CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-enabled skin-theme-clientpref-day vector-sticky-header-enabled vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Stea - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-enabled skin-theme-clientpref-day vector-sticky-header-enabled vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""],"wgDefaultDateFormat":"dmy", "wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"d9eb1a71-7aa4-4125-b60c-d3e82d0321b4","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Stea","wgTitle":"Stea","wgCurRevisionId":16848666,"wgRevisionId":16848666,"wgArticleId":9624,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor","Articole cu surse în limba poloneză (pl)","Articole Wikipedia cu identificatori BNF","Articole Wikipedia cu identificatori GND","Articole Wikipedia cu identificatori LCCN","Articole Wikipedia cu identificatori NDL","Articole Wikipedia cu identificatori NKC","Articole Wikipedia cu control de autoritate","Stele"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Stea", "wgRelevantArticleId":9624,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":100000,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q523","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false, "wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","ext.math.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.media","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging", "ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.math.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.18"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Gacrux.jpg/1200px-Gacrux.jpg"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="1015"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Gacrux.jpg/800px-Gacrux.jpg"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="677"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Gacrux.jpg/640px-Gacrux.jpg"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="541"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Stea - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Stea"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Stea&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Stea"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Stea rootpage-Stea skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" title="Meniul principal" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Meniul principal </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z">Pagina principală</a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r">Schimbări recente</a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente">Cafenea</a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x">Articol aleatoriu</a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow">Facebook</a></li><li id="n-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale">Pagini speciale</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit">Cum încep pe Wikipedia</a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor">Ajutor</a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire">Portaluri tematice</a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute">Articole cerute</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"> Căutare </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Aspect </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="https://donate.wikimedia.org/?wmf_source=donate&wmf_medium=sidebar&wmf_campaign=ro.wikipedia.org&uselang=ro" class="">Donații</a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Stea" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class="">Creare cont</a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Stea" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class="">Autentificare</a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Unelte personale </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="https://donate.wikimedia.org/?wmf_source=donate&wmf_medium=sidebar&wmf_campaign=ro.wikipedia.org&uselang=ro">Donații</a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Stea" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"> Creare cont</a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Stea" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"> Autentificare</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Istoricul_observațiilor" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Istoricul_observațiilor"> <div class="vector-toc-text"> 1 Istoricul observațiilor </div> </a> <button aria-controls="toc-Istoricul_observațiilor-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Istoricul observațiilor subsection </button> <ul id="toc-Istoricul_observațiilor-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Antichitate_și_Ev_Mediu" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Antichitate_și_Ev_Mediu"> <div class="vector-toc-text"> 1.1 Antichitate și Ev Mediu </div> </a> <ul id="toc-Antichitate_și_Ev_Mediu-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Vremuri_moderne" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Vremuri_moderne"> <div class="vector-toc-text"> 1.2 Vremuri moderne </div> </a> <ul id="toc-Vremuri_moderne-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Secolul_al_XIX-lea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Secolul_al_XIX-lea"> <div class="vector-toc-text"> 1.3 Secolul al XIX-lea </div> </a> <ul id="toc-Secolul_al_XIX-lea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Secolul_XX" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Secolul_XX"> <div class="vector-toc-text"> 1.4 Secolul XX </div> </a> <ul id="toc-Secolul_XX-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Unități_de_măsură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Unități_de_măsură"> <div class="vector-toc-text"> 2 Unități de măsură </div> </a> <ul id="toc-Unități_de_măsură-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Formare_și_evoluție" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Formare_și_evoluție"> <div class="vector-toc-text"> 3 Formare și evoluție </div> </a> <button aria-controls="toc-Formare_și_evoluție-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Formare și evoluție subsection </button> <ul id="toc-Formare_și_evoluție-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Formare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Formare"> <div class="vector-toc-text"> 3.1 Formare </div> </a> <ul id="toc-Formare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Secvența_principală" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Secvența_principală"> <div class="vector-toc-text"> 3.2 Secvența principală </div> </a> <ul id="toc-Secvența_principală-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Post_secvență_principală" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Post_secvență_principală"> <div class="vector-toc-text"> 3.3 Post secvență principală </div> </a> <ul id="toc-Post_secvență_principală-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Stelele_masive" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Stelele_masive"> <div class="vector-toc-text"> 3.3.1 Stelele masive </div> </a> <ul id="toc-Stelele_masive-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Moartea_unei_stele" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Moartea_unei_stele"> <div class="vector-toc-text"> 3.3.2 Moartea unei stele </div> </a> <ul id="toc-Moartea_unei_stele-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Stele_binare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Stele_binare"> <div class="vector-toc-text"> 3.3.3 Stele binare </div> </a> <ul id="toc-Stele_binare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Distribuție" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Distribuție"> <div class="vector-toc-text"> 4 Distribuție </div> </a> <ul id="toc-Distribuție-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Caracteristici" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Caracteristici"> <div class="vector-toc-text"> 5 Caracteristici </div> </a> <button aria-controls="toc-Caracteristici-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Caracteristici subsection </button> <ul id="toc-Caracteristici-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Vârstă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Vârstă"> <div class="vector-toc-text"> 5.1 Vârstă </div> </a> <ul id="toc-Vârstă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Compoziție_chimică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Compoziție_chimică"> <div class="vector-toc-text"> 5.2 Compoziție chimică </div> </a> <ul id="toc-Compoziție_chimică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Diametru" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Diametru"> <div class="vector-toc-text"> 5.3 Diametru </div> </a> <ul id="toc-Diametru-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Masă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Masă"> <div class="vector-toc-text"> 5.4 Masă </div> </a> <ul id="toc-Masă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Rotație" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Rotație"> <div class="vector-toc-text"> 5.5 Rotație </div> </a> <ul id="toc-Rotație-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Temperatură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Temperatură"> <div class="vector-toc-text"> 5.6 Temperatură </div> </a> <ul id="toc-Temperatură-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Radiație" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Radiație"> <div class="vector-toc-text"> 6 Radiație </div> </a> <button aria-controls="toc-Radiație-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Radiație subsection </button> <ul id="toc-Radiație-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Luminozitate" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Luminozitate"> <div class="vector-toc-text"> 6.1 Luminozitate </div> </a> <ul id="toc-Luminozitate-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Magnitudine" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Magnitudine"> <div class="vector-toc-text"> 6.2 Magnitudine </div> </a> <ul id="toc-Magnitudine-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Clasificare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Clasificare"> <div class="vector-toc-text"> 7 Clasificare </div> </a> <ul id="toc-Clasificare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Structură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Structură"> <div class="vector-toc-text"> 8 Structură </div> </a> <ul id="toc-Structură-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Mecanisme_ale_reacțiilor_nucleare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Mecanisme_ale_reacțiilor_nucleare"> <div class="vector-toc-text"> 9 Mecanisme ale reacțiilor nucleare </div> </a> <ul id="toc-Mecanisme_ale_reacțiilor_nucleare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> 10 Note </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Referințe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Referințe"> <div class="vector-toc-text"> 11 Referințe </div> </a> <ul id="toc-Referințe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Vezi_și" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Vezi_și"> <div class="vector-toc-text"> 12 Vezi și </div> </a> <ul id="toc-Vezi_și-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> 13 Legături externe </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" title="Table of Contents" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Comută cuprinsul </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Stea</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 234 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-234" aria-hidden="true" > 234 limbi </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-af badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Ster" title="Ster – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Ster" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target">Afrikaans</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Stern" title="Stern – germană (Elveția)" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Stern" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="germană (Elveția)" class="interlanguage-link-target">Alemannisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-am mw-list-item"><a href="https://am.wikipedia.org/wiki/%E1%8A%AE%E1%8A%AE%E1%89%A5" title="ኮኮብ – amharică" lang="am" hreflang="am" data-title="ኮኮብ" data-language-autonym="አማርኛ" data-language-local-name="amharică" class="interlanguage-link-target">አማርኛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ami mw-list-item"><a href="https://ami.wikipedia.org/wiki/Fu%27is" title="Fu'is – Amis" lang="ami" hreflang="ami" data-title="Fu'is" data-language-autonym="Pangcah" data-language-local-name="Amis" class="interlanguage-link-target">Pangcah</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Estrela" title="Estrela – aragoneză" lang="an" hreflang="an" data-title="Estrela" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragoneză" class="interlanguage-link-target">Aragonés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ang mw-list-item"><a href="https://ang.wikipedia.org/wiki/Steorra" title="Steorra – engleză veche" lang="ang" hreflang="ang" data-title="Steorra" data-language-autonym="Ænglisc" data-language-local-name="engleză veche" class="interlanguage-link-target">Ænglisc</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ann mw-list-item"><a href="https://ann.wikipedia.org/wiki/Ntoronyan%CC%84" title="Ntoronyan̄ – obolo" lang="ann" hreflang="ann" data-title="Ntoronyan̄" data-language-autonym="Obolo" data-language-local-name="obolo" class="interlanguage-link-target">Obolo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-anp mw-list-item"><a href="https://anp.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%A4%E0%A4%BE%E0%A4%B0%E0%A4%BE" title="तारा – angika" lang="anp" hreflang="anp" data-title="तारा" data-language-autonym="अंगिका" data-language-local-name="angika" class="interlanguage-link-target">अंगिका</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D9%86%D8%AC%D9%85" title="نجم – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="نجم" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target">العربية</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arc mw-list-item"><a href="https://arc.wikipedia.org/wiki/%DC%9F%DC%98%DC%9F%DC%92%DC%90" title="ܟܘܟܒܐ – aramaică" lang="arc" hreflang="arc" data-title="ܟܘܟܒܐ" data-language-autonym="ܐܪܡܝܐ" data-language-local-name="aramaică" class="interlanguage-link-target">ܐܪܡܝܐ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ary mw-list-item"><a href="https://ary.wikipedia.org/wiki/%D9%86%D8%AC%D9%85%D8%A9_(%D9%81%D9%84%D9%83)" title="نجمة (فلك) – Moroccan Arabic" lang="ary" hreflang="ary" data-title="نجمة (فلك)" data-language-autonym="الدارجة" data-language-local-name="Moroccan Arabic" class="interlanguage-link-target">الدارجة</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D9%86%D8%AC%D9%85%D9%87" title="نجمه – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="نجمه" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target">مصرى</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-as mw-list-item"><a href="https://as.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%A8%E0%A6%95%E0%A7%8D%E0%A6%B7%E0%A6%A4%E0%A7%8D%E0%A7%B0" title="নক্ষত্ৰ – asameză" lang="as" hreflang="as" data-title="নক্ষত্ৰ" data-language-autonym="অসমীয়া" data-language-local-name="asameză" class="interlanguage-link-target">অসমীয়া</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Estrella" title="Estrella – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Estrella" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target">Asturianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-av mw-list-item"><a href="https://av.wikipedia.org/wiki/%D0%A6%D3%80%D0%B2%D0%B0" title="ЦӀва – avară" lang="av" hreflang="av" data-title="ЦӀва" data-language-autonym="Авар" data-language-local-name="avară" class="interlanguage-link-target">Авар</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ay mw-list-item"><a href="https://ay.wikipedia.org/wiki/Warawara" title="Warawara – aymara" lang="ay" hreflang="ay" data-title="Warawara" data-language-autonym="Aymar aru" data-language-local-name="aymara" class="interlanguage-link-target">Aymar aru</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Ulduz" title="Ulduz – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Ulduz" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target">Azərbaycanca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%88%D9%84%D8%AF%D9%88%D8%B2" title="اولدوز – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="اولدوز" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target">تۆرکجه</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba mw-list-item"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%99%D0%BE%D0%BD%D0%B4%D0%BE%D2%99%D2%99%D0%B0%D1%80" title="Йондоҙҙар – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Йондоҙҙар" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target">Башҡортса</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bar mw-list-item"><a href="https://bar.wikipedia.org/wiki/Stean" title="Stean – Bavarian" lang="bar" hreflang="bar" data-title="Stean" data-language-autonym="Boarisch" data-language-local-name="Bavarian" class="interlanguage-link-target">Boarisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bat-smg mw-list-item"><a href="https://bat-smg.wikipedia.org/wiki/%C5%BDv%C4%81zdie" title="Žvāzdie – Samogitian" lang="sgs" hreflang="sgs" data-title="Žvāzdie" data-language-autonym="Žemaitėška" data-language-local-name="Samogitian" class="interlanguage-link-target">Žemaitėška</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bcl mw-list-item"><a href="https://bcl.wikipedia.org/wiki/Bitoon" title="Bitoon – Central Bikol" lang="bcl" hreflang="bcl" data-title="Bitoon" data-language-autonym="Bikol Central" data-language-local-name="Central Bikol" class="interlanguage-link-target">Bikol Central</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%97%D0%BE%D1%80%D0%BA%D0%B0" title="Зорка – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Зорка" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target">Беларуская</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%97%D0%BE%D1%80%D0%BA%D0%B0" title="Зорка – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Зорка" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target">Беларуская (тарашкевіца)</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bew mw-list-item"><a href="https://bew.wikipedia.org/wiki/Bintang" title="Bintang – Betawi" lang="bew" hreflang="bew" data-title="Bintang" data-language-autonym="Betawi" data-language-local-name="Betawi" class="interlanguage-link-target">Betawi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%97%D0%B2%D0%B5%D0%B7%D0%B4%D0%B0" title="Звезда – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Звезда" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target">Български</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bh mw-list-item"><a href="https://bh.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%A4%E0%A4%BE%E0%A4%B0%E0%A4%BE" title="तारा – Bhojpuri" lang="bh" hreflang="bh" data-title="तारा" data-language-autonym="भोजपुरी" data-language-local-name="Bhojpuri" class="interlanguage-link-target">भोजपुरी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bjn mw-list-item"><a href="https://bjn.wikipedia.org/wiki/Bintang" title="Bintang – Banjar" lang="bjn" hreflang="bjn" data-title="Bintang" data-language-autonym="Banjar" data-language-local-name="Banjar" class="interlanguage-link-target">Banjar</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-blk mw-list-item"><a href="https://blk.wikipedia.org/wiki/%E1%80%86%E1%80%AC%E1%82%8F" title="ဆာႏ – Pa'O" lang="blk" hreflang="blk" data-title="ဆာႏ" data-language-autonym="ပအိုဝ်ႏဘာႏသာႏ" data-language-local-name="Pa'O" class="interlanguage-link-target">ပအိုဝ်ႏဘာႏသာႏ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn mw-list-item"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%A4%E0%A6%BE%E0%A6%B0%E0%A6%BE" title="তারা – bengaleză" lang="bn" hreflang="bn" data-title="তারা" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengaleză" class="interlanguage-link-target">বাংলা</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bo mw-list-item"><a href="https://bo.wikipedia.org/wiki/%E0%BD%96%E0%BD%A2%E0%BE%9F%E0%BD%93%E0%BC%8B%E0%BD%A6%E0%BE%90%E0%BD%A2%E0%BC%8D" title="བརྟན་སྐར། – tibetană" lang="bo" hreflang="bo" data-title="བརྟན་སྐར།" data-language-autonym="བོད་ཡིག" data-language-local-name="tibetană" class="interlanguage-link-target">བོད་ཡིག</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Steredenn" title="Steredenn – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Steredenn" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target">Brezhoneg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs mw-list-item"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Zvijezda" title="Zvijezda – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Zvijezda" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target">Bosanski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-btm mw-list-item"><a href="https://btm.wikipedia.org/wiki/Bintang" title="Bintang – Batak Mandailing" lang="btm" hreflang="btm" data-title="Bintang" data-language-autonym="Batak Mandailing" data-language-local-name="Batak Mandailing" class="interlanguage-link-target">Batak Mandailing</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bxr mw-list-item"><a href="https://bxr.wikipedia.org/wiki/%D0%9E%D0%B4%D0%BE%D0%BD" title="Одон – Russia Buriat" lang="bxr" hreflang="bxr" data-title="Одон" data-language-autonym="Буряад" data-language-local-name="Russia Buriat" class="interlanguage-link-target">Буряад</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Estel" title="Estel – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Estel" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target">Català</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cdo mw-list-item"><a href="https://cdo.wikipedia.org/wiki/Di%C3%A2ng-s%C4%ADng" title="Diâng-sĭng – Mindong" lang="cdo" hreflang="cdo" data-title="Diâng-sĭng" data-language-autonym="閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄" data-language-local-name="Mindong" class="interlanguage-link-target">閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ce mw-list-item"><a href="https://ce.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D0%B4%D0%B0" title="Седа – cecenă" lang="ce" hreflang="ce" data-title="Седа" data-language-autonym="Нохчийн" data-language-local-name="cecenă" class="interlanguage-link-target">Нохчийн</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ceb mw-list-item"><a href="https://ceb.wikipedia.org/wiki/Bitoon" title="Bitoon – cebuană" lang="ceb" hreflang="ceb" data-title="Bitoon" data-language-autonym="Cebuano" data-language-local-name="cebuană" class="interlanguage-link-target">Cebuano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-chr mw-list-item"><a href="https://chr.wikipedia.org/wiki/%E1%8F%83%E1%8F%88%E1%8F%8F" title="ᏃᏈᏏ – cherokee" lang="chr" hreflang="chr" data-title="ᏃᏈᏏ" data-language-autonym="ᏣᎳᎩ" data-language-local-name="cherokee" class="interlanguage-link-target">ᏣᎳᎩ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-chy mw-list-item"><a href="https://chy.wikipedia.org/wiki/Hotohke" title="Hotohke – cheyenne" lang="chy" hreflang="chy" data-title="Hotohke" data-language-autonym="Tsetsêhestâhese" data-language-local-name="cheyenne" class="interlanguage-link-target">Tsetsêhestâhese</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ckb mw-list-item"><a href="https://ckb.wikipedia.org/wiki/%D8%A6%DB%95%D8%B3%D8%AA%DB%8E%D8%B1%DB%95" title="ئەستێرە – kurdă centrală" lang="ckb" hreflang="ckb" data-title="ئەستێرە" data-language-autonym="کوردی" data-language-local-name="kurdă centrală" class="interlanguage-link-target">کوردی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Hv%C4%9Bzda" title="Hvězda – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Hvězda" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target">Čeština</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cu mw-list-item"><a href="https://cu.wikipedia.org/wiki/%EA%99%82%D0%B2%D1%A3%EA%99%81%D0%B4%D0%B0" title="Ꙃвѣꙁда – slavonă" lang="cu" hreflang="cu" data-title="Ꙃвѣꙁда" data-language-autonym="Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ" data-language-local-name="slavonă" class="interlanguage-link-target">Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cv mw-list-item"><a href="https://cv.wikipedia.org/wiki/%C3%87%C4%83%D0%BB%D1%82%C4%83%D1%80" title="Çăлтăр – ciuvașă" lang="cv" hreflang="cv" data-title="Çăлтăр" data-language-autonym="Чӑвашла" data-language-local-name="ciuvașă" class="interlanguage-link-target">Чӑвашла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Seren" title="Seren – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Seren" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target">Cymraeg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da badge-Q17559452 badge-recommendedarticle mw-list-item" title="articol recomandat"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Stjerne" title="Stjerne – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Stjerne" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target">Dansk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dag mw-list-item"><a href="https://dag.wikipedia.org/wiki/Sa%C5%8Bmariga" title="Saŋmariga – Dagbani" lang="dag" hreflang="dag" data-title="Saŋmariga" data-language-autonym="Dagbanli" data-language-local-name="Dagbani" class="interlanguage-link-target">Dagbanli</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Stern" title="Stern – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Stern" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target">Deutsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dga mw-list-item"><a href="https://dga.wikipedia.org/wiki/%C5%8Amarebiri" title="Ŋmarebiri – Southern Dagaare" lang="dga" hreflang="dga" data-title="Ŋmarebiri" data-language-autonym="Dagaare" data-language-local-name="Southern Dagaare" class="interlanguage-link-target">Dagaare</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-diq mw-list-item"><a href="https://diq.wikipedia.org/wiki/Estare" title="Estare – Dimli" lang="diq" hreflang="diq" data-title="Estare" data-language-autonym="Zazaki" data-language-local-name="Dimli" class="interlanguage-link-target">Zazaki</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dtp mw-list-item"><a href="https://dtp.wikipedia.org/wiki/Rombituon" title="Rombituon – Central Dusun" lang="dtp" hreflang="dtp" data-title="Rombituon" data-language-autonym="Kadazandusun" data-language-local-name="Central Dusun" class="interlanguage-link-target">Kadazandusun</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dty mw-list-item"><a href="https://dty.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%A4%E0%A4%BE%E0%A4%B0%E0%A4%BE" title="तारा – Doteli" lang="dty" hreflang="dty" data-title="तारा" data-language-autonym="डोटेली" data-language-local-name="Doteli" class="interlanguage-link-target">डोटेली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%91%CF%83%CF%84%CE%AD%CF%81%CE%B1%CF%82" title="Αστέρας – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Αστέρας" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target">Ελληνικά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eml mw-list-item"><a href="https://eml.wikipedia.org/wiki/Str%C3%A8la" title="Strèla – Emiliano-Romagnolo" lang="egl" hreflang="egl" data-title="Strèla" data-language-autonym="Emiliàn e rumagnòl" data-language-local-name="Emiliano-Romagnolo" class="interlanguage-link-target">Emiliàn e rumagnòl</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Star" title="Star – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Star" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target">English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Stelo" title="Stelo – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Stelo" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target">Esperanto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Estrella" title="Estrella – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Estrella" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target">Español</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/T%C3%A4ht_(astronoomia)" title="Täht (astronoomia) – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Täht (astronoomia)" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target">Eesti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Izar" title="Izar – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Izar" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target">Euskara</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ext mw-list-item"><a href="https://ext.wikipedia.org/wiki/Estrella" title="Estrella – Extremaduran" lang="ext" hreflang="ext" data-title="Estrella" data-language-autonym="Estremeñu" data-language-local-name="Extremaduran" class="interlanguage-link-target">Estremeñu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D8%AA%D8%A7%D8%B1%D9%87" title="ستاره – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="ستاره" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target">فارسی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/T%C3%A4hti" title="Tähti – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Tähti" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target">Suomi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fiu-vro mw-list-item"><a href="https://fiu-vro.wikipedia.org/wiki/Taivat%C3%A4ht" title="Taivatäht – Võro" lang="vro" hreflang="vro" data-title="Taivatäht" data-language-autonym="Võro" data-language-local-name="Võro" class="interlanguage-link-target">Võro</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fj mw-list-item"><a href="https://fj.wikipedia.org/wiki/Kalokalo" title="Kalokalo – fijiană" lang="fj" hreflang="fj" data-title="Kalokalo" data-language-autonym="Na Vosa Vakaviti" data-language-local-name="fijiană" class="interlanguage-link-target">Na Vosa Vakaviti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fo mw-list-item"><a href="https://fo.wikipedia.org/wiki/Stj%C3%B8rna" title="Stjørna – feroeză" lang="fo" hreflang="fo" data-title="Stjørna" data-language-autonym="Føroyskt" data-language-local-name="feroeză" class="interlanguage-link-target">Føroyskt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/%C3%89toile" title="Étoile – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Étoile" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target">Français</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frr mw-list-item"><a href="https://frr.wikipedia.org/wiki/St%C3%A4%C3%A4r" title="Stäär – frizonă nordică" lang="frr" hreflang="frr" data-title="Stäär" data-language-autonym="Nordfriisk" data-language-local-name="frizonă nordică" class="interlanguage-link-target">Nordfriisk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fur mw-list-item"><a href="https://fur.wikipedia.org/wiki/Stele" title="Stele – friulană" lang="fur" hreflang="fur" data-title="Stele" data-language-autonym="Furlan" data-language-local-name="friulană" class="interlanguage-link-target">Furlan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy mw-list-item"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Stjer" title="Stjer – frizonă occidentală" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Stjer" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frizonă occidentală" class="interlanguage-link-target">Frysk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/R%C3%A9alta" title="Réalta – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="Réalta" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target">Gaeilge</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gcr mw-list-item"><a href="https://gcr.wikipedia.org/wiki/Z%C3%A9tw%C3%A8l" title="Zétwèl – Guianan Creole" lang="gcr" hreflang="gcr" data-title="Zétwèl" data-language-autonym="Kriyòl gwiyannen" data-language-local-name="Guianan Creole" class="interlanguage-link-target">Kriyòl gwiyannen</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gd mw-list-item"><a href="https://gd.wikipedia.org/wiki/Reul" title="Reul – gaelică scoțiană" lang="gd" hreflang="gd" data-title="Reul" data-language-autonym="Gàidhlig" data-language-local-name="gaelică scoțiană" class="interlanguage-link-target">Gàidhlig</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Estrela_(astronom%C3%ADa)" title="Estrela (astronomía) – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Estrela (astronomía)" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target">Galego</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-glk mw-list-item"><a href="https://glk.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D8%AA%D8%A7%D8%B1%D9%87" title="ستاره – Gilaki" lang="glk" hreflang="glk" data-title="ستاره" data-language-autonym="گیلکی" data-language-local-name="Gilaki" class="interlanguage-link-target">گیلکی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gn mw-list-item"><a href="https://gn.wikipedia.org/wiki/Mbyja" title="Mbyja – guarani" lang="gn" hreflang="gn" data-title="Mbyja" data-language-autonym="Avañe'ẽ" data-language-local-name="guarani" class="interlanguage-link-target">Avañe'ẽ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gor mw-list-item"><a href="https://gor.wikipedia.org/wiki/Bintang" title="Bintang – gorontalo" lang="gor" hreflang="gor" data-title="Bintang" data-language-autonym="Bahasa Hulontalo" data-language-local-name="gorontalo" class="interlanguage-link-target">Bahasa Hulontalo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gu mw-list-item"><a href="https://gu.wikipedia.org/wiki/%E0%AA%A4%E0%AA%BE%E0%AA%B0%E0%AB%8B" title="તારો – gujarati" lang="gu" hreflang="gu" data-title="તારો" data-language-autonym="ગુજરાતી" data-language-local-name="gujarati" class="interlanguage-link-target">ગુજરાતી</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gv mw-list-item"><a href="https://gv.wikipedia.org/wiki/Rollage" title="Rollage – manx" lang="gv" hreflang="gv" data-title="Rollage" data-language-autonym="Gaelg" data-language-local-name="manx" class="interlanguage-link-target">Gaelg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ha badge-Q17559452 badge-recommendedarticle mw-list-item" title="articol recomandat"><a href="https://ha.wikipedia.org/wiki/Tauraro" title="Tauraro – hausa" lang="ha" hreflang="ha" data-title="Tauraro" data-language-autonym="Hausa" data-language-local-name="hausa" class="interlanguage-link-target">Hausa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hak mw-list-item"><a href="https://hak.wikipedia.org/wiki/H%C3%A8n-s%C3%AAn" title="Hèn-sên – chineză hakka" lang="hak" hreflang="hak" data-title="Hèn-sên" data-language-autonym="客家語 / Hak-kâ-ngî" data-language-local-name="chineză hakka" class="interlanguage-link-target">客家語 / Hak-kâ-ngî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-haw mw-list-item"><a href="https://haw.wikipedia.org/wiki/H%C5%8Dk%C5%AB" title="Hōkū – hawaiiană" lang="haw" hreflang="haw" data-title="Hōkū" data-language-autonym="Hawaiʻi" data-language-local-name="hawaiiană" class="interlanguage-link-target">Hawaiʻi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%9B%D7%95%D7%9B%D7%91" title="כוכב – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="כוכב" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target">עברית</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%A4%E0%A4%BE%E0%A4%B0%E0%A4%BE" title="तारा – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="तारा" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target">हिन्दी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hif mw-list-item"><a href="https://hif.wikipedia.org/wiki/Tara" title="Tara – Fiji Hindi" lang="hif" hreflang="hif" data-title="Tara" data-language-autonym="Fiji Hindi" data-language-local-name="Fiji Hindi" class="interlanguage-link-target">Fiji Hindi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Zvijezda" title="Zvijezda – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Zvijezda" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target">Hrvatski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ht mw-list-item"><a href="https://ht.wikipedia.org/wiki/Etwal" title="Etwal – haitiană" lang="ht" hreflang="ht" data-title="Etwal" data-language-autonym="Kreyòl ayisyen" data-language-local-name="haitiană" class="interlanguage-link-target">Kreyòl ayisyen</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Csillag" title="Csillag – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Csillag" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target">Magyar</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D4%B1%D5%BD%D5%BF%D5%B2" title="Աստղ – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Աստղ" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target">Հայերեն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ia mw-list-item"><a href="https://ia.wikipedia.org/wiki/Stella" title="Stella – interlingua" lang="ia" hreflang="ia" data-title="Stella" data-language-autonym="Interlingua" data-language-local-name="interlingua" class="interlanguage-link-target">Interlingua</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-iba mw-list-item"><a href="https://iba.wikipedia.org/wiki/Bintang" title="Bintang – iban" lang="iba" hreflang="iba" data-title="Bintang" data-language-autonym="Jaku Iban" data-language-local-name="iban" class="interlanguage-link-target">Jaku Iban</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Bintang" title="Bintang – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Bintang" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target">Bahasa Indonesia</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ie mw-list-item"><a href="https://ie.wikipedia.org/wiki/Stelle" title="Stelle – interlingue" lang="ie" hreflang="ie" data-title="Stelle" data-language-autonym="Interlingue" data-language-local-name="interlingue" class="interlanguage-link-target">Interlingue</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ig mw-list-item"><a href="https://ig.wikipedia.org/wiki/Kpakpando" title="Kpakpando – igbo" lang="ig" hreflang="ig" data-title="Kpakpando" data-language-autonym="Igbo" data-language-local-name="igbo" class="interlanguage-link-target">Igbo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ik mw-list-item"><a href="https://ik.wikipedia.org/wiki/Uvlu%C4%A1iaq" title="Uvluġiaq – inupiak" lang="ik" hreflang="ik" data-title="Uvluġiaq" data-language-autonym="Iñupiatun" data-language-local-name="inupiak" class="interlanguage-link-target">Iñupiatun</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ilo mw-list-item"><a href="https://ilo.wikipedia.org/wiki/Bituen" title="Bituen – iloko" lang="ilo" hreflang="ilo" data-title="Bituen" data-language-autonym="Ilokano" data-language-local-name="iloko" class="interlanguage-link-target">Ilokano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-inh mw-list-item"><a href="https://inh.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B5%D0%B4%D0%BA%D1%8A%D0%B0" title="Седкъа – ingușă" lang="inh" hreflang="inh" data-title="Седкъа" data-language-autonym="ГӀалгӀай" data-language-local-name="ingușă" class="interlanguage-link-target">ГӀалгӀай</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Stelo" title="Stelo – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Stelo" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target">Ido</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/Stjarna" title="Stjarna – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Stjarna" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target">Íslenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Stella" title="Stella – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Stella" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target">Italiano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E6%81%92%E6%98%9F" title="恒星 – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="恒星" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target">日本語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jam mw-list-item"><a href="https://jam.wikipedia.org/wiki/Staar" title="Staar – Jamaican Creole English" lang="jam" hreflang="jam" data-title="Staar" data-language-autonym="Patois" data-language-local-name="Jamaican Creole English" class="interlanguage-link-target">Patois</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jbo mw-list-item"><a href="https://jbo.wikipedia.org/wiki/tarci" title="tarci – lojban" lang="jbo" hreflang="jbo" data-title="tarci" data-language-autonym="La .lojban." data-language-local-name="lojban" class="interlanguage-link-target">La .lojban.</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jv mw-list-item"><a href="https://jv.wikipedia.org/wiki/Lintang" title="Lintang – javaneză" lang="jv" hreflang="jv" data-title="Lintang" data-language-autonym="Jawa" data-language-local-name="javaneză" class="interlanguage-link-target">Jawa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%95%E1%83%90%E1%83%A0%E1%83%A1%E1%83%99%E1%83%95%E1%83%9A%E1%83%90%E1%83%95%E1%83%98" title="ვარსკვლავი – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="ვარსკვლავი" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target">ქართული</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kaa mw-list-item"><a href="https://kaa.wikipedia.org/wiki/Juld%C4%B1z" title="Juldız – karakalpak" lang="kaa" hreflang="kaa" data-title="Juldız" data-language-autonym="Qaraqalpaqsha" data-language-local-name="karakalpak" class="interlanguage-link-target">Qaraqalpaqsha</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kab mw-list-item"><a href="https://kab.wikipedia.org/wiki/Itri" title="Itri – kabyle" lang="kab" hreflang="kab" data-title="Itri" data-language-autonym="Taqbaylit" data-language-local-name="kabyle" class="interlanguage-link-target">Taqbaylit</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbp mw-list-item"><a href="https://kbp.wikipedia.org/wiki/T%C9%A9%C9%A9%C5%8Ba" title="Tɩɩŋa – Kabiye" lang="kbp" hreflang="kbp" data-title="Tɩɩŋa" data-language-autonym="Kabɩyɛ" data-language-local-name="Kabiye" class="interlanguage-link-target">Kabɩyɛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kcg mw-list-item"><a href="https://kcg.wikipedia.org/wiki/A%CC%B1ta%CC%B1ngwat" title="A̱ta̱ngwat – tyap" lang="kcg" hreflang="kcg" data-title="A̱ta̱ngwat" data-language-autonym="Tyap" data-language-local-name="tyap" class="interlanguage-link-target">Tyap</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kge mw-list-item"><a href="https://kge.wikipedia.org/wiki/Bintang" title="Bintang – Komering" lang="kge" hreflang="kge" data-title="Bintang" data-language-autonym="Kumoring" data-language-local-name="Komering" class="interlanguage-link-target">Kumoring</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ki mw-list-item"><a href="https://ki.wikipedia.org/wiki/Njata" title="Njata – kikuyu" lang="ki" hreflang="ki" data-title="Njata" data-language-autonym="Gĩkũyũ" data-language-local-name="kikuyu" class="interlanguage-link-target">Gĩkũyũ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%96%D2%B1%D0%BB%D0%B4%D1%8B%D0%B7" title="Жұлдыз – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Жұлдыз" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target">Қазақша</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kn mw-list-item"><a href="https://kn.wikipedia.org/wiki/%E0%B2%A8%E0%B2%95%E0%B3%8D%E0%B2%B7%E0%B2%A4%E0%B3%8D%E0%B2%B0" title="ನಕ್ಷತ್ರ – kannada" lang="kn" hreflang="kn" data-title="ನಕ್ಷತ್ರ" data-language-autonym="ಕನ್ನಡ" data-language-local-name="kannada" class="interlanguage-link-target">ಕನ್ನಡ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%ED%95%AD%EC%84%B1" title="항성 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="항성" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target">한국어</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-krc mw-list-item"><a href="https://krc.wikipedia.org/wiki/%D0%94%D0%B6%D1%83%D0%BB%D0%B4%D1%83%D0%B7" title="Джулдуз – karaceai-balkar" lang="krc" hreflang="krc" data-title="Джулдуз" data-language-autonym="Къарачай-малкъар" data-language-local-name="karaceai-balkar" class="interlanguage-link-target">Къарачай-малкъар</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ks mw-list-item"><a href="https://ks.wikipedia.org/wiki/%D8%AA%D8%A7%D8%B1%D9%8F%DA%A9" title="تارُک – cașmiră" lang="ks" hreflang="ks" data-title="تارُک" data-language-autonym="कॉशुर / کٲشُر" data-language-local-name="cașmiră" class="interlanguage-link-target">कॉशुर / کٲشُر</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ksh mw-list-item"><a href="https://ksh.wikipedia.org/wiki/Steern" title="Steern – kölsch" lang="ksh" hreflang="ksh" data-title="Steern" data-language-autonym="Ripoarisch" data-language-local-name="kölsch" class="interlanguage-link-target">Ripoarisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ku mw-list-item"><a href="https://ku.wikipedia.org/wiki/St%C3%AAr" title="Stêr – kurdă" lang="ku" hreflang="ku" data-title="Stêr" data-language-autonym="Kurdî" data-language-local-name="kurdă" class="interlanguage-link-target">Kurdî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kw mw-list-item"><a href="https://kw.wikipedia.org/wiki/Steren" title="Steren – cornică" lang="kw" hreflang="kw" data-title="Steren" data-language-autonym="Kernowek" data-language-local-name="cornică" class="interlanguage-link-target">Kernowek</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ky mw-list-item"><a href="https://ky.wikipedia.org/wiki/%D0%96%D1%8B%D0%BB%D0%B4%D1%8B%D0%B7" title="Жылдыз – kârgâză" lang="ky" hreflang="ky" data-title="Жылдыз" data-language-autonym="Кыргызча" data-language-local-name="kârgâză" class="interlanguage-link-target">Кыргызча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Stella" title="Stella – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Stella" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target">Latina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lad mw-list-item"><a href="https://lad.wikipedia.org/wiki/Estreya" title="Estreya – ladino" lang="lad" hreflang="lad" data-title="Estreya" data-language-autonym="Ladino" data-language-local-name="ladino" class="interlanguage-link-target">Ladino</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lb mw-list-item"><a href="https://lb.wikipedia.org/wiki/St%C3%A4r" title="Stär – luxemburgheză" lang="lb" hreflang="lb" data-title="Stär" data-language-autonym="Lëtzebuergesch" data-language-local-name="luxemburgheză" class="interlanguage-link-target">Lëtzebuergesch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lez mw-list-item"><a href="https://lez.