CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-disabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-not-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Vizualizare sursă pentru „Africa de Sud” - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-disabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-not-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":true,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"63dd0533-8862-4aad-842f-10c19c3a8b85","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Africa_de_Sud","wgTitle":"Africa de Sud","wgCurRevisionId":16609581,"wgRevisionId":0,"wgArticleId":17678,"wgIsArticle":false,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"edit","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":[],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Africa_de_Sud","wgRelevantArticleId":17678,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{ "pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":100000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading", "skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","jquery.tablesorter.styles":"ready","ext.charinsert.styles":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["mediawiki.action.edit.collapsibleFooter","site","mediawiki.page.ready","jquery.tablesorter","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.charinsert","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.charinsert.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cjquery.tablesorter.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="noindex,nofollow,max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/af/Flag_of_South_Africa.svg/1200px-Flag_of_South_Africa.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="800"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/af/Flag_of_South_Africa.svg/800px-Flag_of_South_Africa.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="533"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/af/Flag_of_South_Africa.svg/640px-Flag_of_South_Africa.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="427"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Vizualizare sursă pentru „Africa de Sud” - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Africa_de_Sud"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Africa_de_Sud&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Africa_de_Sud"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Africa_de_Sud rootpage-Africa_de_Sud skin-vector-2022 action-edit"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow"><span>Facebook</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Africa+de+Sud&returntoquery=action%3Dedit" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Africa+de+Sud&returntoquery=action%3Dedit" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Africa+de+Sud&returntoquery=action%3Dedit" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Africa+de+Sud&returntoquery=action%3Dedit" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Vizualizare sursă pentru „Africa de Sud”</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="This article exist only in this language. Add the article for other languages" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-0" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Adăugare limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="uls-after-portlet-link"></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Africa_de_Sud" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Africa_de_Sud" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Africa_de_Sud"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Africa_de_Sud&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-edit" class="selected collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Africa_de_Sud&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Africa_de_Sud&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Africa_de_Sud"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Africa_de_Sud&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-more-edit" class="selected collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Africa_de_Sud&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Africa_de_Sud&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Africa_de_Sud" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Africa_de_Sud" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q"><span>Pagini speciale</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Africa_de_Sud&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fw%2Findex.php%3Ftitle%3DAfrica_de_Sud%26action%3Dedit"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fw%2Findex.php%3Ftitle%3DAfrica_de_Sud%26action%3Dedit"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q258" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle">← <a href="/wiki/Africa_de_Sud" title="Africa de Sud">Africa de Sud</a></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><p>Nu aveți permisiunea de a modifica această pagină, din următorul motiv: </p> <div class="permissions-errors"><div class="mw-permissionerror-globalblocking-blockedtext-range"><b>Your IP address is in a range that has been <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Global_blocks" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/Global blocks">blocked on all Wikimedia Foundation wikis</a>.</b> <p>The block was made by <a href="/wiki/Utilizator:Jon_Kolbert" title="Utilizator:Jon Kolbert">‪Jon Kolbert‬</a>. The reason given is <i><a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/NOP" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/NOP">Open proxy/Webhost</a>: See the <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/WM:OP/H" class="extiw" title="m:WM:OP/H">help page</a> if you are affected </i>. </p> <ul><li>Start of block: 27 august 2023 17:12</li> <li>Expiry of block: 27 august 2028 17:12</li></ul> <p>Your current IP address is 8.222.208.146. The blocked range is 8.222.128.0/17. </p><p>Vă rugăm să includeți toate detaliile de mai sus în orice mesaje. If you believe you were blocked by mistake, you can find additional information and instructions in the <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/No_open_proxies" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/No open proxies">No open proxies</a> global policy. </p> Otherwise, to discuss the block please <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Steward_requests/Global" class="extiw" title="m:Steward requests/Global">post a request for review on Meta-Wiki</a>. You could also send an email to the <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Stewards" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/Stewards">stewards</a> <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/VRT" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/VRT">VRT</a> queue at <kbd>stewards@wikimedia.org</kbd> including all above details.</div></div><hr /> <p>Puteți vedea și copia codul sursă al paginii: </p><textarea readonly="" accesskey="," id="wpTextbox1" cols="80" rows="25" style="" class="mw-editfont-monospace" lang="ro" dir="ltr" name="wpTextbox1">{{Infocaseta Țară | nume_convențional = Republica Africa de Sud | nume_nativ = ''Republic of South Africa'' <small>([[engleză]])</small><br /> ''Republiek van Zuid-Afrika'' <small>([[afrikaans]])</small><br />''iRiphabhuliki yaseNingizimu Afrika'' <small>([[limba zulu|zulu]])</small> | nume_genitiv = Africii de Sud | imagine_drapel = Flag of South Africa.svg | imagine_stemă = Coat of arms of South Africa (heraldic).svg | deviză &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; = Ike e: ixarra iike([[Limba /Xam|/Xam]]: Popoare diverse se unesc) | imn = [[Imnul național al Africii de Sud]] [[Fișier:South African national anthem.oga]] | imagine_hartă = South_Africa_(orthographic_projection).svg | descriere_hartă = | capitală = [[Cape Town]] (legislativă)<br />[[Pretoria]] (administrativă)<br />[[Bloemfontein]] (judiciară) | latd = | cel_mai_mare_oraș = [[Johannesburg]]<ref>[http://www.citypopulation.de/World.html Principal Agglomerations of the World] de la www.citypopulation.de</ref> | limbi_oficiale = [[Limba afrikaans|afrikaans]], [[Limba engleză|engleză]], [[Limba zulu|zulu]], [[Xhosa_(grup_etnic)#Limba|xhosa]], [[Limba swazi|swazi]], [[Limba ndebele|ndebele]], [[Limba sesotho|sotho de sud]], [[Limba sotho de nord|sotho de nord]], [[tsonga]], [[limba tswana|tswana]], [[limba venda|venda]] | etnonim = | sistem_politic = | titlu_conducător1 = [[Președinții Africii de Sud|Președinte]] | titlu_conducător2 = [[Vicepreședinte al Africii de Sud|Vicepreședinte]] | titlu_conducător3 = | titlu_conducător4 = | nume_conducător1 = [[Cyril Ramaphosa]] | nume_conducător2 = David Mabuza | nume_conducător3 = | nume_conducător4 = | tip_suveranitate = Independență | notă_suveranitate = față de [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]<br />declarată [[31 mai]] [[1910]]<br />proclamată republică pe [[31 mai]] [[1961]] | eveniment_fondare1 = | dată_fondare1 = | eveniment_fondare2 = | dată_fondare2 = | eveniment_fondare3 = | dată_fondare3 = | eveniment_fondare4 = | dată_fondare4 = | suprafață_loc = 25 | suprafață_km2 = 1.221.037 | procentaj_apa = neglijabil | populație_estimare_an = | populație_estimare = | populație_estimare_loc = 24 | populație_recensământ_an = | populație_recensământ = | densitate_populație_km2 = 48.1 | densitate_populație_loc = | PIB_PPC = $813,100 miliarde | PIB_PPC_loc = 30 | PIB_PPC_an = 2019 | PIB_PPC_pe_locuitor = $13.865 | PIB_PPC_pe_locuitor_loc = 89 | PIB_nominal = $371,298 miliarde | PIB_nominal_loc = 33 | PIB_nominal_an = 2019 | PIB_nominal_pe_locuitor = $6.331 | PIB_nominal_pe_locuitor_loc = 86 | IDU_an = 2018 | IDU = 0.705 {{increase}} | IDU_loc = 113 | IDU_categorie = <font color="green">înalt</span> | Gini = 63.0 | Gini_an = 2014 | Gini_categorie = <span style="color:#e0584e;">foarte ridicat</span> | monedă = [[Rand sud-african|Rand]] (R) | monedă_iso = ZAR | fus_orar = [[UTC]] + 2 | utc = | fus_orar_ODV = | utc_ODV = | cod_ISO = ZA | prefix_telefonic = 27 | domeniu_internet = [[.za]] | note = }} '''Africa de Sud''' (în [[engleză]]: ''Republic of South Africa''; în [[afrikaans]]: ''Republiek van Suid-Afrika''; în [[limba zulu|zulu]]: ''iRiphabhuliki yaseNingizimu Afrika''; [[Nume oficiale ale Africii de Sud|și alte 8 denumiri oficiale]]) este o [[țară]] situată la extremitatea sudică a continentului [[Africa]], având 2.798 de kilometri de coastă la [[Oceanul Atlantic]] și [[Oceanul Indian]].<ref>{{citeweb|url=http://www.samsa.org.za/|title=South African Maritime Safety Authority|publisher=South African Maritime Safety Authority|accessdate=2008-06-16}}</ref><ref>{{citeweb|url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2060.html|work=The World Factbook|title=Coastline|publisher=CIA|accessdate=2008-06-16|archive-date=2017-07-16|archive-url=https://web.archive.org/web/20170716042040/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2060.html|dead-url=yes}}</ref><ref name=safacts>{{citat web|url=http://www.southafrica.info/about/facts.htm|title=South Africa Fast Facts|publisher=SouthAfrica.info|month=April|year=2007|accessdate=2008-06-14|archive-date=2008-07-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20080719213531/http://www.southafrica.info/about/facts.htm|dead-url=yes}}</ref> La nord se învecinează cu [[Namibia]], [[Botswana]] și [[Zimbabwe]], iar la est cu [[Mozambic]] și [[Eswatini]], în timp ce [[Lesotho]] este o țară independentă complet înconjurată de Africa de Sud.<ref>{{citat web|url=http://www.britannica.com/eb/article-9113829/LESOTHO|title=Encyclopædia Britannica Online|publisher=Encyclopædia Britannica, Inc.}}</ref> Africa de Sud este [[stat multinațional|stat multinațional (multietnic)]]. Oamenii moderni locuiesc pe teritoriul Africii de Sud de mai bine de 100.000 de ani. La sosirea primilor europeni, populația indigenă reflecta valurile de popoare migratoare sosite din diferite părți ale Africii, noii veniți devenind majoritari. Cele mai importante comunități erau [[Xhosa_(grup_etnic)|xhosa]] și [[zulu]]. În 1652, la 154 de ani de la descoperirea [[Capul Bunei Speranțe|Capului Bunei Speranțe]] de către [[Bartolomeu Diaz]], [[Compania Neerlandeză a Indiilor de Est]] a înființat un punct de reaprovizionare pe locul a ceea ce urma să devină [[Cape Town]].<ref>{{citat web|url=http://courses.wcupa.edu/jones/his311/timeline/t-19saf.htm|title=African History Timeline|publisher=West Chester University of Pennsylvania}}</ref> Cape Town a devenit o colonie britanică în 1806. Colonizarea europeană a luat avânt în anii 1820, când [[Afrikaneri|afrikanerii]] (la origine [[olandezi]], [[francezi]] și [[germani]]) și britanicii au colonizat nord-estul țării. La acea dată, au apărut conflicte pentru teritoriu între coloniști și xhosa și zulu. Descoperirea diamantelor și, mai târziu, a aurului a declanșat conflictul cunoscut sub numele de [[Primul Război al Burilor]], în care britanicii și [[Buri (Africa)|burii]] (care sunt de fapt [[afrikaneri]] care au părăsit colonia Capului pentru a fonda republicile bure) au luptat pentru controlul minereurilor din Africa de Sud. Deși burii au fost învinși în [[Al Doilea Război al Burilor]], britanicii au acordat o [[Uniunea Africii de Sud|autonomie limitată]] Africii de Sud în 1910, când a devenit [[dominion]] al coroanei. De-a lungul anilor, afrikanerii și britanicii au instituit segregația rasială. Până în 1948, aceasta a fost în mare parte informală, deși existau unele legi adoptate pentru a controla circulația populației de culoare. În 1948, acest sistem s-a transformat oficial în segregare instituționalizată, cunoscută sub numele de [[apartheid]]. Aceste legi au stabilit trei clase de stratificare rasială, favorizând sud-africanii albi în detrimentul celorlalte etnii, mai ales al sud-africanilor negri. Africa de Sud a obținut independența politică față de britanici în 1961, când a fost declarată republică. Guvernul și parlamentul au legiferat continuarea apartheid-ului, în ciuda opoziției atât din țară, cât și din străinătate. În 1990, guvernul sud-african și [[Congresul Național African]] au început negocierile care au dus treptat la abrogarea legilor discriminatorii ale apartheid-ului și la alegeri democratice în 1994. Țara a revenit apoi în [[Comunitatea Națiunilor]] (''Commonwealth of Nations''). Africa de Sud este una dintre puținele țări din Africa care nu a avut niciodată o [[lovitură de stat]] și unde alegerile electorale au avut loc în mod regulat de aproape un secol. Cu toate acestea, marea majoritate a sud-africanilor negri nu au putut vota până la alegerile din 1994. Africa de Sud este cunoscută pentru diversitatea sa de culturi, limbi și credințele religioase, primind astfel denumirea "națiunea curcubeu" (în engleza, ''rainbow nation'') de către [[Desmond Tutu]]. Unsprezece [[limbă oficială|limbi oficiale]] sunt recunoscute în [[Constituția Africii de Sud]].<ref name=safacts/> Limbile de origine europeană au o poziție importantă în societatea sud-africană. [[Limba engleză]] este limba cea mai folosită în sferele comerciale, oficiale și publice, urmată de [[limba afrikaans]].<ref name=safacts/> Populația Africii de Sud este de o mare diversitate etnică, cu cele mai mari comunități de [[Sud-africani albi|albi]], indieni și mulatri ([[coloured]]) de pe continentul african. Cu toate că 79,2% din populația Africii de Sud este neagră,<ref name="Census2011"/> aceasta este alcătuită dintr-o mare varietate de grupuri etnice care vorbesc diferite [[limbi bantu]], dintre acestea nouă având statut oficial.<ref name=safacts/> Africa de Sud este cea mai industrializată și diversificată economie de pe continent, fiind membră a mai multor organizații economice exclusive, precum G8+5, [[G20]] și [[BRICS]]. Deși multe părți ale țării și economiei sunt foarte dezvoltate, comparabile cu cele din Occident, țara are și părți mai puțin dezvoltate, comparabile cu alte țări în curs de dezvoltare, dar totuși mai avansate decât alte țări africane sub-sahariene. Această inegalitate economică este o consecință a sistemului apartheid. == Istorie == {{Articol principal|Istoria Africii de Sud}} === Arheologie preistorică === [[Fișier:San_Painting,_Ukalamba_Drakensberge_1.JPG|thumb|220px|stanga|O [[pictură rupestră]] [[San (popor)|san]] în [[Munții Scorpiei]] (''Drakensberg'').]] Africa de Sud conține unele dintre cele mai vechi situri arheologice și fosile umane din lume.<ref>{{en icon}}{{cite book|last= Wymer|first= John|author2= Singer, R|year= 1982|title= The Middle Stone Age at Klasies River Mouth in South Africa|location= Chicago|publisher= University of Chicago Press|isbn= 978-0-226-76103-9}}</ref><ref>{{en icon}}{{cite web|title= Guide to Klasies River|page= 11|year= 2001|url= http://academic.sun.ac.za/archaeology/KRguide2001.PDF|author= Deacon, HJ|publisher= Stellenbosch University|accessdate= 5 September 2009}}</ref><ref>{{en icon}}{{Cite web|url=https://whc.unesco.org/en/list/915/|title=Fossil Hominid Sites of South Africa|first=UNESCO World Heritage|last=Centre|website=UNESCO World Heritage Centre}}</ref> Arheologii au descoperit multe rămășițe de fosile într-o serie de peșteri din provincia [[Gauteng]], zona respectivă aparținând acum Patrimoniului Mondial UNESCO și fiind denumită „[[Leagănul Omenirii]]”. Siturile arheologice includ Sterkfontein, unul dintre cele mai bogate situri cu fosile de [[Hominini|hominini]] din lume. Alte situri includ Swartkrans, Peștera Gondolin, Kromdraai, Peștera Coopers și Malapa. [[Raymond Dart]] a identificat cea mai veche fosilă de hominină descoperită în Africa, [[Copilul din Taung]] (găsită lângă localitatea [[Taung]]) în 1924. Mai multe rămășițe de hominini au fost descoperite în siturile Makapansgat din provincia [[Limpopo]], localitățile Cornelia și Florisbad din provincia Free State, peștera Border din provincia [[KwaZulu-Natal]], gura râului Klasies în provincia Eastern Cape, și localitățile Pinnacle Point, Elandsfontein și Die Kelders din provincia [[Western Cape]]. Aceste descoperiri sugerează că în Africa de Sud au existat diverse specii de hominini acum aproximativ trei milioane de ani, începând cu [[Australopithecus africanus]].<ref>{{en icon}}{{cite web|url= http://www.yale.edu/ynhti/curriculum/units/1979/6/79.06.02.x.html|title= Hominid Evolution|publisher= Yale-New Haven Teachers Institute|first= Stephen P.|last= Broker|accessdate= 19 June 2008}}</ref> Urmate de specii precum Australopithecus sediba, Homo ergaster, Homo erectus, Homo rhodesiensis, Homo helmei, Homo naledi și, în cele din urmă, oameni modern (Homo sapiens). Oamenii moderni locuiesc în Africa de Sud de cel puțin 170.000 de ani. Mai mulți cercetători au descoperit instrumente de piatră în valea râului [[Vaal]].<ref name=Langer>{{en icon}}{{cite book | title = An Encyclopedia of World History | editor-last = Langer | editor-first = William L. | edition = 5th | publisher = Houghton Mifflin Company | location = Boston | year = 1972 | isbn = 978-0-395-13592-1 | page = [https://archive.org/details/encyclopediaworl00will/page/9 9] | url = https://archive.org/details/encyclopediaworl00will/page/9 }}</ref><ref>{{en icon}} {{cite book | last1 = Leakey | first1 = Louis Seymour Bazett | chapter = Stone Age cultures of South Africa | title = Stone age Africa: an outline of prehistory in Africa | chapter-url = https://books.google.com/books?id=FsEiAAAAMAAJ | edition = reprint | publisher = Negro Universities Press | publication-date = 1936 | page = 79 | access-date = 21 February 2018 | quote = In 1929, during a brief visit to the Transvaal, I myself found a number of pebble tools in some of the terrace gravels of the Vaal River, and similar finds have been recorded by Wayland, who visited South Africa, and by van Riet Lowe and other South African prehistorians. | year = 1936 }} </ref> === Expansiunea bantu === [[Fișier:South Africa - population migrations.svg|thumb|250px|Migrația popoarelor în Africa de Sud]] Înainte de sosirea popoarelor [[bantu]], teritoriul Africii de Sud a fost populat de popoare khoisan formate din triburi de [[khoikhoi]] și de [[san]] (care în prezent constituie mai puțin de 0,5% din populația Africii de Sud). Expansiunea popoarelor [[bantu]] spre Africa Sudică a început din zonele [[Africa Centrală]] și [[Africa Occidentală]], de unde mai multe triburi bantu au migrat peste o perioadă îndelungată în mai multe părți al Africii subsahariene. Până în secolul al IV-lea sau al V-lea d.Hr., așezările popoarelor bantu, cu păstori și fermieri care deja foloseau fier, erau deja prezente pe latura sudică [[Limpopo (râu)|râului Limpopo]] (acum granița de nord cu Botswana și Zimbabwe). Triburile bantu s-au extins treptat spre sudul țării, și au strămutat, cucerit și absorbit popoarele băștinașe khoisan ([[khoikhoi]] și [[san]]). Cele mai vechi fierării din provincia [[KwaZulu-Natal]] sunt considerate de a fi din jurul anului 1050 d.Hr. Cel mai sudic popor bantu a fost și a rămas poporul [[Xhosa_(grup_etnic)|xhosa]], a cărui limbă ajunseseră să încorporeze anumite trăsături lingvistice ale poporului khoisan. Până la sosirea europenilor, expansiunea poporului xhosa a ajuns până la râul [[Great Fish River]], în provincia [[Eastern Cape]]. Prin urmare, jumătatea estică a teritoriului prezent al Africii de Sud a fost cucerit de popoarele bantu, cu jumătatea vestică rămânând populată de popoarele băștinașe khoisan până la colonizarea europeană. Acest aspect se vede și în ziua de azi prin răspândirea geografică a grupurilor etnice, cu popoarele bantu fiind în continuare concentrate în jumătatea estică a țării. ===Expediții portugheze=== [[Fișier:F. Benda-The planting of cross by Bartholomew Dias in 1488-0681 (cropped).jpg|thumb|220px|stanga|[[Bartolomeu Diaz]] plantând crucea la [[Punctul Capului]] (''Cape Point'') după ce a fost primul care a trecut cu succes [[Capul Bunei Speranțe]].]] În 1487, exploratorul portughez [[Bartolomeo Diaz]] a condus prima expediție europeană spre țara din sudul Africii.<ref name=domville-25>{{en icon}}{{cite book|last=Domville-Fife|first=C.W.|title=The encyclopedia of the British Empire the first encyclopedic record of the greatest empire in the history of the world ed|year=1900|publisher=Rankin|location=London|page=25|url=https://archive.org/stream/encyclopediaofbr01domvuoft#page/24/mode/2up}}</ref> Pe 4 decembrie, a ajuns îm Golful Walfisch (acum cunoscut sub numele de [[Walvis Bay]] în [[Namibia]]). Acesta se afla la sud de punctul cel mai îndepărtat atins în 1485 de predecesorul său, navigatorul portughez Diogo Cão (Cape Cross, la nord de golf). Diaz a continuat pe coasta de vest a Africii de sud. După 8 ianuarie 1488, împiedicat de furtuni să procedeze de-a lungul coastei, a trecut în extremitatea cea mai sudică a Africii fără să o vadă. Pe 3 februarie 1488, Diaz și marinarii săi au sosit în golful Angra dos Vaqueiros (azi [[Mosselbaai]]), fiind primii europeni care au pus piciorul pe pământ sud-african. Mai departe, pe parcurs întâlnește Algoa Bay (12 martie 1488), unde are loc o revoltă la bord. Cu toate acestea, continuă să navigheze spre est. Astfel ajunge la vărsarea fluviului [[Great Fish River]] unde poate constata faptul că țărmul african are direcția nord, fiind sigur de descoperirea drumului căutat de 70 de ani. Pe drumul de întoarcere, a văzut "[[Capul Bunei Speranțe]]" denumit de el "Cabo das Tormentas" (Capul Furtunilor). Regele său, Ioan al II-lea, a redenumit punctul "Cabo da Boa Esperança", sau Capul Bunei Speranțe, deoarece a dus la bogățiile Indiilor de Est.