CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Pădurea spânzuraților (roman) - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"689facda-bcb3-485d-85bd-0b35b231477f","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Pădurea_spânzuraților_(roman)","wgTitle":"Pădurea spânzuraților (roman)","wgCurRevisionId":16304364,"wgRevisionId":16304364,"wgArticleId":79998,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Webarchive template wayback links","Pagini cu note pe 3 coloane","Articole Wikipedia cu identificatori GND","Articole Wikipedia cu identificatori VIAF","Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF","Articole Wikipedia cu control de autoritate","Romane din 1922","Romane de Liviu Rebreanu","1922 în literatura română","Romane despre Primul Război Mondial", "Literatură românească despre Primul Război Mondial","Romane românești după care s-au făcut filme","Articole bune"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Pădurea_spânzuraților_(roman)","wgRelevantArticleId":79998,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":100000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage", "wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q15731603","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"}; RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.media","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.5"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/4/40/Padurea_spanzuratilor_1922.jpg"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="1795"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/4/40/Padurea_spanzuratilor_1922.jpg"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="1197"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="957"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Pădurea spânzuraților (roman) - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Pădurea_spânzuraților_roman rootpage-Pădurea_spânzuraților_roman skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Meniul principal </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z">Pagina principală</a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r">Schimbări recente</a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente">Cafenea</a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x">Articol aleatoriu</a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow">Facebook</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit">Cum încep pe Wikipedia</a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor">Ajutor</a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire">Portaluri tematice</a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute">Articole cerute</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"> Căutare </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Aspect </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class="">Donații</a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=P%C4%83durea+sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor+%28roman%29" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class="">Creare cont</a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=P%C4%83durea+sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor+%28roman%29" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class="">Autentificare</a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Unelte personale </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro">Donații</a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=P%C4%83durea+sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor+%28roman%29" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"> Creare cont</a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=P%C4%83durea+sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor+%28roman%29" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"> Autentificare</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Rezumat" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Rezumat"> <div class="vector-toc-text"> 1 Rezumat </div> </a> <ul id="toc-Rezumat-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Structură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Structură"> <div class="vector-toc-text"> 2 Structură </div> </a> <ul id="toc-Structură-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Personaje" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Personaje"> <div class="vector-toc-text"> 3 Personaje </div> </a> <ul id="toc-Personaje-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Scriere_și_publicare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Scriere_și_publicare"> <div class="vector-toc-text"> 4 Scriere și publicare </div> </a> <button aria-controls="toc-Scriere_și_publicare-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Scriere și publicare subsection </button> <ul id="toc-Scriere_și_publicare-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Ideea_romanului" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Ideea_romanului"> <div class="vector-toc-text"> 4.1 Ideea romanului </div> </a> <ul id="toc-Ideea_romanului-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Documentarea_cu_privire_la_moartea_lui_Emil_Rebreanu" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Documentarea_cu_privire_la_moartea_lui_Emil_Rebreanu"> <div class="vector-toc-text"> 4.2 Documentarea cu privire la moartea lui Emil Rebreanu </div> </a> <ul id="toc-Documentarea_cu_privire_la_moartea_lui_Emil_Rebreanu-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Reluarea_lucrului_la_roman" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Reluarea_lucrului_la_roman"> <div class="vector-toc-text"> 4.3 Reluarea lucrului la roman </div> </a> <ul id="toc-Reluarea_lucrului_la_roman-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Publicarea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Publicarea"> <div class="vector-toc-text"> 4.4 Publicarea </div> </a> <ul id="toc-Publicarea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Asemănări_cu_tragedia_lui_Emil_Rebreanu" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Asemănări_cu_tragedia_lui_Emil_Rebreanu"> <div class="vector-toc-text"> 5 Asemănări cu tragedia lui Emil Rebreanu </div> </a> <ul id="toc-Asemănări_cu_tragedia_lui_Emil_Rebreanu-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Temele_romanului" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Temele_romanului"> <div class="vector-toc-text"> 6 Temele romanului </div> </a> <button aria-controls="toc-Temele_romanului-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Temele romanului subsection </button> <ul id="toc-Temele_romanului-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Conflictul_între_datorie_și_conștiința_națională" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Conflictul_între_datorie_și_conștiința_națională"> <div class="vector-toc-text"> 6.1 Conflictul între datorie și conștiința națională </div> </a> <ul id="toc-Conflictul_între_datorie_și_conștiința_națională-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Condamnarea_războiului" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Condamnarea_războiului"> <div class="vector-toc-text"> 6.2 Condamnarea războiului </div> </a> <ul id="toc-Condamnarea_războiului-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Realismul_operei" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Realismul_operei"> <div class="vector-toc-text"> 7 Realismul operei </div> </a> <ul id="toc-Realismul_operei-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Construcție_literară" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Construcție_literară"> <div class="vector-toc-text"> 8 Construcție literară </div> </a> <ul id="toc-Construcție_literară-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Aprecieri_critice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Aprecieri_critice"> <div class="vector-toc-text"> 9 Aprecieri critice </div> </a> <ul id="toc-Aprecieri_critice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Traduceri" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Traduceri"> <div class="vector-toc-text"> 10 Traduceri </div> </a> <ul id="toc-Traduceri-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Adaptări" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Adaptări"> <div class="vector-toc-text"> 11 Adaptări </div> </a> <button aria-controls="toc-Adaptări-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Adaptări subsection </button> <ul id="toc-Adaptări-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Ecranizare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Ecranizare"> <div class="vector-toc-text"> 11.1 Ecranizare </div> </a> <ul id="toc-Ecranizare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Teatru_radiofonic" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Teatru_radiofonic"> <div class="vector-toc-text"> 11.2 Teatru radiofonic </div> </a> <ul id="toc-Teatru_radiofonic-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Operă_muzicală" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Operă_muzicală"> <div class="vector-toc-text"> 11.3 Operă muzicală </div> </a> <ul id="toc-Operă_muzicală-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Notă_explicativă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Notă_explicativă"> <div class="vector-toc-text"> 12 Notă explicativă </div> </a> <ul id="toc-Notă_explicativă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> 13 Note </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bibliografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Bibliografie"> <div class="vector-toc-text"> 14 Bibliografie </div> </a> <ul id="toc-Bibliografie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Lectură_suplimentară" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Lectură_suplimentară"> <div class="vector-toc-text"> 15 Lectură suplimentară </div> </a> <ul id="toc-Lectură_suplimentară-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> 16 Legături externe </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Comută cuprinsul </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Pădurea spânzuraților (roman)</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 8 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-8" aria-hidden="true" > 8 limbi </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Forest_of_the_Hanged_(novel)" title="Forest of the Hanged (novel) – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Forest of the Hanged (novel)" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target">English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/La_For%C3%AAt_des_pendus_(roman)" title="La Forêt des pendus (roman) – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="La Forêt des pendus (roman)" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target">Français</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Akasztottak_erdeje_(reg%C3%A9ny)" title="Akasztottak erdeje (regény) – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Akasztottak erdeje (regény)" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target">Magyar</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D4%BF%D5%A1%D5%AD%D5%BE%D5%A1%D5%AE%D5%B6%D5%A5%D6%80%D5%AB_%D5%A1%D5%B6%D5%BF%D5%A1%D5%BC" title="Կախվածների անտառ – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Կախվածների անտառ" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target">Հայերեն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%A8%D1%83%D0%BC%D0%B0%D1%82%D0%B0_%D0%BD%D0%B0_%D0%BE%D0%B1%D0%B5%D1%81%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D0%BE%D1%82_(%D1%80%D0%BE%D0%BC%D0%B0%D0%BD)" title="Шумата на обесениот (роман) – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Шумата на обесениот (роман)" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target">Македонски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Las_wisielc%C3%B3w" title="Las wisielców – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Las wisielców" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target">Polski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/As%C4%B1lm%C4%B1%C5%9Flar_Orman%C4%B1" title="Asılmışlar Ormanı – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Asılmışlar Ormanı" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target">Türkçe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%9B%D1%96%D1%81_%D0%B2%D0%B8%D1%81%D1%96%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%B8%D0%BA%D1%96%D0%B2" title="Ліс висільників – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Ліс висільників" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target">Українська</a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q15731603#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a">Articol</a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t">Discuție</a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >română </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)">Lectură</a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >Unelte </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)">Lectură</a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=history">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j">Ce trimite aici</a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k">Schimbări corelate</a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u">Trimite fișier</a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q">Pagini speciale</a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&oldid=16304364" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini">Legătură permanentă</a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină">Informații despre pagină</a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_%28roman%29&id=16304364&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini">Citează acest articol</a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FP%25C4%2583durea_sp%25C3%25A2nzura%25C8%259Bilor_%28roman%29">Obține URL scurtat</a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FP%25C4%2583durea_sp%25C3%25A2nzura%25C8%259Bilor_%28roman%29">Descărcați codul QR</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=P%C4%83durea+sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor+%28roman%29">Creare carte</a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_%28roman%29&action=show-download-screen">Descărcare ca PDF</a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p">Versiune de tipărit</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikisource mw-list-item"><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor" hreflang="ro">Wikisursă</a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q15731603" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g">Element Wikidata</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> <div id="mw-indicator-featured" class="mw-indicator"><div class="mw-parser-output"> <a href="/wiki/Wikipedia:Articole_bune" title="Acesta este un articol bun. Apăsați aici pentru mai multe informații."><img alt="Acesta este un articol bun. Apăsați aici pentru mai multe informații." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Symbol_support_vote.svg/20px-Symbol_support_vote.svg.png" decoding="async" width="20" height="21" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Symbol_support_vote.svg/30px-Symbol_support_vote.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Symbol_support_vote.svg/40px-Symbol_support_vote.svg.png 2x" data-file-width="180" data-file-height="185" /></a></div></div> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><div role="note" class="dezambiguizare">Pentru alte sensuri, vedeți <a href="/wiki/P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor" class="mw-disambig" title="Pădurea spânzuraților">Pădurea spânzuraților</a>.</div> <table class="infocaseta"><tbody><tr><td colspan="2" class="antet autor" style="background-color:#EEDC82;color:#000000;"><div style="font-style:italic">Pădurea spânzuraților</div></td></tr><tr><td colspan="2" style="text-align:center"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Padurea_spanzuratilor_1922.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/4/40/Padurea_spanzuratilor_1922.jpg/200px-Padurea_spanzuratilor_1922.jpg" decoding="async" width="200" height="299" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/4/40/Padurea_spanzuratilor_1922.jpg 1.5x" data-file-width="234" data-file-height="350" /></a> <div style="margin-top: 3px"></div>Coperta ediției princeps a romanului</td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#EEDC82;color:#000000;">Informații generale</th></tr><tr><th style=";">Autor</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Liviu_Rebreanu" title="Liviu Rebreanu">Liviu Rebreanu</a></td></tr><tr><th style=";">Subiect</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a></td></tr><tr><th style=";">Gen</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Roman_de_r%C4%83zboi" title="Roman de război">roman de război</a>,<a href="#cite_note-Murărașu-1">[1]</a>:p. 424 roman psihologic</td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#EEDC82;color:#000000;">Ediția originală</th></tr><tr><th style=";">Titlu original</th><td colspan="1" class="" style=";"><div style="font-style:italic">Pădurea spânzuraților</div></td></tr><tr><th style=";">Limba</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Limba română">română</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Editur%C4%83" title="Editură">Editură</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Editura_Cartea_Rom%C3%A2neasc%C4%83" title="Editura Cartea Românească">Editura Cartea Românească</a> din <a href="/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București">București</a></td></tr><tr><th style=";">Țara primei apariții</th><td colspan="1" class="" style=";"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Romania.svg/23px-Flag_of_Romania.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Romania.svg/35px-Flag_of_Romania.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Romania.svg/45px-Flag_of_Romania.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /> <a href="/wiki/Regatul_Rom%C3%A2niei" title="Regatul României">Regatul României</a></td></tr><tr><th style=";">Data primei apariții</th><td colspan="1" class="" style=";">1922</td></tr><tr><th style=";">Format original</th><td colspan="1" class="" style=";">Tipăritură</td></tr><tr><th style=";">Număr de pagini</th><td colspan="1" class="" style=";">328</td></tr><tr><td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px ##EEDC82 solid; font-size: 80%; background:inherit; color:var(--color-base, #000); text-align: right;">Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15731603" class="extiw" title="d:Q15731603">date</a> / <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=0">text</a> <a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_Carte" title="Consultați documentația formatului"><img alt="Consultați documentația formatului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/18px-Gtk-dialog-info.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/24px-Gtk-dialog-info.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16573438">.mw-parser-output .infocaseta{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa);color:var(--color-base,#000)}.mw-parser-output .infobox-subbox{padding:0;border:none;margin:-3px;width:auto;min-width:100%;font-size:100%;clear:none;float:none;background-color:transparent}.mw-parser-output .infobox-3cols-child{margin:auto}.mw-parser-output .infobox .navbar{font-size:100%}body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-header,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-subheader,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-above,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-title,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-image,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-full-data,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-below{text-align:center}</style> Pădurea spânzuraților este un <a href="/wiki/Roman_de_r%C4%83zboi" title="Roman de război">roman de război</a> și de analiză psihologică scris de <a href="/wiki/Liviu_Rebreanu" title="Liviu Rebreanu">Liviu Rebreanu</a> și publicat în <a href="/wiki/1922" title="1922">1922</a> de către <a href="/wiki/Editura_Cartea_Rom%C3%A2neasc%C4%83" title="Editura Cartea Românească">Editura Cartea Românească</a> din <a href="/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București">București</a>. Romanul reia tema nuvelei anterioare „<a href="/wiki/Catastrofa_(nuvel%C4%83)" title="Catastrofa (nuvelă)">Catastrofa</a>” (1919), completând-o cu evenimente inspirate din tragedia reală a fratelui scriitorului, sublocotenentul <a href="/wiki/Emil_Rebreanu" title="Emil Rebreanu">Emil Rebreanu</a>, ce fusese condamnat la moarte și executat în mai 1917 prin spânzurare la <a href="/wiki/Ghime%C8%99,_Bac%C4%83u" title="Ghimeș, Bacău">Ghimeș</a> pentru încercarea de a traversa frontul în scopul de a se alătura <a href="/wiki/Armata_Rom%C3%A2n%C4%83" class="mw-redirect" title="Armata Română">Armatei Române</a>.<a href="#cite_note-Piru-2">[2]</a>:p. 3 Pădurea spânzuraților configurează un univers dominat de război și pândit de perspectiva morții prin spânzurare, prezentată chiar din primele scene ale romanului. Acțiunea romanului se petrece în timpul <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primului Război Mondial</a>. Romanul prezintă dilema morală a lui Apostol Bologa, un tânăr ofițer român din <a href="/wiki/Armata_Austro-Ungar%C4%83" class="mw-redirect" title="Armata Austro-Ungară">Armata Austro-Ungară</a>, ce este trimis să lupte pe Frontul Românesc împotriva conaționalilor săi.<a href="#cite_note-Moșoiu-3">[3]</a> Personaj șovăielnic, înclinat spre meditații filozofice și predispus la crize mistice, el suferă o dramă sufletească cauzată de conflictul între datoria sa de ofițer și sentimentul de apartenență la națiunea română.