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%8A%D0%B5%D0%B4" title="Гъед – lezghian" lang="lez" hreflang="lez" data-title="Гъед" data-language-autonym="Лезги" data-language-local-name="lezghian" class="interlanguage-link-target">Лезги</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lfn mw-list-item"><a href="https://lfn.wikipedia.org/wiki/Stela" title="Stela – Lingua Franca Nova" lang="lfn" hreflang="lfn" data-title="Stela" data-language-autonym="Lingua Franca Nova" data-language-local-name="Lingua Franca Nova" class="interlanguage-link-target">Lingua Franca Nova</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lg mw-list-item"><a href="https://lg.wikipedia.org/wiki/Emmunyeenye" title="Emmunyeenye – ganda" lang="lg" hreflang="lg" data-title="Emmunyeenye" data-language-autonym="Luganda" data-language-local-name="ganda" class="interlanguage-link-target">Luganda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-li mw-list-item"><a href="https://li.wikipedia.org/wiki/Staar" title="Staar – limburgheză" lang="li" hreflang="li" data-title="Staar" data-language-autonym="Limburgs" data-language-local-name="limburgheză" class="interlanguage-link-target">Limburgs</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lld mw-list-item"><a href="https://lld.wikipedia.org/wiki/St%C3%ABra" title="Stëra – Ladin" lang="lld" hreflang="lld" data-title="Stëra" data-language-autonym="Ladin" data-language-local-name="Ladin" class="interlanguage-link-target">Ladin</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lmo mw-list-item"><a href="https://lmo.wikipedia.org/wiki/Stela" title="Stela – lombardă" lang="lmo" hreflang="lmo" data-title="Stela" data-language-autonym="Lombard" data-language-local-name="lombardă" class="interlanguage-link-target">Lombard</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ln mw-list-item"><a href="https://ln.wikipedia.org/wiki/Monz%C9%94%CC%81t%C9%94_mwa_m%C9%94%CC%8Ct%C9%94" title="Monzɔ́tɔ mwa mɔ̌tɔ – lingala" lang="ln" hreflang="ln" data-title="Monzɔ́tɔ mwa mɔ̌tɔ" data-language-autonym="Lingála" data-language-local-name="lingala" class="interlanguage-link-target">Lingála</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/%C5%BDvaig%C5%BEd%C4%97" title="Žvaigždė – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Žvaigždė" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target">Lietuvių</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Zvaigzne" title="Zvaigzne – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Zvaigzne" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target">Latviešu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-map-bms mw-list-item"><a href="https://map-bms.wikipedia.org/wiki/Lintang" title="Lintang – Banyumasan" lang="jv-x-bms" hreflang="jv-x-bms" data-title="Lintang" data-language-autonym="Basa Banyumasan" data-language-local-name="Banyumasan" class="interlanguage-link-target">Basa Banyumasan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mg mw-list-item"><a href="https://mg.wikipedia.org/wiki/Kintana" title="Kintana – malgașă" lang="mg" hreflang="mg" data-title="Kintana" data-language-autonym="Malagasy" data-language-local-name="malgașă" class="interlanguage-link-target">Malagasy</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mi mw-list-item"><a href="https://mi.wikipedia.org/wiki/Whet%C5%AB" title="Whetū – maori" lang="mi" hreflang="mi" data-title="Whetū" data-language-autonym="Māori" data-language-local-name="maori" class="interlanguage-link-target">Māori</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-min mw-list-item"><a href="https://min.wikipedia.org/wiki/Bintang" title="Bintang – minangkabau" lang="min" hreflang="min" data-title="Bintang" data-language-autonym="Minangkabau" data-language-local-name="minangkabau" class="interlanguage-link-target">Minangkabau</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%85%D0%B2%D0%B5%D0%B7%D0%B4%D0%B0" title="Ѕвезда – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Ѕвезда" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target">Македонски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%A8%E0%B4%95%E0%B5%8D%E0%B4%B7%E0%B4%A4%E0%B5%8D%E0%B4%B0%E0%B4%82" title="നക്ഷത്രം – malayalam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="നക്ഷത്രം" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayalam" class="interlanguage-link-target">മലയാളം</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mn badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://mn.wikipedia.org/wiki/%D0%9E%D0%B4" title="Од – mongolă" lang="mn" hreflang="mn" data-title="Од" data-language-autonym="Монгол" data-language-local-name="mongolă" class="interlanguage-link-target">Монгол</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mni mw-list-item"><a href="https://mni.wikipedia.org/wiki/%EA%AF%8A%EA%AF%A7%EA%AF%8B%EA%AF%A5%EA%AF%8F%EA%AF%83%EA%AF%A4%EA%AF%86%EA%AF%A5%EA%AF%9B" title="ꯊꯧꯋꯥꯏꯃꯤꯆꯥꯛ – manipuri" lang="mni" hreflang="mni" data-title="ꯊꯧꯋꯥꯏꯃꯤꯆꯥꯛ" data-language-autonym="ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ" data-language-local-name="manipuri" class="interlanguage-link-target">ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%A4%E0%A4%BE%E0%A4%B0%E0%A4%BE" title="तारा – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="तारा" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target">मराठी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Bintang" title="Bintang – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Bintang" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target">Bahasa Melayu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mt mw-list-item"><a href="https://mt.wikipedia.org/wiki/Stilla" title="Stilla – malteză" lang="mt" hreflang="mt" data-title="Stilla" data-language-autonym="Malti" data-language-local-name="malteză" class="interlanguage-link-target">Malti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mwl mw-list-item"><a href="https://mwl.wikipedia.org/wiki/Streilha" title="Streilha – mirandeză" lang="mwl" hreflang="mwl" data-title="Streilha" data-language-autonym="Mirandés" data-language-local-name="mirandeză" class="interlanguage-link-target">Mirandés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-my mw-list-item"><a href="https://my.wikipedia.org/wiki/%E1%80%80%E1%80%BC%E1%80%9A%E1%80%BA" title="ကြယ် – birmană" lang="my" hreflang="my" data-title="ကြယ်" data-language-autonym="မြန်မာဘာသာ" data-language-local-name="birmană" class="interlanguage-link-target">မြန်မာဘာသာ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-myv mw-list-item"><a href="https://myv.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D0%B5%D1%88%D1%82%D0%B5" title="Теште – erzya" lang="myv" hreflang="myv" data-title="Теште" data-language-autonym="Эрзянь" data-language-local-name="erzya" class="interlanguage-link-target">Эрзянь</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mzn mw-list-item"><a href="https://mzn.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D8%B3%D8%A7%D8%B1%D9%87" title="اساره – mazanderani" lang="mzn" hreflang="mzn" data-title="اساره" data-language-autonym="مازِرونی" data-language-local-name="mazanderani" class="interlanguage-link-target">مازِرونی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nah mw-list-item"><a href="https://nah.wikipedia.org/wiki/Citlalli" title="Citlalli – Nahuatl" lang="nah" hreflang="nah" data-title="Citlalli" data-language-autonym="Nāhuatl" data-language-local-name="Nahuatl" class="interlanguage-link-target">Nāhuatl</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nap mw-list-item"><a href="https://nap.wikipedia.org/wiki/Stella" title="Stella – napolitană" lang="nap" hreflang="nap" data-title="Stella" data-language-autonym="Napulitano" data-language-local-name="napolitană" class="interlanguage-link-target">Napulitano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds mw-list-item"><a href="https://nds.wikipedia.org/wiki/Steern_(Astronomie)" title="Steern (Astronomie) – germana de jos" lang="nds" hreflang="nds" data-title="Steern (Astronomie)" data-language-autonym="Plattdüütsch" data-language-local-name="germana de jos" class="interlanguage-link-target">Plattdüütsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds-nl mw-list-item"><a href="https://nds-nl.wikipedia.org/wiki/Steern" title="Steern – saxona de jos" lang="nds-NL" hreflang="nds-NL" data-title="Steern" data-language-autonym="Nedersaksies" data-language-local-name="saxona de jos" class="interlanguage-link-target">Nedersaksies</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ne mw-list-item"><a href="https://ne.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%A4%E0%A4%BE%E0%A4%B0%E0%A4%BE" title="तारा – nepaleză" lang="ne" hreflang="ne" data-title="तारा" data-language-autonym="नेपाली" data-language-local-name="nepaleză" class="interlanguage-link-target">नेपाली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-new mw-list-item"><a href="https://new.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%A8%E0%A4%97%E0%A5%81" title="नगु – newari" lang="new" hreflang="new" data-title="नगु" data-language-autonym="नेपाल भाषा" data-language-local-name="newari" class="interlanguage-link-target">नेपाल भाषा</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Ster_(hemellichaam)" title="Ster (hemellichaam) – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Ster (hemellichaam)" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target">Nederlands</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Stjerne" title="Stjerne – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Stjerne" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target">Norsk nynorsk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Stjerne" title="Stjerne – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Stjerne" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target">Norsk bokmål</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nov mw-list-item"><a href="https://nov.wikipedia.org/wiki/Stele" title="Stele – Novial" lang="nov" hreflang="nov" data-title="Stele" data-language-autonym="Novial" data-language-local-name="Novial" class="interlanguage-link-target">Novial</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nrm mw-list-item"><a href="https://nrm.wikipedia.org/wiki/%C3%8Ataile" title="Êtaile – Norman" lang="nrf" hreflang="nrf" data-title="Êtaile" data-language-autonym="Nouormand" data-language-local-name="Norman" class="interlanguage-link-target">Nouormand</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Estela" title="Estela – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Estela" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target">Occitan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-olo mw-list-item"><a href="https://olo.wikipedia.org/wiki/Ti%C3%A4hti" title="Tiähti – Livvi-Karelian" lang="olo" hreflang="olo" data-title="Tiähti" data-language-autonym="Livvinkarjala" data-language-local-name="Livvi-Karelian" class="interlanguage-link-target">Livvinkarjala</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-om mw-list-item"><a href="https://om.wikipedia.org/wiki/Urjii" title="Urjii – oromo" lang="om" hreflang="om" data-title="Urjii" data-language-autonym="Oromoo" data-language-local-name="oromo" class="interlanguage-link-target">Oromoo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-os mw-list-item"><a href="https://os.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%82%D1%8A%D0%B0%D0%BB%D1%8B" title="Стъалы – osetă" lang="os" hreflang="os" data-title="Стъалы" data-language-autonym="Ирон" data-language-local-name="osetă" class="interlanguage-link-target">Ирон</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%A4%E0%A8%BE%E0%A8%B0%E0%A8%BE" title="ਤਾਰਾ – punjabi" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਤਾਰਾ" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punjabi" class="interlanguage-link-target">ਪੰਜਾਬੀ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pam mw-list-item"><a href="https://pam.wikipedia.org/wiki/Batuin" title="Batuin – pampanga" lang="pam" hreflang="pam" data-title="Batuin" data-language-autonym="Kapampangan" data-language-local-name="pampanga" class="interlanguage-link-target">Kapampangan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pcd mw-list-item"><a href="https://pcd.wikipedia.org/wiki/%C3%89to%C3%A9le" title="Étoéle – Picard" lang="pcd" hreflang="pcd" data-title="Étoéle" data-language-autonym="Picard" data-language-local-name="Picard" class="interlanguage-link-target">Picard</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pih mw-list-item"><a href="https://pih.wikipedia.org/wiki/Sdar" title="Sdar – Pitcairn-Norfolk" lang="pih" hreflang="pih" data-title="Sdar" data-language-autonym="Norfuk / Pitkern" data-language-local-name="Pitcairn-Norfolk" class="interlanguage-link-target">Norfuk / Pitkern</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Gwiazda" title="Gwiazda – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Gwiazda" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target">Polski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pms mw-list-item"><a href="https://pms.wikipedia.org/wiki/St%C3%A8ila" title="Stèila – Piedmontese" lang="pms" hreflang="pms" data-title="Stèila" data-language-autonym="Piemontèis" data-language-local-name="Piedmontese" class="interlanguage-link-target">Piemontèis</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%D8%AA%D8%A7%D8%B1%D8%A7" title="تارا – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="تارا" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target">پنجابی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D8%AA%D9%88%D8%B1%DB%8C" title="ستوری – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="ستوری" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target">پښتو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Estrela" title="Estrela – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Estrela" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target">Português</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-qu mw-list-item"><a href="https://qu.wikipedia.org/wiki/Quyllur" title="Quyllur – quechua" lang="qu" hreflang="qu" data-title="Quyllur" data-language-autonym="Runa Simi" data-language-local-name="quechua" class="interlanguage-link-target">Runa Simi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rmy mw-list-item"><a href="https://rmy.wikipedia.org/wiki/Chexay" title="Chexay – Vlax Romani" lang="rmy" hreflang="rmy" data-title="Chexay" data-language-autonym="Romani čhib" data-language-local-name="Vlax Romani" class="interlanguage-link-target">Romani čhib</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-rup mw-list-item"><a href="https://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Steau%C3%A2" title="Steauâ – aromână" lang="rup" hreflang="rup" data-title="Steauâ" data-language-autonym="Armãneashti" data-language-local-name="aromână" class="interlanguage-link-target">Armãneashti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rsk mw-list-item"><a href="https://rsk.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D0%B2%D0%B8%D0%B7%D0%B4%D0%B0" title="Гвизда – Pannonian Rusyn" lang="rsk" hreflang="rsk" data-title="Гвизда" data-language-autonym="Руски" data-language-local-name="Pannonian Rusyn" class="interlanguage-link-target">Руски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%97%D0%B2%D0%B5%D0%B7%D0%B4%D0%B0" title="Звезда – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Звезда" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target">Русский</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rue mw-list-item"><a href="https://rue.wikipedia.org/wiki/%D0%97%D0%B2%D1%96%D0%B7%D0%B4%D0%B0" title="Звізда – Rusyn" lang="rue" hreflang="rue" data-title="Звізда" data-language-autonym="Русиньскый" data-language-local-name="Rusyn" class="interlanguage-link-target">Русиньскый</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sa mw-list-item"><a href="https://sa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%A4%E0%A4%BE%E0%A4%B0%E0%A4%BE" title="तारा – sanscrită" lang="sa" hreflang="sa" data-title="तारा" data-language-autonym="संस्कृतम्" data-language-local-name="sanscrită" class="interlanguage-link-target">संस्कृतम्</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sah mw-list-item"><a href="https://sah.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%83%D0%BB%D1%83%D1%81" title="Сулус – sakha" lang="sah" hreflang="sah" data-title="Сулус" data-language-autonym="Саха тыла" data-language-local-name="sakha" class="interlanguage-link-target">Саха тыла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sat mw-list-item"><a href="https://sat.wikipedia.org/wiki/%E1%B1%A4%E1%B1%AF%E1%B1%A4%E1%B1%9E" title="ᱤᱯᱤᱞ – santali" lang="sat" hreflang="sat" data-title="ᱤᱯᱤᱞ" data-language-autonym="ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ" data-language-local-name="santali" class="interlanguage-link-target">ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sc mw-list-item"><a href="https://sc.wikipedia.org/wiki/Isteddu" title="Isteddu – sardiniană" lang="sc" hreflang="sc" data-title="Isteddu" data-language-autonym="Sardu" data-language-local-name="sardiniană" class="interlanguage-link-target">Sardu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-scn mw-list-item"><a href="https://scn.wikipedia.org/wiki/Stidda" title="Stidda – siciliană" lang="scn" hreflang="scn" data-title="Stidda" data-language-autonym="Sicilianu" data-language-local-name="siciliană" class="interlanguage-link-target">Sicilianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sco mw-list-item"><a href="https://sco.wikipedia.org/wiki/Starn" title="Starn – scots" lang="sco" hreflang="sco" data-title="Starn" data-language-autonym="Scots" data-language-local-name="scots" class="interlanguage-link-target">Scots</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sd mw-list-item"><a href="https://sd.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D8%AA%D8%A7%D8%B1%D8%A7" title="ستارا – sindhi" lang="sd" hreflang="sd" data-title="ستارا" data-language-autonym="سنڌي" data-language-local-name="sindhi" class="interlanguage-link-target">سنڌي</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-se mw-list-item"><a href="https://se.wikipedia.org/wiki/N%C3%A1sti" title="Násti – sami de nord" lang="se" hreflang="se" data-title="Násti" data-language-autonym="Davvisámegiella" data-language-local-name="sami de nord" class="interlanguage-link-target">Davvisámegiella</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Zvijezda" title="Zvijezda – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Zvijezda" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target">Srpskohrvatski / српскохрватски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-si mw-list-item"><a href="https://si.wikipedia.org/wiki/%E0%B6%AD%E0%B6%BB%E0%B7%94" title="තරු – singhaleză" lang="si" hreflang="si" data-title="තරු" data-language-autonym="සිංහල" data-language-local-name="singhaleză" class="interlanguage-link-target">සිංහල</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Star" title="Star – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Star" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target">Simple English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Hviezda" title="Hviezda – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Hviezda" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target">Slovenčina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Zvezda" title="Zvezda – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Zvezda" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target">Slovenščina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-smn mw-list-item"><a href="https://smn.wikipedia.org/wiki/T%C3%A4sni" title="Täsni – sami inari" lang="smn" hreflang="smn" data-title="Täsni" data-language-autonym="Anarâškielâ" data-language-local-name="sami inari" class="interlanguage-link-target">Anarâškielâ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sn mw-list-item"><a href="https://sn.wikipedia.org/wiki/Nyenyedzi" title="Nyenyedzi – shona" lang="sn" hreflang="sn" data-title="Nyenyedzi" data-language-autonym="ChiShona" data-language-local-name="shona" class="interlanguage-link-target">ChiShona</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-so mw-list-item"><a href="https://so.wikipedia.org/wiki/Xidig" title="Xidig – somaleză" lang="so" hreflang="so" data-title="Xidig" data-language-autonym="Soomaaliga" data-language-local-name="somaleză" class="interlanguage-link-target">Soomaaliga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Ylli" title="Ylli – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Ylli" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target">Shqip</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%97%D0%B2%D0%B5%D0%B7%D0%B4%D0%B0" title="Звезда – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Звезда" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target">Српски / srpski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-stq mw-list-item"><a href="https://stq.wikipedia.org/wiki/Stiern" title="Stiern – Saterland Frisian" lang="stq" hreflang="stq" data-title="Stiern" data-language-autonym="Seeltersk" data-language-local-name="Saterland Frisian" class="interlanguage-link-target">Seeltersk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-su mw-list-item"><a href="https://su.wikipedia.org/wiki/B%C3%A9ntang" title="Béntang – sundaneză" lang="su" hreflang="su" data-title="Béntang" data-language-autonym="Sunda" data-language-local-name="sundaneză" class="interlanguage-link-target">Sunda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Stj%C3%A4rna" title="Stjärna – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Stjärna" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target">Svenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Nyota" title="Nyota – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Nyota" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target">Kiswahili</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szl mw-list-item"><a href="https://szl.wikipedia.org/wiki/Gwi%C5%8Fzda" title="Gwiŏzda – sileziană" lang="szl" hreflang="szl" data-title="Gwiŏzda" data-language-autonym="Ślůnski" data-language-local-name="sileziană" class="interlanguage-link-target">Ślůnski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%B5%E0%AE%BF%E0%AE%A3%E0%AF%8D%E0%AE%AE%E0%AF%80%E0%AE%A9%E0%AF%8D" title="விண்மீன் – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="விண்மீன்" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target">தமிழ்</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tay mw-list-item"><a href="https://tay.wikipedia.org/wiki/bzngah" title="bzngah – Atayal" lang="tay" hreflang="tay" data-title="bzngah" data-language-autonym="Tayal" data-language-local-name="Atayal" class="interlanguage-link-target">Tayal</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-te mw-list-item"><a href="https://te.wikipedia.org/wiki/%E0%B0%A8%E0%B0%95%E0%B1%8D%E0%B0%B7%E0%B0%A4%E0%B1%8D%E0%B0%B0%E0%B0%82_(%E0%B0%96%E0%B0%97%E0%B1%8B%E0%B0%B3_%E0%B0%B6%E0%B0%BE%E0%B0%B8%E0%B1%8D%E0%B0%A4%E0%B1%8D%E0%B0%B0%E0%B0%82)" title="నక్షత్రం (ఖగోళ శాస్త్రం) – telugu" lang="te" hreflang="te" data-title="నక్షత్రం (ఖగోళ శాస్త్రం)" data-language-autonym="తెలుగు" data-language-local-name="telugu" class="interlanguage-link-target">తెలుగు</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tg mw-list-item"><a href="https://tg.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B8%D1%82%D0%BE%D1%80%D0%B0" title="Ситора – tadjică" lang="tg" hreflang="tg" data-title="Ситора" data-language-autonym="Тоҷикӣ" data-language-local-name="tadjică" class="interlanguage-link-target">Тоҷикӣ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%94%E0%B8%B2%E0%B8%A7%E0%B8%A4%E0%B8%81%E0%B8%A9%E0%B9%8C" title="ดาวฤกษ์ – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="ดาวฤกษ์" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target">ไทย</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tk mw-list-item"><a href="https://tk.wikipedia.org/wiki/%C3%9Dyldyz" title="Ýyldyz – turkmenă" lang="tk" hreflang="tk" data-title="Ýyldyz" data-language-autonym="Türkmençe" data-language-local-name="turkmenă" class="interlanguage-link-target">Türkmençe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tl mw-list-item"><a href="https://tl.wikipedia.org/wiki/Bituin" title="Bituin – tagalog" lang="tl" hreflang="tl" data-title="Bituin" data-language-autonym="Tagalog" data-language-local-name="tagalog" class="interlanguage-link-target">Tagalog</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Y%C4%B1ld%C4%B1z" title="Yıldız – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Yıldız" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target">Türkçe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-trv mw-list-item"><a href="https://trv.wikipedia.org/wiki/Pngerah" title="Pngerah – taroko" lang="trv" hreflang="trv" data-title="Pngerah" data-language-autonym="Seediq" data-language-local-name="taroko" class="interlanguage-link-target">Seediq</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tt mw-list-item"><a href="https://tt.wikipedia.org/wiki/%D0%99%D0%BE%D0%BB%D0%B4%D1%8B%D0%B7" title="Йолдыз – tătară" lang="tt" hreflang="tt" data-title="Йолдыз" data-language-autonym="Татарча / tatarça" data-language-local-name="tătară" class="interlanguage-link-target">Татарча / tatarça</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tw mw-list-item"><a href="https://tw.wikipedia.org/wiki/Nsoroma" title="Nsoroma – twi" lang="tw" hreflang="tw" data-title="Nsoroma" data-language-autonym="Twi" data-language-local-name="twi" class="interlanguage-link-target">Twi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-udm mw-list-item"><a href="https://udm.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%B7%D0%B8%D0%BB%D0%B8" title="Кизили – udmurt" lang="udm" hreflang="udm" data-title="Кизили" data-language-autonym="Удмурт" data-language-local-name="udmurt" class="interlanguage-link-target">Удмурт</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%97%D0%BE%D1%80%D1%8F" title="Зоря – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Зоря" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target">Українська</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D8%AA%D8%A7%D8%B1%DB%81" title="ستارہ – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="ستارہ" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target">اردو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Yulduz" title="Yulduz – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Yulduz" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target">Oʻzbekcha / ўзбекча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vec mw-list-item"><a href="https://vec.wikipedia.org/wiki/St%C3%A9%C5%82a" title="Stéła – venetă" lang="vec" hreflang="vec" data-title="Stéła" data-language-autonym="Vèneto" data-language-local-name="venetă" class="interlanguage-link-target">Vèneto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vep mw-list-item"><a href="https://vep.wikipedia.org/wiki/T%C3%A4htaz" title="Tähtaz – Veps" lang="vep" hreflang="vep" data-title="Tähtaz" data-language-autonym="Vepsän kel’" data-language-local-name="Veps" class="interlanguage-link-target">Vepsän kel’</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Sao" title="Sao – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Sao" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target">Tiếng Việt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vls mw-list-item"><a href="https://vls.wikipedia.org/wiki/Sterre_(astronomie)" title="Sterre (astronomie) – West Flemish" lang="vls" hreflang="vls" data-title="Sterre (astronomie)" data-language-autonym="West-Vlams" data-language-local-name="West Flemish" class="interlanguage-link-target">West-Vlams</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vo mw-list-item"><a href="https://vo.wikipedia.org/wiki/Stel" title="Stel – volapuk" lang="vo" hreflang="vo" data-title="Stel" data-language-autonym="Volapük" data-language-local-name="volapuk" class="interlanguage-link-target">Volapük</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wa mw-list-item"><a href="https://wa.wikipedia.org/wiki/Stoele" title="Stoele – valonă" lang="wa" hreflang="wa" data-title="Stoele" data-language-autonym="Walon" data-language-local-name="valonă" class="interlanguage-link-target">Walon</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Bitoon" title="Bitoon – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Bitoon" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target">Winaray</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E6%81%86%E6%98%9F" title="恆星 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="恆星" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target">吴语</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xal mw-list-item"><a href="https://xal.wikipedia.org/wiki/%D0%9E%D0%B4%D0%BD" title="Одн – calmucă" lang="xal" hreflang="xal" data-title="Одн" data-language-autonym="Хальмг" data-language-local-name="calmucă" class="interlanguage-link-target">Хальмг</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xh mw-list-item"><a href="https://xh.wikipedia.org/wiki/Inkwenkwezi" title="Inkwenkwezi – xhosa" lang="xh" hreflang="xh" data-title="Inkwenkwezi" data-language-autonym="IsiXhosa" data-language-local-name="xhosa" class="interlanguage-link-target">IsiXhosa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xmf mw-list-item"><a href="https://xmf.wikipedia.org/wiki/%E1%83%9B%E1%83%A3%E1%83%A0%E1%83%98%E1%83%AA%E1%83%AE%E1%83%98" title="მურიცხი – Mingrelian" lang="xmf" hreflang="xmf" data-title="მურიცხი" data-language-autonym="მარგალური" data-language-local-name="Mingrelian" class="interlanguage-link-target">მარგალური</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yi mw-list-item"><a href="https://yi.wikipedia.org/wiki/%D7%A9%D7%98%D7%A2%D7%A8%D7%9F" title="שטערן – idiș" lang="yi" hreflang="yi" data-title="שטערן" data-language-autonym="ייִדיש" data-language-local-name="idiș" class="interlanguage-link-target">ייִדיש</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yo mw-list-item"><a href="https://yo.wikipedia.org/wiki/%C3%8Cr%C3%A0w%E1%BB%8D%CC%80" title="Ìràwọ̀ – yoruba" lang="yo" hreflang="yo" data-title="Ìràwọ̀" data-language-autonym="Yorùbá" data-language-local-name="yoruba" class="interlanguage-link-target">Yorùbá</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-za mw-list-item"><a href="https://za.wikipedia.org/wiki/Ndaundeiq" title="Ndaundeiq – zhuang" lang="za" hreflang="za" data-title="Ndaundeiq" data-language-autonym="Vahcuengh" data-language-local-name="zhuang" class="interlanguage-link-target">Vahcuengh</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E6%81%92%E6%98%9F" title="恒星 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="恒星" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target">中文</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-classical mw-list-item"><a href="https://zh-classical.wikipedia.org/wiki/%E6%81%86%E6%98%9F" title="恆星 – Literary Chinese" lang="lzh" hreflang="lzh" data-title="恆星" data-language-autonym="文言" data-language-local-name="Literary Chinese" class="interlanguage-link-target">文言</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/H%C3%AAng-chhe%E2%81%BF" title="Hêng-chheⁿ – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="Hêng-chheⁿ" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target">閩南語 / Bân-lâm-gú</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E6%81%86%E6%98%9F" title="恆星 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="恆星" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target">粵語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zu mw-list-item"><a href="https://zu.wikipedia.org/wiki/Inkanyezi" title="Inkanyezi – zulu" lang="zu" hreflang="zu" data-title="Inkanyezi" data-language-autonym="IsiZulu" data-language-local-name="zulu" class="interlanguage-link-target">IsiZulu</a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q523#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Stea" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a">Articol</a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Stea" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t">Discuție</a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >română </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Stea">Lectură</a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Stea&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >Unelte </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Stea">Lectură</a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Stea&action=history">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Stea" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j">Ce trimite aici</a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Stea" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k">Schimbări corelate</a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Trimite_fișier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u">Trimite fișier</a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Stea&oldid=16848666" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini">Legătură permanentă</a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Stea&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină">Informații despre pagină</a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Stea&id=16848666&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini">Citează acest articol</a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FStea">Obține URL scurtat</a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FStea">Descărcați codul QR</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Stea">Creare carte</a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Stea&action=show-download-screen">Descărcare ca PDF</a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Stea&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p">Versiune de tipărit</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Star" hreflang="en">Wikimedia Commons</a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q523" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g">Element Wikidata</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><div role="note" class="dezambiguizare">Acest articol se referă la un tip de corpuri cerești. Pentru alte sensuri, vedeți <a href="/wiki/Steaua_(dezambiguizare)" class="mw-disambig" title="Steaua (dezambiguizare)">steaua (dezambiguizare)</a>.</div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Gacrux.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Gacrux.jpg/330px-Gacrux.jpg" decoding="async" width="330" height="279" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Gacrux.jpg/495px-Gacrux.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Gacrux.jpg/660px-Gacrux.jpg 2x" data-file-width="2048" data-file-height="1732" /></a><figcaption><a href="/wiki/Gacrux" title="Gacrux">Gacrux</a>, o <a href="/wiki/Stea_gigant%C4%83" title="Stea gigantă">stea gigantă</a> din constelația <a href="/wiki/Crucea_Sudului_(constela%C8%9Bie)" title="Crucea Sudului (constelație)">Crucea Sudului</a></figcaption></figure> O stea (<a href="/wiki/Limba_latin%C4%83" title="Limba latină">latină</a> stella) este un <a href="/wiki/Obiect_astronomic" class="mw-redirect" title="Obiect astronomic">obiect astronomic</a> format dintr-un <a href="/wiki/Sferoid" title="Sferoid">sferoid</a> luminos de <a href="/wiki/Plasm%C4%83" title="Plasmă">plasmă</a> ținut împreună de propria sa <a href="/wiki/Gravita%C8%9Bie" title="Gravitație">gravitație</a>. Cea mai apropiată stea de <a href="/wiki/P%C4%83m%C3%A2nt" title="Pământ">Pământ</a> este <a href="/wiki/Soare" title="Soare">Soarele</a>. Multe alte stele sunt vizibile cu ochiul liber de pe Pământ în timpul nopții, apărând ca o multitudine de puncte luminoase fixe pe cer datorită distanței lor imense de Pământ. Istoric, cele mai proeminente stele au fost grupate în <a href="/wiki/Constela%C8%9Bie" title="Constelație">constelații</a> și <a href="/wiki/Asterism" title="Asterism">asterisme</a>, dintre care cele mai strălucitoare au obținut nume proprii. Astronomii au realizat cataloage de stele care identifică stelele cunoscute și oferă o standardizare a denumirilor stelare. <a href="/wiki/Universul_observabil" class="mw-redirect" title="Universul observabil">Universul observabil</a> conține o valoare estimată de 1×1024 stele,<a href="#cite_note-ESA-2019-1">[1]</a><a href="#cite_note-ReferenceA-2">[2]</a> dar majoritatea sunt invizibile pentru ochiul liber, inclusiv toate stelele din afara <a href="/wiki/Galaxie" title="Galaxie">galaxiei</a> noastre, <a href="/wiki/Calea_Lactee" title="Calea Lactee">Calea Lactee</a>. Cel puțin pentru o parte a existenței sale, o stea strălucește datorită fuziunii termonucleare a <a href="/wiki/Hidrogen" title="Hidrogen">hidrogenului</a> în <a href="/wiki/Heliu" title="Heliu">heliu</a> în nucleul său, eliberând energie care traversează interiorul stelei și apoi radiază în spațiul exterior. Aproape toate elementele mai grele decât heliul sunt create de <a href="/wiki/Nucleosintez%C4%83_stelar%C4%83" title="Nucleosinteză stelară">nucleosinteza stelară</a> în timpul vieții stelei, iar pentru unele stele prin nucleosinteza supernovei atunci când explodează. Aproape de sfârșitul vieții sale, o stea poate conține și <a href="/wiki/Materie_degenerat%C4%83" title="Materie degenerată">materie degenerată</a>. <a href="/wiki/Astronom" title="Astronom">Astronomii</a> pot determina masa, vârsta, metalicitatea (<a href="/wiki/Compozi%C8%9Bie_chimic%C4%83" title="Compoziție chimică">compoziția chimică</a>) și multe alte proprietăți ale unei stele prin observarea mișcării sale prin spațiu, luminozitatea ei și, respectiv, spectrul. Masa totală a unei stele este principalul factor care determină evoluția acesteia și sfârșitul. Alte caracteristici ale unei stele, inclusiv diametrul și temperatura, se schimbă de-a lungul vieții sale, în timp ce mediul stelei afectează rotația și mișcarea acesteia. O diagramă a temperaturii multor stele în raport cu luminozitățile lor produce o diagramă cunoscută sub numele de <a href="/wiki/Diagrama_Hertzsprung%E2%80%93Russell" class="mw-redirect" title="Diagrama Hertzsprung–Russell">diagrama Hertzsprung–Russell</a> (diagrama H–R). Plasarea unei stele particulare pe acea diagrama permite determinarea vârstei și stării evolutive a stelei respective. Viața unei stele începe cu <a href="/wiki/Colaps_gravita%C8%9Bional" title="Colaps gravitațional">colapsul gravitațional</a> al unei <a href="/wiki/Nebuloas%C4%83" title="Nebuloasă">nebuloase</a> gazoase din material compus în principal din hidrogen, alături de heliu și urme de elemente mai grele. Când nucleul stelar este suficient de dens, hidrogenul este transformat în heliu prin fuziunea nucleară, eliberând energie în acest proces.<a href="#cite_note-sunshine-3">[3]</a> Restul interiorului stelei transportă energia departe de nucleu printr-o combinație de procese de transfer de căldură <a href="/wiki/Radia%C8%9Bie" title="Radiație">radiativă</a> și <a href="/wiki/Convec%C8%9Bie" title="Convecție">convectivă</a>. Presiunea internă a stelei o împiedică să colapseze sub propria sa gravitație. O stea cu masa mai mare de 0,4 ori decât cea a Soarelui se va extinde și va deveni o <a href="/wiki/Gigant%C4%83_ro%C8%99ie" title="Gigantă roșie">gigantă roșie</a> când hidrogenul din nucleul său se va epuiza.<a href="#cite_note-late_stages-4">[4]</a> În unele cazuri, va fuziona <a href="/wiki/Element_chimic" title="Element chimic">elemente</a> mai grele în nucleu sau în stratul din jurul nucleului. Pe măsură ce steaua se extinde, ea aruncă o parte din masa sa, îmbogățită cu acele elemente mai grele, în <a href="/wiki/Mediul_interstelar" class="mw-redirect" title="Mediul interstelar">mediul interstelar</a>.<a href="#cite_note-5">[5]</a> Între timp, nucleul devine o rămășiță stelară: o <a href="/wiki/Pitic%C4%83_alb%C4%83" title="Pitică albă">pitică albă</a>, o <a href="/wiki/Stea_neutronic%C4%83" title="Stea neutronică">stea neutronică</a> sau, dacă este suficient de masivă, o <a href="/wiki/Gaur%C4%83_neagr%C4%83" title="Gaură neagră">gaură neagră</a>. <a href="/wiki/Stea_binar%C4%83" title="Stea binară">Sistemele binare</a> și multi-stele constau din două sau mai multe stele care sunt legate gravitațional și se deplasează una în jurul celeilalte pe orbite stabile. Când două astfel de stele au o orbită relativ apropiată, interacțiunea lor gravitațională poate avea un impact semnificativ asupra evoluției lor.<a href="#cite_note-iben-6">[6]</a> Stelele pot face parte dintr-o structură legată gravitațional mult mai mare, cum ar fi un <a href="/wiki/Roi_de_stele" class="mw-redirect" title="Roi de stele">roi de stele</a> sau o galaxie. <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istoricul_observațiilor">Istoricul observațiilor</h2>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Istoricul observațiilor" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Istoricul observațiilor">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Dibuix_de_Leo.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Dibuix_de_Leo.png/220px-Dibuix_de_Leo.png" decoding="async" width="220" height="161" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Dibuix_de_Leo.png/330px-Dibuix_de_Leo.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/0f/Dibuix_de_Leo.png 2x" data-file-width="400" data-file-height="292" /></a><figcaption>Din cele mai vechi timpuri, oamenii au grupat stelele, găsind imagini în aranjamentul lor.<a href="#cite_note-forbes-7">[7]</a> Imaginea constelației <a href="/wiki/Leul_(constela%C8%9Bie)" title="Leul (constelație)">Leul</a>, <a href="/wiki/Johannes_Hevelius" title="Johannes Hevelius">Johannes Hevelius</a>, 1690.<a href="#cite_note-8">[8]</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:LeoCC.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a8/LeoCC.jpg/220px-LeoCC.jpg" decoding="async" width="220" height="316" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a8/LeoCC.jpg/330px-LeoCC.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a8/LeoCC.jpg/440px-LeoCC.jpg 2x" data-file-width="446" data-file-height="640" /></a><figcaption>Constelația Leul așa cum poate fi văzută cu ochiul liber. Liniile au fost adăugate.</figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Antichitate_și_Ev_Mediu">Antichitate și Ev Mediu</h3>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Antichitate și Ev Mediu" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Antichitate și Ev Mediu">modificare sursă</a>]</div> De-a lungul istoriei, stelele au fost importante pentru civilizațiile din întreaga lume, au făcut parte din practicile religioase și au fost folosite pentru navigație și orientarea cerească. Mulți astronomi antici credeau că stelele erau fixate permanent pe o <a href="/wiki/Sfer%C4%83_cereasc%C4%83" title="Sferă cerească">sferă cerească</a> și că sunt imuabile. Prin convenție, astronomii au grupat stelele în <a href="/wiki/Constela%C8%9Bie" title="Constelație">constelații</a> și le-au folosit pentru a urmări mișcările <a href="/wiki/Planet%C4%83" title="Planetă">planetelor</a> și pentru a deduce poziția <a href="/wiki/Soare" title="Soare">Soarelui</a>.<a href="#cite_note-forbes-7">[7]</a> Mișcarea Soarelui împotriva stelelor de fundal (și a orizontului) a fost folosită pentru a crea calendare, care puteau fi folosite pentru a reglementa practicile agricole.<a href="#cite_note-9">[9]</a> <a href="/wiki/Calendarul_gregorian" title="Calendarul gregorian">Calendarul gregorian</a>, utilizat în prezent aproape peste tot în lume, este un <a href="/wiki/Calendar_solar" title="Calendar solar">calendar solar</a> bazat pe unghiul axei de rotație a <a href="/wiki/P%C4%83m%C3%A2nt" title="Pământ">Pământului</a> în raport cu steaua sa locală, Soarele. Cea mai veche diagramă stelară datată cu exactitate a fost rezultatul <a href="/wiki/Astronomia_%C3%AEn_Egiptul_Antic" title="Astronomia în Egiptul Antic">astronomiei antice egiptene</a> din 1534 î.Hr.<a href="#cite_note-10">[10]</a> Cele mai vechi cataloage de stele au fost compilate de <a href="/wiki/Astronomia_babilonian%C4%83" title="Astronomia babiloniană">astronomii antici babilonieni</a> din <a href="/wiki/Mesopotamia" title="Mesopotamia">Mesopotamia</a> la sfârșitul celui de-al II-lea mileniu î.Hr., în perioada Kassite (c. 1531–1155 î.Hr.).<a href="#cite_note-north_1995_30_31-11">[11]</a> Primul catalog de stele din <a href="/wiki/Astronomia_%C3%AEn_Grecia_Antic%C4%83" title="Astronomia în Grecia Antică">astronomia greacă</a> a fost creat în jurul anului 300 î.Hr. de <a href="/wiki/Aristillus_din_Samos" title="Aristillus din Samos">Aristillus</a> cu ajutorul lui <a href="/wiki/Timocharis_din_Alexandria" title="Timocharis din Alexandria">Timocharis</a>.<a href="#cite_note-12">[12]</a> Catalogul de stele a lui <a href="/wiki/Hiparh" title="Hiparh">Hiparh</a> (secolul II î.Hr.) a cuprins 1.020 de stele și a fost folosit de <a href="/wiki/Ptolemeu" title="Ptolemeu">Ptolemeu</a> la propriul său catalog de stele.<a href="#cite_note-13">[13]</a> Hiparh este cunoscut pentru descoperirea primei <a href="/wiki/Nova" class="mw-redirect mw-disambig" title="Nova">nova</a> (stea nouă) înregistrate.<a href="#cite_note-14">[14]</a> Multe dintre denumirile constelațiilor și stelelor utilizate astăzi provin din astronomia greacă. În ciuda aparentei imuabilități a cerului, astronomii chinezi știau că pot apărea stele noi.<a href="#cite_note-clark-15">[15]</a> În anul 185, ei au fost primii care au observat și au scris despre o <a href="/wiki/Supernova" class="mw-redirect" title="Supernova">supernova</a>, acum cunoscută sub numele de <a href="/wiki/SN_185" title="SN 185">SN 185</a>.<a href="#cite_note-16">[16]</a> Cel mai strălucitor eveniment stelar din istoria înregistrată a fost supernova <a href="/wiki/SN_1006" title="SN 1006">SN 1006</a>, care a fost observată în anul 1006 și despre care a scris astronomul egiptean <a href="/w/index.php?title=Ali_ibn_Ridwan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ali ibn Ridwan — pagină inexistentă">Ali ibn Ridwan</a> și mai mulți astronomi chinezi.<a href="#cite_note-17">[17]</a> Supernova SN 1054, care a dat naștere la <a href="/wiki/Nebuloasa_Crabului" title="Nebuloasa Crabului">Nebuloasa Crabului</a>, a fost, de asemenea, observată de către chinezi și astronomi islamici.<a href="#cite_note-SN1054-18">[18]</a><a href="#cite_note-PASP1942-19">[19]</a><a href="#cite_note-20">[20]</a> Astronomii islamici medievali au dat nume arabe multor stele care sunt utilizate și astăzi și au inventat numeroase instrumente astronomice care puteau calcula pozițiile stelelor. Au construit primele mari observatoare, în principal în scopul dezvoltării cataloagelor astronomice Zij.<a href="#cite_note-21">[21]</a> Printre acestea, „Cartea stelelor fixe” (964) a fost scrisă de astronomul persan <a href="/w/index.php?title=Abd_al-Rahman_al-Sufi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Abd al-Rahman al-Sufi — pagină inexistentă">Abd al-Rahman al-Sufi</a>, care a observat o serie de stele, <a href="/wiki/Roi_de_stele" class="mw-redirect" title="Roi de stele">roiuri de stele</a> (inclusiv <a href="/w/index.php?title=Omicron_Velorum&action=edit&redlink=1" class="new" title="Omicron Velorum — pagină inexistentă">Omicron Velorum</a> și <a href="/w/index.php?title=Roiul_lui_Brocchi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Roiul lui Brocchi — pagină inexistentă">Roiul lui Brocchi</a>) și <a href="/wiki/Galaxie" title="Galaxie">galaxii</a> (inclusiv galaxia <a href="/wiki/Galaxia_Andromeda" class="mw-redirect" title="Galaxia Andromeda">Andromeda</a>).