<ref>{{en icon}}{{cite book |last1=Mackenzie |first1=W. Douglas |last2=Stead |first2=Alfred |title=South Africa: Its History, Heroes, and Wars |publisher=The Co-Operative Publishing Company |location=Chicago |year=1899}}</ref> Expediția lui Diaz a fost mai târziu imortalizată în poemul epic portughez al lui [[Luís de Camões]], ''Os Lusíadas'' (1572). === Colonizarea olandeză === [[Fișier:Charles Bell - Jan van Riebeeck se aankoms aan die Kaap.jpg|thumb|300px|right|Sosirea lui [[Jan van Riebeeck]], primul colonist european în Africa de Sud]] Puterea maritimă a Portugaliei scădea până la începutul secolului al XVII-lea, și comercianții englezi și olandezi începeau să scoată Portugalia din monopolul său lucrativ asupra comerțului de mirodenii.<ref name="Pakeman">{{en icon}}{{cite book | last = Pakeman, SA| title = Nations of the Modern World: Ceylon|edition= 1964|pages= 18–19 | publisher = Frederick A Praeger, Publishers| asin= B0000CM2VW}}</ref> Reprezentanții [[Compania Britanică a Indiilor de Est|Companiei Britanice a Indiilor de Est]] apelau sporadic la zona Capului Bunei Speranțe în căutarea de provizii încă din 1601, dar mai târziu au decis să favorizeze [[Ascension|Insula Ascension]] și [[Insula Sfânta Elena]] ca porturi alternative de refugiu.<ref name="Kaap">{{en icon}}{{cite book |first1=Alexander |last1=Wilmot |author2=John Centlivres Chase |lastauthoramp=yes | title = History of the Colony of the Cape of Good Hope: From Its Discovery to the Year 1819 |edition= 2010 |pages= 1–548 | publisher = Claremont: David Philip (Pty) Ltd| isbn= 978-1-144-83015-9}}</ref> Interesul olandez în această zonă a țării a apărut după 1647, când doi angajați ai [[Compania Olandeză a Indiilor de Est|Companiei Olandeze a Indiilor de Est]] (VOC) au fost naufragiați acolo timp de câteva luni. Marinarii au putut supraviețui obținând apă proaspătă și carne de la băștinași.<ref name="Kaap" /> De asemenea, au semănat legume în solul fertil.<ref name="zastudy">{{en icon}}{{cite book|last=Kaplan|first=Irving|title=Area Handbook for the Republic of South Africa|pages=46–771|url=http://files.eric.ed.gov/fulltext/ED056947.pdf}}</ref> La întoarcerea în Olanda, aceștia au raportat favorabil potențialul zonei pentru a fi un „depozit și grădină” care sa aprovizioneze corăbiile care trec pe călătorii lungi.<ref name="Kaap" /> La data de 6 aprilie 1652, la un secol și jumătate de la descoperirea traseului pe mare de către Diaz, [[Jan van Riebeeck]] a înființat un port de reaprovizionare la Capul Bunei Speranțe, ceea ce va deveni [[Cape Town]], în numele Companiei Olandeze a Indiilor de Est.<ref>{{en icon}}{{cite web|url=http://courses.wcupa.edu/jones/his311/timeline/t-19saf.htm|title=African History Timeline|publisher=West Chester University of Pennsylvania}}</ref><ref name=Hunt1>{{en icon}}{{cite book|last=Hunt|first=John|editor-last=Campbell|editor-first=Heather-Ann|title=Dutch South Africa: Early Settlers at the Cape, 1652–1708|date=2005|pages=13–35|publisher=University of Pennsylvania Press|location=Philadelphia|isbn=978-1-904744-95-5}}</ref> Pe parcursul timpului, zona Capul Bunei Speranțe a devenit casă pentru o populație mare de ''"vrijlieden"'', cunoscută și sub numele de ''"vrijburgers"'' (cetățeni liberi), foști angajați ai companiei care au rămas pe teritoriile olandeze după ce și-au îndeplinit obligațiile contractuale.<ref name=Hunt1 /> Comercianții olandezi aduceau, de asemenea, și mii de sclavi din Indonezia, Madagascar și părți din estul Africii.<ref name="Worden">{{en icon}}{{cite book | last = Worden| first = Nigel| authorlink = | title = Slavery in Dutch South Africa|edition= 2010|pages= 40–43 | publisher = Cambridge University Press| isbn = 978-0-521-15266-2| date = 5 August 2010}}</ref> Unele dintre cele mai vechi comunități de rasă mixtă din țară s-au format prin uniuni între ''vrijburgeri'', sclavii lor și diverse popoare indigene.<ref name="zimstudy">{{en icon}}{{cite book|last=Nelson|first=Harold|title=Zimbabwe: A Country Study|pages=237–317}}</ref> Aceasta a rezultat în dezvoltarea unui grup etnic nou, [[Cape Coloureds]], majoritatea adoptând limba olandeză și credința creștină.<ref name="zimstudy" /> Extinderea către est a coloniștilor olandezi a rezultat în Războaiele Xhosa, o serie de războaie cu tribul [[Xhosa_(grup_etnic)|xhosa]] care migra spre sud-vest, deoarece ambele părți concurau pentru pășunea necesară pentru a-și pășuna vitele în apropierea râului [[Great Fish River]].<ref name=Stapleton2>{{en icon}}{{cite book|last=Stapleton|first=Timothy|title=A Military History of South Africa: From the Dutch-Khoi Wars to the End of Apartheid|date=2010|pages=4–6|publisher=Praeger Security International|location=Santa Barbara|isbn=978-0-313-36589-8}}</ref> ''Vrijburgerii'' care deveneau fermieri independenți la frontieră erau cunoscuți sub numele de ''boer'' (bur), unii adoptând stilul de viață seminomad fiind desemnați drept ''trekboer''.<ref name=Stapleton2 /> Burii au format miliții denumite ''commandos'', și au făcut alianțe cu triburile khoisan pentru a respinge atacurile xhosa.<ref name=Stapleton2 /> Ambele părți au lansat ofensive sângeroase, dar neconcludente, iar violența sporadică, însoțită adesea de furturi de animale, a devenit o obișnuită timp de câteva decenii.<ref name=Stapleton2 /> === Colonizarea britanică === [[Fișier:Storming_the_Cape_1806.jpg|thumb|200px|right|[[Bătălia de la Blaauwberg]] a avut loc în ianuarie 1806 și a întemeiat stăpânirea britanică în [[Colonia Capului]].]] [[Regatul Marii Britanii]] a preluat controlul asupra zonei Capului Bunei Speranțe între 1795 și 1803 pentru a preveni preluarea controlului de către [[Prima republică franceză]], care a invadat [[Provinciile Unite]].<ref name=Stapleton2 /> În ciuda revenirii a guvernării olandeze sub [[Republica Batavă]] pentru un scurt timp în 1803, Capului Bunei Speranțe a fost ocupat din nou de britanici în 1806 după [[Bătălia de la Blaauwberg|bătălia de la Blaauwberg]].<ref name="Keegan">{{en icon}}{{cite book | last = Keegan| first = Timothy| authorlink = | title = Colonial South Africa and the Origins of the Racial Order| url = https://archive.org/details/colonialsouthafr0000keeg| url-access = registration|edition= 1996|pages= [https://archive.org/details/colonialsouthafr0000keeg/page/85 85–86] | publisher = David Philip Publishers (Pty) Ltd| isbn = 978-0-8139-1735-1}}</ref> După sfârșitul războaielor napoleoniene, acesta a fost cedat în mod oficial către Marea Britanie, devenind astfel o parte integrantă a [[Imperiul Britanic|Imperiului Britanic]].<ref name=Lloyd1>{{en icon}}{{cite book|last=Lloyd|first=Trevor Owen|title=The British Empire, 1558–1995|date=1997|pages=201–203|publisher=Oxford University Press|location=Oxford|isbn=978-0-19-873133-7}}</ref> Emigrația britanică către Africa de Sud a început în jurul anului 1818, culminând ulterior cu sosirea coloniștilor din 1820.<ref name=Lloyd1 /> Noii coloniști erau încurajați să se stabilească din mai multe motive, și anume să crească dimensiunea forței de muncă europene și să consolideze regiunile de frontieră împotriva incursiunilor xhosa.<ref name=Lloyd1 /> [[Fișier:Charles Bell - Zoeloe-aanval op 'n Boerelaer - 1838.jpg|thumb|200px|right|Portretizarea unui atac zulu pe o tabără de buri în februarie 1838]] În primele două decenii ale secolului 19, poporul [[zulu]] a crescut la putere și și-a extins teritoriul sub conducătorul lor, Shaka.<ref>{{en icon}}{{cite web|url=http://www.historynet.com/wars_conflicts/19_century/3032216.html?page=4&c=y |title=Shaka: Zulu Chieftain |publisher=Historynet.com |accessdate=30 October 2011 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20080209113856/http://www.historynet.com/wars_conflicts/19_century/3032216.html?page=4&c=y |archivedate= 9 February 2008 |df= }}</ref> Războiul lui Shaka a rezultat indirect la perioada ''"Mfecane"'' („strivire”), în care au fost ucise între 1.000.000 și 2.000.000 de oameni, iar platoul interior a țării a fost devastat și depopulat la începutul anilor 1820.<ref>{{en icon}}{{cite web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/537814/Shaka/537814rellinks/Related-Links |title=Shaka (Zulu chief) |website=Encyclopædia Britannica |accessdate=30 October 2011}}</ref><ref>{{en icon}}{{cite book|author=W. D. Rubinstein|title=Genocide: A History|url=https://books.google.com/books?id=nMMAk4VwLLwC&pg=PA22|accessdate=26 June 2013|year=2004|publisher=Pearson Longman|isbn=978-0-582-50601-5|page=22}}</ref> Poporul matabele, o ramură a poporului zulu, au creat un imperiu mai mare sub regele lor Mzilikazi, care includea părți mari a platoului interior (''Highveld''). De asemena, la începutul anilor 1800, mulți [[afrikaneri]] care locuiau în apropierea frontierei, prin urmare [[Buri (Africa)|burii]], au plecat din Colonia Capului, unde erau supuși controlului britanic. Au migrat în viitoarele regiuni Natal, Orange Free State și Transvaal. Deși termenul bur se refera inițial strict la fermierii afrikaneri la frontieră, acest termen începea să referă mai degrabă la afrikanerii care au plecat din Colonia Capului, deși denumirea etniei a rămas și este în continuare cea de afrikaneri. Burii au fondat republicile burilor: [[Republica Sud-Africană]] (acum provinciile Gauteng, Limpopo, Mpumalanga și North West), Republica Natalia (acum provincia KwaZulu-Natal), care a cedat britanicilor în 1843, și Statul Liber Orange (acum provincia Free State). Descoperirea de diamante în 1867 și aur în 1884 în interiorul țării a început Revoluția minerală, o perioadă în care a fost o industrializare intensă și creștere rapidă a economiei și imigrației. Aceasta a intensificat eforturile britanice de a obține control asupra popoarelor indigene. Lupta pentru controlul acestor importante resurse economice a fost un factor semnificativ în relațiile dintre europeni și populația indigenă și, de asemenea, între buri și britanici.<ref>{{en icon}}{{cite book|author=Williams, Garner F|title=The Diamond Mines of South Africa, Vol II|year=1905|publisher=B. F Buck & Co.|location=New York|pages=Capitolul XX|url=http://www.farlang.com/diamonds/williams_diamond_mines_2/page_285|access-date=2020-05-06|archive-date=2012-07-31|archive-url=https://archive.is/20120731083954/http://www.farlang.com/diamonds/williams_diamond_mines_2/page_285|dead-url=yes}}</ref> După patru ani de la înființare, Republica Natalia a cedat britanicilor în 1843 și a devenit Colonia Natal. [[Fișier:Boers 1881.gif|thumb|200px|right|[[Bur]]i în luptă (1881)]] [[Războiul zulușilor]] a fost luptat în 1879 între Regatul Unit și Regatul Zulu. După introducerea cu succes al sistemului federal în Canada de către Lordul Carnarvon, s-a crezut că un efort politic similar, alături de campanii militare, ar putea avea succes cu regatele africane, zonele tribale și republicile burilor din Africa de Sud. În 1874, Sir Henry Bartle Frere a fost trimis în Africa de Sud ca Înaltul Comisar Britanic pentru a pune în aplicare astfel de planuri. Printre obstacole au fost prezența statelor independente ale burilor și ale Regatului Zululand și armatei sale. Regatul Zulu i-a învins pe britanici la bătălia de la Isandlwana. Cu toate acestea, războiul a fost în cele din urmă pierdut, ceea ce a dus la încetarea independenței națiunii Zulu. Republicile burilor au rezistat cu succes înfrângerilor britanice în timpul [[Primul Război al Burilor|Primului Război al Burilor]] (1880-1881) folosind tactici de război de gherilă, care erau bine adaptate condițiilor locale. Britanicii s-au întors cu un număr mai mare, mai multă experiență și o nouă strategie în cel de-al [[Al Doilea Război al Burilor|Doilea Război al Burilor]] (1899–1902), dar au suferit pierderi grele; cu toate acestea, au avut succes în cele din urmă. Peste 27.000 de femei și copii bur au pierit în lagărele de concentrare britanice.<ref>{{en icon}}{{cite news |title=5 of the worst atrocities carried out by the British Empire|url=https://www.independent.co.uk/news/uk/home-news/worst-atrocities-british-empire-amritsar-boer-war-concentration-camp-mau-mau-a6821756.html |work=The Independent |date=19 January 2016}}</ref> ====Independență==== [[Fișier:Botha gouvernment 1910.jpg|thumb|300px|right|Primul guvern al [[Uniunea Africii de Sud|Uniunii Africii de Sud]], condus de fostul prim-ministru [[Louis Botha]].]] În țară, politicile anti-britanice în rândul sud-africanilor albi s-au concentrat pe independență. În anii coloniali olandezi și britanici, segregarea rasială a fost în mare parte informală, deși a fost adoptată unele legislații pentru a controla așezarea și mișcarea persoanelor native, inclusiv Legea privind locația nativilor din 1879 și sistemul înființat prin legile privind pașapoartele interne.<ref>{{en icon}}{{cite book|last=Bond|first=Patrick|title=Cities of gold, townships of coal: essays on South Africa's new urban crisis|publisher=Africa World Press|year=1999|page=140|isbn=978-0-86543-611-4}}</ref><ref>{{en icon}}{{cite report|last=Cape of Good Hope (South Africa). Parliament House.|year=1906|title=Report of the Select Committee on Location Act|publisher=Cape Times Limited|url=https://archive.org/details/reportoftheselec00capeiala|accessdate=30 July 2009}}</ref><ref>{{en icon}}{{cite report|author=Godley, Godfrey |author2=Welsh, Archibald |author3=Thomson, William |author4=Hemsworth, H. D.|year=1920|title=Report of the Inter-departmental committee on the native pass laws|url=https://archive.org/stream/reportofinterdep00sout#page/2/mode/1up|publisher=Cape Times Limited|page=2}}</ref><ref>{{en icon}}{{cite report|last=Great Britain Colonial Office; Transvaal (Colony). Governor (1901–1905: Milner)|date=January 1902|title=Papers relating to legislation affecting natives in the Transvaal|publisher=His Majesty's Stationery Office|url=https://archive.org/details/transvaalpapersr00grea}}</ref><ref>{{en icon}}{{cite book|last=De Villiers|first=John Abraham Jacob|title=The Transvaal|publisher=Chatto & Windus|location=London|year=1896|pages=[https://archive.org/details/transvaal00devi/page/30 30] (n46)|url=https://archive.org/details/transvaal00devi|accessdate=30 July 2009}}</ref> La opt ani de la sfârșitul celui de-al doilea război al burilor și după patru ani de negocieri, un act al Parlamentului Britanic (Actul Africii de Sud din 1909) a acordat țării independență nominală, creând în același timp [[Uniunea Africii de Sud]] la 31 mai 1910. Uniunea a fost un dominion britanic care includea fostele teritorii ale coloniilor Capului și Natal, precum și republicile Transvaal și Statul Liber Orange.<ref>{{en icon}}{{Cite EB1911|first=Frank Richardson |last=Cana |wstitle=South Africa |volume=25 |page=467}}</ref> Legea privind pământul nativilor din 1913 a restricționat semnificativ dreptul de proprietate asupra terenurilor de către africani negri; în acea perioadă, africani negri controlau doar șapte la sută din țară. Ulterior, limitarea suprafețelor de teren rezervate popoarelor indigene a fost crescută marginal.<ref>{{en icon}}{{cite web|url=http://www.sahistory.org.za/pages/chronology/thisday/1913-06-19.htm |title=Native Land Act |publisher=South African Institute of Race Relations |date=19 June 1913 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20101014095049/http://www.sahistory.org.za/pages/chronology/thisday/1913-06-19.htm |archivedate=14 October 2010 }}</ref> În 1931, țara a obținut suveranitate deplină din Regatul Unit odată cu trecerea Statutului de la Westminster, care a abolit ultimele puteri ale guvernului britanic asupra țării. În 1934, Partidul Sudafrican și Partidul Național s-au unificat pentru a forma Partidul Unit, scopul fiind împăcarea dintre [[afrikaneri]] și albii de origine britanică. În 1939, partidul s-a scindat din cauza intrării Africii de Sud în al doilea război mondial ca un aliat al Regatului Unit, o decizie pe care adepții Partidului Național s-au opus cu tărie. ====Începutul apartheidului==== [[Fișier:ApartheidSignEnglishAfrikaans.jpg|thumb|200px|right|„Numai pentru persoanele albe” – semn din perioada apartheidului]] În 1948, Partidul Național a fost ales la putere. Acesta a consolidat segregarea rasială începută sub guvernarea colonială olandeză și britanică. Luând ca model Legea canadiană privind indienii canadieni,<ref>{{en icon}}Gloria Galloway, [https://www.theglobeandmail.com/news/politics/chiefs-reflect-on-apartheid-and-first-nations-as-atleo-visits-mandela-memorial/article15902124/ "Chieft Reflect on Apartheid"], ''The Globe and Mail'', 11 December 2013</ref> guvernul naționalist a clasificat toate popoarele în trei clase de stratificare rasială și a dezvoltat drepturi și limitări pentru fiecare. Minoritatea albă (sub 20% din populație) a controlat marea majoritate neagră.<ref>{{en icon}}Beinart, William (2001). ''Twentieth-century South Africa.'' Oxford University Press. p. 202. {{ISBN|978-0-19-289318-5}}.</ref> Segregarea rasială instituționalizată legal a devenit cunoscută sub numele de apartheid. În timp ce albii s-au bucurat de mai ridicat nivel de trai din toată Africa, comparabil cu țările occidentale, majoritatea neagră a rămas dezavantajată în aproape orice măsură, inclusiv cu privire la venit, educație, locuință și speranța de viață. Charta Libertății, adoptată în 1955 de Alianța Congresului, cerea o societate non-rasială și încetarea discriminării. În 1949, guvernul Uniunii Sud-Africane a anexat [[Namibia|Africa de Sud-Vest]] (azi Namibia), pe care o administrase până atunci sub un mandat instituit de [[Liga Națiunilor]] și, mai târziu, de [[O.N.U.]] ===Republică=== În data de 31 mai 1961, țara a devenit republică în urma unui referendum (limitat numai la alegătorii albi), care a trecut la o diferență mică; provincia Natal dominată de britanici a votat în mare măsură împotriva propunerii.<ref>{{en icon}}{{cite web|title=Hendrik Frensch Verwoerd|url=http://www.sahistory.org.za/people/hendrik-frensch-verwoerd|publisher=South African History Online|quote=On 5 October 1960 a referendum was held in which White voters were asked: "Do you support a republic for the Union?" – 52 percent voted 'Yes'.|accessdate=9 March 2013}}</ref> [[Regina Elisabeta a II-a]] a pierdut titlul de regină a Africii de Sud, iar ultimul guvernator general, Charles Robberts Swart, a devenit primul președinte de stat. Ca o concesiune pentru sistemul Westminster, numirea președintelui a rămas o numire de către parlament și practic o poziție simbolică până la trecerea Constituției din 1983, care a eliminat funcția de prim-ministru și a instituit o „președinție puternică” responsabilă în fața parlamentului. Presată de alte țări ale [[Comunitatea Națiunilor|Comunității Națiunilor]], Africa de Sud s-a retras din organizație în 1961 și a aderat la aceasta din nou doar în 1994. În ciuda opoziției atât din interiorul țării, cât și din afara acesteia, guvernul a legiferat pentru continuarea apartheidului. Forțele de securitate au întărit acțiunile împotriva disidenței interne și violența a devenit larg răspândită. În consecință, organizațiile anti-apartheid precum [[Congresul Național African]] (ANC), Organizația Populară Azaniană (AZAPO) și Congresul Pan-Africanist (PAC) începeau să atacă cu tactici de gherilă și sabotaj urban.<ref name="Biko1">{{en icon}}{{cite book|last1=Gibson|first1=Nigel|last2=Alexander|first2=Amanda|last3=Mngxitama|first3=Andile|title=Biko Lives! Contesting the Legacies of Steve Biko|date=2008|page=138|publisher=Palgrave Macmillan|location=Hampshire|isbn=978-0-230-60649-4}}</ref><ref name="Switzer">{{en icon}}{{cite book | url=https://books.google.com/?id=bUvA7PHnCrUC&pg=PA415&dq=breytenbach+dakar#v=onepage&q=breytenbach%20dakar&f=false | title=South Africa's Resistance Press: Alternative Voices in the Last Generation Under Apartheid. Issue 74 of Research in international studies: Africa series | publisher=Ohio University Press | author=Switzer, Les | year=2000 | page=2 | isbn=978-0-89680-213-1}}</ref> De asemenea, cele trei mișcări rivale de rezistență aveau confruntări inter-facționale ocazionale, în timp ce jucau pentru influența domestică.<ref name="Mitchell">{{en icon}}{{cite book|last1=Mitchell|first1=Thomas|title=Native vs Settler: Ethnic Conflict in Israel/Palestine, Northern Ireland and South Africa|date=2008|pages=194–196|publisher=Greenwood Publishing Group|location=Westport|isbn=978-0-313-31357-8}}</ref> Apartheidul deveniseră din ce în ce mai controversat și mai multe țări începeau să boicoteze afacerile cu guvernul sud-african din cauza politicilor sale rasiale. Aceste măsuri au fost ulterior extinse la sancțiuni internaționale și la cesionarea participațiilor în companii sud-africane de către investitori străini.<ref name="Bridgland">{{en icon}}{{cite book |first=Fred |last=Bridgland |title=The War for Africa: Twelve months that transformed a continent |year=1990 |publisher=Ashanti Publishing |location=Gibraltar |page=32 |isbn=978-1-874800-12-5}}</ref><ref name="Landgren">{{en icon}}{{cite book| first = Signe| last = Landgren| authorlink = | title = Embargo Disimplemented: South Africa's Military Industry| edition = 1989| pages = [https://archive.org/details/embargodisimplem0000land/page/6 6–10]| publisher = Oxford University Press| isbn = 978-0-19-829127-5| year = 1989| url = https://archive.org/details/embargodisimplem0000land/page/6}}</ref> Ca urmare a politicii de apartheid și a ignorării rezoluțiilor O.N.U., [[Adunarea Generală a Națiunilor Unite|Adunarea Generală]] a hotărât în noiembrie 1974 să suspende participarea delegației autorităților sud-africane la lucrările sale.<ref name="Bridgland"/> Izolarea Republicii Africa de Sud s-a accentuat după destrămarea [[Imperiul Portughez|sistemului colonial portughez]] în 1975 și a proclamării independenței Republicii [[Zimbabwe]] în 1980. Guvernul de la Pretoria a lansat atacuri împotriva republicilor Zimbabwe, Botswana și Zambia (1986), pe care le-a acuzat că sprijină mișcarea SWAPO din Namibia și [[Congresul Național African]].<ref>{{en icon}}{{cite news |title=Pretoria's forces raid 3 neighbors in move on rebels |first= Alan|last= Cowell |newspaper= [[The New York Times]] |location= New York |date= 20 mai 1986 |url= https://www.nytimes.com/1986/05/20/world/pretoria-s-forces-raid-3-neighbors-in-move-on-rebels.html |accessdate= 6 mai 2020|archiveurl= https://web.archive.org/web/20190827234925/https://www.nytimes.com/1986/05/20/world/pretoria-s-forces-raid-3-neighbors-in-move-on-rebels.html|archivedate= 6 mai 2020 }}</ref> Amploarea mișcărilor de protest ale populației de culoare a determinat introducerea stării de urgență pe întreg teritoriul din data de 12 iunie 1986. La sfârșitul anilor '70, Africa de Sud a inițiat un program de dezvoltare a armelor nucleare. În următorul deceniu, a produs șase arme nucleare. Înainte de trecerea la un guvern condus de Congresul Național African (ANC), ales de majoritate poporului în anii '90, guvernul sud-african a desființat toate armele nucleare, devenind primul stat din lume care a renunțat voluntar la toate armele nucleare pe care le-a dezvoltat.