității” (septembrie-octombrie [[1981]]), [[Lech Wałęsa]] a fost ales președintele național al sindicatului. [[File:Stakingsleider Lech Walesa deelt handtekeningen uit, Bestanddeelnr 253-8300.jpg|thumb|[[Lech Wałęsa]]]] În noaptea de [[12 decembrie|12]]-[[13 decembrie]], regimul a introdus [[Legea marțială în Polonia|legea marțială]].<ref>George Sanford, Military Rule in Poland: The Rebuilding of Communist Power, 1981-1983</ref> Armata și [[Unitățile Armate ale Miliției Cetățenești]] (''Zbrojne Oddziały Milicji Obywatelskiej'') au fost folosite pentru a combate „Solidaritatea”. Practic, toți conducătorii sindicatului „Solidaritatea” și mulți susținători au fost arestați. [[Statele Unite ale Americii]] și alte țări occidentale au reacționat prin impunerea de sancțiuni împotriva guvernului polonez și a [[URSS|Uniunii Sovietice]]. Starea de neliniște în stat a persistat mulți ani după aceste evenimente. Regimul comunist polonez a suspendat legea marțială, în cadrul unei serii de măsuri lente și neuniforme. Suspendarea [[Legea marțială în Polonia|legii marțiale]] a avut loc în [[1982|1982, când]] au fost eliberați câțiva deținuți politici. Deși dreptul formal s-a finalizat în iulie [[1983]] și amnistia generală a fost legiferată, sute de prizonieri de conștiință au continuat să rămână în detenție. În iulie [[1984]] a fost declarată încă o amnistie generală și, după doi ani, au fost eliberați aproape toți deținuții politici. Însă autoritățile au continuat să persecute dizidenții și activiștii sindicatului liber. „Solidaritatea” a rămas proscrisă și publicațiile ei erau interzise, iar publicațiile independente erau cenzurate. La sfârșitul anilor '80, regimul a fost nevoit să negocieze cu „Solidaritatea” în așa-zisele negocieri la masa rotundă. Alegerile legislative din [[1989]] au fost unul dintre cele mai importante evenimente, deoarece au marcat căderea comunismului, la început în Polonia, apoi în alte țări ale Europei Centrale și Răsăritene. === Polonia contemporană === După căderea comunismului, Polonia, precum alte state ale Europei Centrale, s-a transformat în republică democratică, și, precum vecinii săi, s-a confruntat cu probleme economice și cu [[inflație|inflația]]. În 2007 este clasificată drept stat în curs de dezvoltare. În [[1999]] a devenit membru al [[NATO]]<ref>{{Citation | url=http://www.nato.int/docu/comm/1999/9904-wsh/pres-eng/03acce.pdf| title=The accession of the Czech Republic, Hungary and Poland | newspaper=Nato.int| date= | author=| accessdate=27 iulie 2015}}</ref> și în [[2004]] — al [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]]. În 2007 Polonia a intrat în [[spațiul Schengen]].<ref>{{cite news|url=http://news.bbc.co.uk/1/hi/7153490.stm|title=Europe's border-free zone expands|publisher=BBC News|date=21 December 2007|accessdate=28 July 2011}}</ref> Din 2009 până în 2012, [[Jerzy Buzek]], fostul [[Prim-ministrul Poloniei|prim-ministru]], a fost ales [[Președinte al Parlamentului European]].<ref>{{cite web| url= http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=IM-PRESS&reference=20090713IPR58063&language=EN|title= Jerzy Buzek elected President of the European Parliament|date= 14 July 2009| accessdate= 12 December 2010|publisher= European Parliament }}</ref> Comisia Europeană a blocat fonduri de 150 milioane Euro pentru zonele libere de LGBT din Polonia, a blocat de asemenea plata a 42 miliarde Euro din fondul de recuperare după Covid, deoarece Polonia nu respectă dreptul european.<ref name="The New York Times 2021 Pol-LGBT">{{cite web | first=Monika | last=Pronczuk | title=Europe Tightens Purse Strings to Try to Pressure Poland and Hungary | website=The New York Times | date=24 September 2021 | url=https://www.nytimes.com/2021/09/24/world/europe/hungary-poland-eu.html | access-date=24 September 2021}}</ref> Curtea Constituțională a Poloniei a decis să nu se supună unor prevederi ale dreptului european. Comentatorii apreciază că acest fapt va avea consecințe asupra rolului Poloniei în UE.<ref name="DW.COM primacy">{{cite web | title=Poland's top court rules against primacy of EU law - 07.10.2021 | website=DW.COM | url=https://www.dw.com/en/polands-top-court-rules-against-primacy-of-eu-law/a-59440843 | access-date=7 October 2021}}</ref> == Geografie == {{articol principal|Geografia Poloniei}} {{Harta Poloniei|float=right}} Lungimea frontierelor Poloniei este de 3.511&nbsp;km, dintre care 440&nbsp;km reprezintă o frontieră maritimă (coasta [[Marea Baltică|Mării Baltice]], care nu formează frontiera statală, are o lungime de 528&nbsp;km). Vecinii Poloniei sunt<ref>{{citat web|url=http://www.stat.gov.pl/opracowania_zbiorcze/maly_rocznik_stat/2005/01_war_nat_i_och_sro.pdf|title=Mały Rocznik Statystyczny GUS|accessmonthday=7 iulie|accessyear=2007|language=[[limba poloneză|poloneză]]}}</ref>: * [[Fișier:Flag of Germany.svg|20px|border|Germania]] [[Germania]] la vest (467&nbsp;km) * [[Fișier:Flag of the Czech Republic.svg|20px|border|Republica Cehă]] [[Republica Cehă]] (796&nbsp;km) și [[Fișier:Flag of Slovakia.svg|20px|border|Slovacia]] [[Slovacia]] (541&nbsp;km) la sud * [[Fișier:Flag of Ukraine.svg|20px|border|Ucraina]] [[Ucraina]] (535&nbsp;km) și [[Fișier:Flag of Belarus.svg|20px|border|Belarus]] [[Belarus]] (418&nbsp;km) la est * [[Fișier:Flag of Lithuania.svg|20px|border|Lituania]] [[Lituania]] (104&nbsp;km) și [[Fișier:Flag of Russia.svg|border|20px|Rusia]] [[Rusia]] (210&nbsp;km) la nord * [[Fișier:Flag of Denmark.svg|20px|border|Danemarca]] [[Danemarca]] și [[Fișier:Flag of Sweden.svg|20px|border|Suedia]] [[Suedia]] pe [[Marea Baltică]] După suprafață, Polonia ocupă locul 9 în [[Europa]] și 69 în întreaga lume. De la nord la sud Polonia se întinde pe o lungime de 649&nbsp;km sau 5°50'. Acest fapt cauzează o diferență în durata zilei între nordul și sudul țării. Vara, ziua în nord este mai lungă cu aproximativ o oră, pe când în iarnă – invers. De la vest la est, țara are 689&nbsp;km sau 10° 02'. Întinderea totală a Poloniei (vest-est și nord-sud) este de 15°51'. Polonia se află în fusul orar al [[Europa Centrală|Europei Centrale]], timpul solar al meridianului 15°, care trece la vest de [[Jelenia Góra]], [[Zielona Góra]] și [[Gorzów Wielkopolski]], și la est de [[Szczecin]]. Punctele extreme ale Poloniei sunt: * la sud: [[vârful Opołonek]] (49°00' N) * la nord: {{Ill-wd|Q1021252|3=Jastrzębia Góra}}, cartierul orașului [[Władysławowo]] (54°50' N) * la vest: curba fluviului [[Odra]] în apropierea satului {{Ill-wd|Q999412|3=Osinów Dolny}} (14°07' E) * la est: curba râului [[râul Bug|Bug]] în apropierea satului {{Ill-wd|Q226867|3=Zosin}} (24°09') Centrul geografic al Poloniei se află în satul {{Ill-wd|Q1967734|3=Piątek}}, {{Ill-wd|Q517800|3=Powiat łęczycki}}. Cel mai vechi centru calculat al [[Europa|Europei]] ([[1775]]) este în [[Suchowola]], {{Ill-wd|Q943131|3=Powiat sokólski}}. Alte localități aflate pe acest punct pe teritoriul Poloniei nu sunt de acord cu calculele științifice. === Topografie === [[Fișier:Rysy-2004-06-11.jpg|250px|thumb|Vârful muntelui [[Rysy]].]] Teritoriul Poloniei se extinde peste cinci [[regiune geografică|regiuni geografice]]. La nord-vest se află [[litoral al Mării Baltice|litoralul Mării Baltice]], care se întinde de la [[Golful Pomeranian]] la [[Golful Gdańsk]]. Aceasta coastă este marcată prin mai multe [[peninsulă|peninsule]], [[lac de coastă|lacuri de coastă]] și [[dună|dune]]. În general netedă, ea este croită prin [[Laguna Szczecin]], [[Golful Puck]] și [[Laguna Vistuleană]]. Centrul țării, împreună cu părțile nordului, se află în [[Câmpia Europei de Nord]]. Răsărind delicat de deasupra acest podiș se află o regiune geografică cuprinsă de patru districte ale lacurilor: [[Districtul Lacurilor Pomeranian]], [[Districtul Lacurilor al Poloniei Marii]], [[Districtul Lacurilor Cașubian]] și [[Districtul Lacurilor Mazurian]], cel din urmă fiind mai mare și cuprinzând părțile nord-estice ale țării. La sud, se află o regiune montană a [[Silezia|Sileziei]] și a [[Polonia Mică|Poloniei Mici]]. Polonia are 21 de munți care depășesc 2.000 de metri înălțime, toți în [[Tatra Înaltă]] (''Wysokie Tatry''). Tatra poloneză, care este alcătuită din Tatra Înaltă și [[Tatra Occidentală]], reprezintă cel mai înalt grup de munți din Polonia și din [[Munții Carpați|Carpați]]. Cel mai înalt vârf al Poloniei este [[Rysy]] și are 2.499 de metri. Alte grupe de munți mari sunt: [[Beskizi]] ([[Muntele Babia|Babia Góra]], 1.725 de metri), [[Munții Karkonosze|Karkonosze]] ([[Śnieżka]], 1.602 de metri) și {{Ill-wd|Q8247766|3=Bieszczady}} ({{Ill-wd|Q577655|3=Tarnica}}, 1.346 de metri). Punctul cel mai jos al Poloniei – 2 metri sub nivelul mării – se află în satul {{Ill-wd|Q2501207|3=Raczki Elbląskie}}, în apropierea orașului [[Elbląg]], la [[Delta Vistulei]]. === Ape === Cele mai lungi râuri ale Poloniei sunt: [[Vistula|Vistula (Wisla)]] - 1.047&nbsp;km), [[Odra|Oder (Odra]]) - 854&nbsp;km , [[Warta]] (808&nbsp;km) și [[râul Bug]] (772&nbsp;km). Vistula și Odra se varsă în [[Marea Baltică]], precum multe râuri din [[Pomerania]] (de exemplu, [[râul Rega|Rega]], [[râul Parsęta|Parsęta]], [[râul Słupia|Słupia]]). Râurile [[Râul Łyna|Łyna]] și [[râul Angrapa|Angrapa]] sunt afluenți ai [[râul Pregolia|Pregoliei]], [[râul Czarna Hańcza|Czarna Hańcza]] – al [[Nemunas]]ului. Atât Pregolia cât și Nemunas se varsă în Marea Baltică. Pe când majoritatea râurilor poloneze se varsă direct sau indirect în Marea Baltică, la [[Beskizi]] își au izvorul câțiva afluenți superiori ai [[râul Orava|Oravei]], care se varsă via [[râul Váh|Váh]] și [[Dunăre]] în [[Marea Neagră]], precum și cele ale [[Nistru]]lui, care, de asemenea, este un afluent al Mării Negre. [[Fișier:2005-09 Masuren.jpg|250px|thumb|[[Lacul Śniardwy]] în timpul crepusculului.]] Cu aproape 10.000 de corpuri de apă acoperind mai mult de un hectar, Polonia este unul dintre statele cu cele mai numeroase lacuri din Europa. In Europa, doar [[Finlanda]] are o mai mare densitate a lacurilor. Cele mai mari lacuri se află în [[Mazuria]] și se întind pe mai mult de 100&nbsp;km² lacurile ([[lacul Śniardwy|Śniardwy]] – 113,8&nbsp;km² și [[lacul Mamry|Mamry]] – 104&nbsp;km²). Alte lacuri importante sunt [[lacul Łebsko|Łebsko]] și [[lacul Dąbie|Dąbie]]. Departe de districtele lacurilor la nord, există și multe iazuri în munți, din care [[Morskie Oko]] este cel mai mare. Cel mai adânc lac este [[lacul Hańcza]], care are 108,5 de metri adâncime. Se află în [[voievodatul Podlasia]], în apropierea orașului [[Suwałki]]. Pe lângă lacurile naturale, există și 98<ref>{{citat web|url=http://pl.wikipedia.org/wiki/Sztuczne_zbiorniki_wodne_w_Polsce|title=''Sztuczne zbiorniki wodne w Polsce''. Articolul Wikipediei Poloneze|accessmonthday=8 iulie|accessyear=2007|language=[[limba poloneză|poloneză]]}}</ref> de [[lac de acumulare|lacuri de acumulare]]. Cel mai vechi este [[lacul Mylof]] (''lacul Zapora''), creat în anul [[1848]]. Cel mai important este [[lacul Włocławek]], care are o suprafață de 70,4&nbsp;km² și capacitate de 408 hm³ ([[lacul Solina]] are o capacitate mai mare – 472 hm³, dar este mai mic – suprafață sa este de 22&nbsp;km²). [[Fișier:Slowinski National Park.jpg|250px|thumb|Dunele din [[Parcul Național Słowiński]], pe coasta Mării Baltice.]] Coasta poloneză a [[Marea Baltică|Mării Baltice]] are 528 de kilometri și se extinde de la [[Świnoujście]] pe insulele [[Usedom]] (''Uznam'') și [[Wolin]] la vest, la [[Krynica Morska]] pe [[Peninsula Vistuleană]]. În cea mai mare parte, Polonia are o linie de coastă netedă, formată prin mișcarea continuă a nisipului datorită vânturilor. Această eroziune a format stânci, dune și peninsule, închizând lagune vechi și creând lacuri, precum [[lacul Łebsko]] în [[Parcul Național Słowiński]]. Cele mai lungi peninsule sunt [[Peninsula Hel]] și [[Peninsula Vistuleană]]. Pe coastă există și multe stațiuni turistice, precum [[Sopot, Polonia|Sopot]], [[Kołobrzeg]] sau [[Ustka]]. === Climă === Polonia are o [[climă moderată]], caldă tranzitivă cu temperaturile din sud atingând valori mai înalte decât în nord. Vara, o temperatură medie este de 17&nbsp;°C pe coastă și de 18,3&nbsp;°C în [[voievodatul Silezia Inferioară]]. Iarna, temperaturile medii sunt între 0&nbsp;°C în [[Świnoujście]] și -7&nbsp;°C în [[Suwałki]]. Precipitațiile sunt intense pe întregul an, dar, în special în estul țării, iarna este mai secetoasă decât vara.<ref name="Photius">The CIA World Factbook, [http://www.photius.com/countries/poland/climate/poland_climate_climate.html Poland Climate.] Photius Coutsoukis 2004. The Library of Congress Country Studies.</ref> === Orașe === {{articol principal|listă de orașe din Polonia}} [[Fișier:Warszawa, ul. Krakowskie Przedmieście 87, 89 20170516 003.jpg|250px|thumb|Piața Castelului din [[Varșovia]]]] [[Fișier:Kraków Old Town at dusk (9159202954).jpg|250px|thumb|Strada Floriańska din [[Cracovia]]]] [[Fișier:Ayuntamiento, Poznan, Polonia, 2014-09-18, DD 73-75 HDR.jpg|250px|thumb|right|Piață în centrul orașului [[Poznań]].]] [[Fișier:Old Town Hall in Wrocław, September 2022 07.jpg|250px|thumb|right|[[Wrocław]]]] În Polonia sunt 913 orașe,<ref>{{Citation| url=http://urbact.eu/poland| title=URBACT inPoland| newspaper=Urbact.eu| date=| author=| accessdate=27 iulie 2015| archive-date=2015-09-11| archive-url=https://web.archive.org/web/20150911184433/http://urbact.eu/poland| dead-url=yes}}</ref> dintre care cel mai recente două au primit titulatura de orașe la data de [[1 ianuarie]] [[2014]]. Cel mai mic oraș este [[Wyśmierzyce]] ({{Ill-wd|Q727262|3=Powiat białobrzeski}}, [[voievodatul Mazovia]]), care are o populație de 906 locuitori. Cel mai mare – [[Varșovia]] – are o populație de 1.700.536 de locuitorii în cadrul frontierelor orășenești. 