<a href="#cite_note-Jones-22">[22]</a> Potrivit lui A. Zahoor, în secolul al XI-lea, savantul persan <a href="/w/index.php?title=Abu_Rayhan_Biruni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Abu Rayhan Biruni — pagină inexistentă">Abu Rayhan Biruni</a> a descris galaxia <a href="/wiki/Calea_Lactee" title="Calea Lactee">Calea Lactee</a> ca o multitudine de fragmente având proprietățile stelelor nebuloase și a calculat latitudinile diverselor stele în timpul unei <a href="/wiki/Eclips%C4%83_de_Lun%C4%83" title="Eclipsă de Lună">eclipse lunare</a> din 1019.<a href="#cite_note-23">[23]</a> În secolul al XII-lea, astronomul andaluz <a href="/w/index.php?title=Ibn_Bajjah&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ibn Bajjah — pagină inexistentă">Ibn Bajjah</a> a propus teoria conform căreia Calea Lactee este formată din multe stele care aproape că se ating reciproc și apar ca o suprafață strălucitoare uniformă datorită efectului de refracție din materialul sublunar, citând observația sa ca dovadă în timpul conjuncției lui Jupiter și Marte în anul 500 în calendarul islamic (1106/1107).<a href="#cite_note-Montada-24">[24]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Vremuri_moderne">Vremuri moderne</h3>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Vremuri moderne" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Vremuri moderne">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tycho_Brahe.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Tycho_Brahe.JPG/220px-Tycho_Brahe.JPG" decoding="async" width="220" height="326" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Tycho_Brahe.JPG/330px-Tycho_Brahe.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Tycho_Brahe.JPG/440px-Tycho_Brahe.JPG 2x" data-file-width="1081" data-file-height="1600" /></a><figcaption><a href="/wiki/Tycho_Brahe" title="Tycho Brahe">Tycho Brahe</a></figcaption></figure> Astronomii europeni timpurii, cum ar fi <a href="/wiki/Tycho_Brahe" title="Tycho Brahe">Tycho Brahe</a>, au identificat stele noi pe cerul nopții (denumite mai târziu novae), sugerând că cerurile nu sunt imuabile. În 1584, <a href="/wiki/Giordano_Bruno" title="Giordano Bruno">Giordano Bruno</a> în lucrarea sa De l’infinito universo e mondi („Despre universul infinit și lumile”) a scris că stelele pot fi alți sori în jurul cărora se află planete, posibil chiar asemănătoare Pământului.<a href="#cite_note-he_history-25">[25]</a> Aceasta nu era o idee nouă, idei similare au fost deja avansate de filosofii greci antici <a href="/wiki/Democrit" title="Democrit">Democrit</a> și <a href="/wiki/Epicur" title="Epicur">Epicur</a> <a href="#cite_note-26">[26]</a> și cosmologi islamici medievali,<a href="#cite_note-27">[27]</a> cum ar fi Fakhr al-Din al-Razi.<a href="#cite_note-Setia-28">[28]</a> Acest gând a fost inițial stigmatizat ca erezie, dar în secolul următor, ideea a ajuns la un consens în rândul astronomilor. Pentru a explica de ce aceste stele nu au exercitat nici o atracție gravitațională netă asupra Sistemului Solar, <a href="/wiki/Isaac_Newton" title="Isaac Newton">Isaac Newton</a> a susținut că stelele au fost inițial distribuite uniform în spațiu și au rămas aproape complet nemișcate. În acest model, Universul nu era în echilibru perfect astfel încât, ca să nu colapseze sub influența gravitației, a fost necesară o intervenție periodică a Providenței. Teologul <a href="/w/index.php?title=Richard_Bentley&action=edit&redlink=1" class="new" title="Richard Bentley — pagină inexistentă">Richard Bentley</a> i-ar fi putut insufla această idee.<a href="#cite_note-29">[29]</a> Astronomul italian <a href="/w/index.php?title=Geminiano_Montanari&action=edit&redlink=1" class="new" title="Geminiano Montanari — pagină inexistentă">Geminiano Montanari</a> a fost primul care a descris schimbările în luminozitatea stelei <a href="/wiki/Algol" title="Algol">Algol</a> în 1667. În 1718, în Anglia, <a href="/wiki/Edmond_Halley" title="Edmond Halley">Edmond Halley</a> a publicat primele măsurători ale mișcării corespunzătoare a unei perechi de stele „fixe” din apropiere, arătând o schimbare semnificativă între Arcturus și Sirius. El a că dovedit astfel că stelele și-au schimbat pozițiile de pe vremea astronomilor antici greci Ptolemeu și Hiparh.<a href="#cite_note-he_history-25">[25]</a> <a href="/wiki/William_Herschel" title="William Herschel">William Herschel</a> a fost primul astronom care a încercat să determine distribuția stelelor pe cer. În timpul anilor 1780, el a făcut o serie de 600 de măsurători, numărând stele în direcții diferite. S-a dovedit că numărul de stele văzute a crescut sistematic pe măsură ce s-a apropiat de partea cerului care conține <a href="/wiki/Centru_galactic" class="mw-redirect" title="Centru galactic">nucleul</a> Căii Lactee. Fiul său <a href="/wiki/John_Herschel" title="John Herschel">John Herschel</a> a repetat acest studiu în emisfera sudică și a constatat o creștere corespunzătoare în aceeași direcție.<a href="#cite_note-30">[30]</a> În plus față de celelalte realizări ale sale, William Herschel este renumit și pentru descoperirea faptului că unele stele nu se limitează doar la aceeași linie vizuală, ci sunt și însoțitori fizici care formează sisteme binare de stele. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Secolul_al_XIX-lea">Secolul al XIX-lea</h3>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Secolul al XIX-lea" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Secolul al XIX-lea">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:EB1911_-_Heliometer_-_Fig._11.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/EB1911_-_Heliometer_-_Fig._11.jpg/220px-EB1911_-_Heliometer_-_Fig._11.jpg" decoding="async" width="220" height="225" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/EB1911_-_Heliometer_-_Fig._11.jpg/330px-EB1911_-_Heliometer_-_Fig._11.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/EB1911_-_Heliometer_-_Fig._11.jpg/440px-EB1911_-_Heliometer_-_Fig._11.jpg 2x" data-file-width="659" data-file-height="675" /></a><figcaption>Folosind un <a href="/w/index.php?title=Heliometru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Heliometru — pagină inexistentă">heliometru</a> (foto) <a href="/wiki/Friedrich_Bessel" class="mw-redirect" title="Friedrich Bessel">Friedrich Bessel</a> face, în 1838, prima măsurătoare a paralaxei stelare pentru steaua <a href="/wiki/61_Cygni" title="61 Cygni">61 Cygni</a>.</figcaption></figure> Prima măsurare directă a distanței unei stele de Pământ (<a href="/wiki/61_Cygni" title="61 Cygni">61 Cygni</a>, la 11,4 ani-lumină distanță) a fost făcută în 1838 de <a href="/wiki/Paralax%C4%83" title="Paralaxă">paralaxa</a> lui <a href="/wiki/Friedrich_Bessel" class="mw-redirect" title="Friedrich Bessel">Friedrich Bessel</a>. Rezultatul obținut de el după 18 luni de observație - 10,4 ani-lumină - a fost similar cu cel modern.<a href="#cite_note-Bessel-31">[31]</a> Studiile ulterioare folosind această metodă au relevat distanțele semnificative dintre stele în spațiu.<a href="#cite_note-he_history-25">[25]</a> Observarea stelelor duble a căpătat o importanță tot mai mare în secolul al XIX-lea. În 1827, Felix Savary a fost primul care a descris orbitele unui sistem binar folosind observații făcute cu un telescop.<a href="#cite_note-32">[32]</a> Obiectul observației sale a fost primul sistem binar cunoscut, descoperit de William Herschel în 1780, sistemul <a href="/w/index.php?title=Xi_Ursae_Majoris&action=edit&redlink=1" class="new" title="Xi Ursae Majoris — pagină inexistentă">ξ Ursae Majoris</a>.<a href="#cite_note-33">[33]</a><a href="#cite_note-Aitken-34">[34]</a> În 1834, Friedrich Bessel, pe baza schimbărilor din mișcarea proprie a lui <a href="/wiki/Sirius" title="Sirius">Sirius</a>, a prezentat o ipoteză despre existența unei stele invizibile însoțitoare, care în 1862 a fost identificată drept pitica albă a lui Sirius B.<a href="#cite_note-35">[35]</a><a href="#cite_note-36">[36]</a> Astronomi precum <a href="/w/index.php?title=Friedrich_Georg_Wilhelm_von_Struve&action=edit&redlink=1" class="new" title="Friedrich Georg Wilhelm von Struve — pagină inexistentă">Friedrich Georg Wilhelm von Struve</a> și <a href="/w/index.php?title=Sherburne_Wesley_Burnham&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sherburne Wesley Burnham — pagină inexistentă">S. W. Burnham</a> au colectat observații detaliate ale multor sisteme de stele binare făcând posibilă calcularea maselor stelelor pe baza elementele lor orbitale. <a href="/w/index.php?title=Edward_Pickering&action=edit&redlink=1" class="new" title="Edward Pickering — pagină inexistentă">Edward Pickering</a> a descoperit primul binar spectroscopic în 1899, când a observat divizarea periodică a liniilor spectrale ale stelei <a href="/wiki/Zeta_Ursae_Majoris" title="Zeta Ursae Majoris">Mizar</a> într-o perioadă de 104 zile. La mijlocul secolului al XIX-lea, <a href="/wiki/Gustav_Kirchhoff" class="mw-redirect" title="Gustav Kirchhoff">Gustav Kirchhoff</a> a publicat legea radiațiilor termice. Acesta a arătat că Soarele radia o cantitate extraordinară de energie. De atunci, a fost căutată sursa de energie a radiațiilor solare, și deci alte stele. Conceptele analizate, cum ar fi reacțiile chimice sau căderea asteroizilor pe Soare, nu au fost în măsură să explice o energie atât de mare. Doar <a href="/w/index.php?title=Mecanismul_Kelvin%E2%80%93Helmholtz&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mecanismul Kelvin–Helmholtz — pagină inexistentă">teoria Kelvin-Helmholtz</a> a obținerii de energie prin colaps gravitațional a obținut recunoașterea și a fost teoria dominantă până la începutul secolului XX. Energia colapsului gravitațional este sursa de căldură a stelei înainte de începerea schimbărilor nucleare și în timpul proceselor de colaps.<a href="#cite_note-37">[37]</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Secolul_XX">Secolul XX</h3>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Secolul XX" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Secolul XX">modificare sursă</a>]</div> În secolul XX s-a înregistrat o dezvoltare semnificativă în <a href="/wiki/Astronomie" title="Astronomie">astronomie</a>, iar fotografia a devenit un instrument extrem de valoros, util în observarea stelelor. <a href="/wiki/Karl_Schwarzschild" title="Karl Schwarzschild">Karl Schwarzschild</a> a descoperit că se poate determina culoarea unei stele, care indică temperatura efectivă a acesteia, comparând <a href="/wiki/Magnitudine_aparent%C4%83" title="Magnitudine aparentă">magnitudine aparentă</a> cu magnitudinea fotografică. O creștere semnificativă a preciziei măsurătorilor cantităților stelare în diferite intervale de unde electromagnetice a fost adusă de inventarea <a href="/wiki/Fotometru" title="Fotometru">fotometrului</a> <a href="/wiki/Efect_fotoelectric" title="Efect fotoelectric">fotoelectric</a>. În 1921, <a href="/wiki/Albert_A._Michelson" class="mw-redirect" title="Albert A. Michelson">Albert A. Michelson</a> a făcut primele măsurători ale diametrului unei stele folosind un interferometru pe telescopul Hooker de la Observatorul Mount Wilson.<a href="#cite_note-38">[38]</a> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Milky_Way_IR_Spitzer.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Milky_Way_IR_Spitzer.jpg/300px-Milky_Way_IR_Spitzer.jpg" decoding="async" width="300" height="216" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Milky_Way_IR_Spitzer.jpg/450px-Milky_Way_IR_Spitzer.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Milky_Way_IR_Spitzer.jpg/600px-Milky_Way_IR_Spitzer.jpg 2x" data-file-width="3501" data-file-height="2525" /></a><figcaption>Imagine în infraroșu de la telescopul spațial Spitzer al <a href="/wiki/NASA" title="NASA">NASA</a> prezintă sute de mii de stele din galaxia <a href="/wiki/Calea_Lactee" title="Calea Lactee">Calea Lactee</a>.</figcaption></figure> În primele decenii ale secolului XX, au fost create și modele fizice ale fenomenelor care au loc în stele și a procesului de evoluție a acestora. Dezvoltarea <a href="/wiki/Diagrama_Hertzsprung-Russell" title="Diagrama Hertzsprung-Russell">diagramei Hertzsprung-Russell</a> în 1913 de către <a href="/w/index.php?title=Ejnar_Hertzsprung&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ejnar Hertzsprung — pagină inexistentă">Ejnar Hertzsprung</a> și, independent de el, <a href="/w/index.php?title=Henry_Norris_Russell&action=edit&redlink=1" class="new" title="Henry Norris Russell — pagină inexistentă">Henry Norris Russell</a>, a contribuit la dinamica cercetărilor efectuate. <a href="/w/index.php?title=Cecilia_Payne-Gaposchkin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cecilia Payne-Gaposchkin — pagină inexistentă">Cecilia Payne-Gaposchkin</a> a scris pentru prima dată în teza ei de doctorat din 1925 că stelele sunt alcătuite în primul rând din <a href="/wiki/Hidrogen" title="Hidrogen">hidrogen</a> și <a href="/wiki/Heliu" title="Heliu">heliu</a>.<a href="#cite_note-39">[39]</a> Dezvoltarea fizicii cuantice a făcut posibilă înțelegerea fenomenului formării spectrului stelelor. Acest lucru a permis determinarea compoziției chimice a atmosferei stelare.<a href="#cite_note-new_cosmos-40">[40]</a> Cele mai cuprinzătoare cataloage de stele au fost compilate pentru partea vizibilă a <a href="/wiki/Calea_Lactee" title="Calea Lactee">Căii Lactee</a>,<a href="#cite_note-41">[41]</a> iar progresele tehnologice au permis astronomilor să observe stele individuale și în alte <a href="/wiki/Galaxie" title="Galaxie">galaxii</a> aparținând <a href="/wiki/Grupul_Local" title="Grupul Local">Grupului Local</a>.<a href="#cite_note-42">[42]</a> Dar unele stele au fost observate în <a href="/wiki/Messier_100" title="Messier 100">galaxia M100</a> a <a href="/wiki/Roiul_Fecioarei" title="Roiul Fecioarei">Roiului Fecioarei</a>, la aproximativ 100 de milioane de <a href="/wiki/Ani-lumin%C4%83" class="mw-redirect" title="Ani-lumină">ani-lumină</a> de <a href="/wiki/P%C4%83m%C3%A2nt" title="Pământ">Pământ</a>.<a href="#cite_note-43">[43]</a> În <a href="/wiki/Fecioara_(super-roi_de_galaxii)" title="Fecioara (super-roi de galaxii)">Super-roiul Local</a>, este posibil să vezi roiuri de stele, iar telescoapele actuale ar putea, în principiu, să observe stele individuale în Grupul Local <a href="#cite_note-44">[44]</a> (a se vedea <a href="/wiki/Cefeid%C4%83" title="Cefeidă">Cefaidele</a>). Cu toate acestea, în afara Super-roiului Local al galaxiilor, nu au fost observate nici stele individuale, nici roiuri de stele. Singura excepție este o imagine slabă a unui grup mare de stele care conține sute de mii de stele situate la o distanță de un miliard de ani-lumină <a href="#cite_note-45">[45]</a> — de zece ori mai departe decât cel mai îndepărtat roi de stele observat anterior. În februarie 2018, astronomii au raportat, pentru prima dată, un semnal al epocii de reionizare, o detectare indirectă a luminii de la primele stele formate — la aproximativ 180 de milioane de ani după <a href="/wiki/Big_Bang" title="Big Bang">Big Bang</a>.<a href="#cite_note-NAT-20180228-46">[46]</a> În aprilie 2018, astronomii au raportat detectarea celei mai îndepărtate stele „obișnuite” (adică, în <a href="/wiki/Secven%C8%9Ba_principal%C4%83" title="Secvența principală">secvența principală</a>), denumită Icarus (formal, MACS J1149 Lensed Star 1), la 9 miliarde de ani-lumină de Pământ.<a href="#cite_note-NA-20180402-47">[47]</a><a href="#cite_note-SPC-20180402-48">[48]</a> În mai 2018, astronomii au raportat detectarea celui mai îndepărtat oxigen detectat vreodată în <a href="/wiki/Univers" title="Univers">Univers</a> — și cea mai îndepărtată galaxie observată vreodată de <a href="/wiki/Atacama_Large_Millimeter_Array" class="mw-redirect" title="Atacama Large Millimeter Array">Atacama Large Millimeter Array</a> sau de <a href="/wiki/Very_Large_Telescope" title="Very Large Telescope">Very Large Telescope</a> — echipa deducând că semnalul a fost emis acum 13,3 miliarde de ani (sau 500 de milioane de ani după Big Bang). Ei au descoperit că luminozitatea observată a galaxiei este bine explicată de un model în care debutul formării stelelor corespunde la doar la 250 de milioane de ani de la începerea Universului, ceea ce corespunde unei <a href="/wiki/Deplasare_spre_ro%C8%99u" title="Deplasare spre roșu">deplasări spre roșu</a> de aproximativ 15.<a href="#cite_note-49">[49]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Unități_de_măsură">Unități de măsură</h2>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Unități de măsură" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Unități de măsură">modificare sursă</a>]</div> Deși parametrii stelari pot fi exprimați în <a href="/wiki/Sistemul_interna%C8%9Bional_de_unit%C4%83%C8%9Bi" title="Sistemul internațional de unități">unități SI</a> sau <a href="/wiki/Sistemul_de_unit%C4%83%C8%9Bi_CGS_%C3%AEn_electromagnetism" title="Sistemul de unități CGS în electromagnetism">unități CGS</a>, cel mai adesea sunt folosite unitățile solare pentru a indica masa, luminozitatea și raza pe baza proprietăților Soarelui. În 2015, IAU a definit un set de valori solare nominale (definite drept constante SI, fără incertitudini) care pot fi utilizate pentru parametri stelari: <dl><dd><table> <tbody><tr> <td><a href="/wiki/Luminozitate_solar%C4%83" title="Luminozitate solară">Luminozitate solară nominală</a>: </td> <td>L⊙ = 3,828 × 1026 W <a href="#cite_note-Prsa16-50">[50]</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Raz%C4%83_solar%C4%83" title="Rază solară">Rază solară nominală</a> </td> <td>R⊙ = 6,957 × 108 m <a href="#cite_note-Prsa16-50">[50]</a> </td></tr></tbody></table></dd></dl> <a href="/wiki/Mas%C4%83_solar%C4%83" title="Masă solară">Masa solară</a> M⊙ nu a fost definită în mod explicit de IAU din cauza incertitudinii relative mari (10−4) a <a href="/wiki/Constant%C4%83_gravita%C8%9Bional%C4%83" class="mw-redirect" title="Constantă gravitațională">constantei gravitaționale newtoniene</a> G. Cu toate acestea, deoarece produsul constantei gravitaționale newtoniene și a masei solare GM⊙ a fost determinat la o precizie mult mai mare, IAU a definit parametrul masei solare nominale drept: <dl><dd><table> <tbody><tr> <td>parametrul masei solare nominale: </td> <td>GM⊙ = 1,3271244 × 1020 m3 s−2 <a href="#cite_note-Prsa16-50">[50]</a> </td></tr></tbody></table></dd></dl> Se poate combina parametrul masei solare nominale cu cea mai recentă estimare CODATA a constantei gravitaționale newtoniene G (din 2014) pentru a obține o masă solară de aproximativ 1,9885 × 1030 kg. Deși valorile exacte pentru luminozitate, rază, parametru de masă și masă pot varia ușor în viitor din cauza incertitudinilor observaționale, constantele nominale IAU din 2015 vor rămâne la aceleași valori SI deoarece rămân măsuri utile pentru citarea parametrilor stelari. Lungimi mari, cum ar fi raza unei stele uriașe sau axa semimajoră a unui sistem de stele binare, sunt adesea exprimate în termeni de <a href="/wiki/Unitate_astronomic%C4%83" title="Unitate astronomică">unitate astronomică</a> — aproximativ egală cu distanța medie dintre Pământ și Soare (150 milioane km). Distanțele mari până la alte stele se mai exprimă în <a href="/wiki/Ani-lumin%C4%83" class="mw-redirect" title="Ani-lumină">ani-lumină</a>. De exemplu, steaua <a href="/wiki/Proxima_Centauri" title="Proxima Centauri">Proxima Centauri</a> se află la 4,3 ani-lumină de Terra. O altă unitate folosită pentru a determina distanța stelelor este așa-numita <a href="/wiki/Parsec" title="Parsec">parsec</a>, care are o valoare de aproximativ 3,26 ani-lumină. În 2012, IAU a definit constanta astronomică ca o lungime exactă în metri: 149.597.870.700 m.<a href="#cite_note-Prsa16-50">[50]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Formare_și_evoluție">Formare și evoluție</h2>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Formare și evoluție" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Formare și evoluție">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Evolu%C8%9Bia_stelelor" title="Evoluția stelelor">Evoluția stelelor</a></div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16785627">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .rellink{display:flex;gap:0.5ch}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .rellink{display:flex;gap:0.5ch}}</style> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Eagle_Nebula_from_ESO.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Eagle_Nebula_from_ESO.jpg/280px-Eagle_Nebula_from_ESO.jpg" decoding="async" width="280" height="280" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Eagle_Nebula_from_ESO.jpg/420px-Eagle_Nebula_from_ESO.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Eagle_Nebula_from_ESO.jpg/560px-Eagle_Nebula_from_ESO.jpg 2x" data-file-width="8084" data-file-height="8084" /></a><figcaption><a href="/wiki/Nebuloasa_Acvila" class="mw-redirect" title="Nebuloasa Acvila">Nebuloasa Acvila</a>, o regiune HII în constelația <a href="/wiki/%C8%98arpele_(constela%C8%9Bie)" title="Șarpele (constelație)">Șarpele</a>. </figcaption></figure> Termenul „evoluție stelară” se referă la schimbările care apar la o stea în timpul existenței sale. Datorită duratei foarte lungi a procesului de evoluție a stelelor (de ordinul a milioane sau miliarde de ani), omul nu poate observa întregul parcurs al unei stele, prin urmare, cunoștințele despre aceasta provin din cercetarea multor stele aflate în diferite etape ale dezvoltării și creează modele fizice care reflectă rezultatele observației. Fiecare stea evoluează într-un mod dependent în primul rând de masa sa inițială - cu cât steaua este mai masivă, cu atât ciclul său de viață este mai scurt. În <a href="/wiki/Stea_binar%C4%83_cu_contact" title="Stea binară cu contact">sistemele cu contact dublu</a>, fluxul de materie între cele două stelele afectează și procesul de evoluție. Stelele se condensează din regiuni ale spațiului cu densitate mai mare de materie. Aceste regiuni — cunoscute sub numele de <a href="/wiki/Nor_molecular" title="Nor molecular">nori moleculari</a> — constau în cea mai mare parte din hidrogen, cu aproximativ 23-28% heliu și câteva procente cu elemente mai grele. Un exemplu al unei astfel de regiuni de formare a stelelor este <a href="/wiki/Nebuloasa_Orion" title="Nebuloasa Orion">Nebuloasa Orion</a>.<a href="#cite_note-51">[51]</a> Majoritatea stelelor se formează în grupuri de zeci până la sute de mii de stele.<a href="#cite_note-52">[52]</a> Stelele masive din aceste grupuri pot lumina puternic acei nori, ionizând hidrogenul și creând regiuni H II. Toate stelele își petrec majoritatea existenței ca stele de <a href="/wiki/Secven%C8%9Ba_principal%C4%83" title="Secvența principală">secvență principală</a>, alimentate în principal de fuziunea nucleară a hidrogenului în heliu din nucleele lor. Cu toate acestea, stelele de mase diferite au proprietăți semnificativ diferite în diferite stadii ale dezvoltării lor. Soarta finală a stelelor masive diferă de cea a stelelor mai puțin masive, la fel ca luminozitățile lor și impactul pe care îl au asupra mediului lor. În consecință, astronomii adesea grupează stelele după masa lor:<a href="#cite_note-53">[53]</a> <ul><li>Stele cu masă foarte mică cu mase sub 0,5 <a href="/wiki/Mas%C4%83_solar%C4%83" title="Masă solară"><var>M</var>☉</a>. Sunt complet convective și distribuie heliu uniform în întreaga stea în timp ce se află în secvența principală. Ele nu devin niciodată <a href="/wiki/Gigante_ro%C8%99ii" class="mw-redirect" title="Gigante roșii">gigante roșii</a>, ci devin <a href="/wiki/Pitice_albe" class="mw-redirect" title="Pitice albe">pitice albe</a> și se răcesc încet după ce și-au epuizat hidrogenul.<a href="#cite_note-adams-54">[54]</a> Cu toate acestea, întrucât durata de viață a stelelor de 0,5 M☉ este mai lungă decât <a href="/wiki/V%C3%A2rsta_universului" title="Vârsta universului">vârsta universului</a>, nici o astfel de stea nu a ajuns încă la stadiul pitică albă.</li> <li>Stele cu masă scăzută (inclusiv <a href="/wiki/Soare" title="Soare">Soarele</a>), cu o masă cuprinsă între 0,5 și 1,8-2,5 M☉ în funcție de compoziție, devin gigante roșii pe măsură ce hidrogenul lor este epuizat și încep să ardă heliu. Dezvoltă un nucleu degenerat carbon-oxigen mai târziu pe <a href="/wiki/Ramura_gigant_asimptotic%C4%83" title="Ramura gigant asimptotică">ramura gigant asimptotică</a>; în cele din urmă își aruncă învelișul exterior ca o nebuloasă planetară și își dezvăluie nucleul sub forma unei pitice albe.</li> <li>Stele cu masă intermediară, între 1,8-2,5 M☉ și 5-10 M☉, trec prin etape evolutive similare stelelor cu masă mică, dar după o perioadă relativ scurtă pe ramura gigantă roșie petrec o perioadă extinsă în <a href="/w/index.php?title=Red_clump&action=edit&redlink=1" class="new" title="Red clump — pagină inexistentă">red clump</a> înainte de a forma un nucleu degenerat de carbon-oxigen.</li> <li>Stele masive care au în general o masă minimă de 7-10 M☉. După epuizarea hidrogenului din nucleu, aceste stele devin <a href="/wiki/Supergigante" class="mw-redirect" title="Supergigante">supergigante</a> și continuă să fuzioneze elemente mai grele decât heliul. Își încheie viața când nucleele lor colapsează și explodează ca supernove.</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Formare">Formare</h3>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Formare" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Formare">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Apari%C8%9Bia_stelelor" title="Apariția stelelor">Apariția stelelor</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> Formarea unei stele începe cu instabilitatea gravitațională în cadrul unui <a href="/wiki/Nor_molecular" title="Nor molecular">nor molecular</a>, cauzată de regiuni cu densitate mai mare - adesea declanșată de compresia norilor prin radiații de la stele masive, extinderea bulelor în mediul interstelar, coliziunea diferiților nori moleculare sau coliziunea de galaxii.<a href="#cite_note-55">[55]</a><a href="#cite_note-56">[56]</a> Când o regiune atinge o densitate suficientă a materiei pentru a satisface criteriile pentru instabilitate gravitațională, aceasta începe să colapseze sub propria forță gravitațională.<a href="#cite_note-57">[57]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Witness_the_Birth_of_a_Star.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/57/Witness_the_Birth_of_a_Star.jpg/220px-Witness_the_Birth_of_a_Star.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/57/Witness_the_Birth_of_a_Star.jpg/330px-Witness_the_Birth_of_a_Star.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/57/Witness_the_Birth_of_a_Star.jpg/440px-Witness_the_Birth_of_a_Star.jpg 2x" data-file-width="2560" data-file-height="1920" /></a><figcaption>Reprezentare artistică a nașterii unei stele dintr-un <a href="/wiki/Nor_molecular" title="Nor molecular">nor molecular</a> dens.</figcaption></figure> Pe măsură ce norul colapsează, conglomerările individuale de praf dens și gaz formează „<a href="/wiki/Globul%C4%83_Bok" title="Globulă Bok">globule Bok</a>”. Pe măsură ce globula colapsează și densitatea crește, energia gravitațională se transformă în căldură și temperatura crește. Când norul protostelar a ajuns aproximativ la starea <a href="/wiki/Echilibru_hidrostatic" title="Echilibru hidrostatic">echilibrului hidrostatic</a>, o <a href="/wiki/Protostea" title="Protostea">protostea</a> se formează în nucleul său.<a href="#cite_note-58">[58]</a> Aceste stele pre-secvență principală sunt adesea înconjurate de un <a href="/wiki/Disc_protoplanetar" title="Disc protoplanetar">disc protoplanetar</a> și alimentate în principal de conversia energiei gravitaționale. Perioada de contracție gravitațională durează aproximativ 10-15 milioane de ani. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:W40_star-forming_region.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/W40_star-forming_region.jpg/220px-W40_star-forming_region.jpg" decoding="async" width="220" height="237" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/W40_star-forming_region.jpg/330px-W40_star-forming_region.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/W40_star-forming_region.jpg/440px-W40_star-forming_region.jpg 2x" data-file-width="1001" data-file-height="1078" /></a><figcaption>Un roi de aproximativ 500 de stele tinere se află în pepiniera stelară W40 din apropiere.</figcaption></figure> Stelele timpurii cu mai puțin de 2 M☉ se numesc <a href="/wiki/Stea_T_Tauri" title="Stea T Tauri">stele T Tauri</a>, în timp ce cele cu masă mai mare sunt <a href="/w/index.php?title=Stea_Herbig_Ae/Be&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stea Herbig Ae/Be — pagină inexistentă">stelele Herbig Ae/Be</a>. Aceste stele nou formate emit jeturi de gaz de-a lungul axei lor de rotație, ceea ce poate reduce <a href="/wiki/Impuls_unghiular" class="mw-redirect" title="Impuls unghiular">impulsul unghiular</a> al stelei în colaps și poate duce la mici zone de nebulozitate cunoscute sub numele de <a href="/wiki/Obiect_Herbig%E2%80%93Haro" title="Obiect Herbig–Haro">obiecte Herbig-Haro</a>.<a href="#cite_note-59">[59]</a><a href="#cite_note-smith04-60">[60]</a> Aceste jeturi, în combinație cu radiațiile din stelele masive din apropiere, pot ajuta la alungarea norului înconjurător din care s-a format steaua.<a href="#cite_note-61">[61]</a> La începutul dezvoltării lor, stelele T Tauri urmează <a href="/w/index.php?title=Linia_Hayashi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Linia Hayashi — pagină inexistentă">linia Hayashi</a> — se contractă și scad în luminozitate rămânând aproximativ la aceeași temperatură. Stele T Tauri mai puțin masive urmăresc această cale până la secvența principală, în timp ce stele mai masive vor urma <a href="/wiki/Linia_Henyey" title="Linia Henyey">linia Henyey</a>. Se observă că majoritatea stelelor fac parte din sistemele de stele binare și proprietățile acestor sisteme sunt rezultatul condițiilor în care s-au format.<a href="#cite_note-62">[62]</a> Un nor de gaz trebuie să-și piardă impulsul unghiular pentru a colapsa și a forma o stea. Fragmentarea norului în mai multe stele distribuie o parte din acel impuls unghiular. Binarele primordiale transferă un impuls unghiular prin interacțiuni gravitaționale în timpul întâlnirilor strânse cu alte stele în roiuri de stele tinere. Aceste interacțiuni tind să divizeze în continuare sistemele binare separate (soft), provocând totodată o legătură mai strânsă între sistemele dure iar rezultatul este separarea sistemelor binare în cele două distribuții ale populației observate. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Secvența_principală">Secvența principală</h3>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Secvența principală" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Secvența principală">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Secven%C8%9Ba_principal%C4%83" title="Secvența principală">Secvența principală</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> Secvența principală este o fază de stabilitate în timpul căreia stelele fuzionează hidrogenul în heliu la temperaturi și presiuni ridicate; stelele petrec aproximativ 90% din existența lor în această fază.<a href="#cite_note-Mengel-63">[63]</a> În această fază, proporția de heliu din nucleul unei stele va crește constant, viteza de fuziune nucleară în nucleu va crește lent, la fel și temperatura și luminozitatea stelei.<a href="#cite_note-64">[64]</a> De exemplu, se estimează că Soarele a crescut în luminozitate cu aproximativ 40% de când a atins secvența principală, acum 4,6 miliarde de ani.<a href="#cite_note-sun_future-65">[65]</a> Fiecare stea generează un vânt stelar de particule care determină o evadare continuă de gaz în spațiu. Pentru majoritatea stelelor, masa pierdută este neglijabilă. Soarele pierde 10−14 M☉ în fiecare an.<a href="#cite_note-66">[66]</a> Stelele foarte masive pot pierde 10−7 până la 10−5 M☉ în fiecare an, afectând semnificativ evoluția lor.<a href="#cite_note-67">[67]</a> Stelele care au o masă inițială mai mare de 50 M☉ pot pierde peste jumătate din masa lor totală în timp ce se află în secvența principală.<a href="#cite_note-68">[68]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:H-R_diagram_-edited-3.gif" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/78/H-R_diagram_-edited-3.gif/220px-H-R_diagram_-edited-3.gif" decoding="async" width="220" height="247" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/78/H-R_diagram_-edited-3.gif/330px-H-R_diagram_-edited-3.gif 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/78/H-R_diagram_-edited-3.gif/440px-H-R_diagram_-edited-3.gif 2x" data-file-width="723" data-file-height="811" /></a><figcaption>Un exemplu de <a href="/wiki/Diagram%C4%83_Hertzsprung%E2%80%93Russell" class="mw-redirect" title="Diagramă Hertzsprung–Russell">diagramă Hertzsprung–Russell</a> pentru un set de stele care include Soarele (centrul).</figcaption></figure> Timpul pe care o stea îl petrece în secvența principală depinde în primul rând de cantitatea de combustibil pe care o are și de rata cu care fuzionează. Este de așteptat ca Soarele să trăiască 10 miliarde (1010) de ani. Stelele masive își consumă foarte rapid combustibilul și au o viață scurtă. Stelele cu masă scăzută își consumă combustibilul foarte lent. Stelele cu o masă mai mică decât 0,25 M☉, numite <a href="/wiki/Pitic%C4%83_ro%C8%99ie" title="Pitică roșie">pitice roșii</a>, sunt capabile să fuzioneze aproape toată masa lor, în timp ce stelele de aproximativ 1 M☉ pot fuziona doar aproximativ 10% din masa lor. Combinația dintre consumul lor lent de combustibil și aprovizionarea cu combustibil utilizabil relativ mare permite stelelor cu masă scăzută să aibe o durată de viață de aproximativ un trilion (1012) de ani. Pitica roșie devine <a href="/wiki/Pitic%C4%83_albastr%C4%83" title="Pitică albastră">mai fierbinte și mai luminoasă</a> pe măsură ce acumulează heliu. Când în cele din urmă rămân fără hidrogen, se contractă într-o <a href="/wiki/Pitic%C4%83_alb%C4%83" title="Pitică albă">pitică albă</a> și temperatura scade.<a href="#cite_note-adams-54">[54]</a> Cu toate acestea, întrucât durata de viață a unor astfel de stele este mai mare decât vârsta actuală a Universului (13,8 miliarde de ani), este de așteptat ca nici o stea cu o masă sub 0,85 M☉ <a href="#cite_note-saomainseq-69">[69]</a> să se îndepărteze din secvența principală. Pe lângă masă, elementele mai grele decât heliu pot juca un rol semnificativ în evoluția stelelor. Astronomii etichetează toate elementele mai grele decât heliu „metale” și numesc concentrația chimică a acestor elemente dintr-o stea, <a href="/wiki/Metalicitate" title="Metalicitate">metalicitatea</a> acesteia. Metalicitatea unei stele poate influența timpul în care steaua necesită să-și ardă combustibilul și controlează formarea câmpurilor sale magnetice,<a href="#cite_note-70">[70]</a> care afectează rezistența vântului său stelar.<a href="#cite_note-71">[71]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Post_secvență_principală">Post secvență principală</h3>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Post secvență principală" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Post secvență principală">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articole principale: <a href="/wiki/Stea_subgigant%C4%83" title="Stea subgigantă">Stea subgigantă</a> și <a href="/wiki/Gigant%C4%83_ro%C8%99ie" title="Gigantă roșie">Gigantă roșie</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Betelgeuse_captured_by_ALMA.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/57/Betelgeuse_captured_by_ALMA.jpg/220px-Betelgeuse_captured_by_ALMA.jpg" decoding="async" width="220" height="220" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/57/Betelgeuse_captured_by_ALMA.jpg/330px-Betelgeuse_captured_by_ALMA.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/57/Betelgeuse_captured_by_ALMA.jpg/440px-Betelgeuse_captured_by_ALMA.jpg 2x" data-file-width="4000" data-file-height="4000" /></a><figcaption>Acest blob portocaliu arată steaua <a href="/wiki/Betelgeuse" title="Betelgeuse">Betelgeuse</a>, așa cum a fost văzută de radiotelescopul <a href="/wiki/Atacama_Large_Millimeter/submillimeter_Array" title="Atacama Large Millimeter/submillimeter Array">ALMA</a>.</figcaption></figure> Deoarece stelele de cel puțin 0,4 M☉ <a href="#cite_note-late_stages-4">[4]</a> își epuizează furnizarea de hidrogen în nucleu, încep să fuzioneze hidrogenul într-o zonă din afara nucleului de heliu. Straturile lor exterioare se extind și se răcesc foarte mult, deoarece formează o <a href="/wiki/Gigant%C4%83_ro%C8%99ie" title="Gigantă roșie">gigantă roșie</a>. În aproximativ 5 miliarde de ani, când Soarele va intra în faza de ardere a heliului, acesta se va extinde până la o rază maximă de aproximativ 1 <a href="/wiki/Unitate_astronomic%C4%83" title="Unitate astronomică">unitate astronomică</a> (150 de milioane de kilometri), de 250 de ori dimensiunea sa actuală și va pierde 30% din masa actuală.<a href="#cite_note-sun_future-65">[65]</a><a href="#cite_note-sun_future_schroder-72">[72]</a> Pe măsură ce arderea hidrogen produce mai mult heliu, nucleul crește în masă și temperatură. Într-o gigantă roșie de până la 2,25 M☉, masa nucleului de heliu degenerează înainte de fuziunea heliului. În cele din urmă, când temperatura crește suficient, fuziunea de heliu începe exploziv în ceea ce se numește flash de heliu, iar steaua se micșorează rapid în rază, își crește temperatura de suprafață și se deplasează către ramura orizontală a diagramei HR. Pentru stele mai masive, fuziunea nucleului de heliu începe înainte ca nucleul să degenereze, iar steaua va arde încet heliul, înainte ca învelișul convectiv exterior să colapseze și steaua să se mute în ramura orizontală.<a href="#cite_note-iben-6">[6]</a> După ce steaua a fuzionat heliul din nucleul său, carbonul produs fuzionează producând un nucleu fierbinte cu un înveliș exterior de heliu fuzionant. Steaua urmează apoi o cale evolutivă numită ramura gigantică asimptotică (AGB) care este paralelă cu cealaltă fază de gigantă roșie descrisă, dar cu o luminozitate mai mare. Stelele AGB mai masive pot suferi o scurtă perioadă de fuziune a carbonului înainte ca nucleul să degenereze. <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Stelele_masive">Stelele masive</h4>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Stelele masive" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Stelele masive">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articole principale: <a href="/wiki/Stea_hipergigant%C4%83" title="Stea hipergigantă">Stea hipergigantă</a> și <a href="/wiki/Stea_Wolf%E2%80%93Rayet" title="Stea Wolf–Rayet">Stea Wolf–Rayet</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> În timpul fazei lor de ardere a heliului, o stea de peste 9 mase solare se extinde pentru a forma mai întâi o <a href="/w/index.php?title=Supergiant%C4%83_albastr%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Supergiantă albastră — pagină inexistentă">supergiantă albastră</a> și apoi o <a href="/wiki/Supergigant%C4%83_ro%C8%99ie" title="Supergigantă roșie">supergigantă roșie</a>. În special stelele masive pot evolua spre o <a href="/wiki/Stea_Wolf%E2%80%93Rayet" title="Stea Wolf–Rayet">stea Wolf–Rayet</a>, caracterizată prin spectre dominate de linii de emisie de elemente mai grele decât hidrogenul, care au ajuns la suprafață datorită convecției puternice și pierderii intense de masă. Când heliul este epuizat în nucleul unei stele masive, nucleul se contractă și temperatura și presiunea cresc suficient pentru a fuziona carbonul. Acest proces continuă, etapele succesive fiind alimentate de <a href="/wiki/Neon" title="Neon">neon</a>, <a href="/wiki/Oxigen" title="Oxigen">oxigen</a> și <a href="/wiki/Siliciu" title="Siliciu">siliciu</a>. Aproape de sfârșitul vieții stelei, fuziunea continuă printr-o serie de straturi consecutive în cadrul unei stele masive. Fiecare strat fuzionează un element diferit, stratul exterior fuzionează hidrogenul; următorul strat fuzionează heliul și așa mai departe.<a href="#cite_note-73">[73]</a> Etapa finală apare atunci când o stea masivă începe să producă <a href="/wiki/Fier" title="Fier">fier</a>. Deoarece nucleele de fier sunt mai strâns legați decât orice nucleu mai greu, orice fuziune dincolo de fier nu produce o eliberare netă de energie. Un astfel de proces continuă într-un grad foarte limitat, dar consumă energie. În mod similar, deoarece nucleele sunt mai strâns legate decât toate nucleele mai ușoare, o astfel de energie nu poate fi eliberată prin fisiune.<a href="#cite_note-sneden-74">[74]</a> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Moartea_unei_stele">Moartea unei stele</h4>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Moartea unei stele" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Moartea unei stele">modificare sursă</a>]</div> Atunci când steaua rămâne fără combustibil, presiunea exercitată de nucleul său nu mai este suficientă pentru a-și susține straturile exterioare. Drept urmare, nucleul colapsează sub propria greutate la o viteză enormă (de ordinul a 70.000 km/s, sau 0,23 <a href="/wiki/Viteza_luminii" title="Viteza luminii">c</a><a href="#cite_note-grav_waves-75">[75]</a>), iar straturile exterioare ale stelei sunt aruncate în spațiu într-un mod mai mult sau mai puțin violent. În funcție de nucleu, rămâne un obiect de înaltă densitate din materie degenerată, tipul acestuia depinzând de masa inițială a stelei.<a href="#cite_note-Sandin-76">[76]</a> Dacă masa inițială a fost între 0,08–8 M☉, după moartea stelei va rămâne o <a href="/wiki/Pitic%C4%83_alb%C4%83" title="Pitică albă">pitică albă</a>, un obiect de dimensiuni relativ mici (similar cu Pământul) și cu o masă mai mică sau egală cu <a href="/wiki/Limita_Chandrasekhar" title="Limita Chandrasekhar">limita Chandrasekhar</a> (1,44 M☉).<a href="#cite_note-Liebert-77">[77]</a> Inițial, pitica albă are o temperatură de suprafață foarte ridicată,<a href="#cite_note-fasi_finali-78">[78]</a> care scade în timp ca urmare a interacțiunii sale cu mediul, în cele din urmă se răcește complet și se transformă într-o pitică neagră. Până în prezent, nu au fost observate pitice negre, deoarece, conform presupunerii astronomilor, timpul necesar pentru a ajunge o pitică neagră este mult mai lung decât vârsta actuală a Universului.<a href="#cite_note-Liebert-77">[77]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Crab_Nebula.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/Crab_Nebula.jpg/220px-Crab_Nebula.jpg" decoding="async" width="220" height="220" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/Crab_Nebula.jpg/330px-Crab_Nebula.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/Crab_Nebula.jpg/440px-Crab_Nebula.jpg 2x" data-file-width="3864" data-file-height="3864" /></a><figcaption><a href="/wiki/Nebuloasa_Crabului" title="Nebuloasa Crabului">Nebuloasa Crabului</a>, rămășițe ale unei supernove care a fost observată prima dată în jurul anului 1050</figcaption></figure> O stea cu masa inițială de 0,08-0,4 M☉ devine o pitică albă treptat, fără stadii violente tranzitorii. Dacă este mai grea decât 0,4 M☉ (dar mai ușoară decât 8 M☉) înainte de a se transforma într-o pitică albă, pierde învelișul exterior dând naștere la o <a href="/wiki/Nebuloas%C4%83_planetar%C4%83" title="Nebuloasă planetară">nebuloasă planetară</a>.<a href="#cite_note-Liebert-77">[77]</a> La stelele cu o masă inițială de peste 8 M☉, reacțiile termonucleare care apar în ele permit nucleului să ajungă la o masă care depășește <a href="/wiki/Limita_Chandrasekhar" title="Limita Chandrasekhar">limita Chandrasekhar</a>. Când, după trecerea acestei limite, reacțiile nucleare ale stelei încetează, nucleul nu este în măsură să își susțină propria greutate și coolapsează rapid. Acest lucru se datorează faptului că în atomii prezenți, electronii sunt împinși în protoni, formând neutroni și neutrini cu ajutorul unei reacții de captare rapidă a electronilor (numită și beta-descompunere inversă). Unda de șoc formată prin acest colaps brusc face ca materia rămasă a stelei să explodeze într-o <a href="/wiki/Supernov%C4%83" title="Supernovă">supernovă</a>. Când astfel de evenimente din <a href="/wiki/Calea_Lactee" title="Calea Lactee">Calea Lactee</a> au fost observate cu ochiul liber în trecut, ele au fost considerate „stele noi”, deoarece au apărut acolo unde înainte nu se putea vedea nimic.<a href="#cite_note-supernova-79">[79]</a> Energia uriașă eliberată într-o astfel de explozie permite fuziunea produselor de nucleosinteză stelară existente în elemente și mai grele, printr-un proces numit nucleosinteză de supernovă. O explozie de supernovă suflă straturile exterioare ale stelei, lăsând o rămășiță precum <a href="/wiki/Nebuloasa_Crabului" title="Nebuloasa Crabului">Nebuloasa Crabului</a>.<a href="#cite_note-supernova-79">[79]</a> Nucleul este comprimat într-o <a href="/wiki/Stea_neutronic%C4%83" title="Stea neutronică">stea neutronică</a>, care uneori se manifestă în sine ca un <a href="/wiki/Pulsar" title="Pulsar">pulsar</a> sau o erupție de raze X.<a href="#cite_note-80">[80]</a> Când steaua este atât de mare încât nucleul depășește 3,8 M☉ (<a href="/w/index.php?title=Limita_Tolman%E2%80%93Oppenheimer%E2%80%93Volkoff&action=edit&redlink=1" class="new" title="Limita Tolman–Oppenheimer–Volkoff — pagină inexistentă">limita Tolman–Oppenheimer–Volkoff</a><a href="#cite_note-buco_nero-81">[81]</a>), nu există forță capabilă să reziste colapsului gravitațional, iar nucleul se prăbușește la un volum mai mic decât <a href="/wiki/Raza_Schwarzschild" title="Raza Schwarzschild">raza Schwarzschild</a>, formând o <a href="/wiki/Gaur%C4%83_neagr%C4%83" title="Gaură neagră">gaură neagră</a>.<a href="#cite_note-Fryer-82">[82]</a> Pentru stelele mai mari (caracterizate printr-o greutate de peste 50 M☉<a href="#cite_note-Fryer2-83">[83]</a>), procesul poate continua fără impuls de supernova, deoarece colapsul nucleului este atât de mare încât unda de șoc nu este formată.<a href="#cite_note-84">[84]</a> Într-o stea neutronică, materia se află într-o stare cunoscută sub numele de materie neutronică degenerată, cu o formă mai exotică de <a href="/wiki/Materie_degenerat%C4%83" title="Materie degenerată">materie degenerată</a>, <a href="/w/index.php?title=Materie_QCD&action=edit&redlink=1" class="new" title="Materie QCD — pagină inexistentă">materia QCD</a>, posibil prezentă în nucleu.<a href="#cite_note-85">[85]</a> Într-o gaură neagră, materia se află într-o stare care nu este înțeleasă în prezent.<a href="#cite_note-86">[86]</a> Cele mai mari stele, cu mase mai mari de 140 M☉, își pot încheia viața chiar înainte de epuizarea combustibilului ca urmare a unei explozii de instabilitate, în urma căreia nici un obiect solid nu rămâne după stea și toată materia sa este împrăștiată în spațiu.