<ref>{{en icon}}{{cite web |url=http://www.nti.org/e_research/profiles/SAfrica/Nuclear/index.html |title=South Africa Profile |publisher=Nti.org |accessdate=30 October 2011 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111002055442/http://www.nti.org/e_research/profiles/SAfrica/Nuclear/index.html |archive-date=2 October 2011}}</ref><ref name = SAnuclear>{{en icon}}{{cite web|first=John |last=Pike |url=http://www.globalsecurity.org/wmd/world/rsa/nuke.htm |title=Nuclear Weapons Program (South Africa) |publisher=Globalsecurity.org |accessdate=30 October 2011}}</ref> [[Fișier:Frederik de Klerk with Nelson Mandela - World Economic Forum Annual Meeting Davos 1992.jpg|thumb|200px|right|[[F. W. de Klerk]] și [[Nelson Mandela]] strâng mâinile în ianuarie 1992]] ==== Sfârșitul apartheidului ==== Declarația de credință "Mahlabatini", semnată de Mangosuthu Buthelezi și Harry Schwarz în 1974, a consacrat principiile tranziției pașnice a puterii și egalității pentru toți, primul dintre astfel de acorduri de către liderii politici alb-negru din Africa de Sud. În cele din urmă, [[F. W. de Klerk]] a deschis discuții bilaterale cu [[Nelson Mandela]] în 1993 pentru o tranziție a politicilor și a guvernului. În 1990, guvernul Partidului Național a făcut primul pas către demontarea sistemului de discriminare atunci când a ridicat interdicția Congresului Național African și a altor organizații politice. [[Nelson Mandela]] a fost eliberat din închisoare pe 11 februarie 1990 după 27 de ani executând o pedeapsă pentru sabotaj. A urmat un proces de negociere. În 1991, au fost adoptate mai multe legislații care demontau elemente esențiale ale sistemului apartheid, si prin care apartheid-ul a fost pratic abandonat. Cu aprobarea electoratului alb într-un referendum din 1992, guvernul a continuat negocierile pentru a pune capăt apartheidului și pentru a trece la un guvern ales de majoritatea poporului. De asemenea, Africa de Sud și-a distrus arsenalul nuclear și a aderat la [[Tratatul de Neproliferare Nucleară|Tratatul de neproliferare nucleară]].<ref name = SAnuclear/> În 1993, Nelson Mandela și F. W. de Klerk au primit [[Premiul Nobel pentru Pace]] pentru contribuțiile lor pentru a pune capăt apartheidului. Africa de Sud a organizat primele alegeri prin vot universal în 1994, pe care Congresului Național African (ANC) le-a câștigat cu o majoritate covârșitoare. Țara a aderat din nou la [[Comunitatea Națiunilor]] și a devenit membru al Comunității de Dezvoltare Sudafricane (SADC). [[Fișier:Nelson Mandela-2008 (edit).jpg|thumb|200px|left|[[Nelson Mandela]], primul președinte de culoare al Africii de Sud]] === Perioada post-apartheid === Succesorul lui Mandela a fost [[Thabo Mbeki]] în 1999. În ciuda ideologiei inițiale de stânga a partidului, guvernele ANC au urmărit întotdeauna o politică [[Liberalism economic|economică liberală]], care a contribuit semnificativ la o creștere economică puternică, dar și la noi disparități în structura socială a țării.<ref name="Mosala Venter Bain 2017 pp. 327–340">{{cite journal | last=Mosala | first=S. J. | last2=Venter | first2=J. C. M. | last3=Bain | first3=E. G. | title=South Africa's Economic Transformation since 1994: What Influence has the National Democratic Revolution (NDR) Had? | journal=The Review of Black Political Economy | publisher=SAGE Publications | volume=44 | issue=3-4 | year=2017 | issn=0034-6446 | doi=10.1007/s12114-017-9260-2 | pages=327–340}}</ref> Drept urmare, chiar dacă s-a dezvoltat o clasă mijlocie bogată a negrilor, situația majorității sud-africanilor care nu sunt albi nu s-a putut îmbunătăți sau a fost numai ușor îmbunătățită în comparație cu perioada de apartheid.<ref name="Mosala Venter Bain 2017 pp. 327–340" /> [[Fișier:First game of the 2010 FIFA World Cup, South Africa vs Mexico3.jpg|thumb|250px|right|La primul joc al [[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|Campionatului Mondial de Fotbal din 2010]] (Africa de Sud v Mexic).]] Pe 15 mai 2004, Africa de Sud a fost aleasă de către delegații [[FIFA]] drept prima țară africană care a găzduit un [[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|Campionat Mondial de Fotbal]]. Turneul a avut loc între 11 iunie și 11 iulie 2010, și găzduirea turneului este considerată de a fi una de succes. Pe parcursul mandatului lui Thabo Mbeki, Africa de Sud a beneficiat de o creștere puternică a economiei și puterii politice regionale. De asemenea, au fost puține conflicte interne, în afara de [[Pandemie#HIV/SIDA|criza pandemică HIV/SIDA]] agravat de o politică slabă de sănătate publică. În perioada post-apartheid, anul 2010 reprezintă apogeul dezvoltării țării sub guvernarea [[Congresul Național African|ANC]], în care țara a devenit cunoscut de către comunitatea internațională ca fiind drept o țară modernă și cu o putere globală semnificativă.<ref name= "efectele cupei">{{citat carte |nume=Mikhaylova |prenume=Marina |date=2021 |editor-last=Arnold |editor-first=Richard |title=Russia and the 2018 FIFA World Cup |publisher=Routledge |pages=187-210 |chapter=Global soft power and local effects of the World Cup in Russia, Brazil, and South Africa |isbn=978-0-429-35303-1}}</ref> Aceasta sunt dovedite prin includerea țării în organizațiile [[G20]] și [[BRICS]], precum și investițiile străine semnificative, creșterea puternică a companiilor sud-africane peste hotare și poziția puternică a sistemului financiar și a bursei de valori din Johannesburg.<ref name= "efectele cupei"/> În 2009, partidul ANC a fost reales la putere, cu [[Jacob Zuma]] devenind președintele nou a țării. Sub mandatul lui Jacob Zuma, o degradare ușoară a progreselor obținute în anii precedenți a început. Conflictele interne au crescut în privința diviziilor rasiale, precum și cele socio-economice. Din această cauză, partidele de opoziție au beneficiat de o creștere semnificativă a popularității electorale, mai ales partidul [[Alianța Democrată]] (''Democratic Alliance'') care deja guverna provincia [[Western Cape]] și mai multe localități, precum capitala legislativă [[Cape Town]]. Mandatul lui Jacob Zuma a fost marcat și de creșterea și întărirea corupției la nivel înalt, precum și o guvernare proastă cu funcționari puși politic și incompetenți. Această perioada este cunoscută în Africa de Sud sub numele perioada ''State Capture'' (captura statului). În 2018, s-a format o comisie independentă de anchetă (Comisia privind captura statului, zis și Comisia Zondo) pentru a investiga acțiunile de corupție sub mandatul lui Jacob Zuma. În 2020, această comisie lucrează în continuare, și pe baza acestui efort, au fost trimiși în judecată mai mulți demnitari și funcționari la nivel înalt, inclusiv Jacob Zuma, precum și directori la diverse companii de stat. Sub Jacob Zuma, creșterea economiei a scăzut puternic, și majoritatea populației din clasa joasă începeau să-și exprimă tot mai mult neîncrederea în promisiunile guvernului. Prin urmare, protestele au crescut semnificativ împotriva guvernării ANC, și cerințele pentru schimbarea socio-economică au devenit mai radicale. Acesta include și cerința de exproprierea fără compensare a terenurilor agricole deținute de albi, care va redresa situației create de limitarea terenurilor deținute de negri înainte de 1994 care nu s-a schimbat semnificativ după căderea apartheidului. Dar această cerință va necesita o schimbare a Constituției din 1996, precum și o validare a Curții Constituționale. [[Fișier:Cyril Ramaphosa (30723014148).jpg|thumb|200px|right|[[Cyril Ramaphosa]], președintele Africii de Sud (2018-prezent)]] Ca urmare a acestei perioade sub Jacob Zuma, popularitatea partidului ANC a scăzut, și la alegerile din 2019 a obținut cel mai mic câștig din istoria sa electorală. În 2018, după o moțiune de cenzură împotriva guvernului Zuma, [[Cyril Ramaphosa]] a fost ales de către parlamentul sud-african ca președintele interimar, și după alegerile din 2019, ca președintele țării. Guvernul lui Cyril Ramaphosa a moștenit probleme semnificative create de guvernul Zuma, și prin urmare mandatul lui va fi marcat de capacitatea lui de a rezolva aceste probleme. == Geografie == Africa de Sud este situată în cea mai [[Africa Sudică|sudică regiune]] a [[Africa|Africii]], cu o lungă coastă care se întinde pe mai mult de 2.500 km și de-a lungul a două oceane ([[Oceanul Atlantic de Sud|Atlanticul de Sud]] și [[Oceanul Indian|Indianul]]). Cu o suprafață teritorială de 1.219.912 km2, Africa de Sud este a 24-a cea mai mare țară din lume.<ref>{{en icon}}{{cite web|url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2147rank.html?countryName=South%20Africa&countryCode=sf&regionCode=af&rank=32#sf|title=Country Comparison|website=World Factbook|publisher=CIA|accessdate=2020-05-16|archive-date=2011-05-01|archive-url=https://web.archive.org/web/20110501164719/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2147rank.html?countryName=South%20Africa&countryCode=sf&regionCode=af&rank=32#sf|dead-url=yes}}</ref><ref>{{en icon}}{{Cite web|url=https://unstats.un.org/unsd/demographic/products/dyb/dyb2015.htm|title=United Nations Statistics Division – Demographic and Social Statistics|website=unstats.un.org|access-date=12 December 2017}}</ref> Are aproximativ aceeași suprafață ca [[Columbia]], de două ori mai mare decât [[Franța]], de trei ori mai mare decât [[Japonia]], de patru ori mai mare decât Italia și de cinci ori mai mare decât [[Regatul Unit]].<ref>{{en icon}}{{Cite news|url=https://southafrica-info.com/how-big-is-south-africa/|title=How big is South Africa? |date=23 November 2017|work=South Africa Gateway|access-date=12 December 2017|language=en-GB|url-status=dead|archiveurl=https://web.archive.org/web/20171212084551/https://southafrica-info.com/how-big-is-south-africa/|archivedate=12 December 2017}}</ref> === Relieful === {{multiple image|perrow = 1|total_width=250 | image1 = Southern African Central Plateau.jpg | image2 = Regions_of_South_Africa_1.png | footer = Linia groasă urmărește cursul sistemului muntos Marele Povârniș (''Great Escarpment'') care mărginește podișurile centrale. Porțiunea de est a acestei linii, de culoare roșie, reprezintă [[Munții Scorpiei]] (''Drakensberg''). Unele dintre cele mai cunoscute regiuni sunt colorate; celelalte sunt indicate pur și simplu prin numele lor. }} Relieful Africii De Sud se împarte în două zone. Prima este formată din podișuri predominante în roci bazaltice, cu altitudini medii de 1.000-2.100 m.<ref>{{en icon}}McCarthy, T. & Rubidge, B. (2005). ''The story of earth and life''. p. 263, 267–268. Struik Publishers, Cape Town.</ref> Cel mai extins dintre acestea este Podișul Veld (alcătuit din Highveld în est, cu altitudini medii de 1.500–2.000 m și Marele Karoo în vest, cu altitudini medii de 500-700m). Părțile de sud și sud-vest ale podișului (la aproximativ 1100-1800 m deasupra nivelului mării), iar câmpia alăturată (la aproximativ 700 - 800 m deasupra nivelului mării - vezi harta din dreapta) este cunoscută sub numele de Marele Karoo, care este format din tufărișuri. Spre nord, Marele Karoo se devine zonă mai uscută și aridă cunoscută sub numele de Bushmanland, care în cele din urmă devine [[Deșertul Kalahari]] chiar în nord-vestul țării. [[Fișier: Karoo_Koppies.png|thumb|300px|left|Dealurile cu vârf plat (numite Karoo Koppies) sunt foarte caracteristice peisajului sudic și sud-vestic a regiunii Karoo. Aceste dealuri sunt acoperite de silluri dolerite rezistente la eroziune. Aceasta este o lavă solidificată care a fost forțată sub presiune mare între straturile orizontale ale rocilor sedimentare care formează cea mai mare parte din geologia regiunii Karoo în urmă cu aproximativ 180 de milioane de ani. De atunci, Africa de Sud a trecut printr-o perioadă îndelungată de eroziune îndepărtând rocile din Karoo relativ slabe, cu excepția cazurilor în care sunt protejate de o capacă de dolerită. Această fotografie a fost făcută lângă orașul Cradock, în provincia [[Eastern Cape]].]] Partea de est și partea cea mai înaltă a podișului este cunoscută sub numele de Highveld. Această zonă relativ bine irigată găzduiește o mare parte din terenurile agricole comerciale ale țării și conține cea mai mare conurbație ([[Gauteng]]). La nord de Highveld, de la aproximativ 25° 30' S de latitudine, podișul se înclină în jos devenind pădurea subtropicală Bushveld, ceea ce în cele din urmă dă loc spre câmpia Lowveld (sau câmpia Limpopo).<ref name="Altas">{{en icon}}Atlas of Southern Africa. (1984). p. 13. Readers Digest Association, Cape Town</ref> [[Parcul Național Kruger]], situat în provinciile [[Limpopo]] și [[Mpumalanga]] din nord-estul Africii de Sud, ocupă o mare parte din Lowveld, având o suprafață de 19.633 km2.<ref name="Kruger National Park">{{en icon}}{{cite web|title=Kruger National Park |url=http://www.africa.com/south-africa/travel/what-to-do/ |publisher=Africa.com |accessdate=16 December 2014 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20141218164142/http://www.africa.com/south-africa/travel/what-to-do/ |archivedate=18 December 2014 |df= }}</ref> La sud de Lowveld, precipitațiile anuale cresc odată cu intrarea în provincia [[KwaZulu-Natal]], care, mai ales în apropierea coastei, are o climă subtropicală caldă și umedă.<ref>{{en icon}}Atlas of Southern Africa. (1984). p. 151. Readers Digest Association, Cape Town</ref> A doua regiune a reliefului este formată dintr-o unitate montană alcătuită din sistemul muntos Marele Povârniș (''Great Escarpment''), care mărginește podișurile spre litoral.<ref name="Altas" /> El se termină cu Munții Scorpiei (Drakensberg) în est;<ref>{{en icon}}Encyclopædia Britannica (1975); Micropaedia Vol. III, p. 655. Helen Hemingway Benton Publishers, Chicago.</ref> cele mai însemnate sunt vf. Njesuthi cu 3408 m, și vf. Mafadi - cel mai înalt vârf montan - cu 3.450 m. În partea de nord a Munților Scorpiei se află [[canionul râului Blyde]], extrem de spectaculos, al treilea ca mărime pe glob. La nord de fluviul Orange este un sector al deșertului Kalahari - cu câmpiile lui de dune și cu vegetația săracă - cu altitudini medii de 900–1.100 m. În vestul țării se află o parte din sudul deșertului Namib. După el se întinde de-a lungul coastei (60&nbsp;km) o câmpie litorală. Malurile - de la granița cu Mozambic din est, până la fluviul Orange din vest - sunt în majoritate înalte, stâncoase și abrupte, presărate din când în când cu golfuri (Sf. Elena) și cu peninsule (Capul Bunei Speranțe, Capul Acelor). === Clima === [[Fișier:South_Africa_Köppen.svg|thumb|[[Clasificarea climatică Köppen]] a Africii de Sud.]] Africa de Sud are un climat în general temperat, datorat în parte oceanelor Atlantic și Indian, prin amplasarea sa în [[Emisfera sudică|emisfera sudică]] mai blândă din punct de vedere climatic și din cauza cotei medii care crește constant spre nord (spre ecuator) și mai departe spre interior. Datorită acestei topografii și influențe oceanice variate, există o mare varietate de zone climatice. Zonele climatice variază de la deșertul arid al sudului Namibului, pe o fâșie îngustă de-a lungul [[Oceanul Atlantic|Oceanului Atlantic]] în colțul nord-vestic al țării, până la clima subtropicală luxuriantă din estul țării, de-a lungul graniței cu Mozambicul și Oceanul Indian. Iernile în Africa de Sud au loc între iunie și august. Sud-vestul extrem al țării, inclusiv [[Cape Town]], are o climă remarcabil de asemănătoare cu cea a Mării Mediterane, cu ierni umede și veri calde și secetoase. Regiunea respectivă găzduiește celebrul biom [[fynbos]] compus din tufărișuri și desișuri. De asemenea, regiunea produce o mare parte din vinul sud-african, și este cunoscută în special pentru vântul său, care suflă intermitent aproape tot anul. Puterea acestui vânt a făcut trecerea în jurul [[Capul Bunei Speranțe|Capului Bunei Speranțe]] deosebit de periculos pentru marinari, provocând multe naufragii. Mai la est, pe coasta de sud, precipitațiile sunt distribuite mai uniform pe tot parcursul anului, producând un peisaj foarte verde. Această zonă este cunoscută sub numele popular de ''[[Garden Route]]'' (tradus, în română, traseul grădinii). Provincia [[Free State]] este deosebit de plat, deoarece se află în mijlocul platoului înalt. La nord de râul [[Vaal]], podișul Highveld devine mai umed și nu prezintă extremități subtropicale de căldură. Orașul [[Johannesburg]], în centrul Highveldului, se află la 1.740 m deasupra nivelului mării și primește o precipitație anuală de 760 mm. Iernile din această regiune sunt reci, deși zăpada este rară. Umiditatea crește spre est si nord-est, datorită caracterului musonic pe care îl îmbrăcă alizeul de sud-est, ce bate în timpul verii australe dinspre [[Oceanul Indian]]. Munții Scorpiei (Drakensberg), care formează povârnișul sud-estul al podișului Highveld, oferă oportunități limitate de schi în timpul iernii. Locul cel mai rece din Africa de Sud este Sutherland în vestul Munților Roggeveld, unde temperaturile în mijlocul iernii pot atinge până la -15 °C. Insulele Prince Edward au temperaturi medii anuale mai reci, dar Sutherland are temperaturi extreme mai reci. Interiorul adânc al țării are cele mai calde temperaturi: o temperatură de 51,7 °C a fost înregistrată în 1948 în provincia [[Northern Cape]] în deșertul [[Kalahari]], lângă [[Upington]], însă această nu este temperatura oficială fiindcă nu a fost înregistrată cu echipamente standard.<ref>{{en icon}}{{cite web|url=http://www.safrica.info/about/geography/geography.htm |title=South Africa's geography |publisher=Safrica.info |accessdate=30 October 2011 |url-status=dead |archiveurl=https://web.archive.org/web/20100608121736/http://www.safrica.info/about/geography/geography.htm |archivedate=8 June 2010 |df= }}</ref> Cea mai ridicată temperatură oficială de 48,8 °C a fost înregistrată în ianuarie 1993 în satul Vioolsdrif în provincia [[Northern Cape]], lângă râul [[Fluviul Orange|Orange]].<ref>{{en icon}}{{cite book|title=South Africa yearbook|url=https://books.google.com/books?id=SMdzAAAAMAAJ|year=1997|publisher=South African Communication Service|page=3}}</ref> Africa de Sud a fost afectată de ninsori în septembrie 2018. Stratul de zăpadă a atins 25 de cm și în unele zone temperaturile au scăzut sub 0 grade. === Hidrografie === Rețeaua hidrografică este slab dezvoltată și are o scurgere periodică, cu excepția râurilor care drenează regiunile estice și Cap. Principalele cursuri de apă sunt Limpopo, care se varsă în Oceanul Indian, și fluviul Orange (1860 Km), cu afluentul Vaal (1128 Km), care debușează în Oceanul Atlantic. Acestea au repezișuri și cascade, ca urmare, un potențial energetic ridicat. === Vegetație === Vegetația tipică este reprezentată prin plante xerofile, de deșert si semideșert. Savanele se prelungesc din podișurile estice, unde au ierburi înalte (veld) spre interiorul țării, unde se transformă în stepe cu ierburi rare și tufișuri. În vest apar fâșii de vegetație dispuse aproape paralel cu țărmul: deșert (Namib), stepe și asociații de plante suculente (aloe). Regiunea Cap are o vegetație mediteraneană bogată, cu numeroși arbuști veșnic verzi ([[fynbos]]). === Patrimoniul mondial UNESCO === Pe lista patrimoniului mondial [[UNESCO]] sunt incluse următoarele obiective din Africa de Sud: * Parcul natural din zona umedă Sainte-Lucie (1999) * [[Insula Robben]] (1999) * Siturile fosilifere cu hominizi de la Sterkfontein, Swartkrank, Kromdraai și din împrejurimile acestora (1999, 2005) * Parcul natural Drakensberg (Qathlamba) (2000) * Peisajul cultural din Mapungubwe (2003) * [[Regiunea Floristică Cape|Arealul protejat din regiunea Cap Floral]] (2004) * Domul Vredefort (2005) * Peisajul cultural și botanic de la Richtersveld (2007) * Peisajul cultural ǂKhomani (2017) ==Politică== {{Articol principal|Alegeri în Africa de Sud}} [[Fișier:Uniegebou.jpg|thumb|250px|right|''Union Buildings'' în [[Pretoria]], sediul guvernului Africii de Sud]] [[Fișier:Houses of Parliament (Cape Town).jpg|thumb|250px|right|''Houses of Parliament'' în [[Cape Town]], sediul parlamentului Africii de Sud]] Africa de Sud este o [[republică parlamentară]]. Spre deosebire de majoritatea acestor republici, președintele țării îndeplinește simultan rolurile de șef al statului și șef al guvernului, fiind dependent de încrederea acordată de parlament pentru exercitarea mandatului său. Atât executivul, cât și legislativul și sistemul judiciar sunt supuse principiului supremației [[Constituția Africii de Sud|constituționale]], iar instanțele superioare au autoritatea de a anula actele executive și legislative care sunt declarate neconstituționale. Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului, este formată din 400 de membri aleși prin sistemul de [[reprezentare proporțională]], cu mandate de cinci ani. Consiliul Național al Provinciilor, camera superioară, este compus din 90 de membri, aleși pentru mandate de cinci ani de cele nouă legislaturi provinciale, fiecare dintre acestea alegând câte zece reprezentanți. După fiecare tur de alegeri parlamentare, Adunarea Națională alege unul dintre membrii săi în funcția de președinte al țării. Președintele are un mandat de cinci ani, care coincide cu durata mandatului Adunării Naționale. Niciun președinte nu poate exercita mai mult de două mandate consecutive. În cadrul constituirii guvernului, președintele numește vicepreședintele și miniștrii, care conduc ministerele și agențiile guvernamentale. Președintele și cabinetul său pot fi demiși de Adunarea Națională printr-o moțiune de cenzură. La cele mai recente alegeri, desfășurate pe 29 mai 2024, [[Congresul Național African]] (ANC) a obținut 40,18% din voturi și 159 de locuri în Adunarea Națională. Deși ANC rămâne cel mai mare partid, sprijinul său a scăzut semnificativ, pierzând astfel majoritatea parlamentară pe care o deținuse din 1994. [[Alianța Democratică]] (DA), un partid de centru, a ocupat în continuare locul al doilea, cu 21,81% din voturi și 87 de locuri. Partidul uMkhonto we Sizwe (MK), un partid populist de stânga, înființat cu șase luni înainte de alegeri și condus de fostul președinte [[Jacob Zuma]], s-a clasat pe locul al treilea. Pe 14 iunie 2024, ANC, DA, Partidul Inkatha pentru Libertate (IFP) și Alianța Patriotică (PA) au convenit să formeze un guvern de uniune națională, iar [[Cyril Ramaphosa]] a fost reales în funcția de președinte al Africii de Sud. ANC continuă să fie partidul de guvernământ al Africii de Sud, de la sfârșitul apartheidului. Africa de Sud nu are o capitală unică oficială. Cele trei ramuri ale guvernului sunt împărțite între trei orașe distincte: [[Cape Town]], unde se află sediul Parlamentului, este denumită capitala legislativă; [[Pretoria]], care găzduiește Președinția și Cabinetul, servește drept capitală administrativă; iar [[Bloemfontein]], unde este situată Curtea Supremă de Apel, este capitala judiciară. Deși [[Johannesburg]] nu este una dintre capitalele oficiale ale țării, este recunoscută ca fiind capitala economică și găzduiește Curtea Constituțională a Africii de Sud. Majoritatea ambasadelor străine sunt localizate în Pretoria. ===Aplicarea legii și dreptul penal=== [[Fișier:High Court, Bloemfontein, South Africa.JPG|thumb|250px|right|Curtea Supremă de Apel în [[Bloemfontein]]]] [[Constituția Africii de Sud]] este legea supremă a țării.