<a href="#cite_note-Piru-2">[2]</a>:p. 3<a href="#cite_note-Magheru-4">[4]</a>:p. 221 Asistarea la execuția ofițerului <a href="/wiki/Cehi" title="Cehi">ceh</a> Svoboda (nume simbolic ce înseamnă „libertate” în <a href="/wiki/Limba_ceh%C4%83" title="Limba cehă">limba cehă</a>)<a href="#cite_note-Magheru-4">[4]</a>:p. 220 îl face să înțeleagă nedreptatea războiului și să-și pună probleme de conștiință, care vor duce la un final tragic. Romanul a obținut „Marele premiu al romanului” acordat în 1924 de <a href="/wiki/Societatea_Scriitorilor_Rom%C3%A2ni" title="Societatea Scriitorilor Români">Societatea Scriitorilor Români</a> și a fost tradus în peste douăzeci de limbi străine.<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 168 El a stat la baza unui <a href="/wiki/P%C4%83durea_sp%C3%AEnzura%C8%9Bilor_(film)" title="Pădurea spînzuraților (film)">film omonim</a> regizat de <a href="/wiki/Liviu_Ciulei" title="Liviu Ciulei">Liviu Ciulei</a> după un scenariu scris de <a href="/wiki/Titus_Popovici" title="Titus Popovici">Titus Popovici</a>, care a avut premiera la 16 martie 1965.<a href="#cite_note-Stănculescu-6">[6]</a>:p. 112 Ecranizarea cinematografică a obținut Premiul pentru regie la <a href="/wiki/Festivalul_Interna%C8%9Bional_de_Film_de_la_Cannes" title="Festivalul Internațional de Film de la Cannes">Festivalul Internațional de Film de la Cannes</a> (1965).<a href="#cite_note-Căliman-7">[7]</a>:p. 182 <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Rezumat">Rezumat</h2>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Rezumat" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Rezumat">modificare sursă</a>]</div> <div style="margin: 0 0 0.7em 2em; border: 1px solid #e7e7e7; border-width: 1px 0; text-align:left; font-size:95%; background: transparent; color:inherit; padding:1px 4px; display: table;" class="noprint"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Information_icon.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/Information_icon.svg/15px-Information_icon.svg.png" decoding="async" width="15" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/Information_icon.svg/23px-Information_icon.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/Information_icon.svg/30px-Information_icon.svg.png 2x" data-file-width="620" data-file-height="620" /></a> <a href="/wiki/Wikipedia:Avertisment_sinopsis" title="Wikipedia:Avertisment sinopsis">Atenție</a>: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.</div> Apostol Bologa, fiul unui avocat român semnatar al <a href="/wiki/Memorandul_Transilvaniei" class="mw-redirect" title="Memorandul Transilvaniei">Memorandului</a> (1892), originar din satul <a href="/wiki/Parva,_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83ud" title="Parva, Bistrița-Năsăud">Parva</a> din apropiere de <a href="/wiki/N%C4%83s%C4%83ud" title="Năsăud">Năsăud</a>, dobândește în familie o educație religioasă, dar își pierde credința în <a href="/wiki/Dumnezeu" title="Dumnezeu">Dumnezeu</a> după moartea tatălui său. Deși era student la Facultatea de Filozofie a <a href="/wiki/Universitatea_din_Budapesta" class="mw-redirect" title="Universitatea din Budapesta">Universității din Budapesta</a> și nici nu urmase stagiul militar deoarece era fiu de văduvă, el se înrolează în <a href="/wiki/Armata_Austro-Ungar%C4%83" class="mw-redirect" title="Armata Austro-Ungară">Armata Austro-Ungară</a> la începutul <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primului Război Mondial</a><a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:Cap. I.2 atât din ambiția juvenilă de a-și dovedi vitejia în fața logodnicei sale, Marta Domșa, ce era fermecată de uniformele militare ale ofițerilor unguri,<a href="#cite_note-Crohmălniceanu-9">[9]</a>:p. 288 cât și dintr-o suprastructură socială pe care o dobândise în școlile ungurești.<a href="#cite_note-Streinu-10">[10]</a>:p. 379 După ce urmează cursurile școlii de artilerie, este trimis pe front. Luptă vitejește pe fronturile din <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> și <a href="/wiki/Gali%C8%9Bia" title="Galiția">Galiția</a> și este rănit de două ori în următorii doi ani, fiind înaintat la gradul de locotenent și decorat de trei ori.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:Cap. I.2 <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Romania-WW1-3.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Romania-WW1-3.jpg/220px-Romania-WW1-3.jpg" decoding="async" width="220" height="188" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Romania-WW1-3.jpg/330px-Romania-WW1-3.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Romania-WW1-3.jpg/440px-Romania-WW1-3.jpg 2x" data-file-width="1018" data-file-height="868" /></a><figcaption>Frontul Românesc în 1916–1917. Bologa a fost repartizat în zona <a href="/wiki/Pasul_Ghime%C8%99-Palanca" title="Pasul Ghimeș-Palanca">pasului Ghimeș-Palanca</a> și a încercat să treacă de la vest la est.</figcaption></figure> Războiul devine concepția lui de viață,<a href="#cite_note-11">[11]</a> iar tânărul locotenent se simte un om al datoriei. Este cooptat în tribunalul militar care-l osândește la moarte pe ofițerul ceh Svoboda, surprins în timpul unei tentative de <a href="/wiki/Dezertare" title="Dezertare">dezertare</a> pe frontul din <a href="/wiki/Gali%C8%9Bia" title="Galiția">Galiția</a>.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:Cap. I.1<a href="#cite_note-Streinu-10">[10]</a>:p. 379 Siguranța morală cu privire la vinovăția cehului este zdruncinată de o discuție de la popotă în care află motivele încercării de dezertare și de evocarea ulterioară de către căpitanul Klapka a unei păduri pline cu oameni spânzurați în urma unor acuzații de <a href="/wiki/Tr%C4%83dare" title="Trădare">trădare</a>.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:Cap. I.4–5 Bologa începe să aibă mustrări de conștiință.<a href="#cite_note-Streinu-10">[10]</a>:p. 379 Aflând că <a href="/wiki/Divizie" title="Divizie">divizia</a> sa va fi mutată pe frontul românesc, el trece printr-o criză psihologică și distruge un reflector rusesc cu speranța că-l va îndupleca pe generalul Karg să rămână pe frontul galițian sau să fie trimis pe <a href="/wiki/Campania_italian%C4%83_(Primul_R%C4%83zboi_Mondial)" class="mw-redirect" title="Campania italiană (Primul Război Mondial)">frontul italian</a>.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:Cap. I.7–8 Nu reușește să-l convingă pe general și se hotărăște să dezerteze chiar în acea noapte, dar este grav rănit în urma unui atac neașteptat al rușilor.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:Cap. I.9–11 După cinci luni de spitalizare, Bologa pleacă pe frontul din <a href="/wiki/Carpa%C8%9Bii_Orientali" title="Carpații Orientali">Carpații Orientali</a>, iar generalul Karg dispune mutarea sa la coloana de muniții ce se afla în satul <a href="/wiki/Lunca_de_Jos,_Harghita" title="Lunca de Jos, Harghita">Lunca</a>, cu o populație mixtă româno-maghiară.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:Cap. II.1, 2, 4 Intenționează să treacă frontiera pentru a se alătura oștirii române, dar cade la pat din cauza epuizării, fiind îngrijit cu devotament de țărăncuța unguroaică Ilona, fiica gazdei sale, groparul Paul Vidor.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:Cap. II.5–6 În cele din urmă, obține un concediu medical de o lună și se întoarce la Parva. Rupe logodna cu Marta, pe care o surprinde conversând încântată în <a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">ungurește</a> cu un ofițer de <a href="/wiki/Honvezi" class="mw-redirect" title="Honvezi">honvezi</a>, ce îi făcea curte, dându-și seama de frivolitatea și de necredința fetei și de faptul că a plecat la război doar pentru a-i îndeplini ei un capriciu.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:Cap. II.7 Pentru a‑și salva reputația, Marta susține că ruperea logodnei se datorează faptului că a vorbit ungurește cu ofițerul de honvezi, iar această variantă este răspândită în sat.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:Cap. II.8 Notarul Alexandru Pălăgieșu, fostul său prieten și un supus loial al <a href="/wiki/Austro-Ungaria" title="Austro-Ungaria">statului dualist</a>, îl acuză de crearea unei tulburări antinaționale și este izgonit cu brutalitate din casa familiei Bologa.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:Cap. II.9 În zilele următoare, Apostol își regăsește credința în Dumnezeu și bucuria de a trăi.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:Cap. II.10 Concediul îi este suspendat cu trei zile înainte de termen din cauza unui denunț al lui Pălăgieșu, iar ofițerul se întoarce pe front, plin de credință și de iubire.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:Cap. II.11 <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Gyimesb%C3%BCkk.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/52/Gyimesb%C3%BCkk.jpg/220px-Gyimesb%C3%BCkk.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/52/Gyimesb%C3%BCkk.jpg/330px-Gyimesb%C3%BCkk.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/52/Gyimesb%C3%BCkk.jpg/440px-Gyimesb%C3%BCkk.jpg 2x" data-file-width="2135" data-file-height="1603" /></a><figcaption>Satul <a href="/wiki/F%C4%83get,_Bac%C4%83u" title="Făget, Bacău">Făget</a>, aflat în acea perioadă în apropierea frontierei dintre Austro-Ungaria și România.</figcaption></figure> Revenit la Lunca, Apostol Bologa se logodește cu Ilona, dându-și seama că o iubește.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:Cap. III.1, 6 Deoarece este folosit la munca de cancelarie, el consideră că situația sa este încă acceptabilă.<a href="#cite_note-Crohmălniceanu-9">[9]</a>:p. 289 În zilele de dinaintea <a href="/wiki/Pa%C8%99te" class="mw-redirect" title="Paște">Paștelui</a>, mai mulți ostași români din Armata Austro-Ungară încep <a href="/wiki/Dezertare" title="Dezertare">să dezerteze</a>, iar comandanții militari dispun arestarea și spânzurarea țăranilor surprinși în apropierea frontului, acuzându-i pe nedrept de <a href="/wiki/Spionaj" title="Spionaj">spionaj</a>.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:Cap. III.7 Bologa este chemat într-o seară la sediul comandamentului de divizie din <a href="/wiki/F%C4%83get,_Bac%C4%83u" title="Făget, Bacău">Făget</a> și numit de generalul Karg în juriul Curții Marțiale care urma să judece a doua zi 12 țărani români, învinuiți de fraternizare cu inamicul.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:Cap. III.8–9 Refuzând să devină complice la condamnarea unor oameni nevinovați, el se hotărăște să traverseze liniile frontului pentru a ajunge la români, dar se rătăcește și este prins de o patrulă condusă de locotenentul maghiar Varga, vechiul său amic.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:Cap. III.10–11 Cu ocazia percheziției se găsește asupra sa o hartă cu pozițiile trupelor, iar pretorul militar îl acuză de <a href="/wiki/Dezertare" title="Dezertare">dezertare</a> la inamic și <a href="/wiki/Tr%C4%83dare" title="Trădare">trădare</a>.