CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Alexandru Macedonski - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"5f412d2a-b5fc-4345-bad6-3b563d8968ea","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Alexandru_Macedonski","wgTitle":"Alexandru Macedonski","wgCurRevisionId":15811647,"wgRevisionId":15811647,"wgArticleId":4606,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Pagini cu citări fără titluri","Pagini cu citări de simple URL-uri","Webarchive template wayback links","Pagini ce folosesc legături automate către ISBN","Pagini cu note pe 3 coloane","Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS","Articole Wikipedia cu identificatori BNF","Articole Wikipedia cu identificatori CINII","Articole Wikipedia cu identificatori GND","Articole Wikipedia cu identificatori ISNI", "Articole Wikipedia cu identificatori LCCN","Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz","Articole Wikipedia cu identificatori NKC","Articole Wikipedia cu identificatori NLA","Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC","Articole Wikipedia cu identificatori VIAF","Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF","Articole Wikipedia cu control de autoritate","Articole bune","Nașteri în 1854","Nașteri pe 14 martie","Decese în 1920","Decese pe 24 noiembrie","Membri post-mortem ai Academiei Române","Autori de sonete","Autori români","Craioveni","Decese în București","Dramaturgi români","Înmormântări în Cimitirul Bellu","Neoclasicism","Neoromantism","Poeți români din secolul al XIX-lea","Poeți români din secolul al XX-lea","Poeți simboliști","Parnasianism","Realism","Prefecți români","Prozatori români","Publiciști români","Romancieri simboliști","Poeți romantici","Români pe monede și bancnote românești","Scriitori români de literatură fantastică", "Scriitori români din secolul al XIX-lea","Scriitori români din secolul al XX-lea","Simboliști români","Traducători români","Traducători din engleză în română"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Alexandru_Macedonski","wgRelevantArticleId":4606,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":60000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition": "interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q2005820","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","mediawiki.page.gallery.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges": "ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.media","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cmediawiki.page.gallery.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.5"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b2/Alexandru_Macedonski_-_Foto01.jpg"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="1729"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b2/Alexandru_Macedonski_-_Foto01.jpg"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="1153"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="922"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Alexandru Macedonski - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonski"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonski"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Alexandru_Macedonski rootpage-Alexandru_Macedonski skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Meniul principal </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z">Pagina principală</a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r">Schimbări recente</a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente">Cafenea</a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x">Articol aleatoriu</a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow">Facebook</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit">Cum încep pe Wikipedia</a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor">Ajutor</a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire">Portaluri tematice</a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute">Articole cerute</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"> Căutare </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Aspect </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class="">Donații</a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Alexandru+Macedonski" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class="">Creare cont</a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Alexandru+Macedonski" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class="">Autentificare</a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Unelte personale </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro">Donații</a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Alexandru+Macedonski" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"> Creare cont</a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Alexandru+Macedonski" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"> Autentificare</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Biografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Biografie"> <div class="vector-toc-text"> 1 Biografie </div> </a> <button aria-controls="toc-Biografie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Biografie subsection </button> <ul id="toc-Biografie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Familia_și_copilăria" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Familia_și_copilăria"> <div class="vector-toc-text"> 1.1 Familia și copilăria </div> </a> <ul id="toc-Familia_și_copilăria-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Anii_de_debut_și_călătoriile_prin_Europa" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Anii_de_debut_și_călătoriile_prin_Europa"> <div class="vector-toc-text"> 1.2 Anii de debut și călătoriile prin Europa </div> </a> <ul id="toc-Anii_de_debut_și_călătoriile_prin_Europa-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Procesul_din_1875_și_activitatea_politică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Procesul_din_1875_și_activitatea_politică"> <div class="vector-toc-text"> 1.3 Procesul din 1875 și activitatea politică </div> </a> <ul id="toc-Procesul_din_1875_și_activitatea_politică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Primii_ani_ai_Literatorului" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Primii_ani_ai_Literatorului"> <div class="vector-toc-text"> 1.4 Primii ani ai Literatorului </div> </a> <ul id="toc-Primii_ani_ai_Literatorului-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Polemica_cu_Alecsandri" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Polemica_cu_Alecsandri"> <div class="vector-toc-text"> 1.4.1 Polemica cu Alecsandri </div> </a> <ul id="toc-Polemica_cu_Alecsandri-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Polemica_cu_Eminescu" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Polemica_cu_Eminescu"> <div class="vector-toc-text"> 1.4.2 Polemica cu Eminescu </div> </a> <ul id="toc-Polemica_cu_Eminescu-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Poezia_viitorului" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Poezia_viitorului"> <div class="vector-toc-text"> 1.5 Poezia viitorului </div> </a> <ul id="toc-Poezia_viitorului-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Revista_Liga_ortodoxă,_scandalul_Caion" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Revista_Liga_ortodoxă,_scandalul_Caion"> <div class="vector-toc-text"> 1.6 Revista Liga ortodoxă, scandalul Caion </div> </a> <ul id="toc-Revista_Liga_ortodoxă,_scandalul_Caion-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Călătoriile_la_Paris_și_experiențele_științifice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Călătoriile_la_Paris_și_experiențele_științifice"> <div class="vector-toc-text"> 1.7 Călătoriile la Paris și experiențele științifice </div> </a> <ul id="toc-Călătoriile_la_Paris_și_experiențele_științifice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Perioada_Primului_Război_Mondial_și_sfârșitul" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Perioada_Primului_Război_Mondial_și_sfârșitul"> <div class="vector-toc-text"> 1.8 Perioada Primului Război Mondial și sfârșitul </div> </a> <ul id="toc-Perioada_Primului_Război_Mondial_și_sfârșitul-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Comemorări" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Comemorări"> <div class="vector-toc-text"> 2 Comemorări </div> </a> <ul id="toc-Comemorări-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Opera" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Opera"> <div class="vector-toc-text"> 3 Opera </div> </a> <button aria-controls="toc-Opera-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Opera subsection </button> <ul id="toc-Opera-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Poezie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Poezie"> <div class="vector-toc-text"> 3.1 Poezie </div> </a> <ul id="toc-Poezie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Proză" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Proză"> <div class="vector-toc-text"> 3.2 Proză </div> </a> <ul id="toc-Proză-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Teatru" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Teatru"> <div class="vector-toc-text"> 3.3 Teatru </div> </a> <ul id="toc-Teatru-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Galerie_imagini" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Galerie_imagini"> <div class="vector-toc-text"> 4 Galerie imagini </div> </a> <ul id="toc-Galerie_imagini-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> 5 Note </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bibliografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Bibliografie"> <div class="vector-toc-text"> 6 Bibliografie </div> </a> <ul id="toc-Bibliografie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Lectură_suplimentară" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Lectură_suplimentară"> <div class="vector-toc-text"> 7 Lectură suplimentară </div> </a> <ul id="toc-Lectură_suplimentară-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> 8 Legături externe </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Comută cuprinsul </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Alexandru Macedonski</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 22 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-22" aria-hidden="true" > 22 limbi </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%A3%D9%84%D9%8A%D9%83%D8%B3%D8%A7%D9%86%D8%AF%D8%B1%D9%88_%D9%85%D9%83%D8%AF%D9%88%D9%86%D9%8A%D8%B3%D9%83%D9%8A" title="أليكساندرو مكدونيسكي – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="أليكساندرو مكدونيسكي" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target">العربية</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%84%D9%8A%D9%83%D8%B3%D8%A7%D9%86%D8%AF%D8%B1%D9%88_%D9%85%D8%A7%D8%B3%D9%8A%D8%AF%D9%88%D9%86%D8%B3%D9%83%D9%89" title="اليكساندرو ماسيدونسكى – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="اليكساندرو ماسيدونسكى" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target">مصرى</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%84%DA%A9%D8%B3%D8%A7%D9%86%D8%AF%D8%B1_%D9%85%D9%82%D8%AF%D9%88%D9%86%D8%B3%DA%A9%DB%8C" title="الکساندر مقدونسکی – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="الکساندر مقدونسکی" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target">تۆرکجه</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonski" title="Alexandru Macedonski – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Alexandru Macedonski" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target">Čeština</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonski" title="Alexandru Macedonski – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Alexandru Macedonski" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target">Deutsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%91%CE%BB%CE%B5%CE%BE%CE%AC%CE%BD%CF%84%CF%81%CE%BF%CF%85_%CE%9C%CE%B1%CF%84%CF%83%CE%B5%CE%BD%CF%84%CF%8C%CE%BD%CF%83%CE%BA%CE%B9" title="Αλεξάντρου Ματσεντόνσκι – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Αλεξάντρου Ματσεντόνσκι" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target">Ελληνικά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonski" title="Alexandru Macedonski – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Alexandru Macedonski" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target">English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonski" title="Alexandru Macedonski – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Alexandru Macedonski" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target">Español</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%A2%D9%84%DA%A9%D8%B3%D8%A7%D9%86%D8%AF%D8%B1%D9%88_%D9%85%D8%A7%D8%B3%D8%AF%D9%88%D9%86%D8%B3%DA%A9%DB%8C" title="آلکساندرو ماسدونسکی – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="آلکساندرو ماسدونسکی" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target">فارسی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonski" title="Alexandru Macedonski – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Alexandru Macedonski" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target">Suomi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Alexandre_Mac%C3%A9donski" title="Alexandre Macédonski – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Alexandre Macédonski" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target">Français</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%90%D7%9C%D7%9B%D7%A1%D7%A0%D7%93%D7%A8%D7%95_%D7%9E%D7%A6%27%D7%93%D7%95%D7%A0%D7%A1%D7%A7%D7%99" title="אלכסנדרו מצ'דונסקי – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="אלכסנדרו מצ'דונסקי" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target">עברית</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonski" title="Alexandru Macedonski – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Alexandru Macedonski" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target">Italiano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%BB%D0%B5%D0%BA%D1%81%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D1%80%D1%83_%D0%9C%D0%B0%D0%BA%D0%B5%D0%B4%D0%BE%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%B8" title="Александру Македонски – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Александру Македонски" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target">Македонски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonski" title="Alexandru Macedonski – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Alexandru Macedonski" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target">Polski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonski" title="Alexandru Macedonski – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Alexandru Macedonski" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target">Português</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D1%87%D0%B5%D0%B4%D0%BE%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9,_%D0%90%D0%BB%D0%B5%D0%BA%D1%81%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D1%80%D1%83_(%D0%BB%D0%B8%D1%82%D0%B5%D1%80%D0%B0%D1%82%D0%BE%D1%80)" title="Мачедонский, Александру (литератор) – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Мачедонский, Александру (литератор)" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target">Русский</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%BB%D0%B5%D0%BA%D1%81%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D1%80%D1%83_%D0%9C%D0%B0%D0%BA%D0%B5%D0%B4%D0%BE%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%B8" title="Александру Македонски – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Александру Македонски" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target">Српски / srpski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonski" title="Alexandru Macedonski – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Alexandru Macedonski" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target">Svenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonski" title="Alexandru Macedonski – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Alexandru Macedonski" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target">Türkçe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%BB%D0%B5%D0%BA%D1%81%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D1%80%D1%83_%D0%9C%D0%B0%D1%87%D0%B5%D0%B4%D0%BE%D0%BD%D1%81%D0%BA%D1%96" title="Александру Мачедонскі – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Александру Мачедонскі" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target">Українська</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E4%BA%9E%E6%AD%B7%E5%B1%B1%E5%BE%B7%E9%AD%AF%C2%B7%E9%A6%AC%E5%85%B6%E9%A0%93%E6%96%AF%E5%9F%BA" title="亞歷山德魯·馬其頓斯基 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="亞歷山德魯·馬其頓斯基" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target">中文</a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q2005820#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Alexandru_Macedonski" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a">Articol</a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Alexandru_Macedonski" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t">Discuție</a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >română </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Alexandru_Macedonski">Lectură</a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >Unelte </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Alexandru_Macedonski">Lectură</a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=history">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Alexandru_Macedonski" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j">Ce trimite aici</a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Alexandru_Macedonski" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k">Schimbări corelate</a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u">Trimite fișier</a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q">Pagini speciale</a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&oldid=15811647" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini">Legătură permanentă</a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină">Informații despre pagină</a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Alexandru_Macedonski&id=15811647&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini">Citează acest articol</a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FAlexandru_Macedonski">Obține URL scurtat</a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FAlexandru_Macedonski">Descărcați codul QR</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Alexandru+Macedonski">Creare carte</a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Alexandru_Macedonski&action=show-download-screen">Descărcare ca PDF</a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p">Versiune de tipărit</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Alexandru_Macedonski" hreflang="en">Wikimedia Commons</a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikisource mw-list-item"><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Alexandru_Macedonski" hreflang="ro">Wikisursă</a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q2005820" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g">Element Wikidata</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> <div id="mw-indicator-featured" class="mw-indicator"><div class="mw-parser-output"> <a href="/wiki/Wikipedia:Articole_bune" title="Acesta este un articol bun. Apăsați aici pentru mai multe informații."><img alt="Acesta este un articol bun. Apăsați aici pentru mai multe informații." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Symbol_support_vote.svg/20px-Symbol_support_vote.svg.png" decoding="async" width="20" height="21" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Symbol_support_vote.svg/30px-Symbol_support_vote.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Symbol_support_vote.svg/40px-Symbol_support_vote.svg.png 2x" data-file-width="180" data-file-height="185" /></a></div></div> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><table class="infocaseta"><tbody><tr><td colspan="2" class="antet autor" style="background-color:#4C6099;color:#FFFFFF;">Alexandru Macedonski</td></tr><tr><td colspan="2" style="text-align:center"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Alexandru_Macedonski_-_Foto01.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b2/Alexandru_Macedonski_-_Foto01.jpg/200px-Alexandru_Macedonski_-_Foto01.jpg" decoding="async" width="200" height="288" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b2/Alexandru_Macedonski_-_Foto01.jpg/300px-Alexandru_Macedonski_-_Foto01.