<ref name = "DreptSA">{{en icon}}{{cite web|url=http://www.llrx.com/features/southafrica.htm |title=Researching South African Law |access-date=1 august 2021 |first1=Pamela |last1=Snyman |first2=Amanda |last2=Barratt |name-list-style=amp |date=2 octombrie 2002 |publisher=w/ Library Resource Xchange |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20080617154356/http://www.llrx.com/features/southafrica.htm |archive-date=17 June 2008 }}</ref> Statul de drept este ferm respectat, având un sistem judiciar independent și competent, în ciuda tentativelor de subminare a sistemului penal în perioada mandatului președintelui Zuma. Sursele fundamentale ale [Dreptul sud-african|dreptului sud-african]] sunt [[dreptul romano-olandez]] și [[Drept jurisprudențial (comun)|dreptul comun englez]].<ref name = "DreptSA"/> Dreptul romano-olandez, introdus de [[Compania Neerlandeză a Indiilor de Est]], a fost primul sistem juridic european aplicat în Africa de Sud, înainte de codificarea dreptului european în [[Codul Civil Napoleonian]], și prezintă asemănări notabile cu dreptul scoțian. În secolul al XIX-lea, s-a adăugat și dreptul englez, incluzând atât [[Drept jurisprudențial (comun)|dreptul comun]], cât și legislația britanică. După [[Uniunea Africii de Sud|unificarea coloniilor sud-africane]] în 1910, Africa de Sud a înființat un parlament propriu care a adoptat o legislație specifică pentru țară, bazată pe acte normative anterioare aplicabile coloniilor individuale.<ref name = "DreptSA"/> Sistemul judiciar din Africa de Sud este structurat pe mai multe niveluri. Instanțele inferioare, denumite „''Magistrates' Courts''”, sunt responsabile pentru soluționarea cazurilor penale și civile de mică amploare. Înalta Curte (''High Court''), care are tribunale în fiecare provincie, are competența de a judeca atât cazuri penale și civile complexe în primă instanță, cât și de a funcționa ca instanță de apel. Curtea Supremă de Apel (''Supreme Court of Appeal'') se ocupă cu revizuirea legalității și temeiniciei deciziilor pronunțate de instanțele inferioare. Curtea Constituțională (''Constitutional Court''), ca instanță de ultim apel, are competența de a soluționa atât cauze de drept constituțional, cât și apeluri în materie de drept comun. Deși se concentrează în principal pe chestiuni constituționale, Curtea Constituțională poate judeca și alte tipuri de apeluri, asigurând astfel aplicarea corectă a legii în întregul sistem judiciar.<ref name = "DreptSA"/> În decembrie 2005, Curtea Constituțională a decis în cazul [[Căsătorii între persoane de același sex în Africa de Sud|''Ministrului afacerilor interne v. Fourie'']] ca definiția a căsătoriei din dreptul comun să includă și [[Căsătorii între persoane de același sex în Africa de Sud|soții de același sex]], întrucât Constituția Africii de Sud garantează o protecție egală în fața legii tuturor cetățenilor, indiferent de sex orientare - și a dat Parlamentului un an pentru a remedia inegalitatea din statutul căsătoriei.<ref name="December">{{en icon}}{{cite web |url=http://www.saflii.org/za/cases/ZACC/2005/19media.pdf |title=Media Summary: Minister of Home Affairs and Another v Fourie and Another, Lesbian and Gay Equality Project and Eighteen Others v Minister of Home Affairs and Others |date=1 December 2005 |publisher=[[Curtea Constituțională din Africa de Sud]] |access-date=1 August 2021}}</ref> În noiembrie 2006, Parlamentul Africii de Sud a adoptat o lege care permite cuplurilor de același sex să-și solemnizeze legal uniunea.<ref name="cbc">{{en icon}}{{cite news |title=South Africa passes same-sex marriage bill |url=https://www.cbc.ca/news/world/south-africa-passes-same-sex-marriage-bill-1.616073 |publisher=Canadian Broadcasting Corporation |date=14 noiembrie 2006 |access-date=1 august 2021}}</ref> Africa de Sud a fost a cincea țară din lume și prima țară din Africa care a [[Căsătorii între persoane de același sex în Africa de Sud|legalizat căsătoria]] între persoane de același sex.<ref name="cbc"/> Din aprilie 2017 până în martie 2018, în medie, 57 de crime au fost comise în fiecare zi în Africa de Sud.<ref>{{en icon}}{{Cite web |url=https://businesstech.co.za/news/lifestyle/271997/heres-how-south-africas-crime-rate-compares-to-actual-warzones/ |title=Here's how South Africa's crime rate compares to actual warzones |author=Staff Writer |website=businesstech.co.za access-date=1 august 2021}}</ref> În anul încheiat în martie 2017, au fost înregistrate 20.336 de omoruri, iar rata crimelor a fost de 35,9 la 100.000 de persoane - de cinci ori mai mare decât media globală de 6,2 la 100.000 de persoane.<ref>{{en icon}}{{Cite web |url=https://dataunodc.un.org/GSH_app |title=Global Study on Homicide – Statistics and Data |website=dataunodc.un.org |access-date=1 august 2021 |archive-date=15 July 2019 |archive-url=https://web.archive.org/web/20190715203654/https://dataunodc.un.org/GSH_app |url-status=dead}}</ref> ===Relațiile externe=== [[Fișier:Reunión Bilateral Cyril Ramaphosa y Moon Jae-in (44314818560).jpg|thumb|250px|right|[[Cyril Ramaphosa]], președintele țării, la summitul G20 din 2018]] De pe vremea [[Uniunea Africii de Sud|Uniunii Africii de Sud]], țara a devenit și a rămas membru fondator al [[Organizația Națiunilor Unite|Organizației Națiunilor Unite]]. Primul ministru de atunci, [[Jan Smuts]], a scris preambulul de la [[Carta Organizației Națiunilor Unite]]. Africa de Sud este unul dintre membrii fondatori ai [[Uniunea Africană|Uniunii Africane]] (AU) și are a doua cea mai mare economie dintre toți membrii. De asemenea, Africa de Sud este un membru fondator al [[Comunitatea Națiunilor|Comunității Națiunilor]], dar a părăsit temporar organizația în 1961 până la încheierea apartheidului în 1994, când țara a fost readmisă. Țara este un membru fondator al programului Noul Parteneriat pentru Dezvoltarea Africii (NEPAD). Africa de Sud este, de asemenea, membră a Comunității Sud-Africane pentru Dezvoltare (SADC), [[Uniunea Vamală a Africii de Sud]] (SACU), [[G20]], G8 + 5, [[G77]], [[Organizația Mondială a Comerțului]] (OMC), [[Fondul Monetar Internațional]] (FMI), Zona de pace și cooperare în Atlanticul de Sud, [[Tratatului Antarcticii|Sistemul Tratatului Antarcticii]] (ATS) și Asociația Port Management din Africa de Est și de Sud. În aprilie 2011, Africa de Sud s-a alăturat în mod oficial organizației [[BRICS]]. Africa de Sud a jucat un rol cheie ca mediator în conflictele africane în ultimul deceniu, cum ar fi în Burundi, Republica Democrată Congo (RDC), Comore și Zimbabwe. ===Armata=== [[Fișier:Shared Accord 2013.jpg|thumb|250px|right|Soldați sud-africani într-un exercițiu militar]] Forțele armate ale Africii de Sud (''South African National Defence Force (SANDF)'') au fost create în 1994, în calitate de armată voluntară, compusă din fosta armată sud-africană controlată de albi (''South African Defence Force''), forțele grupărilor naționaliste africane (Umkhonto noi Sizwe și Armata de Eliberare a Poporului din Azan) și fostele armate ale statelor și teritoriilor autonome bantustane. Forțele armate ale Africii de Sud (SANDF) constau din patru ramuri profesioniste: Armata Sud-africană (forțele terestre), Marina Sud-africană (forțele navale), Forța Aeriană Sud-africană și Serviciul Sanitar Militar al Africii de Sud. Africa de Sud este singura țară africană care a dezvoltat cu succes [[Armă nucleară|arme nucleare]]. A devenit prima țară (urmată de Ucraina) cu capacitate nucleară de a renunța și demonta în mod voluntar programul său. De asemenea, a și semnat [[Tratatul de Neproliferare Nucleară]] în 1991. Africa de Sud a început programul de arme nucleare în anii ’70. Potrivit fostului președinte de stat F. W. de Klerk, decizia de a construi un „instrument de descurajare nucleară” a fost luată „încă din 1974 pe fondul unei amenințări expansioniste sovietice”. Africa de Sud se presupune că a efectuat un test nuclear undeva peste oceanul atlantic în 1979, deși acest lucru este refuzat oficial. Fostul președinte, F. W. de Klerk, a susținut că Africa de Sud „nu a efectuat niciodată un test nuclear clandestin.” Șase dispozitive nucleare au fost finalizate între 1980 și 1990, dar toate au fost demontate înainte ca Africa de Sud să semneze [[Tratatul de Neproliferare Nucleară]] în 1991. În 2017, Africa de Sud a semnat [[Tratatul asupra Interzicerii Armelor Nucleare]]. ===Organizare administrativ-teritorială=== {{Articol principal|Provinciile Africii de Sud}} [[Fișier:Map of South Africa with English labels.svg|thumb|right|333px|Provinciile Africii de Sud]] Africa de Sud are nouă provincii, care sunt la rândul lor, împărțite în 52 de unități administrativ-teritoriale: 8 [[Municipalitate metropolitană (Africa de Sud)|municipalități metropolitane]] și 44 municipalități districtuale. Municipalitățile districtuale sunt în continuare împărțite în 226 municipalități locale. Municipalitățile metropolitane, care reglementează cele mai mari aglomerări urbane, exercită funcțiile atât ale municipalităților districtuale cât și ale municipalităților locale. {| class="wikitable sortable" style="text-align: right;" |- ! Provincie ! Capitala ! Cel mai mare oraș ! Suprafața (km²)<ref name="Census2011"/> ! Populație (Recensământ 2011)<ref name="Census2011"/> |- |align="left"| [[Provincia Eastern Cape|Eastern Cape]] ||align="left"|[[Bhisho]] ||align="left"|[[Port Elizabeth]] || 168.966 || 6.562.053 |- |align="left"|[[Free State]] ||align="left"|[[Bloemfontein]] ||align="left"|Bloemfontein || 129.825 || 2.745.590 |- |align="left"|[[Gauteng]] ||align="left"|[[Johannesburg]] ||align="left"|Johannesburg || 18.178 || 12.272.263 |- |align="left"|[[KwaZulu-Natal]] ||align="left"|[[Pietermaritzburg]] ||align="left"|[[Durban]] || 94.361 || 10.267.300 |- |align="left"|[[Limpopo]] ||align="left"|[[Polokwane]] ||align="left"|Polokwane || 125.754 || 5.404.868 |- |align="left"|[[Mpumalanga]] ||align="left"|[[Nelspruit]] ||align="left"|Nelspruit || 76.495 || 4.039.939 |- |align="left"|[[Provincia North West|North West]] ||align="left"|[[Mafikeng]] ||align="left"|[[Rustenburg]] || 104.882 || 3.669.349 |- |align="left"|[[Provincia Northern Cape|Northern Cape]] ||align="left"|[[Kimberley]] ||align="left"|Kimberley || 372.889 || 1.145.861 |- |align="left"|[[Provincia Western Cape|Western Cape]] ||align="left"|[[Cape Town]] ||align="left"|Cape Town || 129.462 || 5.822.734 |} ===Perspective politice=== {{Update|section}} Africa de Sud are o poziție cel puțin interesantă pe scena globală. Văzută de comunitatea internațională ca un posibil partener de dialog în relație cu restul continentului african, Africa de Sud se confruntă însă cu dificultăți în ceea ce privește asumarea rolului de putere regională – atât din cauza scepticismului statelor africane, cât și a neîncrederii pe care Africa de Sud o are în propria abilitate de a gestiona aceste probleme. Deși Africa de Sud se proclamă republică în 1961, instituționalizarea regimului de apartheid (segregrare etnică – legalizarea supremației ”albilor” asupra populației de culoare) a făcut ca statul să fie marginalizat pe plan internațional în perioada Războiului Rece. În acea perioadă iau naștere mișcări de rezistență împotriva regimului apartheid, încercări ce au fost înăbușite cu violență de către guvernul de la acea dată. Acest rasism instituționalizat și încălcări flagrante ale drepturilor civice face ca Africa de Sud să nu fie privită bine pe plan internațional, ajungându-se chiar la boicoturi în relațiile comerciale cu aceasta. Începe însă un lent proces de tranziție către o societate egalitară, finalizat în 1994 prin alegeri cu sufragiu universal, marcând astfel un nou moment în istoria Africii de Sud, precum și ieșirea din izolaționism, cu atât mai mult cu cât, în ciuda temerilor internaționale, tranziția s-a făcut cu relativ puțină vărsare de sânge. Perioada următoare căderii regimului apartheid este marcată de ascensiunea rapidă a Africii de Sud pe plan internațional. Statul se alătură unui număr de organizații internaționale, printre care ONU (din care fusese suspendat în 1974), Uniunea Africană, Comunitatea de Dezvoltare Sud-Africană etc. Începe în același timp să-și reia relațiile diplomatice și economice cu o serie de state, printre care un important loc îl deține Elveția (care este al 6-lea mare importator al Africii de Sud). Toate acestea au ajutat la dezvoltarea economică puternică a Africii de Sud, fenomen încurajat și de speranța comunității internaționale în ceea ce privește rolul geopolitic al Africii de Sud. În prezent, Africa de Sud are cea mai dezvoltată economie dintre statele africane, și ocupă un loc important în ierarhia internațională. În 2011, statul african se afla pe locul 28 mondial conform PIB-ului nominal, deci în fața unor alte state, precum Finlanda sau Danemarca. Deține rezerve semnificative de resurse naturale precum aur și platină. În ciuda acestui fapt, PIB-ul pe cap de locuitor este relativ mic (poziția 80), o parte semnificativă a populației trăind în sărăcie extremă. Rata șomajului a crescut extrem de mult după căderea regimului apartheid, menținându-se încă la un nivel ridicat (25% în 2012). Cu toate acestea, economia Africii de Sud rămâne una dintre cele mai dinamice, în 2011 fiind integrată grupului BRICS (alături de Brazilia, Rusia, India și China). Această incluziune demonstrează statutul în creștere de care Africa de Sud se bucură la nivel internațional, atât ca o economie emergentă puternică și competitivă, cât și ca stat cu influență semnificativă în problemele regionale și globale. Africa de Sud are și o putere militară importantă, aflându-se printre primele 50 de state ale lumii în această privință (locul 34 conform globafirepower.com), depășită pe continentul african doar de Egipt și Etiopia. Aceste atribute îi oferă Africii de Sud posibilitatea de a juca un rol regional important. Cu toate acestea însă, lipsa de consecvență în politica externă, precum și inexistența unor puncte clare pe agenda diplomatică fac acest lucru relativ dificil. În perioada lui Nelson Mandela, politica externă a Africii de Sud era una profund marcată de propriul trecut al statului și de dorința acestuia de a șterge pata neagră lăsată de regimul apartheid. Era o politică externă orientată pe valori fundamentale, pe non-discriminare rasială, cu accent pe drepturile omului și promovarea păcii și democrației. Succesorii acestuia, Mbeki (1999-2008) și Jacob Zuma (prezent), au schimbat direcția politicii externe, încercând o trece la realpolitik, la o politică dominată de interese naționale, mai degrabă decât valori. Acest lucru este însă îngreunat de lipsa de obiective clare și prioritare. Parcă resimțind o obligație morală ca urmare a tranziției relativ pașnice din Africa de Sud, statul și-a asumat responsabilități în procesele de menținere a păcii din zonă, participând în calitate de mediator la negocieri de pace din Angola, Kenya, Burundi, Sudan, Nigeria, Congo, Zimbabwe și contribuind cu trupe la misiunile ONU și ale Uniunii Africane din Darfur, Burundi, Congo și recent, chiar și în Republica Central Africană (în nume propriu). Cu toate acestea, statele din regiune nu sunt tocmai încrezătoare în statutul Africii de Sud ca și lider regional, mai ales datorită atitudinii acesteia din trecut (perioada apartheid) față de guvernele celorlalte state. De aceea, Africa de Sud s-a ferit în general să facă afirmații de natură hegemonică – mai ales și pentru că este conștientă de propriile limite. Africa de Sud se bucură însă de mai multă recunoaștere pe plan internațional în calitate de reprezentant al continentului african decât în propria regiune, lucru dovedit și de cele două mandate în cadrul Consiliului de Securitate ONU, la interval scurt unul de celălalt (2006-2008 și 2010-2012). Acest lucru însă are dezavantajele sale, atunci când presiunea și așteptările internaționale contrastează cu cele ale colegilor regionali. Refuzul de a vota pentru măsuri mai drastice împotriva unor state africane, precum Sudan, a atras atenția asupra dificultăților pe care Africa de Sud le are în mijlocirea intereselor nordice și a celor regionale. Cu toate acestea, statutul de putere regională al Africii de Sud se remarcă prin raportarea la statele din regiune, mai degrabă decât prin comparația cu state echivalente ca statut din alte regiuni. Economia Africii de Sud este remarcabilă la nivel de continent, dar situația stă diferit atunci când este comparată cu restul membrilor BRICS (Brazilia are un PIB de 6 ori mai mare decât cel al Africii de Sud). În viitor, Africa de Sud trebuie să devină mai încrezătoare în rolul pe care îl are de îndeplinit. Fără îndoială, regiunea africană are nevoie de un punct de sprijin, iar Africa de Sud este în cea mai bună poziție să devină acel reper. Cu toate acestea, este nevoie de consecvență în politica externă, de o identificare clară a obiectivelor pe termen lung și a intereselor naționale și regionale. Din nefericire, Africa de Sud își dorește să mulțumească pe toți cei implicați, iar acest lucru este imposibil. De aceea, este nevoie să decidă asupra formei pe care acest sprijin o va lua: dacă va deveni un [[purtător de cuvânt]] pentru cauza africană sau se va limita la rolul de partener de dialog. Pentru moment, Africa de Sud rămâne totuși un stat cu o poziție regională semnificativă, un stat ”ancoră” pentru regiunea sud-africană. ==Economie== [[Fișier:Joburg_top.jpg|thumb|250px|right|Centrul orașului Johannesburg]] Africa de Sud are o [[economie mixtă]], cu venituri medii-superioare.<ref>{{en icon}}{{cite web |title=World Bank Country and Lending Groups |url=https://datahelpdesk.worldbank.org/knowledgebase/articles/906519-world-bank-country-and-lending-groups |website=datahelpdesk.worldbank.org |publisher=[[Banca Mondială]] |access-date=2 august 2020}}</ref> Economia sa este a doua ca mărime din Africa, după Nigeria, cu un [[Produs intern brut|PIB]] ([[Paritatea puterii de cumpărare|PPC]]) de 1,026 trilioane USD în 2024. În comparație cu alte țări din Africa sub-sahariană, Africa de Sud se remarcă printr-un [[Produs intern brut|PIB]] ([[Paritatea puterii de cumpărare|PPC]]) pe cap de locuitor ridicat (15.723 USD în 2024).<ref name="World Economic Outlook Database">{{en icon}}{{cite web | url=https://www.imf.org/en/Publications/SPROLLs/world-economic-outlook-databases#sort=%40imfdate%20descending | title=World Economic Outlook Database | publisher=[[International Monetary Fund]] |access-date=2 august 2020}}</ref> Țara este membră a unor organizații economice majore, precum G8 + 5, [[G20]] și [[BRICS]].<ref>{{en icon}}{{Cite web|url=http://www.gegafrica.org/g20-blog/south-africa-and-the-g-20|title=GEG Africa - South Africa and the G-20|last=Wood|first=Catherine Grant Makokera and Christopher|website=www.gegafrica.org|access-date=2021-08-02|archive-date=2017-01-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20170106115736/http://www.gegafrica.org/g20-blog/south-africa-and-the-g-20|dead-url=yes}}</ref> Fiind un centru regional de producție și servicii, Africa de Sud deține cea mai industrializată, avansată tehnologic și diversificată economie de pe continentul african.<ref>{{en icon}}{{Cite web|url=http://www.investsa.gov.za/|title=Why South Africa|publisher=InvestSA|language=en-US|access-date=2021-08-02}}</ref> Țara a dominat constant economia regiunii [[Africa Sudică|sudice a Africii]]și, încă din 1910, este membru fondator al [[Uniunea Vamală a Africii de Sud|Uniunii Vamale a Africii de Sud]] (SACU), alături de Eswatini, Namibia, Lesotho și Botswana. De asemenea, Africa de Sud este membră a Comunității pentru Dezvoltare Sud-Africană (SADC) și a programului Noul Parteneriat pentru Dezvoltarea Africii (NEPAD) al Uniunii Africane. Africa de Sud joacă un rol esențial în comerțul regional, fiind un important partener comercial pentru țările africane din SADC și nu numai. Relațiile comerciale internaționale cu Uniunea Europeană, Statele Unite și China sunt esențiale pentru economia sa, permițând accesul la piețe globale și diversificarea exporturilor.<ref>{{en icon}}{{Cite web|url=https://www.gmfus.org/news/new-geopolitics-alliances-rethinking-transatlantic-engagement-global-swing-states/south-africa|title= Alliances in a Shifting Global Order: South Africa|last=Ishmael|first=Len Grant Makokera and Christopher|website=The German Marshall Fund of the United States|access-date=2024-10-27|archive-date=2024-06-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20240619164206/https://www.gmfus.org/news/new-geopolitics-alliances-rethinking-transatlantic-engagement-global-swing-states/south-africa|dead-url=no}}</ref> [[Fișier:Annual per capita personal income by race group in South Africa relative to white levels.svg|lang=en|upright=1.5|thumb|right|Venitul personal pe cap de locuitor pe grup rasial din Africa de Sud în raport cu nivelurile obținute de albii sud-africani.]] Economia Africii de Sud prezintă un paradox între două părți socio-economice opuse. Partea dezvoltată a țării este comparabilă cu economiile, infrastructura și nivelul de trai din țările occidentale, în timp ce partea mai puțin dezvoltată se aseamănă cu alte state în curs de dezvoltare, dar este, totuși, mai avansată decât majoritatea țărilor africane sub-sahariene. Acest paradox economic, moștenit din perioada apartheidului, pune în evidență zonele și industriile dezvoltate, care erau controlate istoric de populația albă. Discrepanța se reflectă, de asemenea, în nivelul de trai dintre clasa mijlocie și clasa de jos, indiferent de grupul etnic. Astfel, Africa de Sud se confruntă în continuare cu o rată ridicată a sărăciei și se află în top zece la nivel global în privința inegalității veniturilor, măsurată prin coeficientul Gini.<ref>{{en icon}}{{cite web|url=http://hdrstats.undp.org/en/indicators/161.html |title=Inequality in income or expenditure / Gini index, Human Development Report 2007/08 |publisher=Hdrstats.undp.org |date=4 November 2010 |access-date=26 June 2013 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20130116234423/http://hdrstats.undp.org/en/indicators/161.html |archive-date=16 January 2013 }}</ref><ref>{{en icon}}{{cite web |url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2172.html |title=Distribution of family income – Gini index |publisher=Cia.gov |access-date=26 June 2013 |archive-date=2009-05-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090513124910/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2172.html |dead-url=yes }}</ref><ref>{{en icon}}{{cite web|url=http://www.iol.co.za/business/business-news/south-africa-has-widest-gap-between-rich-and-poor-1.707558 |title=South Africa has highest gap between rich and poor |publisher=Business Report |date=28 September 2009 |access-date=7 November 2010 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20111023162404/http://www.iol.co.za/business/business-news/south-africa-has-widest-gap-between-rich-and-poor-1.707558 |archive-date=23 October 2011 }}</ref> Pe lângă aceste inegalități, provocările economice actuale includ o criză energetică semnificativă și rate ridicate ale șomajului, iar autoritățile implementează reforme structurale pentru a stimula creșterea economică și a reduce disparitățile. În ultimii ani, guvernul a implementat reforme pentru a îmbunătăți infrastructura energetică și pentru a aborda criza energetică care a afectat productivitatea economică. Inițiativele includ investiții în energie regenerabilă și parteneriate public-privat menite să modernizeze rețelele de energie și să stimuleze producția.