<a href="#cite_note-SN2006gy-87">[87]</a><a href="#cite_note-88">[88]</a>. Straturile exterioare aruncate de stele moarte includ elemente grele, care pot fi reciclate în timpul formării de noi stele. Aceste elemente grele permit formarea de planete stâncoase. Scurgerea din supernove și vântul stelar al stelelor mari joacă un rol important în conturarea mediului interstelar.<a href="#cite_note-supernova-79">[79]</a> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Stele_binare">Stele binare</h4>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Stele binare" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Stele binare">modificare sursă</a>]</div> Evoluția post-secvență principală a stelelor binare poate fi semnificativ diferită de evoluția stelelor individuale de aceeași masă. Dacă stelele dintr-un sistem binar sunt suficient de apropiate, atunci când una dintre stele se extinde pentru a deveni o gigantă roșie, ar putea depăși <a href="/wiki/Lobul_lui_Roche" title="Lobul lui Roche">lobul lui Roche</a>, regiunea din jurul unei stele în care materialul este legat gravitațional de stea, ceea ce duce la transferul de material la cealaltă. Atunci când se trece de lobul Roche, pot rezulta o varietate de fenomene, incluzând <a href="/wiki/Stea_binar%C4%83_cu_contact" title="Stea binară cu contact">binarele cu contact</a>, binarele plic comun, <a href="/wiki/Variabil%C4%83_cataclismic%C4%83" title="Variabilă cataclismică">variabile cataclismice</a> și <a href="/wiki/Supernov%C4%83_de_tip_Ia" title="Supernovă de tip Ia">supernovele de tip Ia</a>. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Distribuție">Distribuție</h2>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Distribuție" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Distribuție">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Sirius_A_and_B_artwork.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/Sirius_A_and_B_artwork.jpg/220px-Sirius_A_and_B_artwork.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/Sirius_A_and_B_artwork.jpg/330px-Sirius_A_and_B_artwork.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/Sirius_A_and_B_artwork.jpg/440px-Sirius_A_and_B_artwork.jpg 2x" data-file-width="4000" data-file-height="3000" /></a><figcaption>Sistemul <a href="/wiki/Sirius" title="Sirius">Sirius</a>: o stea <a href="/wiki/Pitic%C4%83_alb%C4%83" title="Pitică albă">pitică albă</a> pe orbită în jurul unei stele cu secvență principală tip A (concept artistic).</figcaption></figure> Stelele sunt una dintre formele de bază ale apariției <a href="/wiki/Materie" title="Materie">materiei</a> în <a href="/wiki/Univers" title="Univers">Univers</a>.<a href="#cite_note-89">[89]</a> Ele nu sunt distribuite uniform în Univers, ci sunt grupate în mod normal în <a href="/wiki/Galaxie" title="Galaxie">galaxii</a> împreună cu gazul și praful interstelar. O galaxie tipică conține sute de miliarde de stele și există mai mult de 2 trilioane (1012 ) galaxii.<a href="#cite_note-NYT-20161017-90">[90]</a> Se estimează că în general există 1024 stele<a href="#cite_note-ESA-2019-1">[1]</a><a href="#cite_note-ReferenceA-2">[2]</a> (mai multe stele decât toate boabele de nisip de pe <a href="/wiki/Terra" class="mw-redirect" title="Terra">Terra</a>).<a href="#cite_note-SU-20020201-91">[91]</a><a href="#cite_note-Borenstein2010-92">[92]</a><a href="#cite_note-93">[93]</a> Multă vreme s-a crezut că stelele există doar în cadrul galaxiilor, însă au fost descoperite stele intergalactice.<a href="#cite_note-94">[94]</a> Un <a href="/wiki/Sistem_stelar" title="Sistem stelar">sistem stelar</a> este format din două sau mai multe stele legate gravitațional, care se orbitează reciproc. Cel mai simplu și mai obișnuit sistem stelar este o stea binară, dar se găsesc și sisteme de trei sau mai multe stele. Din motive de stabilitate orbitală, astfel de sisteme multi-stele sunt adesea organizate în seturi ierarhice de stele binare.<a href="#cite_note-95">[95]</a> Există și grupuri mai mari numite roiuri de stele. Acestea variază de la <a href="/wiki/Cinematic%C4%83_stelar%C4%83" title="Cinematică stelară">asociații stelare</a> cu doar câteva stele, până la <a href="/wiki/Roi_globular" title="Roi globular">roiuri globulare</a> enorme, cu sute de mii de stele. Astfel de sisteme orbitează galaxia lor gazdă. <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ngc6397_hst_blue_straggler.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/44/Ngc6397_hst_blue_straggler.jpg/220px-Ngc6397_hst_blue_straggler.jpg" decoding="async" width="220" height="175" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/44/Ngc6397_hst_blue_straggler.jpg/330px-Ngc6397_hst_blue_straggler.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/44/Ngc6397_hst_blue_straggler.jpg/440px-Ngc6397_hst_blue_straggler.jpg 2x" data-file-width="996" data-file-height="792" /></a><figcaption>Această imagine conține stele albastre cunoscute sub denumirea de „<a href="/wiki/Stea_hoinar%C4%83_albastr%C4%83" title="Stea hoinară albastră">stele hoinare albastre</a>” pentru amplasarea lor aparentă pe <a href="/wiki/Diagrama_Hertzsprung%E2%80%93Russell" class="mw-redirect" title="Diagrama Hertzsprung–Russell">diagrama Hertzsprung–Russell</a></figcaption></figure> Multă vreme s-a crezut că majoritatea stelelor sunt conectate gravitațional la diferite sisteme. Acest lucru este valabil pentru stelele mari din clasele O și B, în care până la 80% din stele se crede că fac parte din sisteme cu mai multe stele. Proporția sistemelor cu o singură stea crește odată cu scăderea masei stelare, astfel încât doar 25% dintre piticele roșii au însoțitori stelari. Întrucât 85% din toate stelele sunt pitice roșii, cele mai multe stele din <a href="/wiki/Calea_Lactee" title="Calea Lactee">Calea Lactee</a> sunt probabil stele individuale de la naștere.<a href="#cite_note-96">[96]</a> Cea mai apropiată stea de Pământ, în afară de Soare, este <a href="/wiki/Proxima_Centauri" title="Proxima Centauri">Proxima Centauri</a>, situată la 39,9 trilioane de kilometri, sau 4,2 <a href="/wiki/Ani-lumin%C4%83" class="mw-redirect" title="Ani-lumină">ani-lumină</a>. Călătorind cu viteza orbitală a <a href="/wiki/Space_Shuttle" class="mw-redirect" title="Space Shuttle">Space Shuttle</a> (8 km/s, aproape 30.000 de km/h), ar fi nevoie de aproximativ 150.000 de ani pentru a ajunge la ea.<a href="#cite_note-97">[97]</a> Aceste distanțe sunt tipice în interiorul unui disc galactic.<a href="#cite_note-98">[98]</a> În apropierea centrelor galaxiilor și roiurilor globulare, stelele pot fi mult mai apropiate între ele, în timp ce în haloul galactic sunt mult mai îndepărtate. Datorită distanțelor relativ mari între stele în afara nucleului galactic, se crede că o coliziune stelară este un eveniment rar. În regiuni mai dense, cum ar fi nucleele roiurilor globulare sau centrul galactic, coliziunile pot fi mai frecvente.<a href="#cite_note-DarkMatter-99">[99]</a> Astfel de coliziuni pot produce <a href="/wiki/Stea_hoinar%C4%83_albastr%C4%83" title="Stea hoinară albastră">stele hoinare albastre</a>. Aceste stele anormale au o temperatură a suprafeței mai mare decât celelalte stele de secvență principală cu aceeași luminozitate a roiului din care fac parte.<a href="#cite_note-100">[100]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Caracteristici">Caracteristici</h2>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Caracteristici" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Caracteristici">modificare sursă</a>]</div> Aproape tot ceea ce are legătură cu o stea este determinat de masa sa inițială, incluzând caracteristici precum luminozitatea, dimensiunea, evoluția, durata de viață și soarta sa finală. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Vârstă">Vârstă</h3>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Vârstă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Vârstă">modificare sursă</a>]</div> Majoritatea stelelor au între 1 miliard și 10 miliarde de ani. Unele stele pot avea chiar aproape de 13,8 miliarde de ani — <a href="/wiki/V%C3%A2rsta_Universului" class="mw-redirect" title="Vârsta Universului">vârsta observată a Universului</a>. Cea mai veche stea descoperită până în prezent, <a href="/w/index.php?title=HD_140283&action=edit&redlink=1" class="new" title="HD 140283 — pagină inexistentă">HD 140283</a>, are o vârstă estimată la 14,46 ± 0,8 miliarde de ani.<a href="#cite_note-Bond-140283-101">[101]</a> (Din cauza incertitudinii în valoare, această vârstă pentru stea nu intră în conflict cu vârsta Universului, determinată de <a href="/w/index.php?title=Planck_(nav%C4%83_spa%C8%9Bial%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Planck (navă spațială) — pagină inexistentă">satelitul Planck</a> ca fiind 13,799 ± 0,021).<a href="#cite_note-Bond-140283-101">[101]</a><a href="#cite_note-Planck_2015-102">[102]</a> Cu cât steaua este mai masivă, cu atât durata de viață este mai scurtă, în primul rând deoarece stelele masive au o presiune mai mare asupra nucleelor lor, determinându-le să ardă mai rapid hidrogenul. Cele mai masive stele durează în medie câteva milioane de ani, în timp ce stelele cu masă minimă (pitică roșie) își ard combustibilul foarte încet și pot dura zeci până la sute de miliarde de ani.<a href="#cite_note-103">[103]</a><a href="#cite_note-104">[104]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Compoziție_chimică">Compoziție chimică</h3>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Compoziție chimică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Compoziție chimică">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare">Vezi și: <a href="/wiki/Metalicitate" title="Metalicitate">Metalicitate</a>.</div> Atunci când stelele se formează în galaxia <a href="/wiki/Calea_Lactee" title="Calea Lactee">Calea Lactee</a>, acestea sunt compuse din aproximativ 71% hidrogen și 27% heliu,<a href="#cite_note-105">[105]</a> cu un procent mic de elemente mai grele. În mod obișnuit, porțiunea de elemente grele este măsurată în funcție de conținutul de fier din atmosfera stelară, deoarece fierul este un element comun, iar liniile sale de absorbție sunt relativ ușor de măsurat. Porțiunea de elemente mai grele poate fi un indicator al probabilității ca steaua să aibă un sistem planetar.<a href="#cite_note-106">[106]</a> Steaua cu cel mai mic conținut de fier măsurat vreodată este giganta roșie SMSS J160540.18-144323.1 pitica HE1327-2326, cu doar 1/1.500.000 din conținutul de fier al <a href="/wiki/Soare" title="Soare">Soarelui</a>,<a href="#cite_note-107">[107]</a> în schimb ce steaua lanetară 14 Herculis are aproape de trei ori mai mult fier.<a href="#cite_note-108">[108]</a> Există stele care din punct de vedere chimic arată abundențe neobișnuite ale anumitor elemente din spectrul lor; în special <a href="/wiki/Crom" title="Crom">crom</a> și <a href="/wiki/P%C4%83m%C3%A2nturi_rare" title="Pământuri rare">pământuri rare</a>.<a href="#cite_note-109">[109]</a> Stelele cu atmosfere exterioare mai reci, inclusiv Soarele, pot forma diverse molecule diatomice și poliatomice.<a href="#cite_note-110">[110]</a> Metalicitatea influențează, de asemenea, durata secvenței principale, intensitatea <a href="/wiki/C%C3%A2mp_magnetic" title="Câmp magnetic">câmpului magnetic</a><a href="#cite_note-Pizzolato-111">[111]</a> și vântul stelar.<a href="#cite_note-mass_loss-112">[112]</a> Stelele vechi din populația II au o metalicitate mai mică decât stelele tinere din populația I, deoarece norii moleculari din care au fost formate dețineau o cantitate mai mare de metale.<a href="#cite_note-113">[N 1]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Diametru">Diametru</h3>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Diametru" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Diametru">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articole principale: <a href="/wiki/Lista_celor_mai_mari_stele" title="Lista celor mai mari stele">Lista celor mai mari stele</a> și <a href="/wiki/Raz%C4%83_solar%C4%83" title="Rază solară">Rază solară</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Sun_and_VY_Canis_Majoris.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fe/Sun_and_VY_Canis_Majoris.svg/350px-Sun_and_VY_Canis_Majoris.svg.png" decoding="async" width="350" height="219" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fe/Sun_and_VY_Canis_Majoris.svg/525px-Sun_and_VY_Canis_Majoris.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fe/Sun_and_VY_Canis_Majoris.svg/700px-Sun_and_VY_Canis_Majoris.svg.png 2x" data-file-width="1254" data-file-height="783" /></a><figcaption>Comparație între dimensiunile <a href="/wiki/Soare" title="Soare">Soarelui</a> și <a href="/wiki/VY_Canis_Majoris" title="VY Canis Majoris">VY Canis Majoris</a>, cea mai mare stea cunoscută</figcaption></figure> Datorită distanței lor mari față de Pământ, toate stelele, cu excepția Soarelui, apar ochiului liber ca niște pete luminoase pe cerul nopții care pâlpâie din cauza efectului atmosferei Pământului. Soarele este, de asemenea, o stea, dar este suficient de aproape de Pământ ca să apară ca un disc și să ofere lumină naturală. În afară de Soare, steaua cu cea mai mare dimensiune aparentă este <a href="/w/index.php?title=R_Doradus&action=edit&redlink=1" class="new" title="R Doradus — pagină inexistentă">R Doradus</a>, cu un <a href="/wiki/Diametru_unghiular" title="Diametru unghiular">diametru unghiular</a> de doar 0,057 arcsecunde.<a href="#cite_note-114">[113]</a> Discurile majorității stelelor au o dimensiune unghiulară prea mică pentru a fi observate cu telescoape optice actuale la sol, astfel încât singura modalitate de a reproduce imagini cu caracteristicile stelelor este folosirea telescoapelor <a href="/w/index.php?title=Inerferometrie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Inerferometrie — pagină inexistentă">interferometrice</a>. O altă tehnică de măsurare a mărimii unghiulare a stelelor este prin <a href="/wiki/Oculta%C8%9Bie" title="Ocultație">ocultație</a>; diametrul unghiular al stelei poate fi calculat măsurând cu precizie scăderea luminozității unei stele, deoarece este ocultată de <a href="/wiki/Lun%C4%83" class="mw-redirect" title="Lună">Lună</a> (sau creșterea luminozității când reapare).<a href="#cite_note-115">[114]</a> Dimensiunile reale ale stelelor sunt extrem de variabile: cele mai mici, <a href="/wiki/Stea_neutronic%C4%83" title="Stea neutronică">stelele neutronice</a>, au dimensiuni cuprinse între 20 și 40 km în diametru, în timp ce cele mai mari, <a href="/wiki/Supergigante" class="mw-redirect" title="Supergigante">supergigante</a>, au diametru de dimensiuni de ordinul unităților astronomice; de exemplu, supergiganta <a href="/wiki/Betelgeuse" title="Betelgeuse">Betelgeuse</a> din constelația <a href="/wiki/Orion_(constela%C8%9Bie)" title="Orion (constelație)">Orion</a> are un diametru de aproximativ 1.000 de ori mai mare decât Soarele.<a href="#cite_note-dolan2016-116">[115]</a><a href="#cite_note-117">[116]</a> Cu toate acestea, aceste stele au densități mult mai mici decât Soarele, atât de mult încât atmosfera lor este similară cu un vid puternic.<a href="#cite_note-118">[117]</a> Cea mai mare stea cunoscută este <a href="/wiki/VY_Canis_Majoris" title="VY Canis Majoris">VY Canis Majoris</a>, al cărei diametru este de aproape 2000 de ori mai mare decât al Soarelui: dacă s-ar afla în centrul Sistemului Solar, atmosfera sa s-ar extinde până la orbita lui <a href="/wiki/Planeta_Saturn" class="mw-redirect" title="Planeta Saturn">Saturn</a>.<a href="#cite_note-Humphreys-119">[118]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Masă">Masă</h3>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Masă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Masă">modificare sursă</a>]</div> Una dintre cele mai masive stele cunoscute este <a href="/wiki/Eta_Carinae" title="Eta Carinae">Eta Carinae</a>,<a href="#cite_note-120">[119]</a> care, cu o masă de 100-150 de ori mai mare decât <a href="/wiki/Soare" title="Soare">Soarele</a>, va avea o durată de viață de doar câteva milioane de ani. Studiile asupra celor mai masive <a href="/wiki/Roi_deschis" title="Roi deschis">roiuri deschise</a> sugerează că masa maximă a unei stele poate fi în stadiul actual al evoluției Universului de cel mult 150 M☉.<a href="#cite_note-weidner-121">[120]</a><figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:EtaCarinae.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/EtaCarinae.jpg/220px-EtaCarinae.jpg" decoding="async" width="220" height="220" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/EtaCarinae.jpg/330px-EtaCarinae.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/EtaCarinae.jpg/440px-EtaCarinae.jpg 2x" data-file-width="2000" data-file-height="2000" /></a><figcaption><a href="/wiki/Eta_Carinae" title="Eta Carinae">Eta Carinae</a> (înconjurată de <a href="/w/index.php?title=Nebuloasa_Homunculus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nebuloasa Homunculus — pagină inexistentă">Nebuloasa Homunculus</a>) are o masă de aproximativ 150 de ori mai mare decât cea a Soarelui.</figcaption></figure> Motivele existenței acestei restricții nu au fost încă explicate pe deplin, cercetătorii consideră că joacă un rol în metalicitatea stelei și, într-o mai mare măsură, gradul, <a href="/w/index.php?title=Luminozitatea_lui_Eddington&action=edit&redlink=1" class="new" title="Luminozitatea lui Eddington — pagină inexistentă">luminozitatea lui Eddington</a>, care definește cantitatea maximă de energie pe care o stea o poate radia prin atmosferă fără să arunce materia sa constitutivă în spațiu.<a href="#cite_note-122">[121]</a> Cu toate acestea, corectitudinea acestui model a fost pusă la îndoială prin măsurători ale stelei <a href="/w/index.php?title=R136a1&action=edit&redlink=1" class="new" title="R136a1 — pagină inexistentă">R136a1</a>, situată în roiul <a href="/w/index.php?title=R136&action=edit&redlink=1" class="new" title="R136 — pagină inexistentă">R136</a> din <a href="/wiki/Marele_Nor_al_lui_Magellan" title="Marele Nor al lui Magellan">Marele Nor al lui Magellan</a>, estimată la o masă de 265 M☉,<a href="#cite_note-hainich-123">[122]</a> explicația fiind că aceste stele masive s-ar fi putut crea prin coliziunea și fuziunea de stele masive în sisteme binare apropiate, evitând limita de 150 M☉.<a href="#cite_note-124">[123]</a> Primele stele care s-au format după <a href="/wiki/Big_Bang" title="Big Bang">Big Bang</a> pot fi mai mari, până la 300 M☉,<a href="#cite_note-125">[124]</a> datorită absenței complete a elementelor mai grele decât <a href="/wiki/Litiu" title="Litiu">litiu</a> în compoziția lor. Această generație de stele supermasive de populație III este posibil să fi existat în Universul foarte timpuriu (adică, pentru ele se observă o <a href="/wiki/Deplasare_spre_ro%C8%99u" title="Deplasare spre roșu">deplasare spre roșu</a> ridicată) și poate au început producția de elemente chimice mai grele decât hidrogenul, elemente necesare pentru formarea ulterioară a <a href="/wiki/Planet%C4%83" title="Planetă">planetelor</a> și a <a href="/wiki/Via%C8%9B%C4%83" title="Viață">vieții</a>. În iunie 2015, astronomii au raportat dovezi pentru stele de populația III din galaxia Cosmos Redshift 7 la z = 6.60.<a href="#cite_note-AJ-20150604-126">[125]</a><a href="#cite_note-NYT-20150617-127">[126]</a> Cu o masă de doar 80 de ori mai mare decât cea a lui Jupiter (MJ), 2MASS J0523-1403 este cea mai mică stea cunoscută care suferă fuziune nucleară în nucleul său.<a href="#cite_note-SIMBAD-128">[127]</a> Pentru stele cu o metalicitate similară Soarelui, masa minimă teoretică pe care steaua o poate avea și încă să aibe fuziune în nucleu, este estimat a fi de aproximativ 75 MJ.<a href="#cite_note-129">[128]</a><a href="#cite_note-minimum-130">[129]</a> Când metalicitate este foarte scăzută, dimensiunea minimă a unei stele pare a fi de aproximativ 8,3% din masa solară, sau aproximativ 87 MJ.<a href="#cite_note-minimum-130">[129]</a><a href="#cite_note-131">[130]</a> Corpurile mai mici numite <a href="/wiki/Pitic%C4%83_cenu%C8%99ie" title="Pitică cenușie">pitici cenușii</a>, ocupă o zonă gri slab definită între stele și giganți gazoși. Combinația dintre raza și masa unei stele determină gravitația la suprafeță. Stelele gigant au o gravitație de suprafață mult mai mică decât stelele secvenței principale, în timp ce opusul este cazul stelelor compacte degenerate, precum <a href="/wiki/Pitic%C4%83_alb%C4%83" title="Pitică albă">piticele albe</a>. Gravitația de suprafață poate influența aspectul spectrului unei stele, o gravitație mai mare provocând o lărgire a <a href="/wiki/Linie_spectral%C4%83" title="Linie spectrală">liniilor de absorbție</a>.<a href="#cite_note-new_cosmos-40">[40]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Rotație">Rotație</h3>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Rotație" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Rotație">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Rota%C8%9Bie_stelar%C4%83" title="Rotație stelară">Rotație stelară</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Achernar.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Achernar.jpg/220px-Achernar.jpg" decoding="async" width="220" height="220" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Achernar.jpg/330px-Achernar.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Achernar.jpg/440px-Achernar.jpg 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a><figcaption>Viteza extremă de rotație (aprox. 225 km/s) a <a href="/wiki/Aplatizare" title="Aplatizare">aplatizat</a> <a href="/wiki/Achernar" title="Achernar">Achernar</a>.</figcaption></figure> Rotația stelei în jurul axei sale este o consecință a rotirii materiei care alcătuiește <a href="/wiki/Nor_molecular" title="Nor molecular">norul molecular</a> înainte de a colapsa.<a href="#cite_note-132">[131]</a> O micșorare a norului și mai târziu a stelei ar trebui să crească viteza de rotație a stelei, dar observăm cu timpul o scădere a vitezei de rotație a stelei. Viteza de rotație a unei stele este influențată de masa ei și dacă se află într-un sistem multiplu. Deoarece stelele nu sunt corpuri rigide, ele au rotații diferențiale - viteza de rotație a acestora depinde de latitudinea astrografică considerată. Viteza de rotație a stelelor poate fi determinată prin <a href="/wiki/Spectroscopie" title="Spectroscopie">măsurarea spectroscopică</a> sau mai exact determinată prin urmărirea <a href="/w/index.php?title=Pat%C4%83_stelar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pată stelară — pagină inexistentă">petelor stelare</a>. Stelele tinere pot avea o rotație mai mare, de 100 km/s la ecuator. De exemplu, <a href="/wiki/Achernar" title="Achernar">Achernar</a>, o stea din clasa spectrală B, are o viteză ecuatorială de aproximativ 225 km/s sau mai mare, ceea ce face ca diametrul său ecuatorial să fie cu peste 50% mai mare decât distanța dintre poli. Această viteză de rotație este puțin mai mică decât viteza critică de 300 km/s la care steaua s-ar spulbera.<a href="#cite_note-133">[132]</a> Soarele se rotește o dată la 25-35 de zile în funcție de latitudine, <a href="#cite_note-134">[133]</a> cu o viteză ecuatorială de 1,93 km/s.<a href="#cite_note-135">[134]</a> Câmpul magnetic și vântul stelei efectuează o acțiune de frânare la rotația sa, pe măsură ce evoluează de-a lungul <a href="/wiki/Secven%C8%9Ba_principal%C4%83" title="Secvența principală">secvenței principale</a>, încetinind-o în această perioadă de timp, chiar semnificativ.<a href="#cite_note-136">[135]</a> <a href="/wiki/Stea_compact%C4%83" title="Stea compactă">Stelele degenerate</a> au o masă extrem de densă rezultând o viteză mare de rotație, dar nu suficientă pentru a atinge viteza capabilă să favorizeze conservarea momentului unghiular, adică tendința unui corp rotativ de a compensa o contracție în dimensiune cu o creștere a vitezei de rotație. O mare parte din impulsul unghiular al stelei este <a href="/wiki/Disipare" title="Disipare">disipat</a> ca urmare a pierderii de masă prin vântul stelar.<a href="#cite_note-137">[136]</a> În ciuda acestui fapt, viteza de rotație pentru un <a href="/wiki/Pulsar" title="Pulsar">pulsar</a> poate fi foarte mare. De exemplu, pulsarul din inima <a href="/wiki/Nebuloasa_Crabului" title="Nebuloasa Crabului">nebuloasei Crabului</a>, se rotește de 30 de ori pe secundă.<a href="#cite_note-138">[137]</a> Viteza de rotație a pulsarului va încetini treptat din cauza emisiilor continue de radiații.<a href="#cite_note-139">[138]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Temperatură">Temperatură</h3>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Temperatură" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Temperatură">modificare sursă</a>]</div> Temperatura de suprafață a unei stele de secvență principală este determinată de cantitatea de energie care este produsă în nucleului său și de raza corpului ceresc. Un instrument valid pentru măsurarea sa este <a href="/w/index.php?title=Indice_de_culoare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Indice de culoare — pagină inexistentă">indicele de culoare</a>, <a href="#cite_note-astronomynotes-140">[139]</a> care este în mod normal asociat cu <a href="/wiki/Temperatur%C4%83_efectiv%C4%83" title="Temperatură efectivă">temperatura efectivă</a>, adică temperatura unui corp negru ideal care își radiază energia la aceeași luminozitate pe suprafață ca steaua. Rețineți că temperatura efectivă este doar un reprezentant al suprafeței, deoarece temperatura crește spre nucleu.<a href="#cite_note-141">[140]</a> Temperatura din regiunea nucleului unei stele este de câteva milioane de grade <a href="/wiki/Kelvin" title="Kelvin">kelvin</a>.<a href="#cite_note-aps_mss-142">[141]</a> Temperatura stelei determină viteza de ionizare a diferitelor elemente care o compun, și, prin urmare, este măsurată pornind de la linii de absorbție caracteristice spectrului stelar. Temperatura suprafeței și magnitudinea absolută sunt utilizate pentru în clasificarea stelelor (vezi clasificarea de mai jos).<a href="#cite_note-new_cosmos-40">[40]</a> Stelele masive de secvență principală pot avea temperaturi de suprafață de 50.000 K. Stele mai mici, cum ar fi Soarele, au temperaturi de suprafață de câteva mii de K. Gigantele roșii au temperaturi de suprafață relativ scăzute, de aproximativ 3.600 K; dar au, de asemenea, o luminozitate ridicată datorită suprafeței exterioare mari.<a href="#cite_note-zeilik-143">[142]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Radiație">Radiație</h2>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Radiație" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Radiație">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:52706main_hstorion_lg.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1f/52706main_hstorion_lg.jpg/290px-52706main_hstorion_lg.jpg" decoding="async" width="290" height="242" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1f/52706main_hstorion_lg.jpg/435px-52706main_hstorion_lg.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1f/52706main_hstorion_lg.jpg/580px-52706main_hstorion_lg.jpg 2x" data-file-width="1074" data-file-height="895" /></a><figcaption>Imaginea arată vântul de la steaua LL Orionis generând un arc de șoc (arcul luminos), în timp ce se ciocnește cu materialul din <a href="/wiki/Nebuloasa_Orion" title="Nebuloasa Orion">nebuloasa Orion</a> din jur.</figcaption></figure> Energia produsă de reacțiile nucleare este radiată în spațiu sub formă de <a href="/wiki/Radia%C8%9Bie_electromagnetic%C4%83" title="Radiație electromagnetică">unde</a> și <a href="/wiki/Particul%C4%83" title="Particulă">particule</a> electromagnetice. Radiația de particule emisă de o stea se manifestă ca <a href="/wiki/V%C3%A2nt_stelar" title="Vânt stelar">vânt stelar</a>,<a href="#cite_note-144">[143]</a> alcătuit din particule care provin atât din straturile exterioare ale stelei, cum ar fi protoni liberi, <a href="/wiki/Particul%C4%83_alfa" title="Particulă alfa">alfa</a>, <a href="/wiki/Particul%C4%83_beta" class="mw-redirect" title="Particulă beta">particule beta</a> și ioni de diferite tipuri, cât și din interiorul stelei, cum ar fi neutrinii. Producția de energie în nucleu este motivul pentru care stelele strălucesc atât de puternic: de fiecare dată când doi sau mai mulți nuclei atomici se contopesc pentru a forma un singur nucleu atomic al unui nou element mai greu, o cantitate mare de energie este eliberată prin radiații gamma. Pe măsură ce trece prin straturile cele mai exterioare ale stelei, radiația gamma pierde treptat energie, transformându-se în alte forme de energie electromagnetică de frecvență mai mică, cum ar fi lumina vizibilă. Culoarea unei stele, determinată de frecvența cea mai intensă a luminii vizibile, depinde de temperatura straturilor exterioare ale stelei, inclusiv de <a href="/wiki/Fotosfer%C4%83" title="Fotosferă">fotosferă</a>.<a href="#cite_note-145">[144]</a> Stelele se comportă aproximativ ca niște <a href="/wiki/Corp_absolut_negru" title="Corp absolut negru">corpuri negre</a>, ceea ce înseamnă că, pe lângă lumina vizibilă, ele emit și radiații care sunt invizibile pentru ochiul uman - de la <a href="/wiki/Unde_radio" title="Unde radio">undele radio</a> și <a href="/wiki/Infraro%C8%99u" title="Infraroșu">infraroșii</a> la <a href="/wiki/Ultraviolete" class="mw-redirect" title="Ultraviolete">ultraviolete</a>. Din punctul de vedere al energiei totale emise de o stea, nu toate componentele radiațiilor electromagnetice stelare sunt semnificative, dar toate frecvențele oferă o perspectivă asupra fizicii stelei. Folosind spectrul stelar, astronomii pot determina, de asemenea, temperatura suprafeței, gravitația la suprafață, metalicitatea și viteza de rotație a unei stele. Dacă distanța până la stea este măsurată, de exemplu prin paralaxă, atunci se poate deduce și luminozitatea stelei. Cu aceste date disponibile, caracteristicile menționate mai sus sunt estimate pe baza modelelor fizice. Cunoașterea acestor parametri ai stelei permite astronomilor să determine vârsta sa aproximativă.<a href="#cite_note-146">[145]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Luminozitate">Luminozitate</h3>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Luminozitate" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Luminozitate">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Pistol_star_and_nebula.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Pistol_star_and_nebula.jpg/220px-Pistol_star_and_nebula.jpg" decoding="async" width="220" height="221" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Pistol_star_and_nebula.jpg/330px-Pistol_star_and_nebula.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Pistol_star_and_nebula.jpg/440px-Pistol_star_and_nebula.jpg 2x" data-file-width="505" data-file-height="508" /></a><figcaption>Steaua <a href="/wiki/Pistol_(stea)" title="Pistol (stea)">Pistol</a> este una dintre cele mai luminoase și masive stele cunoscute din <a href="/wiki/Calea_Lactee" title="Calea Lactee">Calea Lactee </a>. Este situată la aproximativ 25.000 de <a href="/wiki/Ani-lumin%C4%83" class="mw-redirect" title="Ani-lumină">ani-lumină</a> de <a href="/wiki/Terra" class="mw-redirect" title="Terra">Terra</a> și are o luminozitate de zece milioane de ori mai mare decât Soarele</figcaption></figure> Luminozitatea unei stele este cantitatea de lumină și alte forme de energie radiantă emisă de o stea pe unitatea de timp; depinde strict de raza și temperatura de suprafață a stelei. Multe stele nu radiază uniform pe întreaga suprafață. De exemplu, steaua cu rotire rapidă <a href="/wiki/Vega" title="Vega">Vega</a> are un flux de energie mai mare la poli, decât de-a lungul ecuatorului său.<a href="#cite_note-147">[146]</a> Stelele mici, pitice, cum ar fi <a href="/wiki/Soare" title="Soare">Soarele</a> nostru, au, în general, discuri fără caracteristici, cu doar mici pete stelare. Stelele gigant au pete stelare mult mai mari și mai evidente,<a href="#cite_note-Michelson_Starspots-148">[147]</a> și, de asemenea, prezintă o întunecare puternică a marginilor stelare (luminozitatea scade spre marginea discului stelar).<a href="#cite_note-149">[148]</a> <a href="/wiki/Stea_eruptiv%C4%83" title="Stea eruptivă">Stelele eruptive</a> pitice roșii, cum ar fi <a href="/wiki/UV_Ceti" class="mw-redirect" title="UV Ceti">UV Ceti</a>, pot avea, de asemenea, caracteristici proeminente ale petelor stelare.<a href="#cite_note-150">[149]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Magnitudine">Magnitudine</h3>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Magnitudine" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Magnitudine">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articole principale: <a href="/wiki/Magnitudine_aparent%C4%83" title="Magnitudine aparentă">Magnitudine aparentă</a> și <a href="/wiki/Magnitudine_absolut%C4%83" title="Magnitudine absolută">Magnitudine absolută</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> Luminozitatea aparentă a unei stele este exprimată în termeni de <a href="/wiki/Magnitudine_aparent%C4%83" title="Magnitudine aparentă">magnitudine aparentă</a> a acesteia. Magnitudinea aparentă măsoară strălucirea stelei percepută de un observator; deci depinde de strălucirea reală a stelei, de distanța sa de Pământ și de modificările cauzate de atmosfera Pământului. Mărimea absolută a unei stele exprimă dimensiunea observată dacă distanța dintre Pământ și stea ar fi de 10 parseci (32,6 <a href="/wiki/Ani-lumin%C4%83" class="mw-redirect" title="Ani-lumină">ani-lumină</a>). <table class="wikitable" style="float: right; margin-left: 1em;"> <caption>Număr de stele pe magnitudine </caption> <tbody><tr> <th>Magnitudine aparentă </th> <th>Număr  de stele<a href="#cite_note-151">[150]</a> </th></tr> <tr style="text-align: center;"> <td>0 </td> <td>4 </td></tr> <tr style="text-align: center;"> <td>1 </td> <td>15 </td></tr> <tr style="text-align: center;"> <td>2 </td> <td>48 </td></tr> <tr style="text-align: center;"> <td>3 </td> <td>171 </td></tr> <tr style="text-align: center;"> <td>4 </td> <td>513 </td></tr> <tr style="text-align: center;"> <td>5 </td> <td>1.602 </td></tr> <tr style="text-align: center;"> <td>6 </td> <td>4.800 </td></tr> <tr style="text-align: center;"> <td>7 </td> <td>14.000 </td></tr></tbody></table> Atât la magnitudinea aparentă cât și la cea absolută, cu cât numărul de magnitudine este mai mic, cu atât steaua este mai strălucitoare și invers; în consecință, cele mai strălucitoare stele ajung să aibă valori de magnitudine negative. Variația luminozității (ΔL) între două stele se calculează scăzând numărul magnitudinii stelei mai strălucitoare (mb) din numărul magnitudinii stelei mai puțin strălucitoare (mf) și folosind rezultatul ca exponent al numărului 2,512; acesta este: <dl><dd><math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle \Delta {m}=m_{\mathrm {f} }-m_{\mathrm {b} }}"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mi mathvariant="normal">Δ</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>m</mi> </mrow> <mo>=</mo> <msub> <mi>m</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi mathvariant="normal">f</mi> </mrow> </mrow> </msub> <mo>−</mo> <msub> <mi>m</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi mathvariant="normal">b</mi> </mrow> </mrow> </msub> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle \Delta {m}=m_{\mathrm {f} }-m_{\mathrm {b} }}</annotation> </semantics> </math><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/925079954c7da1d32aafb1ad12c3acef894a36f1" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -0.671ex; width:15.986ex; height:2.509ex;" alt="{\displaystyle \Delta {m}=m_{\mathrm {f} }-m_{\mathrm {b} }}" /></dd> <dd><math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle 2,512^{\Delta {m}}=\Delta {L}}"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mn>2</mn> <mo>,</mo> <msup> <mn>512</mn> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi mathvariant="normal">Δ</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>m</mi> </mrow> </mrow> </msup> <mo>=</mo> <mi mathvariant="normal">Δ</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>L</mi> </mrow> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle 2,512^{\Delta {m}}=\Delta {L}}</annotation> </semantics> </math><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/ec844e63c8e6c134a2c1c6d0b61944022b333ac1" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -0.671ex; width:15.345ex; height:3.009ex;" alt="{\displaystyle 2,512^{\Delta {m}}=\Delta {L}}" /></dd></dl> Magnitudinea aparentă (m) și absolută (M) ale fiecărei stele aproape niciodată nu coincid, datorită atât luminozității sale cît și a distanței de Pământ.<a href="#cite_note-luminosity-152">[151]</a> De exemplu, strălucitoarea stea <a href="/wiki/Sirius" title="Sirius">Sirius</a> are o magnitudine aparentă de -1,44 însă o magnitudinea absolută de +1,41. Soarele are o magnitudine aparentă de -26,7, dar magnitudinea sa absolută este de numai +4,83. <a href="/wiki/Sirius" title="Sirius">Sirius</a>, cea mai strălucitoare stea de pe bolta cerească, este de aproximativ 23 de ori mai luminos decât Soarele, în timp ce <a href="/wiki/Canopus" title="Canopus">Canopus</a>, a doua stea ca strălucire, cu o magnitudine absolută de -5,53, este de aproximativ 14.000 de ori mai luminos decât Soarele. Deși Canopus este mult mai strălucitor decât Sirius, acesta din urmă apare mai luminos, deoarece este mult mai aproape: este de fapt la 8,6 <a href="/wiki/Ani-lumin%C4%83" class="mw-redirect" title="Ani-lumină">ani-lumină</a> de Pământ, în timp ce Canopus este situat la 310 ani-lumină de planeta noastră. Steaua cu cea mai mare magnitudine absolută cunoscută este <a href="/w/index.php?title=LBV_1806-20&action=edit&redlink=1" class="new" title="LBV 1806-20 — pagină inexistentă">LBV 1806-20</a>, cu o magnitudine de -14,2. Această stea este de cel puțin 5.000.000 de ori mai luminoasă decât Soarele.<a href="#cite_note-153">[152]</a> Cele mai puțin luminoase stele cunoscute în prezent se află în roiul <a href="/wiki/NGC_6397" title="NGC 6397">NGC 6397</a>: cele mai stinse pitice roșii din grup au magnitudinea 26, însă a fost descoperită și o pitică albă cu magnitudinea 28. Lumina acestor stele stinse este atât de slabă încât ar putea fi comparată cu lumina unei lumânari de tort aflată pe Lună și privită de pe Pământ.<a href="#cite_note-154">[153]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Clasificare">Clasificare</h2>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=25" title="Modifică secțiunea: Clasificare" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=25" title="Edit section's source code: Clasificare">modificare sursă</a>]</div> <table class="wikitable" style="float: right; text-align: center; margin-left: 1em;"> <caption>Temperatura la suprafață pentru diferite clase stelare<a href="#cite_note-155">[154]</a> </caption> <tbody><tr> <th>Clasă </th> <th>Temperatură </th> <th>Exemplu de stea </th></tr> <tr style="background: #aabfff"> <td>O </td> <td>33.000 K sau mai mult </td> <td><a href="/w/index.php?title=Zeta_Ophiuchi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zeta Ophiuchi — pagină inexistentă">Zeta Ophiuchi</a> </td></tr> <tr style="background: #cad7ff"> <td>B </td> <td>10.500–30.000 K </td> <td><a href="/wiki/Rigel" title="Rigel">Rigel</a> </td></tr> <tr style="background: #f8f7ff"> <td>A </td> <td>7.500–10.000 K </td> <td><a href="/wiki/Altair" title="Altair">Altair</a> </td></tr> <tr style="background: #fcf4d8"> <td>F </td> <td>6.000–7.200 K </td> <td><a href="/wiki/Procyon" title="Procyon">Procyon A</a> </td></tr> <tr style="background: #fff2a1"> <td>G </td> <td>5.500–6.000 K </td> <td><a href="/wiki/Soare" title="Soare">Soare</a> </td></tr> <tr style="background: #ffe46f"> <td>K </td> <td>4.000–5.250 K </td> <td><a href="/w/index.php?title=Epsilon_Indi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Epsilon Indi — pagină inexistentă">Epsilon Indi</a> </td></tr> <tr style="background: #ffa040"> <td>M </td> <td>2.600–3.850 K </td> <td><a href="/wiki/Proxima_Centauri" title="Proxima Centauri">Proxima Centauri</a> </td></tr></tbody></table> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Clasificare_stelar%C4%83" title="Clasificare stelară">Clasificare stelară</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> Sistemul actual de clasificare stelară își are originea la începutul secolului XX, când stelele au fost clasificate de la A la Q pe baza puterii liniei de hidrogen.<a href="#cite_note-156">[155]</a> S-a crezut că rezistența liniei de hidrogen este o funcție liniară simplă a temperaturii, însă aceasta s-a consolidat odată cu creșterea temperaturii, a atins maximul la aproape 9000 K și apoi a scăzut la temperaturi mai mari. De atunci clasificările au fost reordonate după temperatură, pe care se bazează și actuala schema modernă.<a href="#cite_note-carlos-157">[156]</a> Stelelor li se acordă o clasificare cu o singură literă în funcție de spectrele lor, variind de la tipul O, care reprezintă stele foarte fierbinți, până la M, care sunt atât de reci încât în atmosfera lor se pot forma molecule. Principalele clasificări în ordinea descrescătoare a temperaturii suprafeței sunt: O, B, A, F, G, K și M. O varietate de tipuri spectrale rare au o clasificare specială. Cele mai frecvente dintre acestea sunt tipurile L și T, care clasifică cele mai reci stele cu masă joasă și piticele cenușii. Fiecare literă are 10 subdiviziuni, numerotate de la 0 la 9, în ordinea scăderii temperaturii. Cu toate acestea, sistemul nu este perfect scalat și la temperaturi extrem de ridicate, clasele O0 și O1 pot să nu apară deloc.<a href="#cite_note-spectrum-158">[157]</a> Stelele cu același tip spectral (aceeași temperatură efectivă) pot diferi în mod clar în spectru. Datorită acestui fapt, a fost necesară introducerea celui de-al doilea parametru de clasificare - clasa de luminozitate, care este de fapt o măsură a luminozității absolute a stelei.<a href="#cite_note-FOOTNOTEChyży1997-159">[158]</a> Pe această bază, există tipurile 0 (hipergiante), III (gigante) și V (pitice din secvența principală); unii autori adaugă VII (pitice albe). Soarele este o pitică galbenă G2V aflată în secvența principală cu temperatură medie și dimensiune obișnuită. Există un nomenclator suplimentar, sub forma literelor minuscule adăugate la sfârșitul tipului spectral pentru a indica caracteristici particulare ale spectrului. De exemplu, un „e” poate indica prezența liniilor de emisie; „m” reprezintă niveluri neobișnuit de puternice de metale, iar „var” poate însemna variații de tip spectral.<a href="#cite_note-spectrum-158">[157]</a> Stelele pitice albe au propria lor clasă, care începe cu litera D. Aceasta este în continuare împărțită în clasele DA, DB, DC, DO, DZ și DQ, în funcție de tipurile de linii proeminente găsite în spectru. După această determinare, este plasată o valoare numerică care indică temperatura.<a href="#cite_note-160">[159]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Structură">Structură</h2>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=26" title="Modifică secțiunea: Structură" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=26" title="Edit section's source code: Structură">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Structur%C4%83_stelar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Structură stelară — pagină inexistentă">Structură stelară</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Star_types.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/71/Star_types.svg/220px-Star_types.svg.png" decoding="async" width="220" height="117" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/71/Star_types.svg/330px-Star_types.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/71/Star_types.svg/440px-Star_types.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="320" /></a><figcaption>Structuri interne ale stelelor din secvența principală, zone de convecție cu cicluri săgeți și zone radiative cu licăriri roșii. În stânga o <a href="/wiki/Pitic%C4%83_ro%C8%99ie" title="Pitică roșie">pitică roșie</a> cu o masă scăzută, în centru o <a href="/wiki/Pitic%C4%83_galben%C4%83" title="Pitică galbenă">pitică galbenă</a> cu masă mijlocie și în dreapta, o stea masivă albastru-alb.</figcaption></figure> Interiorul unei stele stabile se află într-o stare de <a href="/wiki/Echilibru_hidrostatic" title="Echilibru hidrostatic">echilibru hidrostatic</a>, în care cele două forțe predominante: gravitația (orientată spre centrul stelei) și o forță spre exterior datorită <a href="/wiki/Gradient_de_presiune" title="Gradient de presiune">gradientului de presiune</a> din interiorul stelei, se contrabalansează reciproc. Gradientul de presiune este stabilit prin <a href="/wiki/Gradient_de_temperatur%C4%83" title="Gradient de temperatură">gradientul de temperatură</a> al plasmei; partea exterioară a stelei este mai rece decât nucleul. Temperatura din nucleu pentru o stea de secvență principală sau pentru o stea gigant este cel puțin de ordinul 107 K. Combinația de valori ridicate de temperatură și presiune favorizează procesul de fuziune a nucleelor de hidrogen în nucleele de heliu, care eliberează suficientă energie pentru a evita colapsul stelei.<a href="#cite_note-hansen-161">[160]</a><a href="#cite_note-Schwarzschild-162">[161]</a> Deoarece nucleele atomice sunt fuzionate în nucleu, acestea emit energie sub formă de <a href="/wiki/Raze_gamma" class="mw-redirect" title="Raze gamma">raze gamma</a>. Acești fotoni interacționează cu plasma din jur, ajutînd la menținerea unei temperaturi ridicate în interiorul stelei. Stelele din secvența principală transformă hidrogenul în heliu, creând o proporție de heliu lentă dar în constantă creștere. În cele din urmă, conținutul de heliu devine predominant, iar producția de energie din nucleu încetează. În schimb, pentru stelele mai mari de 0,4 M☉, fuziunea are loc într-o zonă în expansiune treptată care înconjoară nucleul. Fuziunea nucleelor de hidrogen reduce numărul de ioni, ceea ce face ca materia nucleară să se micșoreze, dar compactarea materiei în nucleul de heliu este redusă atunci când electronii degenerează.<a href="#cite_note-163">[162]</a> Interiorul unei stele stabile se află într-o etapă de echilibru hidrostatic și termic și se caracterizează printr-un gradient de temperatură care generează un flux de energie îndreptat spre exterior. Fluxul de energie care iese din orice strat din stea se va potrivi exact cu fluxul de intrare. Interiorul unei stele are o structură bine definită, care apare împărțită în mai multe straturi. Zona de radiație este acea regiune din interiorul stelei unde transferul de energie prin radiație este suficient pentru a menține stabil fluxul de energie. În această zonă, plasma nu suferă nici perturbări, nici schimbări de masă; cu toate acestea, dacă plasma începe să manifeste instabilitate și este supusă mișcărilor convective, regiunea presupune caracteristicile <a href="/wiki/Zon%C4%83_convectiv%C4%83" title="Zonă convectivă">zonei convective</a>. Acest lucru poate apărea, de exemplu, în regiunile în care apar fluxuri de energie foarte mari, cum ar fi în apropierea nucleului sau în zone cu opacitate ridicată (ceea ce face ca transferul de căldură radiativă să fie ineficient).