CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"e1b40454-65c0-46ee-9e5d-80b6ab2aec38","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_și_al_Irlandei_de_Nord","wgTitle":"Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord","wgCurRevisionId":16676662,"wgRevisionId":16676662,"wgArticleId":3802,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Articole care includ pronunțări înregistrate","Pagini cu erori de citare","Pagini care folosesc argumente duplicate în apelarea formatelor","Articole cu surse în limba engleză (en)","Pagini cu citări fără titluri","Pagini cu citări de simple URL-uri","Webarchive template wayback links","Webarchive template other archives", "Pagini cu legături spre conținut disponibil doar pe bază de abonament","Mentenanță CS1: BOT: statut necunoscut la original-url","Pagini cu legături externe nefuncționale","Mentenanță CS1: URL impropriu","Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor","Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română","Articole care necesită citări suplimentare","Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită","Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS","Articole Wikipedia cu identificatori BNE","Articole Wikipedia cu identificatori BNF","Articole Wikipedia cu identificatori CINII","Articole Wikipedia cu identificatori GND","Articole Wikipedia cu identificatori HDS","Articole Wikipedia cu identificatori ISNI","Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV","Articole Wikipedia cu identificatori LCCN","Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area","Articole Wikipedia cu identificatori NDL","Articole Wikipedia cu identificatori NKC", "Articole Wikipedia cu identificatori NLA","Articole Wikipedia cu identificatori NSK","Articole Wikipedia cu identificatori SELIBR","Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC","Articole Wikipedia cu identificatori VIAF","Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF","Control de autoritate cu 17 elemente","Articole Wikipedia cu control de autoritate","Țări din Europa","Țări și teritorii de limbă engleză","Națiunile G20","State insulare","Țările NATO","Regatul Unit","State membre ale Organizației Națiunilor Unite"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_și_al_Irlandei_de_Nord","wgRelevantArticleId":3802,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgRedirectedFrom":"Regatul_Unit","wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true, "wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":300000,"wgInternalRedirectTargetUrl":"/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord","wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q145","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false, "wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","ext.tmh.player.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["mediawiki.action.view.redirect","ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.media","ext.tmh.player","ext.scribunto.logs","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader" ,"ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.tmh.player.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/1200px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="720"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/800px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="480"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/640px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="384"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_și_al_Irlandei_de_Nord rootpage-Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_și_al_Irlandei_de_Nord skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Meniul principal </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z">Pagina principală</a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r">Schimbări recente</a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente">Cafenea</a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x">Articol aleatoriu</a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow">Facebook</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit">Cum încep pe Wikipedia</a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor">Ajutor</a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire">Portaluri tematice</a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute">Articole cerute</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"> Căutare </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Aspect </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class="">Donații</a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Regatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class="">Creare cont</a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Regatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class="">Autentificare</a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Unelte personale </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro">Donații</a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Regatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"> Creare cont</a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Regatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"> Autentificare</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Etimologia_și_terminologie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Etimologia_și_terminologie"> <div class="vector-toc-text"> 1 Etimologia și terminologie </div> </a> <ul id="toc-Etimologia_și_terminologie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Istoria" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Istoria"> <div class="vector-toc-text"> 2 Istoria </div> </a> <button aria-controls="toc-Istoria-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Istoria subsection </button> <ul id="toc-Istoria-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Înainte_de_1707" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Înainte_de_1707"> <div class="vector-toc-text"> 2.1 Înainte de 1707 </div> </a> <ul id="toc-Înainte_de_1707-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-După_Legile_Uniunii_din_1707" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#După_Legile_Uniunii_din_1707"> <div class="vector-toc-text"> 2.2 După Legile Uniunii din 1707 </div> </a> <ul id="toc-După_Legile_Uniunii_din_1707-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-După_1945" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#După_1945"> <div class="vector-toc-text"> 2.3 După 1945 </div> </a> <ul id="toc-După_1945-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Geografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Geografie"> <div class="vector-toc-text"> 3 Geografie </div> </a> <button aria-controls="toc-Geografie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Geografie subsection </button> <ul id="toc-Geografie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Clima" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Clima"> <div class="vector-toc-text"> 3.1 Clima </div> </a> <ul id="toc-Clima-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Împărțire_administrativă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Împărțire_administrativă"> <div class="vector-toc-text"> 3.2 Împărțire administrativă </div> </a> <ul id="toc-Împărțire_administrativă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Teritorii_dependente" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Teritorii_dependente"> <div class="vector-toc-text"> 4 Teritorii dependente </div> </a> <ul id="toc-Teritorii_dependente-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Politică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Politică"> <div class="vector-toc-text"> 5 Politică </div> </a> <button aria-controls="toc-Politică-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Politică subsection </button> <ul id="toc-Politică-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Guvernul" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Guvernul"> <div class="vector-toc-text"> 5.1 Guvernul </div> </a> <ul id="toc-Guvernul-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Administrații_autonome" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Administrații_autonome"> <div class="vector-toc-text"> 5.2 Administrații autonome </div> </a> <ul id="toc-Administrații_autonome-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Aplicarea_legii_și_dreptul_penal" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Aplicarea_legii_și_dreptul_penal"> <div class="vector-toc-text"> 5.3 Aplicarea legii și dreptul penal </div> </a> <ul id="toc-Aplicarea_legii_și_dreptul_penal-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Relațiile_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Relațiile_externe"> <div class="vector-toc-text"> 5.4 Relațiile externe </div> </a> <ul id="toc-Relațiile_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Armata" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Armata"> <div class="vector-toc-text"> 5.5 Armata </div> </a> <ul id="toc-Armata-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Economie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Economie"> <div class="vector-toc-text"> 6 Economie </div> </a> <button aria-controls="toc-Economie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Economie subsection </button> <ul id="toc-Economie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Știință_și_tehnologie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Știință_și_tehnologie"> <div class="vector-toc-text"> 6.1 Știință și tehnologie </div> </a> <ul id="toc-Știință_și_tehnologie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Transporturi" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Transporturi"> <div class="vector-toc-text"> 6.2 Transporturi </div> </a> <ul id="toc-Transporturi-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Energia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Energia"> <div class="vector-toc-text"> 6.3 Energia </div> </a> <ul id="toc-Energia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Rețelele_de_apă_și_canalizare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Rețelele_de_apă_și_canalizare"> <div class="vector-toc-text"> 6.4 Rețelele de apă și canalizare </div> </a> <ul id="toc-Rețelele_de_apă_și_canalizare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Demografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Demografie"> <div class="vector-toc-text"> 7 Demografie </div> </a> <button aria-controls="toc-Demografie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Demografie subsection </button> <ul id="toc-Demografie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Orașe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Orașe"> <div class="vector-toc-text"> 7.1 Orașe </div> </a> <ul id="toc-Orașe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Grupuri_etnice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Grupuri_etnice"> <div class="vector-toc-text"> 7.2 Grupuri etnice </div> </a> <ul id="toc-Grupuri_etnice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Limbile" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Limbile"> <div class="vector-toc-text"> 7.3 Limbile </div> </a> <ul id="toc-Limbile-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Religie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Religie"> <div class="vector-toc-text"> 7.4 Religie </div> </a> <ul id="toc-Religie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Migrația" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Migrația"> <div class="vector-toc-text"> 7.5 Migrația </div> </a> <ul id="toc-Migrația-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Educație" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Educație"> <div class="vector-toc-text"> 7.6 Educație </div> </a> <ul id="toc-Educație-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sănătatea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Sănătatea"> <div class="vector-toc-text"> 7.7 Sănătatea </div> </a> <ul id="toc-Sănătatea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Cultură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Cultură"> <div class="vector-toc-text"> 8 Cultură </div> </a> <button aria-controls="toc-Cultură-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Cultură subsection </button> <ul id="toc-Cultură-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Literatura" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Literatura"> <div class="vector-toc-text"> 8.1 Literatura </div> </a> <ul id="toc-Literatura-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Muzica" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Muzica"> <div class="vector-toc-text"> 8.2 Muzica </div> </a> <ul id="toc-Muzica-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Artele_vizuale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Artele_vizuale"> <div class="vector-toc-text"> 8.3 Artele vizuale </div> </a> <ul id="toc-Artele_vizuale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Cinematografia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Cinematografia"> <div class="vector-toc-text"> 8.4 Cinematografia </div> </a> <ul id="toc-Cinematografia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bucătăria" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Bucătăria"> <div class="vector-toc-text"> 8.5 Bucătăria </div> </a> <ul id="toc-Bucătăria-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Mass-media" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Mass-media"> <div class="vector-toc-text"> 8.6 Mass-media </div> </a> <ul id="toc-Mass-media-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Filosofie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Filosofie"> <div class="vector-toc-text"> 8.7 Filosofie </div> </a> <ul id="toc-Filosofie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sport" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Sport"> <div class="vector-toc-text"> 8.8 Sport </div> </a> <ul id="toc-Sport-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Simboluri_naționale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Simboluri_naționale"> <div class="vector-toc-text"> 8.9 Simboluri naționale </div> </a> <ul id="toc-Simboluri_naționale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Vezi_și" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Vezi_și"> <div class="vector-toc-text"> 9 Vezi și </div> </a> <ul id="toc-Vezi_și-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note_de_completare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note_de_completare"> <div class="vector-toc-text"> 10 Note de completare </div> </a> <ul id="toc-Note_de_completare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note_bibliografice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note_bibliografice"> <div class="vector-toc-text"> 11 Note bibliografice </div> </a> <ul id="toc-Note_bibliografice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> 12 Legături externe </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Comută cuprinsul </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 298 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-298" aria-hidden="true" > 298 limbi </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-ab mw-list-item"><a href="https://ab.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D0%B0%D0%B4%D1%83" title="Британиаду – abhază" lang="ab" hreflang="ab" data-title="Британиаду" data-language-autonym="Аԥсшәа" data-language-local-name="abhază" class="interlanguage-link-target">Аԥсшәа</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ace mw-list-item"><a href="https://ace.wikipedia.org/wiki/Keurajeu%C3%ABn_Inggr%C3%A9h" title="Keurajeuën Inggréh – aceh" lang="ace" hreflang="ace" data-title="Keurajeuën Inggréh" data-language-autonym="Acèh" data-language-local-name="aceh" class="interlanguage-link-target">Acèh</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ady mw-list-item"><a href="https://ady.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D0%B5%D1%88%D1%85%D0%BE_%D0%9F%D0%B0%D1%87%D1%8A%D1%8B%D1%85%D1%8C%D1%8B%D0%B3%D1%8A%D0%BE" title="Британиешхо Пачъыхьыгъо – adyghe" lang="ady" hreflang="ady" data-title="Британиешхо Пачъыхьыгъо" data-language-autonym="Адыгабзэ" data-language-local-name="adyghe" class="interlanguage-link-target">Адыгабзэ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-af badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Verenigde_Koninkryk" title="Verenigde Koninkryk – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Verenigde Koninkryk" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target">Afrikaans</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Vereinigtes_K%C3%B6nigreich" title="Vereinigtes Königreich – germană (Elveția)" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Vereinigtes Königreich" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="germană (Elveția)" class="interlanguage-link-target">Alemannisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-am mw-list-item"><a href="https://am.wikipedia.org/wiki/%E1%8B%A8%E1%89%B0%E1%89%A3%E1%89%A0%E1%88%A9%E1%89%B5_%E1%8B%A8%E1%88%80%E1%8C%88%E1%88%AD_%E1%8A%95%E1%8C%89%E1%88%B3%E1%8B%8A_%E1%8A%A0%E1%8C%88%E1%8B%9B%E1%8B%9D" title="የተባበሩት የሀገር ንጉሳዊ አገዛዝ – amharică" lang="am" hreflang="am" data-title="የተባበሩት የሀገር ንጉሳዊ አገዛዝ" data-language-autonym="አማርኛ" data-language-local-name="amharică" class="interlanguage-link-target">አማርኛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ami mw-list-item"><a href="https://ami.wikipedia.org/wiki/United_Kingdom" title="United Kingdom – Amis" lang="ami" hreflang="ami" data-title="United Kingdom" data-language-autonym="Pangcah" data-language-local-name="Amis" class="interlanguage-link-target">Pangcah</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Reino_Uniu" title="Reino Uniu – aragoneză" lang="an" hreflang="an" data-title="Reino Uniu" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragoneză" class="interlanguage-link-target">Aragonés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ang mw-list-item"><a href="https://ang.wikipedia.org/wiki/%C4%A0e%C4%81nod_Cyner%C4%AB%C4%8Be" title="Ġeānod Cynerīċe – engleză veche" lang="ang" hreflang="ang" data-title="Ġeānod Cynerīċe" data-language-autonym="Ænglisc" data-language-local-name="engleză veche" class="interlanguage-link-target">Ænglisc</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-anp mw-list-item"><a href="https://anp.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%82%E0%A4%A8%E0%A4%BE%E0%A4%87%E0%A4%9F%E0%A5%87%E0%A4%A1_%E0%A4%95%E0%A4%BF%E0%A4%82%E0%A4%97%E0%A4%A1%E0%A4%AE" title="यूनाइटेड किंगडम – angika" lang="anp" hreflang="anp" data-title="यूनाइटेड किंगडम" data-language-autonym="अंगिका" data-language-local-name="angika" class="interlanguage-link-target">अंगिका</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%84%D9%85%D9%85%D9%84%D9%83%D8%A9_%D8%A7%D9%84%D9%85%D8%AA%D8%AD%D8%AF%D8%A9" title="المملكة المتحدة – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="المملكة المتحدة" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target">العربية</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arc mw-list-item"><a href="https://arc.wikipedia.org/wiki/%DC%A1%DC%A0%DC%9F%DC%98%DC%AC%DC%90_%DC%A1%DC%9A%DC%9D%DC%95%DC%AC%DC%90" title="ܡܠܟܘܬܐ ܡܚܝܕܬܐ – aramaică" lang="arc" hreflang="arc" data-title="ܡܠܟܘܬܐ ܡܚܝܕܬܐ" data-language-autonym="ܐܪܡܝܐ" data-language-local-name="aramaică" class="interlanguage-link-target">ܐܪܡܝܐ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ary mw-list-item"><a href="https://ary.wikipedia.org/wiki/%D9%84%D9%85%D9%85%D9%84%D9%83%D8%A9_%D9%84%D9%85%D8%AA%D8%AD%D8%AF%D8%A9" title="لمملكة لمتحدة – Moroccan Arabic" lang="ary" hreflang="ary" data-title="لمملكة لمتحدة" data-language-autonym="الدارجة" data-language-local-name="Moroccan Arabic" class="interlanguage-link-target">الدارجة</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%84%D9%85%D9%85%D9%84%D9%83%D9%87_%D8%A7%D9%84%D9%85%D8%AA%D8%AD%D8%AF%D9%87" title="المملكه المتحده – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="المملكه المتحده" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target">مصرى</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-as mw-list-item"><a href="https://as.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%AF%E0%A7%81%E0%A6%95%E0%A7%8D%E0%A6%A4%E0%A7%B0%E0%A6%BE%E0%A6%9C%E0%A7%8D%E0%A6%AF" title="যুক্তৰাজ্য – asameză" lang="as" hreflang="as" data-title="যুক্তৰাজ্য" data-language-autonym="অসমীয়া" data-language-local-name="asameză" class="interlanguage-link-target">অসমীয়া</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Reinu_Xun%C3%ADu" title="Reinu Xuníu – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Reinu Xuníu" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target">Asturianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-av mw-list-item"><a href="https://av.wikipedia.org/wiki/%D0%A6%D0%BE%D0%BB%D1%8A%D0%B0%D1%80%D0%B0%D0%B1_%D0%9A%D1%8A%D0%B8%D1%80%D0%B0%D0%BB%D0%B0%D1%82" title="Цолъараб Къиралат – avară" lang="av" hreflang="av" data-title="Цолъараб Къиралат" data-language-autonym="Авар" data-language-local-name="avară" class="interlanguage-link-target">Авар</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-avk mw-list-item"><a href="https://avk.wikipedia.org/wiki/Tanaragazaxo" title="Tanaragazaxo – Kotava" lang="avk" hreflang="avk" data-title="Tanaragazaxo" data-language-autonym="Kotava" data-language-local-name="Kotava" class="interlanguage-link-target">Kotava</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-awa mw-list-item"><a href="https://awa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%82%E0%A4%A8%E0%A4%BE%E0%A4%87%E0%A4%9F%E0%A5%87%E0%A4%A1_%E0%A4%95%E0%A4%BF%E0%A4%82%E0%A4%97%E0%A4%A1%E0%A4%AE" title="यूनाइटेड किंगडम – awadhi" lang="awa" hreflang="awa" data-title="यूनाइटेड किंगडम" data-language-autonym="अवधी" data-language-local-name="awadhi" class="interlanguage-link-target">अवधी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Birl%C9%99%C5%9Fmi%C5%9F_Krall%C4%B1q" title="Birləşmiş Krallıq – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Birləşmiş Krallıq" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target">Azərbaycanca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D8%A8%DB%8C%D8%B1%D9%84%D8%B4%D9%85%DB%8C%D8%B4_%D8%B4%D8%A7%D9%87%D9%84%DB%8C%D9%82" title="بیرلشمیش شاهلیق – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="بیرلشمیش شاهلیق" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target">تۆرکجه</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba mw-list-item"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D3%A9%D0%B9%D3%A9%D0%BA_%D0%91%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Бөйөк Британия – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Бөйөк Британия" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target">Башҡортса</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ban mw-list-item"><a href="https://ban.wikipedia.org/wiki/Britania_Agung" title="Britania Agung – balineză" lang="ban" hreflang="ban" data-title="Britania Agung" data-language-autonym="Basa Bali" data-language-local-name="balineză" class="interlanguage-link-target">Basa Bali</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bar mw-list-item"><a href="https://bar.wikipedia.org/wiki/Vaoanigts_Kinireich" title="Vaoanigts Kinireich – Bavarian" lang="bar" hreflang="bar" data-title="Vaoanigts Kinireich" data-language-autonym="Boarisch" data-language-local-name="Bavarian" class="interlanguage-link-target">Boarisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bat-smg mw-list-item"><a href="https://bat-smg.wikipedia.org/wiki/Jongt%C4%97n%C4%97_Karal%C4%ABst%C4%97" title="Jongtėnė Karalīstė – Samogitian" lang="sgs" hreflang="sgs" data-title="Jongtėnė Karalīstė" data-language-autonym="Žemaitėška" data-language-local-name="Samogitian" class="interlanguage-link-target">Žemaitėška</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bbc mw-list-item"><a href="https://bbc.wikipedia.org/wiki/Britania_Godang" title="Britania Godang – Batak Toba" lang="bbc" hreflang="bbc" data-title="Britania Godang" data-language-autonym="Batak Toba" data-language-local-name="Batak Toba" class="interlanguage-link-target">Batak Toba</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bcl mw-list-item"><a href="https://bcl.wikipedia.org/wiki/Reyno_Unido" title="Reyno Unido – Central Bikol" lang="bcl" hreflang="bcl" data-title="Reyno Unido" data-language-autonym="Bikol Central" data-language-local-name="Central Bikol" class="interlanguage-link-target">Bikol Central</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D1%8F%D0%BB%D1%96%D0%BA%D0%B0%D0%B1%D1%80%D1%8B%D1%82%D0%B0%D0%BD%D1%96%D1%8F" title="Вялікабрытанія – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Вялікабрытанія" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target">Беларуская</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D1%8F%D0%BB%D1%96%D0%BA%D0%B0%D0%B1%D1%80%D1%8B%D1%82%D0%B0%D0%BD%D1%96%D1%8F" title="Вялікабрытанія – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Вялікабрытанія" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target">Беларуская (тарашкевіца)</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bew mw-list-item"><a href="https://bew.wikipedia.org/wiki/Kerajaan_Rempug" title="Kerajaan Rempug – Betawi" lang="bew" hreflang="bew" data-title="Kerajaan Rempug" data-language-autonym="Betawi" data-language-local-name="Betawi" class="interlanguage-link-target">Betawi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%9E%D0%B1%D0%B5%D0%B4%D0%B8%D0%BD%D0%B5%D0%BD%D0%BE_%D0%BA%D1%80%D0%B0%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%BE_%D0%92%D0%B5%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%B1%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F_%D0%B8_%D0%A1%D0%B5%D0%B2%D0%B5%D1%80%D0%BD%D0%B0_%D0%98%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D0%B8%D1%8F" title="Обединено кралство Великобритания и Северна Ирландия – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Обединено кралство Великобритания и Северна Ирландия" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target">Български</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bh mw-list-item"><a href="https://bh.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%82%E0%A4%A8%E0%A4%BE%E0%A4%87%E0%A4%9F%E0%A5%87%E0%A4%A1_%E0%A4%95%E0%A4%BF%E0%A4%82%E0%A4%97%E0%A4%A1%E0%A4%AE" title="यूनाइटेड किंगडम – Bhojpuri" lang="bh" hreflang="bh" data-title="यूनाइटेड किंगडम" data-language-autonym="भोजपुरी" data-language-local-name="Bhojpuri" class="interlanguage-link-target">भोजपुरी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bi mw-list-item"><a href="https://bi.wikipedia.org/wiki/Yunaeted_Kingdom" title="Yunaeted Kingdom – bislama" lang="bi" hreflang="bi" data-title="Yunaeted Kingdom" data-language-autonym="Bislama" data-language-local-name="bislama" class="interlanguage-link-target">Bislama</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bjn mw-list-item"><a href="https://bjn.wikipedia.org/wiki/Britania_Raya" title="Britania Raya – Banjar" lang="bjn" hreflang="bjn" data-title="Britania Raya" data-language-autonym="Banjar" data-language-local-name="Banjar" class="interlanguage-link-target">Banjar</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-blk mw-list-item"><a href="https://blk.wikipedia.org/wiki/%E1%80%9A%E1%80%B0%E1%80%94%E1%80%AF%E1%80%B2%E1%80%80%E1%80%BA%E1%80%90%E1%80%B2%E1%80%90%E1%80%BA%E1%80%80%E1%80%AD%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%B8%E1%80%92%E1%80%94%E1%80%BA%E1%80%B8%E1%80%81%E1%80%99%E1%80%BA%E1%80%B8%E1%80%91%E1%80%AE" title="ယူနုဲက်တဲတ်ကိင်းဒန်းခမ်းထီ – Pa'O" lang="blk" hreflang="blk" data-title="ယူနုဲက်တဲတ်ကိင်းဒန်းခမ်းထီ" data-language-autonym="ပအိုဝ်ႏဘာႏသာႏ" data-language-local-name="Pa'O" class="interlanguage-link-target">ပအိုဝ်ႏဘာႏသာႏ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bm mw-list-item"><a href="https://bm.wikipedia.org/wiki/Bonba_Britania" title="Bonba Britania – bambara" lang="bm" hreflang="bm" data-title="Bonba Britania" data-language-autonym="Bamanankan" data-language-local-name="bambara" class="interlanguage-link-target">Bamanankan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn mw-list-item"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%AF%E0%A7%81%E0%A6%95%E0%A7%8D%E0%A6%A4%E0%A6%B0%E0%A6%BE%E0%A6%9C%E0%A7%8D%E0%A6%AF" title="যুক্তরাজ্য – bengaleză" lang="bn" hreflang="bn" data-title="যুক্তরাজ্য" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengaleză" class="interlanguage-link-target">বাংলা</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bo mw-list-item"><a href="https://bo.wikipedia.org/wiki/%E0%BD%91%E0%BD%96%E0%BE%B1%E0%BD%B2%E0%BD%93%E0%BC%8B%E0%BD%87%E0%BD%B2%E0%BC%8B%E0%BD%98%E0%BD%89%E0%BD%98%E0%BC%8B%E0%BD%A0%E0%BD%96%E0%BE%B2%E0%BD%BA%E0%BD%A3%E0%BC%8D" title="དབྱིན་ཇི་མཉམ་འབྲེལ། – tibetană" lang="bo" hreflang="bo" data-title="དབྱིན་ཇི་མཉམ་འབྲེལ།" data-language-autonym="བོད་ཡིག" data-language-local-name="tibetană" class="interlanguage-link-target">བོད་ཡིག</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bpy mw-list-item"><a href="https://bpy.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%A4%E0%A6%BF%E0%A6%B2%E0%A6%AA%E0%A6%BE%E0%A6%B0%E0%A6%BE%E0%A6%9C%E0%A7%8D%E0%A6%AF" title="তিলপারাজ্য – Bishnupriya" lang="bpy" hreflang="bpy" data-title="তিলপারাজ্য" data-language-autonym="বিষ্ণুপ্রিয়া মণিপুরী" data-language-local-name="Bishnupriya" class="interlanguage-link-target">বিষ্ণুপ্রিয়া মণিপুরী</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Rouantelezh-Unanet" title="Rouantelezh-Unanet – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Rouantelezh-Unanet" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target">Brezhoneg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs mw-list-item"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Ujedinjeno_Kraljevstvo" title="Ujedinjeno Kraljevstvo – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Ujedinjeno Kraljevstvo" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target">Bosanski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-btm mw-list-item"><a href="https://btm.wikipedia.org/wiki/Britania_Raya" title="Britania Raya – Batak Mandailing" lang="btm" hreflang="btm" data-title="Britania Raya" data-language-autonym="Batak Mandailing" data-language-local-name="Batak Mandailing" class="interlanguage-link-target">Batak Mandailing</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bug mw-list-item"><a href="https://bug.wikipedia.org/wiki/%E1%A8%95%E1%A8%98%E1%A8%8A%E1%A8%97%E1%A8%88%E1%A8%99%E1%A8%89_%E1%A8%80%E1%A8%97%E1%A8%8A%E1%A8%81%E1%A8%89%E1%A8%9A%E1%A8%86" title="ᨕᨘᨊᨗᨈᨙᨉ ᨀᨗᨊᨁᨉᨚᨆ – bugineză" lang="bug" hreflang="bug" data-title="ᨕᨘᨊᨗᨈᨙᨉ ᨀᨗᨊᨁᨉᨚᨆ" data-language-autonym="Basa Ugi" data-language-local-name="bugineză" class="interlanguage-link-target">Basa Ugi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bxr mw-list-item"><a href="https://bxr.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D1%85%D1%8D_%D0%91%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8" title="Ехэ Британи – Russia Buriat" lang="bxr" hreflang="bxr" data-title="Ехэ Британи" data-language-autonym="Буряад" data-language-local-name="Russia Buriat" class="interlanguage-link-target">Буряад</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Regne_Unit" title="Regne Unit – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Regne Unit" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target">Català</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cbk-zam mw-list-item"><a href="https://cbk-zam.wikipedia.org/wiki/Reinos_Unidos_de_Gran_Britania_y_Norte_Irelandia" title="Reinos Unidos de Gran Britania y Norte Irelandia – Chavacano" lang="cbk" hreflang="cbk" data-title="Reinos Unidos de Gran Britania y Norte Irelandia" data-language-autonym="Chavacano de Zamboanga" data-language-local-name="Chavacano" class="interlanguage-link-target">Chavacano de Zamboanga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cdo mw-list-item"><a href="https://cdo.wikipedia.org/wiki/%C4%ACng-gu%C3%B3k" title="Ĭng-guók – Mindong" lang="cdo" hreflang="cdo" data-title="Ĭng-guók" data-language-autonym="閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄" data-language-local-name="Mindong" class="interlanguage-link-target">閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ce mw-list-item"><a href="https://ce.wikipedia.org/wiki/%D0%99%D0%BE%D0%BA%D0%BA%D1%85%D0%B0_%D0%91%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8" title="Йоккха Британи – cecenă" lang="ce" hreflang="ce" data-title="Йоккха Британи" data-language-autonym="Нохчийн" data-language-local-name="cecenă" class="interlanguage-link-target">Нохчийн</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ceb mw-list-item"><a href="https://ceb.wikipedia.org/wiki/Hiniusang_Gingharian" title="Hiniusang Gingharian – cebuană" lang="ceb" hreflang="ceb" data-title="Hiniusang Gingharian" data-language-autonym="Cebuano" data-language-local-name="cebuană" class="interlanguage-link-target">Cebuano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ch mw-list-item"><a href="https://ch.wikipedia.org/wiki/Reinu_Unidu" title="Reinu Unidu – chamorro" lang="ch" hreflang="ch" data-title="Reinu Unidu" data-language-autonym="Chamoru" data-language-local-name="chamorro" class="interlanguage-link-target">Chamoru</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-chr mw-list-item"><a href="https://chr.wikipedia.org/wiki/%E1%8E%A9%E1%8E%B5%E1%8F%8F%E1%8F%B2" title="ᎩᎵᏏᏲ – cherokee" lang="chr" hreflang="chr" data-title="ᎩᎵᏏᏲ" data-language-autonym="ᏣᎳᎩ" data-language-local-name="cherokee" class="interlanguage-link-target">ᏣᎳᎩ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-chy mw-list-item"><a href="https://chy.wikipedia.org/wiki/United_Kingdom" title="United Kingdom – cheyenne" lang="chy" hreflang="chy" data-title="United Kingdom" data-language-autonym="Tsetsêhestâhese" data-language-local-name="cheyenne" class="interlanguage-link-target">Tsetsêhestâhese</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ckb mw-list-item"><a href="https://ckb.wikipedia.org/wiki/%D8%B4%D8%A7%D9%86%D8%B4%DB%8C%D9%86%DB%8C_%DB%8C%DB%95%DA%A9%DA%AF%D8%B1%D8%AA%D9%88%D9%88" title="شانشینی یەکگرتوو – kurdă centrală" lang="ckb" hreflang="ckb" data-title="شانشینی یەکگرتوو" data-language-autonym="کوردی" data-language-local-name="kurdă centrală" class="interlanguage-link-target">کوردی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-co mw-list-item"><a href="https://co.wikipedia.org/wiki/Regnu_Unitu" title="Regnu Unitu – corsicană" lang="co" hreflang="co" data-title="Regnu Unitu" data-language-autonym="Corsu" data-language-local-name="corsicană" class="interlanguage-link-target">Corsu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-crh mw-list-item"><a href="https://crh.wikipedia.org/wiki/B%C3%BCy%C3%BCk_Britaniya" title="Büyük Britaniya – turcă crimeeană" lang="crh" hreflang="crh" data-title="Büyük Britaniya" data-language-autonym="Qırımtatarca" data-language-local-name="turcă crimeeană" class="interlanguage-link-target">Qırımtatarca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Spojen%C3%A9_kr%C3%A1lovstv%C3%AD" title="Spojené království – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Spojené království" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target">Čeština</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-csb mw-list-item"><a href="https://csb.wikipedia.org/wiki/Wi%C3%B4lg%C3%B4_Britanij%C3%B4" title="Wiôlgô Britanijô – cașubiană" lang="csb" hreflang="csb" data-title="Wiôlgô Britanijô" data-language-autonym="Kaszëbsczi" data-language-local-name="cașubiană" class="interlanguage-link-target">Kaszëbsczi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cu mw-list-item"><a href="https://cu.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D1%94%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B0_%D0%91%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D1%97%EA%99%97" title="Вєлика Британїꙗ – slavonă" lang="cu" hreflang="cu" data-title="Вєлика Британїꙗ" data-language-autonym="Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ" data-language-local-name="slavonă" class="interlanguage-link-target">Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cv mw-list-item"><a href="https://cv.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D1%81%D0%BB%C4%83_%D0%91%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8" title="Аслă Британи – ciuvașă" lang="cv" hreflang="cv" data-title="Аслă Британи" data-language-autonym="Чӑвашла" data-language-local-name="ciuvașă" class="interlanguage-link-target">Чӑвашла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Y_Deyrnas_Unedig" title="Y Deyrnas Unedig – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Y Deyrnas Unedig" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target">Cymraeg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Storbritannien" title="Storbritannien – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Storbritannien" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target">Dansk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dag mw-list-item"><a href="https://dag.wikipedia.org/wiki/United_Kindom" title="United Kindom – Dagbani" lang="dag" hreflang="dag" data-title="United Kindom" data-language-autonym="Dagbanli" data-language-local-name="Dagbani" class="interlanguage-link-target">Dagbanli</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Vereinigtes_K%C3%B6nigreich" title="Vereinigtes Königreich – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Vereinigtes Königreich" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target">Deutsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-din mw-list-item"><a href="https://din.wikipedia.org/wiki/Amatnhom_M%C3%A4c%C5%8Baknhom" title="Amatnhom Mäcŋaknhom – dinka" lang="din" hreflang="din" data-title="Amatnhom Mäcŋaknhom" data-language-autonym="Thuɔŋjäŋ" data-language-local-name="dinka" class="interlanguage-link-target">Thuɔŋjäŋ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-diq mw-list-item"><a href="https://diq.wikipedia.org/wiki/Qraliya_Yewbiyayiye" title="Qraliya Yewbiyayiye – Zazaki" lang="diq" hreflang="diq" data-title="Qraliya Yewbiyayiye" data-language-autonym="Zazaki" data-language-local-name="Zazaki" class="interlanguage-link-target">Zazaki</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dsb mw-list-item"><a href="https://dsb.wikipedia.org/wiki/Zjadno%C5%9Bone_kralojstwo" title="Zjadnośone kralojstwo – sorabă de jos" lang="dsb" hreflang="dsb" data-title="Zjadnośone kralojstwo" data-language-autonym="Dolnoserbski" data-language-local-name="sorabă de jos" class="interlanguage-link-target">Dolnoserbski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dtp mw-list-item"><a href="https://dtp.wikipedia.org/wiki/United_Kingdom" title="United Kingdom – Central Dusun" lang="dtp" hreflang="dtp" data-title="United Kingdom" data-language-autonym="Kadazandusun" data-language-local-name="Central Dusun" class="interlanguage-link-target">Kadazandusun</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dty mw-list-item"><a href="https://dty.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%82%E0%A4%AF%E0%A5%81%E0%A4%95%E0%A5%8D%E0%A4%A4_%E0%A4%85%E0%A4%A7%E0%A4%BF%E0%A4%B0%E0%A4%BE%E0%A4%9C%E0%A5%8D%E0%A4%AF" title="संयुक्त अधिराज्य – Doteli" lang="dty" hreflang="dty" data-title="संयुक्त अधिराज्य" data-language-autonym="डोटेली" data-language-local-name="Doteli" class="interlanguage-link-target">डोटेली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dv mw-list-item"><a href="https://dv.wikipedia.org/wiki/%DE%94%DE%AA%DE%82%DE%A6%DE%87%DE%A8%DE%93%DE%AC%DE%91%DE%B0_%DE%86%DE%A8%DE%82%DE%B0%DE%8E%DE%B0%DE%91%DE%A6%DE%89%DE%B0" title="ޔުނައިޓެޑް ކިންގްޑަމް – divehi" lang="dv" hreflang="dv" data-title="ޔުނައިޓެޑް ކިންގްޑަމް" data-language-autonym="ދިވެހިބަސް" data-language-local-name="divehi" class="interlanguage-link-target">ދިވެހިބަސް</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dz mw-list-item"><a href="https://dz.wikipedia.org/wiki/%E0%BD%A1%E0%BD%B4%E0%BC%8B%E0%BD%93%E0%BD%A0%E0%BD%B2%E0%BC%8B%E0%BD%8A%E0%BD%BA%E0%BD%8A%E0%BC%8B%E0%BD%80%E0%BD%B2%E0%BD%84%E0%BC%8B%E0%BD%8C%E0%BD%98" title="ཡུ་ནའི་ཊེཊ་ཀིང་ཌམ – dzongkha" lang="dz" hreflang="dz" data-title="ཡུ་ནའི་ཊེཊ་ཀིང་ཌམ" data-language-autonym="ཇོང་ཁ" data-language-local-name="dzongkha" class="interlanguage-link-target">ཇོང་ཁ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ee mw-list-item"><a href="https://ee.wikipedia.org/wiki/United_Kingdom" title="United Kingdom – ewe" lang="ee" hreflang="ee" data-title="United Kingdom" data-language-autonym="Eʋegbe" data-language-local-name="ewe" class="interlanguage-link-target">Eʋegbe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%97%CE%BD%CF%89%CE%BC%CE%AD%CE%BD%CE%BF_%CE%92%CE%B1%CF%83%CE%AF%CE%BB%CE%B5%CE%B9%CE%BF" title="Ηνωμένο Βασίλειο – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Ηνωμένο Βασίλειο" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target">Ελληνικά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eml mw-list-item"><a href="https://eml.wikipedia.org/wiki/R%C3%A9gn_Un%C3%AE" title="Régn Unî – Emiliano-Romagnolo" lang="egl" hreflang="egl" data-title="Régn Unî" data-language-autonym="Emiliàn e rumagnòl" data-language-local-name="Emiliano-Romagnolo" class="interlanguage-link-target">Emiliàn e rumagnòl</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/United_Kingdom" title="United Kingdom – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="United Kingdom" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target">English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Unui%C4%9Dinta_Re%C4%9Dlando" title="Unuiĝinta Reĝlando – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Unuiĝinta Reĝlando" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target">Esperanto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Reino_Unido" title="Reino Unido – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Reino Unido" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target">Español</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Suurbritannia" title="Suurbritannia – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Suurbritannia" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target">Eesti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Erresuma_Batua" title="Erresuma Batua – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Erresuma Batua" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target">Euskara</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ext mw-list-item"><a href="https://ext.wikipedia.org/wiki/Reinu_Un%C3%ADu" title="Reinu Uníu – Extremaduran" lang="ext" hreflang="ext" data-title="Reinu Uníu" data-language-autonym="Estremeñu" data-language-local-name="Extremaduran" class="interlanguage-link-target">Estremeñu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%A8%D8%B1%DB%8C%D8%AA%D8%A7%D9%86%DB%8C%D8%A7" title="بریتانیا – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="بریتانیا" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target">فارسی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ff mw-list-item"><a href="https://ff.wikipedia.org/wiki/Biritaani-Mawndi" title="Biritaani-Mawndi – fulah" lang="ff" hreflang="ff" data-title="Biritaani-Mawndi" data-language-autonym="Fulfulde" data-language-local-name="fulah" class="interlanguage-link-target">Fulfulde</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi badge-Q17559452 badge-recommendedarticle mw-list-item" title="articol recomandat"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Yhdistynyt_kuningaskunta" title="Yhdistynyt kuningaskunta – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Yhdistynyt kuningaskunta" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target">Suomi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fiu-vro mw-list-item"><a href="https://fiu-vro.wikipedia.org/wiki/%C3%9Ctiskuningriik" title="Ütiskuningriik – Võro" lang="vro" hreflang="vro" data-title="Ütiskuningriik" data-language-autonym="Võro" data-language-local-name="Võro" class="interlanguage-link-target">Võro</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fj mw-list-item"><a href="https://fj.wikipedia.org/wiki/Matanitu_Cokovata" title="Matanitu Cokovata – fijiană" lang="fj" hreflang="fj" data-title="Matanitu Cokovata" data-language-autonym="Na Vosa Vakaviti" data-language-local-name="fijiană" class="interlanguage-link-target">Na Vosa Vakaviti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fo mw-list-item"><a href="https://fo.wikipedia.org/wiki/St%C3%B3ra_Bretland" title="Stóra Bretland – feroeză" lang="fo" hreflang="fo" data-title="Stóra Bretland" data-language-autonym="Føroyskt" data-language-local-name="feroeză" class="interlanguage-link-target">Føroyskt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Royaume-Uni" title="Royaume-Uni – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Royaume-Uni" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target">Français</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frp mw-list-item"><a href="https://frp.wikipedia.org/wiki/Rey%C3%B4mo-Uni" title="Reyômo-Uni – Arpitan" lang="frp" hreflang="frp" data-title="Reyômo-Uni" data-language-autonym="Arpetan" data-language-local-name="Arpitan" class="interlanguage-link-target">Arpetan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frr mw-list-item"><a href="https://frr.wikipedia.org/wiki/Feriind_Kiningrik" title="Feriind Kiningrik – frizonă nordică" lang="frr" hreflang="frr" data-title="Feriind Kiningrik" data-language-autonym="Nordfriisk" data-language-local-name="frizonă nordică" class="interlanguage-link-target">Nordfriisk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fur mw-list-item"><a href="https://fur.wikipedia.org/wiki/Ream_Un%C3%AEt" title="Ream Unît – friulană" lang="fur" hreflang="fur" data-title="Ream Unît" data-language-autonym="Furlan" data-language-local-name="friulană" class="interlanguage-link-target">Furlan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy mw-list-item"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Feriene_Keninkryk" title="Feriene Keninkryk – frizonă occidentală" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Feriene Keninkryk" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frizonă occidentală" class="interlanguage-link-target">Frysk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/R%C3%ADocht_Aontaithe_na_Breataine_M%C3%B3ire_agus_Thuaisceart_%C3%89ireann" title="Ríocht Aontaithe na Breataine Móire agus Thuaisceart Éireann – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="Ríocht Aontaithe na Breataine Móire agus Thuaisceart Éireann" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target">Gaeilge</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gag mw-list-item"><a href="https://gag.wikipedia.org/wiki/B%C3%BC%C3%BCk_Britaniya" title="Büük Britaniya – găgăuză" lang="gag" hreflang="gag" data-title="Büük Britaniya" data-language-autonym="Gagauz" data-language-local-name="găgăuză" class="interlanguage-link-target">Gagauz</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gan mw-list-item"><a href="https://gan.wikipedia.org/wiki/%E8%8B%B1%E5%9C%8B" title="英國 – chineză gan" lang="gan" hreflang="gan" data-title="英國" data-language-autonym="贛語" data-language-local-name="chineză gan" class="interlanguage-link-target">贛語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gcr mw-list-item"><a href="https://gcr.wikipedia.org/wiki/Rw%C3%A9yonm-Ini" title="Rwéyonm-Ini – Guianan Creole" lang="gcr" hreflang="gcr" data-title="Rwéyonm-Ini" data-language-autonym="Kriyòl gwiyannen" data-language-local-name="Guianan Creole" class="interlanguage-link-target">Kriyòl gwiyannen</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gd mw-list-item"><a href="https://gd.wikipedia.org/wiki/An_R%C3%ACoghachd_Aonaichte" title="An Rìoghachd Aonaichte – gaelică scoțiană" lang="gd" hreflang="gd" data-title="An Rìoghachd Aonaichte" data-language-autonym="Gàidhlig" data-language-local-name="gaelică scoțiană" class="interlanguage-link-target">Gàidhlig</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Reino_Unido" title="Reino Unido – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Reino Unido" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target">Galego</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-glk mw-list-item"><a href="https://glk.wikipedia.org/wiki/%D8%A8%D8%B1%D9%8A%D8%AA%D8%A7%D9%86%D9%8A%D8%A7" title="بريتانيا – Gilaki" lang="glk" hreflang="glk" data-title="بريتانيا" data-language-autonym="گیلکی" data-language-local-name="Gilaki" class="interlanguage-link-target">گیلکی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gn mw-list-item"><a href="https://gn.wikipedia.org/wiki/Tavet%C3%A3_Joaju" title="Tavetã Joaju – guarani" lang="gn" hreflang="gn" data-title="Tavetã Joaju" data-language-autonym="Avañe'ẽ" data-language-local-name="guarani" class="interlanguage-link-target">Avañe'ẽ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gom mw-list-item"><a href="https://gom.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%81%E0%A4%A8%E0%A4%BE%E0%A4%AF%E0%A4%9F%E0%A5%87%E0%A4%A1_%E0%A4%95%E0%A4%BF%E0%A4%82%E0%A4%97%E0%A4%A1%E0%A4%AE" title="युनायटेड किंगडम – Goan Konkani" lang="gom" hreflang="gom" data-title="युनायटेड किंगडम" data-language-autonym="गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni" data-language-local-name="Goan Konkani" class="interlanguage-link-target">गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gpe mw-list-item"><a href="https://gpe.wikipedia.org/wiki/United_Kingdom" title="United Kingdom – Ghanaian Pidgin" lang="gpe" hreflang="gpe" data-title="United Kingdom" data-language-autonym="Ghanaian Pidgin" data-language-local-name="Ghanaian Pidgin" class="interlanguage-link-target">Ghanaian Pidgin</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gu mw-list-item"><a href="https://gu.wikipedia.org/wiki/%E0%AA%AF%E0%AB%81%E0%AA%A8%E0%AA%BE%E0%AA%87%E0%AA%9F%E0%AB%87%E0%AA%A1_%E0%AA%95%E0%AA%BF%E0%AA%82%E0%AA%97%E0%AA%A1%E0%AA%AE" title="યુનાઇટેડ કિંગડમ – gujarati" lang="gu" hreflang="gu" data-title="યુનાઇટેડ કિંગડમ" data-language-autonym="ગુજરાતી" data-language-local-name="gujarati" class="interlanguage-link-target">ગુજરાતી</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gv badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://gv.wikipedia.org/wiki/Reeriaght_Unnaneysit" title="Reeriaght Unnaneysit – manx" lang="gv" hreflang="gv" data-title="Reeriaght Unnaneysit" data-language-autonym="Gaelg" data-language-local-name="manx" class="interlanguage-link-target">Gaelg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ha mw-list-item"><a href="https://ha.wikipedia.org/wiki/Birtaniya" title="Birtaniya – hausa" lang="ha" hreflang="ha" data-title="Birtaniya" data-language-autonym="Hausa" data-language-local-name="hausa" class="interlanguage-link-target">Hausa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hak mw-list-item"><a href="https://hak.wikipedia.org/wiki/Y%C3%AEn-koet" title="Yîn-koet – chineză hakka" lang="hak" hreflang="hak" data-title="Yîn-koet" data-language-autonym="客家語 / Hak-kâ-ngî" data-language-local-name="chineză hakka" class="interlanguage-link-target">客家語 / Hak-kâ-ngî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-haw mw-list-item"><a href="https://haw.wikipedia.org/wiki/Aupuni_M%C5%8D%CA%BB%C4%AB_Hui_P%C5%AB_%CA%BBia" title="Aupuni Mōʻī Hui Pū ʻia – hawaiiană" lang="haw" hreflang="haw" data-title="Aupuni Mōʻī Hui Pū ʻia" data-language-autonym="Hawaiʻi" data-language-local-name="hawaiiană" class="interlanguage-link-target">Hawaiʻi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%94%D7%9E%D7%9E%D7%9C%D7%9B%D7%94_%D7%94%D7%9E%D7%90%D7%95%D7%97%D7%93%D7%AA" title="הממלכה המאוחדת – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="הממלכה המאוחדת" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target">עברית</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%82%E0%A4%A8%E0%A4%BE%E0%A4%87%E0%A4%9F%E0%A5%87%E0%A4%A1_%E0%A4%95%E0%A4%BF%E0%A4%82%E0%A4%97%E0%A4%A1%E0%A4%AE" title="यूनाइटेड किंगडम – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="यूनाइटेड किंगडम" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target">हिन्दी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hif mw-list-item"><a href="https://hif.wikipedia.org/wiki/United_Kingdom" title="United Kingdom – Fiji Hindi" lang="hif" hreflang="hif" data-title="United Kingdom" data-language-autonym="Fiji Hindi" data-language-local-name="Fiji Hindi" class="interlanguage-link-target">Fiji Hindi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Ujedinjeno_Kraljevstvo" title="Ujedinjeno Kraljevstvo – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Ujedinjeno Kraljevstvo" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target">Hrvatski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hsb mw-list-item"><a href="https://hsb.wikipedia.org/wiki/Zjedno%C4%87ene_kralestwo" title="Zjednoćene kralestwo – sorabă de sus" lang="hsb" hreflang="hsb" data-title="Zjednoćene kralestwo" data-language-autonym="Hornjoserbsce" data-language-local-name="sorabă de sus" class="interlanguage-link-target">Hornjoserbsce</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ht mw-list-item"><a href="https://ht.wikipedia.org/wiki/Way%C3%B2m_Ini" title="Wayòm Ini – haitiană" lang="ht" hreflang="ht" data-title="Wayòm Ini" data-language-autonym="Kreyòl ayisyen" data-language-local-name="haitiană" class="interlanguage-link-target">Kreyòl ayisyen</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Egyes%C3%BClt_Kir%C3%A1lys%C3%A1g" title="Egyesült Királyság – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Egyesült Királyság" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target">Magyar</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D5%84%D5%AB%D5%A1%D6%81%D5%B5%D5%A1%D5%AC_%D4%B9%D5%A1%D5%A3%D5%A1%D5%BE%D5%B8%D6%80%D5%B8%D6%82%D5%A9%D5%B5%D5%B8%D6%82%D5%B6" title="Միացյալ Թագավորություն – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Միացյալ Թագավորություն" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target">Հայերեն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ia mw-list-item"><a href="https://ia.wikipedia.org/wiki/Regno_Unite" title="Regno Unite – interlingua" lang="ia" hreflang="ia" data-title="Regno Unite" data-language-autonym="Interlingua" data-language-local-name="interlingua" class="interlanguage-link-target">Interlingua</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-iba mw-list-item"><a href="https://iba.wikipedia.org/wiki/United_Kingdom" title="United Kingdom – iban" lang="iba" hreflang="iba" data-title="United Kingdom" data-language-autonym="Jaku Iban" data-language-local-name="iban" class="interlanguage-link-target">Jaku Iban</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Britania_Raya" title="Britania Raya – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Britania Raya" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target">Bahasa Indonesia</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ie mw-list-item"><a href="https://ie.wikipedia.org/wiki/Reyatu_Unit" title="Reyatu Unit – interlingue" lang="ie" hreflang="ie" data-title="Reyatu Unit" data-language-autonym="Interlingue" data-language-local-name="interlingue" class="interlanguage-link-target">Interlingue</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ig mw-list-item"><a href="https://ig.wikipedia.org/wiki/Obodo%C3%A9z%C3%A8_N%C3%A0_Of%C3%BA" title="Obodoézè Nà Ofú – igbo" lang="ig" hreflang="ig" data-title="Obodoézè Nà Ofú" data-language-autonym="Igbo" data-language-local-name="igbo" class="interlanguage-link-target">Igbo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ik mw-list-item"><a href="https://ik.wikipedia.org/wiki/Tannapta_Umialgutiat" title="Tannapta Umialgutiat – inupiak" lang="ik" hreflang="ik" data-title="Tannapta Umialgutiat" data-language-autonym="Iñupiatun" data-language-local-name="inupiak" class="interlanguage-link-target">Iñupiatun</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ilo mw-list-item"><a href="https://ilo.wikipedia.org/wiki/Nagkaykaysa_a_Pagarian" title="Nagkaykaysa a Pagarian – iloko" lang="ilo" hreflang="ilo" data-title="Nagkaykaysa a Pagarian" data-language-autonym="Ilokano" data-language-local-name="iloko" class="interlanguage-link-target">Ilokano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-inh mw-list-item"><a href="https://inh.wikipedia.org/wiki/%D0%99%D0%BE%D0%BA%D0%BA%D1%85%D0%B0_%D0%91%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8" title="Йоккха Британи – ingușă" lang="inh" hreflang="inh" data-title="Йоккха Британи" data-language-autonym="ГӀалгӀай" data-language-local-name="ingușă" class="interlanguage-link-target">ГӀалгӀай</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Unionita_Rejio" title="Unionita Rejio – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Unionita Rejio" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target">Ido</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/Bretland" title="Bretland – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Bretland" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target">Íslenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Regno_Unito" title="Regno Unito – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Regno Unito" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target">Italiano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-iu mw-list-item"><a href="https://iu.wikipedia.org/wiki/%E1%91%AF%E1%90%83%E1%93%90_%E1%93%84%E1%93%87%E1%96%93%E1%93%90%E1%93%82" title="ᑯᐃᓐ ᓄᓇᖓᓐᓂ – inuktitut" lang="iu" hreflang="iu" data-title="ᑯᐃᓐ ᓄᓇᖓᓐᓂ" data-language-autonym="ᐃᓄᒃᑎᑐᑦ / inuktitut" data-language-local-name="inuktitut" class="interlanguage-link-target">ᐃᓄᒃᑎᑐᑦ / inuktitut</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%82%A4%E3%82%AE%E3%83%AA%E3%82%B9" title="イギリス – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="イギリス" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target">日本語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jam mw-list-item"><a href="https://jam.wikipedia.org/wiki/Yunaitid_Kindom" title="Yunaitid Kindom – Jamaican Creole English" lang="jam" hreflang="jam" data-title="Yunaitid Kindom" data-language-autonym="Patois" data-language-local-name="Jamaican Creole English" class="interlanguage-link-target">Patois</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jbo mw-list-item"><a href="https://jbo.wikipedia.org/wiki/ritygu%27e" title="ritygu'e – lojban" lang="jbo" hreflang="jbo" data-title="ritygu'e" data-language-autonym="La .lojban." data-language-local-name="lojban" class="interlanguage-link-target">La .lojban.</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jv mw-list-item"><a href="https://jv.wikipedia.org/wiki/Karajan_Manunggal" title="Karajan Manunggal – javaneză" lang="jv" hreflang="jv" data-title="Karajan Manunggal" data-language-autonym="Jawa" data-language-local-name="javaneză" class="interlanguage-link-target">Jawa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%92%E1%83%90%E1%83%94%E1%83%A0%E1%83%97%E1%83%98%E1%83%90%E1%83%9C%E1%83%94%E1%83%91%E1%83%A3%E1%83%9A%E1%83%98_%E1%83%A1%E1%83%90%E1%83%9B%E1%83%94%E1%83%A4%E1%83%9D" title="გაერთიანებული სამეფო – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="გაერთიანებული სამეფო" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target">ქართული</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kab mw-list-item"><a href="https://kab.wikipedia.org/wiki/Tagelda_Yedduklen" title="Tagelda Yedduklen – kabyle" lang="kab" hreflang="kab" data-title="Tagelda Yedduklen" data-language-autonym="Taqbaylit" data-language-local-name="kabyle" class="interlanguage-link-target">Taqbaylit</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbd mw-list-item"><a href="https://kbd.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8D%D1%88%D1%85%D1%83%D1%8D" title="Британиэшхуэ – kabardian" lang="kbd" hreflang="kbd" data-title="Британиэшхуэ" data-language-autonym="Адыгэбзэ" data-language-local-name="kabardian" class="interlanguage-link-target">Адыгэбзэ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbp mw-list-item"><a href="https://kbp.wikipedia.org/wiki/Kewiya%C9%A3_K%C9%A9kp%C9%9Bnda%C9%A3" title="Kewiyaɣ Kɩkpɛndaɣ – Kabiye" lang="kbp" hreflang="kbp" data-title="Kewiyaɣ Kɩkpɛndaɣ" data-language-autonym="Kabɩyɛ" data-language-local-name="Kabiye" class="interlanguage-link-target">Kabɩyɛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kcg mw-list-item"><a href="https://kcg.wikipedia.org/wiki/Muna%CC%B1pyia%CC%B1_A%CC%B1byintyok" title="Muna̱pyia̱ A̱byintyok – tyap" lang="kcg" hreflang="kcg" data-title="Muna̱pyia̱ A̱byintyok" data-language-autonym="Tyap" data-language-local-name="tyap" class="interlanguage-link-target">Tyap</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kg mw-list-item"><a href="https://kg.wikipedia.org/wiki/Royaume-Uni" title="Royaume-Uni – congoleză" lang="kg" hreflang="kg" data-title="Royaume-Uni" data-language-autonym="Kongo" data-language-local-name="congoleză" class="interlanguage-link-target">Kongo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kge mw-list-item"><a href="https://kge.wikipedia.org/wiki/Britania_Raya" title="Britania Raya – Komering" lang="kge" hreflang="kge" data-title="Britania Raya" data-language-autonym="Kumoring" data-language-local-name="Komering" class="interlanguage-link-target">Kumoring</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ki mw-list-item"><a href="https://ki.wikipedia.org/wiki/United_Kingdom_(UK)" title="United Kingdom (UK) – kikuyu" lang="ki" hreflang="ki" data-title="United Kingdom (UK)" data-language-autonym="Gĩkũyũ" data-language-local-name="kikuyu" class="interlanguage-link-target">Gĩkũyũ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D2%B0%D0%BB%D1%8B%D0%B1%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Ұлыбритания – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Ұлыбритания" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target">Қазақша</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-km mw-list-item"><a href="https://km.wikipedia.org/wiki/%E1%9E%9F%E1%9E%A0%E1%9E%9A%E1%9E%B6%E1%9E%87%E1%9E%B6%E1%9E%8E%E1%9E%B6%E1%9E%85%E1%9E%80%E1%9F%92%E1%9E%9A" title="សហរាជាណាចក្រ – khmeră" lang="km" hreflang="km" data-title="សហរាជាណាចក្រ" data-language-autonym="ភាសាខ្មែរ" data-language-local-name="khmeră" class="interlanguage-link-target">ភាសាខ្មែរ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kn mw-list-item"><a href="https://kn.wikipedia.org/wiki/%E0%B2%AF%E0%B3%81%E0%B2%A8%E0%B3%88%E0%B2%9F%E0%B3%86%E0%B2%A1%E0%B3%8D_%E0%B2%95%E0%B2%BF%E0%B2%82%E0%B2%97%E0%B3%8D%E2%80%8C%E0%B2%A1%E0%B2%82" title="ಯುನೈಟೆಡ್ ಕಿಂಗ್‌ಡಂ – kannada" lang="kn" hreflang="kn" data-title="ಯುನೈಟೆಡ್ ಕಿಂಗ್‌ಡಂ" data-language-autonym="ಕನ್ನಡ" data-language-local-name="kannada" class="interlanguage-link-target">ಕನ್ನಡ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EC%98%81%EA%B5%AD" title="영국 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="영국" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target">한국어</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-koi mw-list-item"><a href="https://koi.wikipedia.org/wiki/%D0%AB%D0%B4%D0%B6%D1%8B%D1%82_%D0%91%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%BC%D1%83" title="Ыджыт Бритму – komi-permiak" lang="koi" hreflang="koi" data-title="Ыджыт Бритму" data-language-autonym="Перем коми" data-language-local-name="komi-permiak" class="interlanguage-link-target">Перем коми</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-krc badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://krc.wikipedia.org/wiki/%D0%A3%D0%BB%D0%BB%D1%83_%D0%91%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Уллу Британия – karaceai-balkar" lang="krc" hreflang="krc" data-title="Уллу Британия" data-language-autonym="Къарачай-малкъар" data-language-local-name="karaceai-balkar" class="interlanguage-link-target">Къарачай-малкъар</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ks mw-list-item"><a href="https://ks.wikipedia.org/wiki/%DB%8C%D9%88%D9%86%D8%A7%DB%8C%D9%B9%D9%90%DA%91_%DA%A9%D9%90%D9%86%DA%AF%DA%88%D9%8E%D9%85" title="یونایٹِڑ کِنگڈَم – cașmiră" lang="ks" hreflang="ks" data-title="یونایٹِڑ کِنگڈَم" data-language-autonym="कॉशुर / کٲشُر" data-language-local-name="cașmiră" class="interlanguage-link-target">कॉशुर / کٲشُر</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ksh mw-list-item"><a href="https://ksh.wikipedia.org/wiki/Jru%C3%9Fbritannie" title="Jrußbritannie – kölsch" lang="ksh" hreflang="ksh" data-title="Jrußbritannie" data-language-autonym="Ripoarisch" data-language-local-name="kölsch" class="interlanguage-link-target">Ripoarisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ku mw-list-item"><a href="https://ku.wikipedia.org/wiki/Keyaniya_Yekb%C3%BBy%C3%AE" title="Keyaniya Yekbûyî – kurdă" lang="ku" hreflang="ku" data-title="Keyaniya Yekbûyî" data-language-autonym="Kurdî" data-language-local-name="kurdă" class="interlanguage-link-target">Kurdî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kv mw-list-item"><a href="https://kv.wikipedia.org/wiki/%D0%AB%D0%B4%D0%B6%D1%8B%D0%B4_%D0%91%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Ыджыд Британия – komi" lang="kv" hreflang="kv" data-title="Ыджыд Британия" data-language-autonym="Коми" data-language-local-name="komi" class="interlanguage-link-target">Коми</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kw mw-list-item"><a href="https://kw.wikipedia.org/wiki/Ruvaneth_Unys" title="Ruvaneth Unys – cornică" lang="kw" hreflang="kw" data-title="Ruvaneth Unys" data-language-autonym="Kernowek" data-language-local-name="cornică" class="interlanguage-link-target">Kernowek</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ky mw-list-item"><a href="https://ky.wikipedia.org/wiki/%D0%A3%D0%BB%D1%83%D1%83_%D0%91%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Улуу Британия – kârgâză" lang="ky" hreflang="ky" data-title="Улуу Британия" data-language-autonym="Кыргызча" data-language-local-name="kârgâză" class="interlanguage-link-target">Кыргызча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Britanniarum_regnum" title="Britanniarum regnum – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Britanniarum regnum" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target">Latina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lad mw-list-item"><a href="https://lad.wikipedia.org/wiki/Reyno_Unido" title="Reyno Unido – ladino" lang="lad" hreflang="lad" data-title="Reyno Unido" data-language-autonym="Ladino" data-language-local-name="ladino" class="interlanguage-link-target">Ladino</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lb mw-list-item"><a href="https://lb.wikipedia.org/wiki/Vereenegt_Kinnekr%C3%A4ich" title="Vereenegt Kinnekräich – luxemburgheză" lang="lb" hreflang="lb" data-title="Vereenegt Kinnekräich" data-language-autonym="Lëtzebuergesch" data-language-local-name="luxemburgheză" class="interlanguage-link-target">Lëtzebuergesch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lez mw-list-item"><a href="https://lez.wikipedia.org/wiki/%D0%A7%D3%80%D0%B5%D1%85%D0%B8%D0%B1%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="ЧӀехибритания – lezghian" lang="lez" hreflang="lez" data-title="ЧӀехибритания" data-language-autonym="Лезги" data-language-local-name="lezghian" class="interlanguage-link-target">Лезги</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lfn mw-list-item"><a href="https://lfn.wikipedia.org/wiki/Rena_Unida" title="Rena Unida – Lingua Franca Nova" lang="lfn" hreflang="lfn" data-title="Rena Unida" data-language-autonym="Lingua Franca Nova" data-language-local-name="Lingua Franca Nova" class="interlanguage-link-target">Lingua Franca Nova</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-li mw-list-item"><a href="https://li.wikipedia.org/wiki/Vereineg_Keuninkriek" title="Vereineg Keuninkriek – limburgheză" lang="li" hreflang="li" data-title="Vereineg Keuninkriek" data-language-autonym="Limburgs" data-language-local-name="limburgheză" class="interlanguage-link-target">Limburgs</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lij mw-list-item"><a href="https://lij.wikipedia.org/wiki/Regno_Un%C3%AFo" title="Regno Unïo – liguriană" lang="lij" hreflang="lij" data-title="Regno Unïo" data-language-autonym="Ligure" data-language-local-name="liguriană" class="interlanguage-link-target">Ligure</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lld mw-list-item"><a href="https://lld.wikipedia.org/wiki/Riam_Un%C3%AC" title="Riam Unì – Ladin" lang="lld" hreflang="lld" data-title="Riam Unì" data-language-autonym="Ladin" data-language-local-name="Ladin" class="interlanguage-link-target">Ladin</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lmo mw-list-item"><a href="https://lmo.wikipedia.org/wiki/Regn_Unid" title="Regn Unid – Lombard" lang="lmo" hreflang="lmo" data-title="Regn Unid" data-language-autonym="Lombard" data-language-local-name="Lombard" class="interlanguage-link-target">Lombard</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ln mw-list-item"><a href="https://ln.wikipedia.org/wiki/Ing%C9%9Bl%C9%9B%CC%81t%C9%9Bl%C9%9B" title="Ingɛlɛ́tɛlɛ – lingala" lang="ln" hreflang="ln" data-title="Ingɛlɛ́tɛlɛ" data-language-autonym="Lingála" data-language-local-name="lingala" class="interlanguage-link-target">Lingála</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lo mw-list-item"><a href="https://lo.wikipedia.org/wiki/%E0%BA%AA%E0%BA%B0%E0%BA%AB%E0%BA%B0%E0%BA%A5%E0%BA%B2%E0%BA%8A%E0%BA%B0%E0%BA%AD%E0%BA%B2%E0%BA%99%E0%BA%B2%E0%BA%88%E0%BA%B1%E0%BA%81" title="ສະຫະລາຊະອານາຈັກ – laoțiană" lang="lo" hreflang="lo" data-title="ສະຫະລາຊະອານາຈັກ" data-language-autonym="ລາວ" data-language-local-name="laoțiană" class="interlanguage-link-target">ລາວ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Jungtin%C4%97_Karalyst%C4%97" title="Jungtinė Karalystė – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Jungtinė Karalystė" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target">Lietuvių</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ltg mw-list-item"><a href="https://ltg.wikipedia.org/wiki/Lelbrytaneja" title="Lelbrytaneja – Latgalian" lang="ltg" hreflang="ltg" data-title="Lelbrytaneja" data-language-autonym="Latgaļu" data-language-local-name="Latgalian" class="interlanguage-link-target">Latgaļu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Apvienot%C4%81_Karaliste" title="Apvienotā Karaliste – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Apvienotā Karaliste" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target">Latviešu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mad mw-list-item"><a href="https://mad.wikipedia.org/wiki/Britania_Raya" title="Britania Raya – madureză" lang="mad" hreflang="mad" data-title="Britania Raya" data-language-autonym="Madhurâ" data-language-local-name="madureză" class="interlanguage-link-target">Madhurâ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mai mw-list-item"><a href="https://mai.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%82%E0%A4%AF%E0%A5%81%E0%A4%95%E0%A5%8D%E0%A4%A4_%E0%A4%85%E0%A4%A7%E0%A4%BF%E0%A4%B0%E0%A4%BE%E0%A4%9C%E0%A5%8D%E0%A4%AF" title="संयुक्त अधिराज्य – maithili" lang="mai" hreflang="mai" data-title="संयुक्त अधिराज्य" data-language-autonym="मैथिली" data-language-local-name="maithili" class="interlanguage-link-target">मैथिली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-map-bms mw-list-item"><a href="https://map-bms.wikipedia.org/wiki/Britania_Raya" title="Britania Raya – Banyumasan" lang="jv-x-bms" hreflang="jv-x-bms" data-title="Britania Raya" data-language-autonym="Basa Banyumasan" data-language-local-name="Banyumasan" class="interlanguage-link-target">Basa Banyumasan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mdf mw-list-item"><a href="https://mdf.wikipedia.org/wiki/%D0%9E%D1%86%D1%8E_%D0%91%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Оцю Британия – moksha" lang="mdf" hreflang="mdf" data-title="Оцю Британия" data-language-autonym="Мокшень" data-language-local-name="moksha" class="interlanguage-link-target">Мокшень</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mg mw-list-item"><a href="https://mg.wikipedia.org/wiki/Fanjakana_Mitambatra" title="Fanjakana Mitambatra – malgașă" lang="mg" hreflang="mg" data-title="Fanjakana Mitambatra" data-language-autonym="Malagasy" data-language-local-name="malgașă" class="interlanguage-link-target">Malagasy</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mhr mw-list-item"><a href="https://mhr.wikipedia.org/wiki/%D0%A3%D1%88%D1%8B%D0%BC%D0%BE_%D0%9A%D0%BE%D1%80%D0%BE%D0%BB%D0%B5%D0%B2%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5" title="Ушымо Королевстве – Eastern Mari" lang="mhr" hreflang="mhr" data-title="Ушымо Королевстве" data-language-autonym="Олык марий" data-language-local-name="Eastern Mari" class="interlanguage-link-target">Олык марий</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mi mw-list-item"><a href="https://mi.wikipedia.org/wiki/K%C4%ABngitanga_Kotahi" title="Kīngitanga Kotahi – maori" lang="mi" hreflang="mi" data-title="Kīngitanga Kotahi" data-language-autonym="Māori" data-language-local-name="maori" class="interlanguage-link-target">Māori</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-min mw-list-item"><a href="https://min.wikipedia.org/wiki/Baritania_Rayo" title="Baritania Rayo – minangkabau" lang="min" hreflang="min" data-title="Baritania Rayo" data-language-autonym="Minangkabau" data-language-local-name="minangkabau" class="interlanguage-link-target">Minangkabau</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%9E%D0%B1%D0%B5%D0%B4%D0%B8%D0%BD%D0%B5%D1%82%D0%BE_%D0%9A%D1%80%D0%B0%D0%BB%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%BE" title="Обединето Кралство – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Обединето Кралство" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target">Македонски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml mw-list-item"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%AF%E0%B5%81%E0%B4%A3%E0%B5%88%E0%B4%B1%E0%B5%8D%E0%B4%B1%E0%B4%A1%E0%B5%8D_%E0%B4%95%E0%B4%BF%E0%B4%99%E0%B5%8D%E0%B4%A1%E0%B4%82" title="യുണൈറ്റഡ് കിങ്ഡം – malayalam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="യുണൈറ്റഡ് കിങ്ഡം" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayalam" class="interlanguage-link-target">മലയാളം</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mn mw-list-item"><a href="https://mn.wikipedia.org/wiki/%D0%98%D1%85_%D0%91%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8" title="Их Британи – mongolă" lang="mn" hreflang="mn" data-title="Их Британи" data-language-autonym="Монгол" data-language-local-name="mongolă" class="interlanguage-link-target">Монгол</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mni mw-list-item"><a href="https://mni.wikipedia.org/wiki/%EA%AF%8C%EA%AF%A8%EA%AF%85%EA%AF%A5%EA%AF%A2%EA%AF%87%EA%AF%A6%EA%AF%97_%EA%AF%80%EA%AF%A4%EA%AF%A1%EA%AF%97%EA%AF%9D" title="ꯌꯨꯅꯥꯢꯇꯦꯗ ꯀꯤꯡꯗꯝ – manipuri" lang="mni" hreflang="mni" data-title="ꯌꯨꯅꯥꯢꯇꯦꯗ ꯀꯤꯡꯗꯝ" data-language-autonym="ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ" data-language-local-name="manipuri" class="interlanguage-link-target">ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mnw mw-list-item"><a href="https://mnw.wikipedia.org/wiki/%E1%80%9E%E1%80%9F%E1%80%9B%E1%80%AC%E1%80%87%E1%80%A1%E1%80%AC%E1%80%8F%E1%80%AC%E1%80%85%E1%80%80%E1%80%BC" title="သဟရာဇအာဏာစကြ – Mon" lang="mnw" hreflang="mnw" data-title="သဟရာဇအာဏာစကြ" data-language-autonym="ဘာသာမန်" data-language-local-name="Mon" class="interlanguage-link-target">ဘာသာမန်</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%81%E0%A4%A8%E0%A4%BE%E0%A4%AF%E0%A4%9F%E0%A5%87%E0%A4%A1_%E0%A4%95%E0%A4%BF%E0%A4%82%E0%A4%97%E0%A5%8D%E0%A4%A1%E0%A4%AE" title="युनायटेड किंग्डम – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="युनायटेड किंग्डम" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target">मराठी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mrj mw-list-item"><a href="https://mrj.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%BE%D0%B3%D0%BE_%D0%91%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8" title="Кого Британи – Western Mari" lang="mrj" hreflang="mrj" data-title="Кого Британи" data-language-autonym="Кырык мары" data-language-local-name="Western Mari" class="interlanguage-link-target">Кырык мары</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/United_Kingdom" title="United Kingdom – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="United Kingdom" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target">Bahasa Melayu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mt mw-list-item"><a href="https://mt.wikipedia.org/wiki/Renju_Unit" title="Renju Unit – malteză" lang="mt" hreflang="mt" data-title="Renju Unit" data-language-autonym="Malti" data-language-local-name="malteză" class="interlanguage-link-target">Malti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mwl mw-list-item"><a href="https://mwl.wikipedia.org/wiki/Reino_Ounido" title="Reino Ounido – mirandeză" lang="mwl" hreflang="mwl" data-title="Reino Ounido" data-language-autonym="Mirandés" data-language-local-name="mirandeză" class="interlanguage-link-target">Mirandés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-my mw-list-item"><a href="https://my.wikipedia.org/wiki/%E1%80%9A%E1%80%B0%E1%80%94%E1%80%AD%E1%80%AF%E1%80%80%E1%80%BA%E1%80%90%E1%80%80%E1%80%BA%E1%80%80%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%B8%E1%80%92%E1%80%99%E1%80%BA%E1%80%B8%E1%80%94%E1%80%AD%E1%80%AF%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%84%E1%80%B6" title="ယူနိုက်တက်ကင်းဒမ်းနိုင်ငံ – birmană" lang="my" hreflang="my" data-title="ယူနိုက်တက်ကင်းဒမ်းနိုင်ငံ" data-language-autonym="မြန်မာဘာသာ" data-language-local-name="birmană" class="interlanguage-link-target">မြန်မာဘာသာ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-myv mw-list-item"><a href="https://myv.wikipedia.org/wiki/%D0%98%D0%BD%D0%B5%D0%B1%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F_%D0%9C%D0%B0%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80" title="Инебритания Мастор – erzya" lang="myv" hreflang="myv" data-title="Инебритания Мастор" data-language-autonym="Эрзянь" data-language-local-name="erzya" class="interlanguage-link-target">Эрзянь</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mzn mw-list-item"><a href="https://mzn.wikipedia.org/wiki/%D8%A8%D8%B1%DB%8C%D8%AA%D8%A7%D9%86%DB%8C%D8%A7" title="بریتانیا – mazanderani" lang="mzn" hreflang="mzn" data-title="بریتانیا" data-language-autonym="مازِرونی" data-language-local-name="mazanderani" class="interlanguage-link-target">مازِرونی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nap mw-list-item"><a href="https://nap.wikipedia.org/wiki/Gran_Vretagna" title="Gran Vretagna – napolitană" lang="nap" hreflang="nap" data-title="Gran Vretagna" data-language-autonym="Napulitano" data-language-local-name="napolitană" class="interlanguage-link-target">Napulitano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds mw-list-item"><a href="https://nds.wikipedia.org/wiki/Vereenigt_K%C3%B6nigriek_vun_Grootbritannien_un_Noordirland" title="Vereenigt Königriek vun Grootbritannien un Noordirland – germana de jos" lang="nds" hreflang="nds" data-title="Vereenigt Königriek vun Grootbritannien un Noordirland" data-language-autonym="Plattdüütsch" data-language-local-name="germana de jos" class="interlanguage-link-target">Plattdüütsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds-nl mw-list-item"><a href="https://nds-nl.wikipedia.org/wiki/Verienigd_Keuninkriek" title="Verienigd Keuninkriek – saxona de jos" lang="nds-NL" hreflang="nds-NL" data-title="Verienigd Keuninkriek" data-language-autonym="Nedersaksies" data-language-local-name="saxona de jos" class="interlanguage-link-target">Nedersaksies</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ne mw-list-item"><a href="https://ne.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%82%E0%A4%AF%E0%A5%81%E0%A4%95%E0%A5%8D%E0%A4%A4_%E0%A4%85%E0%A4%A7%E0%A4%BF%E0%A4%B0%E0%A4%BE%E0%A4%9C%E0%A5%8D%E0%A4%AF" title="संयुक्त अधिराज्य – nepaleză" lang="ne" hreflang="ne" data-title="संयुक्त अधिराज्य" data-language-autonym="नेपाली" data-language-local-name="nepaleză" class="interlanguage-link-target">नेपाली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-new mw-list-item"><a href="https://new.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%82%E0%A4%AF%E0%A5%81%E0%A4%95%E0%A5%8D%E0%A4%A4_%E0%A4%85%E0%A4%A7%E0%A4%BF%E0%A4%B0%E0%A4%BE%E0%A4%9C%E0%A5%8D%E0%A4%AF" title="संयुक्त अधिराज्य – newari" lang="new" hreflang="new" data-title="संयुक्त अधिराज्य" data-language-autonym="नेपाल भाषा" data-language-local-name="newari" class="interlanguage-link-target">नेपाल भाषा</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Verenigd_Koninkrijk" title="Verenigd Koninkrijk – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Verenigd Koninkrijk" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target">Nederlands</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Storbritannia" title="Storbritannia – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Storbritannia" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target">Norsk nynorsk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Storbritannia" title="Storbritannia – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Storbritannia" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target">Norsk bokmål</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nov mw-list-item"><a href="https://nov.wikipedia.org/wiki/Unionati_Regia" title="Unionati Regia – Novial" lang="nov" hreflang="nov" data-title="Unionati Regia" data-language-autonym="Novial" data-language-local-name="Novial" class="interlanguage-link-target">Novial</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nqo mw-list-item"><a href="https://nqo.wikipedia.org/wiki/%DF%A1%DF%8A%DF%B2%DF%AC%DF%9B%DF%8A%DF%AC%DF%9F%DF%8A%DF%AB_%DF%98%DF%8D%DF%AC%DF%A3%DF%8D%DF%B2" title="ߡߊ߲߬ߛߊ߬ߟߊ߫ ߘߍ߬ߣߍ߲ – n’ko" lang="nqo" hreflang="nqo" data-title="ߡߊ߲߬ߛߊ߬ߟߊ߫ ߘߍ߬ߣߍ߲" data-language-autonym="ߒߞߏ" data-language-local-name="n’ko" class="interlanguage-link-target">ߒߞߏ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nrm mw-list-item"><a href="https://nrm.wikipedia.org/wiki/Rouoyaume_Unni" title="Rouoyaume Unni – Norman" lang="nrf" hreflang="nrf" data-title="Rouoyaume Unni" data-language-autonym="Nouormand" data-language-local-name="Norman" class="interlanguage-link-target">Nouormand</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nso mw-list-item"><a href="https://nso.wikipedia.org/wiki/United_Kingdom" title="United Kingdom – sotho de nord" lang="nso" hreflang="nso" data-title="United Kingdom" data-language-autonym="Sesotho sa Leboa" data-language-local-name="sotho de nord" class="interlanguage-link-target">Sesotho sa Leboa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nv mw-list-item"><a href="https://nv.wikipedia.org/wiki/T%C3%B3ta%CA%BC_Dine%CA%BC%C3%A9_Bik%C3%A9yah" title="Tótaʼ Dineʼé Bikéyah – navajo" lang="nv" hreflang="nv" data-title="Tótaʼ Dineʼé Bikéyah" data-language-autonym="Diné bizaad" data-language-local-name="navajo" class="interlanguage-link-target">Diné bizaad</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ny mw-list-item"><a href="https://ny.wikipedia.org/wiki/United_Kingdom" title="United Kingdom – nyanja" lang="ny" hreflang="ny" data-title="United Kingdom" data-language-autonym="Chi-Chewa" data-language-local-name="nyanja" class="interlanguage-link-target">Chi-Chewa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Reialme_Unit" title="Reialme Unit – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Reialme Unit" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target">Occitan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-olo mw-list-item"><a href="https://olo.wikipedia.org/wiki/Yhtistynnyh_kuningaskundu" title="Yhtistynnyh kuningaskundu – Livvi-Karelian" lang="olo" hreflang="olo" data-title="Yhtistynnyh kuningaskundu" data-language-autonym="Livvinkarjala" data-language-local-name="Livvi-Karelian" class="interlanguage-link-target">Livvinkarjala</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-om mw-list-item"><a href="https://om.wikipedia.org/wiki/Tokkummaa_Biyya_Mootii" title="Tokkummaa Biyya Mootii – oromo" lang="om" hreflang="om" data-title="Tokkummaa Biyya Mootii" data-language-autonym="Oromoo" data-language-local-name="oromo" class="interlanguage-link-target">Oromoo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-or mw-list-item"><a href="https://or.wikipedia.org/wiki/%E0%AC%AF%E0%AD%81%E0%AC%95%E0%AD%8D%E0%AC%A4%E0%AC%B0%E0%AC%BE%E0%AC%9C%E0%AD%8D%E0%AD%9F" title="ଯୁକ୍ତରାଜ୍ୟ – odia" lang="or" hreflang="or" data-title="ଯୁକ୍ତରାଜ୍ୟ" data-language-autonym="ଓଡ଼ିଆ" data-language-local-name="odia" class="interlanguage-link-target">ଓଡ଼ିଆ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-os mw-list-item"><a href="https://os.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%82%D1%8B%D1%80_%D0%91%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8" title="Стыр Британи – osetă" lang="os" hreflang="os" data-title="Стыр Британи" data-language-autonym="Ирон" data-language-local-name="osetă" class="interlanguage-link-target">Ирон</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%AF%E0%A9%82%E0%A8%A8%E0%A8%BE%E0%A8%88%E0%A8%9F%E0%A8%A1_%E0%A8%95%E0%A8%BF%E0%A9%B0%E0%A8%97%E0%A8%A1%E0%A8%AE" title="ਯੂਨਾਈਟਡ ਕਿੰਗਡਮ – punjabi" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਯੂਨਾਈਟਡ ਕਿੰਗਡਮ" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punjabi" class="interlanguage-link-target">ਪੰਜਾਬੀ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pag mw-list-item"><a href="https://pag.wikipedia.org/wiki/Reino_Unido" title="Reino Unido – pangasinan" lang="pag" hreflang="pag" data-title="Reino Unido" data-language-autonym="Pangasinan" data-language-local-name="pangasinan" class="interlanguage-link-target">Pangasinan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pam mw-list-item"><a href="https://pam.wikipedia.org/wiki/Pisanmetung_a_Ka-arian" title="Pisanmetung a Ka-arian – pampanga" lang="pam" hreflang="pam" data-title="Pisanmetung a Ka-arian" data-language-autonym="Kapampangan" data-language-local-name="pampanga" class="interlanguage-link-target">Kapampangan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pap mw-list-item"><a href="https://pap.wikipedia.org/wiki/Reino_Uni" title="Reino Uni – papiamento" lang="pap" hreflang="pap" data-title="Reino Uni" data-language-autonym="Papiamentu" data-language-local-name="papiamento" class="interlanguage-link-target">Papiamentu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pcd mw-list-item"><a href="https://pcd.wikipedia.org/wiki/Ro%C3%A9y%C3%B4me-Uni" title="Roéyôme-Uni – Picard" lang="pcd" hreflang="pcd" data-title="Roéyôme-Uni" data-language-autonym="Picard" data-language-local-name="Picard" class="interlanguage-link-target">Picard</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pcm mw-list-item"><a href="https://pcm.wikipedia.org/wiki/UK" title="UK – pidgin nigerian" lang="pcm" hreflang="pcm" data-title="UK" data-language-autonym="Naijá" data-language-local-name="pidgin nigerian" class="interlanguage-link-target">Naijá</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pdc mw-list-item"><a href="https://pdc.wikipedia.org/wiki/Vereenichde_Keenichreich" title="Vereenichde Keenichreich – Pennsylvania German" lang="pdc" hreflang="pdc" data-title="Vereenichde Keenichreich" data-language-autonym="Deitsch" data-language-local-name="Pennsylvania German" class="interlanguage-link-target">Deitsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pfl mw-list-item"><a href="https://pfl.wikipedia.org/wiki/Vereinigtes_K%C3%B6nigreich" title="Vereinigtes Königreich – Palatine German" lang="pfl" hreflang="pfl" data-title="Vereinigtes Königreich" data-language-autonym="Pälzisch" data-language-local-name="Palatine German" class="interlanguage-link-target">Pälzisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Wielka_Brytania" title="Wielka Brytania – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Wielka Brytania" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target">Polski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pms mw-list-item"><a href="https://pms.wikipedia.org/wiki/Regn_Un%C3%AC" title="Regn Unì – Piedmontese" lang="pms" hreflang="pms" data-title="Regn Unì" data-language-autonym="Piemontèis" data-language-local-name="Piedmontese" class="interlanguage-link-target">Piemontèis</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%D8%A8%D8%B1%D8%B7%D8%A7%D9%86%DB%8C%D8%A7" title="برطانیا – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="برطانیا" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target">پنجابی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnt mw-list-item"><a href="https://pnt.wikipedia.org/wiki/%CE%97%CE%BD%CF%89%CE%BC%CE%AD%CE%BD%CE%BF_%CE%92%CE%B1%CF%83%CE%AF%CE%BB%CE%B5%CE%B9%CE%BF" title="Ηνωμένο Βασίλειο – Pontic" lang="pnt" hreflang="pnt" data-title="Ηνωμένο Βασίλειο" data-language-autonym="Ποντιακά" data-language-local-name="Pontic" class="interlanguage-link-target">Ποντιακά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D8%A8%D8%B1%DB%90%D8%AA%D8%A7%D9%86%D9%8A%D8%A7" title="برېتانيا – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="برېتانيا" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target">پښتو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Reino_Unido" title="Reino Unido – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Reino Unido" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target">Português</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-qu mw-list-item"><a href="https://qu.wikipedia.org/wiki/Hukllachasqa_Qhapaq_Llaqta" title="Hukllachasqa Qhapaq Llaqta – quechua" lang="qu" hreflang="qu" data-title="Hukllachasqa Qhapaq Llaqta" data-language-autonym="Runa Simi" data-language-local-name="quechua" class="interlanguage-link-target">Runa Simi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rm mw-list-item"><a href="https://rm.wikipedia.org/wiki/Reginavel_Un%C3%AC" title="Reginavel Unì – romanșă" lang="rm" hreflang="rm" data-title="Reginavel Unì" data-language-autonym="Rumantsch" data-language-local-name="romanșă" class="interlanguage-link-target">Rumantsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rmy mw-list-item"><a href="https://rmy.wikipedia.org/wiki/Phandlo_Thagaripen_la_Bare_Britaniyako_thai_le_Nordutne_Irlandesko" title="Phandlo Thagaripen la Bare Britaniyako thai le Nordutne Irlandesko – Vlax Romani" lang="rmy" hreflang="rmy" data-title="Phandlo Thagaripen la Bare Britaniyako thai le Nordutne Irlandesko" data-language-autonym="Romani čhib" data-language-local-name="Vlax Romani" class="interlanguage-link-target">Romani čhib</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-rup mw-list-item"><a href="https://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Britania_Mari" title="Britania Mari – aromână" lang="rup" hreflang="rup" data-title="Britania Mari" data-language-autonym="Armãneashti" data-language-local-name="aromână" class="interlanguage-link-target">Armãneashti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-tara mw-list-item"><a href="https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Regne_Aun%C3%ACte" title="Regne Aunìte – Tarantino" lang="nap-x-tara" hreflang="nap-x-tara" data-title="Regne Aunìte" data-language-autonym="Tarandíne" data-language-local-name="Tarantino" class="interlanguage-link-target">Tarandíne</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D0%B5%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%B1%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Великобритания – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Великобритания" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target">Русский</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rue mw-list-item"><a href="https://rue.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D0%B5%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B0_%D0%91%D1%80%D1%96%D1%82%D0%B0%D0%BD%D1%96%D1%8F" title="Велика Брітанія – Rusyn" lang="rue" hreflang="rue" data-title="Велика Брітанія" data-language-autonym="Русиньскый" data-language-local-name="Rusyn" class="interlanguage-link-target">Русиньскый</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rw mw-list-item"><a href="https://rw.wikipedia.org/wiki/Ubwongereza" title="Ubwongereza – kinyarwanda" lang="rw" hreflang="rw" data-title="Ubwongereza" data-language-autonym="Ikinyarwanda" data-language-local-name="kinyarwanda" class="interlanguage-link-target">Ikinyarwanda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sa mw-list-item"><a href="https://sa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%82%E0%A4%AF%E0%A5%81%E0%A4%95%E0%A5%8D%E0%A4%A4%E0%A4%BE%E0%A4%A7%E0%A4%BF%E0%A4%B0%E0%A4%BE%E0%A4%9C%E0%A5%8D%E0%A4%AF%E0%A4%AE%E0%A5%8D" title="संयुक्ताधिराज्यम् – sanscrită" lang="sa" hreflang="sa" data-title="संयुक्ताधिराज्यम्" data-language-autonym="संस्कृतम्" data-language-local-name="sanscrită" class="interlanguage-link-target">संस्कृतम्</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sah mw-list-item"><a href="https://sah.wikipedia.org/wiki/%D0%A3%D0%BB%D1%83%D1%83_%D0%91%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Улуу Британия – sakha" lang="sah" hreflang="sah" data-title="Улуу Британия" data-language-autonym="Саха тыла" data-language-local-name="sakha" class="interlanguage-link-target">Саха тыла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sat mw-list-item"><a href="https://sat.wikipedia.org/wiki/%E1%B1%A5%E1%B1%AE%E1%B1%9E%E1%B1%AE%E1%B1%AB_%E1%B1%AB%E1%B1%A4%E1%B1%A5%E1%B1%9A%E1%B1%A2" title="ᱥᱮᱞᱮᱫ ᱫᱤᱥᱚᱢ – santali" lang="sat" hreflang="sat" data-title="ᱥᱮᱞᱮᱫ ᱫᱤᱥᱚᱢ" data-language-autonym="ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ" data-language-local-name="santali" class="interlanguage-link-target">ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sc mw-list-item"><a href="https://sc.wikipedia.org/wiki/Rennu_Unidu" title="Rennu Unidu – sardiniană" lang="sc" hreflang="sc" data-title="Rennu Unidu" data-language-autonym="Sardu" data-language-local-name="sardiniană" class="interlanguage-link-target">Sardu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-scn mw-list-item"><a href="https://scn.wikipedia.org/wiki/Regnu_Unitu" title="Regnu Unitu – siciliană" lang="scn" hreflang="scn" data-title="Regnu Unitu" data-language-autonym="Sicilianu" data-language-local-name="siciliană" class="interlanguage-link-target">Sicilianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sco badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://sco.wikipedia.org/wiki/Unitit_Kinrick" title="Unitit Kinrick – scots" lang="sco" hreflang="sco" data-title="Unitit Kinrick" data-language-autonym="Scots" data-language-local-name="scots" class="interlanguage-link-target">Scots</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sd mw-list-item"><a href="https://sd.wikipedia.org/wiki/%DA%AF%DA%8F%D9%8A%D9%84_%D8%A8%D8%A7%D8%AF%D8%B4%D8%A7%DA%BE%D8%AA" title="گڏيل بادشاھت – sindhi" lang="sd" hreflang="sd" data-title="گڏيل بادشاھت" data-language-autonym="سنڌي" data-language-local-name="sindhi" class="interlanguage-link-target">سنڌي</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-se mw-list-item"><a href="https://se.wikipedia.org/wiki/Ovttastuvvan_gonagasriika" title="Ovttastuvvan gonagasriika – sami de nord" lang="se" hreflang="se" data-title="Ovttastuvvan gonagasriika" data-language-autonym="Davvisámegiella" data-language-local-name="sami de nord" class="interlanguage-link-target">Davvisámegiella</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Ujedinjeno_Kraljevstvo" title="Ujedinjeno Kraljevstvo – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Ujedinjeno Kraljevstvo" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target">Srpskohrvatski / српскохрватски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-shi mw-list-item"><a href="https://shi.wikipedia.org/wiki/Bri%E1%B9%ADanya" title="Briṭanya – tachelhit" lang="shi" hreflang="shi" data-title="Briṭanya" data-language-autonym="Taclḥit" data-language-local-name="tachelhit" class="interlanguage-link-target">Taclḥit</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-shn mw-list-item"><a href="https://shn.wikipedia.org/wiki/%E1%80%99%E1%80%AD%E1%80%B0%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%B8%E1%82%81%E1%80%B0%E1%80%99%E1%80%BA%E1%82%88%E1%80%90%E1%80%AF%E1%80%99%E1%80%BA%E1%82%81%E1%80%B1%E1%82%83%E1%81%B6%E1%80%99%E1%80%BA%E1%80%B8_%E1%80%95%E1%80%9B%E1%80%AD%E1%80%90%E1%80%BA%E1%82%88%E1%80%90%E1%80%B5%E1%81%BC%E1%80%BA%E1%82%87" title="မိူင်းႁူမ်ႈတုမ်ႁေႃၶမ်း ပရိတ်ႈတဵၼ်ႇ – shan" lang="shn" hreflang="shn" data-title="မိူင်းႁူမ်ႈတုမ်ႁေႃၶမ်း ပရိတ်ႈတဵၼ်ႇ" data-language-autonym="ၽႃႇသႃႇတႆး " data-language-local-name="shan" class="interlanguage-link-target">ၽႃႇသႃႇတႆး </a></li><li class="interlanguage-link interwiki-si mw-list-item"><a href="https://si.wikipedia.org/wiki/%E0%B6%91%E0%B6%9A%E0%B7%8A%E0%B7%83%E0%B6%AD%E0%B7%8A_%E0%B6%BB%E0%B7%8F%E0%B6%A2%E0%B6%B0%E0%B7%8F%E0%B6%B1%E0%B7%92%E0%B6%BA" title="එක්සත් රාජධානිය – singhaleză" lang="si" hreflang="si" data-title="එක්සත් රාජධානිය" data-language-autonym="සිංහල" data-language-local-name="singhaleză" class="interlanguage-link-target">සිංහල</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/United_Kingdom" title="United Kingdom – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="United Kingdom" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target">Simple English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Spojen%C3%A9_kr%C3%A1%C4%BEovstvo" title="Spojené kráľovstvo – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Spojené kráľovstvo" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target">Slovenčina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-skr mw-list-item"><a href="https://skr.wikipedia.org/wiki/%D8%A8%D8%B1%D8%B7%D8%A7%D9%86%DB%8C%DB%81" title="برطانیہ – Saraiki" lang="skr" hreflang="skr" data-title="برطانیہ" data-language-autonym="سرائیکی" data-language-local-name="Saraiki" class="interlanguage-link-target">سرائیکی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Zdru%C5%BEeno_kraljestvo_Velike_Britanije_in_Severne_Irske" title="Združeno kraljestvo Velike Britanije in Severne Irske – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Združeno kraljestvo Velike Britanije in Severne Irske" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target">Slovenščina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sm mw-list-item"><a href="https://sm.wikipedia.org/wiki/Peret%C4%81nia" title="Peretānia – samoană" lang="sm" hreflang="sm" data-title="Peretānia" data-language-autonym="Gagana Samoa" data-language-local-name="samoană" class="interlanguage-link-target">Gagana Samoa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-smn mw-list-item"><a href="https://smn.wikipedia.org/wiki/Ovt%C3%A2stum_kun%C3%A2g%C3%A2skodde" title="Ovtâstum kunâgâskodde – sami inari" lang="smn" hreflang="smn" data-title="Ovtâstum kunâgâskodde" data-language-autonym="Anarâškielâ" data-language-local-name="sami inari" class="interlanguage-link-target">Anarâškielâ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sn mw-list-item"><a href="https://sn.wikipedia.org/wiki/Bhuritani" title="Bhuritani – shona" lang="sn" hreflang="sn" data-title="Bhuritani" data-language-autonym="ChiShona" data-language-local-name="shona" class="interlanguage-link-target">ChiShona</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-so mw-list-item"><a href="https://so.wikipedia.org/wiki/Boqortooyada_Midowday" title="Boqortooyada Midowday – somaleză" lang="so" hreflang="so" data-title="Boqortooyada Midowday" data-language-autonym="Soomaaliga" data-language-local-name="somaleză" class="interlanguage-link-target">Soomaaliga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Mbret%C3%ABria_e_Bashkuar" title="Mbretëria e Bashkuar – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Mbretëria e Bashkuar" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target">Shqip</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%A3%D1%98%D0%B5%D0%B4%D0%B8%D1%9A%D0%B5%D0%BD%D0%BE_%D0%9A%D1%80%D0%B0%D1%99%D0%B5%D0%B2%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%BE" title="Уједињено Краљевство – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Уједињено Краљевство" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target">Српски / srpski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-srn mw-list-item"><a href="https://srn.wikipedia.org/wiki/Ingriskondre" title="Ingriskondre – sranan tongo" lang="srn" hreflang="srn" data-title="Ingriskondre" data-language-autonym="Sranantongo" data-language-local-name="sranan tongo" class="interlanguage-link-target">Sranantongo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ss mw-list-item"><a href="https://ss.wikipedia.org/wiki/United_Kingdom" title="United Kingdom – swati" lang="ss" hreflang="ss" data-title="United Kingdom" data-language-autonym="SiSwati" data-language-local-name="swati" class="interlanguage-link-target">SiSwati</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-stq mw-list-item"><a href="https://stq.wikipedia.org/wiki/Fereeniged_K%C3%B6%C3%B6nichriek_fon_Groot-Britannien_un_Noudirlound" title="Fereeniged Köönichriek fon Groot-Britannien un Noudirlound – Saterland Frisian" lang="stq" hreflang="stq" data-title="Fereeniged Köönichriek fon Groot-Britannien un Noudirlound" data-language-autonym="Seeltersk" data-language-local-name="Saterland Frisian" class="interlanguage-link-target">Seeltersk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-su mw-list-item"><a href="https://su.wikipedia.org/wiki/Karajaan_Ngahiji" title="Karajaan Ngahiji – sundaneză" lang="su" hreflang="su" data-title="Karajaan Ngahiji" data-language-autonym="Sunda" data-language-local-name="sundaneză" class="interlanguage-link-target">Sunda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Storbritannien" title="Storbritannien – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Storbritannien" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target">Svenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Ufalme_wa_Muungano" title="Ufalme wa Muungano – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Ufalme wa Muungano" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target">Kiswahili</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szl mw-list-item"><a href="https://szl.wikipedia.org/wiki/Wielg%C5%8F_Brytanij%C5%8F" title="Wielgŏ Brytanijŏ – Silesian" lang="szl" hreflang="szl" data-title="Wielgŏ Brytanijŏ" data-language-autonym="Ślůnski" data-language-local-name="Silesian" class="interlanguage-link-target">Ślůnski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szy mw-list-item"><a href="https://szy.wikipedia.org/wiki/United_Kingdom" title="United Kingdom – Sakizaya" lang="szy" hreflang="szy" data-title="United Kingdom" data-language-autonym="Sakizaya" data-language-local-name="Sakizaya" class="interlanguage-link-target">Sakizaya</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%90%E0%AE%95%E0%AF%8D%E0%AE%95%E0%AE%BF%E0%AE%AF_%E0%AE%87%E0%AE%B0%E0%AE%BE%E0%AE%9A%E0%AF%8D%E0%AE%9A%E0%AE%BF%E0%AE%AF%E0%AE%AE%E0%AF%8D" title="ஐக்கிய இராச்சியம் – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="ஐக்கிய இராச்சியம்" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target">தமிழ்</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tay mw-list-item"><a href="https://tay.wikipedia.org/wiki/United_kingdom" title="United kingdom – Tayal" lang="tay" hreflang="tay" data-title="United kingdom" data-language-autonym="Tayal" data-language-local-name="Tayal" class="interlanguage-link-target">Tayal</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tcy mw-list-item"><a href="https://tcy.wikipedia.org/wiki/%E0%B2%AF%E0%B3%81%E0%B2%A8%E0%B3%88%E0%B2%9F%E0%B3%86%E0%B2%A1%E0%B3%8D_%E0%B2%95%E0%B2%BF%E0%B2%82%E0%B2%97%E0%B3%8D%E0%B2%A1%E0%B2%AE%E0%B3%8D" title="ಯುನೈಟೆಡ್ ಕಿಂಗ್ಡಮ್ – Tulu" lang="tcy" hreflang="tcy" data-title="ಯುನೈಟೆಡ್ ಕಿಂಗ್ಡಮ್" data-language-autonym="ತುಳು" data-language-local-name="Tulu" class="interlanguage-link-target">ತುಳು</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-te mw-list-item"><a href="https://te.wikipedia.org/wiki/%E0%B0%AF%E0%B1%81%E0%B0%A8%E0%B1%88%E0%B0%9F%E0%B1%86%E0%B0%A1%E0%B1%8D_%E0%B0%95%E0%B0%BF%E0%B0%82%E0%B0%97%E0%B1%8D%E2%80%8C%E0%B0%A1%E0%B0%AE%E0%B1%8D" title="యునైటెడ్ కింగ్‌డమ్ – telugu" lang="te" hreflang="te" data-title="యునైటెడ్ కింగ్‌డమ్" data-language-autonym="తెలుగు" data-language-local-name="telugu" class="interlanguage-link-target">తెలుగు</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tet mw-list-item"><a href="https://tet.wikipedia.org/wiki/Reinu_Naklibur" title="Reinu Naklibur – tetum" lang="tet" hreflang="tet" data-title="Reinu Naklibur" data-language-autonym="Tetun" data-language-local-name="tetum" class="interlanguage-link-target">Tetun</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tg mw-list-item"><a href="https://tg.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%BE%D0%BD%D0%B8%D1%91" title="Бритониё – tadjică" lang="tg" hreflang="tg" data-title="Бритониё" data-language-autonym="Тоҷикӣ" data-language-local-name="tadjică" class="interlanguage-link-target">Тоҷикӣ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%AA%E0%B8%AB%E0%B8%A3%E0%B8%B2%E0%B8%8A%E0%B8%AD%E0%B8%B2%E0%B8%93%E0%B8%B2%E0%B8%88%E0%B8%B1%E0%B8%81%E0%B8%A3" title="สหราชอาณาจักร – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="สหราชอาณาจักร" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target">ไทย</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tk mw-list-item"><a href="https://tk.wikipedia.org/wiki/Birle%C5%9Fen_Paty%C5%9Falyk" title="Birleşen Patyşalyk – turkmenă" lang="tk" hreflang="tk" data-title="Birleşen Patyşalyk" data-language-autonym="Türkmençe" data-language-local-name="turkmenă" class="interlanguage-link-target">Türkmençe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tl mw-list-item"><a href="https://tl.wikipedia.org/wiki/United_Kingdom" title="United Kingdom – tagalog" lang="tl" hreflang="tl" data-title="United Kingdom" data-language-autonym="Tagalog" data-language-local-name="tagalog" class="interlanguage-link-target">Tagalog</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tly mw-list-item"><a href="https://tly.wikipedia.org/wiki/Dy%C5%BEd%C9%99_Britanij%C9%99" title="Dyždə Britanijə – Talysh" lang="tly" hreflang="tly" data-title="Dyždə Britanijə" data-language-autonym="Tolışi" data-language-local-name="Talysh" class="interlanguage-link-target">Tolışi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-to mw-list-item"><a href="https://to.wikipedia.org/wiki/Pilit%C4%81nia" title="Pilitānia – tongană" lang="to" hreflang="to" data-title="Pilitānia" data-language-autonym="Lea faka-Tonga" data-language-local-name="tongană" class="interlanguage-link-target">Lea faka-Tonga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tpi mw-list-item"><a href="https://tpi.wikipedia.org/wiki/Yunaitet_Kingdom" title="Yunaitet Kingdom – tok pisin" lang="tpi" hreflang="tpi" data-title="Yunaitet Kingdom" data-language-autonym="Tok Pisin" data-language-local-name="tok pisin" class="interlanguage-link-target">Tok Pisin</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Birle%C5%9Fik_Krall%C4%B1k" title="Birleşik Krallık – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Birleşik Krallık" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target">Türkçe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-trv mw-list-item"><a href="https://trv.wikipedia.org/wiki/Igiris" title="Igiris – taroko" lang="trv" hreflang="trv" data-title="Igiris" data-language-autonym="Seediq" data-language-local-name="taroko" class="interlanguage-link-target">Seediq</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ts mw-list-item"><a href="https://ts.wikipedia.org/wiki/United_Kingdom" title="United Kingdom – tsonga" lang="ts" hreflang="ts" data-title="United Kingdom" data-language-autonym="Xitsonga" data-language-local-name="tsonga" class="interlanguage-link-target">Xitsonga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tt badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://tt.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D3%A9%D0%B5%D0%BA%D0%B1%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Бөекбритания – tătară" lang="tt" hreflang="tt" data-title="Бөекбритания" data-language-autonym="Татарча / tatarça" data-language-local-name="tătară" class="interlanguage-link-target">Татарча / tatarça</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tw mw-list-item"><a href="https://tw.wikipedia.org/wiki/United_Kingdom" title="United Kingdom – twi" lang="tw" hreflang="tw" data-title="United Kingdom" data-language-autonym="Twi" data-language-local-name="twi" class="interlanguage-link-target">Twi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ty mw-list-item"><a href="https://ty.wikipedia.org/wiki/Parat%C4%81ne" title="Paratāne – tahitiană" lang="ty" hreflang="ty" data-title="Paratāne" data-language-autonym="Reo tahiti" data-language-local-name="tahitiană" class="interlanguage-link-target">Reo tahiti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-udm mw-list-item"><a href="https://udm.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D0%B5%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%B1%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Великобритания – udmurt" lang="udm" hreflang="udm" data-title="Великобритания" data-language-autonym="Удмурт" data-language-local-name="udmurt" class="interlanguage-link-target">Удмурт</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ug mw-list-item"><a href="https://ug.wikipedia.org/wiki/%D8%A8%DB%88%D9%8A%DB%88%D9%83_%D8%A8%DB%90%D8%B1%D9%89%D8%AA%D8%A7%D9%86%D9%89%D9%8A%DB%95" title="بۈيۈك بېرىتانىيە – uigură" lang="ug" hreflang="ug" data-title="بۈيۈك بېرىتانىيە" data-language-autonym="ئۇيغۇرچە / Uyghurche" data-language-local-name="uigură" class="interlanguage-link-target">ئۇيغۇرچە / Uyghurche</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D0%B5%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B0_%D0%91%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BD%D1%96%D1%8F" title="Велика Британія – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Велика Британія" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target">Українська</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D9%85%D8%AA%D8%AD%D8%AF%DB%81_%D9%85%D9%85%D9%84%DA%A9%D8%AA" title="متحدہ مملکت – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="متحدہ مملکت" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target">اردو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Birlashgan_Qirollik" title="Birlashgan Qirollik – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Birlashgan Qirollik" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target">Oʻzbekcha / ўзбекча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vec mw-list-item"><a href="https://vec.wikipedia.org/wiki/Regno_Un%C3%ACo" title="Regno Unìo – venetă" lang="vec" hreflang="vec" data-title="Regno Unìo" data-language-autonym="Vèneto" data-language-local-name="venetă" class="interlanguage-link-target">Vèneto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vep mw-list-item"><a href="https://vep.wikipedia.org/wiki/Sur%27_Britanii" title="Sur' Britanii – Veps" lang="vep" hreflang="vep" data-title="Sur' Britanii" data-language-autonym="Vepsän kel’" data-language-local-name="Veps" class="interlanguage-link-target">Vepsän kel’</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/V%C6%B0%C6%A1ng_qu%E1%BB%91c_Li%C3%AAn_hi%E1%BB%87p_Anh_v%C3%A0_B%E1%BA%AFc_Ireland" title="Vương quốc Liên hiệp Anh và Bắc Ireland – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Vương quốc Liên hiệp Anh và Bắc Ireland" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target">Tiếng Việt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vls mw-list-item"><a href="https://vls.wikipedia.org/wiki/Ver%C3%AAnigd_Keunienkryk" title="Verênigd Keunienkryk – West Flemish" lang="vls" hreflang="vls" data-title="Verênigd Keunienkryk" data-language-autonym="West-Vlams" data-language-local-name="West Flemish" class="interlanguage-link-target">West-Vlams</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vo mw-list-item"><a href="https://vo.wikipedia.org/wiki/Reg%C3%A4n_Pebal%C3%B6l" title="Regän Pebalöl – volapuk" lang="vo" hreflang="vo" data-title="Regän Pebalöl" data-language-autonym="Volapük" data-language-local-name="volapuk" class="interlanguage-link-target">Volapük</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wa mw-list-item"><a href="https://wa.wikipedia.org/wiki/Rwey%C3%A5me-Uni" title="Rweyåme-Uni – valonă" lang="wa" hreflang="wa" data-title="Rweyåme-Uni" data-language-autonym="Walon" data-language-local-name="valonă" class="interlanguage-link-target">Walon</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Reino_Unido" title="Reino Unido – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Reino Unido" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target">Winaray</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wo mw-list-item"><a href="https://wo.wikipedia.org/wiki/Nguur-Yu-Bennoo" title="Nguur-Yu-Bennoo – wolof" lang="wo" hreflang="wo" data-title="Nguur-Yu-Bennoo" data-language-autonym="Wolof" data-language-local-name="wolof" class="interlanguage-link-target">Wolof</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E8%8B%B1%E5%9B%BD" title="英国 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="英国" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target">吴语</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xmf mw-list-item"><a href="https://xmf.wikipedia.org/wiki/%E1%83%92%E1%83%9D%E1%83%90%E1%83%A0%E1%83%97%E1%83%9D%E1%83%98%E1%83%90%E1%83%9C%E1%83%90%E1%83%A4%E1%83%98%E1%83%9A%E1%83%98_%E1%83%9D%E1%83%9B%E1%83%90%E1%83%A4%E1%83%94" title="გოართოიანაფილი ომაფე – Mingrelian" lang="xmf" hreflang="xmf" data-title="გოართოიანაფილი ომაფე" data-language-autonym="მარგალური" data-language-local-name="Mingrelian" class="interlanguage-link-target">მარგალური</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yi badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://yi.wikipedia.org/wiki/%D7%A4%D7%90%D7%A8%D7%90%D7%99%D7%99%D7%A0%D7%99%D7%92%D7%98%D7%A2_%D7%A7%D7%A2%D7%A0%D7%99%D7%92%D7%A8%D7%99%D7%99%D7%9A" title="פאראייניגטע קעניגרייך – idiș" lang="yi" hreflang="yi" data-title="פאראייניגטע קעניגרייך" data-language-autonym="ייִדיש" data-language-local-name="idiș" class="interlanguage-link-target">ייִדיש</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yo mw-list-item"><a href="https://yo.wikipedia.org/wiki/Il%E1%BA%B9%CC%80%E1%BB%8Dba_A%E1%B9%A3%E1%BB%8D%CC%80kan" title="Ilẹ̀ọba Aṣọ̀kan – yoruba" lang="yo" hreflang="yo" data-title="Ilẹ̀ọba Aṣọ̀kan" data-language-autonym="Yorùbá" data-language-local-name="yoruba" class="interlanguage-link-target">Yorùbá</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-za mw-list-item"><a href="https://za.wikipedia.org/wiki/Yinghgoz" title="Yinghgoz – zhuang" lang="za" hreflang="za" data-title="Yinghgoz" data-language-autonym="Vahcuengh" data-language-local-name="zhuang" class="interlanguage-link-target">Vahcuengh</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zea mw-list-item"><a href="https://zea.wikipedia.org/wiki/Vere%C3%AAnigd_Konienkriek" title="Vereênigd Konienkriek – Zeelandic" lang="zea" hreflang="zea" data-title="Vereênigd Konienkriek" data-language-autonym="Zeêuws" data-language-local-name="Zeelandic" class="interlanguage-link-target">Zeêuws</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zgh mw-list-item"><a href="https://zgh.wikipedia.org/wiki/%E2%B5%9C%E2%B4%B0%E2%B4%B3%E2%B5%8D%E2%B4%B7%E2%B5%89%E2%B5%9C_%E2%B5%89%E2%B5%8E%E2%B5%93%E2%B5%8F%E2%B5%8F" title="ⵜⴰⴳⵍⴷⵉⵜ ⵉⵎⵓⵏⵏ – tamazight standard marocană" lang="zgh" hreflang="zgh" data-title="ⵜⴰⴳⵍⴷⵉⵜ ⵉⵎⵓⵏⵏ" data-language-autonym="ⵜⴰⵎⴰⵣⵉⵖⵜ ⵜⴰⵏⴰⵡⴰⵢⵜ" data-language-local-name="tamazight standard marocană" class="interlanguage-link-target">ⵜⴰⵎⴰⵣⵉⵖⵜ ⵜⴰⵏⴰⵡⴰⵢⵜ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E8%8B%B1%E5%9B%BD" title="英国 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="英国" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target">中文</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-classical mw-list-item"><a href="https://zh-classical.wikipedia.org/wiki/%E8%8B%B1%E5%9C%8B" title="英國 – Literary Chinese" lang="lzh" hreflang="lzh" data-title="英國" data-language-autonym="文言" data-language-local-name="Literary Chinese" class="interlanguage-link-target">文言</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/Li%C3%A2n-ha%CC%8Dp_%C3%94ng-kok" title="Liân-ha̍p Ông-kok – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="Liân-ha̍p Ông-kok" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target">閩南語 / Bân-lâm-gú</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E8%8B%B1%E5%9C%8B" title="英國 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="英國" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target">粵語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zu mw-list-item"><a href="https://zu.wikipedia.org/wiki/Umbuso_Ohlangeneyo" title="Umbuso Ohlangeneyo – zulu" lang="zu" hreflang="zu" data-title="Umbuso Ohlangeneyo" data-language-autonym="IsiZulu" data-language-local-name="zulu" class="interlanguage-link-target">IsiZulu</a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q145#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a">Articol</a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t">Discuție</a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >română </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord">Lectură</a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >Unelte </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord">Lectură</a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=history">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j">Ce trimite aici</a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k">Schimbări corelate</a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u">Trimite fișier</a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q">Pagini speciale</a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&oldid=16676662" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini">Legătură permanentă</a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină">Informații despre pagină</a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&id=16676662&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini">Citează acest articol</a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FRegatul_Unit_al_Marii_Britanii_%25C8%2599i_al_Irlandei_de_Nord">Obține URL scurtat</a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FRegatul_Unit_al_Marii_Britanii_%25C8%2599i_al_Irlandei_de_Nord">Descărcați codul QR</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Regatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord">Creare carte</a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=show-download-screen">Descărcare ca PDF</a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p">Versiune de tipărit</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/United_Kingdom" hreflang="en">Wikimedia Commons</a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikinews mw-list-item"><a href="https://ro.wikinews.org/wiki/Categorie:Marea_Britanie" hreflang="ro">Wikiștiri</a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikivoyage mw-list-item"><a href="https://ro.wikivoyage.org/wiki/Regatul_Unit" hreflang="ro">Wikivoyage</a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q145" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g">Element Wikidata</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle">(Redirecționat de la <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit&redirect=no" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a>)</div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><div role="note" class="dezambiguizare">Pagina „Regatul Unit” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți <a href="/wiki/Regatul_Unit_(dezambiguizare)" class="mw-disambig" title="Regatul Unit (dezambiguizare)">Regatul Unit (dezambiguizare)</a>.</div> <div role="note" class="dezambiguizare">Pagina „UK” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți <a href="/wiki/UK_(dezambiguizare)" class="mw-disambig" title="UK (dezambiguizare)">UK (dezambiguizare)</a>.