<ref>{{en icon}}{{cite news |title= IMF sends a warning to South Africa|author= Seth Thorne|newspaper= [[:en:BusinessTech|BusinessTech]]|date= 9 September 2024|url= https://businesstech.co.za/news/government/789792/imf-sends-a-warning-to-south-africa-3/|accessdate= 27 October 2024}}</ref> După 1994, politica economică a dus la scăderea inflației, stabilizarea finanțelor publice și atragerea de capital străin; totuși, ritmul de creștere economică a fost insuficient pentru a soluționa inegalitățile economice și sărăcia.<ref name="cnn.com">{{en icon}}{{cite news| url=http://www.cnn.com/2013/11/27/business/south-africa-since-apartheid/ | work=CNN | title=South Africa since apartheid: Boom or bust? - CNN.com | date=27 November 2013}}</ref><ref name="JeffreyGreg">{{en icon}}{{cite book | title=How South Africa Works: And Must Do Better | publisher=Pan Macmillan South Africa | author=[[Jeffrey Herbst|Herbst, Jeffrey]] & Mills, Greg | year=2015 | isbn=978-1-77010-408-2}}</ref> Din 1996, la finalul perioadei de peste doisprezece ani de sancțiuni internaționale, PIB-ul Africii de Sud aproape s-a triplat, ajungând la 400 de miliarde USD în 2011, însă a scăzut la aproximativ 385 de miliarde USD în 2019. În aceeași perioadă, rezervele valutare au crescut de la 3 miliarde USD la aproape 50 de miliarde USD, creând o economie diversificată, cu o clasă mijlocie mare și în creștere.<ref name="cnn.com"/><ref name="JeffreyGreg"/> Între 2005 și 2007, economia a crescut cu 5% anual, dar până în 2012, ritmul de creștere a scăzut la 2,6%, iar în anii 2010 a continuat să încetinească. În 2017, datoria publică raportată la PIB era de 53%, iar inflația în 2018 era de 4,5%, menținându-se în intervalul țintit de Banca de Rezerve a Africii de Sud, de 3-6%. [[Fișier:Johannesburg Stock Exchange.jpg|thumb|upright|[[JSE Limited|Bursa de valori din Johannesburg]] (JSE) este cea mai mare din Africa și se află în top 20 la nivel mondial.]] Economia Africii de Sud este preponderent bazată pe servicii, acestea reprezentând 67,5% din PIB, iar industria și agricultura contribuie cu 29,7% și, respectiv, 2,8%.<ref>{{en icon}}{{cite news|title=Gross Domestic Product, First Quarter 2020|url=https://www.statssa.gov.za/publications/P0441/P04411stQuarter2020.pdf|work=StatsSA|date=30 June 2020}}</ref> Africa de Sud are un sistem financiar și juridic bine dezvoltat și o infrastructură în general bine dezvoltată.<ref>{{en icon}}{{Cite news|url=http://reports.weforum.org/global-competitiveness-report-2015-2016/economies/#economy=ZAF|title=Economies|newspaper=Global Competitiveness Report 2015-2016|access-date=2021-08-02}}</ref> Țara dispune de un sistem financiar și juridic bine dezvoltate și o infrastructură avansată. Sectorul financiar este unul dintre cele mai mari din lume, iar băncile sud-africane sunt cele mai importante de pe continent, având o prezență semnificativă în numeroase state africane. Mai multe companii financiare, inclusiv unele de asigurări, au o prezență globală considerabilă, precum Old Mutual și Investec. De asemenea, [[JSE Limited|bursa de valori din Johannesburg]] este una dintre cele mai mari 20 de burse din lume.<ref>{{en icon}}{{cite web |title=World's Largest Stock Exchanges December 2017. |url=https://www.relbanks.com/stock-exchanges/largest-stock-exchanges |access-date=2 august 2020}}</ref> Africa de Sud investește activ în inovație și tehnologie, găzduind centre de cercetare în domenii precum mineritul de precizie, energiile regenerabile și biotehnologie. Aceste inițiative sprijină tranziția spre o economie mai avansată tehnologic și aduc valoare adăugată pe piețele internaționale.<ref>{{en icon}}{{cite news |title= Cyril Ramaphosa unveils R1bn PhD initiative|author= Munyaradzi Makoni|newspaper= Research Professional News|date= 14 December 2023|url= https://www.researchprofessionalnews.com/rr-news-africa-south-2023-12-south-africa-s-president-unveils-r1bn-phd-initiative/|accessdate= 27 October 2024}}</ref> Africa de Sud joacă un rol activ în tranziția către o economie verde, cu obiective de reducere a emisiilor de carbon și inițiative în domeniul energiilor regenerabile. Prin proiecte de energie solară și eoliană, țara urmărește să reducă dependența de cărbune și să adopte surse de energie mai sustenabile.<ref>{{en icon}}{{cite news |title= South Africa’s Just Energy Transition is progressing|author= British High Commission Pretoria|newspaper= UK Government News|date= 30 November 2023|url= https://www.gov.uk/government/news/south-africas-just-energy-transition-is-progressing|accessdate= 27 October 2024}}</ref> Sectorul turismului reprezintă o sursă majoră de venit și un factor de creștere economică, atrăgând milioane de vizitatori anual. Totuși, pandemia de COVID-19 a afectat puternic turismul, iar eforturile actuale vizează redresarea și atragerea de noi investiții în acest sector crucial.<ref>{{en icon}}{{cite news |title= South African tourism boom|author= Bianke Neethling|newspaper= Daily Investor|date= 30 March 2024|url= https://dailyinvestor.com/south-africa/48030/south-african-tourism-boom/|accessdate= 27 October 2024}}</ref> Spre deosebire de majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, Africa de Sud nu are o economie informală înfloritoare. Doar 15% dintre locurile de muncă se regăsesc în sectorul informal, în comparație cu aproximativ jumătate în Brazilia și India și aproape trei sferturi în Indonezia. [[Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică]] (OCDE) explică această diferență prin sistemul de asistență socială bine dezvoltat al Africii de Sud.<ref name="economist1">{{en icon}}{{cite news|title=South Africa's economy: How it could do even better.|url=https://www.economist.com/node/16647365|work=[[The Economist]]|access-date=2 august 2021|date=22 July 2010}}</ref> Cercetările [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]] arată că Africa de Sud are unul dintre cele mai mari decalaje între PIB-ul pe cap de locuitor și poziția sa în clasamentul Indicelui Dezvoltării Umane (IDU), doar Botswana având un decalaj mai mare.<ref>{{en icon}}{{cite web|title=DEPWeb: Beyond Economic Growth|url=http://www.worldbank.org/depweb/english/beyond/global/chapter15.html|publisher=Banca Mondială|access-date=2 august 2021}}</ref> === Industrie === Mineritul și industria manufacturieră sunt importante. Principalele produse sunt cele alimentare, băuturile, hârtia, produsele chimice și îngrășămintele. Fier și oțel se produc la Pretoria și Newcastle. Finanțele, asigurările și turismul sunt de asemenea importante.<br /> Africa de Sud ocupă primul loc în lume ca producție de [[aur]]. Minele din [[Johannesburg]] furnizează 30% din totalul mondial. * '''Produse importate:''' piese de mașini, autovehicule, produse textile, produse chimice, produse alimentare. * '''Produse de export:''' aur, diamante, metale, produse chimice, fructe, lână. * '''Produsul intern brut:''' 124.200.000.000 USD === Transport === {{Vezi|Autostrăzi și drumuri expres in Africa de Sud}} [[Fișier:Mount-EdgeCombe 20180811 1011 47-1560x1040.jpg|thumb|left|Nod rutier Autostrada N3 — Autostrada M14 în [[Durban]].]] [[Fișier:Gautrain...,_O_R_Tambo_Intl_Airport_South_Africa.jpg|thumb|Gautrain, un [[tren metropolitan]] în [[Gauteng]].]] [[Fișier:Ekurhuleni Aerotropolis.jpg|thumb|[[Aeroportul Internațional O. R. Tambo]] din [[Johannesburg]], cel mai mare aeroport din Africa.]] Țara este traversată de două coridoare rutiere pan-africane: ''Trans-African Highway 3'', ce leagă Tripoli (Libia) de Cape Town (Africa de Sud) și ''Trans-African Highway 4'', ce leagă Cairo (Egipt) de Cape Town (Africa de Sud). Rețeaua națională de drumuri are o lungime totală de 362.099 km, din care 73.506 pavate. Autostrăzi cu cel puțin două benzi pe sens sunt 2.160 km și drumuri expres sunt 940 km.<ref>{{en icon}}{{citat web |url=https://www.nra.co.za/socio-economic-development/statistics/ |titlu=Statistics |publisher=South African Roads Agency |datăaccesare=4 august 2021 |archive-date=2021-08-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20210804202958/https://www.nra.co.za/socio-economic-development/statistics/ |dead-url=yes }}</ref> In 2000, Africa de Sud avea 20.384&nbsp;km de căi ferate. 20.070&nbsp;km cu ecartament de 1.067mm ( din care 9.090&nbsp;km electrificați) și 314 km cu ecartament de 610mm. Principalele porturi sunt: [[Portul Capetown|Cape Town]], [[Durban]], [[East London (Africa de Sud)|East London]], [[Mossel Bay]], [[Port Elizabeth]], [[Richards Bay]], și [[Saldanha Bay]]. Principalele aeroporturi sunt: [[Aeroportul Internațional O. R. Tambo]] (Johannesburg), [[Aeroportul Internațional Cape Town]] si [[Aeroportul Internațional King Shaka]] (Durban). Aeroportul Internațional O. R. Tambo din Johannesburg este cel mai mare aeroport din Africa, cu peste 21,5 milioane de pasageri în 2019.<ref>{{en icon}}{{citat web |url=http://www.airports.co.za/Documents/JNBl_Passenger_Movements_Dec19.pdf |titlu=O.R. Tambo Airport Passenger Statistics |publisher=Airports Company South Africa |datăaccesare=28 noiembrie 2021}}</ref> ===Știința și tehnologia=== [[File:Mark Shuttleworth NASA.jpg|thumb|[[Mark Shuttleworth]], primul sud-african în spațiu.]] Africa de Sud se află printre top 30 de țări din lume în privința [[Lista țărilor în funcție de cheltuielile de cercetare și dezvoltare|cheltuielilor de cercetare și dezvoltare]], cu cheltuieli de 6,1 miliarde USD în 2017, reprezentând 0,83% din PIB (PPC).<ref name="unesco">{{en icon}}{{cite web|url = http://uis.unesco.org/apps/visualisations/research-and-development-spending/|title = How Much Does Your Country Invest in R&D?|publisher = UNESCO}}</ref><ref name="unescodb">{{en icon}}{{cite web|url = http://data.uis.unesco.org/Index.aspx?DataSetCode=SCN_DS&lang=en#|title = Science, technology and innovation|publisher = UNESCO}}</ref> Guverul sud-african este reprezentat în această industrie de Fundația Națională de Cercetare (NRF - ''National Research Foundation''), agenția intermediară între politicile și strategiile Guvernului Africii de Sud și ale instituțiilor de cercetare din Africa de Sud.<ref>{{en icon}}{{cite web|url = https://www.sareco.org/institution/national-research-foundation-of-south-africa/|title = National Research Foundation of South Africa|publisher = SARECO |datăaccesare = 5 august 2021}}</ref> De asemenea, [[Academia de Științe din Africa de Sud]] este cel mai înalt for de știință din țară,<ref name=assaf>{{en icon}}{{citation|hdl=20.500.11911/75|publisher=Academy of Science of South Africa|year=2017|title=ASSAf Celebrates 20 Years of Excellence 1996 – 2016|doi=10.17159/assaf.2016/0010|page=47|doi-access=free}}</ref> dar filiala locală a instituției britanice [[Royal Society]] și instituția vorbitorilor de limba afrikaans ''Suid-Afrikaanse Akademie vir Wetenskap en Kuns'' (Academia sud-africană de științe și cultură) încă au prezență importantă în Africa de Sud.<ref>{{en icon}}{{cite web|url = https://www.royalsocietysa.org.za/index.php/about/|title = About the Royal Society of South Africa|publisher = Royal Society of South Africa |datăaccesare = 5 august 2021}}</ref><ref>{{af icon}}{{cite web|url = http://www.akademie.co.za/oor-ons/|title = Wat Ons Doen|publisher = Suid-Afrikaanse Akademie vir Wetenskap en Kuns |datăaccesare = 5 august 2021}}</ref> Mai multe dezvoltări științifice și tehnologice importante au avut loc în Africa de Sud. Primul transplant de inimă de la om la om a fost efectuat de chirurgul cardiac [[Christiaan Barnard]] la Spitalul Groote Schuur în Cape Town în decembrie 1967. Virologul [[Max Theiler]] a dezvoltat un vaccin împotriva febrei galbene. Fizicianul [[Allan McLeod Cormack]] a fost pionier a tomografiei computerizată cu radiație X. Biofizicianul [[Aaron Klug]] a dezvoltat tehnici de microscopie electronică cristalografică. Cu excepția celei a lui Barnard, toate aceste progrese au fost recunoscute cu [[Premiul Nobel|Premiile Nobel]]. [[Sydney Brenner]] a câștigat cel mai recent, în 2002, pentru munca sa de pionierat în biologia moleculară. [[Mark Shuttleworth]] a fondat [[Thwate]], o companie de securitate pe internet, care a fost apoi cumpărată de liderul mondial [[VeriSign]]. În ciuda eforturilor guvernamentale de a încuraja antreprenoriatul în biotehnologie, tehnologia informației și alte domenii tehnologice înalte, în Africa de Sud nu au fost înființate alte companii de ultimă generație. Obiectivul exprimat al guvernului sud-african este de a transforma economia pentru a fi mai bazat pe tehnologii înalte, dat fiind faptului că Africa de Sud nu poate concura cu economiile din Orientul Îndepărtat în ceea ce privește producție și nici nu se poate baza pe bogăția sa minerală în perpetuitate. Africa de Sud a dezvoltat o comunitate de astronomie în plină creștere.Țara găzduiește telescopul Southern African Large Telescope (SALT), cel mai mare telescop optic din emisfera sudică. Africa de Sud construiește în prezent telescopul [[MeerKAT]] ca un proiect premergător pentru proiectul radiotelescopului [[Square Kilometre Array]], care valorează 1,5 miliarde USD.<ref>{{en icon}}{{cite web|url=http://www.skatelescope.org/news/2nd-april-news/|title=SKA announces Founding Board and selects Jodrell Bank Observatory to host Project Office|publisher=SKA 2011|date=2 April 2011|accessdate=14 April 2011}}</ref> La 25 mai 2012, a fost anunțat că găzduirea radiotelescopului [[Square Kilometre Array]] va fi împărțită atât pe site-urile din Africa de Sud, cât și din Australia și Noua Zeelandă.<ref name=autogenerated1>{{en icon}}{{cite news | url=https://www.bbc.co.uk/news/science-environment-18194984 | title=Africa and Australasia to share Square Kilometre Array | publisher=BBC | date=25 May 2012}}</ref> == Demografie == {{Articol principal|Populația Africii de Sud}} [[Fișier:South Africa population density map.svg|thumb|Harta densității populației din Africa de Sud{{Clear}} {{Columns |col1 = {{legend|#ffffcc|&lt;1 /km<sup>2</sup>}} {{legend|#ffeda0|1–3 /km<sup>2</sup>}} {{legend|#fed976|3–10 /km<sup>2</sup>}} {{legend|#feb24c|10–30 /km<sup>2</sup>}} {{legend|#fd8d3c|30–100 /km<sup>2</sup>}} |col2= {{legend|#fc4e2a|100–300 /km<sup>2</sup>}} {{legend|#e31a1c|300–1000 /km<sup>2</sup>}} {{legend|#bc0026|1000–3000 /km<sup>2</sup>}} {{legend|#800026|&gt;3000 /km<sup>2</sup>}}}} ]] Africa de Sud este o națiune de aproximativ 57 de milioane de oameni de diverse origini, culturi, limbi și religii. Ultimul recensământ a fost în 2011 și următorul va fi în 2021. În ultimul recensământ, biroul național de statistică ''Statistics South Africa'' a cerut oamenilor să se descrie în termen de cinci grupuri rasiale de populație.<ref name="Census2011"/> Cifrele de recensământ pentru aceste grupuri au fost: africani negri la 79,2%, [[Albi Sud-Africani|albi]] la 8,9%, [[coloured]] la 8,9%, asiatici la 2,5% și alții/nespecificați la 0,5%.<ref name="Census2011"/> Africa de Sud găzduiește aproximativ cinci milioane de imigranți ilegali, inclusiv aproximativ trei milioane de zimbabwieni.<ref>{{en icon}}{{cite web|url=http://www.iht.com/articles/2008/05/23/africa/23saf.php |title=Anti-immigrant violence spreads in South Africa, with attacks reported in Cape Town&nbsp;– The New York Times |website=International Herald Tribune |date=23 May 2008 |accessdate=30 October 2011 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20090221002431/http://www.iht.com/articles/2008/05/23/africa/23saf.php |archivedate=21 February 2009 }}</ref><ref>{{en icon}}{{cite web|url=http://news.sky.com/story/573086/escape-from-mugabe-zimbabwes-exodus |title=Escape From Mugabe: Zimbabwe's Exodus |archiveurl=https://web.archive.org/web/20160124000311/http://news.sky.com/story/573086/escape-from-mugabe-zimbabwes-exodus |archivedate=24 January 2016 |df= }}</ref><ref>{{en icon}}{{cite web|url=http://www.fin24.com/articles/default/display_article.aspx?ArticleId=1518-25_2035097 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20090214052122/http://www.fin24.com/articles/default/display_article.aspx?ArticleId=1518-25_2035097 |archivedate=14 February 2009 |title=More illegals set to flood SA |publisher=Fin24 |accessdate=30 October 2011}}</ref> Începând cu 11 mai 2008, o serie de revolte anti-imigranți au avut loc în zonele sărace ale Africii de Sud contra imigranților din alte țări africane.<ref name="bbc">{{en icon}}{{cite news|url=http://news.bbc.co.uk/1/hi/world/africa/7396868.stm|title=South African mob kills migrants|publisher=BBC |accessdate=19 May 2008 | date=12 May 2008}}</ref><ref>{{en icon}}{{cite news|first=Barry|last=Bearak|title=Immigrants Fleeing Fury of South African Mobs|date=23 May 2008|work=The New York Times|url=https://www.nytimes.com/2008/05/23/world/africa/23safrica.html?_r=1&ref=africa&oref=slogin|accessdate=5 August 2008}}</ref> De asemenea, Africa de Sud găzduiește o populație mare de refugiați și solicitanți de azil, mai ales din Zimbabwe, Republica Democrată Congo și Somalia.<ref name="World Refugee Survey 2008">{{cite news|title=World Refugee Survey 2008 |publisher=U.S. Committee for Refugees and Immigrants |date=19 June 2008 |url=http://www.refugees.org/resources/refugee-warehousing/archived-world-refugee-surveys/2008-world-refugee-survey.html|archiveurl=https://web.archive.org/web/20141019224639/http://www.refugees.org/resources/refugee-warehousing/archived-world-refugee-surveys/2008-world-refugee-survey.html |archivedate=19 October 2014}}</ref> {| class="wikitable" |- ! colspan="7" style="text-align: center;" | Rezultatele recensămintelor (1996-2011) |- ! rowspan="2"|Grup de populație ! colspan="2" style="text-align: center;" | 1996<ref>{{en icon}}{{cite web |url= https://apps.statssa.gov.za/census01/Census96/HTML/CIB/CIB1996.pdf|title= The People of South Africa: Population Census, 1996|author= Statistics South Africa |year= 1999|language= engleză |access-date=19 April 2020}}</ref> ! colspan="2" style="text-align: center;" | 2001<ref>{{en icon}}{{cite web |url= http://www.statssa.gov.za/census/census_2001/census_in_brief/CIB2001.pdf|title= Statistics South Africa: Census 2001|author= Statistics South Africa |year= 2003|language= engleză |access-date=20 April 2020}}</ref> ! colspan="2" style="text-align: center;" | 2011<ref name="Census2011">{{en icon}}{{cite web |url= http://www.statssa.gov.za/census/census_2011/census_products/Census_2011_Census_in_brief.pdf|title= Census 2011: Census in Brief|author= Statistics South Africa |year= 2012|language= engleză |access-date=20 April 2020}}</ref> |- ! style="text-align: center;" | Număr ! style="text-align: center;" | Procentaj ! style="text-align: center;" | Număr ! style="text-align: center;" | Procentaj ! style="text-align: center;" | Număr ! style="text-align: center;" | Procentaj |- | style="text-align: center;" | Africani negri | style="text-align: center;" | 31.127.631 | style="text-align: center;" | 76,7% | style="text-align: center;" | 35.416.166 | style="text-align: center;" | 79,2% | style="text-align: center;" | 41.000.938 | style="text-align: center;" | 79,2% |- | style="text-align: center;" | [[Sud-africani albi|Albi]] | style="text-align: center;" | 4.434.697 | style="text-align: center;" | 10,9% | style="text-align: center;" | 4.293.640 | style="text-align: center;" | 9,6% | style="text-align: center;" | 4.586.838 | style="text-align: center;" | 8,9% |- | style="text-align: center;" | [[Coloured]] | style="text-align: center;" | 3.600.446 | style="text-align: center;" | 8,9% | style="text-align: center;" | 3.994.505 | style="text-align: center;" | 8,9% | style="text-align: center;" | 4.615.401 | style="text-align: center;" | 8,9% |- | style="text-align: center;" | Indieni/Asiatici | style="text-align: center;" | 1.045.596 | style="text-align: center;" | 2,6% | style="text-align: center;" | 1.115.467 | style="text-align: center;" | 2,5% | style="text-align: center;" | 1.286.930 | style="text-align: center;" | 2,5% |- | style="text-align: center;" | Alții | style="text-align: center;" | 375.204 | style="text-align: center;" | 0,9% | style="text-align: center;" | - | style="text-align: center;" | - | style="text-align: center;" | 280.454 | style="text-align: center;" | 0,5% |- ! style="text-align: center;" | Total ! style="text-align: center;" | 40.583.573 ! style="text-align: center;" | 100% ! style="text-align: center;" | 44.819.778 ! style="text-align: center;" | 100% ! style="text-align: center;" | 51.770.560 ! style="text-align: center;" | 100% |} ===Orașe=== {{Cele mai mari orașe din Africa de Sud}} ===Grupuri etnice=== [[Fișier:South_Africa_2011_dominant_population_group_map.svg|right|thumb|Grupurile etnice dominante în diverse părți ale Africii de Sud (2011) {{legend|#fb8072|Africani negri}} {{legend|#8dd3c7|''Coloured'' (Colorați)}} {{legend|#80b1d3|Indieni sau Asiatici}} {{legend|#ffffb3|[[Albi Sud-Africani|Albi]]}} {{legend|#bebada|Fără grup etnic dominant}}]] De departe, cea mai mare parte a populației este clasificată drept „african negru”, dar acest grup de populație nu este omogen cultural și/sau lingvistic. Principalele grupuri etnice negre includ popoarele zulu, xhosa, basotho (basotho de sud), bapedi (basotho de nord), venda, tswana, tsongas, swazi și ndebele, care vorbesc limbile bantu. Populația colorată (''Coloured'') este concentrată în principal în regiunea Cape și provine dintr-o combinație de origini etnice, cum ar fi albii, khois, sans, griquas, chinezi și malaezii. Africa de Sud are între statele africane cea mai numeroasă [[populație]] indiană și [[Albi Sud-Africani|populație albă de origine europeană]]. Țara a devenit patria unor [[popor|popoare]] numeroase din [[Africa]], [[Asia]] și [[Europa]] (care provin, în mare parte, din [[Marea Britanie]], [[Olanda]], [[Germania]] și [[Franța]]). [[Albi Sud-Africani|Albii sud-africani]] sunt în principal descendenți ai colonialiștilor olandezi, germani, [[Hughenoți|hughenoți francezi]] și britanici, începând cu secolul XVII. De asemenea, sunt imigranți și din alte părți al Europei, precum grecii, portughezii și evreii. Printre albi, 59,1% din populație vorbesc limba afrikaans ca limba nativă, 35% vorbesc limba engleză și 5,9& vorbesc alte limbi.