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b2/Alexandru_Macedonski_-_Foto01.jpg/400px-Alexandru_Macedonski_-_Foto01.jpg 2x" data-file-width="553" data-file-height="797" /></a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#4C6099;color:#FFFFFF;">Date personale</th></tr><tr><th style=";">Născut</th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="1854-03-14"><a href="/wiki/14_martie" title="14 martie">14 martie</a> <a href="/wiki/1854" title="1854">1854</a></time><a href="#cite_note-0820d076af50852519be8a164c835d5b-1">[1]</a><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style><a href="#cite_note-bcb9ef716f90982d5b1db4578ddb4c5f-2">[2]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><a href="#cite_note-826d3b6a9d32a978650382c71c1d1255-3">[3]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2005820#P569" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a> <a href="/wiki/Craiova" title="Craiova">Craiova</a>, <a href="/wiki/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83" title="Țara Românească">Țara Românească</a><a href="#cite_note-aff516ecf9d37f572aea50beca65ff86-4">[4]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><a href="#cite_note-24b96ce517fe522f3dfb257d27c73512-5">[5]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2005820#P19" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Decedat</th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="1920-11-24"><a href="/wiki/24_noiembrie" title="24 noiembrie">24 noiembrie</a> <a href="/wiki/1920" title="1920">1920</a></time> (66 de ani)<a href="#cite_note-0820d076af50852519be8a164c835d5b-1">[1]</a><a href="#cite_note-bcb9ef716f90982d5b1db4578ddb4c5f-2">[2]</a><a href="#cite_note-826d3b6a9d32a978650382c71c1d1255-3">[3]</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2005820#P570" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a> <a href="/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București">București</a>, <a href="/wiki/Regatul_Rom%C3%A2niei" title="Regatul României">România</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2005820#P20" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Înmormântat</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Cimitirul_Bellu" title="Cimitirul Bellu">Cimitirul Bellu</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2005820#P119" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Părinți</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Alexandru_D._Macedonski" title="Alexandru D. Macedonski">Alexandru D. Macedonski</a> Maria Fisența</td></tr><tr><th style=";">Frați și surori</th><td colspan="1" class="" style=";">Ecaterina (c. Ghica)(c. Leboef) Dimitrie Macedonski Vladimir Macedonski</td></tr><tr><th style=";">Căsătorit cu</th><td colspan="1" class="" style=";">Ana Rallet-Slătineanu</td></tr><tr><th style=";">Copii</th><td colspan="1" class="" style=";">George Macedonski <a href="/w/index.php?title=Alexis_Macedonski&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alexis Macedonski — pagină inexistentă">Alexis Macedonski</a> Nikita Macedonski <a href="/w/index.php?title=Pavel_Macedonski&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pavel Macedonski — pagină inexistentă">Pavel Macedonski</a> <a href="/w/index.php?title=Constantin-Hyacint_Macedonski&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constantin-Hyacint Macedonski — pagină inexistentă">Constantin-Hyacint Macedonski</a> Anna Macedonski</td></tr><tr><th style=";">Cetățenie</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Romania.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Romania.svg/20px-Flag_of_Romania.svg.png" decoding="async" width="20" height="13" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Romania.svg/30px-Flag_of_Romania.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Romania.svg/40px-Flag_of_Romania.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /></a> <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_the_United_Principalities_of_Wallachia_and_Moldavia_(1859_-_1862).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Flag_of_the_United_Principalities_of_Wallachia_and_Moldavia_%281859_-_1862%29.svg/20px-Flag_of_the_United_Principalities_of_Wallachia_and_Moldavia_%281859_-_1862%29.svg.png" decoding="async" width="20" height="13" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Flag_of_the_United_Principalities_of_Wallachia_and_Moldavia_%281859_-_1862%29.svg/30px-Flag_of_the_United_Principalities_of_Wallachia_and_Moldavia_%281859_-_1862%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Flag_of_the_United_Principalities_of_Wallachia_and_Moldavia_%281859_-_1862%29.svg/40px-Flag_of_the_United_Principalities_of_Wallachia_and_Moldavia_%281859_-_1862%29.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="800" /></a> <a href="/wiki/Principatele_Unite_ale_Moldovei_%C8%99i_%C8%9A%C4%83rii_Rom%C3%A2ne%C8%99ti" title="Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești">Principatele Unite</a> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Romania.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Romania.svg/20px-Flag_of_Romania.svg.png" decoding="async" width="20" height="13" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Romania.svg/30px-Flag_of_Romania.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Romania.svg/40px-Flag_of_Romania.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /></a> <a href="/wiki/Regatul_Rom%C3%A2niei" title="Regatul României">Regatul României</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2005820#P27" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Ocupație</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Poet" title="Poet">poet</a>, <a href="/wiki/Prozator" class="mw-redirect" title="Prozator">prozator</a>, <a href="/wiki/Dramaturg" title="Dramaturg">dramaturg</a> și <a href="/wiki/Publicist" title="Publicist">publicist</a></td></tr><tr><th style=";">Limbi vorbite</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Limba română">limba română</a><a href="#cite_note-bebb912e0d340e05e651943a300a44da-6">[6]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2005820#P1412" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Pseudonim</th><td colspan="1" class="" style=";">Duna, Luciliu, Sallustiu</td></tr><tr><th style=";">Partid politic</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Partidul_Na%C8%9Bional_Liberal" class="mw-disambig" title="Partidul Național Liberal">Partidul Național Liberal</a></td></tr><tr><th style=";">Studii</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Facultatea_de_Litere_a_Universit%C4%83%C8%9Bii_din_Bucure%C8%99ti" title="Facultatea de Litere a Universității din București">Facultatea de Litere a Universității din București</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#4C6099;color:#FFFFFF;">Activitatea literară</th></tr><tr><th style=";">Activ ca scriitor</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/1872" title="1872">1872</a> - <a href="/wiki/1920" title="1920">1920</a></td></tr><tr><th style=";">Limbi</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Limba română">limba română</a> <a href="/wiki/Limba_francez%C4%83" title="Limba franceză">limba franceză</a>  <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2005820#P6886" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Mi%C8%99care_literar%C4%83" class="mw-redirect" title="Mișcare literară">Mișcare/curent literar</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Romantism" title="Romantism">romantism</a>, <a href="/wiki/Neoromantism" title="Neoromantism">neoromantism</a>, <a href="/wiki/Parnasianism" title="Parnasianism">parnasianism</a>, <a href="/wiki/Simbolism" title="Simbolism">simbolism</a>, <a href="/wiki/Realism" class="mw-redirect mw-disambig" title="Realism">realism</a>, <a href="/wiki/Neoclasicism" title="Neoclasicism">neoclasicism</a></td></tr><tr><th style=";">Subiecte</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Poem" title="Poem">poeme</a>, <a href="/wiki/Rondel" title="Rondel">rondeluri</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Specie_(literatur%C4%83)" class="mw-redirect" title="Specie (literatură)">Specie literară</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Poezie" title="Poezie">poezie</a>, <a href="/wiki/Proz%C4%83" title="Proză">proză</a>, <a href="/wiki/Teatru" class="mw-redirect" title="Teatru">teatru</a></td></tr><tr><th style=";">Operă de debut</th><td colspan="1" class="" style=";">1. poezia „Dorința poetului" în <a href="/wiki/Telegraful_rom%C3%A2n" title="Telegraful român">Telegraful român</a> 2. <a href="/wiki/1872" title="1872">1872</a> - volumul de versuri „Prima Verba"</td></tr><tr><th style=";">Opere semnificative</th><td colspan="1" class="" style=";">„Prima verba”, „Flori sacre”, „Poema rondelurilor”</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div class="NavFrame" style=""><div class="NavHead" align="left" style="width:96%;background:inherit;color:var(--color-base, #000)">Influențe</div><div class="NavContent" style=""><a href="/wiki/Dimitrie_Bolintineanu" title="Dimitrie Bolintineanu">Dimitrie Bolintineanu</a>, <a href="/wiki/Ion_Heliade_R%C4%83dulescu" class="mw-redirect" title="Ion Heliade Rădulescu">Ion Heliade Rădulescu</a></div></div></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#4C6099;color:#FFFFFF;">Note</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;">A fost supranumit „poetul rondelurilor”</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table class="infobox" style="width: 300px; text-align: left; border:none; align: right;" cellspacing="2"><tbody><tr><th colspan="2" style="text-align: center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Logo_of_the_Romanian_Academy.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/91/Logo_of_the_Romanian_Academy.png/33px-Logo_of_the_Romanian_Academy.png" decoding="async" width="33" height="33" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/91/Logo_of_the_Romanian_Academy.png/50px-Logo_of_the_Romanian_Academy.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/91/Logo_of_the_Romanian_Academy.png/66px-Logo_of_the_Romanian_Academy.png 2x" data-file-width="142" data-file-height="142" /></a> Membru post-mortem al <a href="/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83" title="Academia Română">Academiei Române</a></th></tr></tbody></table></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#4C6099;color:#FFFFFF;">Semnătură</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Alexandru_Macedonski_Signature.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Alexandru_Macedonski_Signature.jpg/150px-Alexandru_Macedonski_Signature.jpg" decoding="async" width="150" height="40" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Alexandru_Macedonski_Signature.jpg/225px-Alexandru_Macedonski_Signature.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a2/Alexandru_Macedonski_Signature.jpg 2x" data-file-width="245" data-file-height="65" /></a></td></tr><tr><td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px ##4C6099 solid; font-size: 80%; background:inherit; color:var(--color-base, #000); text-align: right;">Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2005820" class="extiw" title="d:Q2005820">date</a> / <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit&section=0">text</a> <a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_Scriitor" title="Consultați documentația formatului"><img alt="Consultați documentația formatului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/18px-Gtk-dialog-info.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/24px-Gtk-dialog-info.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16573438">.mw-parser-output .infocaseta{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa);color:var(--color-base,#000)}.mw-parser-output .infobox-subbox{padding:0;border:none;margin:-3px;width:auto;min-width:100%;font-size:100%;clear:none;float:none;background-color:transparent}.mw-parser-output .infobox-3cols-child{margin:auto}.mw-parser-output .infobox .navbar{font-size:100%}body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-header,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-subheader,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-above,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-title,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-image,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-full-data,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-below{text-align:center}</style> <table cellpadding="0" cellspacing="0" align="right" style="padding: 0.3em; clear: right; float: right; margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background:#FFEFD5; text-align:center"> <tbody><tr> <td style="padding: 0 0.3em 0 0.3em; font-family: sans-serif; font-size: 90%; background-color: #FF8C69"><a href="/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83" title="Literatura română">Literatura română</a> </td></tr> <tr> <td style="padding: 0 0.3em 0 0.3em; font-size: 90%"> <a href="/wiki/Categorie:Literatur%C4%83_rom%C3%A2n%C4%83" title="Categorie:Literatură română">Pe categorii</a> </td></tr> <tr> <td style="padding: 0 0.3em 0 0.3em; font-family: sans-serif; font-size: 90%; background-color: #FFCC99">Istoria literaturii române </td></tr> <tr> <td style="padding: 0 0.3em 0 0.3em; font-size: 90%"> <a href="/wiki/Literatur%C4%83_rom%C3%A2n%C4%83_medieval%C4%83" title="Literatură română medievală">Evul mediu</a> <a href="/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_a_secolului_al_XVI-lea" title="Literatura română a secolului al XVI-lea">Secolul 16</a> - <a href="/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_a_secolului_al_XVII-lea" title="Literatura română a secolului al XVII-lea">Secolul 17</a> <a href="/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_a_secolului_al_XVIII-lea" title="Literatura română a secolului al XVIII-lea">Secolul 18</a> - <a href="/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_a_secolului_al_XIX-lea" title="Literatura română a secolului al XIX-lea">Secolul 19</a> <a href="/w/index.php?title=Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_a_secolului_al_XX-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Literatura română a secolului al XX-lea — pagină inexistentă">Secolul 20</a> - <a href="/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_contemporan%C4%83" class="mw-redirect" title="Literatura română contemporană">Contemporană</a> </td></tr> <tr> <td style="padding: 0 0.3em 0 0.3em; font-family: sans-serif; font-size: 90%; background-color: #FFCC99">Curente în literatura română </td></tr> <tr> <td style="padding: 0 0.3em 0 0.3em; font-size: 90%"> <a href="/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_umanist%C4%83" title="Literatura română umanistă">Umanism</a> - <a href="/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_clasic%C4%83" title="Literatura română clasică">Clasicism</a> <a href="/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_romantic%C4%83" title="Literatura română romantică">Romantism</a> - <a href="/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_realist%C4%83" title="Literatura română realistă">Realism</a> <a href="/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_parnasian%C4%83" class="mw-redirect" title="Literatura română parnasiană">Parnasianism</a> - <a href="/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_simbolist%C4%83" title="Literatura română simbolistă">Simbolism</a> <a href="/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_naturalist%C4%83" title="Literatura română naturalistă">Naturalism</a> - <a href="/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_modern%C4%83" title="Literatura română modernă">Modernism</a> <a href="/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_tradi%C8%9Bionalist%C4%83" title="Literatura română tradiționalistă">Tradiționalism</a> - <a href="/wiki/S%C4%83m%C4%83n%C4%83torism" title="Sămănătorism">Sămănătorism</a> - <a href="/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_avangardist%C4%83" title="Literatura română avangardistă">Avangardism</a> <a href="/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_suprarealist%C4%83" title="Literatura română suprarealistă">Suprarealism</a> - <a href="/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_proletcultist%C4%83" class="mw-redirect" title="Literatura română proletcultistă">Proletcultism</a> <a href="/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_neomodern%C4%83" title="Literatura română neomodernă">Neomodernism</a> - <a href="/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_postmodern%C4%83" title="Literatura română postmodernă">Postmodernism</a> </td></tr> <tr> <td style="padding: 0 0.3em 0 0.3em; font-family: sans-serif; font-size: 90%; background-color: #FFCC99">Scriitori români </td></tr> <tr> <td style="padding: 0 0.3em 0 0.3em; font-size: 90%"> <a href="/wiki/List%C4%83_de_scriitori_rom%C3%A2ni" title="Listă de scriitori români">Listă de autori de limbă română</a> <a href="/wiki/Categorie:Scriitori_rom%C3%A2ni" title="Categorie:Scriitori români">Scriitori după genuri abordate</a> <a href="/wiki/Categorie:Romancieri_rom%C3%A2ni" title="Categorie:Romancieri români">Romancieri</a> - <a href="/wiki/List%C4%83_de_dramaturgi_rom%C3%A2ni" title="Listă de dramaturgi români">Dramaturgi</a> (<a href="/wiki/List%C4%83_de_piese_de_teatru_rom%C3%A2ne%C8%99ti" title="Listă de piese de teatru românești">piese de teatru</a>) <a href="/wiki/Categorie:Poe%C8%9Bi_rom%C3%A2ni" title="Categorie:Poeți români">Poeți</a> - <a href="/wiki/Categorie:Esei%C8%99ti_rom%C3%A2ni" title="Categorie:Eseiști români">Eseiști</a> <a href="/wiki/Categorie:Nuveli%C8%99ti_rom%C3%A2ni" title="Categorie:Nuveliști români">Nuveliști</a> - <a href="/wiki/Categorie:Scriitori_rom%C3%A2ni_de_proz%C4%83_scurt%C4%83" title="Categorie:Scriitori români de proză scurtă">Proză scurtă</a> <a href="/wiki/Categorie:Scriitori_rom%C3%A2ni_de_literatur%C4%83_pentru_copii" title="Categorie:Scriitori români de literatură pentru copii">Literatură pentru copii</a> </td></tr> <tr> <td style="padding: 0 0.3em 0 0.3em; font-family: sans-serif; font-size: 90%; background-color: #FFCC99"><a href="/wiki/Portal:Rom%C3%A2nia" title="Portal:România">Portal România</a> </td></tr> <tr> <td style="padding: padding: 0 0.3em 0.3em 0.3em; font-family: sans-serif; font-size: 90%; background-color: #FFCC99"><a href="/wiki/Portal:Literatur%C4%83" title="Portal:Literatură">Portal Literatură</a> </td></tr> <tr> <td style="padding: padding: 0 0.3em 0.3em 0.3em; font-family: sans-serif; font-size: 90%; background-color: #FFCC99"><a href="/wiki/Wikipedia:WikiProiect_Literatur%C4%83" class="mw-redirect" title="Wikipedia:WikiProiect Literatură">Proiectul literatură</a> </td></tr> <tr> <td align="center" colspan="3"> <a href="/wiki/Format:Serie_literatur%C4%83_rom%C3%A2n%C4%83" title="Format:Serie literatură română">v</a> • <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:Serie_literatur%C4%83_rom%C3%A2n%C4%83" title="Discuție Format:Serie literatură română">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Serie_literatur%C4%83_rom%C3%A2n%C4%83&action=edit">m</a>  </td></tr></tbody></table> Alexandru A. Macedonski (n. <time datetime="1854-03-14"><a href="/wiki/14_martie" title="14 martie">14 martie</a> <a href="/wiki/1854" title="1854">1854</a></time>, <a href="/wiki/Craiova" title="Craiova">Craiova</a>, <a href="/wiki/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83" title="Țara Românească">Țara Românească</a> – d. <time datetime="1920-11-24"><a href="/wiki/24_noiembrie" title="24 noiembrie">24 noiembrie</a> <a href="/wiki/1920" title="1920">1920</a></time>, <a href="/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București">București</a>, <a href="/wiki/Regatul_Rom%C3%A2niei" title="Regatul României">România</a>) a fost un <a href="/wiki/Poet" title="Poet">poet</a>, <a href="/wiki/Prozator" class="mw-redirect" title="Prozator">prozator</a>, <a href="/wiki/Dramaturg" title="Dramaturg">dramaturg</a> și <a href="/wiki/Publicist" title="Publicist">publicist</a> <a href="/wiki/Rom%C3%A2n" class="mw-redirect" title="Român">român</a>. Supranumit poetul rondelurilor, inspirându-se din <a href="/wiki/Literatura_francez%C4%83" title="Literatura franceză">literatura franceză</a>, este primul reprezentant al <a href="/wiki/Simbolism" title="Simbolism">simbolismului</a> în <a href="/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83" title="Literatura română">literatura română</a>. Inițiatorul cenaclului și revistei literare <a href="/wiki/Literatorul" title="Literatorul">Literatorul</a>, a susținut modernizarea poeziei românești, fiind într-o continuă polemică cu <a href="/wiki/Junimea" title="Junimea">junimiștii</a>. Aceste polemici i-au afectat serios cariera literară și viața<a href="#cite_note-7">[7]</a> și au rămas notabile polemicile sale cu <a href="/wiki/Vasile_Alecsandri" title="Vasile Alecsandri">Vasile Alecsandri</a><a href="#cite_note-8">[8]</a><a href="#cite_note-9">[9]</a>, <a href="/wiki/Mihai_Eminescu" title="Mihai Eminescu">Mihai Eminescu</a> <a href="#cite_note-10">[10]</a><a href="#cite_note-DLR542-11">[11]</a> și <a href="/wiki/Ion_Luca_Caragiale" title="Ion Luca Caragiale">Ion Luca Caragiale</a>.