17 orașe au o populație mai mare de 200.000 de locuitori: * [[Varșovia]] — 1.758.536 de locuitori * [[Cracovia]] — 766 739 de locuitori * [[Łódź]] — 693 797 de locuitori * [[Wrocław]] — 638.364 de locuitori * [[Poznań]] — 551.627 de locuitori * [[Gdańsk]] — 463.754 de locuitori * [[Szczecin]] — 405.657 de locuitori * [[Bydgoszcz]] — 366.074 de locuitori * [[Lublin]] — 354.967 de locuitori * [[Katowice]] — 317.220 de locuitori * [[Białystok]] — 294.864 de locuitori * [[Gdynia]] — 252.791 de locuitori * [[Częstochowa]] — 246.890 de locuitori * [[Radom]] — 227.018 de locuitori * [[Sosnowiec]] — 226.034 de locuitori * [[Kielce]] — 208.193 de locuitori * [[Toruń]] — 208.007 de locuitori ==== Zone metropolitane ==== Cele mai mari zone metropolitane ale Poloniei sunt: * [[Regiunea Industrială a Sileziei Superioare]], centrată în [[Katowice]] — aproximativ 3,5 milioane de locuitori * [[Aglomerația Varșoviană]] — aproximativ 3.1 milioane de locuitori * [[Aglomerația Cracoviană]] — aproximativ 1,3 milioane de locuitori * [[Aglomerația orașului Łódź]] — aproximativ 1,16 milioane de locuitori * „[[Trioraș]]” ([[Gdańsk]], [[Gdynia]], [[Sopot, Polonia|Sopot]] și împrejurimi) — 1,1 milioane de locuitori Zonele metropolitane mai mici sunt formate din capitalele altor regiuni și din alte orașe mari, de ex. [[Szczecin]], [[Bydgoszcz]], [[Lublin]], [[Tarnów]], [[Bielsko-Biała]] și [[Kielce]]. == Politică == {{articol principal|politica Poloniei}} Conform [[Constituția Poloniei|Constituției Republicii Poloneze]] din anul [[1997]], Polonia este o [[republică parlamentară]] bazată pe principiul [[separarea puterilor în stat|separării puterilor în stat]]<ref>{{cite web|url=http://www.sejm.gov.pl/prawo/konst/polski/kon1.htm|title=Konstytucja Rzeczypospolitej Polskiej|website=www.sejm.gov.pl|accessdate=23 martie 2021}}</ref>. === Puterea legislativă === [[Fișier:20070111 obrady sejmu sala plenarna1.jpg|left|thumb|Interiorul Seimului]] Parlamentul, [[putere legislativă|puterea legislativă]], este împărțit în [[bicameralism|două camere]] – ''[[Seim]]'' (camera inferioară) cu 460 de membri, și ''[[Senat]]ul'' (camera superioară) cu 100 de membri. Este ales prin vot universal, direct, egal, secret și proporțional pentru o perioadă de 4 ani. Îndatorirea sa principală este stabilirea drepturilor prin aprobarea legilor și ratificarea convențiilor internaționale. Dizolvarea Seimului înainte de terminarea mandatului e posibilă doar în unele cazuri speciale descrise în Constituție. Prelungirea mandatului este și ea posibilă, dar doar în cursul aplicării dreptului marțial sau cu 3 de luni înainte de sfârșitul mandatului. Seimul și Senatul aleg din cadrul lor un președinte al camerei, numit mareșal (''marszałek'') și vicepreședinți, numiți vicemareșali (''wicemarszałkowie''), care formează un [[prezidiu (parlamentul polonez)|prezidiu]] (''prezydium''). Președintele Seimului (''Marszałek Sejmu'') este ales ca reprezentant suprem al camerei inferioare a Parlamentului. Prerogativele sale sunt conducerea dezbaterilor camerei și reprezentarea Seimului în exterior. Ambele camere creează și comisii parlamentare – permanente, care au drept scop pregătirea proiectelor din domeniul legislației și controlului – în prezent funcționează 41 de comisii (27 în Seim și 14 în Senat). Există și comisii speciale, create cu scopul de a cerceta cazurile concrete ale camerelor, care sunt dizolvate în urma realizării activității. Parlamentarii pot crea cluburi parlamentare formate din cel puțin cincisprezece membri. Membrii Seimului pot, de asemenea, forma grupuri parlamentare, care necesită cel puțin 3 membri. Parlamentarii se bucură de [[imunitate]] pe perioada legislativă. === Puterea executivă === {{Imagini șef de stat și de guvern}} Puterea executivă este reprezentată în Polonia prin [[Președintele Poloniei|Președinte]] (''Prezydent Rzeczypospolitej Polskiej'') și [[Consiliul Miniștrilor (Polonia)|Consiliul Miniștrilor]] (''Rada Ministrów''). Președintele este ales prin vot universal pentru un mandat de 5 ani. Pentru a câștiga alegerile, un candidat trebuie să obțină o majoritate simplă (mai mult de 50%). Poate deține această funcție maxim 10 ani (două mandate). Președinte al Poloniei este [[Andrzej Duda]]. Conform Constituției, Președintele este reprezentantul suprem al statului în relațiile interne și externe, este comandantul [[Forțele armate ale Poloniei|Forțelor armate ale Republicii Poloneze]], garantează inviolabilitatea și indivizibilitatea teritoriului statal, precum și respectarea Constituției. Principalele sale atribuții sunt: promulgarea legilor acceptate de Parlament, ratificarea tratatelor internaționale, numirea judecătorilor, acordarea [[cetățenie]]i sau folosirea dreptului de clemență. Organul consultativ al Președintelui în cazuri de siguranță statală este [[Consilul Siguranței Naționale]] (''Rada Bezpieczeństwa Narodowego''). În cazuri importante pentru interesul statului, Președintele poate convoca [[Consiliul Cabinetului]] (''Rada Gabinetowa'') – o ședință la care acesta participă împreună cu membrii Consiliului Miniștrilor. Organul auxiliar al Președintelui, care îl ajută în executarea îndatoririlor, este [[Cancelaria Președintelui Republicii Poloneze]] (''Kancelaria Prezydenta RP'').<ref>{{Citation| url=http://www.prezydent.pl/kancelaria/status-prawny-kancelarii/statut-kancelarii-prezydenta-rp/| title=Akty normatywne określające statut Kancelarii Prezydenta RP| newspaper=Oficjalna strona Prezydenta Rzeczypospolitej Polskiej| date=2 aprilie 1997| author=| accessdate=26 iulie 2015| archive-date=2015-11-17| archive-url=https://web.archive.org/web/20151117022639/http://www.prezydent.pl/kancelaria/status-prawny-kancelarii/statut-kancelarii-prezydenta-rp/| dead-url=yes}}</ref> Consiliul Miniștrilor (guvernul) este organul colectiv al puterii executive. Este compus din: prim ministru, vicepremieri, miniștri și șefii comitetelor. Sistemul de creare a guvernului este descris în Constituția Republicii Poloneze, conform căreia Președintele desemnează Consiliul Miniștrilor împreună cu Primul Ministru. Premierul este obligat să prezinte în Seim, într-o perioadă de 14 de zile de la numirea sa, un program de guvernare (''[[exposé]]'') prin care cere un [[vot de încredere]]. Seimul poate acorda votul de încredere doar când cel puțin jumătate din delegați sunt prezenți. Dacă guvernul nu obține votul de încredere, Seimul, într-o perioadă de 14 de zile, alege Primul Ministru și miniștrii conform unor principii asemănătoare. === Puterea judecătorească === Organele puterii judecătorești în Polonia sunt: Curtea Supremă de Justiție (''Sąd Najwyższy''), judecătoriile locale, regionale, orășenești și curțile de apel, precum și tribunalele (militare și administrative – tribunale administrative regionale și Curtea Supremă Administrativă). Împreună cu [[Tribunal de Stat (Polonia)|Tribunalul de Stat]] (''Trybunał Stanu'') și [[Tribunal Constituțional (Polonia)|Tribunalul Constituțional]] (''Trybunał Konstytucyjny'') acestea formează puterea judecătorească independentă de celelalte puteri în stat. Tribunalele judecă litigiile în numele Republicii Polonia, toți judecătorii și membrii tribunalelor supunându-se numai Constituției și legilor. Judecătorii nu pot fi membri de partid politic ori de sindicat și nu pot desfășura activități publice care contravin principiilor de independență a tribunalelor și a judecătorilor (art. 178 alin 3. din Constituția Poloniei).<ref>{{Citation | url=http://www.sejm.gov.pl/prawo/konst/polski/8.htm| title=Konstytucja Rzeczypospolitej Polskiej - Sądy i Trybunały| date=2 aprilie 1997 | author=| accessdate=27 iulie 2015}}</ref> === Organizarea administrativ-teritorială === {{articol principal|împărțirea administrativă a Poloniei}} Polonia este împărțită în 16 [[voievodatele Poloniei|voievodate]] ({{pl|województwo}}). Acestea sunt subdivizate în 314 [[powiatele Poloniei|powiate]], 65 de [[municipiile Poloniei|municipii]] ({{pl|miasto na prawach powiatu}} sau ''powiat grodzki'') și 2.478 de [[comunele Poloniei|comune]] ({{pl|gmina}}, dintre care 307 sunt comune urbane, 582 comune urbane și 1.589 comune rurale). {| border="1" style="border-collapse:collapse; border-color:#f2f2f4; margin-top:1px; margin-bottom:15px; font-size:84%" cellpadding="1" width="100%" |- ! bgcolor="#ffffff" rowspan="18" width="40%"| [[Fișier:POLSKA mapa woj z powiatami.png|400px|center]] ! bgcolor="#efefef" width="3%"| ! align="left" bgcolor="#f2f2f4" width="19%"| Voievodat ! align="left" bgcolor="#f2f2f4" width="14%"| Reședință ! align="right" bgcolor="#f2f2f4" width="11%"| Suprafață (km²) ! align="right" bgcolor="#f2f2f4" width="13%"| Populație<sup>(1)</sup> |- |align="center"|1 || '''[[voievodatul Silezia Inferioară|dolnośląskie]]''' (voievodatul Silezia Inferioară) || [[Wrocław]] || align="right"|19.947 || align="right"|2.888.232 |- |align="center"|2 || '''[[voievodatul Cuiavia și Pomerania|kujawsko-pomorskie]]''' (voievodatul Cuiavia și Pomerania)|| [[Bydgoszcz]]/[[Toruń]]<sup>(2)</sup> || align="right"|17.972 || align="right"|2.068.253 |- |align="center"|3 || '''[[voievodatul Lublin|lubelskie]]''' (voievodatul Lublin)|| [[Lublin]] || align="right"|25.122 || align="right"|2&nbsp;179.611 |- |align="center"|4 || '''[[voievodatul Lubusz|lubuskie]]''' (voievodatul Lubusz)|| [[Gorzów Wielkopolski]]/[[Zielona Góra]]<sup>(3)</sup> || align="right"|13.988 || align="right"|1.009.198 |- |align="center"|5 || '''[[voievodatul Łódź|łódzkie]]''' (voievodatul Łódź)|| [[Łódź]] || align="right"|18.219 || align="right"|2.577.465 |- |align="center"|6 || '''[[voievodatul Polonia Mică|małopolskie]]''' (voievodatul Polonia Mică)|| [[Cracovia]] || align="right"|15.183 || align="right"|3.266.187 |- |align="center"|7 || '''[[voievodatul Mazovia|mazowieckie]]''' (voievodatul Mazovia)|| [[Varșovia]] || align="right"|35.557 || align="right"|5.157.729 |- |align="center"|8 || '''[[voievodatul Opole|opolskie]]''' (voievodatul Opole)|| [[Opole]] || align="right"|9.412 || align="right"|1.047.407 |- |align="center"|9 || '''[[voievodatul Carpaților de Jos|podkarpackie]]''' (voievodatul Carpaților de Jos)|| [[Rzeszów]] || align="right"|17.846 || align="right"|2.098.263 |- |align="center"|10 || '''[[voievodatul Podlasia|podlaskie]]''' (voievodatul Podlasia)|| [[Białystok]] || align="right"|20.187 || align="right"|1.199.689 |- |align="center"|11 || '''[[voievodatul Pomerania|pomorskie]]''' (voievodatul Pomerania)|| [[Gdańsk]] || align="right"|18.314 || align="right"|2.199.043 |- |align="center"|12 || '''[[voievodatul Silezia|śląskie]]''' (voievodatul Silezia)|| [[Katowice]] || align="right"|12.334 || align="right"|4.685.775 |- |align="center"|13 || '''[[voievodatul Sfintei Cruci|świętokrzyskie]]''' (voievodatul Sfintei Cruci)|| [[Kielce]] || align="right"|11.710 || align="right"|1.285.007 |- |align="center"|14 || '''[[voievodatul Varmia și Mazuria|warmińsko-mazurskie]]''' (voievodatul Varmia și Mazuria)|| [[Olsztyn]] || align="right"|24.173 || align="right"|1.428.601 |- |align="center"|15 ||'''[[voievodatul Polonia Mare|wielkopolskie]]''' (voievodatul Polonia Mare)|| [[Poznań]] || align="right"|29&nbsp;827 || align="right"|3&nbsp;372&nbsp;417 |- |align="center"|16 || '''[[voievodatul Pomerania Occidentală|zachodniopomorskie]]''' (voievodatul Pomerania Occidentală)|| [[Szczecin]] || align="right"|22.892 || align="right"|1.694.178 |- | colspan="6" style="font-size:smaller" | <sup>(1)</sup> la dată de [[1 ianuarie]] [[2006]] <br /> <sup>(2)</sup> [[Bydgoszcz]] este sediul [[voievod]]ului, când [[Toruń]] – unui {{Ill-wd|Q2064448|3=Sejmik}}.<br /> <sup>(3)</sup> [[Gorzów Wielkopolski]] este sediul [[voievod]]ului, când [[Zielona Góra]] – unui {{Ill-wd|Q2064448|3=Sejmik}}. |} === Apărare === {{Articol principal|Forțele armate ale Poloniei}} [[Fișier:Polish Army soldiers in Afghanistan.jpg|250px|miniatura|dreapta|Patrulă poloneză în [[Afganistan]]]] Forțele armate poloneze sunt compuse din patru ramuri: Forțele Terestre (Wojska Lądowe), Forțele Navale (Marynarka Wojenna), Forțele Aeriene (Siły Powietrzne) și Forțele Speciale (Wojska Specjalne). Armata este subordonată [[Ministrerul Apărării Naționale al Poloniei|Ministrului Apărării Naționale]], însă comandantul său suprem este Președintele Republicii. Armata poloneză este formată în prezent dintr-un efectiv de 65.000 de personal activ, în timp ce Marina și Forțele Aeriene au 14.300 respectiv 26.126 de militari (bărbați și femei). ;Marina Militară Marina poloneză este una dintre cele mai mari forțe navale din [[Marea Baltică]] și este în mare parte implicată în operațiuni pe Marea Baltică, cum ar fi misiuni de căutare și salvare în apele teritoriale ale Poloniei, precum și măsurători hidrografice și de cercetare, cu toate acestea, recent Marina Poloneză a jucat rol internațional în [[Invazia Irakului din 2003]], asigurând suport logistic pentru [[United States Navy|Marina Statelor Unite]]. ;Forțele Aeriene [[Fișier:F-16 Jastrząb (48).jpg|225px|miniatura|stanga|[[F-16]] Fighting Falcon al Forțelor Aeriene Poloneze]] Poziția actuală a Forțelor Aeriene Poloneze este cam la fel, de obicei participă în misiuni de rutină deasupra Mării Baltice, dar cu excepția unui număr de unități care servesc în [[Afganistan]], nu a participat la nicio luptă activă de la sfârșitul celui de-[[al Doilea Război Mondial]]. În [[2003]], avionul de producție americană [[F-16|F-16 C Fighting Falcon]] a fost ales ca noul avion de vânătoare multirol pentru Forțele Aeriene, primele livrări au avut loc în noiembrie [[2006]]. Cea mai importantă misiune a forțelor armate este apărarea integrității teritoriale a Poloniei și interesele poloneze în străinătate.