<ref name="Census2011"/> Deși mică, comunitatea româneasca de aproximativ 3.000 de oameni se regăsește în toate cele trei orașe importante ale țării (Johannesburg, Cape Town și Durban), și se țin des evenimente culturale românești, susținute de multe ori de Ambasada României în Pretoria și Consulatul General din Cape Town. Majoritatea românilor imigranți au sosit în Africa Sud la începutul anilor '90, cu o pregătire profesională din România (precum medici și ingineri), dar sunt și mulți români care au imigrat în anii 2010. Comunitatea românească este bine integrată cu majoritatea comunității albe sud-africane (fie cu comunitatea britanică sud-africană, fie cu comunitatea afrikaner), mai ales în comparație cu alte comunități mici europene. Populația de origine asiatică (2,5 %), mai ales indiană au fost aduși pe plantațiile de trestie de zahăr din Natal pe la mijlocul secolului XIX, ei trăiesc mai ales în provincia KwaZulu-Natal. ===Religie=== {{bar box |title=Religie în Africa de Sud (2010)<ref>{{en icon}}{{cite web|url=http://www.globalreligiousfutures.org/countries/south-africa#/?affiliations_religion_id=11&affiliations_year=2010&region_name=All+Countries&restrictions_year=2015|title=Religions in South Africa – PEW-GRF|website=www.globalreligiousfutures.org}}</ref> |titlebar= |left1=religie |right1=procentaj |float=left |bars= {{bar percent|[[Protestantism|Protestanți]]|#B57EDC|73.2}} {{bar percent|[[Ireligiozitate|Fără religie]]|black|14.9}} {{bar percent|[[Biserica Catolică|Catolici]]|darkblue|7.4}} {{bar percent|[[Islam|Musulmani]]|green|1.7}} {{bar percent|[[Hinduism|Hinduși]]|orange|1.1}} {{bar percent|Alte religii|silver|1.7}} }} [[File:StellenboschMoederKerk.jpg|thumb|right|O biserică reformată olandeză în orașul [[Stellenbosch]] din 1723.]] [[File:St._Marks_Anglican_Cathedral.jpg|thumb|left|O biserică anglicană în orașul [[George, Wes-Kaap|George]] din 1850.]] Conform recensământului din 2001, creștinii reprezentau 79,8% din populație, majoritatea fiind membri ai diferitelor confesiuni protestante (definite pe scară largă pentru a include bisericile inițiate africane sincretice) și o minoritate de romano-catolici și alți creștini. Aceasta include creștini zioni (11,1%), penticostali (8,2%), romano-catolici (7,1%), metodiști (6,8%), reformați olandezi (6,7%) și anglican (3,8%). Membrii a celorlalte biserici creștine reprezentau încă 36% din populație. Musulmanii reprezentau 1,5% din populație, hinduși 1,2%, religia tradițională africană 0,3% și iudaismul 0,2%. 15,1% din populație nu aveau apartenență religioasă, 0,6% „alte” și 1,4% „nespecificate”.<ref name=factbook>{{en icon}}{{cite web|url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/sf.html|title=South Africa|website=The World Factbook|publisher=CIA|accessdate=2020-05-17|archive-date=2020-06-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20200621164208/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/sf.html|dead-url=yes}}</ref><ref name="state.gov">{{en icon}}{{cite web|url=https://2001-2009.state.gov/g/drl/rls/irf/2005/51496.htm|title=South Africa&nbsp;– Section I. Religious Demography|publisher=U.S. Department of State|accessdate=15 July 2006}}</ref><ref>{{en icon}}{{cite book|first1=Wessel|last1=Bentley|author2=Dion Angus Forster|title=Methodism in Southern Africa: A Celebration of Wesleyan Mission|year=2008|publisher=AcadSA|isbn=978-1-920212-29-2|pages=97–98|chapter=God's mission in our context, healing and transforming responses}}</ref> Bisericile inițiate din Africa au format cel mai mare grup de creștini. Este considerat că multe dintre persoanele care declarau nicio afiliere cu nicio religie organizată aderau de fapt la religia tradițională africană. Se estimează că sunt aproximativ 200.000 de vindecători tradiționali în Africa de Sud și până la 60% dintre sud-africani consultă acești vindecători, numiți în general ''sangomas'' sau ''inyangas''.<ref>{{en icon}}{{cite book|author=van Wyk, Ben-Erik |author2=van Oudtshoorn, Gericke N|year=1999|title=Medicinal Plants of South Africa|location=Pretoria|publisher=Briza Publications|isbn=978-1-875093-37-3|page=10}}</ref> Acești vindecători folosesc o combinație de credințe spirituale ancestrale și o credință în proprietățile spirituale și medicinale ale faunei și florei locale, cunoscute drept ''muti'', pentru a facilita vindecarea clienților. Multe popoare au practici religioase sincretice care îmbină influențele creștine și indigene.<ref name="DoS">{{en icon}}{{cite web|url=https://2001-2009.state.gov/g/drl/rls/irf/2006/71325.htm |title=South Africa |publisher=State.gov |date=15 September 2006 |accessdate=30 October 2011}}</ref> Musulmanii din Africa de Sud cuprind în principal cei care sunt descriși drept coloureds (colorați) și cei care sunt descriși drept indieni. Lor li s-au alăturat convertiții sud-africani negri sau albi, precum și alții din alte părți ale Africii.<ref name=csmonitor>{{en icon}}{{cite web|url=http://www.csmonitor.com/2002/0110/p13s1-woaf.html |title=In South Africa, many blacks convert to Islam / The Christian Science Monitor |website=The Christian Science Monitor |accessdate=30 October 2011}}</ref><ref>{{en icon}}{{cite web|url=http://www.religionnewsblog.com/9398/muslims-say-their-faith-growing-fast-in-africa |title=Muslims say their faith growing fast in Africa |publisher=Religionnewsblog.com |accessdate=7 November 2010}}</ref> Musulmanii din Africa de Sud susțin că credința lor este religia cu cea mai rapidă creștere a convertirii în țară, numărul musulmanilor negri crescând de șase ori, de la 12.000 în 1991 la 74.700 în 2004.<ref name=csmonitor /> Africa de Sud găzduiește, de asemenea, o populație evreiască mare, descendentă din evreii europeni care au ajuns ca minoritate în rândul altor coloniști europeni. Această populație a ajuns la 120.000 în anii ’70, deși azi au rămas în jur de 67.000, restul emigrând în mare parte în Israel. Chiar și așa, aceste numere fac din comunitatea evreiască din Africa de Sud cea de-a 12-a cea mai mare din lume.<ref>{{en icon}}{{Citation | editor-last = Rebecca Weiner | editor-first = Rebecca Weiner |year=2010 | publisher = [[Jewish Virtual Library]] | title = South African Jewish History and Information | format = PDF | url=https://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/vjw/South_Africa.html | accessdate = 13 August 2010 }}</ref> ===Limbile=== [[Fișier:South Africa dominant language map.svg|right|thumb|Limbile dominante în diverse părți ale Africii de Sud (2011) {{legend|#80b1d3|[[Limba zulu|Zulu]] (22,7%)}} {{legend|#fb8072|[[Xhosa_(grup_etnic)#Limba|Xhosa]] (16,0%)}} {{legend|#8dd3c7|⁠[[Limba afrikaans|Afrikaans]] (13,5%)}} {{legend|#ffffb3|[[Limba engleză|Engleză]] (9,6%)}} {{legend|#fdb462|[[Limba sotho|Sotho de nord]] (9,1%)}} {{legend|#fccde5|[[Limba tswana|Tswana]] (8,0%)}} {{legend|#b3de69|[[Limba sotho|Sotho de sud]] (7,6%)}} {{legend|#ffed6f|Tsonga (4,5%)}} {{legend|#bc80bd|Swazi (2,5%)}} {{legend|#ccebc5|Venda (2,4%)}} {{legend|#bebada|Ndebele de sud (2,1%)}} {{legend|#d0d0d0|Fără limbă dominantă}}]] Africa de Sud are 11 limbi oficiale: zulu, xhosa, afrikaans, engleză, sotho de nord, tswana, sotho de sud, tsonga, swazi, venda și ndebele de sud (în ordinea vorbitorilor de primă limbă).<ref>{{en icon}}{{cite web|url=http://www.fs.gov.za/Departments/SAC/Library/DEPART/lang_legislation1.htm |archiveurl=https://web.archive.org/web/20121113225722/http://www.fs.gov.za/Departments/SAC/Library/DEPART/lang_legislation1.htm |archivedate=13 November 2012 |title=Constitution of South Africa, Chapter 1, Section 6 |publisher=Fs.gov.za |accessdate=30 May 2010}}</ref> În această privință, este al patrulea țară din lume ca număr de limbi oficiale, după Bolivia, India și Zimbabwe. În timp ce toate limbile sunt egale în mod oficial, unele limbi sunt vorbite mai mult decât altele. Conform recensământului din 2011, cele mai primele trei limbi vorbite sunt zulu (22,7%), xhosa (16,0%) și afrikaans (13,5%).<ref name="Census2011"/> În pofida faptului că limba engleză este recunoscută drept limba de comerț și știință, aceasta se află pe locul patru, și a fost listată drept limba nativă de numai 9,6% din sud-africani în 2011; dar rămâne de facto lingua franca a țării.<ref name="Census2011"/> Estimările bazate pe recensământul din 1991 sugerează că puțin sub jumătate dintre sud-africani pot vorbi engleză.<ref>{{en icon}}{{Cite web|url=https://www.brandsouthafrica.com/south-africa-fast-facts/geography-facts/languages|title=South Africa's languages|date=6 November 2007}}</ref> Este a doua limbă care se vorbește cel mai des în afara gospodăriei, după zulu.<ref>{{en icon}}{{Cite web|url=https://businesstech.co.za/news/business/319760/these-are-the-most-spoken-languages-in-south-africa-in-2019/|title=These are the most-spoken languages in South Africa in 2019|first=Staff|last=Writer|website=businesstech.co.za}}</ref> De asemenea, țara recunoaște mai multe limbi neoficiale, inclusiv fanagalo, khoe, lobedu, nama, ndebele de nord, phuthi și limba semnelor sud-africană.<ref>{{en icon}}{{cite web |url=http://www.southafrica.info/about/people/language.htm |title=The languages of South Africa |publisher=SouthAfrica.info |date=4 February 1997 |accessdate=7 November 2010 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20110304001836/http://www.southafrica.info/about/people/language.htm |archivedate=4 March 2011}}</ref> Aceste limbi neoficiale pot fi utilizate în anumite utilizări oficiale în zone limitate în care s-a stabilit că aceste limbi sunt predominante. Multe dintre limbile neoficiale ale poporului [[San (popor)|san]] și [[Khoikhoi|khoekhoe]] conțin dialecte regionale care se întind spre nord în Namibia și Botswana și în alte părți. Acești oameni, care sunt o populație distinctă fizic față de ceilalți africani, au propria lor identitate culturală bazată pe societățile lor de [[vânători-culegători]]. Au fost marginalizați într-o mare măsură de triburile bantu și europeni, iar restul limbilor lor sunt în pericol de a dispărea. Albii sud-africani pot, de asemenea, vorbi și alte [[Limbile Europei|limbi europene]], inclusiv [[italiană]], [[portugheză]] (vorbită și de angolani și mozambicani negri), [[olandeză]], [[germană]] și [[greacă]], în timp ce unii sud-africani indienii vorbesc limbi indiene, cum ar fi [[gujarati]], [[hindi]], [[tamilă]], [[Limba telugu|telugu]] și [[urdu]]. Migranții din Africa Francofonă vorbesc [[franceză]] în Africa de Sud. ===Educație=== [[Fișier:UCT_Upper_Campus_landscape_view.jpg|thumb|right|Fiind printre cele top 200 universități din lume, [[Universitatea din Cape Town]] este recunoscută ca fiind cea mai prestigioasă universitate de pe continent.]] Rata de alfabetizare a adulților în 2015 a fost de 94,37%.<ref name=unescolit>{{en icon}}{{cite web |title=National adult literacy rates (15+), youth literacy rates (15–24) and elderly literacy rates (65+) |url=http://stats.uis.unesco.org/unesco/TableViewer/tableView.aspx?ReportId=210|publisher=UNESCO Institute for Statistics}}</ref> Africa de Sud are un sistem de educație pe trei niveluri, începând cu școala primară, urmat de școala liceală, și în final instituții terțiare sub forma de universități și universități de tehnologie. Studenții au doisprezece ani de școlarizare formală, de la clasa 1 la 12. Gradul R, sau clasa 0, este un an de fundație pre-primar.<ref name=edufacts0831>{{en icon}}{{cite web|url=http://www.southafrica.info/services/education/edufacts.htm|title=A parent's guide to schooling|accessdate=31 August 2010|archive-date=2010-07-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20100722160229/http://www.southafrica.info/services/education/edufacts.htm|dead-url=yes}}</ref> Școlile primare acoperă primii șapte ani de școlarizare.<ref>{{en icon}}{{cite web|url=http://www.southafrica.info/about/education/education.htm |title=Education in South Africa |publisher=SouthAfrica.info |accessdate=20 June 2010 |url-status=dead |archiveurl=https://web.archive.org/web/20100617125606/http://www.southafrica.info/about/education/education.htm |archivedate=17 June 2010 |df= }}</ref> Învățământul liceal se întinde pe încă cinci ani. Examenul de bacalaureat (''National Senior Certificate (NSC)'' - Certificatul național de seniori) are loc la sfârșitul clasei 12 și este necesar pentru studii terțiare la o universitate sud-africană.<ref name=edufacts0831 /> Pe vremea apartheidului, școlile pentru persoane de culoare au suferit din cauza discriminării rasiale sistematice impuse prin finanțarea inadecvată și implementarea unui program educațional separat numit ''Bantu Education'' (educație bantu). Acest program educațional a fost conceput pentru a le oferi persoanelor de culoare doar competențe suficiente pentru a lucra ca muncitori necalificați sau semi-calificați.<ref>{{en icon}}{{cite web |url=http://overcomingapartheid.msu.edu/sidebar.php?id=3 |title=Bantu Education |publisher=Overcoming Apartheid |access-date=20 June 2010}}</ref> [[Fișier:Great_Hall_Witwatersrand.JPG|thumb|right|[[Universitatea din Witwatersrand]], situat în [[Johannesburg]], este de asemenea printre cele top 200 universități din lume.]] Universitățile de stat din Africa de Sud sunt împărțite în trei tipuri: universități tradiționale, care oferă studii universitare cu focus pe teorie; universități de tehnologie (numite anterior "technikon”), care oferă în mare parte diplome pentru studii vocaționale la nivel universitar; și universități complete, care oferă ambele tipuri de calificări. Există 23 de universități de stat din Africa de Sud: 11 universități tradiționale, 6 universități de tehnologie și 6 universități complete. În 2004, Africa de Sud a început să reformeze sistemul său de învățământ superior, fuzionând și încorporând universitățile mici în instituții mai mari și redenumind toate instituțiile de învățământ superior ca „universitate”. Până în 2015, 1,4 milioane de studenți din învățământul superior au beneficiat de o schemă de ajutor financiar care a fost promulgată în 1999.<ref name=Cele>{{en icon}}{{cite news |last1=Cele |first1=S'thembile; Masondo, Sipho |title=Shocking cost of SA's universities |url=http://www.fin24.com/Economy/Shocking-cost-of-SAs-universities-20150118 |access-date=3 august 2021 |agency=City Press |publisher=fin24.com |date=18 January 2015}}</ref> Africa de Sud are multe universități renumite internațional, inclusiv [[Universitatea din Cape Town]], [[Universitatea din Witwatersrand]], [[Universitatea din Stellenbosch]], [[Universitatea din KwaZulu-Natal]] și [[Universitatea din Pretoria]]. [[Universitatea din Cape Town]] și [[Universitatea din Witwatersrand]] figurează printre cele top 200 universități din lume,<ref name="the-rank">{{en icon}}{{cite web|url=https://www.timeshighereducation.com/world-university-rankings/university-cape-town |title=University of Cape Town |work=Times Higher Education World University Rankings |accessdate=15 October 2017}}</ref><ref name="the-rankwits">{{en icon}}{{cite web|url=https://www.timeshighereducation.com/world-university-rankings/university-witwatersrand |title=University of Witwatersrand |work=Times Higher Education World University Rankings |accessdate=3 august 2021}}</ref> cu anumite facultăți fiind printre top 50 și top 100 facultăți din lume.<ref name="qs-rank">{{en icon}}{{cite web|url=https://www.topuniversities.com/universities/university-cape-town |title=University of Cape Town |work=Top Universities |date=2019 |accessdate=1 November 2019}}</ref> [[Universitatea din Cape Town]] este recunoscută, și în mod istoric, ca fiind cea mai prestigioasă universitate de pe continent.<ref>{{en icon}}{{citat web |url=https://www.brandsouthafrica.com/governance/education/south-africas-universities?amp |titlu=South Africa’s universities |datăaccesare=3 august 2021 |publisher=Brand SA}}</ref> ===Sănătate=== [[Fișier:Groote_Schuur_Hospital.jpg|thumb| [[Spitalul Groote Schuur]], unde a avut loc primul transplant de inimă din lume în 1967.]] Potrivit Băncii Mondiale, ponderea cheltuielilor pentru sanatate in PIB a fost 8,11% în 2016.<ref>{{en icon}}{{cite web |title=Current health expenditure (% of GDP) - South Africa |url=https://data.worldbank.org/indicator/SH.XPD.CHEX.GD.ZS?locations=ZA|publisher=Banca Mondială}}</ref> De asemenea, speranța de viață în 2017 a fost de 64 de ani.<ref>{{en icon}}{{cite web |title=Life expectancy at birth, total (years) - South Africa|url=https://data.worldbank.org/indicator/SP.DYN.LE00.IN?locations=ZA&display=graph|publisher=Banca Mondială}}</ref> Speranța de viată între albi și negri este mare, cu speranța de viață în 2009 pentru sud-africanii albi fiind 71 de ani și pentru sud-africanii negri fiind 48 de ani.<ref>{{en icon}}{{Cite web|url=http://www.hsrc.ac.za/News-document-1426.phtml|archiveurl=https://web.archive.org/web/20120516165837/http://www.hsrc.ac.za/News-document-1426.phtml|url-status=dead|title=Peoples Budget Coalition Comments on the 2011/12 Budget|archivedate=16 May 2012}}</ref> Cheltuielile de asistență medicală în țară reprezintă aproximativ 9% din PIB. [205] [[Fișier:Pretoria_paramedics.jpg|thumb|left|Paramedici transportând un pacient cu elicopterul de salvare.]] În 2013, aproximativ 84% din populație depindeau de sistemul public de sănătate,<ref name=smartpl>{{en icon}}{{cite web|title='Clinic-in-a-Box' seeks to improve South African healthcare |url=http://www.smartplanet.com/blog/global-observer/-8216clinic-in-a-box-seeks-to-improve-south-african-healthcare/12844 |publisher=SmartPlanet |accessdate=25 August 2013 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20130730011508/http://www.smartplanet.com/blog/global-observer/-8216clinic-in-a-box-seeks-to-improve-south-african-healthcare/12844 |archivedate=30 July 2013 |df= }}</ref> care este afectat de resurse limitate și deficiențe cronice de resurse umane.<ref name=icap>{{en icon}}{{cite web|title=South Africa|url=http://icap.columbia.edu/where-we-work/south-africa|publisher=ICAP at Columbia University|accessdate=25 August 2013}}</ref> În 2014, numărul de oameni raportat la numărul de medici în sistemul public de sănătate era 4,024 de oameni raportat la un medic.<ref name="FastFactsIRR">{{en icon}}{{cite journal | url=http://irr.org.za/reports-and-publications/fast-facts/fast-facts-2016 | title=Fast Facts: Public health sector in need of an antidote | author=Makombo, Tawanda | journal=Fast Facts | date=June 2016 | volume=6 | issue=298 | pages=6 | access-date=2020-05-19 | archive-date=2018-03-14 | archive-url=https://web.archive.org/web/20180314210201/https://irr.org.za/reports-and-publications/fast-facts/fast-facts-2016 | dead-url=yes }}</ref> De asemenea, în 2013, aproximativ 20% din populație foloseau sistemul privat de sănătate.<ref name=fmhealth>{{en icon}}{{cite web|title=Motsoaledi to reform private health care|url=http://www.fm.co.za/fm/CoverStory/2013/07/04/motsoaledi-to-reform-private-health-care|publisher=Financial Mail|accessdate=25 August 2013}}</ref> Doar 16% din populație este acoperită de asigurări de sănătate private.<ref name=medicl>{{en icon}}{{cite web|title=What does the demand for healthcare look like in SA? |url=http://www.mediclinic.co.za/about/Documents/ECONEX%20NHInote%203.pdf |publisher=Mediclinic Southern Africa |accessdate=25 August 2013|archiveurl=https://web.archive.org/web/20131002145453/http://www.mediclinic.co.za/about/Documents/ECONEX%20NHInote%203.pdf |archivedate=2 October 2013 |df= }}</ref> Restul plătesc pentru asistența medicală privată „din buzunarul propriu” sau prin abonamente încheiate cu o rețea privată de sănătate.<ref name=fmhealth /> Cele trei grupuri dominante de rețele private de sănătate (Mediclinic, Life Healthcare și Netcare) controlează împreună 75% din piața sistemului privat de sanatate.<ref name=fmhealth /> În 2014, erau 203 de spitale private și 610 de clinici private în Africa de Sud, acestea fiind cu standarde de clasă mondială comparabile cu alte țări dezvoltate cu sisteme private de sănătate bine puse la punct.<ref>{{en icon}}{{cite book|last1=Britnell|first1=Mark|title=In Search of the Perfect Health System|date=2015|publisher=Palgrave|location=London|isbn=978-1-137-49661-4|page=76}}</ref><ref name="FastFactsIRR" /> Majoritatea medicilor din Africa de Sud lucrează în sistemul privat, rezultând față de sistemul public, într-un număr mai mic de oameni raportat la numărul de medici în sistemul privat, care era 330 de oameni la un medic în 2014.<ref name="FastFactsIRR" /> ====Epidemia HIV/SIDA==== Conform Raportului UNAIDS din 2015, Africa de Sud estimează că șapte milioane de persoane trăiesc cu HIV - mai mult decât oricare altă țară din lume.<ref>{{en icon}}{{cite web|url=http://www.unaids.org/en/regionscountries/countries/southafrica|title=HIV and AIDS estimates (2015)|last=|first=|date=|website=|publisher=|access-date=|accessdate=}}</ref> În 2018, prevalența HIV - procentul de persoane care trăiesc cu HIV - în rândul adulților (15-49 ani) a fost de 20,4%, iar în același an au murit 71.000 de persoane din cauza unei boli asociate cu SIDA.<ref>{{en icon}}{{Cite web|url=https://www.unaids.org/en/regionscountries/countries/southafrica|title=South Africa|website=www.unaids.org|language=en|access-date=9 November 2019}}</ref> Un studiu din 2008 a relevat faptul că infecția cu HIV/SIDA în Africa de Sud este divizată în mod distinct pe linii rasiale: 13,6% dintre negri sunt HIV-pozitivi, în timp ce doar 0,3% dintre albi au boala.<ref name="ten">{{en icon}}{{cite web|title=South Africa HIV & AIDS Statistics|url=http://www.avert.org/south-africa-hiv-aids-statistics.htm|publisher=AVERT.org|accessdate=6 May 2013}}</ref> Majoritatea deceselor sunt din populația economic activă, ceea ce duce la numeroși orfani din cauza bolii SIDA, care în multe cazuri depind de stat pentru îngrijire și sprijin financiar.<ref name="avertaids">{{en icon}}{{cite web|url=http://www.avert.org/aidsorphans.htm|title=AIDS orphans|publisher=Avert|accessdate=8 October 2006}}</ref> Se estimează că în Africa de Sud există 1.200.000 de orfani.<ref name="avertaids" /> Impactul acestui epidemii a fost agravată la începutul anilor 2000 din cauza unei politici deficitare de sănătate publică, în care legătura dintre HIV, un virus răspândit în primul rând prin contact sexual, și SIDA a fost negată de multă vreme de fostul președinte [[Thabo Mbeki]] și ministrul sănătății sale, Manto Tshabalala-Msimang, care au insistat că numeroasele decese din țară se datorează malnutriției și, prin urmare, sărăciei, și nu virusul HIV.<ref>{{en icon}}{{cite web|url=http://www.afrol.com/articles/21094|title=Sack SA Health Minister&nbsp;– world's AIDS experts|publisher=afrol News|accessdate=8 October 2006}}</ref> În 2007, ca urmare a presiunii internaționale, guvernul începea să facă eforturi pentru a lupta împotriva bolii SIDA.<ref name="www.info.gov.za">{{en icon}}{{cite web|url=http://www.info.gov.za/otherdocs/2007/aidsplan2007/situation_analysis.pdf |title=Situation Analysis. HIV & AIDS and STI Strategic Plan 2007–2011 |publisher=info.gov.za |accessdate=26 June 2013 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20130530221742/http://www.info.gov.za/otherdocs/2007/aidsplan2007/situation_analysis.pdf |archivedate=30 May 2013 |df= }}</ref> După alegerile generale din 2009, fostul președinte Jacob Zuma l-a numit pe dr. Aaron Motsoaledi drept nou ministru al sănătății și și-a angajat guvernul să crească finanțarea și sfera aplicării al tratamentului HIV, iar până în 2015, Africa de Sud a înregistrat progrese semnificative, cu disponibilitatea mare a medicamentelor antiretrovirale rezultând la o creștere a speranței de viață de la 52,1 de ani la 62,5 de ani.