<a href="#cite_note-DLR542-11">[11]</a> Pe de altă parte, Alexandru Macedonski a încurajat, la începuturile activității lor scriitoricești, numeroși tineri talentați, printre care <a href="/wiki/George_Bacovia" title="George Bacovia">George Bacovia</a> și <a href="/wiki/Tudor_Vianu" title="Tudor Vianu">Tudor Vianu</a>, pe care i-a publicat în revista sa <a href="/wiki/Literatorul" title="Literatorul">Literatorul</a>, iar în <a href="/wiki/Revist%C4%83" title="Revistă">revista</a> <a href="/wiki/Liga_ortodox%C4%83" title="Liga ortodoxă">Liga ortodoxă</a> debutează, printre alții, <a href="/wiki/Tudor_Arghezi" title="Tudor Arghezi">Tudor Arghezi</a> și <a href="/wiki/Gala_Galaction" title="Gala Galaction">Gala Galaction</a>. Alexandru Macedonski a fost ales (în 2006) membru post-mortem al <a href="/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83" title="Academia Română">Academiei Române</a>.<a href="#cite_note-12">[12]</a> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Biografie">Biografie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Biografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Biografie">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Familia_și_copilăria">Familia și copilăria</h3>[<a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Familia și copilăria" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Familia și copilăria">modificare sursă</a>]</div> Familia poetului din partea tatălui a emigrat în <a href="/wiki/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83" title="Țara Românească">Țara Românească</a> la începutul secolului al XIX-lea. Având origini slave de la sud de <a href="/wiki/Dun%C4%83rea" title="Dunărea">Dunăre</a>, sârbi, bulgari<a href="#cite_note-13">[13]</a> sau aromâni<a href="#cite_note-Călinescu,_p.457-14">[14]</a>, membrii familiei susțineau că au origini de revoluționari sârbi din <a href="/wiki/Macedonia" class="mw-disambig" title="Macedonia">Macedonia</a>, ocupată de <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiul Otoman</a>.<a href="#cite_note-Călinescu,_p.457-14">[14]</a> <a href="/wiki/Dimitrie_Macedonski" title="Dimitrie Macedonski">Dimitrie</a>, bunicul poetului, și fratele acestuia Pavel au participat la <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_din_1821" class="mw-redirect" title="Revoluția din 1821">Revoluția din 1821</a>, susținând <a href="/wiki/Eteria" title="Eteria">Eteria</a> împotriva regimului <a href="/wiki/Fanariot" class="mw-redirect" title="Fanariot">fanariot</a>. Dimitrie și Pavel au făcut parte, alături de <a href="/wiki/Eteria" title="Eteria">Eterie</a>, din complotul împotriva lui <a href="/wiki/Tudor_Vladimirescu" title="Tudor Vladimirescu">Tudor Vladimirescu</a>.<a href="#cite_note-15">[15]</a> Din anul <a href="/wiki/1830" title="1830">1830</a>, în timpul guvernării <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">ruse</a>, fraților Macedonski li s-a recunoscut statutul de aristocrați valahi<a href="#cite_note-16">[16]</a> și au primit ranguri militare în armata țării. Dimitrie se căsătorește cu Zoe, fiica unui ofițer <a href="/wiki/Ru%C5%9Fi" class="mw-redirect" title="Ruşi">rus</a> sau <a href="/wiki/Polonezi" title="Polonezi">polonez</a>, iar fiul lor <a href="/wiki/Alexandru_D._Macedonski" title="Alexandru D. Macedonski">Alexandru</a>, tatăl poetului, după o educație militară în <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul Rus</a>, urcă pe scara ierarhică militară până la funcția de Ministru de Război în timpul domniei lui <a href="/wiki/Alexandru_Ioan_Cuza" title="Alexandru Ioan Cuza">Alexandru Ioan Cuza</a>, după <a href="/wiki/Unirea_Principatelor_Rom%C3%A2ne" title="Unirea Principatelor Române">Unirea Principatelor Române</a>.<a href="#cite_note-17">[17]</a> În timpul studiilor din Rusia, tatăl poetului, pentru a câștiga respectul colegilor, își croiește „un <a href="/wiki/Arbore_genealogic" title="Arbore genealogic">arbore genealogic</a> gigantic”, declarându-se descendent din familia Biberstein-Rogala, care domnise în <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a>.<a href="#cite_note-Călinescu,_p.457-14">[14]</a> Datorită slujbei tatălui, familia poetului se muta des. Mama poetului, Maria Fisența (Vâcenț sau Vicența), provenea dintr-o familie de <a href="/wiki/Boier" title="Boier">boieri</a> din <a href="/wiki/Oltenia" title="Oltenia">Oltenia</a>,<a href="#cite_note-18">[18]</a> a fost fiica lui Emanuel Fisența, posesorul unei averi mari, și a Ecaterinei Urdăreanu-Brăiloiu, fiica mai puțin avută a unei familii din vechea boierime. Tatăl Mariei a murit la scurt timp după nașterea acesteia, iar mama sa s-a recăsătorit cu pitarul Dimitrie Pîrîianu, la 12 februarie <a href="/wiki/1848" title="1848">1848</a>.<a href="#cite_note-Cioculescu,_p._452-19">[19]</a> Memoriile scrise de mama poetului sunt „pagini vrednice de a fi cunoscute atât printr-un adevărat dar de a povesti, plin de umor și culoare, cât și prin mărturia acelui acelui patetism în care gustul romantic se amestecă cu un fel de natural de a fi, prevestind pe al poetului.”<a href="#cite_note-Cioculescu,_p._452-19">[19]</a> Alexandru A. Macedonski s-a născut la <a href="/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București">București</a>, fiind cel de-al treilea copil al familiei. Sora sa cea mare Ecaterina, căsătorită cu un Ghica și mai apoi cu Leboef, publică versuri în <a href="/wiki/Francez%C4%83" class="mw-redirect" title="Franceză">franceză</a> în Literatorul. Fratele mai mare maiorul Dimitrie Macedonski a fost veteran al <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Rom%C3%A2niei" title="Războiul de Independență al României">Războiului din 1877</a>, iar fratele mai mic Vladimir, avocat în București, publică și el schițe și nuvele în Literatorul.<a href="#cite_note-Cioculescu,_p._452-19">[19]</a> Până la vârsta de șase ani poetul a fost un copil bolnăvicios, având crize regulate de o „nervozitate extremă, expus la un soi de absențe de conștiință momentane”.<a href="#cite_note-Călinescu,_p.458-20">[20]</a> În anul <a href="/wiki/1862" title="1862">1862</a> familia îl trimite la școală în Oltenia, petrecându-și astfel mare parte din copilărie la moșia de la <a href="/w/index.php?title=Amaradia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Amaradia — pagină inexistentă">Amaradia</a>.<a href="#cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.340-341-21">[21]</a> Nostalgia copilăriei și a peisajelor de la Amaradia se regăsesc mai târziu în ciclul poemelor amărăzene.<a href="#cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.340-341-21">[21]</a> <dl><dd><dl><dd><dl><dd><dl><dd><dl><dd>Cînd mergi spre munți dinspre Craiova, urcând pe apa Amărezei,</dd> <dd>De la Murgaș în Adâncata și la Vocna-n Pometești</dd> <dd>Junincele-așteptând gonacii mugesc la gardurile-ogrăzei,</dd> <dd>Și-n lunca dintre două dealuri, din Gura-Ploești în Goiești...</dd></dl></dd></dl></dd></dl></dd></dl></dd></dl> Școala o urmează la <a href="/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_Carol_I_din_Craiova" title="Colegiul Național Carol I din Craiova">Colegiul Național Carol I din Craiova</a>, pe care a absolvit-o în anul <a href="/wiki/1867" title="1867">1867</a>.<a href="#cite_note-22">[22]</a> În anul <a href="/wiki/1865" title="1865">1865</a> scrie poezia Plânsul amantei, inclusă, mai târziu, în volumul Prima verba însoțită de o notă: Această poezie să nu crezi, lectore, că eu o țin drept bună și că nu-i văd erorile de care e plină, dar fiindcă este compusă la etatea de 12 ani și, prin urmare, una din primele mele încercări, am publicat-o făr a o corege<a href="#cite_note-23">[23]</a>. Tatăl poetului a murit la <a href="/wiki/24_septembrie" title="24 septembrie">24 septembrie</a> <a href="/wiki/1869" title="1869">1869</a>, iar mama poetului va susține că acesta a fost otrăvit de oponenții săi politici,<a href="#cite_note-24">[24]</a> iar această ipoteză este susținută, mai târziu, necontenit de către poet în ziarele sale.<a href="#cite_note-Cioculescu,_p._452-19">[19]</a> După moartea tatălui scrie poezia La defunctul meu părinte, Generalul Alex. D. Macedonski, inclusă în volumul Prima verba, datată în manuscris: Viena, 1870. La <a href="/wiki/29_noiembrie" title="29 noiembrie">29 noiembrie</a> 1869 directorul liceului din Craiova, G. M. Furtunescu, îi eliberează Certificatu scolasticul prin quare se ncredentiedia, quo scolariu lu Alessandru Macedonschi a terminat anul școlar 1867-68, Clasa a IV-a a Liceului/Gimnasiului Mare din Craiova, la obiectele: Purtare (bună), Limba română și latină (binișoară), limba elenă (binișor), Istorie și Geografie (bine), matern, (binișor), naturale (repetând examenul, binișor), franceză (bine), religie (binișor), desen (binișor). <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Anii_de_debut_și_călătoriile_prin_Europa">Anii de debut și călătoriile prin Europa</h3>[<a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Anii de debut și călătoriile prin Europa" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Anii de debut și călătoriile prin Europa">modificare sursă</a>]</div> După ce i se eliberează pașaportul pentru statele Europei, pe termen de 3 ani de zile la studie, având: statură înaltă, păr-sprâncene, castanii, ochi negri, fruntea potrivită, nasul-gura-bărbia-obrazul=potrivite, fața smeadă, semne deosebite — nu are, Macedonski părăsește România în <a href="/wiki/1870" title="1870">1870</a>, călătorind prin <a href="/wiki/Imperiul_Austro-Ungar" class="mw-redirect" title="Imperiul Austro-Ungar">Imperiul Austro-Ungar</a>, vizitând <a href="/wiki/Viena" title="Viena">Viena</a>, iar apoi <a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elveția</a> și posibil alte țări. Se vehiculează că în timpul acestei călătorii l-ar fi cunoscut pe <a href="/wiki/Mihai_Eminescu" title="Mihai Eminescu">Mihai Eminescu</a>, la acea dată student la Viena.<a href="#cite_note-mzrivalul-25">[25]</a> Scopul călătoriei lui Macedonski a fost acela de a se pregăti pentru admiterea la <a href="/wiki/Universitatea_Bucure%C8%99ti" class="mw-redirect" title="Universitatea București">Universitatea București</a>, dar el a petrecut tot acest timp într-un mod boem cu numeroase petreceri și escapade romantice.<a href="#cite_note-26">[26]</a> Publică prima poezie Dorința poetului în <a href="/wiki/Telegraful_rom%C3%A2n" title="Telegraful român">Telegraful român</a> din <a href="/wiki/Sibiu" title="Sibiu">Sibiu</a>. În acest an a început perfecționarea propriului stil poetic, influențat profund de <a href="/wiki/Romantism" title="Romantism">romantism</a> și de către predecesorii săi <a href="/wiki/Dimitrie_Bolintineanu" title="Dimitrie Bolintineanu">Dimitrie Bolintineanu</a> și <a href="/wiki/Ion_Heliade_R%C4%83dulescu" class="mw-redirect" title="Ion Heliade Rădulescu">Ion Heliade Rădulescu</a>.<a href="#cite_note-mzrivalul-25">[25]</a><a href="#cite_note-27">[27]</a> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Prima_verba.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Prima_verba.png/230px-Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Prima_verba.png" decoding="async" width="230" height="342" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Prima_verba.png/345px-Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Prima_verba.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Prima_verba.png/460px-Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Prima_verba.png 2x" data-file-width="492" data-file-height="732" /></a><figcaption>Prima pagină a volumului <a href="/w/index.php?title=Prima_verba&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prima verba — pagină inexistentă">Prima verba</a>, 1872</figcaption></figure> Anul următor vizitează <a href="/wiki/Pisa" title="Pisa">Pisa</a>, <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a>, <a href="/wiki/Vene%C8%9Bia" title="Veneția">Veneția</a><a href="#cite_note-28">[28]</a>, unde, după spusele poetului, ar fi urmat anumite cursuri, în special la <a href="/wiki/Universitatea_din_Pisa" title="Universitatea din Pisa">Universitatea din Pisa</a>, dar acest fapt nu a fost confirmat de istoria literară.<a href="#cite_note-29">[29]</a>. În <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>, mărturisește poetul în jurnalul său, s-ar fi confruntat cu probleme financiare și probleme de sănătate.<a href="#cite_note-30">[30]</a> Se întoarce la București, unde este admis la <a href="/wiki/Facultatea_de_Litere" class="mw-redirect mw-disambig" title="Facultatea de Litere">Facultatea de Litere</a>, dar nu frecventează cursurile cu regularitate.<a href="#cite_note-31">[31]</a> Debutează cu volumul de versuri Prima Verba în anul <a href="/wiki/1872" title="1872">1872</a>, iar apoi vizitează, din nou, Italia.<a href="#cite_note-32">[32]</a> După publicarea la <a href="/wiki/23_mai" title="23 mai">23 mai</a> <a href="/wiki/1873" title="1873">1873</a>, a poemei antidinastice 10 mai (Sunt opt ani de suferință care astăzi s-a-mplinit), în Telegraful român, împotriva regelui <a href="/wiki/Carol_I_al_Rom%C3%A2niei" title="Carol I al României">Carol I</a>, motiv de temere pentru mama sa, Maria Macedonski, de a-l expedia precipitat în străinătate, prin Giurgiu, cu vaporul „Tagetof”, în Austria (la Viena și <a href="/w/index.php?title=Gleichenberg&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gleichenberg — pagină inexistentă">Gleichenberg</a>) și Italia (la <a href="/wiki/Napoli" title="Napoli">Napoli</a>), pentru a-l feri de eventuale consecințe derivate din acuzația de laese majestatis.<a href="#cite_note-33">[33]</a> În această călătorie îl cunoaște pe compozitorul francez <a href="/w/index.php?title=Jules_Combarieu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jules Combarieu — pagină inexistentă">Jules Combarieu</a>, cu care va întreține o corespondență sporadică în deceniile ce urmează.<a href="#cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.341-342-34">[34]</a> Devenind pasionat de jurnalismul politic și de politică devine membru al <a href="/wiki/Partidul_Na%C8%9Bional_Liberal" class="mw-disambig" title="Partidul Național Liberal">Partidului Liberal</a> și editează ziarul Oltul între anii <a href="/wiki/1873" title="1873">1873</a> și <a href="/wiki/1875" title="1875">1875</a>, unde publică articole pro-liberale, traduceri din <a href="/wiki/Pierre-Jean_de_B%C3%A9ranger" title="Pierre-Jean de Béranger">Pierre-Jean de Béranger</a>, <a href="/w/index.php?title=Hector_de_Charlieu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hector de Charlieu — pagină inexistentă">Hector de Charlieu</a> și <a href="/wiki/Alphonse_de_Lamartine" title="Alphonse de Lamartine">Alphonse de Lamartine</a>, scurte povestiri și primele impresii de călătorie.<a href="#cite_note-35">[35]</a> La vârsta de 22 de ani scrie prima sa piesă de teatru Gemenii.<a href="#cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.452-36">[36]</a> La <a href="/wiki/23_iunie" title="23 iunie">23 iunie</a> <a href="/wiki/1874" title="1874">1874</a>, <a href="/wiki/Ion_Luca_Caragiale" title="Ion Luca Caragiale">Ion Luca Caragiale</a> îl ridiculizează în revista <a href="/wiki/Ghimpele" title="Ghimpele">Ghimpele</a>, în urma unor afirmații ale lui Macedonski că ar avea origini lituaniene, și-l transformă în personajul A.a.msky, a cărui moarte survine în urma extenuării cauzate de contribuția majoră la dezvoltarea politicii naționale.<a href="#cite_note-37">[37]</a> Acesta este primul episod din șirul lung de polemici între cei doi. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Procesul_din_1875_și_activitatea_politică">Procesul din 1875 și activitatea politică</h3>[<a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Procesul din 1875 și activitatea politică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Procesul din 1875 și activitatea politică">modificare sursă</a>]</div> La 24 martie <a href="/wiki/1875" title="1875">1875</a>, Macedonski a fost arestat la Craiova, fiind acuzat de defăimare<a href="#cite_note-38">[38]</a> și incitare la rebeliune<a href="#cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.347-39">[39]</a> împotriva Partidului Conservator și a prim ministrului <a href="/wiki/Lasc%C4%83r_Catargiu" title="Lascăr Catargiu">Lascăr Catargiu</a>, fiind închis pentru trei luni, la închisoarea Văcărești din București, dar a fost eliberat în urma campaniei liberale, fiind apărat de către celebrul avocat liberal <a href="/wiki/Nicolae_Fleva" title="Nicolae Fleva">Nicolae Fleva</a>, cu care a împărțit celula. Macedonski a apărut în fața Curții de Jurați a Tribunalului Ilfov la data de <a href="/wiki/7_iunie" title="7 iunie">7 iunie</a> și a fost pus în libertate,<a href="#cite_note-40">[40]</a> iar populația din București a ieșit pe străzi să celebreze sentința.<a href="#cite_note-41">[41]</a> Între <a href="/wiki/25_martie" title="25 martie">25 martie</a> și <a href="/wiki/30_iunie" title="30 iunie">30 iunie</a> <a href="/wiki/1876" title="1876">1876</a> este redactor la Stindardul, ziar politic, literar, comercial și științific, al cărui director era <a href="/wiki/Pantazi_Ghica" title="Pantazi Ghica">Pantazi Ghica</a>, iar în funcția de redactor l-a urmat <a href="/wiki/Bonifaciu_Florescu" title="Bonifaciu Florescu">Bonifaciu Florescu</a>. În paginile cotidianului va publica, printre altele, traduceri din Lamartine, nuvela Cârjaliul și piesa de teatru Gemenii. În același an, după dezamăgirea de a nu fi inclus pe listele candidaților liberali pentru alegerile generale din anul anterior<a href="#cite_note-Călinescu,_p.458;_Vianu,_Vol.II,_p.347-42">[42]</a>, Macedonski și-a început cariera în administrație, după numirea lui <a href="/wiki/Ion_Emanuel_Florescu" class="mw-redirect" title="Ion Emanuel Florescu">Ion Emanuel Florescu</a> în funcția de prim ministru și accederea Partidului Național Liberal la guvernare. El fost numit director și <a href="/wiki/Prefect" title="Prefect">prefect</a> interimar al regiunii <a href="/wiki/Bugeac" title="Bugeac">Bugeac</a>, la <a href="/wiki/Bolgrad" title="Bolgrad">Bolgrad</a>. În acest timp, publică traducerea poemului epic <a href="/w/index.php?title=Parisina&action=edit&redlink=1" class="new" title="Parisina — pagină inexistentă">Parisina</a>, scris de <a href="/wiki/Lord_Byron" class="mw-redirect" title="Lord Byron">Lordul Byron</a>, în anul <a href="/wiki/1816" title="1816">1816</a> <a href="#cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.349-43">[43]</a> și a finalizat Ithalo și Calul arabului.<a href="#cite_note-44">[44]</a> La <a href="/wiki/8_martie" title="8 martie">8 martie</a> <a href="/wiki/1878" title="1878">1878</a> ține o prelegere la <a href="/wiki/Ateneul_Rom%C3%A2n" title="Ateneul Român">Ateneul Român</a> Asupra mișcării literare din ultimii zece ani<a href="#cite_note-45">[45]</a>, iar printre altele afirmă: <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Pe lângă aceste tinere și suave talente a căror activitate literară a dat, în acești din urmă zece ani roade multiple, nu trebuie să uităm nici pe Iacob Negruzzi poet și satiric eminent; nici pe Eminescu, ce, între felurite poezii, a înavuțit literatura, cu „Epigonii”... poezie ce va rămâne.<a href="#cite_note-46">[46]</a>”</div></blockquote> Funcția sa de prefect interimar a luat sfârșit, la <a href="/wiki/19_septembrie" title="19 septembrie">19 septembrie</a> 1876, după ce s-a împotrivit voinței primului ministru <a href="/wiki/Ion_Br%C4%83tianu" class="mw-redirect" title="Ion Brătianu">Ion Brătianu</a> „de a închide ochii” și a „făcut pe legalul”, ascultând ordinele ministrului de interne <a href="/wiki/George_D._Vernescu" title="George D. Vernescu">George D. Vernescu</a>, nepermițând intrarea trupelor voluntarilor ruși pe teritoriul țării, în drumul lor spre <a href="/wiki/Principatul_Serbiei" title="Principatul Serbiei">Principatul Serbiei</a>.<a href="#cite_note-Călinescu,_p.458-20">[20]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Al._A._Macedonski_1878.