</div> <table class="infocaseta"><tbody><tr><td colspan="2" class="antet harta" style="background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Regatul Unit</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;background: linear-gradient( to right, rgba(204, 210, 217, 1), rgba(204, 210, 217, 1), rgba(204, 210, 217, 1), rgba(156, 163, 170, 1)) repeat-y right; font-size: 130%; line-height: 1.2em; padding-top: 0;">United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland (<a href="/wiki/Limba_englez%C4%83" title="Limba engleză">engleză</a>) United Kingdom (<a href="/wiki/Limba_englez%C4%83" title="Limba engleză">engleză</a>) Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table align="center" style="width:100%; background:none;"><tbody><tr><td width="58%"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_the_United_Kingdom_(3-5).svg" class="mw-file-description" title="Drapelul Regatului Unit"><img alt="Drapelul Regatului Unit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/125px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png" decoding="async" width="125" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/188px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/250px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a></td><td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_the_United_Kingdom_(2022,_variant_2).svg" class="mw-file-description" title="Stema Regatului Unit"><img alt="Stema Regatului Unit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5b/Coat_of_arms_of_the_United_Kingdom_%282022%2C_variant_2%29.svg/85px-Coat_of_arms_of_the_United_Kingdom_%282022%2C_variant_2%29.svg.png" decoding="async" width="85" height="80" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5b/Coat_of_arms_of_the_United_Kingdom_%282022%2C_variant_2%29.svg/128px-Coat_of_arms_of_the_United_Kingdom_%282022%2C_variant_2%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5b/Coat_of_arms_of_the_United_Kingdom_%282022%2C_variant_2%29.svg/170px-Coat_of_arms_of_the_United_Kingdom_%282022%2C_variant_2%29.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="479" /></a></td></tr><tr><td align="center"><a href="/wiki/Drapelul_Regatului_Unit" title="Drapelul Regatului Unit">Drapelul Regatului Unit</a></td><td align="center"><a href="/wiki/Stema_Regatului_Unit" title="Stema Regatului Unit">Stema Regatului Unit</a></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><a href="/wiki/Deviz%C4%83" class="mw-redirect" title="Deviză">Deviză</a>: Dieu et mon droit1 (Dumnezeu și dreptul meu)</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div style="margin:auto;text-align:center"><div style="margin-bottom:20"><a href="/wiki/Imn_na%C8%9Bional" title="Imn național">Imnul național</a>: </div> <div style="margin:auto"><audio id="mwe_player_0" controls="" preload="none" data-mw-tmh="" class="mw-file-element" width="220" style="width:220px;" data-durationhint="50" data-mwtitle="U.S._Navy_Band_-_God_Save_the_King.oga" data-mwprovider="wikimediacommons"><source src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/transcoded/7/71/U.S._Navy_Band_-_God_Save_the_King.oga/U.S._Navy_Band_-_God_Save_the_King.oga.mp3" type="audio/mpeg" data-transcodekey="mp3" data-width="0" data-height="0" /><source src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/71/U.S._Navy_Band_-_God_Save_the_King.oga" type="audio/ogg; codecs="vorbis"" data-width="0" data-height="0" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AU.S._Navy_Band_-_God_Save_the_King.oga&lang=cy&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="cy" label="Cymraeg ‪(cy)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AU.S._Navy_Band_-_God_Save_the_King.oga&lang=dag&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="dag" label="dagbanli ‪(dag)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AU.S._Navy_Band_-_God_Save_the_King.oga&lang=en&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="en" label="English ‪(en)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AU.S._Navy_Band_-_God_Save_the_King.oga&lang=fr&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="fr" label="français ‪(fr)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AU.S._Navy_Band_-_God_Save_the_King.oga&lang=ga&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="ga" label="Gaeilge ‪(ga)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AU.S._Navy_Band_-_God_Save_the_King.oga&lang=gd&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="gd" label="Gàidhlig ‪(gd)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AU.S._Navy_Band_-_God_Save_the_King.oga&lang=hu&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="hu" label="magyar ‪(hu)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AU.S._Navy_Band_-_God_Save_the_King.oga&lang=la&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="la" label="Latina ‪(la)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AU.S._Navy_Band_-_God_Save_the_King.oga&lang=mi&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="mi" label="Māori ‪(mi)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AU.S._Navy_Band_-_God_Save_the_King.oga&lang=ms&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="ms" label="Bahasa Melayu ‪(ms)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AU.S._Navy_Band_-_God_Save_the_King.oga&lang=my&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="my" label="မြန်မာဘာသာ ‪(my)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AU.S._Navy_Band_-_God_Save_the_King.oga&lang=nrm&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="nrf" label="Nouormand ‪(nrm)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AU.S._Navy_Band_-_God_Save_the_King.oga&lang=pt&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="pt" label="português ‪(pt)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AU.S._Navy_Band_-_God_Save_the_King.oga&lang=vi&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="vi" label="Tiếng Việt ‪(vi)‬" data-dir="ltr" /></audio></div></div></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table><tbody><tr><td><figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Europe-UK.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5b/Europe-UK.svg/290px-Europe-UK.svg.png" decoding="async" width="290" height="244" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5b/Europe-UK.svg/435px-Europe-UK.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5b/Europe-UK.svg/580px-Europe-UK.svg.png 2x" data-file-width="2045" data-file-height="1720" /></a><figcaption></figcaption></figure></td></tr><tr><td><div style="position:relative;top:0.3em"></div></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Geografie</th></tr><tr><th style=";">Suprafață</th><td colspan="1" class="" style=";"> </td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"> - totală</th><td colspan="1" class="" style=";">243 610 km² (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_suprafa%C8%9B%C4%83" title="Lista țărilor după suprafață">locul 80</a>)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Ap%C4%83" title="Apă">Apă</a> (<a href="/wiki/Procentaj" class="mw-redirect" title="Procentaj">%</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";">1,34</td></tr><tr><th style=";">Cel mai înalt punct</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Ben_Nevis" title="Ben Nevis">Ben Nevis</a> (1.344 m) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q145#P610" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cel mai jos punct</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1404827" class="extiw" title="d:Q1404827">The Fens</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr>[[The Fens (naturally marshy region in eastern England)|]] (−4 m) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q145#P1589" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cel mai mare oraș</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Londra" title="Londra">Londra</a></td></tr><tr><th style=";">Vecini</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a><a href="#cite_note-9f6e8cecd7a875c8fec88d6e023900c8-9">[8]</a><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q145#P47" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Fus_orar" title="Fus orar">Fus orar</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/UTC" class="mw-redirect" title="UTC">UTC</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Or%C4%83_de_var%C4%83" class="mw-redirect" title="Oră de vară">Ora de vară</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/UTC%2B1" title="UTC+1">UTC+1</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Populație</th></tr><tr><th style=";">Densitate</th><td colspan="1" class="" style=";">263,1 loc/km²</td></tr><tr><th style=";"> - Estimare 2021</th><td colspan="1" class="" style=";">67.326.569</td></tr><tr><th style=";">Limbi oficiale</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Limba_englez%C4%83" title="Limba engleză">engleza</a></td></tr><tr><th style=";">Limbi regionale/minoritare</th><td colspan="1" class="" style=";"><div class="hlist" style="margin-left:0em;"><div class="plainlist"><ul style=""><li style=""> <a href="/wiki/Limba_scots" title="Limba scots">scots</a> </li><li style=""> <a href="/w/index.php?title=Ulster_scots&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ulster scots — pagină inexistentă">Ulster scots</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q201966" class="extiw" title="d:Q201966">d</a>) </li><li style=""> <a href="/wiki/Limba_galez%C4%83" title="Limba galeză">galeză</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Limba_cornic%C4%83" title="Limba cornică">cornică</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Limba_sco%C8%9Bian%C4%83" title="Limba scoțiană">gaelică scoțiană</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Limba_irlandez%C4%83" title="Limba irlandeză">irlandeză</a><a href="#cite_note-5">[a]</a> </li></ul></div></div></td></tr><tr><th style=";">Etnonim</th><td colspan="1" class="" style=";">(masc.) britanic, (fem.) britanică, (pl.) <a href="/wiki/Britanici" title="Britanici">britanici</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Guvernare</th></tr><tr><th style=";">Sistem politic</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Monarhie_constitu%C8%9Bional%C4%83" title="Monarhie constituțională">monarhie constituțională</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Regii_Regatului_Unit" class="mw-redirect" title="Regii Regatului Unit">Rege</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Charles_al_III-lea" title="Charles al III-lea">Charles al III-lea</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Premierii_Regatului_Unit" class="mw-redirect" title="Premierii Regatului Unit">Prim Ministru</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Keir_Starmer" title="Keir Starmer">Keir Starmer</a></td></tr><tr><th style=";">Legislativ</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Parlamentul_Regatului_Unit" title="Parlamentul Regatului Unit">Parlamentul Regatului Unit</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q145#P194" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Capitala</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Londra" title="Londra">Londra</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Istorie</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><a href="/wiki/Istoria_Regatului_Unit" title="Istoria Regatului Unit">Formare</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/w/index.php?title=Actele_Unirii_(1707)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Actele Unirii (1707) — pagină inexistentă">Actele Uniunii</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/1_mai" title="1 mai">1 mai</a> <a href="/wiki/1707" title="1707">1707</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/w/index.php?title=Actul_Uniunii_(1801)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Actul Uniunii (1801) — pagină inexistentă">Actul Uniunii</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/1_ianuarie" title="1 ianuarie">1 ianuarie</a> <a href="/wiki/1801" title="1801">1801</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Tratatul_anglo-irlandez" title="Tratatul anglo-irlandez">Tratatul anglo-irlandez</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/12_aprilie" title="12 aprilie">12 aprilie</a> <a href="/wiki/1922" title="1922">1922</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Economie</th></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a> (<a href="/wiki/Paritatea_puterii_de_cump%C4%83rare" title="Paritatea puterii de cumpărare">PPC</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";">2021</td></tr><tr><th style=";"> - Total</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $3.174 trilioane<a href="#cite_note-IMFWEOUK-6">[5]</a> (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(PPC)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (PPC)">locul 10</a>)</td></tr><tr><th style=";"> - Pe cap de locuitor</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $47.089<a href="#cite_note-IMFWEOUK-6">[5]</a> (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(PPC)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (PPC)">locul 2</a>)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a> (nominal)</th><td colspan="1" class="" style=";">2021</td></tr><tr><th style=";"> - Total</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $3.124 trilioane<a href="#cite_note-IMFWEOUK-6">[5]</a> (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(nominal)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (nominal)">locul 5</a>)</td></tr><tr><th style=";"> - Pe cap de locuitor</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $46.344<a href="#cite_note-IMFWEOUK-6">[5]</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Coeficientul_lui_Gini" title="Coeficientul lui Gini">Gini</a> (2018)</th><td colspan="1" class="" style=";">33.5 (locul 33)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Indicele dezvoltării umane">IDU</a> (2019)</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ 0.932 (foarte ridicat) (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Lista țărilor după indicele dezvoltării umane">locul 13</a>)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Valut%C4%83" title="Valută">Monedă</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Lir%C4%83_sterlin%C4%83" title="Liră sterlină">Liră sterlină</a> (<code><a href="/wiki/ISO_4217" title="ISO 4217">GBP</a></code>)</td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Coduri și identificatori</th></tr><tr><th style=";">Cod <a href="/wiki/Comitetul_Olimpic_Interna%C8%9Bional" title="Comitetul Olimpic Internațional">CIO</a></th><td colspan="1" class="" style=";">GBR <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q145#P984" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cod mobil</th><td colspan="1" class="" style=";">234 235 <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q145#P2258" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Prefix telefonic</th><td colspan="1" class="" style=";">44</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/ISO_3166-2" title="ISO 3166-2">ISO 3166-2</a></th><td colspan="1" class="" style=";">GB <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q145#P297" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Domeniu_na%C8%9Bional_de_nivel_superior" title="Domeniu național de nivel superior">Domeniu Internet</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/.uk" title=".uk">.uk</a>3</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div style="font-size:smaller;text-align:left">1 Deviza regală în Scoția este Nemo me impune lacessit (în <a href="/wiki/Limba_latin%C4%83" title="Limba latină">latină</a>: "Nimeni nu mă rănește fără a scăpa nepedepsit") 2 Alte limbi au statut oficial în anumite părți ale Regatului. Iată numele oficial al Regatului Unit în fiecare din aceste limbi: <ul><li><a href="/wiki/Limba_galez%C4%83" title="Limba galeză">galeză (velșă)</a>: Teyrnas Unedig Prydain Fawr a Gogledd Iwerddon</li> <li><a href="/wiki/Limba_gaelic%C4%83_sco%C8%9Bian%C4%83" class="mw-redirect" title="Limba gaelică scoțiană">gaelică scoțiană</a>: An Rìoghachd Aonaichte na Breatainn Mhòr agus Eirinn a Tuath</li> <li><a href="/wiki/Limba_irlandez%C4%83" title="Limba irlandeză">irlandeză</a>: Ríocht Aontaithe na Breataine Móire agus Tuaisceart na hÉireann</li> <li><a href="/wiki/Limba_cornic%C4%83" title="Limba cornică">cornică</a>: An Rywvaneth Unys a Vreten Veur hag Iwerdhon Glédh</li> <li><a href="/wiki/Limba_scots" title="Limba scots">scoțiană joasă (scots)</a>: Unitit Kinrick o Great Breetain an Northren Ireland</li></ul> 3 Codul <a href="/wiki/ISO_3166-1" title="ISO 3166-1">ISO 3166-1</a> este GB, dar domeniul <a href="/wiki/.gb" title=".gb">.gb</a> nu este în uz.</div></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Prezență online</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.gov.uk/">site web oficial</a> <a class="external text" href="https://hashtags-hub.toolforge.org/UnitedKingdom">hasthtag</a></td></tr><tr><td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px ##ccd2d9 solid; font-size: 80%; background:inherit; color:var(--color-base, #000); text-align: right;">Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q145" class="extiw" title="d:Q145">date</a> / <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=0">text</a> <a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_%C8%9Aar%C4%83" title="Consultați documentația formatului"><img alt="Consultați documentația formatului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/18px-Gtk-dialog-info.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/24px-Gtk-dialog-info.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16573438">.mw-parser-output .infocaseta{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa);color:var(--color-base,#000)}.mw-parser-output .infobox-subbox{padding:0;border:none;margin:-3px;width:auto;min-width:100%;font-size:100%;clear:none;float:none;background-color:transparent}.mw-parser-output .infobox-3cols-child{margin:auto}.mw-parser-output .infobox .navbar{font-size:100%}body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-header,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-subheader,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-above,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-title,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-image,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-full-data,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-below{text-align:center}</style> Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (în <a href="/wiki/Limba_englez%C4%83" title="Limba engleză">engleză</a> United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland), cunoscut sub numele de Regatul Unit (în <a href="/wiki/Limba_englez%C4%83" title="Limba engleză">engleză</a> United Kingdom, pronunție <a href="/wiki/Limba_englez%C4%83" title="Limba engleză">engleză</a>: <a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">/jʊ̈nai̯tɘd kɪŋɡdə̯m/</a>, pe scurt UK) sau Marea Britanie (în <a href="/wiki/Limba_englez%C4%83" title="Limba engleză">engleză</a> Great Britain sau doar Britain), este o <a href="/wiki/Stat_suveran" title="Stat suveran">țară suverană</a> din Europa occidentală. Situată în largul coastelor de nord-vest ale <a href="/wiki/Europa_continental%C4%83" title="Europa continentală">continentului European</a>, Regatul Unit cuprinde insula <a href="/wiki/Marea_Britanie" title="Marea Britanie">Marea Britanie</a>, partea de nord-est a insulei <a href="/wiki/Irlanda_(insul%C4%83)" title="Irlanda (insulă)">Irlanda</a> și multe insule mici.<a href="#cite_note-11">[10]</a> <a href="/wiki/Irlanda_de_Nord" title="Irlanda de Nord">Irlanda de Nord</a> este singura parte a Regatului Unit care are <a href="/w/index.php?title=Frontiera_%C3%AEntre_Irlanda_%C8%99i_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Frontiera între Irlanda și Regatul Unit — pagină inexistentă">frontieră terestră</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q670200" class="extiw" title="d:Q670200">d</a>) cu un alt stat suveran‍—‌ <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Republica Irlanda</a>. În afara acestei frontiere terestre, Marea Britanie este înconjurată de <a href="/wiki/Oceanul_Atlantic" title="Oceanul Atlantic">Oceanul Atlantic</a>, cu <a href="/wiki/Marea_Nordului" title="Marea Nordului">Marea Nordului</a> la est, <a href="/wiki/Canalul_M%C3%A2necii" title="Canalul Mânecii">Canalul Mânecii</a> la sud și <a href="/wiki/Marea_Celtic%C4%83" title="Marea Celtică">Marea Celtică</a> la sud-sud-vest, având <a href="/wiki/Lista_statelor_dup%C4%83_lungimea_coastei" title="Lista statelor după lungimea coastei">a 12-cea mai lungă coastă din lume</a>. <a href="/wiki/Marea_Irlandez%C4%83" title="Marea Irlandeză">Marea Irlandei</a> se află între Marea Britanie și Irlanda. Cu o suprafață de 242.500 km², Regatul Unit este <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_suprafa%C8%9B%C4%83" title="Lista țărilor după suprafață">al 78-lea cel mai mare stat suveran din lume</a> și <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_europene_dup%C4%83_suprafa%C8%9B%C4%83" title="Lista țărilor europene după suprafață">al 11-lea din Europa</a>. Este, de asemenea, <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_popula%C8%9Bie" title="Lista țărilor după populație">a 21-a cea mai populată țară</a>, cu o populație estimată la 65,1 milioane de locuitori.<a href="#cite_note-imf2-12">[11]</a> Regatul Unit este o <a href="/wiki/Monarhie_constitu%C8%9Bional%C4%83" title="Monarhie constituțională">monarhie constituțională</a> cu o <a href="/wiki/Sistem_parlamentar" title="Sistem parlamentar">democrație parlamentară</a>.<a href="#cite_note-13">[12]</a><a href="#cite_note-14">[13]</a> <a href="/w/index.php?title=Monarhia_Regatului_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Monarhia Regatului Unit — pagină inexistentă">Monarh</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q739941" class="extiw" title="d:Q739941">d</a>) este regele <a href="/wiki/Charles_al_III-lea" title="Charles al III-lea">Charles al III-lea</a>, care <a href="/wiki/Domnie" class="mw-redirect" title="Domnie">domnește</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7310094" class="extiw" title="d:Q7310094">d</a>) din 8 septembrie 2022 (fiind încoronat pe 6 mai 2023). <a href="/wiki/Capital%C4%83" title="Capitală">Capitala</a> Regatului Unit, și cel mai mare oraș, este <a href="/wiki/Londra" title="Londra">Londra</a>, un <a href="/wiki/Ora%C8%99_global" title="Oraș global">oraș global</a> și <a href="/w/index.php?title=Centru_financiar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Centru financiar — pagină inexistentă">centru financiar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1066984" class="extiw" title="d:Q1066984">d</a>) cu o populație a zonei urbane de 10,3 milioane de locuitori, fiind al patrulea cel mai mare oraș din Europa.<a href="#cite_note-15">[14]</a> Alte mari <a href="/w/index.php?title=Lista_zonelor_urbane_din_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista zonelor urbane din Regatul Unit — pagină inexistentă">zone urbane din Regatul Unit</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q516491" class="extiw" title="d:Q516491">d</a>) sunt <a href="/wiki/Conurba%C8%9Bie" title="Conurbație">aglomerările urbane</a> centrate în <a href="/wiki/Birmingham" title="Birmingham">Birmingham</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1292186" class="extiw" title="d:Q1292186">d</a>), <a href="/wiki/Leeds" title="Leeds">Leeds</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2670140" class="extiw" title="d:Q2670140">d</a>), <a href="/wiki/Glasgow" title="Glasgow">Glasgow</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5600557" class="extiw" title="d:Q5600557">d</a>), <a href="/wiki/Liverpool" title="Liverpool">Liverpool</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1617333" class="extiw" title="d:Q1617333">d</a>) și <a href="/wiki/Manchester" title="Manchester">Manchester</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1348519" class="extiw" title="d:Q1348519">d</a>). Regatul Unit este format din <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_Regatului_Unit" title="Țările Regatului Unit">patru țări</a>—<a href="/wiki/Anglia" title="Anglia">Anglia</a>, <a href="/wiki/Sco%C8%9Bia" title="Scoția">Scoția</a>, <a href="/wiki/%C8%9Aara_Galilor" title="Țara Galilor">Țara Galilor</a> și <a href="/wiki/Irlanda_de_Nord" title="Irlanda de Nord">Irlanda de Nord</a>.<a href="#cite_note-page823-16">[15]</a> Ultimele trei au administrații autonome,<a href="#cite_note-devoladmins-17">[16]</a> fiecare cu puteri diferite,<a href="#cite_note-18">[17]</a><a href="#cite_note-19">[18]</a> cu sediul în capitalele lor, <a href="/wiki/Edinburgh" title="Edinburgh">Edinburgh</a>, <a href="/wiki/Cardiff" title="Cardiff">Cardiff</a> și, respectiv, <a href="/wiki/Belfast" title="Belfast">Belfast</a>. Aflate pe insule din apropiere, <a href="/wiki/Insula_Man" title="Insula Man">Isle of Man</a>, și <a href="/wiki/Guernsey" title="Guernsey">Aprodatele Guernsey</a> și <a href="/wiki/Insula_Jersey" title="Insula Jersey">Jersey</a> nu fac parte din Regatul Unit, fiind <a href="/wiki/Dependen%C8%9Bele_coroanei" class="mw-redirect" title="Dependențele coroanei">dependențe ale Coroanei</a>, <a href="/w/index.php?title=Guvernul_Regatului_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guvernul Regatului Unit — pagină inexistentă">Guvernul Britanic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6063" class="extiw" title="d:Q6063">d</a>) fiind responsabil pentru apărarea și reprezentarea lor internațională.<a href="#cite_note-20">[19]</a> Relațiile dintre țările Regatului Unit au <a href="/w/index.php?title=Evolu%C8%9Bia_teritorial%C4%83_a_Regatului_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Evoluția teritorială a Regatului Unit — pagină inexistentă">evoluat de-a lungul timpului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12487574" class="extiw" title="d:Q12487574">d</a>). Țara Galilor a fost anexată de <a href="/wiki/Regatul_Angliei" title="Regatul Angliei">Regatul Angliei</a> conform <a href="/w/index.php?title=Laws_in_Wales_Acts_1535-1542&action=edit&redlink=1" class="new" title="Laws in Wales Acts 1535-1542 — pagină inexistentă">Legilor Țării Galilor din 1535 și 1542</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q988326" class="extiw" title="d:Q988326">d</a>). <a href="/w/index.php?title=Tratatul_de_Uniune&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tratatul de Uniune — pagină inexistentă">Un tratat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q682403" class="extiw" title="d:Q682403">d</a>) între Anglia și <a href="/wiki/Regatul_Sco%C8%9Biei" title="Regatul Scoției">Scoția</a> a dus în 1707 la unificarea lor în <a href="/wiki/Regatul_Marii_Britanii" title="Regatul Marii Britanii">Regatul Unit al Marii Britanii</a>, care a fuzionat în anul 1801 cu <a href="/wiki/Regatul_Irlandei" title="Regatul Irlandei">Regatul Irlandei</a>, pentru a forma <a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_Irlandei" title="Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei">Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei</a>. Cinci șesimi din Irlanda s-au retras din Regatul Unit în 1922, lăsând actuala formulă a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Există <a href="/wiki/Teritoriile_britanice_de_peste_m%C4%83ri" title="Teritoriile britanice de peste mări">paisprezece teritorii britanice de peste mări</a>.<a href="#cite_note-overseasterrirories-21">[20]</a> Acestea sunt rămășițe ale <a href="/wiki/Imperiul_Britanic" title="Imperiul Britanic">Imperiului Britanic</a>, care, la apogeul său, în 1920, cuprindea aproape un sfert din suprafața uscatului de pe Pământ și a fost <a href="/wiki/Lista_celor_mai_mari_imperii" title="Lista celor mai mari imperii">cel mai mare imperiu din istorie</a>. Influența britanică se observă în limba, cultura și sistemele juridice ale multora din <a href="/w/index.php?title=Fostele_sale_colonii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fostele sale colonii — pagină inexistentă">fostele sale colonii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2583705" class="extiw" title="d:Q2583705">d</a>). Regatul Unit este o <a href="/wiki/%C8%9Aar%C4%83_dezvoltat%C4%83" title="Țară dezvoltată">țară dezvoltată</a> și a <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(nominal)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (nominal)">cincea cea mai mare economie</a> după <a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB nominal</a> și <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(PPC)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (PPC)">a noua cea mai mare economie</a> după <a href="/wiki/Paritatea_puterii_de_cump%C4%83rare" title="Paritatea puterii de cumpărare">paritatea puterii de cumpărare</a>. Economia Regatului Unit este considerată una <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_cu_venituri_mari_conform_B%C4%83ncii_Mondiale" title="Lista țărilor cu venituri mari conform Băncii Mondiale">cu venituri ridicate</a> iar țara are un <a href="/wiki/Indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Indicele dezvoltării umane">Indice al Dezvoltării Umane</a> foarte ridicat, clasat <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Lista țărilor după indicele dezvoltării umane">pe locul 16 în lume</a>. A fost prima țară <a href="/wiki/Industrializare" title="Industrializare">industrializată</a> din lume cea mai <a href="/wiki/Mare_putere" title="Mare putere">mare putere</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1345203" class="extiw" title="d:Q1345203">d</a>) mondială în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea.<a href="#cite_note-22">[21]</a><a href="#cite_note-ferguson-23">[22]</a> Regatul Unit rămâne o <a href="/wiki/Mare_putere" title="Mare putere">mare putere</a>, cu o considerabilă <a href="/wiki/Sfer%C4%83_de_influen%C8%9B%C4%83" title="Sferă de influență">influență</a> economică, culturală, militară, științifică și politică pe plan internațional.<a href="#cite_note-24">[23]</a><a href="#cite_note-David_M._McCourt-25">[24]</a> Este recunoscută ca <a href="/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_cu_arme_nucleare" title="Listă de țări cu arme nucleare">deținătoare de arme nucleare</a> și este <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_cheltuielile_militare" title="Lista țărilor după cheltuielile militare">a șaptea țară din lume după cheltuielile militare</a>.<a href="#cite_note-SIPRI-26">[25]</a> Regatul Unit este <a href="/w/index.php?title=Membru_permanent_al_Consiliului_de_Securitate_al_ONU&action=edit&redlink=1" class="new" title="Membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU — pagină inexistentă">membru permanent</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6688521" class="extiw" title="d:Q6688521">d</a>) al <a href="/wiki/Consiliul_de_Securitate_al_ONU" title="Consiliul de Securitate al ONU">Consiliului de Securitate al ONU</a> de la prima sa sesiune, în 1946. A fost un <a href="/w/index.php?title=G4&action=edit&redlink=1" class="new" title="G4 — pagină inexistentă">lider între statele membre</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17076426" class="extiw" title="d:Q17076426">d</a>) ale UE și ale predecesoarei sale, <a href="/wiki/Comunitatea_European%C4%83" title="Comunitatea Europeană">Comunitatea Economică Europeană</a> (CEE), din 1973. Cu toate acestea, la 23 iunie 2016, <a href="/wiki/Referendumul_asupra_men%C8%9Binerii_Regatului_Unit_%C3%AEn_Uniunea_European%C4%83" title="Referendumul asupra menținerii Regatului Unit în Uniunea Europeană">un referendum național în Regatul Unit</a> a dus la decizia de a părăsi UE, <a href="/w/index.php?title=Invocarea_articolului_50_de_c%C4%83tre_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Invocarea articolului 50 de către Regatul Unit — pagină inexistentă">ieșirea fiind în prezent în curs de negociere</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q27629701" class="extiw" title="d:Q27629701">d</a>). Regatul Unit este membru al <a href="/wiki/Comunitatea_Na%C8%9Biunilor" title="Comunitatea Națiunilor">Commonwealth-ului Națiunilor</a>, al <a href="/wiki/Consiliul_Europei" title="Consiliul Europei">Consiliului Europei</a>, al <a href="/wiki/G7" title="G7">grupului miniștrilor de finanțe din G7</a>, al <a href="/wiki/G7" title="G7">forumului G7</a>, al <a href="/wiki/G20" title="G20">G20</a>, <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord" title="Organizația Tratatului Atlanticului de Nord">NATO</a>, al <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_%C8%99i_Dezvoltare_Economic%C4%83" title="Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică">Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică</a> (OCDE) și al <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Mondial%C4%83_a_Comer%C8%9Bului" title="Organizația Mondială a Comerțului">Organizației Mondiale a Comerțului</a> (OMC). <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Etimologia_și_terminologie">Etimologia și terminologie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Etimologia și terminologie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Etimologia și terminologie">modificare sursă</a>]</div> Prin <a href="/w/index.php?title=Legile_Unirii_din_1707&action=edit&redlink=1" class="new" title="Legile Unirii din 1707 — pagină inexistentă">Legile Uniunii din 1707,</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q193515" class="extiw" title="d:Q193515">d</a>) s-a declarat că regatele <a href="/wiki/Regatul_Angliei" title="Regatul Angliei">Angliei</a> și <a href="/wiki/Regatul_Sco%C8%9Biei" title="Regatul Scoției">Scoției</a> sunt „unite într-un Regat cu Numele de <a href="/wiki/Regatul_Marii_Britanii" title="Regatul Marii Britanii">Marea Britanie</a>”, deși noul stat apărea în aceleași legi și ca „Regatul Marii Britanii”, „Regatul Unit al Marii Britanii” și „Regatul Unit”.<a href="#cite_note-27">[26]</a><a href="#cite_note-28">[27]</a> Termenul de „Marea Britanie” a fost folosit însă doar informal în secolul al XVIII-lea și țara a fost doar uneori menționată ca „Regatul Unit al Marii Britanii”—numele oficial complet, din 1707 la 1800, fiind doar „Marea Britanie”, fără o „formă lungă”.<a href="#cite_note-29">[28]</a><a href="#cite_note-name-30">[29]</a><a href="#cite_note-name2-31">[30]</a><a href="#cite_note-name3-32">[31]</a><a href="#cite_note-33">[32]</a> <a href="/w/index.php?title=Legile_Unirii_din_1800&action=edit&redlink=1" class="new" title="Legile Unirii din 1800 — pagină inexistentă">Legile Uniunii din 1800</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q343100" class="extiw" title="d:Q343100">d</a>) au unit Regatul Marii Britanii cu <a href="/wiki/Regatul_Irlandei" title="Regatul Irlandei">Regatul Irlandei,</a> din 1801, formând <a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_Irlandei" title="Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei">Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei</a>. În urma <a href="/wiki/Divizarea_Irlandei" title="Divizarea Irlandei">divizării Irlandei</a> și independenței <a href="/wiki/Statul_Liber_Irlandez" title="Statul Liber Irlandez">Statului Liber Irlandez</a> în 1922, ceea ce a lăsat<a href="/wiki/Irlanda_de_Nord" title="Irlanda de Nord"> Irlanda de Nord</a> ca singura parte a insulei Irlanda aparținând Regatului Unit, s-a adoptat denumirea de „Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord”<a href="#cite_note-34">[b]</a><a href="#cite_note-35">[33]</a> Deși Regatul Unit, ca stat suveran, este o țară, Anglia, Scoția, <a href="/wiki/%C8%9Aara_Galilor" title="Țara Galilor">Țara Galilor</a> și, într-o mai mică măsură, Irlanda de Nord, sunt și ele considerate țări, deși nu sunt state suverane.<a href="#cite_note-alphabeticalNI1-36">[34]</a><a href="#cite_note-37">[35]</a> Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord au guvernare autonomă.<a href="#cite_note-38">[36]</a><a href="#cite_note-citizenship-39">[37]</a> Site-ul prim-ministrului britanic a folosit expresia „țări într-o țară” pentru a descrie Marea Britanie. Unele sumare statistice, cum ar fi cele pentru cele douăsprezece <a href="/w/index.php?title=NUTS:UK&action=edit&redlink=1" class="new" title="NUTS:UK — pagină inexistentă">regiuni NUTS 1 din Regatul Unit</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5204289" class="extiw" title="d:Q5204289">d</a>) denumesc Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord „regiuni”.<a href="#cite_note-40">[38]</a><a href="#cite_note-41">[39]</a> Irlanda de Nord mai este menționată și ca „provincie”.<a href="#cite_note-alphabeticalNI2-42">[40]</a><a href="#cite_note-placeApart-43">[41]</a> În ceea ce privește Irlanda de Nord, numele descriptiv folosit „poate fi controversat, opțiunea dezvăluind preferințe politice”.<a href="#cite_note-44">[42]</a> Adesea se folosește și termenul de „Marea Britanie”<a href="#cite_note-45">[c]</a> ca sinonim pentru Regatul Unit. Termenul „Marea Britanie” se referă însă, convențional, la insula Marea Britanie sau, din punct de vedere politic, la Anglia, Scoția și Țara Galilor împreună.<a href="#cite_note-46">[43]</a><a href="#cite_note-47">[44]</a><a href="#cite_note-48">[45]</a> El este folosit uneori și ca sinonim pentru Regatul Unit în ansamblul său.<a href="#cite_note-49">[46]</a><a href="#cite_note-50">[47]</a> GB și GBR sunt codurile <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Interna%C8%9Bional%C4%83_de_Standardizare" title="Organizația Internațională de Standardizare">standard</a> de țară pentru Regatul Unit (a se vedea <a href="/wiki/ISO_3166-2" title="ISO 3166-2">ISO 3166-2</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q27818" class="extiw" title="d:Q27818">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=ISO_3166-1_alpha-3&action=edit&redlink=1" class="new" title="ISO 3166-1 alpha-3 — pagină inexistentă">ISO 3166-1 alpha-3</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1341492" class="extiw" title="d:Q1341492">d</a>)) și, prin urmare, sunt utilizate de către organizațiile internaționale cu referire la el. În plus, <a href="/wiki/Marea_Britanie_la_Jocurile_Olimpice" title="Marea Britanie la Jocurile Olimpice">echipa olimpică a Regatului Unit</a> concurează sub numele de „Marea Britanie” sau „Echipa GB”.<a href="#cite_note-51">[48]</a><a href="#cite_note-52">[49]</a> Adjectivul „britanic” este frecvent folosit pentru a se referi la aspecte referitoare la Regatul Unit. Termenul nu are nicio certă conotație juridică, dar este folosit în drept cu referire la cetățenia Regatului Unit și la <a href="/w/index.php?title=Cet%C4%83%C8%9Benia_britanic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cetățenia britanică — pagină inexistentă">aspecte asociate cu naționalitatea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q918305" class="extiw" title="d:Q918305">d</a>).<a href="#cite_note-Bradley-53">[50]</a> Locuitorii Regatului Unit folosesc o serie de termeni diferiți pentru a-și descrie identitatea națională și se pot identifica drept <a href="/wiki/Britanici" title="Britanici">britanici</a>; sau ca <a href="/wiki/Englezi" title="Englezi">englezi</a>, <a href="/wiki/Sco%C8%9Bieni" title="Scoțieni">scoțieni</a>, <a href="/wiki/Galezi" title="Galezi">galezi</a>, <a href="/w/index.php?title=Nord-irlandezi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nord-irlandezi — pagină inexistentă">nord-irlandezi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7165964" class="extiw" title="d:Q7165964">d</a>), sau <a href="/wiki/Irlandezi" title="Irlandezi">irlandezi</a>;<a href="#cite_note-54">[51]</a> sau ca ambele.<a href="#cite_note-55">[52]</a> În 2006, s-a introdus un nou design al pașaportului britanic. Prima pagină prezintă forma lungă a numelui statului în engleză, <a href="/wiki/Limba_galez%C4%83" title="Limba galeză">galeză</a> și <a href="/wiki/Limba_sco%C8%9Bian%C4%83" title="Limba scoțiană">gaelică scoțiană</a>.<a href="#cite_note-56">[53]</a> În galeză, forma lungă a numelui statului este „Teyrnas Unedig Prydain Fawr o Gogledd Iwerddon”, „Teyrnas Unedig” fiind folosit ca formă scurtă a numelui pe site-urile guvernamentale.<a href="#cite_note-57">[54]</a> El este de obicei abreviat „DU” de la forma mutantă „Y Deyrnas Unedig”. În gaelica scoțiană, forma lungă este „Rìoghachd Aonaichte Bhreatainn is Èireann o Tuath”, iar forma scurtă este „Rìoghachd Aonaichte”. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istoria">Istoria</h2>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Istoria" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Istoria">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Înainte_de_1707">Înainte de 1707</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Înainte de 1707" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Înainte de 1707">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Stonehenge,_Condado_de_Wiltshire,_Inglaterra,_2014-08-12,_DD_18.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bb/Stonehenge%2C_Condado_de_Wiltshire%2C_Inglaterra%2C_2014-08-12%2C_DD_18.JPG/220px-Stonehenge%2C_Condado_de_Wiltshire%2C_Inglaterra%2C_2014-08-12%2C_DD_18.JPG" decoding="async" width="220" height="116" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bb/Stonehenge%2C_Condado_de_Wiltshire%2C_Inglaterra%2C_2014-08-12%2C_DD_18.JPG/330px-Stonehenge%2C_Condado_de_Wiltshire%2C_Inglaterra%2C_2014-08-12%2C_DD_18.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bb/Stonehenge%2C_Condado_de_Wiltshire%2C_Inglaterra%2C_2014-08-12%2C_DD_18.JPG/440px-Stonehenge%2C_Condado_de_Wiltshire%2C_Inglaterra%2C_2014-08-12%2C_DD_18.JPG 2x" data-file-width="5265" data-file-height="2786" /></a><figcaption><a href="/wiki/Stonehenge" title="Stonehenge">Stonehenge</a>, din <a href="/wiki/Wiltshire" title="Wiltshire">Wiltshire</a>, a fost ridicat în jurul anului 2500 î.e.n.</figcaption></figure> Colonizarea de către <a href="/wiki/Omul_de_Cro-Magnon" title="Omul de Cro-Magnon">oamenii moderni din punct de vedere anatomic</a> a ceea ce avea să devină Regatul Unit a avut loc <a href="/w/index.php?title=Colonizarea_preistoric%C4%83_a_Insulelor_Britanice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Colonizarea preistorică a Insulelor Britanice — pagină inexistentă">în valuri începând cu aproximativ acum 30.000 de ani</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7239957" class="extiw" title="d:Q7239957">d</a>).<a href="#cite_note-58">[55]</a> Pe la sfârșitul <a href="/wiki/Anglia_preistoric%C4%83" title="Anglia preistorică">preistoriei regiunii</a>, se crede că populația aparținea, în principal, unei culturi numite <a href="/w/index.php?title=Cel%C8%9Bii_insulari&action=edit&redlink=1" class="new" title="Celții insulari — pagină inexistentă">celtică insulară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16958274" class="extiw" title="d:Q16958274">d</a>), care cuprinde <a href="/wiki/Britoni" class="mw-redirect" title="Britoni">Britania britonă</a> și <a href="/w/index.php?title=Irlanda_galic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Irlanda galică — pagină inexistentă">Irlanda galică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3327860" class="extiw" title="d:Q3327860">d</a>).<a href="#cite_note-59">[56]</a> <a href="/wiki/Cucerirea_roman%C4%83_a_Marii_Britanii" title="Cucerirea romană a Marii Britanii">Cucerirea romană</a>, începută în 43 e.n., și <a href="/wiki/Anglia_roman%C4%83" title="Anglia romană">dominația romană de 400 ani a sudului Marii Britanii</a>, a fost urmată de o invazie de coloniști <a href="/wiki/Triburi_germanice" title="Triburi germanice">germanici</a>, <a href="/wiki/Anglo-saxoni" title="Anglo-saxoni">anglo-saxoni</a>, care împreună au redus zona britonă la ceea ce avea apoi să devină în principal <a href="/wiki/%C8%9Aara_Galilor" title="Țara Galilor">Țara Galilor</a> și <a href="/w/index.php?title=Regatul_Strathclyde&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regatul Strathclyde — pagină inexistentă">Regatul istoric Strathclyde</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q225890" class="extiw" title="d:Q225890">d</a>).<a href="#cite_note-60">[57]</a> Cele mai multe dintre <a href="/wiki/Anglia_anglo-saxon%C4%83" title="Anglia anglo-saxonă">regiunile colonizate de anglo-saxoni</a> s-au unit formând <a href="/wiki/Regatul_Angliei" title="Regatul Angliei">Regatul Angliei</a> în secolul al X-lea.<a href="#cite_note-Short_Athelstan_biography_on_the_BBC_History_website-61">[58]</a> Între timp, <a href="/wiki/Dalriada" title="Dalriada">vorbitorii de galică din nord-vestul Marii Britanii</a> (cu legături cu nord-estul Irlandei, de unde se consideră că au migrat în secolul al V-lea)<a href="#cite_note-62">[59]</a><a href="#cite_note-63">[60]</a> s-au unit cu <a href="/wiki/Pic%C8%9Bi" title="Picți">picții</a> pentru a forma <a href="/wiki/Regatul_Sco%C8%9Biei" title="Regatul Scoției">Regatul Scoției</a> în secolul al IX-lea.<a href="#cite_note-64">[61]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bayeux_Tapestry_WillelmDux.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Bayeux_Tapestry_WillelmDux.jpg/220px-Bayeux_Tapestry_WillelmDux.jpg" decoding="async" width="220" height="160" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Bayeux_Tapestry_WillelmDux.jpg/330px-Bayeux_Tapestry_WillelmDux.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/96/Bayeux_Tapestry_WillelmDux.jpg 2x" data-file-width="401" data-file-height="291" /></a><figcaption><a href="/wiki/Tapiseria_de_la_Bayeux" title="Tapiseria de la Bayeux">Tapiseria de la Bayeux</a> descrie <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Hastings" title="Bătălia de la Hastings">Bătălia de la Hastings</a>, în 1066, și evenimentele care au dus la aceasta</figcaption></figure> În 1066, <a href="/wiki/Normanzi" title="Normanzi">Normanzii</a> au invadat Anglia din Franța și, după <a href="/wiki/Cucerirea_normand%C4%83" title="Cucerirea normandă">ce au cucerit-o</a>, au anexat și <a href="/w/index.php?title=Invazia_normand%C4%83_a_%C8%9A%C4%83rii_Galilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Invazia normandă a Țării Galilor — pagină inexistentă">mari părți din Țara Galilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2394805" class="extiw" title="d:Q2394805">d</a>), au <a href="/w/index.php?title=Invazia_normand%C4%83_a_Irlandei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Invazia normandă a Irlandei — pagină inexistentă">cucerit și o mare parte din Irlanda</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q901714" class="extiw" title="d:Q901714">d</a>) și au fost invitați să colonizeze Scoția, aducând în fiecare țară <a href="/wiki/Feudalism" title="Feudalism">feudalismul</a> pe model nord-francez și cultura <a href="/wiki/Limba_normand%C4%83" title="Limba normandă">franco-normandă</a>.<a href="#cite_note-65">[62]</a> Elitele normande au avut o influență puternică asupra culturilor locale, dar în cele din urmă au fost asimilate de acestea.<a href="#cite_note-66">[63]</a> <a href="/wiki/Casa_de_Plantagenet" title="Casa de Plantagenet">Regii englezi medievali</a> au finalizat apoi <a href="/w/index.php?title=Cucerirea_%C8%9B%C4%83rii_Galilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cucerirea țării Galilor — pagină inexistentă">cucerirea țării Galilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5162450" class="extiw" title="d:Q5162450">d</a>) și au făcut o primă <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_de_Independen%C8%9B%C4%83_ale_Sco%C8%9Biei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războaiele de Independență ale Scoției — pagină inexistentă">încercare de a anexa Scoția</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1368240" class="extiw" title="d:Q1368240">d</a>). În urma <a href="/w/index.php?title=Declara%C8%9Bia_de_la_Arbroath&action=edit&redlink=1" class="new" title="Declarația de la Arbroath — pagină inexistentă">Declarației de la Arbroath</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q598496" class="extiw" title="d:Q598496">d</a>), Scoția și-a păstrat independența, deși s-a aflat <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Anglo-Sco%C8%9Biene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războaiele Anglo-Scoțiene — pagină inexistentă">aproape constant în conflict cu Anglia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1640586" class="extiw" title="d:Q1640586">d</a>). Monarhii englezi, prin moștenirea unor <a href="/w/index.php?title=Imperiul_Angevin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Imperiul Angevin — pagină inexistentă">substanțiale teritorii din Franța</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q538677" class="extiw" title="d:Q538677">d</a>) și în virtutea pretențiilor la coroana franceză, au fost puternic implicați și în conflictele din Franța, mai ales în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_100_de_Ani" title="Războiul de 100 de Ani">Războiul de 100 de Ani</a>, în timp ce <a href="/wiki/Lista_monarhilor_sco%C8%9Bieni" title="Lista monarhilor scoțieni">regii Scoției</a> erau <a href="/w/index.php?title=Auld_Alliance&action=edit&redlink=1" class="new" title="Auld Alliance — pagină inexistentă">aliați cu francezii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q771662" class="extiw" title="d:Q771662">d</a>).<a href="#cite_note-67">[64]</a> <a href="/w/index.php?title=Marea_Britanie_%C3%AEn_Evul_Mediu_Timpuriu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marea Britanie în Evul Mediu Timpuriu — pagină inexistentă">Perioada modernă timpurie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5326880" class="extiw" title="d:Q5326880">d</a>) a adus conflicte religioase cauzate de <a href="/wiki/Reforma_Protestant%C4%83" title="Reforma Protestantă">Reformă</a> și de introducerea bisericii naționale <a href="/w/index.php?title=Protestantismul_%C3%AEn_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Protestantismul în Regatul Unit — pagină inexistentă">protestante</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7251676" class="extiw" title="d:Q7251676">d</a>) în fiecare țară.<a href="#cite_note-68">[65]</a> Țara Galilor a fost <a href="/w/index.php?title=Laws_in_Wales_Acts_1535-1542&action=edit&redlink=1" class="new" title="Laws in Wales Acts 1535-1542 — pagină inexistentă">pe deplin încorporată în Regatul Angliei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q988326" class="extiw" title="d:Q988326">d</a>),<a href="#cite_note-BBC_Tudors-69">[66]</a> în timp ce Irlanda s-a constituit ca regat în uniune personală cu coroana engleză.<a href="#cite_note-70">[67]</a> În ceea ce avea să devină Irlanda de Nord, terenurile nobilimii independente, gaelică și catolică, au fost confiscate și <a href="/w/index.php?title=Implant%C4%83rile_din_Ulster&action=edit&redlink=1" class="new" title="Implantările din Ulster — pagină inexistentă">date coloniștilor protestanți</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q393046" class="extiw" title="d:Q393046">d</a>) din Anglia și Scoția.<a href="#cite_note-71">[68]</a> În 1603, regatele Angliei, Scoției și Irlandei au fost aduse într-o <a href="/wiki/Uniune_personal%C4%83" title="Uniune personală">uniune personală</a>, atunci când <a href="/wiki/Iacob_I_al_Angliei" title="Iacob I al Angliei">Iacob al VI-lea, rege al Scoției</a>, a moștenit coroanele Angliei și Irlandei și și-a mutat curtea de la Edinburgh la Londra; cu toate acestea, fiecare țară a rămas o entitate politică separată, și și-a păstrat propriile instituții politice, juridice și religioase.<a href="#cite_note-D._Ross,_2002_p._56-72">[69]</a><a href="#cite_note-J._Hearn,_2002_p._104-73">[70]</a> La mijlocul secolului al XVII-lea, toate cele trei regate <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_celor_Trei_Regate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războaiele celor Trei Regate — pagină inexistentă">au fost implicate într-o serie de războaie legate între ele</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2577772" class="extiw" title="d:Q2577772">d</a>) (inclusiv <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Civil_Englez" title="Războiul Civil Englez">Războiul Civil Englez</a>) care a condus la răsturnarea temporară a monarhiei și la instaurarea de unei vremelnice <a href="/wiki/Stat_unitar" title="Stat unitar">republici unitare</a> a <a href="/wiki/Commonwealthul_Angliei" title="Commonwealthul Angliei">Commonwealth-ului Angliei, Scoției și Irlandei</a>.<a href="#cite_note-74">[71]</a><a href="#cite_note-75">[72]</a> În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, marinari britanici au fost implicați în acte de <a href="/wiki/Piraterie" title="Piraterie">piraterie</a> (<a href="/wiki/Corsar" title="Corsar">corsărie</a>), atacuri și furturi împotriva navelor de pe coastele Europei și Caraibelor.<a href="#cite_note-76">[73]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:State_House-_1620_-_St_Geo_-_Bermuda.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/State_House-_1620_-_St_Geo_-_Bermuda.jpg/220px-State_House-_1620_-_St_Geo_-_Bermuda.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/State_House-_1620_-_St_Geo_-_Bermuda.jpg/330px-State_House-_1620_-_St_Geo_-_Bermuda.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/State_House-_1620_-_St_Geo_-_Bermuda.jpg/440px-State_House-_1620_-_St_Geo_-_Bermuda.jpg 2x" data-file-width="864" data-file-height="648" /></a><figcaption>Casa de Stat din St. George's, <a href="/wiki/Insulele_Bermude" title="Insulele Bermude">Bermuda</a>. Înființat în 1612, acesta este cel mai vechi oraș englez permanent locuit din Lumea Nouă.</figcaption></figure> Deși <a href="/wiki/Restaura%C8%9Bia_Stuar%C8%9Bilor" title="Restaurația Stuarților">monarhia a fost restaurată</a>, <a href="/w/index.php?title=Interregnum_(1649%E2%80%931660)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Interregnum (1649–1660) — pagină inexistentă">Interregnul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16848254" class="extiw" title="d:Q16848254">d</a>) (împreună cu <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_glorioas%C4%83" title="Revoluția glorioasă">Revoluția Glorioasă</a> din 1688 și, ulterior, cu <a href="/wiki/Declara%C8%9Bia_drepturilor" title="Declarația drepturilor">Declarația Drepturilor din 1689</a>, și cu <a href="/w/index.php?title=Legea_Claim_of_Right_din_1689&action=edit&redlink=1" class="new" title="Legea Claim of Right din 1689 — pagină inexistentă">Legea Claim of Right din 1689</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12407381" class="extiw" title="d:Q12407381">d</a>)), au făcut ca, spre deosebire de o mare parte a restului Europei, absolutismul regal să nu se impună, și ca niciun pretendent catolic să nu poată accede la tron. <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Regatului_Unit" title="Constituția Regatului Unit">Constituția Britanică</a> s-a dezvoltat pe baza <a href="/wiki/Monarhie_constitu%C8%9Bional%C4%83" title="Monarhie constituțională">monarhiei constituționale</a> și <a href="/wiki/Sistem_parlamentar" title="Sistem parlamentar">sistemului parlamentar</a>.<a href="#cite_note-77">[74]</a> Cu fondarea <a href="/wiki/Royal_Society" title="Royal Society">Societății Regale</a> în 1660, știința a fost mult încurajată. În această perioadă, în special în Anglia, dezvoltarea <a href="/wiki/Marina_Regal%C4%83_Britanic%C4%83" title="Marina Regală Britanică">puterii navale</a> (și interesul în <a href="/wiki/Perioada_marilor_descoperiri" title="Perioada marilor descoperiri">călătoriile de descoperire</a>) a condus la dobândirea și colonizarea multor <a href="/wiki/Imperiul_Britanic" title="Imperiul Britanic">colonii de peste mări</a>, în special în America de Nord.<a href="#cite_note-78">[75]</a><a href="#cite_note-79">[76]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="După_Legile_Uniunii_din_1707">După Legile Uniunii din 1707</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: După Legile Uniunii din 1707" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: După Legile Uniunii din 1707">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Treaty_of_Union.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Treaty_of_Union.jpg/220px-Treaty_of_Union.jpg" decoding="async" width="220" height="173" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Treaty_of_Union.jpg/330px-Treaty_of_Union.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Treaty_of_Union.jpg/440px-Treaty_of_Union.jpg 2x" data-file-width="1562" data-file-height="1225" /></a><figcaption>Tratatul de Uniune a condus la un Regat Unit care a cuprins toată Marea Britanie</figcaption></figure> La 1 mai 1707, a luat ființă <a href="/wiki/Regatul_Marii_Britanii" title="Regatul Marii Britanii">Regatul unit al Marii Britanii</a>, în urma adoptării Legilor de Uniune, de către parlamentele Angliei și Scoției, prin care acestea au ratificat Tratatul de Uniune din 1706 și au unit cele două regate.<a href="#cite_note-80">[77]</a><a href="#cite_note-81">[78]</a><a href="#cite_note-82">[79]</a> În secolul al XVIII-lea, s-a dezvoltat guvernul de cabinet sub organizarea lui <a href="/wiki/Robert_Walpole" title="Robert Walpole">Robert Walpole</a>, practică primul prim-ministru (1721-1742). O serie de <a href="/w/index.php?title=R%C4%83scoalele_Iacobite&action=edit&redlink=1" class="new" title="Răscoalele Iacobite — pagină inexistentă">Revolte Iacobite</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7470324" class="extiw" title="d:Q7470324">d</a>) au încercat să înlăture <a href="/wiki/Casa_de_Hanovra" title="Casa de Hanovra">dinastia protestantă de Hanovra</a> de pe tronul britanic și să readucă <a href="/wiki/Casa_Stuart" title="Casa Stuart">dinastia catolică Stuart</a>. Iacobiții au fost în cele din urmă înfrânți în <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Culloden&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Culloden — pagină inexistentă">bătălia de la Culloden</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q651919" class="extiw" title="d:Q651919">d</a>) din 1746, după care <a href="/w/index.php?title=Highlands&action=edit&redlink=1" class="new" title="Highlands — pagină inexistentă">highlanderii scoțieni</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q106652" class="extiw" title="d:Q106652">d</a>) au fost reprimați brutal. Coloniile britanice din America de Nord, care s-au rupt de Marea Britanie în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Statelor_Unite_ale_Americii" title="Războiul de Independență al Statelor Unite ale Americii">Războiul de Independență</a> au devenit <a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii">Statele Unite ale Americii</a>, recunoscute de Marea Britanie în 1783. Ambițiile imperiale britanice s-au îndreptat în alte direcții, în special către <a href="/w/index.php?title=Domina%C8%9Bia_Companiei_britanice_a_Indiilor_Orientale_%C3%AEn_India&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dominația Companiei britanice a Indiilor Orientale în India — pagină inexistentă">India</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2001966" class="extiw" title="d:Q2001966">d</a>).<a href="#cite_note-83">[80]</a> De-a lungul secolului al XVIII-lea, Marea Britanie a fost implicată în <a href="/wiki/Comer%C8%9Bul_transatlantic_cu_sclavi" title="Comerțul transatlantic cu sclavi">comerțul atlantic cu sclavi</a>. <a href="/w/index.php?title=Nav%C4%83_de_sclavi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Navă de sclavi — pagină inexistentă">Navele britanice de sclavi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q251355" class="extiw" title="d:Q251355">d</a>) au transportat aproximativ două milioane de oameni din Africa în Indiile de Vest, înainte de interzicerea comerțului în 1807, interzicerea sclaviei din 1833, și asumarea de către conducerea țării a unui rol de lider în mișcarea pentru abolirea sclaviei în întreaga lume prin presarea altor țări să-și încheie comerțul de sclavi printr-o serie de tratate, și apoi a format cea mai veche organizație internațională pentru drepturile omului, <a href="/w/index.php?title=Anti-Slavery_International&action=edit&redlink=1" class="new" title="Anti-Slavery International — pagină inexistentă">Anti-Slavery International</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q495040" class="extiw" title="d:Q495040">d</a>), cu sediul la Londra, în anul 1839.<a href="#cite_note-84">[81]</a><a href="#cite_note-85">[82]</a><a href="#cite_note-86">[83]</a> Termenul „Regatul Unit” a devenit oficial în 1801, când parlamentele Marii Britanii și Irlandei au adoptat fiecare o <a href="/w/index.php?title=Legile_Unirii_din_1800&action=edit&redlink=1" class="new" title="Legile Unirii din 1800 — pagină inexistentă">Lege a Uniunii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q343100" class="extiw" title="d:Q343100">d</a>), unind cele două regate și formând <a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_Irlandei" title="Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei">Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei</a>.<a href="#cite_note-87">[84]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Battle_of_Waterloo_1815.PNG" class="mw-file-description"><img alt="Painting of a bloody battle. Horses and infantry fight or lie on grass." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/72/Battle_of_Waterloo_1815.PNG/220px-Battle_of_Waterloo_1815.PNG" decoding="async" width="220" height="100" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/72/Battle_of_Waterloo_1815.PNG/330px-Battle_of_Waterloo_1815.PNG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/72/Battle_of_Waterloo_1815.PNG/440px-Battle_of_Waterloo_1815.PNG 2x" data-file-width="1854" data-file-height="846" /></a><figcaption><a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Waterloo" title="Bătălia de la Waterloo">Bătălia de la Waterloo</a>, din 1815, a marcat sfârșitul <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Napoleoniene" title="Războaiele Napoleoniene">Războaielor Napoleoniene</a> și începutul <a href="/w/index.php?title=Pax_Britannica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pax Britannica — pagină inexistentă">Pax Britannica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q545701" class="extiw" title="d:Q545701">d</a>)</figcaption></figure> La începutul secolului al XIX-lea, <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_industrial%C4%83" title="Revoluția industrială">Revoluția Industrială</a>, condusă de economia britanică, a început să transforme țara. Treptat, puterea politică s-a mutat de la vechile clase de moșieri <a href="/w/index.php?title=Tory&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tory — pagină inexistentă">Tory</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3433953" class="extiw" title="d:Q3433953">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Whig&action=edit&redlink=1" class="new" title="Whig — pagină inexistentă">Whig</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7993593" class="extiw" title="d:Q7993593">d</a>) spre noii industriași. O alianță formată din negustori și industriași cu <a href="/w/index.php?title=Whig&action=edit&redlink=1" class="new" title="Whig — pagină inexistentă">gruparea politică Whig</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q108700" class="extiw" title="d:Q108700">d</a>) a dus la apariția unui nou partid, <a href="/wiki/Partidul_Liberal" class="mw-disambig" title="Partidul Liberal">Liberalii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q622441" class="extiw" title="d:Q622441">d</a>), cu o ideologie de <a href="/wiki/Comer%C8%9B_liber" title="Comerț liber">liber schimb</a> și <a href="/wiki/Laissez-faire" title="Laissez-faire">Laissez-faire</a>. În 1832 Parlamentul a adoptat <a href="/w/index.php?title=Reform_Act_1832&action=edit&redlink=1" class="new" title="Reform Act 1832 — pagină inexistentă">Legea Marii Reforme</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1619120" class="extiw" title="d:Q1619120">d</a>), care a început transferul puterii politice de la aristocrație la clasele de mijloc. În mediul rural, <a href="/w/index.php?title=Enclosure&action=edit&redlink=1" class="new" title="Enclosure — pagină inexistentă">comasările</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q792164" class="extiw" title="d:Q792164">d</a>) de terenuri au făcut ca micii fermieri să fie excluși din agricultură. Orașele au început să se populeze cu o nouă clasă muncitoare urbană. Foarte puțini muncitori de rând aveau drept de vot, și și-au creat propriile organizații sub formă de <a href="/wiki/Sindicat" title="Sindicat">sindicate</a>.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16584850">.mw-parser-output .citationNeeded{background-color:#ffeaea;color:#444444}</style> După înfrângerea Franței, la sfârșitul <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Revolu%C8%9Biei_Franceze" title="Războaiele Revoluției Franceze">Războaielor Revoluționare</a> și <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Napoleoniene" title="Războaiele Napoleoniene">Napoleoniene</a> (1792-1815), Marea Britanie a devenit principala putere navală și imperială a secolului al XIX-lea (Londra ajungând cel mai mare oraș din lume pe la 1830).<a href="#cite_note-88">[85]</a> <a href="/wiki/Marina_Regal%C4%83_Britanic%C4%83" title="Marina Regală Britanică">Necontestată pe mare</a>, dominația britanică a fost mai târziu descrisă ca <a href="/w/index.php?title=Pax_Britannica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pax Britannica — pagină inexistentă">Pax Britannica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q545701" class="extiw" title="d:Q545701">d</a>) („Pacea Britanică”), o perioadă de relativă pace în Europa și în lume (1815-1914) în care <a href="/wiki/Imperiul_Britanic" title="Imperiul Britanic">Imperiul Britanic</a> a devenit <a href="/wiki/Hegemonie" title="Hegemonie">hegemon</a> global și a adoptat rolul de jandarm mondial.<a href="#cite_note-89">[86]</a><a href="#cite_note-90">[87]</a><a href="#cite_note-91">[88]</a><a href="#cite_note-92">[89]</a> La momentul <a href="/wiki/Prima_expozi%C8%9Bie_universal%C4%83" title="Prima expoziție universală">Marii Expoziții</a> din 1851, Regatul Unit era descris ca „atelierul lumii”.<a href="#cite_note-93">[90]</a> Imperiul Britanic a fost extins pentru a include <a href="/wiki/India_Britanic%C4%83" title="India Britanică">India</a>, mari <a href="/wiki/Imperiul_Britanic" title="Imperiul Britanic">părți din Africa</a> și multe alte teritorii din întreaga lume. Alături de controlul formal pe care îl exercita asupra propriilor sale colonii, dominația britanică asupra unei mari părți din comerțul mondial a însemnat că ea <a href="/w/index.php?title=Imperiu_neoficial&action=edit&redlink=1" class="new" title="Imperiu neoficial — pagină inexistentă">controla efectiv economiile din multe regiuni</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6030562" class="extiw" title="d:Q6030562">d</a>), precum Asia și America Latină.<a href="#cite_note-94">[91]</a><a href="#cite_note-95">[92]</a> Pe plan intern, atitudinile politice au favorizat politicile de liber schimb și laissez-faire și lărgirea treptată a dreptului de vot. De-a lungul secolului, populația a crescut într-un ritm uluitor, creștere însoțită de urbanizarea rapidă, ceea ce a provocat presiuni sociale și economice semnificative.<a href="#cite_note-96">[93]</a> Pentru a căuta noi piețe și noi surse de materii prime, <a href="/wiki/Partidul_Conservator_(Regatul_Unit)" title="Partidul Conservator (Regatul Unit)">Partidul Conservator</a> sub <a href="/wiki/Benjamin_Disraeli" title="Benjamin Disraeli">Disraeli</a> a lansat o perioadă de expansiune imperialistă în Egipt, Africa de Sud, și în alte părți. Australia, <a href="/wiki/Uniunea_Africii_de_Sud" title="Uniunea Africii de Sud">Africa de Sud</a>, Canada, și Noua Zeelandă au devenit <a href="/wiki/Dominion" title="Dominion">dominioane</a> autonome.<a href="#cite_note-97">[94]</a> După trecerea în secolul al XX-lea, dominația industrială britanică a început să fie contestată de Statele Unite și de Germania.<a href="#cite_note-98">[95]</a> Reformele sociale și autonomia Irlandei erau cele mai importante probleme interne după 1900. <a href="/wiki/Partidul_Laburist_(Regatul_Unit)" title="Partidul Laburist (Regatul Unit)">Partidul Laburist</a> a apărut dintr-o alianță a sindicatelor cu mici grupări socialiste în 1900, și <a href="/wiki/Sufraget%C4%83" title="Sufragetă">sufragetele</a> au militat pentru dreptul femeilor la vot înainte de 1914.<a href="#cite_note-99">[96]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Royal_Irish_Rifles_ration_party_Somme_July_1916.jpg" class="mw-file-description"><img alt="Fotografie alb-negru cu circa două duzini de bărbați în uniforme militare, cu căști metalice pe cap, stând așezați sau în picioare într-o tranșee cu noroi." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f5/Royal_Irish_Rifles_ration_party_Somme_July_1916.jpg/220px-Royal_Irish_Rifles_ration_party_Somme_July_1916.jpg" decoding="async" width="220" height="156" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f5/Royal_Irish_Rifles_ration_party_Somme_July_1916.jpg/330px-Royal_Irish_Rifles_ration_party_Somme_July_1916.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f5/Royal_Irish_Rifles_ration_party_Somme_July_1916.jpg/440px-Royal_Irish_Rifles_ration_party_Somme_July_1916.jpg 2x" data-file-width="949" data-file-height="671" /></a><figcaption>Infanteriști din <a href="/w/index.php?title=Pu%C8%99ca%C8%99ii_Regali_Irlandezi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pușcașii Regali Irlandezi — pagină inexistentă">Pușcașii Regali Irlandezi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2171148" class="extiw" title="d:Q2171148">d</a>) în timpul <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_pe_Somme_(1916)" title="Bătălia de pe Somme (1916)">bătăliei de pe Somme</a> (peste 885.000 de soldați britanici au murit pe câmpurile de luptă din Primul Război Mondial)</figcaption></figure> Regatul Unit a luptat alături de Franța, Rusia și (după 1917) Statele Unite ale Americii, împotriva Germaniei și aliaților săi în <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a> (1914-1918).<a href="#cite_note-100">[97]</a> Forțele armate britanice au fost angajate într-o mare parte a Imperiului Britanic și în mai multe regiuni din Europa, în special pe <a href="/wiki/Frontul_de_vest_(Primul_R%C4%83zboi_Mondial)" title="Frontul de vest (Primul Război Mondial)">frontul de vest</a>. Numărul mare de decese al războiului de tranșee a cauzat pierderea a mai mult de o generație de oameni, cu efecte sociale de durată asupra țării și cu o mare perturbare în ordinea socială.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850"> După război, Regatul Unit a primit de la <a href="/wiki/Societatea_Na%C8%9Biunilor" title="Societatea Națiunilor">Liga Națiunilor</a> mandatul pentru o serie de foste colonii germane și teritorii <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">otomane</a>. Imperiul Britanic a ajuns la cea mai mare întindere, acoperind o cincime din suprafața Pământului și un sfert din populația sa.<a href="#cite_note-101">[98]</a> Cu toate acestea, Regatul Unit pierduse 2,5 milioane de oameni și a terminat războiul cu o mare datorie națională.<a href="#cite_note-Westwell&Cove-102">[99]</a> Ascensiunea <a href="/w/index.php?title=Na%C8%9Bionalismul_irlandez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Naționalismul irlandez — pagină inexistentă">naționalismului irlandez</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2021987" class="extiw" title="d:Q2021987">d</a>), împreună cu conflictele din sânul Irlandei pe tema <a href="/w/index.php?title=Autonomia_Irlandei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Autonomia Irlandei — pagină inexistentă">autonomiei Irlandei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7467819" class="extiw" title="d:Q7467819">d</a>), a condus în cele din urmă la <a href="/wiki/Divizarea_Irlandei" title="Divizarea Irlandei">divizarea insulei</a> în 1921.<a href="#cite_note-103">[100]</a> <a href="/wiki/Statul_Liber_Irlandez" title="Statul Liber Irlandez">Statul Liber Irlandez</a> a devenit independent cu <a href="/wiki/Dominion" title="Dominion">statut de dominion</a> în 1922. Irlanda de Nord a rămas parte a Regatului Unit.<a href="#cite_note-CAIN-104">[101]</a> Un val de greve la mijlocul anilor 1920 au culminat cu <a href="/w/index.php?title=Greva_General%C4%83_din_1926&action=edit&redlink=1" class="new" title="Greva Generală din 1926 — pagină inexistentă">Greva Generală din 1926</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2745155" class="extiw" title="d:Q2745155">d</a>). Regatul Unit încă se mai refăcea după efectele războiului, când a izbucnit <a href="/wiki/Marea_criz%C4%83_economic%C4%83" title="Marea criză economică">Marea Criză Economică</a> (1929-1932). Aceasta a condus la un șomaj considerabil și la mari dificultăți în zonele industriale vechi, precum și la tulburările politice și sociale din anii 1930, la creșterea apartenenței la partidele comuniste și socialiste. Un guvern de coaliție a fost format în anul 1931.<a href="#cite_note-105">[102]</a> Regatul Unit a intrat în <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">al Doilea Război Mondial</a>, declarând război Germaniei Naziste în 1939, după ce aceasta din urmă a invadat Polonia. <a href="/wiki/Winston_Churchill" title="Winston Churchill">Winston Churchill</a> a devenit prim-ministru și șef al unui guvern de coaliție în 1940. În ciuda înfrângerii aliaților săi europeni în primul an de război, Regatul Unit cu Imperiul său a continuat lupta de unul singur împotriva Germaniei. În 1940, <a href="/wiki/Royal_Air_Force" title="Royal Air Force">RAF</a> a învins <a href="/wiki/Luftwaffe" title="Luftwaffe">Luftwaffe</a> german într-o luptă pentru controlul cerului în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_Angliei" title="Bătălia Angliei">bătălia Angliei</a>. Zonele urbane au suferit de pe urma bombardamentelor din timpul <a href="/wiki/The_Blitz" title="The Blitz">războiului</a>. Au fost și victoriile greu obținute în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_Atlanticului_(al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial)" class="mw-redirect" title="Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial)">bătălia Atlanticului</a>, și în <a href="/wiki/Campania_din_Africa_de_Nord_(al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial)" class="mw-redirect" title="Campania din Africa de Nord (al Doilea Război Mondial)">campaniile din Africa de Nord</a> și <a href="/w/index.php?title=Campania_din_Birmania&action=edit&redlink=1" class="new" title="Campania din Birmania — pagină inexistentă">Birmania</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q221519" class="extiw" title="d:Q221519">d</a>). Forțele britanice au jucat un rol important în <a href="/wiki/Opera%C8%9Biunea_Neptun" title="Operațiunea Neptun">debarcarea din Normandia</a> din 1944, realizată împreună cu aliatul american. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="După_1945">După 1945</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: După 1945" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: După 1945">modificare sursă</a>]</div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:The_British_Empire.png" class="mw-file-description"><img alt="Map of the world. Canada, the eastern United States, countries in east Africa, India, most of Australasia and some other countries are highlighted in pink." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/26/The_British_Empire.png/360px-The_British_Empire.png" decoding="async" width="360" height="183" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/26/The_British_Empire.png/540px-The_British_Empire.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/26/The_British_Empire.png/720px-The_British_Empire.png 2x" data-file-width="2753" data-file-height="1400" /></a><figcaption>Teritoriile care au fost parte a <a href="/wiki/Imperiul_Britanic" title="Imperiul Britanic">Imperiului Britanic</a>, numele actualelor <a href="/wiki/Teritoriile_britanice_de_peste_m%C4%83ri" title="Teritoriile britanice de peste mări">Teritorii Britanice de peste Mări</a> fiind subliniate cu roșu</figcaption></figure> După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1945, Regatul Unit a fost una dintre cele <a href="/wiki/Cei_patru_mari" title="Cei patru mari">Patru Mari</a> puteri (Uniunea Sovietică, Regatul Unit, SUA și China) care s-au întâlnit pentru a pune ordine în lumea postbelică;<a href="#cite_note-106">[103]</a><a href="#cite_note-107">[104]</a> a fost unul dintre semnatarii fondatori ai <a href="/w/index.php?title=Declara%C8%9Bia_Na%C8%9Biunilor_Unite&action=edit&redlink=1" class="new" title="Declarația Națiunilor Unite — pagină inexistentă">Declarației Națiunilor Unite</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q176930" class="extiw" title="d:Q176930">d</a>). Regatul Unit a devenit unul dintre cei cinci membri permanenți ai <a href="/wiki/Consiliul_de_Securitate_al_ONU" title="Consiliul de Securitate al ONU">Consiliului de Securitate al ONU</a>. Cu toate acestea, războiul a lăsat țara grav slăbită și dependentă financiar de <a href="/wiki/Planul_Marshall" title="Planul Marshall">Planul Marshall</a>.<a href="#cite_note-108">[105]</a> În anii imediat de după război, <a href="/w/index.php?title=Guvernul_laburist&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guvernul laburist — pagină inexistentă">guvernul laburist</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7724649" class="extiw" title="d:Q7724649">d</a>) a inițiat un program radical de reforme, care a avut un efect semnificativ asupra societății britanice din următoarele decenii.<a href="#cite_note-109">[106]</a> Industrii majore și utilități publice au fost <a href="/wiki/Na%C8%9Bionalizare" title="Naționalizare">naționalizate</a>, s-a format un sistem economic de <a href="/wiki/Statul_bun%C4%83st%C4%83rii" class="mw-redirect" title="Statul bunăstării">stat asistențial</a>, și s-a organizat un sistem sanitar cuprinzător finanțat din fonduri publice, <a href="/wiki/National_Health_Service" title="National Health Service">National Health Service</a>.<a href="#cite_note-110">[107]</a> creșterea naționalismului în colonii a coincis cu diminuarea puternică a poziției economice a Regatului Unit, astfel că politica de <a href="/w/index.php?title=Decolonizare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Decolonizare — pagină inexistentă">decolonizare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q230533" class="extiw" title="d:Q230533">d</a>) a devenit inevitabilă. S-a acordat independență <a href="/wiki/India" title="India">Indiei</a> și <a href="/wiki/Pakistan" title="Pakistan">Pakistanului</a> în 1947.<a href="#cite_note-111">[108]</a> În următoarele trei decenii, cele mai multe colonii ale Imperiului Britanic au primit independența. Multe au devenit membre ale <a href="/wiki/Comunitatea_Na%C8%9Biunilor" title="Comunitatea Națiunilor">Commonwealth-ului Națiunilor</a>.<a href="#cite_note-112">[109]</a> Deși Regatul Unit a fost cea de-a treia țară care și-a dezvoltat <a href="/w/index.php?title=Un_arsenal_de_arme_nucleare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Un arsenal de arme nucleare — pagină inexistentă">un arsenal de arme nucleare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1987562" class="extiw" title="d:Q1987562">d</a>) (<a href="/w/index.php?title=Opera%C8%9Biunea_Hurricane&action=edit&redlink=1" class="new" title="Operațiunea Hurricane — pagină inexistentă">prima bombă atomică testată</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q924138" class="extiw" title="d:Q924138">d</a>) în 1952), noile limitări postbelice ale rolului internațional al Regatului Unit au fost ilustrate de <a href="/wiki/Criza_Suezului" title="Criza Suezului">Criza Suezului</a> din 1956. Răspândirea internațională a limbii engleză a asigurat continuarea influenței internaționale a <a href="/w/index.php?title=Literaturii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Literaturii — pagină inexistentă">literaturii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q764912" class="extiw" title="d:Q764912">d</a>) și <a href="/wiki/Cultura_Regatului_Unit" title="Cultura Regatului Unit">culturii</a> sale. Ca urmare a unui deficit de muncitori în 1950, guvernul a încurajat <a href="/wiki/Imigra%C8%9Bie" title="Imigrație">imigrația</a> din <a href="/wiki/Comunitatea_Na%C8%9Biunilor" title="Comunitatea Națiunilor">țările Commonwealth-ului</a>. În următoarele decenii, Regatul Unit a devenit o societate mai multietnică decât era înainte.<a href="#cite_note-113">[110]</a> În ciuda creșterii nivelului de trai la sfârșitul anilor 1950 și 1960, Regatul Unit a întârziat să se refacă corespunzător după război, și nu a existat un „miracol economic” ca în economiile de piață de pe continentul european. Astfel, performanța economică nu a fost la fel de bună ca a multora dintre celelalte țări, cum ar fi Germania de Vest și Japonia.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850"> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tratado_de_Lisboa_13_12_2007_(081).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/Tratado_de_Lisboa_13_12_2007_%28081%29.jpg/220px-Tratado_de_Lisboa_13_12_2007_%28081%29.jpg" decoding="async" width="220" height="131" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/Tratado_de_Lisboa_13_12_2007_%28081%29.jpg/330px-Tratado_de_Lisboa_13_12_2007_%28081%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/Tratado_de_Lisboa_13_12_2007_%28081%29.jpg/440px-Tratado_de_Lisboa_13_12_2007_%28081%29.jpg 2x" data-file-width="521" data-file-height="310" /></a><figcaption>Liderii statelor membre ale <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunii Europene</a> în 2007. Regatul Unit a intrat în <a href="/wiki/Comunitatea_European%C4%83" title="Comunitatea Europeană">Comunitatea Economică Europeană,</a> în 1973. Într-un <a href="/w/index.php?title=Referendum_%C8%9Binut_%C3%AEn_1975&action=edit&redlink=1" class="new" title="Referendum ținut în 1975 — pagină inexistentă">referendum ținut în 1975</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3931610" class="extiw" title="d:Q3931610">d</a>), 67% dintre alegători au votat să rămână în CEE,<a href="#cite_note-114">[111]</a> , dar 52% au votat să părăsească UE în 2016.<a href="#cite_note-115">[112]</a></figcaption></figure> În procesul de un deceniu de <a href="/wiki/Integrare_european%C4%83" title="Integrare europeană">integrare europeană</a>, Regatul Unit a fost membru fondator al alianței numite <a href="/wiki/Uniunea_Vest-European%C4%83" title="Uniunea Vest-Europeană">Uniunea Europei de Vest</a>, înființată odată cu <a href="/w/index.php?title=Conferin%C8%9Bele_de_la_Londra_%C8%99i_Paris&action=edit&redlink=1" class="new" title="Conferințele de la Londra și Paris — pagină inexistentă">Conferințele de la Londra și Paris</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q450503" class="extiw" title="d:Q450503">d</a>) din 1954. În 1960 Regatul Unit a fost unul dintre cei șapte membri fondatori ai <a href="/wiki/Asocia%C8%9Bia_European%C4%83_a_Liberului_Schimb" title="Asociația Europeană a Liberului Schimb">Asociației Europene a Liberului Schimb</a> (EFTA), dar în 1973 a ieșit din acest bloc pentru a se alătura <a href="/wiki/Comunit%C4%83%C8%9Bile_Europene" title="Comunitățile Europene">Comunităților Europene</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q993160" class="extiw" title="d:Q993160">d</a>) (CE). Atunci când CE au devenit <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a> (UE) în anul 1992, Regatul Unit a fost unul dintre cei 12 membri fondatori. <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Lisabona" title="Tratatul de la Lisabona">Tratatul de la Lisabona</a> a fost semnat în 2007, el constituind temeiul constituțional al Uniunii Europene.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850"> De la sfârșitul anilor 1960, Irlanda de Nord a suferit de pe urma violențelor paramilitare și civile (uneori afectând și alte părți ale Regatului Unit), denumite convențional <a href="/wiki/Problema_irlandez%C4%83" title="Problema irlandeză">The Troubles</a>. Acestea sunt considerate a fi luat sfârșit odată cu<a href="/wiki/Acordul_de_la_Belfast" title="Acordul de la Belfast"> Acordul de „Vinerea Mare” de la Belfast</a> din 1998.<a href="#cite_note-116">[113]</a><a href="#cite_note-Hope-117">[114]</a><a href="#cite_note-118">[115]</a> După o perioadă de puternică încetinire a creșterii economice și industriale în anii 1970, <a href="/w/index.php?title=Mandatele_de_premier_ale_lui_Margaret_Thatcher&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mandatele de premier ale lui Margaret Thatcher — pagină inexistentă">guvernul conservator al anilor 1980</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7240397" class="extiw" title="d:Q7240397">d</a>) condus de <a href="/wiki/Margaret_Thatcher" title="Margaret Thatcher">Margaret Thatcher</a> a inițiat o politică radicală de <a href="/w/index.php?title=Monetarism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Monetarism — pagină inexistentă">monetarism</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q373177" class="extiw" title="d:Q373177">d</a>), dereglementare, în special a sectorului financiar (de exemplu, <a href="/w/index.php?title=Big_Bang_(pie%C8%9Be_financiare)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Big Bang (piețe financiare) — pagină inexistentă">Big Bang</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2902142" class="extiw" title="d:Q2902142">d</a>) din 1986) și a piețelor forței de muncă, vânzarea companiilor de stat (<a href="/wiki/Privatizare" title="Privatizare">privatizare</a>), precum și retragerea subvențiilor pentru altele.<a href="#cite_note-119">[116]</a> Aceasta a dus la o creștere a șomajului și la unele tulburări sociale, dar în cele din urmă și la creștere economică, în special în sectorul serviciilor. Din 1984, economia a fost ajutată de afluxul de venituri substanțiale provenite din <a href="/w/index.php?title=Petrolul_din_Marea_Nordului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Petrolul din Marea Nordului — pagină inexistentă">petrolul din Marea Nordului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1998660" class="extiw" title="d:Q1998660">d</a>).<a href="#cite_note-120">[117]</a> Spre sfârșitul secolului al XX-lea au avut loc schimbări majore la guvernarea Regatului Unit, cu apariția administrațiilor <a href="/wiki/Devolu%C8%9Bie" title="Devoluție">autonome</a> pentru Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord.<a href="#cite_note-121">[118]</a> <a href="/w/index.php?title=Legea_Drepturilor_Omului_din_1998&action=edit&redlink=1" class="new" title="Legea Drepturilor Omului din 1998 — pagină inexistentă">Încorporarea statutară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q477072" class="extiw" title="d:Q477072">d</a>) a dus la acceptarea <a href="/wiki/Conven%C8%9Bia_European%C4%83_a_Drepturilor_Omului" title="Convenția Europeană a Drepturilor Omului">Convenției Europene a Drepturilor Omului</a>. Regatul Unit este un jucător-cheie în domeniul diplomatic și militar mondial. Acesta joacă roluri de conducere în ONU și NATO. Cu toate acestea, <a href="/wiki/Dislocare" title="Dislocare">desfășurările militare</a> britanice de peste mări, în special în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_din_Afganistan_(2001-_2014)" class="mw-redirect" title="Războiul din Afganistan (2001- 2014)">Afganistan</a> și <a href="/wiki/Invazia_Irakului_din_2003" title="Invazia Irakului din 2003">Irak</a>, sunt înconjurate de controverse.<a href="#cite_note-122">[119]</a> <a href="/w/index.php?title=Criza_financiar%C4%83_mondial%C4%83_din_2007-2008&action=edit&redlink=1" class="new" title="Criza financiară mondială din 2007-2008 — pagină inexistentă">Criza financiară globală din 2008</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q896666" class="extiw" title="d:Q896666">d</a>) a afectat grav economia Regatului Unit. <a href="/w/index.php?title=Guvernul_Cameron_I&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guvernul Cameron I — pagină inexistentă">Guvernul de coaliție</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1719801" class="extiw" title="d:Q1719801">d</a>) din 2010 a introdus măsuri de austeritate destinate să abordeze deficitele publice substanțiale care au rezultat.<a href="#cite_note-123">[120]</a> În 2014, <a href="/w/index.php?title=Guvernul_sco%C8%9Bian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guvernul scoțian — pagină inexistentă">Guvernul Scoțian</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q32521" class="extiw" title="d:Q32521">d</a>) a ținut un <a href="/wiki/Referendumul_pentru_independen%C8%9Ba_Sco%C8%9Biei_din_2014" title="Referendumul pentru independența Scoției din 2014">referendum privind independența Scoției</a>, 55% dintre votanți respingând propunerea de independență și alegând să rămână în Regatul Unit.<a href="#cite_note-BBC-124">[121]</a> În 2016, Regatul Unit <a href="/wiki/Referendumul_asupra_men%C8%9Binerii_Regatului_Unit_%C3%AEn_Uniunea_European%C4%83" title="Referendumul asupra menținerii Regatului Unit în Uniunea Europeană">a votat să părăsească Uniunea Europeană</a>.<a href="#cite_note-Washington_Post-125">[122]</a> Procesul legal de a părăsi UE a început pe 29 martie 2017, <a href="/w/index.php?title=Invocarea_articolului_50_de_c%C4%83tre_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Invocarea articolului 50 de către Regatul Unit — pagină inexistentă">Regatul Unit invocând Articolul 50</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q27629701" class="extiw" title="d:Q27629701">d</a>) din Tratatul de la Lisabona, informând oficial UE că Regatul Unit dorește să se retragă. Articolul stipulează că negocierile de ieșire vor dura cel puțin doi ani. Regatul Unit rămâne un membru cu drepturi depline al UE în tot acest timp.<a href="#cite_note-126">[123]</a><a href="#cite_note-Adler-127">[124]</a> În urma votului negativ al Parlamentului britanic față de Acordul negociat între UE și guvernul condus de <a href="/wiki/Theresa_May" title="Theresa May">Theresa May</a>, această dată a fost extinsă până la 31 octombrie 2019. Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeana la 31 ianuarie 2020, ora 23:00 (CET). <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Geografie">Geografie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Geografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Geografie">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Geografia_Regatului_Unit" title="Geografia Regatului Unit">Geografia Regatului Unit</a>.</div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16505893">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .rellink{display:flex}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .rellink{display:flex}}</style> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Uk_topo_en.jpg" class="mw-file-description"><img alt="Map of United Kingdom showing hilly regions to north and west, and flattest region in the south-east." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Uk_topo_en.jpg/170px-Uk_topo_en.jpg" decoding="async" width="170" height="263" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Uk_topo_en.jpg/255px-Uk_topo_en.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Uk_topo_en.jpg/340px-Uk_topo_en.jpg 2x" data-file-width="2000" data-file-height="3089" /></a><figcaption>Harta fizică a Regatului Unit</figcaption></figure> Suprafața totală a Regatului Unit este de circa 243.610 km². Țara ocupă majoritatea <a href="/wiki/Insulele_Britanice" title="Insulele Britanice">Arhipelagului Britanic</a><a href="#cite_note-128">[125]</a> și cuprinde insula Marea Britanie, șesimea nord-estică a insulei Irlanda și alte insule mai mici din jur. Ea se află între Atlanticul de Nord și Marea Nordului, coasta sud-estică ajungând până la 35 km de coasta nordică a Franței, de care este despărțită prin <a href="/wiki/Canalul_M%C3%A2necii" title="Canalul Mânecii">Canalul Mânecii</a>.<a href="#cite_note-factbook-129">[126]</a> În 1993, 10% din suprafața Regatului era împădurită, 46% era folosită drept pășune și 25% era cultivată pentru agricultură.<a href="#cite_note-Atlapedia-130">[127]</a> <a href="/wiki/Royal_Observatory,_Greenwich" class="mw-redirect" title="Royal Observatory, Greenwich">Royal Greenwich Observatory</a> din Londra este punctul definitoriu pentru <a href="/wiki/Meridianul_Zero" title="Meridianul Zero">Meridianul Zero</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3401774" class="extiw" title="d:Q3401774">d</a>).<a href="#cite_note-131">[128]</a> Regatul Unit se încadrează între paralelele de <a href="/w/index.php?title=Paralela_de_49%C2%BA_latitudine_nordic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Paralela de 49º latitudine nordică — pagină inexistentă">49°</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1256141" class="extiw" title="d:Q1256141">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=61%C2%B0_latitudine_nordic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="61° latitudine nordică — pagină inexistentă">61° latitudine nordică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1254936" class="extiw" title="d:Q1254936">d</a>), și între meridianele de <a href="/w/index.php?title=9%C2%B0_longitudine_vestic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="9° longitudine vestică — pagină inexistentă">9° longitudine vestică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2698923" class="extiw" title="d:Q2698923">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=2%C2%B0_longitudine_estic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="2° longitudine estică — pagină inexistentă">2° longitudine estică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q938807" class="extiw" title="d:Q938807">d</a>). Irlanda de Nord are o frontieră terestră de 360 km cu Republica Irlanda.<a href="#cite_note-factbook-129">[126]</a> Lungimea totală a coastelor Marii Britanii este de 17.820 km.<a href="#cite_note-UK_coastline-132">[129]</a> Este legată de <a href="/wiki/Europa_continental%C4%83" title="Europa continentală">Europa continentală</a> prin <a href="/wiki/Tunelul_Canalului_M%C3%A2necii" title="Tunelul Canalului Mânecii">Tunelul Canalului</a>, lung de 50 km (dintre care 38 km pe sub apă), cel mai lung tunel suboceanic din lume.<a href="#cite_note-133">[130]</a> <a href="/w/index.php?title=Geografia_Angliei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Geografia Angliei — pagină inexistentă">Anglia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2365965" class="extiw" title="d:Q2365965">d</a>) reprezintă puțin mai mult de jumătate din suprafața totală a Regatului Unit, având 130.395 km².<a href="#cite_note-134">[131]</a> Majoritatea țării este șes,<a href="#cite_note-Atlapedia-130">[127]</a> zonele muntoase aflându-se la nord-vest de <a href="/w/index.php?title=Linia_Tees-Exe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Linia Tees-Exe — pagină inexistentă">linia Tees-Exe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7694523" class="extiw" title="d:Q7694523">d</a>); cuprinzând și <a href="/wiki/Lake_District" title="Lake District">Munții Cumbrieni</a> din Districtul Lacurilor, the <a href="/wiki/Penini" title="Penini">Peninii</a>, <a href="/w/index.php?title=Exmoor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Exmoor — pagină inexistentă">Exmoor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q593627" class="extiw" title="d:Q593627">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Dartmoor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dartmoor — pagină inexistentă">Dartmoor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q214823" class="extiw" title="d:Q214823">d</a>). Principalele râuri cu estuare sunt <a href="/wiki/Tamisa" title="Tamisa">Tamisa</a>, <a href="/w/index.php?title=Severn&action=edit&redlink=1" class="new" title="Severn — pagină inexistentă">Severn</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q19682" class="extiw" title="d:Q19682">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Humber&action=edit&redlink=1" class="new" title="Humber — pagină inexistentă">Humber</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q550995" class="extiw" title="d:Q550995">d</a>). Alte râuri sunt Tees, Tyne, Tweed, Avon, Exe și Mersey.<a href="#cite_note-Atlapedia-130">[127]</a> Cel mai înalt munte din Anglia este <a href="/w/index.php?title=Scafell_Pike&action=edit&redlink=1" class="new" title="Scafell Pike — pagină inexistentă">Scafell Pike</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1146222" class="extiw" title="d:Q1146222">d</a>) (978 m) din <a href="/wiki/Lake_District" title="Lake District">Districtul Lacurilor</a>. <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r13393782/mw-parser-output/.tmulti">.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{display:flex;flex-direction:column}.mw-parser-output .tmulti .trow{display:flex;flex-direction:row;clear:left;flex-wrap:wrap;width:100%;box-sizing:border-box}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{margin:1px;float:left}.mw-parser-output .tmulti .theader{clear:both;font-weight:bold;text-align:center;align-self:center;background-color:transparent;width:100%}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:left;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption-center{text-align:center;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .text-align-left{text-align:left}.mw-parser-output .tmulti .text-align-right{text-align:right}.mw-parser-output .tmulti .text-align-center{text-align:center}@media all and (max-width:720px){.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{width:100%!important;box-sizing:border-box;max-width:none!important;align-items:center}.mw-parser-output .tmulti .trow{justify-content:center}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{float:none!important;max-width:100%!important;box-sizing:border-box;text-align:center}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:center}}</style><div class="thumb tmulti tleft"><div class="thumbinner" style="width:229px;max-width:229px"><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:227px;max-width:227px"><div class="thumbimage"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Keswick_Panorama_-_Oct_2009.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/Keswick_Panorama_-_Oct_2009.jpg/225px-Keswick_Panorama_-_Oct_2009.jpg" decoding="async" width="225" height="80" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/Keswick_Panorama_-_Oct_2009.jpg/338px-Keswick_Panorama_-_Oct_2009.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/Keswick_Panorama_-_Oct_2009.jpg/450px-Keswick_Panorama_-_Oct_2009.jpg 2x" data-file-width="10814" data-file-height="3822" /></a></div><div class="thumbcaption"><a href="/w/index.php?title=Masivul_Skiddaw&action=edit&redlink=1" class="new" title="Masivul Skiddaw — pagină inexistentă">Masivul Skiddaw</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2292191" class="extiw" title="d:Q2292191">d</a>), orașul <a href="/wiki/Keswick" title="Keswick">Keswick</a> și <a href="/w/index.php?title=Derwentwater&action=edit&redlink=1" class="new" title="Derwentwater — pagină inexistentă">Derwentwater</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q934551" class="extiw" title="d:Q934551">d</a>) din <a href="/wiki/Lake_District" title="Lake District">Țara Lacurilor</a></div></div></div><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:227px;max-width:227px"><div class="thumbimage"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Quiraing_Isle_of_Skye_Pano.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/Quiraing_Isle_of_Skye_Pano.jpg/225px-Quiraing_Isle_of_Skye_Pano.jpg" decoding="async" width="225" height="85" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/Quiraing_Isle_of_Skye_Pano.jpg/338px-Quiraing_Isle_of_Skye_Pano.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/Quiraing_Isle_of_Skye_Pano.jpg/450px-Quiraing_Isle_of_Skye_Pano.jpg 2x" data-file-width="5596" data-file-height="2123" /></a></div><div class="thumbcaption"><a href="/wiki/Skye" title="Skye">Skye</a> este una din principalele insule ale <a href="/wiki/Hebridele_interioare" title="Hebridele interioare">Hebridelor Interioare</a> și face parte din <a href="/w/index.php?title=Highlands&action=edit&redlink=1" class="new" title="Highlands — pagină inexistentă">Highlandul Scoției</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q106652" class="extiw" title="d:Q106652">d</a>).</div></div></div></div></div><a href="/w/index.php?title=Geografia_Sco%C8%9Biei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Geografia Scoției — pagină inexistentă">Scoția</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2118306" class="extiw" title="d:Q2118306">d</a>) reprezintă ceva mai puțin de o treime din aria totală a Regatului Unit, cu 78.772 km²<a href="#cite_note-135">[132]</a> și include aproape opt sute de <a href="/wiki/Insule" class="mw-redirect" title="Insule">insule</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q587046" class="extiw" title="d:Q587046">d</a>),<a href="#cite_note-136">[133]</a> predominant la vest și nord de insula Marea Britanie; cele mai importante sunt <a href="/w/index.php?title=Insulele_Hebride&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insulele Hebride — pagină inexistentă">Hebridele</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q123377" class="extiw" title="d:Q123377">d</a>), <a href="/wiki/Orkney" title="Orkney">Insulele Orkney</a> și <a href="/wiki/Shetland" title="Shetland">Shetland</a>. Scoția este cea mai muntoasă țară a Regatului Unit și topografia este despărțită de <a href="/w/index.php?title=Highland_Boundary_Fault&action=edit&redlink=1" class="new" title="Highland Boundary Fault — pagină inexistentă">Highland Boundary Fault</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3173082" class="extiw" title="d:Q3173082">d</a>)—o <a href="/wiki/Falie" title="Falie">falie geologică</a>—ce traversează Scoția de la <a href="/wiki/Isle_of_Arran" class="mw-redirect" title="Isle of Arran">Arran</a> la vest până la <a href="/w/index.php?title=Stonehaven&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stonehaven — pagină inexistentă">Stonehaven</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1002177" class="extiw" title="d:Q1002177">d</a>) la est.<a href="#cite_note-137">[134]</a> <a href="/wiki/Falie" title="Falie">Falia</a> separă două regiuni diferite; și anume <a href="/w/index.php?title=Highlands&action=edit&redlink=1" class="new" title="Highlands — pagină inexistentă">Highlandul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q106652" class="extiw" title="d:Q106652">d</a>) de la nord și vest și <a href="/w/index.php?title=Lowlandul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lowlandul — pagină inexistentă">Lowlandul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q654252" class="extiw" title="d:Q654252">d</a>) de la sud și est. Highlandul cu relief mai accidentat conține majoritatea munților din Scoția, inclusiv <a href="/wiki/Ben_Nevis" title="Ben Nevis">Ben Nevis</a>, care, cu 1.343 m este cel mai înalt punct al Arhipelagului Britanic.<a href="#cite_note-138">[135]</a> Lowlandul—mai ales fâșia îngustă dintre <a href="/w/index.php?title=Firth_of_Clyde&action=edit&redlink=1" class="new" title="Firth of Clyde — pagină inexistentă">Firth of Clyde</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q35654" class="extiw" title="d:Q35654">d</a>) și <a href="/wiki/Firth_of_Forth" title="Firth of Forth">Firth of Forth</a>, denumită <a href="/w/index.php?title=Central_Lowlands&action=edit&redlink=1" class="new" title="Central Lowlands — pagină inexistentă">Centura Centrală</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2327668" class="extiw" title="d:Q2327668">d</a>)—este mai șes și cuprinde mare parte din populație, inclusiv orașele <a href="/wiki/Glasgow" title="Glasgow">Glasgow</a>, cel mai mare din Scoția, și <a href="/wiki/Edinburgh" title="Edinburgh">Edinburgh</a>, capitala și centrul politic; și în această parte însă există unele zone înalte și muntoase, în <a href="/w/index.php?title=Dealurile_de_Sud&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dealurile de Sud — pagină inexistentă">Dealurile de Sud</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1549065" class="extiw" title="d:Q1549065">d</a>). <a href="/wiki/%C8%9Aara_Galilor" title="Țara Galilor">Țara Galilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2670632" class="extiw" title="d:Q2670632">d</a>) reprezintă mai puțin de o zecime din aria totală a Regatului Unit, acoperind 20.779 km².<a href="#cite_note-139">[136]</a> Țara Galilor este predominant muntoasă, deși <a href="/wiki/%C8%9Aara_Galilor_de_sud" title="Țara Galilor de sud">partea sudică</a> este mai puțin muntoasă ca <a href="/wiki/%C8%9Aara_Galilor_de_nord" title="Țara Galilor de nord">nordul</a> și <a href="/w/index.php?title=Centrul_%C8%9A%C4%83rii_Galilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Centrul Țării Galilor — pagină inexistentă">centrul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3094811" class="extiw" title="d:Q3094811">d</a>). Principalele zone populate și industrializate sunt în sud, cuprinzând orașele litorale <a href="/wiki/Cardiff" title="Cardiff">Cardiff</a>, <a href="/wiki/Swansea" title="Swansea">Swansea</a> și <a href="/wiki/Newport" title="Newport">Newport</a>, și <a href="/w/index.php?title=V%C4%83ile_de_Sud_ale_%C8%9A%C4%83rii_Galilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Văile de Sud ale Țării Galilor — pagină inexistentă">Văile de Sud ale Țării Galilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3400474" class="extiw" title="d:Q3400474">d</a>) către nord. Cele mai înalte puncte din Țara Galilor se află în <a href="/w/index.php?title=Eryri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eryri — pagină inexistentă">Eryri</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q867913" class="extiw" title="d:Q867913">d</a>) și cuprind <a href="/w/index.php?title=Snowdon&action=edit&redlink=1" class="new" title="Snowdon — pagină inexistentă">Snowdon</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q217142" class="extiw" title="d:Q217142">d</a>) (în <a href="/wiki/Limba_galez%C4%83" title="Limba galeză">galeză</a> Yr Wyddfa) care, la 1.085 m, este cel mai înalt din Țara Galilor.<a href="#cite_note-Atlapedia-130">[127]</a> Cei 14 sau 15, munți galezi de peste 3.000 picioare (910 m) sunt denumiți împreună <a href="/w/index.php?title=The_Welsh_3000s&action=edit&redlink=1" class="new" title="The Welsh 3000s — pagină inexistentă">The Welsh 3000s</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7981840" class="extiw" title="d:Q7981840">d</a>). Țara Galilor are și ea peste 2.704 km de coastă.<a href="#cite_note-UK_coastline-132">[129]</a> Mai multe insule se găsesc în largul coastelor galeze, cea mai mare fiind <a href="/wiki/Anglesey" class="mw-redirect" title="Anglesey">Anglesey</a> (Ynys Môn) la nord-vest. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Gough_and_Inaccessible_Islands-113067.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gough_and_Inaccessible_Islands-113067.jpg/220px-Gough_and_Inaccessible_Islands-113067.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gough_and_Inaccessible_Islands-113067.jpg/330px-Gough_and_Inaccessible_Islands-113067.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gough_and_Inaccessible_Islands-113067.jpg/440px-Gough_and_Inaccessible_Islands-113067.jpg 2x" data-file-width="2592" data-file-height="1728" /></a><figcaption><a href="/wiki/Falez%C4%83" title="Faleză">Litoralul stâncos</a> din <a href="/w/index.php?title=Gough_%C8%99i_Insulele_Inaccesibile&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gough și Insulele Inaccesibile — pagină inexistentă">Gough și Insulele Inaccesibile</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16891784" class="extiw" title="d:Q16891784">d</a>), declarat <a href="/wiki/World_Heritage_Site" class="mw-redirect" title="World Heritage Site">loc în Patrimoniul Mondial</a> de către <a href="/wiki/UNESCO" class="mw-redirect" title="UNESCO">UNESCO</a> în 1995.</figcaption></figure> <a href="/wiki/Geografia_Irlandei" title="Geografia Irlandei">Irlanda de Nord</a>, despărțită de Marea Britanie prin <a href="/wiki/Marea_Irlandez%C4%83" title="Marea Irlandeză">Marea Irlandei</a> și <a href="/w/index.php?title=Canalul_de_Nord&action=edit&redlink=1" class="new" title="Canalul de Nord — pagină inexistentă">Canalul de Nord</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q209113" class="extiw" title="d:Q209113">d</a>), are o suprafață de 14.160 km² și este predominant deluroasă. Ea cuprinde <a href="/w/index.php?title=Lough_Neagh&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lough Neagh — pagină inexistentă">Lough Neagh</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q206942" class="extiw" title="d:Q206942">d</a>) care, la 388 km², este cel mai mare lac din Arhipelagul Britanic ca suprafață.<a href="#cite_note-140">[137]</a> Cel mai înalt vârf din Irlanda de Nord este <a href="/w/index.php?title=Slieve_Donard&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slieve Donard — pagină inexistentă">Slieve Donard</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q550163" class="extiw" title="d:Q550163">d</a>) din <a href="/w/index.php?title=Mun%C8%9Bii_Mourne&action=edit&redlink=1" class="new" title="Munții Mourne — pagină inexistentă">Munții Mourne</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1478931" class="extiw" title="d:Q1478931">d</a>), la 852 m.<a href="#cite_note-Atlapedia-130">[127]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Clima">Clima</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Clima" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Clima">modificare sursă</a>]</div> Regatul Unit are o climă temperată cu multe precipitații tot timpul anului.<a href="#cite_note-factbook-129">[126]</a> Temperatura variază cu anotimpurile, scăzând rareori sub -11 <a href="/wiki/Celsius" title="Celsius">°C</a> și nedepășind de obicei 35 <a href="/wiki/Celsius" title="Celsius">°C</a>.<a href="#cite_note-141">[138]</a> Vânturile predominante sunt dinspre sud-vest și aduc adesea vreme blândă și umedă din Oceanul Atlantic,<a href="#cite_note-factbook-129">[126]</a> deși părțile estice sunt protejate de aceste vânturi, majoritatea precipitațiilor căzând în zonele vestice. Curenții atlantici, încălziți de <a href="/wiki/Curentul_Golfului" title="Curentul Golfului">Curentul Golfului</a>, aduc ierni blânde,<a href="#cite_note-142">[139]</a> în special în vest, unde iernile sunt umede, și în zonele înalte. Verile cele mai călduroase se întâlnesc în sud-estul Angliei, ele fiind apropiate de cele de pe Europa continentală, cele mai răcoroase fiind în nord. Iarna și la începutul primăverii pot fi căderi masive de zăpadă în zonele înalte. <div class="thumb tright"><div class="thumbinner noresize" style="width:252px;"><div class="thumbimage" style="width:250px;"><div style="text-align: center;"><div class="nounderlines" style="width: 250px; float: none; margin: none; padding: none; border: none; clear: none; background-color: #ffffff; position: relative;"> <div style="background-color: ;"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/72/United_Kingdom_countries.svg/250px-United_Kingdom_countries.svg.png" decoding="async" width="250" height="432" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/72/United_Kingdom_countries.svg/375px-United_Kingdom_countries.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/72/United_Kingdom_countries.svg/500px-United_Kingdom_countries.svg.png 2x" data-file-width="759" data-file-height="1313" /></div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:150.25px; top: 292px;"><big><a href="/wiki/Anglia" title="Anglia">Anglia</a></big></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:87.75px; top: 167px;"><big><a href="/wiki/Sco%C8%9Bia" title="Scoția">Scoția</a></big></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:94px; top: 317px;"><big><a href="/wiki/%C8%9Aara_Galilor" title="Țara Galilor">Țara Galilor</a></big></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:31.5px; top: 229.5px;"><big><a href="/wiki/Irlanda_de_Nord" title="Irlanda de Nord">Irlanda de Nord</a></big></div> </div> </div> </div></div><div class="thumbcaption">Cele patru <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_Regatului_Unit" title="Țările Regatului Unit">țări ale Regatului Unit</a></div></div></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Împărțire_administrativă">Împărțire administrativă</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Împărțire administrativă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Împărțire administrativă">modificare sursă</a>]</div> Fiecare țară a Regatului Unit are propria organizare administrativă, ale cărei origini predatează formarea Regatului Unit, ceea ce înseamnă că nu există un sistem unic de împărțire administrativă sau demarcație geografică.<a href="#cite_note-UN-143">[140]</a> Până în secolul al XIX-lea s-au operat puține modificări acestui aranjament, dar a existat o evoluție constantă a rolului și funcțiunii unităților.<a href="#cite_note-barlow-144">[141]</a> Organizarea <a href="/w/index.php?title=Administra%C8%9Bia_local%C4%83_%C3%AEn_Anglia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Administrația locală în Anglia — pagină inexistentă">administrației locale din Anglia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3112653" class="extiw" title="d:Q3112653">d</a>) este complexă, distribuția funcțiunilor variind conform aranjamentelor locale. <a href="/wiki/Organizarea_administrativ%C4%83_a_Angliei" title="Organizarea administrativă a Angliei">Subdiviziunile de nivel superior ale Angliei</a> sunt cele nouă <a href="/wiki/Regiunile_Angliei" title="Regiunile Angliei">regiuni</a>, utilizate astăzi în principal în scopuri statistice.<a href="#cite_note-145">[142]</a> O singură regiune, <a href="/w/index.php?title=Autoritatea_Londrei_Mari&action=edit&redlink=1" class="new" title="Autoritatea Londrei Mari — pagină inexistentă">Londra metropolitană</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1135166" class="extiw" title="d:Q1135166">d</a>), are o adunare legislativă și un primar direct aleși din 2000 după ce modificarea a fost operată prin <a href="/wiki/Referendum" title="Referendum">referendum</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q723138" class="extiw" title="d:Q723138">d</a>).<a href="#cite_note-146">[143]</a> Exista intenția ca și celelalte regiuni să capete propriile lor <a href="/w/index.php?title=Adun%C4%83ri_regionale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Adunări regionale — pagină inexistentă">adunări regionale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7309196" class="extiw" title="d:Q7309196">d</a>), dar propunerea pentru regiunea <a href="/wiki/North_East_England" title="North East England">North East</a> a fost respinsă prin <a href="/w/index.php?title=Referendumul_pentru_autonomie_%C3%AEn_nord-estul_Angliei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Referendumul pentru autonomie în nord-estul Angliei — pagină inexistentă">referendum în 2004</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7058330" class="extiw" title="d:Q7058330">d</a>).<a href="#cite_note-147">[144]</a> Sub nivelul regional, unele părți ale Angliei au <a href="/w/index.php?title=Comitatele_metropolitane_%C8%99i_nemetropolitane_ale_Angliei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comitatele metropolitane și nemetropolitane ale Angliei — pagină inexistentă">consilii de comitat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q643815" class="extiw" title="d:Q643815">d</a>) și consilii districtuale, iar altele au <a href="/w/index.php?title=Autorit%C4%83%C8%9Bi_unitare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Autorități unitare — pagină inexistentă">autorități unitare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1160920" class="extiw" title="d:Q1160920">d</a>); Londra este formată din 32 de <a href="/wiki/Burg" class="mw-redirect" title="Burg">burguri</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q211690" class="extiw" title="d:Q211690">d</a>) și <a href="/wiki/City_of_London" title="City of London">City of London</a>. Consilierii sunt aleși prin <a href="/w/index.php?title=Scrutin_cu_majoritate_simpl%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Scrutin cu majoritate simplă — pagină inexistentă">vot uninominal într-un singur tur</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1211577" class="extiw" title="d:Q1211577">d</a>) în colegii cu un singur membru sau prin <a href="/w/index.php?title=Vot_plurinominal&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vot plurinominal — pagină inexistentă">vot plurinominal</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2746726" class="extiw" title="d:Q2746726">d</a>) în circumscripții care aleg mai mulți consilieri.<a href="#cite_note-148">[145]</a> Pentru <a href="/w/index.php?title=Administra%C8%9Bia_local%C4%83_%C3%AEn_Sco%C8%9Bia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Administrația locală în Scoția — pagină inexistentă">administrația locală</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q969045" class="extiw" title="d:Q969045">d</a>), Scoția este împărțită în <a href="/wiki/Organizarea_administrativ%C4%83_a_Sco%C8%9Biei" title="Organizarea administrativă a Scoției">32 de zone de consiliu</a>, cu o distribuție variată a dimensiunilor și populației. Orașele <a href="/wiki/Glasgow" title="Glasgow">Glasgow</a>, Edinburgh, <a href="/wiki/Aberdeen" title="Aberdeen">Aberdeen</a> și <a href="/wiki/Dundee" title="Dundee">Dundee</a> reprezintă zone de consiliu separate, la fel și <a href="/w/index.php?title=Consiliul_Highlandului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Consiliul Highlandului — pagină inexistentă">Consiliul Highlandului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7225388" class="extiw" title="d:Q7225388">d</a>), care cuprinde o treime din suprafața Scoției, dar numai puțin mai mult de 200.000 de locuitori. Consiliile locale sunt alcătuite din consilieri aleși, în număr de 1223;<a href="#cite_note-149">[146]</a> ei sunt salariați part-time. Alegerile se țin prin <a href="/w/index.php?title=Vot_unic_transferabil&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vot unic transferabil — pagină inexistentă">vot unic transferabil</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q115807" class="extiw" title="d:Q115807">d</a>) în circumscripții cu mai mulți reprezentanți, în care se aleg câte trei sau patru consilieri. Fiecare consiliu alege un <a href="/w/index.php?title=Provost&action=edit&redlink=1" class="new" title="Provost — pagină inexistentă">provost</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7252809" class="extiw" title="d:Q7252809">d</a>) care să prezideze ședințele consiliului și să acționeze ca reprezentant cu funcții simbolice al zonei respective. <a href="/wiki/Organizarea_administrativ%C4%83_a_%C8%9A%C4%83rii_Galilor" title="Organizarea administrativă a Țării Galilor">Administrația locală în Țara Galilor</a> constă din 22 de autorități unitare. Printre acestea se numără orașele Cardiff, Swansea și Newport, care sunt autorități unitare de sine stătătoare.<a href="#cite_note-unitary-150">[147]</a> Se țin alegeri o dată la patru ani pe sistem uninominal într-un singur tur.<a href="#cite_note-unitary-150">[147]</a> <a href="/wiki/Organizarea_administrativ%C4%83_a_Irlandei_de_Nord" title="Organizarea administrativă a Irlandei de Nord">Administrația locală din Irlanda de Nord</a> este organizată din 1973 în 26 de consilii districtuale, fiecare ales prin vot unic transferabil. Puterile acestora sunt limitate la servicii cum ar fi colectarea deșeurilor, controlul câinilor și întreținerea parcurilor și cimitirelor.<a href="#cite_note-151">[148]</a> În 2008, executivul a acceptat propuneri de a înființa 11 consilii noi și să înlocuiască sistemul actual.<a href="#cite_note-152">[149]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Teritorii_dependente">Teritorii dependente</h2>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Teritorii dependente" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Teritorii dependente">modificare sursă</a>]</div> Regatul Unit are suveranitate asupra a șaptesprezece teritorii care nu fac parte din Regatul Unit propriu-zis: paisprezece Teritorii Britanice de peste Mări<a href="#cite_note-overseasterrirories-21">[20]</a> și trei dependențe ale Coroanei.<a href="#cite_note-overseasterrirories-21">[20]</a><a href="#cite_note-153">[150]</a> Cele paisprezece Teritorii Britanice de peste Mări sunt: <a href="/wiki/Anguilla" title="Anguilla">Anguilla</a>; <a href="/wiki/Bermuda" class="mw-redirect" title="Bermuda">Bermuda</a>; <a href="/wiki/Zona_Antarctic%C4%83_Britanic%C4%83" title="Zona Antarctică Britanică">Teritoriul Antarctic Britanic</a>; <a href="/wiki/Teritoriul_Britanic_din_Oceanul_Indian" title="Teritoriul Britanic din Oceanul Indian">Teritoriul Britanic din Oceanul Indian</a>; <a href="/wiki/Insulele_Virgine_Britanice" title="Insulele Virgine Britanice">Insulele Virgine Britanice</a>; <a href="/wiki/Insulele_Cayman" title="Insulele Cayman">Insulele Cayman</a>; <a href="/wiki/Insulele_Falkland" title="Insulele Falkland">Insulele Falkland</a>; <a href="/wiki/Gibraltar" title="Gibraltar">Gibraltar</a>; <a href="/wiki/Montserrat" title="Montserrat">Montserrat</a>; <a href="/wiki/Sf%C3%A2nta_Elena,_Ascension_%C8%99i_Tristan_da_Cunha" title="Sfânta Elena, Ascension și Tristan da Cunha">Sfânta Elena, Ascension și Tristan da Cunha</a>; <a href="/wiki/Insulele_Turks_%C8%99i_Caicos" title="Insulele Turks și Caicos">Insulele Turks și Caicos</a>; <a href="/wiki/Insulele_Pitcairn" title="Insulele Pitcairn">Insulele Pitcairn</a>; <a href="/wiki/Georgia_de_Sud_%C8%99i_Insulele_Sandwich_de_Sud" title="Georgia de Sud și Insulele Sandwich de Sud">Georgia de Sud și Insulele Sandwich de Sud</a>; și <a href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia">Akrotiri și Dhekelia</a> pe insula <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a>.