<ref name="mil"/> Obiectivul național de securitate al Poloniei este de a se integra mai mult cu [[NATO]] și apărarea europeană, economic și cu instituțiile sale politice, prin modernizarea și reorganizarea forțelor sale militare.<ref name="mil"/> În prezent, forțele armate sunt în curs de reorganizare în conformitate cu standardele NATO, iar de la 1 ianuarie 2010 s-a trecut în întregime la serviciu militar pe bază de contract.<ref>{{Citation | url=http://archiwalny.mon.gov.pl/en/strona/319/LG_249| title=Polish Army - National Reserve Forces| date=2010| author=Ministerul Apărării Naționale din Poloinia | accessdate=26 iulie 2015}}</ref> Din 2007 până la modificarea legii privind serviciul militar obligatoriu, termenul obligatoriu de serviciu militar a fost de nouă luni.<ref name="Poland ends army conscription">{{cite news|last=Day|first=Matthew|url=http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/poland/2505447/Poland-ends-army-conscription.html|title=Poland ends army conscription|publisher=Telegraph|date=5 august 2008|accessdate=28 iulie 2011|location=London}}</ref> Doctrina militară poloneză reflectă aceeași natură defensivă ca și cea a partenerilor săi din NATO. Din 1953-2009 Polonia a fost un mare contribuitor la diferite misiuni de menținere a păcii ale Națiunilor Unite.<ref name="mil">{{pl icon}} {{cite web|author =|url = http://www.wp.mil.pl/pliki/File/zalaczniki_do_stron/SBN_RP.pdf|format=PDF|title = Strategia Bezpieczeństwa Narodowego RP|work = www.wp.mil.pl|accessdate = 26 septembrie 2008}}</ref><ref name="Polska zakończyła udział w misjach po auspicjami ONZ – Wiadomości z kraju i ze świata – Gazeta Prawna – Partner pracodawcy, narzędzie specjalisty">{{cite web|url=http://www.gazetaprawna.pl/wiadomosci/artykuly/382706,polska_zakonczyla_udzial_w_misjach_po_auspicjami_onz.html|title=Polska zakończyła udział w misjach po auspicjami ONZ – Wiadomości z kraju i ze świata – Gazeta Prawna – Partner pracodawcy, narzędzie specjalisty|publisher=Gazetaprawna.pl|date=31 decembrie 2009|accessdate=2 noiembrie 2011}}</ref> Forțele armate poloneze au luat parte la [[Invazia Irakului din 2003]] cu trimiterea a 2.500 de soldați în sudul țării.<ref>{{Citation | url=http://www.huffingtonpost.com/2008/10/04/poland-pulling-troops-out_n_131940.html| title=Poland Pulling Troops Out Of Iraq| newspaper=Huffingtonpost.com| date=11 aprilie 2008 | author=Vanessa Gera| accessdate=26 iulie 2015}}</ref> Armata a fost temporar, dar grav afectată de pierderea multora dintre comandanții săi de top în urma [[Accidentul aviatic de la Smolensk din 2010|accidentului aviatic de la Smolensk, din 2010]], în care au decedat toți cei 96 de pasageri și echipajul avionului [[Tupolev Tu-154|Tu-154]], inclusiv, printre alții, șeful Statului Major General, Franciszek Gagor și Comandantul Forțelor Aeriene, generalul Andrzej Blasik. Delegația era în drum pentru comemorarea a 70 de ani de la [[Masacrul de la Katyń]].<ref name="Accident Database">{{cite web|title= Accident Database|url= http://www.airdisaster.com/cgi-bin/view_details.cgi?date=04102010&reg=101&airline=Polish+Air+Force|work= AirDisaster.com|accessdate= 12 decembrie 2010|archive-date= 2015-11-05|archive-url= https://web.archive.org/web/20151105201211/http://www.airdisaster.com/cgi-bin/view_details.cgi?date=04102010&reg=101&airline=Polish+Air+Force|dead-url= yes}}</ref><ref name="Senior Polish figures killed in plane crash">{{cite news|title=Senior Polish figures killed in plane crash|publisher=BBC|date= 11 aprilie 2010|url= http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/8613395.stm}}</ref> == Economie == {{articol principal|Economia Poloniei}} [[Fișier:100zl r.jpg|thumb|O sută de [[zlot polonez|zloți]].]] După [[căderea comunismului]], Polonia a urmat o politică de [[neoliberalism|liberalizare]] a economiei și astăzi este unul dintre exemplele tranziției de succes de la o [[economie dirijată de stat]] la o economie de piață. [[Privatizare]]a companiilor mici și mijlocii care au fost controlate de guvern și dreptul liber de înființare de firme noi au permis dezvoltarea agresivă a sectorului privat. Ca o consecință, au apărut și organizații de apărare a drepturilor consumatorilor. Restructurarea și privatizarea „sectoarelor sensibile” precum [[industria minieră]], [[industria metalurgică|metalurgică]], [[Polskie Koleje Państwowe|căile ferate]] și energia au fost demarate începând din [[1990]]. Între anii [[2007]] și [[2010]], Guvernul Poloniei plănuiește să listeze douăzeci de companii publice pe bursa poloneză, inclusiv companii din industria minieră. Până în prezent ([[2007]]), cele mai mari privatizări au fost vânzarea companiei naționale de telecomunicații, {{Ill-wd|Q1465005|3=Telekomunikacja Polska}}, către operatorul [[France Télécom]], în anul [[2000]] și vânzarea a unui procent de 30% din acțiunile celei mai mari bănci a Poloniei, [[PKO Bank Polski]], pe Bursa din [[Varșovia]] în anul [[2004]].<ref>{{Citation | url=http://www.pkobp.pl/grupa-pko-banku-polskiego/pko-bank-polski/historia/rys-historyczny/| title=Rys historyczny| newspaper=PKO Bank Polski| date= | author=| accessdate=27 iulie 2015}}</ref> [[File:Downtown Warsaw.jpg|thumb|left|Centru financiar din Varșovia]] În domeniul agriculturii, Polonia dispune de mai mult de două milioane de ferme private,<ref name="agEcon">{{cite news | url=http://www.economist.com/blogs/easternapproaches/2014/03/polands-agriculture | title=A golden age for Polish farming? | work=The Economist | date=24 March 2014 | accessdate=23 November 2014}}</ref><ref>[http://www.poland.travel/en-us/agrotourism/ ''Agrotourism''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141031142227/http://www.poland.travel/en-us/agrotourism/ |date=2014-10-31 }}, Poland's Official Travel Website.</ref> având potențial de a deveni cel mai important stat producător de alimente din întreaga [[Uniunea Europeană|Uniune Europeană]]. Există însă o serie de probleme, legate în special de lipsa investițiilor în anumite sectoare economice. Reformele structurale din domeniul asistenței medicale, a educației, din sistemul de pensii, precum și din administrația de stat au sfârșit prin a provoca o mare presiune fiscală asupra contribuitorilor polonezi. Creșterea PIB-ului a fost puternică și stabilă între anii [[1993]] și [[2000]], cu o perioadă scurtă de încetinire a ritmului în intervalul [[2001]]-[[2002]]. Perspectiva integrării mai apropiate în [[Uniunea Europeană]] a determinat o dezvoltare economică susținută, cu o creștere anuală de 3,7% în [[2003]], față de numai 1,4% în [[2002]]. În anul [[2004]], creșterea PIB-ului a fost de 5,4%, în [[2005]] – 3,3%, în [[2006]] – 6,1%. Pentru anul [[2007]], guvernul a prognozat o creștere economică de 6,5-7%. Polonia a înregistrat în 2008 un Produs Intern Brut de 530 miliarde dolari, în timp ce PIB-ul per cap de locuitor a ajuns la 17.500 dolari<ref name="wisd2010-08-23">[http://www.wall-street.ro/top/Economie/89871/Top-10-tari-din-UE-care-au-atras-cele-mai-mari-investitii-Romania-locul-14/2/Polonia-11-3-mld-dolari.html Top 10 tari din UE care au atras cele mai mari investitii. Romania, locul 14], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 23 august 2010</ref>. În anul 2009, Polonia a înregistrat o creștere economică de 1,7%<ref name="wisd2010-08-23" />, fiind singura țară din [[Uniunea Europeană]] care a înregistrat creștere economică în acel an, în timp ce toate celelalte state membre se aflau în recesiune<ref name="nr2010-08-27">[http://www.wall-street.ro/slideshow/Economie/84459/Fondurile-europene-Solutia-Romaniei-pentru-iesirea-din-criza.html Fondurile europene - Solutia Romaniei pentru iesirea din criza?], 26 aprilie 2010, wall-street.ro, accesat la 27 august 2010</ref>. Deși economia poloneză se află astăzi într-un proces de dezvoltare rapidă, există încă multe provocări. Cea mai importantă sarcină economică în viitor este pregătirea economiei pentru a permite Poloniei să îndeplinească criteriile necesare pentru adoptarea [[euro]] ca monedă națională.<ref>{{Citation | url=http://biznes.interia.pl/wiadomosci/news/polska-w-strefie-euro-znajdziemy-sie-najwczesniej-po-2020,2051575,4199| title=Polska w strefie euro znajdziemy się najwcześniej po 2020 roku - Biznes w INTERIA.PL| newspaper=Biznes.interia.pl| date=10 octombrie 2014 | author=| accessdate=27 iulie 2015}}</ref> == Transport == {{articol principal|transport în Polonia}} === Căi ferate === {{articol principal|transportul feroviar în Polonia|Polskie Koleje Państwowe}} [[Fișier:Wrocław Główny - Pendolino.JPG|250px|thumb|[[Polskie Koleje Państwowe|Căile Ferate Statale Poloneze]] - [[Pendolino]]]] Cea mai mare companie care lucrează în transportul feroviar este gruparea [[Polskie Koleje Państwowe|Polskie Koleje Państwowe S.A.]] (''Căile Ferate Statale Poloneze''), compusă din 17 companii autonome, dintre care cele mai importante sunt: * [[PKP Polskie Linie Kolejowe S.A.]] — responsabilă pentru infrastructură * [[PKP Przewozy Regionalne Sp. z o.o.]] — responsabilă pentru servicii de transport al pasagerilor * [[PKP Cargo S.A.]] — servicii marfare, a doua companie de transport feroviar de marfă din Europa ca mărime<ref>{{Citation | url=http://www.bloomberg.com/news/articles/2014-06-17/pkp-cargo-drops-as-polish-rail-offers-190-million-stake| title=PKP Cargo Drops as Polish Rail Offers $190 Million Stake - Bloomberg Business| newspaper=Bloomberg.com| date=17 iunie 2014 | author=Maciej Martewicz| accessdate=28 iulie 2015}}</ref> * [[PKP InterCity Sp. z o.o.]] — responsabilă pentru trenuri rapide ''[[EuroCity]]'', ''[[InterCity]]'', ''{{Ill-wd|Q590406|3=Tanie Linie Kolejowe}}'' și trenuri Express. În câteva voievodate se creează companii autonome PKP S.A. împreună cu organele administrației locale, de exemplu ''{{Ill-wd|Q847966|3=Koleje Mazowieckie}}'' (''Căile Ferate Mazoviene'') în [[voievodatul Mazovia]]. În [[Trioraș]] și [[Varșovia]] există și linii urbane, care folosesc șinele lui Polskie Linie Kolejowe, numite ''[[Cale Ferată Urbană Rapidă]]'' (''Szybka Kolej Miejska''). În cea din urmă funcționează și calea navetiștilor, ''[[Calea Navetiștilor Varșoviană]]'' (''Warszawska Kolej Dojazdowa'').<ref>{{Citation| url=http://www.wkd.com.pl/en/about-the-warsaw-commuter-railway-wkd/history-of-ekd-wkd.html| title=History of EKD/WKD| newspaper=Wkd.com| date=| author=| accessdate=27 iulie 2015| archive-date=2016-04-07| archive-url=https://web.archive.org/web/20160407085451/http://wkd.com.pl/en/about-the-warsaw-commuter-railway-wkd/history-of-ekd-wkd.html| dead-url=yes}}</ref> În afară de PKP S.A., funcționează și alți operatori de cale ferată, care servesc, în principal, pentru transportul de mărfuri. Unii dintre ei sunt: PTKiGK Rybnik S.A., PCC Rail Szczakowa sau CTL. Puțini operatori au o licențiere pentru servicii de transport al pasagerilor, dar în afară de PKP, doar companii care funcționează pe șine de mică măsură. [[Fișier:20WE.jpg|250px|thumb|Rama electrică Newag 20WE în gara din {{Ill-wd|Q8041119|3=Weglewo}}]] Lungimea totală a magistralelor este de 23.852 de kilometri. Majoritatea lor este deținută de [[PKP Polskie Linie Kolejeowe S.A.]] și alți operatori trebuie să plătească pentru utilizare. Multe linii feroviare au fost închise după [[1990]] din cauza lipsei de venituri. În special, reducerea numărului căilor ferate folosite este vizibilă în părțile țării care în trecut au făcut parte din Germania, pentru că rețeaua feroviară este mai mult extinsă acolo decât în alte regiuni. Cele mai importante magistrale feroviare în Polonia sunt: * [[magistrala PKP E20|E20]]: frontiera germană ↔ {{Ill-wd|Q53394|3=Poznań Główny}} ↔ [[Warszawa Centralna]] ↔ frontieria bielorusă * [[magistrala PKP E30|E30]]: frontiera germană ↔ [[Wroclaw Główny|Wrocław Główny]] ↔ [[Katowice Główne]] ↔ {{Ill-wd|Q2154725|3=Kraków Główny}} ↔ frontiera ucraineană * [[magistrala PKP E65|E65]]: frontiera cehă ↔ [[Katowice Główne]] ↔ [[Warszawa Centralna]] ↔ [[Tczew (gară)|Tczew]] ↔ {{Ill-wd|Q800808|3=Gdynia Główna}} O parte a magistralei E65 între [[Katowice Główne]] și {{Ill-wd|Q2694091|3=Warszawa Zachodnia}} este cunoscută ca ''[[Linia feroviară Grodzisk Mazowiecki–Zawiercie|Magistrala Feroviară Centrală]]'' (''Centralna Magistrala Kolejowa'') și este pregătită pentru trenuri de mare viteză. === Drumuri și autostrăzi === {{articol principal|drumuri și autostrăzi în Polonia}} [[Fișier:A6 foto.jpg|250px|thumb|[[Autostrada A6 (Polonia)|Autostrada A6]] în jurul orașului [[Szczecin]]]] Polonia are o infrastructură slab dezvoltată a [[drum]]urilor și [[autostradă|autostrăzilor]] după standarde vest-europene. Există doar câteva autostrăzi și drumuri rapide (asemănătoare cu ''autovías'' în [[Spania]]), și o rețea extensivă a drumurilor, din care majoritatea au doar câte un sens, care leagă orașele principale. Calitatea drumurilor poloneze constituie o barieră importantă pentru dezvoltarea țării, în special într-un context de [[integrare europeană]]. Deși lungimea totală a drumurilor este relativ mare, Polonia nu are densitatea cerută de autostrăzi. Căile principale au o lungime de 18.036&nbsp;km. La data de [[31 decembrie]] [[2001]], doar 398&nbsp;km dintre ele erau autostrăzi și 206,2&nbsp;km — drumuri rapide. Pe o lungă întindere (104&nbsp;km sau 26,1%) erau într-un stadiu atât de mare de deteriorare, încât necesitau reconstruirea completă. 