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/93/Al._A._Macedonski_1878.JPG/220px-Al._A._Macedonski_1878.JPG" decoding="async" width="220" height="389" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/93/Al._A._Macedonski_1878.JPG 1.5x" data-file-width="226" data-file-height="400" /></a><figcaption>Alexandru Macedonski în 1878</figcaption></figure> În anul <a href="/wiki/1877" title="1877">1877</a> colaborează la ziarul Timpul, cotidian al Partidului Conservator, cu versuri: Odă închinată armatei române și o traducere din <a href="/wiki/Gottfried_August_B%C3%BCrger" title="Gottfried August Bürger">Gottfried August Bürger</a>, înainte ca Mihai Eminescu, la propunerea lui Titu Maiorescu, să devină redactor al acestui periodic în octombrie 1877. Colaborări intermitente în revista <a href="/wiki/Familia_(revist%C4%83)" title="Familia (revistă)">Familia</a>, cu traduceri din <a href="/wiki/Aleksandr_Pu%C8%99kin" title="Aleksandr Pușkin">Pușkin</a>, Lamartine, <a href="/wiki/S%C3%A1ndor_Pet%C5%91fi" title="Sándor Petőfi">Petőfi</a>. În aprilie 1877 editează ziarul Vestea, „întâiul ziar vândut cu cinci centime în București”, ziar de opoziție în care publică articole împotriva lui <a href="/wiki/C.A._Rosetti" class="mw-redirect mw-disambig" title="C.A. Rosetti">C.A. Rosetti</a> și a „viziratului” politic al lui I.C. Brătianu<a href="#cite_note-47">[47]</a>. Scoate ziarele cu conținut patriotic, dar lipsite de succes: Dunărea, Fulgerul, iar în anul <a href="/wiki/1880" title="1880">1880</a> Tarara"<a href="#cite_note-48">[48]</a>, în care publică articole împotriva liberalilor și a casei regale. La <a href="/wiki/14_iunie" title="14 iunie">14 iunie</a> 1877 este numit de C. A. Rosetti în postul de controlor financiar al <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Putna" class="mw-redirect" title="Județul Putna">județului Putna</a>. Primește știrea cu mari sarcasme: denumind-o „incalificabilă”, enumerându-și meritele de combatant liberal, refuză „nostima funcțiune”. Apoi, la <a href="/wiki/14_octombrie" title="14 octombrie">14 octombrie</a> îi solicită lui <a href="/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu" title="Mihail Kogălniceanu">Mihail Kogălniceanu</a> postul de atașat de legație, evidențiind faptul că este cunoscător al limbilor franceză, germană și italiană, dar este numit la <a href="/wiki/13_noiembrie" title="13 noiembrie">13 noiembrie</a> director de prefectură al plășii Silistra Nouă, cu reședința la <a href="/wiki/Cernavod%C4%83" title="Cernavodă">Cernavodă</a>. În această perioadă face excursii arheologice, impresionat îndeosebi de locul denumit Hinovul, care-i inspiră versuri libere, care sunt printre primele în poezia europeană. Își încetează funcția prin desființarea <a href="/w/index.php?title=Jude%C8%9Bul_Silistra&action=edit&redlink=1" class="new" title="Județul Silistra — pagină inexistentă">județului Silistra</a> la <a href="/wiki/9_aprilie" title="9 aprilie">9 aprilie</a> <a href="/wiki/1879" title="1879">1879</a>. La <a href="/wiki/12_aprilie" title="12 aprilie">12 aprilie</a> 1879 este numit administrator al plasei <a href="/wiki/Sulina" title="Sulina">Sulina</a>. Călătorește în <a href="/wiki/Insula_%C8%98erpilor" title="Insula Șerpilor">Insula Șerpilor</a>, iar aici experimentează mari emoții de ordin senzorial și estetic, transfigurate ulterior în Lewki și Thalassa. Apoi este numit de către liberali inspector general financiar. În <a href="/wiki/1880" title="1880">1880</a> i se oferă funcția de inspector al monumentelor istorice și medalia Bene-Merenti, clasa I, dar nu stătu mult nici în aceste slujbe, astfel până în anul <a href="/wiki/1902" title="1902">1902</a>, conform cu <a href="/wiki/George_C%C4%83linescu" title="George Călinescu">George Călinescu</a>, totalizase doar 18 luni de serviciu public,<a href="#cite_note-49">[49]</a> deoarece mentalitatea sa de fecior de fost ministru îl făcea să aspire doar la marile roluri.<a href="#cite_note-Călinescu,_p.459-50">[50]</a> Macedonski considera o rușine ca un mare literat să se „osândească” la funcționarism: <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Este o rușine ca literații noștri fruntași să fie lipsiți de traiul zilnic sau să se osândească la funcționarism... Partea feminină a societății noastre ar trebui să-și deschidă casele poeților, scriitorilor. În Paris, un poet e plătit cu cinci sute de lei și o mie de lei pe seară, și e cu osebire măgulit de stăpâna casei și de ai ei numai ca să consimtă să-și spună versurile.<a href="#cite_note-Călinescu,_p.459-50">[50]</a>”</div></blockquote> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Primii_ani_ai_Literatorului">Primii ani ai Literatorului</h3>[<a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Primii ani ai Literatorului" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Primii ani ai Literatorului">modificare sursă</a>]</div> La 20 ianuarie scoate primul număr al gazetei „heliadiste” Literatorul, ziar de opoziție Junimii și Convorbirilor literare care, după părerea poetului, acaparaseră fără o justificare obiectivă pozițiile culturale cele mai însemnate ale epocii.<a href="#cite_note-DLR541-51">[51]</a> Conducerea revistei este asumată de Macedonski alături de eruditul poligraf <a href="/wiki/Bonifaciu_Florescu" title="Bonifaciu Florescu">Bonifaciu Florescu</a> și de fecundul poet <a href="/wiki/Th._M._Stoenescu" class="mw-redirect" title="Th. M. Stoenescu">Th. M. Stoenescu</a>, care rămân o vreme și principalii colaboratori ai revistei.<a href="#cite_note-52">[52]</a>. <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Prima_Pagina-Literatorul.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/b/b5/Prima_Pagina-Literatorul.jpg/230px-Prima_Pagina-Literatorul.jpg" decoding="async" width="230" height="361" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/b/b5/Prima_Pagina-Literatorul.jpg/345px-Prima_Pagina-Literatorul.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/b/b5/Prima_Pagina-Literatorul.jpg 2x" data-file-width="443" data-file-height="695" /></a><figcaption>Literatorul - prima pagină a primului număr, 1880</figcaption></figure> În ciuda sentimentelor adverse față de junimism, Macedonski a definit mișcarea promovată de Literatorul drept direcțiune opozită celei din Iași, deși se atinge cu dânsa prin unele puncte, după cum se atinge și în vechea școală a lui Heliade prin altele.<a href="#cite_note-53">[53]</a> <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Poezia germană e frumoasă negreșit, un amestec de misticism și de melancolie dulce, dar numai mânuită de germani. Școala germană, cu toate încercările „Nouei direcțiuni” din Iași de a o transplanta la noi, are sorți de a găsi aderenți, de a se putea stabili... Suntem latini și mărturisesc că nici o poezie nu-mi place mai mult ca poezia latină, luminoasă, plină de flăcări în loc de raze, fără enigme de dezlegat, fără zăbranicul misticismului, energică și francă și mergând totdeauna la țintă.<a href="#cite_note-54">[54]</a>”</div></blockquote> După câteva luni de apariție Literatorul avea următoarea grupare: <a href="/wiki/Mircea_Demetriade" title="Mircea Demetriade">Mircea Demetriade</a>, C. Dragulinescu, B. Florescu, Petru Opran, P. Păltineanu, I. N. Polzchroniade, <a href="/wiki/Carol_Scrob" title="Carol Scrob">Carol Scrob</a>, Th. M. Stoenescu, <a href="/wiki/Duiliu_Zamfirescu" title="Duiliu Zamfirescu">Duiliu Zamfirescu</a>. Dar, în curând, între Macedonski și Bonifaciu relațiile s-au deteriorat, după ce poetul l-a atacat, în <a href="/wiki/1881" title="1881">1881</a>, într-un număr al revistei, pentru cele trei catedre de profesor la universitate, iar acesta s-a retras.<a href="#cite_note-55">[55]</a> În noiembrie 1880, au loc premierele pieselor de teatru Iadeș! și Unchiașul Sărăcie, la <a href="/wiki/Teatrul_Na%C8%9Bional" class="mw-disambig" title="Teatrul Național">Teatrul Național</a>, publicate în Literatorul la începutul anului următor.<a href="#cite_note-56">[56]</a> O curtează pe <a href="/wiki/Aristizza_Romanescu" title="Aristizza Romanescu">Aristizza Romanescu</a>, actriță care a jucat în piesele amintite, dar aceasta îi respinge avansurile.<a href="#cite_note-57">[57]</a> Publică volumul Poezii, în anul <a href="/wiki/1881" title="1881">1881</a>, deși pe coperta originală apare anul 1882.<a href="#cite_note-58">[58]</a> Încercând să intre în grațiile Junimii și al lui <a href="/wiki/Titu_Maiorescu" title="Titu Maiorescu">Titu Maiorescu</a>,<a href="#cite_note-59">[59]</a> participă, cu regularitate, la ședințele cenaclului și citește Noaptea de noiembrie.<a href="#cite_note-60">[60]</a>. Maiorescu l-a aplaudat, dar în jurnalul personal consemnează că nu a fost impresionat de poezie.<a href="#cite_note-61">[61]</a> Dar poezia este lăudată de <a href="/wiki/Bogdan_Petriceicu_Ha%C8%99deu" class="mw-redirect" title="Bogdan Petriceicu Hașdeu">Bogdan Petriceicu Hașdeu</a>, care deși era anti-junimist, se afla în audiență.<a href="#cite_note-62">[62]</a> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Polemica_cu_Alecsandri">Polemica cu Alecsandri</h4>[<a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Polemica cu Alecsandri" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Polemica cu Alecsandri">modificare sursă</a>]</div> Deși era un mare admirator al Bardului de la Mircești, pe parcursul anului 1882, după decernarea Marelui Premiu al Academiei lui Vasile Alecsandri, în anul 1881 pentru întreaga sa operă, Macedonski izbucnește fără reticențe, scriind o analiză critică în trei numere ale Literatorului (nr. 8, 9, 10) menită a distruge mitul infailibilității poetului,<a href="#cite_note-DLR541-51">[51]</a> reproșându-i versuri neeufonice din cauza eliziunilor, comparații forțate, rime false, greșeli de construcție și de sens al cuvintelor și îi neagă puterea de creație, acuzându-l că și-a însușit poezii create de popor.<a href="#cite_note-63">[63]</a> Alecsandri făcea parte din Academia Română, iar Macedonski considera că nu se cuvine să se împartă premiile între membrii Academiei. „Alecsandri, om bogat, membru al Academiei, cu stație de cale ferată pe moșia sa, primise premiul de 10.000 lei de la Academie: Rușine, de trei ori rușine, domnule Alecsandri, domnilor Academicieni!”.<a href="#cite_note-64">[64]</a> Alecsandri i-a răspuns prin drama Fântâna Blanduziei în care transpare personalitatea sa în <a href="/wiki/Hora%C8%9Biu" class="mw-redirect" title="Horațiu">Horațiu</a> și cea a lui Macedonski în invidiosul poet <a href="/w/index.php?title=Zoil&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zoil — pagină inexistentă">Zoil</a>. Macedonski îi răspunde cu o epigramă:<a href="#cite_note-Comarnescu-65">[65]</a> <dl><dd><dl><dd><dl><dd><dl><dd><dl><dd>Coprins de-al gloriei nesațiu,</dd> <dd>Albit de ani, dar tot copil,</dd> <dd>E lesne sa mă faci Zoil</dd> <dd>Când singur tu te faci Horațiu.</dd></dl></dd></dl></dd></dl></dd></dl></dd></dl> Junimiștii nu ripostează acestor atacuri la adresa lui Alecsandri, decât în anul 1883, printr-o recenzie distrugătoare la volumul Poezii, semnată de <a href="/wiki/Petru_Th._Missir" title="Petru Th. Missir">Petru Th. Missir</a>.<a href="#cite_note-DLR541-51">[51]</a> Polemica se încheie aici, iar Macedonski revine la sentimentele dinaintea polemicii, recunoscând în Alecsandri un mare poet, al cărei tradiție o continuă.<a href="#cite_note-66">[66]</a> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Poesii.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Poesii.png/230px-Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Poesii.png" decoding="async" width="230" height="305" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Poesii.png/345px-Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Poesii.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Poesii.png/460px-Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Poesii.png 2x" data-file-width="526" data-file-height="698" /></a><figcaption>Volumul Poezii' - prima pagină, 1882</figcaption></figure> La <a href="/wiki/1_ianuarie" title="1 ianuarie">1 ianuarie</a> <a href="/wiki/1883" title="1883">1883</a> Literatorul devine Societatea revistei Literatorul, numărând peste 1500 de membri cu organizații și comitete în mai multe orașe din țară și se adresează lui <a href="/wiki/V._A._Urechia" title="V. A. Urechia">V. A. Urechia</a> ca să primească președinția de onoare. Acesta îi răspunde, printr-o scrisoare publicată că primește deoarece admiră unele talente, îl laudă pe Macedonski, dar îi spune că nu se împacă cu critica îndreptată împotriva lui Alecsandri.<a href="#cite_note-67">[67]</a> La <a href="/wiki/24_februarie" title="24 februarie">24 februarie</a> 1883 se căsătorește, la Craiova, cu Ana Rallet-Slătineanu<a href="#cite_note-68">[68]</a>, coborâtoare din familii boierești de vază, care îi aducea o dotă substanțială.<a href="#cite_note-DLR542-11">[11]</a> Împreună au șase copii: George născut în 1884, care moare la vârsta de doi ani, Alexis, viitorul pictor, Nikita, inventatorul <a href="/wiki/Sidef" title="Sidef">sidefului</a> artificial, Pavel, viitor ziarist și literat, Constantin-Hyacint, viitor actor și fiica Anna. <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Polemica_cu_Eminescu">Polemica cu Eminescu</h4>[<a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Polemica cu Eminescu" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Polemica cu Eminescu">modificare sursă</a>]</div> Deși în discursul Asupra mișcării literare din ultimii zece ani, din 1878, Macedonski îi aducea elogii lui <a href="/wiki/Eminescu" class="mw-redirect" title="Eminescu">Eminescu</a>, relațiile dintre cei doi s-au schimbat o dată cu schimbarea viziunii politice a lui Macedonski, devenit din <a href="/wiki/Conservatorism" title="Conservatorism">conservator</a>, <a href="/wiki/Liberalism" title="Liberalism">liberal</a>. Astfel cei doi încep a-și servi reciproc „grațiozități supărătoare de ordin aristocratic și chiar de ordin personalo-familiar”.<a href="#cite_note-69">[69]</a> Eminescu scria: <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Poeziile lui Macedonski și ale altora câțiva nu-s frumoase prin acea că-s naționale. Avem atâtea modele nobile în poeți mai vechi și mai ales poezia populară, încât insuficiența cu care sunt privite asemenea anomalii literare te umplu de o spaimă lesne de justificat.”</div></blockquote> Iar în articolul Materialuri etnologice publicat în Timpul la <a href="/wiki/8_aprilie" title="8 aprilie">8 aprilie</a> 1882, Eminescu afirma: <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Actele aceste de flagelare le voi repeta de câte ori voi avea să lovesc în instinctele bastarde ale acelor străini, romanizați de eri de alaltă eri, cari privesc toate în țara aceasta de „sus în jos”. Unul abia sfârșește liceul, vine să vândă mărunțișuri și suliman la București, îi merge rău o negustorie și s-apucă de alta: negustoria literară. Și acea fizionomie de frizor nu s-apucă doar să critice ceva de-o seamă cu el; nu, de Alecsandri se leagă.”</div></blockquote> În urma articolelor Naționalitate și cosmopolitism, din anul 1881, și Materialuri etnologice, din 1882, Macedonski se plângea de atacurile repetate ale „confratelui” Eminescu, unele nesemnate, care-l acuzau de escrocherii și falsuri în calitate de director de prefectură la Silistra Nouă, încă din anul 1879.<a href="#cite_note-DLR542-11">[11]</a> Astfel, zece ani mai târziu, în anul <a href="/wiki/1892" title="1892">1892</a>, poetul amintea în Literatorul: <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Pe la 1882 înflorea la București grosolănia de injurii a ziarului Timpul... Eminescu gloria contemporană a erei nouă dar necunoscut pe atunci, fără să-i fi făcut vre-un rău, nu scăpa nici un prilej să mă ultragieze. Ani consecutivi Eminescu mă isbi sub propria semnătură întrebuințând calomnia și invectivele. Nici familia mea nu fu respectată”</div></blockquote> În anul 1883, Macedonski scrie o epigramă „inofensivă”,<a href="#cite_note-Călinescu,_p.459-50">[50]</a> fără a bănui urmările catastrofale, care-i vor schimba cariera și întreaga viață: <dl><dd><dl><dd><dl><dd><dl><dd><dl><dd>Un X… pretins poet-acum</dd> <dd>S-a dus pe cel mai jalnic drum…</dd> <dd>L-aș plânge dacă-n balamuc</dd> <dd>Destinul lui n-ar fi mai bun,</dd> <dd>Căci până ieri a fost năuc</dd> <dd>Și nu e azi decât nebun.</dd></dl></dd></dl></dd></dl></dd></dl></dd></dl> În urma acestei epigrame, Macedonski a fost sever sancționat de societate. Opinia publică, printr-o rară unanimitate, și-a dat mâna pentru a-l declara mort moralmente pe cel care a avut cruzimea să zvârle aceste sarcasme marelui poet când boala îl doborâse. Consecințele au fost extrem de drastice, încât Macedonski a ajuns să nu mai aibă nici pâinea cea de toate zilele în cel mai strict sens al cuvântului.<a href="#cite_note-Comarnescu-65">[65]</a> Poetul vrea să se disculpe, dar ziarele refuză să-i publice cuvântul, abonații Literatorului îi înapoiază foaia, societatea se destramă. Este arătat pe stradă devenind un obiect al oprobriului public, iar sfera aristocratică, foarte înrâurită de Maiorescu, încetează a-l mai ajuta.<a href="#cite_note-DLR542-11">[11]</a><a href="#cite_note-Călinescu,_p.459-50">[50]</a> Doar ziarul <a href="/wiki/Rom%C3%A2nul" title="Românul">Românul</a> îi dă ocazia să se disculpe la 9 august 1883: <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Domnule redactore, ziarul d-voastră s-a făcut ecoul unei afirmări și unei insulte ce și-a luat izvorul de la dl. Ventura. Nu sunt ținut să dau seama nimănui cui adresez epigrame atunci când desemnez pe adrisanți cu X.”</div></blockquote> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Poezia_viitorului">Poezia viitorului</h3>[<a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Poezia viitorului" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Poezia viitorului">modificare sursă</a>]</div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Le_Vaisseau_fant%C3%B4me_Macedonski_L%27%C3%89lan_litt%C3%A9raire.PNG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d8/Le_Vaisseau_fant%C3%B4me_Macedonski_L%27%C3%89lan_litt%C3%A9raire.PNG/250px-Le_Vaisseau_fant%C3%B4me_Macedonski_L%27%C3%89lan_litt%C3%A9raire.PNG" decoding="async" width="250" height="259" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d8/Le_Vaisseau_fant%C3%B4me_Macedonski_L%27%C3%89lan_litt%C3%A9raire.PNG/375px-Le_Vaisseau_fant%C3%B4me_Macedonski_L%27%C3%89lan_litt%C3%A9raire.PNG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d8/Le_Vaisseau_fant%C3%B4me_Macedonski_L%27%C3%89lan_litt%C3%A9raire.PNG 2x" data-file-width="427" data-file-height="442" /></a><figcaption>Poemul Le Vaisseau fantôme, publicat în L'Élan littéraire, februarie 1885</figcaption></figure> În toamna anului <a href="/wiki/1884" title="1884">1884</a> părăsește țara, se stabilește la <a href="/wiki/Paris" title="Paris">Paris</a><a href="#cite_note-70">[70]</a> și începe să scrie în <a href="/wiki/Francez%C4%83" class="mw-redirect" title="Franceză">franceză</a>, căutând faima mondială.<a href="#cite_note-Călinescu460-71">[71]</a> Se întoarce în țară la începutul anului <a href="/wiki/1885" title="1885">1885</a>, iar primele versuri în limba franceză îi sunt publicate la sfârșitul acestui an în revista La Walonie din <a href="/wiki/Liege" class="mw-redirect" title="Liege">Liege</a>, condusă de <a href="/w/index.php?title=Albert_Mockel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Albert Mockel — pagină inexistentă">Albert Mockel</a>, revistă considerată una dintre primele organe ale <a href="/wiki/Simbolism" title="Simbolism">simbolismului</a> francez. Iar Macedonski prin colaborarea sa la această revistă, face parte din primele echipe ale simbolismului.<a href="#cite_note-Cioculescu459-72">[72]</a><a href="#cite_note-73">[73]</a> Literatorul anunță retragerea poetului la data de <a href="/wiki/27_ianuarie" title="27 ianuarie">27 ianuarie</a> 1885, iar la <a href="/wiki/17_martie" title="17 martie">17 martie</a> revista își încetează apariția.<a href="#cite_note-Cioculescu459-72">[72]</a> La <a href="/wiki/7_aprilie" title="7 aprilie">7 aprilie</a> publicația reapare, condusă de Th. M. Stoenescu, cu titlul Revista literară<a href="#cite_note-DLR542-11">[11]</a>, iar subtitlul Literatorul se păstrează până la <a href="/wiki/26_mai" title="26 mai">26 mai</a>. La <a href="/wiki/21_aprilie" title="21 aprilie">21 aprilie</a> 1885 se naște Alexis, fiul poetului, viitor pictor. În anul 1886, la doar doi ani, moare George, primul său copil. În lunile noiembrie-decembrie apar două numere ale Literatorului. Colaborează la publicațiile străine La Wallonie, Revue de monde latin și Revue française<a href="#cite_note-DLR542-11">[11]</a>. În 1886, scrie nuvelele <a href="/wiki/Naturalism" class="mw-redirect" title="Naturalism">naturaliste</a>: Zi de august, Pe drum de poștă, Din carnetul unui dezertor, Între cotețe și Nicu Dereanu,<a href="#cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.421-74">[74]</a> adunate, în <a href="/wiki/1902" title="1902">1902</a>, în volumul Cartea de aur. Anul <a href="/wiki/1887" title="1887">1887</a> este marcat de mari greutăți materiale, fiind respins de societate. Scrie poezia Noaptea de mai.<a href="#cite_note-Cioculescu459-72">[72]</a> În aprilie-mai apare un nou număr din Literatorul. În octombrie scrie articolul La germanisation de la Roumanie în L'Express-Orient, foaia ambasadei țariste din București, iar în noiembrie scoate unicul număr din Revista independentă.