<ref>{{en icon}}{{cite web|url=http://www.unpan.org/Regions/Africa/PublicAdministrationNews/tabid/113/mctl/ArticleView/ModuleId/1460/articleId/21146/Zuma-Announces-NHI-AIDS-Reforms.aspx|title=Zuma announces AIDS reforms|publisher=UNPAN|accessdate=9 March 2010}}</ref><ref name="conversationHIVExcelled">{{en icon}}{{cite web|url=https://theconversation.com/south-africa-has-excelled-in-treating-hiv-prevention-remains-a-disaster-51501|title=South Africa has excelled in treating HIV – prevention remains a disaster|first=Saiqa|last=Mullick|publisher=}}</ref> ==Cultură== Cu privire la tradițiile culturale indigene africane, acestea rămân cel mai puternic în comunitățile sărace din mediul rural; pe măsură ce africanii negri au devenit din ce în ce mai urbanizați și occidentali, aspectele culturii tradiționale au scăzut. Membrii clasei de mijloc, care sunt predominant albi, dar cu un număr tot mai mare de africani negri, colorați și indieni,<ref>{{en icon}}{{cite news|url=http://www.fin24.co.za/articles/default/display_article.aspx?Nav=ns&ArticleID=1518-25_2117122 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20070822120841/http://www.fin24.co.za/articles/default/display_article.aspx?Nav=ns&ArticleID=1518-25_2117122 |archivedate=22 August 2007 |title=Black middle class explodes |date=22 May 2007 |publisher=FIN24 |url-status=dead |df= }}</ref> au stiluri de viață similare în multe privințe cu oameni din Europa de Vest, America de Nord și Australia. ===Artă=== [[Fișier:San Painting, Ukalamba Drakensberge 1.JPG|thumb|O pictură rupestră a unei antilope gnu, [[Munții Scorpiei]].]] [[File:Olive Schreiner.jpg|thumb|upright|[[Olive Schreiner]]]] Arta sud-africană include cele mai vechi obiecte de artă din lume, care au fost descoperite într-o peșteră sud-africană și datate de acum 75.000 de ani.<ref>{{cite news|url=https://www.theguardian.com/world/2004/apr/16/artsandhumanities.arts |title=World's Oldest Jewellery Found in Cave |publisher=Buzzle.com |accessdate=16 April 2011 |location=London |first=Tim |last=Radford |date=16 April 2004}}</ref> Triburile răspândite ale popoarelor Khoisan care se mutau în Africa de Sud din jurul anului 10.000 î.Hr. aveau propriile stiluri de artă văzute astăzi într-o multitudine de picturi rupestre. Au fost înlocuite de popoarele Bantu/Nguni cu formele proprii de artă. Noi forme de artă au evoluat în mine și mediul urban: o artă dinamică folosind totul, de la benzi de plastic la raze de biciclete. Arta populară a [[Afrikaneri|afrikanerilor]] (influențată de neerlandezi) și arta artiștilor albi din mediul urban, urmând cu stăruință schimbările tradițiilor europene începând cu anii 1850 încoace, a contribuit, de asemenea, la acest amestec eclectic care continuă să evolueze și în prezent. Literatura sud-africană a fost format de istoria socială și politică unică a țării. Unul dintre primele romane cunoscute scrise de un autor negru într-o limbă africană, a fost ''Mhudi'', al lui Solomon Thekiso Plaatje, scris în 1930. În anii 1950, revista Drum a devenit renumit pentru satiri politice, ficțiuni și opinii, dând glas culturii negre urbane. Printre autorii albi sud-africani renumiți se numără [[Alan Paton]], care a publicat romanul ''Cry, the Love Country'' in 1948. [[Nadine Gordimer]] a devenit prima sud-africană care a primit [[premiul Nobel pentru literatură]], în 1991. [[J. M. Coetzee]] a câștigat [[premiul Nobel pentru literatură]], în 2003. Piesele de teatru ale lui [[Athol Fugard]] sunt interpretate în mod regulat în teatrele din Africa de Sud, Londra (Royal Court Theatre) și New York. Romanul ''The Story of an African Farm'' (1883) a lui [[Olive Schreiner]] a fost o revelație în literatura victoriană: este considerată de mulți ca fiind introducerea feminismului în forma romană. Scriitorul [[Breyten Breytenbach]] a fost pedepsit cu închisoare pentru implicarea sa în mișcarea de gherilă împotriva apartheidului. [[André Brink]] a fost primul scriitor afrikaner care a fost interzis de către guvernul apartheid după ce a publicat romanul ''A Dry White Season''. ===Cultură populară=== Sectorul mass-media sud-african este mare, iar Africa de Sud este unul dintre principalele centre mass-media africane. În timp ce numeroasele radiodifuzoare și publicații din Africa de Sud reflectă diversitatea populației, limba cea mai frecvent folosită este limba engleza. Cu toate acestea, celelalte zece limbi oficiale sunt reprezentate într-o anumită măsură sau alta. Există o mare diversitate în muzica din Africa de Sud. Muzicienii negri au dezvoltat un stil unic numit Kwaito, despre care se spune că devine din ce în ce mai prezent în radio, televiziune și reviste. De remarcat este [[Brenda Fassie]], care a ajuns faimoasă cu piesa ei „Weekend Special”, fiind cântată în engleză. Alți muzicieni celebri tradiționali africani includ [[Ladysmith Black Mambazo]], în timp ce [[Soweto String Quartet]] interpretează muzică clasică cu influențe africane. Africa de Sud a produs muzicieni de jazz de renume mondial, în special Hugh Masekela, Jonas Gwangwa, Abdullah Ibrahim, [[Miriam Makeba]], Jonathan Butler, Chris McGregor și Sathima Bea Benjamin. Muzica afrikaans acoperă mai multe genuri, precum contemporanul Steve Hofmeyr, trupa de punk rock Fokofpolisiekar și cantautorul Jeremy Loops. Printre muzicienii populari sud-africani care au avut succes internațional se numără [[Johnny Clegg]], duo-ul de rap-rave [[Die Antwoord]] și trupa de rock [[Seether]]. Deși puține producții de filme sud-africane sunt cunoscute în afara Africii de Sud, multe filme străine au fost produse despre Africa de Sud. Probabil, cel mai cunoscut film care arată Africa de Sud din ultimii ani a fost ''[[District 9]]''. Alte excepții notabile sunt filmul ''[[Tsotsi]]'', care a câștigat [[premiul Oscar pentru cel mai bun film străin]] la [[Oscar 2006|cea de-a 78-a ediție a Premiilor Academiei Americane de Film din 2006]], precum și ''[[U-Carmen e-Khayelitsha]]'', care a câștigat [[Ursul de aur]] la [[Festivalul Internațional de Film de la Berlin]] din 2005. În 2015, filmul ''The Endless River'', a lui Oliver Hermanus, a devenit primul film sud-african selectat pentru [[Festivalul de Film de la Veneția]]. ===Gastronomie=== {{Main|Bucătăria sud-africană}} [[File:Quarter Mutton Bunny Chow.jpg|thumb|right|[[Bunny chow]] servit în [[Durban]], mâncare care provine din comunitatea indiană sud-africană.<ref name=FromCurries>{{en icon}}{{cite book |title=From Curries to Kebabs: Recipes from the Indian Spice Trail |page=184 |url=https://books.google.com/books?id=yAgfQ6uxhRgC&pg=184#v=onepage&q&f=false |author=Jaffrey, Madhur |date=2003 |accessdate=28 September 2015|isbn=978-0609607046 }}</ref>]] Bucătăria sud-africană este diversă; mâncăruri din multe culturi sunt savurate de toți și mai ales comercializate turiștilor care doresc să probeze varietatea mare disponibilă. Bucătăria sud-africană este puternic bazată pe carne și a creat o adunare socială distinctă din Africa de Sud cunoscută sub numele de braai, o variantă a grătarului. Africa de Sud s-a dezvoltat, de asemenea, într-un mare producător de vinuri, cu unele dintre cele mai bune podgorii situate în văile din jurul [[Stellenbosch]], [[Franschhoek]], [[Paarl]] și Barrydale.<ref>{{en icon}}{{cite web |url=http://www.thewinedoctor.com/regionalguides/southafrica.shtml |title=South African Wine Guide: Stellenbosch, Constantia, Walker Bay and more |publisher=Thewinedoctor.com |accessdate=30 October 2011 |archive-date=2013-01-18 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130118223726/http://www.thewinedoctor.com/regionalguides/southafrica.shtml |dead-url=yes }}</ref> === Sport === {{Main | Sport în Africa de Sud}} [[Fișier:South African Cricket team 2008.jpg|thumb|left|Echipa națională de crichet, [[Echipa națională de crichet a Africii de Sud|Proteas]], în 2008.]] Cele mai populare sporturi din Africa de Sud sunt [[fotbal]], [[rugby]] și [[crichet]].<ref>{{en icon}}{{cite web|url=http://www.southafrica.info/about/sport/sportsa.htm|title=Sport in South Africa|publisher=SouthAfrica.info|accessdate=28 June 2010|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100629152527/http://www.southafrica.info/about/sport/sportsa.htm|archivedate=29 June 2010}}</ref> Alte sporturi cu sprijin semnificativ sunt înotul, atletismul, golful, boxul, tenisul, ringball și netball. Deși fotbalul are cel mai mare suport în rândul tinerilor, alte sporturi precum baschetul, surful și skateboard-ul sunt din ce în ce mai populare. [[Fotbal|Fotbalul]] este cel mai popular sport din Africa de Sud. Fotbaliștii care au jucat pentru cluburi străine importante includ [[Steven Pienaar]], [[Lucas Radebe]], [[Philemon Masinga]], [[Benni McCarthy]], [[Aaron Mokoena]] și [[Delron Buckley]]. Africa de Sud a găzduit [[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|Campionatul Mondial de Fotbal din 2010]], iar președintele FIFA [[Sepp Blatter]] a acordat Africii de Sud un scor de 9 din 10 pentru succesul găzduirii campionatului.<ref>{{en icon}}{{cite web|last=Cooper |first=Billy |title=South Africa gets 9/10 for World Cup |url=http://www.mg.co.za/article/2010-07-12-sa-gest-910-for-world-cup |website=[[Mail & Guardian]] |date=12 July 2010 |accessdate=9 September 2010 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20100715063001/http://www.mg.co.za/article/2010-07-12-sa-gest-910-for-world-cup |archivedate=15 July 2010 }}</ref> Boxeri celebri includ [[Jacob Matlala]] (Baby Jake), [[Vuyani Bungu]], [[Welcome Ncita]], [[Dingaan Thobela]], [[Gerrie Coetzee]] și [[Brian Mitchell]]. [[Jordy Smith]], un surfer din Durban, a câștigat competiția de surf Billabong J-Bay Open din 2010, făcându-l cel mai bine cotat surfer din lume. Africa de Sud a avut și un campion mondial de [[Formula 1]], [[Jody Scheckter]] în 1979. Printre jucătorii celebri de crichet se numără [[Kagiso Rabada]], [[A. B. de Villiers]], [[Hashim Amla]], [[Dale Steyn]], [[Vernon Philander]] și [[Faf du Plessis]]. [[File: Springbok parade.jpg | thumb | right | Echipa națională de rugby [[Echipa națională de rugby a Africii de Sud|Springboks]] într-o paradă de autobuz după câștigarea [[Cupa Mondială de Rugby din 2007|Cupei Mondiale de Rugby din 2007]].]] Mulți jucători celebri de rugby de clasă mondială provin din Africa de Sud, inclusiv [[Francois Pienaar]], [[Joost van der Westhuizen]], [[Danie Craven]], [[Frik du Preez]], [[Naas Botha]], și [[Bryan Habana]]. Africa de Sud a câștigat [[Cupa Mondială de Rugby]] de trei ori, fiind la egal cu Noua Zeelandă pentru cele mai multe victorii obținute la Cupa Mondiale de Rugby. Africa de Sud a câștigat pentru prima dată [[Cupa Mondială de Rugby din 1995|Cupa Mondială de Rugby în 1995]], pe care a și găzduit-o. A căstigat dturneul din nou în [[Cupa Mondială de Rugby din 2007|2007]] și în [[Cupa Mondială de Rugby din 2019|2019]]. După Cupa Mondială de Rugby din 1995, Africa a găzduit turneul de fotbal [[Cupa Africii pe Națiuni]] din 1996, pe care echipa națională de fotbal, [[Echipa națională de fotbal din Africa de Sud|Bafana Bafana]], l-a câstigat. Cu privire la crichet, Africa de Sud a găzduit, de asemenea, [[Cupa Mondială de Crichet]] din 2003, și [[Campionatul Mondial ICC World Twenty20]] din 2007. Echipa națională de crichet, [[Echipa națională de crichet a Africii de Sud|Proteas]], a câștigat ediția inaugurală a [[Trofeul ICC KnockOut]] din 1998, învingând echipa națională de crichet a Indiilor Occidentale]]. În 2004, echipa națională de înot (format din [[Roland Schoeman]], [[Lyndon Ferns]], [[Darian Townsend]] și [[Ryk Neethling]]) au câștigat medalia de aur la [[Jocurile Olimpice de vară din 2004|Jocurile Olimpice de la Atena]], obținând simultan recordul mondial. În competiția de releu freestyle 4×100, [[Penny Heyns]] a câștigat aurul olimpic în [[Jocurile Olimpice de vară din 1996]] de la Atlanta. În 2012, [[Oscar Pistorius]] a devenit primul sprinter dublu amputat care a concurat la [[Jocurile Olimpice de vară din 2012|Jocurile Olimpice de la Londra]]. În golf, [[Gary Player]] este în general considerat unul dintre cei mai mari jucători din istoria jocului, fiind unul dintre cei cinci jucători de golf care a obținut un grand șlam. Alți jucători sud-africani care au câștigat turnee de golf importante includ [[Bobby Locke]], [[Ernie Els]], [[Retief Goosen]], [[Tim Clark]], [[Trevor Immelman]] , [[Louis Oosthuizen]] și [[Charl Schwartzel]]. == Vezi și == {{Portal|Africa de Sud}} * [[Locuri din patrimoniul mondial UNESCO]] == Referințe == <references /> == Legături externe == {{Sisterlinks|Africa de Sud}} {{wikitravel}} {{wikiatlas|Africa de Sud}} * [http://www.gov.za/ Government of South Africa] * [https://www.cia.gov/library/publications/world-leaders-1/world-leaders-s/south-africa.html Chief of State and Cabinet Members] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081122014112/https://www.cia.gov/library/publications/world-leaders-1/world-leaders-s/south-africa.html |date=2008-11-22 }} * {{CIA World Factbook link|sf|South Africa}} * [http://ucblibraries.colorado.edu/govpubs/for/southafrica.htm South Africa] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081026035604/http://ucblibraries.colorado.edu/govpubs/for/southafrica.htm |date=2008-10-26 }} from ''UCB Libraries GovPubs'' * {{dmoz|Regional/Africa/South_Africa}} * [http://www.southafrica.info SouthAfrica.info]' * [http://travel.descopera.ro/6135334-10-motive-sa-vizitezi-Africa-de-Sud 10 motive sa vizitezi Africa de Sud], 20 mai 2010, ''Descoperă - Travel'' * [http://www.life.com/image/first/in-gallery/43521/stunning-south-africa Stunning South Africa] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100918054237/http://www.life.com/image/first/in-gallery/43521/stunning-south-africa |date=2010-09-18 }} - slideshow by ''[[Life magazine]]'' * [http://afrikkaans.blogspot.com Comunitatea Română din Africa de Sud] {{Subiecte Africa de Sud}} {{Africa}} {{G20}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Africa de Sud| ]] </textarea><div class="templatesUsed"><div class="mw-templatesUsedExplanation"><p>Formate folosite în această pagină: </p></div><ul> <li><a href="/wiki/Format:!)" class="mw-redirect" title="Format:!)">Format:!)</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:!)&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:!)">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:!-" title="Format:!-">Format:!-</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:!-&action=edit" title="Format:!-">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:(!" title="Format:(!">Format:(!</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:(!&action=edit" title="Format:(!">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Actualizare" title="Format:Actualizare">Format:Actualizare</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Actualizare&action=edit" title="Format:Actualizare">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Af_icon" title="Format:Af icon">Format:Af icon</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Af_icon&action=edit" title="Format:Af icon">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Africa" title="Format:Africa">Format:Africa</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Africa&action=edit" title="Format:Africa">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Ambox" class="mw-redirect" title="Format:Ambox">Format:Ambox</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Ambox&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Ambox">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Articol_principal" title="Format:Articol principal">Format:Articol principal</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Articol_principal&action=edit" title="Format:Articol principal">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Ascunde_la_tip%C4%83rire" title="Format:Ascunde la tipărire">Format:Ascunde la tipărire</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Ascunde_la_tip%C4%83rire&action=edit" title="Format:Ascunde la tipărire">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Bar_box" title="Format:Bar box">Format:Bar box</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Bar_box&action=edit" title="Format:Bar box">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Bar_percent" title="Format:Bar percent">Format:Bar percent</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Bar_percent&action=edit" title="Format:Bar percent">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:CIA_World_Factbook_link" title="Format:CIA World Factbook link">Format:CIA World Factbook link</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:CIA_World_Factbook_link&action=edit" title="Format:CIA World Factbook link">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83" title="Format:Casetă de navigare simplă">Format:Casetă de navigare simplă</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83&action=edit" title="Format:Casetă de navigare simplă">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83/styles.css" title="Format:Casetă de navigare simplă/styles.css">Format:Casetă de navigare simplă/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83/styles.css&action=edit" title="Format:Casetă de navigare simplă/styles.css">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Category_handler" title="Format:Category handler">Format:Category handler</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Category_handler&action=edit" title="Format:Category handler">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Cele_mai_mari_ora%C8%99e" title="Format:Cele mai mari orașe">Format:Cele mai mari orașe</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cele_mai_mari_ora%C8%99e&action=edit" title="Format:Cele mai mari orașe">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Cele_mai_mari_ora%C8%99e_din_Africa_de_Sud" title="Format:Cele mai mari orașe din Africa de Sud">Format:Cele mai mari orașe din Africa de Sud</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cele_mai_mari_ora%C8%99e_din_Africa_de_Sud&action=edit" title="Format:Cele mai mari orașe din Africa de Sud">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Centrat" title="Format:Centrat">Format:Centrat</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Centrat&action=edit" title="Format:Centrat">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Citat_carte" title="Format:Citat carte">Format:Citat carte</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citat_carte&action=edit" title="Format:Citat carte">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Citat_enciclopedie" title="Format:Citat enciclopedie">Format:Citat enciclopedie</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citat_enciclopedie&action=edit" title="Format:Citat enciclopedie">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Citat_revist%C4%83" title="Format:Citat revistă">Format:Citat revistă</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citat_revist%C4%83&action=edit" title="Format:Citat revistă">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Citat_web" title="Format:Citat web">Format:Citat web</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citat_web&action=edit" title="Format:Citat web">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Citat_%C8%99tire" title="Format:Citat știre">Format:Citat știre</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citat_%C8%99tire&action=edit" title="Format:Citat știre">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Citation" title="Format:Citation">Format:Citation</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citation&action=edit" title="Format:Citation">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Cite_EB1911" title="Format:Cite EB1911">Format:Cite EB1911</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cite_EB1911&action=edit" title="Format:Cite EB1911">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Cite_book" class="mw-redirect" title="Format:Cite book">Format:Cite book</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cite_book&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Cite book">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Cite_encyclopedia" class="mw-redirect" title="Format:Cite encyclopedia">Format:Cite encyclopedia</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cite_encyclopedia&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Cite encyclopedia">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Cite_journal" class="mw-redirect" title="Format:Cite journal">Format:Cite journal</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cite_journal&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Cite journal">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Cite_news" class="mw-redirect" title="Format:Cite news">Format:Cite news</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cite_news&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Cite news">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Cite_report" title="Format:Cite report">Format:Cite report</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cite_report&action=edit" title="Format:Cite report">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Cite_web" class="mw-redirect" title="Format:Cite web">Format:Cite web</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cite_web&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Cite web">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Citeweb" class="mw-redirect" title="Format:Citeweb">Format:Citeweb</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citeweb&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Citeweb">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Clear" title="Format:Clear">Format:Clear</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Clear&action=edit" title="Format:Clear">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Columns" title="Format:Columns">Format:Columns</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Columns&action=edit" title="Format:Columns">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Control_de_autoritate" title="Format:Control de autoritate">Format:Control de autoritate</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Control_de_autoritate&action=edit" title="Format:Control de autoritate">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Cre%C8%99tere" title="Format:Creștere">Format:Creștere</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cre%C8%99tere&action=edit" title="Format:Creștere">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Curlie" title="Format:Curlie">Format:Curlie</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Curlie&action=edit" title="Format:Curlie">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Dmoz" class="mw-redirect" title="Format:Dmoz">Format:Dmoz</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Dmoz&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Dmoz">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:EditAtWikidata" class="mw-redirect" title="Format:EditAtWikidata">Format:EditAtWikidata</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:EditAtWikidata&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:EditAtWikidata">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Editeaz%C4%83_la_Wikidata" title="Format:Editează