4.808&nbsp;km din drumurile poloneze au fost clasificate ca parte a coridoarelor de transport europene {{Ill-wd|Q292357|3=TINA}}, dar doar 7% dintre ele (346&nbsp;km) sunt în concordanță cu standardele [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]]. Între anii [[1990]] și [[2001]] au fost construite doar 138&nbsp;km de autostrăzi și 33&nbsp;km de drumuri rapide. Până la sfârșitul anului [[2001]], erau în construcție doar 38&nbsp;km de drumuri. Conform informațiilor mai recente, până în [[2004]], 67&nbsp;km de autostrăzi au mai fost deschise pentru trafic, pe când 284&nbsp;km erau în construcție la sfârșitul acestui an. [[Fișier:Krajowa10c.PNG|250px|thumb|[[Drumul național 10 (Polonia)|Drumul național 10]] în jurul orașului [[Solec Kujawski]]]] De-a lungul ultimilor ani, situația s-a îmbunătățit și bugetul guvernului pentru construirea căilor de transport a fost mărit datorită finanțărilor Uniunii Europene pentru proiecte infrastructurale. În ultimii ani, situația s-a îmbunătățit, iar bugetul guvernului pentru construirea căilor de comunicații a fost majorat datorită cofinanțării de către Uniunea Europeană a proiectelor de infrastructură. În prezent, se construiesc autostrăzi și autostrăzi care traversează Polonia de la nord la sud și de la vest la est. Orașe majore ([[Lublin]], [[Białystok]], [[Varșovia]], [[Łódź]], [[Toruń]], [[Gdańsk]], [[Szczecin]], [[Poznań]], [[Wrocław]], [[Katowice]], [[Krakow]], [[Rzeszów]] și [[Kielce]]) sunt conectate la rețeaua de autostrăzi și drumuri din Europa de Vest din Republica Cehă și Slovacia. Noile drumuri au completat rețeaua existentă de autostrăzi scurte și drumuri expres (de exemplu [[Piotrków Trybunalski]], [[Kielce]], [[Września]], [[Szczecin]]). Autostrăzi, numite ''autostrada'' (''autostrady'' la plural), plănuite sunt: * [[Fișier:Tabliczka A1.svg|30px|A1]] '''[[Autostrada A1 (Polonia)|A1]]''': '''[[Gdynia]]''' ↔ [[Gdańsk]] ↔ [[Toruń]] ↔ [[Łódź]] ↔ [[Częstochowa]] ↔ [[Gliwice]] ↔ '''{{Ill-wd|Q5587085|3=Gorzyczki}}''' (frontiera cehă) * [[Fișier:Tabliczka A2.svg|30px|A2]] '''[[Autostrada A2 (Polonia)|A2]]''': '''{{Ill-wd|Q387476|3=Świecko}}''' (frontiera germană) ↔ [[Poznań]] ↔ [[Łódź]] ↔ [[Varșovia]] ↔ [[Siedlce]] ↔ '''{{Ill-wd|Q2567776|3=Kukuryki}}''' (frontiera bielorusă) * [[Fișier:Tabliczka A4.svg|30px|A4]] '''[[Autostrada A4 (Polonia)|A4]]''': '''{{Ill-wd|Q6322132|3=Jędrzychowice}}''' (frontiera germană) ↔ [[Wrocław]] ↔ [[Katowice]] ↔ [[Cracovia]] ↔ [[Rzeszów]] ↔ '''{{Ill-wd|Q1881185|3=Korczowa}}''' (frontiera ucraineană) * [[Fișier:Tabliczka A6.svg|30px|A6]] '''[[Autostrada A6 (Polonia)|A6]]''': '''{{Ill-wd|Q1016309|3=Kołbaskowo}}''' (frontiera germană) ↔ '''[[Szczecin]]''' ''↔ [[Goleniów]] ↔ [[Koszalin]] ↔ [[Słupsk]] ↔ '''[[Gdynia]]''''' (prioritate mică și multe alte variante de linie) * [[Fișier:Tabliczka A8.svg|30px|A8]] '''[[Autostrada A8 (Polonia)|A8]]''': '''{{Ill-wd|Q2096132|3=Magnice}}''' ↔ [[Wrocław]] ↔ '''{{Ill-wd|Q413780|3=Pawłowice}}''' (șosea de centură a lui Wrocław) * [[Fișier:Tabliczka A18.svg|30px|A18]] '''[[Autostrada A18 (Polonia)|A18]]''': '''{{Ill-wd|Q616551|3=Olszyna}}''' (frontiera germană) ↔ '''{{Ill-wd|Q1222178|3=Krzyżowa}}''' (joncțiune cu A4) === Transport aerian === [[Fișier:LOT Boeing 787 landing at Miami International Airport.jpg|thumb|250px|[[LOT Polish Airlines]]]] Companiile poloneze de transport aerian sunt: [[Polskie Linie Lotnicze|PLL LOT]], {{Ill-wd|Q311233|3=EuroLOT}}, {{Ill-wd|Q632159|3=Prima Charter}}, {{Ill-wd|Q407725|3=Air Poland}}, {{Ill-wd|Q2714882|3=White Eagle Aviation}} și [[Jet Ait]] (acum cu zborurile anulate). Pe aeroporturile poloneze operează și alte companii aeriene precum: [[Air France]], [[British Airways]], [[Lufthansa]], [[Ryanair]] sau [[TAROM]]. Cele mai importante aeroporturi sunt: [[Aeroportul internațional Warszawa Okęcie|Warszawa Okęcie]], [[Aeroportul internațional Bydgoszcz|Bydgoszcz]], [[Aeroportul internațional Gdańsk|Gdańsk]], [[Aeroportul internațional Katowice Pyrzowice|Katowice Pyrzowice]], [[Aeroportul internațional Kraków Balice|Kraków Balice]], [[Aeroportul internațional Łódź|Łódź]], [[Aeroportul internațional Poznań Ławica|Poznań Ławica]], [[Aeroportul internațional Szczecin Goleniów|Szczecin Goleniów]] și [[Aeroportul internațional Wrocław Strachowice|Wrocław Strachowice]], [[Aeroportul Varșovia Modlin Mazovia]]. Rețeaua legăturilor aeriene în Polonia nu este dezvoltată și majoritatea zborurilor sunt făcute prin aeroportul {{Ill-wd|Q7082802|3=Okęcie}}. Aproximativ 20 de aeroporturi, care acum sunt nefolosite, pot fi modernizate spre a deschide transportul aerian. === Transport urban === În Polonia, tipurile principale de transport urban sunt [[autobuz]]ele și [[tramvai]]ele. Există și o linie de [[metrou]] — [[metroul din Varșovia|în Varșovia]]<ref>{{cite web|url=https://www.metro.waw.pl/|title=Strona główna - Metro|website=www.metro.waw.pl|accessdate=23 martie 2021|archive-date=2020-03-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20200326112717/https://www.metro.waw.pl/|dead-url=yes}}</ref>. Varșovia și aglomerația [[Trioraș|Gdańsk-Gdynia]] au, de asemenea, un sistem de [[tren urban|trenuri urbane rapide]] <ref>{{cite web|url=http://www.skm.warszawa.pl/|title=Trenuri urbane din Varșovia|publisher=|accessdate=23 martie 2021|archive-date=2007-09-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20070928120253/http://www.skm.warszawa.pl/|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.skm.pkp.pl/|title=SKM Trójmiasto|website=www.skm.pkp.pl|accessdate=23 martie 2021|archive-date=2014-12-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20141227081243/http://www.skm.pkp.pl/|dead-url=yes}}</ref>, numit ''Calea Ferată Rapidă Urbană'' (''Szybka Kolej Miejska''). Suplimentul pentru transportul urban, tramvaiul rapid, funcționează în [[Poznań]]<ref>{{cite web|url=http://www.mpk.poznan.pl/pst10.html|title=Pagina oficială a Companiei de Transport Public în Poznań|publisher=|accessdate=23 martie 2021|archive-date=2009-05-01|archive-url=https://web.archive.org/web/20090501204813/http://www.mpk.poznan.pl/pst10.html|dead-url=yes}}</ref>, sisteme asemănătoare sunt construite și în [[Cracovia]]<ref>{{cite web|url=http://www.arm.krakow.pl/inwestycje_wtoku_wiecej.php?id=31|title=Planuri de creare a tramvaiului rapid în Cracovia|publisher=|accessdate=23 martie 2021|archive-date=2009-01-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20090120215734/http://www.arm.krakow.pl/inwestycje_wtoku_wiecej.php?id=31|dead-url=yes}}</ref>, [[Szczecin]]<ref>{{cite web|url=https://www.szczecin.eu/pl|title=Szczecin.EU - Szczecin Floating Garden|website=www.szczecin.eu|accessdate=23 martie 2021}}</ref> și [[Łódź]]<ref>{{Citat web |url=http://www.ipt_lodz.toya.net.pl/news/news/NLDZ_200603_1.htm |accessdate=2007-10-06 |titlu=Planuri de creare a tramvaiului rapid în Cracovia |archive-date=2007-10-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20071024232342/http://www.ipt_lodz.toya.net.pl/news/news/NLDZ_200603_1.htm |dead-url=yes }}</ref>. Tramvaiele sunt în uz în: [[Bydgoszcz]], [[Cracovia]], [[Częstochowa]], [[Elbląg]], [[Gdańsk]], [[Gorzów Wielkopolski]], [[Aria Industriala de Silezia Superioară]], [[Grudziądz]], [[Łódź]], [[Pabianice]], [[Poznań]], [[Szczecin]], [[Toruń]], [[Varșovia]] și [[Wrocław]]. În trecut, erau folosite și în [[Białystok]], [[Bielsko-Biała]], [[Cieszyn]], [[Gubin]], [[Inowrocław]], [[Jelenia Góra]], [[Kostrzyn]], [[Koszalin]], [[Legnica]], [[Olsztyn]], [[Słubice]], [[Słupsk]], [[Tarnów]], [[Wałbrzych]] și [[Zgorzelec]]<ref>[http://pl.wikipedia.org/w/index.php?title=Tramwaj&oldid=9372256#Sieci_i_linie_tramwajowe_w_Polsce Lista rețelor de tramvaie în Polonia la articolul ''Tramwaj'' în Wikipedia poloneză]</ref>. Troleibuzele funcționează în prezent în [[Gdynia]] - [[Sopot, Polonia|Sopot]], [[Lublin]] și [[Tychy]]. Erau utilizate și în [[Dębica]], [[Gorzów Wielkopolski]], [[Legnica]], [[Olsztyn]], [[Poznań]], [[Słupsk]], [[Wałbrzych]], [[Varșovia]] și [[Wrocław]]. Încercările de instalare ale acestui sistem de transport public nu s-au bucurat de succes în [[Gdańsk]] și [[Jelenia Góra]]<ref>[http://pl.wikipedia.org/w/index.php?title=Trolejbus&oldid=9263509#Trolejbusy_w_Polsce Lista rețelor de troleibuze în Polonia la articolul ''Trolejbus'' în Wikipedia poloneză]</ref>. == Demografie == {{articol principal|demografia Poloniei}} === Istorie demografică === {| class="wikitable" style="font-size: 90%; float: right; margin: 0 0 1em 1em;" !colspan=6 | Populația Poloniei |- ! An !! Populație |- ! [[1846]] !! {{stabil}} 11 107 394 |- ! [[1911]] !! {{creștere}} 22 110 952 |- ! [[1921]] !! {{creștere}} 27 177 894 |- ! [[1931]] !! {{creștere}} 32 107 000 |- ! [[1938]] !! {{creștere}} 34 849 000 |- ! [[1946]] !! {{scădere}} 23 930 000 |- ! [[1950]] !! {{creștere}} 25 008 000 |- ! [[1960]] !! {{creștere}} 29 776 000 |- ! [[1970]] !! {{creștere}} 32 642 000 |- ! [[1978]] !! {{creștere}} 35 061 000 |- ! [[1988]] !! {{creștere}} 37 879 000 |- ! [[1990]] !! {{creștere}} 38 183 000 |- ! [[1995]] !! {{creștere}} 38 610 000 |- ! [[2000]] !! {{creștere}} 38 654 000 |- ! [[2005]] !! {{scădere}} 38 190 608 |- ! [[2010]] !! {{creștere}} 38 200 037 |- ! [[2011]] !! {{creștere}} 38 538 447 |- ! [[2012]] !! {{creștere}} 38 544 513 |- ! [[2013]] !! {{scădere}} 38 496 000 |- ! [[2014]] !! {{scădere}} 38 484 00 |- |} În perioada de formare a statului, Polonia avea o suprafață de aproximativ 250.000&nbsp;km², și aproape un milion de locuitori.<ref>Jerzy Lukowski, Hubert Zawadzki, ''A Concise History of Poland'', Cambridge University Press, 2001, ISBN 0-521-55917-0, [http://books.google.com/books?id=NpMxTvBuWHYC&pg=PA6&vq=million&dq=Mieszko+million&source=gbs_search_s&cad=0 Google Print, p.6]</ref> În timpul regelui [[Cazimir al III-lea al Poloniei|Cazimir al III-lea cel Mare]], populația a crescut la 2,5 milioane de locuitori pe un teritoriu de ap. 270.000&nbsp;km².<ref name="cam727">{{Ill-wd|Q2832516|3=Aleksander Gieysztor}}, ''Kingdom of Poland and Grand Duchy of Lithuania'', in Christopher Allmand (ed.), ''The New Cambridge Medieval History'', Cambridge University Press, 2005, ISBN 0-521-38296-3, [http://books.google.com/books?id=Qzc8OeuSXFMC&pg=RA1-PA727&dq=demographics+%22Grand+Duchy+of+Lithuania%22#PRA1-PA727,M1Google Print, p.727]</ref> Uniunea cu [[Lituania]] a adus cu sine o creștere a populației și a teritoriului. În timpul lui [[Ștefan Báthory]], ''[[uniunea statală polono-lituaniană|Rzeczpospolita]]'' a avut o suprafață de un milion de kilometri pătrați, iar populația a ajuns la 9 milioane. Când Polonia și-a pierdut independența, a avut o populație de aproximativ 13-14 milioane, dar majoritatea lor (în [[secolul XVIII]] aproape 60%) nu vorbeau limba poloneză și nu s-au declarat polonezi. După [[Primul Război Mondial]] Polonia, devenind stat independent, avea aproximativ 20 de milioane de locuitori, din care <sup>1</sup>/<sub>3</sub> a fost de naționalitate nepoloneză. Între [[1921]] și [[1939]] populația statului a crescut de la 27,2 de milioane la 35,1 de milioane.<ref name="polex">London Nakl. Stowarzyszenia Prawników Polskich w Zjednoczonym Królestwie [1941], ''Polska w liczbach. Poland in numbers''. Zebrali i opracowali Jan Jankowski i Antoni Serafinski. Przedmowa zaopatrzyl Stanislaw Szurlej.</ref> Astăzi, minoritățile naționale și etnice reprezintă doar 3% din întreaga populație a statului. [[File:Radom bike.jpg|thumb|left|Un complex de locuințe modern în [[Radom]], în partea centrală a țării]] După A[[al Doilea Război Mondial|l Doilea Război Mondial]] în Polonia a fost consemnată o creștere demografică incredibilă. În ani '50 ai [[secolul XX|secolului XX]] s-au născut 500.000 de oameni pe an (ceea ce era egal cu populația contemporană a Cracoviei). După aceasta au mai fost două valuri de creștere demografică: la începutul anilor '70 și la începutul celor '80. După căderea comunismului ritmul de creștere a populației a scăzut și în [[secolul XXI]] a atins nivelul 0. Astăzi se observă creștere mică pentru că unda din anii '70 a întrat în faza de procreare când statul polonez a început politica sa de suport pentru familii. Totuși, din Polonia au plecat spre statele [[Uniunea Europeană|UE]] aproximativ 500.000-2 milioane de tineri. Conform unor surse, populația Poloniei va scădea la 30 de milioane în anul [[Mileniul al III-lea|2060]].<ref>{{Citation | url=http://www.ifs.du.edu/ifs/frm_CountryProfile.aspx?Country=PL| title=Key Development Forecasts for Poland| newspaper=Ifs.du.edu| date= | author=| accessdate=27 iulie 2015}}</ref> Populația multor orașe, inclusiv [[Łódź]] și [[Katowice]], se micșorează. Numai unele orașe cresc numărul de locuitori, de exemplu [[Poznań]] și [[Cracovia]].