<a href="#cite_note-Cioculescu459-72">[72]</a> Publică nuvela Dramă banală.<a href="#cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.421-74">[74]</a> La <a href="/wiki/6_martie" title="6 martie">6 martie</a> <a href="/wiki/1888" title="1888">1888</a> scoate bisăptămânalul Stindardul țărei, ziar conservator scos cu sprijinul lui N. Blaremberg.<a href="#cite_note-75">[75]</a> După zece numere, ziarul dispare și scoate Straja țărei în vara lui <a href="/wiki/1889" title="1889">1889</a> împreună cu Ștefan Vlădescu, purtând subtitlul: Organ liberal-conservator, cuvinte cu care Blamberg își denumea gruparea sa disidentă,<a href="#cite_note-Cioculescu459-72">[72]</a> ruptă din Partidul Liberal. În aprilie-mai 1888 scoate România literară, împreună cu Bonifaciu Florescu, unde colaborează până în august. Se naște Nikita, cel de al doilea fiu rămas în viață, la data de <a href="/wiki/17_iunie" title="17 iunie">17 iunie</a> 1888. În primăvara lui 1889 este numit într-o comisie însărcinată cu reorganizarea Monitorului oficial și a Imprimeriei statului, împreună cu A. Cantacuzin, G. Manolaki-Costachi Epureanu, <a href="/wiki/Vintil%C4%83_C._A._Rosetti" title="Vintilă C. A. Rosetti">Vintilă C. A. Rosetti</a> și <a href="/wiki/Constantin_Erbiceanu" title="Constantin Erbiceanu">Constantin Erbiceanu</a>. <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Excelsior.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/32/Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Excelsior.jpg/250px-Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Excelsior.jpg" decoding="async" width="250" height="327" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/32/Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Excelsior.jpg/375px-Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Excelsior.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/32/Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Excelsior.jpg/500px-Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Excelsior.jpg 2x" data-file-width="506" data-file-height="662" /></a><figcaption>Volumul Excelsior - prima pagină, 1895</figcaption></figure> La <a href="/wiki/23_decembrie" title="23 decembrie">23 decembrie</a> începe să colaboreze la Românul, cu rubrica Viața bucureșteană.<a href="#cite_note-Cioculescu459-72">[72]</a> Literatorul reapare din iunie până în octombrie <a href="/wiki/1890" title="1890">1890</a> unde publică ciclul ideilor brutale, continuate în Revista literară pe parcursul anului <a href="/wiki/1891" title="1891">1891</a>, unde publică și primele versuri simbolist instrumentaliste.<a href="#cite_note-Cioculescu459-72">[72]</a> În data de <a href="/wiki/14_mai" title="14 mai">14 mai</a> 1892 au loc manifestări de stradă studențești, iar poetul dedică versuri studențimii, publicate în Românul<a href="#cite_note-Cioculescu461-76">[76]</a>. Între 15 iunie și 15 decembrie apar alte șapte numere ale Literatorului, iar această nouă serie a revistei continuă până în februarie <a href="/wiki/1895" title="1895">1895</a>, avându-l prim redactor, iar mai târziu director adjunct pe <a href="/wiki/Cincinat_Pavelescu" title="Cincinat Pavelescu">Cincinat Pavelescu</a>, despre care Macedonski are cuvinte de mare laudă.<a href="#cite_note-Cioculescu461-76">[76]</a> Publică articolul Poezia viitorului, la <a href="/wiki/15_iulie" title="15 iulie">15 iulie</a> 1892, manifest simbolist, propunând exemplul lui <a href="/wiki/Baudelaire" class="mw-redirect" title="Baudelaire">Baudelaire</a>, <a href="/wiki/St%C3%A9phane_Mallarm%C3%A9" title="Stéphane Mallarmé">Mallarmé</a>, al unui <a href="/wiki/Maeterlinck" class="mw-redirect" title="Maeterlinck">Maeterlinck</a>, <a href="/wiki/Jos%C3%A9phin_P%C3%A9ladan" title="Joséphin Péladan">Péladan</a> și <a href="/wiki/Jean_Mor%C3%A9as" title="Jean Moréas">Moréas</a>, explicând ce e simbolul, dar se oprește la varietatea lui instrumentalistă. Caragiale ridiculizează articolul în <a href="/wiki/Moftul_rom%C3%A2n" title="Moftul român">Moftul român</a>.<a href="#cite_note-Cioculescu461-76">[76]</a> Perioada 1892 - <a href="/wiki/1894" title="1894">1894</a> a fost marcată, iarăși, de mari lipsuri materiale, poetul deschide liste de subscripție pentru a-și publica volumele, organizează festivaluri literare și apelează la diverse metode de cerșetorie deghizată pentru a se susține financiar.<a href="#cite_note-DLR542-11">[11]</a> Se naște Pavel, fiu al poetului, în anul <a href="/wiki/1893" title="1893">1893</a>, viitor ziarist și literat. La <a href="/wiki/28_decembrie" title="28 decembrie">28 decembrie</a> 1893 are loc premiera piesei Saul, scrisă în colaborare cu Cincinat Pavelescu. Piesa are succes datorită talentului lui <a href="/wiki/Constantin_Nottara" class="mw-redirect" title="Constantin Nottara">Constantin Nottara</a>, care pune în valoare versurile poemei.<a href="#cite_note-Cioculescu462-77">[77]</a> Scoate, la <a href="/wiki/5_aprilie" title="5 aprilie">5 aprilie</a> <a href="/wiki/1894" title="1894">1894</a>, ziarul Lumina în care republică o mare parte a operei sale poetice și din care aflăm că la <a href="/wiki/18_mai" title="18 mai">18 mai</a> 1894 ia parte la manifestările politice, adresându-se studențimii adunate în jurul <a href="/wiki/Statuia_lui_Mihai_Viteazul_din_Bucure%C8%99ti" title="Statuia lui Mihai Viteazul din București">statuii lui Mihai Viteazul</a>, din <a href="/wiki/Pia%C8%9Ba_Universit%C4%83%C8%9Bii" title="Piața Universității">Piața Universității</a>.<a href="#cite_note-Cioculescu462-77">[77]</a> Întreprinde alături de Cincinat Pavelescu, <a href="/w/index.php?title=Constantin_Castilli&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constantin Castilli — pagină inexistentă">Constantin Castilli</a> și alți discipoli un maraton al bicicliștilor pe ruta București - <a href="/wiki/Bra%C8%99ov" title="Brașov">Brașov</a>, sub privirile amuzate ale bucureștenilor aflați pe <a href="/wiki/%C8%98oseaua_Kiseleff" title="Șoseaua Kiseleff">Șoseaua Kiseleff</a>.<a href="#cite_note-78">[78]</a> Acest eveniment a fost consemnat de <a href="/wiki/Gala_Galaction" title="Gala Galaction">Gala Galaction</a>, mult mai târziu, în <a href="/wiki/1912" title="1912">1912</a>, în Viața românească, cu ocazia unei recenzii volumului de poezii al lui Cincinat Pavelescu.<a href="#cite_note-Cioculescu462-77">[77]</a> Publică volumul de versuri Excelsior în februarie <a href="/wiki/1895" title="1895">1895</a>, dedicat lui <a href="/wiki/Grigore_M._Sturdza" title="Grigore M. Sturdza">Grigore M. Sturdza</a>, care după republicările din <a href="/wiki/1896" title="1896">1896</a> și <a href="/wiki/1897" title="1897">1897</a>, ar fi ajuns la 13 mii de exemplare vândute,<a href="#cite_note-Călinescu460-71">[71]</a> dar nici unul dintre capii literaturii de la acea vreme nu i-au dat însemnătate.<a href="#cite_note-Cioculescu462-77">[77]</a> Volumul cuprinde și republicarea piesei Cuza Vodă, cu adaosuri anti-monarhice. Motto-ul volumului sunt propriile versuri din poezia Noaptea de ianuarie: <dl><dd><dl><dd><dl><dd><dl><dd><dl><dd>M-am născut în niște zile când tâmpita burghezime,</dd> <dd>Din tejghea făcând tribună, legiune de coțcari,</dd> <dd>Pune-o talpă noroioasă pe popor și boierime;...</dd> <dd>Zile când se-mparte țara în călăi și în victime</dd> <dd>Și când steagul libertății e purtat de cârciumari.</dd></dl></dd></dl></dd></dl></dd></dl></dd></dl> În noiembrie 1895, Caragiale publică o recenzie, plină de ironie, volumului Excelsior, în articolul Despre Macedonski: <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Primim la redacție un volum de versuri cu un titlu, deși savant și exotic, dar îndestul de popular. E vorba de “Excelsior, poesii de d-nul Alexandru Macedonski”... Avem mai întâi prologul. În mijlocul unor talazuri negre, sub un cer acoperit cu nori negri, stă în lanțuri, pe o stâncă neagră, sub călcâiul unui demon mai negru ca toate, o umbră albă — e geniul civilizației sub călcâiul Răului. Muzica este lugubră — o dezvoltare de acorduri disonante, în care domină nota sfâșietoare a unor dureri haotice, și care urmărește gâfâind o rezolvare depărtată într-un acord perfect. Deodată, o rază luminoasă — o minune a electricității! — sparge tavanul scenii și se oprește dasupra interesantului grup a celor două genii. La atingerea luminii lanțurile captivului se sfarmă, demonul negru ramâne trăsnit, iar geniul alb se ridică triumfător: tutti la orchestră, acordul atât de mult așteptat izbucnește, si apoi, fără pauză, imnul secular de biruință al libertății! Excelsior! Ni se desfășură pe urmă în cinci acte — cam lungi, ce e drept — reprezentarea alegorică a triumfurilor, încet-încet, veac cu veac, câștigate de geniul Luminii: abolirea sclaviei, aplicările electricității la fabricațiunea ciorapilor și la telegrafia submarină, străpungerea Gothardului și Suezului și, în sfârșit, fraternizarea puterilor garantate sub bagheta miraculoasă a zeiței Pax-Concordia... Excelsior ! A! dar uitasem... Excelsior... acesta este titlul noului volum de versuri al d-lui A. Macedonski, volum neprețuit, căci nu poartă nici pe copertă, nici în corp enunțarea prețului de librărie — modestie déplacée zic unii; convingere legitimă, zicem noi.”</div></blockquote> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Revista_Liga_ortodoxă,_scandalul_Caion">Revista Liga ortodoxă, scandalul Caion</h3>[<a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Revista Liga ortodoxă, scandalul Caion" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Revista Liga ortodoxă, scandalul Caion">modificare sursă</a>]</div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Stefan_Luchian_-_Reuniune_literara.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2d/Stefan_Luchian_-_Reuniune_literara.jpg/300px-Stefan_Luchian_-_Reuniune_literara.jpg" decoding="async" width="300" height="229" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2d/Stefan_Luchian_-_Reuniune_literara.jpg/450px-Stefan_Luchian_-_Reuniune_literara.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2d/Stefan_Luchian_-_Reuniune_literara.jpg 2x" data-file-width="552" data-file-height="422" /></a><figcaption>Reuniune literară, de <a href="/wiki/%C8%98tefan_Luchian" title="Ștefan Luchian">Ștefan Luchian</a></figcaption></figure> Macedonski fiind în strânse legături cu cercurile conservatoare, se implică în „chestiunea Ghenadie”, susținându-l pe <a href="/wiki/Ghenadie_Petrescu" title="Ghenadie Petrescu">Mitropolitul Primat Ghenadie</a>, iar în acest sens scoate împreună cu Eugen Văian, Liga Ortodoxă. În suplimentul literar al revistei publică tânărul <a href="/wiki/Gala_Galaction" title="Gala Galaction">Grigore Pișculescu</a>, viitorul scriitor Gala Galaction și își publică primele versuri poetul <a href="/wiki/Tudor_Arghezi" title="Tudor Arghezi">Ion Theo</a>, versuri care se bucură de aprecierea lui Macedonski.<a href="#cite_note-Cioculescu463-79">[79]</a><a href="#cite_note-80">[80]</a> Liga ortodoxă își încetează activitatea în decembrie <a href="/wiki/1896" title="1896">1896</a>, după ce Ghenadie Petrescu își prezintă demisia. Înaintea vizitei împăratului <a href="/wiki/Franz_Joseph_al_Austriei" title="Franz Joseph al Austriei">Franz-Iosef</a> la București și <a href="/wiki/Sinaia" title="Sinaia">Sinaia</a> în perioada 16-18 septembrie 1896, Macedonski scria în Liga ortodoxă, la <a href="/wiki/11_august" title="11 august">11 august</a>:<a href="#cite_note-Cioculescu462-77">[77]</a> <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Negreșit națiunea română nu poate primi cu entuziasm pe monarhul ce ține cu asuprirea sa un număr însemnat de popoare.”</div></blockquote> În Liga ortodoxă Macedonski publică sub pseudonimul Sallustiu articole împotriva lui Caragiale.<a href="#cite_note-81">[81]</a> În <a href="/wiki/4_noiembrie" title="4 noiembrie">4 noiembrie</a> 1896 se naște Constantin-Hyacint, cel de-al patrulea fiu, viitor actor. Publică volumul de versuri în limba franceză Bronzes, în anul 1897, cu o prefață semnată de <a href="/wiki/Alexandru_Bogdan-Pite%C8%99ti" title="Alexandru Bogdan-Pitești">Alexandru Bogdan-Pitești</a>, cu dedicații românesti și străine și trimite exemplare omagiale lui <a href="/wiki/Pierre_Loti" title="Pierre Loti">Pierre Loti</a>, <a href="/wiki/Jos%C3%A9phin_P%C3%A9ladan" title="Joséphin Péladan">Joséphin Péladan</a>, <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Albert_Mockel" class="extiw" title="en:Albert Mockel">Albert Mockel</a>, <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Pierre_Quillard" class="extiw" title="en:Pierre Quillard">Pierre Quillard</a> etc. Volumul nu are succes bucurându-se doar de o recenzie semnată de Pierre Quillard în Mercure de France, în mai <a href="/wiki/1898" title="1898">1898</a>.<a href="#cite_note-Cioculescu463-79">[79]</a> <a href="/wiki/Tudor_Vianu" title="Tudor Vianu">Tudor Vianu</a> și <a href="/wiki/%C8%98erban_Cioculescu" title="Șerban Cioculescu">Șerban Cioculescu</a> pun insuccesul volumului în <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> pe seama lipsei de inspirație a lui Macedonski de a-l alege pe Alexandru Bogdan-Pitești să-l prezinte.<a href="#cite_note-Cioculescu463-79">[79]</a><a href="#cite_note-82">[82]</a> O dată cu intrarea lui Alexandru Bogdan-Pitești în cercul de apropiați al poetului, intră și pictorul <a href="/wiki/%C8%98tefan_Luchian" title="Ștefan Luchian">Ștefan Luchian</a>, care se afla la acea dată la stagiul simbolist și de <a href="/wiki/Art_Nouveau" title="Art Nouveau">Art Nouveau</a> al carierei sale.<a href="#cite_note-83">[83]</a> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Cartea_de_aur.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/61/Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Cartea_de_aur.JPG/250px-Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Cartea_de_aur.JPG" decoding="async" width="250" height="341" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/61/Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Cartea_de_aur.JPG/375px-Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Cartea_de_aur.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/61/Alexandru_Macedonski_-_prima_pagina_-_Cartea_de_aur.JPG 2x" data-file-width="497" data-file-height="678" /></a><figcaption>Volumul Cartea de aur - prima pagină, 1902</figcaption></figure> În februarie 1898 februarie are loc vizita lui <a href="/wiki/Jos%C3%A9phin_P%C3%A9ladan" title="Joséphin Péladan">Sâr Peladan</a> la București, Macedonski și întreg cenaclul îi oferă o recepție zgomotoasă. Deoarece experimenta dificultăți financiare, discipolii și colaboratorii organizau strângeri de fonduri în numele său.<a href="#cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.371-84">[84]</a> Astfel, la <a href="/wiki/18_aprilie" title="18 aprilie">18 aprilie</a> 1898, Adevărul anunța șezătoarea literară menită să strângă fondurile necesare pentru publicarea operei poetului.<a href="#cite_note-Cioculescu464-85">[85]</a> Publică pamfletul Falimentul clerului ortodox român în Vocea învățătorilor în care își exprimă dezamăgirea legată de deznodământul „chestiunii Ghenadie” și de felul cum este condusă biserica ortodoxă:<a href="#cite_note-86">[86]</a> <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Un cler ca și un stat, oricât de ticălos ar fi statul sau clerul, nu face faliment pe cât timp capul său nu-l face ... ridicolul în care cade un fost cap al unei biserici [mitropolitul Ghenadie] atunci când, urmat de o droaie de avocați, o pornește pe la Curți și tribunale cu jalba în proțap. Și papii Romei au fost defăimați și batjocoriți, dar n-am auzit de vreunul adresându-se justiției laice.”</div></blockquote> Literatorul reapare la <a href="/wiki/20_februarie" title="20 februarie">20 februarie</a> <a href="/wiki/1899" title="1899">1899</a> avându-l secretar de redacție pe <a href="/wiki/%C8%98tefan_Petic%C4%83" title="Ștefan Petică">Ștefan Petică</a>, dar nu reușește să se susțină, iar în anul <a href="/wiki/1900" title="1900">1900</a> apare doar un singur număr.<a href="#cite_note-Cioculescu464-85">[85]</a> Începe să-l preocupe <a href="/wiki/Ocult" class="mw-redirect" title="Ocult">ocultismul</a> și problemele <a href="/wiki/Parapsihologie" title="Parapsihologie">parapshihologice</a>, astfel în anul 1900 susține conferința Sufletul și viața viitoare, la Ateneul Român, publicată, mai apoi, în Forța morală, în care susține că omul poate opri moartea, atunci când vocea interioară îi spune că destinul nu i s-a împlinit. Puterea gestului și a cuvântului omenesc sunt o pornire de orgoliu luciferic care îl fac pe omul ajuns la conștiința energiilor sale interne să se asemene cu divinitatea.<a href="#cite_note-Cioculescu464-85">[85]</a><a href="#cite_note-87">[87]</a> Scoate ziarul Forța morală la <a href="/wiki/28_octombrie" title="28 octombrie">28 octombrie</a> <a href="/wiki/1901" title="1901">1901</a>, iar în decembrie îl sprijină pe <a href="/wiki/Constantin_Al._Ionescu-Caion" title="Constantin Al. Ionescu-Caion">Constantin Al. Ionescu-Caion</a>, în acuzația împotriva lui Caragiale că ar fi plagiat în Năpasta pe închipuitul autor maghiar Kemeny. Macedonski, orbit de resentimente împotriva celui care-l atacase de nenumărate ori în Moftul român, nu a fost capabil a vedea impostura din atacurile lui Caion, publicate în Revista literară, care pentru a-și construi cazul de plagiat a ticluit o carte în limba maghiară în întregime.<a href="#cite_note-Cioculescu465-88">[88]</a><a href="#cite_note-89">[89]</a> Articolele scrise de Macedonski în această perioadă au fost ori nesemnate, ori semnate folosind pseudonimul Luciliu.<a href="#cite_note-90">[90]</a> În aceași perioadă publică în paginile ziarului și creațiile sale Lewki, Mănăstirea, O umbră dincolo de Styx, Vasul și poezia Noaptea de decembrie. Forța morală își încetează apariția la <a href="/wiki/14_februarie" title="14 februarie">14 februarie</a> <a href="/wiki/1902" title="1902">1902</a>.<a href="#cite_note-Cioculescu465-88">[88]</a> La <a href="/wiki/15_februarie" title="15 februarie">15 februarie</a> 1902 susține o conferință Teatru și literatură la Ateneu. Înființează împreună cu <a href="/wiki/Grigore_Tocilescu" title="Grigore Tocilescu">Grigore Tocilescu</a>, <a href="/wiki/Mircea_Demetriade" title="Mircea Demetriade">Mircea Demetriade</a>, N. I. Apostolescu și Caion Societatea oamenilor de litere care devine Societatea oamenilor de litere și științe din România. Publică volumul Cartea de aur, în care adună aproape toată producția sa nuvelistică, dar și această carte despre „care se poate spune că începe o epocă nouă în evoluția prozei artistice românești, nu are vreun răsunet.”<a href="#cite_note-Cioculescu465-88">[88]</a> Anul <a href="/wiki/1903" title="1903">1903</a> este marcat de decesul mamei, Maria Macedonski, la <a href="/wiki/27_aprilie" title="27 aprilie">27 aprilie</a>. Scrie articolul Spre ocultism în revista Hermes<a href="#cite_note-Cioculescu464-85">[85]</a> a lui Alexandru Petroff. <a href="/wiki/George_Bacovia" title="George Bacovia">George Bacovia</a> se alătură cercului său literar și recită poezia <a href="/wiki/Plumb_(George_Bacovia)" title="Plumb (George Bacovia)">Plumb</a> care este primită cu o epigramă apreciativă de către Macedonski.<a href="#cite_note-Anghelescu,_p.12-91">[91]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Călătoriile_la_Paris_și_experiențele_științifice">Călătoriile la Paris și experiențele științifice</h3>[<a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Călătoriile la Paris și experiențele științifice" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Călătoriile la Paris și experiențele științifice">modificare sursă</a>]</div> La <a href="/wiki/20_octombrie" title="20 octombrie">20 octombrie</a> <a href="/wiki/1904" title="1904">1904</a> se înscrie în Partidul Conservator și colaborează la Liga conservatoare, iar în anul <a href="/wiki/1905" title="1905">1905</a> scoate revista La Beau Blue Danube unde publică un mănunchi de versuri în franceză.<a href="#cite_note-92">[92]</a><a href="#cite_note-Cioculescu466-93">[93]</a> În același timp, continuă scrierea romanului Le Calvaire de Feu, început în limba română și continuat în limba franceză. În toamnă, pleacă la Paris în căutarea unui editor. La <a href="/wiki/21_octombrie" title="21 octombrie">21 octombrie</a> 1905 ziarul Le Soir anunța<a href="#cite_note-Cioculescu466-93">[93]</a>: <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„ ...celebrul poet Macedonski, campionul literaturii franceze în România, a sosit la Paris, unde urmează să publice un nou roman, Calvarul focului.”