<a href="#cite_note-Schwarzschild-162">[161]</a> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Sun_parts_big.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Sun_parts_big.jpg/280px-Sun_parts_big.jpg" decoding="async" width="280" height="200" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Sun_parts_big.jpg/420px-Sun_parts_big.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/da/Sun_parts_big.jpg 2x" data-file-width="468" data-file-height="334" /></a><figcaption>Această diagramă prezintă o secțiune transversală a <a href="/wiki/Soare" title="Soare">Soarelui</a>.</figcaption></figure> Poziția zonelor de radiație și convective ale unei stele de secvență principală depind de clasa și masa spectrală. Stelele care au o masă de câteva ori mai mare decât masa Soarelui au zonă de convecție adânc în interior și o zonă de radiație în straturile exterioare. La stelele mai mici, cum ar fi Soarele, se întâmplă exact opusul: zona convectivă situată în straturile exterioare.<a href="#cite_note-imagine-164">[163]</a> Piticele roșii cu mai puțin de 0,4 M☉ au doar o zonă convectivă care previne acumularea unui nucleu de heliu.<a href="#cite_note-late_stages-4">[4]</a> Pentru majoritatea stelelor, zonele convective vor varia de-a lungul timpului, pe măsură ce steaua îmbătrânește și interiorul se modifică.<a href="#cite_note-Schwarzschild-162">[161]</a> <a href="/wiki/Fotosfera" class="mw-redirect" title="Fotosfera">Fotosfera</a> este acea porțiune a unei stele care este vizibilă pentru un observator. Acesta este stratul la care plasma stelei devine transparentă față de fotonii de lumină. De aici, energia generată în nucleu devine liberă să se propagă în spațiu. În fotosferă apar zone mai întunecate cauzate de activitatea magnetică a stelei: acestea sunt <a href="/wiki/Pat%C4%83_solar%C4%83" title="Pată solară">pete solare</a>, care apar întunecate deoarece au o temperatură mai mică decât restul fotosferei. Deasupra fotosferei se află <a href="/wiki/Atmosfer%C4%83_stelar%C4%83" title="Atmosferă stelară">atmosfera stelară</a>. Într-o stea de secvență principală, cum ar fi Soarele, cel mai scăzut nivel al atmosferei, chiar deasupra fotosferei, este regiunea subțire a cromosferei, în care apar <a href="/wiki/Spicule_solare" title="Spicule solare">spicule</a> și încep <a href="/wiki/Erup%C8%9Bie_solar%C4%83" title="Erupție solară">erupțiile stelare</a>. Deasupra acesteia se află regiunea de tranziție, cu o lîțime de 100 km, unde temperatura crește rapid. Dincolo de aceasta este <a href="/wiki/Coroan%C4%83_solar%C4%83" class="mw-redirect" title="Coroană solară">coroana stelară</a>, un volum de plasmă supraîncălzită care se poate extinde spre exterior la câteva milioane de kilometri.<a href="#cite_note-165">[164]</a> Existența unei coroane pare să fie dependentă de o zonă convectivă în straturile exterioare ale stelei.<a href="#cite_note-imagine-164">[163]</a> În ciuda temperaturii ridicate, coroana emite foarte puțină lumină, datorită densității sale scăzute de gaz. Coroana Soarelui este vizibilă în mod normal numai în timpul unei <a href="/wiki/Eclips%C4%83_solar%C4%83" class="mw-redirect" title="Eclipsă solară">eclipse solare</a>. Din coroană, un <a href="/wiki/V%C3%A2nt_stelar" title="Vânt stelar">vânt stelar</a> de particule de plasmă se extinde în afara stelei, până când interacționează cu mediul interstelar. Pentru Soare, influența vântului său solar se extinde în întreaga regiune în formă de bule numită <a href="/wiki/Heliosfer%C4%83" title="Heliosferă">heliosferă</a>.<a href="#cite_note-166">[165]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Mecanisme_ale_reacțiilor_nucleare">Mecanisme ale reacțiilor nucleare</h2>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=27" title="Modifică secțiunea: Mecanisme ale reacțiilor nucleare" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=27" title="Edit section's source code: Mecanisme ale reacțiilor nucleare">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Nucleosinteza_stelar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nucleosinteza stelară — pagină inexistentă">Nucleosinteza stelară</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r13393782/mw-parser-output/.tmulti">.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{display:flex;flex-direction:column}.mw-parser-output .tmulti .trow{display:flex;flex-direction:row;clear:left;flex-wrap:wrap;width:100%;box-sizing:border-box}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{margin:1px;float:left}.mw-parser-output .tmulti .theader{clear:both;font-weight:bold;text-align:center;align-self:center;background-color:transparent;width:100%}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:left;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption-center{text-align:center;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .text-align-left{text-align:left}.mw-parser-output .tmulti .text-align-right{text-align:right}.mw-parser-output .tmulti .text-align-center{text-align:center}@media all and (max-width:720px){.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{width:100%!important;box-sizing:border-box;max-width:none!important;align-items:center}.mw-parser-output .tmulti .trow{justify-content:center}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{float:none!important;max-width:100%!important;box-sizing:border-box;text-align:center}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:center}}</style><div class="thumb tmulti tright"><div class="thumbinner" style="width:204px;max-width:204px"><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:202px;max-width:202px"><div class="thumbimage"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Fusion_in_the_Sun.svg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Fusion_in_the_Sun.svg/200px-Fusion_in_the_Sun.svg.png" decoding="async" width="200" height="286" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Fusion_in_the_Sun.svg/300px-Fusion_in_the_Sun.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Fusion_in_the_Sun.svg/400px-Fusion_in_the_Sun.svg.png 2x" data-file-width="700" data-file-height="1000" /></a></div><div class="thumbcaption">Diagrama lanțului proton-proton</div></div></div><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:202px;max-width:202px"><div class="thumbimage"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:CNO_Cycle.svg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/21/CNO_Cycle.svg/200px-CNO_Cycle.svg.png" decoding="async" width="200" height="200" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/21/CNO_Cycle.svg/300px-CNO_Cycle.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/21/CNO_Cycle.svg/400px-CNO_Cycle.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="1000" /></a></div><div class="thumbcaption">Ciclul carbon-azot-oxigen</div></div></div></div></div> În interiorul nucleelor stelelor au loc o multitudine de reacții de fuziune nucleară, în funcție de masa și compoziția stelei. În timpul secvenței principale, reacțiile predominante sunt cele ale fuziunii hidrogenului, în care patru nuclee de <a href="/wiki/Hidrogen" title="Hidrogen">hidrogen</a> (fiecare constând dintr-un singur proton) se unesc pentru a forma un nucleu de <a href="/wiki/Heliu" title="Heliu">heliu</a> (doi protoni și doi neutroni). Cu toate acestea, masa netă a nucleelor de heliu este mai mică decât masa totală a nucleelor inițiale de hidrogen. Această masă pierdută este transformată în energie electromagnetică, conform relației de <a href="/wiki/Echivalen%C8%9B%C4%83_mas%C4%83%E2%80%93energie" class="mw-redirect" title="Echivalență masă–energie">echivalență masă–energie</a> E = mc2.<a href="#cite_note-sunshine-3">[3]</a> Procesul de fuziune a hidrogenului este sensibil la temperatură, astfel încât chiar și cel mai mic șoc termic afectează viteza cu care au loc reacțiile. Drept urmare, temperatura de bază a stelelor secvenței principale variază de la minim 4 milioane K, pentru o stea mică de clasa M, la 40 de milioane K pentru o stea masivă din clasa O.<a href="#cite_note-aps_mss-142">[141]</a> La <a href="/wiki/Soare" title="Soare">Soare</a>, al cărui nucleu atinge 10 milioane K, hidrogenul fuzionează pentru a forma heliu în reacția lanțului proton-proton:<a href="#cite_note-synthesis-167">[166]</a> <dl><dd>4<a href="/w/index.php?title=Hidrogen-1&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hidrogen-1 — pagină inexistentă">1H</a> → 2<a href="/wiki/Deuteriu" title="Deuteriu">2H</a> + 2<a href="/wiki/Pozitron" title="Pozitron">e+</a> + 2<a href="/wiki/Neutrin" title="Neutrin">νe</a>(2 x 0,4 M<a href="/wiki/Electronvolt" title="Electronvolt">eV</a>)</dd> <dd>2<a href="/wiki/Pozitron" title="Pozitron">e+</a> + 2<a href="/wiki/Pozitron" title="Pozitron">e</a>− → 2<a href="/wiki/Foton" title="Foton">γ</a> (2 x 1,0 MeV)</dd> <dd>21H + 22H → 2<a href="/w/index.php?title=Helium-3&action=edit&redlink=1" class="new" title="Helium-3 — pagină inexistentă">3He</a> + 2<a href="/wiki/Foton" title="Foton">γ</a> (2 x 5,5 MeV)</dd> <dd>23He → <a href="/wiki/Heliu-4" title="Heliu-4">4He</a> + 21H (12,9 MeV)</dd></dl> Aceste reacții au ca rezultat reacția generală: <dl><dd>41H → 4He + 2e+ + 2γ + 2νe (26,7 MeV)</dd></dl> unde e+ este un pozitron, γ este un foton cu raze gamma, νe este un neutrin și H și He sunt izotopi de hidrogen și, respectiv, heliu. Energia eliberată de această reacție este exprimată în milioane de electroni volți, ceea ce este de fapt doar o cantitate mică din energia totală eliberată. Un număr enorm de reacții apar constant, producând toată energia necesară pentru a susține radiația stelei. În comparație, arderea a două molecule de hidrogen cu o moleculă de gaz de oxigen eliberează doar 5,7 eV. <table class="wikitable" style="float: left; margin-right: 1.0em;"> <caption>Masa stelară minimă necesară pentru fuziune </caption> <tbody><tr> <th>Element </th> <th><a href="/wiki/Mas%C4%83_solar%C4%83" title="Masă solară">Mase solare</a> </th></tr> <tr> <td>Hidrogen</td> <td style="text-align: center;">0.01 </td></tr> <tr> <td>Heliu</td> <td style="text-align: center;">0.4 </td></tr> <tr> <td>Carbon</td> <td style="text-align: center;">5<a href="#cite_note-168">[167]</a> </td></tr> <tr> <td>Neon</td> <td style="text-align: center;">8 </td></tr></tbody></table> În stelele mai masive, fuziunea nu se produce prin lanțul proton-proton, ci prin ciclul carbon-azot-oxigen (ciclul CNO), un proces mai „eficient”, dar foarte sensibil la temperatură, care necesită cel puțin 40 de milioane K pentru a avea loc.<a href="#cite_note-synthesis-167">[166]</a> La stelele evoluate, cu nuclee de 100 de milioane K și mase între 0,5 și 10 M☉, heliul poate fi transformat în carbon în <a href="/wiki/Procesul_triplu-alfa" title="Procesul triplu-alfa">procesul triplu-alfa</a> care folosește elementul <a href="/wiki/Beriliu" title="Beriliu">beriliu</a>:<a href="#cite_note-synthesis-167">[166]</a> <dl><dd>4He + 4He + 92 keV → <a href="/w/index.php?title=Izotopi_de_beriliu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Izotopi de beriliu — pagină inexistentă">8*Be</a></dd> <dd>4He + 8*Be + 67 keV → 12*C</dd> <dd>12*C → <a href="/wiki/Carbon-12" class="mw-redirect" title="Carbon-12">12C</a> + γ + 7,4 MeV</dd></dl> Pentru o reacție generală de: <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kernfusionen0_en.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/Kernfusionen0_en.png/220px-Kernfusionen0_en.png" decoding="async" width="220" height="293" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/Kernfusionen0_en.png/330px-Kernfusionen0_en.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/Kernfusionen0_en.png/440px-Kernfusionen0_en.png 2x" data-file-width="1125" data-file-height="1500" /></a><figcaption>Prezentare generală a proceselor consecutive de fuziune în stele masive</figcaption></figure> <dl><dd>34He → 12C + γ + 7,2 MeV</dd></dl> Cele mai masive stele sunt capabile să fuzioneze chiar și cele mai grele elemente, într-un nucleu în contracție progresivă, prin diferite procese nucleosintetice, specifice fiecărui element: carbon, neon și oxigen. Etapa finală în procesul de nucleosinteză stelară este fuziunea <a href="/wiki/Siliciu" title="Siliciu">siliciului</a>, care implică sinteza izotopului stabil de fier-56.<a href="#cite_note-synthesis-167">[166]</a> Orice fuziune ulterioară ar fi un <a href="/wiki/Proces_endoterm" title="Proces endoterm">proces endotermic</a> care consumă energie, astfel încât energia suplimentară poate fi produsă doar prin colaps gravitațional. <table class="wikitable" style="float: left; margin-right: 1.0em;"> <tbody><tr> <th valign="bottom">Combustibil nuclear </th> <th valign="bottom">Temperatură (milioane K) </th> <th valign="bottom">Densitate (kg/cm3) </th> <th valign="bottom">Durata fuziunii (τ în ani) </th></tr> <tr style="text-align:center;"> <td>H </td> <td>37 </td> <td>0,0045 </td> <td>8,1 milioane </td></tr> <tr style="text-align:center;"> <td>He </td> <td>188 </td> <td>0,97 </td> <td>1,2 milioane </td></tr> <tr style="text-align:center;"> <td>C </td> <td>870 </td> <td>170 </td> <td>976 </td></tr> <tr style="text-align:center;"> <td>Ne </td> <td>1.570 </td> <td>3.100 </td> <td>0,6 </td></tr> <tr style="text-align:center;"> <td>O </td> <td>1.980 </td> <td>5.550 </td> <td>1,25 </td></tr> <tr style="text-align:center;"> <td>S/Si </td> <td>3.340 </td> <td>33.400 </td> <td>0,0315<a href="#cite_note-169">[168]</a> </td></tr></tbody></table> Tabelul din stânga arată cantitatea de timp necesară pentru ca o stea de 20 M☉ să consume întregul combustibil nuclear. Ca o stea a secvenței principale din clasa O, aceasta ar fi de 8 ori mai mare decât raza solară și de 62.000 de ori luminozitatea Soarelui.<a href="#cite_note-170">[169]</a> <div style="clear:both"></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=28" title="Modifică secțiunea: Note" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=28" title="Edit section's source code: Note">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-references-wrap"><ol class="references"> <li id="cite_note-113"><a href="#cite_ref-113">^</a> De-a lungul timpului, norii moleculari din care se formează stelele sunt îmbogățiți din ce în ce mai mult de elementele grele produse prin procesul de nucleosinteză, de cele mai vechi stele. Acestea, ajungând în ultimele etape ale evoluției lor, explodează ca supernove sau eliberează straturile exterioare sub formă de nebuloase planetare, răspândind aceste elemente în spațiu. </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Referințe">Referințe</h2>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=29" title="Modifică secțiunea: Referințe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=29" title="Edit section's source code: Referințe">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-ESA-2019-1">^ <a href="#cite_ref-ESA-2019_1-0">a</a> <a href="#cite_ref-ESA-2019_1-1">b</a> <cite class="citation web">Staff (<time datetime="2019">2019</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.esa.int/Our_Activities/Space_Science/Herschel/How_many_stars_are_there_in_the_Universe">„How Many Stars Are There In The Universe?”</a>. <a href="/wiki/European_Space_Agency" class="mw-redirect" title="European Space Agency">European Space Agency</a>. Accesat în <time datetime="2019-09-21">21 septembrie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=European+Space+Agency&rft.atitle=How+Many+Stars+Are+There+In+The+Universe%3F&rft.date=2019&rft.au=Staff&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.esa.int%2FOur_Activities%2FSpace_Science%2FHerschel%2FHow_many_stars_are_there_in_the_Universe&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style> </li> <li id="cite_note-ReferenceA-2">^ <a href="#cite_ref-ReferenceA_2-0">a</a> <a href="#cite_ref-ReferenceA_2-1">b</a> <cite class="citation book">Marov, Mikhail Ya. (<time datetime="2015">2015</time>). „The Structure of the Universe”. The Fundamentals of Modern Astrophysics. pp. 279–294. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1007%2F978-1-4614-8730-2_10">10.1007/978-1-4614-8730-2_10</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4614-8729-6" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4614-8729-6">978-1-4614-8729-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=The+Structure+of+the+Universe&rft.btitle=The+Fundamentals+of+Modern+Astrophysics&rft.pages=279-294&rft.date=2015&rft_id=info%3Adoi%2F10.1007%2F978-1-4614-8730-2_10&rft.isbn=978-1-4614-8729-6&rft.aulast=Marov&rft.aufirst=Mikhail+Ya.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-sunshine-3">^ <a href="#cite_ref-sunshine_3-0">a</a> <a href="#cite_ref-sunshine_3-1">b</a> <cite class="citation web">Bahcall, John N. (<time datetime="2000-06-29">29 iunie 2000</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://nobelprize.org/nobel_prizes/physics/articles/fusion/index.html">„How the Sun Shines”</a>. Nobel Foundation. Accesat în <time datetime="2006-08-30">30 august 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=How+the+Sun+Shines&rft.pub=Nobel+Foundation&rft.date=2000-06-29&rft.aulast=Bahcall&rft.aufirst=John+N.&rft_id=http%3A%2F%2Fnobelprize.org%2Fnobel_prizes%2Fphysics%2Farticles%2Ffusion%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-late_stages-4">^ <a href="#cite_ref-late_stages_4-0">a</a> <a href="#cite_ref-late_stages_4-1">b</a> <a href="#cite_ref-late_stages_4-2">c</a> <cite class="citation web">Richmond, Michael. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://spiff.rit.edu/classes/phys230/lectures/planneb/planneb.html">„Late stages of evolution for low-mass stars”</a>. Rochester Institute of Technology. Accesat în <time datetime="2006-08-04">4 august 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Late+stages+of+evolution+for+low-mass+stars&rft.pub=Rochester+Institute+of+Technology&rft.aulast=Richmond&rft.aufirst=Michael&rft_id=http%3A%2F%2Fspiff.rit.edu%2Fclasses%2Fphys230%2Flectures%2Fplanneb%2Fplanneb.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-5"><a href="#cite_ref-5">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080210154901/http://observe.arc.nasa.gov/nasa/space/stellardeath/stellardeath_intro.html">„Stellar Evolution & Death”</a>. NASA Observatorium. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://observe.arc.nasa.gov/nasa/space/stellardeath/stellardeath_intro.html">original</a> la <time datetime="2008-02-10">10 februarie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2006-06-08">8 iunie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Stellar+Evolution+%26+Death&rft.pub=NASA+Observatorium&rft_id=http%3A%2F%2Fobserve.arc.nasa.gov%2Fnasa%2Fspace%2Fstellardeath%2Fstellardeath_intro.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-iben-6">^ <a href="#cite_ref-iben_6-0">a</a> <a href="#cite_ref-iben_6-1">b</a> <cite class="citation journal">Iben, Icko Jr. (<time datetime="1991">1991</time>). „Single and binary star evolution”. Astrophysical Journal Supplement Series. 76: 55–114. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1991ApJS...76...55I">1991ApJS...76...55I</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F191565">10.1086/191565</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0067-0049">0067-0049</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astrophysical+Journal+Supplement+Series&rft.atitle=Single+and+binary+star+evolution&rft.volume=76&rft.pages=55-114&rft.date=1991&rft.issn=0067-0049&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F191565&rft_id=info%3Abibcode%2F1991ApJS...76...55I&rft.aulast=Iben&rft.aufirst=Icko+Jr.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-forbes-7">^ <a href="#cite_ref-forbes_7-0">a</a> <a href="#cite_ref-forbes_7-1">b</a> <cite class="citation book">Forbes, George (<time datetime="1909">1909</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gutenberg.org/ebooks/8172">History of Astronomy</a>. London: Watts & Co. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-153-62774-0" title="Special:Referințe în cărți/978-1-153-62774-0">978-1-153-62774-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=History+of+Astronomy&rft.place=London&rft.pub=Watts+%26+Co.&rft.date=1909&rft.isbn=978-1-153-62774-0&rft.aulast=Forbes&rft.aufirst=George&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.gutenberg.org%2Febooks%2F8172&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-8"><a href="#cite_ref-8">^</a> <cite class="citation book">Hevelius, Johannis (<time datetime="1690">1690</time>). Firmamentum Sobiescianum, sive Uranographia. Gdansk.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Firmamentum+Sobiescianum%2C+sive+Uranographia&rft.place=Gdansk&rft.date=1690&rft.aulast=Hevelius&rft.aufirst=Johannis&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-9"><a href="#cite_ref-9">^</a> <cite class="citation web">Tøndering, Claus. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20191121041104/http://www.webexhibits.org/calendars/calendar-ancient.html">„Other ancient calendars”</a>. WebExhibits. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://webexhibits.org/calendars/calendar-ancient.html">original</a> la <time datetime="2019-11-21">21 noiembrie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2006-12-10">10 decembrie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Other+ancient+calendars&rft.pub=WebExhibits&rft.aulast=T%C3%B8ndering&rft.aufirst=Claus&rft_id=http%3A%2F%2Fwebexhibits.org%2Fcalendars%2Fcalendar-ancient.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-10"><a href="#cite_ref-10">^</a> <cite class="citation journal">von Spaeth, Ove (<time datetime="2000">2000</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.moses-egypt.net/star-map/senmut1-mapdate_en.asp">„Dating the Oldest Egyptian Star Map”</a>. Centaurus. 42 (3): 159–179. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2000Cent...42..159V">2000Cent...42..159V</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1034%2Fj.1600-0498.2000.420301.x">10.1034/j.1600-0498.2000.420301.x</a>. Accesat în <time datetime="2007-10-21">21 octombrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Centaurus&rft.atitle=Dating+the+Oldest+Egyptian+Star+Map&rft.volume=42&rft.issue=3&rft.pages=159-179&rft.date=2000&rft_id=info%3Adoi%2F10.1034%2Fj.1600-0498.2000.420301.x&rft_id=info%3Abibcode%2F2000Cent...42..159V&rft.aulast=von+Spaeth&rft.aufirst=Ove&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.moses-egypt.net%2Fstar-map%2Fsenmut1-mapdate_en.asp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-north_1995_30_31-11"><a href="#cite_ref-north_1995_30_31_11-0">^</a> <cite class="citation book">North, John (<time datetime="1995">1995</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/nortonhistoryofa0000nort">The Norton History of Astronomy and Cosmology<img alt="Necesită înregistrare gratuită" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/9px-Lock-blue-alt-2.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/14px-Lock-blue-alt-2.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/18px-Lock-blue-alt-2.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></a>. New York and London: W.W. Norton & Company. pp. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/nortonhistoryofa0000nort/page/30">30–31</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-393-03656-5" title="Special:Referințe în cărți/978-0-393-03656-5">978-0-393-03656-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Norton+History+of+Astronomy+and+Cosmology&rft.place=New+York+and+London&rft.pages=30-31&rft.pub=W.W.+Norton+%26+Company&rft.date=1995&rft.isbn=978-0-393-03656-5&rft.aulast=North&rft.aufirst=John&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fnortonhistoryofa0000nort&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-12"><a href="#cite_ref-12">^</a> <cite class="citation book">Murdin, P. (<time datetime="2000">2000</time>). „Aristillus (c. 200 BC)”. Encyclopedia of Astronomy and Astrophysics. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2000eaa..bookE3440.">2000eaa..bookE3440.</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1888%2F0333750888%2F3440">10.1888/0333750888/3440</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-333-75088-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-333-75088-9">978-0-333-75088-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Aristillus+%28c.+200+BC%29&rft.btitle=Encyclopedia+of+Astronomy+and+Astrophysics&rft.date=2000&rft_id=info%3Adoi%2F10.1888%2F0333750888%2F3440&rft_id=info%3Abibcode%2F2000eaa..bookE3440.&rft.isbn=978-0-333-75088-9&rft.aulast=Murdin&rft.aufirst=P.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-13"><a href="#cite_ref-13">^</a> <cite class="citation book">Grasshoff, Gerd (<time datetime="1990">1990</time>). The history of Ptolemy's star catalogue. Springer. pp. 1–5. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-387-97181-0" title="Special:Referințe în cărți/978-0-387-97181-0">978-0-387-97181-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+history+of+Ptolemy%27s+star+catalogue&rft.pages=1-5&rft.pub=Springer&rft.date=1990&rft.isbn=978-0-387-97181-0&rft.aulast=Grasshoff&rft.aufirst=Gerd&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-14"><a href="#cite_ref-14">^</a> <cite class="citation web">Pinotsis, Antonios D. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://conferences.phys.uoa.gr/jets2008/historical.html">„Astronomy in Ancient Rhodes”</a>. Section of Astrophysics, Astronomy and Mechanics, Department of Physics, University of Athens. Accesat în <time datetime="2009-06-02">2 iunie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Astronomy+in+Ancient+Rhodes&rft.pub=Section+of+Astrophysics%2C+Astronomy+and+Mechanics%2C+Department+of+Physics%2C+University+of+Athens&rft.aulast=Pinotsis&rft.aufirst=Antonios+D.&rft_id=http%3A%2F%2Fconferences.phys.uoa.gr%2Fjets2008%2Fhistorical.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-clark-15"><a href="#cite_ref-clark_15-0">^</a> <cite class="citation conference">Clark, D. H.; Stephenson, F. R. (<time datetime="1981-06-29">29 iunie 1981</time>). „The Historical Supernovae”. Supernovae: A survey of current research; Proceedings of the Advanced Study Institute. Cambridge, UK: Dordrecht, D. Reidel Publishing Co. pp. 355–370. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1982ASIC...90..355C">1982ASIC...90..355C</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=conference&rft.atitle=The+Historical+Supernovae&rft.btitle=Supernovae%3A+A+survey+of+current+research%3B+Proceedings+of+the+Advanced+Study+Institute&rft.place=Cambridge%2C+UK&rft.pages=355-370&rft.pub=Dordrecht%2C+D.+Reidel+Publishing+Co&rft.date=1981-06-29&rft_id=info%3Abibcode%2F1982ASIC...90..355C&rft.aulast=Clark&rft.aufirst=D.+H.&rft.au=Stephenson%2C+F.+R.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-16"><a href="#cite_ref-16">^</a> <cite class="citation journal">Zhao, Fu-Yuan; Strom, R. G.; Jiang, Shi-Yang (<time datetime="2006">2006</time>). „The Guest Star of AD185 Must Have Been a Supernova”. Chinese Journal of Astronomy and Astrophysics. 6 (5): 635–640. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2006ChJAA...6..635Z">2006ChJAA...6..635Z</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1088%2F1009-9271%2F6%2F5%2F17">10.1088/1009-9271/6/5/17</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Chinese+Journal+of+Astronomy+and+Astrophysics&rft.atitle=The+Guest+Star+of+AD185+Must+Have+Been+a+Supernova&rft.volume=6&rft.issue=5&rft.pages=635-640&rft.date=2006&rft_id=info%3Adoi%2F10.1088%2F1009-9271%2F6%2F5%2F17&rft_id=info%3Abibcode%2F2006ChJAA...6..635Z&rft.aulast=Zhao&rft.aufirst=Fu-Yuan&rft.au=Strom%2C+R.+G.&rft.au=Jiang%2C+Shi-Yang&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-17"><a href="#cite_ref-17">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200512190611/https://www.noao.edu/outreach/press/pr03/pr0304.html">„Astronomers Peg Brightness of History's Brightest Star”</a>. NAOA News. <time datetime="2003-03-05">5 martie 2003</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.noao.edu/outreach/press/pr03/pr0304.html">original</a> la <time datetime="2020-05-12">12 mai 2020</time>. Accesat în <time datetime="2006-06-08">8 iunie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Astronomers+Peg+Brightness+of+History%27s+Brightest+Star&rft.pub=NAOA+News&rft.date=2003-03-05&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.noao.edu%2Foutreach%2Fpress%2Fpr03%2Fpr0304.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-SN1054-18"><a href="#cite_ref-SN1054_18-0">^</a> <cite class="citation web">Frommert, Hartmut; Kronberg, Christine (<time datetime="2006-08-30">30 august 2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://messier.seds.org/more/m001_sn.html">„Supernova 1054 – Creation of the Crab Nebula”</a>. SEDS. University of Arizona.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=SEDS&rft.atitle=Supernova+1054+%E2%80%93+Creation+of+the+Crab+Nebula&rft.date=2006-08-30&rft.aulast=Frommert&rft.aufirst=Hartmut&rft.au=Kronberg%2C+Christine&rft_id=http%3A%2F%2Fmessier.seds.org%2Fmore%2Fm001_sn.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-PASP1942-19"><a href="#cite_ref-PASP1942_19-0">^</a> <cite class="citation journal">Duyvendak, J. J. L. (aprilie 1942). „Further Data Bearing on the Identification of the Crab Nebula with the Supernova of 1054 A.D. Part I. The Ancient Oriental Chronicles”. Publications of the Astronomical Society of the Pacific. 54 (318): 91–94. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1942PASP...54...91D">1942PASP...54...91D</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F125409">10.1086/125409</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Publications+of+the+Astronomical+Society+of+the+Pacific&rft.atitle=Further+Data+Bearing+on+the+Identification+of+the+Crab+Nebula+with+the+Supernova+of+1054+A.D.+Part+I.+The+Ancient+Oriental+Chronicles&rft.volume=54&rft.issue=318&rft.pages=91-94&rft.date=1942-04&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F125409&rft_id=info%3Abibcode%2F1942PASP...54...91D&rft.aulast=Duyvendak&rft.aufirst=J.+J.+L.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> <cite class="citation journal">Mayall, N. U.; Oort, Jan Hendrik (aprilie 1942). „Further Data Bearing on the Identification of the Crab Nebula with the Supernova of 1054 A.D. Part II. The Astronomical Aspects”. Publications of the Astronomical Society of the Pacific. 54 (318): 95–104. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1942PASP...54...95M">1942PASP...54...95M</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F125410">10.1086/125410</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Publications+of+the+Astronomical+Society+of+the+Pacific&rft.atitle=Further+Data+Bearing+on+the+Identification+of+the+Crab+Nebula+with+the+Supernova+of+1054+A.D.+Part+II.+The+Astronomical+Aspects&rft.volume=54&rft.issue=318&rft.pages=95-104&rft.date=1942-04&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F125410&rft_id=info%3Abibcode%2F1942PASP...54...95M&rft.aulast=Mayall&rft.aufirst=N.+U.&rft.au=Oort%2C+Jan+Hendrik&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-20"><a href="#cite_ref-20">^</a> <cite class="citation journal">Brecher, K.; et al. (<time datetime="1983">1983</time>). „Ancient records and the Crab Nebula supernova”. The Observatory. 103: 106–113. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1983Obs...103..106B">1983Obs...103..106B</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Observatory&rft.atitle=Ancient+records+and+the+Crab+Nebula+supernova&rft.volume=103&rft.pages=106-113&rft.date=1983&rft_id=info%3Abibcode%2F1983Obs...103..106B&rft.aulast=Brecher&rft.aufirst=K.&rft.au=Fesen%2C+R.+A.&rft.au=Maran%2C+S.+P.&rft.au=Brandt%2C+J.+C.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-21"><a href="#cite_ref-21">^</a> <cite class="citation journal">Kennedy, Edward S. (<time datetime="1962">1962</time>). „Review: The Observatory in Islam and Its Place in the General History of the Observatory by Aydin Sayili”. Isis. 53 (2): 237–239. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F349558">10.1086/349558</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Isis&rft.atitle=Review%3A+The+Observatory+in+Islam+and+Its+Place+in+the+General+History+of+the+Observatory+by+Aydin+Sayili&rft.volume=53&rft.issue=2&rft.pages=237-239&rft.date=1962&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F349558&rft.aulast=Kennedy&rft.aufirst=Edward+S.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Jones-22"><a href="#cite_ref-Jones_22-0">^</a> <cite class="citation book">Jones, Kenneth Glyn (<time datetime="1991">1991</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=IuhLR35I9QUC">Messier's nebulae and star clusters</a>. Cambridge University Press. p. 1. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-37079-0" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-37079-0">978-0-521-37079-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Messier%27s+nebulae+and+star+clusters&rft.pages=1&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1991&rft.isbn=978-0-521-37079-0&rft.aulast=Jones&rft.aufirst=Kenneth+Glyn&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DIuhLR35I9QUC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-23"><a href="#cite_ref-23">^</a> <cite class="citation web">Zahoor, A. (<time datetime="1997">1997</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080626074150/http://www.unhas.ac.id/~rhiza/saintis/biruni.html">„Al-Biruni”</a>. Hasanuddin University. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.unhas.ac.id/~rhiza/saintis/biruni.html">original</a> la <time datetime="2008-06-26">26 iunie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2007-10-21">21 octombrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Al-Biruni&rft.pub=Hasanuddin+University&rft.date=1997&rft.aulast=Zahoor&rft.aufirst=A.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.unhas.ac.id%2F~rhiza%2Fsaintis%2Fbiruni.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Montada-24"><a href="#cite_ref-Montada_24-0">^</a> <cite class="citation encyclopaedia">Montada, Josep Puig (<time datetime="2007-09-28">28 septembrie 2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://plato.stanford.edu/entries/ibn-bajja">„Ibn Bajja”</a>. Stanford Encyclopedia of Philosophy. Accesat în <time datetime="2008-07-11">11 iulie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Ibn+Bajja&rft.btitle=Stanford+Encyclopedia+of+Philosophy&rft.date=2007-09-28&rft.aulast=Montada&rft.aufirst=Josep+Puig&rft_id=http%3A%2F%2Fplato.stanford.edu%2Fentries%2Fibn-bajja&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-he_history-25">^ <a href="#cite_ref-he_history_25-0">a</a> <a href="#cite_ref-he_history_25-1">b</a> <a href="#cite_ref-he_history_25-2">c</a> <cite class="citation web">Drake, Stephen A. (<time datetime="2006-08-17">17 august 2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://heasarc.gsfc.nasa.gov/docs/heasarc/headates/heahistory.html">„A Brief History of High-Energy (X-ray & Gamma-Ray) Astronomy”</a>. NASA HEASARC. Accesat în <time datetime="2006-08-24">24 august 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=A+Brief+History+of+High-Energy+%28X-ray+%26+Gamma-Ray%29+Astronomy&rft.pub=NASA+HEASARC&rft.date=2006-08-17&rft.aulast=Drake&rft.aufirst=Stephen+A.&rft_id=http%3A%2F%2Fheasarc.gsfc.nasa.gov%2Fdocs%2Fheasarc%2Fheadates%2Fheahistory.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-26"><a href="#cite_ref-26">^</a> <cite class="citation web">Greskovic, Peter; Rudy, Peter (<time datetime="2006-07-24">24 iulie 2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081010140635/http://www.eso.org/public/outreach/eduoff/cas/cas2004/casreports-2004/rep-228/">„Exoplanets”</a>. ESO. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eso.org/public/outreach/eduoff/cas/cas2004/casreports-2004/rep-228/">original</a> la <time datetime="2008-10-10">10 octombrie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2012-06-15">15 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Exoplanets&rft.pub=ESO&rft.date=2006-07-24&rft.aulast=Greskovic&rft.aufirst=Peter&rft.au=Rudy%2C+Peter&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eso.org%2Fpublic%2Foutreach%2Feduoff%2Fcas%2Fcas2004%2Fcasreports-2004%2Frep-228%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-27"><a href="#cite_ref-27">^</a> <cite class="citation journal">Ahmad, I. A. (<time datetime="1995">1995</time>). „The impact of the Qur'anic conception of astronomical phenomena on Islamic civilization”. Vistas in Astronomy. 39 (4): 395–403 [402]. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1995VA.....39..395A">1995VA.....39..395A</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1016%2F0083-6656%2895%2900033-X">10.1016/0083-6656(95)00033-X</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Vistas+in+Astronomy&rft.atitle=The+impact+of+the+Qur%27anic+conception+of+astronomical+phenomena+on+Islamic+civilization&rft.volume=39&rft.issue=4&rft.pages=395-403+402&rft.date=1995&rft_id=info%3Adoi%2F10.1016%2F0083-6656%2895%2900033-X&rft_id=info%3Abibcode%2F1995VA.....39..395A&rft.aulast=Ahmad&rft.aufirst=I.+A.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Setia-28"><a href="#cite_ref-Setia_28-0">^</a> <cite class="citation journal">Setia, Adi (<time datetime="2004">2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200109010911/http://www.cis-ca.org/jol/vol2-no2/adi.pdf">„Fakhr Al-Din Al-Razi on Physics and the Nature of the Physical World: A Preliminary Survey”</a> (PDF). Islam & Science. 2 (2). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cis-ca.org/jol/vol2-no2/adi.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2020-01-09">9 ianuarie 2020</time>. Accesat în <time datetime="2020-09-03">3 septembrie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Islam+%26+Science&rft.atitle=Fakhr+Al-Din+Al-Razi+on+Physics+and+the+Nature+of+the+Physical+World%3A+A+Preliminary+Survey&rft.volume=2&rft.issue=2&rft.date=2004&rft.aulast=Setia&rft.aufirst=Adi&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.cis-ca.org%2Fjol%2Fvol2-no2%2Fadi.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-29"><a href="#cite_ref-29">^</a> <cite class="citation journal">Hoskin, Michael (<time datetime="1998">1998</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stsci.edu/stsci/meetings/lisa3/hoskinm.html">„The Value of Archives in Writing the History of Astronomy”</a>. Library and Information Services in Astronomy III. 153: 207. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1998ASPC..153..207H">1998ASPC..153..207H</a>. Accesat în <time datetime="2006-08-24">24 august 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Library+and+Information+Services+in+Astronomy+III&rft.atitle=The+Value+of+Archives+in+Writing+the+History+of+Astronomy&rft.volume=153&rft.pages=207&rft.date=1998&rft_id=info%3Abibcode%2F1998ASPC..153..207H&rft.aulast=Hoskin&rft.aufirst=Michael&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stsci.edu%2Fstsci%2Fmeetings%2Flisa3%2Fhoskinm.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-30"><a href="#cite_ref-30">^</a> <cite class="citation journal">Proctor, Richard A. (<time datetime="1870">1870</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://digicoll.library.wisc.edu/cgi-bin/HistSciTech/HistSciTech-idx?type=div&did=HISTSCITECH.0012.0052.0005&isize=M">„Are any of the nebulæ star-systems?”</a>. Nature. 1 (13): 331–333. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1870Natur...1..331P">1870Natur...1..331P</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2F001331a0">10.1038/001331a0</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nature&rft.atitle=Are+any+of+the+nebul%C3%A6+star-systems%3F&rft.volume=1&rft.issue=13&rft.pages=331-333&rft.date=1870&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2F001331a0&rft_id=info%3Abibcode%2F1870Natur...1..331P&rft.aulast=Proctor&rft.aufirst=Richard+A.&rft_id=http%3A%2F%2Fdigicoll.library.wisc.edu%2Fcgi-bin%2FHistSciTech%2FHistSciTech-idx%3Ftype%3Ddiv%26did%3DHISTSCITECH.0012.0052.0005%26isize%3DM&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Bessel-31"><a href="#cite_ref-Bessel_31-0">^</a> <cite class="citation web">Frommert, Hartmut; Kronberg, Christine. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://messier.seds.org/xtra/Bios/bessel.html">„Friedrich Wilhelm Bessel”</a>. Students for the Exploration and Development of Space. Accesat în <time datetime="2014-07-05">5 iulie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Friedrich+Wilhelm+Bessel&rft.pub=Students+for+the+Exploration+and+Development+of+Space&rft.au=Frommert%2C+Hartmut%3B+Kronberg%2C+Christine&rft_id=http%3A%2F%2Fmessier.seds.org%2Fxtra%2FBios%2Fbessel.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Nume_multiple:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-32"><a href="#cite_ref-32">^</a> <cite class="citation book">Aitken, Robert G. (<time datetime="1964">1964</time>). The Binary Stars. New York: Dover Publications Inc. p. 66. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-486-61102-0" title="Special:Referințe în cărți/978-0-486-61102-0">978-0-486-61102-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Binary+Stars&rft.place=New+York&rft.pages=66&rft.pub=Dover+Publications+Inc.&rft.date=1964&rft.isbn=978-0-486-61102-0&rft.aulast=Aitken&rft.aufirst=Robert+G.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-33"><a href="#cite_ref-33">^</a> <cite class="citation web">J.J. O’Connor, E.F. Robertson. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www-history.mcs.st-andrews.ac.uk/Biographies/Savary.html">„Felix Savary, biography”</a>. Accesat în <time datetime="2011-06-22">22 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Felix+Savary%2C+biography&rft.au=J.J.+O%E2%80%99Connor%2C+E.F.+Robertson&rft_id=http%3A%2F%2Fwww-history.mcs.st-andrews.ac.uk%2FBiographies%2FSavary.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Aitken-34"><a href="#cite_ref-Aitken_34-0">^</a> <cite class="citation book">Aitken, Robert G. (<time datetime="1964">1964</time>). The Binary Stars. New York: Dover Publications.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Binary+Stars&rft.place=New+York&rft.pub=Dover+Publications&rft.date=1964&rft.aulast=Aitken&rft.aufirst=Robert+G.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-35"><a href="#cite_ref-35">^</a> <cite class="citation journal">Bessel, F.W. (<time datetime="1844">1844</time>). „On the Variations of the Proper Motions of Procyon and Sirius”. Monthly Notices of the Royal Astronomical Society. 6: 136–141.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Monthly+Notices+of+the+Royal+Astronomical+Society&rft.atitle=On+the+Variations+of+the+Proper+Motions+of+Procyon+and+Sirius&rft.volume=6&rft.pages=136-141&rft.date=1844&rft.aulast=Bessel&rft.aufirst=F.W.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-36"><a href="#cite_ref-36">^</a> <cite class="citation journal">Flammarion, Camille (<time datetime="1877">1877</time>). „The Companion of Sirius”. The Astronomical Register. 15 (176): 186–189.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Astronomical+Register&rft.atitle=The+Companion+of+Sirius&rft.volume=15&rft.issue=176&rft.pages=186-189&rft.date=1877&rft.aulast=Flammarion&rft.aufirst=Camille&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-37"><a href="#cite_ref-37">^</a> <cite class="citation web">Helge Kragh. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://arxiv.org/ftp/arxiv/papers/1609/1609.02834.pdf">„The Source of Solar Energy, ca. 1840–1910”</a> (PDF). Accesat în <time datetime="2019-06-14">14 iunie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Source+of+Solar+Energy%2C+ca.+1840%E2%80%931910&rft.au=Helge+Kragh&rft_id=https%3A%2F%2Farxiv.org%2Fftp%2Farxiv%2Fpapers%2F1609%2F1609.02834.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-38"><a href="#cite_ref-38">^</a> <cite class="citation journal">Michelson, A. A.; Pease, F. G. (<time datetime="1921">1921</time>). „Measurement of the diameter of Alpha Orionis with the interferometer”. Astrophysical Journal. 53 (5): 249–259. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1921ApJ....53..249M">1921ApJ....53..249M</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F142603">10.1086/142603</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astrophysical+Journal&rft.atitle=Measurement+of+the+diameter+of+Alpha+Orionis+with+the+interferometer&rft.volume=53&rft.issue=5&rft.pages=249-259&rft.date=1921&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F142603&rft_id=info%3Abibcode%2F1921ApJ....53..249M&rft.aulast=Michelson&rft.aufirst=A.+A.&rft.au=Pease%2C+F.+G.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-39"><a href="#cite_ref-39">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20050318221903/http://cwp.library.ucla.edu/Phase2/Payne-Gaposchkin,_Cecilia_Helena@861234567.html">„" Payne-Gaposchkin, Cecilia Helena." CWP”</a>. <a href="/wiki/University_of_California" class="mw-redirect" title="University of California">University of California</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://cwp.library.ucla.edu/Phase2/Payne-Gaposchkin,_Cecilia_Helena@861234567.html">original</a> la <time datetime="2005-03-18">18 martie 2005</time>. Accesat în <time datetime="2013-02-21">21 februarie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%22+Payne-Gaposchkin%2C+Cecilia+Helena.%22+CWP&rft.pub=University+of+California&rft_id=http%3A%2F%2Fcwp.library.ucla.edu%2FPhase2%2FPayne-Gaposchkin%2C_Cecilia_Helena%40861234567.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-new_cosmos-40">^ <a href="#cite_ref-new_cosmos_40-0">a</a> <a href="#cite_ref-new_cosmos_40-1">b</a> <a href="#cite_ref-new_cosmos_40-2">c</a> <cite class="citation book">Unsöld, Albrecht (<time datetime="2001">2001</time>). The New Cosmos (ed. 5th). New York: Springer. pp. 180–185, 215–216. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-3-540-67877-9" title="Special:Referințe în cărți/978-3-540-67877-9">978-3-540-67877-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+New+Cosmos&rft.place=New+York&rft.pages=180-185%2C+215-216&rft.edition=5th&rft.pub=Springer&rft.date=2001&rft.isbn=978-3-540-67877-9&rft.aulast=Uns%C3%B6ld&rft.aufirst=Albrecht&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-41"><a href="#cite_ref-41">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rssd.esa.int/index.php?project=HIPPARCOS&page=esa_msa">„Millennium Star Atlas marks the completion of ESA's Hipparcos Mission”</a>. ESA. <time datetime="1997-12-08">8 decembrie 1997</time>. Accesat în <time datetime="2007-08-05">5 august 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Millennium+Star+Atlas+marks+the+completion+of+ESA%27s+Hipparcos+Mission&rft.date=1997-12-08&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rssd.esa.int%2Findex.php%3Fproject%3DHIPPARCOS%26page%3Desa_msa&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-42"><a href="#cite_ref-42">^</a> e.g. <cite class="citation journal">Battinelli, Paolo; Demers, Serge; Letarte, Bruno (<time datetime="2003">2003</time>). „Carbon Star Survey in the Local Group. V. The Outer Disk of M31”. The Astronomical Journal. 125 (3): 1298–1308. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2003AJ....125.1298B">2003AJ....125.1298B</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F346274">10.1086/346274</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Astronomical+Journal&rft.atitle=Carbon+Star+Survey+in+the+Local+Group.+V.+The+Outer+Disk+of+M31&rft.volume=125&rft.issue=3&rft.pages=1298-1308&rft.date=2003&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F346274&rft_id=info%3Abibcode%2F2003AJ....125.1298B&rft.aulast=Battinelli&rft.aufirst=Paolo&rft.au=Demers%2C+Serge&rft.au=Letarte%2C+Bruno&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-43"><a href="#cite_ref-43">^</a> <cite class="citation web">Villard, Ray; Freedman, Wendy L. (<time datetime="1994-10-26">26 octombrie 1994</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://hubblesite.org/newscenter/archive/releases/1994/1994/49/text/">„Hubble Space Telescope Measures Precise Distance to the Most Remote Galaxy Yet”</a>. Hubble Site. Accesat în <time datetime="2007-08-05">5 august 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Hubble+Space+Telescope+Measures+Precise+Distance+to+the+Most+Remote+Galaxy+Yet&rft.pub=Hubble+Site&rft.date=1994-10-26&rft.aulast=Villard&rft.aufirst=Ray&rft.au=Freedman%2C+Wendy+L.&rft_id=http%3A%2F%2Fhubblesite.org%2Fnewscenter%2Farchive%2Freleases%2F1994%2F1994%2F49%2Ftext%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-44"><a href="#cite_ref-44">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://hubblesite.org/newscenter/archive/releases/1999/19/text/">„Hubble Completes Eight-Year Effort to Measure Expanding Universe”</a>. Hubble Site. <time datetime="1999-05-25">25 mai 1999</time>. Accesat în <time datetime="2007-08-02">2 august 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Hubble+Completes+Eight-Year+Effort+to+Measure+Expanding+Universe&rft.date=1999-05-25&rft_id=http%3A%2F%2Fhubblesite.org%2Fnewscenter%2Farchive%2Freleases%2F1999%2F19%2Ftext%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-45"><a href="#cite_ref-45">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150630223830/http://news.ubc.ca/2007/01/08/archive-media-releases-2007-mr-07-001/">„UBC Prof., alumnus discover most distant star clusters: a billion light-years away”</a>. UBC Public Affairs. <time datetime="2007-01-08">8 ianuarie 2007</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.ubc.ca/2007/01/08/archive-media-releases-2007-mr-07-001/">original</a> la <time datetime="2015-06-30">30 iunie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-06-28">28 iunie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=UBC+Prof.%2C+alumnus+discover+most+distant+star+clusters%3A+a+billion+light-years+away.&rft.date=2007-01-08&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.ubc.ca%2F2007%2F01%2F08%2Farchive-media-releases-2007-mr-07-001%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-NAT-20180228-46"><a href="#cite_ref-NAT-20180228_46-0">^</a> <cite class="citation journal">Gibney, Elizabeth (<time datetime="2018-02-28">28 februarie 2018</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nature.com/articles/d41586-018-02616-8">„Astronomers detect light from the Universe's first stars – Surprises in signal from cosmic dawn also hint at presence of dark matter”</a>. <a href="/wiki/Nature_(journal)" class="mw-redirect" title="Nature (journal)">Nature</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2Fd41586-018-02616-8">10.1038/d41586-018-02616-8</a>. Accesat în <time datetime="2018-02-28">28 februarie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nature&rft.atitle=Astronomers+detect+light+from+the+Universe%27s+first+stars+%E2%80%93+Surprises+in+signal+from+cosmic+dawn+also+hint+at+presence+of+dark+matter.&rft.date=2018-02-28&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2Fd41586-018-02616-8&rft.aulast=Gibney&rft.aufirst=Elizabeth&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nature.com%2Farticles%2Fd41586-018-02616-8&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-NA-20180402-47"><a href="#cite_ref-NA-20180402_47-0">^</a> <cite class="citation journal">Kelly, Patrick L.; et al. (<time datetime="2018-04-02">2 aprilie 2018</time>). „Extreme magnification of an individual star at redshift 1.5 by a galaxy-cluster lens”. <a href="/wiki/Nature_(journal)" class="mw-redirect" title="Nature (journal)">Nature</a>. 2 (4): 334–342. <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/1706.10279">1706.10279</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2018NatAs...2..334K">2018NatAs...2..334K</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2Fs41550-018-0430-3">10.1038/s41550-018-0430-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nature&rft.atitle=Extreme+magnification+of+an+individual+star+at+redshift+1.5+by+a+galaxy-cluster+lens&rft.volume=2&rft.issue=4&rft.pages=334-342&rft.date=2018-04-02&rft_id=info%3Aarxiv%2F1706.10279&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2Fs41550-018-0430-3&rft_id=info%3Abibcode%2F2018NatAs...2..334K&rft.au=Kelly%2C+Patrick+L.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-SPC-20180402-48"><a href="#cite_ref-SPC-20180402_48-0">^</a> <cite class="citation web">Howell, Elizabeth (<time datetime="2018-04-02">2 aprilie 2018</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.space.com/40171-cosmic-alignment-reveals-most-distant-star-yet.html">„Rare Cosmic Alignment Reveals Most Distant Star Ever Seen”</a>. <a href="/wiki/Space.com" title="Space.com">Space.com</a>. Accesat în <time datetime="2018-04-02">2 aprilie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Space.com&rft.atitle=Rare+Cosmic+Alignment+Reveals+Most+Distant+Star+Ever+Seen&rft.date=2018-04-02&rft.aulast=Howell&rft.aufirst=Elizabeth&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.space.com%2F40171-cosmic-alignment-reveals-most-distant-star-yet.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-49"><a href="#cite_ref-49">^</a> <cite class="citation journal">Hashimoto, Takuya; Laporte, Nicolas; Mawatari, Ken; Ellis, Richard S.; Inoue, Akio K.; Zackrisson, Erik; Roberts-Borsani, Guido; Zheng, Wei; Tamura, Yoichi; Bauer, Franz E.; Fletcher, Thomas; Harikane, Yuichi; Hatsukade, Bunyo; Hayatsu, Natsuki H.; Matsuda, Yuichi; Matsuo, Hiroshi; Okamoto, Takashi; Ouchi, Masami; Pelló, Roser; Rydberg, Claes-Erik; Shimizu, Ikkoh; Taniguchi, Yoshiaki; Umehata, Hideki; Yoshida, Naoki (mai 2018). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eso.org/public/archives/releases/sciencepapers/eso1815/eso1815a.pdf">„The onset of star formation 250 million years after Big Bang”</a> (PDF). Nature. 557 (7705): 392–395. <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/1805.05966">1805.05966</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2018Natur.557..392H">2018Natur.557..392H</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2Fs41586-018-0117-z">10.1038/s41586-018-0117-z</a>. <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29769675">29769675</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nature&rft.atitle=The+onset+of+star+formation+250+million+years+after+Big+Bang&rft.volume=557&rft.issue=7705&rft.pages=392-395&rft.date=2018-05&rft_id=info%3Aarxiv%2F1805.05966&rft_id=info%3Apmid%2F29769675&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2Fs41586-018-0117-z&rft_id=info%3Abibcode%2F2018Natur.557..392H&rft.aulast=Hashimoto&rft.aufirst=Takuya&rft.au=Laporte%2C+Nicolas&rft.au=Mawatari%2C+Ken&rft.au=Ellis%2C+Richard+S.&rft.au=Inoue%2C+Akio+K.&rft.au=Zackrisson%2C+Erik&rft.au=Roberts-Borsani%2C+Guido&rft.au=Zheng%2C+Wei&rft.au=Tamura%2C+Yoichi&rft.au=Bauer%2C+Franz+E.&rft.au=Fletcher%2C+Thomas&rft.au=Harikane%2C+Yuichi&rft.au=Hatsukade%2C+Bunyo&rft.au=Hayatsu%2C+Natsuki+H.&rft.au=Matsuda%2C+Yuichi&rft.au=Matsuo%2C+Hiroshi&rft.au=Okamoto%2C+Takashi&rft.au=Ouchi%2C+Masami&rft.au=Pell%C3%B3%2C+Roser&rft.au=Rydberg%2C+Claes-Erik&rft.au=Shimizu%2C+Ikkoh&rft.au=Taniguchi%2C+Yoshiaki&rft.au=Umehata%2C+Hideki&rft.au=Yoshida%2C+Naoki&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eso.org%2Fpublic%2Farchives%2Freleases%2Fsciencepapers%2Feso1815%2Feso1815a.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Prsa16-50">^ <a href="#cite_ref-Prsa16_50-0">a</a> <a href="#cite_ref-Prsa16_50-1">b</a> <a href="#cite_ref-Prsa16_50-2">c</a> <a href="#cite_ref-Prsa16_50-3">d</a> <cite class="citation journal">Prsa, A.; Harmanec, P.; Torres, G.; Mamajek, E.; et al. (<time datetime="2016">2016</time>). „Nominal values for selected solar and planetary quantities: IAU 2015 Resolution B3”. Astronomical Journal. 152 (2): 41. <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/1605.09788">1605.09788</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2016AJ....152...41P">2016AJ....152...41P</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.3847%2F0004-6256%2F152%2F2%2F41">10.3847/0004-6256/152/2/41</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astronomical+Journal&rft.atitle=Nominal+values+for+selected+solar+and+planetary+quantities%3A+IAU+2015+Resolution+B3&rft.volume=152&rft.issue=2&rft.pages=41&rft.date=2016&rft_id=info%3Aarxiv%2F1605.09788&rft_id=info%3Adoi%2F10.3847%2F0004-6256%2F152%2F2%2F41&rft_id=info%3Abibcode%2F2016AJ....152...41P&rft.aulast=Prsa&rft.aufirst=A.&rft.au=Harmanec%2C+P.&rft.au=Torres%2C+G.&rft.au=Mamajek%2C+E.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-51"><a href="#cite_ref-51">^</a> <cite class="citation journal">Woodward, P. R. (<time datetime="1978">1978</time>). „Theoretical models of star formation”. Annual Review of Astronomy and Astrophysics. 16 (1): 555–584. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1978ARA&A..16..555W">1978ARA&A..16..555W</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1146%2Fannurev.aa.16.090178.003011">10.1146/annurev.aa.16.090178.003011</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Annual+Review+of+Astronomy+and+Astrophysics&rft.atitle=Theoretical+models+of+star+formation&rft.volume=16&rft.issue=1&rft.pages=555-584&rft.date=1978&rft_id=info%3Adoi%2F10.1146%2Fannurev.aa.16.090178.003011&rft_id=info%3Abibcode%2F1978ARA%26A..16..555W&rft.aulast=Woodward&rft.aufirst=P.+R.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-52"><a href="#cite_ref-52">^</a> <cite class="citation journal">Lada, C. J.; Lada, E. A. (<time datetime="2003">2003</time>). „Embedded Clusters in Molecular Clouds”. Annual Review of Astronomy and Astrophysics. 41 (1): 57–115. <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/0301540">astro-ph/0301540</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2003ARA&A..41...57L">2003ARA&A..41...57L</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1146%2Fannurev.astro.41.011802.094844">10.1146/annurev.astro.41.011802.094844</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Annual+Review+of+Astronomy+and+Astrophysics&rft.atitle=Embedded+Clusters+in+Molecular+Clouds&rft.volume=41&rft.issue=1&rft.pages=57-115&rft.date=2003&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F0301540&rft_id=info%3Adoi%2F10.1146%2Fannurev.astro.41.011802.094844&rft_id=info%3Abibcode%2F2003ARA%26A..41...57L&rft.aulast=Lada&rft.aufirst=C.+J.&rft.au=Lada%2C+E.+A.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-53"><a href="#cite_ref-53">^</a> <cite class="citation book">Kwok, Sun (<time datetime="2000">2000</time>). The origin and evolution of planetary nebulae. Cambridge astrophysics series. 33. Cambridge University Press. pp. 103–104. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-62313-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-62313-1">978-0-521-62313-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+origin+and+evolution+of+planetary+nebulae&rft.series=Cambridge+astrophysics+series&rft.pages=103-104&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2000&rft.isbn=978-0-521-62313-1&rft.aulast=Kwok&rft.aufirst=Sun&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-adams-54">^ <a href="#cite_ref-adams_54-0">a</a> <a href="#cite_ref-adams_54-1">b</a> <cite class="citation conference">Adams, Fred C.; Laughlin, Gregory; Graves, Genevieve J.M. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190711072446/http://www.astroscu.unam.mx/rmaa/RMxAC..22/PDF/RMxAC..22_adams.pdf">„Red Dwarfs and the End of the Main Sequence”</a> (PDF). Gravitational Collapse: From Massive Stars to Planets. Revista Mexicana de Astronomía y Astrofísica. pp. 46–49. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2004RMxAC..22...46A">2004RMxAC..22...46A</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.astroscu.unam.mx/rmaa/RMxAC..22/PDF/RMxAC..22_adams.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2019-07-11">11 iulie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2008-06-24">24 iunie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=conference&rft.atitle=Red+Dwarfs+and+the+End+of+the+Main+Sequence&rft.btitle=Gravitational+Collapse%3A+From+Massive+Stars+to+Planets&rft.pages=46-49&rft.pub=Revista+Mexicana+de+Astronom%C3%ADa+y+Astrof%C3%ADsica&rft_id=info%3Abibcode%2F2004RMxAC..22...46A&rft.aulast=Adams&rft.aufirst=Fred+C.&rft.au=Laughlin%2C+Gregory&rft.au=Graves%2C+Genevieve+J.M.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.astroscu.unam.mx%2Frmaa%2FRMxAC..22%2FPDF%2FRMxAC..22_adams.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-55"><a href="#cite_ref-55">^</a> <cite class="citation journal">Elmegreen, B. G.; Lada, C. J. (<time datetime="1977">1977</time>). „Sequential formation of subgroups in OB associations”. Astrophysical Journal, Part 1. 214: 725–741. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1977ApJ...214..725E">1977ApJ...214..725E</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F155302">10.1086/155302</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astrophysical+Journal%2C+Part+1&rft.atitle=Sequential+formation+of+subgroups+in+OB+associations&rft.volume=214&rft.pages=725-741&rft.date=1977&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F155302&rft_id=info%3Abibcode%2F1977ApJ...214..725E&rft.aulast=Elmegreen&rft.aufirst=B.+G.&rft.au=Lada%2C+C.+J.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-56"><a href="#cite_ref-56">^</a> <cite class="citation journal">Getman, K. V.; et al. (<time datetime="2012">2012</time>). „The Elephant Trunk Nebula and the Trumpler 37 cluster: contribution of triggered star formation to the total population of an H II region”. Monthly Notices of the Royal Astronomical Society. 426 (4): 2917–2943. <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/1208.1471">1208.1471</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2012MNRAS.426.2917G">2012MNRAS.426.2917G</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1111%2Fj.1365-2966.2012.21879.x">10.1111/j.1365-2966.2012.21879.x</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Monthly+Notices+of+the+Royal+Astronomical+Society&rft.atitle=The+Elephant+Trunk+Nebula+and+the+Trumpler+37+cluster%3A+contribution+of+triggered+star+formation+to+the+total+population+of+an+H+II+region&rft.volume=426&rft.issue=4&rft.pages=2917-2943&rft.date=2012&rft_id=info%3Aarxiv%2F1208.1471&rft_id=info%3Adoi%2F10.1111%2Fj.1365-2966.2012.21879.x&rft_id=info%3Abibcode%2F2012MNRAS.426.2917G&rft.aulast=Getman&rft.aufirst=K.+V.&rft.au=Feigelson%2C+E.+D.&rft.au=Sicilia-Aguilar%2C+A.&rft.au=Broos%2C+P.+S.&rft.au=Kuhn%2C+M.+A.&rft.au=Garmire%2C+G.+P.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-57"><a href="#cite_ref-57">^</a> <cite class="citation book">Smith, Michael David (<time datetime="2004">2004</time>). The Origin of Stars. Imperial College Press. pp. 57–68. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-86094-501-4" title="Special:Referințe în cărți/978-1-86094-501-4">978-1-86094-501-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Origin+of+Stars&rft.pages=57-68&rft.pub=Imperial+College+Press&rft.date=2004&rft.isbn=978-1-86094-501-4&rft.aulast=Smith&rft.aufirst=Michael+David&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-58"><a href="#cite_ref-58">^</a> <cite class="citation web">Seligman, Courtney. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080623190408/http://courtneyseligman.com/text/stars/starevol2.htm">„Slow Contraction of Protostellar Cloud”</a>. Self-published. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://courtneyseligman.com/text/stars/starevol2.htm">original</a> la <time datetime="2008-06-23">23 iunie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2006-09-05">5 septembrie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Self-published&rft.atitle=Slow+Contraction+of+Protostellar+Cloud&rft.aulast=Seligman&rft.aufirst=Courtney&rft_id=http%3A%2F%2Fcourtneyseligman.com%2Ftext%2Fstars%2Fstarevol2.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-59"><a href="#cite_ref-59">^</a> <cite class="citation conference">Bally, J.; Morse, J.; Reipurth, B. (<time datetime="1996">1996</time>). „The Birth of Stars: Herbig-Haro Jets, Accretion and Proto-Planetary Disks”. În Benvenuti, Piero; Macchetto, F.D.; Schreier, Ethan J. Science with the Hubble Space Telescope – II. Proceedings of a workshop held in Paris, France, December 4–8, 1995. Space Telescope Science Institute. p. 491. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1996swhs.conf..491B">1996swhs.conf..491B</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=conference&rft.atitle=The+Birth+of+Stars%3A+Herbig-Haro+Jets%2C+Accretion+and+Proto-Planetary+Disks&rft.btitle=Science+with+the+Hubble+Space+Telescope+%E2%80%93+II.+Proceedings+of+a+workshop+held+in+Paris%2C+France%2C+December+4%E2%80%938%2C+1995&rft.pages=491&rft.pub=Space+Telescope+Science+Institute&rft.date=1996&rft_id=info%3Abibcode%2F1996swhs.conf..491B&rft.aulast=Bally&rft.aufirst=J.&rft.au=Morse%2C+J.&rft.au=Reipurth%2C+B.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-smith04-60"><a href="#cite_ref-smith04_60-0">^</a> <cite class="citation book">Smith, Michael David (<time datetime="2004">2004</time>). The origin of stars. Imperial College Press. p. 176. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-86094-501-4" title="Special:Referințe în cărți/978-1-86094-501-4">978-1-86094-501-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+origin+of+stars&rft.pages=176&rft.pub=Imperial+College+Press&rft.date=2004&rft.isbn=978-1-86094-501-4&rft.aulast=Smith&rft.aufirst=Michael+David&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-61"><a href="#cite_ref-61">^</a> <cite class="citation news">Megeath, Tom (<time datetime="2010-05-11">11 mai 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.esa.int/esaCP/SEMFEAKPO8G_index_0.html">„Herschel finds a hole in space”</a>. ESA. Accesat în <time datetime="2010-05-17">17 mai 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Herschel+finds+a+hole+in+space&rft.date=2010-05-11&rft.aulast=Megeath&rft.aufirst=Tom&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.esa.int%2FesaCP%2FSEMFEAKPO8G_index_0.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-62"><a href="#cite_ref-62">^</a> <cite class="citation journal">Duquennoy, A.; Mayor, M. (<time datetime="1991">1991</time>). „Multiplicity among solar-type stars in the solar neighbourhood. II – Distribution of the orbital elements in an unbiased sample”. Astronomy & Astrophysics. 248 (2): 485–524. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1991A&A...248..485D">1991A&A...248..485D</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astronomy+%26+Astrophysics&rft.atitle=Multiplicity+among+solar-type+stars+in+the+solar+neighbourhood.+II+%E2%80%93+Distribution+of+the+orbital+elements+in+an+unbiased+sample&rft.volume=248&rft.issue=2&rft.pages=485-524&rft.date=1991&rft_id=info%3Abibcode%2F1991A%26A...248..485D&rft.aulast=Duquennoy&rft.aufirst=A.&rft.au=Mayor%2C+M.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Mengel-63"><a href="#cite_ref-Mengel_63-0">^</a> <cite class="citation journal">J. G. Mengel; P. Demarque; A. V.Sweigart; P. G. Gross (<time datetime="1979">1979</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1979ApJS...40..733M">„Stellar evolution from the zero-age main sequence”</a>. Astrophysical Journal Supplement Series. 40: 733–791.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astrophysical+Journal+Supplement+Series&rft.atitle=Stellar+evolution+from+the+zero-age+main+sequence&rft.volume=40&rft.pages=733-791&rft.date=1979&rft.au=J.+G.+Mengel&rft.au=P.+Demarque&rft.au=A.+V.Sweigart&rft.au=P.+G.+Gross&rft_id=http%3A%2F%2Fadsabs.harvard.edu%2Fabs%2F1979ApJS...40..733M&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-64"><a href="#cite_ref-64">^</a> <cite class="citation journal">Mengel, J. G.; et al. (<time datetime="1979">1979</time>). „Stellar evolution from the zero-age main sequence”. Astrophysical Journal Supplement Series. 40: 733–791. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1979ApJS...40..733M">1979ApJS...40..733M</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F190603">10.1086/190603</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astrophysical+Journal+Supplement+Series&rft.atitle=Stellar+evolution+from+the+zero-age+main+sequence&rft.volume=40&rft.pages=733-791&rft.date=1979&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F190603&rft_id=info%3Abibcode%2F1979ApJS...40..733M&rft.aulast=Mengel&rft.aufirst=J.+G.&rft.au=Demarque%2C+P.&rft.au=Sweigart%2C+A.+V.&rft.au=Gross%2C+P.+G.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-sun_future-65">^ <a href="#cite_ref-sun_future_65-0">a</a> <a href="#cite_ref-sun_future_65-1">b</a> <cite class="citation journal">Sackmann, I. J.; Boothroyd, A. I.; Kraemer, K. E. (<time datetime="1993">1993</time>). „Our Sun. III. Present and Future”. Astrophysical Journal. 418: 457. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1993ApJ...418..457S">1993ApJ...418..457S</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F173407">10.1086/173407</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astrophysical+Journal&rft.atitle=Our+Sun.+III.+Present+and+Future&rft.volume=418&rft.pages=457&rft.date=1993&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F173407&rft_id=info%3Abibcode%2F1993ApJ...418..457S&rft.aulast=Sackmann&rft.aufirst=I.+J.&rft.au=Boothroyd%2C+A.+I.&rft.au=Kraemer%2C+K.+E.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-66"><a href="#cite_ref-66">^</a> <cite class="citation journal">Wood, B. E.; et al. (<time datetime="2002">2002</time>). „Measured Mass-Loss Rates of Solar-like Stars as a Function of Age and Activity”. The Astrophysical Journal. 574 (1): 412–425. <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/0203437">astro-ph/0203437</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2002ApJ...574..412W">2002ApJ...574..412W</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F340797">10.1086/340797</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Astrophysical+Journal&rft.atitle=Measured+Mass-Loss+Rates+of+Solar-like+Stars+as+a+Function+of+Age+and+Activity&rft.volume=574&rft.issue=1&rft.pages=412-425&rft.date=2002&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F0203437&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F340797&rft_id=info%3Abibcode%2F2002ApJ...574..412W&rft.aulast=Wood&rft.aufirst=B.+E.&rft.au=M%C3%BCller%2C+H.-R.&rft.au=Zank%2C+G.+P.&rft.au=Linsky%2C+J.+L.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-67"><a href="#cite_ref-67">^</a> <cite class="citation journal">de Loore, C.; de Greve, J. P.; Lamers, H. J. G. L. M. (<time datetime="1977">1977</time>). „Evolution of massive stars with mass loss by stellar wind”. Astronomy and Astrophysics. 61 (2): 251–259. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1977A&A....61..251D">1977A&A....61..251D</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astronomy+and+Astrophysics&rft.atitle=Evolution+of+massive+stars+with+mass+loss+by+stellar+wind&rft.volume=61&rft.issue=2&rft.pages=251-259&rft.date=1977&rft_id=info%3Abibcode%2F1977A%26A....61..251D&rft.aulast=de+Loore&rft.aufirst=C.&rft.au=de+Greve%2C+J.+P.&rft.au=Lamers%2C+H.+J.+G.+L.+M.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-68"><a href="#cite_ref-68">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20151118161020/http://certificate.ulo.ucl.ac.uk/modules/year_one/ROG/stellar_evolution/conWebDoc.727.html">„The evolution of stars between 50 and 100 times the mass of the Sun”</a>. Royal Greenwich Observatory. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://certificate.ulo.ucl.ac.uk/modules/year_one/ROG/stellar_evolution/conWebDoc.727.html">original</a> la <time datetime="2015-11-18">18 noiembrie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-11-17">17 noiembrie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+evolution+of+stars+between+50+and+100+times+the+mass+of+the+Sun&rft.pub=Royal+Greenwich+Observatory&rft_id=http%3A%2F%2Fcertificate.ulo.ucl.ac.uk%2Fmodules%2Fyear_one%2FROG%2Fstellar_evolution%2FconWebDoc.727.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-saomainseq-69"><a href="#cite_ref-saomainseq_69-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://astronomy.swin.edu.au/cosmos/M/Main+Sequence+Lifetime">„Main Sequence Lifetime”</a>. Swinburne Astronomy Online Encyclopedia of Astronomy. Swinburne University of Technology.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Swinburne+Astronomy+Online+Encyclopedia+of+Astronomy&rft.atitle=Main+Sequence+Lifetime&rft_id=http%3A%2F%2Fastronomy.swin.edu.au%2Fcosmos%2FM%2FMain%2BSequence%2BLifetime&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-70"><a href="#cite_ref-70">^</a> <cite class="citation journal">Pizzolato, N.; et al. (<time datetime="2001">2001</time>). „Subphotospheric convection and magnetic activity dependence on metallicity and age: Models and tests”. Astronomy & Astrophysics. 373 (2): 597–607. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2001A&A...373..597P">2001A&A...373..597P</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1051%2F0004-6361%3A20010626">10.1051/0004-6361:20010626</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astronomy+%26+Astrophysics&rft.atitle=Subphotospheric+convection+and+magnetic+activity+dependence+on+metallicity+and+age%3A+Models+and+tests&rft.volume=373&rft.issue=2&rft.pages=597-607&rft.date=2001&rft_id=info%3Adoi%2F10.1051%2F0004-6361%3A20010626&rft_id=info%3Abibcode%2F2001A%26A...373..597P&rft.aulast=Pizzolato&rft.aufirst=N.&rft.au=Ventura%2C+P.&rft.au=D%27Antona%2C+F.&rft.au=Maggio%2C+A.&rft.au=Micela%2C+G.&rft.au=Sciortino%2C+S.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-71"><a href="#cite_ref-71">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20041122143115/http://www.star.ucl.ac.uk/groups/hotstar/research_massloss.html">„Mass loss and Evolution”</a>. UCL Astrophysics Group. <time datetime="2004-06-18">18 iunie 2004</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.star.ucl.ac.uk/groups/hotstar/research_massloss.html">original</a> la <time datetime="2004-11-22">22 noiembrie 2004</time>. Accesat în <time datetime="2006-08-26">26 august 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Mass+loss+and+Evolution&rft.pub=UCL+Astrophysics+Group&rft.date=2004-06-18&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.star.ucl.ac.uk%2Fgroups%2Fhotstar%2Fresearch_massloss.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-sun_future_schroder-72"><a href="#cite_ref-sun_future_schroder_72-0">^</a> <cite class="citation journal">Schröder, K.-P.; Smith, Robert Connon (<time datetime="2008">2008</time>). „Distant future of the Sun and Earth revisited”. Monthly Notices of the Royal Astronomical Society. 386 (1): 155–163. <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/0801.4031">0801.4031</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2008MNRAS.386..155S">2008MNRAS.386..155S</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1111%2Fj.1365-2966.2008.13022.x">10.1111/j.1365-2966.2008.13022.x</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Monthly+Notices+of+the+Royal+Astronomical+Society&rft.atitle=Distant+future+of+the+Sun+and+Earth+revisited&rft.volume=386&rft.issue=1&rft.pages=155-163&rft.date=2008&rft_id=info%3Aarxiv%2F0801.4031&rft_id=info%3Adoi%2F10.1111%2Fj.1365-2966.2008.13022.x&rft_id=info%3Abibcode%2F2008MNRAS.386..155S&rft.aulast=Schr%C3%B6der&rft.aufirst=K.-P.&rft.au=Smith%2C+Robert+Connon&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> See also <cite class="citation news">Palmer, Jason (<time datetime="2008-02-22">22 februarie 2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.newscientist.com/article/dn13369">„Hope dims that Earth will survive Sun's death”</a>. NewScientist.com news service. Accesat în <time datetime="2008-03-24">24 martie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=NewScientist.com+news+service&rft.atitle=Hope+dims+that+Earth+will+survive+Sun%27s+death&rft.date=2008-02-22&rft.aulast=Palmer&rft.aufirst=Jason&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.newscientist.com%2Farticle%2Fdn13369&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-73"><a href="#cite_ref-73">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.e-education.psu.edu/astro801/content/l6_p5.html">„The Evolution of Massive Stars and Type II Supernovae”</a>. Penn Stats College of Science. Accesat în <time datetime="2016-01-05">5 ianuarie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Evolution+of+Massive+Stars+and+Type+II+Supernovae&rft.pub=Penn+Stats+College+of+Science&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.e-education.psu.edu%2Fastro801%2Fcontent%2Fl6_p5.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-sneden-74"><a href="#cite_ref-sneden_74-0">^</a> <cite class="citation journal">Sneden, Christopher (<time datetime="2001-02-08">8 februarie 2001</time>). „Astronomy: The age of the Universe”. Nature. 409 (6821): 673–675. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2F35055646">10.1038/35055646</a>. <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11217843">11217843</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nature&rft.atitle=Astronomy%3A+The+age+of+the+Universe&rft.volume=409&rft.issue=6821&rft.pages=673-675&rft.date=2001-02-08&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2F35055646&rft_id=info%3Apmid%2F11217843&rft.aulast=Sneden&rft.aufirst=Christopher&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-grav_waves-75"><a href="#cite_ref-grav_waves_75-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20060912175543/http://relativity.livingreviews.org/Articles/lrr-2003-2/">„Gravitational Waves from Gravitational Collapse”</a>. Max Planck Society. <time datetime="2006">2006</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://relativity.livingreviews.org/Articles/lrr-2003-2/">original</a> la <time datetime="2006-09-12">12 septembrie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2006-09-12">12 septembrie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Gravitational+Waves+from+Gravitational+Collapse&rft.pub=Max+Planck+Society&rft.date=2006&rft_id=http%3A%2F%2Frelativity.livingreviews.org%2FArticles%2Flrr-2003-2%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Sandin-76"><a href="#cite_ref-Sandin_76-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://link.springer.com/article/10.1140/epjcd/s2005-03-003-y">„Compact stars in the standard model - and beyond”</a>, The European Physical Journal C, <time datetime="2011">2011</time>, accesat în <time datetime="2011-06-24">24 iunie 2011</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+European+Physical+Journal+C&rft.atitle=Compact+stars+in+the+standard+model+-+and+beyond&rft.date=2011&rft_id=https%3A%2F%2Flink.springer.com%2Farticle%2F10.1140%2Fepjcd%2Fs2005-03-003-y&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Liebert-77">^ <a href="#cite_ref-Liebert_77-0">a</a> <a href="#cite_ref-Liebert_77-1">b</a> <a href="#cite_ref-Liebert_77-2">c</a> <cite class="citation journal">Liebert, J. (<time datetime="1980">1980</time>). „White dwarf stars”. Annual Review of Astronomy and Astrophysics. 18 (2): 363–398. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1980ARA&A..18..363L">1980ARA&A..18..363L</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1146%2Fannurev.aa.18.090180.002051">10.1146/annurev.aa.18.090180.002051</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Annual+Review+of+Astronomy+and+Astrophysics&rft.atitle=White+dwarf+stars&rft.volume=18&rft.issue=2&rft.pages=363-398&rft.date=1980&rft_id=info%3Adoi%2F10.1146%2Fannurev.aa.18.090180.002051&rft_id=info%3Abibcode%2F1980ARA%26A..18..363L&rft.aulast=Liebert&rft.aufirst=J.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-fasi_finali-78"><a href="#cite_ref-fasi_finali_78-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://spiff.rit.edu/classes/phys230/lectures/planneb/planneb.html">„Late stages of evolution for low-mass stars”</a>. Rochester Institute of Technology. Accesat în <time datetime="2006-08-04">4 august 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Late+stages+of+evolution+for+low-mass+stars&rft.pub=Rochester+Institute+of+Technology&rft_id=http%3A%2F%2Fspiff.rit.edu%2Fclasses%2Fphys230%2Flectures%2Fplanneb%2Fplanneb.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-supernova-79">^ <a href="#cite_ref-supernova_79-0">a</a> <a href="#cite_ref-supernova_79-1">b</a> <a href="#cite_ref-supernova_79-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://heasarc.gsfc.nasa.gov/docs/objects/snrs/snrstext.html">„Introduction to Supernova Remnants”</a>. Goddard Space Flight Center. <time datetime="2006-04-06">6 aprilie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2006-07-16">16 iulie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Introduction+to+Supernova+Remnants&rft.pub=Goddard+Space+Flight+Center&rft.date=2006-04-06&rft_id=http%3A%2F%2Fheasarc.gsfc.nasa.gov%2Fdocs%2Fobjects%2Fsnrs%2Fsnrstext.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-80"><a href="#cite_ref-80">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://imagine.gsfc.nasa.gov/science/objects/neutron_stars1.html">„Neutron Stars, Pulsars, and Magnetars – Introduction”</a>. Accesat în <time datetime="2019-06-14">14 iunie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Neutron+Stars%2C+Pulsars%2C+and+Magnetars+%E2%80%93+Introduction&rft_id=https%3A%2F%2Fimagine.gsfc.nasa.gov%2Fscience%2Fobjects%2Fneutron_stars1.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-buco_nero-81"><a href="#cite_ref-buco_nero_81-0">^</a> <cite class="citation journal"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.lescienze.it/news/2008/04/02/news/il_piu_piccolo_buco_nero_mai_osservato-579926/">„Il più piccolo buco nero mai osservato”</a>. Le Scienze. <time datetime="2008">2008</time>. Accesat în <time datetime="2014-07-05">5 iulie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Le+Scienze&rft.atitle=Il+pi%C3%B9+piccolo+buco+nero+mai+osservato&rft.date=2008&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.lescienze.it%2Fnews%2F2008%2F04%2F02%2Fnews%2Fil_piu_piccolo_buco_nero_mai_osservato-579926%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Fryer-82"><a href="#cite_ref-Fryer_82-0">^</a> <cite class="citation journal">Fryer, C. L. (<time datetime="2003">2003</time>). „Black-hole formation from stellar collapse”. Classical and Quantum Gravity. 20 (10): S73–S80. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2003CQGra..20S..73F">2003CQGra..20S..73F</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1088%2F0264-9381%2F20%2F10%2F309">10.1088/0264-9381/20/10/309</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Classical+and+Quantum+Gravity&rft.atitle=Black-hole+formation+from+stellar+collapse&rft.volume=20&rft.issue=10&rft.pages=S73-S80&rft.date=2003&rft_id=info%3Adoi%2F10.1088%2F0264-9381%2F20%2F10%2F309&rft_id=info%3Abibcode%2F2003CQGra..20S..73F&rft.aulast=Fryer&rft.aufirst=C.+L.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Fryer2-83"><a href="#cite_ref-Fryer2_83-0">^</a> <cite class="citation journal">Fryer, C.L. „Mass Limits For Black Hole Formation”. Astrophysical Journal. 522 (1): 413–418. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1999ApJ...522..413F">1999ApJ...522..413F</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F307647">10.1086/307647</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astrophysical+Journal&rft.atitle=Mass+Limits+For+Black+Hole+Formation&rft.volume=522&rft.issue=1&rft.pages=413-418&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F307647&rft_id=info%3Abibcode%2F1999ApJ...522..413F&rft.aulast=Fryer&rft.aufirst=C.L.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-84"><a href="#cite_ref-84">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.universetoday.com/84596/finding-the-failed-supernovae/">„Finding the Failed Supernovae”</a>. Universe Today. <time datetime="2011">2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-06-24">24 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Finding+the+Failed+Supernovae&rft.pub=Universe+Today&rft.date=2011&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.universetoday.com%2F84596%2Ffinding-the-failed-supernovae%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-85"><a href="#cite_ref-85">^</a> <cite class="citation journal">Markus H. Thoma; Joachim Truemper; Vadim Burwitz (<time datetime="2003">2003</time>). „Strange Quark Matter in Neutron Stars? – New Results from Chandra and XMM”. Journal of Physics G: Nuclear and Particle Physics. 30 (1). <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1088%2F0954-3899%2F30%2F1%2F055">10.1088/0954-3899/30/1/055</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Journal+of+Physics+G%3A+Nuclear+and+Particle+Physics&rft.atitle=Strange+Quark+Matter+in+Neutron+Stars%3F+%E2%80%93+New+Results+from+Chandra+and+XMM&rft.volume=30&rft.issue=1&rft.date=2003&rft_id=info%3Adoi%2F10.1088%2F0954-3899%2F30%2F1%2F055&rft.au=Markus+H.+Thoma%3B+Joachim+Truemper%3B+Vadim+Burwitz&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Nume_multiple:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-86"><a href="#cite_ref-86">^</a> <cite class="citation web">Stephen Hawking. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200513054650/http://www.hawking.org.uk/into-a-black-hole.html">„Into a Black Hole”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.hawking.org.uk/into-a-black-hole.html">original</a> la <time datetime="2020-05-13">13 mai 2020</time>. Accesat în <time datetime="2019-06-14">14 iunie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Into+a+Black+Hole&rft.au=Stephen+Hawking&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.hawking.org.uk%2Finto-a-black-hole.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-SN2006gy-87"><a href="#cite_ref-SN2006gy_87-0">^</a> <cite class="citation journal">B., Boen (<time datetime="2007">2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170705122700/http://www.nasa.gov/mission_pages/chandra/news/chandra_bright_supernova.html">„NASA's Chandra Sees Brightest Supernova Ever”</a>. <a href="/wiki/NASA" title="NASA">NASA</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nasa.gov/mission_pages/chandra/news/chandra_bright_supernova.html">original</a> la <time datetime="2017-07-05">5 iulie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2011-06-24">24 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=NASA&rft.atitle=NASA%E2%80%99s+Chandra+Sees+Brightest+Supernova+Ever&rft.date=2007&rft.aulast=B.&rft.aufirst=Boen&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nasa.gov%2Fmission_pages%2Fchandra%2Fnews%2Fchandra_bright_supernova.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-88"><a href="#cite_ref-88">^</a> <cite class="citation journal">R., Sanders (<time datetime="2007">2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://hubblesite.org/newscenter/newsdesk/archive/releases/1991/12/text/">„Largest, brightest supernova ever seen may be long-sought pair-instability supernova”</a>. University of California, Berkeley. Accesat în <time datetime="2011-06-24">24 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=University+of+California%2C+Berkeley&rft.atitle=Largest%2C+brightest+supernova+ever+seen+may+be+long-sought+pair-instability+supernova&rft.date=2007&rft.aulast=R.&rft.aufirst=Sanders&rft_id=http%3A%2F%2Fhubblesite.org%2Fnewscenter%2Fnewsdesk%2Farchive%2Freleases%2F1991%2F12%2Ftext%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-89"><a href="#cite_ref-89">^</a> <cite class="citation book">Chyży, Krzysztof. Encyklopedia Geograficzna Świata (în poloneză). VIII. Wszechświat. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/83-85909-29-X" title="Special:Referințe în cărți/83-85909-29-X">83-85909-29-X</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Encyklopedia+Geograficzna+%C5%9Awiata&rft.pub=Wszech%C5%9Bwiat&rft.isbn=83-85909-29-X&rft.aulast=Chy%C5%BCy&rft.aufirst=Krzysztof&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-NYT-20161017-90"><a href="#cite_ref-NYT-20161017_90-0">^</a> <cite class="citation news">Fountain, Henry (<time datetime="2016-10-17">17 octombrie 2016</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nytimes.com/2016/10/18/science/two-trillion-galaxies-at-the-very-least.html">„Two Trillion Galaxies, at the Very Least”</a>. <a href="/wiki/The_New_York_Times" title="The New York Times">The New York Times</a>. Accesat în <time datetime="2016-10-17">17 octombrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=Two+Trillion+Galaxies%2C+at+the+Very+Least&rft.date=2016-10-17&rft.aulast=Fountain&rft.aufirst=Henry&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nytimes.com%2F2016%2F10%2F18%2Fscience%2Ftwo-trillion-galaxies-at-the-very-least.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-SU-20020201-91"><a href="#cite_ref-SU-20020201_91-0">^</a> <cite class="citation web">Mackie, Glen (<time datetime="2002-02-01">1 februarie 2002</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://astronomy.swin.edu.au/~gmackie/billions.html">„To see the Universe in a Grain of Taranaki Sand”</a>. Centre for Astrophysics and Supercomputing. Accesat în <time datetime="2017-01-28">28 ianuarie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Centre+for+Astrophysics+and+Supercomputing&rft.atitle=To+see+the+Universe+in+a+Grain+of+Taranaki+Sand&rft.date=2002-02-01&rft.aulast=Mackie&rft.aufirst=Glen&rft_id=http%3A%2F%2Fastronomy.swin.edu.au%2F~gmackie%2Fbillions.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Borenstein2010-92"><a href="#cite_ref-Borenstein2010_92-0">^</a> <cite class="citation news">Borenstein, Seth (<time datetime="2010-12-01">1 decembrie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cbsnews.com/stories/2010/12/01/tech/main7107200.shtml">„Universe's Star Count Could Triple”</a>. CBS News. Accesat în <time datetime="2011-07-14">14 iulie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=CBS+News&rft.atitle=Universe%27s+Star+Count+Could+Triple&rft.date=2010-12-01&rft.aulast=Borenstein&rft.aufirst=Seth&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.cbsnews.com%2Fstories%2F2010%2F12%2F01%2Ftech%2Fmain7107200.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-93"><a href="#cite_ref-93">^</a> <cite class="citation journal">Van Dokkum, Pieter G; Conroy, Charlie (<time datetime="2010">2010</time>). „A substantial population of low-mass stars in luminous elliptical galaxies”. Nature. 468 (7326): 940–2. <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/1009.5992">1009.5992</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2010Natur.468..940V">2010Natur.468..940V</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2Fnature09578">10.1038/nature09578</a>. <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21124316">21124316</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nature&rft.atitle=A+substantial+population+of+low-mass+stars+in+luminous+elliptical+galaxies&rft.volume=468&rft.issue=7326&rft.pages=940-2&rft.date=2010&rft_id=info%3Aarxiv%2F1009.5992&rft_id=info%3Apmid%2F21124316&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2Fnature09578&rft_id=info%3Abibcode%2F2010Natur.468..940V&rft.aulast=Van+Dokkum&rft.aufirst=Pieter+G&rft.au=Conroy%2C+Charlie&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-94"><a href="#cite_ref-94">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://hubblesite.org/newscenter/archive/releases/1997/02/text/">„Hubble Finds Intergalactic Stars”</a>. Hubble News Desk. <time datetime="1997-01-14">14 ianuarie 1997</time>. Accesat în <time datetime="2006-11-06">6 noiembrie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Hubble+Finds+Intergalactic+Stars&rft.date=1997-01-14&rft_id=http%3A%2F%2Fhubblesite.org%2Fnewscenter%2Farchive%2Freleases%2F1997%2F02%2Ftext%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-95"><a href="#cite_ref-95">^</a> <cite class="citation book">Szebehely, Victor G.; Curran, Richard B. (<time datetime="1985">1985</time>). Stability of the Solar System and Its Minor Natural and Artificial Bodies. Springer. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-90-277-2046-7" title="Special:Referințe în cărți/978-90-277-2046-7">978-90-277-2046-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Stability+of+the+Solar+System+and+Its+Minor+Natural+and+Artificial+Bodies&rft.pub=Springer&rft.date=1985&rft.isbn=978-90-277-2046-7&rft.aulast=Szebehely&rft.aufirst=Victor+G.&rft.au=Curran%2C+Richard+B.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-96"><a href="#cite_ref-96">^</a> <cite class="citation pressrelease"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cfa.harvard.edu/news/2006/pr200611.html">„Most Milky Way Stars Are Single”</a> (Press release). Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics. <time datetime="2006-01-30">30 ianuarie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2006-07-16">16 iulie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Most+Milky+Way+Stars+Are+Single&rft.pub=Harvard-Smithsonian+Center+for+Astrophysics&rft.date=2006-01-30&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.cfa.harvard.edu%2Fnews%2F2006%2Fpr200611.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-97"><a href="#cite_ref-97">^</a> 3.99 × 1013 km / (3 × 104 km/h × 24 × 365.25) = 1.5 × 105 years. </li> <li id="cite_note-98"><a href="#cite_ref-98">^</a> <cite class="citation journal">Holmberg, J.; Flynn, C. (<time datetime="2000">2000</time>). „The local density of matter mapped by Hipparcos”. Monthly Notices of the Royal Astronomical Society. 313 (2): 209–216. <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/9812404">astro-ph/9812404</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2000MNRAS.313..209H">2000MNRAS.313..209H</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1046%2Fj.1365-8711.2000.02905.x">10.1046/j.1365-8711.2000.02905.x</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Monthly+Notices+of+the+Royal+Astronomical+Society&rft.atitle=The+local+density+of+matter+mapped+by+Hipparcos&rft.volume=313&rft.issue=2&rft.pages=209-216&rft.date=2000&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F9812404&rft_id=info%3Adoi%2F10.1046%2Fj.1365-8711.2000.02905.x&rft_id=info%3Abibcode%2F2000MNRAS.313..209H&rft.aulast=Holmberg&rft.aufirst=J.&rft.au=Flynn%2C+C.