<a href="#cite_note-154">[151]</a> Revendicările britanice în Antarctica nu sunt universal recunoscute.<a href="#cite_note-155">[152]</a> Colectiv, teritoriile britanice de peste mări cuprind o suprafață de 1.727.570 km² și o populație de circa 260.000 de oameni.<a href="#cite_note-156">[153]</a> Ele reprezintă ultimele rămășițe ale Imperiului Britanic, un <a href="/w/index.php?title=White_paper&action=edit&redlink=1" class="new" title="White paper — pagină inexistentă">white paper</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q223729" class="extiw" title="d:Q223729">d</a>) al guvernului britanic afirmând că: „Teritorii[le] de peste Mări sunt britanice cât timp doresc ele să rămână britanice. Marea Britanie a acordat de bună voie independența oricui a cerut-o; și vom continua să o facem acolo unde există opțiunea.”<a href="#cite_note-157">[154]</a> Autodeterminarea este încetățenită în constituțiile mai multor teritorii de peste mări, trei dintre ele votând explicit să rămână sub suveranitate britanică (Bermuda în <a href="/w/index.php?title=Referendumul_pentru_independen%C8%9Ba_Bermudelor,_1995&action=edit&redlink=1" class="new" title="Referendumul pentru independența Bermudelor, 1995 — pagină inexistentă">1995</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4892716" class="extiw" title="d:Q4892716">d</a>),<a href="#cite_note-Independent_results-158">[155]</a> Gibraltar în <a href="/w/index.php?title=Referendumul_pentru_suveranitatea_Gibraltarului,_2002&action=edit&redlink=1" class="new" title="Referendumul pentru suveranitatea Gibraltarului, 2002 — pagină inexistentă">2002</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q170110" class="extiw" title="d:Q170110">d</a>)<a href="#cite_note-159">[156]</a> și Insulele Falkland în <a href="/w/index.php?title=Referendumul_pentru_independen%C8%9Ba_Insulelor_Falkland,_2013&action=edit&redlink=1" class="new" title="Referendumul pentru independența Insulelor Falkland, 2013 — pagină inexistentă">2013</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2359115" class="extiw" title="d:Q2359115">d</a>)).<a href="#cite_note-160">[157]</a> Dependențele Coroanei sunt posesiuni ale <a href="/w/index.php?title=Coroana_Britanic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Coroana Britanică — pagină inexistentă">Coroanei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q21941952" class="extiw" title="d:Q21941952">d</a>) și nu teritorii de peste mări ale Regatului.<a href="#cite_note-161">[158]</a> Ele cuprind trei jurisdicții administrate independent: <a href="/wiki/Insulele_Canalului" title="Insulele Canalului">Insulele Canalului</a>: <a href="/wiki/Jersey" class="mw-redirect mw-disambig" title="Jersey">Jersey</a> și <a href="/wiki/Guernsey" title="Guernsey">Guernsey</a>, din Canalul Mânecii, și <a href="/wiki/Isle_of_Man" class="mw-redirect" title="Isle of Man">Insula Man</a> din Marea Irlandei. Prin acord reciproc, Guvernul Britanic gestionează afacerile externe și de apărare ale insulelor, iar Parlamentul Regatului Unit are autoritatea de a legifera în numele lor. Pe plan internațional, însă, ele sunt considerate „teritorii pentru care este responsabil Regatul Unit”.<a href="#cite_note-International_recognition-162">[159]</a> Puterea de a adopta legi care afectează insulele cade însă pe umerii adunărilor lor legislative, cu consimțământul Coroanei (<a href="/wiki/Consiliul_Privat_al_Regatului_Unit" title="Consiliul Privat al Regatului Unit">Consiliul de Coroană</a> sau, în cazul Insulei Man, în anumite cazuri guvernatorul-locotenent).<a href="#cite_note-163">[160]</a> Din 2005, fiecare dependență a Coroanei are un <a href="/w/index.php?title=Lista_%C8%99efilor_de_guvern_ai_Regatului_Unit_%C8%99i_ai_dependen%C8%9Belor_sale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista șefilor de guvern ai Regatului Unit și ai dependențelor sale — pagină inexistentă">ministru-șef</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q30674852" class="extiw" title="d:Q30674852">d</a>) ca <a href="/wiki/%C8%98ef_de_guvern" title="Șef de guvern">șef al guvernului</a>.<a href="#cite_note-164">[161]</a> Teritoriile dependente de Regatul Unit folosesc monede diverse. Printre acestea se numără lira britanică, dolarul american, dolarul neo-zeelandez, euro sau <a href="/w/index.php?title=Lista_monedelor_britanice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista monedelor britanice — pagină inexistentă">propriile lor monede, care pot avea curs de schimb fix cu oricare dintre acestea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q25037221" class="extiw" title="d:Q25037221">d</a>). <figure class="mw-halign-center noresize" typeof="mw:File/Thumb"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/United_Kingdom_%28overseas%2Bcrown_dependencies%29%2C_administrative_divisions_-_Nmbrs_%28multiple_zoom%29.svg/800px-United_Kingdom_%28overseas%2Bcrown_dependencies%29%2C_administrative_divisions_-_Nmbrs_%28multiple_zoom%29.svg.png" decoding="async" width="800" height="493" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/United_Kingdom_%28overseas%2Bcrown_dependencies%29%2C_administrative_divisions_-_Nmbrs_%28multiple_zoom%29.svg/1200px-United_Kingdom_%28overseas%2Bcrown_dependencies%29%2C_administrative_divisions_-_Nmbrs_%28multiple_zoom%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/United_Kingdom_%28overseas%2Bcrown_dependencies%29%2C_administrative_divisions_-_Nmbrs_%28multiple_zoom%29.svg/1600px-United_Kingdom_%28overseas%2Bcrown_dependencies%29%2C_administrative_divisions_-_Nmbrs_%28multiple_zoom%29.svg.png 2x" data-file-width="3188" data-file-height="1964" usemap="#ImageMap_8059b01c93bd79db" resource="/wiki/Fi%C8%99ier:United_Kingdom_(overseas%2Bcrown_dependencies),_administrative_divisions_-_Nmbrs_(multiple_zoom).svg" /><map name="ImageMap_8059b01c93bd79db"><area href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" shape="rect" coords="453,92,521,140" alt="Akrotiri și Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia" /><area href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" shape="rect" coords="443,148,446,151" alt="Akrotiri și Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia" /><area href="/wiki/Gibraltar" shape="rect" coords="365,145,369,149" alt="Gibraltar" title="Gibraltar" /><area href="/wiki/Gibraltar" shape="rect" coords="372,152,393,193" alt="Gibraltar" title="Gibraltar" /><area href="/wiki/Insulele_Canalului" shape="rect" coords="372,108,376,113" alt="Insulele Canalului" title="Insulele Canalului" /><area href="/wiki/Jersey" shape="rect" coords="313,141,355,153" alt="Jersey" title="Jersey" /><area href="/wiki/Guernsey" shape="rect" coords="313,111,344,139" alt="Guernsey" title="Guernsey" /><area href="/wiki/Bermuda" shape="rect" coords="250,113,288,149" alt="Bermuda" title="Bermuda" /><area href="/wiki/Bermuda" shape="rect" coords="240,152,245,156" alt="Bermuda" title="Bermuda" /><area href="/wiki/Indiile_Britanice_de_Vest" shape="rect" coords="195,182,243,200" alt="Indiile Britanice de Vest" title="Indiile Britanice de Vest" /><area href="/wiki/Teritoriul_Britanic_din_Oceanul_Indian" shape="rect" coords="530,260,591,316" alt="Teritoriul Britanic din Oceanul Indian" title="Teritoriul Britanic din Oceanul Indian" /><area href="/wiki/Insulele_Falkland" shape="rect" coords="266,383,276,394" alt="Insulele Falkland" title="Insulele Falkland" /><area href="/wiki/Insulele_Falkland" shape="rect" coords="185,391,242,447" alt="Insulele Falkland" title="Insulele Falkland" /><area href="/wiki/Georgia_de_Sud_%C8%99i_Insulele_Sandwich_de_Sud" shape="rect" coords="362,367,436,416" alt="Georgia de Sud și Insulele Sandwich de Sud" title="Georgia de Sud și Insulele Sandwich de Sud" /><area href="/wiki/Georgia_de_Sud_%C8%99i_Insulele_Sandwich_de_Sud" shape="rect" coords="306,389,339,411" alt="Georgia de Sud și Insulele Sandwich de Sud" title="Georgia de Sud și Insulele Sandwich de Sud" /><area href="/wiki/Insulele_Pitcairn" shape="rect" coords="94,312,114,325" alt="Insulele Pitcairn" title="Insulele Pitcairn" /><area href="/wiki/Insulele_Pitcairn" shape="rect" coords="117,322,179,383" alt="Insulele Pitcairn" title="Insulele Pitcairn" /><area href="/wiki/Sf%C3%A2nta_Elena,_Ascension_%C8%99i_Tristan_da_Cunha" shape="rect" coords="277,240,333,373" alt="Sfânta Elena, Ascension și Tristan da Cunha" title="Sfânta Elena, Ascension și Tristan da Cunha" /><area href="/wiki/Sf%C3%A2nta_Elena,_Ascension_%C8%99i_Tristan_da_Cunha" shape="rect" coords="337,262,366,360" alt="Sfânta Elena, Ascension și Tristan da Cunha" title="Sfânta Elena, Ascension și Tristan da Cunha" /><area href="/wiki/Isle_of_Man" shape="rect" coords="311,46,318,54" alt="Insula Man" title="Insula Man" /><area href="/wiki/Insulele_Cayman" shape="rect" coords="7,223,35,230" alt="Insulele Cayman" title="Insulele Cayman" /><area href="/wiki/Insulele_Cayman" shape="rect" coords="3,247,81,275" alt="Insulele Cayman" title="Insulele Cayman" /><area href="/wiki/Montserrat" shape="rect" coords="133,246,153,275" alt="Montserrat" title="Montserrat" /><area href="/wiki/Montserrat" shape="rect" coords="168,249,172,253" alt="Montserrat" title="Montserrat" /><area href="/wiki/Anguilla" shape="rect" coords="159,236,165,240" alt="Anguilla" title="Anguilla" /><area href="/wiki/Anguilla" shape="rect" coords="140,195,184,220" alt="Anguilla" title="Anguilla" /><area href="/wiki/Insulele_Virgine_Britanice" shape="rect" coords="102,195,137,220" alt="Insulele Virgine Britanice" title="Insulele Virgine Britanice" /><area href="/wiki/Insulele_Virgine_Britanice" shape="rect" coords="147,234,153,239" alt="Insulele Virgine Britanice" title="Insulele Virgine Britanice" /><area href="/wiki/Insulele_Turks_%C8%99i_Caicos" shape="rect" coords="83,203,92,208" alt="Insulele Turks și Caicos" title="Insulele Turks și Caicos" /><area href="/wiki/Insulele_Turks_%C8%99i_Caicos" shape="rect" coords="39,195,75,220" alt="Insulele Turks și Caicos" title="Insulele Turks și Caicos" /><area href="/wiki/Teritoriul_Antarctic_Britanic" shape="poly" coords="286,410,296,411,300,421,303,431,335,440,357,444,372,489,316,489,302,475,273,447,275,419" alt="Teritoriul Antarctic Britanic" title="Teritoriul Antarctic Britanic" /><area href="/wiki/Insula_Man" shape="rect" coords="370,95,372,97" alt="Insula Man" title="Insula Man" /></map><figcaption>Localizarea teritoriilor dependente de Regatul Unit (dependențele Coroanei cu litere; teritoriile de peste mări cu numere):A <a href="/wiki/Isle_of_Man" class="mw-redirect" title="Isle of Man">Insula Man</a>; B <a href="/wiki/Guernsey" title="Guernsey">Guernsey</a>; C <a href="/wiki/Jersey" class="mw-redirect mw-disambig" title="Jersey">Jersey</a>; 1 Regatul Unit; 2 <a href="/wiki/Gibraltar" title="Gibraltar">Gibraltar</a>; 3 <a href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia">Akrotiri și Dhekelia</a>; 4 <a href="/wiki/Bermuda" class="mw-redirect" title="Bermuda">Bermuda</a>; 5 <a href="/wiki/Insulele_Turks_%C8%99i_Caicos" title="Insulele Turks și Caicos">Insulele Turks și Caicos</a>; 6 <a href="/wiki/Insulele_Virgine_Britanice" title="Insulele Virgine Britanice">Insulele Virgine Britanice</a>; 7 <a href="/wiki/Anguilla" title="Anguilla">Anguilla</a>; 8 <a href="/wiki/Insulele_Cayman" title="Insulele Cayman">Insulele Cayman</a>; 9 <a href="/wiki/Montserrat" title="Montserrat">Montserrat</a>; 10 <a href="/wiki/Insulele_Pitcairn" title="Insulele Pitcairn">Insulele Pitcairn</a>; 11 <a href="/wiki/Sf%C3%A2nta_Elena,_Ascension_%C8%99i_Tristan_da_Cunha" title="Sfânta Elena, Ascension și Tristan da Cunha">Sfânta Elena, Ascension și Tristan da Cunha</a>; 12 <a href="/wiki/Teritoriul_Britanic_din_Oceanul_Indian" title="Teritoriul Britanic din Oceanul Indian">Teritoriul Britanic din Oceanul Indian</a>; 13 <a href="/wiki/Insulele_Falkland" title="Insulele Falkland">Insulele Falkland</a>; 14 <a href="/wiki/Georgia_de_Sud_%C8%99i_Insulele_Sandwich_de_Sud" title="Georgia de Sud și Insulele Sandwich de Sud">Georgia de Sud și Insulele Sandwich de Sud</a>; (15) <a href="/wiki/Zona_Antarctic%C4%83_Britanic%C4%83" title="Zona Antarctică Britanică">Teritoriul Britanic Antarctic</a></figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Politică">Politică</h2>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Politică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Politică">modificare sursă</a>]</div> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r13393782/mw-parser-output/.tmulti"><div class="thumb tmulti tright"><div class="thumbinner" style="width:392px;max-width:392px"><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:193px;max-width:193px"><div class="thumbimage" style="height:269px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:King_Charles_III_(July_2023).jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ac/King_Charles_III_%28July_2023%29.jpg/191px-King_Charles_III_%28July_2023%29.jpg" decoding="async" width="191" height="269" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ac/King_Charles_III_%28July_2023%29.jpg/287px-King_Charles_III_%28July_2023%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ac/King_Charles_III_%28July_2023%29.jpg/382px-King_Charles_III_%28July_2023%29.jpg 2x" data-file-width="727" data-file-height="1025" /></a></div></div><div class="tsingle" style="width:195px;max-width:195px"><div class="thumbimage" style="height:269px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Prime_Minister_Keir_Starmer_Portrait_(cropped).jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/91/Prime_Minister_Keir_Starmer_Portrait_%28cropped%29.jpg/193px-Prime_Minister_Keir_Starmer_Portrait_%28cropped%29.jpg" decoding="async" width="193" height="269" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/91/Prime_Minister_Keir_Starmer_Portrait_%28cropped%29.jpg/290px-Prime_Minister_Keir_Starmer_Portrait_%28cropped%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/91/Prime_Minister_Keir_Starmer_Portrait_%28cropped%29.jpg/386px-Prime_Minister_Keir_Starmer_Portrait_%28cropped%29.jpg 2x" data-file-width="1507" data-file-height="2103" /></a></div></div></div><div class="trow"><div class="thumbcaption" style="background-color:transparent;color:var(--color-base, #000)">Șeful de stat, <a href="/wiki/Charles_al_III-lea" title="Charles al III-lea">Charles al III-lea</a>; și șeful guvernului, <a href="/wiki/Keir_Starmer" title="Keir Starmer">Keir Starmer</a></div></div></div></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Politica_Regatului_Unit" title="Politica Regatului Unit">Politica Regatului Unit</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> Regatul Unit este un <a href="/wiki/Stat_unitar" title="Stat unitar">stat unitar</a> guvernat ca <a href="/wiki/Monarhie_constitu%C8%9Bional%C4%83" title="Monarhie constituțională">monarhie constituțională</a>. Regele <a href="/wiki/Charles_al_III-lea" title="Charles al III-lea">Charles al III-lea</a> este <a href="/w/index.php?title=Monarhia_Regatului_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Monarhia Regatului Unit — pagină inexistentă">monarh</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q739941" class="extiw" title="d:Q739941">d</a>) și șef de stat al Regatului Unit, dar și rege a cincisprezece alte <a href="/w/index.php?title=Commonwealth_realm&action=edit&redlink=1" class="new" title="Commonwealth realm — pagină inexistentă">țări independente ale Commonwealth-ului</a>. Monarhul are „dreptul de a fi consultat, dreptul de a încuraja, și dreptul de a avertiza”.<a href="#cite_note-165">[162]</a> <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Regatului_Unit" title="Constituția Regatului Unit">Constituția Regatului Unit</a> este <a href="/w/index.php?title=Constitu%C8%9Bie_necodificat%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constituție necodificată — pagină inexistentă">necodificată</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1135084" class="extiw" title="d:Q1135084">d</a>) și constă mai ales dintr-o colecție de izvoare de drept scrise disparate, între care <a href="/wiki/Lege" title="Lege">legile</a>, <a href="/wiki/Jurispruden%C8%9B%C4%83" title="Jurisprudență">jurisprudență juridică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q11022655" class="extiw" title="d:Q11022655">d</a>) și tratate internaționale, împreună cu <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Regatului_Unit" title="Constituția Regatului Unit">convenții constituționale</a>.<a href="#cite_note-166">[163]</a> Neexistând nicio diferență tehnică între statutele ordinare și „dreptul constituțional”, <a href="/wiki/Parlamentul_Regatului_Unit" title="Parlamentul Regatului Unit">Parlamentul Regatului Unit</a> poate efectua „reforme constituționale” doar adoptând legi (<a href="/w/index.php?title=Act_al_Parlamentului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Act al Parlamentului — pagină inexistentă">acte ale Parlamentului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1076579" class="extiw" title="d:Q1076579">d</a>)), și are astfel puterea politică de a schimba sau aboli aproape orice element scris sau nescris din constituție. Niciun Parlament nu poate însă adopta legi pe care alte Parlamente viitoare să nu le poată modifica.<a href="#cite_note-167">[164]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Guvernul">Guvernul</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Guvernul" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Guvernul">modificare sursă</a>]</div> Regatul Unit are un <a href="/wiki/Sistem_parlamentar" title="Sistem parlamentar">guvern parlamentar</a> bazat pe <a href="/wiki/Westminster_system" class="mw-redirect" title="Westminster system">sistemul Westminster</a> care a fost emulat prin toată lumea: o moștenire a Imperiului Britanic. Parlamentul Regatului Unit se întrunește în <a href="/wiki/Palatul_Westminster" title="Palatul Westminster">Palatul Westminster</a> și are două camere: <a href="/wiki/Camera_Comunelor_a_Parlamentului_Regatului_Unit" title="Camera Comunelor a Parlamentului Regatului Unit">Camera Comunelor</a>, aleasă prin vot popular, și <a href="/wiki/House_of_Lords" class="mw-redirect" title="House of Lords">Camera Lorzilor</a>, care sunt numiți în funcție. Pentru a deveni lege, un act adoptat de Parlament are nevoie de <a href="/w/index.php?title=Sanc%C8%9Biune_regal%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sancțiune regală — pagină inexistentă">consimțământ regal</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1070654" class="extiw" title="d:Q1070654">d</a>). Postul de <a href="/wiki/Prim-ministrul_Regatului_Unit" title="Prim-ministrul Regatului Unit">prim-ministru</a>,<a href="#cite_note-168">[d]</a> <a href="/wiki/%C8%98ef_de_guvern" title="Șef de guvern">șeful guvernului</a> britanic,<a href="#cite_note-169">[165]</a> este atribuit persoanei care are cele mai mari șanse să obțină <a href="/w/index.php?title=Sus%C8%9Binere_f%C4%83r%C4%83_participare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Susținere fără participare — pagină inexistentă">încrederea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q21406588" class="extiw" title="d:Q21406588">d</a>) Camerei Comunelor; această persoană este de regulă liderul partidului sau coaliției cu cel mai mare număr de locuri în Cameră. Prim-ministrul alege un cabinet și membrii săi sunt oficial numiți de monarh pentru a forma <a href="/w/index.php?title=Guvernul_Regatului_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guvernul Regatului Unit — pagină inexistentă">Guvernul Majestății Sale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6063" class="extiw" title="d:Q6063">d</a>). Prin convenție, monarhul respectă hotărârile prim-ministrului privind numirile.<a href="#cite_note-npm-170">[166]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:London_Parliament_2007-1.jpg" class="mw-file-description"><img alt="Clădire mare, în stil gotic, de culoarea nisipului, aflată lângă un pod rutier. Clădirea are mai multe turnuri mari, inclusiv unul, cel mai mare, cu ceas." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/42/London_Parliament_2007-1.jpg/280px-London_Parliament_2007-1.jpg" decoding="async" width="280" height="101" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/42/London_Parliament_2007-1.jpg/420px-London_Parliament_2007-1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/42/London_Parliament_2007-1.jpg/560px-London_Parliament_2007-1.jpg 2x" data-file-width="5070" data-file-height="1826" /></a><figcaption><a href="/wiki/Palatul_Westminster" title="Palatul Westminster">Palatul Westminster</a>, sediul ambelor camere ale Parlamentului Regatului Unit</figcaption></figure> <a href="/w/index.php?title=Cabinetul_Regatului_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cabinetul Regatului Unit — pagină inexistentă">Cabinetul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q112014" class="extiw" title="d:Q112014">d</a>) este format, de regulă, din membri ai partidului sau coaliției prim-ministrului și mai ales din membri Camerei Comunelor, dar întotdeauna cu membri din ambele camere, cabinetul fiind <a href="/w/index.php?title=Responsabilitate_guvernamental%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Responsabilitate guvernamentală — pagină inexistentă">responsabil</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2665071" class="extiw" title="d:Q2665071">d</a>) în fața ambelor. Puterea executivă este exercitată de prim-ministru și de cabinetul său, ai cărui membri depun toți jurământul de membri ai <a href="/wiki/Consiliul_Privat_al_Regatului_Unit" title="Consiliul Privat al Regatului Unit">Consiliului de Coroană al Regatului Unit</a>, și devin <a href="/w/index.php?title=Ministru_al_Coroanei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ministru al Coroanei — pagină inexistentă">miniștri ai Coroanei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3315109" class="extiw" title="d:Q3315109">d</a>). Actualul prim-ministru este <a href="/wiki/Keir_Starmer" title="Keir Starmer">Keir Starmer</a>, de la <a href="/wiki/Partidul_Laburist_(Regatul_Unit)" title="Partidul Laburist (Regatul Unit)">Partidul Laburist</a>, care deține funcția de la <time datetime="2024-07-05">5 iulie 2024</time>. Pentru alegerea Camerei Comunelor, Regatul Unit este împărțit în <a href="/w/index.php?title=Colegiu_electoral_al_Regatului_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Colegiu electoral al Regatului Unit — pagină inexistentă">650 de colegii uninominale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2064521" class="extiw" title="d:Q2064521">d</a>),<a href="#cite_note-Elections_and_voting—UK_Parliament-171">[167]</a> din care se alege câte un membru al parlamentului (MP) cu <a href="/w/index.php?title=Scrutin_cu_majoritate_simpl%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Scrutin cu majoritate simplă — pagină inexistentă">majoritate simplă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1211577" class="extiw" title="d:Q1211577">d</a>). <a href="/wiki/Alegeri_%C3%AEn_Regatul_Unit" title="Alegeri în Regatul Unit">Alegerile generale</a> sunt convocate de monarh la sugestia prim-ministrului. Înaintea <a href="/w/index.php?title=Fixed-term_Parliaments_Act_2011&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fixed-term Parliaments Act 2011 — pagină inexistentă">Legii Mandatelor Parlamentare Fixe din 2011</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5456334" class="extiw" title="d:Q5456334">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Actele_Parlamentului_din_1911_%C8%99i_1949&action=edit&redlink=1" class="new" title="Actele Parlamentului din 1911 și 1949 — pagină inexistentă">Legile Parlamentului din 1911 și 1949</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1414408" class="extiw" title="d:Q1414408">d</a>) impuneau ca alegerile să fie convocate la nu mai târziu de cinci ani de la alegerile generale anterioare.<a href="#cite_note-The_Parliament_Acts—UK_Parliament-172">[168]</a> Partidul Conservator, <a href="/wiki/Partidul_Laburist_(Regatul_Unit)" title="Partidul Laburist (Regatul Unit)">Partidul Laburist</a> și <a href="/wiki/Liberalii_Democra%C8%9Bi" title="Liberalii Democrați">Liberal-Democrații</a> (grupare denumită în trecut <a href="/wiki/Partidul_Liberal" class="mw-disambig" title="Partidul Liberal">Partidul Liberal</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q622441" class="extiw" title="d:Q622441">d</a>)) sunt considerate actualmente cele trei <a href="/w/index.php?title=Mari_partide_politice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mari partide politice — pagină inexistentă">mari partide politice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1757551" class="extiw" title="d:Q1757551">d</a>) ale Regatului,<a href="#cite_note-173">[169]</a> reprezentând tradițiile politice britanice ale <a href="/w/index.php?title=Conservatorismul_%C3%AEn_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Conservatorismul în Regatul Unit — pagină inexistentă">conservatorismului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5163013" class="extiw" title="d:Q5163013">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Socialismul_%C3%AEn_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Socialismul în Regatul Unit — pagină inexistentă">socialismului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2276646" class="extiw" title="d:Q2276646">d</a>) și, respectiv, <a href="/w/index.php?title=Liberalismul_%C3%AEn_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Liberalismul în Regatul Unit — pagină inexistentă">liberalismului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16969734" class="extiw" title="d:Q16969734">d</a>).<a href="#cite_note-174">[170]</a> Atât la <a href="/w/index.php?title=Alegeri_generale_%C3%AEn_Regatul_Unit,_2015&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alegeri generale în Regatul Unit, 2015 — pagină inexistentă">alegerile generale din 2015</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3586935" class="extiw" title="d:Q3586935">d</a>), cât și la <a href="/wiki/Alegeri_generale_legislative_%C3%AEn_Regatul_Unit,_2017" title="Alegeri generale legislative în Regatul Unit, 2017">cele din 2017</a>, însă, al treilea partid ca număr de locuri obținute a fost <a href="/wiki/Partidul_Na%C8%9Bional_Sco%C8%9Bian" title="Partidul Național Scoțian">Partidul Național Scoțian</a>, cu mai multe locuri decât Liberal-Democrații. Majoritatea locurilor rămase au fost obținute de partide ce participă la alegeri în doar o parte din Regatul Unit: <a href="/wiki/Plaid_Cymru" title="Plaid Cymru">Plaid Cymru</a> (Țara Galilor); și <a href="/w/index.php?title=Partidul_Democrat_Unionist&action=edit&redlink=1" class="new" title="Partidul Democrat Unionist — pagină inexistentă">Partidul Democrat Unionist</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215519" class="extiw" title="d:Q215519">d</a>) și <a href="/wiki/Sinn_F%C3%A9in" title="Sinn Féin">Sinn Féin</a> (Irlanda de Nord<a href="#cite_note-175">[e]</a>). Conform politicii de partid, niciun parlamentar Sinn Féin ales nu a participat vreodată la Camera Comunelor pentru a vorbi în numele alegătorilor lor, deoarece pentru aceasta ar trebui să depună jurământ de credință monarhului.<a href="#cite_note-176">[171]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Administrații_autonome">Administrații autonome</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Administrații autonome" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Administrații autonome">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Scottish_Parliament,_Main_Debating_Chamber_-_geograph.org.uk_-_1650829.jpg" class="mw-file-description"><img alt="Sală mare, luminată cu multe ferestre mari, cu multe scaune dispuse în semicerc în fața unui prezidiu și cu alte locuri la balcoane." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Scottish_Parliament%2C_Main_Debating_Chamber_-_geograph.org.uk_-_1650829.jpg/220px-Scottish_Parliament%2C_Main_Debating_Chamber_-_geograph.org.uk_-_1650829.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Scottish_Parliament%2C_Main_Debating_Chamber_-_geograph.org.uk_-_1650829.jpg/330px-Scottish_Parliament%2C_Main_Debating_Chamber_-_geograph.org.uk_-_1650829.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Scottish_Parliament%2C_Main_Debating_Chamber_-_geograph.org.uk_-_1650829.jpg/440px-Scottish_Parliament%2C_Main_Debating_Chamber_-_geograph.org.uk_-_1650829.jpg 2x" data-file-width="640" data-file-height="427" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Parlamentul_Sco%C8%9Bian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Parlamentul Scoțian — pagină inexistentă">Parlamentul Scoțian</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2746031" class="extiw" title="d:Q2746031">d</a>) din <a href="/w/index.php?title=Holyrood&action=edit&redlink=1" class="new" title="Holyrood — pagină inexistentă">Holyrood</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1625364" class="extiw" title="d:Q1625364">d</a>) este sediul <a href="/w/index.php?title=Parlamentul_sco%C8%9Bian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Parlamentul scoțian — pagină inexistentă">Parlamentului Scoției</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q206171" class="extiw" title="d:Q206171">d</a>)</figcaption></figure> Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord au fiecare propriul <a href="/wiki/Executiv" title="Executiv">executiv</a>, condus de un <a href="/w/index.php?title=Lista_%C8%99efilor_de_guvern_ai_Regatului_Unit_%C8%99i_ai_dependen%C8%9Belor_sale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista șefilor de guvern ai Regatului Unit și ai dependențelor sale — pagină inexistentă">prim-ministru</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q30674852" class="extiw" title="d:Q30674852">d</a>) (sau, în cazul Irlandei de nord, de o <a href="/wiki/Diarhie" title="Diarhie">diarhie</a> formată din <a href="/w/index.php?title=Prim-ministru_%C8%99i_viceprim-ministru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prim-ministru și viceprim-ministru — pagină inexistentă">prim-ministru și viceprim-ministru</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1362221" class="extiw" title="d:Q1362221">d</a>)), și un legislativ <a href="/wiki/Devolu%C8%9Bie" title="Devoluție">autonom</a> <a href="/wiki/Unicameralism" title="Unicameralism">unicameral</a>. Anglia, cea mai mare țară a Regatului Unit, nu are asemenea executiv sau legislativ autonom și este administrată și legiferată direct de guvernul și de Parlamentul Regatului Unit. Această situație a dat naștere așa-numitei <a href="/w/index.php?title=Chestiuni_west-lothiene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Chestiuni west-lothiene — pagină inexistentă">chestiuni west-lothiene</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q130936" class="extiw" title="d:Q130936">d</a>), problema că aleșii din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord pot vota, uneori decisiv,<a href="#cite_note-177">[172]</a> pe chestiuni care afectează numai Anglia.<a href="#cite_note-178">[173]</a> <a href="/w/index.php?title=Comisia_privind_consecin%C8%9Bele_devolu%C8%9Biei_pentru_Camera_Comunelor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comisia privind consecințele devoluției pentru Camera Comunelor — pagină inexistentă">Comisia McKay</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5152753" class="extiw" title="d:Q5152753">d</a>) a recomandat pe această temă în 2013 ca legile care afectează numai Anglia să necesite susținere doar din partea unei majorități a parlamentarilor englezi.<a href="#cite_note-bbcnews250313-179">[174]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Prime_Minister_meets_the_First_Minister_of_Scotland.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Prime_Minister_meets_the_First_Minister_of_Scotland.jpg/220px-Prime_Minister_meets_the_First_Minister_of_Scotland.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Prime_Minister_meets_the_First_Minister_of_Scotland.jpg/330px-Prime_Minister_meets_the_First_Minister_of_Scotland.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Prime_Minister_meets_the_First_Minister_of_Scotland.jpg/440px-Prime_Minister_meets_the_First_Minister_of_Scotland.jpg 2x" data-file-width="4169" data-file-height="2779" /></a><figcaption>Prim-ministrul britanic Theresa May se întâlnește cu <a href="/w/index.php?title=Prim-ministrul_Sco%C8%9Biei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prim-ministrul Scoției — pagină inexistentă">prim-ministrul Scoției</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1362216" class="extiw" title="d:Q1362216">d</a>) <a href="/wiki/Nicola_Sturgeon" title="Nicola Sturgeon">Nicola Sturgeon</a> în fața clădirii <a href="/wiki/10_Downing_Street" title="10 Downing Street">10 Downing Street</a>, reședința oficială a prim-minisrtului Regatului Unit</figcaption></figure> <a href="/w/index.php?title=Guvernul_sco%C8%9Bian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guvernul scoțian — pagină inexistentă">Guvernul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q32521" class="extiw" title="d:Q32521">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Parlamentul_sco%C8%9Bian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Parlamentul scoțian — pagină inexistentă">Parlamentul Scoțian</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q206171" class="extiw" title="d:Q206171">d</a>) au puteri largi pe chestiuni care nu sunt anume <a href="/w/index.php?title=Chestiuni_rezervate_%C8%99i_exceptate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Chestiuni rezervate și exceptate — pagină inexistentă">rezervate</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7315283" class="extiw" title="d:Q7315283">d</a>) Parlamentului Regatului Unit, inclusiv <a href="/w/index.php?title=Educa%C8%9Bia_%C3%AEn_Sco%C8%9Bia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Educația în Scoția — pagină inexistentă">educația</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3509538" class="extiw" title="d:Q3509538">d</a>), <a href="/w/index.php?title=NHS_Scotland&action=edit&redlink=1" class="new" title="NHS Scotland — pagină inexistentă">sistemul sanitar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16933548" class="extiw" title="d:Q16933548">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Dreptul_sco%C8%9Bian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dreptul scoțian — pagină inexistentă">dreptul scoțian</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1972557" class="extiw" title="d:Q1972557">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Administra%C8%9Bia_local%C4%83_%C3%AEn_Sco%C8%9Bia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Administrația locală în Scoția — pagină inexistentă">administrația locală</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q969045" class="extiw" title="d:Q969045">d</a>).<a href="#cite_note-180">[175]</a> În 2012, guvernele britanic și scoțian au semnat <a href="/w/index.php?title=Acordul_de_la_Edinburgh&action=edit&redlink=1" class="new" title="Acordul de la Edinburgh — pagină inexistentă">Acordul de la Edinburgh</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5338141" class="extiw" title="d:Q5338141">d</a>) conform căruia s-a ținut ulterior un <a href="/wiki/Referendumul_pentru_independen%C8%9Ba_Sco%C8%9Biei_din_2014" title="Referendumul pentru independența Scoției din 2014">referendum pe tema independenței Scoției</a> în 2014, respins cu 55,3% la 44,7%.<a href="#cite_note-bbc-result-181">[176]</a> <a href="/wiki/Guvernul_%C8%9A%C4%83rii_Galilor" title="Guvernul Țării Galilor">Guvernul Galez</a> și <a href="/wiki/Adunarea_Na%C8%9Bional%C4%83_a_%C8%9A%C4%83rii_Galilor" title="Adunarea Națională a Țării Galilor">Adunarea Națională a Țării Galilor</a> au puteri mai limitate decât cele ale Scoției.<a href="#cite_note-182">[177]</a> Adunarea poate legifera prin <a href="/w/index.php?title=Act_al_Adun%C4%83rii_Na%C8%9Bionale_a_%C8%9A%C4%83rii_Galilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Act al Adunării Naționale a Țării Galilor — pagină inexistentă">acte ale Adunării</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4676706" class="extiw" title="d:Q4676706">d</a>), care nu necesită consimțământ prealabil de la Westminster. <a href="/w/index.php?title=Executivul_Irlandei_de_Nord&action=edit&redlink=1" class="new" title="Executivul Irlandei de Nord — pagină inexistentă">Executivul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2665914" class="extiw" title="d:Q2665914">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Adunarea_Irlandei_de_Nord&action=edit&redlink=1" class="new" title="Adunarea Irlandei de Nord — pagină inexistentă">Adunarea Irlandei de Nord</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q285714" class="extiw" title="d:Q285714">d</a>) au puteri similare cu cele ale Scoției. Executivul este condus de o <a href="/wiki/Diarhie" title="Diarhie">diarhie</a> care reprezintă membrii <a href="/w/index.php?title=Vot_intercomunitar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vot intercomunitar — pagină inexistentă">unioniști</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5188122" class="extiw" title="d:Q5188122">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Vot_intercomunitar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vot intercomunitar — pagină inexistentă">naționaliști</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5188122" class="extiw" title="d:Q5188122">d</a>) ai Adunării.<a href="#cite_note-northernireland1-183">[178]</a> Autonomia Irlandei de Nord este condiționată de participarea administrației nord-irlandeze la <a href="/w/index.php?title=Consiliul_Ministerial_Nord-Sud&action=edit&redlink=1" class="new" title="Consiliul Ministerial Nord-Sud — pagină inexistentă">Consiliul Ministerial Nord-Sud</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1800594" class="extiw" title="d:Q1800594">d</a>), în care Executivul Irlandei de Nord cooperează și dezvoltă politici comune și partajate cu <a href="/w/index.php?title=Guvernul_Irlandei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guvernul Irlandei — pagină inexistentă">Guvernul Irlandei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1672817" class="extiw" title="d:Q1672817">d</a>). Guvernele Britanic și Irlandez cooperează pe chestiuni care nu fac subiectul autonomiei Irlandei de Nord prin <a href="/w/index.php?title=Conferin%C8%9Ba_Interguvernamental%C4%83_Britano-Irlandez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Conferința Interguvernamentală Britano-Irlandeză — pagină inexistentă">Conferința Interguvernamentală Britano-Irlandeză</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4971473" class="extiw" title="d:Q4971473">d</a>), care asumă responsabilitățile administrației Irlandei de Nord în cazul necooperării acesteia. Regatul Unit nu are o <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bie" title="Constituție">constituție codificată</a> și chestiunile constituționale nu sunt printre puterile delegate Scoției, Țării Galilor sau Irlandei de Nord. Conform doctrinei <a href="/w/index.php?title=Suveranitatea_parlamentar%C4%83_%C3%AEn_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Suveranitatea parlamentară în Regatul Unit — pagină inexistentă">suveranității parlamentare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7139084" class="extiw" title="d:Q7139084">d</a>), Parlamentul Regatului Unit ar putea, deci, teoretic, aboli Parlamentul Scoției, Adunarea Țării Galilor sau Adunarea Irlandei de Nord.<a href="#cite_note-184">[179]</a><a href="#cite_note-185">[180]</a> Într-adevăr, în 1972, Parlamentul Regatului Unit <a href="/w/index.php?title=Legea_Irlandei_de_Nord_(provizorie)_din_1972&action=edit&redlink=1" class="new" title="Legea Irlandei de Nord (provizorie) din 1972 — pagină inexistentă">a prorogat unilateral</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7058455" class="extiw" title="d:Q7058455">d</a>) <a href="/w/index.php?title=Parlamentul_Irlandei_de_Nord&action=edit&redlink=1" class="new" title="Parlamentul Irlandei de Nord — pagină inexistentă">Parlamentul Irlandei de Nord</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q9300937" class="extiw" title="d:Q9300937">d</a>), stabilind un precedent relevant pentru instituțiile autonome cu puteri delegate.<a href="#cite_note-186">[181]</a> În practică, abolirea autonomiilor Scoției și Țării Galilor ar fi dificilă din punct de vedere politic pentru Parlamentul Britanic, din cauza blocajului politic produs de referendumuri.<a href="#cite_note-187">[182]</a> Constrângerile politice impuse asupra puterii Parlamentului Regatului Unit de a interveni în autonomia Irlandei de Nord sunt și mai mari decât cele din raport cu Scoția și Țara Galilor, dat fiind că autonomia Irlandei de Nord se sprijină pe un acord internațional cu <a href="/w/index.php?title=Guvernul_Irlandei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guvernul Irlandei — pagină inexistentă">Guvernul Irlandei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1672817" class="extiw" title="d:Q1672817">d</a>).<a href="#cite_note-188">[183]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Aplicarea_legii_și_dreptul_penal">Aplicarea legii și dreptul penal</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Aplicarea legii și dreptul penal" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Aplicarea legii și dreptul penal">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Royal_courts_of_justice.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0e/Royal_courts_of_justice.jpg/220px-Royal_courts_of_justice.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0e/Royal_courts_of_justice.jpg/330px-Royal_courts_of_justice.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0e/Royal_courts_of_justice.jpg/440px-Royal_courts_of_justice.jpg 2x" data-file-width="1600" data-file-height="1200" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Royal_Courts_of_Justice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Royal Courts of Justice — pagină inexistentă">Curțile Regale de Justiției</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q609835" class="extiw" title="d:Q609835">d</a>) ale <a href="/w/index.php?title=Anglia_%C8%99i_%C8%9Aara_Galilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Anglia și Țara Galilor — pagină inexistentă">Angliei și Țării Galilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1156248" class="extiw" title="d:Q1156248">d</a>)</figcaption></figure> Regatul Unit nu are un sistem legal unitar, întrucât articolul 19 al <a href="/w/index.php?title=Tratatul_de_Uniune&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tratatul de Uniune — pagină inexistentă">Tratatului de Uniune din 1706</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q682403" class="extiw" title="d:Q682403">d</a>) prevedea continuarea sistemului legal separat al Scoției.<a href="#cite_note-189">[184]</a> Astăzi, Regatul Unit are trei <a href="/w/index.php?title=Sistem_juridic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sistem juridic — pagină inexistentă">sisteme de legi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2478386" class="extiw" title="d:Q2478386">d</a>) distincte: <a href="/w/index.php?title=Drept_englez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Drept englez — pagină inexistentă">dreptul englez</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1138780" class="extiw" title="d:Q1138780">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Instan%C8%9Bele_judec%C4%83tore%C8%99ti_din_Irlanda_de_Nord&action=edit&redlink=1" class="new" title="Instanțele judecătorești din Irlanda de Nord — pagină inexistentă">dreptul nord-irlandez</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5178760" class="extiw" title="d:Q5178760">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Dreptul_sco%C8%9Bian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dreptul scoțian — pagină inexistentă">dreptul scoțian</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1972557" class="extiw" title="d:Q1972557">d</a>). O nouă <a href="/wiki/Curtea_Suprem%C4%83_a_Regatului_Unit" title="Curtea Supremă a Regatului Unit">Curte Supremă a Regatului Unit</a> a fost înființată în octombrie 2009 în locul <a href="/w/index.php?title=Func%C8%9Biunile_judec%C4%83tore%C8%99ti_ale_Camerei_Lorzilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Funcțiunile judecătorești ale Camerei Lorzilor — pagină inexistentă">Comisiei de Apel a Camerei Lorzilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1058404" class="extiw" title="d:Q1058404">d</a>).<a href="#cite_note-190">[185]</a><a href="#cite_note-191">[186]</a> <a href="/w/index.php?title=Comisia_Juridic%C4%83_a_Consiliului_de_Coroan%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comisia Juridică a Consiliului de Coroană — pagină inexistentă">Comisia Juridică a Consiliului de Coroană</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1710982" class="extiw" title="d:Q1710982">d</a>), formată din aceiași membri ca și Curtea Supremă, este cea mai înaltă instanță de apel pentru mai multe țări independente ale Commonwealth-ului, <a href="/wiki/British_Overseas_Territories" class="mw-redirect" title="British Overseas Territories">Teritoriile Britanice de peste Mări</a> și <a href="/wiki/Dependen%C8%9Bele_coroanei" class="mw-redirect" title="Dependențele coroanei">Dependențele Coroanei</a>.<a href="#cite_note-192">[187]</a> Atât dreptul englez, care are aplicabilitate în <a href="/w/index.php?title=Anglia_%C8%99i_%C8%9Aara_Galilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Anglia și Țara Galilor — pagină inexistentă">Anglia și Țara Galilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1156248" class="extiw" title="d:Q1156248">d</a>), cât și <a href="/w/index.php?title=Dreptul_nord-irlandez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dreptul nord-irlandez — pagină inexistentă">dreptul nord-irlandez</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7058568" class="extiw" title="d:Q7058568">d</a>) se bazează pe principiile <a href="/wiki/Drept_jurispruden%C8%9Bial_(comun)" title="Drept jurisprudențial (comun)">dreptului jurisprudențial</a>.<a href="#cite_note-193">[188]</a> Esența dreptului jurisprudențial este acela că legea este dezvoltată de judecători în instanțele lor, prin aplicarea statuturilor, <a href="/w/index.php?title=Regul%C4%83_de_preceden%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regulă de precedență — pagină inexistentă">precedentelor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q665141" class="extiw" title="d:Q665141">d</a>) și bunului simț asupra faptelor prezentate, pentru a emite judecăți care explică principiile legale relevante, care sunt consemnate și devin obligatorii pentru cazuri similare (<a href="/w/index.php?title=Regul%C4%83_de_preceden%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regulă de precedență — pagină inexistentă">regulă de precedență</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q665141" class="extiw" title="d:Q665141">d</a>)).<a href="#cite_note-194">[189]</a> <a href="/w/index.php?title=Instan%C8%9Bele_de_judecat%C4%83_din_Anglia_%C8%99i_%C8%9Aara_Galilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Instanțele de judecată din Anglia și Țara Galilor — pagină inexistentă">Tribunalele din Anglia și Țara Galilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q614305" class="extiw" title="d:Q614305">d</a>) sunt conduse de <a href="/w/index.php?title=Instan%C8%9Bele_de_judecat%C4%83_din_Anglia_%C8%99i_%C8%9Aara_Galilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Instanțele de judecată din Anglia și Țara Galilor — pagină inexistentă">Curțile Superioare ale Angliei și Țării Galilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q614305" class="extiw" title="d:Q614305">d</a>), ansamblu format din <a href="/wiki/Curtea_de_Apel" class="mw-redirect" title="Curtea de Apel">Curtea de Apel</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1137751" class="extiw" title="d:Q1137751">d</a>), the <a href="/w/index.php?title=%C3%8Enalta_Curte_de_Justi%C8%9Bie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Înalta Curte de Justiție — pagină inexistentă">Înalta Curte de Justiție</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1617747" class="extiw" title="d:Q1617747">d</a>) (pentru cazuri civile) și <a href="/w/index.php?title=Curtea_Coroanei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Curtea Coroanei — pagină inexistentă">Curtea Coroanei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q203895" class="extiw" title="d:Q203895">d</a>) (pentru cazuri penale). Curtea Supremă este cea mai înaltă instanță a țării, pentru apelurile atât civile cât și penale în Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord, și orice decizie luată de ea este considerată obligatorie pentru orice instanță din acea jurisdicție, adesea cu efect persuasiv în alte jurisdicții.<a href="#cite_note-195">[190]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:High_Court_of_Justiciary.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/High_Court_of_Justiciary.jpg/170px-High_Court_of_Justiciary.jpg" decoding="async" width="170" height="227" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/High_Court_of_Justiciary.jpg/255px-High_Court_of_Justiciary.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/High_Court_of_Justiciary.jpg/340px-High_Court_of_Justiciary.jpg 2x" data-file-width="600" data-file-height="800" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=%C3%8Enalta_Curte_Judiciar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Înalta Curte Judiciară — pagină inexistentă">Înalta Curte Judiciară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3128540" class="extiw" title="d:Q3128540">d</a>)— <a href="/wiki/Justi%C8%9Bie_penal%C4%83" title="Justiție penală">instanța penală</a> <a href="/w/index.php?title=Suprem%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Supremă — pagină inexistentă">supremă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5146745" class="extiw" title="d:Q5146745">d</a>) din <a href="/wiki/Sco%C8%9Bia" title="Scoția">Scoția</a></figcaption></figure> Legea scoțiană este un sistem hibrid, bazat atât pe principii din dreptul jurisprudențial, cât și din <a href="/wiki/Drept_civil_(sistem_juridic)" title="Drept civil (sistem juridic)">dreptul civil</a>. Instanțele superioare sunt <a href="/w/index.php?title=Curtea_de_Sesiuni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Curtea de Sesiuni — pagină inexistentă">Curtea de Sesiuni</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5178407" class="extiw" title="d:Q5178407">d</a>), pentru cazurile civile,<a href="#cite_note-196">[191]</a> și <a href="/w/index.php?title=%C3%8Enalta_Curte_Judiciar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Înalta Curte Judiciară — pagină inexistentă">Înalta Curte Judiciară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3128540" class="extiw" title="d:Q3128540">d</a>), pentru cazurile penale.<a href="#cite_note-197">[192]</a> Curtea Supremă a Regatului Unit servește drept instanță de apel supremă pentru cazurile civile supuse dreptului scoțian.<a href="#cite_note-198">[193]</a> Un <a href="/w/index.php?title=Sheriff_court&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sheriff court — pagină inexistentă">Sheriff court</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7494979" class="extiw" title="d:Q7494979">d</a>) se ocupă de majoritatea cazurilor civile și penale, inclusiv organizarea proceselor penale fie cu jurați, denumite sheriff solemn court, fie cu judecător și fără jurați, denumite sheriff summary Court.<a href="#cite_note-199">[194]</a> Sistemul legal scoțian este unic prin aceea că are trei <a href="/w/index.php?title=Verdict&action=edit&redlink=1" class="new" title="Verdict — pagină inexistentă">verdict</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q13370881" class="extiw" title="d:Q13370881">d</a>)e posibile în procesele penale: „<a href="/w/index.php?title=Culp%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Culpă — pagină inexistentă">vinovat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q705178" class="extiw" title="d:Q705178">d</a>)”, „<a href="/w/index.php?title=Achitare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Achitare — pagină inexistentă">nevinovat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1454723" class="extiw" title="d:Q1454723">d</a>)” și „<a href="/w/index.php?title=Nedemonstrat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nedemonstrat — pagină inexistentă">nedemonstrat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2920228" class="extiw" title="d:Q2920228">d</a>)”. Cele două din urmă au ambele ca rezultat achitarea.<a href="#cite_note-200">[195]</a> Criminalitatea din Anglia și Țara Galilor a crescut în perioada 1981–1995, deși de la acel maxim a avut loc o scădere de ansamblu cu 66% a infracțiunilor înregistrate între 1995 și 2015,<a href="#cite_note-201">[196]</a> conform <a href="/w/index.php?title=Statisticile_criminalit%C4%83%C8%9Bii_din_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Statisticile criminalității din Regatul Unit — pagină inexistentă">statisticilor criminalității</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5185444" class="extiw" title="d:Q5185444">d</a>). <a href="/w/index.php?title=Popula%C8%9Bia_penitenciarelor_din_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Populația penitenciarelor din Regatul Unit — pagină inexistentă">Populația penitenciarelor engleze și galeze</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7888185" class="extiw" title="d:Q7888185">d</a>) a crescut la 86.000, Anglia și Țara Galilor având astfel cea mai mare rată de încarcerare din Europa de Vest, cu 148 la 100.000 de locuitori.<a href="#cite_note-202">[197]</a><a href="#cite_note-ICPS-203">[198]</a> <a href="/w/index.php?title=Her_Majesty%27s_Prison_Service&action=edit&redlink=1" class="new" title="Her Majesty's Prison Service — pagină inexistentă">Serviciul Penitenciarelor Majestății Sale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1607722" class="extiw" title="d:Q1607722">d</a>), care raportează <a href="/wiki/Ministerul_Justi%C8%9Biei_(Regatul_Unit)" title="Ministerul Justiției (Regatul Unit)">Ministerului Justiției</a>, gestionează majoritatea penitenciarelor din Anglia și Țara Galilor. Rata omorurilor din Anglia și Țara Galilor s-a stabilizat în prima jumătate a anilor 2010 în jurul cifrei de 1 la 100.000, jumătate din maximul din 2002 și similar ratei din anii 1980.<a href="#cite_note-204">[199]</a><a href="#cite_note-205">[200]</a> Criminalitatea din Scoția a scăzut întrucâtva în 2014/2015 până la cel mai scăzut nivel din anteriorii 39 de ani, cu 59 de omoruri și o rată a omorurilor de 1,1 la 100.000. Penitenciarele Scoției sunt supraaglomerate, dar populația lor este în scădere.<a href="#cite_note-206">[201]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Relațiile_externe">Relațiile externe</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Relațiile externe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Relațiile externe">modificare sursă</a>]</div> Regatul Unit este <a href="/w/index.php?title=Membru_permanent_al_Consiliului_de_Securitate_al_ONU&action=edit&redlink=1" class="new" title="Membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU — pagină inexistentă">membru permanent</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6688521" class="extiw" title="d:Q6688521">d</a>) al <a href="/wiki/Consiliul_de_Securitate_al_ONU" title="Consiliul de Securitate al ONU">Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite</a>, membru al <a href="/wiki/NATO" class="mw-redirect" title="NATO">NATO</a>, al <a href="/w/index.php?title=Commonwealth_of_Nations&action=edit&redlink=1" class="new" title="Commonwealth of Nations — pagină inexistentă">Commonwealth-ului</a>, al <a href="/wiki/G7" title="G7">miniștrilor de finanțe G7</a>, al <a href="/wiki/G7" title="G7">forumului G7</a> (fost forumul G8), al <a href="/wiki/G20" title="G20">G20</a>, al <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_%C8%99i_Dezvoltare_Economic%C4%83" title="Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică">OCDE</a>, al <a href="/wiki/World_Trade_Organization" class="mw-redirect" title="World Trade Organization">OMC</a>, al <a href="/wiki/Consiliul_Europei" title="Consiliul Europei">Consiliului Europei</a> și al <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Securitate_%C8%99i_Cooperare_%C3%AEn_Europa" title="Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa">OSCE</a>. Este <a href="/wiki/Stat_membru_al_Uniunii_Europene" title="Stat membru al Uniunii Europene">stat membru al Uniunii Europene</a> în curs de retragere.<a href="#cite_note-207">[202]</a> Se spune că Regatul Unit are o „<a href="/w/index.php?title=Rela%C8%9Bia_special%C4%83_anglo-american%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Relația specială anglo-americană — pagină inexistentă">relație specială</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2904466" class="extiw" title="d:Q2904466">d</a>)” cu Statele Unite și un parteneriat strâns cu Franța—„<a href="/wiki/Entente_cordiale" class="mw-redirect" title="Entente cordiale">Antanta cordială</a>”—și partajează tehnologie de apărare nucleară cu ambele țări—;<a href="#cite_note-208">[203]</a><a href="#cite_note-209">[204]</a> <a href="/w/index.php?title=Alian%C8%9Ba_anglo-portughez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alianța anglo-portugheză — pagină inexistentă">alianța anglo-portugheză</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2838032" class="extiw" title="d:Q2838032">d</a>) este considerată a fi cea mai veche alianță militară în vigoare din lume. Regatul Unit este strâns legat și de Republica Irlanda; cele două țări au o <a href="/w/index.php?title=Zona_Comun%C4%83_de_C%C4%83l%C4%83torie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zona Comună de Călătorie — pagină inexistentă">zonă comună de călătorie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3324796" class="extiw" title="d:Q3324796">d</a>) și cooperează prin intermediul <a href="/w/index.php?title=Conferin%C8%9Ba_Interguvernamental%C4%83_Britano-Irlandez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Conferința Interguvernamentală Britano-Irlandeză — pagină inexistentă">Conferinței Interguvernamentale Britano-Irlandeze</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4971473" class="extiw" title="d:Q4971473">d</a>) și al <a href="/w/index.php?title=Consiliul_Britano-Irlandez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Consiliul Britano-Irlandez — pagină inexistentă">Consiliului Britano-Irlandez</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2655795" class="extiw" title="d:Q2655795">d</a>). Prezența globală și influența în lume sunt amplificate prin relațiile comerciale, investițiile străine, <a href="/w/index.php?title=Ajutor_public_pentru_dezvoltare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ajutor public pentru dezvoltare — pagină inexistentă">asistența oficială pentru dezvoltare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q954977" class="extiw" title="d:Q954977">d</a>) și angajamentele militare.<a href="#cite_note-210">[205]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Armata">Armata</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Armata" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Armata">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:HMS_Queen_Elizabeth_(R08)_underway_during_trials_with_HMS_Sutherland_(F81)_and_HMS_Iron_Duke_(F234)_on_28_June_2017_(45162784).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9f/HMS_Queen_Elizabeth_%28R08%29_underway_during_trials_with_HMS_Sutherland_%28F81%29_and_HMS_Iron_Duke_%28F234%29_on_28_June_2017_%2845162784%29.jpg/220px-HMS_Queen_Elizabeth_%28R08%29_underway_during_trials_with_HMS_Sutherland_%28F81%29_and_HMS_Iron_Duke_%28F234%29_on_28_June_2017_%2845162784%29.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9f/HMS_Queen_Elizabeth_%28R08%29_underway_during_trials_with_HMS_Sutherland_%28F81%29_and_HMS_Iron_Duke_%28F234%29_on_28_June_2017_%2845162784%29.jpg/330px-HMS_Queen_Elizabeth_%28R08%29_underway_during_trials_with_HMS_Sutherland_%28F81%29_and_HMS_Iron_Duke_%28F234%29_on_28_June_2017_%2845162784%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9f/HMS_Queen_Elizabeth_%28R08%29_underway_during_trials_with_HMS_Sutherland_%28F81%29_and_HMS_Iron_Duke_%28F234%29_on_28_June_2017_%2845162784%29.jpg/440px-HMS_Queen_Elizabeth_%28R08%29_underway_during_trials_with_HMS_Sutherland_%28F81%29_and_HMS_Iron_Duke_%28F234%29_on_28_June_2017_%2845162784%29.jpg 2x" data-file-width="3600" data-file-height="2400" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=HMS_Queen_Elizabeth_(R08)&action=edit&redlink=1" class="new" title="HMS Queen Elizabeth (R08) — pagină inexistentă">HMS Queen Elizabeth</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/HMS_Queen_Elizabeth_(R08)" class="extiw" title="en:HMS Queen Elizabeth (R08)">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=HMS+Queen+Elizabeth%26%2332%3B%28R08%29&targettitle=HMS+Queen+Elizabeth%26%2332%3B%28R08%29">traduceți</a>], un <a href="/wiki/Portavion" title="Portavion">superportavion</a> de <a href="/w/index.php?title=Queen_Elizabeth-class_aircraft_carrier&action=edit&redlink=1" class="new" title="Queen Elizabeth-class aircraft carrier — pagină inexistentă">clasa Queen Elizabeth</a> testat pe mare în iunie 2017.</figcaption></figure> Forțele armate ale Regatului Unit—oficial, <a href="/wiki/For%C8%9Bele_Armate_Britanice" title="Forțele Armate Britanice">Forțele Armate ale Majestății Sale</a>—constau din trei ramuri profesioniste: <a href="/wiki/Royal_Navy" class="mw-redirect" title="Royal Navy">Marina Regală</a> și <a href="/w/index.php?title=Royal_Marines&action=edit&redlink=1" class="new" title="Royal Marines — pagină inexistentă">Pușcașii Marini Regali</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1046947" class="extiw" title="d:Q1046947">d</a>) (formând <a href="/w/index.php?title=Serviciul_Naval&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serviciul Naval — pagină inexistentă">Serviciul Naval</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3873395" class="extiw" title="d:Q3873395">d</a>)), <a href="/wiki/British_Army" class="mw-redirect" title="British Army">Armata Britanică</a> (forțele terestre) și <a href="/wiki/Royal_Air_Force" title="Royal Air Force">Forța Aeriană Regală</a>.<a href="#cite_note-211">[206]</a> Forțele sunt gestionate de <a href="/wiki/Ministerul_Ap%C4%83r%C4%83rii" class="mw-disambig" title="Ministerul Apărării">Ministerul Apărării</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1143261" class="extiw" title="d:Q1143261">d</a>) și controlate de <a href="/w/index.php?title=Consiliul_de_Ap%C4%83rare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Consiliul de Apărare — pagină inexistentă">Consiliul de Apărare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2993771" class="extiw" title="d:Q2993771">d</a>), prezidat de <a href="/w/index.php?title=Secretar_de_stat_pentru_ap%C4%83rare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Secretar de stat pentru apărare — pagină inexistentă">secretarul de stat pentru apărare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2747647" class="extiw" title="d:Q2747647">d</a>). <a href="/w/index.php?title=Comandant_suprem&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comandant suprem — pagină inexistentă">Comandantul suprem</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q380782" class="extiw" title="d:Q380782">d</a>) este <a href="/w/index.php?title=Monarhia_Regatului_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Monarhia Regatului Unit — pagină inexistentă">monarhul britanic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q739941" class="extiw" title="d:Q739941">d</a>), față de care membrii forțelor depun jurământ de credință.<a href="#cite_note-Speaker-212">[207]</a> Forțele Armate sunt însărcinate cu apărarea Regatului Unit și a teritoriilor sale de peste mări, cu promovarea intereselor globale de securitate ale Regatului Unit și cu susținerea eforturilor internaționale de menținere a păcii. Ele sunt participante active și regulate la <a href="/wiki/NATO" class="mw-redirect" title="NATO">NATO</a>, inclusiv la <a href="/w/index.php?title=Corpurile_Aliate_de_Reac%C8%9Bie_Rapid%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Corpurile Aliate de Reacție Rapidă — pagină inexistentă">Corpul Aliat de Reacție Rapidă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q471494" class="extiw" title="d:Q471494">d</a>), precum și la <a href="/w/index.php?title=Five_Power_Defence_Arrangements&action=edit&redlink=1" class="new" title="Five Power Defence Arrangements — pagină inexistentă">Five Power Defence Arrangements</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3045582" class="extiw" title="d:Q3045582">d</a>), <a href="/w/index.php?title=RIMPAC&action=edit&redlink=1" class="new" title="RIMPAC — pagină inexistentă">RIMPAC</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q633954" class="extiw" title="d:Q633954">d</a>) și alte operațiuni de coaliție. Garnizoanele și facilitățile de peste mări sunt întreținute în <a href="/w/index.php?title=Insula_Ascension&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Ascension — pagină inexistentă">Insula Ascension</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1968916" class="extiw" title="d:Q1968916">d</a>), <a href="/wiki/Belize" title="Belize">Belize</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2328515" class="extiw" title="d:Q2328515">d</a>), <a href="/wiki/Brunei" title="Brunei">Brunei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6852298" class="extiw" title="d:Q6852298">d</a>), <a href="/wiki/Canada" title="Canada">Canada</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4969481" class="extiw" title="d:Q4969481">d</a>), <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4969989" class="extiw" title="d:Q4969989">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Diego_Garcia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Diego Garcia — pagină inexistentă">Diego Garcia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q184851" class="extiw" title="d:Q184851">d</a>), <a href="/wiki/Insulele_Falkland" title="Insulele Falkland">Insulele Falkland</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6857762" class="extiw" title="d:Q6857762">d</a>), <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q780918" class="extiw" title="d:Q780918">d</a>), <a href="/wiki/Gibraltar" title="Gibraltar">Gibraltar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q129144" class="extiw" title="d:Q129144">d</a>), <a href="/wiki/Kenya" title="Kenya">Kenya</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q23018854" class="extiw" title="d:Q23018854">d</a>), <a href="/wiki/Qatar" title="Qatar">Qatar</a> și Singapore.<a href="#cite_note-Facilities-213">[208]</a><a href="#cite_note-214">[209]</a> Forțele armate britanice au jucat un rol esențial în formarea <a href="/wiki/Imperiul_Britanic" title="Imperiul Britanic">Imperiului Britanic</a> ca <a href="/wiki/Superputere" title="Superputere">putere mondială dominantă</a> în secolele al XVII-lea, al XVIII-lea și la începutul secolului al XX-lea. Ieșind victorios din conflicte, Regatul Unit a reușit să <a href="/wiki/Congresul_de_la_Viena" title="Congresul de la Viena">influențeze decisiv evenimente mondiale</a>. După sfârșitul Imperiului Britanic, Regatul Unit a rămas o putere militară majoră. După sfârșitul <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Rece" title="Războiul Rece">Războiului Rece</a>, politica de apărare se bazează pe supoziția că „cele mai solicitante operațiuni” trebuie efectuate în cadrul unei coaliții.<a href="#cite_note-215">[210]</a> Operațiunile militare britanice în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Bosniac" title="Războiul Bosniac">Bosnia</a>, <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_din_Kosovo" title="Războiul din Kosovo">Kosovo</a>, <a href="/wiki/Afghanistan" class="mw-redirect" title="Afghanistan">Afghanistan</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q918160" class="extiw" title="d:Q918160">d</a>), <a href="/wiki/Irak" title="Irak">Irak</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7097619" class="extiw" title="d:Q7097619">d</a>) și <a href="/wiki/Interven%C8%9Bia_militar%C4%83_din_Libia_din_2011" title="Intervenția militară din Libia din 2011">Libia</a> au fost guvernate de aceasta abordare. Cu excepția <a href="/w/index.php?title=Interven%C8%9Bia_militar%C4%83_britanic%C4%83_%C3%AEn_R%C4%83zboiul_Civil_din_Sierra_Leone&action=edit&redlink=1" class="new" title="Intervenția militară britanică în Războiul Civil din Sierra Leone — pagină inexistentă">intervenției în Sierra Leone</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4971401" class="extiw" title="d:Q4971401">d</a>) din 2000, ultima situație în care armata britanică a luptat singură a fost în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Malvinelor" title="Războiul Malvinelor">Războiul din Falkland</a> din 1982. Conform diferitelor surse, între care <a href="/wiki/Stockholm_International_Peace_Research_Institute" title="Stockholm International Peace Research Institute">Stockholm International Peace Research Institute</a> și <a href="/w/index.php?title=International_Institute_for_Strategic_Studies&action=edit&redlink=1" class="new" title="International Institute for Strategic Studies — pagină inexistentă">International Institute for Strategic Studies</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1206709" class="extiw" title="d:Q1206709">d</a>), Regatul Unit este pe locul al patrulea sau al cincilea după <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_cheltuielile_militare" title="Lista țărilor după cheltuielile militare">cheltuielile militare</a> în lume. Cheltuielile totale cu apărarea se ridică la 2% din PIB.<a href="#cite_note-SIPRI-26">[25]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Economie">Economie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Economie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Economie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Banco_de_Inglaterra,_Londres,_Inglaterra,_2014-08-11,_DD_141.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Banco_de_Inglaterra%2C_Londres%2C_Inglaterra%2C_2014-08-11%2C_DD_141.JPG/220px-Banco_de_Inglaterra%2C_Londres%2C_Inglaterra%2C_2014-08-11%2C_DD_141.JPG" decoding="async" width="220" height="157" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Banco_de_Inglaterra%2C_Londres%2C_Inglaterra%2C_2014-08-11%2C_DD_141.JPG/330px-Banco_de_Inglaterra%2C_Londres%2C_Inglaterra%2C_2014-08-11%2C_DD_141.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Banco_de_Inglaterra%2C_Londres%2C_Inglaterra%2C_2014-08-11%2C_DD_141.JPG/440px-Banco_de_Inglaterra%2C_Londres%2C_Inglaterra%2C_2014-08-11%2C_DD_141.JPG 2x" data-file-width="4978" data-file-height="3548" /></a><figcaption><a href="/wiki/Bank_of_England" class="mw-redirect" title="Bank of England">Banca Angliei</a>—<a href="/wiki/Banc%C4%83_central%C4%83" title="Bancă centrală">banca centrală</a> a Regatului Unit și modelul după care sunt organizate majoritatea băncilor centrale din lume</figcaption></figure> Regatul Unit are o <a href="/wiki/Economie_de_pia%C8%9B%C4%83" title="Economie de piață">economie de piață</a> parțial reglementată.<a href="#cite_note-216">[211]</a> După <a href="/wiki/Curs_de_schimb" title="Curs de schimb">ratele de schimb</a> ale piețelor, Regatul Unit are astăzi a cincea cea mai mare economie a lumi și a doua din Europa după Germania. <a href="/w/index.php?title=HM_Treasury&action=edit&redlink=1" class="new" title="HM Treasury — pagină inexistentă">HM Treasury</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q578269" class="extiw" title="d:Q578269">d</a>), condusă de <a href="/w/index.php?title=Ministrul_de_Finan%C8%9Be_al_Regatului_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ministrul de Finanțe al Regatului Unit — pagină inexistentă">ministrul de finanțe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q531471" class="extiw" title="d:Q531471">d</a>), este responsabilă cu dezvoltarea și punerea în aplicare a politicilor de <a href="/wiki/Finan%C8%9Be_publice" title="Finanțe publice">finanțe publice</a> și <a href="/wiki/Politic%C4%83_economic%C4%83" title="Politică economică">politicii economice</a> a guvernului. <a href="/wiki/Bank_of_England" class="mw-redirect" title="Bank of England">Banca Angliei</a> este <a href="/wiki/Banc%C4%83_central%C4%83" title="Bancă centrală">banca centrală</a> a Regatului Unit și este responsabilă cu emisia de bancnote și monede ale monedei naționale, <a href="/wiki/Pound_sterling" class="mw-redirect" title="Pound sterling">lira sterlină</a>. Băncile din Scoția și Irlanda de Nord păstrează și ele dreptul de a emite propriile bancnote, cu condiția de a deține o rezervă de bancnote ale Băncii Angliei pentru a acoperi emisiunea. Lira sterlină este a treia <a href="/wiki/Rezerv%C4%83_valutar%C4%83" title="Rezervă valutară">valută</a> din lume (după dolarul american și euro).<a href="#cite_note-217">[212]</a> Din 1997, <a href="/w/index.php?title=Monetary_Policy_Committee&action=edit&redlink=1" class="new" title="Monetary Policy Committee — pagină inexistentă">Comisia de Politică Monetară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q846262" class="extiw" title="d:Q846262">d</a>) a Băncii Angliei, condusă de <a href="/w/index.php?title=Guvernator_al_B%C4%83ncii_Angliei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guvernator al Băncii Angliei — pagină inexistentă">guvernatorul Băncii Angliei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2579905" class="extiw" title="d:Q2579905">d</a>), are responsabilitatea de a stabili <a href="/w/index.php?title=Rata_dob%C3%A2nzii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rata dobânzii — pagină inexistentă">ratele dobânzilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7079580" class="extiw" title="d:Q7079580">d</a>) la nivelul necesar pentru a îndeplini ținta de inflație pentru economie stabilită de ministrul finanțelor în fiecare an.<a href="#cite_note-218">[213]</a> <a href="/w/index.php?title=Sectorul_ter%C8%9Biar_al_economiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sectorul terțiar al economiei — pagină inexistentă">Sectorul serviciilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q55638" class="extiw" title="d:Q55638">d</a>) formează circa 79% din PIB.<a href="#cite_note-219">[214]</a> Londra este unul dintre cele trei „centre de comandă” ale <a href="/wiki/Comer%C8%9B_interna%C8%9Bional" title="Comerț internațional">economiei globale</a> (alături de <a href="/wiki/New_York_City" class="mw-redirect" title="New York City">New York City</a> și <a href="/wiki/Tokyo" class="mw-redirect" title="Tokyo">Tokyo</a>),<a href="#cite_note-220">[215]</a> este cel mai mare centru financiar al lumii alături de New York,<a href="#cite_note-Global_Financial_Centres_7-221">[216]</a><a href="#cite_note-Mastercard-222">[217]</a><a href="#cite_note-forbes.com-223">[218]</a> și are cel mai mare <a href="/w/index.php?title=Lista_ora%C8%99elor_dup%C4%83_PIB&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista orașelor după PIB — pagină inexistentă">PIB al unui oraș</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1079848" class="extiw" title="d:Q1079848">d</a>) din Europa.<a href="#cite_note-Global_city_GDP_rankings_2008-2025-224">[219]</a> <a href="/w/index.php?title=Turismul_%C3%AEn_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Turismul în Regatul Unit — pagină inexistentă">Turismul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7829239" class="extiw" title="d:Q7829239">d</a>) este foarte important pentru economia britanică; cu peste 27 de milioane de turiști sosiți în 2004, Regatul Unit se afla pe locul al șaselea între destinațiile turistice din lume, iar Londra are cel mai mare număr de vizitatori internaționali din toate orașele lumii.<a href="#cite_note-225">[220]</a><a href="#cite_note-226">[221]</a> <a href="/wiki/Industrii_creative" title="Industrii creative">Industriile creative</a> reprezintă 7% GVA în 2005 și au crescut în medie cu 6% pe an între 1997 și 2005.<a href="#cite_note-227">[222]</a> <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_industrial%C4%83" title="Revoluția industrială">Revoluția Industrială</a> a început în Regatul Unit cu o concentrare inițială pe industria textilă,<a href="#cite_note-Europa-228">[223]</a> urmată de alte industrii grele, cum ar fi cea <a href="/wiki/Construc%C8%9Bia_de_nave" title="Construcția de nave">navală</a>, mineritul cărbunelui și <a href="/wiki/Siderurgie" title="Siderurgie">siderurgia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q482090" class="extiw" title="d:Q482090">d</a>).<a href="#cite_note-229">[224]</a><a href="#cite_note-230">[225]</a> Negustorii, transportatorii și bancherii britanici și-au dezvoltat un avantaj uriaș față de cei din alte țări, ceea ce a permis Regatului Unit să domine comerțul internațional în secolul al XIX-lea.<a href="#cite_note-231">[226]</a><a href="#cite_note-232">[227]</a> Pe măsură ce și alte țări se industrializau, proces cuplat cu declinul economic de după cele două războaie mondiale, Regatul Unit a început să-și piardă avantajul competitiv și industria grea a scăzut, treptat, de-a lungul secolului al XX-lea. Producția industrială rămâne o parte importantă a economiei, dar reprezenta numai 16,7% din produsul național în 2003.<a href="#cite_note-233">[228]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Jaguar_XE_2016_front_three-quarter.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7f/Jaguar_XE_2016_front_three-quarter.jpg/220px-Jaguar_XE_2016_front_three-quarter.jpg" decoding="async" width="220" height="127" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7f/Jaguar_XE_2016_front_three-quarter.jpg/330px-Jaguar_XE_2016_front_three-quarter.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7f/Jaguar_XE_2016_front_three-quarter.jpg/440px-Jaguar_XE_2016_front_three-quarter.jpg 2x" data-file-width="3632" data-file-height="2104" /></a><figcaption>Automobile Jaguar, inclusiv <a href="/w/index.php?title=Jaguar_XE&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jaguar XE — pagină inexistentă">Jaguar XE</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15939056" class="extiw" title="d:Q15939056">d</a>) ilustrat aici, se proiectează, se dezvoltă și se fabrică în Regatul Unit</figcaption></figure> <a href="/wiki/Industria_automobilistic%C4%83" title="Industria automobilistică">Industria automobilistică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4056338" class="extiw" title="d:Q4056338">d</a>) este o parte importantă a sectorului de producție al Regatului Unit, în cadrul căreia lucrează circa 800.000 de oameni, producând în 2015 70 de miliarde de lire, cu o producție de 34,6 miliarde de lire exportată (11,8% din totalul exporturilor Regatului Unit). În 2015, Regatul Unit a produs circa 1,6 milioane de vehicule de pasageri și 94.500 de vehicule comerciale. Regatul Unit este un centru major al construcției de motoare: în 2015 s-au produs circa 2,4 milioane de motoare. Industria britanică a <a href="/wiki/Automobilism" title="Automobilism">sporturilor cu motor</a> are circa 41.000 de angajați, cuprinde 4.500 de companii și are o producție anuală de circa 6 miliarde de lire.<a href="#cite_note-234">[229]</a> <a href="/w/index.php?title=Industria_aerospa%C8%9Bial%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Industria aerospațială — pagină inexistentă">Industria aerospațială</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4688454" class="extiw" title="d:Q4688454">d</a>) este a doua sau a treia din lume, în funcție de metoda de calcul, și produce anual circa 30 de miliarde de lire.<a href="#cite_note-235">[230]</a> Aripile avioanelor <a href="/wiki/Airbus_A380" title="Airbus A380">Airbus A380</a> și <a href="/wiki/Airbus_A350" title="Airbus A350">Airbus A350</a> sunt proiectate și produse în unitatea de prim rang mondial a <a href="/wiki/Airbus_UK" title="Airbus UK">Airbus UK</a> de la Broughton, în timp ce un sfert din valoarea avionului <a href="/wiki/Boeing_787" title="Boeing 787">Boeing 787</a> provine de la fabricanți britanici, cum ar fi Eaton, <a href="/w/index.php?title=Safran_Landing_Systems&action=edit&redlink=1" class="new" title="Safran Landing Systems — pagină inexistentă">Safran Landing Systems</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1770349" class="extiw" title="d:Q1770349">d</a>) și <a href="/wiki/Rolls-Royce_plc" title="Rolls-Royce plc">Rolls-Royce</a>. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:British_Airways_A380-841_G-XLEA_(16948377692).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/British_Airways_A380-841_G-XLEA_%2816948377692%29.jpg/220px-British_Airways_A380-841_G-XLEA_%2816948377692%29.jpg" decoding="async" width="220" height="109" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/British_Airways_A380-841_G-XLEA_%2816948377692%29.jpg/330px-British_Airways_A380-841_G-XLEA_%2816948377692%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/British_Airways_A380-841_G-XLEA_%2816948377692%29.jpg/440px-British_Airways_A380-841_G-XLEA_%2816948377692%29.jpg 2x" data-file-width="4421" data-file-height="2198" /></a><figcaption>Motoarele și aripile avioanelor <a href="/wiki/Airbus_A380" title="Airbus A380">Airbus A380</a> sunt fabricate în Regatul Unit</figcaption></figure> <a href="/wiki/BAE_Systems" title="BAE Systems">BAE Systems</a> joacă un rol critic în unele din cele mai mari proiecte de apărare aerospațială din lume. În Regatul Unit, compania produce mari secțiuni din <a href="/wiki/Eurofighter_Typhoon" title="Eurofighter Typhoon">Eurofighter Typhoon</a> și asamblează avioanele <a href="/wiki/Royal_Air_Force" title="Royal Air Force">Forței Aeriene Regale</a>. Este și principal subcontractor al Joint Strike Fighterului <a href="/wiki/Lockheed_Martin_F-35_Lightning_II" class="mw-redirect" title="Lockheed Martin F-35 Lightning II">F35</a>—cel mai mare proiect unic de apărare din lume—pentru care proiectează și produce o serie de componente. Tot ea se produce și <a href="/w/index.php?title=BAE_Hawk&action=edit&redlink=1" class="new" title="BAE Hawk — pagină inexistentă">Hawk</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q687743" class="extiw" title="d:Q687743">d</a>), cel mai reușit avion de antrenament cu reacție din lume.<a href="#cite_note-theengineer.co.uk-236">[231]</a> <a href="/wiki/Airbus_UK" title="Airbus UK">Airbus UK</a> produce și aripile pentru avionul militar de transport <a href="/wiki/Airbus_A400M" class="mw-redirect" title="Airbus A400M">A400 m</a>. Rolls-Royce este al doilea producător din lume de motoare de avioane. Motoarele sale alimentează peste 30 de tipuri de <a href="/wiki/Avion_comercial" title="Avion comercial">avioane comerciale</a> și are peste 30.000 de motoare în operare în sectoarele civil și de apărare. Industria spațială britanică valora 9,1 miliarde de lire în 2011 și avea 29.000 de angajați. Este într-o creștere de 7,5% anual, conform organizației care o coordonează, <a href="/w/index.php?title=UK_Space_Agency&action=edit&redlink=1" class="new" title="UK Space Agency — pagină inexistentă">UK Space Agency</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1140638" class="extiw" title="d:Q1140638">d</a>). În 2013, Guvernul Britanic a investit 60 de milioane de lire în proiectul <a href="/w/index.php?title=Skylon&action=edit&redlink=1" class="new" title="Skylon — pagină inexistentă">Skylon</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q618985" class="extiw" title="d:Q618985">d</a>), care urmează să susțină o „etapă crucială” pentru un prototip complet al motorului <a href="/w/index.php?title=SABRE&action=edit&redlink=1" class="new" title="SABRE — pagină inexistentă">SABRE</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q522644" class="extiw" title="d:Q522644">d</a>). <a href="/wiki/Industria_farmaceutic%C4%83" title="Industria farmaceutică">Industria farmaceutică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7180755" class="extiw" title="d:Q7180755">d</a>) joacă un rol important în economia britanică, țara aflându-se pe locul al treilea în lume ca cheltuieli cu cercetarea farmaceutică.<a href="#cite_note-pharmsectorbis-237">[232]</a><a href="#cite_note-238">[233]</a> Agricultura este intensivă, puternic mecanizată și foarte eficientă după standarde europene, producând circa 60% din necesarul de alimente cu mai puțin de 1,6% din forța de muncă (535.000 de persoane).<a href="#cite_note-239">[234]</a> Circa două treimi din producție este dedicată animalelor, și o treime culturii plantelor. Fermierii sunt subvenționați prin <a href="/w/index.php?title=Politica_Agricol%C4%83_Comun%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Politica Agricolă Comună — pagină inexistentă">Politica Agricolă Comună</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q220687" class="extiw" title="d:Q220687">d</a>) a UE. Regatul Unit păstrează o industrie a pescuitului importantă, dar mult redusă. Este bogată și în mai multe resurse naturale, inclusiv cărbune, petrol, gaze naturale, staniu, calcar, minereu de fier, sare, argilă, cretă, gips, plumb, siliciu și mult teren arabil.<a href="#cite_note-240">[235]</a> <div class="thumb tright"> <div class="thumbinner" style="width:463px;"> <table style="background: transparent; border: 0; padding: 0; margin: 0; width:459px;" cellspacing="0"> <tbody><tr style="vertical-align:middle;"> <td style="padding: auto; margin: 0;" class="thumbimage"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:The_City_London.jpg" class="mw-file-description" title="City of London este unul din cele mai mari centre financiare⁠(d) din lume[216][217][218]"><img alt="Imagine indisponibilă" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/The_City_London.jpg/239px-The_City_London.jpg" decoding="async" width="239" height="130" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/The_City_London.jpg/359px-The_City_London.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/The_City_London.jpg/478px-The_City_London.jpg 2x" data-file-width="4370" data-file-height="2383" /></a> </td> <td style="padding: 0; margin: 0; border: 0; width: 2px"> </td> <td style="padding: auto; margin: 0;" class="thumbimage"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:London_MMB_%C2%BB007_River_Thames_and_Canary_Wharf.jpg" class="mw-file-description" title="Canary Wharf este unul din principalele centre financiare din Regatul Unit, alături de City of London"><img alt="Imagine indisponibilă" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/London_MMB_%C2%BB007_River_Thames_and_Canary_Wharf.jpg/216px-London_MMB_%C2%BB007_River_Thames_and_Canary_Wharf.jpg" decoding="async" width="216" height="130" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/London_MMB_%C2%BB007_River_Thames_and_Canary_Wharf.jpg/324px-London_MMB_%C2%BB007_River_Thames_and_Canary_Wharf.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/London_MMB_%C2%BB007_River_Thames_and_Canary_Wharf.jpg/432px-London_MMB_%C2%BB007_River_Thames_and_Canary_Wharf.jpg 2x" data-file-width="3747" data-file-height="2262" /></a> </td></tr> <tr style="vertical-align:top;"> <td style="padding: 0; margin: 0; border: 0;" colspan="3"><div class="thumbcaption"><a href="/wiki/City_of_London" title="City of London">City of London</a> este unul din cele mai mari <a href="/w/index.php?title=Centru_financiar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Centru financiar — pagină inexistentă">centre financiare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1066984" class="extiw" title="d:Q1066984">d</a>) din lume<a href="#cite_note-Global_Financial_Centres_7-221">[216]</a><a href="#cite_note-Mastercard-222">[217]</a><a href="#cite_note-forbes.com-223">[218]</a></div> </td></tr></tbody></table> </div> </div> În ultimul trimestru din 2008, economia Regatului Unit a intrat oficial în <a href="/wiki/Marea_Recesiune" title="Marea Recesiune">recesiune</a> pentru prima oară după 1991.<a href="#cite_note-241">[236]</a> Ca și economiile americană, franceză, și alte mari economii ale lumii, în 2013, Regatul Unit și-a pierdut ratingul de creditare AAA pentru prima oară din 1978, așa cum au hotărât agențiile <a href="/w/index.php?title=Moodys&action=edit&redlink=1" class="new" title="Moodys — pagină inexistentă">Moodys</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4159021" class="extiw" title="d:Q4159021">d</a>) și <a href="/wiki/Fitch_Ratings" title="Fitch Ratings">Fitch</a>, dar, spre deosebire de alte mari economii, și-a păstrat acest rating din partea lui <a href="/wiki/Standard_%26_Poor%27s" class="mw-redirect" title="Standard & Poor's">Standard & Poor's</a>.<a href="#cite_note-242">[237]</a><a href="#cite_note-243">[238]</a> Până la sfârșitul lui 2014, Regatul Unit creștea economic cel mai rapid din G7 și din Europa,<a href="#cite_note-244">[239]</a><a href="#cite_note-245">[240]</a> și în septembrie 2015, rata șomajului scăzuse la minimul pe șapte ani, de 5,3%.<a href="#cite_note-246">[241]</a> Din anii 1980, <a href="/w/index.php?title=Inegalitate_economic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Inegalitate economică — pagină inexistentă">inegalitatea economică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5055020" class="extiw" title="d:Q5055020">d</a>) din Regatul Unit, ca și cea din Canada, Australia și Statele Unite, a crescut mai repede decât în alte țări dezvoltate.<a href="#cite_note-247">[242]</a><a href="#cite_note-Beckford-248">[243]</a> <a href="/w/index.php?title=S%C4%83r%C4%83cia_%C3%AEn_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sărăcia în Regatul Unit — pagină inexistentă">Limita sărăciei în Regatul Unit</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7235871" class="extiw" title="d:Q7235871">d</a>) este definită ca fiind 60% din venitul gospodăresc median.<a href="#cite_note-249">[f]</a> <a href="/wiki/Biroul_Statisticilor_Na%C8%9Bionale_(Regatul_Unit)" class="mw-redirect" title="Biroul Statisticilor Naționale (Regatul Unit)">Biroul Național de Statistică</a> a estimat că în 2011, 14 milioane de persoane erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, și că o persoană din 20 (5,1%) suferă de „depresiune materială severă”,<a href="#cite_note-Andrews-250">[244]</a> în creștere de la 3 milioane de persoane în 1977.<a href="#cite_note-Glynn-251">[245]</a><a href="#cite_note-Physorg-252">[246]</a> <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_datoria_extern%C4%83" title="Lista țărilor în funcție de datoria externă">Regatul Unit are o datorie externă</a> de 9,6 <a href="/w/index.php?title=Ordine_de_m%C4%83rime_a_numerelor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ordine de mărime a numerelor — pagină inexistentă">bilioane</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1191085" class="extiw" title="d:Q1191085">d</a>) de dolari, a doua cea mai mare din lume după SUA. Ca procentaj din PIB, datoria externă reprezintă 408%, a treia din lume după Luxemburg și Islanda.<a href="#cite_note-253">[247]</a><a href="#cite_note-254">[248]</a><a href="#cite_note-255">[249]</a><a href="#cite_note-256">[250]</a><a href="#cite_note-257">[251]</a> Combinația între regimul de reglementare relativ lax al Regatului Unit și faptul că instituțiile financiare prezente în Londra furnizează metode sofisticate pentru <a href="/wiki/Sp%C4%83lare_de_bani" title="Spălare de bani">spălarea banilor</a> proveniți din activități infracționale organizate din toată lumea, inclusiv trafic de droguri, face ca City of London să fie un hub global de finanțe ilicite, iar Regatul Unit să fie un adăpost pentru marii <a href="/wiki/Eludare_fiscal%C4%83" title="Eludare fiscală">optimizatorii fiscali</a> ai lumii, după cum arată documentele de cercetare și rapoartele publicate pe la jumătatea deceniului anilor 2010.<a href="#cite_note-258">[252]</a><a href="#cite_note-259">[253]</a><a href="#cite_note-260">[254]</a><a href="#cite_note-261">[255]</a><a href="#cite_note-262">[256]</a><a href="#cite_note-263">[257]</a> Rapoartele <a href="/wiki/Panama_Papers" title="Panama Papers">Panama Papers</a> publicate în aprilie 2016 arătau cu degetul spre Regatul Unit ca „inima rețelei de optimizare fiscală a super-bogaților”.<a href="#cite_note-264">[258]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Știință_și_tehnologie">Știință și tehnologie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Știință și tehnologie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Știință și tehnologie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Darwin_restored2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Darwin_restored2.jpg/170px-Darwin_restored2.jpg" decoding="async" width="170" height="230" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Darwin_restored2.jpg/255px-Darwin_restored2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Darwin_restored2.jpg/340px-Darwin_restored2.jpg 2x" data-file-width="3180" data-file-height="4311" /></a><figcaption><a href="/wiki/Charles_Darwin" title="Charles Darwin">Charles Darwin</a> (1809–1882), a cărui teorie a <a href="/wiki/Evolu%C8%9Bie" title="Evoluție">evoluției prin selecție naturală</a> este fundamentul științelor biologice moderne</figcaption></figure> Anglia și Scoția au fost mari centre ale <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83" title="Revoluția științifică">Revoluției Științifice</a> începând cu secolul al XVII-lea.<a href="#cite_note-265">[259]</a> Regatul Unit a condus Revoluția Industrială începând cu secolul al XVIII-lea,<a href="#cite_note-Europa-228">[223]</a> și a continuat să producă ingineri și oameni de știință creditați cu descoperiri și invenții importante.<a href="#cite_note-266">[260]</a> Printre marii teoreticieni britanici din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea se numără <a href="/wiki/Isaac_Newton" title="Isaac Newton">Isaac Newton</a>, ale cărui <a href="/wiki/Legile_lui_Newton" title="Legile lui Newton">legi de mișcare</a> și a cărui clarificare a <a href="/wiki/Gravitation" title="Gravitation">gravitației</a> sunt considerate pietre de hotar ale științei moderne;<a href="#cite_note-267">[261]</a> din secolul al XIX-lea, <a href="/wiki/Charles_Darwin" title="Charles Darwin">Charles Darwin</a>, a cărui teorie a <a href="/wiki/Evolu%C8%9Bie" title="Evoluție">evoluției</a> prin <a href="/wiki/Selec%C8%9Bie_natural%C4%83" title="Selecție naturală">selecție naturală</a> este fundamentală pentru dezvoltarea biologiei moderne, și <a href="/wiki/James_Clerk_Maxwell" title="James Clerk Maxwell">James Clerk Maxwell</a>, care a formulat <a href="/wiki/Electromagnetism" title="Electromagnetism">teoria clasică a electromagnetismului</a>; și mai recent <a href="/wiki/Stephen_Hawking" title="Stephen Hawking">Stephen Hawking</a>, care a promovat teorii majore în domeniile <a href="/wiki/Cosmologie" title="Cosmologie">cosmologiei</a>, <a href="/wiki/Gravita%C8%9Bie_cuantic%C4%83" title="Gravitație cuantică">gravitației cuantice</a> și cercetării <a href="/wiki/Gaur%C4%83_neagr%C4%83" title="Gaură neagră">găurilor negre</a>.<a href="#cite_note-268">[262]</a> Mari descoperiri științifice din secolul al XVIII-lea încoace au fost <a href="/wiki/Hidrogen" title="Hidrogen">hidrogenul</a>, descoperit de <a href="/wiki/Henry_Cavendish" title="Henry Cavendish">Henry Cavendish</a>;<a href="#cite_note-269">[263]</a> din secolul al XX-lea, <a href="/wiki/Penicilin%C4%83" title="Penicilină">penicilina</a> de către <a href="/wiki/Alexander_Fleming" title="Alexander Fleming">Alexander Fleming</a>,<a href="#cite_note-270">[264]</a> și structura <a href="/wiki/ADN" title="ADN">ADN</a>-ului, de către <a href="/wiki/Francis_Crick" title="Francis Crick">Francis Crick</a> și alții.<a href="#cite_note-271">[265]</a> Celebri ingineri și inventatori britanici ai Revoluției Industriale au fost <a href="/wiki/James_Watt" title="James Watt">James Watt</a>, <a href="/wiki/George_Stephenson" title="George Stephenson">George Stephenson</a>, <a href="/w/index.php?title=Richard_Arkwright&action=edit&redlink=1" class="new" title="Richard Arkwright — pagină inexistentă">Richard Arkwright</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q294153" class="extiw" title="d:Q294153">d</a>), <a href="/wiki/Robert_Stephenson" title="Robert Stephenson">Robert Stephenson</a> și <a href="/wiki/Isambard_Kingdom_Brunel" title="Isambard Kingdom Brunel">Isambard Kingdom Brunel</a>.<a href="#cite_note-272">[266]</a> Printre marile proiecte și aplicații inginerești dezvoltate de persoane din Regatul Unit se numără <a href="/wiki/Locomotiv%C4%83_cu_abur" title="Locomotivă cu abur">locomotiva cu aburi</a>, dezvoltată de <a href="/wiki/Richard_Trevithick" title="Richard Trevithick">Richard Trevithick</a> și <a href="/w/index.php?title=Andrew_Vivian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Andrew Vivian — pagină inexistentă">Andrew Vivian</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4758801" class="extiw" title="d:Q4758801">d</a>);<a href="#cite_note-273">[267]</a> din secolul al XIX-lea <a href="/wiki/Motor_electric" title="Motor electric">motorul electric</a> al lui <a href="/wiki/Michael_Faraday" title="Michael Faraday">Michael Faraday</a>, <a href="/wiki/Bec_incandescent" title="Bec incandescent">becul incandescent</a> al lui <a href="/wiki/Joseph_Swan" title="Joseph Swan">Joseph Swan</a>,<a href="#cite_note-274">[268]</a> și primul telefon practic, patentat de <a href="/wiki/Alexander_Graham_Bell" title="Alexander Graham Bell">Alexander Graham Bell</a>;<a href="#cite_note-275">[269]</a> și în secolul al XX-lea primul sistem funcțional de televiziune, realizat de <a href="/wiki/John_Logie_Baird" title="John Logie Baird">John Logie Baird</a> și alții,<a href="#cite_note-276">[270]</a> <a href="/wiki/Motor_cu_reac%C8%9Bie" title="Motor cu reacție">motorul cu reacție</a> al lui <a href="/w/index.php?title=Frank_Whittle&action=edit&redlink=1" class="new" title="Frank Whittle — pagină inexistentă">Frank Whittle</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q312547" class="extiw" title="d:Q312547">d</a>), bazele calculatoarelor moderne de către <a href="/wiki/Alan_Turing" title="Alan Turing">Alan Turing</a>, și <a href="/wiki/World_Wide_Web" title="World Wide Web">World Wide Web</a> de către <a href="/wiki/Tim_Berners-Lee" title="Tim Berners-Lee">Tim Berners-Lee</a>.<a href="#cite_note-277">[271]</a> Cercetarea și dezvoltarea științifică rămân elemente importante pentru universitățile britanice, multe dintre ele având <a href="/wiki/Parc_%C8%99tiin%C8%9Bific" title="Parc științific">parcuri științifice</a> pentru a facilita producția și cooperarea cu industria.<a href="#cite_note-278">[272]</a> Între 2004 și 2008, Regatul Unit a produs 7% din articolele științifice de cercetare din lume și are o pondere de 8% din totalul citărilor științifice, aflându-se pe locul al treilea și, respectiv al doilea în lume (după Statele Unite și, respectiv, China).<a href="#cite_note-279">[273]</a> Printre revistele științifice de prestigiu publicate în Regatul Unit se numără <a href="/wiki/Nature" title="Nature">Nature</a>, <a href="/w/index.php?title=British_Medical_Journal&action=edit&redlink=1" class="new" title="British Medical Journal — pagină inexistentă">British Medical Journal</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q546003" class="extiw" title="d:Q546003">d</a>) și <a href="/wiki/The_Lancet" title="The Lancet">The Lancet</a>.<a href="#cite_note-280">[274]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Transporturi">Transporturi</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Transporturi" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Transporturi">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Terminal_5_at_London_Heathrow_Airport,_2008.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Terminal_5_at_London_Heathrow_Airport%2C_2008.jpg/220px-Terminal_5_at_London_Heathrow_Airport%2C_2008.jpg" decoding="async" width="220" height="107" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Terminal_5_at_London_Heathrow_Airport%2C_2008.jpg/330px-Terminal_5_at_London_Heathrow_Airport%2C_2008.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Terminal_5_at_London_Heathrow_Airport%2C_2008.jpg/440px-Terminal_5_at_London_Heathrow_Airport%2C_2008.jpg 2x" data-file-width="1669" data-file-height="815" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Cl%C4%83direa_terminalului_Heathrow_5&action=edit&redlink=1" class="new" title="Clădirea terminalului Heathrow 5 — pagină inexistentă">Clădirea terminalului Heathrow 5</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3783997" class="extiw" title="d:Q3783997">d</a>). <a href="/wiki/Aeroportul_Londra_Heathrow" title="Aeroportul Londra Heathrow">Aeroportul Heathrow din Londra</a> este unul dintre <a href="/w/index.php?title=Cele_mai_tranzitate_aeroporturi_pentru_traficul_de_pasageri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cele mai tranzitate aeroporturi pentru traficul de pasageri — pagină inexistentă">cele mai tranzitate aeroporturi pentru traficul de pasageri</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2466323" class="extiw" title="d:Q2466323">d</a>) din lume<a href="#cite_note-bbc1-281">[275]</a><a href="#cite_note-airport-282">[276]</a></figcaption></figure> O rețea radială de drumuri totalizează 46.632 km de șosele principale, 3.477 km de autostrăzi și 342.000 km de alte drumuri asfaltate.<a href="#cite_note-factbook-129">[126]</a> <a href="/w/index.php?title=Autostrada_M25&action=edit&redlink=1" class="new" title="Autostrada M25 — pagină inexistentă">M25</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q19872" class="extiw" title="d:Q19872">d</a>), care încercuiește Londra, este cea mai mare și mai circulată șosea de centură din lume.<a href="#cite_note-283">[277]</a> În 2009, în Marea Britanie erau un total de 34 milioane de vehicule înmatriculate.<a href="#cite_note-284">[278]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:St_Pancras_Railway_Station_2012-06-23.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/60/St_Pancras_Railway_Station_2012-06-23.jpg/220px-St_Pancras_Railway_Station_2012-06-23.jpg" decoding="async" width="220" height="186" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/60/St_Pancras_Railway_Station_2012-06-23.jpg/330px-St_Pancras_Railway_Station_2012-06-23.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/60/St_Pancras_Railway_Station_2012-06-23.jpg/440px-St_Pancras_Railway_Station_2012-06-23.jpg 2x" data-file-width="8466" data-file-height="7140" /></a><figcaption><a href="/wiki/Gara_St_Pancras" title="Gara St Pancras">London St Pancras International</a> este a 13-a cea mai circulată gară terminală din Regatul Unit. Ea este una din principalele noduri de transport intern și internațional al Londrei, aici venind atât trenuri regionale, cât și trenuri de mare viteză din tot Regatul Unit, precum și cele care fac legături cu Parisul, <a href="/wiki/Lille" title="Lille">Lille</a> și <a href="/wiki/Bruxelles" title="Bruxelles">Bruxelles</a>.</figcaption></figure> Regatul Unit are o rețea feroviară de 16.116 km în <a href="/w/index.php?title=C%C4%83ile_ferate_din_Marea_Britanie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Căile ferate din Marea Britanie — pagină inexistentă">Marea Britanie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1505124" class="extiw" title="d:Q1505124">d</a>) și 302 km în <a href="/wiki/NIR" title="NIR">Irlanda de Nord</a>. Căile ferate din Irlanda de Nord sunt operate de <a href="/wiki/NIR" title="NIR">NIR</a>, o subsidiară a companiei de stat <a href="/w/index.php?title=Translink&action=edit&redlink=1" class="new" title="Translink — pagină inexistentă">Translink</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q180707" class="extiw" title="d:Q180707">d</a>). În Marea Britanie, rețeaua <a href="/w/index.php?title=British_Rail&action=edit&redlink=1" class="new" title="British Rail — pagină inexistentă">British Rail</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q605169" class="extiw" title="d:Q605169">d</a>) a fost <a href="/w/index.php?title=Privatizat%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Privatizată — pagină inexistentă">privatizată</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3404257" class="extiw" title="d:Q3404257">d</a>) între 1994 și 1997, după care a crescut rapid numărul de pasageri, după ani de scădere, deși <a href="/w/index.php?title=Impactul_privatiz%C4%83rii_British_Rail&action=edit&redlink=1" class="new" title="Impactul privatizării British Rail — pagină inexistentă">factorii care au cauzat aceasta sunt încă subiect de discuții</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17016837" class="extiw" title="d:Q17016837">d</a>). <a href="/w/index.php?title=Network_Rail&action=edit&redlink=1" class="new" title="Network Rail — pagină inexistentă">Network Rail</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1501071" class="extiw" title="d:Q1501071">d</a>) deține și gestionează majoritatea mijloacelor fixe (linii, semnale etc.). Circa 20 de <a href="/w/index.php?title=Companii_feroviare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Companii feroviare — pagină inexistentă">companii feroviare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17102188" class="extiw" title="d:Q17102188">d</a>) private operează trenuri de călători, transportând 1,68 de miliarde de călători în 2015.<a href="#cite_note-285">[279]</a><a href="#cite_note-286">[280]</a> Există și circa 1000 de trenuri de marfă care circulă zilnic.<a href="#cite_note-factbook-129">[126]</a> Guvernul britanic intenționează să investească 30 de miliarde de lire pentru o nouă linie de mare viteză, <a href="/w/index.php?title=High_Speed_2&action=edit&redlink=1" class="new" title="High Speed 2 — pagină inexistentă">High Speed 2</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q798868" class="extiw" title="d:Q798868">d</a>), care să fie terminată până în 2026.<a href="#cite_note-287">[281]</a> <a href="/w/index.php?title=Crossrail&action=edit&redlink=1" class="new" title="Crossrail — pagină inexistentă">Crossrail</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q732649" class="extiw" title="d:Q732649">d</a>), aflată în construcție în Londra, este cel mai mare proiect de construcții din Europa, cu un cost estimat la 15 miliarde de lire.<a href="#cite_note-288">[282]</a><a href="#cite_note-289">[283]</a> În 2017, aeroporturile Regatului Unit au deservit un total de 287,5 milioane de pasageri.<a href="#cite_note-caastats-290">[284]</a> În acel an, cele mai mari trei aeroporturi au fost <a href="/wiki/Aeroportul_Londra_Heathrow" title="Aeroportul Londra Heathrow">London Heathrow</a> (78 milioane de pasageri), <a href="/wiki/Aeroportul_Londra_Gatwick" title="Aeroportul Londra Gatwick">Gatwick</a> (45,5 milioane de pasageri) și <a href="/wiki/Aeroportul_Londra_Stansted" title="Aeroportul Londra Stansted">London Stansted</a> (25,9 milioane de pasageri.<a href="#cite_note-caa_airportdata-291">[285]</a> London Heathrow, aflat la 24 km vest de capitală, are cel mai mare trafic internațional din toate aeroporturile din lume<a href="#cite_note-bbc1-281">[275]</a><a href="#cite_note-airport-282">[276]</a> și este nodul principal al companiei naționale britanice <a href="/wiki/British_Airways" title="British Airways">British Airways</a>, precum și al companiei <a href="/wiki/Virgin_Atlantic" title="Virgin Atlantic">Virgin Atlantic</a>.<a href="#cite_note-292">[286]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Energia">Energia</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Energia" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Energia">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Oil_platform_in_the_North_SeaPros.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/45/Oil_platform_in_the_North_SeaPros.jpg/220px-Oil_platform_in_the_North_SeaPros.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/45/Oil_platform_in_the_North_SeaPros.jpg/330px-Oil_platform_in_the_North_SeaPros.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/45/Oil_platform_in_the_North_SeaPros.jpg/440px-Oil_platform_in_the_North_SeaPros.jpg 2x" data-file-width="2560" data-file-height="1704" /></a><figcaption>Platformă petrolieră în <a href="/wiki/Marea_Nordului" title="Marea Nordului">Marea Nordului</a></figcaption></figure> În 2006, Regatul Unit era al nouălea consumator și al 15-lea producător mondial de energie.<a href="#cite_note-293">[287]</a> Aici își au sediul central mai multe mari companii de energie, inclusiv două din cele șase companii „<a href="/w/index.php?title=Supermajor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Supermajor — pagină inexistentă">supermajore</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1330390" class="extiw" title="d:Q1330390">d</a>)” de petrol și gaze—<a href="/wiki/BP_(companie)" title="BP (companie)">BP</a> și <a href="/wiki/Royal_Dutch_Shell" title="Royal Dutch Shell">Royal Dutch Shell</a>.<a href="#cite_note-294">[g]</a><a href="#cite_note-295">[288]</a><a href="#cite_note-296">[289]</a> În 2011, 40% din energia electrică a Regatului Unit era obținută din gaze, 30% din cărbune, 19% din energie nucleară și 4,2% din surse eoliene, hidroelectrice, biocombustibili și arderea deșeurilor.<a href="#cite_note-world-nuclear.org-297">[290]</a> În 2013, Regatul Unit producea 914 mii de barili de petrol pe zi (bbl/d) și consuma 1507 mii bbl/d.<a href="#cite_note-298">[291]</a><a href="#cite_note-299">[292]</a> Producția este acum în declin și Regatul Unit este importator net de petrol din 2005.<a href="#cite_note-eiaoil-300">[293]</a> În 2010, Regatul Unit avea circa 3,1 miliarde de barili de <a href="/w/index.php?title=Petrolul_din_Marea_Nordului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Petrolul din Marea Nordului — pagină inexistentă">rezerve de țiței</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1998660" class="extiw" title="d:Q1998660">d</a>) demonstrate, cea mai mare cantitate din țările UE.<a href="#cite_note-eiaoil-300">[293]</a> În 2009, Regatul Unit era al 13-lea producător mondial de gaze naturale, și cel mai mare din UE.<a href="#cite_note-eiagas-301">[294]</a> Producția este acum în declin, Regatul Unit fiind importator net de gaze din 2004.<a href="#cite_note-eiagas-301">[294]</a> Producția de cărbune a jucat un rol-cheie în economia britanică în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Pe la jumătatea anilor 1970, se produceau anual 130 de milioane de tone de cărbune, scăzând sub 100 de milioane de tone abia la începutul anilor 1980. În deceniile anilor 1980 și 1990, industria s-a redus considerabil. În 2011, Regatul Unit producea 18,3 milioane de tone de cărbune.<a href="#cite_note-eiaoverview-302">[295]</a> În 2005, avea rezerve de cărbune demonstrate și exploatabile de 171 de milioane de tone.<a href="#cite_note-eiaoverview-302">[295]</a> <a href="/w/index.php?title=Coal_Authority&action=edit&redlink=1" class="new" title="Coal Authority — pagină inexistentă">Autoritatea Cărbunelui</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5137690" class="extiw" title="d:Q5137690">d</a>) din Regatul Unit a afirmat că există potențialul de a produce între 7 și 16 miliarde de tone de cărbune prin <a href="/w/index.php?title=Gazificare_subteran%C4%83_a_c%C4%83rbunelui&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gazificare subterană a cărbunelui — pagină inexistentă">gazificare subterană (UCG)</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2571404" class="extiw" title="d:Q2571404">d</a>) sau <a href="/wiki/Fracturare_hidraulic%C4%83" title="Fracturare hidraulică">fracturare hidraulică</a>,<a href="#cite_note-Coal_2-303">[296]</a> și că, pe baza consumului curent, asemenea rezerve ar putea dura între 200 și 400 de ani.<a href="#cite_note-Coal_3-304">[297]</a> S-au ridicat însă îngrijorări ecologice și sociale din cauza chimicalelor care ar putea ajunge în apa potabilă și a cutremurelor minore care ar deteriora locuințele.<a href="#cite_note-305">[298]</a><a href="#cite_note-306">[299]</a> Spre sfârșitul anilor 1990, centralele nucleare contribuiau cu circa 25% din totalul anual de energie electrică din Regatul Unit, dar proporția a scăzut treptat, pe măsură ce vechile centrale erau închise și problemele legate de îmbătrânirea echipamentelor afectau disponibilitatea centralelor. În 2012, Regatul Unit avea 16 reactoare generând în mod normal circa 19% din energia electrică. Toate cu excepția unuia vor fi retrase până în 2023. Spre deosebire de Germania și Japonia, Regatul Unit intenționează să construiască o nouă generație de centrale nucleare începând cu 2018.<a href="#cite_note-world-nuclear.org-297">[290]</a> Totalul surselor de energie regenerabile reprezenta 14,9% din energia electrică generată în Regatul Unit în 2013,<a href="#cite_note-DUKES-307">[300]</a> ajungând la 53,7 TWh. Regatul Unit este <a href="/w/index.php?title=Unul_din_cele_mai_bune_locuri_din_Europa_pentru_energie_eolian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Unul din cele mai bune locuri din Europa pentru energie eoliană — pagină inexistentă">unul din cele mai bune locuri din Europa pentru energie eoliană</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3306854" class="extiw" title="d:Q3306854">d</a>), care este sursa de energie cu cea mai rapidă creștere, în 2014 ea generând 9,3% din totalul electricității țării.<a href="#cite_note-Roadmap-308">[301]</a><a href="#cite_note-309">[302]</a><a href="#cite_note-310">[303]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Rețelele_de_apă_și_canalizare">Rețelele de apă și canalizare</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Rețelele de apă și canalizare" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Rețelele de apă și canalizare">modificare sursă</a>]</div> Accesul la rețele de apă și canalizare este universal în Regatul Unit. Se estimează că 96,7% din gospodării sunt conectate la canalizare.<a href="#cite_note-311">[304]</a> Conform Agenției de Mediu, abstracția totală de apă pentru rețelele publice era în Regatul Unit de 16.406 megalitri pe zi în 2007.<a href="#cite_note-312">[305]</a> Standardele pentru apele potabile și cele uzate în Regatul Unit, ca și în alte țări ale <a href="/wiki/European_Union" class="mw-redirect" title="European Union">Uniunii Europene</a>, sunt determinate de UE. În Anglia și Țara Galilor, serviciile de apă și canalizare sunt furnizate de 10 companii private regionale de apă-canal, și de 13 companii de apă private. În Scoția, apa și canalizarea sunt furnizate de o unică companie publică, <a href="/w/index.php?title=Scottish_Water&action=edit&redlink=1" class="new" title="Scottish Water — pagină inexistentă">Scottish Water</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7438022" class="extiw" title="d:Q7438022">d</a>). La fel și în Irlanda de Nord, unde compania se numește <a href="/w/index.php?title=Northern_Ireland_Water&action=edit&redlink=1" class="new" title="Northern Ireland Water — pagină inexistentă">Northern Ireland Water</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7058537" class="extiw" title="d:Q7058537">d</a>). <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Demografie">Demografie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Demografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Demografie">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Demografia_Regatului_Unit" title="Demografia Regatului Unit">Demografia Regatului Unit</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Population_density_UK_2011_census.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/Population_density_UK_2011_census.png/170px-Population_density_UK_2011_census.png" decoding="async" width="170" height="301" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/Population_density_UK_2011_census.png/255px-Population_density_UK_2011_census.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/Population_density_UK_2011_census.png/340px-Population_density_UK_2011_census.png 2x" data-file-width="9413" data-file-height="16686" /></a><figcaption>Harta densității de populație a Regatului Unit la recensământul din 2011</figcaption></figure> Se efectuează simultan recensăminte în toate părțile regatului o dată la zece ani.<a href="#cite_note-313">[306]</a> La <a href="/w/index.php?title=Recens%C4%83m%C3%A2ntul_din_2011&action=edit&redlink=1" class="new" title="Recensământul din 2011 — pagină inexistentă">recensământul din 2011</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q855531" class="extiw" title="d:Q855531">d</a>), populația totală a Regatului Unit era de 63.181.775 de locuitori.<a href="#cite_note-2011census-314">[307]</a> Este a treia cea mai populată țară a Uniunii Europene, a cincea din Commonwealth și a 22-a din lume. La jumătatea lui 2014 și la cea a lui 2015 migrația internațională netă pe termen lung a contribuit la creșterea populației, după ce în cei doi ani precedenți la creșterea demografică contribuise mai mult sporul natural.<a href="#cite_note-pop2015-315">[308]</a> Între 2001 și 2011, populația a crescut cu o rată anuală medie de circa 0,7%,<a href="#cite_note-2011census-314">[307]</a> în creștere față de 0,3% în perioada 1991–2001 și 0,2% în deceniul dintre 1981 și 1991.<a href="#cite_note-pop2010-316">[309]</a> Recensământul din 2011 a confirmat și că ponderea populației cu vârste sub 14 ani aproape s-a înjumătățit în ultimul secol (31% în 1911 față de 18% în 2011) iar proporția persoanelor de peste 65 de ani s-a triplat (de la 5 la 16%).<a href="#cite_note-2011census-314">[307]</a> Populația Angliei era în 2011 de 53 milioane.<a href="#cite_note-2011_UK_censuses-317">[310]</a> Este una din cele mai dens populate țări din lume, cu 420 de locuitori pe kilometru pătrat la jumătatea lui 2015,<a href="#cite_note-pop2015-315">[308]</a> o concentrație deosebit de mare înregistrându-se în Londra și în sud-estul țării.<a href="#cite_note-318">[311]</a> Tot atunci, populația Scoției a fost înregistrată la 5,3 milioane,<a href="#cite_note-319">[312]</a> a Țării Galilor la 3,06 milioane și a Irlandei de Nord la 1,81 milioane.<a href="#cite_note-2011_UK_censuses-317">[310]</a> În 2012, <a href="/w/index.php?title=Rata_fertilit%C4%83%C8%9Bii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rata fertilității — pagină inexistentă">rata totală a fertilității</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q285897" class="extiw" title="d:Q285897">d</a>) era în medie pe tot Regatul Unit la 1,92 de copii pentru fiecare femeie.<a href="#cite_note-TFR-320">[313]</a> Deși creșterea natalității contribuie la creșterea demografică, ea rămâne considerabil sub apogeul din timpul baby boomului, de 2,95 copii pentru fiecare femeie în 1964,<a href="#cite_note-Boseley-321">[314]</a> și sub rata de înlocuire de 2,1, dar peste minimul istoric din 2001, de 1,63.<a href="#cite_note-TFR-320">[313]</a> În 2011, 47,3% din nașterile din Regatul Unit erau la femei necăsătorite.<a href="#cite_note-322">[315]</a> <a href="/wiki/Biroul_Statisticilor_Na%C8%9Bionale_(Regatul_Unit)" class="mw-redirect" title="Biroul Statisticilor Naționale (Regatul Unit)">Biroul Statisticilor Naționale (Regatul Unit)</a> a publicat în 2015 un buletin care arăta că, din populația Regatului Unit de peste 16 ani, 1,7% se identifică drept lesbiene, homosexuali sau bisexuali (2% din bărbați și 1,5% din femei). 4,5% din respondenți au răspuns „altul”, „nu știu” sau nu au răspuns.<a href="#cite_note-323">[316]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Orașe">Orașe</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Orașe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Orașe">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Regatul_Unit" title="Lista orașelor din Regatul Unit">Lista orașelor din Regatul Unit</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <table class="infobox" style="text-align:center; width:97%; margin-right:10px; font-size:90%"> <tbody><tr> <th colspan="7" style="background:#e9e9e9; padding:0.3em;">Cele mai mari orașe din Regatul Unit </th></tr> <tr> <th rowspan="21"> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:050114_2495_london_city.jpg" class="mw-file-description" title="Londra"><img alt="Londra" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/050114_2495_london_city.jpg/145px-050114_2495_london_city.jpg" decoding="async" width="145" height="109" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/050114_2495_london_city.jpg/218px-050114_2495_london_city.