</div></blockquote> Trimite capitole din roman câtorva personalități, de atenția cărora se bucurase în trecut, <a href="/wiki/%C3%89mile_Faguet" title="Émile Faguet">Émile Faguet</a>, <a href="/w/index.php?title=Jean_Mounet-Sully&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jean Mounet-Sully — pagină inexistentă">Jean Mounet-Sully</a>, <a href="/wiki/Jos%C3%A9phin_P%C3%A9ladan" title="Joséphin Péladan">Joséphin Péladan</a>, <a href="/w/index.php?title=Pierre_Quillard&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pierre Quillard — pagină inexistentă">Pierre Quillard</a> și <a href="/w/index.php?title=Jean_Richepin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jean Richepin — pagină inexistentă">Jean Richepin</a>, care i-au răspuns cu politețe de circumstanță.<a href="#cite_note-Cioculescu466-93">[93]</a><a href="#cite_note-94">[94]</a> Editorul romanului a fost găsit în persoana lui E. Sansot, care avea o librărie și editură la Paris pe strada Saint André des Arts, numărul 53.<a href="#cite_note-Cioculescu466-93">[93]</a> Romanul apare în <a href="/wiki/1906" title="1906">1906</a> și se bucură de o critică favorabilă în revistele Mercure de France and Gil Blas.<a href="#cite_note-Vianu,_Vol._II,_p.438-439-95">[95]</a> În același an La Revue Musicale publică interviul său cu Combarieu, în care afirma existența legăturii între inspirația literară și sensivitatea muzicii:<a href="#cite_note-96">[96]</a> <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Fiecare literă din alfabet reprezintă un ton muzical, am făcut asupră-i un deosebit studiu și la timp, va forma un volum care va fi citit de aceia câți iubesc muzica poetică.<a href="#cite_note-97">[97]</a>”</div></blockquote> Macedonski face experimente științifice, iar la sfârșitul anului <a href="/wiki/1908" title="1908">1908</a> trimite Institutului Franței experiența doveditoare că lumina nu străbate <a href="/wiki/Vid" title="Vid">vidul</a>.<a href="#cite_note-98">[98]</a> Un referat asemănător este publicat în Mercure de France la <a href="/wiki/1_decembrie" title="1 decembrie">1 decembrie</a> 1908<a href="#cite_note-Cioculescu466-93">[93]</a>. A trimis, de asemenea, către <a href="/wiki/Soci%C3%A9t%C3%A9_astronomique_de_France" class="mw-redirect" title="Société astronomique de France">Société astronomique de France</a> lucrări despre subiecte legate de <a href="/wiki/Astronomie" title="Astronomie">astronomie</a> și devine membru al societății.<a href="#cite_note-Anghelescu,_p.12-91">[91]</a> În iulie <a href="/wiki/1909" title="1909">1909</a> brevetează cu Cristea A. Simionescu, directorul Biruinței, un aparat de stins coșurile, cu care spera să concureze societățile de asigurare,<a href="#cite_note-99">[99]</a> iar în <a href="/wiki/1910" title="1910">1910</a> apar în unicul număr al Revistei clasice acțiuni de reclamă pentru lansarea invenției sidefului artificial a fiului său Nikita. Între <a href="/wiki/1910" title="1910">1910</a> și <a href="/wiki/1912" title="1912">1912</a>, Macedonski se afla, din nou, la Paris,<a href="#cite_note-100">[100]</a> unde se expatriază datorită modului injust în care considera că este tratat în propria-i țară<a href="#cite_note-Vianu,_Vol.III,_p.352-101">[101]</a> și încearcă, pe lângă promovarea brevetelor sale de invenție, să se impună pe scena pariziană, cu piesa de teatru Le Fou? („Nebunul?”), care a fost publicată doar postum.<a href="#cite_note-102">[102]</a> Gaston Picard scria în L'Ambulance, în octombrie 1910, că piesa Le fou? a fost citită într-un cerc în care se aflau: <a href="/w/index.php?title=Louis_de_Gonzague_Frick&action=edit&redlink=1" class="new" title="Louis de Gonzague Frick — pagină inexistentă">Louis de Gonzague Frick</a>, <a href="/w/index.php?title=Paul_Lombard&action=edit&redlink=1" class="new" title="Paul Lombard — pagină inexistentă">Paul Lombard</a>, <a href="/w/index.php?title=Florian-Parmentier&action=edit&redlink=1" class="new" title="Florian-Parmentier — pagină inexistentă">Florian-Parmentier</a>, <a href="/w/index.php?title=Jean_Roy%C3%A9re&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jean Royére — pagină inexistentă">Jean Royére</a> și <a href="/w/index.php?title=Andr%C3%A9_Godin&action=edit&redlink=1" class="new" title="André Godin — pagină inexistentă">André Godin</a><a href="#cite_note-Cioculescu467-103">[103]</a>, iar la București ziarele anunțau zvonuri că piesa a fost jucată la teatrul <a href="/wiki/Sarah_Bernhardt" title="Sarah Bernhardt">Sarah Bernhardt</a>.<a href="#cite_note-104">[104]</a> Eforturile sale de a se promova la Paris nu s-au bucurat de rezultatele așteptate și însoțit de fiul său Alexis părăsește Franța, petrecând ceva timp în Italia.<a href="#cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.379-105">[105]</a> Ilustrațiunea națională din noiembrie 1912 publică fotografia poetului cu fiul său Alexis în peisajul de la Certosa<a href="#cite_note-Cioculescu467-103">[103]</a>. În drum spre țară, aflându-se în <a href="/wiki/Imperiul_German" title="Imperiul German">Imperiul German</a>, la Laiz Sigmarinen, află despre moartea lui Caragiale și scrie o scrisoare datată la <a href="/wiki/28_iunie" title="28 iunie">28 iunie</a> 1912 ziarului Adevărul:<a href="#cite_note-106">[106]</a> <blockquote style="color:var(--color-base, #606060); text-align: left; font-size:95%"><div style="font-style:italic">„Domnule Director, Destul de greu bolnav, aici, unde am fost nevoit să-mi întrerup călătoria spre București, aflu cu o nemărginită durere moartea lui Caragiale. Ne loveam adesea pentru că ne iubeam mult. Pierd în el un rar prieten și țara un uriaș al condeiului. Unele dintre scrierile lui vor rămâne o veșnică podoabă a literaturii noastre. Caragiale a respectat limba așa cum nu se face de mulți și stilul său este cu desăvârșire admirabil. Humorist prin excelență - deși inimă bună - el era poate superior lui Mark Twain. Ca om, era un fermecător - iar instrucțiunea pe care și-o însușise, era din cele mai vaste. Recurg la organul dvs. de publicitate spre a vă ruga să transmiteți familiei, împreună cu condoleanțele mele, expresiunea acestor sentimente.”</div></blockquote> În perioada în care s-a aflat în străinătate, <a href="/wiki/Mihail_Dragomirescu" title="Mihail Dragomirescu">Mihail Dragomirescu</a> publică la <a href="/wiki/25_decembrie" title="25 decembrie">25 decembrie</a> 1910 în Convorbiri critice o notă elogioasă la adresa operei lui Macedonski și introduce în manualele de clasa a VIII-a de liceu poezia Noaptea de decembrie, iar în februarie 1912 discipolii <a href="/wiki/Ion_Dragoslav" title="Ion Dragoslav">Ion Dragoslav</a>, <a href="/w/index.php?title=Anastasie_M%C3%A2ndru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Anastasie Mândru — pagină inexistentă">Anastasie Mândru</a>, <a href="/wiki/Alexandru_T._Stamatiad" title="Alexandru T. Stamatiad">Alexandru T. Stamatiad</a> și <a href="/wiki/Mihail_Cruceanu" title="Mihail Cruceanu">Mihail Cruceanu</a> îl elogiază în Rampa cu prilejul unei anchete literare despre literatura nouă.<a href="#cite_note-107">[107]</a> Al. T. Stamatiad merge până acolo încât cere ca Noaptea de decembrie să fie citită în comparație cu oricare dintre marile creații eminesciene.<a href="#cite_note-Cioculescu467-103">[103]</a> Tudor Vianu, care a citat mărturiile contemporane ale lui Dragoslav, concluzionează că după sosirea poetului în țară, acesta a fost primit cu entusiasm de către public, care i-ar fi simțit lipsa.<a href="#cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.379-105">[105]</a> Revista Simbolul, condusă de tinerii <a href="/wiki/Tristan_Tzara" title="Tristan Tzara">Tristan Tzara</a>, <a href="/wiki/Ion_Vinea" title="Ion Vinea">Ion Vinea</a> și <a href="/wiki/Marcel_Janco" class="mw-redirect" title="Marcel Janco">Marcel Janco</a>, publică o poezie de-a sa, ca un omagiu, în anul 1912.<a href="#cite_note-108">[108]</a> În același an colaborează cu revista simbolistă ieșeană Versuri și Proză.<a href="#cite_note-109">[109]</a> <a href="/wiki/Ion_Pillat" title="Ion Pillat">Ion Pillat</a> și <a href="/wiki/Horia_Furtun%C4%83" title="Horia Furtună">Horia Furtună</a> îi cer lui Macedonski un volum de debut pentru seria Cărților albe, care a fost o colecție de volume a poeților epocii, astfel apare volumul Flori sacre, conținând materialul din Forța morală și câteva versuri mai vechi.<a href="#cite_note-Cioculescu467-103">[103]</a> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Mormant_Macedonski.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f6/Mormant_Macedonski.jpg/280px-Mormant_Macedonski.jpg" decoding="async" width="280" height="292" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f6/Mormant_Macedonski.jpg/420px-Mormant_Macedonski.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f6/Mormant_Macedonski.jpg/560px-Mormant_Macedonski.jpg 2x" data-file-width="1969" data-file-height="2055" /></a><figcaption>Mormântul lui Macedonski în cimitirul Bellu</figcaption></figure> Dar, cu toate acestea, polemicile din jurul cazului său nu încetează, astfel actorul <a href="/wiki/Cazimir_Belcot" class="mw-redirect" title="Cazimir Belcot">Cazimir Belcot</a> jucând rolul unui personaj ratat și ridicol, în 1912, într-o adaptare a romanului Sapho de <a href="/wiki/Alphonse_Daudet" title="Alphonse Daudet">Alphonse Daudet</a> la <a href="/wiki/Teatrul_Na%C8%9Bional_din_Bucure%C8%99ti" class="mw-redirect" title="Teatrul Național din București">Teatrul Național din București</a>, împrumută mimica și înfățișarea lui Macedonski.<a href="#cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.381-110">[110]</a> Deși această interpretare produce veselie în staluri și galerie, se găsesc, însă, și spectatori indignați care găsesc caricaturizarea de netolerat, astfel <a href="/w/index.php?title=Iosif_N%C4%83dejde&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iosif Nădejde — pagină inexistentă">Iosif Nădejde</a> protestează în rubrica sa dramatică din Adevărul, iar Macedonski reacționeză printr-o scrisoare deschisă, adresată unor membri ai guvernului, la <a href="/wiki/15_decembrie" title="15 decembrie">15 decembrie</a> 1912, în Viitorul.<a href="#cite_note-Cioculescu467-103">[103]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Perioada_Primului_Război_Mondial_și_sfârșitul">Perioada Primului Război Mondial și sfârșitul</h3>[<a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Perioada Primului Război Mondial și sfârșitul" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Perioada Primului Război Mondial și sfârșitul">modificare sursă</a>]</div> După izbucnirea <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primului Război Mondial</a>, reacția lui Macedonski, „Campionul literaturii franceze” și cel ce a închinat un volum de versuri „Franței, singura patrie a intelectualilor”, este surprinzător de partea <a href="/wiki/Puterile_Centrale" title="Puterile Centrale">Puterilor Centrale</a>. În <a href="/wiki/1915" title="1915">1915</a>, de la <a href="/wiki/27_septembrie" title="27 septembrie">27 septembrie</a> până la <a href="/wiki/29_noiembrie" title="29 noiembrie">29 noiembrie</a>, apar zece numere ale ziarului Cuvântul meu cu ieșiri împotriva Franței „burgheze” și „advocățești”, iar articolele sale din alte ziare politice, precum Dreptatea sunt scrise în același sens.<a href="#cite_note-Cioculescu468-111">[111]</a> În anul <a href="/wiki/1916" title="1916">1916</a>, activitatea politică trece pe un plan secund și se concentrează pe corectura romanului Thalassa, care apare în Flacăra lui <a href="/wiki/Constantin_Banu" class="mw-redirect" title="Constantin Banu">Constantin Banu</a>. Din mai începe Poema rondelurilor, la care va lucra până în <a href="/wiki/1920" title="1920">1920</a>, iar în luna august finalizează tragedia Moartea lui Dante.<a href="#cite_note-Cioculescu468-111">[111]</a> Anii războiului au fost foarte grei pentru poet, din punct de vedere material, existând zile când nu putea să-și cumpere nici pâinea cea de toate zilele.<a href="#cite_note-Cioculescu468-111">[111]</a> Literatorul reapare la <a href="/wiki/29_iunie" title="29 iunie">29 iunie</a> <a href="/wiki/1918" title="1918">1918</a>, iar în al treilea număr publică un articol elogios <a href="/wiki/August_von_Mackensen" class="mw-redirect" title="August von Mackensen">feldmareșalului Mackensen</a> și, deși Alexandru T. Stamatiad încearcă să-l convingă să renunțe la gândurile sale filogermane, poetul refuză. Singura concesie pe care o face este acea de a accepta publicarea unei clarificări cu scopul de a limpezi răspunderea fiecărui colaborator la articolul semnat de el.<a href="#cite_note-112">[112]</a> În urma acestui articol, <a href="/wiki/Ovid_Densusianu" title="Ovid Densusianu">Ovid Densusianu</a>, membru al Academiei Române, după ce-i propusese candidatura la Academie, își retrage propunerea<a href="#cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.384-113">[113]</a>. De asemenea, întâmpină dezaprobări publice din toate părțile, găsindu-se, iarăși într-un bellum contra omnes (războiul contra tuturor)<a href="#cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.384-113">[113]</a>. În anul <a href="/wiki/1919" title="1919">1919</a> își concentrează toate răfuielile într-o broșură polemică Zacherlina în continuare.<a href="#cite_note-Cioculescu469-114">[114]</a> În octombrie 1919 a scris Sonetul puterii, în care își expune crezul său politic.<a href="#cite_note-Cioculescu469-114">[114]</a> În martie 1920 este pensionat din slujba pe care o deținuse cu largi intermitențe la Comisia Monumentelor Istorice, dar în urma protestului scriitorilor bucureșteni publicat în Presa Capitalei la <a href="/wiki/18_martie" title="18 martie">18 martie</a>, ministerul revine asupra deciziei.<a href="#cite_note-Cioculescu469-114">[114]</a> Alexandru Macedonski moare la <a href="/wiki/24_noiembrie" title="24 noiembrie">24 noiembrie</a> 1920, ora 3 după amiază, cerând roze, iar fiul său Nikita negăsind trandafiri, îi aduce să inhaleze parfum de trandafiri.<a href="#cite_note-115">[115]</a> Scena morții a fost povestită de fiul său Nikita într-o scrisoare adresată lui <a href="/wiki/Alexandru_T._Stamatiad" title="Alexandru T. Stamatiad">Alexandru T. Stamatiad</a>,<a href="#cite_note-Cioculescu469-114">[114]</a> în anul <a href="/wiki/1936" title="1936">1936</a>. La <a href="/wiki/27_noiembrie" title="27 noiembrie">27 noiembrie</a> 1920 este înmormântat în <a href="/wiki/Cimitirul_Bellu" title="Cimitirul Bellu">cimitirul Bellu</a> din București. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Comemorări">Comemorări</h2>[<a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Comemorări" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Comemorări">modificare sursă</a>]</div> Din 20 mai 2009, Banca Națională a pus în circulație o monedă din argint dedicată aniversării a 155 de ani de la nașterea poetului Alexandru Macedonski.<a href="#cite_note-amosnews.ro_2013-06-21-116">[116]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Opera">Opera</h2>[<a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Opera" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Opera">modificare sursă</a>]</div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Macedonski_Rondelul_trecutului.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8a/Macedonski_Rondelul_trecutului.png/250px-Macedonski_Rondelul_trecutului.png" decoding="async" width="250" height="312" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8a/Macedonski_Rondelul_trecutului.png/375px-Macedonski_Rondelul_trecutului.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8a/Macedonski_Rondelul_trecutului.png/500px-Macedonski_Rondelul_trecutului.png 2x" data-file-width="773" data-file-height="965" /></a><figcaption>Manuscrisul poeziei Rondelul trecutului</figcaption></figure> Până în <a href="/wiki/1890" title="1890">1890</a> Macedonski a scris poeme ample, de factură romantică, cu versuri lungi și cu un pronunțat caracter satiric, ca de exemplu ciclul Nopților, caracterizat și printr-un abundent retorism romantic, inspirat din volumul Nopțile al poetului <a href="/wiki/Romantic" class="mw-redirect" title="Romantic">romantic</a> <a href="/wiki/Francez" class="mw-redirect" title="Francez">francez</a> <a href="/wiki/Alfred_de_Musset" title="Alfred de Musset">Alfred de Musset</a>. După <a href="/wiki/1890" title="1890">1890</a> lirica lui Alexandru Macedonski trece printr-un proces de esențializare. În această perioadă scrie <a href="/wiki/Rondel" title="Rondel">Rondelurile</a>; discursul liric este rezultatul unui efort de sinteză și se bazează pe o metaforă concretă. Poetul renunță la retorismul primei etape, poezia devenind sugestie și muzicalitate. Spre exemplu, acum scrie Rondelul rozelor ce mor, Rondelul apei din grădina japonezului, Rondelul crinilor, Rondelul lucrurilor. Macedonski este unul dintre puținii autori români de <a href="/wiki/Rondel" title="Rondel">rondeluri</a>. Spre sfârșitul vieții a scris celebrele cicluri Rondelurile pribege, Rondelurile celor patru vânturi, Rondelurile rozelor, Rondelurile Senei și Rondelurile de porțelan. Cele cinci cicluri au fost publicate în volumul postum <a href="/w/index.php?title=Poema_Rondelurilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Poema Rondelurilor — pagină inexistentă">Poema Rondelurilor</a> (1927). A publicat un volum de versuri în <a href="/wiki/Limba_francez%C4%83" title="Limba franceză">limba franceză</a> intitulat Bronzes. Singura traducere în <a href="/wiki/Limba_englez%C4%83" title="Limba engleză">limba engleză</a> a operei lui Alexandru Macedonski este volumul de poezii If I knew („De-aș ști”), o ediție bilingvă (în română și engleză) care cuprinde 50 de poeme selectate de traducătorul volumului, <a href="/w/index.php?title=Valentin_Petcu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Valentin Petcu — pagină inexistentă">Valentin Petcu</a>. <a href="/wiki/Nicolae_Manolescu" title="Nicolae Manolescu">Nicolae Manolescu</a> consideră că romanul Thalassa este cea mai izbutită dintre prozele lui Macedonski.<a href="#cite_note-117">[117]</a> Thalassa cuprinde într-un conflict erotic, una dintre obsesiile macedonskiene: coruperea idealului prin real, nostalgia smulgerii din tirania realului și a realizării plenare sub zodia idealului.<a href="#cite_note-118">[118]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Poezie">Poezie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Poezie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Poezie">modificare sursă</a>]</div> <ul><li><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/ro:Prima_Verba" class="extiw" title="s:ro:Prima Verba">Prima verba</a> (<a href="/wiki/1872" title="1872">1872</a>);</li> <li><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/ro:Poesii_(Macedonski)" class="extiw" title="s:ro:Poesii (Macedonski)">Poesii</a> (<a href="/wiki/1882" title="1882">1882</a>);</li> <li><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/ro:Excelsior" class="extiw" title="s:ro:Excelsior">Excelsior</a> (<a href="/wiki/1895" title="1895">1895</a>);</li> <li><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/ro:Flori_sacre" class="extiw" title="s:ro:Flori sacre">Flori sacre</a> (<a href="/wiki/1912" title="1912">1912</a>);</li> <li><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/ro:Poema_rondelurilor" class="extiw" title="s:ro:Poema rondelurilor">Poema rondelurilor</a> (<a href="/wiki/1927" title="1927">1927</a>)</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Proză">Proză</h3>[<a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Proză" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Proză">modificare sursă</a>]</div> <ul><li><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/ro:Dram%C4%83_banal%C4%83" class="extiw" title="s:ro:Dramă banală">Dramă banală</a> (<a href="/wiki/1896" title="1896">1896</a>);</li> <li><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/ro:Cartea_de_aur" class="extiw" title="s:ro:Cartea de aur">Cartea de aur</a> (<a href="/wiki/1902" title="1902">1902</a>);</li> <li><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/ro:Le_calvaire_de_feu" class="extiw" title="s:ro:Le calvaire de feu">Le calvaire de feu</a>, Paris, (1906);</li> <li><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/ro:Thalassa" class="extiw" title="s:ro:Thalassa">Thalassa</a> (1916); versiunea românească a romanului Le calvaire de feu;</li> <li><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/ro:Nuvele" class="extiw" title="s:ro:Nuvele">Nuvele</a> (<a href="/wiki/1923" title="1923">1923</a>)</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Teatru">Teatru</h3>[<a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Teatru" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Teatru">modificare sursă</a>]</div> <ul><li><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/ro:Moartea_lui_Dante_Alighieri" class="extiw" title="s:ro:Moartea lui Dante Alighieri">Moartea lui Dante Alighieri</a> (<a href="/wiki/1916" title="1916">1916</a>)</li> <li>Gemenii</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Galerie_imagini">Galerie imagini</h2>[<a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Galerie imagini" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Galerie imagini">modificare sursă</a>]</div> <ul class="gallery mw-gallery-traditional"> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:NSPetrescuGaina_-_Alexandru_Macedonski.jpg" class="mw-file-description" title="Alexandru Macedonski - caricatură de Nicolae S. Petrescu-Găină"><img alt="Alexandru Macedonski - caricatură de Nicolae S. Petrescu-Găină" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/NSPetrescuGaina_-_Alexandru_Macedonski.jpg/75px-NSPetrescuGaina_-_Alexandru_Macedonski.jpg" decoding="async" width="75" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/NSPetrescuGaina_-_Alexandru_Macedonski.jpg/113px-NSPetrescuGaina_-_Alexandru_Macedonski.