<ref>{{Citation | url=https://inzynieria.com/budownictwo/rankingi/65215,najwieksze-miasta-w-polsce-2022-ranking| title=Największe miasta w Polsce 2022 – ranking| newspaper=inzynieria.com| date= | author=| accessdate=16 iunie 2023}}</ref> Un număr mare de oameni locuiesc în clădiri multifamiliale (inclusiv [[Łódź]], [[Radom]], [[Puławy]], [[Koszalin]], [[Police]]). === Limbi === {{articol principal|limbile Poloniei|comune bilingve ale Poloniei}} [[Limba poloneză]] este cea mai răspândită limbă în Polonia, și singura care are statut de [[limbă oficială]]. Aproximativ 97% dintre oamenii care trăiesc în Polonia declară această limbă ca fiind limba lor natală, și o vorbesc acasă. Alte patru limbi sunt [[limbă auxiliară|limbi auxiliare]] și pot fi folosite în cincizeci și una de comune: [[limba bielorusă|bielorusa]] (ap. 220.000 de vorbitori<ref name=ethnologuepl>[http://www.ethnologue.com/show_country.asp?name=PL Raportul ''Ethnologue'' despre Polonia]</ref> — poate fi folosită în 12 de comune<ref name=podlasia>{{Citat web |url=http://www2.mswia.gov.pl/download.php?s=1&id=945 |accessdate=2007-10-06 |titlu=Hartă cu comune de limba bielorusă și de limba lituaniană |archive-date=2014-07-03 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140703103136/http://www2.mswia.gov.pl/download.php?s=1&id=945 |dead-url=yes }}</ref>), [[limba cașubiană|cașubiana]] (ap. 3.000-200.000 de vorbitori<ref name=ethnologuepl/><ref>[[Limba cașubă|Articol în Wikipedia Poloneză]]</ref>, rezultatele evaluărilor variază — poate fi folosită în 10 comune<ref>{{Citat web |url=http://www2.mswia.gov.pl/download.php?s=1&id=946 |accessdate=2007-10-06 |titlu=Hartă cu comune de limba cașubiană |archive-date=2014-07-03 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140703120213/http://www2.mswia.gov.pl/download.php?s=1&id=946 |dead-url=yes }}</ref>), [[limba germană|germana]] (ap. 500.000 de vorbitori<ref name=ethnologuepl/> — poate fi folosită în 28 de comune<ref>{{Citat web |url=http://www2.mswia.gov.pl/download.php?s=1&id=944 |accessdate=2007-10-06 |titlu=Hartă cu comune de limba germană |archive-date=2012-07-19 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120719121743/http://www2.mswia.gov.pl/download.php?s=1&id=944 |dead-url=yes }}</ref>) și [[limba lituaniană|lituaniana]] (ap. 3.000 de vorbitori<ref>{{Ill-wd|Q16458413|3=Articol în Wikipedia Poloneză}}</ref> — poate fi folosită într-o comună<ref name=podlasia/>). Alte limbi folosite sunt: [[limba romani|romani]] (patru dialecte, ap. 40.000 de vorbitori<ref name=ethnologuepl/>) și [[limba ucraineană|ucraineana]] (ap. 150.000 de vorbitori<ref name=ethnologuepl/>). Existența [[limba sileziană|limbii sileziane]] este un subiect de discuție al lingviștilor și al opiniei publice. Recent, el a primit un cod ISO ''szl''<ref>{{cite web|url=https://iso639-3.sil.org/code/szl|title=szl - ISO 639-3|website=iso639-3.sil.org|accessdate=23 martie 2021}}</ref>. La recensământul din [[2002]], aproximativ 60.000 de persoane au declarat sileziana ca limba vorbită acasă. Astăzi există probe de codificare a limbii și cea mai cunoscută este cea creată de utilizatorii portalului „''Pů našymu''”<ref>{{Citat web |url=http://punasymu.com/_indexs.php |accessdate=2007-10-06 |titlu=Proiectul ''Pů našymu, eli po ślůnsku'' |archive-date=2008-07-14 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080714060852/http://punasymu.com/_indexs.php |dead-url=yes }}</ref>. Se studiază câteva limbi străine în Polonia. Cea mai populară este [[limba engleză]], urmată de [[limba germană]].<ref name="Poles return to Russian language">{{cite news|author=Jan Repa|url=http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/6233821.stm|title= Poles return to Russian language|work=news.bbc.co.uk|publisher=|pages=|page=|date= 5 January 2007|accessdate=27 august 2011|quote=In former satellite countries like Hungary or Poland, knowledge of Russian dwindled rapidly – to be replaced by English and German.}}</ref> Înainte de schimbările politice din [[1989]], [[limba rusă]] a fost cea mai cunoscută în societate.<ref name="Poles return to Russian language"/> Celelalte limbi: [[limba franceză|franceză]], [[limba italiană|italiană]], [[limba spaniolă|spaniolă]] și „limbile clasice” ([[limba latină|latină]] și [[limba greacă veche|greacă veche]]) nu au fost foarte populare niciodată. Studenții universităților pot, de asemenea, să învețe alte limbi, precum [[limba cehă|ceha]], [[limba greacă|greaca]] sau [[limba română|româna]], dacă aleg studii [[Filologie|filologice]]. === Naționalități și minorități etnice === [[Polonezi]]i, care reprezintă 95,63% din populația Poloniei, sunt un [[popoare slave|popor slav]] și vorbesc [[limba poloneză]], o [[limbi slave|limbă slavă]] din subgrupul occidental. Conform datelor [[Recensământul Național 2002 al Poloniei|Recensământului Național]] din [[2002]], în Polonia trăiesc 36.658.166 de polonezi. Alte naționalități și grupuri etnice erau: * [[silezieni]]: 173.200 de persoane (0,45%) * [[germani]]: 152.900 de persoane (0,40%) * [[bieloruși]]: 48.700 de persoane (0,13%) * [[ucrainieni]]: 31.000 de persoane (0,08%) * [[romi]]: 12.900 de persoane (0,03%) * [[ruși]]: 6.100 de persoane (0,01%) * [[lemci]]: 5.900 de persoane (0,01%) * [[lituanieni]]: 5.800 de persoane (0.01%) 471.500 de persoane au declarat altă naționalitate, pe când 774.900 de persoane nu au declarat nici una. La recensământul din 2021, din populația de 38.036,1 mii de locuitori, 111,9 mii erau cetățeni străini , mai ales ucraineni (53 mii), belaruși (18,6 mii), ruși (4,9 mii), germani (3,5 mii), vietnamezi (2,8 mii), britanici (2 mii) și italieni (1,9 mii). 0,3 mii de locuitori aveau cetățenie necunoscută. Voievodatele cu cei mai mulți străini erau Mazovia (32,7 mii) si Silezia Inferioara (14,5 mii).[https://stat.gov.pl/en/national-census/national-population-and-housing-census-2021/national-population-and-housing-census-2021/preliminary-results-of-the-national-population-and-housing-census-2021,1,1.html] === Structură confesională === {{articol principal|Religia în Polonia}} Conform publicației anuale de statistică, cea mai mare comunitate confesională este [[Biserica Romano-Catolică]], care are aproximativ 34,21 milioane de credincioși. În forma romano-catolică sunt botezați 34.158.305 dintre cetățenii Poloniei, reprezentând aproximativ 89% din întreaga populație a statului. [[Biserica Greco-Catolică]] are ca membri 53.000 dintre locuitori, [[Biserica Armeană]] – 5.000, [[Biserica Neounită]] – 195, [[Biserica Catolică Veche]] derivată din Biserica Romano-Catolică are 45.000 de credincioși. [[Biserica Ortodoxă]], cea de-a doua după mărime, este formată din 507.000 de persoane.<ref name="GUS99">GUS, ''[http://stat.gov.pl/download/cps/rde/xbcr/gus/LUD_ludnosc_stan_str_dem_spo_NSP2011.pdf Narodowy Spis Powszechny Ludnosci 2011: 4.4. Przynależność wyznaniowa (National Survey 2011: 4.4 Membership in faith communities)]'' p. 99/337 (PDF file, direct download 3.3 MB). ISBN 978-83-7027-521-1 {{nobreak|Retrieved 27 December 2014.}}</ref><ref name=repgus2012>{{cite book | url = http://www.stat.gov.pl/cps/rde/xbcr/gus/RS_rocznik_statystyczny_rp_2012.pdf | title = Rocznik statystyczny Rzeczypospolitej Polskiej 2012 | author = Główny Urząd Statystyczny | publisher = Zakład Wydawnictw Statystycznych | place = Warszawa | year = 2012}} {{pl icon}}/{{en icon}}</ref><ref name=gusrel09-11>{{cite web | url = http://www.stat.gov.pl/cps/rde/xbcr/gus/oz_wyznania_religijne_stow_nar_i_etn_w_pol_2009-2011.pdf | author = {{Ill-wd|Q1547190|3=Główny Urząd Statystyczny}} | title = Wyznania religijne stowarzyszenia narodowościowe i etniczne w Polsce 2009–2011 | date = 2013-03-28 | accessdate = 2013-04-19}} {{pl icon}}/{{en icon}}</ref> Religiile [[protestantism|protestante]] au aproape 150.000 de credincioși. [[Biserica Luterană]] este cea mai mare și are 77.500 de credincioși. Alte comunități și [[ateism|ateii]] formează 5-10% de populație (depinde de surse).<ref name="GUS99"/><ref name=repgus2012/> == Educație și știință == {{articol principal|educația în Polonia}} Sistemul de [[educație]] în Polonia este compus din [[grădiniță|grădinițe]], [[școală elementară|școli elementare]], [[școală secundară|școli secundare]] (''gimnazii''), [[liceu|licee]] și alte școli postgimnaziale, școli postliceale, școli artistice și altele. În Polonia există peste 500 de universități acreditate.<ref name="GUS-2">Central Statistical Office (Poland): [http://www.stat.gov.pl/cps/rde/xbcr/gus/PUBL_E_szkoly_wyzsze_2008.pdf Studenci szkół wyższych (łącznie z cudzoziemcami) na dzień 30 XI 2008.] {{pl icon}}</ref> Universitățile și alte școli înalte nu fac parte din sistemul de educație și au drept de autonomie. Conform Constituției Republicii Poloneze, oricine are dreptul de a învăța. Educația este obligatorie până la 18 ani, dar doar școlile elementare și secundare au statut de instituții obligatorii. Educația în școlile publice este gratuită. <center> {| class="wikitable" style="text-align:center;" |- ! align=center|<small>[[Universitatea din Varșovia]]</small> ! align=center|<small>[[Universitatea Adam Mickiewicz din Poznań|Universitatea Mickiewicz din Poznań]]</small> ! align=center|<small>[[Universitatea Jagiellonă]] din [[Cracovia]]</small> ! align=center|<small>[[Universitatea din Wrocław]]</small> |- |[[File:Pasteura 5.jpg|178x175px]]||[[File:Poznań Collegium Minus 23.09.2011 p4.jpg|205x205px]]||[[File:Jagiellonian University Collegium Novum, 1882 designed by Feliks Księżarski, 24 Gołębia street, Old Town, Krakow, Poland.jpg|204x204px]]||[[File:Wroclaw - Uniwersytet Wroclawski o poranku.jpg|201x201px]] |} </center> == Cultură și literatură == {{articol principal|Cultura Poloniei}} [[Fișier:Marie Curie 1903.jpg|thumb|180px|[[Marie Curie|Marie Skłodowska-Curie]], dublu laureată a [[Premiul Nobel|Premiului Nobel]]]] Cultura poloneză are o istorie bogată, veche de o mie de ani, cu influențe atât din occident, cât și orient. Astăzi, aceste influențe sunt vizibile în [[arhitectură|arhitectura]], [[folclor]]ul și [[arta]] țării. Polonia este locul de naștere a multor persoane celebre în întreaga lume, precum [[papa Ioan Paul al II-lea]], [[Marie Curie|Marie Skłodowska-Curie]], {{Ill-wd|Q381854|3=Casimir Pulaski}}, [[Tadeusz Kościuszko]], [[Nicolaus Copernic]],<ref name="copernicus">{{cite web | title = Nicolaus Copernicus | publisher=Encyclopædia Britannica Online | url = http://www.britannica.com/EBchecked/topic/136591/Nicolaus-Copernicus | accessdate=10 October 2008}}</ref> [[Frédéric Chopin]]<ref>{{cite book| author = Rey Alain| title = Le petit Robert 2: dictionnaire universel des noms propres, alphabétique et analogique| year = 1993| editor =| pages =| chapter =| chapterurl =| publisher = Le Robert, Paris, FRANCE| location = INIST-CNRS, Cote INIST : L 22712| isbn = 978-2-85036-210-1| url =| accessdate = |language=fr}}</ref><ref>{{cite book| author =| title = The Concise Oxford dictionary of music| year = 2004| editor = Michael Kennedy| pages =| chapter =| chapterurl =| publisher = Oxford University Press| location =| isbn = 978-0-19-860884-4| url =| accessdate = }} p. 141</ref> și altele. Caracterul unic al artei poloneze a reflectat întotdeauna tendințele mondiale. Pictorul celebru polonez, [[Jan Matejko]], a inclus multe evenimente istorice importante în imaginile sale. [[Literatură poloneză|Literatura poloneză]] datează din [[secolul XII|secolul al XII-lea]] și include mulți poeți și scriitori renumiți, precum [[Jan Kochanowski]],<ref name="gierowski">Józef Andrzej Gierowski – ''Historia Polski 1505–1764'' (History of Poland 1505–1764), p. 105-173</ref> [[Adam Mickiewicz]],<ref name="Blavascunas2008">{{cite book|author=Eunice L. Blavascunas|title=The Peasant and Communist Past in the Making of an Ecological Region: Podlasie, Poland|url=https://books.google.com/books?id=ZsEzM8Gbl68C&pg=PA98|year=2008|publisher=ProQuest|isbn=978-0-549-65633-3|page=98}}{{Legătură nefuncțională|date=februarie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> [[Henryk Sienkiewicz]] (câștigătorul Premiului Nobel 1905<ref name="nobl">[http://www.polska.pl/info/informacje_o_polsce/noblisci.htm Câștigatorii Premiului Nobel din Polonia] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071007105205/http://www.polska.pl/info/informacje_o_polsce/noblisci.htm |date=2007-10-07 }}, accesat la data de 7 IX 2007</ref>), [[Bolesław Prus]], [[Władysław Reymont]] (câștigătorul Premiului Nobel 1924<ref name="nobl" />), [[Juliusz Słowacki]],<ref name="Blavascunas2008"/> [[Witold Gombrowicz]], [[Czesław Miłosz]] (câștigătorul Premiului Nobel 1980<ref name="nobl" />), [[Wisława Szymborska]] (câștigătorul Premiului Nobel 1996<ref name="nobl" />), [[Stanisław Lem]], [[Ryszard Kapuściński]]. Regizorii renumiți din Polonia includ câștigătorii [[Premiul Oscar|Premiului Oscar]]: [[Roman Polański]], [[Andrzej Wajda]], [[Zbigniew Rybczyński]], {{Ill-wd|Q365230|3=Janusz Kamiński}} și [[Krzysztof Kieślowski]]. Compozitorii celebri de muzică clasică sunt, între alți, [[Frédéric Chopin]] (în Polonia cunoscut ca ''Fryderyk Chopin''), [[Krzysztof Penderecki]] și [[Karol Szymanowski]]. Genuri variate de muzică modernă sunt azi apreciate în Polonia. Cele mai populare acum sunt: [[muzică pop|pop]], [[muzică rock|rock]], [[muzică dance|dance]], [[hip-hop]], [[R&B]] și [[muzică metal|metal]]. Artiștii populari din Polonia includ: {{Ill-wd|Q525977|3=Anita Lipnicka}}, [[Behemoth]], [[Decapitare|Decapitated]], [[Edyta Górniak]], {{Ill-wd|Q578742|3=Ich Troje}}, [[Maryla Rodowicz]], {{Ill-wd|Q225614|3=Riverside}} și {{Ill-wd|Q448519|3=Vader}}. Tineretul polonez ascultă și muzicieni din alte țări. [[Imagine:National Stadium in Warsaw, Poland.jpg|thumb|left|[[Stadionul Național din Varșovia]], gazda [[Echipa națională de fotbal a Poloniei|echipei naționale]] și unul din stadioanele care au găzduit [[UEFA Euro 2012|Euro 2012]] ]] Feluri recunoscute din bucătărie poloneză sunt [[cârnat]]ul (''kiełbasa''), supa de sfeclă roșie (''{{Ill-wd|Q4551|3=Barszcz czerwony}}''), supa de sânge de rață (''[[czernina]]''), colțunașe (''[[Piroșcă|pierogi]]''), sarmale din varză și carne (''[[Sarma|gołąbki]]''), [[Cotlet schabowy|cotlete]] din carne de porc, tocană (''[[bigos]]''), diverse preparate pe bază de cartofi, [[zapiekanka]] (un tip de [[fast-food]]) și alte.