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:Cap. IV.1, 3 Bologa refuză cu încăpățânare să se apere în fața Tribunalului Militar, în ciuda insistențelor căpitanului Klapka, și este condamnat la degradare militară și moarte prin <a href="/wiki/Sp%C3%A2nzurare" title="Spânzurare">spânzurare</a>.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:Cap. IV.6 El își simte sufletul împăcat, în timp ce inima îi este inundată de iubirea care „îmbrățișează deopotrivă pe oameni și pe Dumnezeu, viața și moartea. (...) Cine n-o simte nu trăiește aievea; cine o simte trăiește în eternitate... Cu iubirea în suflet poți trece pragul morții, căci ea stăpânește și dincolo, pretutindeni, în toate lumile existente și inexistente...”.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 221 Moare în zorii zilei, detașat de lumea pământească, „cu ochii însetați de lumina răsăritului” și cu privirile îndreptate „spre strălucirea cerească”.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:Cap. IV.8 <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Structură">Structură</h2>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Structură" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Structură">modificare sursă</a>]</div> Romanul Pădurea spânzuraților este împărțit în patru părți (denumite de autor cărți), cu un total de 41 de capitole numerotate cu cifre romane și fără titluri. Gruparea cărților și capitolelor este realizată astfel:<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:pp. 7, 79, 144, 201, 303 <ul><li>Cartea întâi – cu 11 capitole;</li> <li>Cartea a doua – cu 11 capitole;</li> <li>Cartea a treia – cu 11 capitole;</li> <li>Cartea a patra – cu 8 capitole.</li></ul> Fiecare dintre cele patru părți conține, potrivit caietului de creație, câte o idee dominantă și anume:<a href="#cite_note-Dumitrescu-12">[12]</a> <ul><li>„Partea întâi – Datoria.</li> <li>Partea a doua – Datoria dincolo de hotare. Dragostea de neam. [...] Ura lui moare și în locul ei naște iubirea pentru cei de un sânge cu dânsul. [...]</li> <li>Partea a treia – iubirea pentru toți oamenii. Iubirea lui cuprinde pe tot ce e om în lume.</li> <li>Partea a patra – Iubirea morții. Nu-i bună alcătuirea aceasta care ucide pe om mai rău ca însăși natura, care pune civilizația în slujba măcelului omenesc.”</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Personaje">Personaje</h2>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Personaje" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Personaje">modificare sursă</a>]</div> <ul><li>Apostol Bologa — locotenent <a href="/wiki/Rom%C3%A2ni" title="Români">român</a>, originar din <a href="/wiki/Parva,_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83ud" title="Parva, Bistrița-Năsăud">Parva</a>. Este fiul avocatului Iosif Bologa (urmaș al unui fruntaș din <a href="/wiki/R%C4%83scoala_lui_Horea,_Clo%C8%99ca_%C8%99i_Cri%C8%99an" title="Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan">Răscoala lui Horea</a> ce fusese tras pe roată și care a fost condamnat în procesul <a href="/wiki/Memorandul_Transilvaniei" class="mw-redirect" title="Memorandul Transilvaniei">Memorandului</a> și a făcut doi ani de închisoare) și al Mariei Hogea (fiică de medic, urmaș al unui subprefect din vremea <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83_din_1848" title="Revoluția Română din 1848">revoluției lui Avram Iancu</a>). A urmat studiile primare în satul natal, gimnaziul la <a href="/wiki/N%C4%83s%C4%83ud" title="Năsăud">Năsăud</a>, devenind apoi student la Facultatea de Filozofie a <a href="/wiki/Universitatea_din_Budapesta" class="mw-redirect" title="Universitatea din Budapesta">Universității din Budapesta</a>. După începerea <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">războiului</a>, se înrolează în armată din ambiția juvenilă de a-și demonstra vitejia în fața logodnicei sale, Marta Domșa. Este avansat ofițer de artilerie și luptă pe fronturile din <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> și <a href="/wiki/Gali%C8%9Bia" title="Galiția">Galiția</a>, fiind rănit de două ori și decorat de trei ori.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 33</li> <li>Otto Klapka — căpitan <a href="/wiki/Cehi" title="Cehi">ceh</a>, originar din <a href="/wiki/Znaim" class="mw-redirect" title="Znaim">Znaim</a>, în vârstă de aproape 35 de ani.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 9 A urmat școala de ofițeri, dar nu i-a plăcut viața militară, așa că a urmat apoi Facultatea de Drept și a profesat ca avocat. S-a căsătorit cu fata unui profesor și are cinci copii. Intenționează să dezerteze de pe frontul italian, împreună cu alți trei ofițeri cehi, dar renunță dintr-o lașitate<a href="#cite_note-Crohmălniceanu-9">[9]</a>:p. 289 pe care și-o recunoaște ulterior („Mă înăbușe lașitatea, Bologa!”).<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 48 Este transferat pe frontul din Galiția și numit în postul de comandant al divizionului al doilea din Regimentul 50 Artilerie, din care face parte și Apostol Bologa. Este descris de autor ca mijlociu ca statură și cu puțină barbă, „care-i dădea o înfățișare de milițian sedentar”.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 9</li> <li>Varga — locotenent de <a href="/wiki/Husari" class="mw-redirect" title="Husari">husari</a>, ofițer activ de <a href="/wiki/Maghiari" title="Maghiari">etnie maghiară</a>, nepotul profesorului de filozofie de la Budapesta. Este tânăr și îngâmfat și are ambiția să fie socotit un mare cunoscător de cai. Bologa îl considera „gol și fudul”, dar cu „un suflet deschis și leal”.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 38</li> <li>Gross — locotenent <a href="/wiki/Evrei" title="Evrei">evreu</a>, inginer la o fabrică de mașini din <a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a>. Este adept al <a href="/wiki/Socialism" title="Socialism">ideologiei socialiste</a> și al teoriei revoluției mondiale. Comandă o companie de pionieri. Autorul îl descrie ca fiind „uscățiv, slăbit, cu barbișon retezat și cu ochii mici, negri, fulgerători (...). Vorbind, se aprindea repede, iar vocea lui aspră, neplăcută, devenea mlădioasă și cuceritoare”.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 38</li> <li>Cervenco — căpitan <a href="/wiki/Ruteni" title="Ruteni">rutean</a>, profesor la un liceu din <a href="/wiki/Ivano-Frankivsk" title="Ivano-Frankivsk">Stanislau</a>. Refuză să poarte armă din considerente religioase și afirmă că „mai bine și-ar tăia mâinile decât să tragă asupra unor bieți oameni ca și dânsul”. Este descris de autor ca un „om voinic, spătos, cu o barbă cafenie care-i acoperea aproape tot pieptul și cu niște ochi în care plângea veșnic o suferință tainică”.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 37</li> <li>Meyer — medic militar <a href="/wiki/Germani" title="Germani">german</a>, permanent ursuz din cauza faptului că suferă de <a href="/wiki/Insomnie" title="Insomnie">insomnie</a>.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 42 Insistă pe lângă general ca Bologa să primească o lună de concediu de convalescență.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 115</li> <li>Petre — ordonanța lui Apostol Bologa. Este un țăran din Parva, în vârstă de peste treizeci de ani, „înalt, spătos, cu mâinile ca niște lopeți, cu obrajii osoși și cu ochii nespus de blânzi, în care pâlpâia evlavie și resemnare”.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 51 Are cinci copii. Îi fusese recomandat lui Apostol de mama sa și îl slujea pe ofițer „cu o credință de câine, fericit că l-a scos din foc”.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 51</li> <li>generalul Karg — comandantul <a href="/wiki/Divizie" title="Divizie">diviziei</a>. Este descris de autor ca un „om scurt și gros, cu fața urâtă și aspră, mohorâtă de mustăți burzuluite, sfredelită de niște ochi rotunzi, ale căror priviri, țâșnind de sub sprâncene foarte late și veșnic încruntate, păreau două pumnale veninoase”.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 67 Manifestă un comportament intransigent și brutal în relațiile cu subordonații săi.<a href="#cite_note-Magheru-4">[4]</a>:p. 221</li> <li>Paul Vidor — țăran maghiar din <a href="/wiki/Lunca_de_Jos,_Harghita" title="Lunca de Jos, Harghita">Lunca</a>, de meserie tâmplar. Are un lot mare de pământ și lucrează de 11 ani, de când a rămas văduv, ca gropar.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 98 A fost pus primar de către autoritățile militare române.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 99 Are doi copii: un băiat ce a murit pe frontul rusesc și o fată.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 98</li> <li>Ilona — fiica groparului Vidor, în vârstă de 18 ani.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 95 Cunoaște un pic de românește.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 97 Îl îngrijește cu devotament, timp de două săptămâni, pe Bologa, în perioada bolii acestuia.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:pp. 114–115</li> <li>Constantin Boteanu — preot român din Lunca, prieten din copilărie al lui Apostol Bologa.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 93 Este cu trei-patru ani mai mare decât Bologa.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 25 A fost ridicat de autoritățile maghiare înainte de intrarea oștilor române în sat și deportat în apropiere de <a href="/wiki/Debre%C8%9Bin" title="Debrețin">Dobrițin</a>, reușind să se întoarcă după câteva luni.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 93 Se teme să vorbească românește<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 93 și refuză să-l ajute pe Bologa de frica autorităților.<a href="#cite_note-Crohmălniceanu-9">[9]</a>:p. 290<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 109</li> <li>Maria Bologa — fiica medicului Hogea din Parva, urmaș al unui subprefect din vremea <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83_din_1848" title="Revoluția Română din 1848">revoluției lui Avram Iancu</a>,<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 21 soția lui Iosif Bologa și mama lui Apostol Bologa. A crescut în internatul de fete de la <a href="/wiki/Sibiu" title="Sibiu">Sibiu</a><a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 21 și are o profundă credință religioasă pe care încearcă să i-o transmită fiului ei.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 22 Se opune logodnei lui Apostol cu Marta Domșa<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 30 și înrolării acestuia în armată.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 31</li> <li>protopopul Groza — preot bătrân și văduv din Parva, care i-a cununat pe părinții lui Apostol Bologa și a fost unul dintre sfătuitorii familiei. A predicat de la amvon ca sătenii să nu-și lepede limba strămoșească și nici credința în Dumnezeu, fiind denunțat autorităților de notarul Pălăgieșu și trimis într-o închisoare din Ungaria, în ciuda faptului că avea vârsta de 80 de ani.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 34</li> <li>Domșa — avocat din Parva, după moartea lui Iosif Bologa. S-a îmbogățit în câțiva ani și încearcă să-și logodească singura fiică cu Apostol Bologa, căruia îi prevede un viitor strălucit.