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/NSPetrescuGaina_-_Alexandru_Macedonski.jpg/150px-NSPetrescuGaina_-_Alexandru_Macedonski.jpg 2x" data-file-width="922" data-file-height="1470" /></a></div> <div class="gallerytext">Alexandru Macedonski - caricatură de <a href="/wiki/Nicolae_Petrescu-G%C4%83in%C4%83" title="Nicolae Petrescu-Găină">Nicolae S. Petrescu-Găină</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Nicolae_Petrescu-G%C4%83in%C4%83_-_Alexandru_Macedonski.JPG" class="mw-file-description" title="Alexandru Macedonski - caricatură de Nicolae S. Petrescu-Găină"><img alt="Alexandru Macedonski - caricatură de Nicolae S. Petrescu-Găină" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fb/Nicolae_Petrescu-G%C4%83in%C4%83_-_Alexandru_Macedonski.JPG/83px-Nicolae_Petrescu-G%C4%83in%C4%83_-_Alexandru_Macedonski.JPG" decoding="async" width="83" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fb/Nicolae_Petrescu-G%C4%83in%C4%83_-_Alexandru_Macedonski.JPG/124px-Nicolae_Petrescu-G%C4%83in%C4%83_-_Alexandru_Macedonski.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fb/Nicolae_Petrescu-G%C4%83in%C4%83_-_Alexandru_Macedonski.JPG/165px-Nicolae_Petrescu-G%C4%83in%C4%83_-_Alexandru_Macedonski.JPG 2x" data-file-width="758" data-file-height="1100" /></a></div> <div class="gallerytext">Alexandru Macedonski - caricatură de Nicolae S. Petrescu-Găină</div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2>[<a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Note" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Note">modificare sursă</a>]</div> <div class="references-small columns references-column-count references-column-count-3" style="-moz-column-count: 3; -webkit-column-count: 3; column-count: 3; list-style-type: decimal;"> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-0820d076af50852519be8a164c835d5b-1">^ <a href="#cite_ref-0820d076af50852519be8a164c835d5b_1-0">a</a> <a href="#cite_ref-0820d076af50852519be8a164c835d5b_1-1">b</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://isfdb.org/">Alexandru Macedonski</a>, Internet Speculative Fiction Database, accesat în <time datetime="2017-10-09">9 octombrie 2017</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Alexandru+Macedonski&rft.pub=Internet+Speculative+Fiction+Database&rft_id=https%3A%2F%2Fisfdb.org%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexandru+Macedonski" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-bcb9ef716f90982d5b1db4578ddb4c5f-2">^ <a href="#cite_ref-bcb9ef716f90982d5b1db4578ddb4c5f_2-0">a</a> <a href="#cite_ref-bcb9ef716f90982d5b1db4578ddb4c5f_2-1">b</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://data.bnf.fr/">Autoritatea BnF</a>, accesat în <time datetime="2015-10-10">10 octombrie 2015</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Autoritatea+BnF&rft_id=https%3A%2F%2Fdata.bnf.fr%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexandru+Macedonski" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-826d3b6a9d32a978650382c71c1d1255-3">^ <a href="#cite_ref-826d3b6a9d32a978650382c71c1d1255_3-0">a</a> <a href="#cite_ref-826d3b6a9d32a978650382c71c1d1255_3-1">b</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.brockhaus.de/">Alexandru Macedonski</a>, Brockhaus Enzyklopädie</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Alexandru+Macedonski&rft.pub=%3Cspan+lang%3D%22de%22%3EBrockhaus+Enzyklop%C3%A4die%3C%2Fspan%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.brockhaus.de%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexandru+Macedonski" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-aff516ecf9d37f572aea50beca65ff86-4"><a href="#cite_ref-aff516ecf9d37f572aea50beca65ff86_4-0">^</a> <cite class="citation"> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Craiova">https://ro.wikipedia.org/wiki/Craiova</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft_id=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FCraiova&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexandru+Macedonski" class="Z3988">  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>) </li> <li id="cite_note-24b96ce517fe522f3dfb257d27c73512-5"><a href="#cite_ref-24b96ce517fe522f3dfb257d27c73512_5-0">^</a> <cite class="citation">, <time datetime="2015-08-12">12 august 2015</time> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.monumenteoltenia.ro/fantana-jianu-craiova/">http://www.monumenteoltenia.ro/fantana-jianu-craiova/</a>, accesat în <time datetime="2021-02-02">2 februarie 2021</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.date=2015-08-12&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.monumenteoltenia.ro%2Ffantana-jianu-craiova%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexandru+Macedonski" class="Z3988">  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>) </li> <li id="cite_note-bebb912e0d340e05e651943a300a44da-6"><a href="#cite_ref-bebb912e0d340e05e651943a300a44da_6-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb12176048h">Autoritatea BnF</a>, accesat în <time datetime="2015-10-10">10 octombrie 2015</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Autoritatea+BnF&rft_id=http%3A%2F%2Fdata.bnf.fr%2Fark%3A%2F12148%2Fcb12176048h&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAlexandru+Macedonski" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-7"><a href="#cite_ref-7">^</a> Cincinat Pavelescu, Amintiri literare </li> <li id="cite_note-8"><a href="#cite_ref-8">^</a> Anghelescu, p.10; Călinescu, p.263; Vianu, Vol.II, p.350-352 </li> <li id="cite_note-9"><a href="#cite_ref-9">^</a> Vianu, Vol.II, p.352-353 </li> <li id="cite_note-10"><a href="#cite_ref-10">^</a> Vianu, Vol.II, p.353 </li> <li id="cite_note-DLR542-11">^ <a href="#cite_ref-DLR542_11-0">a</a> <a href="#cite_ref-DLR542_11-1">b</a> <a href="#cite_ref-DLR542_11-2">c</a> <a href="#cite_ref-DLR542_11-3">d</a> <a href="#cite_ref-DLR542_11-4">e</a> <a href="#cite_ref-DLR542_11-5">f</a> <a href="#cite_ref-DLR542_11-6">g</a> <a href="#cite_ref-DLR542_11-7">h</a> Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, p. 542 </li> <li id="cite_note-12"><a href="#cite_ref-12">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.academiaromana.ro/membri_ar/armembri_pm.htm">Academia Română - membri post-mortem</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160326111953/http://www.academiaromana.ro/membri_ar/armembri_pm.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2016-03-26">26 martie 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., accesat 24 noiembrie 2016 </li> <li id="cite_note-13"><a href="#cite_ref-13">^</a> Călinescu, p.456; Vianu, Vol.II, p.330 </li> <li id="cite_note-Călinescu,_p.457-14">^ <a href="#cite_ref-Călinescu,_p.457_14-0">a</a> <a href="#cite_ref-Călinescu,_p.457_14-1">b</a> <a href="#cite_ref-Călinescu,_p.457_14-2">c</a> Călinescu, p.457 </li> <li id="cite_note-15"><a href="#cite_ref-15">^</a> Călinescu, p.457; Vianu, Vol.II, p.333-334 </li> <li id="cite_note-16"><a href="#cite_ref-16">^</a> Călinescu, p.457; Vianu, Vol.II, p.332 </li> <li id="cite_note-17"><a href="#cite_ref-17">^</a> Călinescu, p.457; Vianu, Vol.II, p.334-338 </li> <li id="cite_note-18"><a href="#cite_ref-18">^</a> Călinescu, p.457; Vianu, Vol.II, p.330, 338-339 </li> <li id="cite_note-Cioculescu,_p._452-19">^ <a href="#cite_ref-Cioculescu,_p._452_19-0">a</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu,_p._452_19-1">b</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu,_p._452_19-2">c</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu,_p._452_19-3">d</a> Cioculescu, p. 452 </li> <li id="cite_note-Călinescu,_p.458-20">^ <a href="#cite_ref-Călinescu,_p.458_20-0">a</a> <a href="#cite_ref-Călinescu,_p.458_20-1">b</a> Călinescu, p.458 </li> <li id="cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.340-341-21">^ <a href="#cite_ref-Vianu,_Vol.II,_p.340-341_21-0">a</a> <a href="#cite_ref-Vianu,_Vol.II,_p.340-341_21-1">b</a> Vianu, Vol.II, p.340-341 </li> <li id="cite_note-22"><a href="#cite_ref-22">^</a> Călinescu, p.458; Vianu, Vol.II, p.342 </li> <li id="cite_note-23"><a href="#cite_ref-23">^</a> Volumul Prima verba, 1872, p. 56-58 </li> <li id="cite_note-24"><a href="#cite_ref-24">^</a> Anghelescu, p.8; Călinescu, p.458; Vianu, Vol.II, p.338, 344 </li> <li id="cite_note-mzrivalul-25">^ <a href="#cite_ref-mzrivalul_25-0">a</a> <a href="#cite_ref-mzrivalul_25-1">b</a> <a href="/wiki/Mihai_Zamfir" title="Mihai Zamfir">Mihai Zamfir</a>, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.romlit.ro/rivalul_lui_eminescu">„Rivalul lui Eminescu”</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120804111245/http://www.romlit.ro/rivalul_lui_eminescu">Arhivat</a> în <time datetime="2012-08-04">4 august 2012</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., în <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia_Literar%C4%83" class="mw-redirect" title="România Literară">România Literară</a>, Nr. 27/2009] </li> <li id="cite_note-26"><a href="#cite_ref-26">^</a> Vianu, Vol.II, p.342-344 </li> <li id="cite_note-27"><a href="#cite_ref-27">^</a> Vianu, Vol.II, p.342-343, 365, 388, 394, 479 </li> <li id="cite_note-28"><a href="#cite_ref-28">^</a> Anghelescu, p.9; Călinescu, p.458; Vianu, Vol.II, p.343-344 </li> <li id="cite_note-29"><a href="#cite_ref-29">^</a> Anghelescu, p.9; Călinescu, p.458; Vianu, Vol.II, p.343 </li> <li id="cite_note-30"><a href="#cite_ref-30">^</a> Vianu, Vol.II, p.343-344 </li> <li id="cite_note-31"><a href="#cite_ref-31">^</a> Anghelescu, p.9; Călinescu, p.458 </li> <li id="cite_note-32"><a href="#cite_ref-32">^</a> Anghelescu, p.9; Vianu, Vol.II, p.343-344 </li> <li id="cite_note-33"><a href="#cite_ref-33">^</a> Anghelescu, p.9 </li> <li id="cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.341-342-34"><a href="#cite_ref-Vianu,_Vol.II,_p.341-342_34-0">^</a> Vianu, Vol.II, p.341-342 </li> <li id="cite_note-35"><a href="#cite_ref-35">^</a> Vianu, Vol.II, p.345, 419 </li> <li id="cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.452-36"><a href="#cite_ref-Vianu,_Vol.II,_p.452_36-0">^</a> Vianu, Vol.II, p.452 </li> <li id="cite_note-37"><a href="#cite_ref-37">^</a> Cioculescu, p.52-53 </li> <li id="cite_note-38"><a href="#cite_ref-38">^</a> Călinescu, p.458; Sandqvist, p.197 </li> <li id="cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.347-39"><a href="#cite_ref-Vianu,_Vol.II,_p.347_39-0">^</a> Vianu, Vol.II, p.347 </li> <li id="cite_note-40"><a href="#cite_ref-40">^</a> Călinescu, p.458; Vianu, Vol.II, p.347; Sandqvist, p.197. </li> <li id="cite_note-41"><a href="#cite_ref-41">^</a> Anghelescu, p.9; Călinescu, p.458; Vianu, Vol.II, p.347 </li> <li id="cite_note-Călinescu,_p.458;_Vianu,_Vol.II,_p.347-42"><a href="#cite_ref-Călinescu,_p.458;_Vianu,_Vol.II,_p.347_42-0">^</a> Călinescu, p.458; Vianu, Vol.II, p.347 </li> <li id="cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.349-43"><a href="#cite_ref-Vianu,_Vol.II,_p.349_43-0">^</a> Vianu, Vol.II, p.349 </li> <li id="cite_note-44"><a href="#cite_ref-44">^</a> Vianu, Vol.II, p.347, 349 </li> <li id="cite_note-45"><a href="#cite_ref-45">^</a> Anghelescu, p.9; Vianu, Vol.II, p.349-350 </li> <li id="cite_note-46"><a href="#cite_ref-46">^</a> Eugen Pohanțu, pag. 22 </li> <li id="cite_note-47"><a href="#cite_ref-47">^</a> Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, 1979, p. 527 </li> <li id="cite_note-48"><a href="#cite_ref-48">^</a> Vianu, Vol.II, p.348, 350-351 </li> <li id="cite_note-49"><a href="#cite_ref-49">^</a> Călinescu, p.458 - 459 </li> <li id="cite_note-Călinescu,_p.459-50">^ <a href="#cite_ref-Călinescu,_p.459_50-0">a</a> <a href="#cite_ref-Călinescu,_p.459_50-1">b</a> <a href="#cite_ref-Călinescu,_p.459_50-2">c</a> <a href="#cite_ref-Călinescu,_p.459_50-3">d</a> Călinescu, p.459 </li> <li id="cite_note-DLR541-51">^ <a href="#cite_ref-DLR541_51-0">a</a> <a href="#cite_ref-DLR541_51-1">b</a> <a href="#cite_ref-DLR541_51-2">c</a> Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, p. 541 </li> <li id="cite_note-52"><a href="#cite_ref-52">^</a> Tudor Vianu, Introducere – Poète maudit, p. XXIX, Opere, vol.I, Fundația pentru Literatură și Artă ,,Regele Carol II’’, București, 1939 </li> <li id="cite_note-53"><a href="#cite_ref-53">^</a> Al. Macedonski, Proces cu detractorii, în Literatorul, anul I, nr. 10, 23 martie 1880. </li> <li id="cite_note-54"><a href="#cite_ref-54">^</a> Literatorul, anul I, nr. 10, 23 martie 1880 </li> <li id="cite_note-55"><a href="#cite_ref-55">^</a> Călinescu, p.468 </li> <li id="cite_note-56"><a href="#cite_ref-56">^</a> Anghelescu, p.10; Vianu, Vol.II, p.351, 452 </li> <li id="cite_note-57"><a href="#cite_ref-57">^</a> Nastasă, p.94, 97-98, 106 </li> <li id="cite_note-58"><a href="#cite_ref-58">^</a> Vianu, Vol.II, p.351, 394 </li> <li id="cite_note-59"><a href="#cite_ref-59">^</a> Vianu, Vol.II, p.356-357 </li> <li id="cite_note-60"><a href="#cite_ref-60">^</a> Anghelescu, p.10; Ornea, p.304-305; Vianu, Vol.I, p.54; Vol.II, p.356 </li> <li id="cite_note-61"><a href="#cite_ref-61">^</a> Anghelescu, p.16; Perpessicius, p.246; Ornea, p.304 </li> <li id="cite_note-62"><a href="#cite_ref-62">^</a> Anghelescu, p.16; Vianu, Vol.I, p.54 </li> <li id="cite_note-63"><a href="#cite_ref-63">^</a> Eugen Pohonțu, pag. 20 </li> <li id="cite_note-64"><a href="#cite_ref-64">^</a> Călinescu, p.263 </li> <li id="cite_note-Comarnescu-65">^ <a href="#cite_ref-Comarnescu_65-0">a</a> <a href="#cite_ref-Comarnescu_65-1">b</a> Comarnescu, Cosmin-Ionuț - Le calvaire de feu. Alexandru Macedonski, scriitor de limbă franceză - teză de doctorat, Universitatea din București, 2008 </li> <li id="cite_note-66"><a href="#cite_ref-66">^</a> Cioculescu, pag. 457 - 458 </li> <li id="cite_note-67"><a href="#cite_ref-67">^</a> Eugen Pohonțu, pag.21 </li> <li id="cite_note-68"><a href="#cite_ref-68">^</a> Cioculescu, pag. 458 </li> <li id="cite_note-69"><a href="#cite_ref-69">^</a> Eugen Pohonțu, pag. 23 </li> <li id="cite_note-70"><a href="#cite_ref-70">^</a> Călinescu p. 460, Cioculescu p. 459 </li> <li id="cite_note-Călinescu460-71">^ <a href="#cite_ref-Călinescu460_71-0">a</a> <a href="#cite_ref-Călinescu460_71-1">b</a> Călinescu pag. 460 </li> <li id="cite_note-Cioculescu459-72">^ <a href="#cite_ref-Cioculescu459_72-0">a</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu459_72-1">b</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu459_72-2">c</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu459_72-3">d</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu459_72-4">e</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu459_72-5">f</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu459_72-6">g</a> Cioculescu, p. 459 </li> <li id="cite_note-73"><a href="#cite_ref-73">^</a> Vianu, Vol.II, p.362 </li> <li id="cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.421-74">^ <a href="#cite_ref-Vianu,_Vol.II,_p.421_74-0">a</a> <a href="#cite_ref-Vianu,_Vol.II,_p.421_74-1">b</a> Vianu, Vol.II, p.421 </li> <li id="cite_note-75"><a href="#cite_ref-75">^</a> Vianu, Vol.II, p.364-365 </li> <li id="cite_note-Cioculescu461-76">^ <a href="#cite_ref-Cioculescu461_76-0">a</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu461_76-1">b</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu461_76-2">c</a> Cioculescu, p. 461 </li> <li id="cite_note-Cioculescu462-77">^ <a href="#cite_ref-Cioculescu462_77-0">a</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu462_77-1">b</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu462_77-2">c</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu462_77-3">d</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu462_77-4">e</a> Cioculescu, p. 462 </li> <li id="cite_note-78"><a href="#cite_ref-78">^</a> Vianu, Vol.II, p.367; Cioculescu, p. 462 </li> <li id="cite_note-Cioculescu463-79">^ <a href="#cite_ref-Cioculescu463_79-0">a</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu463_79-1">b</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu463_79-2">c</a> Cioculescu, p. 463 </li> <li id="cite_note-80"><a href="#cite_ref-80">^</a> Vianu, Vol.III, p.477 </li> <li id="cite_note-81"><a href="#cite_ref-81">^</a> Șerban Cioculescu, Caragialiana, Editura Eminescu, București, 1974, p.135, 136 </li> <li id="cite_note-82"><a href="#cite_ref-82">^</a> Vianu, Vol.II, p.370-371 </li> <li id="cite_note-83"><a href="#cite_ref-83">^</a> <a href="/wiki/Pavel_%C8%98u%C8%99ar%C4%83" title="Pavel Șușară">Pavel Șușară</a>, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.romlit.ro/tefan_luchian">Ștefan Luchian</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160818203901/http://www.romlit.ro/tefan_luchian">Arhivat</a> în <time datetime="2016-08-18">18 august 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., în <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia_Literar%C4%83" class="mw-redirect" title="România Literară">România Literară</a>, Nr. 4/2006 </li> <li id="cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.371-84"><a href="#cite_ref-Vianu,_Vol.II,_p.371_84-0">^</a> Vianu, Vol.II, p.371 </li> <li id="cite_note-Cioculescu464-85">^ <a href="#cite_ref-Cioculescu464_85-0">a</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu464_85-1">b</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu464_85-2">c</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu464_85-3">d</a> Cioculescu, p. 464 </li> <li id="cite_note-86"><a href="#cite_ref-86">^</a> Ion Georgescu, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/vestitorul/1937/BCUCLUJ_FP_279921_1937_013_004.pdf">Presa periodică și publiciștii români</a>, în Vestitorul, Nr. 4/1937, p.41 </li> <li id="cite_note-87"><a href="#cite_ref-87">^</a> Vianu, Vol.II, p.372 </li> <li id="cite_note-Cioculescu465-88">^ <a href="#cite_ref-Cioculescu465_88-0">a</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu465_88-1">b</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu465_88-2">c</a> Cioculescu, p. 465 </li> <li id="cite_note-89"><a href="#cite_ref-89">^</a> Vianu, Vol.II, p.373, 387 </li> <li id="cite_note-90"><a href="#cite_ref-90">^</a> Șerban Cioculescu, Caragialiana, Editura Eminescu, București, 1974, p. 134-136 </li> <li id="cite_note-Anghelescu,_p.12-91">^ <a href="#cite_ref-Anghelescu,_p.12_91-0">a</a> <a href="#cite_ref-Anghelescu,_p.12_91-1">b</a> Anghelescu, p.12 </li> <li id="cite_note-92"><a href="#cite_ref-92">^</a> Vianu, Vol. II, p.376-377 </li> <li id="cite_note-Cioculescu466-93">^ <a href="#cite_ref-Cioculescu466_93-0">a</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu466_93-1">b</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu466_93-2">c</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu466_93-3">d</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu466_93-4">e</a> Cioculescu, p. 466 </li> <li id="cite_note-94"><a href="#cite_ref-94">^</a> Vianu, Vol. II, p. 377 </li> <li id="cite_note-Vianu,_Vol._II,_p.438-439-95"><a href="#cite_ref-Vianu,_Vol._II,_p.438-439_95-0">^</a> Vianu, Vol. II, p.438-439 </li> <li id="cite_note-96"><a href="#cite_ref-96">^</a> Vianu, Vol.II, p.341 </li> <li id="cite_note-97"><a href="#cite_ref-97">^</a> Călinescu, p.463 </li> <li id="cite_note-98"><a href="#cite_ref-98">^</a> Anghelescu, p.12; Călinescu, p.461; Vianu, Vol.II, p.377-378, Cioculescu, p. 466 </li> <li id="cite_note-99"><a href="#cite_ref-99">^</a> Călinescu, p. 461 </li> <li id="cite_note-100"><a href="#cite_ref-100">^</a> Anghelescu, p.12-13; Călinescu, p.461; Vianu, Vol.II, p.377-379; Vol.III, p.352 </li> <li id="cite_note-Vianu,_Vol.III,_p.352-101"><a href="#cite_ref-Vianu,_Vol.III,_p.352_101-0">^</a> Vianu, Vol.III, p.352 </li> <li id="cite_note-102"><a href="#cite_ref-102">^</a> Vianu, Vol.II, p.378-379 </li> <li id="cite_note-Cioculescu467-103">^ <a href="#cite_ref-Cioculescu467_103-0">a</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu467_103-1">b</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu467_103-2">c</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu467_103-3">d</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu467_103-4">e</a> Cioculescu, p. 467 </li> <li id="cite_note-104"><a href="#cite_ref-104">^</a> Vianu, Vol.II, p.378-379, 467, Cioculescu, p. 467 </li> <li id="cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.379-105">^ <a href="#cite_ref-Vianu,_Vol.II,_p.379_105-0">a</a> <a href="#cite_ref-Vianu,_Vol.II,_p.379_105-1">b</a> Vianu, Vol.II, p.379 </li> <li id="cite_note-106"><a href="#cite_ref-106">^</a> Vianu, Vol. II, p.374-375, Cioculescu, p. 465 </li> <li id="cite_note-107"><a href="#cite_ref-107">^</a> Vianu, Vol.II, p.379-380; Vol.III, p.350-353 </li> <li id="cite_note-108"><a href="#cite_ref-108">^</a> Cernat, p.49; Sandqvist, p.75, 384 </li> <li id="cite_note-109"><a href="#cite_ref-109">^</a> Cernat, p.55 </li> <li id="cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.381-110"><a href="#cite_ref-Vianu,_Vol.II,_p.381_110-0">^</a> Vianu, Vol.II, p.381 </li> <li id="cite_note-Cioculescu468-111">^ <a href="#cite_ref-Cioculescu468_111-0">a</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu468_111-1">b</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu468_111-2">c</a> Cioculescu, p. 468 </li> <li id="cite_note-112"><a href="#cite_ref-112">^</a> Cioculescu, p. 468 - 469 </li> <li id="cite_note-Vianu,_Vol.II,_p.384-113">^ <a href="#cite_ref-Vianu,_Vol.II,_p.384_113-0">a</a> <a href="#cite_ref-Vianu,_Vol.II,_p.384_113-1">b</a> Vianu, Vol.II, p.384 </li> <li id="cite_note-Cioculescu469-114">^ <a href="#cite_ref-Cioculescu469_114-0">a</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu469_114-1">b</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu469_114-2">c</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu469_114-3">d</a> Cioculescu, p. 469 </li> <li id="cite_note-115"><a href="#cite_ref-115">^</a> Călinescu, p. 463 </li> <li id="cite_note-amosnews.ro_2013-06-21-116"><a href="#cite_ref-amosnews.ro_2013-06-21_116-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.amosnews.ro/arhiva/emisiune-numismatica-dedicata-aniversarii-155-ani-nasterea-poetului-alexandru-macedonski-19-05-2009">Emisiune numismatică dedicată aniversării a 155 de ani de la nașterea poetului Alexandru Macedonski</a>, 19 mai 2009, Amos News, accesat la 21 iunie 2013 </li> <li id="cite_note-117"><a href="#cite_ref-117">^</a> Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură. Editura Paralela 45, Pitești, 2008. p. 536. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9789734703593" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-973-47-0359-3</a> </li> <li id="cite_note-118"><a href="#cite_ref-118">^</a> Academia Română, Institutul de filologie română „Alexandru Philippide” Iași. Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900. Ediția a II-a. Articolul Alexandru Macedonski. Editura Academiei Române și Editura Gunivas, Chișinău, 2002. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9975908136" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 9975-908-13-6</a> </li> </ol></div></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Bibliografie">Bibliografie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Bibliografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Bibliografie">modificare sursă</a>]</div> <ul><li><a href="/wiki/George_C%C4%83linescu" title="George Călinescu">George Călinescu</a>, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1941</li> <li><a href="/wiki/%C8%98erban_Cioculescu" title="Șerban Cioculescu">Șerban Cioculescu</a>, Istoria literaturii române III - Epoca marilor clasici, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1973</li> <li><a href="/wiki/Mircea_Anghelescu" title="Mircea Anghelescu">Mircea Anghelescu</a>, tabel cronologic, prefață și referințe critice la Poemele "Nopților", Editura Albatros, București, 1972, pag.7-31, 137-140. <a href="/wiki/OCLC" title="OCLC">OCLC</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.worldcat.org/oclc/34157991">34157991</a></li> <li><a href="/wiki/Tudor_Vianu" title="Tudor Vianu">Tudor Vianu</a>, Scriitori români, Vol. I-III, Editura Minerva, București, 1970-1971. <a href="/wiki/OCLC" title="OCLC">OCLC</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.worldcat.org/oclc/7431692">7431692</a></li> <li><a href="/wiki/Adrian_Marino" title="Adrian Marino">Adrian Marino</a>, Viața lui Alexandru Macedonski, Editura pentru Literatură, București, 1966</li> <li>Eugen Pohonțu, Alexandru Alex. Macedonski, Institutul de arte grafice Bucovina, I. E. Torouțiu, București, 1934</li> <li><a href="/wiki/Cincinat_Pavelescu" title="Cincinat Pavelescu">Cincinat Pavelescu</a>, Amintiri literare</li> <li>Testament - Antologie de Poezie Română Modernă - Ediție Bilingvă Engleză/Română, Daniel Ioniță (editor), Editura Minerva 2012. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9789732108475" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-973-21-0847-5</a></li> <li>Dicționarul literaturii române de la origini pînă la 1900, București, Editura Academiei Române și Editura GUNIVAS, București, 2008</li> <li><a href="/wiki/Paul_Cernat" title="Paul Cernat">Paul Cernat</a>, Avangarda românească și complexul periferiei: primul val, Editura Cartea Românească, București, 2007. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9789732319116" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-973-23-1911-6</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Tom_Sandqvist&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tom Sandqvist — pagină inexistentă">Tom Sandqvist</a>, Dada East. The Romanians of Cabaret Voltaire, MIT Press, Cambridge, Massachusetts & London, 2006. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0262195070" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 0-262-19507-0</a></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Lectură_suplimentară">Lectură suplimentară</h2>[<a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Lectură suplimentară" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Lectură suplimentară">modificare sursă</a>]</div> <ul><li>Al. Florin Țene, VENIȚI, PRIVIGHETOAREA CÂNTĂ...! Viața scriitorului Alexandru Macedonski între realitate și poveste, Editura NAPOCA NOVA, Cluj-Napoca, 2017.</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe">Legături externe</h2>[<a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Legături externe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Legături externe">modificare sursă</a>]</div> <div class="noprint" style="clear:right;border:solid #aaa 1px;margin:0 0 1em 1em;font-size:90%;background:var(--background-color-interactive-subtle, #f8f9f9);color:color:var(--color-base, #000);width:230px;padding:2px;spacing:2px;text-align:center;float:right"><div style="float:left;vertical-align:middle"><figure class="mw-halign-none" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Commons-logo.svg" class="mw-file-description" title="Commons"><img alt="Commons" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/30px-Commons-logo.svg.png" decoding="async" width="30" height="40" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/45px-Commons-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/60px-Commons-logo.svg.png 2x" data-file-width="1024" data-file-height="1376" /></a><figcaption>Commons</figcaption></figure></div><div style="margin-left:35px;line-height:normal;vertical-align:middle"><a href="/wiki/Wikimedia_Commons" title="Wikimedia Commons">Wikimedia Commons</a> conține materiale multimedia legate de <a class="external text" href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Alexandru_Macedonski?uselang=ro">Alexandru Macedonski</a></div></div> <div class="noprint" style="clear: right; border: solid #aaa 1px; margin: 0 0 1em 1em; font-size: 90%; background-color:var(--background-color-interactive-subtle, #f8f9f9); color:var(--color-base, #000); width: 250px; padding: 2px; spacing: 2px; text-align: center; float: right;"> <div style="float: left;"><figure class="mw-halign-none" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Wikisource-logo.svg" class="mw-file-description" title="Wikisursă"><img alt="Wikisursă" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/30px-Wikisource-logo.svg.png" decoding="async" width="30" height="31" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/45px-Wikisource-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/60px-Wikisource-logo.svg.png 2x" data-file-width="410" data-file-height="430" /></a><figcaption>Wikisursă</figcaption></figure></div> <div style="margin-left: 35px; line-height:normal;">La <a href="/wiki/Wikisurs%C4%83" title="Wikisursă">Wikisursă</a> există texte originale legate de <a href="https://ro.wikisource.org/wiki/Alexandru_Macedonski" class="extiw" title="s:Alexandru Macedonski">Alexandru Macedonski</a></div> </div> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=M">Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – M</a></li></ul> <a href="/w/index.php?title=Format:Simbolism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Format:Simbolism — pagină inexistentă">Format:Simbolism</a> <a href="/w/index.php?title=Format:Simbolism_rom%C3%A2nesc&action=edit&redlink=1" class="new" title="Format:Simbolism românesc — pagină inexistentă">Format:Simbolism românesc</a> <div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Bibsys" title="Bibsys">BIBSYS</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://authority.bibsys.no/authority/rest/authorities/html/90366841">90366841</a></li> <li><a href="/wiki/Biblioth%C3%A8que_nationale_de_France" title="Bibliothèque nationale de France">BNF</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb12176048h">cb12176048h</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb12176048h">(data)</a></li> <li><a href="/wiki/CiNii" title="CiNii">CiNii</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://ci.nii.ac.jp/author/DA13052867?l=en">DA13052867</a></li> <li><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/119551810">119551810</a></li> <li><a href="/wiki/International_Standard_Name_Identifier" title="International Standard Name Identifier">ISNI</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://isni.org/isni/0000000081405405">0000 0000 8140 5405</a></li> <li><a href="/wiki/Library_of_Congress_Control_Number" class="mw-redirect" title="Library of Congress Control Number">LCCN</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.loc.gov/authorities/names/n80073810">n80073810</a></li> <li><a href="/wiki/MusicBrainz" title="MusicBrainz">MusicBrainz</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://musicbrainz.org/artist/566340fe-0b83-47d6-bc89-747eaa05122a">566340fe-0b83-47d6-bc89-747eaa05122a</a></li> <li><a href="/wiki/National_Library_of_the_Czech_Republic" class="mw-redirect" title="National Library of the Czech Republic">NKC</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://aleph.nkp.cz/F/?func=find-c&local_base=aut&ccl_term=ica=jn20000710429&CON_LNG=ENG">jn20000710429</a></li> <li><a href="/wiki/National_Library_of_Australia" class="mw-redirect" title="National Library of Australia">NLA</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://nla.gov.au/anbd.aut-an35692369">35692369</a></li> <li><a href="/wiki/Syst%C3%A8me_universitaire_de_documentation" title="Système universitaire de documentation">SUDOC</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.idref.fr/03032047X">03032047X</a></li> <li><a href="/wiki/Virtual_International_Authority_File" title="Virtual International Authority File">VIAF</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://viaf.org/viaf/61588945">61588945</a></li> <li> <a href="/wiki/WorldCat_Identities" class="mw-redirect" title="WorldCat Identities">WorldCat Identities</a> (via VIAF): <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.worldcat.org/identities/containsVIAFID/61588945">61588945</a></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></div></td></tr></tbody></table></div>    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&oldid=15811647">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&oldid=15811647</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_bune" title="Categorie:Articole bune">Articole bune</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Na%C8%99teri_%C3%AEn_1854" title="Categorie:Nașteri în 1854">Nașteri în 1854</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Na%C8%99teri_pe_14_martie" title="Categorie:Nașteri pe 14 martie">Nașteri pe 14 martie</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Decese_%C3%AEn_1920" title="Categorie:Decese în 1920">Decese în 1920</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Decese_pe_24_noiembrie" title="Categorie:Decese pe 24 noiembrie">Decese pe 24 noiembrie</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Membri_post-mortem_ai_Academiei_Rom%C3%A2ne" title="Categorie:Membri post-mortem ai Academiei Române">Membri post-mortem ai Academiei Române</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Autori_de_sonete" title="Categorie:Autori de sonete">Autori de sonete</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Autori_rom%C3%A2ni" title="Categorie:Autori români">Autori români</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Craioveni" title="Categorie:Craioveni">Craioveni</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Decese_%C3%AEn_Bucure%C8%99ti" title="Categorie:Decese în București">Decese în București</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Dramaturgi_rom%C3%A2ni" title="Categorie:Dramaturgi români">Dramaturgi români</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C3%8Enmorm%C3%A2nt%C4%83ri_%C3%AEn_Cimitirul_Bellu" title="Categorie:Înmormântări în Cimitirul Bellu">Înmormântări în Cimitirul Bellu</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Neoclasicism" title="Categorie:Neoclasicism">Neoclasicism</a></li><li><a href="/w/index.php?title=Categorie:Neoromantism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Categorie:Neoromantism — pagină inexistentă">Neoromantism</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Poe%C8%9Bi_rom%C3%A2ni_din_secolul_al_XIX-lea" title="Categorie:Poeți români din secolul al XIX-lea">Poeți români din secolul al XIX-lea</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Poe%C8%9Bi_rom%C3%A2ni_din_secolul_al_XX-lea" title="Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea">Poeți români din secolul al XX-lea</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Poe%C8%9Bi_simboli%C8%99ti" title="Categorie:Poeți simboliști">Poeți simboliști</a></li><li><a href="/w/index.php?title=Categorie:Parnasianism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Categorie:Parnasianism — pagină inexistentă">Parnasianism</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Realism" title="Categorie:Realism">Realism</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Prefec%C8%9Bi_rom%C3%A2ni" title="Categorie:Prefecți români">Prefecți români</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Prozatori_rom%C3%A2ni" title="Categorie:Prozatori români">Prozatori români</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Publici%C8%99ti_rom%C3%A2ni" title="Categorie:Publiciști români">Publiciști români</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Romancieri_simboli%C8%99ti" title="Categorie:Romancieri simboliști">Romancieri simboliști</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Poe%C8%9Bi_romantici" title="Categorie:Poeți romantici">Poeți romantici</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Rom%C3%A2ni_pe_monede_%C8%99i_bancnote_rom%C3%A2ne%C8%99ti" title="Categorie:Români pe monede și bancnote românești">Români pe monede și bancnote românești</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Scriitori_rom%C3%A2ni_de_literatur%C4%83_fantastic%C4%83" title="Categorie:Scriitori români de literatură fantastică">Scriitori români de literatură fantastică</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Scriitori_rom%C3%A2ni_din_secolul_al_XIX-lea" title="Categorie:Scriitori români din secolul al XIX-lea">Scriitori români din secolul al XIX-lea</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Scriitori_rom%C3%A2ni_din_secolul_al_XX-lea" title="Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea">Scriitori români din secolul al XX-lea</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Simboli%C8%99ti_rom%C3%A2ni" title="Categorie:Simboliști români">Simboliști români</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Traduc%C4%83tori_rom%C3%A2ni" title="Categorie:Traducători români">Traducători români</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Traduc%C4%83tori_din_englez%C4%83_%C3%AEn_rom%C3%A2n%C4%83" title="Categorie:Traducători din engleză în română">Traducători din engleză în română</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_f%C4%83r%C4%83_titluri" title="Categorie:Pagini cu citări fără titluri">Pagini cu citări fără titluri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_de_simple_URL-uri" title="Categorie:Pagini cu citări de simple URL-uri">Pagini cu citări de simple URL-uri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_ce_folosesc_leg%C4%83turi_automate_c%C4%83tre_ISBN" title="Categorie:Pagini ce folosesc legături automate către ISBN">Pagini ce folosesc legături automate către ISBN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_note_pe_3_coloane" title="Categorie:Pagini cu note pe 3 coloane">Pagini cu note pe 3 coloane</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BIBSYS" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS">Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNF">Articole Wikipedia cu identificatori BNF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_CINII" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori CINII">Articole Wikipedia cu identificatori CINII</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_GND" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori GND">Articole Wikipedia cu identificatori GND</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_ISNI" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori ISNI">Articole Wikipedia cu identificatori ISNI</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LCCN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LCCN">Articole Wikipedia cu identificatori LCCN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_MusicBrainz" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz">Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NKC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NKC">Articole Wikipedia cu identificatori NKC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NLA" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NLA">Articole Wikipedia cu identificatori NLA</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_SUDOC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC">Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_WorldCat-VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 9 august 2023, ora 13:07.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Alexandru_Macedonski&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-74cc59cb9d-zqsxs","wgBackendResponseTime":143,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.821","walltime":"1.654","ppvisitednodes":{"value":3196,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":42566,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":8623,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":9,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":12,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":74356,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":27,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 1078.906 1 -total"," 73.90% 797.289 1 Format:Infocaseta_Scriitor"," 5.03% 54.219 5 Format:Listă_de_la_Wikidata"," 4.68% 50.487 1 Format:Date_biografice"," 3.96% 42.766 1 Format:Listănote"," 3.04% 32.838 1 Format:Control_de_autoritate"," 2.23% 24.092 1 Format:Commonscat"," 1.58% 17.058 2 Format:OCLC"," 0.99% 10.634 1 Format:Articol_bun"," 0.78% 8.423 3 Format:Webarchive"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.522","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":5310461,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw-web.eqiad.main-7649cfcddd-md5rj","timestamp":"20241127115549","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Alexandru Macedonski","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Alexandru_Macedonski","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q2005820","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q2005820","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2004-01-02T06:02:55Z","dateModified":"2023-08-09T11:07:03Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/b\/b2\/Alexandru_Macedonski_-_Foto01.jpg","headline":"poet \u0219i prozator; dramaturg; \u0219ef de cenaclu literar, publicist rom\u00e2n"}</script> </body> </html>