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/050114_2495_london_city.jpg/290px-050114_2495_london_city.jpg 2x" data-file-width="788" data-file-height="591" /></a> <a href="/wiki/Londra" title="Londra">Londra</a> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Birmingham_Skyline_from_Bartley_Green.jpg" class="mw-file-description" title="Birmingham"><img alt="Birmingham" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/13/Birmingham_Skyline_from_Bartley_Green.jpg/145px-Birmingham_Skyline_from_Bartley_Green.jpg" decoding="async" width="145" height="109" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/13/Birmingham_Skyline_from_Bartley_Green.jpg/218px-Birmingham_Skyline_from_Bartley_Green.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/13/Birmingham_Skyline_from_Bartley_Green.jpg/290px-Birmingham_Skyline_from_Bartley_Green.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="768" /></a> <a href="/wiki/Birmingham" title="Birmingham">Birmingham</a> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:City_Centre_as_seen_from_the_Royal_Armouries,_Leeds_(24th_June_2010).jpg" class="mw-file-description" title="Leeds"><img alt="Leeds" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/City_Centre_as_seen_from_the_Royal_Armouries%2C_Leeds_%2824th_June_2010%29.jpg/145px-City_Centre_as_seen_from_the_Royal_Armouries%2C_Leeds_%2824th_June_2010%29.jpg" decoding="async" width="145" height="109" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/City_Centre_as_seen_from_the_Royal_Armouries%2C_Leeds_%2824th_June_2010%29.jpg/218px-City_Centre_as_seen_from_the_Royal_Armouries%2C_Leeds_%2824th_June_2010%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/City_Centre_as_seen_from_the_Royal_Armouries%2C_Leeds_%2824th_June_2010%29.jpg/290px-City_Centre_as_seen_from_the_Royal_Armouries%2C_Leeds_%2824th_June_2010%29.jpg 2x" data-file-width="3648" data-file-height="2736" /></a> <a href="/wiki/Leeds" title="Leeds">Leeds</a> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:View_of_Glasgow_from_Queens_Park.jpg" class="mw-file-description" title="Glasgow"><img alt="Glasgow" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/75/View_of_Glasgow_from_Queens_Park.jpg/145px-View_of_Glasgow_from_Queens_Park.jpg" decoding="async" width="145" height="109" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/75/View_of_Glasgow_from_Queens_Park.jpg/218px-View_of_Glasgow_from_Queens_Park.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/75/View_of_Glasgow_from_Queens_Park.jpg/290px-View_of_Glasgow_from_Queens_Park.jpg 2x" data-file-width="3648" data-file-height="2736" /></a> <a href="/wiki/Glasgow" title="Glasgow">Glasgow</a> </th> <th style="text-align:center; background:#f5f5f5;"># </th> <th style="text-align:left; background:#f5f5f5;"><a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Regatul_Unit" title="Lista orașelor din Regatul Unit">Oraș</a> (<a href="/wiki/Organizarea_administrativ%C4%83_a_Regatului_Unit" title="Organizarea administrativă a Regatului Unit">Regiune</a>) </th> <th style="text-align:center; background:#f5f5f5;">Populație urbană </th> <th style="text-align:center; background:#f5f5f5;">Populație metropolitană (2001) </th> <th rowspan="21"> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Skyline_view_of_Velocity_Tower_from_the_south.jpg" class="mw-file-description" title="Sheffield"><img alt="Sheffield" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f5/Skyline_view_of_Velocity_Tower_from_the_south.jpg/145px-Skyline_view_of_Velocity_Tower_from_the_south.jpg" decoding="async" width="145" height="109" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f5/Skyline_view_of_Velocity_Tower_from_the_south.jpg/218px-Skyline_view_of_Velocity_Tower_from_the_south.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f5/Skyline_view_of_Velocity_Tower_from_the_south.jpg/290px-Skyline_view_of_Velocity_Tower_from_the_south.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="768" /></a> <a href="/wiki/Sheffield" title="Sheffield">Sheffield</a> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Manchester_skyline_from_tower_block.jpg" class="mw-file-description" title="Manchester"><img alt="Manchester" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/34/Manchester_skyline_from_tower_block.jpg/145px-Manchester_skyline_from_tower_block.jpg" decoding="async" width="145" height="109" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/34/Manchester_skyline_from_tower_block.jpg/218px-Manchester_skyline_from_tower_block.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/34/Manchester_skyline_from_tower_block.jpg/290px-Manchester_skyline_from_tower_block.jpg 2x" data-file-width="1600" data-file-height="1200" /></a> <a href="/wiki/Manchester" title="Manchester">Manchester</a> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Edinburgh_Skyline.jpg" class="mw-file-description" title="Edinburgh"><img alt="Edinburgh" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Edinburgh_Skyline.jpg/145px-Edinburgh_Skyline.jpg" decoding="async" width="145" height="109" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Edinburgh_Skyline.jpg/218px-Edinburgh_Skyline.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Edinburgh_Skyline.jpg/290px-Edinburgh_Skyline.jpg 2x" data-file-width="720" data-file-height="540" /></a> <a href="/wiki/Edinburgh" title="Edinburgh">Edinburgh</a> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Liverpool_Commercial_District.jpg" class="mw-file-description" title="Liverpool"><img alt="Liverpool" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Liverpool_Commercial_District.jpg/145px-Liverpool_Commercial_District.jpg" decoding="async" width="145" height="109" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Liverpool_Commercial_District.jpg/218px-Liverpool_Commercial_District.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Liverpool_Commercial_District.jpg/290px-Liverpool_Commercial_District.jpg 2x" data-file-width="640" data-file-height="480" /></a> <a href="/wiki/Liverpool" title="Liverpool">Liverpool</a> </th></tr> <tr> <td style="text-align:center; background:#f0f0f0;">1</td> <td align="left"><a href="/wiki/Londra" title="Londra">Londra</a> (<a href="/wiki/Londra_Mare" title="Londra Mare">Londra Mare</a>)</td> <td>8 174 100 (2011)</td> <td>13 709 000 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center; background:#f0f0f0;">2</td> <td align="left"><a href="/wiki/Birmingham" title="Birmingham">Birmingham</a> (<a href="/wiki/West_Midlands_(regiune)" title="West Midlands (regiune)">West Midlands</a>)</td> <td>1 073 000 (2010)</td> <td>3 683 000 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center; background:#f0f0f0;">3</td> <td align="left"><a href="/wiki/Leeds" title="Leeds">Leeds</a> (<a href="/wiki/West_Yorkshire" title="West Yorkshire">West Yorkshire</a>)</td> <td>751 500 (2011)</td> <td>2 302 000 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center; background:#f0f0f0;">4</td> <td align="left"><a href="/wiki/Glasgow" title="Glasgow">Glasgow</a> (<a href="/wiki/Sco%C8%9Bia" title="Scoția">Scoția</a>)</td> <td>598 830 (2011)</td> <td>1 750 000 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center; background:#f0f0f0;">5</td> <td align="left"><a href="/wiki/Sheffield" title="Sheffield">Sheffield</a> (<a href="/wiki/South_Yorkshire" title="South Yorkshire">South Yorkshire</a>)</td> <td>552 700 (2011)</td> <td>1 569 000 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center; background:#f0f0f0;">6</td> <td align="left"><a href="/wiki/Manchester" title="Manchester">Manchester</a> (<a href="/wiki/North_West_England" title="North West England">North West England</a>)</td> <td>503 000 (2011)</td> <td>2 556 000 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center; background:#f0f0f0;">7</td> <td align="left"><a href="/wiki/Edinburgh" title="Edinburgh">Edinburgh</a> (<a href="/wiki/Sco%C8%9Bia" title="Scoția">Scoția</a>)</td> <td>495 360 (2011)</td> <td>782 000 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center; background:#f0f0f0;">8</td> <td align="left"><a href="/wiki/Liverpool" title="Liverpool">Liverpool</a> (<a href="/wiki/North_West_England" title="North West England">North West England</a>)</td> <td>445 200 (2010)</td> <td>2 241 000 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center; background:#f0f0f0;">9</td> <td align="left"><a href="/wiki/Bristol" title="Bristol">Bristol</a> (<a href="/wiki/South_West_England" title="South West England">South West England</a>)</td> <td>428 200 (2011)</td> <td>1 041 000 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center; background:#f0f0f0;">10</td> <td align="left"><a href="/wiki/Cardiff" title="Cardiff">Cardiff</a> (<a href="/wiki/%C8%9Aara_Galilor" title="Țara Galilor">Țara Galilor</a>)</td> <td>346 100 (2011)</td> <td>1 097 000 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center; background:#f0f0f0;">11</td> <td align="left"><a href="/wiki/Coventry" title="Coventry">Coventry</a> (<a href="/wiki/West_Midlands_(regiune)" title="West Midlands (regiune)">West Midlands</a>)</td> <td>315 700 (2010)</td> <td>651 000 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center; background:#f0f0f0;">12</td> <td align="left"><a href="/wiki/Leicester" title="Leicester">Leicester</a> (<a href="/wiki/East_Midlands" title="East Midlands">East Midlands</a>)</td> <td>305 700 (2011)</td> <td>1 745 000 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center; background:#f0f0f0;">13</td> <td align="left"><a href="/wiki/Nottingham" title="Nottingham">Nottingham</a> (<a href="/wiki/East_Midlands" title="East Midlands">East Midlands</a>)</td> <td>305 700 (2011)</td> <td>666 400 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center; background:#f0f0f0;">14</td> <td align="left"><a href="/wiki/Bradford" title="Bradford">Bradford</a> (<a href="/wiki/West_Yorkshire" title="West Yorkshire">West Yorkshire</a>)</td> <td>293 717 (2001)</td> <td>493 000 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center; background:#f0f0f0;">15</td> <td align="left"><a href="/wiki/Belfast" title="Belfast">Belfast</a> (<a href="/wiki/Irlanda_de_Nord" title="Irlanda de Nord">Irlanda de Nord</a>)</td> <td>267 500 (2009)</td> <td>799 000 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center; background:#f0f0f0;">16</td> <td align="left"><a href="/wiki/Plymouth" title="Plymouth">Plymouth</a> (<a href="/wiki/South_West_England" title="South West England">South West England</a>)</td> <td>258 700 (2010)</td> <td>343 000 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center; background:#f0f0f0;">17</td> <td align="left"><a href="/wiki/Kingston_upon_Hull" title="Kingston upon Hull">Kingston upon Hull</a> (<a href="/wiki/Yorkshire_and_the_Humber" title="Yorkshire and the Humber">Yorkshire and the Humber</a>)</td> <td>256 400 (2011)</td> <td>419 000 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center; background:#f0f0f0;">18</td> <td align="left"><a href="/wiki/Derby" title="Derby">Derby</a> (<a href="/wiki/South_East_England" title="South East England">South East England</a>)</td> <td>246 900 (2010)</td> <td>305 000 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center; background:#f0f0f0;">19</td> <td align="left"><a href="/wiki/Stoke-on-Trent" title="Stoke-on-Trent">Stoke-on-Trent</a> (<a href="/wiki/West_Midlands_(regiune)" title="West Midlands (regiune)">West Midlands</a>)</td> <td>240 100 (2010)</td> <td>456 000 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center; background:#f0f0f0;">20</td> <td align="left"><a href="/wiki/Wolverhampton" title="Wolverhampton">Wolverhampton</a> (<a href="/wiki/West_Midlands_(regiune)" title="West Midlands (regiune)">West Midlands</a>)</td> <td>239 400 (2010)</td> <td>297 000 </td></tr></tbody></table> <div style="clear:both"></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Grupuri_etnice">Grupuri etnice</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Grupuri etnice" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Grupuri etnice">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Non-white_in_the_2011_census.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8a/Non-white_in_the_2011_census.png/170px-Non-white_in_the_2011_census.png" decoding="async" width="170" height="301" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8a/Non-white_in_the_2011_census.png/255px-Non-white_in_the_2011_census.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8a/Non-white_in_the_2011_census.png/340px-Non-white_in_the_2011_census.png 2x" data-file-width="9352" data-file-height="16576" /></a><figcaption>Hartă a procentajului din populație care nu este albă, la recensământul din 2011.</figcaption></figure> În trecut se credea că popoarele indigene britanice <a href="/w/index.php?title=Istoria_genetic%C4%83_a_Insulelor_Britanice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria genetică a Insulelor Britanice — pagină inexistentă">se trag din diferitele grupuri etnice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5532903" class="extiw" title="d:Q5532903">d</a>) care s-au stabilit acolo înaintea secolului al XII-lea: <a href="/wiki/Cel%C8%9Bi" title="Celți">celții</a>, romanii, anglo-saxonii, nordicii și <a href="/wiki/Normanzi" title="Normanzi">normanzii</a>. <a href="/wiki/Galezi" title="Galezi">Galezii</a> ar putea fi cel mai vechi grup etnic din Regatul Unit.<a href="#cite_note-324">[317]</a> Un studiu genetic efectuat în 2006 a arătat că peste 50% din bazinul genetic al Angliei conține cromozomi Y <a href="/wiki/Triburi_germanice" title="Triburi germanice">germanici</a>.<a href="#cite_note-325">[318]</a> O altă analiză genetică din 2005 a indicat că „circa 75% din strămoșii identificabili ai populației britanice moderne sosise în Insulele Britanice acum 6200 de ani, la începutul neoliticului sau Epocii Pietrei britanice”, și că britanicii au strămoși comuni cu <a href="/wiki/Basci" title="Basci">bascii</a>.<a href="#cite_note-326">[319]</a><a href="#cite_note-327">[320]</a><a href="#cite_note-Henderson-328">[321]</a> Regatul Unit are o istorie de imigrație pe scară redusă a non-albilor, <a href="/wiki/Liverpool" title="Liverpool">Liverpool</a> având cea mai veche populație de negri din țară, datând dinainte de anii 1730, din perioada comerțului cu sclavi africani. În această perioadă, se estimează că populația afro-caraibiană a Marii Britanii era între 10.000 și 15.000<a href="#cite_note-329">[322]</a> care ulterior a decăzut din cauza abolirii sclaviei.<a href="#cite_note-330">[323]</a><a href="#cite_note-Costello-331">[324]</a> Regatul Unit are și cea mai veche comunitate <a href="/wiki/Chinez%C4%83" class="mw-redirect" title="Chineză">chineză</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2658204" class="extiw" title="d:Q2658204">d</a>) din Europa, fondată odată cu sosirea marinarilor chinezi în secolul al XIX-lea.<a href="#cite_note-Chinese-332">[325]</a> În 1950 era, poate, sub 20.000 de locuitori non-albi ai Marii Britanii, aproape toți născuți în străinătate.<a href="#cite_note-333">[326]</a> În 1951, erau circa 94.500 de locuitori ai Regatului Unit născuți în Asia de Sud, China, Africa și Caraibe, sub 0,2% din populație. În 1961, acest număr crescuse de patru ori, până la 384.000, puțin mai mult de 0,7% din populația Regatului Unit.<a href="#cite_note-334">[327]</a> După 1948, o substanțială imigrație din Africa, <a href="/wiki/Caraibe" title="Caraibe">Caraibe</a> și Asia de Sud a fost o consecință a destrămării <a href="/wiki/Imperiul_Britanic" title="Imperiul Britanic">Imperiului Britanic</a>.<a href="#cite_note-335">[328]</a> Migrația din statele membre ale UE din <a href="/wiki/Europa_Central%C4%83" title="Europa Centrală">Europa Centrală</a> și Estică după 2004 a avut ca rezultat și o creștere a acestor grupuri, deși o parte din această migrație a fost temporară.<a href="#cite_note-Vargas-336">[329]</a> După anii 1990, populația de imigranți s-a diversificat substanțial, cei veniți în Regatul Unit provenind dintr-o gamă mai largă de țări decât valurile anterioare, care tindeau să implice numere mai mari de imigranți dintr-un număr relativ redus de țări.<a href="#cite_note-337">[330]</a><a href="#cite_note-338">[331]</a><a href="#cite_note-339">[332]</a> Specialiștii au arătat că <a href="/w/index.php?title=Clasificarea_etnic%C4%83_din_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Clasificarea etnică din Regatul Unit — pagină inexistentă">categoriile de etnii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5128403" class="extiw" title="d:Q5128403">d</a>) folosite de statisticile naționale britanice, introduse inițial odată cu <a href="/w/index.php?title=Recens%C4%83m%C3%A2ntul_din_Regatul_Unit,_1991&action=edit&redlink=1" class="new" title="Recensământul din Regatul Unit, 1991 — pagină inexistentă">recensământul din 1991</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7887926" class="extiw" title="d:Q7887926">d</a>), denotă și răspândesc confuzie între conceptele de <a href="/wiki/Grup_etnic" title="Grup etnic">etnie</a> și <a href="/wiki/Rase_umane" title="Rase umane">rasă</a>.<a href="#cite_note-340">[333]</a><a href="#cite_note-Kertzer-341">[334]</a> În <a href="/wiki/2011" title="2011">2011</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q855531" class="extiw" title="d:Q855531">d</a>), 87,2% din populația Regatului Unit se identifica drept albă, adică 12,8% din totalul populației se considera membră a unei <a href="/wiki/Minoritate" title="Minoritate">minorități etnice</a>.<a href="#cite_note-ethnicity2011-342">[335]</a> La recensământul din 2001, acest procentaj era doar de 7,9%.<a href="#cite_note-ethnicity2001-343">[336]</a> <table class="wikitable" style="float: right; margin-left: 1em; clear: right; text-align:right; font-size:85%;"> <tbody><tr> <th colspan="2" rowspan="2">Grup etnic </th> <th colspan="2">Populație </th> <th colspan="1">Procentaj (%) </th></tr> <tr> <th>2001<a href="#cite_note-344">[337]</a> </th> <th>2011 </th> <th>2011<a href="#cite_note-ethnicity2011-342">[335]</a> </th></tr> <tr> <td style="text-align:left" colspan="2">albi</td> <td>54.153.898</td> <td>55.010.359</td> <td><s style="visibility:hidden;">0</s>87,1 % </td></tr> <tr> <td style="text-align:left" colspan="2">albi: nomazi / nomazi irlandezi<a href="#cite_note-345">[h]</a></td> <td>—</td> <td>63.193</td> <td><s style="visibility:hidden;">0</s><s style="visibility:hidden;">0</s>0.1 % </td></tr> <tr> <td style="text-align:left" rowspan="5">asiatici / asiatici britanici</td> <td style="text-align:left">indieni</td> <td>1.053.411</td> <td>1.451.862</td> <td><s style="visibility:hidden;">0</s><s style="visibility:hidden;">0</s>2,3 % </td></tr> <tr> <td style="text-align:left">pakistanezi</td> <td>747.285</td> <td>1.174.983</td> <td><s style="visibility:hidden;">0</s><s style="visibility:hidden;">0</s>1,9 % </td></tr> <tr> <td style="text-align:left">bengalezi</td> <td>283.065</td> <td>451.529</td> <td><s style="visibility:hidden;">0</s><s style="visibility:hidden;">0</s>0,7 % </td></tr> <tr> <td style="text-align:left">chinezi</td> <td>247.403</td> <td>433.150</td> <td><s style="visibility:hidden;">0</s><s style="visibility:hidden;">0</s>0,7 % </td></tr> <tr> <td style="text-align:left">alți asiatici</td> <td>247.664</td> <td>861.815</td> <td><s style="visibility:hidden;">0</s><s style="visibility:hidden;">0</s>1,4 % </td></tr> <tr> <td style="text-align:left" colspan="2">negri / africani / caraibieni / negri britanici</td> <td>1.148.738  </td> <td>1.904.684 <a href="#cite_note-348">[i]</a></td> <td><s style="visibility:hidden;">0</s><s style="visibility:hidden;">0</s>3,0 %   </td></tr> <tr> <td style="text-align:left" colspan="2">metiși / multiple grupuri etnice</td> <td>677.117</td> <td>1.250.229</td> <td><s style="visibility:hidden;">0</s><s style="visibility:hidden;">0</s>2,0 % </td></tr> <tr> <td style="text-align:left" colspan="2">alte grupuri etnice</td> <td>230.615</td> <td>580.374</td> <td><s style="visibility:hidden;">0</s><s style="visibility:hidden;">0</s>0,9 % </td></tr> <tr> <td style="text-align:left" colspan="2">Total</td> <td>58.789.194</td> <td>63.182.178</td> <td>100,0 % </td></tr></tbody></table> Din cauza diferențelor de exprimare din formularele utilizate pe de o parte în Anglia și Țara Galilor, pe de altă parte în Scoția, și pe de alta în Irlanda de Nord, datele despre grupul <a href="/w/index.php?title=Al%C8%9Bi_albi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alți albi — pagină inexistentă">„alți albi”</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7108636" class="extiw" title="d:Q7108636">d</a>) nu sunt disponibile pentru Regatul Unit în ansamblul lui, dar în Anglia și Țara Galilor acesta a fost grupul cu cea mai mare creștere între recensămintele din 2001 și 2011, o creștere de 1,1 milioane de persoane (și 1,8 puncte procentuale).<a href="#cite_note-349">[340]</a> Printre grupurile pentru care sunt disponibile date în toate părțile la nivelul Regatului Unit, categoria „alți asiatici” a crescut de la 0,4 la 1,4% din populație între 2001 și 2011, în timp ce categoria <a href="/wiki/Meti%C8%99i" class="mw-redirect" title="Metiși">metiși</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6883863" class="extiw" title="d:Q6883863">d</a>) a crescut de la 1,2% la 2%.<a href="#cite_note-ethnicity2011-342">[335]</a> Diversitatea etnică diferă semnificativ de la o parte la alta a Regatului Unit. 30,4% din populația Londrei și 37,4% din cea a <a href="/wiki/Leicester" title="Leicester">Leicesterului</a> sunt non-albi (conform unei estimări din 2005,<a href="#cite_note-350">[341]</a><a href="#cite_note-351">[342]</a> în vreme ce mai puțin de 5% din populația <a href="/wiki/North_East_England" title="North East England">Angliei de Nord-Est</a>, a Țării Galilor și a <a href="/wiki/South_West_England" title="South West England">Sud-Vestului</a> provin din minorități, conform recensământului din 2001.<a href="#cite_note-352">[343]</a> În 2016, 31,4% din elevii școlilor primare și 27,9% din cei ai școlilor secundare <a href="/w/index.php?title=Educa%C8%9Bie_public%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Educație publică — pagină inexistentă">de stat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1080794" class="extiw" title="d:Q1080794">d</a>) din Anglia aparțineau unei minorități etnice.<a href="#cite_note-353">[344]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Limbile">Limbile</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Limbile" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Limbile">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Anglospeak_(subnational_version).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Anglospeak_%28subnational_version%29.svg/400px-Anglospeak_%28subnational_version%29.svg.png" decoding="async" width="400" height="175" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Anglospeak_%28subnational_version%29.svg/600px-Anglospeak_%28subnational_version%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Anglospeak_%28subnational_version%29.svg/800px-Anglospeak_%28subnational_version%29.svg.png 2x" data-file-width="2437" data-file-height="1064" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Lumea_anglofon%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lumea anglofonă — pagină inexistentă">Lumea anglofonă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q987355" class="extiw" title="d:Q987355">d</a>). Statele și teritoriile cu albastru închis au majorități de vorbitori nativi, iar cele în care engleza este oficială, dar nu majoritară sunt afișate cu albastru deschis. Engleza este și una din <a href="/wiki/Limbile_Uniunii_Europene" title="Limbile Uniunii Europene">limbile oficiale ale Uniunii Europene</a><a href="#cite_note-EUlang-354">[345]</a> și ale <a href="/w/index.php?title=Na%C8%9Biunilor_Unite&action=edit&redlink=1" class="new" title="Națiunilor Unite — pagină inexistentă">Națiunilor Unite</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2511187" class="extiw" title="d:Q2511187">d</a>).<a href="#cite_note-355">[346]</a></figcaption></figure> Limba oficială de facto a Regatului Unit este engleza.<a href="#cite_note-direct.gov.uk-356">[347]</a><a href="#cite_note-thecommonwealth.org-357">[348]</a> Se estimează că 95% din populația Regatului Unit este formată din vorbitori <a href="/w/index.php?title=Monolingvi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Monolingvi — pagină inexistentă">monolingvi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3287002" class="extiw" title="d:Q3287002">d</a>) de engleză.<a href="#cite_note-BBC_languages-358">[349]</a> 5,5% din populație vorbește limbi aduse în Regatul Unit ca urmare a imigrației de dată relativ recentă.<a href="#cite_note-BBC_languages-358">[349]</a> Limbile sud-asiatice, între care <a href="/wiki/Limba_punjab%C4%83" title="Limba punjabă">punjaba</a>, <a href="/wiki/Hindi" class="mw-redirect" title="Hindi">hindi</a>, <a href="/wiki/Limba_bengalez%C4%83" title="Limba bengaleză">bengaleza</a> și <a href="/wiki/Limba_gujarati" title="Limba gujarati">gujarati</a>, sunt cele mai mari grupuri, fiind vorbite de 2,7% din populația Regatului Unit.<a href="#cite_note-BBC_languages-358">[349]</a> Conform recensământului din 2011, <a href="/wiki/Limba_polonez%C4%83" title="Limba poloneză">poloneza</a> a devenit a doua limbă vorbită în Anglia, cu 546.000 de vorbitori.<a href="#cite_note-359">[350]</a> În Regatul Unit se mai vorbesc și patru <a href="/wiki/Limbi_celtice" title="Limbi celtice">limbi celtice</a>: <a href="/wiki/Limba_galez%C4%83" title="Limba galeză">galeza</a>, <a href="/wiki/Limba_irlandez%C4%83" title="Limba irlandeză">irlandeza</a>, <a href="/wiki/Limba_sco%C8%9Bian%C4%83" title="Limba scoțiană">gaelica scoțiană</a> și <a href="/wiki/Limba_cornic%C4%83" title="Limba cornică">cornica</a>. Toate sunt recunoscute ca limbi regionale sau minoritare, supuse unor măsuri specifice de protecție și promovare conform <a href="/wiki/Carta_European%C4%83_a_Limbilor_Regionale_sau_Minoritare" title="Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare">Cartei Europene pentru Limbi Regionale sau Minoritare</a><a href="#cite_note-reglang-1">[1]</a><a href="#cite_note-360">[351]</a> și conform <a href="/w/index.php?title=Conven%C8%9Bia-Cadrul_pentru_Protec%C8%9Bia_Minorit%C4%83%C8%9Bilor_Na%C8%9Bionale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Convenția-Cadrul pentru Protecția Minorităților Naționale — pagină inexistentă">Convenției Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q506020" class="extiw" title="d:Q506020">d</a>).<a href="#cite_note-361">[352]</a> La recensământul din 2001, peste o cincime (21%) din populația Țării Galilor declara că vorbește galeza,<a href="#cite_note-362">[353]</a> în creștere față de recensământul din 1991 (18%).<a href="#cite_note-363">[354]</a> Mai mult, se estimează că circa 200.000 de vorbitori de galeză trăiesc în Anglia.<a href="#cite_note-364">[355]</a> La același recensământ, în Irlanda de Nord 167.487 de persoane (10,4%) au declarat că au „oarecari cunoștințe de irlandeză”, aproape exclusiv locuitori din populația <a href="/w/index.php?title=Na%C8%9Bionalismul_irlandez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Naționalismul irlandez — pagină inexistentă">naționalistă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2021987" class="extiw" title="d:Q2021987">d</a>) (în principal catolică). Peste 92.000 de oameni din Scoția (ceva mai puțin de 2% din populație) au abilități de vorbire în gaelică, între aceștia numărându-se 72% din cei ce trăiesc în <a href="/wiki/Hebridele_exterioare" title="Hebridele exterioare">Hebridele Exterioare</a>.<a href="#cite_note-365">[356]</a> Numărul de școlari care învață galeza, gaelica scoțiană și irlandeza este în creștere.<a href="#cite_note-366">[357]</a> Printre populația de emigranți și descendenți ai acestora, se vorbește încă <a href="/w/index.php?title=Gaelic%C4%83_sco%C8%9Bian%C4%83_%C3%AEn_Canada&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gaelică scoțiană în Canada — pagină inexistentă">gaelică scoțiană în Canada</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1542210" class="extiw" title="d:Q1542210">d</a>) (în principal în <a href="/wiki/Nova_Scotia" class="mw-redirect" title="Nova Scotia">Nova Scotia</a> și <a href="/wiki/Insula_Capul_Breton" title="Insula Capul Breton">Insula Cape Breton</a>),<a href="#cite_note-Edwards2010-367">[358]</a> și galeză în <a href="/wiki/Patagonia" title="Patagonia">Patagonia</a>, Argentina.<a href="#cite_note-Koch2006-368">[359]</a> <a href="/wiki/Limba_scots" title="Limba scots">Scots</a>, o limbă derivată din <a href="/wiki/Limba_englez%C4%83_medie" title="Limba engleză medie">engleza mijlocie</a> timpurie din nord, are <a href="/wiki/Carta_European%C4%83_a_Limbilor_Regionale_sau_Minoritare" title="Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare">recunoaștere limitată</a> alături de varianta sa regională, <a href="/w/index.php?title=Ulster_Scots&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ulster Scots — pagină inexistentă">Ulster Scots</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q201966" class="extiw" title="d:Q201966">d</a>) din Irlanda de Nord, fără a exista angajamente specifice pentru protejarea și promovarea ei.<a href="#cite_note-reglang-1">[1]</a><a href="#cite_note-369">[360]</a> În Anglia, elevii școlilor studiază în mod obligatoriu o a doua limbă până la vârsta de 14 ani.<a href="#cite_note-370">[361]</a> Franceza și germana sunt cele mai frecvent predate limbi străine în Anglia și Scoția. Toți elevii din Țara Galilor învață galeza ca a doua limbă până la 16 ani, sau învață în limba galeză.<a href="#cite_note-371">[362]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Religie">Religie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=25" title="Modifică secțiunea: Religie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=25" title="Edit section's source code: Religie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:West_Side_of_Westminster_Abbey,_London_-_geograph.org.uk_-_1406999.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6e/West_Side_of_Westminster_Abbey%2C_London_-_geograph.org.uk_-_1406999.jpg/170px-West_Side_of_Westminster_Abbey%2C_London_-_geograph.org.uk_-_1406999.jpg" decoding="async" width="170" height="226" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6e/West_Side_of_Westminster_Abbey%2C_London_-_geograph.org.uk_-_1406999.jpg/255px-West_Side_of_Westminster_Abbey%2C_London_-_geograph.org.uk_-_1406999.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6e/West_Side_of_Westminster_Abbey%2C_London_-_geograph.org.uk_-_1406999.jpg/340px-West_Side_of_Westminster_Abbey%2C_London_-_geograph.org.uk_-_1406999.jpg 2x" data-file-width="481" data-file-height="640" /></a><figcaption><a href="/wiki/Westminster_Abbey" title="Westminster Abbey">Abația Westminster</a>, folosită pentru <a href="/wiki/%C3%8Encoronare" title="Încoronare">încoronarea</a> <a href="/w/index.php?title=Monarhia_Regatului_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Monarhia Regatului Unit — pagină inexistentă">monarhilor britanici</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q739941" class="extiw" title="d:Q739941">d</a>)</figcaption></figure> Viața religioasă a actualului Regat Unit este dominată de diverse forme de creștinism de peste 1400 de ani.<a href="#cite_note-372">[363]</a> Deși majoritatea cetățenilor încă se mai identifică în multe sondaje cu creștinismul, rata de participare la slujbele religioase a scăzut dramatic începând cu jumătatea secolului al XX-lea,<a href="#cite_note-373">[364]</a> în timp ce imigrația și schimbările demografice au contribuit la creșterea altor credințe, mai cu seamă a islamului.<a href="#cite_note-374">[365]</a> Aceasta i-a determinat pe unii comentatori să descrie Regatul Unit ca o societate multiconfesională,<a href="#cite_note-375">[366]</a> <a href="/wiki/Secularism" title="Secularism">secularizată</a>,<a href="#cite_note-376">[367]</a> sau <a href="/w/index.php?title=Postcre%C8%99tin%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Postcreștină — pagină inexistentă">postcreștină</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3826706" class="extiw" title="d:Q3826706">d</a>).<a href="#cite_note-377">[368]</a> La recensământul din 2001, 71,6% din repondenți au indicat că sunt creștini, următoarea religie fiind islamul (2,8%), urmat de <a href="/wiki/Hinduism" title="Hinduism">hinduism</a> (1%), <a href="/wiki/Sikhism" title="Sikhism">sikhism</a> (0,6%), <a href="/wiki/Iudaism" title="Iudaism">iudaism</a> (0,5%), <a href="/wiki/Buddhism" class="mw-redirect" title="Buddhism">budism</a> (0,3%) și alte religii (în total, 0,3%).<a href="#cite_note-378">[369]</a> 15% din repondenți au declarat că <a href="/wiki/Ireligiozitate" title="Ireligiozitate">nu au religie</a>, alți 7% nedeclarând o preferință religioasă.<a href="#cite_note-379">[370]</a> Un sondaj <a href="/w/index.php?title=Tearfund&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tearfund — pagină inexistentă">Tearfund</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1974827" class="extiw" title="d:Q1974827">d</a>) din 2007 a arătat că doar unul din zece britanici merge săptămânal la biserică.<a href="#cite_note-380">[371]</a> De la recensământul din 2001 la cel din 2011 s-a observat o scădere a numărului celor care se identificau drept creștini cu 12%, concomitent cu dublarea celor care se declarau fără religie. Aceasta contrastează cu creșterea celorlalte grupări religioase, numărul de musulmani crescând cel mai substanțial, până la circa 5%.<a href="#cite_note-Philby-381">[372]</a> <a href="/w/index.php?title=Popula%C8%9Bia_musulman%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Populația musulmană — pagină inexistentă">Populația musulmană</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1674069" class="extiw" title="d:Q1674069">d</a>) a crescut de la 1,6 milioane în 2001 la 2,7 milioane în 2011,<a href="#cite_note-382">[373]</a> consolidându-și statutul de al doilea grup religios din Regatul Unit.<a href="#cite_note-383">[374]</a> La un sondaj efectuat în 2016 de <a href="/w/index.php?title=BSA_(British_Social_Attitudes)&action=edit&redlink=1" class="new" title="BSA (British Social Attitudes) — pagină inexistentă">BSA (British Social Attitudes)</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4971037" class="extiw" title="d:Q4971037">d</a>) pe tema afilierii religioase, 53% din repondenți au declarat că <a href="/wiki/Ireligiozitate" title="Ireligiozitate">nu au religie</a>, în timp ce 41% s-au declarat creștini, urmați de 6% care s-au declarat de alte religii (<a href="/wiki/Islam" title="Islam">islam</a>, <a href="/wiki/Hinduism" title="Hinduism">hinduism</a>, <a href="/wiki/Iudaism" title="Iudaism">iudaism</a> etc.).<a href="#cite_note-bsa2017-384">[375]</a> Dintre creștini, adepții <a href="/wiki/Biserica_Anglican%C4%83" title="Biserica Anglicană">Bisericii Angliei</a> constituiau 15%, cei ai <a href="/wiki/Roman_Catholic_Church" class="mw-redirect" title="Roman Catholic Church">Bisericii Romano-Catolice</a> – 9%, alți creștini (inclusiv <a href="/wiki/Prezbiterianism" title="Prezbiterianism">presbiterieni</a>, <a href="/wiki/Metodism" title="Metodism">metodiști</a>, alți <a href="/wiki/Protestantism" title="Protestantism">protestanți</a>, precum și <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">ortodocși</a>) – 17%.<a href="#cite_note-bsa2017-384">[375]</a> 71% dintre tinerii între 18–24 de ani s-au declarat fără religie.<a href="#cite_note-bsa2017-384">[375]</a> Conform datelor de la recensământul din 2021 pentru Anglia și Țara Galilor:<a href="#cite_note-Farley_2022-385">[376]</a> <ul><li>46,2% creștini;</li> <li>37,2% fără religie;</li> <li>6,5% musulmani;<a href="#cite_note-Farley_2022-385">[376]</a></li> <li>1,7% hinduși.<a href="#cite_note-Roskams_2022-386">[377]</a></li></ul> <a href="/wiki/Biserica_Anglican%C4%83" title="Biserica Anglicană">Biserica Angliei</a> este <a href="/wiki/Religie_de_stat" title="Religie de stat">biserica oficială</a> în Anglia.<a href="#cite_note-387">[378]</a> Ea păstrează <a href="/wiki/Reprezentare" class="mw-disambig" title="Reprezentare">reprezentare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2915459" class="extiw" title="d:Q2915459">d</a>) ca instituție în <a href="/wiki/Parlamentul_Regatului_Unit" title="Parlamentul Regatului Unit">Parlamentul britanic</a>, iar <a href="/w/index.php?title=Monarhia_Regatului_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Monarhia Regatului Unit — pagină inexistentă">monarhul britanic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q739941" class="extiw" title="d:Q739941">d</a>) este <a href="/w/index.php?title=Guvernatorul_ei_suprem&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guvernatorul ei suprem — pagină inexistentă">guvernatorul ei suprem</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3052674" class="extiw" title="d:Q3052674">d</a>).<a href="#cite_note-388">[379]</a> În Scoția, <a href="/w/index.php?title=Biserica_Sco%C8%9Biei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Scoției — pagină inexistentă">Biserica Scoției</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q922480" class="extiw" title="d:Q922480">d</a>) este recunoscută ca <a href="/w/index.php?title=Biseric%C4%83_na%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserică națională — pagină inexistentă">biserică națională</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1649443" class="extiw" title="d:Q1649443">d</a>). Nu este <a href="/wiki/Religie_de_stat" title="Religie de stat">supusă controlului statului</a>, iar monarhul britanic este un membru obișnuit al ei, obligat să depună jurământ la accederea pe tron că va „păstra și conserva <a href="/wiki/Protestantism" title="Protestantism">religia protestantă</a> și <a href="/w/index.php?title=Guvernarea_bisericeasc%C4%83_presbiterian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guvernarea bisericească presbiteriană — pagină inexistentă">guvernarea bisericească presbiteriană</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1192203" class="extiw" title="d:Q1192203">d</a>)”.<a href="#cite_note-389">[380]</a><a href="#cite_note-390">[381]</a> Biserica Țării Galilor a fost desființată în 1920 și, cum <a href="/wiki/Biserica_Irlandei" title="Biserica Irlandei">Biserica Irlandei</a> a fost desființată în 1870 înaintea <a href="/wiki/Divizarea_Irlandei" title="Divizarea Irlandei">divizării Irlandei</a>, nu există biserică oficială nici în Irlanda de Nord.<a href="#cite_note-391">[382]</a> Deși nu există date pan-britanice la recensământul din 2001 pentru a măsura apartenența la cultele creștine individuale, s-a estimat că 62% din creștini sunt anglicani, 13,5% <a href="/wiki/Biserica_Catolic%C4%83" title="Biserica Catolică">catolici</a>, 6% <a href="/wiki/Prezbiterianism" title="Prezbiterianism">presbiterieni</a>, 3,4% <a href="/wiki/Metodism" title="Metodism">metodiști</a> cu numere mici la alte culte protestante, cum ar fi <a href="/wiki/Biserica_Cre%C8%99tin%C4%83_dup%C4%83_Evanghelie" title="Biserica Creștină după Evanghelie">frații de Plymouth</a>, și <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">bisericile ortodoxe</a>.<a href="#cite_note-peach-392">[383]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Migrația">Migrația</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=26" title="Modifică secțiunea: Migrația" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=26" title="Edit section's source code: Migrația">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:United_Kingdom_foreign_born_population_by_country_of_birth.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/24/United_Kingdom_foreign_born_population_by_country_of_birth.png/300px-United_Kingdom_foreign_born_population_by_country_of_birth.png" decoding="async" width="300" height="132" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/24/United_Kingdom_foreign_born_population_by_country_of_birth.png/450px-United_Kingdom_foreign_born_population_by_country_of_birth.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/24/United_Kingdom_foreign_born_population_by_country_of_birth.png/600px-United_Kingdom_foreign_born_population_by_country_of_birth.png 2x" data-file-width="940" data-file-height="415" /></a><figcaption>Estimări ale populației născute în străinătate, după țara de origine, între aprilie 2007 și martie 2008</figcaption></figure> Regatul Unit a trecut prin valuri succesive de migrație. <a href="/wiki/Marea_Foamete_Irlandez%C4%83" title="Marea Foamete Irlandeză">Marea Foamete</a> din Irlanda, pe atunci parte a Regatului Unit, s-a soldat cu emigrarea a circa un milion de oameni pe insula Marea Britanie.<a href="#cite_note-393">[384]</a> De-a lungul secolului al XIX-lea, s-a acumulat o mică populație de imigranți germani, numărând 28.644 de persoane în Anglia și Țara Galilor în 1861. Circa jumătate din această populație trăia în Londra, și existau mici comunități și în Manchester, Bradford și în alte locuri. Comunitatea de imigranți germani a fost cel mai mare grup până în 1891, când a fost depășită de evreii din Rusia.<a href="#cite_note-394">[385]</a> Anglia avusese de multe secole mici comunități evreiești, supuse unor expulzări ocazionale, dar evreii britanici numărau mai puțin de 10.000 de oameni la începutul secolului al XIX-lea. După 1881, evreii din Rusia au suferit persecuții grele și, din cei 2.000.000 de evrei care au părăsit Rusia până în 1914, circa 120.000 s-au stabilit permanent în Regatul Unit, depășindu-i pe germani ca cea mai mare minoritate etnică originară din afara Insulelor Britanice.<a href="#cite_note-395">[386]</a><a href="#cite_note-396">[387]</a> Populația acestora a crescut la 370.000 în 1938.<a href="#cite_note-397">[388]</a><a href="#cite_note-398">[389]</a><a href="#cite_note-399">[390]</a> Neputându-se întoarce în Polonia la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, peste 120.000 de <a href="/wiki/For%C8%9Bele_armate_poloneze_din_vest" title="Forțele armate poloneze din vest">veterani de război polonezi</a> au rămas permanent în Regatul Unit.<a href="#cite_note-400">[391]</a> După al Doilea Război Mondial a urmat o importantă imigrație din colonii și din fostele colonii devenite state independente, în parte ca moștenire a imperiului și în parte din cauza lipsei de locuri de muncă în acele zone. Mulți dintre acești imigranți proveneau din <a href="/wiki/Caraibe" title="Caraibe">Caraibe</a> și de pe <a href="/wiki/Subcontinentul_Indian" title="Subcontinentul Indian">subcontinentul indian</a>.<a href="#cite_note-401">[392]</a> În 1841, 0,25% din populația <a href="/w/index.php?title=Anglia_%C8%99i_%C8%9Aara_Galilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Anglia și Țara Galilor — pagină inexistentă">Angliei și Țării Galilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1156248" class="extiw" title="d:Q1156248">d</a>) era născută într-o țară străină. În 1901, 1,5% din populație era născută în străinătate.<a href="#cite_note-402">[393]</a> Până în 1931, această cifră crescuse la 2,6%, și până în 1951 ea era de 4,4%.<a href="#cite_note-Coleman2013-403">[394]</a> În 2014 <a href="/w/index.php?title=Cre%C8%99terea_net%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Creșterea netă — pagină inexistentă">creșterea netă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q733683" class="extiw" title="d:Q733683">d</a>) era de 318.000: imigrația era de 641.000, în creștere de la 526.000 în anul precedent, în vreme ce numărul celor care emigrau (pentru mai mult de 12 luni) era de 323.000.<a href="#cite_note-404">[395]</a> Una dintre tendințele cele mai recente în materie de migrație este sosirea unei populații active din noile state membre ale UE din Europa de Est, denumite <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_A8&action=edit&redlink=1" class="new" title="Țările A8 — pagină inexistentă">țările A8</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4649662" class="extiw" title="d:Q4649662">d</a>).<a href="#cite_note-Vargas-336">[329]</a> În 2010, erau 7 milioane de rezidenți ai Regatului Unit născuți în străinătate, ceea ce corespunde cu 11,3% din totalul populației. Dintre aceștia, 4,76 de milioane (7,7%) erau născuți în afara UE și 2,24 milioane (3,6%) erau născuți în alte state membre ale UE.<a href="#cite_note-405">[396]</a> Proporția persoanelor născute în străinătate rămâne puțin mai mică decât în multe alte țări europene.<a href="#cite_note-406">[397]</a> Imigrația contribuie însă și la o creștere a populației<a href="#cite_note-407">[398]</a> sosirile și copiii de imigranți, născuți în Regatul Unit, reprezintă circa jumătate din creșterea demografică dintre 1991 și 2001. Analiza datelor <a href="/wiki/Biroul_Statisticilor_Na%C8%9Bionale_(Regatul_Unit)" class="mw-redirect" title="Biroul Statisticilor Naționale (Regatul Unit)">Biroul Statisticilor Naționale (Regatul Unit)</a> (ONS) arată că un total de 2,3 milioane de imigranți s-au mutat în Regatul Unit în cei 15 ani dintre 1991 și 2006.<a href="#cite_note-408">[399]</a> În 2008 se estima că imigrația va adăuga 7 milioane de persoane populației Regatului Unit până în 2031,<a href="#cite_note-409">[400]</a> deși aceste cifre sunt disputate.<a href="#cite_note-410">[401]</a> ONS a raportat o creștere a migrației nete din 2009 până în 2010 cu 21% până la 239.000.<a href="#cite_note-411">[402]</a> În 2013, circa 208.000 de cetățeni străini au fost naturalizați britanici, cel mai mare număr de la începutul consemnării acestui indicator în 1962. Numărul acesta a scăzut la circa 125.800 în 2014. Între 2009 și 2013, numărul mediu de persoane care au primit anual cetățenia britanică a fost de 195.800. Principalele țări din care provin acești cetățeni naturalizați în 2014 erau <a href="/wiki/India" title="India">India</a>, <a href="/wiki/Pakistan" title="Pakistan">Pakistan</a>, <a href="/wiki/Filipine" title="Filipine">Filipine</a>, <a href="/wiki/Nigeria" title="Nigeria">Nigeria</a>, <a href="/wiki/Bangladesh" title="Bangladesh">Bangladesh</a>, <a href="/wiki/Nepal" title="Nepal">Nepal</a>, China, Africa de Sud, <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> și <a href="/wiki/Somalia" title="Somalia">Somalia</a>.<a href="#cite_note-Blinder2015-412">[403]</a> Numărul total de granturi de stabilire, care conferă <a href="/w/index.php?title=Reziden%C8%9B%C4%83_permanent%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rezidență permanentă — pagină inexistentă">rezidență permanentă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q689095" class="extiw" title="d:Q689095">d</a>) în Regatul Unit fără acordarea cetățeniei britanice,<a href="#cite_note-413">[404]</a> a fost de circa 154.700 în 2013, față de 241.200 în 2010 și 129.800 în 2012.<a href="#cite_note-Blinder2015-412">[403]</a> Peste un sfert (27%) din copiii născuți vii în 2014 proveneau de la mame născute în afara Regatului Unit, conform statisticilor oficiale publicate în 2015.<a href="#cite_note-414">[405]</a> <table class="wikitable floatright" style="text-align: right; width: 200px;"> <tbody><tr> <th>Year </th> <th colspan="1">Populația Angliei și Țării Galilor născută în străinătate </th> <th>Populație totală <a href="#cite_note-Coleman2013-403">[394]</a><a href="#cite_note-415">[406]</a><a href="#cite_note-416">[407]</a> <a href="#cite_note-417">[408]</a><a href="#cite_note-418">[409]</a><a href="#cite_note-419">[410]</a> </th> <th>Populație născută în Irlanda </th> <th>Procentajul din populația totală al celor născuți în străinătate </th></tr> <tr> <th>1851 </th> <td>100.000 </td> <td>17.900.000 </td> <td>520.000 </td> <td>0,6 </td></tr> <tr> <th>1861 </th> <td>150.000 </td> <td>20.100.000 </td> <td>600.000 </td> <td>0,7 </td></tr> <tr> <th>1871 </th> <td>200.000 </td> <td>22.700.000 </td> <td>565.000 </td> <td>0,9 </td></tr> <tr> <th>1881 </th> <td>275.000 </td> <td>26.000.000 </td> <td>560.000 </td> <td>1.1 </td></tr> <tr> <th>1891 </th> <td>350.000 </td> <td>29.000.000 </td> <td>460.000 </td> <td>1,2 </td></tr> <tr> <th>1901 </th> <td>475.000 </td> <td>32.500.000 </td> <td>425.000 </td> <td>1,5 </td></tr> <tr> <th>1911 </th> <td>900.000 </td> <td>32.500.000 </td> <td>375.000 </td> <td>2,5 </td></tr> <tr> <th>1921 </th> <td>750.000 </td> <td>37.900.000 </td> <td>365.000 </td> <td>2 </td></tr> <tr> <th>1931 </th> <td>1.080.000 </td> <td>40.000.000 </td> <td>380.000 </td> <td>2,7 </td></tr> <tr> <th>1951 </th> <td>1.875.000 </td> <td>43.700.000 </td> <td>470.000 </td> <td>4,3 </td></tr> <tr> <th>1961 </th> <td>2.290.000 </td> <td>46.000.000 </td> <td>645.000 </td> <td>5 </td></tr> <tr> <th>1971 </th> <td>3.100.000 </td> <td>48.700.000 </td> <td>585.000 </td> <td>6,4 </td></tr> <tr> <th>1981 </th> <td>3.220.000 </td> <td>48.500.000 </td> <td>580.000 </td> <td>6,6 </td></tr> <tr> <th>1991 </th> <td>3.625.000 </td> <td>49.900.000 </td> <td>570.000 </td> <td>7,3 </td></tr> <tr> <th>2001 </th> <td>4.600.000 </td> <td>52.500.000 </td> <td>475.000 </td> <td>8,8 </td></tr> <tr> <th>2011 </th> <td>7.500.000 </td> <td>56.000.000 </td> <td>400.000 </td> <td>13,4 </td></tr></tbody></table> Cetățenii Uniunii Europene, inclusiv cei britanici, au dreptul de a locui și munci în orice stat membru al UE.<a href="#cite_note-420">[411]</a> Regatul Unit a cerut o restricție temporară a accesului cetățenilor români și bulgari, ale căror țări au adera la UE în ianuarie 2007.<a href="#cite_note-421">[412]</a> Cercetările efectuate de <a href="/w/index.php?title=Migration_Policy_Institute&action=edit&redlink=1" class="new" title="Migration Policy Institute — pagină inexistentă">Migration Policy Institute</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6844332" class="extiw" title="d:Q6844332">d</a>) pentru <a href="/w/index.php?title=Comisia_pentru_Egalitate_%C8%99i_Drepturile_Omului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comisia pentru Egalitate și Drepturile Omului — pagină inexistentă">Comisia pentru Egalitate și Drepturile Omului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q22001063" class="extiw" title="d:Q22001063">d</a>) arată că, între mai 2004 și septembrie 2009, 1,5 milioane de persoane active au imigrat din noile state membre ale UE în Regatul Unit, două treimi din aceștia fiind polonezi, dar și că mulți dintre ei s-au întors ulterior acasă, rezultând o creștere netă a cetățenilor altor state membre prezenți în Regatul Unit cu circa 700.000 în total în acea perioadă.<a href="#cite_note-MPI-422">[413]</a><a href="#cite_note-423">[414]</a> <a href="/wiki/Marea_Recesiune" title="Marea Recesiune">Recesiunea de la sfârșitul anilor 2000</a> a redus imboldul economic pentru polonezi de a emigra în Regatul Unit,<a href="#cite_note-424">[415]</a> migrația devenind temporară și circulară.<a href="#cite_note-425">[416]</a> În 2009, pentru prima oară după lărgirea UE, mai mulți locuitori ale celor 8 state central- și est-europene care au aderat la UE în 2004 au plecat din Regatul Unit decât au sosit.<a href="#cite_note-A8_leaving-426">[417]</a> În 2011, cetățenii noilor state membre ale UE alcătuiau 13% din imigranții care intrau în țară.<a href="#cite_note-427">[418]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:British_expats_countrymap.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/British_expats_countrymap.svg/300px-British_expats_countrymap.svg.png" decoding="async" width="300" height="132" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/British_expats_countrymap.svg/450px-British_expats_countrymap.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/British_expats_countrymap.svg/600px-British_expats_countrymap.svg.png 2x" data-file-width="940" data-file-height="415" /></a><figcaption>Numărul estimat al cetățenilor britanici ce trăiau peste hotare în 2006 pe țări</figcaption></figure> Guvernul britanic a introdus un <a href="/w/index.php?title=Sistem_de_imigra%C8%9Bie_pe_baz%C4%83_de_puncte&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sistem de imigrație pe bază de puncte — pagină inexistentă">sistem de imigrație pe bază de puncte</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7208389" class="extiw" title="d:Q7208389">d</a>) pentru imigrația din exteriorul <a href="/wiki/Spa%C8%9Biul_Economic_European" title="Spațiul Economic European">Zonei Economice Europene</a> în locul altor scheme, inclusiv al <a href="/w/index.php?title=Fresh_Talent_Initiative&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fresh Talent Initiative — pagină inexistentă">Fresh Talent Initiative</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5503025" class="extiw" title="d:Q5503025">d</a>) a Guvernului Scoției.<a href="#cite_note-428">[419]</a> În iunie 2010 guvernul a introdus o limită temporară de 24.000 de persoane la imigrația din afara UE, cu scopul de a descuraja cererile, iar în aprilie 2011 a stabilit o limitare permanentă.<a href="#cite_note-429">[420]</a> Emigrația a reprezentat o importantă trăsătură a societății britanice în secolul al XIX-lea. Între 1815 și 1930, circa 11,4 milioane de oameni au părăsit Regatul și 7,3 milioane au plecat din Irlanda. Se estimează că, la sfârșitul secolului al XX-lea, circa 300 de milioane de persoane de origine britanică și irlandeză trăiau în alte țări din lume.<a href="#cite_note-430">[421]</a> Astăzi, cel puțin 5,5 milioane de persoane originare din Regatul Unit trăiesc în străinătate,<a href="#cite_note-BritsAbroad-431">[422]</a><a href="#cite_note-432">[423]</a><a href="#cite_note-433">[424]</a> mai ales în Australia, Spania, Statele Unite și Canada.<a href="#cite_note-BritsAbroad-431">[422]</a><a href="#cite_note-434">[425]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Educație">Educație</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=27" title="Modifică secțiunea: Educație" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=27" title="Edit section's source code: Educație">modificare sursă</a>]</div> Educația în Regatul Unit este subiect al autonomiei fiecărei țări, acestea având fiecare sistemul ei de educație separat. Considerând cele patru sisteme împreună, circa 38 de procente din populația Regatului Unit are o <a href="/wiki/Grad_academic" title="Grad academic">diplomă de colegiu</a> sau de universitate, cel mai ridicat procentaj din Europa, și printre cele mai ridicate din lume.<a href="#cite_note-435">[426]</a><a href="#cite_note-436">[427]</a> Regatul Unit este a doua țară după Statele Unite ca reprezentare pe listele universităților din top 100.<a href="#cite_note-437">[428]</a><a href="#cite_note-438">[429]</a><a href="#cite_note-439">[430]</a><a href="#cite_note-440">[431]</a> Raportul pe 2014 al unei <a href="/w/index.php?title=Comisia_pentru_Mobilitate_Social%C4%83_%C8%99i_S%C4%83r%C4%83cie_Infantil%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comisia pentru Mobilitate Socială și Sărăcie Infantilă — pagină inexistentă">comisii guvernamentale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17144286" class="extiw" title="d:Q17144286">d</a>) arăta că persoanele cu educație în sistemul privat compuneau 7% din populația generală a Regatului Unit, dar procentaje mult mai mari din profesiile de înaltă calificare, cazul extrem cel mai citat fiind cel al judecătorilor, care erau 71% școliți în sistem privat.<a href="#cite_note-SMCPC20140828-441">[432]</a><a href="#cite_note-Guardian20140828-442">[433]</a> <dl><dt>Anglia</dt></dl> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tom_Quad,_Christ_Church_2004-01-21.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/67/Tom_Quad%2C_Christ_Church_2004-01-21.jpg/220px-Tom_Quad%2C_Christ_Church_2004-01-21.jpg" decoding="async" width="220" height="122" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/67/Tom_Quad%2C_Christ_Church_2004-01-21.jpg/330px-Tom_Quad%2C_Christ_Church_2004-01-21.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/67/Tom_Quad%2C_Christ_Church_2004-01-21.jpg/440px-Tom_Quad%2C_Christ_Church_2004-01-21.jpg 2x" data-file-width="1819" data-file-height="1011" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Christ_Church&action=edit&redlink=1" class="new" title="Christ Church — pagină inexistentă">Christ Church</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q745967" class="extiw" title="d:Q745967">d</a>) face parte din <a href="/wiki/University_of_Oxford" class="mw-redirect" title="University of Oxford">Universitatea Oxford</a>, care își revendică o istorie ce începe pe la 1096</figcaption></figure> În timp ce educația în Anglia este responsabilitatea <a href="/w/index.php?title=Secretarului_de_stat_pentru_educa%C8%9Bie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Secretarului de stat pentru educație — pagină inexistentă">secretarului de stat pentru educație</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3477306" class="extiw" title="d:Q3477306">d</a>), administrarea și finanțarea școlilor de stat sunt în sarcina autorităților locale.<a href="#cite_note-443">[434]</a> Educația gratuită universală a fost introdusă treptat între 1870 și 1944.<a href="#cite_note-444">[435]</a><a href="#cite_note-445">[436]</a> Educația este obligatorie între cinci și șaisprezece ani, iar în Anglia tinerii pot rămâne în sistemul de educație sau ca ucenici până la 18 ani.<a href="#cite_note-446">[437]</a> În 2011, <a href="/w/index.php?title=Trends_in_International_Mathematics_and_Science_Study&action=edit&redlink=1" class="new" title="Trends in International Mathematics and Science Study — pagină inexistentă">Trends in International Mathematics and Science Study</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q588485" class="extiw" title="d:Q588485">d</a>) (TIMSS) a clasat elevii de 13–14 ani din Anglia și Țara Galilor pe locul al zecelea în lume la matematică și al nouălea la științe.<a href="#cite_note-447">[438]</a> Majoritatea copiilor sunt educați în școli de stat, din care doar o mică parte fac selecție pe baza aptitudinilor academice. Două dintre cele mai performante zece școli în termeni de rezultate la <a href="/w/index.php?title=General_Certificate_of_Secondary_Education&action=edit&redlink=1" class="new" title="General Certificate of Secondary Education — pagină inexistentă">General Certificate of Secondary Education</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1501560" class="extiw" title="d:Q1501560">d</a>) în 2006 erau din categoria <a href="/w/index.php?title=Grammar_school&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grammar school — pagină inexistentă">grammar school</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q967098" class="extiw" title="d:Q967098">d</a>). În 2010, mai mult de jumătate din locurile de la <a href="/wiki/University_of_Oxford" class="mw-redirect" title="University of Oxford">Universitățile Oxford</a> și <a href="/wiki/University_of_Cambridge" class="mw-redirect" title="University of Cambridge">Cambridge</a> erau ocupate de absolvenți ai școlilor de stat,<a href="#cite_note-448">[439]</a> în timp ce proporția de copii din Anglia care studiază la școli private este de circa 7%, ridicându-se la 18% din cei de la 16 ani în sus.<a href="#cite_note-449">[440]</a><a href="#cite_note-450">[441]</a> Anglia are cele mai vechi două universități din lumea anglofonă, <a href="/wiki/University_of_Oxford" class="mw-redirect" title="University of Oxford">Universitățile Oxford</a> și <a href="/wiki/University_of_Cambridge" class="mw-redirect" title="University of Cambridge">Cambridge</a> (împreună cunoscute sub numele de "<a href="/w/index.php?title=Oxbridge&action=edit&redlink=1" class="new" title="Oxbridge — pagină inexistentă">Oxbridge</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q642576" class="extiw" title="d:Q642576">d</a>)") cu o istorie de peste opt secole. De la înființarea <a href="/w/index.php?title=Bedford_College&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bedford College — pagină inexistentă">Colegiului Bedford</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q813868" class="extiw" title="d:Q813868">d</a>) (<a href="/wiki/University_of_London" class="mw-redirect" title="University of London">Londra</a>), <a href="/w/index.php?title=Girton_College&action=edit&redlink=1" class="new" title="Girton College — pagină inexistentă">Colegiului Girton</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q797846" class="extiw" title="d:Q797846">d</a>) (Cambridge) și <a href="/w/index.php?title=Somerville_College&action=edit&redlink=1" class="new" title="Somerville College — pagină inexistentă">Colegiului Somerville</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q774489" class="extiw" title="d:Q774489">d</a>) (Oxford) în <a href="/wiki/Secolul_al_XIX-lea" title="Secolul al XIX-lea">secolul al XIX-lea</a>, și femeile pot obține o diplomă universitară. <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:KingsCollegeChapelWest.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/KingsCollegeChapelWest.jpg/220px-KingsCollegeChapelWest.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/KingsCollegeChapelWest.jpg/330px-KingsCollegeChapelWest.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/KingsCollegeChapelWest.jpg/440px-KingsCollegeChapelWest.jpg 2x" data-file-width="1025" data-file-height="768" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=King%27s_College_(dreapta)&action=edit&redlink=1" class="new" title="King's College (dreapta) — pagină inexistentă">King's College (dreapta)</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q924289" class="extiw" title="d:Q924289">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Clare_College_(st%C3%A2nga)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Clare College (stânga) — pagină inexistentă">Clare College (stânga)</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q760967" class="extiw" title="d:Q760967">d</a>), ambele parte din <a href="/wiki/Universitatea_Cambridge" title="Universitatea Cambridge">Universitatea Cambridge</a>, fondată la 1209</figcaption></figure> <dl><dt>Scoția</dt></dl> Educația în Scoția este responsibilitatea <a href="/w/index.php?title=Secretar_al_Cabinetului_pentru_educa%C8%9Bie_%C8%99i_%C3%AEnv%C4%83%C8%9Bare_pe_tot_parcursul_vie%C8%9Bii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Secretar al Cabinetului pentru educație și învățare pe tot parcursul vieții — pagină inexistentă">secretarului de cabinet pentru educație și învățare pe tot parcursul vieții</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5015475" class="extiw" title="d:Q5015475">d</a>), administrarea și finanțarea școlilor de stat fiind în sarcina autorităților locale. Două <a href="/w/index.php?title=Organe_publice_nedepartamentale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Organe publice nedepartamentale — pagină inexistentă">organe publice nedepartamentale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7257707" class="extiw" title="d:Q7257707">d</a>) joacă roluri-cheie în educația din Scoția. <a href="/w/index.php?title=Scottish_Qualifications_Authority&action=edit&redlink=1" class="new" title="Scottish Qualifications Authority — pagină inexistentă">Scottish Qualifications Authority</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16919096" class="extiw" title="d:Q16919096">d</a>) este responsabilă cu dezvoltarea, acreditarea, evaluarea și certificarea calificărilor, altele decât gradele, care sunt furnizate la nivel de școli secundare, colegii <a href="/wiki/%C3%8Env%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt_superior" title="Învățământ superior">post-secundare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q9166713" class="extiw" title="d:Q9166713">d</a>) de <a href="/w/index.php?title=Educa%C8%9Bie_continuat%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Educație continuată — pagină inexistentă">educație continuată</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q765192" class="extiw" title="d:Q765192">d</a>) și alte centre.<a href="#cite_note-451">[442]</a> <a href="/w/index.php?title=Learning_and_Teaching_Scotland&action=edit&redlink=1" class="new" title="Learning and Teaching Scotland — pagină inexistentă">Learning and Teaching Scotland</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6510151" class="extiw" title="d:Q6510151">d</a>) furnizează consultanță, resurse și dezvoltarea angajaților în domeniul educației.<a href="#cite_note-452">[443]</a> Scoția a legiferat prima educația obligatorie în 1496.<a href="#cite_note-453">[444]</a> Proporția de copii scoțieni ce învață în școli private era de puțin peste 4% în 2016, dar a scăzut în anii recenți.<a href="#cite_note-454">[445]</a> Studenții scoțieni care studiază la <a href="/w/index.php?title=Universit%C4%83%C8%9Bile_din_Sco%C8%9Bia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitățile din Scoția — pagină inexistentă">universitățile din Scoția</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17104421" class="extiw" title="d:Q17104421">d</a>) nu plătesc nici <a href="/w/index.php?title=Taxe_de_educa%C8%9Bie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Taxe de educație — pagină inexistentă">taxe de educație</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q538104" class="extiw" title="d:Q538104">d</a>) și nici taxe de absolvire, toate acestea fiind abolite în 2001, respectiv 2008.<a href="#cite_note-455">[446]</a> <dl><dt>Țara Galilor</dt></dl> Guvernul galez este responsabil de educație în Țara Galilor. Un număr important de studenți galezi învață integral sau predominant în <a href="/wiki/Limba_galez%C4%83" title="Limba galeză">limba galeză</a>; lecțiile de galeză sunt obligatorii pentru toți elevii până la vârsta de 16 ani.<a href="#cite_note-456">[447]</a> Sunt planuri de creștere a numărului de școli medii cu predare în galeză în contextul politicii de creare a unei Țări a Galilor complet bilingve. <dl><dt>Irlanda de Nord</dt></dl> Educația în Irlanda de Nord este responsabilitatea ministrului educației, iar la nivel local educația este administrată de <a href="/w/index.php?title=Education_Authority&action=edit&redlink=1" class="new" title="Education Authority — pagină inexistentă">Education Authority</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q22000996" class="extiw" title="d:Q22000996">d</a>), entitate subdivizată mai departe în cinci arii geografice. <a href="/w/index.php?title=Consiliul_pentru_Curriculum,_Examinare_%C8%99i_Evaluare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Consiliul pentru Curriculum, Examinare și Evaluare — pagină inexistentă">Consiliul pentru Curriculum, Examinare și Evaluare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5176333" class="extiw" title="d:Q5176333">d</a>) (CCEA) este organismul responsabil cu consilierea <a href="/w/index.php?title=Executivul_Irlandei_de_Nord&action=edit&redlink=1" class="new" title="Executivul Irlandei de Nord — pagină inexistentă">guvernului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2665914" class="extiw" title="d:Q2665914">d</a>) pe marginea a ce trebuie să se predea în școlile Irlandei de Nord, a standardelor de monitorizare și a acordării de calificative.<a href="#cite_note-457">[448]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Sănătatea">Sănătatea</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=28" title="Modifică secțiunea: Sănătatea" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=28" title="Edit section's source code: Sănătatea">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:15th_Sep_2012-Abdn_Children%27s_Hosp_%26_Emergency_Care_Centre_10.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a8/15th_Sep_2012-Abdn_Children%27s_Hosp_%26_Emergency_Care_Centre_10.JPG/220px-15th_Sep_2012-Abdn_Children%27s_Hosp_%26_Emergency_Care_Centre_10.JPG" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a8/15th_Sep_2012-Abdn_Children%27s_Hosp_%26_Emergency_Care_Centre_10.JPG/330px-15th_Sep_2012-Abdn_Children%27s_Hosp_%26_Emergency_Care_Centre_10.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a8/15th_Sep_2012-Abdn_Children%27s_Hosp_%26_Emergency_Care_Centre_10.JPG/440px-15th_Sep_2012-Abdn_Children%27s_Hosp_%26_Emergency_Care_Centre_10.JPG 2x" data-file-width="4288" data-file-height="3216" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Royal_Aberdeen_Children%27s_Hospital&action=edit&redlink=1" class="new" title="Royal Aberdeen Children's Hospital — pagină inexistentă">Royal Aberdeen Children's Hospital</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7373568" class="extiw" title="d:Q7373568">d</a>), un <a href="/w/index.php?title=Spital_pediatric&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spital pediatric — pagină inexistentă">spital de pediatrie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q644264" class="extiw" title="d:Q644264">d</a>) din subordinea <a href="/w/index.php?title=NHS_Scotland&action=edit&redlink=1" class="new" title="NHS Scotland — pagină inexistentă">NHS Scotland</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16933548" class="extiw" title="d:Q16933548">d</a>)</figcaption></figure> Sistemul sanitar din Regatul Unit este o chestiune administrată autonom de fiecare țară, acestea având fiecare sistemul său sanitar public și <a href="/w/index.php?title=Sistem_sanitar_public&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sistem sanitar public — pagină inexistentă">privat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q294308" class="extiw" title="d:Q294308">d</a>), împreună cu tratamente <a href="/wiki/Medicin%C4%83_complementar%C4%83_%C8%99i_alternativ%C4%83" class="mw-redirect" title="Medicină complementară și alternativă">alternative</a>, holistice și complementare. Toți <a href="/w/index.php?title=Cet%C4%83%C8%9Benia_britanic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cetățenia britanică — pagină inexistentă">rezidenții permanenți ai Regatului Unit</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q918305" class="extiw" title="d:Q918305">d</a>) beneficiază de îngrijire medicală, predominant gratuită acolo unde este necesară, fiind finanțată din impozitele generale. <a href="/wiki/World_Health_Organization" class="mw-redirect" title="World Health Organization">Organizația Mondială a Sănătății</a> a clasat sistemul sanitar din Regatul Unit în 2000 pe locul al cincisprezecelea în Europa și al optsprezecelea în lume.<a href="#cite_note-Who2000-458">[449]</a><a href="#cite_note-459">[450]</a> Din 1979, cheltuielile cu sistemul sanitar au fost crescute semnificativ pentru a-l apropia de media Uniunii Europene.<a href="#cite_note-460">[451]</a> Regatul Unit cheltuiește circa 8,4% din produsul intern brut pe sănătate, cu 0,5 procente sub media <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_%C8%99i_Dezvoltare_Economic%C4%83" title="Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică">OCDE</a> și cu aproximativ un punct procentual sub media Uniunii Europene.<a href="#cite_note-461">[452]</a> Există organisme de reglementare la nivelul întregului Regat, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Consiliul_Medical_General&action=edit&redlink=1" class="new" title="Consiliul Medical General — pagină inexistentă">Consiliul Medical General</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q795264" class="extiw" title="d:Q795264">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Consiliul_Asistentelor_%C8%99i_Moa%C8%99elor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Consiliul Asistentelor și Moașelor — pagină inexistentă">Consiliul Asistentelor și Moașelor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q19360000" class="extiw" title="d:Q19360000">d</a>), precum și unele neguvernamentale, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Royal_College&action=edit&redlink=1" class="new" title="Royal College — pagină inexistentă">Colegiile Regale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q20990747" class="extiw" title="d:Q20990747">d</a>). Responsabilitatea politică și operațională pentru sistemul sanitar rămâne însă în sarcina celor patru <a href="/wiki/Executiv" title="Executiv">executive</a> naționale; în Anglia, este responsabilitatea Guvernului Regatului Unit; în Irlanda de Nord a <a href="/w/index.php?title=Executivul_Irlandei_de_Nord&action=edit&redlink=1" class="new" title="Executivul Irlandei de Nord — pagină inexistentă">Executivului Irlandei de Nord</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2665914" class="extiw" title="d:Q2665914">d</a>); în Scoția a <a href="/w/index.php?title=Guvernul_sco%C8%9Bian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guvernul scoțian — pagină inexistentă">Guvernului Scoțian</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q32521" class="extiw" title="d:Q32521">d</a>); și în Țara Galilor a <a href="/wiki/Guvernul_%C8%9A%C4%83rii_Galilor" title="Guvernul Țării Galilor">Guvernului Galez</a>. Fiecare <a href="/wiki/National_Health_Service" title="National Health Service">Sistem Sanitar Național</a> are politici și priorități diferite, ceea ce are ca rezultat diferențe și la nivelul îngrijirii sanitare de care beneficiază pacienții.<a href="#cite_note-462">[453]</a><a href="#cite_note-463">[454]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Cultură">Cultură</h2>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=29" title="Modifică secțiunea: Cultură" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=29" title="Edit section's source code: Cultură">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Cultura_Regatului_Unit" title="Cultura Regatului Unit">Cultura Regatului Unit</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> Cultura Regatului Unit a fost influențată de mulți factori, dintre care: așezarea țării pe un grup de insule; <a href="/wiki/Istoria_Regatului_Unit" title="Istoria Regatului Unit">istoria</a> sa ca democrație liberală occidentală și ca mare putere; precum și faptul că este o <a href="/w/index.php?title=Uniune_politic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Uniune politică — pagină inexistentă">uniune politică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1140229" class="extiw" title="d:Q1140229">d</a>) a patru țări, fiecare păstrând elemente ale unor tradiții, obiceiuri și simboluri distinctive. Ca urmare a <a href="/wiki/Imperiul_Britanic" title="Imperiul Britanic">Imperiului Britanic</a>, influența britanică se poate observa în <a href="/wiki/English_language" class="mw-redirect" title="English language">limba</a>, <a href="/wiki/Cultura_Regatului_Unit" title="Cultura Regatului Unit">cultura</a> și <a href="/wiki/Drept_jurispruden%C8%9Bial_(comun)" title="Drept jurisprudențial (comun)">sistemele de drept</a> din multe din fostele sale colonii, inclusiv Australia, Canada, <a href="/wiki/Africa_de_Sud" title="Africa de Sud">Africa de Sud</a>, India, Irlanda, Noua Zeelandă, Pakistan, și Statele Unite. Substanțiala influență culturală a Regatului Unit a făcut să fie descris ca o „superputere culturală”.<a href="#cite_note-culture-464">[455]</a><a href="#cite_note-sheridan-465">[456]</a> Un sondaj de opinie global efectuat pentru BBC în 2013 și 2014 plasa Regatul Unit pe locul al treilea între cele mai bine văzute state ale lumii (după Germania și Canada).<a href="#cite_note-466">[457]</a><a href="#cite_note-467">[458]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Literatura">Literatura</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=30" title="Modifică secțiunea: Literatura" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=30" title="Edit section's source code: Literatura">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Literatur%C4%83_englez%C4%83" class="mw-redirect" title="Literatură engleză">Literatură engleză</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:William_Shakespeare_Chandos_Portrait.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/William_Shakespeare_Chandos_Portrait.jpg/170px-William_Shakespeare_Chandos_Portrait.jpg" decoding="async" width="170" height="218" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/William_Shakespeare_Chandos_Portrait.jpg/255px-William_Shakespeare_Chandos_Portrait.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/William_Shakespeare_Chandos_Portrait.jpg/340px-William_Shakespeare_Chandos_Portrait.jpg 2x" data-file-width="400" data-file-height="513" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Portretul_Chandos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Portretul Chandos — pagină inexistentă">Portretul Chandos</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1061759" class="extiw" title="d:Q1061759">d</a>), despre care se crede că îl reprezintă pe <a href="/wiki/William_Shakespeare" title="William Shakespeare">William Shakespeare</a></figcaption></figure> Noțiunea de „literatură britanică” se referă la literatura asociată cu Regatul Unit, <a href="/wiki/Isle_of_Man" class="mw-redirect" title="Isle of Man">Insula Man</a> și Insulele Canalului. Majoritatea literaturii britanice este în limba engleză. În 2005, s-au publicat circa 206.000 de cărți în Regatul Unit, iar în 2006, aici <a href="/w/index.php?title=C%C4%83r%C8%9Bi_publicate_pe_%C8%9B%C4%83ri_%C8%99i_pe_ani&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cărți publicate pe țări și pe ani — pagină inexistentă">s-au publicat cele mai multe cărți din lume</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4943302" class="extiw" title="d:Q4943302">d</a>).<a href="#cite_note-Reuters-468">[459]</a> Dramaturgul și poetul englez <a href="/wiki/William_Shakespeare" title="William Shakespeare">William Shakespeare</a> este considerat cel mai mare dramaturg din toate timpurile,<a href="#cite_note-469">[460]</a><a href="#cite_note-470">[461]</a><a href="#cite_note-471">[462]</a> iar contemporanii săi <a href="/wiki/Christopher_Marlowe" title="Christopher Marlowe">Christopher Marlowe</a> și <a href="/wiki/Ben_Jonson" title="Ben Jonson">Ben Jonson</a> sunt și ei foarte respectați. Mai recent, dramaturgii <a href="/w/index.php?title=Alan_Ayckbourn&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alan Ayckbourn — pagină inexistentă">Alan Ayckbourn</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q712848" class="extiw" title="d:Q712848">d</a>), <a href="/wiki/Harold_Pinter" title="Harold Pinter">Harold Pinter</a>, <a href="/w/index.php?title=Michael_Frayn&action=edit&redlink=1" class="new" title="Michael Frayn — pagină inexistentă">Michael Frayn</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q506231" class="extiw" title="d:Q506231">d</a>), <a href="/wiki/Tom_Stoppard" title="Tom Stoppard">Tom Stoppard</a> și <a href="/wiki/David_Edgar" title="David Edgar">David Edgar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1174299" class="extiw" title="d:Q1174299">d</a>) au combinat elemente de suprarealism, realism și radicalism. Printre autorii englezi premoderni și timpuriu-moderni se numără <a href="/wiki/Geoffrey_Chaucer" title="Geoffrey Chaucer">Geoffrey Chaucer</a> (secolul al XIV-lea), <a href="/wiki/Thomas_Mallory" title="Thomas Mallory">Thomas Mallory</a> (secolul al XV-lea), <a href="/wiki/Thomas_More" class="mw-redirect" title="Thomas More">Sir Thomas More</a> (secolul al XVI-lea), <a href="/wiki/John_Bunyan" title="John Bunyan">John Bunyan</a> (secolul al XVII-lea) și <a href="/wiki/John_Milton" title="John Milton">John Milton</a> (secolul al XVII-lea). În secolul al XVIII-lea, <a href="/wiki/Daniel_Defoe" title="Daniel Defoe">Daniel Defoe</a> (autorul cărții <a href="/wiki/Robinson_Crusoe" title="Robinson Crusoe">Robinson Crusoe</a>) și <a href="/wiki/Samuel_Richardson" title="Samuel Richardson">Samuel Richardson</a> au fost pionieri ai <a href="/wiki/Roman_(literatur%C4%83)" title="Roman (literatură)">romanului modern</a>. În secolul al XIX-lea au urmat noi inovații ale lui <a href="/wiki/Jane_Austen" title="Jane Austen">Jane Austen</a>, ale romancierei gotice <a href="/wiki/Mary_Shelley" title="Mary Shelley">Mary Shelley</a>, ale scriitorului pentru copii <a href="/wiki/Lewis_Carroll" title="Lewis Carroll">Lewis Carroll</a>, ale <a href="/wiki/Familia_Bront%C3%AB" title="Familia Brontë">surorilor Brontë</a>, ale militantului social <a href="/wiki/Charles_Dickens" title="Charles Dickens">Charles Dickens</a>, ale <a href="/wiki/Naturalism_(literatur%C4%83)" title="Naturalism (literatură)">naturalistului</a> <a href="/wiki/Thomas_Hardy" title="Thomas Hardy">Thomas Hardy</a>, ale <a href="/wiki/Realism_(art%C4%83)" title="Realism (artă)">realistului</a> <a href="/wiki/George_Eliot" title="George Eliot">George Eliot</a>, ale poetului vizionar <a href="/wiki/William_Blake" title="William Blake">William Blake</a> și ale poetului romantic <a href="/wiki/William_Wordsworth" title="William Wordsworth">William Wordsworth</a>. Scriitori englezi ai secolului al XX-lea au fost romancierul science-fiction <a href="/wiki/H._G._Wells" title="H. G. Wells">H. G. Wells</a>; scriitorii de opere clasice pentru copii <a href="/wiki/Rudyard_Kipling" title="Rudyard Kipling">Rudyard Kipling</a>, <a href="/wiki/A._A._Milne" class="mw-redirect" title="A. A. Milne">A. A. Milne</a> (creatorul lui <a href="/wiki/Winnie-the-Pooh" class="mw-redirect" title="Winnie-the-Pooh">Winnie-the-Pooh</a>), <a href="/wiki/Roald_Dahl" title="Roald Dahl">Roald Dahl</a> și <a href="/wiki/Enid_Blyton" title="Enid Blyton">Enid Blyton</a>; controversatul <a href="/wiki/D._H._Lawrence" title="D. H. Lawrence">D. H. Lawrence</a>; <a href="/wiki/Modernism" title="Modernism">modernista</a> <a href="/wiki/Virginia_Woolf" title="Virginia Woolf">Virginia Woolf</a>; satiristul <a href="/wiki/Evelyn_Waugh" title="Evelyn Waugh">Evelyn Waugh</a>; romancierul profetic <a href="/wiki/George_Orwell" title="George Orwell">George Orwell</a>; romancierii populari <a href="/wiki/William_Somerset_Maugham" title="William Somerset Maugham">William Somerset Maugham</a> și <a href="/wiki/Graham_Greene" title="Graham Greene">Graham Greene</a>; autoarea de literatură polițistă <a href="/wiki/Agatha_Christie" title="Agatha Christie">Agatha Christie</a> (<a href="/w/index.php?title=Lista_celor_mai_bine_v%C3%A2ndu%C8%9Bi_autori_de_fic%C8%9Biune&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista celor mai bine vânduți autori de ficțiune — pagină inexistentă">cea mai bine vândută romancieră</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q260894" class="extiw" title="d:Q260894">d</a>) din toate timpurile);<a href="#cite_note-472">[463]</a> <a href="/wiki/Ian_Fleming" title="Ian Fleming">Ian Fleming</a> (creatorul lui <a href="/wiki/James_Bond" title="James Bond">James Bond</a>); poeții <a href="/wiki/T.S._Eliot" class="mw-redirect" title="T.S. Eliot">T.S. Eliot</a>, <a href="/w/index.php?title=Philip_Larkin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Philip Larkin — pagină inexistentă">Philip Larkin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q313758" class="extiw" title="d:Q313758">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Ted_Hughes&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ted Hughes — pagină inexistentă">Ted Hughes</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q272194" class="extiw" title="d:Q272194">d</a>); autorii de literatură <a href="/wiki/Literatura_fantastic%C4%83" title="Literatura fantastică">fantasy</a> <a href="/wiki/J._R._R._Tolkien" title="J. R. R. Tolkien">J. R. R. Tolkien</a>, <a href="/wiki/C._S._Lewis" title="C. S. Lewis">C. S. Lewis</a> și <a href="/wiki/J._K._Rowling" title="J. K. Rowling">J. K. Rowling</a>; autorii de benzi desenate epice <a href="/w/index.php?title=Alan_Moore&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alan Moore — pagină inexistentă">Alan Moore</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q205739" class="extiw" title="d:Q205739">d</a>) și <a href="/wiki/Neil_Gaiman" title="Neil Gaiman">Neil Gaiman</a>. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Dickens_by_Watkins_1858.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/Dickens_by_Watkins_1858.png/170px-Dickens_by_Watkins_1858.png" decoding="async" width="170" height="213" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/Dickens_by_Watkins_1858.png/255px-Dickens_by_Watkins_1858.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/Dickens_by_Watkins_1858.png/340px-Dickens_by_Watkins_1858.png 2x" data-file-width="626" data-file-height="786" /></a><figcaption>Fotografie a romancierului din <a href="/wiki/Epoca_victorian%C4%83" title="Epoca victoriană">Epoca Victoriană</a> <a href="/wiki/Charles_Dickens" title="Charles Dickens">Charles Dickens</a></figcaption></figure> <a href="/w/index.php?title=Literatura_sco%C8%9Bian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Literatura scoțiană — pagină inexistentă">Contribuția Scoției</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2180995" class="extiw" title="d:Q2180995">d</a>) include scriitorul de cărți cu detectivi <a href="/wiki/Arthur_Conan_Doyle" title="Arthur Conan Doyle">Arthur Conan Doyle</a> (creatorul lui <a href="/wiki/Sherlock_Holmes" title="Sherlock Holmes">Sherlock Holmes</a>), literatura romantică a lui <a href="/wiki/Walter_Scott" title="Walter Scott">Sir Walter Scott</a>, scriitorul pentru copii <a href="/wiki/J._M._Barrie" title="J. M. Barrie">J. M. Barrie</a>, aventurile epice ale lui <a href="/wiki/Robert_Louis_Stevenson" title="Robert Louis Stevenson">Robert Louis Stevenson</a> și pe cunoscutul poet <a href="/wiki/Robert_Burns" title="Robert Burns">Robert Burns</a>. Mai recent, moderniștii și naționaliștii <a href="/w/index.php?title=Hugh_MacDiarmid&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hugh MacDiarmid — pagină inexistentă">Hugh MacDiarmid</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q981981" class="extiw" title="d:Q981981">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Neil_M._Gunn&action=edit&redlink=1" class="new" title="Neil M. Gunn — pagină inexistentă">Neil M. Gunn</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6988888" class="extiw" title="d:Q6988888">d</a>) au contribuit la <a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea_Sco%C8%9Bian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Renașterea Scoțiană — pagină inexistentă">Renașterea Scoțiană</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2783150" class="extiw" title="d:Q2783150">d</a>). O perspectivă mai sumbră se găsește în poveștile lui <a href="/w/index.php?title=Ian_Rankin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ian Rankin — pagină inexistentă">Ian Rankin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q318431" class="extiw" title="d:Q318431">d</a>) și în comediile horror psihologice ale lui <a href="/wiki/Iain_Banks" title="Iain Banks">Iain Banks</a>. Capitala Scoției, Edinburgh, a fost primul <a href="/w/index.php?title=Ora%C8%99_al_Literaturii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Oraș al Literaturii — pagină inexistentă">oraș mondial al literaturii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3467764" class="extiw" title="d:Q3467764">d</a>) declarat de UNESCO.<a href="#cite_note-473">[464]</a> Cel mai vechi poem britanic cunoscut, <a href="/w/index.php?title=Y_Gododdin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Y Gododdin — pagină inexistentă">Y Gododdin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q430891" class="extiw" title="d:Q430891">d</a>), a fost compus în <a href="/wiki/Yr_Hen_Ogledd" title="Yr Hen Ogledd">Yr Hen Ogledd</a> (Vechiul Nord), cel mai probabil spre sfârșitul secolului al VI-lea. El a fost scris în <a href="/wiki/Limba_cumbric%C4%83" title="Limba cumbrică">cumbrică</a> sau <a href="/w/index.php?title=Galeza_veche&action=edit&redlink=1" class="new" title="Galeza veche — pagină inexistentă">galeză veche</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2266723" class="extiw" title="d:Q2266723">d</a>) și conține cea mai veche referire cunoscută la <a href="/wiki/King_Arthur" class="mw-redirect" title="King Arthur">regele Arthur</a>.<a href="#cite_note-474">[465]</a> De prin secolul al VII-lea, legătura între Țara Galilor și Vechiul Nord s-a întrerupt, cultura de limbă galeză schimbându-și punctul focal pe Țara Galilor, unde legenda arthuriană a fost dezvoltată mai departe de <a href="/wiki/Geoffrey_of_Monmouth" title="Geoffrey of Monmouth">Geoffrey din Monmouth</a>.<a href="#cite_note-475">[466]</a> Cel mai cunoscut poet medieval din Țara Galilor, <a href="/w/index.php?title=Dafydd_ap_Gwilym&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dafydd ap Gwilym — pagină inexistentă">Dafydd ap Gwilym</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q517287" class="extiw" title="d:Q517287">d</a>) (fl.1320–1370), a compus poezie pe teme cum ar fi natura, religia și mai ales dragostea. El este considerat unul dintre cei mai mari poeți europeni ai epocii sale.<a href="#cite_note-476">[467]</a> Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, majoritatea <a href="/w/index.php?title=Literatur%C4%83_galez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Literatură galeză — pagină inexistentă">literaturii galeze</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16880640" class="extiw" title="d:Q16880640">d</a>) era în galeză și mare parte din proză avea caracter religios. <a href="/w/index.php?title=Daniel_Owen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Daniel Owen — pagină inexistentă">Daniel Owen</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3395446" class="extiw" title="d:Q3395446">d</a>) este considerat a fi primul romancier de limbă galeză, publicând <a href="/w/index.php?title=Rhys_Lewis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rhys Lewis — pagină inexistentă">Rhys Lewis</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7321804" class="extiw" title="d:Q7321804">d</a>) în 1885. Cei mai cunoscuți <a href="/w/index.php?title=Literatura_galez%C4%83_de_limb%C4%83_englez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Literatura galeză de limbă engleză — pagină inexistentă">poeți anglo-galezi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2178726" class="extiw" title="d:Q2178726">d</a>) poartă ambii numele Thomas. <a href="/w/index.php?title=Dylan_Thomas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dylan Thomas — pagină inexistentă">Dylan Thomas</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q191023" class="extiw" title="d:Q191023">d</a>) a devenit celebru pe ambele maluri ale Atlanticului la jumătatea secolului al XX-lea. Este cel mai cunoscut pentru poezia sa—a sa „<a href="/w/index.php?title=Do_not_go_gentle_into_that_good_night&action=edit&redlink=1" class="new" title="Do not go gentle into that good night — pagină inexistentă">Do not go gentle into that good night</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2368110" class="extiw" title="d:Q2368110">d</a>); Rage, rage against the dying of the light” („Nu te du molcom în noaptea cea bună; Furie, furie pentru moartea luminii”) este una dintre cele mai cuplete din poeziile în engleză—și pentru a lui „piesă pentru voci”, <a href="/w/index.php?title=Under_Milk_Wood&action=edit&redlink=1" class="new" title="Under Milk Wood — pagină inexistentă">Under Milk Wood</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2497140" class="extiw" title="d:Q2497140">d</a>). Influentul preot-poet și <a href="/wiki/Na%C8%9Bionalism_galez" class="mw-redirect" title="Naționalism galez">naționalist galez</a> <a href="/w/index.php?title=R._S._Thomas&action=edit&redlink=1" class="new" title="R. S. Thomas — pagină inexistentă">R. S. Thomas</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q725745" class="extiw" title="d:Q725745">d</a>) a fost nominalizat pentru <a href="/wiki/Premiul_Nobel_pentru_Literatur%C4%83" class="mw-redirect" title="Premiul Nobel pentru Literatură">Premiul Nobel pentru Literatură</a> în 1996. Romancieri galezi de seamă ai secolului al XX-lea sunt <a href="/wiki/Richard_Llewellyn" title="Richard Llewellyn">Richard Llewellyn</a> și <a href="/w/index.php?title=Kate_Roberts&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kate Roberts — pagină inexistentă">Kate Roberts</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3402447" class="extiw" title="d:Q3402447">d</a>).<a href="#cite_note-477">[468]</a><a href="#cite_note-478">[469]</a> Autori de alte naționalități, mai ales din țările <a href="/wiki/Comunitatea_Na%C8%9Biunilor" title="Comunitatea Națiunilor">Commonwealth-ului</a>, din Irlanda și din Statele Unite au trăit și au creat în Regatul Unit. Exemple importante de-a lungul secolelor au fost <a href="/wiki/Jonathan_Swift" title="Jonathan Swift">Jonathan Swift</a>, <a href="/wiki/Oscar_Wilde" title="Oscar Wilde">Oscar Wilde</a>, <a href="/wiki/Bram_Stoker" title="Bram Stoker">Bram Stoker</a>, <a href="/wiki/George_Bernard_Shaw" title="George Bernard Shaw">George Bernard Shaw</a>, <a href="/wiki/Joseph_Conrad" title="Joseph Conrad">Joseph Conrad</a>, <a href="/wiki/T.S._Eliot" class="mw-redirect" title="T.S. Eliot">T.S. Eliot</a>, <a href="/wiki/Ezra_Pound" title="Ezra Pound">Ezra Pound</a> și mai recent autori britanici născuți în străinătate, cum ar fi <a href="/wiki/Kazuo_Ishiguro" title="Kazuo Ishiguro">Kazuo Ishiguro</a> și <a href="/wiki/Salman_Rushdie" title="Salman Rushdie">Sir Salman Rushdie</a>.<a href="#cite_note-479">[470]</a><a href="#cite_note-480">[471]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Muzica">Muzica</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=31" title="Modifică secțiunea: Muzica" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=31" title="Edit section's source code: Muzica">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:The_Beatles_members_at_New_York_City_in_1964.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d8/The_Beatles_members_at_New_York_City_in_1964.jpg/170px-The_Beatles_members_at_New_York_City_in_1964.jpg" decoding="async" width="170" height="170" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d8/The_Beatles_members_at_New_York_City_in_1964.jpg/255px-The_Beatles_members_at_New_York_City_in_1964.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d8/The_Beatles_members_at_New_York_City_in_1964.jpg/340px-The_Beatles_members_at_New_York_City_in_1964.jpg 2x" data-file-width="1110" data-file-height="1110" /></a><figcaption><a href="/wiki/The_Beatles" title="The Beatles">The Beatles</a> sunt cea mai de succes formație, atât comercial cât și la critică, din muzică, vânzând peste un miliard de discuri<a href="#cite_note-Beatles_sales-481">[472]</a><a href="#cite_note-McCartney-482">[473]</a><a href="#cite_note-Guinness-483">[474]</a></figcaption></figure> În Regatul Unit sunt populare mai multe stiluri de muzică, de la <a href="/wiki/Folk_music" class="mw-redirect" title="Folk music">muzica folk</a> autohtonă din <a href="/wiki/Anglia" title="Anglia">Anglia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1771297" class="extiw" title="d:Q1771297">d</a>), <a href="/wiki/%C8%9Aara_Galilor" title="Țara Galilor">Țara Galilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6942327" class="extiw" title="d:Q6942327">d</a>), <a href="/wiki/Sco%C8%9Bia" title="Scoția">Scoția</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17018487" class="extiw" title="d:Q17018487">d</a>) și <a href="/wiki/Irlanda_de_Nord" title="Irlanda de Nord">Irlanda de Nord</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7482056" class="extiw" title="d:Q7482056">d</a>) până la <a href="/wiki/Heavy_metal_music" class="mw-redirect" title="Heavy metal music">heavy metal</a>. Compozitori notabili de muzică clasică din Regatul Unit și din statele care l-au precedat au fost <a href="/wiki/William_Byrd" title="William Byrd">William Byrd</a>, <a href="/wiki/Henry_Purcell" title="Henry Purcell">Henry Purcell</a>, <a href="/wiki/Edward_Elgar" title="Edward Elgar">Sir Edward Elgar</a>, <a href="/w/index.php?title=Gustav_Holst&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gustav Holst — pagină inexistentă">Gustav Holst</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q200867" class="extiw" title="d:Q200867">d</a>), <a href="/wiki/Arthur_Sullivan" title="Arthur Sullivan">Sir Arthur Sullivan</a> (celebru pentru colaborarea cu libretistul <a href="/wiki/William_S._Gilbert" title="William S. Gilbert">Sir W. S. Gilbert</a>), <a href="/wiki/Ralph_Vaughan_Williams" title="Ralph Vaughan Williams">Ralph Vaughan Williams</a> și <a href="/wiki/Benjamin_Britten" title="Benjamin Britten">Benjamin Britten</a>, pionier al operei moderne britanice. <a href="/w/index.php?title=Sir_Harrison_Birtwistle&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sir Harrison Birtwistle — pagină inexistentă">Sir Harrison Birtwistle</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q354335" class="extiw" title="d:Q354335">d</a>) este unul dintre cei mai de seamă compozitori contemporani. În Regatul Unit își au sediul și unele orchestre și coruri de renume mondial, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Orchestra_Simfonic%C4%83_a_BBC&action=edit&redlink=1" class="new" title="Orchestra Simfonică a BBC — pagină inexistentă">Orchestra Simfonică a BBC</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q795630" class="extiw" title="d:Q795630">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=London_Symphony_Chorus&action=edit&redlink=1" class="new" title="London Symphony Chorus — pagină inexistentă">London Symphony Chorus</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6670826" class="extiw" title="d:Q6670826">d</a>). Dirijori notabili sunt <a href="/w/index.php?title=Sir_Simon_Rattle&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sir Simon Rattle — pagină inexistentă">Sir Simon Rattle</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q157814" class="extiw" title="d:Q157814">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Sir_John_Barbirolli&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sir John Barbirolli — pagină inexistentă">Sir John Barbirolli</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q346432" class="extiw" title="d:Q346432">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Sir_Malcolm_Sargent&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sir Malcolm Sargent — pagină inexistentă">Sir Malcolm Sargent</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q731292" class="extiw" title="d:Q731292">d</a>). Dintre compozitorii de <a href="/wiki/Film_score" class="mw-redirect" title="Film score">coloane sonore de film</a> s-au remarcat <a href="/wiki/John_Barry_(compozitor)" title="John Barry (compozitor)">John Barry</a>, <a href="/w/index.php?title=Clint_Mansell&action=edit&redlink=1" class="new" title="Clint Mansell — pagină inexistentă">Clint Mansell</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q297232" class="extiw" title="d:Q297232">d</a>), <a href="/wiki/Mike_Oldfield" title="Mike Oldfield">Mike Oldfield</a>, <a href="/wiki/John_Powell" title="John Powell">John Powell</a>, <a href="/w/index.php?title=Craig_Armstrong&action=edit&redlink=1" class="new" title="Craig Armstrong — pagină inexistentă">Craig Armstrong</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q674456" class="extiw" title="d:Q674456">d</a>), <a href="/w/index.php?title=David_Arnold&action=edit&redlink=1" class="new" title="David Arnold — pagină inexistentă">David Arnold</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q346285" class="extiw" title="d:Q346285">d</a>), <a href="/wiki/John_Murphy" title="John Murphy">John Murphy</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1701175" class="extiw" title="d:Q1701175">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Monty_Norman&action=edit&redlink=1" class="new" title="Monty Norman — pagină inexistentă">Monty Norman</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q954120" class="extiw" title="d:Q954120">d</a>) și <a href="/wiki/Harry_Gregson-Williams" title="Harry Gregson-Williams">Harry Gregson-Williams</a>. <a href="/wiki/George_Frideric_Handel" class="mw-redirect" title="George Frideric Handel">George Frideric Handel</a> a devenit <a href="/w/index.php?title=Cet%C4%83%C8%9Benia_britanic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cetățenia britanică — pagină inexistentă">cetățean britanic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q918305" class="extiw" title="d:Q918305">d</a>) <a href="/w/index.php?title=Naturalizare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Naturalizare — pagină inexistentă">naturalizat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q841440" class="extiw" title="d:Q841440">d</a>) și a scris imnul de încoronare britanic, unele din cele mai bune lucrări ale sale, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Messiah&action=edit&redlink=1" class="new" title="Messiah — pagină inexistentă">Messiah</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q207732" class="extiw" title="d:Q207732">d</a>), fiind scrise în engleză.<a href="#cite_note-Handel-484">[475]</a><a href="#cite_note-485">[476]</a> <a href="/wiki/Andrew_Lloyd_Webber" title="Andrew Lloyd Webber">Andrew Lloyd Webber</a> este un prolific compozitor de teatru muzical. Piesele sale au dominat <a href="/wiki/West_End_(teatru)" title="West End (teatru)">West End</a> din Londra de la sfârșitul secolului al XX-lea încoace și au avut succes de casă în toată lumea.<a href="#cite_note-486">[477]</a> <a href="/wiki/The_Beatles" title="The Beatles">The Beatles</a> au vânzări internaționale de peste un miliard de unități și sunt <a href="/w/index.php?title=Lista_celor_mai_bine_v%C3%A2ndu%C8%9Bi_arti%C8%99ti_muzicali&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista celor mai bine vânduți artiști muzicali — pagină inexistentă">cea mai bine vândută</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q859266" class="extiw" title="d:Q859266">d</a>) și mai influentă formație din istoria muzicii de masă.<a href="#cite_note-Beatles_sales-481">[472]</a><a href="#cite_note-McCartney-482">[473]</a><a href="#cite_note-Guinness-483">[474]</a><a href="#cite_note-487">[478]</a> Alte contribuții britanice majore în muzica ultimilor 50 de ani au adus <a href="/wiki/The_Rolling_Stones" title="The Rolling Stones">The Rolling Stones</a>, <a href="/wiki/Pink_Floyd" title="Pink Floyd">Pink Floyd</a>, <a href="/wiki/Queen_(band)" class="mw-redirect" title="Queen (band)">Queen</a>, <a href="/wiki/Led_Zeppelin" title="Led Zeppelin">Led Zeppelin</a>, <a href="/wiki/Bee_Gees" title="Bee Gees">Bee Gees</a> și <a href="/wiki/Elton_John" title="Elton John">Elton John</a>, toți având vânzări-record la nivel mondial de peste 200 de milioane de exemplare.<a href="#cite_note-488">[479]</a><a href="#cite_note-489">[480]</a><a href="#cite_note-490">[481]</a><a href="#cite_note-491">[482]</a><a href="#cite_note-492">[483]</a><a href="#cite_note-493">[484]</a> <a href="/wiki/Brit_Awards" class="mw-redirect" title="Brit Awards">Brit Awards</a> sunt premiile muzicale anuale ale <a href="/w/index.php?title=BPI&action=edit&redlink=1" class="new" title="BPI — pagină inexistentă">BPI</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q751895" class="extiw" title="d:Q751895">d</a>), și printre laureații britanici pentru Contribuție Remarcabilă adusă Muzicii se numără: <a href="/wiki/The_Who" title="The Who">The Who</a>, <a href="/wiki/David_Bowie" title="David Bowie">David Bowie</a>, <a href="/wiki/Eric_Clapton" title="Eric Clapton">Eric Clapton</a>, <a href="/wiki/Rod_Stewart" title="Rod Stewart">Rod Stewart</a> și <a href="/wiki/The_Police" title="The Police">The Police</a>.<a href="#cite_note-494">[485]</a> Artiști muzicali britanici actuali de succes internațional sunt <a href="/wiki/Coldplay" title="Coldplay">Coldplay</a>, <a href="/wiki/Radiohead" title="Radiohead">Radiohead</a>, <a href="/wiki/Oasis" title="Oasis">Oasis</a>, <a href="/wiki/Arctic_Monkeys" title="Arctic Monkeys">Arctic Monkeys</a>, <a href="/wiki/Spice_Girls" title="Spice Girls">Spice Girls</a>, <a href="/wiki/Robbie_Williams" title="Robbie Williams">Robbie Williams</a>, <a href="/wiki/Amy_Winehouse" title="Amy Winehouse">Amy Winehouse</a> și <a href="/wiki/Adele" title="Adele">Adele</a>.<a href="#cite_note-495">[486]</a> Mai multe orașe britanice sunt cunoscute pentru muzica lor. Grupurile din <a href="/wiki/Liverpool" title="Liverpool">Liverpool</a> au 54 de discuri single pe locul întâi în clasamentele britanice, mai multe pe cap de locuitor decât orice alt oraș din lume.<a href="#cite_note-Liverpool_vs_Stavanger-496">[487]</a> Contribuția muzicală a orașului <a href="/wiki/Glasgow" title="Glasgow">Glasgow</a> a fost recunoscută în 2008 când a fost declarat de <a href="/wiki/UNESCO" class="mw-redirect" title="UNESCO">UNESCO</a> Oraș al Muzicii, unul din doar trei orașe din lume cu această onoare.<a href="#cite_note-497">[488]</a> În 2016, <a href="/wiki/Pop_music" class="mw-redirect" title="Pop music">pop</a> rămâne cel mai popular gen de muzică din Regatul Unit, cu 33,4% din vânzări, urmat de <a href="/wiki/Hip_hop_music" class="mw-redirect" title="Hip hop music">hip-hop</a> și <a href="/wiki/Rhythm_and_blues" title="Rhythm and blues">R&B</a> la 24,5% din unități.<a href="#cite_note-:0-498">[489]</a> <a href="/wiki/Rock_music" class="mw-redirect" title="Rock music">Rockul</a> nu este departe în urmă, cu 22,6% din unități.<a href="#cite_note-:0-498">[489]</a> Regatul Unit modern produce, împreună cu <a href="/wiki/Statele_Unite" class="mw-redirect" title="Statele Unite">Statele Unite</a>, unii din cei mai cunoscuți rapperi din lume, între care <a href="/wiki/Tinie_Tempah" title="Tinie Tempah">Tinie Tempah</a>, <a href="/w/index.php?title=Stormzy&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stormzy — pagină inexistentă">Stormzy</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q20055659" class="extiw" title="d:Q20055659">d</a>), <a href="/wiki/Kano" class="mw-disambig" title="Kano">Kano</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q444224" class="extiw" title="d:Q444224">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Yxng_Bane&action=edit&redlink=1" class="new" title="Yxng Bane — pagină inexistentă">Yxng Bane</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q42300439" class="extiw" title="d:Q42300439">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Ramz&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ramz — pagină inexistentă">Ramz</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q47471827" class="extiw" title="d:Q47471827">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Skepta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Skepta — pagină inexistentă">Skepta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q164446" class="extiw" title="d:Q164446">d</a>).<a href="#cite_note-499">[490]</a> Creșterea abruptă a ascultătorilor de hip-hop și R&B din Regatul Unit spre sfârșitul deceniului al doilea al secolului al XXI-lea este adesea explicată prin facilitarea accesului la acest gen prin intermediul platformelor de streaming cum ar fi <a href="/wiki/Spotify" title="Spotify">Spotify</a> și <a href="/wiki/SoundCloud" title="SoundCloud">SoundCloud</a> unde hip-hop și R&B este genul cel mai popular,<a href="#cite_note-500">[491]</a><a href="#cite_note-501">[492]</a> dar și prin creșterea unor noi subgenuri de hip-hop și R&B populare în rândul <a href="/wiki/Genera%C8%9Bia_Y" title="Generația Y">milenialilor</a> și al <a href="/wiki/Genera%C8%9Bia_Z" title="Generația Z">generației Z</a> (post-milenială), dezvoltate mai ales în SUA cu artiști populari și în Regatul Unit, cum ar fi phonk rap<a href="#cite_note-502">[493]</a><a href="#cite_note-503">[494]</a> și <a href="/w/index.php?title=Alternative_R%26B&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alternative R&B — pagină inexistentă">R&B-ul alternativ</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7118426" class="extiw" title="d:Q7118426">d</a>).<a href="#cite_note-504">[495]</a><a href="#cite_note-505">[496]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Artele_vizuale">Artele vizuale</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=32" title="Modifică secțiunea: Artele vizuale" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=32" title="Edit section's source code: Artele vizuale">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Turner_selfportrait.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/76/Turner_selfportrait.jpg/170px-Turner_selfportrait.jpg" decoding="async" width="170" height="218" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/76/Turner_selfportrait.jpg/255px-Turner_selfportrait.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/76/Turner_selfportrait.jpg/340px-Turner_selfportrait.jpg 2x" data-file-width="3601" data-file-height="4622" /></a><figcaption>Autoportret al lui <a href="/wiki/J._M._W._Turner" class="mw-redirect" title="J. M. W. Turner">J. M. W. Turner</a>, ulei pe pânză, c. 1799</figcaption></figure> Istoria formelor de artă vizuale britanice face parte din <a href="/wiki/Arta_Europei" title="Arta Europei">istoria artei occidentale</a>. Printre marii artiști britanici se numără: <a href="/wiki/Romanticism" class="mw-redirect" title="Romanticism">romanticii</a> <a href="/wiki/William_Blake" title="William Blake">William Blake</a>, <a href="/wiki/John_Constable" title="John Constable">John Constable</a>, <a href="/w/index.php?title=Samuel_Palmer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Samuel Palmer — pagină inexistentă">Samuel Palmer</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q982251" class="extiw" title="d:Q982251">d</a>) și <a href="/wiki/Joseph_Mallord_William_Turner" title="Joseph Mallord William Turner">Joseph Mallord William Turner</a>; <a href="/wiki/Portret" title="Portret">portretiștii</a> <a href="/wiki/Joshua_Reynolds" title="Joshua Reynolds">Sir Joshua Reynolds</a> și <a href="/wiki/Lucian_Freud" title="Lucian Freud">Lucian Freud</a>; peisagiștii <a href="/wiki/Thomas_Gainsborough" title="Thomas Gainsborough">Thomas Gainsborough</a> și <a href="/w/index.php?title=L._S._Lowry&action=edit&redlink=1" class="new" title="L. S. Lowry — pagină inexistentă">L. S. Lowry</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1354277" class="extiw" title="d:Q1354277">d</a>); pionierul <a href="/wiki/Arts_and_Crafts_Movement" class="mw-redirect" title="Arts and Crafts Movement">mișcării Arts and Crafts</a> <a href="/wiki/William_Morris" title="William Morris">William Morris</a>; pictorul figurativist <a href="/wiki/Francis_Bacon" title="Francis Bacon">Francis Bacon</a>; <a href="/wiki/Pop_art" title="Pop art">artiștii pop</a> <a href="/w/index.php?title=Peter_Blake&action=edit&redlink=1" class="new" title="Peter Blake — pagină inexistentă">Peter Blake</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q504611" class="extiw" title="d:Q504611">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Richard_Hamilton&action=edit&redlink=1" class="new" title="Richard Hamilton — pagină inexistentă">Richard Hamilton</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159465" class="extiw" title="d:Q159465">d</a>) și <a href="/wiki/David_Hockney" title="David Hockney">David Hockney</a>; duoul colaborativ <a href="/w/index.php?title=Gilbert_%C8%99i_George&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gilbert și George — pagină inexistentă">Gilbert și George</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q684974" class="extiw" title="d:Q684974">d</a>); artistul <a href="/wiki/Arta_abstract%C4%83" title="Arta abstractă">abstract</a> <a href="/w/index.php?title=Howard_Hodgkin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Howard Hodgkin — pagină inexistentă">Howard Hodgkin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q950746" class="extiw" title="d:Q950746">d</a>); și sculptorii <a href="/w/index.php?title=Antony_Gormley&action=edit&redlink=1" class="new" title="Antony Gormley — pagină inexistentă">Antony Gormley</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q360371" class="extiw" title="d:Q360371">d</a>), <a href="/wiki/Anish_Kapoor" title="Anish Kapoor">Anish Kapoor</a> și <a href="/wiki/Henry_Moore" title="Henry Moore">Henry Moore</a>. În perioada deceniilor anilor 1980 și 1990, <a href="/w/index.php?title=Saatchi_Gallery&action=edit&redlink=1" class="new" title="Saatchi Gallery — pagină inexistentă">Saatchi Gallery</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1311497" class="extiw" title="d:Q1311497">d</a>) din Londra a adus în atenția publicului un grup de artiști multi-gen care aveau să fie denumiți „<a href="/w/index.php?title=Tinerii_Arti%C8%99ti_Britanici&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tinerii Artiști Britanici — pagină inexistentă">Tinerii Artiști Britanici</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q516316" class="extiw" title="d:Q516316">d</a>)”: <a href="/w/index.php?title=Damien_Hirst&action=edit&redlink=1" class="new" title="Damien Hirst — pagină inexistentă">Damien Hirst</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q294326" class="extiw" title="d:Q294326">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Chris_Ofili&action=edit&redlink=1" class="new" title="Chris Ofili — pagină inexistentă">Chris Ofili</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1077608" class="extiw" title="d:Q1077608">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Rachel_Whiteread&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rachel Whiteread — pagină inexistentă">Rachel Whiteread</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q454041" class="extiw" title="d:Q454041">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Tracey_Emin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tracey Emin — pagină inexistentă">Tracey Emin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q241185" class="extiw" title="d:Q241185">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Mark_Wallinger&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mark Wallinger — pagină inexistentă">Mark Wallinger</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1285270" class="extiw" title="d:Q1285270">d</a>), <a href="/wiki/Steve_McQueen_(regizor)" title="Steve McQueen (regizor)">Steve McQueen</a>, <a href="/w/index.php?title=Sam_Taylor-Johnson&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sam Taylor-Johnson — pagină inexistentă">Sam Taylor-Johnson</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1273122" class="extiw" title="d:Q1273122">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Fra%C8%9Bii_Chapman&action=edit&redlink=1" class="new" title="Frații Chapman — pagină inexistentă">frații Chapman</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q953124" class="extiw" title="d:Q953124">d</a>) sunt printre cei mai cunoscuți membri ai acestei mișcări. <a href="/w/index.php?title=Royal_Academy_of_Arts&action=edit&redlink=1" class="new" title="Royal Academy of Arts — pagină inexistentă">Academia Regală</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q270920" class="extiw" title="d:Q270920">d</a>) din Londra este o organizație esențială pentru promovarea artelor vizuale în Regatul Unit. Printre marile școli de artă din UK se numără: <a href="/w/index.php?title=Universitatea_de_Arte_din_Londra&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea de Arte din Londra — pagină inexistentă">Universitatea de Arte din Londra</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2065666" class="extiw" title="d:Q2065666">d</a>) cu șase școli subordonate, între care <a href="/w/index.php?title=Central_Saint_Martins&action=edit&redlink=1" class="new" title="Central Saint Martins — pagină inexistentă">Central Saint Martins</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1053996" class="extiw" title="d:Q1053996">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Chelsea_College_of_Art_and_Design&action=edit&redlink=1" class="new" title="Chelsea College of Art and Design — pagină inexistentă">Chelsea College of Art and Design</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q860450" class="extiw" title="d:Q860450">d</a>); <a href="/w/index.php?title=Universitatea_Goldsmiths&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea Goldsmiths — pagină inexistentă">Universitatea Goldsmiths</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q528231" class="extiw" title="d:Q528231">d</a>); <a href="/w/index.php?title=%C8%98coala_de_Arte_Frumoase_Slade&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școala de Arte Frumoase Slade — pagină inexistentă">Școala de Arte Frumoase Slade</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1399299" class="extiw" title="d:Q1399299">d</a>) (parte din <a href="/wiki/University_College_London" title="University College London">University College London</a>); <a href="/w/index.php?title=%C8%98coala_de_Arte_din_Glasgow&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școala de Arte din Glasgow — pagină inexistentă">Școala de Arte din Glasgow</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q748106" class="extiw" title="d:Q748106">d</a>); <a href="/w/index.php?title=Colegiul_Regal_de_Arte&action=edit&redlink=1" class="new" title="Colegiul Regal de Arte — pagină inexistentă">Colegiul Regal de Arte</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1753535" class="extiw" title="d:Q1753535">d</a>); și <a href="/w/index.php?title=%C8%98coala_de_Desen_%C8%99i_Arte_Frumoase_Ruskin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școala de Desen și Arte Frumoase Ruskin — pagină inexistentă">Școala de Desen și Arte Frumoase Ruskin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7761877" class="extiw" title="d:Q7761877">d</a>) (parte a Universității Oxford). <a href="/w/index.php?title=Institutul_de_Arte_Courtauld&action=edit&redlink=1" class="new" title="Institutul de Arte Courtauld — pagină inexistentă">Institutul de Arte Courtauld</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q734266" class="extiw" title="d:Q734266">d</a>) este un centru de frunte în predarea <a href="/wiki/Istoria_artei" title="Istoria artei">istoriei artelor</a>. Galerii importante de arte din Regatul Unit sunt <a href="/wiki/National_Gallery,_Londra" class="mw-redirect" title="National Gallery, Londra">National Gallery, Londra</a>, <a href="/wiki/National_Portrait_Gallery" title="National Portrait Gallery">National Portrait Gallery</a>, <a href="/w/index.php?title=Tate_Britain&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tate Britain — pagină inexistentă">Tate Britain</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q195436" class="extiw" title="d:Q195436">d</a>) și <a href="/wiki/Tate_Modern" title="Tate Modern">Tate Modern</a> (cea mai vizitată galerie de artă modernă din lume, cu circa 4,7 milioane de vizitatori în fiecare an).<a href="#cite_note-506">[497]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Cinematografia">Cinematografia</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=33" title="Modifică secțiunea: Cinematografia" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=33" title="Edit section's source code: Cinematografia">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hitchcock,_Alfred_02.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Hitchcock%2C_Alfred_02.jpg/170px-Hitchcock%2C_Alfred_02.jpg" decoding="async" width="170" height="205" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Hitchcock%2C_Alfred_02.jpg/255px-Hitchcock%2C_Alfred_02.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Hitchcock%2C_Alfred_02.jpg/340px-Hitchcock%2C_Alfred_02.jpg 2x" data-file-width="808" data-file-height="973" /></a><figcaption><a href="/wiki/Alfred_Hitchcock" title="Alfred Hitchcock">Alfred Hitchcock</a>, unul dintre cei mai mari și mai influenți cineaști britanici din toate timpurile<a href="#cite_note-507">[498]</a></figcaption></figure> Regatul Unit a exercitat o considerabilă influență asupra istoriei cinematografiei. Regizorii britanici <a href="/wiki/Alfred_Hitchcock" title="Alfred Hitchcock">Alfred Hitchcock</a>, al cărui film <a href="/wiki/Vertigo_(film)" class="mw-redirect" title="Vertigo (film)">Vertigo</a> este considerat de unii critici <a href="/wiki/List%C4%83_de_filme_considerate_cele_mai_bune" title="Listă de filme considerate cele mai bune">cel mai bun film din toate timpurile</a>,<a href="#cite_note-bbc-508">[499]</a> și <a href="/wiki/David_Lean" title="David Lean">David Lean</a> sunt printre cei mai de succes la critică din toate timpurile.<a href="#cite_note-509">[500]</a> Alți regizori importanți au fost <a href="/wiki/Charlie_Chaplin" title="Charlie Chaplin">Charlie Chaplin</a>,<a href="#cite_note-510">[501]</a> <a href="/w/index.php?title=Michael_Powell&action=edit&redlink=1" class="new" title="Michael Powell — pagină inexistentă">Michael Powell</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q55234" class="extiw" title="d:Q55234">d</a>),<a href="#cite_note-511">[502]</a> <a href="/wiki/Carol_Reed" title="Carol Reed">Carol Reed</a>,<a href="#cite_note-512">[503]</a> <a href="/w/index.php?title=Edgar_Wright&action=edit&redlink=1" class="new" title="Edgar Wright — pagină inexistentă">Edgar Wright</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q522057" class="extiw" title="d:Q522057">d</a>),<a href="#cite_note-513">[504]</a> <a href="/wiki/Christopher_Nolan" title="Christopher Nolan">Christopher Nolan</a>,<a href="#cite_note-514">[505]</a> și <a href="/wiki/Ridley_Scott" title="Ridley Scott">Ridley Scott</a>.