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 29</li> <li>Marta Domșa — fiica avocatului Domșa, „o fetiță de vreo șaptesprezece ani, drăgălașă și isteață cum nu s-a mai pomenit pe valea Someșului, și care, pe deasupra, avea o zestre boierească”.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 30 Este cochetă și ușuratică<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 30 și, după ce se logodește cu Apostol, îl împinge să se înroleze în armată.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 32<a href="#cite_note-Streinu-10">[10]</a>:p. 379</li> <li>Alexandru Pălăgieșu — notarul din Parva, prieten din copilărie al lui Apostol Bologa. Este cu trei ani mai mare decât Bologa<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 25 și un susținător vajnic al autorității statului.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 29 Se comportă ca un renegat: îl denunță pe bătrânul protopop Groza ca inamic al statului și afirmă că nu-i va permite nici tatălui său să tulbure liniștea cetățenilor.<a href="#cite_note-Crohmălniceanu-9">[9]</a>:p. 289</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Scriere_și_publicare">Scriere și publicare</h2>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Scriere și publicare" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Scriere și publicare">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Ideea_romanului">Ideea romanului</h3>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Ideea romanului" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Ideea romanului">modificare sursă</a>]</div> Contradicțiile naționale din <a href="/wiki/Austro-Ungaria" title="Austro-Ungaria">Austro-Ungaria</a> au răscolit puternic conștiința lui Liviu Rebreanu în anii <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primului Război Mondial</a>. Scriitorul rămăsese în zona ocupată a României, fiind arestat de autoritățile germane ca dezertor din <a href="/wiki/Armata_Austro-Ungar%C4%83" class="mw-redirect" title="Armata Austro-Ungară">Armata Austro-Ungară</a> și nevoit să se ascundă după ce reușise să evadeze. A reușit să ajungă în final în Moldova, unde a fost întâmpinat cu suspiciune. Peripețiile sale au fost descrise în nuvela „Calvarul” (1919), al cărei personaj principal, poetul și gazetarul ardelean Remus Lunceanu, „cu părul alb, ca oaia”, este de fapt autorul.<a href="#cite_note-Crohmălniceanu-9">[9]</a>:p. 286 El a mai scris și alte nuvele axate pe tema războiului: „<a href="/wiki/Hora_mor%C8%9Bii" class="mw-redirect" title="Hora morții">Hora morții</a>” (1916), „<a href="/wiki/I%C8%9Bic_%C8%98trul,_dezertor" title="Ițic Ștrul, dezertor">Ițic Ștrul, dezertor</a>” (1919) și „<a href="/wiki/Catastrofa_(nuvel%C4%83)" title="Catastrofa (nuvelă)">Catastrofa</a>” (1919).<a href="#cite_note-13">[13]</a> Ideea scrierii acestui roman datează de la sfârșitul anului 1918, când un prieten i-a arătat lui Liviu Rebreanu o fotografie ce reprezenta o pădure plină cu <a href="/wiki/Cehi" title="Cehi">cehi</a> spânzurați în spatele frontului austriac din <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>.<a href="#cite_note-Mărturisiri-14">[14]</a> Militarii cehi spânzurați făceau parte din <a href="/wiki/Armata_Austro-Ungar%C4%83" class="mw-redirect" title="Armata Austro-Ungară">Armata Austro-Ungară</a> și refuzaseră să lupte pe frontul din <a href="/wiki/Boemia" title="Boemia">Boemia</a>,<a href="#cite_note-Fanny-15">[15]</a>:pp. 136–137 fiind considerați „trădători de patrie” (Landesverräter).<a href="#cite_note-Aderca-16">[16]</a> Prietenul său urma să o prezinte ca document fotografic în dosarele delegației române la <a href="/wiki/Conferin%C8%9Ba_de_Pace_de_la_Paris_din_1919" title="Conferința de Pace de la Paris din 1919">Conferința de Pace de la Paris</a> pentru a demonstra cum au fost tratați cehoslovacii de către conducătorii monarhiei austro-ungare. „Fotografia m-a impresionat puternic și m-a urmărit multă vreme. Auzisem că execuții similare ar fi suferit și mulți români. Mi se povestise că chiar la Bistrița, deci în țara mea, au fost spânzurați mai mulți preoți și țărani români bucovineni”, a mărturisit scriitorul.<a href="#cite_note-Mărturisiri-14">[14]</a> Rebreanu tocmai terminase de scris nuvela „<a href="/wiki/Catastrofa_(nuvel%C4%83)" title="Catastrofa (nuvelă)">Catastrofa</a>”, în care ofițerul ardelean de origine română David Pop era silit să lupte împotriva armatelor românești, fiind măcinat de sentimentul vinei.<a href="#cite_note-Crohmălniceanu-9">[9]</a>:p. 287 Impresionat de fotografia pe care tocmai o văzuse, scriitorul a hotărât să reia frământările sufletești ale eroului nuvelei într-un roman intitulat Pădurea spânzuraților.<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:pp. 169–170 Ideea creativă a autorului era următoarea: „voi face o asemenea pădure cu spânzurați în <a href="/wiki/Bucovina" title="Bucovina">Bucovina</a>, unde oamenii executați vor fi toți români. Eroul meu, văzând atâția români uciși de către înșiși conducătorii patriei pentru care luptă și-și primejduiește viața, se revoltă și sfârșește în ștreang, în aceeași pădure, după ce zadarnic a încercat să treacă dincolo, la români”.<a href="#cite_note-Mărturisiri-14">[14]</a> Personajul principal urma să poarte numele Virgil Bologa<a href="#cite_note-Fanny-15">[15]</a>:pp. 136–137 și să fie student în filozofie și locotenent de artilerie.<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 175 Generalul care urma să-l condamne la moarte purta numele Kandl.<a href="#cite_note-Fanny-15">[15]</a>:pp. 142–143 Numele de familie al personajului principal a fost luat de scriitor dintr-o listă lungă de nume românești sonore, pe care o alcătuise mai demult, după cum i-a mărturisit mai târziu medicului și publicistului <a href="/wiki/Valeriu_Bologa" title="Valeriu Bologa">Valeriu Bologa</a>, și provenea de la <a href="/wiki/Iacob_Bologa" title="Iacob Bologa">Iacob Bologa</a> (1817–1888), personalitate din trecutul cultural al Transilvaniei care a îndeplinit funcția de președinte al <a href="/wiki/Asocia%C8%9Bia_Transilvan%C4%83_pentru_Literatura_Rom%C3%A2n%C4%83_%C8%99i_Cultura_Poporului_Rom%C3%A2n" title="Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român">ASTREI</a> (1875–1877).<a href="#cite_note-17">[17]</a><a href="#cite_note-Bologa136-18">[18]</a> Rebreanu lucra în acea perioadă la transcrierea pentru tipar a romanului <a href="/wiki/Ion_(roman)" title="Ion (roman)">Ion</a>, așa că a amânat scrierea noului roman, deși subiectul respectiv îl preocupa constant. Concepe proiectul unei nuvele cu titluri provizorii, „Moartea” sau „Pasiunea morții”, ce urma să aibă 70 de pagini: „Ofițerul în armata austriacă; român. Patru ani se bate. Nu mai poate. Trebuie să plece la cei din față unde-i dreptatea lui. Condamnat la moarte, nu scoate nicio vorbă. Când să tragă deschide gura. Nimic. Vrea moartea” (Caiete, p. 35).<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 172 Personajul principal urma să poarte numele Virgil Bologa, ce va fi păstrat timp de câteva luni în proiecte; el avea în această versiune un frate peste munți și o ordonanță sârbă și era originar din <a href="/wiki/Maieru,_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83ud" title="Maieru, Bistrița-Năsăud">Maieru</a>. Acțiunea nuvelei era întinsă pe o perioadă mai scurtă de timp și se petrecea exclusiv pe frontul românesc. Ca un semn de încredere pentru faptul că timp de trei ani își făcuse datoria cu cinste, ofițerul român este cooptat de superiorii săi în curtea marțială care urma să-i judece pe trădători. Confruntarea cu propria sa conștiință îl determină să încerce să treacă la români, dar va fi prins, judecat și spânzurat.<a href="#cite_note-19">[19]</a> Ulterior, scriitorul se răzgândește și decide să scrie un roman.<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 172 <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Documentarea_cu_privire_la_moartea_lui_Emil_Rebreanu">Documentarea cu privire la moartea lui Emil Rebreanu</h3>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Documentarea cu privire la moartea lui Emil Rebreanu" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Documentarea cu privire la moartea lui Emil Rebreanu">modificare sursă</a>]</div> Câteva luni mai târziu, în primăvara anului 1919, Liviu Rebreanu a aflat de la un prieten din copilărie (învățătorul <a href="/wiki/Dariu_Pop" title="Dariu Pop">Dariu Pop</a>,<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:pp. 182, 517 ce fusese ofițer în rezervă în Armata Austro-Ungară)<a href="#cite_note-Fanny-15">[15]</a>:pp. 136–137 că fratele său mai mic, <a href="/wiki/Emil_Rebreanu" title="Emil Rebreanu">Emil</a> (1891–1917), care lupta ca ofițer artilerist în Armata Austro-Ungară și fusese adus pe frontul românesc pentru a lupta împotriva românilor, a încercat să treacă la români, dar a fost prins, condamnat și executat încă din mai 1917. Nu se cunoștea locul execuției și nici alte amănunte, familia Rebreanu crezând până atunci că Emil ar fi fost prizonier undeva prin <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>.<a href="#cite_note-Mărturisiri-14">[14]</a> Vestea a zguduit profund sufletul scriitorului, după cum își amintea soția sa, <a href="/wiki/Fanny_Rebreanu" title="Fanny Rebreanu">Fanny</a>,<a href="#cite_note-Fanny-15">[15]</a>:pp. 136–137 iar acesta și-a reproșat că l-a putut ajuta pe fratele său să ajungă la <a href="/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București">București</a>. Un alt frate, Virgil (1897–1917), care se înrolase ca voluntar pentru a încerca să fugă în <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>, unde să urmeze studii de pictură, fusese rănit în 1916 și trimis în prima linie pe frontul rusesc, deși nu era refăcut complet. Acolo a fost rănit de explozia unui obuz în martie 1917 și a suferit o paralizie progresivă, murind după două luni de suferință într-un spital din <a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a>, la 16 mai 1917, deci la două zile după executarea lui Emil.<a href="#cite_note-Ilderim-20">[20]</a> Potrivit lui <a href="/wiki/Stancu_Ilin" title="Stancu Ilin">Stancu Ilin</a>, prima pagină a romanului a fost scrisă încă din 20 februarie 1919.<a href="#cite_note-21">[21]</a> Scrierea romanului este amânată, fiind reluată peste trei luni (în perioada 2–13 mai 1919).<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 166 Nuvela „<a href="/wiki/Catastrofa_(nuvel%C4%83)" title="Catastrofa (nuvelă)">Catastrofa</a>” apăruse în aprilie 1919 în magazinul ilustrat Lectura pentru toți. Prima variantă a fost scrisă anevoios în perioada 2 mai 1919 – 29 august 1919 și conținea 21 de file, fiind completată cu alte opt pagini după vizita autorului la Beclean. Ea se suprapune cu capitolele 7, 8, 9 și 10 din Cartea întâi a romanului și cuprinde refuzul ofițerului de a lupta contra românilor, gândul dezertării, spargerea reflectorului, decorarea, discuția cu comandantul diviziei pentru a obține mutarea pe un alt front și discuția dintre Bologa și Klapka, în care căpitanul ceh încearcă să-l convingă inutil pe Bologa să renunțe la intenția de a dezerta. Analiza psihologică lipsea din această variantă, ca și ezitările personajului între simțul datoriei și conștiința sa națională, în timp ce puține personaje erau abia schițate: căpitanul Klapka, ordonanța Ionică (ulterior Petre) și generalul Kandl (ulterior Karg).