<ref>"Tu się w lasy schroniły wygnane ze zbytkowych stołów, narodowe potrawy, {{Ill-wd|Q4551|3=Barszcz}}, [[Bigos]], {{Ill-wd|Q176436|3=Zrazy}}, [[Colțunași|Pirogi]] i {{Ill-wd|Q4865573|3=Pieczeń}}" [in:] Jan N. de Bobrowicz. Maxymilian arcyksiąże Austryacki obrany Król polski. 1848. s. 74; "{{Ill-wd|Q4551|3=Barszcz}}, {{Ill-wd|Q17099188|3=Rosół}}, sztuka mięsa, pieczenie huzarskie, [[bigos]], [[Colțunași|Pierogi]], {{Ill-wd|Q829720|3=Kiełbasa}} z kapustą, przede wszystkim zaś rozmaite kasze" Zbigniew Kuchowicz Obyczaje staropolskie XVII-XVIII wieku. 1975; "pieczeń cielęca pieczona (panierowana), pieczeń cielęca zapiekana w sosie beszamelowym, pieczeń huzarska (=pieczeń wołowa przekładana farszem), pieczeń rzymska (klops), pieczeń rzymska (klops z cielęciny) w sosie śmietanowym, pieczeń rzymska z królika " [in:] Stanisław Berger. Kuchnia polska. 1974.; [http://books.google.pl/books?id=eXuO_-KMm2sC&pg=PA89&dq=piecze%C5%84+roast&hl=pl&ei=wwZMTom_NI6r-gbdmuGOCQ&sa=X&oi=book_result&ct=book-preview-link&resnum=7&ved=0CE8QuwUwBg#v=onepage&q&f=false Polish Holiday Cookery] by Robert Strybel, 2003</ref> Deserturi tipice sunt gogoșile, înghețatele și turtele dulci. ===Sport=== [[File:LewandowskiR.jpg|thumb|right|180px|[[Robert Lewandowski]]]] {{Articol principal|Sportul în Polonia}} [[Fotbal]]ul este cel mai popular sport, cu o istorie bogată în competițiile internaționale.<ref name="FIFA World Cup Statistics-Poland">{{cite web|url= http://www.fifa.com/worldfootball/statisticsandrecords/associations/association=pol/worldcup/index.html|publisher= FIFA|title= FIFA World Cup Statistics-Poland|accessdate= 12 December 2010|archive-date= 2011-05-11|archive-url= https://web.archive.org/web/20110511111015/http://www.fifa.com/worldfootball/statisticsandrecords/associations/association=pol/worldcup/index.html|dead-url= yes}}</ref><ref name="FIFA Statistics – Poland">{{cite web|url = http://www.fifa.com/worldfootball/statisticsandrecords/associations/association=pol/othertournaments/index.html|title = FIFA Statistics – Poland|accessdate = 12 December 2010|archive-date = 2011-05-11|archive-url = https://web.archive.org/web/20110511110955/http://www.fifa.com/worldfootball/statisticsandrecords/associations/association=pol/othertournaments/index.html|dead-url = yes}}</ref> Printre alte sporturi populare se numără atletismul, baschetul, handbalul, boxul, MMA, motocros, săriturile cu schiurile, hochei, tenis, scrimă, înot și haltere. Epoca de aur a [[fotbalul în Polonia|fotbalului din Polonia]] a avut loc începând cu anii '70 și până la începutul anilor '80, cu naționala Poloniei reușind să obțină locul al treilea la [[Campionatul Mondial de Fotbal 1974|Campionatul Mondial de Fotbal din 1974]] și la cel din [[Campionatul Mondial de Fotbal 1982|1982]]. În această perioadă se remarcă jucători precum [[Zbigniew Boniek]] [[Włodzimierz Lubański]] și [[Grzegorz Lato]]. Naționala de fotbal a mai obținut o medalie de aur la [[Jocurile Olimpice de vară din 1976]] și două de bronz, în 1976 și 1992. Alături de Ucraina, Polonia a găzduit [[Campionatul European de Fotbal 2012]].<ref name="warsaw-life">{{cite web|url = http://www.warsaw-life.com/poland/euro-2012|title = Poland hosts Euro 2012!|accessdate = 12 December 2010|publisher = warsaw-life.com}}</ref> Printre jucătorii actuali se numără [[Robert Lewandowski]] și [[Jakub Błaszczykowski]]. Polonia are mulți alpiniști care au escaladat vârfuri de peste 8000 de metri. Printre aceștia se numără {{Ill-wd|Q312401|3=Jerzy Kukuczka}}, {{Ill-wd|Q720874|3=Krzysztof Wielicki}}, {{Ill-wd|Q949795|3=Piotr Pustelnik}}, {{Ill-wd|Q508646|3=Andrzej Zawada}}, {{Ill-wd|Q3491645|3=Maciej Berbeka}}, {{Ill-wd|Q3491970|3=Artur Hajzer}}, {{Ill-wd|Q3492042|3=Andrzej Czok}}, {{Ill-wd|Q935028|3=Wojciech Kurtyka}} și femeile [[Wanda Rutkiewicz]] și {{Ill-wd|Q461593|3=Kinga Baranowska}}. Munții Poloniei reprezintă o atracție turistică pentru doritorii de cățărări, schi sau ciclism montan.<ref name="turism">{{cite web|author =|url = http://www.tourismroi.com/Content_Attachments/27670/File_633513750035785076.pdf|title = UNTWO World Tourism Barometer, Vol.5 No.2|work = tourismroi.com|publisher =|pages =|page =|date =|accessdate = 12 October 2009}}</ref> Activitățile recreaționale din timpul verii sunt legate de sporturile de apă, fiind amenajate în acest sens mai multe locații pentru pescuit, caiac-canoe, navigat și [[windsurfing]], în special în regiunile de nord ale țării.<ref>[http://www.polandforvisitors.com/travel_poland/summer_sports Summer Sports in Poland] at Poland For Visitors Online. Accesat la 2 noiembrie 2014.</ref> == Note de completare == {{listănote|group=lower-alpha}} == Note bibliografice == <references /> == Bibliografie == * Glinka Leszek: ''Podręczny Atlas Polski''. Editură PPWK, Varșovia, [[2002]]. * Mordawski Jan, Wiecki Wojciech: ''Geografa 2: Geografia i Człowiek''. Editură Operon, Gdynia, [[2007]]. * Roszkowski Wojciech: ''Najnowsza historia Polski 1945-1980.'' Editură Świat Książki, Varșovia, [[2003]]. * ''Mały Rocznik Statystyczny 2006''. Editură lui GUS, Varșovia, [[2006]]. * seria cărților ''Polska: Dzieje cywilizacji i narodu''. Editură Wydawnictwo Dolnośląskie, Wrocław, [[2004]]. * Mărculeț I. (coord.): ''"[http://www.isjbacau.ro/compartiment-curriculum/geografie/an-scolar-2013-2014/statele-uniunii-europene-mica-enciclopedie-format-pdf Starele Uniunii Europene. Mică enciclopedie]"'', ISBN 978-973-0-16211-0, București, 2014 == Vezi și == {{Portal|Polonia}} * [[Locuri din patrimoniul mondial UNESCO]] * [[Devize neoficiale ale Poloniei]] * [[Listă de orașe din Polonia]] * [[Listă de polonezi celebri]] * [[Parcurile naționale ale Poloniei|Parcuri naționale din Polonia]] == Legături externe == {{Sister project links|Polonia}} * {{pl icon}} [http://polska.pl Portalul național al Poloniei] * {{pl icon}} {{en icon}} [http://prezydent.pl Pagina oficială a Președintelui Poloniei] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090908152357/http://www.prezydent.pl/ |date=2009-09-08 }} * {{pl icon}} {{en icon}} [http://sejm.gov.pl Pagina oficială a Seimului] * {{pl icon}} {{en icon}} [http://senat.gov.pl Pagina oficială a Senatului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071007044140/http://www.senat.gov.pl/ |date=2007-10-07 }} * {{ro icon}} {{pl icon}} {{en icon}} [http://bukareszt.msz.gov.pl/ Ambasada Poloniei din București] * {{ro icon}} {{en icon}} [http://varsovia.mae.ro/ Ambasada României din Varșovia] * {{en icon}} [https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/pl.html Polonia] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190818041414/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/pl.html |date=2019-08-18 }} la CIA World Factbook {{Subiecte Polonia}} {{TariEuropene}} {{TariUE}} {{Europa slavă}} {{OTAN}} {{articol bun}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Polonia| ]] [[Categorie:Țări din Europa]] [[Categorie:State membre ale Organizației Națiunilor Unite]] [[Categorie:Eponime ale elementelor chimice]] [[Categorie:Eponime ale asteroizilor]] </textarea><div class="templatesUsed"><div class="mw-templatesUsedExplanation"><p>Formate folosite în această pagină: </p></div><ul> <li><a href="/wiki/Format:!)" class="mw-redirect" title="Format:!)">Format:!)</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:!)&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:!)">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:!-" title="Format:!-">Format:!-</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:!-&action=edit" title="Format:!-">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:(!" title="Format:(!">Format:(!</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:(!&action=edit" title="Format:(!">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:," class="mw-redirect" title="Format:,">Format:,</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:,&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:,">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Articol_bun" title="Format:Articol bun">Format:Articol bun</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Articol_bun&action=edit" title="Format:Articol bun">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Articol_principal" title="Format:Articol principal">Format:Articol principal</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Articol_principal&action=edit" title="Format:Articol principal">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83" title="Format:Casetă de navigare simplă">Format:Casetă de navigare simplă</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83&action=edit" title="Format:Casetă de navigare simplă">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83/styles.css" title="Format:Casetă de navigare simplă/styles.css">Format:Casetă de navigare simplă/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83/styles.css&action=edit" title="Format:Casetă de navigare simplă/styles.css">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Centrat" title="Format:Centrat">Format:Centrat</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Centrat&action=edit" title="Format:Centrat">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Citat_carte" title="Format:Citat carte">Format:Citat carte</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citat_carte&action=edit" title="Format:Citat carte">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Citat_web" title="Format:Citat web">Format:Citat web</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citat_web&action=edit" title="Format:Citat web">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Citat_%C8%99tire" title="Format:Citat știre">Format:Citat știre</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citat_%C8%99tire&action=edit" title="Format:Citat știre">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Citation" title="Format:Citation">Format:Citation</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citation&action=edit" title="Format:Citation">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Cite_book" class="mw-redirect" title="Format:Cite book">Format:Cite book</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cite_book&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Cite book">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Cite_news" class="mw-redirect" title="Format:Cite news">Format:Cite news</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cite_news&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Cite news">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Cite_web" class="mw-redirect" title="Format:Cite web">Format:Cite web</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cite_web&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Cite web">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Control_de_autoritate" title="Format:Control de autoritate">Format:Control de autoritate</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Control_de_autoritate&action=edit" title="Format:Control de autoritate">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Coor_dms" title="Format:Coor dms">Format:Coor dms</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Coor_dms&action=edit" title="Format:Coor dms">vedeți sursa</a>) (semiprotejat)</li><li><a href="/wiki/Format:Coord" title="Format:Coord">Format:Coord</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Coord&action=edit" title="Format:Coord">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Cre%C8%99tere" title="Format:Creștere">Format:Creștere</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cre%C8%99tere&action=edit" title="Format:Creștere">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:De" title="Format:De">Format:De</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:De&action=edit" title="Format:De">vedeți sursa</a>) (semiprotejat)</li><li><a href="/wiki/Format:De_icon" title="Format:De icon">Format:De icon</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:De_icon&action=edit" title="Format:De