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-DarkMatter-99"><a href="#cite_ref-DarkMatter_99-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070107140146/http://archives.cnn.com/2000/TECH/space/06/02/stellar.collisions/">„Astronomers: Star collisions are rampant, catastrophic”</a>. CNN News. <time datetime="2000-06-02">2 iunie 2000</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://archives.cnn.com/2000/TECH/space/06/02/stellar.collisions/">original</a> la <time datetime="2007-01-07">7 ianuarie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2014-01-21">21 ianuarie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Astronomers%3A+Star+collisions+are+rampant%2C+catastrophic&rft.date=2000-06-02&rft_id=http%3A%2F%2Farchives.cnn.com%2F2000%2FTECH%2Fspace%2F06%2F02%2Fstellar.collisions%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-100"><a href="#cite_ref-100">^</a> <cite class="citation journal">Lombardi Jr., J. C.; et al. (<time datetime="2002">2002</time>). „Stellar Collisions and the Interior Structure of Blue Stragglers”. The Astrophysical Journal. 568 (2): 939–953. <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/0107388">astro-ph/0107388</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2002ApJ...568..939L">2002ApJ...568..939L</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F339060">10.1086/339060</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Astrophysical+Journal&rft.atitle=Stellar+Collisions+and+the+Interior+Structure+of+Blue+Stragglers&rft.volume=568&rft.issue=2&rft.pages=939-953&rft.date=2002&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F0107388&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F339060&rft_id=info%3Abibcode%2F2002ApJ...568..939L&rft.aulast=Lombardi+Jr.&rft.aufirst=J.+C.&rft.au=Warren%2C+J.+S.&rft.au=Rasio%2C+F.+A.&rft.au=Sills%2C+A.&rft.au=Warren%2C+A.+R.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Bond-140283-101">^ <a href="#cite_ref-Bond-140283_101-0">a</a> <a href="#cite_ref-Bond-140283_101-1">b</a> <cite class="citation journal">H. E. Bond; E. P. Nelan; D. A. VandenBerg; G. H. Schaefer; D. Harmer (<time datetime="2013">2013</time>). „HD 140283: A Star in the Solar Neighborhood that Formed Shortly After the Big Bang”. The Astrophysical Journal Letters. 765 (1): L12. <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/1302.3180">1302.3180</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2013ApJ...765L..12B">2013ApJ...765L..12B</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1088%2F2041-8205%2F765%2F1%2FL12">10.1088/2041-8205/765/1/L12</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Astrophysical+Journal+Letters&rft.atitle=HD+140283%3A+A+Star+in+the+Solar+Neighborhood+that+Formed+Shortly+After+the+Big+Bang&rft.volume=765&rft.issue=1&rft.pages=L12&rft.date=2013&rft_id=info%3Aarxiv%2F1302.3180&rft_id=info%3Adoi%2F10.1088%2F2041-8205%2F765%2F1%2FL12&rft_id=info%3Abibcode%2F2013ApJ...765L..12B&rft.au=H.+E.+Bond&rft.au=E.+P.+Nelan&rft.au=D.+A.+VandenBerg&rft.au=G.+H.+Schaefer&rft.au=D.+Harmer&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Planck_2015-102"><a href="#cite_ref-Planck_2015_102-0">^</a> <cite class="citation journal">Planck Collaboration (<time datetime="2016">2016</time>). „Planck 2015 results. XIII. Cosmological parameters (See Table 4 on page 31 of pfd)”. Astronomy & Astrophysics. 594: A13. <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/1502.01589">1502.01589</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2016A&A...594A..13P">2016A&A...594A..13P</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1051%2F0004-6361%2F201525830">10.1051/0004-6361/201525830</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astronomy+%26+Astrophysics&rft.atitle=Planck+2015+results.+XIII.+Cosmological+parameters+%28See+Table+4+on+page+31+of+pfd%29.&rft.volume=594&rft.pages=A13&rft.date=2016&rft_id=info%3Aarxiv%2F1502.01589&rft_id=info%3Adoi%2F10.1051%2F0004-6361%2F201525830&rft_id=info%3Abibcode%2F2016A%26A...594A..13P&rft.au=Planck+Collaboration&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-103"><a href="#cite_ref-103">^</a> <cite class="citation magazine">Naftilan, S. A.; Stetson, P. B. (<time datetime="2006-07-13">13 iulie 2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.scientificamerican.com/article/how-do-scientists-determi/">„How do scientists determine the ages of stars? Is the technique really accurate enough to use it to verify the age of the universe?”</a>. Scientific American. Accesat în <time datetime="2007-05-11">11 mai 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=How+do+scientists+determine+the+ages+of+stars%3F+Is+the+technique+really+accurate+enough+to+use+it+to+verify+the+age+of+the+universe%3F&rft.date=2006-07-13&rft.aulast=Naftilan&rft.aufirst=S.+A.&rft.au=Stetson%2C+P.+B.&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.scientificamerican.com%2Farticle%2Fhow-do-scientists-determi%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-104"><a href="#cite_ref-104">^</a> <cite class="citation journal">Laughlin, G.; Bodenheimer, P.; Adams, F.C. (<time datetime="1997">1997</time>). „The End of the Main Sequence”. The Astrophysical Journal. 482 (1): 420–432. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1997ApJ...482..420L">1997ApJ...482..420L</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F304125">10.1086/304125</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Astrophysical+Journal&rft.atitle=The+End+of+the+Main+Sequence&rft.volume=482&rft.issue=1&rft.pages=420-432&rft.date=1997&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F304125&rft_id=info%3Abibcode%2F1997ApJ...482..420L&rft.aulast=Laughlin&rft.aufirst=G.&rft.au=Bodenheimer%2C+P.&rft.au=Adams%2C+F.C.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-105"><a href="#cite_ref-105">^</a> <cite class="citation book">Irwin, Judith A. (<time datetime="2007">2007</time>). Astrophysics: Decoding the Cosmos. John Wiley and Sons. p. 78. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2007adc..book.....I">2007adc..book.....I</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-470-01306-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-470-01306-9">978-0-470-01306-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Astrophysics%3A+Decoding+the+Cosmos&rft.pages=78&rft.pub=John+Wiley+and+Sons&rft.date=2007&rft_id=info%3Abibcode%2F2007adc..book.....I&rft.isbn=978-0-470-01306-9&rft.aulast=Irwin&rft.aufirst=Judith+A.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-106"><a href="#cite_ref-106">^</a> <cite class="citation journal">Fischer, D.A.; Valenti, J. (<time datetime="2005">2005</time>). „The Planet-Metallicity Correlation”. The Astrophysical Journal. 622 (2): 1102–1117. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2005ApJ...622.1102F">2005ApJ...622.1102F</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F428383">10.1086/428383</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Astrophysical+Journal&rft.atitle=The+Planet-Metallicity+Correlation&rft.volume=622&rft.issue=2&rft.pages=1102-1117&rft.date=2005&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F428383&rft_id=info%3Abibcode%2F2005ApJ...622.1102F&rft.aulast=Fischer&rft.aufirst=D.A.&rft.au=Valenti%2C+J.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-107"><a href="#cite_ref-107">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.media.inaf.it/2019/08/05/anemia-da-record-e-una-figlia-delle-prime-stelle/">„Anemia da record: è una figlia delle prime stelle”</a>. MEDIA INAF. Accesat în <time datetime="2019-08-24">24 august 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=MEDIA+INAF&rft.atitle=Anemia+da+record%3A+%C3%A8+una+figlia+delle+prime+stelle&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.media.inaf.it%2F2019%2F08%2F05%2Fanemia-da-record-e-una-figlia-delle-prime-stelle%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-108"><a href="#cite_ref-108">^</a> <cite class="citation journal"><a href="/w/index.php?title=Sofia_Feltzing&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sofia Feltzing — pagină inexistentă">Feltzing, S.</a>; Gonzalez, G. (<time datetime="2000">2000</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://lup.lub.lu.se/search/ws/files/4419103/624132.pdf">„The nature of super-metal-rich stars: Detailed abundance analysis of 8 super-metal-rich star candidates”</a> (PDF). Astronomy & Astrophysics. 367 (1): 253–265. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2001A&A...367..253F">2001A&A...367..253F</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1051%2F0004-6361%3A20000477">10.1051/0004-6361:20000477</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astronomy+%26+Astrophysics&rft.atitle=The+nature+of+super-metal-rich+stars%3A+Detailed+abundance+analysis+of+8+super-metal-rich+star+candidates&rft.volume=367&rft.issue=1&rft.pages=253-265&rft.date=2000&rft_id=info%3Adoi%2F10.1051%2F0004-6361%3A20000477&rft_id=info%3Abibcode%2F2001A%26A...367..253F&rft.aulast=Feltzing&rft.aufirst=S.&rft.au=Gonzalez%2C+G.&rft_id=http%3A%2F%2Flup.lub.lu.se%2Fsearch%2Fws%2Ffiles%2F4419103%2F624132.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-109"><a href="#cite_ref-109">^</a> <cite class="citation book">Gray, David F. (<time datetime="1992">1992</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/observationanaly0000gray/page/413">The Observation and Analysis of Stellar Photospheres</a>. Cambridge University Press. pp. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/observationanaly0000gray/page/413">413–414</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-40868-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-40868-4">978-0-521-40868-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Observation+and+Analysis+of+Stellar+Photospheres&rft.pages=413-414&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1992&rft.isbn=978-0-521-40868-4&rft.aulast=Gray&rft.aufirst=David+F.&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fobservationanaly0000gray%2Fpage%2F413&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-110"><a href="#cite_ref-110">^</a> <cite class="citation book">Jørgensen, Uffe G. (<time datetime="1997">1997</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=VW50otz5v8sC&pg=PA446">„Cool Star Models”</a>. În van Dishoeck, Ewine F. Molecules in Astrophysics: Probes and Processes. International Astronomical Union Symposia. Molecules in Astrophysics: Probes and Processes. 178. Springer Science & Business Media. p. 446. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0792345381" title="Special:Referințe în cărți/978-0792345381">978-0792345381</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Cool+Star+Models&rft.btitle=Molecules+in+Astrophysics%3A+Probes+and+Processes&rft.series=International+Astronomical+Union+Symposia.+Molecules+in+Astrophysics%3A+Probes+and+Processes&rft.pages=446&rft.pub=Springer+Science+%26+Business+Media&rft.date=1997&rft.isbn=978-0792345381&rft.aulast=J%C3%B8rgensen&rft.aufirst=Uffe+G.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DVW50otz5v8sC%26pg%3DPA446&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Pizzolato-111"><a href="#cite_ref-Pizzolato_111-0">^</a> <cite class="citation journal">N. Pizzolato; P. Ventura; F. D'Antona; A. Maggio; G. Micela; S. Sciortino (<time datetime="2001">2001</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.edpsciences.org/articles/aa/abs/2001/26/aah2701/aah2701.html">„Subphotospheric convection and magnetic activity dependence on metallicity and age: Models and tests”</a>. Astronomy & Astrophysics. 373: 597–607.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astronomy+%26+Astrophysics&rft.atitle=Subphotospheric+convection+and+magnetic+activity+dependence+on+metallicity+and+age%3A+Models+and+tests&rft.volume=373&rft.pages=597-607&rft.date=2001&rft.au=N.+Pizzolato&rft.au=P.+Ventura&rft.au=F.+D%27Antona&rft.au=A.+Maggio&rft.au=G.+Micela&rft.au=S.+Sciortino&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.edpsciences.org%2Farticles%2Faa%2Fabs%2F2001%2F26%2Faah2701%2Faah2701.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-mass_loss-112"><a href="#cite_ref-mass_loss_112-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20041122143115/http://www.star.ucl.ac.uk/groups/hotstar/research_massloss.html">„Mass loss and Evolution”</a>. UCL Astrophysics Group. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.star.ucl.ac.uk/groups/hotstar/research_massloss.html">original</a> la <time datetime="2004-11-22">22 noiembrie 2004</time>. Accesat în <time datetime="2006-08-26">26 august 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Mass+loss+and+Evolution&rft.pub=UCL+Astrophysics+Group&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.star.ucl.ac.uk%2Fgroups%2Fhotstar%2Fresearch_massloss.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-114"><a href="#cite_ref-114">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eso.org/public/news/eso9706/">„The Biggest Star in the Sky”</a>. ESO. <time datetime="1997-03-11">11 martie 1997</time>. Accesat în <time datetime="2006-07-10">10 iulie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=The+Biggest+Star+in+the+Sky&rft.date=1997-03-11&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eso.org%2Fpublic%2Fnews%2Feso9706%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-115"><a href="#cite_ref-115">^</a> <cite class="citation journal">Ragland, S.; Chandrasekhar, T.; Ashok, N. M. (<time datetime="1995">1995</time>). „Angular Diameter of Carbon Star Tx-Piscium from Lunar Occultation Observations in the Near Infrared”. Journal of Astrophysics and Astronomy. 16: 332. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1995JApAS..16..332R">1995JApAS..16..332R</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Journal+of+Astrophysics+and+Astronomy&rft.atitle=Angular+Diameter+of+Carbon+Star+Tx-Piscium+from+Lunar+Occultation+Observations+in+the+Near+Infrared&rft.volume=16&rft.pages=332&rft.date=1995&rft_id=info%3Abibcode%2F1995JApAS..16..332R&rft.aulast=Ragland&rft.aufirst=S.&rft.au=Chandrasekhar%2C+T.&rft.au=Ashok%2C+N.+M.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-dolan2016-116"><a href="#cite_ref-dolan2016_116-0">^</a> <cite class="citation journal">Dolan, Michelle M.; Mathews, Grant J.; Lam, Doan Duc; Lan, Nguyen Quynh; Herczeg, Gregory J.; Dearborn, David S. P. (<time datetime="2017">2017</time>). „Evolutionary Tracks for Betelgeuse”. The Astrophysical Journal. 819 (1): 7. <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/1406.3143">1406.3143</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2016ApJ...819....7D">2016ApJ...819....7D</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.3847%2F0004-637X%2F819%2F1%2F7">10.3847/0004-637X/819/1/7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Astrophysical+Journal&rft.atitle=Evolutionary+Tracks+for+Betelgeuse&rft.volume=819&rft.issue=1&rft.pages=7&rft.date=2017&rft_id=info%3Aarxiv%2F1406.3143&rft_id=info%3Adoi%2F10.3847%2F0004-637X%2F819%2F1%2F7&rft_id=info%3Abibcode%2F2016ApJ...819....7D&rft.aulast=Dolan&rft.aufirst=Michelle+M.&rft.au=Mathews%2C+Grant+J.&rft.au=Lam%2C+Doan+Duc&rft.au=Lan%2C+Nguyen+Quynh&rft.au=Herczeg%2C+Gregory+J.&rft.au=Dearborn%2C+David+S.+P.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-117"><a href="#cite_ref-117">^</a> <cite class="citation journal">Graham M. Harper; et al. (<time datetime="2008">2008</time>). „A New VLA-HIPPARCOS Distance to Betelgeuse and Its Implications”. The Astronomical Journal. 135 (4): 1430–1440. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2008AJ....135.1430H">2008AJ....135.1430H</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1088%2F0004-6256%2F135%2F4%2F1430">10.1088/0004-6256/135/4/1430</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Astronomical+Journal&rft.atitle=A+New+VLA-HIPPARCOS+Distance+to+Betelgeuse+and+Its+Implications&rft.volume=135&rft.issue=4&rft.pages=1430-1440&rft.date=2008&rft_id=info%3Adoi%2F10.1088%2F0004-6256%2F135%2F4%2F1430&rft_id=info%3Abibcode%2F2008AJ....135.1430H&rft.au=Graham+M.+Harper&rft.au=Brown%2C+Alexander&rft.au=Guinan%2C+Edward+F.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-118"><a href="#cite_ref-118">^</a> <cite class="citation web">Davis, Kate (<time datetime="2000-12-01">1 decembrie 2000</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20060712000904/http://www.aavso.org/vstar/vsots/1200.shtml">„Variable Star of the Month – December, 2000: Alpha Orionis”</a>. AAVSO. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.aavso.org/vstar/vsots/1200.shtml">original</a> la <time datetime="2006-07-12">12 iulie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2006-08-13">13 august 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Variable+Star+of+the+Month+%E2%80%93+December%2C+2000%3A+Alpha+Orionis&rft.pub=AAVSO&rft.date=2000-12-01&rft.aulast=Davis&rft.aufirst=Kate&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.aavso.org%2Fvstar%2Fvsots%2F1200.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Humphreys-119"><a href="#cite_ref-Humphreys_119-0">^</a> <cite class="citation journal">Roberta M. Humphreys. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://arxiv.org/PS_cache/astro-ph/pdf/0610/0610433v1.pdf">„VY Canis Majoris: The Astrophysical Basis of Its Luminosity”</a> (PDF). School of Physics and Astronomy, University of Minnesota. 55455. Accesat în <time datetime="2008-03-18">18 martie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=School+of+Physics+and+Astronomy%2C+University+of+Minnesota&rft.atitle=VY+Canis+Majoris%3A+The+Astrophysical+Basis+of+Its+Luminosity&rft.volume=55455&rft.au=Roberta+M.+Humphreys&rft_id=https%3A%2F%2Farxiv.org%2FPS_cache%2Fastro-ph%2Fpdf%2F0610%2F0610433v1.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-120"><a href="#cite_ref-120">^</a> <cite class="citation journal">Smith, Nathan (<time datetime="1998">1998</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20060927091554/http://www.astrosociety.org/pubs/mercury/9804/eta.html">„The Behemoth Eta Carinae: A Repeat Offender”</a>. Mercury Magazine. 27 (4): 20. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1998Mercu..27d..20S">1998Mercu..27d..20S</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.astrosociety.org/pubs/mercury/9804/eta.html">original</a> la <time datetime="2006-09-27">27 septembrie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2006-08-13">13 august 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Mercury+Magazine&rft.atitle=The+Behemoth+Eta+Carinae%3A+A+Repeat+Offender&rft.volume=27&rft.issue=4&rft.pages=20&rft.date=1998&rft_id=info%3Abibcode%2F1998Mercu..27d..20S&rft.aulast=Smith&rft.aufirst=Nathan&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.astrosociety.org%2Fpubs%2Fmercury%2F9804%2Feta.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-weidner-121"><a href="#cite_ref-weidner_121-0">^</a> <cite class="citation journal">Weidner, C.; Kroupa, P. (<time datetime="2004-02-11">11 februarie 2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://mnras.oxfordjournals.org/content/348/1/187.full.pdf">„Evidence for a fundamental stellar upper mass limit from clustered star formation”</a> (PDF). Monthly Notices of the Royal Astronomical Society. 348 (1): 187–191. <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/0310860">astro-ph/0310860</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2004MNRAS.348..187W">2004MNRAS.348..187W</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1111%2Fj.1365-2966.2004.07340.x">10.1111/j.1365-2966.2004.07340.x</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Monthly+Notices+of+the+Royal+Astronomical+Society&rft.atitle=Evidence+for+a+fundamental+stellar+upper+mass+limit+from+clustered+star+formation&rft.volume=348&rft.issue=1&rft.pages=187-191&rft.date=2004-02-11&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F0310860&rft_id=info%3Adoi%2F10.1111%2Fj.1365-2966.2004.07340.x&rft_id=info%3Abibcode%2F2004MNRAS.348..187W&rft.aulast=Weidner&rft.aufirst=C.&rft.au=Kroupa%2C+P.&rft_id=http%3A%2F%2Fmnras.oxfordjournals.org%2Fcontent%2F348%2F1%2F187.full.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-122"><a href="#cite_ref-122">^</a> <cite class="citation journal"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200410212238/https://www.nasa.gov/home/hqnews/2005/mar/HQ_05071_HST_galaxy.html">„NASA's Hubble Weighs in on the Heaviest Stars in the Galaxy”</a>. NASA News. <time datetime="2005">2005</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nasa.gov/home/hqnews/2005/mar/HQ_05071_HST_galaxy.html">original</a> la <time datetime="2020-04-10">10 aprilie 2020</time>. Accesat în <time datetime="2020-09-03">3 septembrie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=NASA+News&rft.atitle=NASA%E2%80%99s+Hubble+Weighs+in+on+the+Heaviest+Stars+in+the+Galaxy&rft.date=2005&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nasa.gov%2Fhome%2Fhqnews%2F2005%2Fmar%2FHQ_05071_HST_galaxy.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-hainich-123"><a href="#cite_ref-hainich_123-0">^</a> <cite class="citation journal">Hainich, R.; Rühling, U.; Todt, H.; Oskinova, L. M.; Liermann, A.; Gräfener, G.; Foellmi, C.; Schnurr, O.; Hamann, W.-R. (<time datetime="2014">2014</time>). „The Wolf-Rayet stars in the Large Magellanic Cloud”. Astronomy & Astrophysics. 565: A27. <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/1401.5474">1401.5474</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2014A&A...565A..27H">2014A&A...565A..27H</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1051%2F0004-6361%2F201322696">10.1051/0004-6361/201322696</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astronomy+%26+Astrophysics&rft.atitle=The+Wolf-Rayet+stars+in+the+Large+Magellanic+Cloud&rft.volume=565&rft.pages=A27&rft.date=2014&rft_id=info%3Aarxiv%2F1401.5474&rft_id=info%3Adoi%2F10.1051%2F0004-6361%2F201322696&rft_id=info%3Abibcode%2F2014A%26A...565A..27H&rft.aulast=Hainich&rft.aufirst=R.&rft.au=R%C3%BChling%2C+U.&rft.au=Todt%2C+H.&rft.au=Oskinova%2C+L.+M.&rft.au=Liermann%2C+A.&rft.au=Gr%C3%A4fener%2C+G.&rft.au=Foellmi%2C+C.&rft.au=Schnurr%2C+O.&rft.au=Hamann%2C+W.-R.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-124"><a href="#cite_ref-124">^</a> <cite class="citation journal">Banerjee, Sambaran; Kroupa, Pavel; Oh, Seungkyung (<time datetime="2012-10-21">21 octombrie 2012</time>). „The emergence of super-canonical stars in R136-type starburst clusters”. Monthly Notices of the Royal Astronomical Society. 426 (2): 1416–1426. <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/1208.0826">1208.0826</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2012MNRAS.426.1416B">2012MNRAS.426.1416B</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1111%2Fj.1365-2966.2012.21672.x">10.1111/j.1365-2966.2012.21672.x</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Monthly+Notices+of+the+Royal+Astronomical+Society&rft.atitle=The+emergence+of+super-canonical+stars+in+R136-type+starburst+clusters&rft.volume=426&rft.issue=2&rft.pages=1416-1426&rft.date=2012-10-21&rft_id=info%3Aarxiv%2F1208.0826&rft_id=info%3Adoi%2F10.1111%2Fj.1365-2966.2012.21672.x&rft_id=info%3Abibcode%2F2012MNRAS.426.1416B&rft.aulast=Banerjee&rft.aufirst=Sambaran&rft.au=Kroupa%2C+Pavel&rft.au=Oh%2C+Seungkyung&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-125"><a href="#cite_ref-125">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cfa.harvard.edu/news/2005/pr200531.html">„Ferreting Out The First Stars”</a>. Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics. <time datetime="2005-09-22">22 septembrie 2005</time>. Accesat în <time datetime="2006-09-05">5 septembrie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Ferreting+Out+The+First+Stars&rft.date=2005-09-22&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.cfa.harvard.edu%2Fnews%2F2005%2Fpr200531.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-AJ-20150604-126"><a href="#cite_ref-AJ-20150604_126-0">^</a> <cite class="citation journal">Sobral, David; Matthee, Jorryt; Darvish, Behnam; Schaerer, Daniel; Mobasher, Bahram; Röttgering, Huub J. A.; Santos, Sérgio; Hemmati, Shoubaneh (<time datetime="2015-06-04">4 iunie 2015</time>). „Evidence For POPIII-Like Stellar Populations In The Most Luminous LYMAN-α Emitters At The Epoch Of Re-Ionisation: Spectroscopic Confirmation”. The Astrophysical Journal. 808 (2): 139. <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/1504.01734">1504.01734</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2015ApJ...808..139S">2015ApJ...808..139S</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1088%2F0004-637x%2F808%2F2%2F139">10.1088/0004-637x/808/2/139</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Astrophysical+Journal&rft.atitle=Evidence+For+POPIII-Like+Stellar+Populations+In+The+Most+Luminous+LYMAN-%CE%B1+Emitters+At+The+Epoch+Of+Re-Ionisation%3A+Spectroscopic+Confirmation&rft.volume=808&rft.issue=2&rft.pages=139&rft.date=2015-06-04&rft_id=info%3Aarxiv%2F1504.01734&rft_id=info%3Adoi%2F10.1088%2F0004-637x%2F808%2F2%2F139&rft_id=info%3Abibcode%2F2015ApJ...808..139S&rft.aulast=Sobral&rft.aufirst=David&rft.au=Matthee%2C+Jorryt&rft.au=Darvish%2C+Behnam&rft.au=Schaerer%2C+Daniel&rft.au=Mobasher%2C+Bahram&rft.au=R%C3%B6ttgering%2C+Huub+J.+A.&rft.au=Santos%2C+S%C3%A9rgio&rft.au=Hemmati%2C+Shoubaneh&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-NYT-20150617-127"><a href="#cite_ref-NYT-20150617_127-0">^</a> <cite class="citation news"><a href="/w/index.php?title=Dennis_Overbye&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dennis Overbye — pagină inexistentă">Overbye, Dennis</a> (<time datetime="2015-06-17">17 iunie 2015</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nytimes.com/2015/06/18/science/space/astronomers-report-finding-earliest-stars-that-enriched-cosmos.html">„Astronomers Report Finding Earliest Stars That Enriched Cosmos”</a>. The New York Times. Accesat în <time datetime="2015-06-17">17 iunie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=Astronomers+Report+Finding+Earliest+Stars+That+Enriched+Cosmos&rft.date=2015-06-17&rft.aulast=Overbye&rft.aufirst=Dennis&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nytimes.com%2F2015%2F06%2F18%2Fscience%2Fspace%2Fastronomers-report-finding-earliest-stars-that-enriched-cosmos.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-SIMBAD-128"><a href="#cite_ref-SIMBAD_128-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://simbad.u-strasbg.fr/simbad/sim-id?Name=2MASS%20J05233822-1403022&Ident=%40788130&submit=submit">„2MASS J05233822-1403022”</a>. SIMBAD – Centre de Données astronomiques de Strasbourg. Accesat în <time datetime="2013-12-14">14 decembrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=2MASS+J05233822-1403022&rft.pub=SIMBAD+%E2%80%93+Centre+de+Donn%C3%A9es+astronomiques+de+Strasbourg&rft_id=http%3A%2F%2Fsimbad.u-strasbg.fr%2Fsimbad%2Fsim-id%3FName%3D2MASS%2520J05233822-1403022%26Ident%3D%2540788130%26submit%3Dsubmit&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-129"><a href="#cite_ref-129">^</a> <cite class="citation web">Boss, Alan (<time datetime="2001-04-03">3 aprilie 2001</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20060928065124/http://www.carnegieinstitution.org/News4-3%2C2001.html">„Are They Planets or What?”</a>. Carnegie Institution of Washington. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.carnegieinstitution.org/News4-3,2001.html">original</a> la <time datetime="2006-09-28">28 septembrie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2006-06-08">8 iunie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Are+They+Planets+or+What%3F&rft.pub=Carnegie+Institution+of+Washington&rft.date=2001-04-03&rft.aulast=Boss&rft.aufirst=Alan&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.carnegieinstitution.org%2FNews4-3%2C2001.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-minimum-130">^ <a href="#cite_ref-minimum_130-0">a</a> <a href="#cite_ref-minimum_130-1">b</a> <cite class="citation magazine">Shiga, David (<time datetime="2006-08-17">17 august 2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20061114221813/http://space.newscientist.com/article/dn9771-mass-cutoff-between-stars-and-brown-dwarfs-revealed.html">„Mass cut-off between stars and brown dwarfs revealed”</a>. New Scientist. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.newscientistspace.com/article/dn9771-mass-cutoff-between-stars-and-brown-dwarfs-revealed.html">original</a> la <time datetime="2006-11-14">14 noiembrie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2006-08-23">23 august 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Mass+cut-off+between+stars+and+brown+dwarfs+revealed&rft.date=2006-08-17&rft.aulast=Shiga&rft.aufirst=David&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.newscientistspace.com%2Farticle%2Fdn9771-mass-cutoff-between-stars-and-brown-dwarfs-revealed.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-131"><a href="#cite_ref-131">^</a> <cite class="citation news">Leadbeater, Elli (<time datetime="2006-08-18">18 august 2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/5260008.stm">„Hubble glimpses faintest stars”</a>. BBC. Accesat în <time datetime="2006-08-22">22 august 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Hubble+glimpses+faintest+stars&rft.date=2006-08-18&rft.aulast=Leadbeater&rft.aufirst=Elli&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F2%2Fhi%2Fscience%2Fnature%2F5260008.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-132"><a href="#cite_ref-132">^</a> <cite class="citation journal">Herman, Rhett; Tanaka, Tsunefumi (<time datetime="1999">1999</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.scientificamerican.com/article/what-causes-objects-such/">„What causes objects such as stars and black holes to spin?”</a>. Scientific American – Ask the Experts.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Scientific+American+%E2%80%93+Ask+the+Experts&rft.atitle=What+causes+objects+such+as+stars+and+black+holes+to+spin%3F&rft.date=1999&rft.aulast=Herman&rft.aufirst=Rhett&rft.au=Tanaka%2C+Tsunefumi&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.scientificamerican.com%2Farticle%2Fwhat-causes-objects-such%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-133"><a href="#cite_ref-133">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eso.org/public/news/eso0316/">„Flattest Star Ever Seen”</a>. ESO. <time datetime="2003-06-11">11 iunie 2003</time>. Accesat în <time datetime="2006-10-03">3 octombrie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Flattest+Star+Ever+Seen&rft.date=2003-06-11&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eso.org%2Fpublic%2Fnews%2Feso0316%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-134"><a href="#cite_ref-134">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nasa.gov/mission_pages/sunearth/science/solar-rotation.html">„Solar Rotation Varies by Latitude”</a>. NASA. <time datetime="2013-01-23">23 ianuarie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Solar+Rotation+Varies+by+Latitude&rft.pub=NASA&rft.date=2013-01-23&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nasa.gov%2Fmission_pages%2Fsunearth%2Fscience%2Fsolar-rotation.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-135"><a href="#cite_ref-135">^</a> <cite class="citation journal">Howard, R.; Harvey, J. (<time datetime="1970">1970</time>). „Spectroscopic Determinations of Solar Rotation”. Solar Physics. 12 (1): 23–51. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1970SoPh...12...23H">1970SoPh...12...23H</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1007%2FBF02276562">10.1007/BF02276562</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Solar+Physics&rft.atitle=Spectroscopic+Determinations+of+Solar+Rotation&rft.volume=12&rft.issue=1&rft.pages=23-51&rft.date=1970&rft_id=info%3Adoi%2F10.1007%2FBF02276562&rft_id=info%3Abibcode%2F1970SoPh...12...23H&rft.aulast=Howard&rft.aufirst=R.&rft.au=Harvey%2C+J.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-136"><a href="#cite_ref-136">^</a> <cite class="citation web">Fitzpatrick, Richard (<time datetime="2006-02-13">13 februarie 2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100104142353/http://farside.ph.utexas.edu/teaching/plasma/lectures/lectures.html">„Introduction to Plasma Physics: A graduate course”</a>. The University of Texas at Austin. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://farside.ph.utexas.edu/teaching/plasma/lectures/lectures.html">original</a> la <time datetime="2010-01-04">4 ianuarie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2006-10-04">4 octombrie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Introduction+to+Plasma+Physics%3A+A+graduate+course&rft.pub=The+University+of+Texas+at+Austin&rft.date=2006-02-13&rft.aulast=Fitzpatrick&rft.aufirst=Richard&rft_id=http%3A%2F%2Ffarside.ph.utexas.edu%2Fteaching%2Fplasma%2Flectures%2Flectures.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-137"><a href="#cite_ref-137">^</a> <cite class="citation journal">Villata, Massimo (<time datetime="1992">1992</time>). „Angular momentum loss by a stellar wind and rotational velocities of white dwarfs”. Monthly Notices of the Royal Astronomical Society. 257 (3): 450–454. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1992MNRAS.257..450V">1992MNRAS.257..450V</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1093%2Fmnras%2F257.3.450">10.1093/mnras/257.3.450</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Monthly+Notices+of+the+Royal+Astronomical+Society&rft.atitle=Angular+momentum+loss+by+a+stellar+wind+and+rotational+velocities+of+white+dwarfs&rft.volume=257&rft.issue=3&rft.pages=450-454&rft.date=1992&rft_id=info%3Adoi%2F10.1093%2Fmnras%2F257.3.450&rft_id=info%3Abibcode%2F1992MNRAS.257..450V&rft.aulast=Villata&rft.aufirst=Massimo&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-138"><a href="#cite_ref-138">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://hubblesite.org/newscenter/archive/releases/1996/22/astrofile/">„A History of the Crab Nebula”</a>. ESO. <time datetime="1996-05-30">30 mai 1996</time>. Accesat în <time datetime="2006-10-03">3 octombrie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=A+History+of+the+Crab+Nebula&rft.date=1996-05-30&rft_id=http%3A%2F%2Fhubblesite.org%2Fnewscenter%2Farchive%2Freleases%2F1996%2F22%2Fastrofile%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-139"><a href="#cite_ref-139">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.jb.man.ac.uk/distance/frontiers/pulsars/section1.html">„Properties of Pulsars”</a>. Frontiers of Modern Astronomy. Jodrell Bank Observatory, University of Manchester. Accesat în <time datetime="2018-08-17">17 august 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Frontiers+of+Modern+Astronomy&rft.atitle=Properties+of+Pulsars&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.jb.man.ac.uk%2Fdistance%2Ffrontiers%2Fpulsars%2Fsection1.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-astronomynotes-140"><a href="#cite_ref-astronomynotes_140-0">^</a> <cite class="citation web">Strobel, Nick (<time datetime="2007-08-20">20 august 2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070626090138/http://www.astronomynotes.com/starprop/s5.htm">„Properties of Stars: Color and Temperature”</a>. Astronomy Notes. Primis/McGraw-Hill, Inc. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.astronomynotes.com/starprop/s5.htm">original</a> la <time datetime="2007-06-26">26 iunie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2007-10-09">9 octombrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Astronomy+Notes&rft.atitle=Properties+of+Stars%3A+Color+and+Temperature&rft.date=2007-08-20&rft.aulast=Strobel&rft.aufirst=Nick&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.astronomynotes.com%2Fstarprop%2Fs5.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-141"><a href="#cite_ref-141">^</a> <cite class="citation web">Seligman, Courtney. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://cseligman.com/text/stars/heatflowreview.htm">„Review of Heat Flow Inside Stars”</a>. Self-published. Accesat în <time datetime="2007-07-05">5 iulie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Self-published&rft.atitle=Review+of+Heat+Flow+Inside+Stars&rft.aulast=Seligman&rft.aufirst=Courtney&rft_id=http%3A%2F%2Fcseligman.com%2Ftext%2Fstars%2Fheatflowreview.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-aps_mss-142">^ <a href="#cite_ref-aps_mss_142-0">a</a> <a href="#cite_ref-aps_mss_142-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.astrophysicsspectator.com/topics/stars/MainSequence.html">„Main Sequence Stars”</a>. The Astrophysics Spectator. <time datetime="2005-02-16">16 februarie 2005</time>. Accesat în <time datetime="2006-10-10">10 octombrie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Main+Sequence+Stars&rft.pub=The+Astrophysics+Spectator&rft.date=2005-02-16&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.astrophysicsspectator.com%2Ftopics%2Fstars%2FMainSequence.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-zeilik-143"><a href="#cite_ref-zeilik_143-0">^</a> <cite class="citation book">Zeilik, Michael A.; Gregory, Stephan A. (<time datetime="1998">1998</time>). Introductory Astronomy & Astrophysics (ed. 4th). Saunders College Publishing. p. 321. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-03-006228-5" title="Special:Referințe în cărți/978-0-03-006228-5">978-0-03-006228-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Introductory+Astronomy+%26+Astrophysics&rft.pages=321&rft.edition=4th&rft.pub=Saunders+College+Publishing&rft.date=1998&rft.isbn=978-0-03-006228-5&rft.aulast=Zeilik&rft.aufirst=Michael+A.&rft.au=Gregory%2C+Stephan+A.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-144"><a href="#cite_ref-144">^</a> <cite class="citation news">Koppes, Steve (<time datetime="2003-06-20">20 iunie 2003</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www-news.uchicago.edu/releases/03/030620.parker.shtml">„University of Chicago physicist receives Kyoto Prize for lifetime achievements in science”</a>. The University of Chicago News Office. Accesat în <time datetime="2012-06-15">15 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=University+of+Chicago+physicist+receives+Kyoto+Prize+for+lifetime+achievements+in+science&rft.date=2003-06-20&rft.aulast=Koppes&rft.aufirst=Steve&rft_id=http%3A%2F%2Fwww-news.uchicago.edu%2Freleases%2F03%2F030620.parker.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-145"><a href="#cite_ref-145">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120318151427/http://outreach.atnf.csiro.au/education/senior/astrophysics/photometry_colour.html">„The Colour of Stars”</a>. Australian Telescope Outreach and Education. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://outreach.atnf.csiro.au/education/senior/astrophysics/photometry_colour.html">original</a> la <time datetime="2012-03-18">18 martie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2006-08-13">13 august 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Colour+of+Stars&rft.pub=Australian+Telescope+Outreach+and+Education&rft_id=http%3A%2F%2Foutreach.atnf.csiro.au%2Feducation%2Fsenior%2Fastrophysics%2Fphotometry_colour.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-146"><a href="#cite_ref-146">^</a> <cite class="citation journal">Garnett, D. R.; Kobulnicky, H. A. (<time datetime="2000">2000</time>). „Distance Dependence in the Solar Neighborhood Age-Metallicity Relation”. The Astrophysical Journal. 532 (2): 1192–1196. <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/9912031">astro-ph/9912031</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2000ApJ...532.1192G">2000ApJ...532.1192G</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F308617">10.1086/308617</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Astrophysical+Journal&rft.atitle=Distance+Dependence+in+the+Solar+Neighborhood+Age-Metallicity+Relation&rft.volume=532&rft.issue=2&rft.pages=1192-1196&rft.date=2000&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F9912031&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F308617&rft_id=info%3Abibcode%2F2000ApJ...532.1192G&rft.aulast=Garnett&rft.aufirst=D.+R.&rft.au=Kobulnicky%2C+H.+A.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-147"><a href="#cite_ref-147">^</a> <cite class="citation news">Staff (<time datetime="2006-01-10">10 ianuarie 2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.noao.edu/outreach/press/pr06/pr0603.html">„Rapidly Spinning Star Vega has Cool Dark Equator”</a>. National Optical Astronomy Observatory. Accesat în <time datetime="2007-11-18">18 noiembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Rapidly+Spinning+Star+Vega+has+Cool+Dark+Equator&rft.date=2006-01-10&rft.au=Staff&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.noao.edu%2Foutreach%2Fpress%2Fpr06%2Fpr0603.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Michelson_Starspots-148"><a href="#cite_ref-Michelson_Starspots_148-0">^</a> <cite class="citation journal">Michelson, A. A.; Pease, F. G. (<time datetime="2005">2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://solarphysics.livingreviews.org/Articles/lrsp-2005-8/">„Starspots: A Key to the Stellar Dynamo”</a>. Living Reviews in Solar Physics. 2 (1): 8. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2005LRSP....2....8B">2005LRSP....2....8B</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.12942%2Flrsp-2005-8">10.12942/lrsp-2005-8</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Living+Reviews+in+Solar+Physics&rft.atitle=Starspots%3A+A+Key+to+the+Stellar+Dynamo&rft.volume=2&rft.issue=1&rft.pages=8&rft.date=2005&rft_id=info%3Adoi%2F10.12942%2Flrsp-2005-8&rft_id=info%3Abibcode%2F2005LRSP....2....8B&rft.aulast=Michelson&rft.aufirst=A.+A.&rft.au=Pease%2C+F.+G.&rft_id=http%3A%2F%2Fsolarphysics.livingreviews.org%2FArticles%2Flrsp-2005-8%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-149"><a href="#cite_ref-149">^</a> <cite class="citation journal">Manduca, A.; Bell, R. A.; Gustafsson, B. (<time datetime="1977">1977</time>). „Limb darkening coefficients for late-type giant model atmospheres”. Astronomy and Astrophysics. 61 (6): 809–813. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1977A&A....61..809M">1977A&A....61..809M</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astronomy+and+Astrophysics&rft.atitle=Limb+darkening+coefficients+for+late-type+giant+model+atmospheres&rft.volume=61&rft.issue=6&rft.pages=809-813&rft.date=1977&rft_id=info%3Abibcode%2F1977A%26A....61..809M&rft.aulast=Manduca&rft.aufirst=A.&rft.au=Bell%2C+R.+A.&rft.au=Gustafsson%2C+B.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-150"><a href="#cite_ref-150">^</a> <cite class="citation journal">Chugainov, P. F. (<time datetime="1971">1971</time>). „On the Cause of Periodic Light Variations of Some Red Dwarf Stars”. Information Bulletin on Variable Stars. 520: 1–3. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1971IBVS..520....1C">1971IBVS..520....1C</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Information+Bulletin+on+Variable+Stars&rft.atitle=On+the+Cause+of+Periodic+Light+Variations+of+Some+Red+Dwarf+Stars&rft.volume=520&rft.pages=1-3&rft.date=1971&rft_id=info%3Abibcode%2F1971IBVS..520....1C&rft.aulast=Chugainov&rft.aufirst=P.+F.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-151"><a href="#cite_ref-151">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080206074842/http://www.nso.edu/PR/answerbook/magnitude.html">„Magnitude”</a>. National Solar Observatory – Sacramento Peak. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nso.edu/PR/answerbook/magnitude.html">original</a> la <time datetime="2008-02-06">6 februarie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2006-08-23">23 august 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Magnitude&rft.pub=National+Solar+Observatory+%E2%80%93+Sacramento+Peak&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nso.edu%2FPR%2Fanswerbook%2Fmagnitude.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-luminosity-152"><a href="#cite_ref-luminosity_152-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140809120004/http://www.atnf.csiro.au/outreach//education/senior/astrophysics/photometry_specparallax.html">„Luminosity of Stars”</a>. Australian Telescope Outreach and Education. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://outreach.atnf.csiro.au/education/senior/astrophysics/photometry_luminosity.html">original</a> la <time datetime="2014-08-09">9 august 2014</time>. Accesat în <time datetime="2006-08-13">13 august 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Luminosity+of+Stars&rft.pub=Australian+Telescope+Outreach+and+Education&rft_id=http%3A%2F%2Foutreach.atnf.csiro.au%2Feducation%2Fsenior%2Fastrophysics%2Fphotometry_luminosity.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-153"><a href="#cite_ref-153">^</a> <cite class="citation web">Hoover, Aaron (<time datetime="2004-01-15">15 ianuarie 2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070807035239/http://www.napa.ufl.edu/2004news/bigbrightstar.htm">„Star may be biggest, brightest yet observed”</a>. HubbleSite. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.napa.ufl.edu/2004news/bigbrightstar.htm">original</a> la <time datetime="2007-08-07">7 august 2007</time>. Accesat în <time datetime="2006-06-08">8 iunie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Star+may+be+biggest%2C+brightest+yet+observed&rft.pub=HubbleSite&rft.date=2004-01-15&rft.aulast=Hoover&rft.aufirst=Aaron&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.napa.ufl.edu%2F2004news%2Fbigbrightstar.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-154"><a href="#cite_ref-154">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://hubblesite.org/newscenter/archive/releases/2006/37/image/a/">„Faintest Stars in Globular Cluster NGC 6397”</a>. HubbleSite. <time datetime="2006-08-17">17 august 2006</time>. Accesat în <time datetime="2006-06-08">8 iunie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Faintest+Stars+in+Globular+Cluster+NGC+6397&rft.pub=HubbleSite&rft.date=2006-08-17&rft_id=http%3A%2F%2Fhubblesite.org%2Fnewscenter%2Farchive%2Freleases%2F2006%2F37%2Fimage%2Fa%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-155"><a href="#cite_ref-155">^</a> <cite class="citation web">Smith, Gene (<time datetime="1999-04-16">16 aprilie 1999</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://casswww.ucsd.edu/public/tutorial/Stars.html">„Stellar Spectra”</a>. University of California, San Diego. Accesat în <time datetime="2006-10-12">12 octombrie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Stellar+Spectra&rft.pub=University+of+California%2C+San+Diego&rft.date=1999-04-16&rft.aulast=Smith&rft.aufirst=Gene&rft_id=http%3A%2F%2Fcasswww.ucsd.edu%2Fpublic%2Ftutorial%2FStars.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-156"><a href="#cite_ref-156">^</a> <cite class="citation journal">Fowler, A. (februarie 1891). „The Draper Catalogue of Stellar Spectra”. Nature. 45 (1166): 427–428. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1892Natur..45..427F">1892Natur..45..427F</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2F045427a0">10.1038/045427a0</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nature&rft.atitle=The+Draper+Catalogue+of+Stellar+Spectra&rft.volume=45&rft.issue=1166&rft.pages=427-428&rft.date=1891-02&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2F045427a0&rft_id=info%3Abibcode%2F1892Natur..45..427F&rft.aulast=Fowler&rft.aufirst=A.