<a href="#cite_note-515">[506]</a> Mulți actori britanici au devenit celebri în toată lumea și lăudați de critică, cum ar fi: <a href="/wiki/Julie_Andrews" title="Julie Andrews">Julie Andrews</a>,<a href="#cite_note-516">[507]</a> <a href="/wiki/Richard_Burton" title="Richard Burton">Richard Burton</a>,<a href="#cite_note-517">[508]</a> <a href="/wiki/Michael_Caine" title="Michael Caine">Michael Caine</a>,<a href="#cite_note-518">[509]</a> <a href="/wiki/Colin_Firth" title="Colin Firth">Colin Firth</a>,<a href="#cite_note-519">[510]</a> <a href="/wiki/Gary_Oldman" title="Gary Oldman">Gary Oldman</a>,<a href="#cite_note-520">[511]</a> <a href="/wiki/Ben_Kingsley" title="Ben Kingsley">Ben Kingsley</a>,<a href="#cite_note-521">[512]</a> <a href="/wiki/Ian_McKellen" title="Ian McKellen">Ian McKellen</a>,<a href="#cite_note-522">[513]</a> <a href="/wiki/Liam_Neeson" title="Liam Neeson">Liam Neeson</a>,<a href="#cite_note-523">[514]</a> Charlie Chaplin,<a href="#cite_note-524">[515]</a> <a href="/wiki/Sean_Connery" title="Sean Connery">Sean Connery</a>,<a href="#cite_note-525">[516]</a> <a href="/wiki/Vivien_Leigh" title="Vivien Leigh">Vivien Leigh</a>,<a href="#cite_note-526">[517]</a> <a href="/wiki/David_Niven" title="David Niven">David Niven</a>,<a href="#cite_note-527">[518]</a> <a href="/wiki/Laurence_Olivier" title="Laurence Olivier">Laurence Olivier</a>,<a href="#cite_note-528">[519]</a> <a href="/wiki/Peter_Sellers" title="Peter Sellers">Peter Sellers</a>,<a href="#cite_note-529">[520]</a> <a href="/wiki/Kate_Winslet" title="Kate Winslet">Kate Winslet</a>,<a href="#cite_note-530">[521]</a> <a href="/wiki/Anthony_Hopkins" title="Anthony Hopkins">Anthony Hopkins</a>,<a href="#cite_note-531">[522]</a> și <a href="/wiki/Daniel_Day-Lewis" title="Daniel Day-Lewis">Daniel Day-Lewis</a>.<a href="#cite_note-532">[523]</a> Unele dintre cele mai bine vândute filme din toate timpurile au fost produse în Regatul Unit, inclusiv două dintre <a href="/wiki/Lista_filmelor_cu_cele_mai_mari_%C3%AEncas%C4%83ri" title="Lista filmelor cu cele mai mari încasări">francizele cu cel mai mare succes comercial</a> (<a href="/wiki/Harry_Potter_(serie_de_filme)" title="Harry Potter (serie de filme)">Harry Potter</a> și <a href="/wiki/James_Bond_(serie_de_filme)" class="mw-redirect" title="James Bond (serie de filme)">James Bond</a>).<a href="#cite_note-533">[524]</a> <a href="/w/index.php?title=Ealing_Studios&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ealing Studios — pagină inexistentă">Ealing Studios</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q72081" class="extiw" title="d:Q72081">d</a>) se revendică drept cel mai vechi studio de film cu funcționare permanentă din lume.<a href="#cite_note-534">[525]</a> În ciuda unui istoric de producții importante și de succes, industria s-a caracterizat adesea printr-o controversă asupra identității sale și asupra nivelului influenței americane și europene. Producătorii britanici sunt activi în <a href="/w/index.php?title=Coproduc%C8%9Bie_interna%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Coproducție internațională — pagină inexistentă">coproducții internaționale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2920538" class="extiw" title="d:Q2920538">d</a>), iar actorii, regizorii și tehnicienii britanici participă regulat la turnarea filmelor americane. Multe filme de succes de la Hollywood s-au bazat pe britanici, pe <a href="/wiki/Pove%C8%99ti" class="mw-redirect" title="Povești">povești</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q764912" class="extiw" title="d:Q764912">d</a>) ori evenimente britanice, inclusiv <a href="/wiki/Titanic_(1997_film)" class="mw-redirect" title="Titanic (1997 film)">Titanic</a>, <a href="/wiki/St%C4%83p%C3%A2nul_Inelelor_(serie_de_filme)" title="Stăpânul Inelelor (serie de filme)">Stăpânul inelelor</a>, <a href="/wiki/Pira%C8%9Bii_din_Caraibe" title="Pirații din Caraibe">Pirații din Caraibe</a>. În 2009, filmele britanice au obținut în total în toată lumea circa 2 miliarde de dolari și au ajuns la o cotă de piață de circa 7% în lume și 17% în Regatul Unit.<a href="#cite_note-statistics-535">[526]</a> Câștigurile britanice au totalizat 944 milioane de lire în 2009, cu circa 173 milioane de spectatori.<a href="#cite_note-statistics-535">[526]</a> <a href="/wiki/British_Film_Institute" title="British Film Institute">British Film Institute</a> a produs un sondaj care să stabilească cele mai bune 100 de filme britanice din toate timpurile, <a href="/wiki/BFI_Top_100_British_films" class="mw-redirect" title="BFI Top 100 British films">BFI Top 100 British films</a>.<a href="#cite_note-536">[527]</a> <a href="/wiki/British_Academy_Film_Awards" class="mw-redirect" title="British Academy Film Awards">Premiile Academiei Britanice de Film (BAFTA)</a> sunt organizate anual de <a href="/wiki/British_Academy_of_Film_and_Television_Arts" title="British Academy of Film and Television Arts">British Academy of Film and Television Arts</a>.<a href="#cite_note-537">[528]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Bucătăria">Bucătăria</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=34" title="Modifică secțiunea: Bucătăria" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=34" title="Edit section's source code: Bucătăria">modificare sursă</a>]</div> Bucătăria britanică a absorbit influențele culturale ale celor <a href="/wiki/Imigrarea_modern%C4%83_%C3%AEn_Regatul_Unit" title="Imigrarea modernă în Regatul Unit">stabiliți în Marea Britanie</a>, producând multe feluri de mâncare hibride, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Pui_tikka_masala&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pui tikka masala — pagină inexistentă">puiul tikka masala</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q654159" class="extiw" title="d:Q654159">d</a>) anglo-indian.<a href="#cite_note-Guardian-538">[529]</a><a href="#cite_note-bbcenc-539">[530]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Fish_and_chips.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/76/Fish_and_chips.jpg/250px-Fish_and_chips.jpg" decoding="async" width="250" height="167" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/76/Fish_and_chips.jpg/375px-Fish_and_chips.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/76/Fish_and_chips.jpg/500px-Fish_and_chips.jpg 2x" data-file-width="1152" data-file-height="768" /></a><figcaption><a href="/wiki/Fish_and_Chips" class="mw-redirect" title="Fish and Chips">Fish and Chips</a>, o populară mâncare <a href="/w/index.php?title=De_luat_la_pachet&action=edit&redlink=1" class="new" title="De luat la pachet — pagină inexistentă">de luat la pachet</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q154383" class="extiw" title="d:Q154383">d</a>) din Regatul Unit</figcaption></figure> <a href="/w/index.php?title=Agricultura_celtic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Agricultura celtică — pagină inexistentă">Agricultura celtică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1053214" class="extiw" title="d:Q1053214">d</a>) și creșterea animalelor au produs o gamă variată de surse de hrană pentru <a href="/wiki/Cel%C8%9Bi" title="Celți">celții</a> și <a href="/wiki/Britoni" class="mw-redirect" title="Britoni">britonii</a> autohtoni. <a href="/wiki/Anglia_anglo-saxon%C4%83" title="Anglia anglo-saxonă">Anglia anglo-saxonă</a> a dezvoltat tehnicile de preparare a cărnii și ierburilor aromate înainte ca această practică să devină comună în <a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europa</a>. <a href="/wiki/Cucerirea_normand%C4%83" title="Cucerirea normandă">Cucerirea normandă</a> a introdus condimentele exotice în <a href="/w/index.php?title=Anglia_medieval%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Anglia medievală — pagină inexistentă">Anglia medievală</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2251971" class="extiw" title="d:Q2251971">d</a>).<a href="#cite_note-Spencer-540">[531]</a> <a href="/wiki/Imperiul_Britanic" title="Imperiul Britanic">Imperiul Britanic</a> a facilitat cunoașterea <a href="/w/index.php?title=Buc%C4%83t%C4%83ria_indian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bucătăria indiană — pagină inexistentă">bucătăriei indiene</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q192087" class="extiw" title="d:Q192087">d</a>) cu „condimentele ei puternice, pătrunzătoare”.<a href="#cite_note-Spencer-540">[531]</a> Politicile de <a href="/w/index.php?title=Ra%C8%9Bionalizarea_%C3%AEn_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Raționalizarea în Regatul Unit — pagină inexistentă">raționalizare a hranei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q535297" class="extiw" title="d:Q535297">d</a>) aplicate de guvernul britanic în timpul războaielor din secolul al XX-lea<a href="#cite_note-Ina_Zweiniger-Bargielowska_2002-541">[532]</a> au stimulat însă o slabă reputație internațională a bucătăriei britanice.<a href="#cite_note-Spencer-540">[531]</a> Feluri tradiționale britanice de mâncare sunt <a href="/w/index.php?title=Mic_dejun_complet&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mic dejun complet — pagină inexistentă">micul dejun complet</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q40853306" class="extiw" title="d:Q40853306">d</a>), <a href="/wiki/Fish_and_Chips" class="mw-redirect" title="Fish and Chips">Fish and Chips</a>, <a href="/wiki/Masa_de_Cr%C4%83ciun" title="Masa de Crăciun">cina de Crăciun</a>,<a href="#cite_note-Spencer-540">[531]</a> <a href="/w/index.php?title=Friptura_de_duminic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Friptura de duminică — pagină inexistentă">friptura de duminică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1850311" class="extiw" title="d:Q1850311">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Pl%C4%83cinta_cu_carne_%C8%99i_rinichi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Plăcinta cu carne și rinichi — pagină inexistentă">plăcinta cu carne și rinichi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q861304" class="extiw" title="d:Q861304">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Pl%C4%83cint%C4%83_ciob%C4%83neasc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Plăcintă ciobănească — pagină inexistentă">plăcinta ciobănească</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2303056" class="extiw" title="d:Q2303056">d</a>), și <a href="/w/index.php?title=Bangers_and_mash&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bangers and mash — pagină inexistentă">bangers and mash</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2882471" class="extiw" title="d:Q2882471">d</a>). Britanicii consumă însă o gamă largă de feluri de mâncare bazate pe bucătăriile europene, indiene și din alte părți ale lumii. Bucătăria britanică autohtonă are și ea multe varietăți regionale din categoriile engleză, scoțiană, galeză și nord-irlandeză. Fiecare și-a dezvoltat propriile mâncăruri regionale sau locale, dintre care multe sunt <a href="/w/index.php?title=Alimente_cu_denumire_de_origine_protejat%C4%83_din_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alimente cu denumire de origine protejată din Regatul Unit — pagină inexistentă">alimente cu denumire de origine protejată</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5535095" class="extiw" title="d:Q5535095">d</a>) cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Cornish_pasty&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cornish pasty — pagină inexistentă">Cornish pasty</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q126777" class="extiw" title="d:Q126777">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Yorkshire_pudding&action=edit&redlink=1" class="new" title="Yorkshire pudding — pagină inexistentă">budinca Yorkshire</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q951669" class="extiw" title="d:Q951669">d</a>), <a href="/w/index.php?title=C%C3%A2rnatul_Cumberland&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cârnatul Cumberland — pagină inexistentă">cârnatul Cumberland</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q586591" class="extiw" title="d:Q586591">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Afum%C4%83tura_Arbroath&action=edit&redlink=1" class="new" title="Afumătura Arbroath — pagină inexistentă">afumătura Arbroath</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4784939" class="extiw" title="d:Q4784939">d</a>), și <a href="/w/index.php?title=Pr%C4%83jiturile_galeze&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prăjiturile galeze — pagină inexistentă">prăjiturile galeze</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1078202" class="extiw" title="d:Q1078202">d</a>). <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Mass-media">Mass-media</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=35" title="Modifică secțiunea: Mass-media" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=35" title="Edit section's source code: Mass-media">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bbc_broadcasting_house_front.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a1/Bbc_broadcasting_house_front.jpg/170px-Bbc_broadcasting_house_front.jpg" decoding="async" width="170" height="236" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a1/Bbc_broadcasting_house_front.jpg/255px-Bbc_broadcasting_house_front.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a1/Bbc_broadcasting_house_front.jpg/340px-Bbc_broadcasting_house_front.jpg 2x" data-file-width="774" data-file-height="1076" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Broadcasting_House&action=edit&redlink=1" class="new" title="Broadcasting House — pagină inexistentă">Broadcasting House</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2914560" class="extiw" title="d:Q2914560">d</a>) din Londra, sediul <a href="/wiki/BBC" class="mw-redirect" title="BBC">BBC</a>, cel mai vechi și mai mare radiodifuzor din lume<a href="#cite_note-MediaNewsline-542">[533]</a><a href="#cite_note-ProspectMag-543">[534]</a><a href="#cite_note-AboutBBC-544">[535]</a></figcaption></figure> <a href="/wiki/BBC" class="mw-redirect" title="BBC">BBC</a>, fondat în 1922, este compania națională de radioteleviziune și de difuzare pe Internet, și este cel mai vechi și mai mare radiodifuzor din lume.<a href="#cite_note-MediaNewsline-542">[533]</a><a href="#cite_note-ProspectMag-543">[534]</a><a href="#cite_note-AboutBBC-544">[535]</a> Ea operează numeroase stații de televiziune și radio în Regatul Unit și în străinătate, serviciile interne fiind finanțate din <a href="/w/index.php?title=Licen%C8%9Bele_de_televiziune&action=edit&redlink=1" class="new" title="Licențele de televiziune — pagină inexistentă">licențele de televiziune</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1712877" class="extiw" title="d:Q1712877">d</a>).<a href="#cite_note-autogenerated1-545">[536]</a><a href="#cite_note-546">[537]</a> Alți mari jucători de pe piața media britanică sunt <a href="/w/index.php?title=ITV_plc&action=edit&redlink=1" class="new" title="ITV plc — pagină inexistentă">ITV plc</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3140604" class="extiw" title="d:Q3140604">d</a>), care operează 11 din cele 15 posturi regionale de televiziune care compun <a href="/wiki/ITV" title="ITV">ITV Network</a>,<a href="#cite_note-547">[538]</a> și <a href="/wiki/News_Corporation" title="News Corporation">News Corporation</a>, care deține mai multe ziare naționale prin intermediul lui <a href="/w/index.php?title=News_UK&action=edit&redlink=1" class="new" title="News UK — pagină inexistentă">News UK</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1105124" class="extiw" title="d:Q1105124">d</a>), cum ar fi cel mai popular <a href="/w/index.php?title=Tabloid&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tabloid — pagină inexistentă">tabloid</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1449648" class="extiw" title="d:Q1449648">d</a>), <a href="/wiki/The_Sun" title="The Sun">The Sun</a>, și cel mai vechi cotidian în "<a href="/w/index.php?title=Broadsheet&action=edit&redlink=1" class="new" title="Broadsheet — pagină inexistentă">format larg</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q665319" class="extiw" title="d:Q665319">d</a>)", <a href="/wiki/The_Times" title="The Times">The Times</a>,<a href="#cite_note-548">[539]</a> deținând și un mare procent la difuzorul prin satelit <a href="/w/index.php?title=Sky_UK&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sky UK — pagină inexistentă">Sky UK</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2033167" class="extiw" title="d:Q2033167">d</a>).<a href="#cite_note-549">[540]</a> Londra domină sectorul media din Regatul Unit: ziarele, televiziunile și posturile de radio naționale își au în mare parte sediul acolo, deși Manchester este și el un centru media național important. Edinburgh și Glasgow, precum și Cardiff sunt centre importante în Scoția și, respectiv, Țara Galilor.<a href="#cite_note-550">[541]</a> Sectorul publicistic britanic, inclusiv cărți, registre și baze de date, reviste, ziare și agenții de știri, au o cifră de afaceri totală de circa 20 de miliarde de lire și angajează circa 167.000 de oameni.<a href="#cite_note-551">[542]</a> În 2009, se estima că fiecare persoană urmărea zilnic în medie 3,75 ore de televiziune și asculta radio 2,81 ore. În acel an principalele <a href="/w/index.php?title=Serviciul_public_de_difuziune_%C3%AEn_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serviciul public de difuziune în Regatul Unit — pagină inexistentă">canale publice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7257984" class="extiw" title="d:Q7257984">d</a>) ale BBC reprezentau circa 28,4% din toată audiența TV; cele trei mari canale independente reprezentau 29,5% și celelalte canale digitale și prin satelit, din ce în ce mai importante, restul de 42,1%.<a href="#cite_note-552">[543]</a> Vânzările de ziare au scăzut din anii 1970 iar în 2010 41% din locuitori mai declarau că citesc un cotidian național.<a href="#cite_note-553">[544]</a> În 2010, 82,5% din populația Regatului Unit utiliza Internetul, cea mai mare proporție în rândul celor 20 de țări cu numărul cel mai mare de utilizatori în acel an.<a href="#cite_note-554">[545]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Filosofie">Filosofie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=36" title="Modifică secțiunea: Filosofie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=36" title="Edit section's source code: Filosofie">modificare sursă</a>]</div> Regatul Unit este celebru pentru tradiția „empirismului britanic”, o ramură a filosofiei cunoașterii care afirmă că doar cunoașterea confirmată de experiență este validă, și pentru cea a „filosofiei scoțiene”, uneori denumită „<a href="/w/index.php?title=%C8%98coala_sco%C8%9Bian%C4%83_a_bunului_sim%C8%9B&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școala scoțiană a bunului simț — pagină inexistentă">școala scoțiană a bunului simț</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1116026" class="extiw" title="d:Q1116026">d</a>)”.<a href="#cite_note-555">[546]</a> Cei mai celebri filosofi ai empirismului britanic sunt <a href="/wiki/John_Locke" title="John Locke">John Locke</a>, <a href="/wiki/George_Berkeley" title="George Berkeley">George Berkeley</a><a href="#cite_note-556">[j]</a> și <a href="/wiki/David_Hume" title="David Hume">David Hume</a>; în timp ce <a href="/w/index.php?title=Dugald_Stewart&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dugald Stewart — pagină inexistentă">Dugald Stewart</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q218254" class="extiw" title="d:Q218254">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Thomas_Reid&action=edit&redlink=1" class="new" title="Thomas Reid — pagină inexistentă">Thomas Reid</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q316347" class="extiw" title="d:Q316347">d</a>) și <a href="/wiki/William_Hamilton" class="mw-redirect mw-disambig" title="William Hamilton">William Hamilton</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15474" class="extiw" title="d:Q15474">d</a>) au fost mari exponenți ai școlii scoțiene a „bunului simț”. Doi britanici sunt notabili și pentru o teorie a <a href="/wiki/Utilitarism" title="Utilitarism">utilitarismului</a>, filosofie morală utilizată mai întâi de <a href="/wiki/Jeremy_Bentham" title="Jeremy Bentham">Jeremy Bentham</a> și mai târziu de <a href="/wiki/John_Stuart_Mill" title="John Stuart Mill">John Stuart Mill</a> în scurta sa lucrare <a href="/w/index.php?title=Utilitarianism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Utilitarianism — pagină inexistentă">Utilitarianism</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1197767" class="extiw" title="d:Q1197767">d</a>).<a href="#cite_note-557">[547]</a><a href="#cite_note-558">[548]</a> Alți filosofi eminenți din Regatul Unit și din statele care l-au precedat au fost <a href="/wiki/Duns_Scotus" class="mw-redirect" title="Duns Scotus">Duns Scotus</a>, <a href="/w/index.php?title=John_Lilburne&action=edit&redlink=1" class="new" title="John Lilburne — pagină inexistentă">John Lilburne</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q714416" class="extiw" title="d:Q714416">d</a>), <a href="/wiki/Mary_Wollstonecraft" title="Mary Wollstonecraft">Mary Wollstonecraft</a>, <a href="/wiki/Francis_Bacon_(filozof)" class="mw-redirect" title="Francis Bacon (filozof)">Francis Bacon</a>, <a href="/wiki/Adam_Smith" title="Adam Smith">Adam Smith</a>, <a href="/wiki/Thomas_Hobbes" title="Thomas Hobbes">Thomas Hobbes</a>, <a href="/wiki/William_Ockham" class="mw-redirect" title="William Ockham">William Ockham</a>, <a href="/wiki/Bertrand_Russell" title="Bertrand Russell">Bertrand Russell</a> și <a href="/wiki/Alfred_Ayer" title="Alfred Ayer">A.J. "Freddie" Ayer</a>. Printre filosofii străini stabiliți în Regatul Unit se numără <a href="/wiki/Isaiah_Berlin" title="Isaiah Berlin">Isaiah Berlin</a>, <a href="/wiki/Karl_Marx" title="Karl Marx">Karl Marx</a>, <a href="/wiki/Karl_Popper" title="Karl Popper">Karl Popper</a> și <a href="/wiki/Ludwig_Wittgenstein" title="Ludwig Wittgenstein">Ludwig Wittgenstein</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Sport">Sport</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=37" title="Modifică secțiunea: Sport" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=37" title="Edit section's source code: Sport">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Wembley-Stadion_2013.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e4/Wembley-Stadion_2013.jpg/220px-Wembley-Stadion_2013.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e4/Wembley-Stadion_2013.jpg/330px-Wembley-Stadion_2013.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e4/Wembley-Stadion_2013.jpg/440px-Wembley-Stadion_2013.jpg 2x" data-file-width="4502" data-file-height="3377" /></a><figcaption><a href="/wiki/Wembley_Stadium" class="mw-redirect" title="Wembley Stadium">Stadionul Wembley</a> din Londra, unde joacă <a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_fotbal_a_Angliei" title="Echipa națională de fotbal a Angliei">echipa națională de fotbal a Angliei</a>, este unul dintre cele mai costisitoare stadioane construite vreodată.<a href="#cite_note-CNN-NFLStad-559">[549]</a></figcaption></figure> Multe din marile sporturi, inclusiv fotbalul, <a href="/wiki/Tenis" title="Tenis">tenisul</a>, <a href="/wiki/Rugby" title="Rugby">rugby</a>-ul, <a href="/wiki/Golf" title="Golf">golful</a>, <a href="/wiki/Box" title="Box">boxul</a>, <a href="/wiki/Netball" title="Netball">netballul</a>, <a href="/wiki/Canotaj" title="Canotaj">canotajul</a> și <a href="/wiki/Cricket" class="mw-redirect" title="Cricket">cricketul</a>, își au originea sau au fost substanțial dezvoltate în Regatul Unit și în statele predecesoare. Având regulamente și coduri ale multor sportui inventate și consemnate în Regatul Unit al secolului al XIX-lea, în <a href="/w/index.php?title=Epoca_Victorian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Epoca Victoriană — pagină inexistentă">Epoca Victoriană</a>, președintele CIO, <a href="/wiki/Jacques_Rogge" title="Jacques Rogge">Jacques Rogge</a>, afirma în 2012: „această țară măreață, mare iubitoare a sportului, este recunoscută ca locul de naștere al sportului modern. Aici s-au codificat pentru prima oară conceptele de sportivitate și fair play în reguli și regulamente clare. Aici a fost inclus sportul ca instrument educațional în curricula școlilor”.<a href="#cite_note-560">[550]</a><a href="#cite_note-561">[551]</a> În majoritatea competițiilor internaționale, Anglia, Scoția și Țara Galilor sunt reprezentate de echipe separate. Irlanda de Nord și Republica Irlanda participă adesea împreună, cu o singură echipă, cu excepțiile notabile ale fotbalului și întrecerilor <a href="/wiki/Jocurile_Commonwealthului" title="Jocurile Commonwealthului">Jocurilor Commonwealth-ului</a>. În context sportiv, echipele Angliei, Scoției, Țării Galilor și Irlandei / Irlandei de Nord sunt adesea denumite colectiv „<a href="/w/index.php?title=Home_Nations&action=edit&redlink=1" class="new" title="Home Nations — pagină inexistentă">Home Nations</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1040745" class="extiw" title="d:Q1040745">d</a>)”. Există unele sporturi în care o singură echipă reprezintă tot Regatul Unit, cum ar fi cele de la Jocurile Olimpice, unde regatul este reprezentat de <a href="/wiki/Marea_Britanie_la_Jocurile_Olimpice" title="Marea Britanie la Jocurile Olimpice">echipa Marii Britanii</a>. Edițiile din <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice_de_var%C4%83_din_1908" title="Jocurile Olimpice de vară din 1908">1908</a>, <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice_de_var%C4%83_din_1948" title="Jocurile Olimpice de vară din 1948">1948</a> și <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice_de_var%C4%83_din_2012" title="Jocurile Olimpice de vară din 2012">2012</a> ale Jocurilor Olimpice de Vară s-au ținut la Londra, acesta fiind primul oraș care a găzduit trei ediții. Țara a participat la toate Jocurile Olimpice moderne până astăzi și este pe locul al treilea în <a href="/wiki/Clasamentul_na%C8%9Biunilor_dup%C4%83_medalii_olimpice" title="Clasamentul națiunilor după medalii olimpice">clasamentul total al medaliilor</a>. Un sondaj efectuat în 2003 releva că fotbalul este cel mai popular <a href="/wiki/Sportul_%C3%AEn_Regatul_Unit" title="Sportul în Regatul Unit">sport din Regatul Unit</a>.<a href="#cite_note-sports_poll-562">[552]</a> Anglia este recunoscută de <a href="/wiki/FIFA" title="FIFA">FIFA</a> ca locul de naștere al fotbalului de cluburi, <a href="/wiki/The_Football_Association" class="mw-redirect" title="The Football Association">The Football Association</a> este cea mai veche federație de fotbal, <a href="/wiki/Legile_fotbalului" title="Legile fotbalului">regulile fotbalului</a> fiind întocmite pentru prima oară în 1863 de <a href="/wiki/Ebenezer_Cobb_Morley" title="Ebenezer Cobb Morley">Ebenezer Cobb Morley</a>.<a href="#cite_note-563">[553]</a><a href="#cite_note-564">[554]</a> Fiecare Home Nation are propria asociație de fotbal, propria echipă națională și propriul <a href="/w/index.php?title=Sistem_divizionar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sistem divizionar — pagină inexistentă">sistem divizionar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1756477" class="extiw" title="d:Q1756477">d</a>). Eșalonul de top din Anglia, <a href="/wiki/Premier_League" title="Premier League">Premier League</a>, este cea mai urmărită ligă de fotbal din lume.<a href="#cite_note-565">[555]</a> Primul meci internațional de fotbal a fost disputat între <a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_fotbal_a_Angliei" title="Echipa națională de fotbal a Angliei">Anglia</a> și <a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_fotbal_a_Sco%C8%9Biei" title="Echipa națională de fotbal a Scoției">Scoția</a> la 30 noiembrie 1872.<a href="#cite_note-BBC_article-566">[556]</a> Anglia, Scoția, <a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_fotbal_a_%C8%9A%C4%83rii_Galilor" title="Echipa națională de fotbal a Țării Galilor">Țara Galilor</a> și <a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_fotbal_a_Irlandei_de_Nord" title="Echipa națională de fotbal a Irlandei de Nord">Irlanda de Nord</a> concurează de regulă ca țări separate în competițiile internaționale.<a href="#cite_note-567">[557]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Inside_the_Millennium_Stadium,_Cardiff.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f5/Inside_the_Millennium_Stadium%2C_Cardiff.jpg/220px-Inside_the_Millennium_Stadium%2C_Cardiff.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f5/Inside_the_Millennium_Stadium%2C_Cardiff.jpg/330px-Inside_the_Millennium_Stadium%2C_Cardiff.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f5/Inside_the_Millennium_Stadium%2C_Cardiff.jpg/440px-Inside_the_Millennium_Stadium%2C_Cardiff.jpg 2x" data-file-width="2560" data-file-height="1920" /></a><figcaption><a href="/wiki/Millennium_Stadium" title="Millennium Stadium">Millennium Stadium</a> din <a href="/wiki/Cardiff" title="Cardiff">Cardiff</a> deschis pentru <a href="/wiki/Cupa_Mondial%C4%83_de_Rugby_din_1999" title="Cupa Mondială de Rugby din 1999">Cupa Mondială de Rugby 1999</a></figcaption></figure> În 2003, <a href="/wiki/Rugby" title="Rugby">rugby</a>-ul era considerat al doilea sport ca popularitate în Regatul Unit.<a href="#cite_note-sports_poll-562">[552]</a> Sportul a fost creat la <a href="/w/index.php?title=Rugby_School&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rugby School — pagină inexistentă">Rugby School</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1143281" class="extiw" title="d:Q1143281">d</a>), Warwickshire, și <a href="/w/index.php?title=Primul_meci_interna%C8%9Bional_de_rugby&action=edit&redlink=1" class="new" title="Primul meci internațional de rugby — pagină inexistentă">primul meci internațional de rugby</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4555312" class="extiw" title="d:Q4555312">d</a>) s-a disputat la 27 martie 1871 între <a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_rugby_a_Angliei" title="Echipa națională de rugby a Angliei">Anglia</a> și <a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_rugby_a_Sco%C8%9Biei" title="Echipa națională de rugby a Scoției">Scoția</a>.<a href="#cite_note-568">[558]</a><a href="#cite_note-569">[559]</a> Anglia, Scoția, Țara Galilor, Irlanda, Franța și Italia concurează în <a href="/wiki/Turneul_celor_%C8%98ase_Na%C8%9Biuni" title="Turneul celor Șase Națiuni">Turneul celor Șase Națiuni</a>, cel mai reputat turneu internațional din emisfera nordică. <a href="/w/index.php?title=Federa%C8%9Bie_sportiv%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Federație sportivă — pagină inexistentă">Organismele de guvernare a sportului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2485448" class="extiw" title="d:Q2485448">d</a>) din <a href="/wiki/Anglia" title="Anglia">Anglia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1582413" class="extiw" title="d:Q1582413">d</a>), <a href="/wiki/Sco%C8%9Bia" title="Scoția">Scoția</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2174899" class="extiw" title="d:Q2174899">d</a>), <a href="/wiki/%C8%9Aara_Galilor" title="Țara Galilor">Țara Galilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1361101" class="extiw" title="d:Q1361101">d</a>) și <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q654217" class="extiw" title="d:Q654217">d</a>) organizează și reglementează jocul separat.<a href="#cite_note-570">[560]</a> <a href="/wiki/Cricket" class="mw-redirect" title="Cricket">Cricketul</a> a fost inventat în Anglia, iar <a href="/w/index.php?title=Regulile_sale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regulile sale — pagină inexistentă">regulile sale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2737036" class="extiw" title="d:Q2737036">d</a>) au fost stabilite de <a href="/w/index.php?title=Marylebone_Cricket_Club&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marylebone Cricket Club — pagină inexistentă">Marylebone Cricket Club</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q585149" class="extiw" title="d:Q585149">d</a>) în 1788.<a href="#cite_note-571">[561]</a> <a href="/w/index.php?title=Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_cricket_a_Angliei_%C8%99i_%C8%9A%C4%83rii_Galilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa națională de cricket a Angliei și Țării Galilor — pagină inexistentă">Echipa de cricket a Angliei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1321565" class="extiw" title="d:Q1321565">d</a>), controlată de <a href="/w/index.php?title=England_and_Wales_Cricket_Board&action=edit&redlink=1" class="new" title="England and Wales Cricket Board — pagină inexistentă">England and Wales Cricket Board</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q908169" class="extiw" title="d:Q908169">d</a>),<a href="#cite_note-572">[562]</a> și <a href="/w/index.php?title=Echipa_de_cricket_a_Irlandei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa de cricket a Irlandei — pagină inexistentă">echipa de cricket a Irlandei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q137660" class="extiw" title="d:Q137660">d</a>), controlată de <a href="/w/index.php?title=Cricket_Ireland&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cricket Ireland — pagină inexistentă">Cricket Ireland</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5184969" class="extiw" title="d:Q5184969">d</a>), sunt singurele naționale din Regatul Unit cu <a href="/w/index.php?title=Test_cricket&action=edit&redlink=1" class="new" title="Test cricket — pagină inexistentă">statut de Test</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1132113" class="extiw" title="d:Q1132113">d</a>). Membrii echipelor sunt recrutați din principalele echipe ale comitatelor, și cuprind jucători englezi, dar și galezi. Cricketul se deosebește de fotbal și rugby, unde Țara Galilor și Anglia au echipe separate, deși în trecut a existat și o echipă de cricket a Țării Galilor. Jucătorii <a href="/w/index.php?title=Sport_%C3%AEn_Irlanda&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sport în Irlanda — pagină inexistentă">irlandezi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2043332" class="extiw" title="d:Q2043332">d</a>) și <a href="/wiki/Sco%C8%9Bieni" title="Scoțieni">scoțieni</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5185027" class="extiw" title="d:Q5185027">d</a>) au jucat pentru Anglia deoarece nici <a href="/wiki/Sco%C8%9Bia" title="Scoția">Scoția</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2021090" class="extiw" title="d:Q2021090">d</a>) și nici <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q137660" class="extiw" title="d:Q137660">d</a>) nu au statut de Test și au început abia recent să joace în întreceri de tip <a href="/w/index.php?title=One_Day_International&action=edit&redlink=1" class="new" title="One Day International — pagină inexistentă">One Day International</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q175157" class="extiw" title="d:Q175157">d</a>), iar Irlanda încă nu a jucat un meci de test.<a href="#cite_note-573">[563]</a><a href="#cite_note-574">[564]</a> Scoția, Anglia (împreună cu Țara Galilor), și Irlanda (inclusiv Irlanda de Nord) au concurat la <a href="/w/index.php?title=Cupa_Mondial%C4%83_de_Cricket&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cupa Mondială de Cricket — pagină inexistentă">Cupa Mondială de Cricket</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q192202" class="extiw" title="d:Q192202">d</a>), unde Anglia a ajuns în finală de trei ori. Există un <a href="/w/index.php?title=Sistem_divizionar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sistem divizionar — pagină inexistentă">sistem divizionar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1137275" class="extiw" title="d:Q1137275">d</a>) profesionist în care participă cluburile ce reprezintă 17 comitate engleze și unul galez.<a href="#cite_note-575">[565]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Saville_vs_Broady_%E2%80%93_Wimbledon_Boys_Singles_Final_2011.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Saville_vs_Broady_%E2%80%93_Wimbledon_Boys_Singles_Final_2011.jpg/220px-Saville_vs_Broady_%E2%80%93_Wimbledon_Boys_Singles_Final_2011.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Saville_vs_Broady_%E2%80%93_Wimbledon_Boys_Singles_Final_2011.jpg/330px-Saville_vs_Broady_%E2%80%93_Wimbledon_Boys_Singles_Final_2011.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Saville_vs_Broady_%E2%80%93_Wimbledon_Boys_Singles_Final_2011.jpg/440px-Saville_vs_Broady_%E2%80%93_Wimbledon_Boys_Singles_Final_2011.jpg 2x" data-file-width="2048" data-file-height="1536" /></a><figcaption><a href="/wiki/The_Championships,_Wimbledon" class="mw-redirect" title="The Championships, Wimbledon">Wimbledon</a>, cel mai vechi turneu de tenis de <a href="/wiki/Grand_Slam" title="Grand Slam">Grand Slam</a>, se ține la <a href="/wiki/Wimbledon" class="mw-redirect" title="Wimbledon">Wimbledon</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q736742" class="extiw" title="d:Q736742">d</a>), Londra în fiecare iunie și iulie</figcaption></figure> <a href="/wiki/Tenis" title="Tenis">Tenisul</a> modern își are originea la Birmingham, Anglia, în anii 1860, de unde s-a răspândit în toată lumea.<a href="#cite_note-576">[566]</a> Cel mai vechi turneu de tenis din lume, <a href="/wiki/Turneul_de_la_Wimbledon" class="mw-redirect" title="Turneul de la Wimbledon">turneul de la Wimbledon</a>, a avut prima ediție în 1877, și astăzi are loc timp de două săptămâni la sfârșitul lui iunie și începutul lui iulie.<a href="#cite_note-577">[567]</a> <a href="/w/index.php?title=Cursele_de_cai_purs%C3%A2nge&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cursele de cai pursânge — pagină inexistentă">Cursele de cai pursânge</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3214425" class="extiw" title="d:Q3214425">d</a>), apărute sub <a href="/wiki/Carol_al_II-lea_al_Angliei" title="Carol al II-lea al Angliei">Carol al II-lea al Angliei</a> ca „sport al regilor”, sunt populare în tot Regatul Unit, curse celebre fiind <a href="/w/index.php?title=Grand_National&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grand National — pagină inexistentă">Grand National</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1542651" class="extiw" title="d:Q1542651">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Epsom_Derby&action=edit&redlink=1" class="new" title="Epsom Derby — pagină inexistentă">Epsom Derby</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q55629" class="extiw" title="d:Q55629">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Ascot_Racecourse&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ascot Racecourse — pagină inexistentă">Ascot Racecourse</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q723336" class="extiw" title="d:Q723336">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Cheltenham_Festival&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cheltenham Festival — pagină inexistentă">Cheltenham Festival</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2805007" class="extiw" title="d:Q2805007">d</a>) (inclusiv <a href="/w/index.php?title=Cheltenham_Gold_Cup&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cheltenham Gold Cup — pagină inexistentă">Cheltenham Gold Cup</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q11317814" class="extiw" title="d:Q11317814">d</a>)). Regatul Unit a avut succes pe arena internațională și la <a href="/wiki/Canotaj" title="Canotaj">canotaj</a>. Regatul Unit este asociat îndeaproape <a href="/wiki/Sport_cu_motor" title="Sport cu motor">sporturilor cu motor</a>. Multe echipe și mulți piloți de <a href="/wiki/Formula_One" class="mw-redirect" title="Formula One">Formula 1</a> (F1) sunt din Regatul Unit, țară care a câștigat mai multe <a href="/wiki/Formula_1" title="Formula 1">titluri</a>, atât la <a href="/wiki/Lista_pilo%C8%9Bilor_campioni_de_Formula_1" title="Lista piloților campioni de Formula 1">piloți</a> cât și la <a href="/wiki/Lista_constructorilor_campioni_de_Formula_1" title="Lista constructorilor campioni de Formula 1">constructori</a> decât orice altă țară. Regatul Unit a găzduit primiul Grand Prix de F1 în 1950 la <a href="/wiki/Silverstone_Circuit" class="mw-redirect" title="Silverstone Circuit">Silverstone</a>, locația actuală a <a href="/wiki/Marele_Premiu_al_Marii_Britanii" title="Marele Premiu al Marii Britanii">Marelui Premiu al Marii Britanii</a> car are loc anual în iulie.<a href="#cite_note-578">[568]</a> Regatul Unit găzduiește și etape de <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_motociclism_vitez%C4%83" title="Campionatul Mondial de motociclism viteză">Grand Prix de motociclism</a>, <a href="/wiki/World_Rally_Championship" class="mw-redirect" title="World Rally Championship">Campionat de Raliuri</a> și <a href="/w/index.php?title=FIA_World_Endurance_Championship&action=edit&redlink=1" class="new" title="FIA World Endurance Championship — pagină inexistentă">FIA World Endurance Championship</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q945048" class="extiw" title="d:Q945048">d</a>). Principala cursă națională este <a href="/w/index.php?title=British_Touring_Car_Championship&action=edit&redlink=1" class="new" title="British Touring Car Championship — pagină inexistentă">British Touring Car Championship</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q849783" class="extiw" title="d:Q849783">d</a>). Cursele de motociclete pe șosea au și ele o lungă tradiție, de exemplu cu <a href="/w/index.php?title=Isle_of_Man_TT&action=edit&redlink=1" class="new" title="Isle of Man TT — pagină inexistentă">Isle of Man TT</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q522661" class="extiw" title="d:Q522661">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=North_West_200&action=edit&redlink=1" class="new" title="North West 200 — pagină inexistentă">North West 200</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2446280" class="extiw" title="d:Q2446280">d</a>). <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:R%26A_Clubhouse,_Old_Course,_Swilcan_Burn_bridge.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/R%26A_Clubhouse%2C_Old_Course%2C_Swilcan_Burn_bridge.jpg/220px-R%26A_Clubhouse%2C_Old_Course%2C_Swilcan_Burn_bridge.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/R%26A_Clubhouse%2C_Old_Course%2C_Swilcan_Burn_bridge.jpg/330px-R%26A_Clubhouse%2C_Old_Course%2C_Swilcan_Burn_bridge.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/R%26A_Clubhouse%2C_Old_Course%2C_Swilcan_Burn_bridge.jpg/440px-R%26A_Clubhouse%2C_Old_Course%2C_Swilcan_Burn_bridge.jpg 2x" data-file-width="4059" data-file-height="2709" /></a><figcaption><a href="/wiki/St_Andrews" class="mw-redirect mw-disambig" title="St Andrews">St Andrews</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q937842" class="extiw" title="d:Q937842">d</a>), Scoția, casa golfului. Terenul standard de golf cu 18 găuri a fost creat la St Andrews în 1764.<a href="#cite_note-Forrest-579">[569]</a></figcaption></figure> <a href="/wiki/Golf" title="Golf">Golful</a> este al șaselea sport ca popularitate, după participare, în Regatul Unit. Deși <a href="/w/index.php?title=The_Royal_and_Ancient_Golf_Club_of_St_Andrews&action=edit&redlink=1" class="new" title="The Royal and Ancient Golf Club of St Andrews — pagină inexistentă">The Royal and Ancient Golf Club of St Andrews</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q937842" class="extiw" title="d:Q937842">d</a>) din Scoția este locul de naștere al acestui sport,<a href="#cite_note-580">[570]</a> cel mai vechi teren de golf din lume este de fapt Musselburgh Links' Old Golf Course.<a href="#cite_note-581">[571]</a> În 1764, terenul standard de golf cu 18 găuri a fost creat la St Andrews când membrii clubului au modificat terenul de la 22 la 18 găuri.<a href="#cite_note-Forrest-579">[569]</a> Cel mai vechi turneu de golf din lume, și primul mare campionat de golf, <a href="/w/index.php?title=The_Open_Championship&action=edit&redlink=1" class="new" title="The Open Championship — pagină inexistentă">The Open Championship</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q848797" class="extiw" title="d:Q848797">d</a>), se joacă anual în weekendul care începe cu a treia vineri din iulie.<a href="#cite_note-582">[572]</a> <a href="/w/index.php?title=Rugby_%C3%AEn_13&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rugby în 13 — pagină inexistentă">Rugby-ul în XIII</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q10962" class="extiw" title="d:Q10962">d</a>) a apărut la Huddersfield, West Yorkshire în 1895 și se joacă în general în <a href="/w/index.php?title=Anglia_de_Nord&action=edit&redlink=1" class="new" title="Anglia de Nord — pagină inexistentă">Anglia de Nord</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1788657" class="extiw" title="d:Q1788657">d</a>).<a href="#cite_note-583">[573]</a> O echipă unică „Great Britain Lions” a concurat în <a href="/w/index.php?title=Cupa_Mondial%C4%83_de_Rugby_%C3%AEn_XIII&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cupa Mondială de Rugby în XIII — pagină inexistentă">Cupa Mondială de Rugby în XIII</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1639293" class="extiw" title="d:Q1639293">d</a>) și la meciurile de test, dar în 2008 <a href="/wiki/Anglia" title="Anglia">Anglia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3589698" class="extiw" title="d:Q3589698">d</a>), <a href="/wiki/Sco%C8%9Bia" title="Scoția">Scoția</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3589862" class="extiw" title="d:Q3589862">d</a>) și <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3589812" class="extiw" title="d:Q3589812">d</a>) au concurat ca echipe separate.<a href="#cite_note-584">[574]</a> Există însă în continuare și echipa națională a Marii Britanii. <a href="/w/index.php?title=Super_League&action=edit&redlink=1" class="new" title="Super League — pagină inexistentă">Super League</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1142995" class="extiw" title="d:Q1142995">d</a>) este cel mai înalt nivel divizionar al rugby-ului profesionist în Regatul Unit și este cea mai reputată ligă din Europa. Ea constă din 11 echipe din Anglia de Nord, una din Londra, una din Țara Galilor și una din Franța.<a href="#cite_note-585">[575]</a> <a href="/w/index.php?title=%E2%80%9ERegulile_Queensberry%E2%80%9D&action=edit&redlink=1" class="new" title="„Regulile Queensberry” — pagină inexistentă">„Regulile Queensberry”</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1650007" class="extiw" title="d:Q1650007">d</a>), codul de reguli generale ale <a href="/wiki/Box" title="Box">boxului</a>, au fost denumite după <a href="/w/index.php?title=John_Douglas,_al_IX-lea_marchiz_de_Queensberry&action=edit&redlink=1" class="new" title="John Douglas, al IX-lea marchiz de Queensberry — pagină inexistentă">John Douglas, al IX-lea marchiz de Queensberry</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q335896" class="extiw" title="d:Q335896">d</a>) în 1867, și formează bazele boxului modern.<a href="#cite_note-586">[576]</a> <a href="/wiki/Snooker" title="Snooker">Snooker</a> este un alt sport popular exportat de Regatul Unit, cu campionate mondiale organizate anual la <a href="/wiki/Sheffield" title="Sheffield">Sheffield</a>.<a href="#cite_note-587">[577]</a> În Irlanda de Nord sunt sporturi populare și <a href="/w/index.php?title=Gaelic_football&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gaelic football — pagină inexistentă">Gaelic football</a> și <a href="/w/index.php?title=Hurlingul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hurlingul — pagină inexistentă">hurlingul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q213711" class="extiw" title="d:Q213711">d</a>), atât ca spectatori, cât și ca participanți, fiind practicat și de expații irlandezi din Regatul Unit și din SUA.<a href="#cite_note-CJSHurl-588">[578]</a> <a href="/w/index.php?title=Shinty&action=edit&redlink=1" class="new" title="Shinty — pagină inexistentă">shinty</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q850256" class="extiw" title="d:Q850256">d</a>) (sau camanachd) este popular în <a href="/w/index.php?title=Highlands&action=edit&redlink=1" class="new" title="Highlands — pagină inexistentă">Highlandul Scoției</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q106652" class="extiw" title="d:Q106652">d</a>).<a href="#cite_note-589">[579]</a> <a href="/wiki/Highland_Games" title="Highland Games">Jocurile Highlandului</a> se țin primăvara și vara în Scoția, sărbătorind cultura și tradiția scoțiană și <a href="/wiki/Celt" class="mw-redirect" title="Celt">celtică</a>, în special cea din Highlandul Scoției.<a href="#cite_note-590">[580]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Simboluri_naționale">Simboluri naționale</h3>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=38" title="Modifică secțiunea: Simboluri naționale" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=38" title="Edit section's source code: Simboluri naționale">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Britannia-Statue.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dd/Britannia-Statue.jpg/170px-Britannia-Statue.jpg" decoding="async" width="170" height="227" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dd/Britannia-Statue.jpg/255px-Britannia-Statue.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dd/Britannia-Statue.jpg/340px-Britannia-Statue.jpg 2x" data-file-width="2736" data-file-height="3648" /></a><figcaption>Statuia <a href="/wiki/Britannia" class="mw-redirect mw-disambig" title="Britannia">Britanniei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q138396" class="extiw" title="d:Q138396">d</a>) la <a href="/wiki/Plymouth" title="Plymouth">Plymouth</a>. Britannia este o <a href="/wiki/Personificare_na%C8%9Bional%C4%83" title="Personificare națională">personificare națională</a> a Regatului Unit.</figcaption></figure> <a href="/wiki/Drapelul_Regatului_Unit" title="Drapelul Regatului Unit">Drapelul Regatului Unit</a> este <a href="/wiki/Union_Jack" class="mw-redirect mw-disambig" title="Union Jack">Union Jack</a>, creat în 1606 prin suprapunerea <a href="/wiki/Drapelul_Angliei" title="Drapelul Angliei">drapelului Angliei</a> peste <a href="/wiki/Drapelul_Sco%C8%9Biei" title="Drapelul Scoției">drapelul Scoției</a> și actualizat în 1801 prin adăugarea <a href="/w/index.php?title=Drapelul_Sf%C3%A2ntului_Patrick&action=edit&redlink=1" class="new" title="Drapelul Sfântului Patrick — pagină inexistentă">drapelului Sfântului Patrick</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1585890" class="extiw" title="d:Q1585890">d</a>). Țara Galilor nu este reprezentată pe drapelul Uniunii, întrucât Țara Galilor fusese cucerită și anexată de Anglia înaintea formării Regatului Unit. Posibilitatea redesignului drapelului țării pentru a cuprinde și o reprezentare a Țării Galilor nu este exclusă.<a href="#cite_note-591">[581]</a> <a href="/wiki/Imn_na%C8%9Bional" title="Imn național">Imnul național</a> al Regatului Unit este „<a href="/wiki/God_Save_the_Queen" class="mw-redirect" title="God Save the Queen">God Save the Queen</a>”, cuvântul Queen fiind înlocuit cu King în versuri atunci când monarhul este bărbat. <a href="/wiki/Britannia" class="mw-redirect mw-disambig" title="Britannia">Britannia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q138396" class="extiw" title="d:Q138396">d</a>) este o <a href="/wiki/Personificare_na%C8%9Bional%C4%83" title="Personificare națională">personificare națională</a> a Regatului Unit, originară din <a href="/wiki/Anglia_roman%C4%83" title="Anglia romană">Britannia Romană</a>.<a href="#cite_note-592">[582]</a> Britannia este reprezentată ca o femeie tânără cu păr castaniu sau roșcat, purtând un <a href="/w/index.php?title=Coif_corintic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Coif corintic — pagină inexistentă">coif corintic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q425554" class="extiw" title="d:Q425554">d</a>) și rochie albă. Ea ține tridentul lui <a href="/wiki/Poseidon" title="Poseidon">Poseidon</a> și un scut cu drapelul Uniunii. Uneori, ea este reprezentată călărind un leu. De la apogeul Imperiului Britanic la sfârșitul secolului al XIX-lea, Britannia a fost asociată adesea cu dominarea maritimă britanică, ca în cântecul patriotic „<a href="/w/index.php?title=Rule,_Britannia!&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rule, Britannia! — pagină inexistentă">Rule, Britannia!</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215729" class="extiw" title="d:Q215729">d</a>)”. Până în 2008, simbolul leului apărea în spatele Britanniei pe <a href="/w/index.php?title=Moneda_britanic%C4%83_de_cincizeci_de_pence&action=edit&redlink=1" class="new" title="Moneda britanică de cincizeci de pence — pagină inexistentă">moneda britanică de cincizeci de pence</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4386110" class="extiw" title="d:Q4386110">d</a>) și pe reversul <a href="/w/index.php?title=Monedei_britanice_de_zece_pence&action=edit&redlink=1" class="new" title="Monedei britanice de zece pence — pagină inexistentă">monedei britanice de zece pence</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7699406" class="extiw" title="d:Q7699406">d</a>). Este folosită și ca simbol pe drapelul neceremonial al Armatei Britanice. O a doua personificare, mai puțin utilizată, este personajul <a href="/w/index.php?title=John_Bull&action=edit&redlink=1" class="new" title="John Bull — pagină inexistentă">John Bull</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q742971" class="extiw" title="d:Q742971">d</a>). <a href="/wiki/Bulldog_englez" title="Bulldog englez">Bulldogul</a> este adesea utilizat ca simbol pentru Regatul Unit și a fost asociat cu sfidarea <a href="/wiki/Germania_Nazist%C4%83" title="Germania Nazistă">Germaniei Naziste</a> de către Winston Churchill.<a href="#cite_note-593">[583]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Vezi_și">Vezi și</h2>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=39" title="Modifică secțiunea: Vezi și" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=39" title="Edit section's source code: Vezi și">modificare sursă</a>]</div> <ul><li><a href="/wiki/Sportul_%C3%AEn_Regatul_Unit" title="Sportul în Regatul Unit">Sportul în Regatul Unit</a></li> <li><a href="/wiki/Stema_regal%C4%83_a_Regatului_Unit" class="mw-redirect" title="Stema regală a Regatului Unit">Stema regală a Regatului Unit</a></li> <li><a href="/wiki/Locuri_din_patrimoniul_mondial_UNESCO" class="mw-redirect" title="Locuri din patrimoniul mondial UNESCO">Locuri din patrimoniul mondial UNESCO</a></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note_de_completare">Note de completare</h2>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=40" title="Modifică secțiunea: Note de completare" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=40" title="Edit section's source code: Note de completare">modificare sursă</a>]</div> <div class="references-small" style="list-style-type: lower-alpha;"> <div class="mw-references-wrap"><ol class="references"> <li id="cite_note-5"><a href="#cite_ref-5">^</a> Conform <a href="/wiki/Carta_European%C4%83_a_Limbilor_Regionale_sau_Minoritare" title="Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare">Cartei Europene pentru Limbi Minoritare și Regionale</a> a <a href="/wiki/Consiliul_Europei" title="Consiliul Europei">Consiliului Europei</a>, scots, Ulster scots, galeză, cornică, gaelică scoțiană și irlandeză sunt oficial recunoscute ca <a href="/wiki/Limb%C4%83_regional%C4%83" class="mw-redirect" title="Limbă regională">limbi regionale</a> sau <a href="/wiki/Limb%C4%83_regional%C4%83_sau_minoritar%C4%83" title="Limbă regională sau minoritară">minoritare</a> de către <a href="/w/index.php?title=Guvernul_Regatului_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guvernul Regatului Unit — pagină inexistentă">Guvernul Britanic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6063" class="extiw" title="d:Q6063">d</a>) în raport cu Carta.<a href="#cite_note-reglang-1">[1]</a> În plus, Guvernul furnizează unele servicii și publică documente în galeză.<a href="#cite_note-2">[2]</a><a href="#cite_note-3">[3]</a><a href="#cite_note-4">[4]</a> </li> <li id="cite_note-34"><a href="#cite_ref-34">^</a> <a href="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1d/United_Kingdom_pronunciation.ogg" title="ascultă"><img alt="ascultă" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Speakerlink-new.svg/11px-Speakerlink-new.svg.png" decoding="async" width="11" height="11" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Speakerlink-new.svg/17px-Speakerlink-new.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Speakerlink-new.svg/22px-Speakerlink-new.svg.png 2x" data-file-width="11" data-file-height="11" /></a><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:United_Kingdom_pronunciation.ogg" title="Fișier:United Kingdom pronunciation.ogg">i</a>/<a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">juː</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">ˈ</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">n</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">aɪ</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">t</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">ɪ</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">d</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional"> </a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">ˈ</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">k</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">ɪ</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">ŋ</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">d</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">əm</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional"> </a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">ə</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">v</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional"> </a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">ɡ</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">r</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">eɪ</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">t</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional"> </a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">ˈ</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">b</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">r</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">ɪ</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">t</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">ə</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">n</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional"> </a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">ə</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">n</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">d</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional"> </a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">ˈ</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">n</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">ɔː</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">ð</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">ə</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">n</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional"> </a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">ˈ</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">aɪ</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">ə</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">l</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">ən</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">d</a>/ </li> <li id="cite_note-45"><a href="#cite_ref-45">^</a> <a href="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/eb/En-uk-Britain.ogg" title="ascultă"><img alt="ascultă" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Speakerlink-new.svg/11px-Speakerlink-new.svg.png" decoding="async" width="11" height="11" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Speakerlink-new.svg/17px-Speakerlink-new.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Speakerlink-new.svg/22px-Speakerlink-new.svg.png 2x" data-file-width="11" data-file-height="11" /></a><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:En-uk-Britain.ogg" title="Fișier:En-uk-Britain.ogg">i</a>/<a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">ˈ</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">b</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">r</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">ɪ</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">t</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">ə</a><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">n</a>/ </li> <li id="cite_note-168"><a href="#cite_ref-168">^</a> De la începutul secolului al XX-lea, prim-ministrul a deținut și postul de <a href="/w/index.php?title=Prim_lord_al_Trezoreriei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prim lord al Trezoreriei — pagină inexistentă">prim lord al Trezoreriei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q609884" class="extiw" title="d:Q609884">d</a>), iar în deceniile mai recente și pe cel de <a href="/w/index.php?title=Ministru_al_Serviciului_Civil&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ministru al Serviciului Civil — pagină inexistentă">ministru al serviciului civil</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3315116" class="extiw" title="d:Q3315116">d</a>). </li> <li id="cite_note-175"><a href="#cite_ref-175">^</a> Sinn Féin, un partid <a href="/w/index.php?title=Republicanismul_irlandez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Republicanismul irlandez — pagină inexistentă">republican irlandez</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q517372" class="extiw" title="d:Q517372">d</a>), participă la alegeri și în Republica Irlanda. </li> <li id="cite_note-249"><a href="#cite_ref-249">^</a> În 2007–2008, acesta era calculat la 115 de lire pe săptămână pentru adulții singuri fără copii; 199 de lire pe săptămână pentru cuplurile fără copii; 195 de lire pe săptămână pentru adulții singuri cu doi copii sub 14 ani; și 279 de lire pe săptămână pentru cuplurile cu doi copii sub 14 ani. </li> <li id="cite_note-294"><a href="#cite_ref-294">^</a> Shell își are sediul înregistrat și este listată inițial în UK, deși sediul este în practică în Țările de Jos </li> <li id="cite_note-345"><a href="#cite_ref-345">^</a> Recensământul din 2011 a fost primul care i-a înregistrat pe nomazi ca grup etnic separat. </li> <li id="cite_note-348"><a href="#cite_ref-348">^</a> La recensământul din 2011, în scopul armonizării rezultatelor pentru a le face comparabile între diferitele zone ale țării, ONS cuprinde aici și persoanele din Scoția care s-au identificat drept „africani” (29.638 de persoane), categorie care în versiunea scoțiană este diferită de cea „caraibieni sau negri” (6.540 de persoane).<a href="#cite_note-346">[338]</a> ONS consemnează că „categoriile de africani utilizate în Scoția ar putea cuprinde și albi/asiatici/alți africani pe lângă identitățile negrilor”.<a href="#cite_note-347">[339]</a> </li> <li id="cite_note-556"><a href="#cite_ref-556">^</a> Berkeley este de fapt irlandez, dar este denumit „empirist britanic” deoarece teritoriul Irlandei actuale aparținea pe atunci Regatului Unit </li> </ol></div></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note_bibliografice">Note bibliografice</h2>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=41" title="Modifică secțiunea: Note bibliografice" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=41" title="Edit section's source code: Note bibliografice">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-reglang-1">^ <a href="#cite_ref-reglang_1-0">a</a> <a href="#cite_ref-reglang_1-1">b</a> <a href="#cite_ref-reglang_1-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131212175720/http://conventions.coe.int/treaty/Commun/ListeDeclarations.asp?CL=ENG&NT=148&VL=1">„List of declarations made with respect to treaty No. 148”</a> (în engleză). <a href="/wiki/Consiliul_Europei" title="Consiliul Europei">Consiliul Europei</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://conventions.coe.int/treaty/Commun/ListeDeclarations.asp?CL=ENG&NT=148&VL=1">original</a> la <time datetime="2013-12-12">12 decembrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-12-12">12 decembrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=List+of+declarations+made+with+respect+to+treaty+No.+148&rft.pub=Consiliul+Europei&rft_id=http%3A%2F%2Fconventions.coe.int%2Ftreaty%2FCommun%2FListeDeclarations.asp%3FCL%3DENG%26NT%3D148%26VL%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-2"><a href="#cite_ref-2">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.gov.uk/guidance/content-design/welsh-language-on-gov-uk">„Welsh language on GOV.UK - Content design: planning, writing and managing content - Guidance - GOV.UK”</a>. www.gov.uk (în engleză). Accesat în <time datetime="2018-08-03">3 august 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.gov.uk&rft.atitle=Welsh+language+on+GOV.UK+-+Content+design%3A+planning%2C+writing+and+managing+content+-+Guidance+-+GOV.UK&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.gov.uk%2Fguidance%2Fcontent-design%2Fwelsh-language-on-gov-uk&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-3"><a href="#cite_ref-3">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.gov.uk/government/organisations/department-for-transport/about/welsh-language-scheme">„Welsh language scheme”</a>. GOV.UK (în engleză). Accesat în <time datetime="2018-08-03">3 august 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=GOV.UK&rft.atitle=Welsh+language+scheme&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.gov.uk%2Fgovernment%2Forganisations%2Fdepartment-for-transport%2Fabout%2Fwelsh-language-scheme&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-4"><a href="#cite_ref-4">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.gov.uk/government/organisations/home-office/about/welsh-language-scheme">„Welsh language scheme”</a>. GOV.UK (în engleză). Accesat în <time datetime="2018-08-03">3 august 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=GOV.UK&rft.atitle=Welsh+language+scheme&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.gov.uk%2Fgovernment%2Forganisations%2Fhome-office%2Fabout%2Fwelsh-language-scheme&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-IMFWEOUK-6">^ <a href="#cite_ref-IMFWEOUK_6-0">a</a> <a href="#cite_ref-IMFWEOUK_6-1">b</a> <a href="#cite_ref-IMFWEOUK_6-2">c</a> <a href="#cite_ref-IMFWEOUK_6-3">d</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2021/April/weo-report?c=112,&s=NGDPD,PPPGDP,NGDPRPPPPC,NGDPDPC,PPPPC,&sy=2021&ey=2021&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1">„World Economic Outlook database: April 2021”</a>. <a href="/wiki/International_Monetary_Fund" class="mw-redirect" title="International Monetary Fund">International Monetary Fund</a>. aprilie 2021.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=World+Economic+Outlook+database%3A+April+2021&rft.pub=International+Monetary+Fund&rft.date=2021-04&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fen%2FPublications%2FWEO%2Fweo-database%2F2021%2FApril%2Fweo-report%3Fc%3D112%2C%26s%3DNGDPD%2CPPPGDP%2CNGDPRPPPPC%2CNGDPDPC%2CPPPPC%2C%26sy%3D2021%26ey%3D2021%26ssm%3D0%26scsm%3D1%26scc%3D0%26ssd%3D1%26ssc%3D0%26sic%3D0%26sort%3Dcountry%26ds%3D.%26br%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-eurogini-7"><a href="#cite_ref-eurogini_7-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tessi190&plugin=1">„Gini coefficient of equivalised disposable income - EU-SILC survey”</a>. ec.europa.eu. <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a>. Accesat în <time datetime="2020-06-22">22 iunie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=ec.europa.eu&rft.atitle=Gini+coefficient+of+equivalised+disposable+income+-+EU-SILC+survey&rft_id=https%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Feurostat%2Ftgm%2Ftable.do%3Ftab%3Dtable%26init%3D1%26language%3Den%26pcode%3Dtessi190%26plugin%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-UNHDR-8"><a href="#cite_ref-UNHDR_8-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://hdr.undp.org/sites/default/files/hdr2020.pdf">„Human Development Report 2020”</a> (PDF). <a href="/w/index.php?title=United_Nations_Development_Programme&action=edit&redlink=1" class="new" title="United Nations Development Programme — pagină inexistentă">United Nations Development Programme</a>. <time datetime="2020-12-15">15 decembrie 2020</time>. Accesat în <time datetime="2020-12-15">15 decembrie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Human+Development+Report+2020&rft.pub=United+Nations+Development+Programme&rft.date=2020-12-15&rft_id=http%3A%2F%2Fhdr.undp.org%2Fsites%2Fdefault%2Ffiles%2Fhdr2020.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-9f6e8cecd7a875c8fec88d6e023900c8-9"><a href="#cite_ref-9f6e8cecd7a875c8fec88d6e023900c8_9-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/uk.html">The World Factbook: United Kingdom</a> (în engleză), accesat în <time datetime="2015-06-03">3 iunie 2015</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+World+Factbook%3A+United+Kingdom&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Fgeos%2Fuk.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-f9efe03b0daef4168d335de8196231f7-10"><a href="#cite_ref-f9efe03b0daef4168d335de8196231f7_10-0">^</a> <cite class="citation"> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://data.worldbank.org/indicator/SP.POP.TOTL?locations=GB">https://data.worldbank.org/indicator/SP.POP.TOTL?locations=GB</a>, accesat în <time datetime="2022-12-30">30 decembrie 2022</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft_id=https%3A%2F%2Fdata.worldbank.org%2Findicator%2FSP.POP.TOTL%3Flocations%3DGB&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988">  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>) </li> <li id="cite_note-11"><a href="#cite_ref-11">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160814114302/http://www.oxforddictionaries.com/definition/english/great-britain?q=Great+Britain">„Definition of Great Britain in English”</a>. Oxford University Press. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.oxforddictionaries.com/definition/english/Great-Britain?q=Great+Britain">original</a> la <time datetime="2016-08-14">14 august 2016</time>. Accesat în <time datetime="2014-10-29">29 octombrie 2014</time>. <q>Great Britain is the name for the island that comprises England, Scotland and Wales, although the term is also used loosely to refer to the United Kingdom.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Definition+of+Great+Britain+in+English&rft.pub=Oxford+University+Press&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.oxforddictionaries.com%2Fdefinition%2Fenglish%2FGreat-Britain%3Fq%3DGreat%2BBritain&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-imf2-12"><a href="#cite_ref-imf2_12-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2016/01/weodata/weorept.aspx?pr.x=65&pr.y=9&sy=2014&ey=2021&scsm=1&ssd=1&sort=subject&ds=.&br=1&c=122%2C941%2C124%2C946%2C423%2C137%2C939%2C181%2C172%2C138%2C132%2C182%2C134%2C936%2C174%2C961%2C178%2C184%2C136&s=NGDPD%2CNGDPDPC%2CPPPGDP%2CPPPPC&grp=0&a=">„United Kingdom”</a>. International Monetary Fund. Accesat în <time datetime="2016-04-14">14 aprilie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=United+Kingdom&rft.pub=International+Monetary+Fund&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fexternal%2Fpubs%2Fft%2Fweo%2F2016%2F01%2Fweodata%2Fweorept.aspx%3Fpr.x%3D65%26pr.y%3D9%26sy%3D2014%26ey%3D2021%26scsm%3D1%26ssd%3D1%26sort%3Dsubject%26ds%3D.%26br%3D1%26c%3D122%252C941%252C124%252C946%252C423%252C137%252C939%252C181%252C172%252C138%252C132%252C182%252C134%252C936%252C174%252C961%252C178%252C184%252C136%26s%3DNGDPD%252CNGDPDPC%252CPPPGDP%252CPPPPC%26grp%3D0%26a%3D&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-13"><a href="#cite_ref-13">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.royal.gov.uk/MonarchUK/HowtheMonarchyworks/Whatisconstitutionalmonarchy.aspx">The British Monarchy, What is constitutional monarchy?</a> </li> <li id="cite_note-14"><a href="#cite_ref-14">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/uk.html">CIA, The World Factbook</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190107065049/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/uk.html">Arhivat</a> în <time datetime="2019-01-07">7 ianuarie 2019</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. </li> <li id="cite_note-15"><a href="#cite_ref-15">^</a> The 30 Largest Urban Agglomerations Ranked by Population Size at Each Point in Time, 1950-2030, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://esa.un.org/unpd/wup/CD-ROM/">World Urbanization Prospects, the 2014 revision</a>, Population Division of the <a href="/w/index.php?title=United_Nations_Department_of_Economic_and_Social_Affairs&action=edit&redlink=1" class="new" title="United Nations Department of Economic and Social Affairs — pagină inexistentă">United Nations Department of Economic and Social Affairs</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2671637" class="extiw" title="d:Q2671637">d</a>). </li> <li id="cite_note-page823-16"><a href="#cite_ref-page823_16-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20080909013512/http://www.number10.gov.uk/Page823">„Countries within a country”</a>. Prime Minister's Office. <time datetime="2003-01-10">10 ianuarie 2003</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.number10.gov.uk/Page823">original</a> la <time datetime="2008-09-09">9 septembrie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-08">8 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Countries+within+a+country&rft.pub=Prime+Minister%27s+Office&rft.date=2003-01-10&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.number10.gov.uk%2FPage823&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-devoladmins-17"><a href="#cite_ref-devoladmins_17-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.gov.uk/devolution-of-powers-to-scotland-wales-and-northern-ireland#devolved-administrations">„Devolution of powers to Scotland, Wales and Northern Ireland”</a>. United Kingdom Government. Accesat în <time datetime="2013-04-17">17 aprilie 2013</time>. <q>In a similar way to how the government is formed from members from the two Houses of Parliament, members of the devolved legislatures nominate ministers from among themselves to comprise executives, known as the devolved administrations...</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Devolution+of+powers+to+Scotland%2C+Wales+and+Northern+Ireland&rft.pub=United+Kingdom+Government&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.gov.uk%2Fdevolution-of-powers-to-scotland-wales-and-northern-ireland%23devolved-administrations&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-18"><a href="#cite_ref-18">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/education/7859034.stm">„Fall in UK university students”</a>. BBC News. <time datetime="2009-01-29">29 ianuarie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BBC+News&rft.atitle=Fall+in+UK+university+students&rft.date=2009-01-29&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Feducation%2F7859034.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-19"><a href="#cite_ref-19">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100404062853/http://www.transport-research.info/web/countryprofiles/uk.cfm">„Country Overviews: United Kingdom”</a>. Transport Research Knowledge Centre. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.transport-research.info/web/countryprofiles/uk.cfm">original</a> la <time datetime="2010-04-04">4 aprilie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-03-28">28 martie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Country+Overviews%3A+United+Kingdom&rft.pub=Transport+Research+Knowledge+Centre&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.transport-research.info%2Fweb%2Fcountryprofiles%2Fuk.cfm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-20"><a href="#cite_ref-20">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20121015000000/http://www.direct.gov.uk/en/Governmentcitizensandrights/LivingintheUK/DG_10012517">„Key facts about the United Kingdom”</a>. <a href="/w/index.php?title=Directgov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Directgov — pagină inexistentă">Directgov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5280419" class="extiw" title="d:Q5280419">d</a>). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.direct.gov.uk/en/Governmentcitizensandrights/LivingintheUK/DG_10012517">original</a> la <time datetime="2012-10-15">15 octombrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-06">6 martie 2015</time>. <q><blockquote style="padding-top:0; margin-top:0; padding-left:0; padding-right:0;">The full title of this country is 'the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland'. Great Britain is made up of England, Scotland and Wales. The United Kingdom (UK) is made up of England, Scotland, Wales and Northern Ireland. 'Britain' is used informally, usually meaning the United Kingdom. The Channel Islands and the Isle of Man are not part of the UK.</blockquote></q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Key+facts+about+the+United+Kingdom&rft.pub=%3ADirectgov%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Directgov+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.direct.gov.uk%2Fen%2FGovernmentcitizensandrights%2FLivingintheUK%2FDG_10012517&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-overseasterrirories-21">^ <a href="#cite_ref-overseasterrirories_21-0">a</a> <a href="#cite_ref-overseasterrirories_21-1">b</a> <a href="#cite_ref-overseasterrirories_21-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.gov.uk/government/policies/protecting-and-developing-the-overseas-territories">„Supporting the Overseas Territories”</a>. <a href="/w/index.php?title=Foreign_Office&action=edit&redlink=1" class="new" title="Foreign Office — pagină inexistentă">Foreign Office</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q358834" class="extiw" title="d:Q358834">d</a>). Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Supporting+the+Overseas+Territories&rft.pub=%3AForeign+Office%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Foreign+Office+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.gov.uk%2Fgovernment%2Fpolicies%2Fprotecting-and-developing-the-overseas-territories&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-22"><a href="#cite_ref-22">^</a> <cite class="citation book">Mathias, P. (<time datetime="2001">2001</time>). The First Industrial Nation: the Economic History of Britain, 1700–1914. Londra: Routledge. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-415-26672-6" title="Special:Referințe în cărți/0-415-26672-6">0-415-26672-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+First+Industrial+Nation%3A+the+Economic+History+of+Britain%2C+1700%E2%80%931914&rft.place=Londra&rft.pub=Routledge&rft.date=2001&rft.isbn=0-415-26672-6&rft.au=Mathias%2C+P.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-ferguson-23"><a href="#cite_ref-ferguson_23-0">^</a> <cite class="citation book">Ferguson, Niall (<time datetime="2004">2004</time>). Empire: The rise and demise of the British world order and the lessons for global power. New York: Basic Books. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-465-02328-2" title="Special:Referințe în cărți/0-465-02328-2">0-465-02328-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Empire%3A+The+rise+and+demise+of+the+British+world+order+and+the+lessons+for+global+power&rft.place=New+York&rft.pub=Basic+Books&rft.date=2004&rft.isbn=0-465-02328-2&rft.aulast=Ferguson&rft.aufirst=Niall&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-24"><a href="#cite_ref-24">^</a> <cite class="citation book">T. V. Paul; James J. Wirtz; Michel Fortmann (<time datetime="2005">2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=9jy28vBqscQC&pg=PA59">Balance of Power</a>. State University of New York Press, 2005. pp. 59, 282. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0791464016" title="Special:Referințe în cărți/0791464016">0791464016</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Balance+of+Power&rft.pages=59%2C+282&rft.pub=State+University+of+New+York+Press%2C+2005&rft.date=2005&rft.isbn=0791464016&rft.au=T.+V.+Paul&rft.au=James+J.+Wirtz&rft.au=Michel+Fortmann&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D9jy28vBqscQC%26pg%3DPA59&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-David_M._McCourt-25"><a href="#cite_ref-David_M._McCourt_25-0">^</a> <cite class="citation book">McCourt, David (<time datetime="2014-05-28">28 mai 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=lwpOnwEACAAJ&dq=Britain+and+World+Power+Since+1945:+Constructing+a+Nation%27s+Role+in+International+Politics&hl=en&sa=X&ei=TCJkU8TOE6mS7Abw14HIBg&ved=0CDIQ6AEwAA">Britain and World Power Since 1945: Constructing a Nation's Role in International Politics</a>. United States of America: University of Michigan Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0472072218" title="Special:Referințe în cărți/0472072218">0472072218</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Britain+and+World+Power+Since+1945%3A+Constructing+a+Nation%27s+Role+in+International+Politics&rft.place=United+States+of+America&rft.pub=University+of+Michigan+Press&rft.date=2014-05-28&rft.isbn=0472072218&rft.aulast=McCourt&rft.aufirst=David&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DlwpOnwEACAAJ%26dq%3DBritain%2Band%2BWorld%2BPower%2BSince%2B1945%3A%2BConstructing%2Ba%2BNation%2527s%2BRole%2Bin%2BInternational%2BPolitics%26hl%3Den%26sa%3DX%26ei%3DTCJkU8TOE6mS7Abw14HIBg%26ved%3D0CDIQ6AEwAA&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-SIPRI-26">^ <a href="#cite_ref-SIPRI_26-0">a</a> <a href="#cite_ref-SIPRI_26-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.sipri.org/sites/default/files/Trends-world-military-expenditure-2016.pdf">„Trends in World Military Expenditure, 2016”</a> (PDF) (în engleză). <a href="/wiki/Stockholm_International_Peace_Research_Institute" title="Stockholm International Peace Research Institute">Stockholm International Peace Research Institute</a>. Accesat în <time datetime="2017-04-26">26 aprilie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Trends+in+World+Military+Expenditure%2C+2016&rft.pub=Stockholm+International+Peace+Research+Institute&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.sipri.org%2Fsites%2Fdefault%2Ffiles%2FTrends-world-military-expenditure-2016.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-27"><a href="#cite_ref-27">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190527074630/http://www.scotshistoryonline.co.uk/union.html">„Treaty of Union, 1706”</a>. Scots History Online. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.scotshistoryonline.co.uk/union.html">original</a> la <time datetime="2019-05-27">27 mai 2019</time>. Accesat în <time datetime="2011-08-23">23 august 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Treaty+of+Union%2C+1706&rft.pub=Scots+History+Online&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.scotshistoryonline.co.uk%2Funion.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-28"><a href="#cite_ref-28">^</a> <cite class="citation book">Barnett, Hilaire; Jago, Robert (<time datetime="2011">2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=LYc1tSYonrQC&pg=PA165">Constitutional & Administrative Law</a> (ed. 8th). Abingdon: Routledge. p. 165. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-415-56301-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-415-56301-7">978-0-415-56301-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Constitutional+%26+Administrative+Law&rft.place=Abingdon&rft.pages=165&rft.edition=8th&rft.pub=Routledge&rft.date=2011&rft.isbn=978-0-415-56301-7&rft.aulast=Barnett&rft.aufirst=Hilaire&rft.au=Jago%2C+Robert&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DLYc1tSYonrQC%26pg%3DPA165&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-29"><a href="#cite_ref-29">^</a> Vezi <a href="https://en.wikisource.org/wiki/en:Act_of_Union_1707#Article_1_.28name_of_the_new_kingdom.29" class="extiw" title="wikisource:en:Act of Union 1707">Articolul Unu</a> al Legii de Uniune din 1707. </li> <li id="cite_note-name-30"><a href="#cite_ref-name_30-0">^</a> "After the political union of England and Scotland in 1707, the nation's official name became 'Great Britain'", The American Pageant, Volume 1, Cengage Learning (2012) </li> <li id="cite_note-name2-31"><a href="#cite_ref-name2_31-0">^</a> "From 1707 until 1801 Great Britain was the official designation of the kingdoms of England and Scotland". </li> <li id="cite_note-name3-32"><a href="#cite_ref-name3_32-0">^</a> "In 1707, on the union with Scotland, 'Great Britain' became the official name of the British Kingdom, and so continued until the union with Ireland in 1801". </li> <li id="cite_note-33"><a href="#cite_ref-33">^</a> <cite class="citation web">Gascoigne, Bamber. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.historyworld.net/wrldhis/PlainTextHistories.asp?historyid=ab07">„History of Great Britain (from 1707)”</a> (în engleză). History World. Accesat în <time datetime="2011-07-18">18 iulie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=History+of+Great+Britain+%28from+1707%29&rft.pub=History+World&rft.aulast=Gascoigne&rft.aufirst=Bamber&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.historyworld.net%2Fwrldhis%2FPlainTextHistories.asp%3Fhistoryid%3Dab07&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-35"><a href="#cite_ref-35">^</a> <cite class="citation book">Cottrell, P. (<time datetime="2008">2008</time>). The Irish Civil War 1922–23. p. 85. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-84603-270-9" title="Special:Referințe în cărți/1-84603-270-9">1-84603-270-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Irish+Civil+War+1922%E2%80%9323&rft.pages=85&rft.date=2008&rft.isbn=1-84603-270-9&rft.au=Cottrell%2C+P.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-alphabeticalNI1-36"><a href="#cite_ref-alphabeticalNI1_36-0">^</a> <cite id="CITEREFS._DunnH._Dawson2000" class="citation">S. Dunn; H. Dawson (<time datetime="2000">2000</time>), An Alphabetical Listing of Word, Name and Place in Northern Ireland and the Living Language of Conflict, Lampeter: Edwin Mellen Press, <q>One specific problem—in both general and particular senses—is to know what to call Northern Ireland itself: in the general sense, it is not a country, or a province, or a state—although some refer to it contemptuously as a statelet: the least controversial word appears to be jurisdiction, but this might change.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=An+Alphabetical+Listing+of+Word%2C+Name+and+Place+in+Northern+Ireland+and+the+Living+Language+of+Conflict&rft.place=Lampeter&rft.pub=Edwin+Mellen+Press&rft.date=2000&rft.au=S.+Dunn&rft.au=H.+Dawson&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-37"><a href="#cite_ref-37">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.iso.org/iso/iso_3166-2_newsletter_ii-3_2011-12-13.pdf">„Changes in the list of subdivision names and code elements”</a> (PDF). ISO 3166-2 (în engleză). International Organization for Standardization. <time datetime="2011-12-15">15 decembrie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2012-05-28">28 mai 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=ISO+3166-2&rft.atitle=Changes+in+the+list+of+subdivision+names+and+code+elements&rft.date=2011-12-15&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.iso.org%2Fiso%2Fiso_3166-2_newsletter_ii-3_2011-12-13.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-38"><a href="#cite_ref-38">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=gPkDAQAAIAAJ">Population Trends, Issues 75–82, p.38</a> pe <a href="/wiki/Google_Books" class="mw-redirect" title="Google Books">Google Books</a>, 1994, UK Office of Population Censuses and Surveys </li> <li id="cite_note-citizenship-39"><a href="#cite_ref-citizenship_39-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=2u8rD6F-yg0C&pg=PA7">Life in the United Kingdom: a journey to citizenship, p. 7</a>, p. 7, pe <a href="/wiki/Google_Books" class="mw-redirect" title="Google Books">Google Books</a>, United Kingdom Home Office, 2007, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-11-341313-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-11-341313-3">ISBN: 978-0-11-341313-3</a>. </li> <li id="cite_note-40"><a href="#cite_ref-40">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20141224045523/http://www.ons.gov.uk/ons/dcp171778_346117.xml">„Statistical bulletin: Regional Labour Market Statistics”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ons.gov.uk/ons/dcp171778_346117.xml">original</a> la <time datetime="2014-12-24">24 decembrie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-03-05">5 martie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Statistical+bulletin%3A+Regional+Labour+Market+Statistics&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ons.gov.uk%2Fons%2Fdcp171778_346117.xml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-41"><a href="#cite_ref-41">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140103194604/http://www.gmb.org.uk/newsroom/fall-in-earnings-value-during-recession">„13.4% Fall In Earnings Value During Recession”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gmb.org.uk/newsroom/fall-in-earnings-value-during-recession">original</a> la <time datetime="2014-01-03">3 ianuarie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-03-05">5 martie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=13.4%25+Fall+In+Earnings+Value+During+Recession&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.gmb.org.uk%2Fnewsroom%2Ffall-in-earnings-value-during-recession&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-alphabeticalNI2-42"><a href="#cite_ref-alphabeticalNI2_42-0">^</a> <cite class="citation book">Dunn, Seamus; Dawson, Helen (<time datetime="2000">2000</time>). An Alphabetical Listing of Word, Name and Place in Northern Ireland and the Living Language of Conflict (în engleză). Lampeter: Edwin Mellen Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7734-7711-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7734-7711-7">978-0-7734-7711-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=An+Alphabetical+Listing+of+Word%2C+Name+and+Place+in+Northern+Ireland+and+the+Living+Language+of+Conflict&rft.place=Lampeter&rft.pub=Edwin+Mellen+Press&rft.date=2000&rft.isbn=978-0-7734-7711-7&rft.aulast=Dunn&rft.aufirst=Seamus&rft.au=Dawson%2C+Helen&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-placeApart-43"><a href="#cite_ref-placeApart_43-0">^</a> <cite class="citation book">Murphy, Dervla (<time datetime="1979">1979</time>). A Place Apart (în engleză). Londra: Penguin. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-14-005030-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-14-005030-1">978-0-14-005030-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+Place+Apart&rft.place=Londra&rft.pub=Penguin&rft.date=1979&rft.isbn=978-0-14-005030-1&rft.aulast=Murphy&rft.aufirst=Dervla&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-44"><a href="#cite_ref-44">^</a> <cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=John_Henry_Whyte&action=edit&redlink=1" class="new" title="John Henry Whyte — pagină inexistentă">Whyte, John</a>; <a href="/w/index.php?title=Garret_FitzGerald&action=edit&redlink=1" class="new" title="Garret FitzGerald — pagină inexistentă">FitzGerald, Garret</a> (<time datetime="1991">1991</time>). Interpreting Northern Ireland (în engleză). Oxford: Clarendon Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-827380-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-827380-6">978-0-19-827380-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Interpreting+Northern+Ireland&rft.place=Oxford&rft.pub=Clarendon+Press&rft.date=1991&rft.isbn=978-0-19-827380-6&rft.aulast=Whyte&rft.aufirst=John&rft.au=FitzGerald%2C+Garret&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-46"><a href="#cite_ref-46">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/styleguide/page/0,,184840,00.html">„Guardian Unlimited Style Guide”</a>. Londra: Guardian News and Media Limited. <time datetime="2008-12-19">19 decembrie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2011-08-23">23 august 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Guardian+Unlimited+Style+Guide&rft.date=2008-12-19&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fstyleguide%2Fpage%2F0%2C%2C184840%2C00.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-47"><a href="#cite_ref-47">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/programmes/radio_newsroom/1099593.stm#g">„BBC style guide (Great Britain)”</a>. BBC News. <time datetime="2002-08-19">19 august 2002</time>. Accesat în <time datetime="2011-08-23">23 august 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BBC+News&rft.atitle=BBC+style+guide+%28Great+Britain%29&rft.date=2002-08-19&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fprogrammes%2Fradio_newsroom%2F1099593.stm%23g&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-48"><a href="#cite_ref-48">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20121015000000/http://www.direct.gov.uk/en/Governmentcitizensandrights/LivingintheUK/DG_10012517">„Key facts about the United Kingdom”</a>. Government, citizens and rights (în engleză). HM Government. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.direct.gov.uk/en/Governmentcitizensandrights/LivingintheUK/DG_10012517">original</a> la <time datetime="2012-10-15">15 octombrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-08">8 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Government%2C+citizens+and+rights&rft.atitle=Key+facts+about+the+United+Kingdom&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.direct.gov.uk%2Fen%2FGovernmentcitizensandrights%2FLivingintheUK%2FDG_10012517&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-49"><a href="#cite_ref-49">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.merriam-webster.com/dictionary/great%20britain">„Merriam-Webster Dictionary Online Definition of ''Great Britain''”</a>. <a href="/w/index.php?title=Merriam-Webster&action=edit&redlink=1" class="new" title="Merriam-Webster — pagină inexistentă">Merriam-Webster</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q585329" class="extiw" title="d:Q585329">d</a>). <time datetime="2012-08-31">31 august 2012</time>. Accesat în <time datetime="2013-04-09">9 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Merriam-Webster+Dictionary+Online+Definition+of+%27%26%2339%3BGreat+Britain%27%26%2339%3B&rft.pub=%3AMerriam-Webster%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Merriam-Webster+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.date=2012-08-31&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.merriam-webster.com%2Fdictionary%2Fgreat%2520britain&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-50"><a href="#cite_ref-50">^</a> <a href="/w/index.php?title=New_Oxford_American_Dictionary&action=edit&redlink=1" class="new" title="New Oxford American Dictionary — pagină inexistentă">New Oxford American Dictionary</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3875349" class="extiw" title="d:Q3875349">d</a>): "Great Britain: England, Wales, and Scotland considered as a unit. </li> <li id="cite_note-51"><a href="#cite_ref-51">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.olympic.org/great-britain">„Great Britain”</a>. International Olympic Committee. Accesat în <time datetime="2011-05-10">10 mai 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Great+Britain&rft.pub=International+Olympic+Committee&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.olympic.org%2Fgreat-britain&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-52"><a href="#cite_ref-52">^</a> <cite class="citation news">Mulgrew, John (<time datetime="2012-08-02">2 august 2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.belfasttelegraph.co.uk/news/northern-ireland/team-gb-olympic-name-row-still-simmering-in-northern-ireland-28776939.html">„Team GB Olympic name row still simmering in Northern Ireland”</a>. Belfast Telegraph. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Belfast+Telegraph&rft.atitle=Team+GB+Olympic+name+row+still+simmering+in+Northern+Ireland&rft.date=2012-08-02&rft.aulast=Mulgrew&rft.aufirst=John&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.belfasttelegraph.co.uk%2Fnews%2Fnorthern-ireland%2Fteam-gb-olympic-name-row-still-simmering-in-northern-ireland-28776939.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Bradley-53"><a href="#cite_ref-Bradley_53-0">^</a> <cite class="citation book">Bradley, Anthony Wilfred; Ewing, Keith D. (<time datetime="2007">2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=HT_GS2zgN5QC&pg=PA36">Constitutional and administrative law</a> (în engleză). 1 (ed. 14th). Harlow: Pearson Longman. p. 36. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4058-1207-8" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4058-1207-8">978-1-4058-1207-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Constitutional+and+administrative+law&rft.place=Harlow&rft.pages=36&rft.edition=14th&rft.pub=Pearson+Longman&rft.date=2007&rft.isbn=978-1-4058-1207-8&rft.aulast=Bradley&rft.aufirst=Anthony+Wilfred&rft.au=Ewing%2C+Keith+D.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DHT_GS2zgN5QC%26pg%3DPA36&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-54"><a href="#cite_ref-54">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150923175111/http://www.ark.ac.uk/nilt/2010/Community_Relations/NINATID.html">„Which of these best describes the way you think of yourself?”</a>. Northern Ireland Life and Times Survey 2010 (în engleză). ARK – Access Research Knowledge. <time datetime="2010">2010</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ark.ac.uk/nilt/2010/Community_Relations/NINATID.html">original</a> la <time datetime="2015-09-23">23 septembrie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2010-07-01">1 iulie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Northern+Ireland+Life+and+Times+Survey+2010&rft.atitle=Which+of+these+best+describes+the+way+you+think+of+yourself%3F&rft.date=2010&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ark.ac.uk%2Fnilt%2F2010%2FCommunity_Relations%2FNINATID.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-55"><a href="#cite_ref-55">^</a> <cite class="citation book">Schrijver, Frans (<time datetime="2006">2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=u8gZklxHTMUC&pg=PA275">Regionalism after regionalisation: Spain, France and the United Kingdom</a> (în engleză). Amsterdam University Press. pp. 275–277. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-90-5629-428-1" title="Special:Referințe în cărți/978-90-5629-428-1">978-90-5629-428-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Regionalism+after+regionalisation%3A+Spain%2C+France+and+the+United+Kingdom&rft.pages=275-277&rft.pub=Amsterdam+University+Press&rft.date=2006&rft.isbn=978-90-5629-428-1&rft.aulast=Schrijver&rft.aufirst=Frans&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Du8gZklxHTMUC%26pg%3DPA275&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-56"><a href="#cite_ref-56">^</a> <cite class="citation news">Jack, Ian (<time datetime="2010-12-11">11 decembrie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/commentisfree/2010/dec/11/ian-jack-saddened-by-scotland-going-gaelic">„Why I'm saddened by Scotland going Gaelic”</a>. The Guardian (în engleză). Londra.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=Why+I%27m+saddened+by+Scotland+going+Gaelic&rft.date=2010-12-11&rft.aulast=Jack&rft.aufirst=Ian&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fcommentisfree%2F2010%2Fdec%2F11%2Fian-jack-saddened-by-scotland-going-gaelic&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-57"><a href="#cite_ref-57">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120924102112/http://www.direct.gov.uk/cy/Governmentcitizensandrights/LivingintheUK/DG_10012517CY">„Ffeithiau allweddol am y Deyrnas Unedig”</a> (în engleză). Directgov – Llywodraeth, dinasyddion a hawliau. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.direct.gov.uk/cy/Governmentcitizensandrights/LivingintheUK/DG_10012517CY">original</a> la <time datetime="2012-09-24">24 septembrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-08">8 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ffeithiau+allweddol+am+y+Deyrnas+Unedig&rft.pub=Directgov+%E2%80%93+Llywodraeth%2C+dinasyddion+a+hawliau&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.direct.gov.uk%2Fcy%2FGovernmentcitizensandrights%2FLivingintheUK%2FDG_10012517CY&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-58"><a href="#cite_ref-58">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/wales/south_west/7069001.stm">"Ancient skeleton was 'even older'</a>". </li> <li id="cite_note-59"><a href="#cite_ref-59">^</a> <cite class="citation book">Koch, John T. (<time datetime="2006">2006</time>). Celtic culture: A historical encyclopedia (în engleză). Santa Barbara, CA: ABC-CLIO. p. 973. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-85109-440-0" title="Special:Referințe în cărți/978-1-85109-440-0">978-1-85109-440-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Celtic+culture%3A+A+historical+encyclopedia&rft.place=Santa+Barbara%2C+CA&rft.pages=973&rft.pub=ABC-CLIO&rft.date=2006&rft.isbn=978-1-85109-440-0&rft.aulast=Koch&rft.aufirst=John+T.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-60"><a href="#cite_ref-60">^</a> <cite class="citation encyclopaedia">Davies, John; Jenkins, Nigel; Baines, Menna; <a href="/w/index.php?title=Peredur_Lynch&action=edit&redlink=1" class="new" title="Peredur Lynch — pagină inexistentă">Lynch, Peredur I.</a>, ed. (<time datetime="2008">2008</time>). <a href="/w/index.php?title=The_Welsh_Academy_Encyclopaedia_of_Wales&action=edit&redlink=1" class="new" title="The Welsh Academy Encyclopaedia of Wales — pagină inexistentă">The Welsh Academy Encyclopaedia of Wales</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3405325" class="extiw" title="d:Q3405325">d</a>) (în engleză). Cardiff: University of Wales Press. p. 915. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7083-1953-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7083-1953-6">978-0-7083-1953-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%3AThe+Welsh+Academy+Encyclopaedia+of+Wales%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22The+Welsh+Academy+Encyclopaedia+of+Wales+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.place=Cardiff&rft.pages=915&rft.pub=University+of+Wales+Press&rft.date=2008&rft.isbn=978-0-7083-1953-6&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Short_Athelstan_biography_on_the_BBC_History_website-61"><a href="#cite_ref-Short_Athelstan_biography_on_the_BBC_History_website_61-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/athelstan.shtml">„Short Athelstan biography”</a>. BBC History. Accesat în <time datetime="2013-04-09">9 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Short+Athelstan+biography&rft.pub=BBC+History&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fhistory%2Fhistoric_figures%2Fathelstan.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-62"><a href="#cite_ref-62">^</a> <cite class="citation book">Mackie, J.D. (<time datetime="1991">1991</time>). A History of Scotland (în engleză). Londra: Penguin. pp. 18–19. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-14-013649-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-14-013649-4">978-0-14-013649-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+History+of+Scotland&rft.place=Londra&rft.pages=18-19&rft.pub=Penguin&rft.date=1991&rft.isbn=978-0-14-013649-4&rft.aulast=Mackie&rft.aufirst=J.D.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-63"><a href="#cite_ref-63">^</a> <cite class="citation book">Campbell, Ewan (<time datetime="1999">1999</time>). Saints and Sea-kings: The First Kingdom of the Scots (în engleză). Edinburgh: Canongate. pp. 8–15. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-86241-874-7" title="Special:Referințe în cărți/0-86241-874-7">0-86241-874-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Saints+and+Sea-kings%3A+The+First+Kingdom+of+the+Scots&rft.place=Edinburgh&rft.pages=8-15&rft.pub=Canongate&rft.date=1999&rft.isbn=0-86241-874-7&rft.aulast=Campbell&rft.aufirst=Ewan&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-64"><a href="#cite_ref-64">^</a> <cite class="citation book">Haigh, Christopher (<time datetime="1990">1990</time>). The Cambridge Historical Encyclopedia of Great Britain and Ireland. Cambridge University Press. p. 30. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-39552-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-39552-6">978-0-521-39552-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Cambridge+Historical+Encyclopedia+of+Great+Britain+and+Ireland&rft.pages=30&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1990&rft.isbn=978-0-521-39552-6&rft.aulast=Haigh&rft.aufirst=Christopher&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-65"><a href="#cite_ref-65">^</a> <cite class="citation book">Ganshof, F.L. (<time datetime="1996">1996</time>). Feudalism. University of Toronto. p. 165. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8020-7158-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8020-7158-3">978-0-8020-7158-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Feudalism&rft.pages=165&rft.pub=University+of+Toronto&rft.date=1996&rft.isbn=978-0-8020-7158-3&rft.au=Ganshof%2C+F.L.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-66"><a href="#cite_ref-66">^</a> <cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Marjorie_Chibnall&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marjorie Chibnall — pagină inexistentă">Chibnall, Marjorie</a> (<time datetime="1999">1999</time>). The Debate on the Norman Conquest. Manchester University Press. pp. 115–122. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7190-4913-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7190-4913-2">978-0-7190-4913-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Debate+on+the+Norman+Conquest&rft.pages=115-122&rft.pub=Manchester+University+Press&rft.date=1999&rft.isbn=978-0-7190-4913-2&rft.au=Chibnall%2C+Marjorie&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-67"><a href="#cite_ref-67">^</a> Keen, Maurice. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/history/british/middle_ages/hundred_years_war_01.shtml">"The Hundred Years' War"</a>. BBC History. </li> <li id="cite_note-68"><a href="#cite_ref-68">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/479892/Protestantism/41558/The-Reformation-in-England-and-Scotland">The Reformation in England and Scotland</a> and <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/293754/Ireland/22978/The-Reformation-period">Ireland: The Reformation Period & Ireland under Elizabth I</a>, Encyclopædia Britannica Online. </li> <li id="cite_note-BBC_Tudors-69"><a href="#cite_ref-BBC_Tudors_69-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/history/british/tudors/wales_tudors_01.shtml">„British History in Depth – Wales under the Tudors”</a>. BBC History. <time datetime="2009-11-05">5 noiembrie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2010-09-21">21 septembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=British+History+in+Depth+%E2%80%93+Wales+under+the+Tudors&rft.pub=BBC+History&rft.date=2009-11-05&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fhistory%2Fbritish%2Ftudors%2Fwales_tudors_01.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-70"><a href="#cite_ref-70">^</a> <cite class="citation book">Nicholls, Mark (<time datetime="1999">1999</time>). A history of the modern British Isles, 1529–1603: The two kingdoms. Oxford: Blackwell. pp. 171–172. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-631-19334-0" title="Special:Referințe în cărți/978-0-631-19334-0">978-0-631-19334-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+history+of+the+modern+British+Isles%2C+1529%E2%80%931603%3A+The+two+kingdoms&rft.place=Oxford&rft.pages=171-172&rft.pub=Blackwell&rft.date=1999&rft.isbn=978-0-631-19334-0&rft.aulast=Nicholls&rft.aufirst=Mark&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-71"><a href="#cite_ref-71">^</a> <cite class="citation book">Canny, Nicholas P. (<time datetime="2003">2003</time>). Making Ireland British, 1580–1650. Oxford University Press. pp. 189–200. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-925905-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-925905-2">978-0-19-925905-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Making+Ireland+British%2C+1580%E2%80%931650&rft.pages=189-200&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=2003&rft.isbn=978-0-19-925905-2&rft.aulast=Canny&rft.aufirst=Nicholas+P.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-D._Ross,_2002_p._56-72"><a href="#cite_ref-D._Ross,_2002_p._56_72-0">^</a> Ross, D. (2002). </li> <li id="cite_note-J._Hearn,_2002_p._104-73"><a href="#cite_ref-J._Hearn,_2002_p._104_73-0">^</a> Hearn, J. (2002). </li> <li id="cite_note-74"><a href="#cite_ref-74">^</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-902930-16-9" title="Special:Referințe în cărți/1-902930-16-9">ISBN: 1-902930-16-9</a> </li> <li id="cite_note-75"><a href="#cite_ref-75">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.archontology.org/nations/uk/scotland/01_laws.php">„Scotland and the Commonwealth: 1651–1660”</a>. Archontology.org. <time datetime="2010-03-14">14 martie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Scotland+and+the+Commonwealth%3A+1651%E2%80%931660&rft.pub=Archontology.org&rft.date=2010-03-14&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.archontology.org%2Fnations%2Fuk%2Fscotland%2F01_laws.php&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-76"><a href="#cite_ref-76">^</a> <cite class="citation book">McCarthy, Mathew (<time datetime="2013">2013</time>). Privateering, Piracy and British Policy in Spanish America, 1810-1830 (ed. 1st). Woodbridge: The Boydell Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1843838613" title="Special:Referințe în cărți/1843838613">1843838613</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Privateering%2C+Piracy+and+British+Policy+in+Spanish+America%2C+1810-1830&rft.place=Woodbridge&rft.edition=1st&rft.pub=The+Boydell+Press&rft.date=2013&rft.isbn=1843838613&rft.aulast=McCarthy&rft.aufirst=Mathew&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-77"><a href="#cite_ref-77">^</a> <cite class="citation book">Lodge, Richard (<time datetime="2007">2007</time>) [1910]. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=EBSpvBxGyqcC">The History of England – From the Restoration to the Death of William III (1660–1702)</a> (în engleză) (ed. 1). Woodbridge: Read Books. p. 8. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4067-0897-4" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4067-0897-4">978-1-4067-0897-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+History+of+England+%E2%80%93+From+the+Restoration+to+the+Death+of+William+III+%281660%E2%80%931702%29&rft.place=Woodbridge&rft.pages=8&rft.edition=1&rft.pub=Read+Books&rft.date=2007&rft.isbn=978-1-4067-0897-4&rft.aulast=Lodge&rft.aufirst=Richard&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DEBSpvBxGyqcC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-78"><a href="#cite_ref-78">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20111103013901/http://www.royal-navy.org/lib/index.php?title=Tudor_Period_and_the_Birth_of_a_Regular_Navy_Part_Two">„Tudor Period and the Birth of a Regular Navy”</a>. Royal Navy History (în engleză). Institute of Naval History. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.royal-navy.org/lib/index.php?title=Tudor_Period_and_the_Birth_of_a_Regular_Navy_Part_Two">original</a> la <time datetime="2011-11-03">3 noiembrie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-08">8 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Royal+Navy+History&rft.atitle=Tudor+Period+and+the+Birth+of+a+Regular+Navy&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.royal-navy.org%2Flib%2Findex.php%3Ftitle%3DTudor_Period_and_the_Birth_of_a_Regular_Navy_Part_Two&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-79"><a href="#cite_ref-79">^</a> <cite id="refOHBEv1" class="citation book">Canny, Nicholas (<time datetime="1998">1998</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=eQHSivGzEEMC">The Origins of Empire, The Oxford History of the British Empire Volume I</a> (în engleză). Oxford University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-19-924676-9" title="Special:Referințe în cărți/0-19-924676-9">0-19-924676-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Origins+of+Empire%2C+The+Oxford+History+of+the+British+Empire+Volume+I&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=1998&rft.isbn=0-19-924676-9&rft.aulast=Canny&rft.aufirst=Nicholas&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DeQHSivGzEEMC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-80"><a href="#cite_ref-80">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nationalarchives.gov.uk/pathways/citizenship/rise_parliament/docs/articles_union.htm">„Articles of Union with Scotland 1707”</a>. UK Parliament. Accesat în <time datetime="2008-10-19">19 octombrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Articles+of+Union+with+Scotland+1707&rft.pub=UK+Parliament&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nationalarchives.gov.uk%2Fpathways%2Fcitizenship%2Frise_parliament%2Fdocs%2Farticles_union.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-81"><a href="#cite_ref-81">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.parliament.uk/about/living-heritage/evolutionofparliament/legislativescrutiny/">„Acts of Union 1707”</a>. UK Parliament. Accesat în <time datetime="2011-01-06">6 ianuarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Acts+of+Union+1707&rft.pub=UK+Parliament&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.parliament.uk%2Fabout%2Fliving-heritage%2Fevolutionofparliament%2Flegislativescrutiny%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-82"><a href="#cite_ref-82">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190527074630/http://www.scotshistoryonline.co.uk/union.html">„Treaty (act) of Union 1706”</a>. Scottish History online. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.scotshistoryonline.co.uk/union.html">original</a> la <time datetime="2019-05-27">27 mai 2019</time>. Accesat în <time datetime="2011-02-03">3 februarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Treaty+%28act%29+of+Union+1706&rft.pub=Scottish+History+online&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.scotshistoryonline.co.uk%2Funion.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-83"><a href="#cite_ref-83">^</a> Library of Congress, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/?id=BQDgr_XvsHoC&pg=PA73">The Impact of the American Revolution Abroad</a>, p. 73. </li> <li id="cite_note-84"><a href="#cite_ref-84">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://portal.unesco.org/education/en/ev.php-URL_ID=9462&URL_DO=DO_PRINTPAGE&URL_SECTION=201.html">"Anti-Slavery International"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://arquivo.pt/wayback/20160513171717/http://portal.unesco.org/education/en/ev.php-URL_ID=9462&URL_DO=DO_PRINTPAGE&URL_SECTION=201.html">Arhivat</a> în <time datetime="2016-05-13">13 mai 2016</time>, la Arhiva Web Portugheză. </li> <li id="cite_note-85"><a href="#cite_ref-85">^</a> Loosemore, Jo (2007). </li> <li id="cite_note-86"><a href="#cite_ref-86">^</a> <cite class="citation book">Lovejoy, Paul E. (<time datetime="2000">2000</time>). Transformations in Slavery: A History of Slavery in Africa (ed. 2nd). New York: Cambridge University Press. p. 290. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0521780128" title="Special:Referințe în cărți/0521780128">0521780128</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Transformations+in+Slavery%3A+A+History+of+Slavery+in+Africa&rft.place=New+York&rft.pages=290&rft.edition=2nd&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2000&rft.isbn=0521780128&rft.aulast=Lovejoy&rft.aufirst=Paul+E.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-87"><a href="#cite_ref-87">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120415061235/http://www.actofunion.ac.uk/actofunion.htm#act">„The Act of Union”</a>. Act of Union Virtual Library. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.actofunion.ac.uk/actofunion.htm#act">original</a> la <time datetime="2012-04-15">15 aprilie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2006-05-15">15 mai 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Act+of+Union&rft.pub=Act+of+Union+Virtual+Library&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.actofunion.ac.uk%2Factofunion.htm%23act&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-88"><a href="#cite_ref-88">^</a> Tellier, L.-N. (2009). </li> <li id="cite_note-89"><a href="#cite_ref-89">^</a> <a class="mw-selflink selflink">Johnston</a>, pp. 508-10. </li> <li id="cite_note-90"><a href="#cite_ref-90">^</a> <a class="mw-selflink selflink">Porter</a>, p. 332. </li> <li id="cite_note-91"><a href="#cite_ref-91">^</a> Sondhaus, L. (2004). </li> <li id="cite_note-92"><a href="#cite_ref-92">^</a> <cite id="refOHBEv3" class="citation book">Porter, Andrew (<time datetime="1998">1998</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/?id=oo3F2X8IDeEC">The Nineteenth Century, The Oxford History of the British Empire Volume III</a>. Oxford University Press. p. 332. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-19-924678-5" title="Special:Referințe în cărți/0-19-924678-5">0-19-924678-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Nineteenth+Century%2C+The+Oxford+History+of+the+British+Empire+Volume+III&rft.pages=332&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=1998&rft.isbn=0-19-924678-5&rft.aulast=Porter&rft.aufirst=Andrew&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2F%3Fid%3Doo3F2X8IDeEC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-93"><a href="#cite_ref-93">^</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-86189-202-0" title="Special:Referințe în cărți/1-86189-202-0">ISBN: 1-86189-202-0</a> </li> <li id="cite_note-94"><a href="#cite_ref-94">^</a> <cite id="refOHBEv3" class="citation book">Porter, Andrew (<time datetime="1998">1998</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=oo3F2X8IDeEC">The Nineteenth Century, The Oxford History of the British Empire Volume III</a>. Oxford University Press. p. 8. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-19-924678-5" title="Special:Referințe în cărți/0-19-924678-5">0-19-924678-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Nineteenth+Century%2C+The+Oxford+History+of+the+British+Empire+Volume+III&rft.pages=8&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=1998&rft.isbn=0-19-924678-5&rft.aulast=Porter&rft.aufirst=Andrew&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Doo3F2X8IDeEC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-95"><a href="#cite_ref-95">^</a> <cite id="refMarshall" class="citation web">Marshall, P.J. (<time datetime="1996">1996</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=S2EXN8JTwAEC">„The Cambridge Illustrated History of the British Empire”</a> (în engleză). Cambridge University Press. pp. 156–57. Accesat în <time datetime="2013-04-28">28 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Cambridge+Illustrated+History+of+the+British+Empire&rft.pages=156-57&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1996&rft.aulast=Marshall&rft.aufirst=P.J.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DS2EXN8JTwAEC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-96"><a href="#cite_ref-96">^</a> <cite id="refOHBEv3" class="citation book">Tompson, Richard S. (<time datetime="2003">2003</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/?id=H5kcJqmXk2oC&pg=PA63">Great Britain: a reference guide from the Renaissance to the present</a>. New York: Facts on File. p. 63. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8160-4474-0" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8160-4474-0">978-0-8160-4474-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Great+Britain%3A+a+reference+guide+from+the+Renaissance+to+the+present&rft.place=New+York&rft.pages=63&rft.pub=Facts+on+File&rft.date=2003&rft.isbn=978-0-8160-4474-0&rft.aulast=Tompson&rft.aufirst=Richard+S.