<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 187 Fără îndoială că dificultățile întâmpinate în descrierea războiului și a câmpului de luptă se datorau și faptului că autorul nu participase la război nici măcar ca observator. Rebreanu consemnează în Jurnal I, p. 358, că descrierea atmosferei frontului a fost făcută pornind de la reportajele de război publicate în ziarele austriece: „… scenele de război și descrierile câmpului de luptă din Pădurea spânzuraților, atât de profunde, sunt făcute fără ca autorul să fi participat, el n-a văzut niciodată nici măcar o <a href="/wiki/Tran%C8%99ee" title="Tranșee">tranșee</a>, sau o rețea de <a href="/wiki/S%C3%A2rm%C4%83_ghimpat%C4%83" title="Sârmă ghimpată">sârmă ghimpată</a>. Decorul și atmosfera admirabil redate sunt sugerate de reportagiile de război ale timpului, apărute în presa austriacă”.<a href="#cite_note-22">[22]</a> Scriitorul își vizitează apoi familia la <a href="/wiki/Beclean" title="Beclean">Beclean</a>, citind scrisorile rămase de la Emil, după care, potrivit lui Tiberiu Rebreanu, ar fi realizat o documentare riguroasă în <a href="/wiki/Nu%C8%99fal%C4%83u,_S%C4%83laj" title="Nușfalău, Sălaj">Nușfalău</a>, <a href="/wiki/N%C4%83s%C4%83ud" title="Năsăud">Năsăud</a>, <a href="/wiki/Ilva_Mare,_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83ud" title="Ilva Mare, Bistrița-Năsăud">Ilva Mare</a>, <a href="/wiki/Ilva_Mic%C4%83,_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83ud" title="Ilva Mică, Bistrița-Năsăud">Ilva Mică</a> și <a href="/wiki/Bistri%C8%9Ba" title="Bistrița">Bistrița</a> „unde urmele se opresc”. El obține actul de acuzare și sentința de condamnare de la fratele său, Iulius, putând încadra în timp sfârșitul lui Emil. Informațiile reale l-au ajutat să cristalizeze partea finală a romanului, încorporând și suferințele lui Emil.<a href="#cite_note-sara-23">[23]</a> Numele comandantului diviziei este modificat acum din cel de Kandl în cel de Karg, așa cum se numea generalul ce semnase sentința de condamnare a lui Emil Rebreanu.<a href="#cite_note-Fanny-15">[15]</a>:pp. 142–143 Puia Florica Rebreanu, fiica autorului, afirmă că un popas „de câteva ceasuri”, la Beclean, l-ar fi determinat pe scriitor să-l separe pe eroul cărții de persoana reală a fratelui său, Emil. Ficțiunea începe să domine, iar personajul principal va primi numele Apostol Bologa.<a href="#cite_note-24">[24]</a> După ce a terminat transcrierea romanului Ion, Rebreanu începuse de vreo patru ori să scrie Pădurea spânzuraților, redactând de fiecare dată între 30 și 50 de pagini. Nu-și găsea ritmul și nu putea să-și imagineze atmosfera frontului. În unele nopți, i se părea că aude unele bătăi ușoare în fereastră, fără să găsească pe nimeni: „Mă înverșunam în fiecare noapte și lucrul era în zadar. În schimb, în vreme ce scriam, în liniștea apăsată, am început să percep niște bătăi ușoare în fereastra mea, delicate ca ale unor degete imateriale. Deschideam, cercetam întunericul. Nu era nimeni și nimic... Când însă bătăile acestea misterioase s-au repetat nopți de-a rândul, insistent – fiindcă sunt, repet, credincios și superstițios – mi-am zis că nu poate fi decât sufletul fratelui meu, care cere îngrijirea creștinească ce nu i-a fost desigur acordată”.<a href="#cite_note-Mărturisiri-14">[14]</a> Soția sa nu credea în prezența supranaturală a spiritului fratelui său, dar pentru a risipi tulburarea scriitorului i-a sugerat să plece împreună pentru a cerceta locurile unde și-a trăit Emil ultimele zile și a afla ce s-a petrecut atunci. Convins, scriitorul a plecat la 20 mai 1920 într-o călătorie de documentare la <a href="/wiki/Ghime%C8%99,_Bac%C4%83u" title="Ghimeș, Bacău">Ghimeș</a>.<a href="#cite_note-Fanny-15">[15]</a>:pp. 142–143 A vizitat ultima locuință a lui Emil Rebreanu de la <a href="/wiki/F%C4%83get,_Bac%C4%83u" title="Făget, Bacău">Făget</a> și casa primarului de pe vremuri unde avusese loc judecarea sa, a vorbit cu preotul român care-i fusese prieten și căruia nu i s-a permis să asiste la execuție și cu o fată de țăran sprintenă și frumușică, care păstra câteva scrisori de la el, a primit de la primar șapca fără cozoroc a ofițerului. Cu ajutorul groparului din sat, el a descoperit mormântul lui Emil Rebreanu într-o livadă de la marginea fostei frontiere.<a href="#cite_note-Mărturisiri-14">[14]</a> La 2 octombrie 1921, Liviu Rebreanu a fost prezent la exhumarea rămășițelor pământești ale fratelui său și reînhumarea lor pe pământul fostului <a href="/wiki/Vechiul_Regat" title="Vechiul Regat">Vechi Regat Român</a>, peste pârâul care fusese graniță (de la Ghimeș la Palanca), așa cum fusese ultima sa dorință.<a href="#cite_note-25">[25]</a> Reînhumarea a avut loc într-un cadru oficial, cu concursul societății „Mormintele eroilor căzuți în război”.<a href="#cite_note-Ilderim-20">[20]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Reluarea_lucrului_la_roman">Reluarea lucrului la roman</h3>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Reluarea lucrului la roman" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Reluarea lucrului la roman">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Prime%C5%9Fte,_Doamne,_sufletul_robului_t%C4%83u_Apostol%E2%80%A6.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/78/Prime%C5%9Fte%2C_Doamne%2C_sufletul_robului_t%C4%83u_Apostol%E2%80%A6.jpg/220px-Prime%C5%9Fte%2C_Doamne%2C_sufletul_robului_t%C4%83u_Apostol%E2%80%A6.jpg" decoding="async" width="220" height="71" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/78/Prime%C5%9Fte%2C_Doamne%2C_sufletul_robului_t%C4%83u_Apostol%E2%80%A6.jpg/330px-Prime%C5%9Fte%2C_Doamne%2C_sufletul_robului_t%C4%83u_Apostol%E2%80%A6.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/78/Prime%C5%9Fte%2C_Doamne%2C_sufletul_robului_t%C4%83u_Apostol%E2%80%A6.jpg/440px-Prime%C5%9Fte%2C_Doamne%2C_sufletul_robului_t%C4%83u_Apostol%E2%80%A6.jpg 2x" data-file-width="1949" data-file-height="628" /></a><figcaption>Partea finală a manuscrisului, semnat de autor.</figcaption></figure> Reîntors la București, Liviu Rebreanu a reluat lucrul la roman, fără a mai fi deranjat de bătăile în geam,<a href="#cite_note-Mărturisiri-14">[14]</a> și a găsit un început care l-a mulțumit. În timpul scrierii s-a îmbolnăvit din cauza unui flegmon în gât. O ultimă experiență i-a fost furnizată în clipele de suferință, când se aflau alături de el soția sa și dramaturgul <a href="/wiki/Mihail_Sorbul" title="Mihail Sorbul">Mihail Sorbul</a>. În timp ce ațipise, scriitorul a gemut groaznic și a simțit o stare de sufocare pe care a asemănat-o cu senzația pe care o trăiește un om aflat în ștreang. A cerut hârtia și condeiul și a descris această senzație.<a href="#cite_note-Fanny-15">[15]</a>:pp. 149–150 Soția sa citea în fiecare dimineață fragmentele de roman scrise în noaptea anterioară și se simțea impresionată până la lacrimi. Aflând aceste impresii, Liviu Rebreanu a afirmat: „Mă bucur, am dorit mult ca Pădurea spânzuraților să nu fie numai o carte de război, ci, mai ales una de suflet”.<a href="#cite_note-Fanny-15">[15]</a>:pp. 149–150 Prima variantă integrală a fost scrisă în decursul a 90 de zile (15 decembrie 1921 – 27 iunie 1922), manuscrisul având 338 de file.<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 166 Personajul Apostol Bologa este în această versiune fiul preotului Iosif Bologa din <a href="/wiki/Monor,_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83ud" title="Monor, Bistrița-Năsăud">Monor</a>, care „înafară de veniturile parohiale, mai avea și o moșioară frumușică, rămasă parte de la tatăl său, parte adusă ca zestre”, în timp ce preoteasa era o „româncă înfocată” ce se asemăna cu doamna Herdelea din <a href="/wiki/Ion_(roman)" title="Ion (roman)">Ion</a>.<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:pp. 188–189 Există unele episoade inedite ce nu vor apărea în varianta finală: o discuție cu generalul după execuția lui Svoboda; un dialog purtat în tranșee între Bologa și Cervenco cu privire la război; o vizită făcută de doamna Bologa în spitalul militar din Târgu Mureș, după ce Apostol fusese rănit; fraternizarea „intelighenței românești și ungurești” monorene de la cazină; o scrisoare emoționantă a lui Apostol trimisă din temniță mamei sale, precum și un scurt capitol final în care Ilona venea în zorii zilei să-și plângă iubirea pe mormântul logodnicului ei.<a href="#cite_note-Piru-2">[2]</a>:p. 6 Versiunea finală a romanului a fost transcrisă de autor în perioada 5 iulie – 17 noiembrie 1922, în casa de pe strada Primăverii nr. 19, cartierul Bisericii Amzei, București, dar și la Iași.<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 166<a href="#cite_note-Aderca-16">[16]</a> Rebreanu a eliminat episoadele menționate mai-sus, a atenuat accentele mistice și naționaliste și a rescris unele construcții greoaie. Ultimul capitol a fost eliminat deoarece <a href="/wiki/Lirism" class="mw-redirect" title="Lirism">lirismul</a> său afecta sobrietatea prozei obiective.<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 228 Timpul transcrierii diferă de la capitol la capitol: Cartea întâi – 87 de zile; Cartea a doua – 25 de zile; Cartea a treia – 14 zile și Cartea a patra – 5 zile.<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 189 <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Publicarea">Publicarea</h3>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Publicarea" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Publicarea">modificare sursă</a>]</div> Romanul a fost publicat în decembrie 1922 de către <a href="/wiki/Editura_Cartea_Rom%C3%A2neasc%C4%83" title="Editura Cartea Românească">Editura Cartea Românească</a> din <a href="/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București">București</a>, după ce fusese tipărit în perioada octombrie–decembrie 1922 în atelierele societății anonime «Cartea Românească». El conținea următoarea dedicație: „În amintirea fratelui meu, Emil, spânzurat de unguri, pe frontul românesc, în anul 1917.”,<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 181 care a fost modificată de la a opta ediție în cea de „În amintirea fratelui meu, Emil, executat de austro-unguri, pe frontul românesc, în anul 1917.”.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 6 Pădurea spânzuraților a obținut „Marele premiu al romanului” acordat în 1924 de <a href="/wiki/Societatea_Scriitorilor_Rom%C3%A2ni" title="Societatea Scriitorilor Români">Societatea Scriitorilor Români</a>, pe baza deciziei unei comisii formate din <a href="/wiki/Mihail_Sadoveanu" title="Mihail Sadoveanu">Mihail Sadoveanu</a>, <a href="/wiki/Octavian_Goga" title="Octavian Goga">Octavian Goga</a>, <a href="/wiki/Mihail_Dragomirescu" title="Mihail Dragomirescu">Mihail Dragomirescu</a> și <a href="/wiki/Garabet_Ibr%C4%83ileanu" title="Garabet Ibrăileanu">Garabet Ibrăileanu</a>.