icon">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:EditAtWikidata" class="mw-redirect" title="Format:EditAtWikidata">Format:EditAtWikidata</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:EditAtWikidata&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:EditAtWikidata">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Editeaz%C4%83_la_Wikidata" title="Format:Editează la Wikidata">Format:Editează la Wikidata</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Editeaz%C4%83_la_Wikidata&action=edit" title="Format:Editează la Wikidata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:En" title="Format:En">Format:En</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:En&action=edit" title="Format:En">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:En_icon" title="Format:En icon">Format:En icon</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:En_icon&action=edit" title="Format:En icon">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:End" title="Format:End">Format:End</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:End&action=edit" title="Format:End">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Etichet%C4%83_imagine" title="Format:Etichetă imagine">Format:Etichetă imagine</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Etichet%C4%83_imagine&action=edit" title="Format:Etichetă imagine">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Etichet%C4%83_imagine_sf%C3%A2r%C8%99it" title="Format:Etichetă imagine sfârșit">Format:Etichetă imagine sfârșit</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Etichet%C4%83_imagine_sf%C3%A2r%C8%99it&action=edit" title="Format:Etichetă imagine sfârșit">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Etichet%C4%83_imagine_%C3%AEnceput" title="Format:Etichetă imagine început">Format:Etichetă imagine început</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Etichet%C4%83_imagine_%C3%AEnceput&action=edit" title="Format:Etichetă imagine început">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Europa_slav%C4%83" title="Format:Europa slavă">Format:Europa slavă</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Europa_slav%C4%83&action=edit" title="Format:Europa slavă">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Fa" title="Format:Fa">Format:Fa</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Fa&action=edit" title="Format:Fa">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Fr" title="Format:Fr">Format:Fr</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Fr&action=edit" title="Format:Fr">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Harta_Poloniei" title="Format:Harta Poloniei">Format:Harta Poloniei</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Harta_Poloniei&action=edit" title="Format:Harta Poloniei">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Harvnb" title="Format:Harvnb">Format:Harvnb</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Harvnb&action=edit" title="Format:Harvnb">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Hu" title="Format:Hu">Format:Hu</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Hu&action=edit" title="Format:Hu">vedeți sursa</a>) (semiprotejat)</li><li><a href="/wiki/Format:Ill-wd" title="Format:Ill-wd">Format:Ill-wd</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Ill-wd&action=edit" title="Format:Ill-wd">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Imagini_%C8%99ef_de_stat_%C8%99i_de_guvern" title="Format:Imagini șef de stat și de guvern">Format:Imagini șef de stat și de guvern</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Imagini_%C8%99ef_de_stat_%C8%99i_de_guvern&action=edit" title="Format:Imagini șef de stat și de guvern">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Increase" class="mw-redirect" title="Format:Increase">Format:Increase</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Increase&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Increase">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Indica%C8%9Bie_limb%C4%83" title="Format:Indicație limbă">Format:Indicație limbă</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Indica%C8%9Bie_limb%C4%83&action=edit" title="Format:Indicație limbă">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Infocaseta_%C8%9Aar%C4%83" title="Format:Infocaseta Țară">Format:Infocaseta Țară</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Infocaseta_%C8%9Aar%C4%83&action=edit" title="Format:Infocaseta Țară">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Infodoc" title="Format:Infodoc">Format:Infodoc</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Infodoc&action=edit" title="Format:Infodoc">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Infodoc/imagine" title="Format:Infodoc/imagine">Format:Infodoc/imagine</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Infodoc/imagine&action=edit" title="Format:Infodoc/imagine">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Invizibil" title="Format:Invizibil">Format:Invizibil</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Invizibil&action=edit" title="Format:Invizibil">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:It" title="Format:It">Format:It</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:It&action=edit" title="Format:It">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Lang" title="Format:Lang">Format:Lang</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Lang&action=edit" title="Format:Lang">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Lang-lt" title="Format:Lang-lt">Format:Lang-lt</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Lang-lt&action=edit" title="Format:Lang-lt">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Lang-pt" title="Format:Lang-pt">Format:Lang-pt</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Lang-pt&action=edit" title="Format:Lang-pt">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Leg%C4%83tur%C4%83_nefunc%C8%9Bional%C4%83" title="Format:Legătură nefuncțională">Format:Legătură nefuncțională</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Leg%C4%83tur%C4%83_nefunc%C8%9Bional%C4%83&action=edit" title="Format:Legătură nefuncțională">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Limba" title="Format:Limba">Format:Limba</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Limba&action=edit" title="Format:Limba">vedeți sursa</a>) (protejat)</li><li><a href="/wiki/Format:List%C4%83note" title="Format:Listănote">Format:Listănote</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:List%C4%83note&action=edit" title="Format:Listănote">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Lt" class="mw-redirect" title="Format:Lt">Format:Lt</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Lt&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Lt">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Multiple_image/styles.css" title="Format:Multiple image/styles.css">Format:Multiple image/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Multiple_image/styles.css&action=edit" title="Format:Multiple image/styles.css">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Nobreak" class="mw-redirect" title="Format:Nobreak">Format:Nobreak</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Nobreak&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Nobreak">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Nowrap" title="Format:Nowrap">Format:Nowrap</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Nowrap&action=edit" title="Format:Nowrap">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Nowrap_begin" title="Format:Nowrap begin">Format:Nowrap begin</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Nowrap_begin&action=edit" title="Format:Nowrap begin">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:OTAN" title="Format:OTAN">Format:OTAN</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:OTAN&action=edit" title="Format:OTAN">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Parantez%C4%83" title="Format:Paranteză">Format:Paranteză</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Parantez%C4%83&action=edit" title="Format:Paranteză">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Pl" title="Format:Pl">Format:Pl</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Pl&action=edit" title="Format:Pl">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Pl_icon" title="Format:Pl icon">Format:Pl icon</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Pl_icon&action=edit" title="Format:Pl icon">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Portal" title="Format:Portal">Format:Portal</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Portal&action=edit" title="Format:Portal">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Portal/Imagine/Polonia" title="Format:Portal/Imagine/Polonia">Format:Portal/Imagine/Polonia</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Portal/Imagine/Polonia&action=edit" title="Format:Portal/Imagine/Polonia">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Portal/core" title="Format:Portal/core">Format:Portal/core</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Portal/core&action=edit" title="Format:Portal/core">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Pronun%C8%9Bie" title="Format:Pronunție">Format:Pronunție</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Pronun%C8%9Bie&action=edit" title="Format:Pronunție">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Pt" class="mw-redirect" title="Format:Pt">Format:Pt</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Pt&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Pt">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Ro_icon" title="Format:Ro icon">Format:Ro icon</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Ro_icon&action=edit" title="Format:Ro icon">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Sc%C4%83dere" title="Format:Scădere">Format:Scădere</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Sc%C4%83dere&action=edit" title="Format:Scădere">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Sister_project_links" class="mw-redirect" title="Format:Sister project links">Format:Sister project links</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Sister_project_links&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Sister project links">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Sisterlinks" title="Format:Sisterlinks">Format:Sisterlinks</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Sisterlinks&action=edit" title="Format:Sisterlinks">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Smaller" title="Format:Smaller">Format:Smaller</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Smaller&action=edit" title="Format:Smaller">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Smallsup" title="Format:Smallsup">Format:Smallsup</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Smallsup&action=edit" title="Format:Smallsup">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Stabil" title="Format:Stabil">Format:Stabil</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Stabil&action=edit" title="Format:Stabil">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Subgrup_caset%C4%83_de_navigare" title="Format:Subgrup casetă de navigare">Format:Subgrup casetă de navigare</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Subgrup_caset%C4%83_de_navigare&action=edit" title="Format:Subgrup casetă de navigare">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Subiecte_Polonia" title="Format:Subiecte Polonia">Format:Subiecte Polonia</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Subiecte_Polonia&action=edit" title="Format:Subiecte Polonia">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:TariEuropene" class="mw-redirect" title="Format:TariEuropene">Format:TariEuropene</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:TariEuropene&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:TariEuropene">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:TariUE" title="Format:TariUE">Format:TariUE</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:TariUE&action=edit" title="Format:TariUE">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Tnavbar" title="Format:Tnavbar">Format:Tnavbar</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Tnavbar&action=edit" title="Format:Tnavbar">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Unbulleted_list" title="Format:Unbulleted list">Format:Unbulleted list</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Unbulleted_list&action=edit" title="Format:Unbulleted list">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Webarchive" title="Format:Webarchive">Format:Webarchive</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Webarchive&action=edit" title="Format:Webarchive">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:%C2%B7" title="Format:·">Format:·</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:%C2%B7&action=edit" title="Format:·">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:%C3%8En_limbi_locale" title="Format:În limbi locale">Format:În limbi locale</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:%C3%8En_limbi_locale&action=edit" title="Format:În limbi locale">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">Format:Țări