la Wikidata">Format:Editează la Wikidata</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Editeaz%C4%83_la_Wikidata&action=edit" title="Format:Editează la Wikidata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:En_icon" title="Format:En icon">Format:En icon</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:En_icon&action=edit" title="Format:En icon">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:End" title="Format:End">Format:End</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:End&action=edit" title="Format:End">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:G20" title="Format:G20">Format:G20</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:G20&action=edit" title="Format:G20">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Hide_in_print" class="mw-redirect" title="Format:Hide in print">Format:Hide in print</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Hide_in_print&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Hide in print">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:ISBN" title="Format:ISBN">Format:ISBN</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:ISBN&action=edit" title="Format:ISBN">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Imagine_multipl%C4%83" title="Format:Imagine multiplă">Format:Imagine multiplă</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Imagine_multipl%C4%83&action=edit" title="Format:Imagine multiplă">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Increase" class="mw-redirect" title="Format:Increase">Format:Increase</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Increase&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Increase">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Indica%C8%9Bie_limb%C4%83" title="Format:Indicație limbă">Format:Indicație limbă</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Indica%C8%9Bie_limb%C4%83&action=edit" title="Format:Indicație limbă">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Infocaseta_%C8%9Aar%C4%83" title="Format:Infocaseta Țară">Format:Infocaseta Țară</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Infocaseta_%C8%9Aar%C4%83&action=edit" title="Format:Infocaseta Țară">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Infodoc" title="Format:Infodoc">Format:Infodoc</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Infodoc&action=edit" title="Format:Infodoc">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Infodoc/imagine" title="Format:Infodoc/imagine">Format:Infodoc/imagine</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Infodoc/imagine&action=edit" title="Format:Infodoc/imagine">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Invizibil" title="Format:Invizibil">Format:Invizibil</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Invizibil&action=edit" title="Format:Invizibil">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Largest_cities" class="mw-redirect" title="Format:Largest cities">Format:Largest cities</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Largest_cities&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Largest cities">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Legend" class="mw-redirect" title="Format:Legend">Format:Legend</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Legend&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Legend">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Legend%C4%83" title="Format:Legendă">Format:Legendă</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Legend%C4%83&action=edit" title="Format:Legendă">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Main" class="mw-redirect" title="Format:Main">Format:Main</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Main&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Main">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Meta-caset%C4%83" title="Format:Meta-casetă">Format:Meta-casetă</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Meta-caset%C4%83&action=edit" title="Format:Meta-casetă">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Meta-caset%C4%83/category" title="Format:Meta-casetă/category">Format:Meta-casetă/category</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Meta-caset%C4%83/category&action=edit" title="Format:Meta-casetă/category">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Meta-caset%C4%83/core" title="Format:Meta-casetă/core">Format:Meta-casetă/core</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Meta-caset%C4%83/core&action=edit" title="Format:Meta-casetă/core">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Meta-caset%C4%83/core/styles.css" title="Format:Meta-casetă/core/styles.css">Format:Meta-casetă/core/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Meta-caset%C4%83/core/styles.css&action=edit" title="Format:Meta-casetă/core/styles.css">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Multiple_image" class="mw-redirect" title="Format:Multiple image">Format:Multiple image</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Multiple_image&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Multiple image">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Multiple_image/styles.css" title="Format:Multiple image/styles.css">Format:Multiple image/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Multiple_image/styles.css&action=edit" title="Format:Multiple image/styles.css">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Nowrap" title="Format:Nowrap">Format:Nowrap</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Nowrap&action=edit" title="Format:Nowrap">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Nowrap_end" title="Format:Nowrap end">Format:Nowrap end</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Nowrap_end&action=edit" title="Format:Nowrap end">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Portal" title="Format:Portal">Format:Portal</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Portal&action=edit" title="Format:Portal">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Portal/Imagine/Africa_de_sud" title="Format:Portal/Imagine/Africa de sud">Format:Portal/Imagine/Africa de sud</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Portal/Imagine/Africa_de_sud&action=edit" title="Format:Portal/Imagine/Africa de sud">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Portal/core" title="Format:Portal/core">Format:Portal/core</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Portal/core&action=edit" title="Format:Portal/core">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Side_box" title="Format:Side box">Format:Side box</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Side_box&action=edit" title="Format:Side box">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Sister" title="Format:Sister">Format:Sister</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Sister&action=edit" title="Format:Sister">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Sisterlinks" title="Format:Sisterlinks">Format:Sisterlinks</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Sisterlinks&action=edit" title="Format:Sisterlinks">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Subgrup_caset%C4%83_de_navigare" title="Format:Subgrup casetă de navigare">Format:Subgrup casetă de navigare</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Subgrup_caset%C4%83_de_navigare&action=edit" title="Format:Subgrup casetă de navigare">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Subiecte_Africa_de_Sud" title="Format:Subiecte Africa de Sud">Format:Subiecte Africa de Sud</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Subiecte_Africa_de_Sud&action=edit" title="Format:Subiecte Africa de Sud">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Tnavbar" title="Format:Tnavbar">Format:Tnavbar</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Tnavbar&action=edit" title="Format:Tnavbar">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Update" class="mw-redirect" title="Format:Update">Format:Update</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Update&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Update">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Vezi" title="Format:Vezi">Format:Vezi</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Vezi&action=edit" title="Format:Vezi">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Webarchive" title="Format:Webarchive">Format:Webarchive</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Webarchive&action=edit" title="Format:Webarchive">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Wikiatlas" title="Format:Wikiatlas">Format:Wikiatlas</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Wikiatlas&action=edit" title="Format:Wikiatlas">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Wikitravel" class="mw-redirect" title="Format:Wikitravel">Format:Wikitravel</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Wikitravel&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Wikitravel">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Wikivoyage" title="Format:Wikivoyage">Format:Wikivoyage</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Wikivoyage&action=edit" title="Format:Wikivoyage">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:%C2%B7" title="Format:·">Format:·</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:%C2%B7&action=edit" title="Format:·">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Arguments" title="Modul:Arguments">Modul:Arguments</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Arguments&action=edit" title="Modul:Arguments">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Authority_control" title="Modul:Authority control">Modul:Authority control</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Authority_control&action=edit" title="Modul:Authority control">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Category_handler" title="Modul:Category handler">Modul:Category handler</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Category_handler&action=edit" title="Modul:Category handler">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Category_handler/blacklist" title="Modul:Category handler/blacklist">Modul:Category handler/blacklist</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Category_handler/blacklist&action=edit" title="Modul:Category handler/blacklist">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Category_handler/config" title="Modul:Category handler/config">Modul:Category handler/config</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Category_handler/config&action=edit" title="Modul:Category handler/config">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Category_handler/data" title="Modul:Category handler/data">Modul:Category handler/data</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Category_handler/data&action=edit" title="Modul:Category handler/data">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Category_handler/shared" title="Modul:Category handler/shared">Modul:Category handler/shared</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Category_handler/shared&action=edit" title="Modul:Category handler/shared">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Check_for_unknown_parameters" title="Modul:Check for unknown parameters">Modul:Check for unknown parameters</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Check_for_unknown_parameters&action=edit" title="Modul:Check for unknown parameters">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1" title="Modul:Citation/CS1">Modul:Citation/CS1</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1&action=edit" title="Modul:Citation/CS1">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/COinS" title="Modul:Citation/CS1/COinS">Modul:Citation/CS1/COinS</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/COinS&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/COinS">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Configuration" title="Modul:Citation/CS1/Configuration">Modul:Citation/CS1/Configuration</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Configuration&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Configuration">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Date_validation" title="Modul:Citation/CS1/Date validation">Modul:Citation/CS1/Date validation</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Date_validation&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Date validation">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Identifiers" title="Modul:Citation/CS1/Identifiers">Modul:Citation/CS1/Identifiers</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Identifiers&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Identifiers">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Utilities" title="Modul:Citation/CS1/Utilities">Modul:Citation/CS1/Utilities</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Utilities&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Utilities">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Whitelist" title="Modul:Citation/CS1/Whitelist">Modul:Citation/CS1/Whitelist</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Whitelist&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Whitelist">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/styles.css" title="Modul:Citation/CS1/styles.css">Modul:Citation/CS1/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/styles.css&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/styles.css">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:DateUtils" title="Modul:DateUtils">Modul:DateUtils</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:DateUtils&action=edit" title="Modul:DateUtils">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:DateUtils/data" title="Modul:DateUtils/data">Modul:DateUtils/data</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:DateUtils/data&action=edit" title="Modul:DateUtils/data">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:EditAtWikidata" title="Modul:EditAtWikidata">Modul:EditAtWikidata</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:EditAtWikidata&action=edit" title="Modul:EditAtWikidata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Formatnum" title="Modul:Formatnum">Modul:Formatnum</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Formatnum&action=edit" title="Modul:Formatnum">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:GregorianDate" title="Modul:GregorianDate">Modul:GregorianDate</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:GregorianDate&action=edit" title="Modul:GregorianDate">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:GregorianDate/data" title="Modul:GregorianDate/data">Modul:GregorianDate/data</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:GregorianDate/data&action=edit" title="Modul:GregorianDate/data">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Hatnote" title="Modul:Hatnote">Modul:Hatnote</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Hatnote&action=edit" title="Modul:Hatnote">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Ill-wd" title="Modul:Ill-wd">Modul:Ill-wd</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Ill-wd&action=edit" title="Modul:Ill-wd">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:InLang" title="Modul:InLang">Modul:InLang</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:InLang&action=edit" title="Modul:InLang">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Infobox" title="Modul:Infobox">Modul:Infobox</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Infobox&action=edit" title="Modul:Infobox">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Infobox/styles.css" title="Modul:Infobox/styles.css">Modul:Infobox/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Infobox/styles.css&action=edit" title="Modul:Infobox/styles.css">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:InfoboxCountry" title="Modul:InfoboxCountry">Modul:InfoboxCountry</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:InfoboxCountry&action=edit" title="Modul:InfoboxCountry">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:InfoboxImage" title="Modul:InfoboxImage">Modul:InfoboxImage</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:InfoboxImage&action=edit" title="Modul:InfoboxImage">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Lang" title="Modul:Lang">Modul:Lang</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Lang&action=edit" title="Modul:Lang">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:LangUtils" title="Modul:LangUtils">Modul:LangUtils</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:LangUtils&action=edit" title="Modul:LangUtils">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:MainArticle" title="Modul:MainArticle">Modul:MainArticle</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:MainArticle&action=edit" title="Modul:MainArticle">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:MainArticle/styles.css" title="Modul:MainArticle/styles.css">Modul:MainArticle/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:MainArticle/styles.css&action=edit" title="Modul:MainArticle/styles.css">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Multiple_image" title="Modul:Multiple image">Modul:Multiple image</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Multiple_image&action=edit" title="Modul:Multiple image">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Namespace_detect/config" title="Modul:Namespace detect/config">Modul:Namespace detect/config</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Namespace_detect/config&action=edit" title="Modul:Namespace detect/config">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Namespace_detect/data" title="Modul:Namespace detect/data">Modul:Namespace detect/data</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Namespace_detect/data&action=edit" title="Modul:Namespace detect/data">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Navbar" title="Modul:Navbar">Modul:Navbar</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Navbar&action=edit" title="Modul:Navbar">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Navbox" title="Modul:Navbox">Modul:Navbox</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Navbox&action=edit" title="Modul:Navbox">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:No_globals" title="Modul:No globals">Modul:No globals</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:No_globals&action=edit" title="Modul:No globals">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Plain_text" title="Modul:Plain text">Modul:Plain text</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Plain_text&action=edit" title="Modul:Plain text">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Plural" title="Modul:Plural">Modul:Plural</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Plural&action=edit" title="Modul:Plural">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:ResolveEntityId" title="Modul:ResolveEntityId">Modul:ResolveEntityId</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:ResolveEntityId&action=edit" title="Modul:ResolveEntityId">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Roman" title="Modul:Roman">Modul:Roman</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Roman&action=edit" title="Modul:Roman">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Separated_entries" title="Modul:Separated entries">Modul:Separated entries</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Separated_entries&action=edit" title="Modul:Separated entries">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Set" title="Modul:Set">Modul:Set</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Set&action=edit" title="Modul:Set">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:StringUtils" title="Modul:StringUtils">Modul:StringUtils</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:StringUtils&action=edit" title="Modul:StringUtils">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:TableTools" title="Modul:TableTools">Modul:TableTools</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:TableTools&action=edit" title="Modul:TableTools">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Transliteration" title="Modul:Transliteration">Modul:Transliteration</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Transliteration&action=edit" title="Modul:Transliteration">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Transliteration/langdata" title="Modul:Transliteration/langdata">Modul:Transliteration/langdata</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Transliteration/langdata&action=edit" title="Modul:Transliteration/langdata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Webarchive" title="Modul:Webarchive">Modul:Webarchive</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Webarchive&action=edit" title="Modul:Webarchive">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Wikidata" title="Modul:Wikidata">Modul:Wikidata</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Wikidata&action=edit" title="Modul:Wikidata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Yesno" title="Modul:Yesno">Modul:Yesno</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Yesno&action=edit" title="Modul:Yesno">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li></ul></div><p id="mw-returnto">Înapoi la <a href="/wiki/Africa_de_Sud" title="Africa de Sud">Africa de Sud</a>.</p> <noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Africa_de_Sud">https://ro.wikipedia.org/wiki/Africa_de_Sud</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks catlinks-allhidden" data-mw="interface"></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Africa_de_Sud&action=edit&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-tc56n","wgBackendResponseTime":301,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.004","walltime":"0.005","ppvisitednodes":{"value":17,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":714,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":0,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":2,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":0,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":0,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":0,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 0.000 1 -total"]},"cachereport":{"origin":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-tc56n","timestamp":"20241125005250","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> </body> </html>