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-carlos-157"><a href="#cite_ref-carlos_157-0">^</a> <cite class="citation book">Jaschek, Carlos; Jaschek, Mercedes (<time datetime="1990">1990</time>). The Classification of Stars. Cambridge University Press. pp. 31–48. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-38996-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-38996-9">978-0-521-38996-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Classification+of+Stars&rft.pages=31-48&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1990&rft.isbn=978-0-521-38996-9&rft.aulast=Jaschek&rft.aufirst=Carlos&rft.au=Jaschek%2C+Mercedes&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-spectrum-158">^ <a href="#cite_ref-spectrum_158-0">a</a> <a href="#cite_ref-spectrum_158-1">b</a> <cite class="citation web">MacRobert, Alan M. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.skyandtelescope.com/howto/basics/3305876.html">„The Spectral Types of Stars”</a>. Sky and Telescope. Accesat în <time datetime="2006-07-19">19 iulie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Spectral+Types+of+Stars&rft.pub=Sky+and+Telescope&rft.aulast=MacRobert&rft.aufirst=Alan+M&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.skyandtelescope.com%2Fhowto%2Fbasics%2F3305876.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEChyży1997-159"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEChyży1997_159-0">^</a> <a href="#CITEREFChyży1997">Chyży 1997</a>. </li> <li id="cite_note-160"><a href="#cite_ref-160">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20091008115925/http://www.physics.uq.edu.au/people/ross/ph3080/whitey.htm">„White Dwarf (wd) Stars”</a>. White Dwarf Research Corporation. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.physics.uq.edu.au/people/ross/ph3080/whitey.htm">original</a> la <time datetime="2009-10-08">8 octombrie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2006-07-19">19 iulie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=White+Dwarf+%28wd%29+Stars&rft.pub=White+Dwarf+Research+Corporation&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.physics.uq.edu.au%2Fpeople%2Fross%2Fph3080%2Fwhitey.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-hansen-161"><a href="#cite_ref-hansen_161-0">^</a> <cite class="citation book">Hansen, Carl J.; Kawaler, Steven D.; Trimble, Virginia (<time datetime="2004">2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/springer_10.1007-978-1-4419-9110-2">Stellar Interiors</a>. Springer. pp. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/springer_10.1007-978-1-4419-9110-2/page/n44">32</a>–33. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-387-20089-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-387-20089-7">978-0-387-20089-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Stellar+Interiors&rft.pages=32-33&rft.pub=Springer&rft.date=2004&rft.isbn=978-0-387-20089-7&rft.aulast=Hansen&rft.aufirst=Carl+J.&rft.au=Kawaler%2C+Steven+D.&rft.au=Trimble%2C+Virginia&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fspringer_10.1007-978-1-4419-9110-2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Schwarzschild-162">^ <a href="#cite_ref-Schwarzschild_162-0">a</a> <a href="#cite_ref-Schwarzschild_162-1">b</a> <a href="#cite_ref-Schwarzschild_162-2">c</a> <cite class="citation book">Schwarzschild, Martin (<time datetime="1958">1958</time>). Structure and Evolution of the Stars. Princeton University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-691-08044-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-691-08044-4">978-0-691-08044-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Structure+and+Evolution+of+the+Stars&rft.pub=Princeton+University+Press&rft.date=1958&rft.isbn=978-0-691-08044-4&rft.aulast=Schwarzschild&rft.aufirst=Martin&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-163"><a href="#cite_ref-163">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://aether.lbl.gov/www/tour/elements/stellar/stellar_a.html">„Formation of the High Mass Elements”</a>. Smoot Group. Accesat în <time datetime="2006-07-11">11 iulie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Formation+of+the+High+Mass+Elements&rft.pub=Smoot+Group&rft_id=http%3A%2F%2Faether.lbl.gov%2Fwww%2Ftour%2Felements%2Fstellar%2Fstellar_a.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-imagine-164">^ <a href="#cite_ref-imagine_164-0">a</a> <a href="#cite_ref-imagine_164-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://imagine.gsfc.nasa.gov/docs/science/know_l2/stars.html">„What is a Star?”</a>. NASA. <time datetime="2006-09-01">1 septembrie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2006-07-11">11 iulie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=What+is+a+Star%3F&rft.pub=NASA&rft.date=2006-09-01&rft_id=http%3A%2F%2Fimagine.gsfc.nasa.gov%2Fdocs%2Fscience%2Fknow_l2%2Fstars.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-165"><a href="#cite_ref-165">^</a> <cite class="citation pressrelease"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eso.org/public/news/eso0127/">„The Glory of a Nearby Star: Optical Light from a Hot Stellar Corona Detected with the VLT”</a> (Press release). ESO. <time datetime="2001-08-01">1 august 2001</time>. Accesat în <time datetime="2006-07-10">10 iulie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Glory+of+a+Nearby+Star%3A+Optical+Light+from+a+Hot+Stellar+Corona+Detected+with+the+VLT&rft.pub=ESO&rft.date=2001-08-01&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eso.org%2Fpublic%2Fnews%2Feso0127%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-166"><a href="#cite_ref-166">^</a> <cite class="citation journal">Burlaga, L. F.; et al. (<time datetime="2005">2005</time>). „Crossing the Termination Shock into the Heliosheath: Magnetic Fields”. Science. 309 (5743): 2027–2029. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2005Sci...309.2027B">2005Sci...309.2027B</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1126%2Fscience.1117542">10.1126/science.1117542</a>. <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16179471">16179471</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Science&rft.atitle=Crossing+the+Termination+Shock+into+the+Heliosheath%3A+Magnetic+Fields&rft.volume=309&rft.issue=5743&rft.pages=2027-2029&rft.date=2005&rft_id=info%3Apmid%2F16179471&rft_id=info%3Adoi%2F10.1126%2Fscience.1117542&rft_id=info%3Abibcode%2F2005Sci...309.2027B&rft.aulast=Burlaga&rft.aufirst=L.+F.&rft.au=Ness%2C+N.+F.&rft.au=Acu%C3%B1a%2C+M.+H.&rft.au=Lepping%2C+R.+P.&rft.au=Connerney%2C+J.+E.+P.&rft.au=Stone%2C+E.+C.&rft.au=McDonald%2C+F.+B.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-synthesis-167">^ <a href="#cite_ref-synthesis_167-0">a</a> <a href="#cite_ref-synthesis_167-1">b</a> <a href="#cite_ref-synthesis_167-2">c</a> <a href="#cite_ref-synthesis_167-3">d</a> <cite class="citation journal">Wallerstein, G.; et al. (<time datetime="1999">1999</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://authors.library.caltech.edu/10255/1/WALrmp97.pdf">„Synthesis of the elements in stars: forty years of progress”</a> (PDF). Reviews of Modern Physics. 69 (4): 995–1084. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1997RvMP...69..995W">1997RvMP...69..995W</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FRevModPhys.69.995">10.1103/RevModPhys.69.995</a>. <a href="/w/index.php?title=Handle_System&action=edit&redlink=1" class="new" title="Handle System — pagină inexistentă">hdl</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//hdl.handle.net/2152%2F61093">2152/61093</a>. Accesat în <time datetime="2006-08-04">4 august 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Reviews+of+Modern+Physics&rft.atitle=Synthesis+of+the+elements+in+stars%3A+forty+years+of+progress&rft.volume=69&rft.issue=4&rft.pages=995-1084&rft.date=1999&rft_id=info%3Ahdl%2F2152%2F61093&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FRevModPhys.69.995&rft_id=info%3Abibcode%2F1997RvMP...69..995W&rft.aulast=Wallerstein&rft.aufirst=G.&rft.au=Iben+Jr.%2C+I.&rft.au=Parker%2C+P.&rft.au=Boesgaard%2C+A.+M.&rft.au=Hale%2C+G.+M.&rft.au=Champagne%2C+A.+E.&rft.au=Barnes%2C+C.+A.&rft.au=KM-dppeler%2C+F.&rft.au=Smith%2C+V.+V.&rft.au=Hoffman%2C+R.+D.&rft.au=Timmes%2C+F.+X.&rft.au=Sneden%2C+C.&rft.au=Boyd%2C+R.+N.&rft.au=Meyer%2C+B.+S.&rft.au=Lambert%2C+D.+L.&rft_id=http%3A%2F%2Fauthors.library.caltech.edu%2F10255%2F1%2FWALrmp97.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-168"><a href="#cite_ref-168">^</a> <cite class="citation journal">Girardi, L.; Bressan, A.; Bertelli, G.; Chiosi, C. (<time datetime="2000">2000</time>). „Evolutionary tracks and isochrones for low- and intermediate-mass stars: From 0.15 to 7 Msun, and from Z=0.0004 to 0.03”. Astronomy and Astrophysics Supplement. 141 (3): 371–383. <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/9910164">astro-ph/9910164</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2000A&AS..141..371G">2000A&AS..141..371G</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1051%2Faas%3A2000126">10.1051/aas:2000126</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astronomy+and+Astrophysics+Supplement&rft.atitle=Evolutionary+tracks+and+isochrones+for+low-+and+intermediate-mass+stars%3A+From+0.15+to+7+M%3Csub%3Esun%3C%2Fsub%3E%2C+and+from+Z%3D0.0004+to+0.03&rft.volume=141&rft.issue=3&rft.pages=371-383&rft.date=2000&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F9910164&rft_id=info%3Adoi%2F10.1051%2Faas%3A2000126&rft_id=info%3Abibcode%2F2000A%26AS..141..371G&rft.aulast=Girardi&rft.aufirst=L.&rft.au=Bressan%2C+A.&rft.au=Bertelli%2C+G.&rft.au=Chiosi%2C+C.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-169"><a href="#cite_ref-169">^</a> 11,5 zile 0,0315 ani. </li> <li id="cite_note-170"><a href="#cite_ref-170">^</a> <cite class="citation journal">Woosley, S. E.; Heger, A.; Weaver, T. A. (<time datetime="2002">2002</time>). „The evolution and explosion of massive stars”. Reviews of Modern Physics. 74 (4): 1015–1071. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2002RvMP...74.1015W">2002RvMP...74.1015W</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FRevModPhys.74.1015">10.1103/RevModPhys.74.1015</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Reviews+of+Modern+Physics&rft.atitle=The+evolution+and+explosion+of+massive+stars&rft.volume=74&rft.issue=4&rft.pages=1015-1071&rft.date=2002&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FRevModPhys.74.1015&rft_id=info%3Abibcode%2F2002RvMP...74.1015W&rft.aulast=Woosley&rft.aufirst=S.+E.&rft.au=Heger%2C+A.&rft.au=Weaver%2C+T.+A.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AStea" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Vezi_și">Vezi și</h2>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=30" title="Modifică secțiunea: Vezi și" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=30" title="Edit section's source code: Vezi și">modificare sursă</a>]</div> <ul><li><a href="/wiki/Lista_stelelor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_str%C4%83lucire" class="mw-redirect" title="Lista stelelor în funcție de strălucire">Lista stelelor în funcție de strălucire (după magnitudine aparentă și absolută)</a></li> <li><a href="/wiki/Lista_celor_mai_masive_stele" title="Lista celor mai masive stele">Lista celor mai masive stele (referință soarele)</a></li> <li><a href="/wiki/Lista_celor_mai_mari_stele" title="Lista celor mai mari stele">Lista celor mai mari stele (ca diametru)</a></li> <li><a href="/wiki/Lista_celor_mai_apropiate_stele" title="Lista celor mai apropiate stele">Lista celor mai apropiate stele</a></li> <li><a href="/wiki/Lista_stelelor" title="Lista stelelor">Lista celor mai importante stele</a></li> <li><a href="/wiki/Lista_stelelor_cu_sistem_solar" class="mw-redirect" title="Lista stelelor cu sistem solar">Lista stelelor cu sistem solar</a></li> <li><a href="/wiki/Cerul_%C3%AEnstelat" title="Cerul înstelat">Cerul înstelat</a></li> <li><a href="/wiki/Constela%C8%9Bie" title="Constelație">Constelație</a></li> <li><a href="/wiki/Planetarium" class="mw-redirect" title="Planetarium">Planetarium</a></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe">Legături externe</h2>[<a href="/w/index.php?title=Stea&veaction=edit&section=31" title="Modifică secțiunea: Legături externe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Stea&action=edit&section=31" title="Edit section's source code: Legături externe">modificare sursă</a>]</div> <div class="noprint" style="clear:right;border:solid #aaa 1px;margin:0 0 1em 1em;font-size:90%;background:var(--background-color-interactive-subtle, #f8f9f9);color:color:var(--color-base, #000);width:230px;padding:2px;spacing:2px;text-align:center;float:right"><div style="float:left;vertical-align:middle"><figure class="mw-halign-none" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Commons-logo.svg" class="mw-file-description" title="Commons"><img alt="Commons" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/30px-Commons-logo.svg.png" decoding="async" width="30" height="40" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/45px-Commons-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/60px-Commons-logo.svg.png 2x" data-file-width="1024" data-file-height="1376" /></a><figcaption>Commons</figcaption></figure></div><div style="margin-left:35px;line-height:normal;vertical-align:middle"><a href="/wiki/Wikimedia_Commons" title="Wikimedia Commons">Wikimedia Commons</a> conține materiale multimedia legate de <a class="external text" href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Stars?uselang=ro">stea</a></div></div> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://science.howstuffworks.com/star1.htm">How Stars Work</a> – HowStuffWorks</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://science.nasa.gov/astrophysics/focus-areas/how-do-stars-form-and-evolve/">Stars</a> <a href="/wiki/NASA" title="NASA">NASA</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://stars.astro.illinois.edu/sow/sow.html">Portraits of Stars and their Constellations</a> – Universitatea Illinois</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.assa.org.au/sig/variables/classifications.asp">Classifying Variable Stars</a> – Astronomical Society of South Australia</li></ul> <div role="navigation" class="navbox" aria-labelledby="Stea" style="padding:3px"><table class="nowraplinks collapsible collapsed navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="col" class="navbox-title" colspan="2"><div class="plainlinks hlist navbar mini"><ul><li class="nv-view"><a href="/wiki/Format:Stea" title="Format:Stea"><abbr title="Vizualizează acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">v</abbr></a></li><li class="nv-talk"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:Stea" title="Discuție Format:Stea"><abbr title="Discută acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">d</abbr></a></li><li class="nv-edit"><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Stea&action=edit"><abbr title="Modifică acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">m</abbr></a></li></ul></div><div id="Stea" class="whiteText" style="font-size:100%;margin:0 4em"><a class="mw-selflink selflink">Stea</a></div></th></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Evolu%C8%9Bia_stelelor" title="Evoluția stelelor">Evoluția</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Apari%C8%9Bia_stelelor" title="Apariția stelelor">Apariția stelelor</a> · <a href="/wiki/Stea_pre-secven%C8%9Ba_principal%C4%83" title="Stea pre-secvența principală">Pre-secvența principală</a> · <a href="/wiki/Secven%C8%9Ba_principal%C4%83" title="Secvența principală">Secvența principală</a> · <a href="/w/index.php?title=Ramura_orizontal%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ramura orizontală — pagină inexistentă">Ramura orizontală</a> · <a href="/wiki/Ramura_gigant_asimptotic%C4%83" title="Ramura gigant asimptotică">Ramura gigant asimptotică</a> · <a href="/w/index.php?title=Dredge-up&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dredge-up — pagină inexistentă">Dredge-up</a> · <a href="/wiki/Banda_de_instabilitate" title="Banda de instabilitate">Banda de instabilitate</a> · <a href="/w/index.php?title=Red_clump&action=edit&redlink=1" class="new" title="Red clump — pagină inexistentă">Red clump</a> · <a href="/wiki/Nebuloas%C4%83_solar%C4%83" title="Nebuloasă solară">Nebuloasa planetară</a> · <a href="/w/index.php?title=Stea_variabil%C4%83_albastr%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stea variabilă albastră — pagină inexistentă">Stea variabilă albastră</a> · <a href="/wiki/Stea_Wolf%E2%80%93Rayet" title="Stea Wolf–Rayet">Stea Wolf–Rayet</a> · <a href="/wiki/Supernov%C4%83_fals%C4%83" title="Supernovă falsă">Supernovă falsă</a> · <a href="/wiki/Supernova" class="mw-redirect" title="Supernova">Supernova</a> · <a href="/wiki/Supernov%C4%83_de_tip_II#Hipernove" title="Supernovă de tip II">Hipernova</a> · <a href="/wiki/Diagrama_Hertzsprung-Russell" title="Diagrama Hertzsprung-Russell">Diagrama Hertzsprung-Russell</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Protostea" title="Protostea">Protostea</a></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Nor_molecular" title="Nor molecular">Nor molecular</a> (<a href="/wiki/Regiune_H_II" title="Regiune H II">Regiune H II</a>) · <a href="/wiki/Globul%C4%83_Bok" title="Globulă Bok">Globulă Bok</a> · <a href="/wiki/Stea_T_Tauri" title="Stea T Tauri">Stea T Tauri</a> · <a href="/w/index.php?title=Obiect_stelar_t%C3%A2n%C4%83r&action=edit&redlink=1" class="new" title="Obiect stelar tânăr — pagină inexistentă">Obiect stelar tânăr</a> · <a href="/wiki/Obiect_Herbig%E2%80%93Haro" title="Obiect Herbig–Haro">Obiect Herbig–Haro</a> · <a href="/w/index.php?title=Linia_Hayashi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Linia Hayashi — pagină inexistentă">Linia Hayashi</a> · <a href="/w/index.php?title=Limita_Hayashi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Limita Hayashi — pagină inexistentă">Limita Hayashi</a> · <a href="/wiki/Linia_Henyey" title="Linia Henyey">Linia Henyey</a> · <a href="/w/index.php?title=Stea_Herbig_Ae/Be&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stea Herbig Ae/Be — pagină inexistentă">Stea Herbig Ae/Be</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Clasificare_stelar%C4%83" title="Clasificare stelară">Clasificare stelară</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Stea_subpitic%C4%83" title="Stea subpitică">subpitică</a> (<a href="/w/index.php?title=Stea_subpitic%C4%83_B&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stea subpitică B — pagină inexistentă">subpitică B</a>) · <a href="/wiki/Stea_pitic%C4%83" title="Stea pitică">pitică</a> (<a href="/wiki/Pitic%C4%83_albastr%C4%83" title="Pitică albastră">albastră</a> · <a href="/wiki/Pitic%C4%83_portocalie" class="mw-redirect" title="Pitică portocalie">portocalie</a> · <a href="/wiki/Pitic%C4%83_ro%C8%99ie" title="Pitică roșie">roșie</a> · <a href="/wiki/Pitic%C4%83_galben%C4%83" title="Pitică galbenă">galbenă</a>) · <a href="/wiki/Stea_subgigant%C4%83" title="Stea subgigantă">subgigantă</a> · <a href="/wiki/Stea_gigant%C4%83" title="Stea gigantă">gigantă</a> (<a href="/wiki/Gigant%C4%83_albastr%C4%83" title="Gigantă albastră">albastră</a> · <a href="/wiki/Gigant%C4%83_ro%C8%99ie" title="Gigantă roșie">roșie</a>) · <a href="/wiki/Stea_gigant%C4%83_luminoas%C4%83" title="Stea gigantă luminoasă">gigantă luminoasă</a> · <a href="/wiki/Stea_supergigant%C4%83" title="Stea supergigantă">supergigantă</a> (<a href="/wiki/Supergigant%C4%83_albastr%C4%83" title="Supergigantă albastră">albastră</a> · <a href="/wiki/Supergigant%C4%83_alb%C4%83" title="Supergigantă albă">albă</a> · <a href="/wiki/Supergigant%C4%83_ro%C8%99ie" title="Supergigantă roșie">roșie</a>· <a href="/wiki/Supergigant%C4%83_galben%C4%83" title="Supergigantă galbenă">galbenă</a>) · <a href="/wiki/Stea_hipergigant%C4%83" title="Stea hipergigantă">hipergigantă</a> (<a href="/wiki/Hipergigant%C4%83_galben%C4%83" title="Hipergigantă galbenă">galbenă</a>) · <a href="/wiki/Stea_hoinar%C4%83_albastr%C4%83" title="Stea hoinară albastră">hoinară albastră</a> · <a href="/wiki/Stea_variabil%C4%83_de_tip_Gamma_Cassiopeiae" title="Stea variabilă de tip Gamma Cassiopeiae">scoică</a> · <a href="/wiki/Stea_peculiar%C4%83" title="Stea peculiară">peculiară</a> (<a href="/w/index.php?title=Stea_Ap&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stea Ap — pagină inexistentă">Ap</a> · <a href="/wiki/Stea_de_Bariu" class="mw-redirect" title="Stea de Bariu">Bariu</a> · <a href="/wiki/Stea_de_carbon" title="Stea de carbon">Carbon</a> · <a href="/w/index.php?title=Stea_CH&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stea CH — pagină inexistentă">CH</a> · <a href="/wiki/Stea_de_Mercur-Mangan" class="mw-redirect" title="Stea de Mercur-Mangan">Mercur-Mangan</a> · <a href="/w/index.php?title=Stea_Am&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stea Am — pagină inexistentă">Am</a> · <a href="/wiki/Stea_tip_S" class="mw-redirect" title="Stea tip S">tip S</a>) · <a href="/wiki/Stea_de_techne%C8%9Biu" title="Stea de technețiu">Technețiu</a> · <a href="/wiki/Stea_variabil%C4%83" title="Stea variabilă">variabilă</a> (<a href="/wiki/Stea_variabil%C4%83_neregulat%C4%83" title="Stea variabilă neregulată">neregulată</a> · <a href="/wiki/Stea_variabil%C4%83_semiregulat%C4%83" title="Stea variabilă semiregulată">semiregulată</a> · <a href="/wiki/Stea_variabil%C4%83_Orion" title="Stea variabilă Orion">Orion</a>) · <a href="/wiki/Steaua_Polar%C4%83" class="mw-redirect" title="Steaua Polară">Steaua Polară (în raport cu Pământul)</a> · <a href="/wiki/Stea_polar%C4%83" title="Stea polară">Stea polară</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Stea_compact%C4%83" title="Stea compactă">Rămășite stelare</a></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Pitic%C4%83_alb%C4%83" title="Pitică albă">Pitică albă</a> (<a href="/wiki/Pitic%C4%83_neagr%C4%83" title="Pitică neagră">Pitică neagră</a> · <a href="/wiki/Planet%C4%83_de_heliu" title="Planetă de heliu">Planetă de heliu</a>) · <a href="/wiki/Stea_neutronic%C4%83" title="Stea neutronică">Stea neutronică</a> (<a href="/wiki/Pulsar" title="Pulsar">Pulsar</a> · <a href="/wiki/Magnetar" title="Magnetar">Magnetar</a>) · <a href="/wiki/Gaur%C4%83_neagr%C4%83_stelar%C4%83" title="Gaură neagră stelară">Gaură neagră stelară</a> · <a href="/wiki/Gaur%C4%83_neagr%C4%83" title="Gaură neagră">Gaură neagră</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Stea_compact%C4%83" title="Stea compactă">Stele exotice</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Stea_Quark" class="mw-redirect" title="Stea Quark">Stea Quark</a> · <a href="/w/index.php?title=Stea_din_preoni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stea din preoni — pagină inexistentă">Stea din preoni</a> · <a href="/wiki/Stea_Q" title="Stea Q">Stea Q</a> · <a href="/w/index.php?title=Fuzzball&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fuzzball — pagină inexistentă">Fuzzball</a> · <a href="/w/index.php?title=Stea_Boson&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stea Boson — pagină inexistentă">Stea Boson</a> · <a href="/w/index.php?title=Gravastar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gravastar — pagină inexistentă">Gravastar</a> · <a href="/w/index.php?title=Stea_cu_energie_neagr%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stea cu energie neagră — pagină inexistentă">Stea cu energie neagră</a> · <a href="/w/index.php?title=Stea_neagr%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stea neagră — pagină inexistentă">Stea neagră</a> · <a href="/w/index.php?title=Stea_electroslab%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stea electroslabă — pagină inexistentă">Stea electroslabă</a> · <a href="/wiki/MECO" title="MECO">MECO</a> · <a href="/wiki/Stea_de_fier" title="Stea de fier">Stea de fier</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/w/index.php?title=Obiecte_substelare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Obiecte substelare — pagină inexistentă">Obiecte substelare</a></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Pitic%C4%83_cenu%C8%99ie" title="Pitică cenușie">Pitică cenușie</a> · <a href="/wiki/Sub-pitic%C4%83_cenu%C8%99ie" class="mw-redirect" title="Sub-pitică cenușie">Sub-pitică cenușie</a> · <a href="/w/index.php?title=Stea_tip_planetar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stea tip planetar — pagină inexistentă">Planetar</a> · <a href="/w/index.php?title=Stea_neagr%C4%83_cu_materie_neagr%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stea neagră cu materie neagră — pagină inexistentă">Stea neagră cu materie neagră</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Modelul_standard_solar" class="mw-redirect" title="Modelul standard solar">Structura stelară</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Nucleu_solar" title="Nucleu solar">Nucleu</a> · <a href="/wiki/Zon%C4%83_convectiv%C4%83" title="Zonă convectivă">Zonă convectivă</a> (<a href="/w/index.php?title=Microturbulen%C8%9Be&action=edit&redlink=1" class="new" title="Microturbulențe — pagină inexistentă">Microturbulențe</a> · <a href="/wiki/Oscila%C8%9Bii_de_tip_solar" title="Oscilații de tip solar">Oscilații</a>)  · <a href="/wiki/Zon%C4%83_radiativ%C4%83" title="Zonă radiativă">Zonă radiativă</a> · <a href="/wiki/Fotosfer%C4%83" title="Fotosferă">Fotosferă</a> · <a href="/wiki/Pat%C4%83_solar%C4%83" title="Pată solară">Pete stelare</a> · <a href="/wiki/Cromosfer%C4%83" title="Cromosferă">Cromosferă</a> · <a href="/wiki/Coroan%C4%83_solar%C4%83" class="mw-redirect" title="Coroană solară">Coroana</a> · <a href="/wiki/V%C3%A2nt_stelar" title="Vânt stelar">Vânt stelar</a> · <a href="/wiki/Asteroseismologie" title="Asteroseismologie">Asteroseismologie</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Nucleosintez%C4%83" title="Nucleosinteză">Nucleosinteză</a></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Procesul_alpha" title="Procesul alpha">Procesul alpha</a> · <a href="/wiki/Procesul_triplu-alfa" title="Procesul triplu-alfa">Procesul triplu-alfa</a> · <a href="/w/index.php?title=Lan%C8%9Bul_Proton-proton&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lanțul Proton-proton — pagină inexistentă">Lanțul Proton-proton</a> · <a href="/w/index.php?title=Helium_flash&action=edit&redlink=1" class="new" title="Helium flash — pagină inexistentă">Helium flash</a> · <a href="/w/index.php?title=Ciclul_CNO&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ciclul CNO — pagină inexistentă">Ciclul CNO</a> · <a href="/w/index.php?title=Arderea_carbonului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arderea carbonului — pagină inexistentă">Arderea carbonului</a> · <a href="/w/index.php?title=Arderea_neonului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arderea neonului — pagină inexistentă">Arderea neonului</a> · <a href="/w/index.php?title=Arderea_oxigenului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arderea oxigenului — pagină inexistentă">Arderea oxigenului</a> · <a href="/w/index.php?title=Arderea_siliciului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arderea siliciului — pagină inexistentă">Arderea siliciului</a> · <a href="/wiki/Procesul_S" class="mw-redirect" title="Procesul S">Procesul S</a> · <a href="/w/index.php?title=Procesul_R&action=edit&redlink=1" class="new" title="Procesul R — pagină inexistentă">Procesul R</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%">Proprietăți</th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Stea_circumpolar%C4%83" title="Stea circumpolară">Stea circumpolară</a> · <a href="/wiki/Denumirea_stelelor" title="Denumirea stelelor">Denumire</a> · <a href="/wiki/Dinamic%C4%83_stelar%C4%83" title="Dinamică stelară">Dinamica</a> · <a href="/wiki/Temperatur%C4%83_efectiv%C4%83" title="Temperatură efectivă">Temperatură efectivă</a> · <a href="/wiki/Cinematic%C4%83_stelar%C4%83" title="Cinematică stelară">Cinematică</a> (<a href="/wiki/Mi%C8%99care_proprie" title="Mișcare proprie">Mișcare proprie</a> · <a href="/wiki/Vitez%C4%83_radial%C4%83" title="Viteză radială">Viteză radială</a>) · <a href="/wiki/C%C3%A2mp_magnetic_stelar" title="Câmp magnetic stelar">Câmp magnetic</a> · <a href="/wiki/Magnitudine_(astronomie)" title="Magnitudine (astronomie)">Magnitudine</a> (<a href="/wiki/Magnitudine_absolut%C4%83" title="Magnitudine absolută">absolută</a> · <a href="/wiki/Magnitudine_aparent%C4%83" title="Magnitudine aparentă">aparentă</a>  · <a href="/wiki/Magnitudine_fotografic%C4%83" title="Magnitudine fotografică">fotografică</a>) · <a href="/wiki/Mas%C4%83_solar%C4%83" title="Masă solară">Masă</a> · <a href="/wiki/Metalicitate" title="Metalicitate">Metalicitate</a> · <a href="/wiki/Sistem_planetar" title="Sistem planetar">Sistem planetar</a> · <a href="/wiki/Rota%C8%9Bie_stelar%C4%83" title="Rotație stelară">Rotație</a> · <a href="/wiki/Sistem_stelar" title="Sistem stelar">Sistem stelar</a> (<a href="/wiki/Stea_binar%C4%83" title="Stea binară">binar</a> · <a href="/wiki/Stea_binar%C4%83_cu_contact" title="Stea binară cu contact">binară cu contact</a> · <a href="/wiki/Binar%C4%83_spectroscopic%C4%83" title="Binară spectroscopică">Binară spectroscopică</a>  · <a href="/wiki/Binar%C4%83_cu_eclipse" title="Binară cu eclipse">Binară cu eclipse</a>  · <a href="/wiki/Stea_multipl%C4%83" title="Stea multiplă">multiplă</a>) · <a href="/wiki/Sistem_fotometric_UBV" title="Sistem fotometric UBV">UBV</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Lista_stelelor" title="Lista stelelor">Liste</a></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/w/index.php?title=Lista_stelelor_dup%C4%83_nume&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista stelelor după nume — pagină inexistentă">Nume de stele</a> · <a href="/wiki/Lista_celor_mai_masive_stele" title="Lista celor mai masive stele">Masive</a> · <a href="/wiki/Lista_celor_mai_mari_stele" title="Lista celor mai mari stele">Mari</a>· <a href="/wiki/Lista_celor_mai_str%C4%83lucitoare_stele" title="Lista celor mai strălucitoare stele">Strălucitoare</a> · <a href="/wiki/Lista_celor_mai_apropiate_stele" title="Lista celor mai apropiate stele">Apropiate</a> · <a href="/wiki/Lista_stelelor_cu_sistem_solar" class="mw-redirect" title="Lista stelelor cu sistem solar">Cu sistem solar</a> · <a href="/wiki/List%C4%83_de_pitice_albe" title="Listă de pitice albe">Pitice albe</a> · <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_descoperiri_%C3%AEn_astronomie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de descoperiri în astronomie — pagină inexistentă">Cronologia descoperirilor în astronomie</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%">Știință învechită</th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/w/index.php?title=Stea_%C3%AEntunecat%C4%83_(mecanica_newtonian%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stea întunecată (mecanica newtoniană) — pagină inexistentă">Stea întunecată newtoniană</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a class="mw-selflink-fragment" href="#Clasificarea_stelelor">Alte clasificări</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"></div><table class="nowraplinks navbox-subgroup" style="border-spacing:0"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;"><div style="padding:0em 0.75em;">După existența sateliților</div></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Stea_dubl%C4%83" title="Stea dublă">Stea dublă</a> (<a href="/w/index.php?title=Stea_dubl%C4%83_optic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stea dublă optic — pagină inexistentă">optic</a> · <a href="/w/index.php?title=Stea_dubl%C4%83_fizic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stea dublă fizic — pagină inexistentă">fizic</a>) · <a href="/wiki/Stea_multipl%C4%83" title="Stea multiplă">Stea multiplă</a> · <a href="/wiki/Sistem_planetar" title="Sistem planetar">Sistem planetar</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;"><div style="padding:0em 0.75em;">După modul de grupare în spațiu</div></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Asocia%C8%9Bie_stelar%C4%83" title="Asociație stelară">Asociație stelară</a> · <a href="/wiki/Roi_stelar" title="Roi stelar">Roi stelar</a> (<a href="/wiki/Roi_deschis" title="Roi deschis">deschis</a> · <a href="/wiki/Roi_globular" title="Roi globular">globular</a>) · <a href="/wiki/Galaxie" title="Galaxie">Galaxie</a></div></td></tr></tbody></table><div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16786155">.mw-parser-output .navbox{box-sizing:border-box;border:1px solid #a2a9b1;width:100%;clear:both;font-size:88%;text-align:center;padding:1px;margin:0 auto 0}.mw-parser-output .navbox .navbox{margin-top:0}.mw-parser-output .navbox+.navbox,.mw-parser-output .navbox+.navbox-styles+.navbox{margin-top:-1px}.mw-parser-output .navbox-inner,.mw-parser-output .navbox-subgroup{width:100%}.mw-parser-output .navbox-group,.mw-parser-output .navbox-title,.mw-parser-output .navbox-abovebelow{padding:0.25em 1em;line-height:1.5em;text-align:center}.mw-parser-output .navbox-group{white-space:nowrap;text-align:right}.mw-parser-output .navbox,.mw-parser-output .navbox-subgroup{background-color:#fdfdfd}.mw-parser-output .navbox-list{line-height:1.5em;border-color:#fdfdfd}.mw-parser-output .navbox-list-with-group{text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid}.mw-parser-output tr+tr>.navbox-abovebelow,.mw-parser-output tr+tr>.navbox-group,.mw-parser-output tr+tr>.navbox-image,.mw-parser-output tr+tr>.navbox-list{border-top:2px solid #fdfdfd}.mw-parser-output .navbox-title{background-color:#ccf}.mw-parser-output .navbox-abovebelow,.mw-parser-output .navbox-group,.mw-parser-output .navbox-subgroup .navbox-title{background-color:#ddf}.mw-parser-output .navbox-subgroup .navbox-group,.mw-parser-output .navbox-subgroup .navbox-abovebelow{background-color:#e6e6ff}.mw-parser-output .navbox-even{background-color:#f7f7f7}.mw-parser-output .navbox-odd{background-color:transparent}.mw-parser-output .navbox .hlist td dl,.mw-parser-output .navbox .hlist td ol,.mw-parser-output .navbox .hlist td ul,.mw-parser-output .navbox td.hlist dl,.mw-parser-output .navbox td.hlist ol,.mw-parser-output .navbox td.hlist ul{padding:0.125em 0}.mw-parser-output .navbox .navbar{display:block;font-size:100%}.mw-parser-output .navbox-title .navbar{float:left;text-align:left;margin-right:0.5em}body.skin--responsive .mw-parser-output .navbox-image img{max-width:none!important}@media print{body.ns-0 .mw-parser-output .navbox{display:none!important}}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .whiteText{color:#fff}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .whiteText{color:#fff}}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbar li a abbr{color:var(--color-base)!important;background:transparent!important}@media(prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbar li a abbr{color:var(--color-base)!important;background:transparent!important}}@media print{.mw-parser-output .navbar{display:none!important}}</style></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%">Diferite stele</th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Soare" title="Soare">Soarele</a>  · <a href="/wiki/Sirius" title="Sirius">Sirius</a>  · <a href="/wiki/Canopus" title="Canopus">Canopus</a> · <a href="/wiki/Arcturus" title="Arcturus">Arcturus</a> · <a href="/wiki/Vega" title="Vega">Vega</a> · <a href="/wiki/Capella" title="Capella">Capella</a> · <a href="/wiki/Rigel" title="Rigel">Rigel</a> · <a href="/wiki/Betelgeuse" title="Betelgeuse">Betelgeuse</a> · <a href="/wiki/Altair" title="Altair">Altair</a> · <a href="/wiki/Achernar" title="Achernar">Achernar</a> (<a href="/wiki/Format:Cele_mai_str%C4%83lucitoare_%C8%99apte_stele_de_bolta_cereasc%C4%83" class="mw-redirect" title="Format:Cele mai strălucitoare șapte stele de bolta cerească">în ordinea strălucirii pe bolta cereaască</a>)</div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%">Alte articole</th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Clasificarea_spectral%C4%83_Harvard" title="Clasificarea spectrală Harvard">Clasificarea spectrală Harvard</a> · <a href="/wiki/Asterism" title="Asterism">Asterism</a> · <a href="/wiki/Planet%C4%83" title="Planetă">Planetă</a> · <a href="/wiki/Sistem_Solar" class="mw-redirect" title="Sistem Solar">Sistem Solar</a> · <a href="/wiki/Quasar" title="Quasar">Quasar</a> · <a href="/wiki/Gravita%C8%9Bie" title="Gravitație">Gravitație</a> · <a href="/w/index.php?title=Supraaglomera%C8%9Bie_de_galaxii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Supraaglomerație de galaxii — pagină inexistentă">Supraaglomerație</a> · <a href="/w/index.php?title=Aglomera%C8%9Bie_de_stele&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aglomerație de stele — pagină inexistentă">Aglomerație </a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%">Formate wiki</th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Format:Infocaseta_Stea" title="Format:Infocaseta Stea">Infocaseta Stea</a> · <a href="/wiki/Format:Formate_Astronomie" title="Format:Formate Astronomie">Format:Formate Astronomie</a></div></td></tr><tr><td class="navbox-abovebelow" colspan="2"><div><a href="/wiki/Proiect:Astronomie" title="Proiect:Astronomie">Proiect Astronomie</a> <img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/He1523a.jpg/15px-He1523a.jpg" decoding="async" width="15" height="17" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/He1523a.jpg/23px-He1523a.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/He1523a.jpg/30px-He1523a.jpg 2x" data-file-width="180" data-file-height="207" /> <a href="/wiki/Portal:Stea" title="Portal:Stea">Portal Stea</a></div></td></tr></tbody></table></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16786155" /> <div class="noprint" style="background-color: var(--background-color-interactive-subtle, #F5F5F5); border: 1px solid #ccc; clear: both; margin-left: 0px; margin-top: 1em; padding: 4px; text-align: center; font-size: 95%; -moz-border-radius: 0.8em; -webkit-border-radius: 0.8em; border-radius:0.8em;"> <ul><li style="display:inline; white-space:nowrap;"><a href="/wiki/Portal:Astronomie" title="Portal:Astronomie"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/M104_-_Sombrero.jpg/28px-M104_-_Sombrero.jpg" decoding="async" width="28" height="28" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/M104_-_Sombrero.jpg/42px-M104_-_Sombrero.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/M104_-_Sombrero.jpg/56px-M104_-_Sombrero.jpg 2x" data-file-width="4961" data-file-height="4961" /></a><a href="/wiki/Portal:Astronomie" title="Portal:Astronomie">Portal Astronomie</a></li></ul> </div> <div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Biblioth%C3%A8que_nationale_de_France" title="Bibliothèque nationale de France">BNF</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb11936921c">cb11936921c</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb11936921c">(data)</a></li> <li><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/4057342-4">4057342-4</a></li> <li><a href="/wiki/Library_of_Congress_Control_Number" class="mw-redirect" title="Library of Congress Control Number">LCCN</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.loc.gov/authorities/subjects/sh85127415">sh85127415</a></li> <li><a href="/wiki/National_Diet_Library" class="mw-redirect" title="National Diet Library">NDL</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.ndl.go.jp/auth/ndlna/00566683">00566683</a></li> <li><a href="/wiki/National_Library_of_the_Czech_Republic" class="mw-redirect" title="National Library of the Czech Republic">NKC</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://aleph.nkp.cz/F/?func=find-c&local_base=aut&ccl_term=ica=ph114733&CON_LNG=ENG">ph114733</a></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></div></td></tr></tbody></table></div>    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?useformat=desktop&type=1x1&usesul3=0" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stea&oldid=16848666">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stea&oldid=16848666</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorie</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Stele" title="Categorie:Stele">Stele</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Nume_multiple:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor">Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_polonez%C4%83_(pl)" title="Categorie:Articole cu surse în limba poloneză (pl)">Articole cu surse în limba poloneză (pl)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNF">Articole Wikipedia cu identificatori BNF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_GND" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori GND">Articole Wikipedia cu identificatori GND</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LCCN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LCCN">Articole Wikipedia cu identificatori LCCN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NDL" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NDL">Articole Wikipedia cu identificatori NDL</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NKC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NKC">Articole Wikipedia cu identificatori NKC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 25 februarie 2025, ora 10:31.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Stea&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><picture><source media="(min-width: 500px)" srcset="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29"><img src="/static/images/footer/wikimedia.svg" width="25" height="25" alt="Wikimedia Foundation" lang="en" loading="lazy"></picture></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><picture><source media="(min-width: 500px)" srcset="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" width="88" height="31"><img src="/w/resources/assets/mediawiki_compact.svg" alt="Powered by MediaWiki" lang="en" width="25" height="25" loading="lazy"></picture></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-header-container vector-sticky-header-container"> <div id="vector-sticky-header" class="vector-sticky-header"> <div class="vector-sticky-header-start"> <div class="vector-sticky-header-icon-start vector-button-flush-left vector-button-flush-right" aria-hidden="true"> <button class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-sticky-header-search-toggle" tabindex="-1" data-event-name="ui.vector-sticky-search-form.icon"> Căutare </button> </div> <div role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box"> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail"> <form action="/w/index.php" id="vector-sticky-search-form" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia"> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <div class="vector-sticky-header-context-bar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-sticky-header-toc" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-sticky-header-toc vector-sticky-header-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-sticky-header-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-sticky-header-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-sticky-header-toc-label" for="vector-sticky-header-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Comută cuprinsul </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-sticky-header-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div class="vector-sticky-header-context-bar-primary" aria-hidden="true" >Stea</div> </div> </div> <div class="vector-sticky-header-end" aria-hidden="true"> <div class="vector-sticky-header-icons"> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-talk-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="talk-sticky-header"> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-subject-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="subject-sticky-header"> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-history-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="history-sticky-header"> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only mw-watchlink" id="ca-watchstar-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="watch-sticky-header"> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-ve-edit-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ve-edit-sticky-header"> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-edit-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="wikitext-edit-sticky-header"> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-viewsource-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ve-edit-protected-sticky-header"> </a> </div> <div class="vector-sticky-header-buttons"> <button class="cdx-button cdx-button--weight-quiet mw-interlanguage-selector" id="p-lang-btn-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn-sticky-header"> 234 limbi </button> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive" id="ca-addsection-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="addsection-sticky-header"> Adăugare subiect </a> </div> <div class="vector-sticky-header-icon-end"> <div class="vector-user-links"> </div> </div> </div> </div> </div> <div class="mw-portlet mw-portlet-dock-bottom emptyPortlet" id="p-dock-bottom"> <ul> </ul> </div> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-64b5bb4b79-7nl2k","wgBackendResponseTime":282,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"1.143","walltime":"1.363","ppvisitednodes":{"value":10117,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":408670,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":1069,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":9,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":6,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":576983,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":3,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 1041.469 1 -total"," 22.86% 238.106 68 Format:Cite_journal"," 18.61% 193.806 48 Format:Cite_web"," 9.20% 95.779 2 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 7.88% 82.107 1 Format:La"," 5.79% 60.322 1 Format:Stea"," 5.57% 57.984 20 Format:Cite_book"," 5.46% 56.903 17 Format:Cite_news"," 3.85% 40.086 1 Format:Subgrup_casetă_de_navigare"," 3.23% 33.615 1 Format:Control_de_autoritate"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.646","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":4476264,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw-web.codfw.main-6cc877bdc-l9cqv","timestamp":"20250226014450","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Stea","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Stea","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q523","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q523","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2004-06-06T12:04:33Z","dateModified":"2025-02-25T08:31:22Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/1\/1b\/Gacrux.jpg","headline":"obiect mare auto-iluminat \u00een spa\u021biu"}</script> </body> </html>