<a href="#cite_note-Dumitru-26">[26]</a>:p. 11 Romanul a fost tipărit în timpul vieții lui Rebreanu în unsprezece ediții, dintre care primele șapte au fost editate de <a href="/wiki/Editura_Cartea_Rom%C3%A2neasc%C4%83" title="Editura Cartea Românească">Editura Cartea Românească</a> (1922 – două ediții, 1925, 1926, 1928, 1932 și 1938), iar ultimele patru (greșit numerotate) au apărut la <a href="/wiki/Editura_Socec" class="mw-redirect" title="Editura Socec">Editura Socec</a> astfel: X (1940), X (1942), XI (1942) și XII (1944).<a href="#cite_note-Notă-27">[27]</a> Autorul a efectuat unele modificări stilistice în edițiile I (1922), III (1925), IV (1926), V (1928), VII (1938) și X (1940), celelalte ediții fiind simple continuări de tiraje.<a href="#cite_note-Notă-27">[27]</a> Cartea a avut parte de succes public, ajungând în 1936 la un tiraj de 30—34.000 de exemplare.<a href="#cite_note-="Cioculescu-28">[28]</a>:p. 416 Reacțiile critice de la vremea publicării romanului au fost în general pozitive, printre cei care au semnat cronici fiind <a href="/wiki/Cezar_Petrescu" title="Cezar Petrescu">Cezar Petrescu</a> (în revista <a href="/wiki/G%C3%A2ndirea_(revist%C4%83)" title="Gândirea (revistă)">Gândirea</a>), <a href="/wiki/Tiberiu_Mo%C8%99oiu" title="Tiberiu Moșoiu">Tiberiu Moșoiu</a>, <a href="/wiki/Octav_Botez" title="Octav Botez">Octav Botez</a>, <a href="/wiki/Gheorghe_Bogdan-Duic%C4%83" title="Gheorghe Bogdan-Duică">Gheorghe Bogdan-Duică</a>, <a href="/wiki/Mihail_Dragomirescu" title="Mihail Dragomirescu">Mihail Dragomirescu</a>, <a href="/wiki/Pompiliu_Constantinescu" title="Pompiliu Constantinescu">Pompiliu Constantinescu</a>, Constantin Gerota, Ion Dobre, <a href="/wiki/Radu_Dragnea" title="Radu Dragnea">Radu Dragnea</a> (colaborator al revistei <a href="/wiki/G%C3%A2ndirea_(revist%C4%83)" title="Gândirea (revistă)">Gândirea</a> – în 1927) și <a href="/wiki/Scarlat_Stru%C8%9Beanu" title="Scarlat Struțeanu">Scarlat Struțeanu</a> (colaborator al revistei <a href="/wiki/Flac%C4%83ra" title="Flacăra">Flacăra</a> – în 1932).<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 169 Primirea nu a fost totuși entuziastă, fiind semnalate unele stângăcii în exprimarea literară a autorului care ar scădea valoarea scrierii. Nemulțumit, <a href="/wiki/Perpessicius" title="Perpessicius">Perpessicius</a> considera că aprecierile critice nu se ridicau la înălțimea operei.<a href="#cite_note-Perpessicius-29">[29]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Asemănări_cu_tragedia_lui_Emil_Rebreanu">Asemănări cu tragedia lui Emil Rebreanu</h2>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Asemănări cu tragedia lui Emil Rebreanu" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Asemănări cu tragedia lui Emil Rebreanu">modificare sursă</a>]</div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Emil_Rebreanu_1916.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Emil_Rebreanu_1916.jpg/200px-Emil_Rebreanu_1916.jpg" decoding="async" width="200" height="287" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Emil_Rebreanu_1916.jpg/300px-Emil_Rebreanu_1916.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Emil_Rebreanu_1916.jpg/400px-Emil_Rebreanu_1916.jpg 2x" data-file-width="610" data-file-height="876" /></a><figcaption>Emil Rebreanu în 1916.</figcaption></figure> Romanul Pădurea spânzuraților a fost dedicat fratelui mai mic al scriitorului, <a href="/wiki/Emil_Rebreanu" title="Emil Rebreanu">Emil Rebreanu</a>, fiind precedat de următoarele cuvinte: „În amintirea fratelui meu, Emil, executat de austro-unguri, pe frontul românesc, în anul 1917.”.<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 181<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 6 Emil Rebreanu s-a născut la 17 decembrie 1891 într-o familie <a href="/wiki/BRU" class="mw-redirect" title="BRU">greco-catolică</a> din <a href="/wiki/Maieru,_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83ud" title="Maieru, Bistrița-Năsăud">Maieru</a>, <a href="/wiki/Comitatul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83ud" title="Comitatul Bistrița-Năsăud">comitatul Bistrița-Năsăud</a> (azi în <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83ud" title="Județul Bistrița-Năsăud">județul Bistrița-Năsăud</a>)<a href="#cite_note-30">[30]</a> și, după ce a absolvit liceul în 1913, a devenit student la Facultatea de Drept a <a href="/wiki/Universitatea_Franz_Josef_din_Cluj" class="mw-redirect" title="Universitatea Franz Josef din Cluj">Universității „Franz Josef”</a> din <a href="/wiki/Cluj" class="mw-redirect" title="Cluj">Cluj</a>, fiind nevoit să-și întrerupă studiile din cauza izbucnirii războiului.<a href="#cite_note-sara-23">[23]</a> S-a încorporat ca voluntar în <a href="/wiki/Armata_Austro-Ungar%C4%83" class="mw-redirect" title="Armata Austro-Ungară">Armata Austro-Ungară</a> în august 1914.<a href="#cite_note-Dumitru-26">[26]</a>:p. 11 În decursul unui an de luptă, el a fost avansat la gradul de <a href="/wiki/Sublocotenent" title="Sublocotenent">sublocotenent</a> în <a href="/wiki/Armata_Austro-Ungar%C4%83" class="mw-redirect" title="Armata Austro-Ungară">Armata Austro-Ungară</a>. A luptat <a href="/wiki/Frontul_de_r%C4%83s%C4%83rit_(Primul_R%C4%83zboi_Mondial)" class="mw-redirect" title="Frontul de răsărit (Primul Război Mondial)">în Rusia</a> și în <a href="/wiki/Gali%C8%9Bia" title="Galiția">Galiția</a>, suferind răni multiple. Rebreanu s-a remarcat pe <a href="/wiki/Campania_italian%C4%83_(Primul_R%C4%83zboi_Mondial)" class="mw-redirect" title="Campania italiană (Primul Război Mondial)">Frontul Italian</a>, a distrus un reflector inamic în 1915 (după cum îi scrie fratelui său mai mare într-o scrisoare din 3 ianuarie 1916)<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 175<a href="#cite_note-Dumitru-26">[26]</a>:p. 11 și a fost decorat cu <a href="/wiki/Medalia_pentru_Vitejie_(Austro-Ungaria)" title="Medalia pentru Vitejie (Austro-Ungaria)">Medalia de Aur pentru Vitejie</a>, cea mai înaltă decorație acordată de comandanții austrieci unui român.<a href="#cite_note-sara-23">[23]</a><a href="#cite_note-mapn-31">[31]</a> Transferat pe <a href="/wiki/Participarea_Rom%C3%A2niei_la_Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Participarea României la Primul Război Mondial">Frontul Românesc</a> în toamna anului 1916, Emil îi scrie, la 9 septembrie 1916, surorii sale mai mari că rănile fizice i s-au vindecat, dar că suferințele sufletești continuau să-l mistuie.<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 179 Obține o permisie în ianuarie 1917 și își vizitează familia, certându-se cu funcționarul Pălăgieșiu, cu Veronica Istrate, cu șeful gării și cu Elena Haliță, corespondenta Martei Domșa din roman. Revine pe front în <a href="/wiki/Pasul_Ghime%C8%99" title="Pasul Ghimeș">pasul Ghimeș</a> și hotărăște să li se alăture conaționalilor săi români, în loc să lupte împotriva lor.<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 179 Anterior, el își întocmise testamentul și îl trimisese acasă în martie 1917.<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 182 În noaptea de 10–11 mai 1917,<a href="#cite_note-mapn-31">[31]</a> după ce a fugit din infirmeria unde era sechestrat,<a href="#cite_note-sara-23">[23]</a> a încercat să traverseze frontul către partea română, aducând cu el planurile de împărțire și de poziționare a trupelor austro-ungare din zonă. El a fost găsit și arestat de o patrulă de ofițeri imperiali. Judecat de curtea marțială a Brigăzii 16 Honvezi, în data de 12–13 mai, pentru acuzațiile de <a href="/wiki/Dezertare" title="Dezertare">dezertare</a> și <a href="/wiki/Spionaj" title="Spionaj">spionaj</a>, a fost degradat și condamnat la moarte. Ca o umilință suplimentară, a fost aleasă ca metodă de execuție <a href="/wiki/Sp%C3%A2nzurare" title="Spânzurare">spânzurarea</a>. Potrivit martorilor oculari, înainte de a fi executat la ora 10 p.m. în ziua de 14 mai, el l-a dat la o parte pe călău și în fața soldaților, mulți dintre ei fiind români aduși acolo ca un avertisment, a strigat cu putere: „Trăiască <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia_Mare" title="România Mare">România Mare</a>!”.<a href="#cite_note-mapn-31">[31]</a> Liviu Rebreanu a introdus în roman mai multe întâmplări din viața fratelui său precum încorporarea sa ca voluntar, lupta lor pe aceleași fronturi (italian, rusesc și românesc), distrugerea reflectorului inamic, multipla decorare, permisiile avute, povestea de dragoste irosită cu o fată din sat, cearta cu un funcționar din localitate, povestea de dragoste cu o țărăncuță unguroaică și sfârșitul tragic în urma unei încercări de dezertare eșuate, dar cu toate acestea Apostol Bologa nu este o copie identică a lui Emil Rebreanu. „Apostol Bologa însă n-are nimic din fratele meu. Cel mult câteva trăsături exterioare și poate unele momente de exaltare”, a afirmat mai târziu scriitorul.<a href="#cite_note-Mărturisiri-14">[14]</a> „Fratele meu a fost un <a href="/wiki/Na%C8%9Bionalism" title="Naționalism">naționalist</a> fără scrupule. Un asemenea personagiu nu putea inspira decât cel mult o poezie patriotică. Eroul meu e mai puțin «erou» pentru că în Pădurea spânzuraților am arătat însăși originea și creșterea dezechilibrului moral al unui om, slab în fond, ca toți oamenii, doritor de dragoste, pe care o găsește la o unguroaică – deși ar părea neverosimil unui literat oficial – și plâns la spânzurătoare tot de un ungur, tatăl Ilonei... Așa cred eu că e mai omenește, și un roman care nu palpită de viață – cu toate ororile, cu toate contradicțiile ei – nu are sorți de viață, chiar când are norocul succesului”.<a href="#cite_note-Aderca-16">[16]</a><a href="#cite_note-sara-23">[23]</a><a href="#cite_note-32">[32]</a> În plus, Emil Rebreanu nu avea simțul datoriei atât de puternic și nici crize mistice, deși presimțea că ar putea muri, după cum reiese dintr-o scrisoare trimisă familiei la 26 martie 1917.<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 185 Mai multe studii literare au încercat ulterior să completeze geneza romanului cu mărturii noi; printre autorii acestor mărturii sunt de menționat: Tiberiu Rebreanu (fratele autorului),<a href="#cite_note-33">[33]</a> <a href="/wiki/Camil_Baltazar" title="Camil Baltazar">Camil Baltazar</a>,<a href="#cite_note-34">[34]</a> <a href="/wiki/Fanny_Rebreanu" title="Fanny Rebreanu">Fanny Rebreanu</a> (soția autorului)<a href="#cite_note-Fanny-15">[15]</a><a href="#cite_note-35">[35]</a> și Puia Florica Rebreanu (fiica autorului).<a href="#cite_note-36">[36]</a><a href="#cite_note-Puia-37">[37]</a> S-a evidențiat astfel că autorul a introdus în roman și alte persoane reale cunoscute de Emil precum iubirile succesive Elena Haliță („Marta Domșa”) și Ilona Lászlo („Ilona Vidor”, fiica primarului din <a href="/wiki/Ghime%C8%99-F%C4%83get,_Bac%C4%83u" class="mw-redirect" title="Ghimeș-Făget, Bacău">Făget</a> în realitate, dar fiica groparului în roman), primarul Vidor (în carte gropar), preotul român, precum și generalul Karg, care a pronunțat sentința de condamnare la moarte.