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2F%3Fid%3DH5kcJqmXk2oC%26pg%3DPA63&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-97"><a href="#cite_ref-97">^</a> <cite id="refMarshall" class="citation book">Hosch, William L. (<time datetime="2009">2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=S2EXN8JTwAEC">World War I: People, Politics, and Power</a>. America at War (în engleză). New York: Britannica Educational Publishing. p. 21. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-61530-048-8" title="Special:Referințe în cărți/978-1-61530-048-8">978-1-61530-048-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=World+War+I%3A+People%2C+Politics%2C+and+Power&rft.place=New+York&rft.series=America+at+War&rft.pages=21&rft.pub=Britannica+Educational+Publishing&rft.date=2009&rft.isbn=978-1-61530-048-8&rft.aulast=Hosch&rft.aufirst=William+L.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DS2EXN8JTwAEC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-98"><a href="#cite_ref-98">^</a> <cite class="citation book">Zarembka, Paul (<time datetime="2013">2013</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=NSrwpggmHigC&pg=PP1">Contradictions: Finance, Greed, and Labor Unequally Paid</a> (în engleză). New York: Emerald Group Publishing. p. 63. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781781906705" title="Special:Referințe în cărți/9781781906705">9781781906705</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Contradictions%3A+Finance%2C+Greed%2C+and+Labor+Unequally+Paid&rft.place=New+York&rft.pages=63&rft.pub=Emerald+Group+Publishing&rft.date=2013&rft.isbn=9781781906705&rft.aulast=Zarembka&rft.aufirst=Paul&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DNSrwpggmHigC%26pg%3DPP1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-99"><a href="#cite_ref-99">^</a> Sophia A. Van Wingerden, The women's suffrage movement in Britain, 1866-1928 (1999) ch 1. </li> <li id="cite_note-100"><a href="#cite_ref-100">^</a> Turner, John (1988). </li> <li id="cite_note-101"><a href="#cite_ref-101">^</a> Turner, J. (1988). </li> <li id="cite_note-Westwell&Cove-102"><a href="#cite_ref-Westwell&Cove_102-0">^</a> Westwell, I.; Cove, D. (eds) (2002). </li> <li id="cite_note-103"><a href="#cite_ref-103">^</a> SR&O 1921, No. 533 of 3 May 1921. </li> <li id="cite_note-CAIN-104"><a href="#cite_ref-CAIN_104-0">^</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-04-445109-1" title="Special:Referințe în cărți/0-04-445109-1">ISBN: 0-04-445109-1</a> </li> <li id="cite_note-105"><a href="#cite_ref-105">^</a> Rubinstein, W. D. (2004). </li> <li id="cite_note-106"><a href="#cite_ref-106">^</a> <cite class="citation book">Doenecke, Justus D.; Stoler, Mark A. (<time datetime="2005">2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=xdMF9rX6mX8C&pg=PA62">Debating Franklin D. Roosevelt's foreign policies, 1933–1945</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-8476-9416-X" title="Special:Referințe în cărți/0-8476-9416-X">0-8476-9416-X</a>. Accesat în <time datetime="2016-03-19">19 martie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Debating+Franklin+D.+Roosevelt%27s+foreign+policies%2C+1933%E2%80%931945&rft.date=2005&rft.isbn=0-8476-9416-X&rft.aulast=Doenecke&rft.aufirst=Justus+D.&rft.au=Stoler%2C+Mark+A.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DxdMF9rX6mX8C%26pg%3DPA62&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-107"><a href="#cite_ref-107">^</a> <cite class="citation journal">Kelly, Brian. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.iup.edu/WorkArea/DownloadAsset.aspx?id=37681">„The Four Policemen and. Postwar Planning, 1943-1945: The Collision of Realist and. Idealist Perspectives”</a> (în engleză). Accesat în <time datetime="2015-08-25">25 august 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=The+Four+Policemen+and.+Postwar+Planning%2C+1943-1945%3A+The+Collision+of+Realist+and.+Idealist+Perspectives.&rft.aulast=Kelly&rft.aufirst=Brian&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.iup.edu%2FWorkArea%2FDownloadAsset.aspx%3Fid%3D37681&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-108"><a href="#cite_ref-108">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nytimes.com/2006/12/28/business/worldbusiness/28iht-nazi.4042453.html">„Britain to make its final payment on World War II loan from U.S”</a>. The New York Times. <time datetime="2006-12-28">28 decembrie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2011-08-25">25 august 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=Britain+to+make+its+final+payment+on+World+War+II+loan+from+U.S.&rft.date=2006-12-28&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nytimes.com%2F2006%2F12%2F28%2Fbusiness%2Fworldbusiness%2F28iht-nazi.4042453.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-109"><a href="#cite_ref-109">^</a> <cite class="citation book">Francis, Martin (<time datetime="1997">1997</time>). Ideas and policies under Labour, 1945–1951: Building a new Britain. Manchester University Press. pp. 225–233. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7190-4833-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7190-4833-3">978-0-7190-4833-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Ideas+and+policies+under+Labour%2C+1945%E2%80%931951%3A+Building+a+new+Britain&rft.pages=225-233&rft.pub=Manchester+University+Press&rft.date=1997&rft.isbn=978-0-7190-4833-3&rft.aulast=Francis&rft.aufirst=Martin&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-110"><a href="#cite_ref-110">^</a> <cite class="citation book">Lee, Stephen J.; Stoler, Mark A. (<time datetime="1996">1996</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=xdMF9rX6mX8C&pg=PA62">Aspects of British political history, 1914–1995</a> (în engleză). Londra; New York: Routledge. pp. 173–199. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-415-13103-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-415-13103-2">978-0-415-13103-2</a>. Accesat în <time datetime="2016-03-19">19 martie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Aspects+of+British+political+history%2C+1914%E2%80%931995&rft.place=Londra%3B+New+York&rft.pages=173-199&rft.pub=Routledge&rft.date=1996&rft.isbn=978-0-415-13103-2&rft.aulast=Lee&rft.aufirst=Stephen+J.&rft.au=Stoler%2C+Mark+A.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DxdMF9rX6mX8C%26pg%3DPA62&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-111"><a href="#cite_ref-111">^</a> <cite class="citation journal">Larres, Klaus (<time datetime="2009">2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=7D66_9YOof4C&pg=PA118">„A companion to Europe since 1945”</a> (în engleză). Chichester: Wiley-Blackwell: 118. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4051-0612-2" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4051-0612-2">978-1-4051-0612-2</a>. Accesat în <time datetime="2015-08-25">25 august 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=A+companion+to+Europe+since+1945&rft.pages=118&rft.date=2009&rft.isbn=978-1-4051-0612-2&rft.aulast=Larres&rft.aufirst=Klaus&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D7D66_9YOof4C%26pg%3DPA118&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-112"><a href="#cite_ref-112">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130506071236/http://www.thecommonwealth.org/Templates/System/YearbookHomePage.asp?NodeID=152099&load=countrylist">„Country List”</a>. The New York Times. <a href="/w/index.php?title=Commonwealth_Secretariat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Commonwealth Secretariat — pagină inexistentă">Commonwealth Secretariat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3954348" class="extiw" title="d:Q3954348">d</a>). <time datetime="2009-03-19">19 martie 2009</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.thecommonwealth.org/Templates/System/YearbookHomePage.asp?NodeID=152099&load=countrylist">original</a> la <time datetime="2013-05-06">6 mai 2013</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-08">8 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=Country+List&rft.date=2009-03-19&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.thecommonwealth.org%2FTemplates%2FSystem%2FYearbookHomePage.asp%3FNodeID%3D152099%26load%3Dcountrylist&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-113"><a href="#cite_ref-113">^</a> <cite class="citation book">Julios, Christina (<time datetime="2008">2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/?id=s3RQ4dsFEkoC&pg=PA84">Contemporary British identity: English language, migrants, and public discourse</a>. Studies in migration and diaspora. Aldershot: Ashgate. p. 84. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7546-7158-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7546-7158-9">978-0-7546-7158-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Contemporary+British+identity%3A+English+language%2C+migrants%2C+and+public+discourse&rft.place=Aldershot&rft.series=Studies+in+migration+and+diaspora&rft.pages=84&rft.pub=Ashgate&rft.date=2008&rft.isbn=978-0-7546-7158-9&rft.aulast=Julios&rft.aufirst=Christina&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2F%3Fid%3Ds3RQ4dsFEkoC%26pg%3DPA84&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-114"><a href="#cite_ref-114">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/onthisday/hi/dates/stories/june/6/newsid_2499000/2499297.stm">„1975: UK embraces Europe in referendum”</a>. One This Day. BBC News. Accesat în <time datetime="2015-03-08">8 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=One+This+Day&rft.atitle=1975%3A+UK+embraces+Europe+in+referendum&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2Fonthisday%2Fhi%2Fdates%2Fstories%2Fjune%2F6%2Fnewsid_2499000%2F2499297.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-115"><a href="#cite_ref-115">^</a> <cite class="citation web">Wheeler, Brian; Hunt, Alex. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/uk-politics-32810887">„The UK's EU referendum: All you need to know”</a>. bbc.co.uk.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=bbc.co.uk&rft.atitle=The+UK%27s+EU+referendum%3A+All+you+need+to+know&rft.aulast=Wheeler&rft.aufirst=Brian&rft.au=Hunt%2C+Alex&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fnews%2Fuk-politics-32810887&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-116"><a href="#cite_ref-116">^</a> <cite class="citation news">Aughey, Arthur (<time datetime="2005">2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/onthisday/hi/dates/stories/june/6/newsid_2499000/2499297.stm">„The Politics of Northern Ireland: Beyond the Belfast Agreement”</a>. One This Day. London: Routledge. p. 7. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-415-32788-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-415-32788-6">978-0-415-32788-6</a>. Accesat în <time datetime="2015-03-08">8 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=One+This+Day&rft.atitle=The+Politics+of+Northern+Ireland%3A+Beyond+the+Belfast+Agreement&rft.pages=7&rft.date=2005&rft.isbn=978-0-415-32788-6&rft.aulast=Aughey&rft.aufirst=Arthur&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2Fonthisday%2Fhi%2Fdates%2Fstories%2Fjune%2F6%2Fnewsid_2499000%2F2499297.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Hope-117"><a href="#cite_ref-Hope_117-0">^</a> "The troubles were over, but the killing continued. </li> <li id="cite_note-118"><a href="#cite_ref-118">^</a> Elliot, Marianne (2007). </li> <li id="cite_note-119"><a href="#cite_ref-119">^</a> <cite class="citation book">Dorey, Peter (<time datetime="1995">1995</time>). British politics since 1945. Making contemporary Britain. Oxford: Blackwell. p. 7. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-631-19075-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-631-19075-2">978-0-631-19075-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=British+politics+since+1945&rft.place=Oxford&rft.series=Making+contemporary+Britain&rft.pages=7&rft.pub=Blackwell&rft.date=1995&rft.isbn=978-0-631-19075-2&rft.aulast=Dorey&rft.aufirst=Peter&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-120"><a href="#cite_ref-120">^</a> <cite class="citation book">Griffiths, Alan; Wall, Stuart (<time datetime="2007">2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090823124048/http://vig.pearsoned.co.uk/catalog/uploads/Griffiths_C01.pdf">Applied Economics</a> (PDF) (ed. 11th). Harlow: Financial Times Press. p. 6. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-273-70822-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-273-70822-3">978-0-273-70822-3</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://vig.pearsoned.co.uk/catalog/uploads/Griffiths_C01.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2009-08-23">23 august 2009</time>. Accesat în <time datetime="2010-12-26">26 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Applied+Economics&rft.place=Harlow&rft.pages=6&rft.edition=11th&rft.pub=Financial+Times+Press&rft.date=2007&rft.isbn=978-0-273-70822-3&rft.aulast=Griffiths&rft.aufirst=Alan&rft.au=Wall%2C+Stuart&rft_id=http%3A%2F%2Fvig.pearsoned.co.uk%2Fcatalog%2Fuploads%2FGriffiths_C01.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-121"><a href="#cite_ref-121">^</a> <cite class="citation journal">Keating, Michael (<time datetime="1998-01-01">1 ianuarie 1998</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://publius.oxfordjournals.org/cgi/content/abstract/28/1/217">„Reforging the Union: Devolution and Constitutional Change in the United Kingdom”</a>. Publius: the Journal of Federalism. 28 (1): 217–234. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1093%2Foxfordjournals.pubjof.a029948">10.1093/oxfordjournals.pubjof.a029948</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0048-5950">0048-5950</a>. Accesat în <time datetime="2009-02-04">4 februarie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Publius%3A+the+Journal+of+Federalism&rft.atitle=Reforging+the+Union%3A+Devolution+and+Constitutional+Change+in+the+United+Kingdom&rft.volume=28&rft.issue=1&rft.pages=217-234&rft.date=1998-01-01&rft_id=info%3Adoi%2F10.1093%2Foxfordjournals.pubjof.a029948&rft.issn=0048-5950&rft.aulast=Keating&rft.aufirst=Michael&rft_id=http%3A%2F%2Fpublius.oxfordjournals.org%2Fcgi%2Fcontent%2Fabstract%2F28%2F1%2F217&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-122"><a href="#cite_ref-122">^</a> <cite class="citation book">Jackson, Mike (<time datetime="2011-04-03">3 aprilie 2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ft.com/cms/s/0/a6d31ca2-5e22-11e0-b1d8-00144feab49a.html#axzz1MN2vkt7a">Military action alone will not save Libya</a>. Making contemporary Britain. Londra: Blackwell. pp. 164–223. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-631-19075-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-631-19075-2">978-0-631-19075-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Military+action+alone+will+not+save+Libya&rft.place=Londra&rft.series=Making+contemporary+Britain&rft.pages=164-223&rft.pub=Blackwell&rft.date=2011-04-03&rft.isbn=978-0-631-19075-2&rft.aulast=Jackson&rft.aufirst=Mike&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ft.com%2Fcms%2Fs%2F0%2Fa6d31ca2-5e22-11e0-b1d8-00144feab49a.html%23axzz1MN2vkt7a&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-123"><a href="#cite_ref-123">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/world-europe-18023389">„United Kingdom country profile”</a>. BBC. <time datetime="2013-01-24">24 ianuarie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-04-09">9 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=United+Kingdom+country+profile&rft.date=2013-01-24&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fnews%2Fworld-europe-18023389&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-BBC-124"><a href="#cite_ref-BBC_124-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/uk-scotland-16478121">„Scotland to hold independence poll in 2014 – Salmond”</a>. BBC News. <time datetime="2012-01-10">10 ianuarie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-01-10">10 ianuarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BBC+News&rft.atitle=Scotland+to+hold+independence+poll+in+2014+%E2%80%93+Salmond&rft.date=2012-01-10&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fnews%2Fuk-scotland-16478121&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Washington_Post-125"><a href="#cite_ref-Washington_Post_125-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.washingtonpost.com/world/britons-head-to-the-polls-for-historic-vote-on-eu/2016/06/23/0d466fb0-34a7-11e6-ab9d-1da2b0f24f93_story.html">„In stunning decision, Britain votes to leave the E.U”</a>. Washington Post. <time datetime="2016-06-24">24 iunie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2016-06-24">24 iunie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Washington+Post&rft.atitle=In+stunning+decision%2C+Britain+votes+to+leave+the+E.U.&rft.date=2016-06-24&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.washingtonpost.com%2Fworld%2Fbritons-head-to-the-polls-for-historic-vote-on-eu%2F2016%2F06%2F23%2F0d466fb0-34a7-11e6-ab9d-1da2b0f24f93_story.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-126"><a href="#cite_ref-126">^</a> <cite class="citation news">Bloom, Dan (<time datetime="2017-03-29">29 martie 2017</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mirror.co.uk/news/politics/article-brexit-recap-theresa-ambassador-10118594">„Brexit Day recap: Article 50 officially triggered on historic day as Theresa May warns: 'No turning back'”</a>. Daily Mirror (în engleză). Accesat în <time datetime="2017-03-29">29 martie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Daily+Mirror&rft.atitle=Brexit+Day+recap%3A+Article+50+officially+triggered+on+historic+day+as+Theresa+May+warns%3A+%27No+turning+back%27&rft.date=2017-03-29&rft.aulast=Bloom&rft.aufirst=Dan&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mirror.co.uk%2Fnews%2Fpolitics%2Farticle-brexit-recap-theresa-ambassador-10118594&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Adler-127"><a href="#cite_ref-Adler_127-0">^</a> <cite class="citation news">Adler, Katya (<time datetime="2017-03-29">29 martie 2017</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.com/news/live/uk-politics-39424391?&ns_campaign=bbc_live&ns_linkname=58db9a00e4b04343cfc3890f%26Article%2050%20letter%20handed%20over%26&ns_fee=0#post_58db9a00e4b04343cfc3890f">„Theresa May officially starts Brexit process; Article 50 letter handed over”</a>. BBC News (în engleză). BBC. Accesat în <time datetime="2017-03-29">29 martie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BBC+News&rft.atitle=Theresa+May+officially+starts+Brexit+process%3B+Article+50+letter+handed+over&rft.date=2017-03-29&rft.aulast=Adler&rft.aufirst=Katya&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.com%2Fnews%2Flive%2Fuk-politics-39424391%3F%26ns_campaign%3Dbbc_live%26ns_linkname%3D58db9a00e4b04343cfc3890f%2526Article%252050%2520letter%2520handed%2520over%2526%26ns_fee%3D0%23post_58db9a00e4b04343cfc3890f&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-128"><a href="#cite_ref-128">^</a> Oxford English Dictionary: "British Isles: a geographical term for the islands comprising Great Britain and Ireland with all their offshore islands including the Isle of Man and the Channel Islands." </li> <li id="cite_note-factbook-129">^ <a href="#cite_ref-factbook_129-0">a</a> <a href="#cite_ref-factbook_129-1">b</a> <a href="#cite_ref-factbook_129-2">c</a> <a href="#cite_ref-factbook_129-3">d</a> <a href="#cite_ref-factbook_129-4">e</a> <a href="#cite_ref-factbook_129-5">f</a> Eroare la citare: Etichetă <code><ref></code> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite <code>factbook</code></li> <li id="cite_note-Atlapedia-130">^ <a href="#cite_ref-Atlapedia_130-0">a</a> <a href="#cite_ref-Atlapedia_130-1">b</a> <a href="#cite_ref-Atlapedia_130-2">c</a> <a href="#cite_ref-Atlapedia_130-3">d</a> <a href="#cite_ref-Atlapedia_130-4">e</a> <cite class="citation web">Latimer Clarke Corporation Pty Ltd. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.atlapedia.com/online/countries/unitedki.htm">„United Kingdom – Atlapedia Online”</a>. Atlapedia.com. Accesat în <time datetime="2010-10-26">26 octombrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=United+Kingdom+%E2%80%93+Atlapedia+Online&rft.pub=Atlapedia.com&rft.au=Latimer+Clarke+Corporation+Pty+Ltd&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.atlapedia.com%2Fonline%2Fcountries%2Funitedki.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-131"><a href="#cite_ref-131">^</a> <cite class="citation web">ROG Learning Team (<time datetime="2002-08-23">23 august 2002</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rmg.co.uk/explore/astronomy-and-time/astronomy-facts/history/the-prime-meridian-at-greenwich">„The Prime Meridian at Greenwich”</a>. Royal Museums Greenwich. Royal Museums Greenwich. Accesat în <time datetime="2012-09-11">11 septembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Royal+Museums+Greenwich&rft.atitle=The+Prime+Meridian+at+Greenwich&rft.date=2002-08-23&rft.au=ROG+Learning+Team&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rmg.co.uk%2Fexplore%2Fastronomy-and-time%2Fastronomy-facts%2Fhistory%2Fthe-prime-meridian-at-greenwich&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-UK_coastline-132">^ <a href="#cite_ref-UK_coastline_132-0">a</a> <a href="#cite_ref-UK_coastline_132-1">b</a> <cite class="citation web">Darkes, Giles (ianuarie 2008). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120522042745/http://www.cartography.org.uk/default.asp?contentID=749">„How long is the UK coastline?”</a>. The <a href="/w/index.php?title=British_Cartographic_Society&action=edit&redlink=1" class="new" title="British Cartographic Society — pagină inexistentă">British Cartographic Society</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4969604" class="extiw" title="d:Q4969604">d</a>). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cartography.org.uk/default.asp?contentID=749">original</a> la <time datetime="2012-05-22">22 mai 2012</time>. Accesat în <time datetime="2015-01-24">24 ianuarie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=How+long+is+the+UK+coastline%3F&rft.pub=The+%3ABritish+Cartographic+Society%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22British+Cartographic+Society+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.date=2008-01&rft.aulast=Darkes&rft.aufirst=Giles&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.cartography.org.uk%2Fdefault.asp%3FcontentID%3D749&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-133"><a href="#cite_ref-133">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20101218114514/http://www.eurotunnel.com/ukcP3Main/ukcCorporate/ukcTunnelInfrastructure/ukcInfrastructure">„The Channel Tunnel”</a>. Eurotunnel. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eurotunnel.com/ukcP3Main/ukcCorporate/ukcTunnelInfrastructure/ukcInfrastructure/">original</a> la <time datetime="2010-12-18">18 decembrie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-08">8 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Channel+Tunnel&rft.pub=Eurotunnel&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eurotunnel.com%2FukcP3Main%2FukcCorporate%2FukcTunnelInfrastructure%2FukcInfrastructure%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-134"><a href="#cite_ref-134">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/country_profiles/7327029.stm">„England – Profile”</a>. BBC News. <time datetime="2010-02-11">11 februarie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BBC+News&rft.atitle=England+%E2%80%93+Profile&rft.date=2010-02-11&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F2%2Fhi%2Feurope%2Fcountry_profiles%2F7327029.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-135"><a href="#cite_ref-135">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080621045248/http://www.scotland.org/about/fact-file/index.html">„Scotland Facts”</a>. Scotland Online Gateway. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.scotland.org/about/fact-file/index.html">original</a> la <time datetime="2008-06-21">21 iunie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2008-07-16">16 iulie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Scotland+Facts&rft.pub=Scotland+Online+Gateway&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.scotland.org%2Fabout%2Ffact-file%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-136"><a href="#cite_ref-136">^</a> <cite class="citation news">Winter, Jon (<time datetime="2000-06-01">1 iunie 2000</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.independent.co.uk/travel/uk/the-complete-guide-to-the--scottish-islands-633851.html">„The complete guide to the ... Scottish Islands”</a>. The Independent. London. Accesat în <time datetime="2015-03-08">8 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Independent&rft.atitle=The+complete+guide+to+the+...+Scottish+Islands&rft.date=2000-06-01&rft.aulast=Winter&rft.aufirst=Jon&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.independent.co.uk%2Ftravel%2Fuk%2Fthe-complete-guide-to-the--scottish-islands-633851.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-137"><a href="#cite_ref-137">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.scottish-places.info/features/featurefirst7728.html">„Overview of Highland Boundary Fault”</a>. Gazetteer for Scotland. University of Edinburgh. Accesat în <time datetime="2010-12-27">27 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Gazetteer+for+Scotland&rft.atitle=Overview+of+Highland+Boundary+Fault&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.scottish-places.info%2Ffeatures%2Ffeaturefirst7728.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-138"><a href="#cite_ref-138">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180924202417/http://www.bennevisweather.co.uk/index.asp">„Ben Nevis Weather”</a>. Ben Nevis Weather. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bennevisweather.co.uk/index.asp">original</a> la <time datetime="2018-09-24">24 septembrie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2008-10-26">26 octombrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ben+Nevis+Weather&rft.pub=Ben+Nevis+Weather&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bennevisweather.co.uk%2Findex.asp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-139"><a href="#cite_ref-139">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/country_profiles/6233450.stm">„Profile: Wales”</a>. BBC News. <time datetime="2010-06-09">9 iunie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-11-07">7 noiembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BBC+News&rft.atitle=Profile%3A+Wales&rft.date=2010-06-09&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F2%2Fhi%2Feurope%2Fcountry_profiles%2F6233450.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-140"><a href="#cite_ref-140">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120118133131/http://cain.ulst.ac.uk/ni/geog.htm">„Geography of Northern Ireland”</a>. University of Ulster. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://cain.ulst.ac.uk/ni/geog.htm">original</a> la <time datetime="2012-01-18">18 ianuarie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2006-05-22">22 mai 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Geography+of+Northern+Ireland&rft.pub=University+of+Ulster&rft_id=http%3A%2F%2Fcain.ulst.ac.uk%2Fni%2Fgeog.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-141"><a href="#cite_ref-141">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/67yAsDB9c?url=http://www.metoffice.gov.uk/climate/uk/">„UK climate summaries”</a>. Met Office. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.metoffice.gov.uk/climate/uk/">original</a> la <time datetime="2012-05-27">27 mai 2012</time>. Accesat în <time datetime="2011-05-01">1 mai 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=UK+climate+summaries&rft.pub=Met+Office&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.metoffice.gov.uk%2Fclimate%2Fuk%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-142"><a href="#cite_ref-142">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ukclimateprojections.metoffice.gov.uk/23152">„Atlantic Ocean Circulation (Gulf Stream)”</a>. UK Climate Projections. Met Office. Accesat în <time datetime="2015-03-08">8 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=UK+Climate+Projections&rft.atitle=Atlantic+Ocean+Circulation+%28Gulf+Stream%29&rft_id=http%3A%2F%2Fukclimateprojections.metoffice.gov.uk%2F23152&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-UN-143"><a href="#cite_ref-UN_143-0">^</a> <cite class="citation web"><a href="/wiki/Consiliul_Economic_%C8%99i_Social_al_Na%C8%9Biunilor_Unite" title="Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite">Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite</a> (august 2007). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5lhCIacyi?url=http://unstats.un.org/unsd/geoinfo/9th-UNCSGN-Docs/E-CONF-98-48-Add1.pdf">„Ninth UN Conference on the standardization of Geographical Names”</a> (PDF). UN Statistics Division. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://unstats.un.org/unsd/geoinfo/UNGEGN/docs/9th-uncsgn-docs/report%20of%209th%20uncsgn%20n0750902%20en.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2009-12-01">1 decembrie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2008-10-21">21 octombrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ninth+UN+Conference+on+the+standardization+of+Geographical+Names&rft.pub=UN+Statistics+Division&rft.date=2007-08&rft.au=Consiliul+Economic+%C8%99i+Social+al+Na%C8%9Biunilor+Unite&rft_id=http%3A%2F%2Funstats.un.org%2Funsd%2Fgeoinfo%2FUNGEGN%2Fdocs%2F9th-uncsgn-docs%2Freport%2520of%25209th%2520uncsgn%2520n0750902%2520en.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-barlow-144"><a href="#cite_ref-barlow_144-0">^</a> <cite class="citation book">Barlow, I.M. (<time datetime="1991">1991</time>). Metropolitan Government. London: Routledge. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-415-02099-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-415-02099-2">978-0-415-02099-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Metropolitan+Government&rft.place=London&rft.pub=Routledge&rft.date=1991&rft.isbn=978-0-415-02099-2&rft.aulast=Barlow&rft.aufirst=I.M.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-145"><a href="#cite_ref-145">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5hYQkeu1p?url=http://www.gos.gov.uk/national/">„Welcome to the national site of the Government Office Network”</a>. Government Offices. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gos.gov.uk/national/">original</a> la <time datetime="2009-06-15">15 iunie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2008-07-03">3 iulie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Welcome+to+the+national+site+of+the+Government+Office+Network&rft.pub=Government+Offices&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.gos.gov.uk%2Fnational%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-146"><a href="#cite_ref-146">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080421023053/http://www.london.gov.uk/london-life/city-government/history.jsp">„A short history of London government”</a>. Greater London Authority. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.london.gov.uk/london-life/city-government/history.jsp">original</a> la <time datetime="2008-04-21">21 aprilie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2008-10-04">4 octombrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=A+short+history+of+London+government&rft.pub=Greater+London+Authority&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.london.gov.uk%2Flondon-life%2Fcity-government%2Fhistory.jsp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-147"><a href="#cite_ref-147">^</a> <cite class="citation news">Sherman, Jill; Norfolk, Andrew (<time datetime="2004-11-05">5 noiembrie 2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100525121618/http://www.timesonline.co.uk/tol/news/uk/article503255.ece">„Prescott's dream in tatters as North East rejects assembly”</a>. The Times. London. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.timesonline.co.uk/tol/news/uk/article503255.ece">original</a> la <time datetime="2010-05-25">25 mai 2010</time>. Accesat în <time datetime="2008-02-15">15 februarie 2008</time>. <q>The Government is now expected to tear up its twelve-year-old plan to create eight or nine regional assemblies in England to mirror devolution in Scotland and Wales.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Times&rft.atitle=Prescott%27s+dream+in+tatters+as+North+East+rejects+assembly&rft.date=2004-11-05&rft.aulast=Sherman&rft.aufirst=Jill&rft.au=Norfolk%2C+Andrew&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.timesonline.co.uk%2Ftol%2Fnews%2Fuk%2Farticle503255.ece&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">(necesită abonare) </li> <li id="cite_note-148"><a href="#cite_ref-148">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120118195001/http://www.lga.gov.uk/lga/aio/39780">„Local Authority Elections”</a>. Local Government Association. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.lga.gov.uk/lga/aio/39780">original</a> la <time datetime="2012-01-18">18 ianuarie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-08">8 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Local+Authority+Elections&rft.pub=Local+Government+Association&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.lga.gov.uk%2Flga%2Faio%2F39780&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-149"><a href="#cite_ref-149">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5xJnMrHvK?url=http://www.psa.ac.uk/2007/pps/Bennie.pdf">„STV in Scotland: Local Government Elections 2007”</a> (PDF). Political Studies Association. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.psa.ac.uk/2007/pps/Bennie.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2011-03-20">20 martie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2008-08-02">2 august 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=STV+in+Scotland%3A+Local+Government+Elections+2007&rft.pub=Political+Studies+Association&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.psa.ac.uk%2F2007%2Fpps%2FBennie.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-unitary-150">^ <a href="#cite_ref-unitary_150-0">a</a> <a href="#cite_ref-unitary_150-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150310210146/http://gov.wales/topics/localgovernment/local-authorities/?lang=en">„Unitary authorities”</a>. Welsh Government. <time datetime="2014">2014</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://gov.wales/topics/localgovernment/local-authorities/?lang=en">original</a> la <time datetime="2015-03-10">10 martie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Unitary+authorities&rft.pub=Welsh+Government&rft.date=2014&rft_id=http%3A%2F%2Fgov.wales%2Ftopics%2Flocalgovernment%2Flocal-authorities%2F%3Flang%3Den&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-151"><a href="#cite_ref-151">^</a> <cite class="citation news">Devenport, Mark (<time datetime="2005-11-18">18 noiembrie 2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/northern_ireland/4449092.stm">„NI local government set for shake-up”</a>. BBC News. Accesat în <time datetime="2008-11-15">15 noiembrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=NI+local+government+set+for+shake-up&rft.date=2005-11-18&rft.aulast=Devenport&rft.aufirst=Mark&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fnorthern_ireland%2F4449092.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-152"><a href="#cite_ref-152">^</a> <cite class="citation pressrelease"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080725002254/http://www.northernireland.gov.uk/news/news-doe/news-doe-130308-foster-announces-the.htm">„Foster announces the future shape of local government”</a> (Press release). Northern Ireland Executive. <time datetime="2008-03-13">13 martie 2008</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.northernireland.gov.uk/news/news-doe/news-doe-130308-foster-announces-the.htm">original</a> la <time datetime="2008-07-25">25 iulie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2008-10-20">20 octombrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Foster+announces+the+future+shape+of+local+government&rft.pub=Northern+Ireland+Executive&rft.date=2008-03-13&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.northernireland.gov.uk%2Fnews%2Fnews-doe%2Fnews-doe-130308-foster-announces-the.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-153"><a href="#cite_ref-153">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20191102104306/http://www.justice.gov.uk/downloads/about/moj/our-responsibilities/Background_Briefing_on_the_Crown_Dependencies2.pdf">„Background briefing on the Crown Dependencies: Jersey, Guernsey and the Isle of Man”</a> (PDF). Ministry of Justice. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.justice.gov.uk/downloads/about/moj/our-responsibilities/Background_Briefing_on_the_Crown_Dependencies2.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2019-11-02">2 noiembrie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Background+briefing+on+the+Crown+Dependencies%3A+Jersey%2C+Guernsey+and+the+Isle+of+Man&rft.pub=Ministry+of+Justice&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.justice.gov.uk%2Fdownloads%2Fabout%2Fmoj%2Four-responsibilities%2FBackground_Briefing_on_the_Crown_Dependencies2.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-154"><a href="#cite_ref-154">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20080205135910/http://www.fco.gov.uk/servlet/Front?pagename=OpenMarket/Xcelerate/ShowPage&c=Page&cid=1013618138295">„Overseas Territories”</a>. Foreign & Commonwealth Office. Arhivat din original în <time datetime="2008-02-05">5 februarie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2010-09-06">6 septembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Overseas+Territories&rft.pub=Foreign+%26+Commonwealth+Office&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.fco.gov.uk%2Fservlet%2FFront%3Fpagename%3DOpenMarket%252FXcelerate%252FShowPage%26c%3DPage%26cid%3D1013618138295&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> Mentenanță CS1: BOT: statut necunoscut la original-url (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_BOT:_statut_necunoscut_la_original-url" title="Categorie:Mentenanță CS1: BOT: statut necunoscut la original-url">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-155"><a href="#cite_ref-155">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200412112451/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ay.html">„The World Factbook”</a>. CIA. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ay.html">original</a> la <time datetime="2020-04-12">12 aprilie 2020</time>. Accesat în <time datetime="2010-12-26">26 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+World+Factbook&rft.pub=CIA&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Fgeos%2Fay.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-156"><a href="#cite_ref-156">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20121212135632/http://www.fco.gov.uk/en/travel-and-living-abroad/travel-advice-by-country/country-profile/">„Country profiles”</a>. Foreign & Commonwealth Office. <time datetime="2008-02-21">21 februarie 2008</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.fco.gov.uk/en/travel-and-living-abroad/travel-advice-by-country/country-profile/">original</a> la <time datetime="2012-12-12">12 decembrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Country+profiles&rft.pub=Foreign+%26+Commonwealth+Office&rft.date=2008-02-21&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.fco.gov.uk%2Fen%2Ftravel-and-living-abroad%2Ftravel-advice-by-country%2Fcountry-profile%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-157"><a href="#cite_ref-157">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ukotcf.org/pdf/charters/WhitePaper99full.pdf">„Partnership for Progress and Prosperity”</a> (PDF). <a href="/w/index.php?title=UK_Overseas_Territories_Conservation_Forum&action=edit&redlink=1" class="new" title="UK Overseas Territories Conservation Forum — pagină inexistentă">UK Overseas Territories Conservation Forum</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28223651" class="extiw" title="d:Q28223651">d</a>). Accesat în <time datetime="2017-03-28">28 martie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Partnership+for+Progress+and+Prosperity&rft.pub=%3AUK+Overseas+Territories+Conservation+Forum%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22UK+Overseas+Territories+Conservation+Forum+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ukotcf.org%2Fpdf%2Fcharters%2FWhitePaper99full.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Independent_results-158"><a href="#cite_ref-Independent_results_158-0">^</a> <cite class="citation news">Davison, Phil (<time datetime="1995-08-18">18 august 1995</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.independent.co.uk/news/world/bermudians-vote-to-stay-british-1596724.html">„Bermudians vote to stay British”</a>. <a href="/wiki/The_Independent" title="The Independent">The Independent</a>. London. Accesat în <time datetime="2012-09-11">11 septembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Independent&rft.atitle=Bermudians+vote+to+stay+British&rft.date=1995-08-18&rft.au=Davison%2C+Phil&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.independent.co.uk%2Fnews%2Fworld%2Fbermudians-vote-to-stay-british-1596724.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-159"><a href="#cite_ref-159">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/2420945.stm">„Gibraltar referendum result in quotes”</a>. <a href="/wiki/BBC_News" title="BBC News">BBC News</a>. <time datetime="2002-11-08">8 noiembrie 2002</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Gibraltar+referendum+result+in+quotes&rft.pub=BBC+News&rft.date=2002-11-08&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F2%2Fhi%2Feurope%2F2420945.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-160"><a href="#cite_ref-160">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/uk-21752581">„Falklands: Cameron says Argentina should respect vote”</a>. <a href="/wiki/BBC_News" title="BBC News">BBC News</a>. <time datetime="2013-03-12">12 martie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-03-12">12 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Falklands%3A+Cameron+says+Argentina+should+respect+vote&rft.date=2013-03-12&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fnews%2Fuk-21752581&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-161"><a href="#cite_ref-161">^</a> <cite class="citation web">The Committee Office, House of Commons. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://publications.parliament.uk/pa/cm200910/cmselect/cmjust/56/5604.htm">„House of Commons – Crown Dependencies – Justice Committee”</a>. Publications.parliament.uk. Accesat în <time datetime="2010-11-07">7 noiembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=House+of+Commons+%E2%80%93+Crown+Dependencies+%E2%80%93+Justice+Committee&rft.pub=Publications.parliament.uk&rft.au=The+Committee+Office%2C+House+of+Commons&rft_id=https%3A%2F%2Fpublications.parliament.uk%2Fpa%2Fcm200910%2Fcmselect%2Fcmjust%2F56%2F5604.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-International_recognition-162"><a href="#cite_ref-International_recognition_162-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/273891/crown-dependencies.pdf">Fact sheet on the UK's relationship with the Crown Dependencies – gov.uk</a>, Ministry of Justice. Retrieved 25 august 2014. </li> <li id="cite_note-163"><a href="#cite_ref-163">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20060902092534/http://www.gov.je/ChiefMinister/International%2BRelations/Profile%2Bof%2BJersey.htm">„Profile of Jersey”</a>. <a href="/w/index.php?title=States_Assembly&action=edit&redlink=1" class="new" title="States Assembly — pagină inexistentă">States Assembly</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q946944" class="extiw" title="d:Q946944">d</a>). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gov.je/ChiefMinister/International+Relations/Profile+of+Jersey.htm">original</a> la <time datetime="2006-09-02">2 septembrie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2008-07-31">31 iulie 2008</time>. <q>The legislature passes primary legislation, which requires approval by The Queen in Council, and enacts subordinate legislation in many areas without any requirement for Royal Sanction and under powers conferred by primary legislation.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Profile+of+Jersey&rft.pub=%3AStates+Assembly%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22States+Assembly+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.gov.je%2FChiefMinister%2FInternational%2BRelations%2FProfile%2Bof%2BJersey.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-164"><a href="#cite_ref-164">^</a> <cite class="citation pressrelease"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130430195235/http://www.gov.im/lib/news/cso/chiefministertom.xml">„Chief Minister to meet Channel Islands counterparts – Isle of Man Public Services”</a> (Press release). Isle of Man Government. <time datetime="2012-05-29">29 mai 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gov.im/lib/news/cso/chiefministertom.xml">original</a> la <time datetime="2013-04-30">30 aprilie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-08">8 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Chief+Minister+to+meet+Channel+Islands+counterparts+%E2%80%93+Isle+of+Man+Public+Services&rft.pub=Isle+of+Man+Government&rft.date=2012-05-29&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.gov.im%2Flib%2Fnews%2Fcso%2Fchiefministertom.xml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-165"><a href="#cite_ref-165">^</a> <a href="/w/index.php?title=Bagehot,_Walter&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bagehot, Walter — pagină inexistentă">Bagehot, Walter</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q369022" class="extiw" title="d:Q369022">d</a>) (1867). The English Constitution. Londra: Chapman and Hall. p. 103. </li> <li id="cite_note-166"><a href="#cite_ref-166">^</a> <cite class="citation web">Carter, Sarah. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/67yH6Ly5h?url=http://www.llrx.com/features/uk2.htm">„A Guide To the UK Legal System”</a> (în engleză). <a href="/w/index.php?title=University_of_Kent_at_Canterbury&action=edit&redlink=1" class="new" title="University of Kent at Canterbury — pagină inexistentă">University of Kent at Canterbury</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1516684" class="extiw" title="d:Q1516684">d</a>). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.llrx.com/features/uk2.htm#UK%20Legal%20System">original</a> la <time datetime="2012-05-27">27 mai 2012</time>. Accesat în <time datetime="2006-05-16">16 mai 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=A+Guide+To+the+UK+Legal+System&rft.pub=%3AUniversity+of+Kent+at+Canterbury%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22University+of+Kent+at+Canterbury+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.au=Carter%2C+Sarah&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.llrx.com%2Ffeatures%2Fuk2.htm%23UK%2520Legal%2520System&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-167"><a href="#cite_ref-167">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/67yH6yA8K?url=http://www.parliament.uk/about/how/laws/sovereignty.cfm">„Parliamentary sovereignty”</a> (în engleză). UK Parliament. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.parliament.uk/about/how/laws/sovereignty.cfm">original</a> la <time datetime="2012-05-27">27 mai 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Parliamentary+sovereignty&rft.pub=UK+Parliament&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.parliament.uk%2Fabout%2Fhow%2Flaws%2Fsovereignty.cfm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-169"><a href="#cite_ref-169">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120921004951/http://www.direct.gov.uk/en/Governmentcitizensandrights/UKgovernment/Centralgovernmentandthemonarchy/DG_073444">„The Government, Prime Minister and Cabinet”</a>. Public services all in one place (în engleză). <a href="/w/index.php?title=Directgov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Directgov — pagină inexistentă">Directgov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5280419" class="extiw" title="d:Q5280419">d</a>). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://direct.gov.uk/en/Governmentcitizensandrights/UKgovernment/Centralgovernmentandthemonarchy/DG_073444">original</a> la <time datetime="2012-09-21">21 septembrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Public+services+all+in+one+place&rft.atitle=The+Government%2C+Prime+Minister+and+Cabinet&rft_id=http%3A%2F%2Fdirect.gov.uk%2Fen%2FGovernmentcitizensandrights%2FUKgovernment%2FCentralgovernmentandthemonarchy%2FDG_073444&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-npm-170"><a href="#cite_ref-npm_170-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/uk_politics/6245682.stm">„Brown is UK's new prime minister”</a>. BBC News. <time datetime="2007-06-27">27 iunie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2008-01-23">23 ianuarie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Brown+is+UK%27s+new+prime+minister&rft.date=2007-06-27&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fuk_politics%2F6245682.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Elections_and_voting—UK_Parliament-171"><a href="#cite_ref-Elections_and_voting—UK_Parliament_171-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5uEkDvhFK?url=http://www.parliament.uk/about/how/elections-and-voting/">„Elections and voting”</a>. UK Parliament. <time datetime="2010-11-14">14 noiembrie 2010</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.parliament.uk/about/how/elections-and-voting/">original</a> la <time datetime="2010-11-14">14 noiembrie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2017-02-19">19 februarie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Elections+and+voting&rft.pub=UK+Parliament&rft.date=2010-11-14&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.parliament.uk%2Fabout%2Fhow%2Felections-and-voting%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-The_Parliament_Acts—UK_Parliament-172"><a href="#cite_ref-The_Parliament_Acts—UK_Parliament_172-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5uEjlAYbB?url=http://www.parliament.uk/about/how/laws/parliamentacts/">„The Parliament Acts”</a> (în engleză). UK Parliament. <time datetime="2010-11-14">14 noiembrie 2010</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.parliament.uk/about/how/laws/parliamentacts/">original</a> la <time datetime="2010-11-14">14 noiembrie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2017-02-19">19 februarie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Parliament+Acts&rft.pub=UK+Parliament&rft.date=2010-11-14&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.parliament.uk%2Fabout%2Fhow%2Flaws%2Fparliamentacts%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-173"><a href="#cite_ref-173">^</a> <cite class="citation book">Cornford, James; Dorling, Daniel (<time datetime="1997">1997</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dannydorling.org/wp-content/files/dannydorling_publication_id3179.pdf">„Crooked Margins and Marginal Seats”</a> (PDF). În Pattie, Charles; Denver, David; Fisher, Justin; et al. British Elections and Parties Review, Volume 7 (în engleză). London: Frank Cass. p. 85.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Crooked+Margins+and+Marginal+Seats&rft.btitle=British+Elections+and+Parties+Review%2C+Volume+7&rft.place=London&rft.pages=85&rft.pub=Frank+Cass&rft.date=1997&rft.aulast=Cornford&rft.aufirst=James&rft.au=Dorling%2C+Daniel&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.dannydorling.org%2Fwp-content%2Ffiles%2Fdannydorling_publication_id3179.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-174"><a href="#cite_ref-174">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/programmes/bbc_parliament/2400509.stm">„Ideological Development in the UK”</a> (în engleză). BBC News. <time datetime="2004-11-04">4 noiembrie 2004</time>. Accesat în <time datetime="2017-08-09">9 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ideological+Development+in+the+UK&rft.pub=BBC+News&rft.date=2004-11-04&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fprogrammes%2Fbbc_parliament%2F2400509.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-176"><a href="#cite_ref-176">^</a> <cite class="citation news">McDonald, Henry (<time datetime="2015-05-01">1 mai 2015</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/politics/2015/may/01/sinn-fein-boycott-westminster-michelle-gildernew-election">„Sinn Féin MP says party will always boycott Westminster, despite report”</a>. The Guardian (în engleză). Londra. Accesat în <time datetime="2015-07-07">7 iulie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=Sinn+F%C3%A9in+MP+says+party+will+always+boycott+Westminster%2C+despite+report&rft.date=2015-05-01&rft.aulast=McDonald&rft.aufirst=Henry&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fpolitics%2F2015%2Fmay%2F01%2Fsinn-fein-boycott-westminster-michelle-gildernew-election&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-177"><a href="#cite_ref-177">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/scotland/3432767.stm">„Scots MPs attacked over fees vote”</a> (în engleză). BBC News. <time datetime="2004-01-27">27 ianuarie 2004</time>. Accesat în <time datetime="2008-10-21">21 octombrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Scots+MPs+attacked+over+fees+vote&rft.date=2004-01-27&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fscotland%2F3432767.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-178"><a href="#cite_ref-178">^</a> <cite class="citation news">Taylor, Brian (<time datetime="1998-06-01">1 iunie 1998</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/uk_politics/talking_politics/82358.stm">„Talking Politics: The West Lothian Question”</a> (în engleză). BBC News. Accesat în <time datetime="2008-10-21">21 octombrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Talking+Politics%3A+The+West+Lothian+Question&rft.date=1998-06-01&rft.aulast=Taylor&rft.aufirst=Brian&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fuk_politics%2Ftalking_politics%2F82358.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-bbcnews250313-179"><a href="#cite_ref-bbcnews250313_179-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/uk-politics-21920010">„England-only laws 'need majority from English MPs'”</a> (în engleză). BBC News. <time datetime="2013-03-25">25 martie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-04-28">28 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=England-only+laws+%27need+majority+from+English+MPs%27&rft.date=2013-03-25&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fnews%2Fuk-politics-21920010&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-180"><a href="#cite_ref-180">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/events/scotland_99/the_scottish_parliament/310036.stm">„Scotland's Parliament – powers and structures”</a> (în engleză). BBC News. <time datetime="1999-04-08">8 aprilie 1999</time>. Accesat în <time datetime="2008-10-21">21 octombrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Scotland%27s+Parliament+%E2%80%93+powers+and+structures&rft.date=1999-04-08&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fevents%2Fscotland_99%2Fthe_scottish_parliament%2F310036.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-bbc-result-181"><a href="#cite_ref-bbc-result_181-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/events/scotland-decides/results">„Scotland Votes No”</a> (în engleză). BBC News. <time datetime="2014-09-19">19 septembrie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2017-08-04">4 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Scotland+Votes+No&rft.date=2014-09-19&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fnews%2Fevents%2Fscotland-decides%2Fresults&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-182"><a href="#cite_ref-182">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/events/wales_99/the_welsh_assembly/309033.stm">„Structure and powers of the Assembly”</a> (în engleză). BBC News. <time datetime="1999-04-09">9 aprilie 1999</time>. Accesat în <time datetime="2008-10-21">21 octombrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Structure+and+powers+of+the+Assembly&rft.date=1999-04-09&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fevents%2Fwales_99%2Fthe_welsh_assembly%2F309033.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-northernireland1-183"><a href="#cite_ref-northernireland1_183-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.northernireland.gov.uk/topics/your-executive">„Your Executive”</a> (în engleză). Northern Ireland Executive.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Your+Executive&rft.pub=Northern+Ireland+Executive&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.northernireland.gov.uk%2Ftopics%2Fyour-executive&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-184"><a href="#cite_ref-184">^</a> <cite class="citation journal">Burrows, N. (<time datetime="1999">1999</time>). „Unfinished Business: The Scotland Act 1998”. The Modern Law Review. 62 (2): 241–60 [p. 249]. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1111%2F1468-2230.00203">10.1111/1468-2230.00203</a>. <q>The UK Parliament is sovereign and the Scottish Parliament is subordinate. The White Paper had indicated that this was to be the approach taken in the legislation. The Scottish Parliament is not to be seen as a reflection of the settled will of the people of Scotland or of popular sovereignty but as a reflection of its subordination to a higher legal authority. Following the logic of this argument, the power of the Scottish Parliament to legislate can be withdrawn or overridden...</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Modern+Law+Review&rft.atitle=Unfinished+Business%3A+The+Scotland+Act+1998&rft.volume=62&rft.issue=2&rft.pages=241-60+p.+249&rft.date=1999&rft_id=info%3Adoi%2F10.1111%2F1468-2230.00203&rft.aulast=Burrows&rft.aufirst=N.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-185"><a href="#cite_ref-185">^</a> <cite class="citation journal">Elliot, M. (<time datetime="2004">2004</time>). „United Kingdom: Parliamentary sovereignty under pressure”. International Journal of Constitutional Law. 2 (3): 545–627, 553–554. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1093%2Ficon%2F2.3.545">10.1093/icon/2.3.545</a>. <q>Notwithstanding substantial differences among the schemes, an important common factor is that the U.K. Parliament has not renounced legislative sovereignty in relation to the three nations concerned. For example, the Scottish Parliament is empowered to enact primary legislation on all matters, save those in relation to which competence is explicitly denied ... but this power to legislate on what may be termed "devolved matters" is concurrent with the Westminster Parliament's general power to legislate for Scotland on any matter at all, including devolved matters ... In theory, therefore, Westminster may legislate on Scottish devolved matters whenever it chooses...</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=International+Journal+of+Constitutional+Law&rft.atitle=United+Kingdom%3A+Parliamentary+sovereignty+under+pressure&rft.volume=2&rft.issue=3&rft.pages=545-627%2C+553-554&rft.date=2004&rft_id=info%3Adoi%2F10.1093%2Ficon%2F2.3.545&rft.aulast=Elliot&rft.aufirst=M.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-186"><a href="#cite_ref-186">^</a> <cite class="citation journal">Walker, G. (<time datetime="2010">2010</time>). „Scotland, Northern Ireland, and Devolution, 1945–1979”. Journal of British Studies (în engleză). 39 (1): 124 & 133. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F644536">10.1086/644536</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Journal+of+British+Studies&rft.atitle=Scotland%2C+Northern+Ireland%2C+and+Devolution%2C+1945%E2%80%931979&rft.volume=39&rft.issue=1&rft.pages=124+%26+133&rft.date=2010&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F644536&rft.aulast=Walker&rft.aufirst=G.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-187"><a href="#cite_ref-187">^</a> <cite class="citation journal">Gamble, A. (<time datetime="2006">2006</time>). „The Constitutional Revolution in the United Kingdom”. Publius. 36 (1): 19–35 [p. 29]. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1093%2Fpublius%2Fpjj011">10.1093/publius/pjj011</a>. <q>The British parliament has the power to abolish the Scottish parliament and the Welsh assembly by a simple majority vote in both houses, but since both were sanctioned by referenda, it would be politically difficult to abolish them without the sanction of a further vote by the people. In this way several of the constitutional measures introduced by the Blair government appear to be entrenched and not subject to a simple exercise of parliamentary sovereignty at Westminster.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Publius&rft.atitle=The+Constitutional+Revolution+in+the+United+Kingdom&rft.volume=36&rft.issue=1&rft.pages=19-35+p.+29&rft.date=2006&rft_id=info%3Adoi%2F10.1093%2Fpublius%2Fpjj011&rft.aulast=Gamble&rft.aufirst=A.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-188"><a href="#cite_ref-188">^</a> <cite class="citation journal">Meehan, E. (<time datetime="1999">1999</time>). „The Belfast Agreement—Its Distinctiveness and Points of Cross-Fertilization in the UK's Devolution Programme”. Parliamentary Affairs (în engleză). 52 (1): 19–31 [p. 23]. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1093%2Fpa%2F52.1.19">10.1093/pa/52.1.19</a>. <q>The distinctive involvement of two governments in the Northern Irish problem means that Northern Ireland's new arrangements rest upon an intergovernmental agreement. If this can be equated with a treaty, it could be argued that the forthcoming distribution of power between Westminster and Belfast has similarities with divisions specified in the written constitutions of federal states... Although the Agreement makes the general proviso that Westminster's 'powers to make legislation for Northern Ireland' remains 'unaffected', without an explicit categorical reference to reserved matters, it may be more difficult than in Scotland or Wales for devolved powers to be repatriated. The retraction of devolved powers would not merely entail consultation in Northern Ireland backed implicitly by the absolute power of parliamentary sovereignty but also the renegotiation of an intergovernmental agreement.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Parliamentary+Affairs&rft.atitle=The+Belfast+Agreement%E2%80%94Its+Distinctiveness+and+Points+of+Cross-Fertilization+in+the+UK%27s+Devolution+Programme&rft.volume=52&rft.issue=1&rft.pages=19-31+p.+23&rft.date=1999&rft_id=info%3Adoi%2F10.1093%2Fpa%2F52.1.19&rft.aulast=Meehan&rft.aufirst=E.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-189"><a href="#cite_ref-189">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190527074630/http://www.scotshistoryonline.co.uk/union.html">„The Treaty (act) of the Union of Parliament 1706”</a> (în engleză). Scottish History Online. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.scotshistoryonline.co.uk/union.html">original</a> la <time datetime="2019-05-27">27 mai 2019</time>. Accesat în <time datetime="2008-10-05">5 octombrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Treaty+%28act%29+of+the+Union+of+Parliament+1706&rft.pub=Scottish+History+Online&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.scotshistoryonline.co.uk%2Funion.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-190"><a href="#cite_ref-190">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/uk/8283939.stm">„UK Supreme Court judges sworn in”</a>. BBC News. <time datetime="2009-10-01">1 octombrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=UK+Supreme+Court+judges+sworn+in&rft.date=2009-10-01&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fuk%2F8283939.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-191"><a href="#cite_ref-191">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20090117132005/http://www.dca.gov.uk/consult/supremecourt/supreme.pdf">„Constitutional reform: A Supreme Court for the United Kingdom”</a> (PDF) (în engleză). Department for Constitutional Affairs. iulie 2003. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dca.gov.uk/consult/supremecourt/supreme.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2009-01-17">17 ianuarie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2013-05-13">13 mai 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Constitutional+reform%3A+A+Supreme+Court+for+the+United+Kingdom&rft.pub=Department+for+Constitutional+Affairs&rft.date=2003-07&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.dca.gov.uk%2Fconsult%2Fsupremecourt%2Fsupreme.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-192"><a href="#cite_ref-192">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.jcpc.uk/about/role-of-the-jcpc.html">„Role of the JCPC”</a>. Judicial Committee of the Privy Council. Accesat în <time datetime="2013-04-28">28 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Role+of+the+JCPC&rft.pub=Judicial+Committee+of+the+Privy+Council&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.jcpc.uk%2Fabout%2Frole-of-the-jcpc.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-193"><a href="#cite_ref-193">^</a> <cite class="citation book">Bainham, Andrew (<time datetime="1998">1998</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=AF303DEl0MkC&pg=PA298">The international survey of family law: 1996</a> (în engleză). Haga: Martinus Nijhoff. p. 298. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-90-411-0573-8" title="Special:Referințe în cărți/978-90-411-0573-8">978-90-411-0573-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+international+survey+of+family+law%3A+1996&rft.place=Haga&rft.pages=298&rft.pub=Martinus+Nijhoff&rft.date=1998&rft.isbn=978-90-411-0573-8&rft.aulast=Bainham&rft.aufirst=Andrew&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DAF303DEl0MkC%26pg%3DPA298&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-194"><a href="#cite_ref-194">^</a> <cite class="citation book">Adeleye, Gabriel; Acquah-Dadzie, Kofi; Sienkewicz, Thomas; McDonough, James (<time datetime="1999">1999</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=a4ddQNrt8e8C&pg=PA371">World dictionary of foreign expressions</a> (în engleză). Waucojnda, IL: Bolchazy-Carducci. p. 371. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-86516-423-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-86516-423-9">978-0-86516-423-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=World+dictionary+of+foreign+expressions&rft.place=Waucojnda%2C+IL&rft.pages=371&rft.pub=Bolchazy-Carducci&rft.date=1999&rft.isbn=978-0-86516-423-9&rft.au=Adeleye%2C+Gabriel&rft.au=Acquah-Dadzie%2C+Kofi&rft.au=Sienkewicz%2C+Thomas&rft.au=McDonough%2C+James&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Da4ddQNrt8e8C%26pg%3DPA371&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-195"><a href="#cite_ref-195">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130414202207/http://alpn.edu.au/node/66">„The Australian courts and comparative law”</a> (în engleză). Australian Law Postgraduate Network. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.alpn.edu.au/node/66">original</a> la <time datetime="2013-04-14">14 aprilie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Australian+courts+and+comparative+law&rft.pub=Australian+Law+Postgraduate+Network&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.alpn.edu.au%2Fnode%2F66&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-196"><a href="#cite_ref-196">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080731094308/http://www.scotcourts.gov.uk/session/index.asp">„Court of Session – Introduction”</a>. Scottish Courts. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.scotcourts.gov.uk/session/index.asp">original</a> la <time datetime="2008-07-31">31 iulie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-08">8 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Court+of+Session+%E2%80%93+Introduction&rft.pub=Scottish+Courts&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.scotcourts.gov.uk%2Fsession%2Findex.asp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-197"><a href="#cite_ref-197">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080912204821/http://www.scotcourts.gov.uk/justiciary/index.asp">„High Court of Justiciary – Introduction”</a> (în engleză). Scottish Courts. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.scotcourts.gov.uk/justiciary/index.asp">original</a> la <time datetime="2008-09-12">12 septembrie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=High+Court+of+Justiciary+%E2%80%93+Introduction&rft.pub=Scottish+Courts&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.scotcourts.gov.uk%2Fjusticiary%2Findex.asp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-198"><a href="#cite_ref-198">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131206120915/http://www.publications.parliament.uk/pa/ld199697/ldinfo/ld08judg/bluebook/bluebk03.htm">„House of Lords – Practice Directions on Permission to Appeal”</a> (în engleză). UK Parliament. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://publications.parliament.uk/pa/ld199697/ldinfo/ld08judg/bluebook/bluebk03.htm">original</a> la <time datetime="2013-12-06">6 decembrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-08">8 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=House+of+Lords+%E2%80%93+Practice+Directions+on+Permission+to+Appeal&rft.pub=UK+Parliament&rft_id=https%3A%2F%2Fpublications.parliament.uk%2Fpa%2Fld199697%2Fldinfo%2Fld08judg%2Fbluebook%2Fbluebk03.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-199"><a href="#cite_ref-199">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080901115348/http://www.scotcourts.gov.uk/introduction.asp">„Introduction”</a> (în engleză). Scottish Courts. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.scotcourts.gov.uk/introduction.asp">original</a> la <time datetime="2008-09-01">1 septembrie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Introduction&rft.pub=Scottish+Courts&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.scotcourts.gov.uk%2Fintroduction.asp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-200"><a href="#cite_ref-200">^</a> <cite class="citation journal">Samuel Bray (<time datetime="2005">2005</time>). „Not proven: introducing a third verdict”. The University of Chicago Law Review (în engleză). 72 (4): 1299. <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/4495530">4495530</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+University+of+Chicago+Law+Review&rft.atitle=Not+proven%3A+introducing+a+third+verdict&rft.volume=72&rft.issue=4&rft.pages=1299&rft.date=2005&rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F4495530&rft.au=Samuel+Bray&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-201"><a href="#cite_ref-201">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ons.gov.uk/ons/dcp171778_419450.pdf">„Crime in England and Wales, Year Ending June 2015”</a> (PDF) (în engleză).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Crime+in+England+and+Wales%2C+Year+Ending+June+2015&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ons.gov.uk%2Fons%2Fdcp171778_419450.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-202"><a href="#cite_ref-202">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.gov.uk/government/statistics/prison-population-figures-2015">„UK prison population figures”</a>. British Government. Accesat în <time datetime="2015-11-10">10 noiembrie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=British+Government&rft.atitle=UK+prison+population+figures&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.gov.uk%2Fgovernment%2Fstatistics%2Fprison-population-figures-2015&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-ICPS-203"><a href="#cite_ref-ICPS_203-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.prisonstudies.org/highest-to-lowest">Highest to Lowest</a>. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.prisonstudies.org/world-prison-brief">World Prison Brief</a>. <a href="/w/index.php?title=International_Centre_for_Prison_Studies&action=edit&redlink=1" class="new" title="International Centre for Prison Studies — pagină inexistentă">International Centre for Prison Studies</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6049112" class="extiw" title="d:Q6049112">d</a>). </li> <li id="cite_note-204"><a href="#cite_ref-204">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.statista.com/statistics/283093/homicide-in-england-and-wales-uk-y-on-y/">„• England & Wales: Recorded homicides 2002–2015 – UK Statistics”</a>. Statista (în engleză).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Statista&rft.atitle=%E2%80%A2+England+%26+Wales%3A+Recorded+homicides+2002%E2%80%932015+%E2%80%93+UK+Statistics&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.statista.com%2Fstatistics%2F283093%2Fhomicide-in-england-and-wales-uk-y-on-y%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-205"><a href="#cite_ref-205">^</a> <cite class="citation web">Tom Batchelor. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.express.co.uk/news/uk/612396/Sexual-offences-highest-levels-records-began-overall-crimes-fall">„Sexual offences at highest levels since records began but overall crimes fall – UK – News – Daily Express”</a>. Express.co.uk (în engleză).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Express.co.uk&rft.atitle=Sexual+offences+at+highest+levels+since+records+began+but+overall+crimes+fall+%E2%80%93+UK+%E2%80%93+News+%E2%80%93+Daily+Express&rft.au=Tom+Batchelor&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.express.co.uk%2Fnews%2Fuk%2F612396%2FSexual-offences-highest-levels-records-began-overall-crimes-fall&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-206"><a href="#cite_ref-206">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.com/news/uk-scotland-34389987">„Scottish homicide figures fall to another record low”</a> (în engleză). BBC News.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Scottish+homicide+figures+fall+to+another+record+low&rft.pub=BBC+News&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.com%2Fnews%2Fuk-scotland-34389987&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-207"><a href="#cite_ref-207">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.gov.uk/government/publications/prime-ministers-letter-to-donald-tusk-triggering-article-50/prime-ministers-letter-to-donald-tusk-triggering-article-50">„Prime Minister's letter to Donald Tusk triggering Article 50”</a>. GOV.UK.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=GOV.UK&rft.atitle=Prime+Minister%E2%80%99s+letter+to+Donald+Tusk+triggering+Article+50&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.gov.uk%2Fgovernment%2Fpublications%2Fprime-ministers-letter-to-donald-tusk-triggering-article-50%2Fprime-ministers-letter-to-donald-tusk-triggering-article-50&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-208"><a href="#cite_ref-208">^</a> Swaine, Jon (13 ianuarie 2009). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/barackobama/4226246/Barack-Obama-presidency-will-strengthen-special-relationship-says-Gordon-Brown.html">„Barack Obama presidency will strengthen special relationship, says Gordon Brown”</a>. The Daily Telegraph (Londra). Accesat la 3 mai 2011. </li> <li id="cite_note-209"><a href="#cite_ref-209">^</a> Kirchner, E. J.; Sperling, J. (2007). Global Security Governance: Competing Perceptions of Security in the 21st century. Londra: Taylor & Francis. p. 100. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-415-39162-8" title="Special:Referințe în cărți/0-415-39162-8">ISBN: 0-415-39162-8</a> </li> <li id="cite_note-210"><a href="#cite_ref-210">^</a> <cite class="citation web">The Committee Office, House of Commons (<time datetime="2009-02-19">19 februarie 2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130112222226/http://www.parliament.the-stationery-office.co.uk/pa/cm200809/cmselect/cmintdev/220/22007.htm">„DFID's expenditure on development assistance”</a> (în engleză). UK Parliament. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.parliament.the-stationery-office.co.uk/pa/cm200809/cmselect/cmintdev/220/22007.htm">original</a> la <time datetime="2013-01-12">12 ianuarie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-04-28">28 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=DFID%27s+expenditure+on+development+assistance&rft.pub=UK+Parliament&rft.date=2009-02-19&rft.au=The+Committee+Office%2C+House+of+Commons&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.parliament.the-stationery-office.co.uk%2Fpa%2Fcm200809%2Fcmselect%2Fcmintdev%2F220%2F22007.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-211"><a href="#cite_ref-211">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mod.uk/DefenceInternet/Home/">„Ministry of Defence”</a> (în engleză). Ministry of Defence. Accesat în <time datetime="2012-02-21">21 februarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ministry+of+Defence&rft.pub=Ministry+of+Defence&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mod.uk%2FDefenceInternet%2FHome%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Speaker-212"><a href="#cite_ref-Speaker_212-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.parliament.uk/business/news/2012/march/speaker-addresses-hm-the-queen/">„Speaker addresses Her Majesty Queen Elizabeth II”</a> (în engleză). UK Parliament. <time datetime="2012-03-30">30 martie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2013-04-28">28 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Speaker+addresses+Her+Majesty+Queen+Elizabeth+II&rft.pub=UK+Parliament&rft.date=2012-03-30&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.parliament.uk%2Fbusiness%2Fnews%2F2012%2Fmarch%2Fspeaker-addresses-hm-the-queen%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Facilities-213"><a href="#cite_ref-Facilities_213-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://publications.parliament.uk/cgi-bin/newhtml_hl?DB=semukparl&STEMMER=en&WORDS=raf%20diego%20garcia&ALL=RAF&ANY=&PHRASE=%22Diego%20Garcia%20%22&CATEGORIES=&SIMPLE=&SPEAKER=&COLOUR=red&STYLE=s&ANCHOR=50221w33.html_spnew0&URL=/pa/cm200405/cmhansrd/vo050221/text/50221w33.htm#50221w33.html_spnew0">„House of Commons Hansard”</a> (în engleză). UK Parliament. Accesat în <time datetime="2008-10-23">23 octombrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=House+of+Commons+Hansard&rft.pub=UK+Parliament&rft_id=https%3A%2F%2Fpublications.parliament.uk%2Fcgi-bin%2Fnewhtml_hl%3FDB%3Dsemukparl%26STEMMER%3Den%26WORDS%3Draf%2520diego%2520garcia%26ALL%3DRAF%26ANY%3D%26PHRASE%3D%2522Diego%2520Garcia%2520%2522%26CATEGORIES%3D%26SIMPLE%3D%26SPEAKER%3D%26COLOUR%3Dred%26STYLE%3Ds%26ANCHOR%3D50221w33.html_spnew0%26URL%3D%2Fpa%2Fcm200405%2Fcmhansrd%2Fvo050221%2Ftext%2F50221w33.htm%2350221w33.html_spnew0&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-214"><a href="#cite_ref-214">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://publications.parliament.uk/pa/cm201314/cmhansrd/cm130617/text/130617w0002.htm#13061746000236">„House of Commons Hansard Written Answers for 17 Jun 2013 (pt 0002)”</a> (în engleză). Publications.parliament.uk. Accesat în <time datetime="2015-03-04">4 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=House+of+Commons+Hansard+Written+Answers+for+17+Jun+2013+%28pt+0002%29&rft.pub=Publications.parliament.uk&rft_id=https%3A%2F%2Fpublications.parliament.uk%2Fpa%2Fcm201314%2Fcmhansrd%2Fcm130617%2Ftext%2F130617w0002.htm%2313061746000236&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-215"><a href="#cite_ref-215">^</a> UK 2005: The Official Yearbook of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland. Office for National Statistics. p. 89. </li> <li id="cite_note-216"><a href="#cite_ref-216">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bis.gov.uk/assets/biscore/better-regulation/docs/p/11-795-principles-for-economic-regulation">„Principles for Economic Regulation”</a> (în engleză). Department for Business, Innovation & Skills. aprilie 2011. Accesat în <time datetime="2011-05-01">1 mai 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Principles+for+Economic+Regulation&rft.pub=Department+for+Business%2C+Innovation+%26+Skills&rft.date=2011-04&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bis.gov.uk%2Fassets%2Fbiscore%2Fbetter-regulation%2Fdocs%2Fp%2F11-795-principles-for-economic-regulation&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-217"><a href="#cite_ref-217">^</a> <cite class="citation news">Chavez-Dreyfuss, Gertrude (<time datetime="2008-04-01">1 aprilie 2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090109210433/http://in.reuters.com/article/asiaCompanyAndMarkets/idINN3141616420080331?sp=true">„Global reserves, dollar share up at end of 2007-IMF”</a>. Reuters. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://in.reuters.com/article/asiaCompanyAndMarkets/idINN3141616420080331?sp=true">original</a> la <time datetime="2009-01-09">9 ianuarie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2009-12-21">21 decembrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Global+reserves%2C+dollar+share+up+at+end+of+2007-IMF&rft.date=2008-04-01&rft.aulast=Chavez-Dreyfuss&rft.aufirst=Gertrude&rft_id=http%3A%2F%2Fin.reuters.com%2Farticle%2FasiaCompanyAndMarkets%2FidINN3141616420080331%3Fsp%3Dtrue&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-218"><a href="#cite_ref-218">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080312060011/http://www.bankofengland.co.uk/about/more_about.htm">„More About the Bank”</a> (în engleză). Bank of England. n.d. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bankofengland.co.uk/about/more_about.htm">original</a> la <time datetime="2008-03-12">12 martie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=More+About+the+Bank&rft.pub=Bank+of+England&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bankofengland.co.uk%2Fabout%2Fmore_about.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-219"><a href="#cite_ref-219">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ons.gov.uk/economy/economicoutputandproductivity/output/bulletins/indexofservices/october2017">„UK index of services: October 2017”</a> (în engleză). Office for National Statistics. <time datetime="2017-12-22">22 decembrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2018-01-15">15 ianuarie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=UK+index+of+services%3A+October+2017&rft.pub=Office+for+National+Statistics&rft.date=2017-12-22&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.ons.gov.uk%2Feconomy%2Feconomicoutputandproductivity%2Foutput%2Fbulletins%2Findexofservices%2Foctober2017&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-220"><a href="#cite_ref-220">^</a> <cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Saskia_Sassen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Saskia Sassen — pagină inexistentă">Sassen, Saskia</a> (<time datetime="2001">2001</time>). The Global City: New York, London, Tokyo (în engleză) (ed. 2nd). Princeton University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-691-07866-1" title="Special:Referințe în cărți/0-691-07866-1">0-691-07866-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Global+City%3A+New+York%2C+London%2C+Tokyo&rft.edition=2nd&rft.pub=Princeton+University+Press&rft.date=2001&rft.isbn=0-691-07866-1&rft.au=Sassen%2C+Saskia&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Global_Financial_Centres_7-221">^ <a href="#cite_ref-Global_Financial_Centres_7_221-0">a</a> <a href="#cite_ref-Global_Financial_Centres_7_221-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120912040734/http://www.zyen.com/PDF/GFC%207.pdf#page=30">„Global Financial Centres 7”</a> (PDF) (în engleză). <a href="/w/index.php?title=Z/Yen_Group&action=edit&redlink=1" class="new" title="Z/Yen Group — pagină inexistentă">Z/Yen Group</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q8062887" class="extiw" title="d:Q8062887">d</a>). <time datetime="2010">2010</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.zyen.com/PDF/GFC%207.pdf#page=30">original</a> (PDF) la <time datetime="2012-09-12">12 septembrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2010-04-21">21 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Global+Financial+Centres+7&rft.pub=%3AZ%2FYen+Group%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Z%2FYen+Group+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.date=2010&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.zyen.com%2FPDF%2FGFC%25207.pdf%23page%3D30&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Mastercard-222">^ <a href="#cite_ref-Mastercard_222-0">a</a> <a href="#cite_ref-Mastercard_222-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mastercard.com/us/company/en/insights/pdfs/2008/MCWW_WCoC-Report_2008.pdf">„Worldwide Centres of Commerce Index 2008”</a> (PDF) (în engleză). Mastercard. Accesat în <time datetime="2011-07-05">5 iulie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Worldwide+Centres+of+Commerce+Index+2008&rft.pub=Mastercard&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mastercard.com%2Fus%2Fcompany%2Fen%2Finsights%2Fpdfs%2F2008%2FMCWW_WCoC-Report_2008.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-forbes.com-223">^ <a href="#cite_ref-forbes.com_223-0">a</a> <a href="#cite_ref-forbes.com_223-1">b</a> <cite class="citation news">Zumbrun, Joshua (<time datetime="2008-07-15">15 iulie 2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.forbes.com/2008/07/15/economic-growth-gdp-biz-cx_jz_0715powercities.html">„"World's Most Economically Powerful Cities"”</a>. Forbes (în engleză). New York. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5yo0LhcwS?url=http://www.forbes.com/2008/07/15/economic-growth-gdp-biz-cx_jz_0715powercities.html">Arhivat</a> din originalul de la <time datetime="2011-05-19">19 mai 2011</time>. Accesat în <time datetime="2010-10-03">3 octombrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Forbes&rft.atitle=%22World%27s+Most+Economically+Powerful+Cities%22.&rft.date=2008-07-15&rft.aulast=Zumbrun&rft.aufirst=Joshua&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.forbes.com%2F2008%2F07%2F15%2Feconomic-growth-gdp-biz-cx_jz_0715powercities.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Global_city_GDP_rankings_2008-2025-224"><a href="#cite_ref-Global_city_GDP_rankings_2008-2025_224-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5yo0M2ast?url=http://www.ukmediacentre.pwc.com/Media-Library/Global-city-GDP-rankings-2008-2025-61a.aspx">„Global city GDP rankings 2008–2025”</a>. PricewaterhouseCoopers. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ukmediacentre.pwc.com/Media-Library/Global-city-GDP-rankings-2008-2025-61a.aspx">original</a> la <time datetime="2011-05-19">19 mai 2011</time>. Accesat în <time datetime="2010-11-16">16 noiembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Global+city+GDP+rankings+2008%E2%80%932025&rft.pub=PricewaterhouseCoopers&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ukmediacentre.pwc.com%2FMedia-Library%2FGlobal-city-GDP-rankings-2008-2025-61a.aspx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-225"><a href="#cite_ref-225">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070809232203/http://www.world-tourism.org/facts/eng/pdf/highlights/2005_eng_high.pdf">„UNWTO Tourism Highlights, Edition 2005”</a> (PDF) (în engleză). World Tourism Organisation. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.world-tourism.org/facts/eng/pdf/highlights/2005_eng_high.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2007-08-09">9 august 2007</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=UNWTO+Tourism+Highlights%2C+Edition+2005&rft.pub=World+Tourism+Organisation&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.world-tourism.org%2Ffacts%2Feng%2Fpdf%2Fhighlights%2F2005_eng_high.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-226"><a href="#cite_ref-226">^</a> <cite class="citation news">Bremner, Caroline (<time datetime="2010-01-10">10 ianuarie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.euromonitor.com/Euromonitor_Internationals_Top_City_Destination_Ranking">„Euromonitor International's Top City Destination Ranking”</a>. Euromonitor International (în engleză). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5yo0Nvjyd?url=http://www.euromonitor.com/Euromonitor_Internationals_Top_City_Destination_Ranking">Arhivat</a> din originalul de la <time datetime="2011-05-19">19 mai 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-05-31">31 mai 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Euromonitor+International&rft.atitle=Euromonitor+International%27s+Top+City+Destination+Ranking&rft.date=2010-01-10&rft.aulast=Bremner&rft.aufirst=Caroline&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.euromonitor.com%2FEuromonitor_Internationals_Top_City_Destination_Ranking&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-227"><a href="#cite_ref-227">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081204131529/http://www.culture.gov.uk/reference_library/media_releases/2132.aspx">„From the Margins to the Mainstream – Government unveils new action plan for the creative industries”</a> (în engleză). DCMS. <time datetime="2007-03-09">9 martie 2007</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.culture.gov.uk/reference_library/media_releases/2132.aspx">original</a> la <time datetime="2008-12-04">4 decembrie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=From+the+Margins+to+the+Mainstream+%E2%80%93+Government+unveils+new+action+plan+for+the+creative+industries&rft.pub=DCMS&rft.date=2007-03-09&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.culture.gov.uk%2Freference_library%2Fmedia_releases%2F2132.aspx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Europa-228">^ <a href="#cite_ref-Europa_228-0">a</a> <a href="#cite_ref-Europa_228-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://europa.eu/abc/european_countries/eu_members/unitedkingdom/index_en.htm">„European Countries – United Kingdom”</a>. Europa (web portal) (în engleză). Accesat în <time datetime="2010-12-15">15 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Europa+%28web+portal%29&rft.atitle=European+Countries+%E2%80%93+United+Kingdom&rft_id=http%3A%2F%2Feuropa.eu%2Fabc%2Feuropean_countries%2Feu_members%2Funitedkingdom%2Findex_en.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-229"><a href="#cite_ref-229">^</a> <cite class="citation book">Harrington, James W.; Warf, Barney (<time datetime="1995">1995</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=NBKjj5Wq6N0C&pg=PA121">Industrial location: Principles, practices, and policy</a>. Londra: Routledge. p. 121. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-415-10479-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-415-10479-1">978-0-415-10479-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Industrial+location%3A+Principles%2C+practices%2C+and+policy&rft.place=Londra&rft.pages=121&rft.pub=Routledge&rft.date=1995&rft.isbn=978-0-415-10479-1&rft.au=Harrington%2C+James+W.&rft.au=Warf%2C+Barney&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DNBKjj5Wq6N0C%26pg%3DPA121&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-230"><a href="#cite_ref-230">^</a> <cite class="citation book">Spielvogel, Jackson J. (<time datetime="2008">2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=aAgi_5xIVBMC&pg=PT343">Western Civilization: Alternative Volume: Since 1300</a> (în engleză). Belmont, CA: Thomson Wadsworth. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-495-55528-5" title="Special:Referințe în cărți/978-0-495-55528-5">978-0-495-55528-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Western+Civilization%3A+Alternative+Volume%3A+Since+1300&rft.place=Belmont%2C+CA&rft.pub=Thomson+Wadsworth&rft.date=2008&rft.isbn=978-0-495-55528-5&rft.au=Spielvogel%2C+Jackson+J.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DaAgi_5xIVBMC%26pg%3DPT343&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-231"><a href="#cite_ref-231">^</a> <cite id="refOHBEv3" class="citation book">Porter, Andrew (<time datetime="1998">1998</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=oo3F2X8IDeEC">The Nineteenth Century, The Oxford History of the British Empire Volume III</a> (în engleză). Oxford University Press. p. 8. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-19-924678-5" title="Special:Referințe în cărți/0-19-924678-5">0-19-924678-5</a>. Accesat în <time datetime="2009-07-22">22 iulie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Nineteenth+Century%2C+The+Oxford+History+of+the+British+Empire+Volume+III&rft.pages=8&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=1998&rft.isbn=0-19-924678-5&rft.aulast=Porter&rft.aufirst=Andrew&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Doo3F2X8IDeEC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-232"><a href="#cite_ref-232">^</a> <cite id="refMarshall" class="citation book">Marshall, PJ (<time datetime="1996">1996</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=S2EXN8JTwAEC">The Cambridge Illustrated History of the British Empire</a>. Cambridge University Press. pp. 156–57. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-00254-0" title="Special:Referințe în cărți/0-521-00254-0">0-521-00254-0</a>. Accesat în <time datetime="2009-07-22">22 iulie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Cambridge+Illustrated+History+of+the+British+Empire&rft.pages=156-57&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1996&rft.isbn=0-521-00254-0&rft.aulast=Marshall&rft.aufirst=PJ&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DS2EXN8JTwAEC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-233"><a href="#cite_ref-233">^</a> <cite class="citation web">Hewitt, Patricia (<time datetime="2004-07-15">15 iulie 2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20070603164510/http://www.dti.gov.uk/ministers/speeches/hewitt150704b.html">„TUC Manufacturing Conference”</a> (în engleză). Department of Trade and Industry. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dti.gov.uk/ministers/speeches/hewitt150704b.html">original</a> la <time datetime="2007-06-03">3 iunie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=TUC+Manufacturing+Conference&rft.pub=Department+of+Trade+and+Industry&rft.date=2004-07-15&rft.au=Hewitt%2C+Patricia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.dti.gov.uk%2Fministers%2Fspeeches%2Fhewitt150704b.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-234"><a href="#cite_ref-234">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20161014061717/http://www.smmt.co.uk/wp-content/uploads/sites/2/SMMT-Motor-Industry-Facts-2016.pdf">„Motor Industry Facts 2016”</a> (PDF) (în engleză). Society of Motor Manufacturers and Traders. <time datetime="2016">2016</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.smmt.co.uk/wp-content/uploads/sites/2/SMMT-Motor-Industry-Facts-2016.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2016-10-14">14 octombrie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2016-10-13">13 octombrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Motor+Industry+Facts+2016&rft.pub=Society+of+Motor+Manufacturers+and+Traders&rft.date=2016&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.smmt.co.uk%2Fwp-content%2Fuploads%2Fsites%2F2%2FSMMT-Motor-Industry-Facts-2016.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-235"><a href="#cite_ref-235">^</a> <cite class="citation news">Tovey, Alan (<time datetime="2016-06-29">29 iunie 2016</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.telegraph.co.uk/business/2016/06/29/britains-aerospace-sector-soars-amid-fears-brexit-could-clip-its/">„Britain's aerospace sector soars amid fears Brexit could clip its wings”</a>. The Daily Telegraph. London.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Daily+Telegraph&rft.atitle=Britain%27s+aerospace+sector+soars+amid+fears+Brexit+could+clip+its+wings&rft.date=2016-06-29&rft.aulast=Tovey&rft.aufirst=Alan&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.telegraph.co.uk%2Fbusiness%2F2016%2F06%2F29%2Fbritains-aerospace-sector-soars-amid-fears-brexit-could-clip-its%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-theengineer.co.uk-236"><a href="#cite_ref-theengineer.co.uk_236-0">^</a> <cite class="citation web">Robertson, David (<time datetime="2009-01-09">9 ianuarie 2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150909172459/http://www.theengineer.co.uk/aerospace/in-depth/reasons-to-be-cheerful-about-the-uk-aerospace-sector/1017274.article">„The Aerospace industry has thousands of jobs in peril”</a>. The Times (în engleză). Londra. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.theengineer.co.uk/aerospace/in-depth/reasons-to-be-cheerful-about-the-uk-aerospace-sector/1017274.article">original</a> la <time datetime="2015-09-09">9 septembrie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2011-06-09">9 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=The+Times&rft.atitle=The+Aerospace+industry+has+thousands+of+jobs+in+peril&rft.date=2009-01-09&rft.au=Robertson%2C+David&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.theengineer.co.uk%2Faerospace%2Fin-depth%2Freasons-to-be-cheerful-about-the-uk-aerospace-sector%2F1017274.article&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">(necesită abonare) </li> <li id="cite_note-pharmsectorbis-237"><a href="#cite_ref-pharmsectorbis_237-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20121212135622/http://www.bis.gov.uk/policies/business-sectors/biotechnology-pharmaceuticals-and-healthcare/pharmaceutical">„The Pharmaceutical sector in the UK”</a> (în engleză). Department for Business, Innovation & Skills. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bis.gov.uk/policies/business-sectors/biotechnology-pharmaceuticals-and-healthcare/pharmaceutical">original</a> la <time datetime="2012-12-12">12 decembrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Pharmaceutical+sector+in+the+UK&rft.pub=Department+for+Business%2C+Innovation+%26+Skills&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bis.gov.uk%2Fpolicies%2Fbusiness-sectors%2Fbiotechnology-pharmaceuticals-and-healthcare%2Fpharmaceutical&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-238"><a href="#cite_ref-238">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20130107105354/http://www.dh.gov.uk/prod_consum_dh/groups/dh_digitalassets/%40dh/%40en/%40ps/documents/digitalasset/dh_113133.pdf">„Ministerial Industry Strategy Group – Pharmaceutical Industry: Competitiveness and Performance Indicators”</a> (PDF) (în engleză). Department of Health. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dh.gov.uk/prod_consum_dh/groups/dh_digitalassets/@dh/@en/@ps/documents/digitalasset/dh_113133.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2013-01-07">7 ianuarie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ministerial+Industry+Strategy+Group+%E2%80%93+Pharmaceutical+Industry%3A+Competitiveness+and+Performance+Indicators&rft.pub=Department+of+Health&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.dh.gov.uk%2Fprod_consum_dh%2Fgroups%2Fdh_digitalassets%2F%40dh%2F%40en%2F%40ps%2Fdocuments%2Fdigitalasset%2Fdh_113133.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-239"><a href="#cite_ref-239">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120105174314/http://archive.defra.gov.uk/evidence/statistics/foodfarm/general/auk/documents/AUK-2009.pdf">„Agriculture in the United Kingdom”</a> (PDF) (în engleză). Department for Environment, Food and Rural Affairs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://archive.defra.gov.uk/evidence/statistics/foodfarm/general/auk/documents/AUK-2009.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2012-01-05">5 ianuarie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Agriculture+in+the+United+Kingdom&rft.pub=Department+for+Environment%2C+Food+and+Rural+Affairs&rft_id=http%3A%2F%2Farchive.defra.gov.uk%2Fevidence%2Fstatistics%2Ffoodfarm%2Fgeneral%2Fauk%2Fdocuments%2FAUK-2009.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-240"><a href="#cite_ref-240">^</a> Survey, British. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bgs.ac.uk/mineralsuk/mines/coal/home.html">"Coal | Mines & quarries | MineralsUK"</a>. <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.bgs.ac.uk">http://www.bgs.ac.uk</a>. Accesat la 7 iulie 2015. </li> <li id="cite_note-241"><a href="#cite_ref-241">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/business/7846266.stm">„UK in recession as economy slides”</a>. BBC News. <time datetime="2009-01-23">23 ianuarie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2009-01-23">23 ianuarie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=UK+in+recession+as+economy+slides&rft.date=2009-01-23&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fbusiness%2F7846266.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-242"><a href="#cite_ref-242">^</a> <cite class="citation news">Monaghan, Angela (<time datetime="2014-10-15">15 octombrie 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/business/economics-blog/2014/oct/15/the-aaa-rated-club-which-countries-still-make-the-grade">„The AAA-rated club: which countries still make the grade?”</a>. The Guardian (în engleză). Londra. Accesat în <time datetime="2015-06-08">8 iunie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=The+AAA-rated+club%3A+which+countries+still+make+the+grade%3F&rft.date=2014-10-15&rft.aulast=Monaghan&rft.aufirst=Angela&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fbusiness%2Feconomics-blog%2F2014%2Foct%2F15%2Fthe-aaa-rated-club-which-countries-still-make-the-grade&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-243"><a href="#cite_ref-243">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/business-21554311">„UK loses top AAA credit rating for first time since 1978”</a> (în engleză). BBC News. <time datetime="2013-02-23">23 februarie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-02-23">23 februarie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=UK+loses+top+AAA+credit+rating+for+first+time+since+1978&rft.date=2013-02-23&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fnews%2Fbusiness-21554311&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-244"><a href="#cite_ref-244">^</a> <cite class="citation news">Stewart, Heather; Wintour, Patrick (<time datetime="2015-02-18">18 februarie 2015</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/business/2015/feb/18/uk-employment-rate-hits-highest-level-since-records-began">„UK employment rate hits highest level since records began”</a>. The Guardian (în engleză). Londra. Accesat în <time datetime="2015-06-08">8 iunie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=UK+employment+rate+hits+highest+level+since+records+began&rft.date=2015-02-18&rft.aulast=Stewart&rft.aufirst=Heather&rft.au=Wintour%2C+Patrick&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fbusiness%2F2015%2Ffeb%2F18%2Fuk-employment-rate-hits-highest-level-since-records-began&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-245"><a href="#cite_ref-245">^</a> <cite class="citation news">Wholehouse, Matthew (<time datetime="2014-07-24">24 iulie 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.telegraph.co.uk/finance/economics/10988849/UK-has-fastest-growing-economy-International-Monetary-Fund-says.html">„UK has fastest-growing economy, International Monetary Fund says”</a>. The Telegraph (în engleză). Londra. Accesat în <time datetime="2015-06-08">8 iunie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Telegraph&rft.atitle=UK+has+fastest-growing+economy%2C+International+Monetary+Fund+says&rft.date=2014-07-24&rft.aulast=Wholehouse&rft.aufirst=Matthew&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.telegraph.co.uk%2Ffinance%2Feconomics%2F10988849%2FUK-has-fastest-growing-economy-International-Monetary-Fund-says.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-246"><a href="#cite_ref-246">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/business-34785758">„UK unemployment falls to 1.75 million”</a>. BBC News. <time datetime="2015-11-11">11 noiembrie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=UK+unemployment+falls+to+1.75+million&rft.date=2015-11-11&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fnews%2Fbusiness-34785758&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-247"><a href="#cite_ref-247">^</a> <cite class="citation news">Roser, Max (<time datetime="2015-03-27">27 martie 2015</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/news/datablog/2015/mar/27/income-inequality-rising-falling-worlds-richest-poorest">„Income inequality: poverty falling faster than ever but the 1% are racing ahead”</a>. The Guardian (în engleză). Accesat în <time datetime="2015-06-08">8 iunie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=Income+inequality%3A+poverty+falling+faster+than+ever+but+the+1%25+are+racing+ahead&rft.date=2015-03-27&rft.aulast=Roser&rft.aufirst=Max&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fnews%2Fdatablog%2F2015%2Fmar%2F27%2Fincome-inequality-rising-falling-worlds-richest-poorest&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Beckford-248"><a href="#cite_ref-Beckford_248-0">^</a> Beckford, Martin (5 decembrie 2011). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.telegraph.co.uk/finance/economics/8935943/Gap-between-rich-and-poor-growing-fastest-in-Britain.html">"Gap between rich and poor growing fastest in Britain"</a>. The Daily Telegraph. Londra. </li> <li id="cite_note-Andrews-250"><a href="#cite_ref-Andrews_250-0">^</a> Andrews, J. (16 January 2013). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://uk.finance.yahoo.com/news/how-poor-is-britain-now-122632356.html">"How poor is Britain now"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130204131237/http://uk.finance.yahoo.com/news/how-poor-is-britain-now-122632356.html">Arhivat</a> în <time datetime="2013-02-04">4 februarie 2013</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. Yahoo! Finance UK </li> <li id="cite_note-Glynn-251"><a href="#cite_ref-Glynn_251-0">^</a> Glynn, S.; Booth, A. (1996). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=0G6AaxTGSC4C&pg=PA209">Modern Britain: An Economic and Social History</a>. London: Routledge. </li> <li id="cite_note-Physorg-252"><a href="#cite_ref-Physorg_252-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://phys.org/news/2013-03-highlights-bleak-poverty-uk.html">"Report highlights 'bleak' poverty levels in the UK"</a> Phys.org, 29 martie 2013 </li> <li id="cite_note-253"><a href="#cite_ref-253">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://databank.worldbank.org/ddp/home.do?Step=12&id=4&CNO=2">World Development Indicators</a>, <a href="/wiki/Banca_Mondial%C4%83" title="Banca Mondială">Banca Mondială</a>. Accesat la 29 iunie 2011. Notă: Utilizate pentru Bermuda, Ciad, Cipru, Eritrea, Groenlanda, Federația Micronezia, Monaco, Țările de Jos, Noua Caledonie și Turkmenistan. </li> <li id="cite_note-254"><a href="#cite_ref-254">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.census.gov/ipc/www/idb/tables.html">Total Midyear Population</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131012224009/https://www.census.gov/ipc/www/idb/tables.html">Arhivat</a> în <time datetime="2013-10-12">12 octombrie 2013</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., <a href="/wiki/U.S._Census_Bureau" class="mw-redirect" title="U.S. Census Bureau">U.S. Census Bureau</a>, International Data Base. Accesat la 29 iunie 2011. Notă: Utilizat pentru Aruba, Insulele Cayman, Insulele Cook, Cuba, Coreea de Nord, Insulele Marshall, Muntenegru, Samoa, Somalia, Trinidad și Tobago și Cisiordania. </li> <li id="cite_note-255"><a href="#cite_ref-255">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ee.html">The World Factbook – European Union</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200611111527/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ee.html">Arhivat</a> în <time datetime="2020-06-11">11 iunie 2020</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., <a href="/wiki/Central_Intelligence_Agency" title="Central Intelligence Agency">Central Intelligence Agency</a>. Accesat la 29 iunie 2011. </li> <li id="cite_note-256"><a href="#cite_ref-256">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2011/01/weodata/index.aspx">World Economic Outlook Database, April 2011</a>, <a href="/wiki/International_Monetary_Fund" class="mw-redirect" title="International Monetary Fund">Fondul Monetar Internațional</a>. Accesat la 29 iunie 2011. Notă: Utilizat pentru restul țărilor. </li> <li id="cite_note-257"><a href="#cite_ref-257">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2195.html">GDP (official exchange rate)</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20181227071047/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2195.html">Arhivat</a> în <time datetime="2018-12-27">27 decembrie 2018</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., <a href="/wiki/The_World_Factbook" title="The World Factbook">The World Factbook</a>, United States Central Intelligence Agency. Accesat la 29 iunie 2011. Notă: Utilizat pentru restul țărilor. </li> <li id="cite_note-258"><a href="#cite_ref-258">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/business/2019/mar/05/uk-partnerships-moved-billions-through-baltic-to-europe-data-shows">„UK partnerships moved billions through Baltic to Europe, data shows”</a>. The Guardian. <time datetime="2019-03-05">5 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=UK+partnerships+moved+billions+through+Baltic+to+Europe%2C+data+shows&rft.date=2019-03-05&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fbusiness%2F2019%2Fmar%2F05%2Fuk-partnerships-moved-billions-through-baltic-to-europe-data-shows&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-259"><a href="#cite_ref-259">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/uk-news/2019/mar/08/uk-vulnerable-to-money-laundering-on-a-massive-scale-find-mps">„UK vulnerable to money laundering on a massive scale, find MPs”</a>. The Guardian. <time datetime="2019-03-08">8 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=UK+vulnerable+to+money+laundering+on+a+massive+scale%2C+find+MPs&rft.date=2019-03-08&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fuk-news%2F2019%2Fmar%2F08%2Fuk-vulnerable-to-money-laundering-on-a-massive-scale-find-mps&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-260"><a href="#cite_ref-260">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.independent.co.uk/news/uk/crime/london-is-now-the-global-money-laundering-centre-for-the-drug-trade-says-crime-expert-10366262.html">„London is now the global money-laundering centre for the drug trade, says crime expert”</a>. The Independent (în engleză). Londra. <time datetime="2015-07-04">4 iulie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Independent&rft.atitle=London+is+now+the+global+money-laundering+centre+for+the+drug+trade%2C+says+crime+expert&rft.date=2015-07-04&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.independent.co.uk%2Fnews%2Fuk%2Fcrime%2Flondon-is-now-the-global-money-laundering-centre-for-the-drug-trade-says-crime-expert-10366262.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-261"><a href="#cite_ref-261">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.independent.co.uk/news/business/news/london-property-market-real-estate-money-laundering-overseas-foreign-buyers-mps-a7138176.html">„London property market turned into money laundering safe haven by inadequate supervision, MPs say”</a>. The Independent (în engleză). London. <time datetime="2016-07-15">15 iulie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Independent&rft.atitle=London+property+market+turned+into+money+laundering+safe+haven+by+inadequate+supervision%2C+MPs+say&rft.date=2016-07-15&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.independent.co.uk%2Fnews%2Fbusiness%2Fnews%2Flondon-property-market-real-estate-money-laundering-overseas-foreign-buyers-mps-a7138176.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-262"><a href="#cite_ref-262">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190403104457/https://uk.reuters.com/article/uk-markets-capital-flows-deutsche-idUKKBN0M61FM20150310">„UK draws billions in unrecorded inflows, much from Russia – study”</a> (în engleză). Reuters. <time datetime="2015-03-10">10 martie 2015</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://uk.reuters.com/article/uk-markets-capital-flows-deutsche-idUKKBN0M61FM20150310">original</a> la <time datetime="2019-04-03">3 aprilie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2018-06-29">29 iunie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=UK+draws+billions+in+unrecorded+inflows%2C+much+from+Russia+%E2%80%93+study&rft.date=2015-03-10&rft_id=http%3A%2F%2Fuk.reuters.com%2Farticle%2Fuk-markets-capital-flows-deutsche-idUKKBN0M61FM20150310&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-263"><a href="#cite_ref-263">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://russialist.org/russian-money-infects-london/">„Russian money infects London”</a> (în engleză). <time datetime="2015-03-31">31 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russian+money+infects+London&rft.date=2015-03-31&rft_id=http%3A%2F%2Frussialist.org%2Frussian-money-infects-london%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-264"><a href="#cite_ref-264">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.independent.co.uk/news/uk/politics/panama-papers-david-cameron-uk-tax-avoidance-tax-havens-overseas-territories-a6968791.html">„David Cameron urged to act on Panama Papers as UK named 'at heart of super-rich tax-avoidance network'”</a>. The Independent (în engleză). Londra. <time datetime="2016-04-05">5 aprilie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2016-04-07">7 aprilie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Independent&rft.atitle=David+Cameron+urged+to+act+on+Panama+Papers+as+UK+named+%27at+heart+of+super-rich+tax-avoidance+network%27&rft.date=2016-04-05&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.independent.co.uk%2Fnews%2Fuk%2Fpolitics%2Fpanama-papers-david-cameron-uk-tax-avoidance-tax-havens-overseas-territories-a6968791.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-265"><a href="#cite_ref-265">^</a> Gascoin, J. "A reappraisal of the role of the universities in the Scientific Revolution", în Lindberg, David C. și Westman, Robert S., eds (1990), Reappraisals of the Scientific Revolution. Cambridge University Press. p. 248. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-34804-8" title="Special:Referințe în cărți/0-521-34804-8">ISBN: 0-521-34804-8</a>. </li> <li id="cite_note-266"><a href="#cite_ref-266">^</a> Reynolds, E.E.; Brasher, N.H. (1966). Britain in the Twentieth Century, 1900–1964. Cambridge University Press. p. 336. <a href="/wiki/Online_Computer_Library_Center" class="mw-redirect" title="Online Computer Library Center">OCLC</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.worldcat.org/oclc/474197910">474197910</a> </li> <li id="cite_note-267"><a href="#cite_ref-267">^</a> Burtt, E.A. (2003) 1924. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=G9WBMa1Rz_kC&pg=PA207">The Metaphysical Foundations of Modern Science</a>, p. 207, pe <a href="/wiki/Google_Books" class="mw-redirect" title="Google Books">Google Books</a>. Mineola, NY: Courier Dover. p. 207. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-486-42551-7" title="Special:Referințe în cărți/0-486-42551-7">ISBN: 0-486-42551-7</a>. </li> <li id="cite_note-268"><a href="#cite_ref-268">^</a> Hatt, C. (2006). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=BVBvehqrAPQC">Scientists and Their Discoveries</a> pe <a href="/wiki/Google_Books" class="mw-redirect" title="Google Books">Google Books</a>. Londra: Evans Brothers. pp. 16, 30 și 46. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-237-53195-X" title="Special:Referințe în cărți/0-237-53195-X">ISBN: 0-237-53195-X</a>. </li> <li id="cite_note-269"><a href="#cite_ref-269">^</a> Jungnickel, C.; McCormmach, R. (1996). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=eiDoN-rg8I8C">Cavendish</a> pe <a href="/wiki/Google_Books" class="mw-redirect" title="Google Books">Google Books</a>. American Philosophical Society. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-87169-220-1" title="Special:Referințe în cărți/0-87169-220-1">ISBN: 0-87169-220-1</a>. </li> <li id="cite_note-270"><a href="#cite_ref-270">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5zbLPNl0x?url=http://nobelprize.org/nobel_prizes/medicine/laureates/1945/fleming-bio.html">„The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1945: Sir Alexander Fleming, Ernst B. Chain, Sir Howard Florey”</a>. The Nobel Foundation. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://nobelprize.org/nobel_prizes/medicine/laureates/1945/fleming-bio.html">original</a> la <time datetime="2011-06-21">21 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Nobel+Prize+in+Physiology+or+Medicine+1945%3A+Sir+Alexander+Fleming%2C+Ernst+B.+Chain%2C+Sir+Howard+Florey&rft.pub=The+Nobel+Foundation&rft_id=http%3A%2F%2Fnobelprize.org%2Fnobel_prizes%2Fmedicine%2Flaureates%2F1945%2Ffleming-bio.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-271"><a href="#cite_ref-271">^</a> Hatt, C. (2006). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=BVBvehqrAPQC">Scientists and Their Discoveries</a> pe <a href="/wiki/Google_Books" class="mw-redirect" title="Google Books">Google Books</a>. Londra: Evans Brothers. p. 56. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-237-53195-X" title="Special:Referințe în cărți/0-237-53195-X">ISBN: 0-237-53195-X</a>. </li> <li id="cite_note-272"><a href="#cite_ref-272">^</a> Wilson, Arthur (1994). The Living Rock: The Story of Metals Since Earliest Times and Their Impact on Civilization. p. 203. Woodhead Publishing. </li> <li id="cite_note-273"><a href="#cite_ref-273">^</a> James, I. (2010). Remarkable Engineers: From Riquet to Shannon. Cambridge University Press. pp. 33–6. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-73165-8" title="Special:Referințe în cărți/0-521-73165-8">ISBN: 0-521-73165-8</a>. </li> <li id="cite_note-274"><a href="#cite_ref-274">^</a> Bova, Ben (2002) 1932. The Story of Light. Naperville, IL: Sourcebooks. p. 238. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4022-0009-0" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4022-0009-0">ISBN: 978-1-4022-0009-0</a>. </li> <li id="cite_note-275"><a href="#cite_ref-275">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5zbRVYsAo?url=http://digital.nls.uk/scientists/biographies/alexander-graham-bell/index.html">„Alexander Graham Bell (1847–1922)”</a>. Scottish Science Hall of Fame. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nls.uk/scientists/biographies/alexander-graham-bell/index.html">original</a> la <time datetime="2011-06-21">21 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Alexander+Graham+Bell+%281847%E2%80%931922%29&rft.pub=Scottish+Science+Hall+of+Fame&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nls.uk%2Fscientists%2Fbiographies%2Falexander-graham-bell%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-276"><a href="#cite_ref-276">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5zbSBRsV4?url=http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/baird_logie.shtml">„John Logie Baird (1888–1946)”</a>. BBC History. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/baird_logie.shtml">original</a> la <time datetime="2011-06-21">21 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=John+Logie+Baird+%281888%E2%80%931946%29&rft.pub=BBC+History&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fhistory%2Fhistoric_figures%2Fbaird_logie.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-277"><a href="#cite_ref-277">^</a> Cole, Jeffrey (2011). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=Wlth0GRi0N0C&pg=PA121">Ethnic Groups of Europe: An Encyclopedia</a>, p. 121, pe <a href="/wiki/Google_Books" class="mw-redirect" title="Google Books">Google Books</a>. Santa Barbara, CA: ABC-CLIO. p. 121. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-59884-302-8" title="Special:Referințe în cărți/1-59884-302-8">ISBN: 1-59884-302-8</a>. </li> <li id="cite_note-278"><a href="#cite_ref-278">^</a> Castells, M.; Hall, P.; Hall, P.G. (2004). Technopoles of the World: the Making of Twenty-First-Century Industrial Complexes. Londra: Routledge. pp. 98–100. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-415-10015-1" title="Special:Referințe în cărți/0-415-10015-1">ISBN: 0-415-10015-1</a>. </li> <li id="cite_note-279"><a href="#cite_ref-279">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5zdOvXsEt?url=http://royalsociety.org/uploadedFiles/Royal_Society_Content/Influencing_Policy/Reports/2011-03-28-Knowledge-networks-nations.pdf">„Knowledge, networks and nations: scientific collaborations in the twenty-first century”</a> (PDF). Royal Society. <time datetime="2011">2011</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://royalsociety.org/uploadedFiles/Royal_Society_Content/Influencing_Policy/Reports/2011-03-28-Knowledge-networks-nations.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2011-06-22">22 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Knowledge%2C+networks+and+nations%3A+scientific+collaborations+in+the+twenty-first+century&rft.pub=Royal+Society&rft.date=2011&rft_id=http%3A%2F%2Froyalsociety.org%2FuploadedFiles%2FRoyal_Society_Content%2FInfluencing_Policy%2FReports%2F2011-03-28-Knowledge-networks-nations.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-280"><a href="#cite_ref-280">^</a> <cite class="citation journal">McCook, Alison (<time datetime="2006">2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5zcLYYyjt?url=http://gaia.pge.utexas.edu/Good/Materials/scientist_02_28_2006.htm">„Is peer review broken?”</a>. The Scientist. 20 (2): 26. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://gaia.pge.utexas.edu/Good/Materials/scientist_02_28_2006.htm">original</a> la <time datetime="2011-06-21">21 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Scientist&rft.atitle=Is+peer+review+broken%3F&rft.volume=20&rft.issue=2&rft.pages=26&rft.date=2006&rft.au=McCook%2C+Alison&rft_id=http%3A%2F%2Fgaia.pge.utexas.edu%2FGood%2FMaterials%2Fscientist_02_28_2006.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-bbc1-281">^ <a href="#cite_ref-bbc1_281-0">a</a> <a href="#cite_ref-bbc1_281-1">b</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/business/7472432.stm">„Heathrow 'needs a third runway'”</a>. BBC News. <time datetime="2008-06-25">25 iunie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2008-10-17">17 octombrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Heathrow+%27needs+a+third+runway%27&rft.date=2008-06-25&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fbusiness%2F7472432.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-airport-282">^ <a href="#cite_ref-airport_282-0">a</a> <a href="#cite_ref-airport_282-1">b</a> <cite class="citation pressrelease"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.aci.aero/aci/aci/file/Press%20Releases/2008/TOP30_International%20Passengers_2007.pdf">„Statistics: Top 30 World airports”</a> (PDF) (Press release) (în engleză). Airports Council International. iulie 2008. Accesat în <time datetime="2008-10-15">15 octombrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Statistics%3A+Top+30+World+airports&rft.pub=Airports+Council+International&rft.date=2008-07&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.aci.aero%2Faci%2Faci%2Ffile%2FPress%2520Releases%2F2008%2FTOP30_International%2520Passengers_2007.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-283"><a href="#cite_ref-283">^</a> <cite class="citation book">Moran, Joe. Reading the Everyday. Routledge. p. 95. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-134-37216-4" title="Special:Referințe în cărți/978-1-134-37216-4">978-1-134-37216-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Reading+the+Everyday&rft.pages=95&rft.pub=Routledge&rft.isbn=978-1-134-37216-4&rft.aulast=Moran&rft.aufirst=Joe&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-284"><a href="#cite_ref-284">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5v0ol5E61?url=http://www.dft.gov.uk/pgr/statistics/datatablespublications/tsgb/latest/tsgb2010vehicles.pdf">„Transport Statistics Great Britain: 2010”</a> (PDF) (în engleză). Department for Transport. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dft.gov.uk/pgr/statistics/datatablespublications/tsgb/latest/tsgb2010vehicles.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2010-12-16">16 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Transport+Statistics+Great+Britain%3A+2010&rft.pub=Department+for+Transport&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.dft.gov.uk%2Fpgr%2Fstatistics%2Fdatatablespublications%2Ftsgb%2Flatest%2Ftsgb2010vehicles.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-285"><a href="#cite_ref-285">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://orr.gov.uk/__data/assets/pdf_file/0008/20987/passenger-rail-usage-2015-16-q3.pdf">„Passenger Rail Usage 2015–16 Q3 Statistical Release”</a> (PDF). p. 1.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Passenger+Rail+Usage+2015%E2%80%9316+Q3+Statistical+Release&rft.pages=1&rft_id=http%3A%2F%2Forr.gov.uk%2F__data%2Fassets%2Fpdf_file%2F0008%2F20987%2Fpassenger-rail-usage-2015-16-q3.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-286"><a href="#cite_ref-286">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.independent.co.uk/news/business/news/revealed-how-the-world-gets-rich-from-privatising-british-public-services-9874048.html">„Revealed: How the world gets rich – from privatising British public services”</a> (în engleză). <a href="/wiki/The_Independent" title="The Independent">The Independent</a>. <time datetime="2014-11-30">30 noiembrie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2015-12-30">30 decembrie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Revealed%3A+How+the+world+gets+rich+%E2%80%93+from+privatising+British+public+services&rft.date=2014-11-30&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.independent.co.uk%2Fnews%2Fbusiness%2Fnews%2Frevealed-how-the-world-gets-rich-from-privatising-british-public-services-9874048.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-287"><a href="#cite_ref-287">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/uk-16473296">„High-speed rail's long journey”</a>. BBC News. <time datetime="2014-03-17">17 martie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=High-speed+rail%27s+long+journey&rft.date=2014-03-17&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fnews%2Fuk-16473296&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-288"><a href="#cite_ref-288">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/uk-16289051">„Crossrail's giant tunnelling machines unveiled”</a> (în engleză). BBC News. <time datetime="2012-01-02">2 ianuarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Crossrail%27s+giant+tunnelling+machines+unveiled&rft.date=2012-01-02&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fnews%2Fuk-16289051&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-289"><a href="#cite_ref-289">^</a> <cite class="citation news">Leftly, Mark (<time datetime="2010-08-29">29 august 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.independent.co.uk/news/business/news/crossrail-delayed-to-save-1631bn-2064629.html">„Crossrail delayed to save £1bn”</a>. The Independent on Sunday (în engleză). London.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Independent+on+Sunday&rft.atitle=Crossrail+delayed+to+save+%C2%A31bn&rft.date=2010-08-29&rft.aulast=Leftly&rft.aufirst=Mark&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.independent.co.uk%2Fnews%2Fbusiness%2Fnews%2Fcrossrail-delayed-to-save-1631bn-2064629.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-caastats-290"><a href="#cite_ref-caastats_290-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180412082539/https://www.caa.co.uk/uploadedFiles/CAA/Content/Standard_Content/Data_and_analysis/Datasets/Airport_stats/Airport_data_2017_annual/Table_01_Size_of_UK_Airports.pdf">„Size of Reporting Airports 2017”</a> (PDF) (în engleză). Civil Aviation Authority. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.caa.co.uk/uploadedFiles/CAA/Content/Standard_Content/Data_and_analysis/Datasets/Airport_stats/Airport_data_2017_annual/Table_01_Size_of_UK_Airports.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2018-04-12">12 aprilie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2018-07-30">30 iulie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Size+of+Reporting+Airports+2017&rft.pub=Civil+Aviation+Authority&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.caa.co.uk%2FuploadedFiles%2FCAA%2FContent%2FStandard_Content%2FData_and_analysis%2FDatasets%2FAirport_stats%2FAirport_data_2017_annual%2FTable_01_Size_of_UK_Airports.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-caa_airportdata-291"><a href="#cite_ref-caa_airportdata_291-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.caa.co.uk/Data-and-analysis/UK-aviation-market/Airports/Datasets/UK-Airport-data/Airport-data-2017/">„Airport data”</a>. Accesat în <time datetime="2018-07-27">27 iulie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Airport+data&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.caa.co.uk%2FData-and-analysis%2FUK-aviation-market%2FAirports%2FDatasets%2FUK-Airport-data%2FAirport-data-2017%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-292"><a href="#cite_ref-292">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/7697261.stm">„BMI being taken over by Lufthansa”</a> (în engleză). BBC News. <time datetime="2008-10-29">29 octombrie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2009-12-23">23 decembrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=BMI+being+taken+over+by+Lufthansa&rft.date=2008-10-29&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F2%2Fhi%2F7697261.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-293"><a href="#cite_ref-293">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090102203347/http://tonto.eia.doe.gov/country/country_energy_data.cfm?fips=UK">„United Kingdom Energy Profile”</a>. U.S. Energy Information Administration. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://tonto.eia.doe.gov/country/country_energy_data.cfm?fips=UK">original</a> la <time datetime="2009-01-02">2 ianuarie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2010-11-04">4 noiembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=United+Kingdom+Energy+Profile&rft.pub=U.S.+Energy+Information+Administration&rft_id=http%3A%2F%2Ftonto.eia.doe.gov%2Fcountry%2Fcountry_energy_data.cfm%3Ffips%3DUK&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-295"><a href="#cite_ref-295">^</a> <cite class="citation news">Mason, Rowena (<time datetime="2009-10-24">24 octombrie 2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.telegraph.co.uk/finance/newsbysector/energy/6424030/Let-the-battle-begin-over-black-gold.html">„Let the battle begin over black gold”</a>. The Daily Telegraph (în engleză). London. Accesat în <time datetime="2010-11-26">26 noiembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Daily+Telegraph&rft.atitle=Let+the+battle+begin+over+black+gold&rft.date=2009-10-24&rft.aulast=Mason&rft.aufirst=Rowena&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.telegraph.co.uk%2Ffinance%2Fnewsbysector%2Fenergy%2F6424030%2FLet-the-battle-begin-over-black-gold.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-296"><a href="#cite_ref-296">^</a> <cite class="citation news">Heath, Michael (<time datetime="2010-11-26">26 noiembrie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bloomberg.com/news/2010-11-25/rba-s-stevens-says-inflation-unlikely-to-fall-much-further.html">„RBA Says Currency Containing Prices, Rate Level 'Appropriate' in Near Term”</a> (în engleză). New York: Bloomberg. Accesat în <time datetime="2010-11-26">26 noiembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=RBA+Says+Currency+Containing+Prices%2C+Rate+Level+%27Appropriate%27+in+Near+Term&rft.date=2010-11-26&rft.aulast=Heath&rft.aufirst=Michael&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bloomberg.com%2Fnews%2F2010-11-25%2Frba-s-stevens-says-inflation-unlikely-to-fall-much-further.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-world-nuclear.org-297">^ <a href="#cite_ref-world-nuclear.org_297-0">a</a> <a href="#cite_ref-world-nuclear.org_297-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130214061431/http://www.world-nuclear.org/info/inf84.html">„Nuclear Power in the United Kingdom”</a>. World Nuclear Association. aprilie 2013. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.world-nuclear.org/info/inf84.html">original</a> la <time datetime="2013-02-14">14 februarie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-04-09">9 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Nuclear+Power+in+the+United+Kingdom&rft.pub=World+Nuclear+Association&rft.date=2013-04&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.world-nuclear.org%2Finfo%2Finf84.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-298"><a href="#cite_ref-298">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eia.gov/beta/international/rankings/#?prodact=53-1&cy=2013&pid=53&aid=1&tl_id=1-A&tl_type=a">„Total Petroleum and Other Liquids Production, 2013”</a> (în engleză).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Total+Petroleum+and+Other+Liquids+Production%2C+2013&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eia.gov%2Fbeta%2Finternational%2Frankings%2F%23%3Fprodact%3D53-1%26cy%3D2013%26pid%3D53%26aid%3D1%26tl_id%3D1-A%26tl_type%3Da&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-299"><a href="#cite_ref-299">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.indexmundi.com/energy.aspx?country=gb&product=oil&graph=consumption">„United Kingdom Crude Oil Consumption by Year”</a> (în engleză).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=United+Kingdom+Crude+Oil+Consumption+by+Year&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.indexmundi.com%2Fenergy.aspx%3Fcountry%3Dgb%26product%3Doil%26graph%3Dconsumption&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-eiaoil-300">^ <a href="#cite_ref-eiaoil_300-0">a</a> <a href="#cite_ref-eiaoil_300-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110812175554/http://www.eia.gov/countries/country-data.cfm?fips=UK">„United Kingdom – Oil”</a> (în engleză). U.S. Energy Information Administration. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eia.doe.gov/emeu/cabs/United_Kingdom/Oil.html">original</a> la <time datetime="2011-08-12">12 august 2011</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=United+Kingdom+%E2%80%93+Oil&rft.pub=U.S.+Energy+Information+Administration&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eia.doe.gov%2Femeu%2Fcabs%2FUnited_Kingdom%2FOil.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-eiagas-301">^ <a href="#cite_ref-eiagas_301-0">a</a> <a href="#cite_ref-eiagas_301-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110416085105/http://www.eia.gov/countries/country-data.cfm?fips=UK">„United Kingdom – Natural Gas”</a>. U.S. Energy Information Administration. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eia.doe.gov/emeu/cabs/United_Kingdom/NaturalGas.html">original</a> la <time datetime="2011-04-16">16 aprilie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-03-09">9 martie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=United+Kingdom+%E2%80%93+Natural+Gas&rft.pub=U.S.+Energy+Information+Administration&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eia.doe.gov%2Femeu%2Fcabs%2FUnited_Kingdom%2FNaturalGas.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-eiaoverview-302">^ <a href="#cite_ref-eiaoverview_302-0">a</a> <a href="#cite_ref-eiaoverview_302-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110812175554/http://www.eia.gov/countries/country-data.cfm?fips=UK">„United Kingdom – Quick Facts Energy Overview”</a> (în engleză). U.S. Energy Information Administration. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eia.doe.gov/emeu/cabs/United_Kingdom/Profile.html">original</a> la <time datetime="2011-08-12">12 august 2011</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=United+Kingdom+%E2%80%93+Quick+Facts+Energy+Overview&rft.pub=U.S.+Energy+Information+Administration&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eia.doe.gov%2Femeu%2Fcabs%2FUnited_Kingdom%2FProfile.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Coal_2-303"><a href="#cite_ref-Coal_2_303-0">^</a> <cite class="citation web">The Coal Authority (<time datetime="2006-04-10">10 aprilie 2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090104054403/http://www.coal.gov.uk/media//860AD/Response%20to%20Energy%20Review%20-%20Appendix%202.pdf">„Coal Reserves in the United Kingdom”</a> (PDF) (în engleză). The Coal Authority. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.coal.gov.uk/media//860AD/Response%20to%20Energy%20Review%20-%20Appendix%202.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2009-01-04">4 ianuarie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2011-07-05">5 iulie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Coal+Reserves+in+the+United+Kingdom&rft.pub=The+Coal+Authority&rft.date=2006-04-10&rft.au=The+Coal+Authority&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.coal.gov.uk%2Fmedia%2F%2F860AD%2FResponse%2520to%2520Energy%2520Review%2520-%2520Appendix%25202.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Coal_3-304"><a href="#cite_ref-Coal_3_304-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/england/7046981.stm">„England Expert predicts 'coal revolution'”</a> (în engleză). BBC News. <time datetime="2007-10-16">16 octombrie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2008-09-23">23 septembrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=England+Expert+predicts+%27coal+revolution%27&rft.date=2007-10-16&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fengland%2F7046981.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-305"><a href="#cite_ref-305">^</a> <cite class="citation news">Watts, Susan (<time datetime="2012-03-20">20 martie 2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/uk-17448428">„Fracking: Concerns over gas extraction regulations”</a> (în engleză). BBC News. Accesat în <time datetime="2013-04-09">9 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Fracking%3A+Concerns+over+gas+extraction+regulations&rft.date=2012-03-20&rft.aulast=Watts&rft.aufirst=Susan&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fnews%2Fuk-17448428&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-306"><a href="#cite_ref-306">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.foe-scotland.org.uk/fracking">„Quit fracking aboot”</a> (în engleză). Friends of the Earth Scotland. Accesat în <time datetime="2013-04-09">9 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Quit+fracking+aboot&rft.pub=Friends+of+the+Earth+Scotland&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.foe-scotland.org.uk%2Ffracking&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-DUKES-307"><a href="#cite_ref-DUKES_307-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.gov.uk/government/statistics/renewable-sources-of-energy-chapter-6-digest-of-united-kingdom-energy-statistics-dukes">„Department of Energy and Climate Change: Annual tables: 'Digest of UK energy statistics' (DUKES) – Chapter 6: Renewable Sources of energy”</a>. Accesat în <time datetime="2015-04-13">13 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Department+of+Energy+and+Climate+Change%3A+Annual+tables%3A+%27Digest+of+UK+energy+statistics%27+%28DUKES%29+%E2%80%93+Chapter+6%3A+Renewable+Sources+of+energy&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.gov.uk%2Fgovernment%2Fstatistics%2Frenewable-sources-of-energy-chapter-6-digest-of-united-kingdom-energy-statistics-dukes&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Roadmap-308"><a href="#cite_ref-Roadmap_308-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/48128/2167-uk-renewable-energy-roadmap.pdf">„UK Renewable Energy Roadmap Crown copyright, July 2011”</a> (PDF) (în engleză).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=UK+Renewable+Energy+Roadmap+Crown+copyright%2C+July+2011&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.gov.uk%2Fgovernment%2Fuploads%2Fsystem%2Fuploads%2Fattachment_data%2Ffile%2F48128%2F2167-uk-renewable-energy-roadmap.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-309"><a href="#cite_ref-309">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/climate/adaptation/wind_power.shtml">„BBC – Weather Centre – Climate Change – Wind Power”</a> (în engleză). BBC. Accesat în <time datetime="2015-06-09">9 iunie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=BBC+%E2%80%93+Weather+Centre+%E2%80%93+Climate+Change+%E2%80%93+Wind+Power&rft.pub=BBC&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fclimate%2Fadaptation%2Fwind_power.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-310"><a href="#cite_ref-310">^</a> <cite class="citation web">RenewableUK. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150509191928/http://www.renewableuk.com/en/news/renewableuk-news.cfm/electricity-needs-of-more-than-a-quarter-of-uk-homes-powered-by-wind-in-2014">„RenewableUK – RenewableUK News – Electricity needs of more than a quarter of UK homes powered by wind in 2014”</a> (în engleză). renewableuk.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.renewableuk.com/en/news/renewableuk-news.cfm/electricity-needs-of-more-than-a-quarter-of-uk-homes-powered-by-wind-in-2014">original</a> la <time datetime="2015-05-09">9 mai 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=RenewableUK+%E2%80%93+RenewableUK+News+%E2%80%93+Electricity+needs+of+more+than+a+quarter+of+UK+homes+powered+by+wind+in+2014&rft.pub=renewableuk.com&rft.au=RenewableUK&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.renewableuk.com%2Fen%2Fnews%2Frenewableuk-news.cfm%2Felectricity-needs-of-more-than-a-quarter-of-uk-homes-powered-by-wind-in-2014&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-311"><a href="#cite_ref-311">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.wssinfo.org/download?id_document=988">„WHO / UNICEF Joint Monitoring Programme: 404 error”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=WHO+%2F+UNICEF+Joint+Monitoring+Programme%3A+404+error&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.wssinfo.org%2Fdownload%3Fid_document%3D988&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">[<a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a>] </li> <li id="cite_note-312"><a href="#cite_ref-312">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20091125040346/http://www.environment-agency.gov.uk/research/library/data/112185.aspx">„Environment Agency”</a> (în engleză). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.environment-agency.gov.uk/research/library/data/112185.aspx">original</a> la <time datetime="2009-11-25">25 noiembrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Environment+Agency&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.environment-agency.gov.uk%2Fresearch%2Flibrary%2Fdata%2F112185.aspx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-313"><a href="#cite_ref-313">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110604093106/http://www.statistics.gov.uk/geography/census_geog.asp">„Census Geography”</a>. Office for National Statistics. <time datetime="2007-10-30">30 octombrie 2007</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.statistics.gov.uk/geography/census_geog.asp">original</a> la <time datetime="2011-06-04">4 iunie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2012-04-14">14 aprilie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Census+Geography&rft.pub=Office+for+National+Statistics&rft.date=2007-10-30&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.statistics.gov.uk%2Fgeography%2Fcensus_geog.asp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-2011census-314">^ <a href="#cite_ref-2011census_314-0">a</a> <a href="#cite_ref-2011census_314-1">b</a> <a href="#cite_ref-2011census_314-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ons.gov.uk/ons/dcp171778_292378.pdf">„2011 Census: Population Estimates for the United Kingdom”</a> (PDF) (în engleză). Office for National Statistics. <time datetime="2011-03-27">27 martie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2012-12-18">18 decembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=2011+Census%3A+Population+Estimates+for+the+United+Kingdom&rft.pub=Office+for+National+Statistics&rft.date=2011-03-27&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ons.gov.uk%2Fons%2Fdcp171778_292378.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-pop2015-315">^ <a href="#cite_ref-pop2015_315-0">a</a> <a href="#cite_ref-pop2015_315-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ons.gov.uk/peoplepopulationandcommunity/populationandmigration/populationestimates/bulletins/annualmidyearpopulationestimates/latest">„Population Estimates for UK, England and Wales, Scotland and Northern Ireland, Mid-2015”</a>. Office for National Statistics. <time datetime="2016-06-23">23 iunie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Population+Estimates+for+UK%2C+England+and+Wales%2C+Scotland+and+Northern+Ireland%2C+Mid-2015&rft.pub=Office+for+National+Statistics&rft.date=2016-06-23&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.ons.gov.uk%2Fpeoplepopulationandcommunity%2Fpopulationandmigration%2Fpopulationestimates%2Fbulletins%2Fannualmidyearpopulationestimates%2Flatest&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-pop2010-316"><a href="#cite_ref-pop2010_316-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ons.gov.uk/ons/rel/pop-estimate/population-estimates-for-uk--england-and-wales--scotland-and-northern-ireland/mid-2010-population-estimates/annual-mid-year-population-estimates--2010.pdf">„Annual Mid-year Population Estimates, 2010”</a> (PDF). <a href="/wiki/Biroul_Statisticilor_Na%C8%9Bionale_(Regatul_Unit)" class="mw-redirect" title="Biroul Statisticilor Naționale (Regatul Unit)">Biroul Statisticilor Naționale (Regatul Unit)</a>. <time datetime="2011">2011</time>. Accesat în <time datetime="2012-04-14">14 aprilie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Annual+Mid-year+Population+Estimates%2C+2010&rft.pub=Biroul+Statisticilor+Na%C8%9Bionale+%28Regatul+Unit%29&rft.date=2011&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ons.gov.uk%2Fons%2Frel%2Fpop-estimate%2Fpopulation-estimates-for-uk--england-and-wales--scotland-and-northern-ireland%2Fmid-2010-population-estimates%2Fannual-mid-year-population-estimates--2010.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-2011_UK_censuses-317">^ <a href="#cite_ref-2011_UK_censuses_317-0">a</a> <a href="#cite_ref-2011_UK_censuses_317-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ons.gov.uk/ons/guide-method/census/2011/uk-census/index.html">„2011 UK censuses”</a>. Office for National Statistics. Accesat în <time datetime="2012-12-18">18 decembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=2011+UK+censuses&rft.pub=Office+for+National+Statistics&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ons.gov.uk%2Fons%2Fguide-method%2Fcensus%2F2011%2Fuk-census%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-318"><a href="#cite_ref-318">^</a> <cite class="citation news">Khan, Urmee (<time datetime="2008-09-16">16 septembrie 2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.telegraph.co.uk/news/newstopics/politics/2967374/England-is-most-crowded-country-in-Europe.html">„England is most crowded country in Europe”</a>. The Daily Telegraph (în engleză). Londra. Accesat în <time datetime="2009-09-05">5 septembrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Daily+Telegraph&rft.atitle=England+is+most+crowded+country+in+Europe&rft.date=2008-09-16&rft.aulast=Khan&rft.aufirst=Urmee&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.telegraph.co.uk%2Fnews%2Fnewstopics%2Fpolitics%2F2967374%2FEngland-is-most-crowded-country-in-Europe.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-319"><a href="#cite_ref-319">^</a> <cite class="citation web">Carrell, Severin (<time datetime="2012-12-17">17 decembrie 2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/uk/2012/dec/17/scotland-population-record-high">„Scotland's population at record high”</a>. The Guardian (în engleză). Londra. Accesat în <time datetime="2012-12-18">18 decembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=Scotland%27s+population+at+record+high&rft.date=2012-12-17&rft.au=Carrell%2C+Severin&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fuk%2F2012%2Fdec%2F17%2Fscotland-population-record-high&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-TFR-320">^ <a href="#cite_ref-TFR_320-0">a</a> <a href="#cite_ref-TFR_320-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ons.gov.uk/ons/rel/vsob1/vital-statistics--population-and-health-reference-tables/spring-2014-update/annual-table.xls">„Vital Statistics: Population and Health Reference Tables (February 2014 Update): Annual Time Series Data”</a> (în engleză). <a href="/wiki/Biroul_Statisticilor_Na%C8%9Bionale_(Regatul_Unit)" class="mw-redirect" title="Biroul Statisticilor Naționale (Regatul Unit)">ONS</a>. Accesat în <time datetime="2014-04-27">27 aprilie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Vital+Statistics%3A+Population+and+Health+Reference+Tables+%28February+2014+Update%29%3A+Annual+Time+Series+Data&rft.pub=ONS&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ons.gov.uk%2Fons%2Frel%2Fvsob1%2Fvital-statistics--population-and-health-reference-tables%2Fspring-2014-update%2Fannual-table.xls&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Boseley-321"><a href="#cite_ref-Boseley_321-0">^</a> <cite class="citation news">Boseley, Sarah (<time datetime="2008-07-14">14 iulie 2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/lifeandstyle/2008/jul/14/familyandrelationships.women">„The question: What's behind the baby boom?”</a>. The Guardian (în engleză). Londra. p. 3. Accesat în <time datetime="2009-08-28">28 august 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=The+question%3A+What%27s+behind+the+baby+boom%3F&rft.pages=3&rft.date=2008-07-14&rft.aulast=Boseley&rft.aufirst=Sarah&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Flifeandstyle%2F2008%2Fjul%2F14%2Ffamilyandrelationships.women&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-322"><a href="#cite_ref-322">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&plugin=0&language=en&pcode=tps00018">Tables, Graphs and Maps Interface (TGM) table</a>. Eurostat (26 februarie 2013). Accesat la 12 iulie 2013. </li> <li id="cite_note-323"><a href="#cite_ref-323">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ons.gov.uk/peoplepopulationandcommunity/culturalidentity/sexuality/bulletins/sexualidentityuk/2015">„Sexual identity, UK: 2015 – Experimental Official Statistics on sexual identity in the UK in 2015 by region, sex, age, marital status, ethnicity and NS-SEC”</a> (în engleză). <a href="/wiki/Biroul_Statisticilor_Na%C8%9Bionale_(Regatul_Unit)" class="mw-redirect" title="Biroul Statisticilor Naționale (Regatul Unit)">Biroul Statisticilor Naționale (Regatul Unit)</a>. <time datetime="2016-10-05">5 octombrie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2017-01-19">19 ianuarie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Sexual+identity%2C+UK%3A+2015+%E2%80%93+Experimental+Official+Statistics+on+sexual+identity+in+the+UK+in+2015+by+region%2C+sex%2C+age%2C+marital+status%2C+ethnicity+and+NS-SEC.&rft.pub=Biroul+Statisticilor+Na%C8%9Bionale+%28Regatul+Unit%29&rft.date=2016-10-05&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.ons.gov.uk%2Fpeoplepopulationandcommunity%2Fculturalidentity%2Fsexuality%2Fbulletins%2Fsexualidentityuk%2F2015&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-324"><a href="#cite_ref-324">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/uk-wales-18489735">„Welsh people could be most ancient in UK, DNA suggests”</a> (în engleză). BBC News. <time datetime="2012-06-19">19 iunie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2013-04-28">28 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Welsh+people+could+be+most+ancient+in+UK%2C+DNA+suggests&rft.date=2012-06-19&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fnews%2Fuk-wales-18489735&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-325"><a href="#cite_ref-325">^</a> <cite class="citation journal">Thomas, Mark G.; et al. (octombrie 2006). <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1635457">„Evidence for a segregated social structure in early Anglo-Saxon England”</a>. <a href="/wiki/Proceedings_of_the_Royal_Society" class="mw-redirect" title="Proceedings of the Royal Society">Proceedings of the Royal Society</a> B: Biological Sciences. 273 (1601): 2651–2657. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1098%2Frspb.2006.3627">10.1098/rspb.2006.3627</a>. <a href="/wiki/PubMed_Central" title="PubMed Central">PMC</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1635457">1635457</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17002951">17002951</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Proceedings+of+the+Royal+Society+B%3A+Biological+Sciences&rft.atitle=Evidence+for+a+segregated+social+structure+in+early+Anglo-Saxon+England&rft.volume=273&rft.issue=1601&rft.pages=2651-2657&rft.date=2006-10&rft_id=%2F%2Fwww.ncbi.nlm.nih.gov%2Fpmc%2Farticles%2FPMC1635457&rft_id=info%3Apmid%2F17002951&rft_id=info%3Adoi%2F10.1098%2Frspb.2006.3627&rft.aulast=Thomas&rft.aufirst=Mark+G.&rft_id=%2F%2Fwww.ncbi.nlm.nih.gov%2Fpmc%2Farticles%2FPMC1635457&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-326"><a href="#cite_ref-326">^</a> Owen, James (19 July 2005). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.nationalgeographic.com/news/2005/07/0719_050719_britishgene.html">"Review of 'The Tribes of Britain'"</a>. <a href="/wiki/National_Geographic_(revist%C4%83)" title="National Geographic (revistă)">National Geographic</a> (Washington DC). </li> <li id="cite_note-327"><a href="#cite_ref-327">^</a> Oppenheimer, Stephen (October 2006).<cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20060926181227/http://www.prospect-magazine.co.uk/article_details.php?id=7817">„Myths of British ancestry”</a> (în engleză). Arhivat din original în <time datetime="2006-09-26">26 septembrie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2009-05-16">16 mai 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Myths+of+British+ancestry&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.prospect-magazine.co.uk%2Farticle_details.php%3Fid%3D7817&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> Mentenanță CS1: URL impropriu (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_URL_impropriu" title="Categorie:Mentenanță CS1: URL impropriu">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">. <a href="/wiki/Prospect" class="mw-redirect" title="Prospect">Prospect</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1570937" class="extiw" title="d:Q1570937">d</a>) (Londra). Accesat la 5 noiembrie 2010. </li> <li id="cite_note-Henderson-328"><a href="#cite_ref-Henderson_328-0">^</a> <cite class="citation news">Henderson, Mark (<time datetime="2009-10-23">23 octombrie 2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.thetimes.co.uk/tto/news/uk/article1945608.ece">„Scientist – Griffin hijacked my work to make race claim about 'British aborigines'”</a>. The Times (în engleză). Londra. Accesat în <time datetime="2009-10-26">26 octombrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Times&rft.atitle=Scientist+%E2%80%93+Griffin+hijacked+my+work+to+make+race+claim+about+%27British+aborigines%27&rft.date=2009-10-23&rft.aulast=Henderson&rft.aufirst=Mark&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.thetimes.co.uk%2Ftto%2Fnews%2Fuk%2Farticle1945608.ece&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> (necesită abonare) </li> <li id="cite_note-329"><a href="#cite_ref-329">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.vam.ac.uk/content/articles/s/silver-service-slavery-the-black-presence-in-the-white-home/">„Victoria and Albert Museum Black Presence”</a> (în engleză).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Victoria+and+Albert+Museum+Black+Presence&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.vam.ac.uk%2Fcontent%2Farticles%2Fs%2Fsilver-service-slavery-the-black-presence-in-the-white-home%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-330"><a href="#cite_ref-330">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=7ORcaQIgdcEC&pg=PT94">„Bloody Foreigners: The Story of Immigration to Britain”</a> (în engleză).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Bloody+Foreigners%3A+The+Story+of+Immigration+to+Britain&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D7ORcaQIgdcEC%26pg%3DPT94&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Costello-331"><a href="#cite_ref-Costello_331-0">^</a> <cite class="citation book">Costello, Ray (<time datetime="2001">2001</time>). Black Liverpool: The Early History of Britain's Oldest Black Community 1730–1918 (în engleză). Liverpool: Picton Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-873245-07-6" title="Special:Referințe în cărți/1-873245-07-6">1-873245-07-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Black+Liverpool%3A+The+Early+History+of+Britain%27s+Oldest+Black+Community+1730%E2%80%931918&rft.place=Liverpool&rft.pub=Picton+Press&rft.date=2001&rft.isbn=1-873245-07-6&rft.aulast=Costello&rft.aufirst=Ray&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Chinese-332"><a href="#cite_ref-Chinese_332-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090724204513/http://www.mersey-gateway.org/server.php?show=ConWebDoc.1369">„Culture and Ethnicity Differences in Liverpool – Chinese Community”</a>. Chambré Hardman Trust. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mersey-gateway.org/server.php?show=ConWebDoc.1369">original</a> la <time datetime="2009-07-24">24 iulie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Culture+and+Ethnicity+Differences+in+Liverpool+%E2%80%93+Chinese+Community&rft.pub=Chambr%C3%A9+Hardman+Trust&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mersey-gateway.org%2Fserver.php%3Fshow%3DConWebDoc.1369&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-333"><a href="#cite_ref-333">^</a> Coleman, David; Compton, Paul; Salt, John (2002). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=mmaRpUa1oSoC&pg=PA505">The demographic characteristics of immigrant populations</a>, p. 505, pe <a href="/wiki/Google_Books" class="mw-redirect" title="Google Books">Google Books</a>, Council of Europe, p. 505. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/92-871-4974-7" title="Special:Referințe în cărți/92-871-4974-7">ISBN: 92-871-4974-7</a>. </li> <li id="cite_note-334"><a href="#cite_ref-334">^</a> <cite class="citation web">Roger Ballard Centre for Applied South Asian Studies. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180327161127/http://crossasia-repository.ub.uni-heidelberg.de/286/1/demography.pdf">„Britain's visible minorities: a demographic overview”</a> (PDF) (în engleză). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://crossasia-repository.ub.uni-heidelberg.de/286/1/demography.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2018-03-27">27 martie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Britain%27s+visible+minorities%3A+a+demographic+overview&rft.au=Roger+Ballard+Centre+for+Applied+South+Asian+Studies&rft_id=http%3A%2F%2Fcrossasia-repository.ub.uni-heidelberg.de%2F286%2F1%2Fdemography.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-335"><a href="#cite_ref-335">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/hi/english/static/in_depth/uk/2002/race/short_history_of_immigration.stm">„Short History of Immigration”</a> (în engleză). BBC News. Accesat în <time datetime="2015-03-18">18 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Short+History+of+Immigration&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2Fhi%2Fenglish%2Fstatic%2Fin_depth%2Fuk%2F2002%2Frace%2Fshort_history_of_immigration.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Vargas-336">^ <a href="#cite_ref-Vargas_336-0">a</a> <a href="#cite_ref-Vargas_336-1">b</a> <cite class="citation web">Vargas-Silva, Carlos (<time datetime="2014-04-10">10 aprilie 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.migrationobservatory.ox.ac.uk/briefings/migration-flows-a8-and-other-eu-migrants-and-uk">„Migration Flows of A8 and other EU Migrants to and from the UK”</a> (în engleză). Migration Observatory, University of Oxford. Accesat în <time datetime="2015-03-18">18 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Migration+Flows+of+A8+and+other+EU+Migrants+to+and+from+the+UK&rft.pub=Migration+Observatory%2C+University+of+Oxford&rft.date=2014-04-10&rft.aulast=Vargas-Silva&rft.aufirst=Carlos&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.migrationobservatory.ox.ac.uk%2Fbriefings%2Fmigration-flows-a8-and-other-eu-migrants-and-uk&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-337"><a href="#cite_ref-337">^</a> <cite class="citation journal">Vertovec, Steven (<time datetime="2007">2007</time>). „Super-diversity and its implications”. Ethnic and Racial Studies (în engleză). 30 (6): 1024–1054. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1080%2F01419870701599465">10.1080/01419870701599465</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Ethnic+and+Racial+Studies&rft.atitle=Super-diversity+and+its+implications&rft.volume=30&rft.issue=6&rft.pages=1024-1054&rft.date=2007&rft_id=info%3Adoi%2F10.1080%2F01419870701599465&rft.aulast=Vertovec&rft.aufirst=Steven&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-338"><a href="#cite_ref-338">^</a> <cite class="citation news">Vertovec, Steven (<time datetime="2005-09-20">20 septembrie 2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/uk/4266102.stm">„Opinion: Super-diversity revealed”</a> (în engleză). BBC News. Accesat în <time datetime="2015-03-08">8 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Opinion%3A+Super-diversity+revealed&rft.date=2005-09-20&rft.aulast=Vertovec&rft.aufirst=Steven&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fuk%2F4266102.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-339"><a href="#cite_ref-339">^</a> <cite class="citation journal">Aspinall, Peter J (<time datetime="2012">2012</time>). „Answer Formats in British Census and Survey Ethnicity Questions: Does Open Response Better Capture 'Superdiversity'?”. Sociology (în engleză). 46 (2): 354–364. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1177%2F0038038511419195">10.1177/0038038511419195</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Sociology&rft.atitle=Answer+Formats+in+British+Census+and+Survey+Ethnicity+Questions%3A+Does+Open+Response+Better+Capture+%27Superdiversity%27%3F&rft.volume=46&rft.issue=2&rft.pages=354-364&rft.date=2012&rft_id=info%3Adoi%2F10.1177%2F0038038511419195&rft.aulast=Aspinall&rft.aufirst=Peter+J&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-340"><a href="#cite_ref-340">^</a> <cite class="citation journal">Ballard, Roger (<time datetime="1996">1996</time>). „Negotiating race and ethnicity: Exploring the implications of the 1991 census”. Patterns of Prejudice (în engleză). 30 (3): 3–33. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1080%2F0031322X.1996.9970192">10.1080/0031322X.1996.9970192</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Patterns+of+Prejudice&rft.atitle=Negotiating+race+and+ethnicity%3A+Exploring+the+implications+of+the+1991+census&rft.volume=30&rft.issue=3&rft.pages=3-33&rft.date=1996&rft_id=info%3Adoi%2F10.1080%2F0031322X.1996.9970192&rft.aulast=Ballard&rft.aufirst=Roger&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Kertzer-341"><a href="#cite_ref-Kertzer_341-0">^</a> <cite class="citation book">Kertzer, David I.; Arel, Dominique (<time datetime="2002">2002</time>). „Censuses, identity formation, and the struggle for political power”. În Kertzer, David I.; Arel, Dominique. Census and Identity: The Politics of Race, Ethnicity, and Language in National Censuses (în engleză). Cambridge: Cambridge University Press. pp. 1–42.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Censuses%2C+identity+formation%2C+and+the+struggle+for+political+power&rft.btitle=Census+and+Identity%3A+The+Politics+of+Race%2C+Ethnicity%2C+and+Language+in+National+Censuses&rft.place=Cambridge&rft.pages=1-42&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2002&rft.aulast=Kertzer&rft.aufirst=David+I.&rft.au=Arel%2C+Dominique&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-ethnicity2011-342">^ <a href="#cite_ref-ethnicity2011_342-0">a</a> <a href="#cite_ref-ethnicity2011_342-1">b</a> <a href="#cite_ref-ethnicity2011_342-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ons.gov.uk/ons/rel/census/2011-census/key-statistics-and-quick-statistics-for-local-authorities-in-the-united-kingdom---part-1/rft-ks201uk.xls">„2011 Census: Ethnic group, local authorities in the United Kingdom”</a> (în engleză). Office for National Statistics. <time datetime="2013-10-11">11 octombrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-06">6 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=2011+Census%3A+Ethnic+group%2C+local+authorities+in+the+United+Kingdom&rft.pub=Office+for+National+Statistics&rft.date=2013-10-11&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ons.gov.uk%2Fons%2Frel%2Fcensus%2F2011-census%2Fkey-statistics-and-quick-statistics-for-local-authorities-in-the-united-kingdom---part-1%2Frft-ks201uk.xls&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-ethnicity2001-343"><a href="#cite_ref-ethnicity2001_343-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20030731053453/http://www.statistics.gov.uk/cci/nugget.asp?id=273">„Population Size: 7.9% from a minority ethnic group”</a> (în engleză). Office for National Statistics. <time datetime="2003-02-13">13 februarie 2003</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.statistics.gov.uk/cci/nugget.asp?id=273">original</a> la <time datetime="2003-07-31">31 iulie 2003</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-07">7 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Population+Size%3A+7.9%25+from+a+minority+ethnic+group&rft.pub=Office+for+National+Statistics&rft.date=2003-02-13&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.statistics.gov.uk%2Fcci%2Fnugget.asp%3Fid%3D273&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-344"><a href="#cite_ref-344">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20040619124235/http://www.statistics.gov.uk/cci/nugget.asp?id=455">„Population size: 7.9% from a non-White ethnic group”</a> (în engleză). Office for National Statistics. <time datetime="2004-01-08">8 ianuarie 2004</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.statistics.gov.uk/cci/nugget.asp?id=455">original</a> la <time datetime="2004-06-19">19 iunie 2004</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Population+size%3A+7.9%25+from+a+non-White+ethnic+group&rft.date=2004-01-08&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.statistics.gov.uk%2Fcci%2Fnugget.asp%3Fid%3D455&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-346"><a href="#cite_ref-346">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150924095926/http://www.scotlandscensus.gov.uk/documents/censusresults/release2a/scotland/KS201SC.pdf">„Table KS201SC – Ethnic group: All people”</a> (PDF) (în engleză). National Records of Scotland. <time datetime="2013">2013</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.scotlandscensus.gov.uk/documents/censusresults/release2a/scotland/KS201SC.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2015-09-24">24 septembrie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-04-28">28 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Table+KS201SC+%E2%80%93+Ethnic+group%3A+All+people&rft.pub=National+Records+of+Scotland&rft.date=2013&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.scotlandscensus.gov.uk%2Fdocuments%2Fcensusresults%2Frelease2a%2Fscotland%2FKS201SC.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-347"><a href="#cite_ref-347">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ons.gov.uk/ons/guide-method/measuring-equality/equality/ethnic-nat-identity-religion/ethnic-group/index.html">„Ethnic group”</a> (în engleză). Office for National Statistics. Accesat în <time datetime="2015-04-27">27 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ethnic+group&rft.pub=Office+for+National+Statistics&rft_id=http%3A%2F%2Fons.gov.uk%2Fons%2Fguide-method%2Fmeasuring-equality%2Fequality%2Fethnic-nat-identity-religion%2Fethnic-group%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-349"><a href="#cite_ref-349">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ons.gov.uk/ons/dcp171776_290558.pdf">„Ethnicity and National Identity in England and Wales 2011”</a> (PDF) (în engleză). Office for National Statistics. <time datetime="2012-12-11">11 decembrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2015-04-23">23 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ethnicity+and+National+Identity+in+England+and+Wales+2011&rft.pub=Office+for+National+Statistics&rft.date=2012-12-11&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ons.gov.uk%2Fons%2Fdcp171776_290558.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-350"><a href="#cite_ref-350">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20161119053125/http://neighbourhood.statistics.gov.uk/dissemination/LeadTableView.do;jsessionid=ac1f930dce6eace0153cf12440ca609dc762c8ae598.e38OaNuRbNuSbi0Ma3aNaxiQbNiLe6fznA5Pp7ftolbGmkTy?a=3&b=276743&c=London&d=13&e=13&g=325264&i=1001x1003x1004&m=0&r=1&s=1201351285750&enc=1&dsFamilyId=1812&bhcp=1">„Resident population estimates by ethnic group (percentages): London”</a> (în engleză). Office for National Statistics. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://neighbourhood.statistics.gov.uk/dissemination/LeadTableView.do;jsessionid=ac1f930dce6eace0153cf12440ca609dc762c8ae598.e38OaNuRbNuSbi0Ma3aNaxiQbNiLe6fznA5Pp7ftolbGmkTy?a=3&b=276743&c=London&d=13&e=13&g=325264&i=1001x1003x1004&m=0&r=1&s=1201351285750&enc=1&dsFamilyId=1812&bhcp=1">original</a> la <time datetime="2016-11-19">19 noiembrie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2008-04-23">23 aprilie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Resident+population+estimates+by+ethnic+group+%28percentages%29%3A+London&rft.pub=Office+for+National+Statistics&rft_id=http%3A%2F%2Fneighbourhood.statistics.gov.uk%2Fdissemination%2FLeadTableView.do%3Bjsessionid%3Dac1f930dce6eace0153cf12440ca609dc762c8ae598.e38OaNuRbNuSbi0Ma3aNaxiQbNiLe6fznA5Pp7ftolbGmkTy%3Fa%3D3%26b%3D276743%26c%3DLondon%26d%3D13%26e%3D13%26g%3D325264%26i%3D1001x1003x1004%26m%3D0%26r%3D1%26s%3D1201351285750%26enc%3D1%26dsFamilyId%3D1812%26bhcp%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-351"><a href="#cite_ref-351">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190418200442/http://www.neighbourhood.statistics.gov.uk/dissemination/LeadTableView.do?a=3">„Resident population estimates by ethnic group (percentages): Leicester”</a> (în engleză). Office for National Statistics. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.neighbourhood.statistics.gov.uk/dissemination/LeadTableView.do?a=3&b=276827&c=Leicester&d=13&e=13&g=394575&i=1001x1003x1004&m=0&r=1&s=1208962134759&enc=1&dsFamilyId=1812">original</a> la <time datetime="2019-04-18">18 aprilie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2008-04-23">23 aprilie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Resident+population+estimates+by+ethnic+group+%28percentages%29%3A+Leicester&rft.pub=Office+for+National+Statistics&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.neighbourhood.statistics.gov.uk%2Fdissemination%2FLeadTableView.do%3Fa%3D3%26b%3D276827%26c%3DLeicester%26d%3D13%26e%3D13%26g%3D394575%26i%3D1001x1003x1004%26m%3D0%26r%3D1%26s%3D1208962134759%26enc%3D1%26dsFamilyId%3D1812&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-352"><a href="#cite_ref-352">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.statistics.gov.uk/census2001/profiles/commentaries/ethnicity.asp">„Census 2001 – Ethnicity and religion in England and Wales”</a>. Office for National Statistics. Accesat în <time datetime="2008-04-23">23 aprilie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Census+2001+%E2%80%93+Ethnicity+and+religion+in+England+and+Wales&rft.pub=Office+for+National+Statistics&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.statistics.gov.uk%2Fcensus2001%2Fprofiles%2Fcommentaries%2Fethnicity.asp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-353"><a href="#cite_ref-353">^</a> <cite class="citation report"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.gov.uk/government/statistics/schools-pupils-and-their-characteristics-january-2016">Schools, pupils and their characteristics: January 2016</a> (PDF) (Raport). Department for Education. <time datetime="2016-06-28">28 iunie 2016</time>. p. 8. SFR 20/2016.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=report&rft.btitle=Schools%2C+pupils+and+their+characteristics%3A+January+2016&rft.pages=8&rft.pub=Department+for+Education&rft.date=2016-06-28&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.gov.uk%2Fgovernment%2Fstatistics%2Fschools-pupils-and-their-characteristics-january-2016&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-EUlang-354"><a href="#cite_ref-EUlang_354-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090202112407/http://ec.europa.eu/education/languages/languages-of-europe/doc135_en.htm">„Official EU languages”</a>. European Commission. <time datetime="2009-05-08">8 mai 2009</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://ec.europa.eu/education/languages/languages-of-europe/doc135_en.htm">original</a> la <time datetime="2009-02-02">2 februarie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2009-10-16">16 octombrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Official+EU+languages&rft.pub=European+Commission&rft.date=2009-05-08&rft_id=http%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Feducation%2Flanguages%2Flanguages-of-europe%2Fdoc135_en.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-355"><a href="#cite_ref-355">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.un.org/depts/OHRM/sds/lcp/UNLCP/english/">„Language Courses in New York”</a>. United Nations. <time datetime="2006">2006</time>. Accesat în <time datetime="2010-11-29">29 noiembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Language+Courses+in+New+York&rft.pub=United+Nations&rft.date=2006&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.un.org%2Fdepts%2FOHRM%2Fsds%2Flcp%2FUNLCP%2Fenglish%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-direct.gov.uk-356"><a href="#cite_ref-direct.gov.uk_356-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20121015000000/http://www.direct.gov.uk/en/Governmentcitizensandrights/LivingintheUK/DG_10012519">„English language – Government, citizens and rights”</a>. <a href="/w/index.php?title=Directgov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Directgov — pagină inexistentă">Directgov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5280419" class="extiw" title="d:Q5280419">d</a>) (în engleză). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.direct.gov.uk/en/Governmentcitizensandrights/LivingintheUK/DG_10012519">original</a> la <time datetime="2012-10-15">15 octombrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2011-08-23">23 august 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%3ADirectgov%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Directgov+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.atitle=English+language+%E2%80%93+Government%2C+citizens+and+rights&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.direct.gov.uk%2Fen%2FGovernmentcitizensandrights%2FLivingintheUK%2FDG_10012519&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-thecommonwealth.org-357"><a href="#cite_ref-thecommonwealth.org_357-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.thecommonwealth.org/YearbookHomeInternal/139560/">„Commonwealth Secretariat – UK”</a> (în engleză). <a href="/w/index.php?title=Commonwealth_Secretariat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Commonwealth Secretariat — pagină inexistentă">Commonwealth Secretariat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3954348" class="extiw" title="d:Q3954348">d</a>). Accesat în <time datetime="2011-08-23">23 august 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Commonwealth+Secretariat+%E2%80%93+UK&rft.pub=%3ACommonwealth+Secretariat%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Commonwealth+Secretariat+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.thecommonwealth.org%2FYearbookHomeInternal%2F139560%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-BBC_languages-358">^ <a href="#cite_ref-BBC_languages_358-0">a</a> <a href="#cite_ref-BBC_languages_358-1">b</a> <a href="#cite_ref-BBC_languages_358-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/languages/european_languages/countries/uk.shtml">„Languages across Europe: United Kingdom”</a> (în engleză). BBC. Accesat în <time datetime="2013-02-04">4 februarie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Languages+across+Europe%3A+United+Kingdom&rft.pub=BBC&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Flanguages%2Feuropean_languages%2Fcountries%2Fuk.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-359"><a href="#cite_ref-359">^</a> <cite class="citation news">Booth, Robert (<time datetime="2013-01-30">30 ianuarie 2013</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/uk/2013/jan/30/polish-becomes-englands-second-language">„Polish becomes England's second language”</a>. <a href="/wiki/The_Guardian" title="The Guardian">The Guardian</a> (în engleză). Londra. Accesat în <time datetime="2012-02-04">4 februarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=Polish+becomes+England%27s+second+language&rft.date=2013-01-30&rft.aulast=Booth&rft.aufirst=Robert&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fuk%2F2013%2Fjan%2F30%2Fpolish-becomes-englands-second-language&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-360"><a href="#cite_ref-360">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://conventions.coe.int/treaty/en/Treaties/Html/148.htm">„European Charter for Regional or Minority Languages, Strasbourg, 5.XI.1992”</a> (în engleză). Council of Europe. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=European+Charter+for+Regional+or+Minority+Languages%2C+Strasbourg%2C+5.XI.1992&rft.pub=Council+of+Europe&rft_id=http%3A%2F%2Fconventions.coe.int%2Ftreaty%2Fen%2FTreaties%2FHtml%2F148.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-361"><a href="#cite_ref-361">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/157.htm">„Framework Convention for the Protection of National Minorities, Strasbourg, 1.II.1995”</a> (în engleză). Council of Europe. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Framework+Convention+for+the+Protection+of+National+Minorities%2C+Strasbourg%2C+1.II.1995&rft.pub=Council+of+Europe&rft_id=http%3A%2F%2Fconventions.coe.int%2FTreaty%2Fen%2FTreaties%2FHtml%2F157.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-362"><a href="#cite_ref-362">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110728133204/http://www.statistics.gov.uk/CCI/nugget.asp?ID=447&Pos=6&ColRank=1&Rank=192">„Welsh Language”</a> (în engleză). National Statistics Online. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.statistics.gov.uk/CCI/nugget.asp?ID=447&Pos=6&ColRank=1&Rank=192">original</a> la <time datetime="2011-07-28">28 iulie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Welsh+Language&rft.pub=National+Statistics+Online&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.statistics.gov.uk%2FCCI%2Fnugget.asp%3FID%3D447%26Pos%3D6%26ColRank%3D1%26Rank%3D192&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-363"><a href="#cite_ref-363">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5miXXSBP4?url=http://www.statistics.gov.uk/downloads/theme_compendia/fow/WelshLanguage.pdf">„Differences in estimates of Welsh Language Skills”</a> (PDF) (în engleză). Office for National Statistics. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.statistics.gov.uk/downloads/theme_compendia/fow/WelshLanguage.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2010-01-12">12 ianuarie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2008-12-30">30 decembrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Differences+in+estimates+of+Welsh+Language+Skills&rft.pub=Office+for+National+Statistics&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.statistics.gov.uk%2Fdownloads%2Ftheme_compendia%2Ffow%2FWelshLanguage.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-364"><a href="#cite_ref-364">^</a> <cite class="citation web">Wynn Thomas, Peter (martie 2007). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/voices/multilingual/welsh.shtml">„Welsh today”</a>. Voices (în engleză). BBC. Accesat în <time datetime="2011-07-05">5 iulie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Voices&rft.atitle=Welsh+today&rft.date=2007-03&rft.au=Wynn+Thomas%2C+Peter&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fvoices%2Fmultilingual%2Fwelsh.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-365"><a href="#cite_ref-365">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130522110328/http://www.gro-scotland.gov.uk/press/news2005/scotlands-census-2001-gaelic-report.html">„Scotland's Census 2001 – Gaelic Report”</a> (în engleză). General Register Office for Scotland. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gro-scotland.gov.uk/press/news2005/scotlands-census-2001-gaelic-report.html">original</a> la <time datetime="2013-05-22">22 mai 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-04-28">28 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Scotland%27s+Census+2001+%E2%80%93+Gaelic+Report&rft.pub=General+Register+Office+for+Scotland&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.gro-scotland.gov.uk%2Fpress%2Fnews2005%2Fscotlands-census-2001-gaelic-report.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-366"><a href="#cite_ref-366">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/education/7885493.stm">„Local UK languages 'taking off'”</a> (în engleză). BBC News. <time datetime="2009-02-12">12 februarie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Local+UK+languages+%27taking+off%27&rft.date=2009-02-12&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Feducation%2F7885493.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Edwards2010-367"><a href="#cite_ref-Edwards2010_367-0">^</a> <cite class="citation book">Edwards, John R. (<time datetime="2010">2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=Q2dJlB0TW8oC&pg=PT160">Minority languages and group identity: cases and categories</a> (în engleză). John Benjamins. pp. 150–158. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-90-272-1866-7" title="Special:Referințe în cărți/978-90-272-1866-7">978-90-272-1866-7</a>. Accesat în <time datetime="2011-03-12">12 martie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Minority+languages+and+group+identity%3A+cases+and+categories&rft.pages=150-158&rft.pub=John+Benjamins&rft.date=2010&rft.isbn=978-90-272-1866-7&rft.au=Edwards%2C+John+R.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DQ2dJlB0TW8oC%26pg%3DPT160&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Koch2006-368"><a href="#cite_ref-Koch2006_368-0">^</a> <cite class="citation book">Koch, John T. (<time datetime="2006">2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=f899xH_quaMC&pg=PA696">Celtic culture: a historical encyclopedia</a> (în engleză). ABC-CLIO. p. 696. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-85109-440-0" title="Special:Referințe în cărți/978-1-85109-440-0">978-1-85109-440-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Celtic+culture%3A+a+historical+encyclopedia&rft.pages=696&rft.pub=ABC-CLIO&rft.date=2006&rft.isbn=978-1-85109-440-0&rft.aulast=Koch&rft.aufirst=John+T.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Df899xH_quaMC%26pg%3DPA696&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-369"><a href="#cite_ref-369">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070623185445/http://eurolang.net/index.php?option=com_content&task=view&id=2449&Itemid=52&lang=en">„Language Data – Scots”</a> (în engleză). European Bureau for Lesser-Used Languages. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eurolang.net/index.php?option=com_content&task=view&id=2449&Itemid=52&lang=en">original</a> la <time datetime="2007-06-23">23 iunie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2008-11-02">2 noiembrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Language+Data+%E2%80%93+Scots&rft.pub=European+Bureau+for+Lesser-Used+Languages&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eurolang.net%2Findex.php%3Foption%3Dcom_content%26task%3Dview%26id%3D2449%26Itemid%3D52%26lang%3Den&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-370"><a href="#cite_ref-370">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/education/3983713.stm">„Fall in compulsory language lessons”</a> (în engleză). BBC News. <time datetime="2004-11-04">4 noiembrie 2004</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Fall+in+compulsory+language+lessons&rft.date=2004-11-04&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Feducation%2F3983713.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-371"><a href="#cite_ref-371">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140415013542/http://www.bbc.co.uk/wales/schoolgate/aboutschool/content/inwelsh.shtml">„The School Gate for parents in Wales”</a> (în engleză). BBC. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/wales/schoolgate/aboutschool/content/inwelsh.shtml">original</a> la <time datetime="2014-04-15">15 aprilie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+School+Gate+for+parents+in+Wales&rft.pub=BBC&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fwales%2Fschoolgate%2Faboutschool%2Fcontent%2Finwelsh.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-372"><a href="#cite_ref-372">^</a> Cannon, John, ed. (2nd edn., 2009). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=TYnfhTq2M7EC&pg=PA144">A Dictionary of British History</a>, p. 144, pe <a href="/wiki/Google_Books" class="mw-redirect" title="Google Books">Google Books</a>. Oxford University Press. p. 144. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-19-955037-9" title="Special:Referințe în cărți/0-19-955037-9">ISBN: 0-19-955037-9</a>. </li> <li id="cite_note-373"><a href="#cite_ref-373">^</a> Field, Clive D. (noiembrie 2009). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.brin.ac.uk/wp-content/uploads/2011/12/development-of-religious-statistics.pdf">"British religion in numbers"</a>. BRIN Discussion Series on Religious Statistics, Discussion Paper 001. Accesat la 7 martie 2015. </li> <li id="cite_note-374"><a href="#cite_ref-374">^</a> Yilmaz, Ihsan (2005). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=ryrD2YODzxUC&pg=PA291">Muslim Laws, Politics and Society in Modern Nation States: Dynamic Legal Pluralisms in England, Turkey, and Pakistan</a>, p. 291, pe <a href="/wiki/Google_Books" class="mw-redirect" title="Google Books">Google Books</a>. Aldershot: Ashgate Publishing. pp. 55–6. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-7546-4389-1" title="Special:Referințe în cărți/0-7546-4389-1">ISBN: 0-7546-4389-1</a>. </li> <li id="cite_note-375"><a href="#cite_ref-375">^</a> Brown, Callum G. (2006). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=ryrD2YODzxUC&pg=PAPA291">Religion and Society in Twentieth-Century Britain</a>, p. PA291, pe <a href="/wiki/Google_Books" class="mw-redirect" title="Google Books">Google Books</a>. Harlow: Pearson Education. p. 291. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-582-47289-X" title="Special:Referințe în cărți/0-582-47289-X">ISBN: 0-582-47289-X</a>. </li> <li id="cite_note-376"><a href="#cite_ref-376">^</a> Norris, Pippa; Inglehart, Ronald (2004). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=dto-P2YfWJIC&pg=PA84">Sacred and Secular: Religion and Politics Worldwide</a>, p. 84, pe <a href="/wiki/Google_Books" class="mw-redirect" title="Google Books">Google Books</a>. Cambridge University Press. p. 84. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-83984-X" title="Special:Referințe în cărți/0-521-83984-X">ISBN: 0-521-83984-X</a>. </li> <li id="cite_note-377"><a href="#cite_ref-377">^</a> Fergusson, David (2004). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=Owz4aBSEINgC&pg=PA94">Church, State and Civil Society</a>, p. 94, pe <a href="/wiki/Google_Books" class="mw-redirect" title="Google Books">Google Books</a>. Cambridge University Press. p. 94. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-52959-X" title="Special:Referințe în cărți/0-521-52959-X">ISBN: 0-521-52959-X</a>. </li> <li id="cite_note-378"><a href="#cite_ref-378">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070312034628/http://www.statistics.gov.uk/cci/nugget.asp?id=293">„UK Census 2001”</a> (în engleză). National Office for Statistics. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.statistics.gov.uk/cci/nugget.asp?id=293">original</a> la <time datetime="2007-03-12">12 martie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2007-04-22">22 aprilie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=UK+Census+2001&rft.pub=National+Office+for+Statistics&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.statistics.gov.uk%2Fcci%2Fnugget.asp%3Fid%3D293&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-379"><a href="#cite_ref-379">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5zFDlspeL?url=http://www.statistics.gov.uk/cci/nugget.asp?id=954">„Religious Populations”</a> (în engleză). Office for National Statistics. <time datetime="2004-10-11">11 octombrie 2004</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.scotland.gov.uk/Publications/2005/02/20757/53570">original</a> la <time datetime="2011-06-06">6 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Religious+Populations&rft.pub=Office+for+National+Statistics&rft.date=2004-10-11&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.scotland.gov.uk%2FPublications%2F2005%2F02%2F20757%2F53570&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-380"><a href="#cite_ref-380">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20111213155625/http://news.adventist.org/2007/04/uite-kigom-ew-report-fis-oly-oe-i-10-atte-church.html">„United Kingdom: New Report Finds Only One in 10 Attend Church”</a> (în engleză). News.adventist.org. <time datetime="2007-04-04">4 aprilie 2007</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.adventist.org/2007/04/uite-kigom-ew-report-fis-oly-oe-i-10-atte-church.html">original</a> la <time datetime="2011-12-13">13 decembrie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=United+Kingdom%3A+New+Report+Finds+Only+One+in+10+Attend+Church&rft.pub=News.adventist.org&rft.date=2007-04-04&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.adventist.org%2F2007%2F04%2Fuite-kigom-ew-report-fis-oly-oe-i-10-atte-church.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Philby-381"><a href="#cite_ref-Philby_381-0">^</a> <cite class="citation news">Philby, Charlotte (<time datetime="2012-12-12">12 decembrie 2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.independent.co.uk/news/uk/home-news/less-religious-and-more-ethnically-diverse-census-reveals-a-picture-of-britain-today-8406506.html">„Less religious and more ethnically diverse: Census reveals a picture of Britain today”</a>. The Independent (în engleză). Londra.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Independent&rft.atitle=Less+religious+and+more+ethnically+diverse%3A+Census+reveals+a+picture+of+Britain+today&rft.date=2012-12-12&rft.aulast=Philby&rft.aufirst=Charlotte&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.independent.co.uk%2Fnews%2Fuk%2Fhome-news%2Fless-religious-and-more-ethnically-diverse-census-reveals-a-picture-of-britain-today-8406506.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-382"><a href="#cite_ref-382">^</a> "<a rel="nofollow" class="external text" href="http://cnsnews.com/news/article/british-census-islam-fastest-growing-faith-england-christians-drop-59-population">British Census: Islam Fastest-Growing Faith in England; Christians Drop to 59% of Population</a>". CNS News. 12 decembrie 2012. </li> <li id="cite_note-383"><a href="#cite_ref-383">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ons.gov.uk/ons/rel/census/2011-census/key-statistics-for-local-authorities-in-england-and-wales/sty-religion.html">„The percentage of the population with no religion has increased in England and Wales”</a>. Office for National Statistics (în engleză). <time datetime="2013-04-04">4 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Office+for+National+Statistics&rft.atitle=The+percentage+of+the+population+with+no+religion+has+increased+in+England+and+Wales&rft.date=2013-04-04&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ons.gov.uk%2Fons%2Frel%2Fcensus%2F2011-census%2Fkey-statistics-for-local-authorities-in-england-and-wales%2Fsty-religion.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-bsa2017-384">^ <a href="#cite_ref-bsa2017_384-0">a</a> <a href="#cite_ref-bsa2017_384-1">b</a> <a href="#cite_ref-bsa2017_384-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170905183606/http://natcen.ac.uk/news-media/press-releases/2017/september/british-social-attitudes-record-number-of-brits-with-no-religion/">„British Social Attitudes: Record number of Brits with no religion”</a> (în engleză). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://natcen.ac.uk/news-media/press-releases/2017/september/british-social-attitudes-record-number-of-brits-with-no-religion/">original</a> la <time datetime="2017-09-05">5 septembrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-09-05">5 septembrie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=British+Social+Attitudes%3A+Record+number+of+Brits+with+no+religion&rft_id=http%3A%2F%2Fnatcen.ac.uk%2Fnews-media%2Fpress-releases%2F2017%2Fseptember%2Fbritish-social-attitudes-record-number-of-brits-with-no-religion%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Farley_2022-385">^ <a href="#cite_ref-Farley_2022_385-0">a</a> <a href="#cite_ref-Farley_2022_385-1">b</a> <cite class="citation web">Russell, Rachel; Farley, Harry (<time datetime="2022-11-29">29 noiembrie 2022</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.com/news/uk-63792408">„Less than half of England and Wales population Christian, Census 2021 shows”</a>. BBC News. Accesat în <time datetime="2022-12-01">1 decembrie 2022</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=BBC+News&rft.atitle=Less+than+half+of+England+and+Wales+population+Christian%2C+Census+2021+shows&rft.date=2022-11-29&rft.aulast=Russell&rft.aufirst=Rachel&rft.au=Farley%2C+Harry&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.com%2Fnews%2Fuk-63792408&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Roskams_2022-386"><a href="#cite_ref-Roskams_2022_386-0">^</a> <cite class="citation web">Roskams, Michael (<time datetime="2022-11-29">29 noiembrie 2022</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ons.gov.uk/peoplepopulationandcommunity/culturalidentity/religion/bulletins/religionenglandandwales/census2021">„Religion, England and Wales”</a>. Office for National Statistics. Accesat în <time datetime="2022-12-01">1 decembrie 2022</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Office+for+National+Statistics&rft.atitle=Religion%2C+England+and+Wales&rft.date=2022-11-29&rft.aulast=Roskams&rft.aufirst=Michael&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.ons.gov.uk%2Fpeoplepopulationandcommunity%2Fculturalidentity%2Freligion%2Fbulletins%2Freligionenglandandwales%2Fcensus2021&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-387"><a href="#cite_ref-387">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cofe.anglican.org/about/history/">The History of the Church of England</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100221212004/http://www.cofe.anglican.org/about/history">Arhivat</a> în <time datetime="2010-02-21">21 februarie 2010</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. The Church of England. Accesta la 23 noiembrie 2008. </li> <li id="cite_note-388"><a href="#cite_ref-388">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20061008203611/http://www.royalinsight.gov.uk/output/Page4708.asp">„Queen and Church of England”</a> (în engleză). British Monarchy Media Centre. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.royalinsight.gov.uk/output/Page4708.asp">original</a> la <time datetime="2006-10-08">8 octombrie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2010-06-05">5 iunie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Queen+and+Church+of+England&rft.pub=British+Monarchy+Media+Centre&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.royalinsight.gov.uk%2Foutput%2FPage4708.asp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-389"><a href="#cite_ref-389">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5zG8tzxhd?url=http://www.royal.gov.uk/MonarchUK/QueenandChurch/History.aspx">„Queen and the Church”</a> (în engleză). The British Monarchy (Official Website). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.royal.gov.uk/MonarchUK/QueenandChurch/History.aspx">original</a> la <time datetime="2011-06-07">7 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Queen+and+the+Church&rft.pub=The+British+Monarchy+%28Official+Website%29&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.royal.gov.uk%2FMonarchUK%2FQueenandChurch%2FHistory.aspx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-390"><a href="#cite_ref-390">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5zG8WCEAc?url=http://www.churchofscotland.org.uk/about_us/how_we_are_organised">„How we are organised”</a> (în engleză). Church of Scotland. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.churchofscotland.org.uk/about_us/how_we_are_organised">original</a> la <time datetime="2011-06-07">7 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=How+we+are+organised&rft.pub=Church+of+Scotland&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.churchofscotland.org.uk%2Fabout_us%2Fhow_we_are_organised&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-391"><a href="#cite_ref-391">^</a> Weller, Paul (2005). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=tHc88PzAPLMC&pg=PAPA80">Time for a Change: Reconfiguring Religion, State, and Society</a>, p. PA80, pe <a href="/wiki/Google_Books" class="mw-redirect" title="Google Books">Google Books</a>. Londra: Continuum. pp. 79–80. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0567084876" title="Special:Referințe în cărți/0567084876">ISBN: 0567084876</a>. </li> <li id="cite_note-peach-392"><a href="#cite_ref-peach_392-0">^</a> Peach, Ceri, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/?id=i6ER_z8gcD4C">"United Kingdom, a major transformation of the religious landscape"</a>, in H. Knippenberg. ed. (2005). The Changing Religious Landscape of Europe. Amsterdam: Het Spinhuis. pp. 44–58. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/90-5589-248-3" title="Special:Referințe în cărți/90-5589-248-3">ISBN: 90-5589-248-3</a>. </li> <li id="cite_note-393"><a href="#cite_ref-393">^</a> Richards, Eric (2004). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=JknDbX3ae1MC&pg=PA143">Britannia's children: Emigration from England, Scotland, Wales and Ireland since 1600</a>, p. 143, pe <a href="/wiki/Google_Books" class="mw-redirect" title="Google Books">Google Books</a>. Londra: Hambledon, p. 143. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-85285-441-6" title="Special:Referințe în cărți/978-1-85285-441-6">ISBN: 978-1-85285-441-6</a>. </li> <li id="cite_note-394"><a href="#cite_ref-394">^</a> <cite class="citation book">P. Panayi (<time datetime="1906">1906</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=XaXnCgAAQBAJ&pg=PA73">P. Panayi, 'German Immigrants in Britain, 1815–1914' in Germans in Britain since 1500, ed P. Panayi, (London: Hambledon Press, 1996)</a> (în engleză). pp. 73–112. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780826420381" title="Special:Referințe în cărți/9780826420381">9780826420381</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=P.+Panayi%2C+%27German+Immigrants+in+Britain%2C+1815%E2%80%931914%27+in+Germans+in+Britain+since+1500%2C+ed+P.+Panayi%2C+%28London%3A+Hambledon+Press%2C+1996%29&rft.pages=73-112&rft.date=1906&rft.isbn=9780826420381&rft.au=P.+Panayi&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DXaXnCgAAQBAJ%26pg%3DPA73&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-395"><a href="#cite_ref-395">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=XaXnCgAAQBAJ&pg=PA73">„Germans in Britain Since 1500”</a> (în engleză).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Germans+in+Britain+Since+1500&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DXaXnCgAAQBAJ%26pg%3DPA73&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-396"><a href="#cite_ref-396">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/legacies/immig_emig/england/london/article_2.shtml">„East End Jews”</a> (în engleză). BBC.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=East+End+Jews&rft.pub=BBC&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Flegacies%2Fimmig_emig%2Fengland%2Flondon%2Farticle_2.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-397"><a href="#cite_ref-397">^</a> <cite class="citation book">Jews in Britain: Origin and Growth of Anglo-Jewry (în engleză). p. 7.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Jews+in+Britain%3A+Origin+and+Growth+of+Anglo-Jewry&rft.pages=7&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-398"><a href="#cite_ref-398">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.migrationwatchuk.org/Briefingpaper/document/48">„A summary history of immigration to Britain”</a>. Migrationwatch UK (în engleză).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Migrationwatch+UK&rft.atitle=A+summary+history+of+immigration+to+Britain&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.migrationwatchuk.org%2FBriefingpaper%2Fdocument%2F48&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-399"><a href="#cite_ref-399">^</a> <cite class="citation web">Victoria County History, London, 1969. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.british-history.ac.uk/vch/middx/vol1/pp149-151">„The Jews”</a>. British History Online (în engleză).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=British+History+Online&rft.atitle=The+Jews&rft.au=Victoria+County+History%2C+London%2C+1969.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.british-history.ac.uk%2Fvch%2Fmiddx%2Fvol1%2Fpp149-151&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Nume_multiple:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-400"><a href="#cite_ref-400">^</a> Gibney, Matthew J.; Hansen, Randall (2005). Immigration and asylum: from 1900 to the present, ABC-CLIO, p. 630. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-57607-796-9" title="Special:Referințe în cărți/1-57607-796-9">ISBN: 1-57607-796-9</a> </li> <li id="cite_note-401"><a href="#cite_ref-401">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/hi/english/static/in_depth/uk/2002/race/short_history_of_immigration.stm">„Short history of immigration”</a> (în engleză). BBC. <time datetime="2005">2005</time>. Accesat în <time datetime="2010-08-28">28 august 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Short+history+of+immigration&rft.date=2005&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2Fhi%2Fenglish%2Fstatic%2Fin_depth%2Fuk%2F2002%2Frace%2Fshort_history_of_immigration.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-402"><a href="#cite_ref-402">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.migrationwatchuk.org/briefing-paper/48">„A summary history of immigration to Britain”</a> (în engleză).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=A+summary+history+of+immigration+to+Britain&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.migrationwatchuk.org%2Fbriefing-paper%2F48&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Coleman2013-403">^ <a href="#cite_ref-Coleman2013_403-0">a</a> <a href="#cite_ref-Coleman2013_403-1">b</a> <cite class="citation web">Coleman, David (<time datetime="2013-04-17">17 aprilie 2013</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150217050321/http://migrationobservatory.ox.ac.uk/briefings/immigration-population-and-ethnicity-uk-international-perspective">„Immigration, Population and Ethnicity: The UK in International Perspective”</a> (în engleză). The Migration Observatory, University of Oxford. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://migrationobservatory.ox.ac.uk/briefings/immigration-population-and-ethnicity-uk-international-perspective">original</a> la <time datetime="2015-02-17">17 februarie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-08">8 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Immigration%2C+Population+and+Ethnicity%3A+The+UK+in+International+Perspective&rft.pub=The+Migration+Observatory%2C+University+of+Oxford&rft.date=2013-04-17&rft.aulast=Coleman&rft.aufirst=David&rft_id=http%3A%2F%2Fmigrationobservatory.ox.ac.uk%2Fbriefings%2Fimmigration-population-and-ethnicity-uk-international-perspective&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-404"><a href="#cite_ref-404">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ons.gov.uk/ons/rel/migration1/migration-statistics-quarterly-report/may-2015/stb-msqr-may-2015.html">„Migration Statistics Quarterly Report May 2015”</a>. Office for National Statistics (în engleză). <time datetime="2015-05-21">21 mai 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Office+for+National+Statistics&rft.atitle=Migration+Statistics+Quarterly+Report+May+2015&rft.date=2015-05-21&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ons.gov.uk%2Fons%2Frel%2Fmigration1%2Fmigration-statistics-quarterly-report%2Fmay-2015%2Fstb-msqr-may-2015.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-405"><a href="#cite_ref-405">^</a> <cite class="citation web">Vasileva, Katya (<time datetime="2011">2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://ec.europa.eu/eurostat/documents/3433488/5579176/KS-SF-11-034-EN.PDF/63cebff3-f7ac-4ca6-ab33-4e8792c5f30c">„6.5% of the EU population are foreigners and 9.4% are born abroad”</a>. Statistics in Focus (în engleză). Eurostat. Accesat în <time datetime="2015-03-08">8 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Statistics+in+Focus&rft.atitle=6.5%25+of+the+EU+population+are+foreigners+and+9.4%25+are+born+abroad&rft.date=2011&rft.aulast=Vasileva&rft.aufirst=Katya&rft_id=http%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Feurostat%2Fdocuments%2F3433488%2F5579176%2FKS-SF-11-034-EN.PDF%2F63cebff3-f7ac-4ca6-ab33-4e8792c5f30c&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-406"><a href="#cite_ref-406">^</a> <cite class="citation web">Muenz, Rainer (iunie 2006). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080609075438/http://www.migrationinformation.org/Feature/display.cfm?ID=402">„Europe: Population and Migration in 2005”</a> (în engleză). Migration Policy Institute. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.migrationinformation.org/Feature/display.cfm?id=402">original</a> la <time datetime="2008-06-09">9 iunie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2007-04-02">2 aprilie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Europe%3A+Population+and+Migration+in+2005&rft.pub=Migration+Policy+Institute&rft.date=2006-06&rft.aulast=Muenz&rft.aufirst=Rainer&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.migrationinformation.org%2FFeature%2Fdisplay.cfm%3Fid%3D402&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-407"><a href="#cite_ref-407">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.standard.co.uk/news/immigration-and-births-to-nonbritish-mothers-pushes-british-population-to-record-high-6816318.html">„Immigration and births to non-British mothers pushes British population to record high”</a>. London Evening Standard (în engleză). <time datetime="2008-08-21">21 august 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=London+Evening+Standard&rft.atitle=Immigration+and+births+to+non-British+mothers+pushes+British+population+to+record+high&rft.date=2008-08-21&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.standard.co.uk%2Fnews%2Fimmigration-and-births-to-nonbritish-mothers-pushes-british-population-to-record-high-6816318.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-408"><a href="#cite_ref-408">^</a> <cite class="citation news">Bentham, Martin (<time datetime="2008-10-20">20 octombrie 2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.standard.co.uk/news/tories-call-for-tougher-control-of-immigration-6865562.html">„Tories call for tougher control of immigration”</a>. London Evening Standard (în engleză).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=London+Evening+Standard&rft.atitle=Tories+call+for+tougher+control+of+immigration&rft.date=2008-10-20&rft.aulast=Bentham&rft.aufirst=Martin&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.standard.co.uk%2Fnews%2Ftories-call-for-tougher-control-of-immigration-6865562.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-409"><a href="#cite_ref-409">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/7602526.stm">„Minister rejects migrant cap plan”</a> (în engleză). BBC News. <time datetime="2008-09-08">8 septembrie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2011-04-26">26 aprilie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Minister+rejects+migrant+cap+plan&rft.date=2008-09-08&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F2%2Fhi%2Fuk_news%2F7602526.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-410"><a href="#cite_ref-410">^</a> <cite class="citation news">Johnston, Philip (<time datetime="2007-01-05">5 ianuarie 2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.telegraph.co.uk/news/uknews/1538598/Immigration-%27far-higher%27-than-figures-say.html">„Immigration 'far higher' than figures say”</a>. The Daily Telegraph (în engleză). Londra. Accesat în <time datetime="2007-04-20">20 aprilie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Daily+Telegraph&rft.atitle=Immigration+%27far+higher%27+than+figures+say&rft.date=2007-01-05&rft.aulast=Johnston&rft.aufirst=Philip&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.telegraph.co.uk%2Fnews%2Fuknews%2F1538598%2FImmigration-%2527far-higher%2527-than-figures-say.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-411"><a href="#cite_ref-411">^</a> <cite class="citation news">Travis, Alan (<time datetime="2011-08-25">25 august 2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/uk/2011/aug/25/uk-net-migration-rises-21">„UK net migration rises 21%”</a>. The Guardian (în engleză). London.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=UK+net+migration+rises+21%25&rft.date=2011-08-25&rft.aulast=Travis&rft.aufirst=Alan&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fuk%2F2011%2Faug%2F25%2Fuk-net-migration-rises-21&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Blinder2015-412">^ <a href="#cite_ref-Blinder2015_412-0">a</a> <a href="#cite_ref-Blinder2015_412-1">b</a> <cite class="citation web">Blinder, Scott (<time datetime="2015-03-27">27 martie 2015</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150916052200/http://www.migrationobservatory.ox.ac.uk/sites/files/migobs/Briefing%20-%20Naturalisation%20as%20a%20British%20Citizen%20-%20Concepts%20and%20Trends_0.pdf">„Naturalisation as a British Citizen: Concepts and Trends”</a> (PDF) (în engleză). The Migration Observatory, University of Oxford. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.migrationobservatory.ox.ac.uk/sites/files/migobs/Briefing%20-%20Naturalisation%20as%20a%20British%20Citizen%20-%20Concepts%20and%20Trends_0.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2015-09-16">16 septembrie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-08-01">1 august 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Naturalisation+as+a+British+Citizen%3A+Concepts+and+Trends&rft.pub=The+Migration+Observatory%2C+University+of+Oxford&rft.date=2015-03-27&rft.aulast=Blinder&rft.aufirst=Scott&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.migrationobservatory.ox.ac.uk%2Fsites%2Ffiles%2Fmigobs%2FBriefing%2520-%2520Naturalisation%2520as%2520a%2520British%2520Citizen%2520-%2520Concepts%2520and%2520Trends_0.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-413"><a href="#cite_ref-413">^</a> <cite class="citation web">Blinder, Scott (<time datetime="2014-06-11">11 iunie 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150906232123/http://migrationobservatory.ox.ac.uk/briefings/settlement-uk">„Settlement in the UK”</a> (în engleză). The Migration Observatory, University of Oxford. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.migrationobservatory.ox.ac.uk/briefings/settlement-uk">original</a> la <time datetime="2015-09-06">6 septembrie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-08-01">1 august 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Settlement+in+the+UK&rft.pub=The+Migration+Observatory%2C+University+of+Oxford&rft.date=2014-06-11&rft.aulast=Blinder&rft.aufirst=Scott&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.migrationobservatory.ox.ac.uk%2Fbriefings%2Fsettlement-uk&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-414"><a href="#cite_ref-414">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ons.gov.uk/ons/rel/vsob1/birth-summary-tables--england-and-wales/2014/index.html">„Birth Summary Tables, England and Wales, 2014”</a> (în engleză). Office for National Statistics. <time datetime="2015-07-15">15 iulie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Birth+Summary+Tables%2C+England+and+Wales%2C+2014&rft.pub=Office+for+National+Statistics&rft.date=2015-07-15&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ons.gov.uk%2Fons%2Frel%2Fvsob1%2Fbirth-summary-tables--england-and-wales%2F2014%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-415"><a href="#cite_ref-415">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nationalarchives.gov.uk/pathways/census/events/census1.htm">„The 1901 Census”</a> (în engleză).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+1901+Census&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nationalarchives.gov.uk%2Fpathways%2Fcensus%2Fevents%2Fcensus1.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-416"><a href="#cite_ref-416">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.migrationwatchuk.org/briefing-paper/48#">„summary history of immigration to Britain”</a> (în engleză).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=summary+history+of+immigration+to+Britain&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.migrationwatchuk.org%2Fbriefing-paper%2F48%23&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-417"><a href="#cite_ref-417">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130412142413/http://www.ons.gov.uk/ons/rel/census/2011-census/key-statistics-for-local-authorities-in-england-and-wales/sty-non-uk-born-population.html">„UK 2011 Census Data”</a>. National Archives (în engleză). Arhivat din original în <time datetime="2013-04-12">12 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=National+Archives&rft.atitle=UK+2011+Census+Data&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ons.gov.uk%2Fons%2Frel%2Fcensus%2F2011-census%2Fkey-statistics-for-local-authorities-in-england-and-wales%2Fsty-non-uk-born-population.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> Mentenanță CS1: BOT: statut necunoscut la original-url (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_BOT:_statut_necunoscut_la_original-url" title="Categorie:Mentenanță CS1: BOT: statut necunoscut la original-url">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-418"><a href="#cite_ref-418">^</a> <cite class="citation web">National Archives. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20160105223025/http://www.ons.gov.uk/ons/rel/census/2011-census-analysis/immigration-patterns-and-characteristics-of-non-uk-born-population-groups-in-england-and-wales/summary.html">„Non-UK Born Population of England and Wales Quadrupled Between 1951 and 2011”</a> (în engleză). Arhivat din original în <time datetime="2016-01-05">5 ianuarie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Non-UK+Born+Population+of+England+and+Wales+Quadrupled+Between+1951+and+2011&rft.au=National+Archives&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ons.gov.uk%2Fons%2Frel%2Fcensus%2F2011-census-analysis%2Fimmigration-patterns-and-characteristics-of-non-uk-born-population-groups-in-england-and-wales%2Fsummary.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> Mentenanță CS1: BOT: statut necunoscut la original-url (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_BOT:_statut_necunoscut_la_original-url" title="Categorie:Mentenanță CS1: BOT: statut necunoscut la original-url">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-419"><a href="#cite_ref-419">^</a> <cite class="citation web">Office for National Statistics. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ons.gov.uk/peoplepopulationandcommunity/populationandmigration/internationalmigration/articles/immigrationpatternsofnonukbornpopulationsinenglandandwalesin2011/2013-12-17">„2011 Census analysis: Immigration Patterns of Non-UK Born Populations in England and Wales in 2011”</a> (în engleză).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=2011+Census+analysis%3A+Immigration+Patterns+of+Non-UK+Born+Populations+in+England+and+Wales+in+2011&rft.au=Office+for+National+Statistics&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.ons.gov.uk%2Fpeoplepopulationandcommunity%2Fpopulationandmigration%2Finternationalmigration%2Farticles%2Fimmigrationpatternsofnonukbornpopulationsinenglandandwalesin2011%2F2013-12-17&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-420"><a href="#cite_ref-420">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/66hn8NNel?url=http://europa.eu/scadplus/leg/en/lvb/l33152.htm">„Right of Union citizens and their family members to move and reside freely within the territory of the Member States”</a> (în engleză). European Commission. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://europa.eu/scadplus/leg/en/lvb/l33152.htm">original</a> la <time datetime="2012-04-05">5 aprilie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2013-04-28">28 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Right+of+Union+citizens+and+their+family+members+to+move+and+reside+freely+within+the+territory+of+the+Member+States&rft.pub=European+Commission&rft_id=http%3A%2F%2Feuropa.eu%2Fscadplus%2Fleg%2Fen%2Flvb%2Fl33152.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-421"><a href="#cite_ref-421">^</a> <cite class="citation news">Doward, Jamie; Temko, Ned (<time datetime="2007-09-23">23 septembrie 2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/uk/2007/sep/23/immigration.eu">„Home Office shuts the door on Bulgaria and Romania”</a>. The Observer (în engleză). Londra. p. 2. Accesat în <time datetime="2008-08-23">23 august 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Observer&rft.atitle=Home+Office+shuts+the+door+on+Bulgaria+and+Romania&rft.pages=2&rft.date=2007-09-23&rft.aulast=Doward&rft.aufirst=Jamie&rft.au=Temko%2C+Ned&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fuk%2F2007%2Fsep%2F23%2Fimmigration.eu&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-MPI-422"><a href="#cite_ref-MPI_422-0">^</a> <cite class="citation book">Sumption, Madeleine; Somerville, Will (ianuarie 2010). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131207074918/http://www.equalityhumanrights.com/uploaded_files/new_europeans.pdf">The UK's new Europeans: Progress and challenges five years after accession</a> (PDF). Policy Report (în engleză). London: Equality and Human Rights Commission. p. 13. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-84206-252-4" title="Special:Referințe în cărți/978-1-84206-252-4">978-1-84206-252-4</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.equalityhumanrights.com/uploaded_files/new_europeans.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2013-12-07">7 decembrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+UK%27s+new+Europeans%3A+Progress+and+challenges+five+years+after+accession&rft.place=London&rft.pages=13&rft.pub=Equality+and+Human+Rights+Commission&rft.date=2010-01&rft.isbn=978-1-84206-252-4&rft.aulast=Sumption&rft.aufirst=Madeleine&rft.au=Somerville%2C+Will&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.equalityhumanrights.com%2Fuploaded_files%2Fnew_europeans.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-423"><a href="#cite_ref-423">^</a> <cite class="citation news">Doward, Jamie; Rogers, Sam (<time datetime="2010-01-17">17 ianuarie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/uk/2010/jan/17/eastern-european-uk-migrants">„Young, self-reliant, educated: portrait of UK's eastern European migrants”</a>. The Observer (în engleză). Londra. Accesat în <time datetime="2010-01-19">19 ianuarie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Observer&rft.atitle=Young%2C+self-reliant%2C+educated%3A+portrait+of+UK%27s+eastern+European+migrants&rft.date=2010-01-17&rft.aulast=Doward&rft.aufirst=Jamie&rft.au=Rogers%2C+Sam&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fuk%2F2010%2Fjan%2F17%2Feastern-european-uk-migrants&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-424"><a href="#cite_ref-424">^</a> <cite class="citation news">Hopkirk, Elizabeth (<time datetime="2008-10-20">20 octombrie 2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.standard.co.uk/news/packing-up-for-home-poles-hit-by-uks-economic-downturn-6926647.html">„Packing up for home: Poles hit by UK's economic downturn”</a>. London Evening Standard (în engleză).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=London+Evening+Standard&rft.atitle=Packing+up+for+home%3A+Poles+hit+by+UK%27s+economic+downturn&rft.date=2008-10-20&rft.aulast=Hopkirk&rft.aufirst=Elizabeth&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.standard.co.uk%2Fnews%2Fpacking-up-for-home-poles-hit-by-uks-economic-downturn-6926647.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-425"><a href="#cite_ref-425">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/uk/8243225.stm">„Migrants to UK 'returning home'”</a> (în engleză). BBC News. <time datetime="2009-09-08">8 septembrie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2009-09-08">8 septembrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Migrants+to+UK+%27returning+home%27&rft.date=2009-09-08&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fuk%2F8243225.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-A8_leaving-426"><a href="#cite_ref-A8_leaving_426-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/uk/10174019.stm">„UK sees shift in migration trend”</a> (în engleză). BBC News. <time datetime="2010-05-27">27 mai 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-05-28">28 mai 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=UK+sees+shift+in+migration+trend&rft.date=2010-05-27&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fuk%2F10174019.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-427"><a href="#cite_ref-427">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ons.gov.uk/ons/rel/migration1/migration-statistics-quarterly-report/may-2012/msqr.html">„Migration Statistics Quarterly Report May 2012”</a>. Office for National Statistics. <time datetime="2012-05-24">24 mai 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Office+for+National+Statistics&rft.atitle=Migration+Statistics+Quarterly+Report+May+2012&rft.date=2012-05-24&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ons.gov.uk%2Fons%2Frel%2Fmigration1%2Fmigration-statistics-quarterly-report%2Fmay-2012%2Fmsqr.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-428"><a href="#cite_ref-428">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110716184110/http://www.ukba.homeoffice.gov.uk/workingintheuk/tier1/freshtalent/">„Fresh Talent: Working in Scotland”</a> (în engleză). Londra: UK Border Agency. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ukba.homeoffice.gov.uk/workingintheuk/tier1/freshtalent/">original</a> la <time datetime="2011-07-16">16 iulie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Fresh+Talent%3A+Working+in+Scotland&rft.place=Londra&rft.pub=UK+Border+Agency&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ukba.homeoffice.gov.uk%2Fworkingintheuk%2Ftier1%2Ffreshtalent%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-429"><a href="#cite_ref-429">^</a> <cite class="citation news">Boxell, James (<time datetime="2010-06-28">28 iunie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ft.com/cms/s/0/9ab202a4-8299-11df-85ba-00144feabdc0.html">„Tories begin consultation on cap for migrants”</a>. Financial Times (în engleză). Londra. Accesat în <time datetime="2010-09-17">17 septembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Financial+Times&rft.atitle=Tories+begin+consultation+on+cap+for+migrants&rft.date=2010-06-28&rft.aulast=Boxell&rft.aufirst=James&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ft.com%2Fcms%2Fs%2F0%2F9ab202a4-8299-11df-85ba-00144feabdc0.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-430"><a href="#cite_ref-430">^</a> Richards (2004), pp. 6–7. </li> <li id="cite_note-BritsAbroad-431">^ <a href="#cite_ref-BritsAbroad_431-0">a</a> <a href="#cite_ref-BritsAbroad_431-1">b</a> <cite class="citation web">Sriskandarajah, Dhananjayan; Drew, Catherine (<time datetime="2006-12-11">11 decembrie 2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070828011816/http://www.ippr.org/publicationsandreports/publication.asp?id=509">„Brits Abroad: Mapping the scale and nature of British emigration”</a> (în engleză). Institute for Public Policy Research. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ippr.org/publicationsandreports/publication.asp?id=509">original</a> la <time datetime="2007-08-28">28 august 2007</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Brits+Abroad%3A+Mapping+the+scale+and+nature+of+British+emigration&rft.pub=Institute+for+Public+Policy+Research&rft.date=2006-12-11&rft.aulast=Sriskandarajah&rft.aufirst=Dhananjayan&rft.au=Drew%2C+Catherine&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ippr.org%2Fpublicationsandreports%2Fpublication.asp%3Fid%3D509&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-432"><a href="#cite_ref-432">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/shared/spl/hi/in_depth/brits_abroad/html/default.stm">„Brits Abroad: world overview”</a> (în engleză). BBC. Accesat în <time datetime="2007-04-20">20 aprilie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Brits+Abroad%3A+world+overview&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fshared%2Fspl%2Fhi%2Fin_depth%2Fbrits_abroad%2Fhtml%2Fdefault.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-433"><a href="#cite_ref-433">^</a> <cite class="citation news">Casciani, Dominic (<time datetime="2006-12-11">11 decembrie 2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/6210358.stm">„5.5 m Britons 'opt to live abroad'”</a> (în engleză). BBC News. Accesat în <time datetime="2007-04-20">20 aprilie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=5.5+m+Britons+%27opt+to+live+abroad%27&rft.date=2006-12-11&rft.aulast=Casciani&rft.aufirst=Dominic&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F2%2Fhi%2Fuk_news%2F6210358.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-434"><a href="#cite_ref-434">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/6161705.stm">„Brits Abroad: Country-by-country”</a> (în engleză). BBC News. <time datetime="2006-12-11">11 decembrie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Brits+Abroad%3A+Country-by-country&rft.date=2006-12-11&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F2%2Fhi%2Fuk_news%2F6161705.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-435"><a href="#cite_ref-435">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160204213400/http://finance.yahoo.com/news/the-most-educated-countries-in-the-world.html%3B_ylt%3DAlaWy8IcyeBaviKi7_.WJyhE6odG%3B_ylu%3DX3oDMTJrY2d2NGZyBG1pdANDeFMgRmluYW5jaWFsbHkgRml0IEFydGljbGUgQXJ0aWNsZSBCb2R5IFByb2QEcG9zAzMEc2VjA01lZGlhQXJ0aWNsZUJvZHlBc3NlbWJseQ--%3B_ylg%3DX3oDMTNjdGVoaXJqBGludGwDdXMEbGFuZwNlbi11cwRwc3RhaWQDY2IyOTRhMGEtYmY2OS0zYTdlLThlYTUtZWFlNTU3YWI1ZTc3BHBzdGNhdANleGNsdXNpdmVzfGZpbmFuY2lhbGx5Zml0BHB0A3N0b3J5cGFnZQ--%3B_ylv%3D3?page=1">„The Most Educated Countries in the World”</a>. Yahoo Finance (în engleză). <time datetime="2012-09-24">24 septembrie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://finance.yahoo.com/news/the-most-educated-countries-in-the-world.html;_ylt=AlaWy8IcyeBaviKi7_.WJyhE6odG;_ylu=X3oDMTJrY2d2NGZyBG1pdANDeFMgRmluYW5jaWFsbHkgRml0IEFydGljbGUgQXJ0aWNsZSBCb2R5IFByb2QEcG9zAzMEc2VjA01lZGlhQXJ0aWNsZUJvZHlBc3NlbWJseQ--;_ylg=X3oDMTNjdGVoaXJqBGludGwDdXMEbGFuZwNlbi11cwRwc3RhaWQDY2IyOTRhMGEtYmY2OS0zYTdlLThlYTUtZWFlNTU3YWI1ZTc3BHBzdGNhdANleGNsdXNpdmVzfGZpbmFuY2lhbGx5Zml0BHB0A3N0b3J5cGFnZQ--;_ylv=3?page=1">original</a> la <time datetime="2016-02-04">4 februarie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2016-04-20">20 aprilie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Yahoo+Finance&rft.atitle=The+Most+Educated+Countries+in+the+World&rft.date=2012-09-24&rft_id=https%3A%2F%2Ffinance.yahoo.com%2Fnews%2Fthe-most-educated-countries-in-the-world.html%3B_ylt%3DAlaWy8IcyeBaviKi7_.WJyhE6odG%3B_ylu%3DX3oDMTJrY2d2NGZyBG1pdANDeFMgRmluYW5jaWFsbHkgRml0IEFydGljbGUgQXJ0aWNsZSBCb2R5IFByb2QEcG9zAzMEc2VjA01lZGlhQXJ0aWNsZUJvZHlBc3NlbWJseQ--%3B_ylg%3DX3oDMTNjdGVoaXJqBGludGwDdXMEbGFuZwNlbi11cwRwc3RhaWQDY2IyOTRhMGEtYmY2OS0zYTdlLThlYTUtZWFlNTU3YWI1ZTc3BHBzdGNhdANleGNsdXNpdmVzfGZpbmFuY2lhbGx5Zml0BHB0A3N0b3J5cGFnZQ--%3B_ylv%3D3%3Fpage%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-436"><a href="#cite_ref-436">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://newsfeed.time.com/2012/09/27/and-the-worlds-most-educated-country-is/">„And the World's Most Educated Country Is…”</a>. Time (în engleză). New York. <time datetime="2012-09-27">27 septembrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2016-04-20">20 aprilie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Time&rft.atitle=And+the+World%27s+Most+Educated+Country+Is%E2%80%A6&rft.date=2012-09-27&rft_id=http%3A%2F%2Fnewsfeed.time.com%2F2012%2F09%2F27%2Fand-the-worlds-most-educated-country-is%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-437"><a href="#cite_ref-437">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20151030134046/http://www.shanghairanking.com/ARWU2015.html">„Academic Ranking of World Universities 2015”</a> (în engleză). Shanghai. <time datetime="2015">2015</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.shanghairanking.com/ARWU2015.html">original</a> la <time datetime="2015-10-30">30 octombrie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-10-21">21 octombrie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Academic+Ranking+of+World+Universities+2015&rft.place=Shanghai&rft.date=2015&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.shanghairanking.com%2FARWU2015.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-438"><a href="#cite_ref-438">^</a> <cite class="citation web">Quacquarelli Symonds Limited (<time datetime="2015">2015</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.topuniversities.com/university-rankings/world-university-rankings/2015#sorting=rank+region=+country=+faculty=+stars=false+search=">„QS World University Rankings 2015/16”</a> (în engleză). Londra. Accesat în <time datetime="2015-10-21">21 octombrie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=QS+World+University+Rankings+2015%2F16&rft.place=Londra&rft.date=2015&rft.au=Quacquarelli+Symonds+Limited&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.topuniversities.com%2Funiversity-rankings%2Fworld-university-rankings%2F2015%23sorting%3Drank%2Bregion%3D%2Bcountry%3D%2Bfaculty%3D%2Bstars%3Dfalse%2Bsearch%3D&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-439"><a href="#cite_ref-439">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.timeshighereducation.com/world-university-rankings/2016/world-ranking#!/page/0/length/25">„World University Rankings 2015–16”</a>. Times Higher Education. London. <time datetime="2015">2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-10-21">21 octombrie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Times+Higher+Education&rft.atitle=World+University+Rankings+2015%E2%80%9316&rft.date=2015&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.timeshighereducation.com%2Fworld-university-rankings%2F2016%2Fworld-ranking%23%21%2Fpage%2F0%2Flength%2F25&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-440"><a href="#cite_ref-440">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.usnews.com/education/best-global-universities/rankings?int=a27a09">„Best Global Universities Rankings 2016”</a>. US News & World Report (în engleză). Washington DC. <time datetime="2015">2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-10-21">21 octombrie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=US+News+%26+World+Report&rft.atitle=Best+Global+Universities+Rankings+2016&rft.date=2015&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.usnews.com%2Feducation%2Fbest-global-universities%2Frankings%3Fint%3Da27a09&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-SMCPC20140828-441"><a href="#cite_ref-SMCPC20140828_441-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/347915/Elitist_Britain_-_Final.pdf">„Elitist Britain?”</a> (PDF) (în engleză). Social Mobility and Child Poverty Commission. <time datetime="2014-08-28">28 august 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Elitist+Britain%3F&rft.pub=Social+Mobility+and+Child+Poverty+Commission&rft.date=2014-08-28&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.gov.uk%2Fgovernment%2Fuploads%2Fsystem%2Fuploads%2Fattachment_data%2Ffile%2F347915%2FElitist_Britain_-_Final.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Guardian20140828-442"><a href="#cite_ref-Guardian20140828_442-0">^</a> <cite class="citation news">Arnett, George (<time datetime="2014-08-28">28 august 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/news/datablog/2014/aug/28/elitism-in-britain-breakdown-by-profession">„Elitism in Britain – breakdown by profession”</a>. The Guardian: Datablog (în engleză).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian%3A+Datablog&rft.atitle=Elitism+in+Britain+%E2%80%93+breakdown+by+profession&rft.date=2014-08-28&rft.aulast=Arnett&rft.aufirst=George&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fnews%2Fdatablog%2F2014%2Faug%2F28%2Felitism-in-britain-breakdown-by-profession&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-443"><a href="#cite_ref-443">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20081230030407/http://www.dcsf.gov.uk/localauthorities/index.cfm">„Local Authorities”</a> (în engleză). Department for Children, Schools and Families. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dcsf.gov.uk/localauthorities/index.cfm">original</a> la <time datetime="2008-12-30">30 decembrie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2008-12-21">21 decembrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Local+Authorities&rft.pub=Department+for+Children%2C+Schools+and+Families&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.dcsf.gov.uk%2Flocalauthorities%2Findex.cfm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-444"><a href="#cite_ref-444">^</a> <cite class="citation book">Gordon, J.C.B. (<time datetime="1981">1981</time>). Verbal Deficit: A Critique (în engleză). Londra: Croom Helm. p. 44 nota 18. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-85664-990-5" title="Special:Referințe în cărți/978-0-85664-990-5">978-0-85664-990-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Verbal+Deficit%3A+A+Critique&rft.place=Londra&rft.pages=44+nota+18&rft.pub=Croom+Helm&rft.date=1981&rft.isbn=978-0-85664-990-5&rft.au=Gordon%2C+J.C.B.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-445"><a href="#cite_ref-445">^</a> Secțiunea 8 ('Duty of local education authorities to secure provision of primary and secondary schools'), Secțiunile 35–40 ('Compulsory attendance at Primary and Secondary Schools') și Secțiunea 61 ('Prohibition of fees in schools maintained by local education authorities ...'), Legea Educației din 1944. </li> <li id="cite_note-446"><a href="#cite_ref-446">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.gov.uk/know-when-you-can-leave-school">„School leaving age”</a> (în engleză). UK Government. Accesat în <time datetime="2016-04-20">20 aprilie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=School+leaving+age&rft.pub=UK+Government&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.gov.uk%2Fknow-when-you-can-leave-school&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-447"><a href="#cite_ref-447">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/education/7773081.stm">„England's pupils in global top 10”</a> (în engleză). BBC News. <time datetime="2008-12-10">10 decembrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=England%27s+pupils+in+global+top+10&rft.date=2008-12-10&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Feducation%2F7773081.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-448"><a href="#cite_ref-448">^</a> <cite class="citation news">Frankel, Hannah (<time datetime="2010-09-03">3 septembrie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.tes.co.uk/article.aspx?storycode=6055970">„Is Oxbridge still a preserve of the posh?”</a>. TES (în engleză). Londra. Accesat în <time datetime="2013-04-09">9 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=TES&rft.atitle=Is+Oxbridge+still+a+preserve+of+the+posh%3F&rft.date=2010-09-03&rft.aulast=Frankel&rft.aufirst=Hannah&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.tes.co.uk%2Farticle.aspx%3Fstorycode%3D6055970&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-449"><a href="#cite_ref-449">^</a> <cite class="citation news">MacLeod, Donald (<time datetime="2007-11-09">9 noiembrie 2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/education/2007/nov/09/schools.uk">„Private school pupil numbers in decline”</a>. The Guardian (în engleză). Londra. Accesat în <time datetime="2010-03-31">31 martie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=Private+school+pupil+numbers+in+decline&rft.date=2007-11-09&rft.aulast=MacLeod&rft.aufirst=Donald&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Feducation%2F2007%2Fnov%2F09%2Fschools.uk&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-450"><a href="#cite_ref-450">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.isc.co.uk/research/">„Independent Schools Council Research :”</a> (în engleză). Accesat în <time datetime="2016-04-20">20 aprilie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Independent+Schools+Council+Research+%3A&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.isc.co.uk%2Fresearch%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-451"><a href="#cite_ref-451">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.sqa.org.uk/sqa/5656.html">„About SQA”</a> (în engleză). Scottish Qualifications Authority. <time datetime="2013-04-10">10 aprilie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-04-28">28 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=About+SQA&rft.pub=Scottish+Qualifications+Authority&rft.date=2013-04-10&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.sqa.org.uk%2Fsqa%2F5656.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-452"><a href="#cite_ref-452">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120401140609/http://www.ltscotland.org.uk/aboutlts/index.asp">„About Learning and Teaching Scotland”</a> (în engleză). Learning and Teaching Scotland. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ltscotland.org.uk/aboutlts/index.asp">original</a> la <time datetime="2012-04-01">1 aprilie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2013-04-28">28 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=About+Learning+and+Teaching+Scotland&rft.pub=Learning+and+Teaching+Scotland&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ltscotland.org.uk%2Faboutlts%2Findex.asp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-453"><a href="#cite_ref-453">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20071204064525/http://www.scotland.org/about/innovation-and-creativity/features/education/e_brain_drain.html">„Brain drain in reverse”</a> (în engleză). Scotland Online Gateway. iulie 2002. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.scotland.org/about/innovation-and-creativity/features/education/e_brain_drain.html">original</a> la <time datetime="2007-12-04">4 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Brain+drain+in+reverse&rft.pub=Scotland+Online+Gateway&rft.date=2002-07&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.scotland.org%2Fabout%2Finnovation-and-creativity%2Ffeatures%2Feducation%2Fe_brain_drain.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-454"><a href="#cite_ref-454">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.scis.org.uk/facts-and-figures/">„Facts and Figures”</a> (în engleză). SCIS. Accesat în <time datetime="2017-11-14">14 noiembrie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Facts+and+Figures&rft.pub=SCIS&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.scis.org.uk%2Ffacts-and-figures%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-455"><a href="#cite_ref-455">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/scotland/7268101.stm">„MSPs vote to scrap endowment fee”</a>. BBC News. <time datetime="2008-02-28">28 februarie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=MSPs+vote+to+scrap+endowment+fee&rft.date=2008-02-28&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fscotland%2F7268101.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-456"><a href="#cite_ref-456">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150312105509/http://www.wales.com/en/content/cms/English/Live/Education_system/Education_system.aspx">„Education System”</a> (în engleză). Welsh Government. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.wales.com/en/content/cms/english/live/education_system/education_system.aspx">original</a> la <time datetime="2015-03-12">12 martie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Education+System&rft.pub=Welsh+Government&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.wales.com%2Fen%2Fcontent%2Fcms%2Fenglish%2Flive%2Feducation_system%2Feducation_system.aspx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-457"><a href="#cite_ref-457">^</a> <cite class="citation web">CCEA. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180305135914/http://ccea.org.uk/">„About Us – What we do”</a> (în engleză). Council for the Curriculum Examinations & Assessment. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ccea.org.uk/">original</a> la <time datetime="2018-03-05">5 martie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2013-04-28">28 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=About+Us+%E2%80%93+What+we+do&rft.pub=Council+for+the+Curriculum+Examinations+%26+Assessment&rft.au=CCEA&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ccea.org.uk%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Who2000-458"><a href="#cite_ref-Who2000_458-0">^</a> <cite class="citation book">Haden, Angela; Campanini, Barbara, ed. (<time datetime="2000">2000</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.who.int/whr/2000/en/whr00_en.pdf">The world health report 2000 – Health systems: improving performance</a> (PDF) (în engleză). Geneva: World Health Organisation. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/92-4-156198-X" title="Special:Referințe în cărți/92-4-156198-X">92-4-156198-X</a>. Accesat în <time datetime="2011-07-05">5 iulie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+world+health+report+2000+%E2%80%93+Health+systems%3A+improving+performance&rft.place=Geneva&rft.pub=World+Health+Organisation&rft.date=2000&rft.isbn=92-4-156198-X&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.who.int%2Fwhr%2F2000%2Fen%2Fwhr00_en.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-459"><a href="#cite_ref-459">^</a> <cite class="citation journal"><a href="/wiki/World_Health_Organization" class="mw-redirect" title="World Health Organization">World Health Organization</a>. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://pages.stern.nyu.edu/~wgreene/Statistics/WHO-COMP-Study-30.pdf">„Measuring overall health system performance for 191 countries”</a> (PDF) (în engleză). New York University. Accesat în <time datetime="2011-07-05">5 iulie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Measuring+overall+health+system+performance+for+191+countries&rft.au=World+Health+Organization&rft_id=http%3A%2F%2Fpages.stern.nyu.edu%2F~wgreene%2FStatistics%2FWHO-COMP-Study-30.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-460"><a href="#cite_ref-460">^</a> <cite class="citation journal">Fisher, Peter. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20181120124807/http://www.healthp.org/node/71">„The NHS from Thatcher to Blair”</a>. NHS Consultants Association. International Association of Health Policy. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.healthp.org/node/71">original</a> la <time datetime="2018-11-20">20 noiembrie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2018-07-26">26 iulie 2018</time>. <q>The Budget ... was even more generous to the NHS than had been expected amounting to an annual rise of 7.4% above the rate of inflation for the next 5 years. This would take us to 9.4% of GDP spent on health ie around EU average.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=NHS+Consultants+Association&rft.atitle=The+NHS+from+Thatcher+to+Blair&rft.aulast=Fisher&rft.aufirst=Peter&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.healthp.org%2Fnode%2F71&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-461"><a href="#cite_ref-461">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130310214914/http://www.oecd.org/health/health-systems/BriefingNoteUNITEDKINGDOM2012.pdf">„OECD Health Data 2012 – How Does the United Kingdom Compare”</a> (PDF). Paris: Organisation for Economic Co-operation and Development. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.oecd.org/health/health-systems/BriefingNoteUNITEDKINGDOM2012.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2013-03-10">10 martie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=OECD+Health+Data+2012+%E2%80%93+How+Does+the+United+Kingdom+Compare&rft.place=Paris&rft.pub=Organisation+for+Economic+Co-operation+and+Development&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.oecd.org%2Fhealth%2Fhealth-systems%2FBriefingNoteUNITEDKINGDOM2012.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-462"><a href="#cite_ref-462">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/health/7586147.stm">„'Huge contrasts' in devolved NHS”</a> (în engleză). BBC News. <time datetime="2008-08-28">28 august 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=%27Huge+contrasts%27+in+devolved+NHS&rft.date=2008-08-28&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fhealth%2F7586147.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-463"><a href="#cite_ref-463">^</a> <cite class="citation news">Triggle, Nick (<time datetime="2008-01-02">2 ianuarie 2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/health/7149423.stm">„NHS now four different systems”</a> (în engleză). BBC News.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=NHS+now+four+different+systems&rft.date=2008-01-02&rft.aulast=Triggle&rft.aufirst=Nick&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fhealth%2F7149423.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-culture-464"><a href="#cite_ref-culture_464-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britishpoliticssociety.no/British%20Politics%20Review%2001_2011.pdf">"The cultural superpower: British cultural projection abroad"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180916155419/http://www.britishpoliticssociety.no/British%20Politics%20Review%2001_2011.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2018-09-16">16 septembrie 2018</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. Journal of the British Politics Society, Norway. Volume 6. No. 1. Winter 2011 </li> <li id="cite_note-sheridan-465"><a href="#cite_ref-sheridan_465-0">^</a> <cite class="citation news">Sheridan, Greg (<time datetime="2010-05-15">15 mai 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.theaustralian.com.au/news/opinion/cameron-has-chance-to-make-uk-great-again/story-e6frg6zo-1225866975992">„Cameron has chance to make UK great again”</a>. The Australian. Sydney. Accesat în <time datetime="2012-05-20">20 mai 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Australian&rft.atitle=Cameron+has+chance+to+make+UK+great+again&rft.date=2010-05-15&rft.au=Sheridan%2C+Greg&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.theaustralian.com.au%2Fnews%2Fopinion%2Fcameron-has-chance-to-make-uk-great-again%2Fstory-e6frg6zo-1225866975992&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-466"><a href="#cite_ref-466">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/world-europe-22624104">„BBC poll: Germany most popular country in the world”</a>. BBC. <time datetime="2013-05-23">23 mai 2013</time>. Accesat în <time datetime="2018-02-20">20 februarie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=BBC+poll%3A+Germany+most+popular+country+in+the+world&rft.date=2013-05-23&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fnews%2Fworld-europe-22624104&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-467"><a href="#cite_ref-467">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/mediacentre/latestnews/2014/world-service-country-poll">„World Service Global Poll: Negative views of Russia on the rise”</a>. BBC.co.uk. <time datetime="2014-06-04">4 iunie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2018-02-20">20 februarie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BBC.co.uk&rft.atitle=World+Service+Global+Poll%3A+Negative+views+of+Russia+on+the+rise&rft.date=2014-06-04&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fmediacentre%2Flatestnews%2F2014%2Fworld-service-country-poll&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Reuters-468"><a href="#cite_ref-Reuters_468-0">^</a> <cite class="citation news">Goldfarb, Jeffrey (<time datetime="2006-05-10">10 mai 2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080106093222/http://www.redorbit.com/news/entertainment/499053/bookish_britain_overtakes_america_as_top_publisher/">„Bookish Britain overtakes America as top publisher”</a>. RedOrbit. Texas. Reuters. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.redorbit.com/news/entertainment/499053/bookish_britain_overtakes_america_as_top_publisher/">original</a> la <time datetime="2008-01-06">6 ianuarie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=RedOrbit&rft.atitle=Bookish+Britain+overtakes+America+as+top+publisher&rft.date=2006-05-10&rft.au=Goldfarb%2C+Jeffrey&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.redorbit.com%2Fnews%2Fentertainment%2F499053%2Fbookish_britain_overtakes_america_as_top_publisher%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-469"><a href="#cite_ref-469">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/537853/William-Shakespeare">„William Shakespeare (English author)”</a> (în engleză). Britannica Online encyclopedia. Accesat în <time datetime="2006-02-26">26 februarie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=William+Shakespeare+%28English+author%29&rft.pub=Britannica+Online+encyclopedia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F537853%2FWilliam-Shakespeare&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-470"><a href="#cite_ref-470">^</a> <cite class="citation encyclopaedia"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20060209154055/http://encarta.msn.com/encyclopedia_761562101/Shakespeare.html">MSN Encarta Encyclopedia article on Shakespeare</a> (în engleză). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://encarta.msn.com/encyclopedia_761562101/Shakespeare.html">original</a> la <time datetime="2006-02-09">9 februarie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2006-02-26">26 februarie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=MSN+Encarta+Encyclopedia+article+on+Shakespeare&rft_id=http%3A%2F%2Fencarta.msn.com%2Fencyclopedia_761562101%2FShakespeare.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-471"><a href="#cite_ref-471">^</a> <cite class="citation encyclopaedia"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://encyclopedia2.thefreedictionary.com/Shakespeare%2c+William">William Shakespeare</a> (în engleză). Columbia Electronic Encyclopedia. Accesat în <time datetime="2006-02-26">26 februarie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=William+Shakespeare&rft.pub=Columbia+Electronic+Encyclopedia&rft_id=http%3A%2F%2Fencyclopedia2.thefreedictionary.com%2FShakespeare%252c%2BWilliam&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-472"><a href="#cite_ref-472">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.telegraph.co.uk/news/uknews/1505799/Mystery-of-Christies-success-is-solved.html">„Mystery of Christie's success is solved”</a>. The Daily Telegraph (în engleză). Londra. <time datetime="2005-12-19">19 decembrie 2005</time>. Accesat în <time datetime="2010-11-14">14 noiembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Daily+Telegraph&rft.atitle=Mystery+of+Christie%27s+success+is+solved&rft.date=2005-12-19&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.telegraph.co.uk%2Fnews%2Fuknews%2F1505799%2FMystery-of-Christies-success-is-solved.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-473"><a href="#cite_ref-473">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130528152834/http://www.unesco.org/new/en/culture/themes/creativity/creative-industries/creative-cities-network/literature/edinburgh/">„Edinburgh, UK appointed first UNESCO City of Literature”</a> (în engleză). Unesco. <time datetime="2004">2004</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.unesco.org/new/en/culture/themes/creativity/creative-industries/creative-cities-network/literature/edinburgh/">original</a> la <time datetime="2013-05-28">28 mai 2013</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Edinburgh%2C+UK+appointed+first+UNESCO+City+of+Literature&rft.pub=Unesco&rft.date=2004&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.unesco.org%2Fnew%2Fen%2Fculture%2Fthemes%2Fcreativity%2Fcreative-industries%2Fcreative-cities-network%2Fliterature%2Fedinburgh%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-474"><a href="#cite_ref-474">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/wales/history/sites/themes/society/language_poetry.shtml">„Early Welsh poetry”</a> (în engleză). BBC Wales. Accesat în <time datetime="2010-12-29">29 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Early+Welsh+poetry&rft.pub=BBC+Wales&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fwales%2Fhistory%2Fsites%2Fthemes%2Fsociety%2Flanguage_poetry.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-475"><a href="#cite_ref-475">^</a> <cite class="citation book">Lang, Andrew (<time datetime="2003">2003</time>) [1913]. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=dKJiPyyTevgC">History of English Literature from Beowulf to Swinburne</a>. Holicong, PA: Wildside Press. p. 42. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8095-3229-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8095-3229-2">978-0-8095-3229-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=History+of+English+Literature+from+Beowulf+to+Swinburne&rft.place=Holicong%2C+PA&rft.pages=42&rft.pub=Wildside+Press&rft.date=2003&rft.isbn=978-0-8095-3229-2&rft.au=Lang%2C+Andrew&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DdKJiPyyTevgC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-476"><a href="#cite_ref-476">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/67yHaT609?url=http://www.literaturewales.org/dafydd-ap-gwilym-eng/">„Dafydd ap Gwilym”</a>. <a href="/wiki/Academi" title="Academi">Academi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6647749" class="extiw" title="d:Q6647749">d</a>) website (în engleză). <a href="/wiki/Academi" title="Academi">Academi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6647749" class="extiw" title="d:Q6647749">d</a>). <time datetime="2011">2011</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.academi.org/dafydd-ap-gwilym-eng/">original</a> la <time datetime="2012-05-27">27 mai 2012</time>. Accesat în <time datetime="2011-01-03">3 ianuarie 2011</time>. <q>Dafydd ap Gwilym is widely regarded as one of the greatest Welsh poets of all time, and amongst the leading European poets of the Middle Ages.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%3AAcademi%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Academi+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E+website&rft.atitle=Dafydd+ap+Gwilym&rft.date=2011&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.academi.org%2Fdafydd-ap-gwilym-eng%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-477"><a href="#cite_ref-477">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://newsalerts.bbc.co.uk/1/low/wales/551486.stm">True birthplace of Wales's literary hero</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200316173733/http://newscdn.bbc.net.uk/2/hi/uk_news/wales/551486.stm">Arhivat</a> în <time datetime="2020-03-16">16 martie 2020</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. BBC News. Accesat la 28 aprilie 2012. </li> <li id="cite_note-478"><a href="#cite_ref-478">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.is/20120724104228/http://www.bbc.co.uk/wales/northwest/halloffame/arts/kateroberts.shtml">„Kate Roberts: Biography”</a> (în engleză). BBC Wales. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/wales/northwest/halloffame/arts/kateroberts.shtml">original</a> la <time datetime="2012-07-24">24 iulie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2017-02-19">19 februarie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Kate+Roberts%3A+Biography&rft.pub=BBC+Wales&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fwales%2Fnorthwest%2Fhalloffame%2Farts%2Fkateroberts.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-479"><a href="#cite_ref-479">^</a> <cite class="citation book">Swift, Jonathan; Fox, Christopher (<time datetime="1995">1995</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=m0CUOYfTdrkC&pg=PA10">Gulliver's travels: complete, authoritative text with biographical and historical contexts, critical history, and essays from five contemporary critical perspectives</a> (în engleză). Basingstoke: Macmillan. p. 10. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-333-63438-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-333-63438-7">978-0-333-63438-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Gulliver%27s+travels%3A+complete%2C+authoritative+text+with+biographical+and+historical+contexts%2C+critical+history%2C+and+essays+from+five+contemporary+critical+perspectives&rft.place=Basingstoke&rft.pages=10&rft.pub=Macmillan&rft.date=1995&rft.isbn=978-0-333-63438-7&rft.au=Swift%2C+Jonathan&rft.au=Fox%2C+Christopher&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dm0CUOYfTdrkC%26pg%3DPA10&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-480"><a href="#cite_ref-480">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://timesmachine.nytimes.com/timesmachine/1912/04/23/104847432.pdf">„Bram Stoker”</a> (PDF). The New York Times (în engleză). <time datetime="1912-04-23">23 aprilie 1912</time>. Accesat în <time datetime="2011-01-01">1 ianuarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=Bram+Stoker.&rft.date=1912-04-23&rft_id=https%3A%2F%2Ftimesmachine.nytimes.com%2Ftimesmachine%2F1912%2F04%2F23%2F104847432.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Beatles_sales-481">^ <a href="#cite_ref-Beatles_sales_481-0">a</a> <a href="#cite_ref-Beatles_sales_481-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140425011032/http://www.emimusic.com/about/history/1960-1969/">„1960–1969”</a> (în engleză). EMI Group. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.emimusic.com/about/history/1960-1969/#">original</a> la <time datetime="2014-04-25">25 aprilie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=1960%E2%80%931969&rft.pub=EMI+Group&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.emimusic.com%2Fabout%2Fhistory%2F1960-1969%2F%23&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-McCartney-482">^ <a href="#cite_ref-McCartney_482-0">a</a> <a href="#cite_ref-McCartney_482-1">b</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,975715-2,00.html">„Paul At Fifty”</a>. Time (în engleză). New York. <time datetime="1992-06-08">8 iunie 1992</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Time&rft.atitle=Paul+At+Fifty&rft.date=1992-06-08&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.time.com%2Ftime%2Fmagazine%2Farticle%2F0%2C9171%2C975715-2%2C00.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Guinness-483">^ <a href="#cite_ref-Guinness_483-0">a</a> <a href="#cite_ref-Guinness_483-1">b</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=rdU1xtIWJz0C">Most Successful Group</a> pe <a href="/wiki/Google_Books" class="mw-redirect" title="Google Books">Google Books</a> <a href="/wiki/Guinness_World_Records" title="Guinness World Records">null</a> 1999, p. 230. Accesat la 19 martie 2011. </li> <li id="cite_note-Handel-484"><a href="#cite_ref-Handel_484-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100326164147/http://www.parliament.uk/parliamentary_publications_and_archives/parliamentary_archives/handel_and_naturalisation.cfm">„British Citizen by Act of Parliament: George Frideric Handel”</a> (în engleză). UK Parliament. <time datetime="2009-07-20">20 iulie 2009</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.parliament.uk/parliamentary_publications_and_archives/parliamentary_archives/handel_and_naturalisation.cfm">original</a> la <time datetime="2010-03-26">26 martie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=British+Citizen+by+Act+of+Parliament%3A+George+Frideric+Handel&rft.pub=UK+Parliament&rft.date=2009-07-20&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.parliament.uk%2Fparliamentary_publications_and_archives%2Fparliamentary_archives%2Fhandel_and_naturalisation.cfm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-485"><a href="#cite_ref-485">^</a> <cite class="citation news">Andrews, John (<time datetime="2006-04-14">14 aprilie 2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.playbillarts.com/features/article/4236.html">„Handel all'inglese”</a>. Playbill (în engleză). New York. Accesat în <time datetime="2009-09-11">11 septembrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Playbill&rft.atitle=Handel+all%27inglese&rft.date=2006-04-14&rft.aulast=Andrews&rft.aufirst=John&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.playbillarts.com%2Ffeatures%2Farticle%2F4236.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-486"><a href="#cite_ref-486">^</a> <cite class="citation book">Citron, Stephen (<time datetime="2001">2001</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=AWaZ1LAFAZEC">Sondheim and Lloyd-Webber: The new musical</a> (în engleză). London: Chatto & Windus. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-85619-273-6" title="Special:Referințe în cărți/978-1-85619-273-6">978-1-85619-273-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Sondheim+and+Lloyd-Webber%3A+The+new+musical&rft.place=London&rft.pub=Chatto+%26+Windus&rft.date=2001&rft.isbn=978-1-85619-273-6&rft.au=Citron%2C+Stephen&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DAWaZ1LAFAZEC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-487"><a href="#cite_ref-487">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.belfasttelegraph.co.uk/entertainment/music/news/beatles-a-big-hit-with-downloads-15013117.html">„Beatles a big hit with downloads”</a>. Belfast Telegraph (în engleză). <time datetime="2010-11-25">25 noiembrie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2011-05-16">16 mai 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Belfast+Telegraph&rft.atitle=Beatles+a+big+hit+with+downloads&rft.date=2010-11-25&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.belfasttelegraph.co.uk%2Fentertainment%2Fmusic%2Fnews%2Fbeatles-a-big-hit-with-downloads-15013117.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-488"><a href="#cite_ref-488">^</a> <cite class="citation pressrelease"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140423012539/http://www.emimusic.com/news/2009/singstar%C2%AE-queen-to-be-launched-by-sony-computer-entertainment-europe/">„British rock legends get their own music title for PlayStation3 and PlayStation2”</a> (Press release) (în engleză). <a href="/wiki/EMI" title="EMI">EMI</a>. <time datetime="2009-02-02">2 februarie 2009</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.emimusic.com/news/2009/singstar®-queen-to-be-launched-by-sony-computer-entertainment-europe/">original</a> la <time datetime="2014-04-23">23 aprilie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=British+rock+legends+get+their+own+music+title+for+PlayStation3+and+PlayStation2&rft.pub=EMI&rft.date=2009-02-02&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.emimusic.com%2Fnews%2F2009%2Fsingstar%C2%AE-queen-to-be-launched-by-sony-computer-entertainment-europe%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-489"><a href="#cite_ref-489">^</a> <cite class="citation news">Khan, Urmee (<time datetime="2008-07-17">17 iulie 2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.telegraph.co.uk/news/newstopics/celebritynews/2305273/Sir-Elton-John-honoured-in-Ben-and-Jerry-ice-cream.html">„Sir Elton John honoured in Ben and Jerry ice cream”</a>. The Daily Telegraph (în engleză). Londra.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Daily+Telegraph&rft.atitle=Sir+Elton+John+honoured+in+Ben+and+Jerry+ice+cream&rft.date=2008-07-17&rft.aulast=Khan&rft.aufirst=Urmee&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.telegraph.co.uk%2Fnews%2Fnewstopics%2Fcelebritynews%2F2305273%2FSir-Elton-John-honoured-in-Ben-and-Jerry-ice-cream.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-490"><a href="#cite_ref-490">^</a> <cite class="citation news">Alleyne, Richard (<time datetime="2008-04-19">19 aprilie 2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.telegraph.co.uk/news/uknews/1562875/Rock-group-Led-Zeppelin-to-reunite.html">„Rock group Led Zeppelin to reunite”</a>. The Daily Telegraph (în engleză). London. Accesat în <time datetime="2010-03-31">31 martie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Daily+Telegraph&rft.atitle=Rock+group+Led+Zeppelin+to+reunite&rft.date=2008-04-19&rft.aulast=Alleyne&rft.aufirst=Richard&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.telegraph.co.uk%2Fnews%2Fuknews%2F1562875%2FRock-group-Led-Zeppelin-to-reunite.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-491"><a href="#cite_ref-491">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/5170644.stm">„Floyd 'true to Barrett's legacy'”</a>. BBC News. <time datetime="2006-07-11">11 iulie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Floyd+%27true+to+Barrett%27s+legacy%27&rft.date=2006-07-11&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fentertainment%2F5170644.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-492"><a href="#cite_ref-492">^</a> <cite class="citation news">Holton, Kate (<time datetime="2008-01-17">17 ianuarie 2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.reuters.com/article/entertainmentNews/idUSL1767761020080117">„Rolling Stones sign Universal album deal”</a> (în engleză). Reuters. Accesat în <time datetime="2008-10-26">26 octombrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Rolling+Stones+sign+Universal+album+deal&rft.date=2008-01-17&rft.aulast=Holton&rft.aufirst=Kate&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.reuters.com%2Farticle%2FentertainmentNews%2FidUSL1767761020080117&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-493"><a href="#cite_ref-493">^</a> <cite class="citation news">Walker, Tim (<time datetime="2008-05-12">12 mai 2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.independent.co.uk/arts-entertainment/music/features/jive-talkin-why-robin-gibb-wants-more-respect-for-the-bee-gees-826116.html">„Jive talkin': Why Robin Gibb wants more respect for the Bee Gees”</a>. The Independent (în engleză). Londra. Accesat în <time datetime="2008-10-26">26 octombrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Independent&rft.atitle=Jive+talkin%27%3A+Why+Robin+Gibb+wants+more+respect+for+the+Bee+Gees&rft.date=2008-05-12&rft.aulast=Walker&rft.aufirst=Tim&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.independent.co.uk%2Farts-entertainment%2Fmusic%2Ffeatures%2Fjive-talkin-why-robin-gibb-wants-more-respect-for-the-bee-gees-826116.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-494"><a href="#cite_ref-494">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/news/datablog/2012/feb/22/brit-awards-winners-list-2012">"Brit awards winners list 2012: every winner since 1977"</a>. The Guardian (Londra). Accesat la 28 februarie 2012. </li> <li id="cite_note-495"><a href="#cite_ref-495">^</a> <cite class="citation news">Corner, Lewis (<time datetime="2012-02-16">16 februarie 2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120320153244/http://www.digitalspy.co.uk/music/news/a366130/adele-coldplay-biggest-selling-uk-artists-worldwide-in-2011.html">„Adele, Coldplay biggest-selling UK artists worldwide in 2011”</a>. Digital Spy (în engleză). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.digitalspy.co.uk/music/news/a366130/adele-coldplay-biggest-selling-uk-artists-worldwide-in-2011.html">original</a> la <time datetime="2012-03-20">20 martie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-03-22">22 martie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Digital+Spy&rft.atitle=Adele%2C+Coldplay+biggest-selling+UK+artists+worldwide+in+2011&rft.date=2012-02-16&rft.au=Corner%2C+Lewis&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.digitalspy.co.uk%2Fmusic%2Fnews%2Fa366130%2Fadele-coldplay-biggest-selling-uk-artists-worldwide-in-2011.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Liverpool_vs_Stavanger-496"><a href="#cite_ref-Liverpool_vs_Stavanger_496-0">^</a> <cite class="citation news">Hughes, Mark (<time datetime="2008-01-14">14 ianuarie 2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.independent.co.uk/news/uk/this-britain/a-tale-of-two-cities-of-culture-liverpool-vs-stavanger-770076.html?r=RSS">„A tale of two cities of culture: Liverpool vs Stavanger”</a>. The Independent (în engleză). Londra. Accesat în <time datetime="2009-08-02">2 august 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Independent&rft.atitle=A+tale+of+two+cities+of+culture%3A+Liverpool+vs+Stavanger&rft.date=2008-01-14&rft.aulast=Hughes&rft.aufirst=Mark&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.independent.co.uk%2Fnews%2Fuk%2Fthis-britain%2Fa-tale-of-two-cities-of-culture-liverpool-vs-stavanger-770076.html%3Fr%3DRSS&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-497"><a href="#cite_ref-497">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/scotland/glasgow_and_west/7570915.stm">„Glasgow gets city of music honour”</a> (în engleză). BBC News. <time datetime="2008-08-20">20 august 2008</time>. Accesat în <time datetime="2009-08-02">2 august 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Glasgow+gets+city+of+music+honour&rft.date=2008-08-20&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fscotland%2Fglasgow_and_west%2F7570915.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-:0-498">^ <a href="#cite_ref-:0_498-0">a</a> <a href="#cite_ref-:0_498-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.statista.com/statistics/276211/genre-distribution-of-music-single-unit-sales-in-the-united-kingdom-uk/">„UK music single sales: genre breakdown 2016 | Statistic”</a>. Statista (în engleză). Accesat în <time datetime="2018-06-18">18 iunie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Statista&rft.atitle=UK+music+single+sales%3A+genre+breakdown+2016+%7C+Statistic&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.statista.com%2Fstatistics%2F276211%2Fgenre-distribution-of-music-single-unit-sales-in-the-united-kingdom-uk%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-499"><a href="#cite_ref-499">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.billboard.com/articles/columns/hip-hop/8097878/uk-rappers-to-watch-2018">„5 U.K. Rappers Primed to Take Over America in 2018”</a>. Billboard (în engleză). Accesat în <time datetime="2018-06-18">18 iunie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Billboard&rft.atitle=5+U.K.+Rappers+Primed+to+Take+Over+America+in+2018&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.billboard.com%2Farticles%2Fcolumns%2Fhip-hop%2F8097878%2Fuk-rappers-to-watch-2018&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-500"><a href="#cite_ref-500">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://djbooth.net/features/2017-12-05-spotify-year-end-report">„Hip-Hop Is the Most-Streamed Genre on Spotify Globally, Up 74% Year Over Year”</a>. DJBooth (în engleză). Accesat în <time datetime="2018-06-18">18 iunie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=DJBooth&rft.atitle=Hip-Hop+Is+the+Most-Streamed+Genre+on+Spotify+Globally%2C+Up+74%25+Year+Over+Year&rft_id=https%3A%2F%2Fdjbooth.net%2Ffeatures%2F2017-12-05-spotify-year-end-report&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-501"><a href="#cite_ref-501">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://pigeonsandplanes.com/news/2017/12/soundcloud-top-50-songs-rappers">„All 50 Songs on SoundCloud's Top 50 Most Popular List Are Made by Rappers”</a>. PigeonsandPlanes (în engleză). Accesat în <time datetime="2018-06-18">18 iunie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=PigeonsandPlanes&rft.atitle=All+50+Songs+on+SoundCloud%27s+Top+50+Most+Popular+List+Are+Made+by+Rappers&rft_id=https%3A%2F%2Fpigeonsandplanes.com%2Fnews%2F2017%2F12%2Fsoundcloud-top-50-songs-rappers&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-502"><a href="#cite_ref-502">^</a> <cite class="citation web">Haynes, Gavin (<time datetime="2017-01-27">27 ianuarie 2017</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/music/2017/jan/27/phonk-soundcloud-spaceghostpurrp-lil-uzi-vert">„What the phonk? The genre that's gripping Generation Z”</a>. the Guardian (în engleză). Accesat în <time datetime="2018-06-18">18 iunie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=the+Guardian&rft.atitle=What+the+phonk%3F+The+genre+that%27s+gripping+Generation+Z&rft.date=2017-01-27&rft.aulast=Haynes&rft.aufirst=Gavin&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fmusic%2F2017%2Fjan%2F27%2Fphonk-soundcloud-spaceghostpurrp-lil-uzi-vert&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-503"><a href="#cite_ref-503">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180618152250/https://ccrampart.com/2017/03/25/how-music-has-impacted-generation-z/">„How Music Has Impacted Generation Z”</a>. The Rampart (în engleză). <time datetime="2017-03-24">24 martie 2017</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://ccrampart.com/2017/03/25/how-music-has-impacted-generation-z/">original</a> la <time datetime="2018-06-18">18 iunie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2018-06-18">18 iunie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Rampart&rft.atitle=How+Music+Has+Impacted+Generation+Z&rft.date=2017-03-24&rft_id=https%3A%2F%2Fccrampart.com%2F2017%2F03%2F25%2Fhow-music-has-impacted-generation-z%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-504"><a href="#cite_ref-504">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nme.com/features/what-the-weeknd-is-made-of-1860541">„Ready For The Weeknd: What Makes The Enigmatic R&B Star Tick - NME”</a>. NME (în engleză). <time datetime="2016-11-17">17 noiembrie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2018-06-18">18 iunie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=NME&rft.atitle=Ready+For+The+Weeknd%3A+What+Makes+The+Enigmatic+R%26B+Star+Tick+-+NME&rft.date=2016-11-17&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nme.com%2Ffeatures%2Fwhat-the-weeknd-is-made-of-1860541&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-505"><a href="#cite_ref-505">^</a> <cite class="citation web">Wolfson, Sam (<time datetime="2015-06-29">29 iunie 2015</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/music/2015/jun/29/how-r-b-got-its-groove-back">„How R&B got its groove back”</a>. the Guardian (în engleză). Accesat în <time datetime="2018-06-18">18 iunie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=the+Guardian&rft.atitle=How+R%26B+got+its+groove+back&rft.date=2015-06-29&rft.aulast=Wolfson&rft.aufirst=Sam&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fmusic%2F2015%2Fjun%2F29%2Fhow-r-b-got-its-groove-back&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-506"><a href="#cite_ref-506">^</a> <cite class="citation news">Bayley, Stephen (<time datetime="2010-04-24">24 aprilie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110429173928/http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/visual_arts/article7105032.ece">„The startling success of Tate Modern”</a>. The Times (în engleză). Londra. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/visual_arts/article7105032.ece">original</a> la <time datetime="2011-04-29">29 aprilie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-01-19">19 ianuarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Times&rft.atitle=The+startling+success+of+Tate+Modern&rft.date=2010-04-24&rft.aulast=Bayley&rft.aufirst=Stephen&rft_id=http%3A%2F%2Fentertainment.timesonline.co.uk%2Ftol%2Farts_and_entertainment%2Fvisual_arts%2Farticle7105032.ece&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">(necesită abonare) </li> <li id="cite_note-507"><a href="#cite_ref-507">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.telegraph.co.uk/culture/film/starsandstories/3664474/The-top-21-British-directors-of-all-time.html">"The top 21 British directors of all time"</a>. The Daily Telegraph. Accesat la 19 iunie 2015. </li> <li id="cite_note-bbc-508"><a href="#cite_ref-bbc_508-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/entertainment-arts-19078948">„Vertigo is named 'greatest film of all time'”</a>. BBC News. <time datetime="2012-08-02">2 august 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-08-18">18 august 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Vertigo+is+named+%27greatest+film+of+all+time%27&rft.date=2012-08-02&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fnews%2Fentertainment-arts-19078948&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-509"><a href="#cite_ref-509">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/67yHUco5o?url=http://www.bfi.org.uk/sightandsound/topten/poll/directors-directors.html">„The Directors' Top Ten Directors”</a>. British Film Institute. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bfi.org.uk/sightandsound/topten/poll/directors-directors.html">original</a> la <time datetime="2012-05-27">27 mai 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Directors%27+Top+Ten+Directors&rft.pub=British+Film+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bfi.org.uk%2Fsightandsound%2Ftopten%2Fpoll%2Fdirectors-directors.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-510"><a href="#cite_ref-510">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.screenonline.org.uk/people/id/462570/index.html">„Chaplin, Charles (1889–1977)”</a>. British Film Institute. Accesat în <time datetime="2011-01-25">25 ianuarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Chaplin%2C+Charles+%281889%E2%80%931977%29&rft.pub=British+Film+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.screenonline.org.uk%2Fpeople%2Fid%2F462570%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-511"><a href="#cite_ref-511">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.screenonline.org.uk/people/id/447167/index.html">„Powell, Michael (1905–1990)”</a>. British Film Institute. Accesat în <time datetime="2011-01-25">25 ianuarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Powell%2C+Michael+%281905%E2%80%931990%29&rft.pub=British+Film+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.screenonline.org.uk%2Fpeople%2Fid%2F447167%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-512"><a href="#cite_ref-512">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.screenonline.org.uk/people/id/459891/index.html">„Reed, Carol (1906–1976)”</a>. British Film Institute. Accesat în <time datetime="2011-01-25">25 ianuarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Reed%2C+Carol+%281906%E2%80%931976%29&rft.pub=British+Film+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.screenonline.org.uk%2Fpeople%2Fid%2F459891%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-513"><a href="#cite_ref-513">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bfi.org.uk/films-tv-people/4ce2bacc7dbca">„Wright, Edgar (1974–)”</a>. British Film Institute. Accesat în <time datetime="2017-09-12">12 septembrie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Wright%2C+Edgar+%281974%E2%80%93%29&rft.pub=British+Film+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bfi.org.uk%2Ffilms-tv-people%2F4ce2bacc7dbca&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-514"><a href="#cite_ref-514">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bfi.org.uk/films-tv-people/4ce2bbfd6e83e">„Nolan, Christopher (1970–)”</a>. British Film Institute. Accesat în <time datetime="2017-05-06">6 mai 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Nolan%2C+Christopher+%281970%E2%80%93%29&rft.pub=British+Film+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bfi.org.uk%2Ffilms-tv-people%2F4ce2bbfd6e83e&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-515"><a href="#cite_ref-515">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.screenonline.org.uk/people/id/462413/index.html">„Scott, Sir Ridley (1937–)”</a>. British Film Institute. Accesat în <time datetime="2011-01-25">25 ianuarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Scott%2C+Sir+Ridley+%281937%E2%80%93%29&rft.pub=British+Film+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.screenonline.org.uk%2Fpeople%2Fid%2F462413%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-516"><a href="#cite_ref-516">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.screenonline.org.uk/people/id/446530/index.html">„Andrews, Julie (1935–)”</a>. British Film Institute. Accesat în <time datetime="2010-12-11">11 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Andrews%2C+Julie+%281935%E2%80%93%29&rft.pub=British+Film+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.screenonline.org.uk%2Fpeople%2Fid%2F446530%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-517"><a href="#cite_ref-517">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.screenonline.org.uk/people/id/472165/index.html">„Burton, Richard (1925–1984)”</a>. British Film Institute. Accesat în <time datetime="2010-12-11">11 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Burton%2C+Richard+%281925%E2%80%931984%29&rft.pub=British+Film+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.screenonline.org.uk%2Fpeople%2Fid%2F472165%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-518"><a href="#cite_ref-518">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.screenonline.org.uk/people/id/463342/index.html">„Caine, Michael (1933–)”</a>. British Film Institute. Accesat în <time datetime="2010-12-11">11 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Caine%2C+Michael+%281933%E2%80%93%29&rft.pub=British+Film+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.screenonline.org.uk%2Fpeople%2Fid%2F463342%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-519"><a href="#cite_ref-519">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.screenonline.org.uk/people/id/873595/index.html">„Firth, Colin (1960–)”</a>. British Film Institute. Accesat în <time datetime="2017-09-12">12 septembrie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Firth%2C+Colin+%281960%E2%80%93%29&rft.pub=British+Film+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.screenonline.org.uk%2Fpeople%2Fid%2F873595%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-520"><a href="#cite_ref-520">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.screenonline.org.uk/people/id/471018/index.html">„Oldman, Gary (1958–)”</a>. British Film Institute. Accesat în <time datetime="2017-09-12">12 septembrie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Oldman%2C+Gary+%281958%E2%80%93%29&rft.pub=British+Film+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.screenonline.org.uk%2Fpeople%2Fid%2F471018%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-521"><a href="#cite_ref-521">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.screenonline.org.uk/people/id/474377/index.html">„Kingsley, Ben (1942–)”</a>. British Film Institute. Accesat în <time datetime="2017-09-12">12 septembrie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Kingsley%2C+Ben+%281942%E2%80%93%29&rft.pub=British+Film+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.screenonline.org.uk%2Fpeople%2Fid%2F474377%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-522"><a href="#cite_ref-522">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.screenonline.org.uk/people/id/492416/index.html">„McKellen, Ian (1939–)”</a>. British Film Institute. Accesat în <time datetime="2017-09-12">12 septembrie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=McKellen%2C+Ian+%281939%E2%80%93%29&rft.pub=British+Film+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.screenonline.org.uk%2Fpeople%2Fid%2F492416%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-523"><a href="#cite_ref-523">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.screenonline.org.uk/people/id/490910/index.html">„Neeson, Liam (1952–)”</a>. British Film Institute. Accesat în <time datetime="2017-09-12">12 septembrie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Neeson%2C+Liam+%281952%E2%80%93%29&rft.pub=British+Film+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.screenonline.org.uk%2Fpeople%2Fid%2F490910%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-524"><a href="#cite_ref-524">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.screenonline.org.uk/people/id/462570/index.html">„Chaplin, Charles (1889–1977)”</a>. British Film Institute. Accesat în <time datetime="2010-12-11">11 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Chaplin%2C+Charles+%281889%E2%80%931977%29&rft.pub=British+Film+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.screenonline.org.uk%2Fpeople%2Fid%2F462570%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-525"><a href="#cite_ref-525">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.screenonline.org.uk/people/id/455509/index.html">„Connery, Sean (1930–)”</a>. British Film Institute. Accesat în <time datetime="2010-12-11">11 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Connery%2C+Sean+%281930%E2%80%93%29&rft.pub=British+Film+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.screenonline.org.uk%2Fpeople%2Fid%2F455509%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-526"><a href="#cite_ref-526">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.screenonline.org.uk/people/id/488753/index.html">„Leigh, Vivien (1913–1967)”</a>. British Film Institute. Accesat în <time datetime="2010-12-11">11 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Leigh%2C+Vivien+%281913%E2%80%931967%29&rft.pub=British+Film+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.screenonline.org.uk%2Fpeople%2Fid%2F488753%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-527"><a href="#cite_ref-527">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.screenonline.org.uk/people/id/458293/index.html">„Niven, David (1910–1983)”</a>. British Film Institute. Accesat în <time datetime="2010-12-11">11 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Niven%2C+David+%281910%E2%80%931983%29&rft.pub=British+Film+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.screenonline.org.uk%2Fpeople%2Fid%2F458293%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-528"><a href="#cite_ref-528">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.screenonline.org.uk/people/id/450224/index.html">„Olivier, Laurence (1907–1989)”</a>. British Film Institute. Accesat în <time datetime="2010-12-11">11 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Olivier%2C+Laurence+%281907%E2%80%931989%29&rft.pub=British+Film+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.screenonline.org.uk%2Fpeople%2Fid%2F450224%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-529"><a href="#cite_ref-529">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.screenonline.org.uk/people/id/461941/index.html">„Sellers, Peter (1925–1980)”</a>. British Film Institute. Accesat în <time datetime="2010-12-11">11 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Sellers%2C+Peter+%281925%E2%80%931980%29&rft.pub=British+Film+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.screenonline.org.uk%2Fpeople%2Fid%2F461941%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-530"><a href="#cite_ref-530">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.screenonline.org.uk/people/id/489012/index.html">„Winslet, Kate (1975–)”</a>. British Film Institute. Accesat în <time datetime="2010-12-11">11 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Winslet%2C+Kate+%281975%E2%80%93%29&rft.pub=British+Film+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.screenonline.org.uk%2Fpeople%2Fid%2F489012%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-531"><a href="#cite_ref-531">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/film/Player/Player_Page/0,,-3689,00.html">„Anthony Hopkins”</a>. The Guardian. Londra. Accesat în <time datetime="2015-01-21">21 ianuarie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=Anthony+Hopkins&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Ffilm%2FPlayer%2FPlayer_Page%2F0%2C%2C-3689%2C00.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-532"><a href="#cite_ref-532">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/entertainment-arts-21570142">„Daniel Day-Lewis makes Oscar history with third award”</a>. BBC News. <time datetime="2013-02-25">25 februarie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-08-15">15 august 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Daniel+Day-Lewis+makes+Oscar+history+with+third+award&rft.date=2013-02-25&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fnews%2Fentertainment-arts-21570142&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-533"><a href="#cite_ref-533">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/film/2007/sep/11/jkjoannekathleenrowling">„Harry Potter becomes highest-grossing film franchise”</a>. The Guardian. London. <time datetime="2007-09-11">11 septembrie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2010-11-02">2 noiembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=Harry+Potter+becomes+highest-grossing+film+franchise&rft.date=2007-09-11&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Ffilm%2F2007%2Fsep%2F11%2Fjkjoannekathleenrowling&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-534"><a href="#cite_ref-534">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130726040738/http://www.ealingstudios.com/EalingStudios/history_home.html">„History of Ealing Studios”</a>. Ealing Studios. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ealingstudios.com/EalingStudios/history_home.html">original</a> la <time datetime="2013-07-26">26 iulie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=History+of+Ealing+Studios&rft.pub=Ealing+Studios&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ealingstudios.com%2FEalingStudios%2Fhistory_home.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-statistics-535">^ <a href="#cite_ref-statistics_535-0">a</a> <a href="#cite_ref-statistics_535-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20091008125914/http://www.ukfilmcouncil.org.uk/vitalstats">„UK film – the vital statistics”</a>. UK Film Council. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ukfilmcouncil.org.uk/vitalstats">original</a> la <time datetime="2009-10-08">8 octombrie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=UK+film+%E2%80%93+the+vital+statistics&rft.pub=UK+Film+Council&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ukfilmcouncil.org.uk%2Fvitalstats&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-536"><a href="#cite_ref-536">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5xbz32c8I?url=http://www.bfi.org.uk/features/bfi100/1-10.html">„The BFI 100”</a>. British Film Institute. <time datetime="2006-09-06">6 septembrie 2006</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bfi.org.uk/features/bfi100/1-10.html">original</a> la <time datetime="2011-04-01">1 aprilie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+BFI+100&rft.pub=British+Film+Institute&rft.date=2006-09-06&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bfi.org.uk%2Ffeatures%2Fbfi100%2F1-10.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-537"><a href="#cite_ref-537">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/1190562.stm">„Baftas fuel Oscars race”</a>. BBC News. <time datetime="2001-02-26">26 februarie 2001</time>. Accesat în <time datetime="2011-02-14">14 februarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Baftas+fuel+Oscars+race&rft.date=2001-02-26&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fentertainment%2F1190562.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Guardian-538"><a href="#cite_ref-Guardian_538-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/world/2001/apr/19/race.britishidentity">„Robin Cook's chicken tikka masala speech”</a> (în engleză). Londra: The Guardian. <time datetime="2002-02-25">25 februarie 2002</time>. Accesat în <time datetime="2001-04-19">19 aprilie 2001</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Robin+Cook%27s+chicken+tikka+masala+speech&rft.date=2002-02-25&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fworld%2F2001%2Fapr%2F19%2Frace.britishidentity&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-bbcenc-539"><a href="#cite_ref-bbcenc_539-0">^</a> <cite class="citation news">BBC E-Cyclopedia (<time datetime="2001-04-20">20 aprilie 2001</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/special_report/1999/02/99/e-cyclopedia/1285804.stm">„Chicken tikka masala: Spice and easy does it”</a>. bbc.co.uk (în engleză). Accesat în <time datetime="2007-09-28">28 septembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=bbc.co.uk&rft.atitle=Chicken+tikka+masala%3A+Spice+and+easy+does+it&rft.date=2001-04-20&rft.au=BBC+E-Cyclopedia&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fspecial_report%2F1999%2F02%2F99%2Fe-cyclopedia%2F1285804.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Spencer-540">^ <a href="#cite_ref-Spencer_540-0">a</a> <a href="#cite_ref-Spencer_540-1">b</a> <a href="#cite_ref-Spencer_540-2">c</a> <a href="#cite_ref-Spencer_540-3">d</a> <cite class="citation book">Spencer, Colin (<time datetime="2003">2003</time>). British Food: An Extraordinary Thousand Years of History (în engleză). <a href="/wiki/Columbia_University_Press" title="Columbia University Press">Columbia University Press</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-231-13110-0" title="Special:Referințe în cărți/978-0-231-13110-0">978-0-231-13110-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=British+Food%3A+An+Extraordinary+Thousand+Years+of+History&rft.pub=Columbia+University+Press&rft.date=2003&rft.isbn=978-0-231-13110-0&rft.aulast=Spencer&rft.aufirst=Colin&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><a href="/w/index.php?title=Format:Pages_needed&action=edit&redlink=1" class="new" title="Format:Pages needed — pagină inexistentă">Format:Pages needed</a> </li> <li id="cite_note-Ina_Zweiniger-Bargielowska_2002-541"><a href="#cite_ref-Ina_Zweiniger-Bargielowska_2002_541-0">^</a> <a href="/w/index.php?title=Ina_Zweiniger-Bargielowska&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ina Zweiniger-Bargielowska — pagină inexistentă">Ina Zweiniger-Bargielowska</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q47537832" class="extiw" title="d:Q47537832">d</a>) Austerity in Britain: Rationing, Controls and Consumption, 1939-1955, Oxford Up (2002) <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-925102-5" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-925102-5">ISBN: 978-0-19-925102-5</a>. Pentru context, vezi <a href="/w/index.php?title=David_Kynaston&action=edit&redlink=1" class="new" title="David Kynaston — pagină inexistentă">David Kynaston</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5236167" class="extiw" title="d:Q5236167">d</a>) Austerity Britain, 1945-1951, Bloomsbury (2007) <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7475-7985-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7475-7985-4">ISBN: 978-0-7475-7985-4</a>. </li> <li id="cite_note-MediaNewsline-542">^ <a href="#cite_ref-MediaNewsline_542-0">a</a> <a href="#cite_ref-MediaNewsline_542-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.medianewsline.com/news/151/ARTICLE/4930/2009-08-13.html">„BBC: World's largest broadcaster & Most trusted media brand”</a>. Media Newsline. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20101005004930/http://www.medianewsline.com/news/151/ARTICLE/4930/2009-08-13.html">Arhivat</a> din originalul de la <time datetime="2010-10-05">5 octombrie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-09-23">23 septembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=BBC%3A+World%27s+largest+broadcaster+%26+Most+trusted+media+brand&rft.pub=Media+Newsline&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.medianewsline.com%2Fnews%2F151%2FARTICLE%2F4930%2F2009-08-13.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-ProspectMag-543">^ <a href="#cite_ref-ProspectMag_543-0">a</a> <a href="#cite_ref-ProspectMag_543-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20111107024637/http://www.prospectmagazine.co.uk/2009/07/digitallicense/">„Digital license”</a>. Prospect. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.prospectmagazine.co.uk/?p=64654">original</a> la <time datetime="2011-11-07">7 noiembrie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Digital+license&rft.pub=Prospect&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.prospectmagazine.co.uk%2F%3Fp%3D64654&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-AboutBBC-544">^ <a href="#cite_ref-AboutBBC_544-0">a</a> <a href="#cite_ref-AboutBBC_544-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100116202334/http://www.bbc.co.uk/info/purpose/what.shtml">„About the BBC – What is the BBC”</a>. BBC Online. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/info/purpose/what.shtml">original</a> la <time datetime="2010-01-16">16 ianuarie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=About+the+BBC+%E2%80%93+What+is+the+BBC&rft.pub=BBC+Online&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Finfo%2Fpurpose%2Fwhat.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-autogenerated1-545"><a href="#cite_ref-autogenerated1_545-0">^</a> <cite class="citation journal">Newswire7 (<time datetime="2009-08-13">13 august 2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5zVS8t2sR?url=http://www.medianewsline.com/news/151/ARTICLE/4930/2009-08-13.html">„BBC: World's largest broadcaster & Most trusted media brand”</a>. Media Newsline. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.medianewsline.com/news/151/ARTICLE/4930/2009-08-13.html">original</a> la <time datetime="2011-06-17">17 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Media+Newsline&rft.atitle=BBC%3A+World%27s+largest+broadcaster+%26+Most+trusted+media+brand&rft.date=2009-08-13&rft.au=Newswire7&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.medianewsline.com%2Fnews%2F151%2FARTICLE%2F4930%2F2009-08-13.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-546"><a href="#cite_ref-546">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/pressoffice/keyfacts/stories/licencefee.shtml">„TV Licence Fee: facts & figures”</a>. BBC Press Office. aprilie 2010. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5zVSwSITq?url=http://www.bbc.co.uk/pressoffice/keyfacts/stories/licencefee.shtml">Arhivat</a> din originalul de la <time datetime="2011-06-17">17 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=TV+Licence+Fee%3A+facts+%26+figures&rft.pub=BBC+Press+Office&rft.date=2010-04&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fpressoffice%2Fkeyfacts%2Fstories%2Flicencefee.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-547"><a href="#cite_ref-547">^</a> <cite class="citation journal"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110411224117/http://www.itv.com/aboutitv/publications-policies/">„Publications & Policies: The History of ITV”</a>. ITV.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.itv.com/aboutitv/publications-policies/">original</a> la <time datetime="2011-04-11">11 aprilie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=ITV.com&rft.atitle=Publications+%26+Policies%3A+The+History+of+ITV&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.itv.com%2Faboutitv%2Fpublications-policies%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-548"><a href="#cite_ref-548">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5zVXpU10Z?url=http://www.newscorp.com/operations/publishing.html">„Publishing”</a>. News Corporation. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.newscorp.com/operations/publishing.html">original</a> la <time datetime="2011-06-17">17 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Publishing&rft.pub=News+Corporation&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.newscorp.com%2Foperations%2Fpublishing.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-549"><a href="#cite_ref-549">^</a> <cite class="citation journal"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5zVY0iZ5c?url=http://www.newscorp.com/operations/dbst.html">„Direct Broadcast Satellite Television”</a>. News Corporation. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.newscorp.com/operations/dbst.html">original</a> la <time datetime="2011-06-17">17 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=News+Corporation&rft.atitle=Direct+Broadcast+Satellite+Television&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.newscorp.com%2Foperations%2Fdbst.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-550"><a href="#cite_ref-550">^</a> William, D. (2010). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=7yg45P35KDMC">UK Cities: A Look at Life and Major Cities in England, Scotland, Wales and Northern Ireland</a> pe <a href="/wiki/Google_Books" class="mw-redirect" title="Google Books">Google Books</a>. Eastbourne: Gardners Books. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-9987-16-021-1" title="Special:Referințe în cărți/978-9987-16-021-1">ISBN: 978-9987-16-021-1</a>, pp. 22, 46, 109 and 145. </li> <li id="cite_note-551"><a href="#cite_ref-551">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5zVhIk6SY?url=http://www.culture.gov.uk/what_we_do/creative_industries/3280.aspx">„Publishing”</a>. Department of Culture, Media and Sport. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.culture.gov.uk/what_we_do/creative_industries/3280.aspx">original</a> la <time datetime="2011-06-17">17 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Publishing&rft.pub=Department+of+Culture%2C+Media+and+Sport&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.culture.gov.uk%2Fwhat_we_do%2Fcreative_industries%2F3280.aspx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-552"><a href="#cite_ref-552">^</a> <a href="/w/index.php?title=Ofcom&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ofcom — pagină inexistentă">Ofcom</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1529532" class="extiw" title="d:Q1529532">d</a>) <a rel="nofollow" class="external text" href="http://stakeholders.ofcom.org.uk/binaries/research/cmr/753567/CMR_2010_FINAL.pdf">"Communication Market Report 2010", 19 august 2010, pp. 97, 164 și 191</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160415155100/http://stakeholders.ofcom.org.uk/binaries/research/cmr/753567/CMR_2010_FINAL.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2016-04-15">15 aprilie 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. </li> <li id="cite_note-553"><a href="#cite_ref-553">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ons.gov.uk/ons/rel/social-trends-rd/social-trends/social-trends-41/lifestyles-chapter.pdf">„Social Trends 41: Lifestyles and social participation”</a> (PDF). Office for National Statistics. <time datetime="2011-02-24">24 februarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Social+Trends+41%3A+Lifestyles+and+social+participation&rft.pub=Office+for+National+Statistics&rft.date=2011-02-24&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ons.gov.uk%2Fons%2Frel%2Fsocial-trends-rd%2Fsocial-trends%2Fsocial-trends-41%2Flifestyles-chapter.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-554"><a href="#cite_ref-554">^</a> <cite class="citation journal"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.internetworldstats.com/top20.htm">„Top 20 countries with the highest number of Internet users”</a>. Internet World Stats. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/5zVi9vpVQ?url=http://www.internetworldstats.com/top20.htm">Arhivat</a> din originalul de la <time datetime="2011-06-17">17 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Internet+World+Stats&rft.atitle=Top+20+countries+with+the+highest+number+of+Internet+users&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.internetworldstats.com%2Ftop20.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-555"><a href="#cite_ref-555">^</a> <cite class="citation book">Fieser, James, ed. (<time datetime="2000">2000</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20230409171906/https://www.rrbltd.co.uk/bibliographies/scottish_v5_bibliog.pdf">A bibliography of Scottish common sense philosophy: Sources and origins</a> (PDF). Bristol: Thoemmes Press. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rrbltd.co.uk/bibliographies/scottish_v5_bibliog.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2023-04-09">9 aprilie 2023</time>. Accesat în <time datetime="2010-12-17">17 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+bibliography+of+Scottish+common+sense+philosophy%3A+Sources+and+origins&rft.place=Bristol&rft.pub=Thoemmes+Press&rft.date=2000&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rrbltd.co.uk%2Fbibliographies%2Fscottish_v5_bibliog.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-557"><a href="#cite_ref-557">^</a> <cite class="citation book">Palmer, Michael (<time datetime="1999">1999</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=s7y5MJOuN30C&pg=PAPA66">Moral Problems in Medicine: A Practical Coursebook</a>. Cambridge: Lutterworth Press. p. 66. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7188-2978-0" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7188-2978-0">978-0-7188-2978-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Moral+Problems+in+Medicine%3A+A+Practical+Coursebook&rft.place=Cambridge&rft.pages=66&rft.pub=Lutterworth+Press&rft.date=1999&rft.isbn=978-0-7188-2978-0&rft.au=Palmer%2C+Michael&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Ds7y5MJOuN30C%26pg%3DPAPA66&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-558"><a href="#cite_ref-558">^</a> <cite class="citation book">Scarre, Geoffrey (<time datetime="1995">1995</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=8A4xLnzfqYwC&pg=PA82">Utilitarianism</a>. London: Routledge. p. 82. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-415-12197-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-415-12197-2">978-0-415-12197-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Utilitarianism&rft.place=London&rft.pages=82&rft.pub=Routledge&rft.date=1995&rft.isbn=978-0-415-12197-2&rft.au=Scarre%2C+Geoffrey&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D8A4xLnzfqYwC%26pg%3DPA82&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-CNN-NFLStad-559"><a href="#cite_ref-CNN-NFLStad_559-0">^</a> <cite class="citation news">Ponsford, Matthew (<time datetime="2016-01-19">19 ianuarie 2016</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://edition.cnn.com/2016/01/19/architecture/new-nfl-stadium-los-angeles/">„Los Angeles to build world's most expensive stadium complex”</a>. CNN. Accesat în <time datetime="2017-02-12">12 februarie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Los+Angeles+to+build+world%27s+most+expensive+stadium+complex&rft.date=2016-01-19&rft.aulast=Ponsford&rft.aufirst=Matthew&rft_id=http%3A%2F%2Fedition.cnn.com%2F2016%2F01%2F19%2Farchitecture%2Fnew-nfl-stadium-los-angeles%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-560"><a href="#cite_ref-560">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.olympic.org/Documents/Games_London_2012/London_2012_Opening_ceremony_Speech_Jacques_Rogge.pdf">"Opening ceremony of the games of the XXX Olympiad"</a>. Olympic.org. Accesat la 30 noiembrie 2013. </li> <li id="cite_note-561"><a href="#cite_ref-561">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://uk.reuters.com/article/2012/07/23/uk-oly-preview-ad-idUKBRE86M0I720120723">"Unparalleled Sporting History"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131203031252/http://uk.reuters.com/article/2012/07/23/uk-oly-preview-ad-idUKBRE86M0I720120723">Arhivat</a> în <time datetime="2013-12-03">3 decembrie 2013</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. Reuters. Retrieved 30 November 2013. </li> <li id="cite_note-sports_poll-562">^ <a href="#cite_ref-sports_poll_562-0">a</a> <a href="#cite_ref-sports_poll_562-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ipsos-mori.com/researchpublications/researcharchive/928/Rugby-Union-Britains-Second-Most-Popular-Sport.aspx">„Rugby Union 'Britain's Second Most Popular Sport'”</a> (în engleză). Ipsos-Mori. <time datetime="2003-12-22">22 decembrie 2003</time>. Accesat în <time datetime="2013-04-28">28 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Rugby+Union+%27Britain%27s+Second+Most+Popular+Sport%27&rft.pub=Ipsos-Mori&rft.date=2003-12-22&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ipsos-mori.com%2Fresearchpublications%2Fresearcharchive%2F928%2FRugby-Union-Britains-Second-Most-Popular-Sport.aspx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-563"><a href="#cite_ref-563">^</a> <cite class="citation news">Rudd, Alyson (<time datetime="2008-04-07">7 aprilie 2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110604183514/http://www.timesonline.co.uk/tol/sport/football/article3694775.ece">„The father of football deserves much more”</a>. Times Online (în engleză). Londra. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.timesonline.co.uk/tol/sport/football/article3694775.ece">original</a> la <time datetime="2011-06-04">4 iunie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2015-01-29">29 ianuarie 2015</time>. (Necesită abonament (help)).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Times+Online&rft.atitle=The+father+of+football+deserves+much+more&rft.date=2008-04-07&rft.aulast=Rudd&rft.aufirst=Alyson&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.timesonline.co.uk%2Ftol%2Fsport%2Ffootball%2Farticle3694775.ece&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-564"><a href="#cite_ref-564">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140709031414/http://www.fifa.com/worldfootball/clubfootball/news/newsid=621801.html">„Sheffield FC: 150 years of history”</a> (în engleză). <a href="/wiki/FIFA" title="FIFA">FIFA</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.fifa.com/worldfootball/clubfootball/news/newsid=621801.html">original</a> la <time datetime="2014-07-09">9 iulie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2015-01-29">29 ianuarie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Sheffield+FC%3A+150+years+of+history&rft.pub=FIFA&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.fifa.com%2Fworldfootball%2Fclubfootball%2Fnews%2Fnewsid%3D621801.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-565"><a href="#cite_ref-565">^</a> Ebner, Sarah (2 iulie 2013). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.thetimes.co.uk/tto/public/ceo-summit/article3804923.ece">"History and time are key to power of football, says Premier League chief"</a>. The Times (Londra). Accesat la 30 noiembrie 2013. </li> <li id="cite_note-BBC_article-566"><a href="#cite_ref-BBC_article_566-0">^</a> <cite class="citation web"><a href="/w/index.php?title=Mitchell,_Paul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mitchell, Paul — pagină inexistentă">Mitchell, Paul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7152555" class="extiw" title="d:Q7152555">d</a>) (noiembrie 2005). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/scotland/sportscotland/asportingnation/article/0012/index.shtml">„The first international football match”</a> (în engleză). BBC Sport Scotland. Accesat în <time datetime="2013-12-15">15 decembrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+first+international+football+match&rft.pub=BBC+Sport+Scotland&rft.date=2005-11&rft.au=%3AMitchell%2C+Paul%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Mitchell%2C+Paul+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fscotland%2Fsportscotland%2Fasportingnation%2Farticle%2F0012%2Findex.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Nume_multiple:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-567"><a href="#cite_ref-567">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/sport1/hi/olympics/football/7529807.stm">„Why is there no GB Olympics football team?”</a> (în engleză). BBC Sport. <time datetime="2008-08-05">5 august 2008</time>. Accesat în <time datetime="2010-12-31">31 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Why+is+there+no+GB+Olympics+football+team%3F&rft.date=2008-08-05&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2Fsport1%2Fhi%2Folympics%2Ffootball%2F7529807.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-568"><a href="#cite_ref-568">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/uk-england-coventry-warwickshire-25946757">"Six ways the town of Rugby helped change the world"</a>. BBC. Accesat la 29 ianuarie 2015. </li> <li id="cite_note-569"><a href="#cite_ref-569">^</a> Godwin, Terry; Rhys, Chris (1981).The Guinness Book of Rugby Facts & Feats. p.10. Enfield: Guinness Superlatives Ltd </li> <li id="cite_note-570"><a href="#cite_ref-570">^</a> <cite class="citation book">Louw, Jaco; Nesbit, Derrick (<time datetime="2008">2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=0-IiowvNomMC&pg=PA95">The Girlfriends Guide to Rugby</a>. Johannesburg: South Publishers. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-620-39541-0" title="Special:Referințe în cărți/978-0-620-39541-0">978-0-620-39541-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Girlfriends+Guide+to+Rugby&rft.place=Johannesburg&rft.pub=South+Publishers&rft.date=2008&rft.isbn=978-0-620-39541-0&rft.au=Louw%2C+Jaco&rft.au=Nesbit%2C+Derrick&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D0-IiowvNomMC%26pg%3DPA95&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-571"><a href="#cite_ref-571">^</a> Colin White (2010). "Projectile Dynamics in Sport: Principles and Applications". p. 222. Routledge </li> <li id="cite_note-572"><a href="#cite_ref-572">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ecb.co.uk/ecb/about-ecb/">„About ECB”</a>. England and Wales Cricket Board. n.d. Accesat în <time datetime="2013-04-28">28 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=About+ECB&rft.pub=England+and+Wales+Cricket+Board&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ecb.co.uk%2Fecb%2Fabout-ecb%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-573"><a href="#cite_ref-573">^</a> <cite class="citation news">McLaughlin, Martyn (<time datetime="2009-08-04">4 august 2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.scotsman.com/scotland/Howzat-happen-England-fields-.5519537.jp">„Howzat happen? England fields a Gaelic-speaking Scotsman in Ashes”</a>. The Scotsman (în engleză). Edinburgh. Accesat în <time datetime="2010-12-30">30 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Scotsman&rft.atitle=Howzat+happen%3F+England+fields+a+Gaelic-speaking+Scotsman+in+Ashes&rft.date=2009-08-04&rft.aulast=McLaughlin&rft.aufirst=Martyn&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.scotsman.com%2Fscotland%2FHowzat-happen-England-fields-.5519537.jp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-574"><a href="#cite_ref-574">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/sport1/hi/cricket/england/6149210.stm">„Uncapped Joyce wins Ashes call up”</a> (în engleză). BBC Sport. <time datetime="2006-11-15">15 noiembrie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2010-12-30">30 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Uncapped+Joyce+wins+Ashes+call+up&rft.date=2006-11-15&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2Fsport1%2Fhi%2Fcricket%2Fengland%2F6149210.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-575"><a href="#cite_ref-575">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/wales/southeast/sites/history/pages/counties_glamorgan.shtml">„Glamorgan”</a> (în engleză). BBC South East Wales. august 2009. Accesat în <time datetime="2010-12-30">30 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Glamorgan&rft.pub=BBC+South+East+Wales&rft.date=2009-08&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fwales%2Fsoutheast%2Fsites%2Fhistory%2Fpages%2Fcounties_glamorgan.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-576"><a href="#cite_ref-576">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.itftennis.com/abouttheitf/worldwide/history.asp">History of Tennis</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100322195507/http://www.itftennis.com/abouttheitf/worldwide/history.asp">Arhivat</a> în <time datetime="2010-03-22">22 martie 2010</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. <a href="/wiki/International_Tennis_Federation" class="mw-redirect" title="International Tennis Federation">International Tennis Federation</a>. Accesat la 28 iulie 2008. </li> <li id="cite_note-577"><a href="#cite_ref-577">^</a> <cite class="citation news">Morley, Gary (<time datetime="2011-06-22">22 iunie 2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://edition.cnn.com/2011/SPORT/tennis/06/14/tennis.wimbledon.125th.anniversary.museum/index.html">„125 years of Wimbledon: From birth of lawn tennis to modern marvels”</a>. CNN. Accesat în <time datetime="2015-01-21">21 ianuarie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=125+years+of+Wimbledon%3A+From+birth+of+lawn+tennis+to+modern+marvels&rft.date=2011-06-22&rft.aulast=Morley&rft.aufirst=Gary&rft_id=http%3A%2F%2Fedition.cnn.com%2F2011%2FSPORT%2Ftennis%2F06%2F14%2Ftennis.wimbledon.125th.anniversary.museum%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-578"><a href="#cite_ref-578">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.silverstone.co.uk/about/history/1950s/">"The History of British Motorsport and Motor Racing at Silverstone – The 1950s"</a>. Silverstone.co.uk. Accesat la 20 iunie 2015. </li> <li id="cite_note-Forrest-579">^ <a href="#cite_ref-Forrest_579-0">a</a> <a href="#cite_ref-Forrest_579-1">b</a> Forrest L. Richardson (2002). "Routing the Golf Course: The Art & Science That Forms the Golf Journey". p. 46. John Wiley & Sons </li> <li id="cite_note-580"><a href="#cite_ref-580">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090205004856/http://www.ipsospublicaffairs.co.uk/_assets/newsletters/tracking-the-field.pdf">„Tracking the Field”</a> (PDF) (în engleză). Ipsos MORI. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ipsospublicaffairs.co.uk/_assets/newsletters/tracking-the-field.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2009-02-05">5 februarie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2008-10-17">17 octombrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Tracking+the+Field&rft.pub=Ipsos+MORI&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ipsospublicaffairs.co.uk%2F_assets%2Fnewsletters%2Ftracking-the-field.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-581"><a href="#cite_ref-581">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/scotland/edinburgh_and_east/7949045.stm">„Links plays into the record books”</a> (în engleză). BBC News. <time datetime="2009-03-17">17 martie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Links+plays+into+the+record+books&rft.date=2009-03-17&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fscotland%2Fedinburgh_and_east%2F7949045.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-582"><a href="#cite_ref-582">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20121002214520/http://www.pgatour.com/2007/travel/07/16/trans_071607/index.html">„The Open Championship – More Scottish than British”</a> (în engleză). PGA Tour. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.pgatour.com/2007/travel/07/16/trans_071607/index.html">original</a> la <time datetime="2012-10-02">2 octombrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-09">9 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Open+Championship+%E2%80%93+More+Scottish+than+British&rft.pub=PGA+Tour&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.pgatour.com%2F2007%2Ftravel%2F07%2F16%2Ftrans_071607%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-583"><a href="#cite_ref-583">^</a> <cite class="citation book">Ardener, Shirley (<time datetime="2007">2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=7rY2tVBypH0C&pg=PA27">Professional identities: policy and practice in business and bureaucracy</a> (în engleză). New York: Berghahn. p. 27. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-84545-054-0" title="Special:Referințe în cărți/978-1-84545-054-0">978-1-84545-054-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Professional+identities%3A+policy+and+practice+in+business+and+bureaucracy&rft.place=New+York&rft.pages=27&rft.pub=Berghahn&rft.date=2007&rft.isbn=978-1-84545-054-0&rft.au=Ardener%2C+Shirley&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D7rY2tVBypH0C%26pg%3DPA27&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-584"><a href="#cite_ref-584">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20071016042328/http://www.rlwc08.com/">„Official Website of Rugby League World Cup 2008”</a> (în engleză). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rlwc08.com/">original</a> la <time datetime="2007-10-16">16 octombrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Official+Website+of+Rugby+League+World+Cup+2008&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rlwc08.com%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-585"><a href="#cite_ref-585">^</a> <cite class="citation news">Baker, Andrew (<time datetime="1995-08-20">20 august 1995</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.independent.co.uk/sport/100-years-of-rugby-league-from-the-great-divide-to-the-super-era-1597130.html">„100 years of rugby league: From the great divide to the Super era”</a>. The Independent (în engleză). Londra. Accesat în <time datetime="2015-06-20">20 iunie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Independent&rft.atitle=100+years+of+rugby+league%3A+From+the+great+divide+to+the+Super+era&rft.date=1995-08-20&rft.aulast=Baker&rft.aufirst=Andrew&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.independent.co.uk%2Fsport%2F100-years-of-rugby-league-from-the-great-divide-to-the-super-era-1597130.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-586"><a href="#cite_ref-586">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/eb/article-9051067?tocId=9051067&query=queensberry&ct=">Encyclopædia Britannica (2006).ŷ Queensbury Rules, Britannica</a> </li> <li id="cite_note-587"><a href="#cite_ref-587">^</a> <cite class="citation news">Chowdhury, Saj (<time datetime="2007-01-22">22 ianuarie 2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/sport1/hi/other_sports/snooker/6288739.stm">„China in Ding's hands”</a> (în engleză). BBC Sport. Accesat în <time datetime="2011-01-02">2 ianuarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=China+in+Ding%27s+hands&rft.date=2007-01-22&rft.aulast=Chowdhury&rft.aufirst=Saj&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2Fsport1%2Fhi%2Fother_sports%2Fsnooker%2F6288739.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-CJSHurl-588"><a href="#cite_ref-CJSHurl_588-0">^</a> <cite class="citation news">Gould, Joe (<time datetime="2007-04-10">10 aprilie 2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110814161210/http://jscms.jrn.columbia.edu/cns/2007-04-10/gould-hurling.html">„The ancient Irish sport of hurling catches on in America”</a>. Columbia News Service. Columbia Journalism School. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://jscms.jrn.columbia.edu/cns/2007-04-10/gould-hurling.html">original</a> la <time datetime="2011-08-14">14 august 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-05-17">17 mai 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Columbia+News+Service&rft.atitle=The+ancient+Irish+sport+of+hurling+catches+on+in+America&rft.date=2007-04-10&rft.au=Gould%2C+Joe&rft_id=http%3A%2F%2Fjscms.jrn.columbia.edu%2Fcns%2F2007-04-10%2Fgould-hurling.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-589"><a href="#cite_ref-589">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171010105806/http://www.scottishsport.co.uk/othersports/shinty.htm">„Shinty”</a> (în engleză). Scottish Sport. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.scottishsport.co.uk/othersports/shinty.htm">original</a> la <time datetime="2017-10-10">10 octombrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2013-04-28">28 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Shinty&rft.pub=Scottish+Sport&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.scottishsport.co.uk%2Fothersports%2Fshinty.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-590"><a href="#cite_ref-590">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.scotland.org/about-scotland/sport">"Sport in Scotland"</a>. Scotland.org. Retrieved 20 June 2015. </li> <li id="cite_note-591"><a href="#cite_ref-591">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/uk/7114248.stm">„Welsh dragon call for Union flag”</a> (în engleză). BBC News. <time datetime="2007-11-27">27 noiembrie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2008-10-17">17 octombrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Welsh+dragon+call+for+Union+flag&rft.date=2007-11-27&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fuk%2F7114248.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-592"><a href="#cite_ref-592">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.24carat.co.uk/britanniaframe.html">„Britannia on British Coins”</a>. Chard. Accesat în <time datetime="2006-06-25">25 iunie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Britannia+on+British+Coins&rft.pub=Chard&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.24carat.co.uk%2Fbritanniaframe.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-593"><a href="#cite_ref-593">^</a> <cite class="citation book">Baker, Steve (<time datetime="2001">2001</time>). Picturing the Beast (în engleză). University of Illinois Press. p. 52. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-252-07030-5" title="Special:Referințe în cărți/0-252-07030-5">0-252-07030-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Picturing+the+Beast&rft.pages=52&rft.pub=University+of+Illinois+Press&rft.date=2001&rft.isbn=0-252-07030-5&rft.aulast=Baker&rft.aufirst=Steve&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARegatul+Unit+al+Marii+Britanii+%C8%99i+al+Irlandei+de+Nord" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe">Legături externe</h2>[<a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&veaction=edit&section=42" title="Modifică secțiunea: Legături externe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&action=edit&section=42" title="Edit section's source code: Legături externe">modificare sursă</a>]</div> <div class="noprint" style="clear: right; border: solid #aaa 1px; margin: 0 0 1em 1em; font-size: 90%; background-color:var(--background-color-interactive-subtle, #f8f9f9); color:var(--color-base, #000); width: 230px; padding: 2px; spacing: 2px; text-align: center; float: right;"> <div style="float: left; vertical-align:middle;"><figure class="mw-halign-none" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Commons-logo.svg" class="mw-file-description" title="Commons"><img alt="Commons" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/30px-Commons-logo.svg.png" decoding="async" width="30" height="40" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/45px-Commons-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/60px-Commons-logo.svg.png 2x" data-file-width="1024" data-file-height="1376" /></a><figcaption>Commons</figcaption></figure></div> <div style="margin-left: 35px; line-height:normal; vertical-align:middle;"><a href="/wiki/Wikimedia_Commons" title="Wikimedia Commons">Wikimedia Commons</a> conține materiale multimedia legate de <a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/United_Kingdom" class="extiw" title="commons:United Kingdom">Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord</a></div> </div> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.direct.gov.uk/">Portalul administrației britanice</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.angliamea.ro">AngliaMea.Ro este o pagină web destinată românilor care trăiesc în Marea Britanie.</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.MareaBritanie.ro/">site dedicat Marii Britanii</a></li></ul> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style="color: Indigo; background:#FFF8DC;;color:#ffffdd; background:#000089;" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Subiecte_Regatul_Unit" title="Format:Subiecte Regatul Unit">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Subiecte_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Subiecte Regatul Unit — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Subiecte_Regatul_Unit&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Format:Subiecte_Marea_Britanie" title="Format:Subiecte Marea Britanie"> ← </a> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_the_United_Kingdom_(3-5).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/25px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png" decoding="async" width="25" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/38px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/50px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a> * <a class="mw-selflink selflink"> Regatul Unit </a> --- <a href="/wiki/Categorie:Britanici" title="Categorie:Britanici"> Britanici </a> --- <a href="/wiki/Limbile_Regatului_Unit" title="Limbile Regatului Unit"> Limbile regatului Unit </a> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_the_United_Kingdom_(3-5).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/25px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png" decoding="async" width="25" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/38px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/50px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <div>  · <a href="/wiki/For%C8%9Bele_Armate_Britanice" title="Forțele Armate Britanice">Apărare</a> • <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_localit%C4%83%C8%9Bi_din_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de localități din Regatul Unit — pagină inexistentă">Așezări</a> • <a href="/wiki/Londra" title="Londra">Capitala</a> • <a href="/w/index.php?title=Clima_Regatului_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Clima Regatului Unit — pagină inexistentă">Climă</a> • <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_conduc%C4%83tori_ai_Regatului_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de conducători ai Regatului Unit — pagină inexistentă">Conducători</a> • <a href="/wiki/Cultura_Regatului_Unit" title="Cultura Regatului Unit">Cultură</a> • <a href="/wiki/Demografia_Regatului_Unit" title="Demografia Regatului Unit">Demografie</a> • <a href="/wiki/Drapelul_Regatului_Unit" title="Drapelul Regatului Unit">Drapel</a> • <a href="/wiki/Economia_Regatului_Unit" title="Economia Regatului Unit">Economie</a> • <a href="/w/index.php?title=Educa%C8%9Bia_%C3%AEn_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Educația în Regatul Unit — pagină inexistentă">Educație</a> • <a href="/w/index.php?title=Flora_Regatului_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Flora Regatului Unit — pagină inexistentă">Floră</a> • <a href="/w/index.php?title=Fauna_Regatului_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fauna Regatului Unit — pagină inexistentă">Faună</a> •  · <a href="/wiki/Geografia_Regatului_Unit" title="Geografia Regatului Unit">Geografie</a> • <a href="/w/index.php?title=Hidrografia_Regatului_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hidrografia Regatului Unit — pagină inexistentă">Hidrografie</a> • <a href="/wiki/Istoria_Regatului_Unit" title="Istoria Regatului Unit">Istorie</a> • <a href="/w/index.php?title=%C3%8Emp%C4%83r%C8%9Birea_administrativ%C4%83_a_Regatului_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Împărțirea administrativă a Regatului Unit — pagină inexistentă">Împărțire administrativă</a> • <a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Regatul_Unit" title="Lista orașelor din Regatul Unit">Orașe</a> • <a href="/w/index.php?title=Monarhia_%C3%AEn_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Monarhia în Regatul Unit — pagină inexistentă">Monarhie</a>  · <a href="/wiki/Parlamentul_Regatului_Unit" title="Parlamentul Regatului Unit">Parlament</a>  · <a href="/wiki/Politica_Regatului_Unit" title="Politica Regatului Unit">Politică</a> • <a href="/w/index.php?title=S%C4%83n%C4%83tatea_%C3%AEn_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sănătatea în Regatul Unit — pagină inexistentă">Sănătate</a> • <a href="/wiki/Sportul_%C3%AEn_Regatul_Unit" title="Sportul în Regatul Unit">Sport</a> • <a href="/wiki/Stema_Regatului_Unit" title="Stema Regatului Unit">Stemă</a> • <a href="/w/index.php?title=Turismul_%C3%AEn_Regatului_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Turismul în Regatului Unit — pagină inexistentă">Turism</a>  ·  · </div> </div></td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="1"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_the_United_Kingdom_(3-5).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/60px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png" decoding="async" width="60" height="36" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/90px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/120px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style="color: Indigo; background:#FFF8DC;;" colspan="3"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Atlas_of_the_United_Kingdom" class="extiw" title="commons:Atlas of the United Kingdom">Atlas</a> • <a href="/wiki/Categorie:Cioturi_Regatul_Unit" title="Categorie:Cioturi Regatul Unit">Cioturi</a> • <a href="/wiki/Categorie:Formate_Regatul_Unit" title="Categorie:Formate Regatul Unit">Formate</a> • <a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:United_Kingdom" class="extiw" title="commons:Category:United Kingdom">Imagini</a> • <a href="/w/index.php?title=Portal:Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Portal:Regatul Unit — pagină inexistentă">Portal</a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16513826">.mw-parser-output .navbox{margin:0 auto 0}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}</style> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/w/index.php?title=Format:G7&action=edit&redlink=1" class="new" title="Format:G7 — pagină inexistentă">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:G7&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:G7 — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:G7&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/G8" class="mw-redirect" title="G8">Grupul celor Șapte (G7)</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Membri </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Canada" title="Canada">Canada</a> · <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> · <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> · <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> · <a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a> · <a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a> · <a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii">SUA</a> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Observatori </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Vezi și </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a> (membru suspendat) · </div></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">v</a> • <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Discuție Format:Țări europene">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:%C8%9A%C4%83ri_europene&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Țări independente sau recunoscute parțial și regiuni nesuverane în Europa</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_europene" class="mw-redirect" title="Listă de țări europene">Țări independente</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> · <a href="/wiki/Andorra" title="Andorra">Andorra</a> · <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a>1 · <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> · <a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan">Azerbaidjan</a>2 · <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a> · <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a> · <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a> · <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a>1 · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a> · <a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elveția</a> · <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a> · <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> · <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> · <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a>2 · <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> · <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a>  · <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a> · <a href="/wiki/Islanda" title="Islanda">Islanda</a> · <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> · <a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a> · <a href="/wiki/Liechtenstein" title="Liechtenstein">Liechtenstein</a> · <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a> · <a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Luxemburg</a> · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a> · <a href="/wiki/Republica_Moldova" title="Republica Moldova">Republica Moldova</a> · <a href="/wiki/Monaco" title="Monaco">Monaco</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> · <a href="/wiki/Norvegia" title="Norvegia">Norvegia</a> · <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> · <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a> · <a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a> · <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> · <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>3 · <a href="/wiki/San_Marino" title="San Marino">San Marino</a> · <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> · <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> · <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a> · <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> · <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a> · <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a>3 · <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a> · <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a> · <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a> · <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vatican</a> </div></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="5"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Europe_(orthographic_projection).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="150" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/225px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/300px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Republici, teritorii și regiuni recunoscute parțial</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Abhazia" title="Abhazia">Abhazia</a>2 · <a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Ciprul de Nord</a>1 · <a href="/wiki/Republica_Kosovo" class="mw-redirect" title="Republica Kosovo">Kosovo</a> · <a href="/wiki/Osetia_de_Sud" title="Osetia de Sud">Osetia de Sud</a>2 · <a href="/wiki/Republica_Moldoveneasc%C4%83_Nistrean%C4%83" title="Republica Moldovenească Nistreană">Republica Moldovenească Nistreană</a> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Teritorii și regiuni nesuverane</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> </div> <table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;"> <tbody><tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Danemarca</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Insulele_Feroe" title="Insulele Feroe">Insulele Feroe</a> · <a href="/wiki/Groenlanda" title="Groenlanda">Groenlanda</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Finlanda</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Insulele_%C3%85land" title="Insulele Åland">Insulele Åland</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Grecia</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Muntele_Athos" title="Muntele Athos">Muntele Athos</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Norvegia</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Svalbard" title="Svalbard">Svalbard</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Regatul Unit</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia">Akrotiri și Dhekelia</a>1 · <a href="/wiki/Gibraltar" title="Gibraltar">Gibraltar</a> · <a href="/wiki/Guernsey" title="Guernsey">Guernsey</a> · <a href="/wiki/Insula_Man" title="Insula Man">Insula Man</a> · <a href="/wiki/Insula_Jersey" title="Insula Jersey">Jersey</a></div> </td></tr></tbody></table> <div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3">1 În întregime în Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european  · 2 Parțial sau în întregime în Asia, în funcție de definirea graniței  · 3 Stat transcontinental (preponderent asiatic) Țări după continent: <a href="/wiki/Format:Africa" title="Format:Africa">Africa</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Nord" title="Format:America de Nord">America de Nord</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Sud" title="Format:America de Sud">America de Sud</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_%C3%AEn_Asia" title="Format:Țări în Asia">Asia</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">Europa</a>  · <a href="/wiki/Format:Oceania" title="Format:Oceania">Oceania</a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Bibsys" title="Bibsys">BIBSYS</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://authority.bibsys.no/authority/rest/authorities/html/90055024">90055024</a></li> <li><a href="/wiki/Biblioteca_Nacional_de_Espa%C3%B1a" class="mw-redirect" title="Biblioteca Nacional de España">BNE</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://catalogo.bne.es/uhtbin/authoritybrowse.cgi?action=display&authority_id=XX4575384">XX4575384</a></li> <li><a href="/wiki/Biblioth%C3%A8que_nationale_de_France" title="Bibliothèque nationale de France">BNF</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb11872746v">cb11872746v</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb11872746v">(data)</a></li> <li><a href="/wiki/CiNii" title="CiNii">CiNii</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://ci.nii.ac.jp/author/DA00516998?l=en">DA00516998</a></li> <li><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/4022153-2">4022153-2</a></li> <li><a href="/wiki/Historical_Dictionary_of_Switzerland" class="mw-redirect" title="Historical Dictionary of Switzerland">HDS</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://hls-dhs-dss.ch/fr/articles/003356">003356</a></li> <li><a href="/wiki/International_Standard_Name_Identifier" title="International Standard Name Identifier">ISNI</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://isni.org/isni/0000000122483427">0000 0001 2248 3427</a></li> <li><a href="/wiki/KulturNav" title="KulturNav">KulturNav</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://kulturnav.org/fc2aa4dd-14b6-4741-9470-a0f6fe8f5dd9">fc2aa4dd-14b6-4741-9470-a0f6fe8f5dd9</a></li> <li><a href="/wiki/Library_of_Congress_Control_Number" class="mw-redirect" title="Library of Congress Control Number">LCCN</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.loc.gov/authorities/names/n79023147">n79023147</a></li> <li><a href="/wiki/MusicBrainz" title="MusicBrainz">MusicBrainz</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://musicbrainz.org/area/8a754a16-0027-3a29-b6d7-2b40ea0481ed">8a754a16-0027-3a29-b6d7-2b40ea0481ed</a></li> <li><a href="/wiki/National_Diet_Library" class="mw-redirect" title="National Diet Library">NDL</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.ndl.go.jp/auth/ndlna/00871900">00871900</a></li> <li><a href="/wiki/National_Library_of_the_Czech_Republic" class="mw-redirect" title="National Library of the Czech Republic">NKC</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://aleph.nkp.cz/F/?func=find-c&local_base=aut&ccl_term=ica=ge134525&CON_LNG=ENG">ge134525</a></li> <li><a href="/wiki/National_Library_of_Australia" class="mw-redirect" title="National Library of Australia">NLA</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://nla.gov.au/anbd.aut-an35142153">35142153</a></li> <li><a href="/wiki/National_and_University_Library_in_Zagreb" class="mw-redirect" title="National and University Library in Zagreb">NSK</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://katalog.nsk.hr/F/?func=direct&doc_number=000108702&local_base=nsk10">000108702</a></li> <li><a href="/wiki/LIBRIS" title="LIBRIS">SELIBR</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://libris.kb.se/auth/164342">164342</a></li> <li><a href="/wiki/Syst%C3%A8me_universitaire_de_documentation" title="Système universitaire de documentation">SUDOC</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.idref.fr/026488515">026488515</a></li> <li><a href="/wiki/Virtual_International_Authority_File" title="Virtual International Authority File">VIAF</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://viaf.org/viaf/127756949">127756949</a></li> <li> <a href="/wiki/WorldCat_Identities" class="mw-redirect" title="WorldCat Identities">WorldCat Identities</a> (via VIAF): <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.worldcat.org/identities/containsVIAFID/127756949">127756949</a></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></div></td></tr></tbody></table></div>    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_și_al_Irlandei_de_Nord&oldid=16676662">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_și_al_Irlandei_de_Nord&oldid=16676662</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83ri_din_Europa" title="Categorie:Țări din Europa">Țări din Europa</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83ri_%C8%99i_teritorii_de_limb%C4%83_englez%C4%83" title="Categorie:Țări și teritorii de limbă engleză">Țări și teritorii de limbă engleză</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Na%C8%9Biunile_G20" title="Categorie:Națiunile G20">Națiunile G20</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:State_insulare" title="Categorie:State insulare">State insulare</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83rile_NATO" title="Categorie:Țările NATO">Țările NATO</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Regatul_Unit" title="Categorie:Regatul Unit">Regatul Unit</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:State_membre_ale_Organiza%C8%9Biei_Na%C8%9Biunilor_Unite" title="Categorie:State membre ale Organizației Națiunilor Unite">State membre ale Organizației Națiunilor Unite</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_care_includ_pronun%C8%9B%C4%83ri_%C3%AEnregistrate" title="Categorie:Articole care includ pronunțări înregistrate">Articole care includ pronunțări înregistrate</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_erori_de_citare" title="Categorie:Pagini cu erori de citare">Pagini cu erori de citare</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_care_folosesc_argumente_duplicate_%C3%AEn_apelarea_formatelor" title="Categorie:Pagini care folosesc argumente duplicate în apelarea formatelor">Pagini care folosesc argumente duplicate în apelarea formatelor</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_englez%C4%83_(en)" title="Categorie:Articole cu surse în limba engleză (en)">Articole cu surse în limba engleză (en)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_f%C4%83r%C4%83_titluri" title="Categorie:Pagini cu citări fără titluri">Pagini cu citări fără titluri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_de_simple_URL-uri" title="Categorie:Pagini cu citări de simple URL-uri">Pagini cu citări de simple URL-uri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_other_archives" title="Categorie:Webarchive template other archives">Webarchive template other archives</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_leg%C4%83turi_spre_con%C8%9Binut_disponibil_doar_pe_baz%C4%83_de_abonament" title="Categorie:Pagini cu legături spre conținut disponibil doar pe bază de abonament">Pagini cu legături spre conținut disponibil doar pe bază de abonament</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_BOT:_statut_necunoscut_la_original-url" title="Categorie:Mentenanță CS1: BOT: statut necunoscut la original-url">Mentenanță CS1: BOT: statut necunoscut la original-url</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_leg%C4%83turi_externe_nefunc%C8%9Bionale" title="Categorie:Pagini cu legături externe nefuncționale">Pagini cu legături externe nefuncționale</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_URL_impropriu" title="Categorie:Mentenanță CS1: URL impropriu">Mentenanță CS1: URL impropriu</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Nume_multiple:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor">Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_leg%C4%83turi_c%C4%83tre_elemente_f%C4%83r%C4%83_etichet%C4%83_%C3%AEn_limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română">Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_care_necesit%C4%83_cit%C4%83ri_suplimentare" title="Categorie:Articole care necesită citări suplimentare">Articole care necesită citări suplimentare</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_note_flexibile_de_dimensiune_diferit%C4%83" title="Categorie:Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită">Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BIBSYS" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS">Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNE" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNE">Articole Wikipedia cu identificatori BNE</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNF">Articole Wikipedia cu identificatori BNF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_CINII" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori CINII">Articole Wikipedia cu identificatori CINII</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_GND" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori GND">Articole Wikipedia cu identificatori GND</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_HDS" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori HDS">Articole Wikipedia cu identificatori HDS</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_ISNI" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori ISNI">Articole Wikipedia cu identificatori ISNI</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_KULTURNAV" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV">Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LCCN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LCCN">Articole Wikipedia cu identificatori LCCN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_MusicBrainz_area" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area">Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NDL" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NDL">Articole Wikipedia cu identificatori NDL</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NKC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NKC">Articole Wikipedia cu identificatori NKC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NLA" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NLA">Articole Wikipedia cu identificatori NLA</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NSK" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NSK">Articole Wikipedia cu identificatori NSK</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_SELIBR" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori SELIBR">Articole Wikipedia cu identificatori SELIBR</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_SUDOC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC">Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_WorldCat-VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Control_de_autoritate_cu_17_elemente" title="Categorie:Control de autoritate cu 17 elemente">Control de autoritate cu 17 elemente</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 24 noiembrie 2024, ora 14:17.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-6df7948d6c-nqh2p","wgBackendResponseTime":216,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"5.070","walltime":"7.387","ppvisitednodes":{"value":46682,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":1333616,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":81512,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":21,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":23,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":1631168,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":14,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 6561.142 1 -total"," 42.24% 2771.650 581 Format:Ill-wd"," 13.31% 872.989 225 Format:Cite_web"," 9.31% 610.932 1 Format:Infocaseta_Țară"," 6.71% 440.272 123 Format:Cite_news"," 2.17% 142.614 1 Format:UK_territories_image_map"," 1.89% 124.078 28 Format:Citat_web"," 1.81% 118.994 31 Format:Citat_carte"," 1.74% 114.012 33 Format:Cite_book"," 1.35% 88.609 2 Format:IPAc-en"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"3.139","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":18127589,"limit":52428800},"limitreport-logs":"number1 = 67326569\nnumber2 = 67326569\nnumber1 = \"242500\"\nnumber2 = 242500\nnumber1 = \"885000\"\nnumber2 = 885000\nnumber1 = \"243610\"\nnumber2 = 243610\nnumber1 = \"35\"\nnumber2 = 35\nnumber1 = \"360\"\nnumber2 = 360\nnumber1 = \"17820\"\nnumber2 = 17820\nnumber1 = \"50\"\nnumber2 = 50\nnumber1 = \"38\"\nnumber2 = 38\nnumber1 = \"130395\"\nnumber2 = 130395\nnumber1 = \"978\"\nnumber2 = 978\nnumber1 = \"78772\"\nnumber2 = 78772\nnumber1 = \"1343\"\nnumber2 = 1343\nnumber1 = \"20779\"\nnumber2 = 20779\nnumber1 = \"1085\"\nnumber2 = 1085\nnumber1 = \"3000\"\nnumber2 = 3000\nnumber1 = \"910\"\nnumber2 = 910\nnumber1 = \"2704\"\nnumber2 = 2704\nnumber1 = \"14160\"\nnumber2 = 14160\nnumber1 = \"388\"\nnumber2 = 388\nnumber1 = \"852\"\nnumber2 = 852\nnumber1 = \"1727570\"\nnumber2 = 1727570\nnumber1 = \"46632\"\nnumber2 = 46632\nnumber1 = \"3477\"\nnumber2 = 3477\nnumber1 = \"342000\"\nnumber2 = 342000\nnumber1 = \"16116\"\nnumber2 = 16116\nnumber1 = \"302\"\nnumber2 = 302\nnumber1 = \"24\"\nnumber2 = 24\nnumber1 = \"63181775\"\nnumber2 = 63181775\nnumber1 = \"54153898\"\nnumber2 = 54153898\nnumber1 = \"55010359\"\nnumber2 = 55010359\nnumber1 = \"63193\"\nnumber2 = 63193\nnumber1 = \"1053411\"\nnumber2 = 1053411\nnumber1 = \"1451862\"\nnumber2 = 1451862\nnumber1 = \"747285\"\nnumber2 = 747285\nnumber1 = \"1174983\"\nnumber2 = 1174983\nnumber1 = \"283065\"\nnumber2 = 283065\nnumber1 = \"451529\"\nnumber2 = 451529\nnumber1 = \"247403\"\nnumber2 = 247403\nnumber1 = \"433150\"\nnumber2 = 433150\nnumber1 = \"247664\"\nnumber2 = 247664\nnumber1 = \"861815\"\nnumber2 = 861815\nnumber1 = \"1148738\"\nnumber2 = 1148738\nnumber1 = \"1904684\"\nnumber2 = 1904684\nnumber1 = \"29638\"\nnumber2 = 29638\nnumber1 = \"6540\"\nnumber2 = 6540\nnumber1 = \"677117\"\nnumber2 = 677117\nnumber1 = \"1250229\"\nnumber2 = 1250229\nnumber1 = \"230615\"\nnumber2 = 230615\nnumber1 = \"580374\"\nnumber2 = 580374\nnumber1 = \"58789194\"\nnumber2 = 58789194\nnumber1 = \"63182178\"\nnumber2 = 63182178\nnumber1 = \"2000000\"\nnumber2 = 2000000\nnumber1 = \"200000\"\nnumber2 = 200000\nnumber1 = \"22,700,000\"\nnumber2 = 22700000\nnumber1 = \"565000\"\nnumber2 = 565000\nnumber1 = \"0.9\"\nnumber2 = 0.9\nnumber1 = \"275000\"\nnumber2 = 275000\nnumber1 = \"26,000,000\"\nnumber2 = 26000000\nnumber1 = \"560000\"\nnumber2 = 560000\nnumber1 = \"350000\"\nnumber2 = 350000\nnumber1 = \"29,000,000\"\nnumber2 = 29000000\nnumber1 = \"460000\"\nnumber2 = 460000\nnumber1 = \"1.2\"\nnumber2 = 1.2\nnumber1 = \"475000\"\nnumber2 = 475000\nnumber1 = \"32,500,000\"\nnumber2 = 32500000\nnumber1 = \"425000\"\nnumber2 = 425000\nnumber1 = \"1.5\"\nnumber2 = 1.5\nnumber1 = \"900000\"\nnumber2 = 900000\nnumber1 = \"32,500,000\"\nnumber2 = 32500000\nnumber1 = \"375000\"\nnumber2 = 375000\nnumber1 = \"2.5\"\nnumber2 = 2.5\nnumber1 = \"750000\"\nnumber2 = 750000\nnumber1 = \"37,900,000\"\nnumber2 = 37900000\nnumber1 = \"365000\"\nnumber2 = 365000\nnumber1 = \"1,080,000\"\nnumber2 = 1080000\nnumber1 = \"40,000,000\"\nnumber2 = 40000000\nnumber1 = \"380000\"\nnumber2 = 380000\nnumber1 = \"2.7\"\nnumber2 = 2.7\nnumber1 = \"1,875,000\"\nnumber2 = 1875000\nnumber1 = \"43,700,000\"\nnumber2 = 43700000\nnumber1 = \"470000\"\nnumber2 = 470000\nnumber1 = \"4.3\"\nnumber2 = 4.3\nnumber1 = \"2,290,000\"\nnumber2 = 2290000\nnumber1 = \"46,000,000\"\nnumber2 = 46000000\nnumber1 = \"645000\"\nnumber2 = 645000\nnumber1 = \"5.0\"\nnumber2 = 5\nnumber1 = \"3,100,000\"\nnumber2 = 3100000\nnumber1 = \"48,700,000\"\nnumber2 = 48700000\nnumber1 = \"585000\"\nnumber2 = 585000\nnumber1 = \"6.4\"\nnumber2 = 6.4\nnumber1 = \"3,220,000\"\nnumber2 = 3220000\nnumber1 = \"48,500,000\"\nnumber2 = 48500000\nnumber1 = \"580000\"\nnumber2 = 580000\nnumber1 = \"6.6\"\nnumber2 = 6.6\nnumber1 = \"3,625,000\"\nnumber2 = 3625000\nnumber1 = \"49,900,000\"\nnumber2 = 49900000\nnumber1 = \"570000\"\nnumber2 = 570000\nnumber1 = \"7.3\"\nnumber2 = 7.3\nnumber1 = \"4,600,000\"\nnumber2 = 4600000\nnumber1 = \"52,500,000\"\nnumber2 = 52500000\nnumber1 = \"475000\"\nnumber2 = 475000\nnumber1 = \"8.8\"\nnumber2 = 8.8\nnumber1 = \"7,500,000\"\nnumber2 = 7500000\nnumber1 = \"56,000,000\"\nnumber2 = 56000000\nnumber1 = \"400000\"\nnumber2 = 400000\nnumber1 = \"13.4\"\nnumber2 = 13.4\n","limitreport-profile":[["recursiveClone \u003CmwInit.lua:45\u003E","380","12.8"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getSiteLinkPageName","300","10.1"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getEntityStatements","220","7.4"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::callParserFunction","200","6.8"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getLabelByLanguage","200","6.8"],["init \u003CModul:Wikidata\u003E","120","4.1"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::preprocess","100","3.4"],["?","100","3.4"],["date","80","2.7"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::find","80","2.7"],["[others]","1180","39.9"]]},"cachereport":{"origin":"mw-api-ext.eqiad.main-6696b4cc84-jbmhs","timestamp":"20241124121749","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Regatul Unit al Marii Britanii \u0219i al Irlandei de Nord","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q145","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q145","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2003-12-19T10:54:12Z","dateModified":"2024-11-24T12:17:16Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/8\/83\/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg","headline":"stat suveran \u00een Insulele Britanice, \u00een largul coastei de nord-vest a Europei continentale"}</script> </body> </html>