europene</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:%C8%9A%C4%83ri_europene&action=edit" title="Format:Țări europene">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Arguments" title="Modul:Arguments">Modul:Arguments</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Arguments&action=edit" title="Modul:Arguments">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Authority_control" title="Modul:Authority control">Modul:Authority control</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Authority_control&action=edit" title="Modul:Authority control">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:BracketWithEnumeration" title="Modul:BracketWithEnumeration">Modul:BracketWithEnumeration</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:BracketWithEnumeration&action=edit" title="Modul:BracketWithEnumeration">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Check_for_unknown_parameters" title="Modul:Check for unknown parameters">Modul:Check for unknown parameters</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Check_for_unknown_parameters&action=edit" title="Modul:Check for unknown parameters">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1" title="Modul:Citation/CS1">Modul:Citation/CS1</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1&action=edit" title="Modul:Citation/CS1">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/COinS" title="Modul:Citation/CS1/COinS">Modul:Citation/CS1/COinS</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/COinS&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/COinS">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Configuration" title="Modul:Citation/CS1/Configuration">Modul:Citation/CS1/Configuration</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Configuration&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Configuration">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Date_validation" title="Modul:Citation/CS1/Date validation">Modul:Citation/CS1/Date validation</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Date_validation&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Date validation">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Identifiers" title="Modul:Citation/CS1/Identifiers">Modul:Citation/CS1/Identifiers</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Identifiers&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Identifiers">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Suggestions" title="Modul:Citation/CS1/Suggestions">Modul:Citation/CS1/Suggestions</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Suggestions&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Suggestions">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Utilities" title="Modul:Citation/CS1/Utilities">Modul:Citation/CS1/Utilities</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Utilities&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Utilities">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Whitelist" title="Modul:Citation/CS1/Whitelist">Modul:Citation/CS1/Whitelist</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Whitelist&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Whitelist">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/styles.css" title="Modul:Citation/CS1/styles.css">Modul:Citation/CS1/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/styles.css&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/styles.css">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Coordonate" title="Modul:Coordonate">Modul:Coordonate</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Coordonate&action=edit" title="Modul:Coordonate">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:DateUtils" title="Modul:DateUtils">Modul:DateUtils</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:DateUtils&action=edit" title="Modul:DateUtils">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:DateUtils/data" title="Modul:DateUtils/data">Modul:DateUtils/data</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:DateUtils/data&action=edit" title="Modul:DateUtils/data">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:EditAtWikidata" title="Modul:EditAtWikidata">Modul:EditAtWikidata</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:EditAtWikidata&action=edit" title="Modul:EditAtWikidata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Footnotes" title="Modul:Footnotes">Modul:Footnotes</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Footnotes&action=edit" title="Modul:Footnotes">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Formatnum" title="Modul:Formatnum">Modul:Formatnum</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Formatnum&action=edit" title="Modul:Formatnum">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:GregorianDate" title="Modul:GregorianDate">Modul:GregorianDate</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:GregorianDate&action=edit" title="Modul:GregorianDate">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:GregorianDate/data" title="Modul:GregorianDate/data">Modul:GregorianDate/data</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:GregorianDate/data&action=edit" title="Modul:GregorianDate/data">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Hatnote" title="Modul:Hatnote">Modul:Hatnote</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Hatnote&action=edit" title="Modul:Hatnote">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Ill-wd" title="Modul:Ill-wd">Modul:Ill-wd</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Ill-wd&action=edit" title="Modul:Ill-wd">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:InLang" title="Modul:InLang">Modul:InLang</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:InLang&action=edit" title="Modul:InLang">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:InLocalLangs" title="Modul:InLocalLangs">Modul:InLocalLangs</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:InLocalLangs&action=edit" title="Modul:InLocalLangs">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Infobox" title="Modul:Infobox">Modul:Infobox</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Infobox&action=edit" title="Modul:Infobox">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Infobox/styles.css" title="Modul:Infobox/styles.css">Modul:Infobox/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Infobox/styles.css&action=edit" title="Modul:Infobox/styles.css">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:InfoboxCountry" title="Modul:InfoboxCountry">Modul:InfoboxCountry</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:InfoboxCountry&action=edit" title="Modul:InfoboxCountry">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:InfoboxImage" title="Modul:InfoboxImage">Modul:InfoboxImage</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:InfoboxImage&action=edit" title="Modul:InfoboxImage">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Lang" title="Modul:Lang">Modul:Lang</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Lang&action=edit" title="Modul:Lang">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:LangUtils" title="Modul:LangUtils">Modul:LangUtils</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:LangUtils&action=edit" title="Modul:LangUtils">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:List" title="Modul:List">Modul:List</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:List&action=edit" title="Modul:List">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:MainArticle" title="Modul:MainArticle">Modul:MainArticle</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:MainArticle&action=edit" title="Modul:MainArticle">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:MainArticle/styles.css" title="Modul:MainArticle/styles.css">Modul:MainArticle/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:MainArticle/styles.css&action=edit" title="Modul:MainArticle/styles.css">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Matematic%C4%83" title="Modul:Matematică">Modul:Matematică</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Matematic%C4%83&action=edit" title="Modul:Matematică">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Multiple_image" title="Modul:Multiple image">Modul:Multiple image</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Multiple_image&action=edit" title="Modul:Multiple image">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Multiple_images_from_Wikidata" title="Modul:Multiple images from Wikidata">Modul:Multiple images from Wikidata</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Multiple_images_from_Wikidata&action=edit" title="Modul:Multiple images from Wikidata">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Navbar" title="Modul:Navbar">Modul:Navbar</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Navbar&action=edit" title="Modul:Navbar">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Navbox" title="Modul:Navbox">Modul:Navbox</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Navbox&action=edit" title="Modul:Navbox">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:No_globals" title="Modul:No globals">Modul:No globals</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:No_globals&action=edit" title="Modul:No globals">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Plain_text" title="Modul:Plain text">Modul:Plain text</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Plain_text&action=edit" title="Modul:Plain text">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Plural" title="Modul:Plural">Modul:Plural</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Plural&action=edit" title="Modul:Plural">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Pronunciation" title="Modul:Pronunciation">Modul:Pronunciation</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Pronunciation&action=edit" title="Modul:Pronunciation">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:ResolveEntityId" title="Modul:ResolveEntityId">Modul:ResolveEntityId</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:ResolveEntityId&action=edit" title="Modul:ResolveEntityId">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Roman" title="Modul:Roman">Modul:Roman</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Roman&action=edit" title="Modul:Roman">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Separated_entries" title="Modul:Separated entries">Modul:Separated entries</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Separated_entries&action=edit" title="Modul:Separated entries">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Set" title="Modul:Set">Modul:Set</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Set&action=edit" title="Modul:Set">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:StringUtils" title="Modul:StringUtils">Modul:StringUtils</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:StringUtils&action=edit" title="Modul:StringUtils">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:TableTools" title="Modul:TableTools">Modul:TableTools</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:TableTools&action=edit" title="Modul:TableTools">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Transliteration" title="Modul:Transliteration">Modul:Transliteration</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Transliteration&action=edit" title="Modul:Transliteration">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Transliteration/langdata" title="Modul:Transliteration/langdata">Modul:Transliteration/langdata</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Transliteration/langdata&action=edit" title="Modul:Transliteration/langdata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Webarchive" title="Modul:Webarchive">Modul:Webarchive</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Webarchive&action=edit" title="Modul:Webarchive">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Wikidata" title="Modul:Wikidata">Modul:Wikidata</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Wikidata&action=edit" title="Modul:Wikidata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li></ul></div><p id="mw-returnto">Înapoi la <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a>.</p> <noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia">https://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks catlinks-allhidden" data-mw="interface"></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Polonia&action=edit&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-bgqhr","wgBackendResponseTime":325,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.005","walltime":"0.006","ppvisitednodes":{"value":17,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":714,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":0,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":2,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":0,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":0,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":0,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 0.000 1 -total"]},"cachereport":{"origin":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-bgqhr","timestamp":"20241125024645","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> </body> </html>