<a href="#cite_note-Mărturisiri-14">[14]</a> Ceilalți militari descriși în roman conțin asemănări cu prietenii scriitorului sau cu ofițeri români pe care i-a cunoscut. Personalitatea căpitanului Klapka i-a fost inspirată de un ofițer român, ce avea în 1932 gradul de colonel.<a href="#cite_note-Mărturisiri-14">[14]</a> Unele corespondențe onomastice cu personajele cărții au determinat pe unii năsăudeni să se identifice cu personajele cărții și să încerce să se disculpe de răspunderea morală a morții lui Emil Rebreanu. Astfel, un urmaș al lui Pălăgieșu, la a treia generație, a încercat să repare onoarea familiei și să arunce vina pentru moartea ofițerului exclusiv în sarcina Ilonei Vidor.<a href="#cite_note-Gheran_1960-38">[38]</a> Rebreanu a susținut în numeroase rânduri că Apostol Bologa nu este reproducerea unui model concret precum fratele său, ci o reprezentare a ofițerului român pus să lupte împotriva compatrioților săi, care se confruntă cu un conflict sufletesc între datorie și sentiment.<a href="#cite_note-Puia-37">[37]</a> Potrivit autorului, cauza principală a acelui conflict o constituia ruperea dureroasă de spiritul militar austriac, în care fuseseră formați tinerii ofițeri români în școlile militare austro-ungare.<a href="#cite_note-Bologa136-18">[18]</a> „În Apostol, am vrut să sintetizez prototipul propriei mele generații. Șovăirile lui Apostol Bologa sunt șovăirile noastre, ale tuturora, ca și zbuciumările lui… Numai un astfel de om putea să fie personagiul central al unui roman în care lupta dintre datorie și sentiment amenință mereu să degenereze în frazeologie goală, patriotardă”, mărturisea Rebreanu.<a href="#cite_note-Mărturisiri-14">[14]</a> Referindu-se la elaborarea acestui roman, scriitorul scrie astfel despre legătura între realitate și ficțiune: „Subiectul Pădurii spânzuraților, o construcție cerebrală la început, s-a umanizat numai când a intervenit contactul cu viața reală și cu pământul. Fără de tragedia fratelui meu, Pădurea spânzuraților sau n-ar fi ieșit deloc, sau ar fi avut o înfățișare anemică, livrescă, precum au toate cărțile ticluite din cap, la birou, lipsite de seva vie și înviorătoare pe care numai experiența vieții o zămislește în sufletul creatorului...”<a href="#cite_note-Mărturisiri-14">[14]</a> Precizările autorului din „Mărturisiri” (1932) au fost făcute la zece ani după apariția romanului, ceea ce a făcut ca în memoria publicului să se încetățenească ideea că Apostol Bologa este aceeași persoană cu Emil Rebreanu. Astfel, pe piatra funerară de la Ghimeș–Palanca a fost scris următorul epitaf: „Aici odihnește Apostol Bologa – Emil Rebreanu, eroul romanului Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu”.<a href="#cite_note-Gheran_1960-38">[38]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Temele_romanului">Temele romanului</h2>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Temele romanului" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Temele romanului">modificare sursă</a>]</div> Romanul Pădurea spânzuraților analizează drama sufletească a lui Apostol Bologa cauzată de conflictul între datoria convențională de ofițer și conștiința națională de român (adică sentimentul apartenenței la națiunea română)<a href="#cite_note-Piru-2">[2]</a>:p. 3<a href="#cite_note-Magheru-4">[4]</a>:p. 221 sau, după cum l-a denumit <a href="/wiki/Ov._S._Crohm%C4%83lniceanu" title="Ov. S. Crohmălniceanu">Ov. S. Crohmălniceanu</a>, „un caz de conștiință trăit sub presiunea fatalităților istorice”.<a href="#cite_note-Crohmălniceanu-9">[9]</a>:p. 289 Potrivit criticului <a href="/wiki/Alexandru_Piru" title="Alexandru Piru">Alexandru Piru</a>, procesul psihologic descris de autor este „dramatic, sentențios, <a href="/wiki/Dostoievski" class="mw-redirect" title="Dostoievski">dostoievskian</a> și <a href="/wiki/Henrik_Ibsen" title="Henrik Ibsen">ibsenian</a>”.<a href="#cite_note-Piru-2">[2]</a>:p. 6 Conflictul psihologic din Pădurea spânzuraților este generat de război, el fiind dependent de evenimentele exterioare și de atmosfera în care trăiește eroul, adică este un conflict care evoluează de la exterior spre interior, spre deosebire de conflictul psihologic din <a href="/wiki/Ciuleandra_(roman)" title="Ciuleandra (roman)">Ciuleandra</a> care este de natură pur interioară și se produce independent de condițiile exterioare, adică este un conflict care evoluează de la interior spre exterior.<a href="#cite_note-Cioculescu_1934-39">[39]</a> Drama lui Apostol Bologa a fost descrisă, prin extrapolare, ca drama intelectualului român din <a href="/wiki/Transilvania" title="Transilvania">Transilvania</a> în timpul războiului,<a href="#cite_note-Lovinescu-40">[40]</a><a href="#cite_note-Todoran-41">[41]</a>:pp. 562, 568<a href="#cite_note-42">[42]</a><a href="#cite_note-Piru_1962-43">[43]</a><a href="#cite_note-44">[44]</a> căreia i se cere o atitudine clară într-o situație complexă<a href="#cite_note-45">[45]</a> precum lui Titu Herdelea în romanul <a href="/wiki/Ion_(roman)" title="Ion (roman)">Ion</a> (1920).<a href="#cite_note-Todoran-41">[41]</a>:p. 562 Războiul poate fi considerat o premisă social-istorică<a href="#cite_note-46">[46]</a> care precipitează zdruncinarea echilibrului sufletesc al personajului și căutarea sensului vieții,<a href="#cite_note-Georgescu-47">[47]</a> adică doar un factor determinant al evoluției psihologice a eroului.<a href="#cite_note-Todoran-41">[41]</a>:p. 572 Potrivit aceleiași optici, <a href="/wiki/Alexandru_Philippide" title="Alexandru Philippide">Alexandru Philippide</a> îl consideră pe Apostol Bologa un personaj tipic pentru Rebreanu („Eroii lui nu sufăr de nicio boală a personalității, sunt oameni bine definiți, conduși de instincte sau de patimi bine conturate”), căruia războiul îi declanșează în suflet „furtuna șovăielilor și a întrebărilor chinuitoare”.<a href="#cite_note-Raicu-48">[48]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Conflictul_între_datorie_și_conștiința_națională">Conflictul între datorie și conștiința națională</h3>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Conflictul între datorie și conștiința națională" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Conflictul între datorie și conștiința națională">modificare sursă</a>]</div> Tema principală a romanului este preluată din nuvela „<a href="/wiki/Catastrofa_(nuvel%C4%83)" title="Catastrofa (nuvelă)">Catastrofa</a>”; criticul <a href="/wiki/George_C%C4%83linescu" title="George Călinescu">George Călinescu</a> considera că nuvelistica lui Rebreanu conține „liniile operei mature” întrucât „nuvelele sunt niște detalii, brațe, pumni strânși, picioare, în vederea unei imense pânze”.<a href="#cite_note-Călinescu-49">[49]</a>:p. 647 Rebreanu încearcă să aprofundeze tema, încercând să evite finalul lui David Pop, personaj prea sărac sufletește pentru a avea o gândire politică și a lupta pentru un ideal. Cu toate acestea, deși inteligența lui Apostol Bologa este superioară, voința sa rămâne inferioară, tipică unui suflet mediocru ce luptă cu o dramă peste puterile sale.<a href="#cite_note-Călinescu-49">[49]</a>:pp. 650–651<a href="#cite_note-Comarnescu-50">[50]</a> Existența unui trecut împovărat de <a href="/wiki/Misticism" title="Misticism">misticism</a> a determinat considerarea obsesiei ce-i scindează sufletul lui Bologa drept un „caz tipic <a href="/wiki/Freud" class="mw-disambig" title="Freud">freudian</a>”.<a href="#cite_note-51">[51]</a> Fiu al unui semnatar al <a href="/wiki/Memorandul_Transilvaniei" class="mw-redirect" title="Memorandul Transilvaniei">Memorandului</a>, Apostol Bologa a avut crize mistice în copilărie, dar după moartea timpurie a tatălui său (pe care nu și-a putut-o explica decât ca rezultat al inexistenței lui <a href="/wiki/Dumnezeu" title="Dumnezeu">Dumnezeu</a>) a început să studieze filozofia și și-a pierdut credința, făurindu-și o concepție de viață pur teoretică și abstractă<a href="#cite_note-Magheru-4">[4]</a>:p. 220 ce așeza interesul statului deasupra interesului omului și susținea supunerea efortului oamenilor în folosul colectivității organizate. Personaj excesiv de șovăielnic,<a href="#cite_note-Magheru-4">[4]</a>:p. 220<a href="#cite_note-Rotaru-52">[52]</a>:p. 326 el se înrolează în armată pentru a-i dovedi logodnicei sale că poate fi un erou și devine un om al datoriei,<a href="#cite_note-Crohmălniceanu-9">[9]</a>:p. 288 considerând că „numai războiul e adevăratul generator de energii! (...) războiul e adevăratul izvor de viață și cel mai eficace element de selecțiune. Numai în fața morții pricepe omul prețul vieții și numai primejdia îi oțelește sufletul”.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:pp. 12, 33 Apostol ignoră argumentele naționale ale mamei sale („Noi n-avem patrie! (...) Asta nu-i patrie...”), ca și rezerva patriotică a avocatului Domșa („Să te bați tu pentru ungurii care ne bat pe noi? Dar când ai o patrie ca a noastră nu ești deloc obligat să te îmbulzești la datorie, ba chiar dimpotrivă!”) în numele datoriei față de stat. Liniștea sufletească dovedită de sublocotenentul ceh Svoboda, executat pentru dezertare, ca și comentariile compătimitoare ale căpitanului Klapka sunt impulsuri externe ce îi produc lui Bologa o criză morală care-i torturează sufletul.<a href="#cite_note-Streinu-10">[10]</a>:p. 379<a href="#cite_note-Lovinescu-40">[40]</a> Personajul are „revelația unui fals profund care i-a fondat existența”, simțind că a fost manipulat.<a href="#cite_note-53">[53]</a> Ofițerii condamnă războiul absurd, considerându-l o crimă monstruoasă, iar singurii partizani ai datoriei militare sunt doar generalul austriac Karg și locotenentul maghiar Varga, reprezentanți ai națiunilor dominante.<a href="#cite_note-Piru-2">[2]</a>:p. 4 Frământările interioare cresc în intensitate, iar, pe măsură ce se apropie de linia de hotar ce-l separa de România, personajul își regăsește <a href="/wiki/Identitate_na%C8%9Bional%C4%83" title="Identitate națională">identitatea națională</a> română<a href="#cite_note-Crohmălniceanu-9">[9]</a>:p. 288<a href="#cite_note-Miheț-54">[54]</a> transmisă ca moștenire morală de către tatăl său prin îndemnul „(...) să-ți faci datoria și să nu uiți niciodată că ești român!”,<a href="#cite_note-Gusti-55">[55]</a>:p. 33 fiind dispus să-și facă datoria oriunde, numai să nu lupte împotriva conaționalilor săi.<a href="#cite_note-Crohmălniceanu-9">[9]</a>:p. 289 În opinia eseistei <a href="/wiki/Corina_Cioc%C3%A2rlie" title="Corina Ciocârlie">Corina Ciocârlie</a>, Apostol Bologa este „un nou Hyperion (…) programat să răstoarne, la momentul oportun, ordinea stabilită a lumii”.<a href="#cite_note-Miheț-54">[54]</a> Venit în permisie la Parva, rupe logodna cu Marta Domșa pentru că a vorbit ungurește cu un ofițer de honvezi și-l lovește cu pumnul pe notarul Pălăgieșu, reprezentantul statului dualist. În cele din urmă, Apostol își regăsește credința în Dumnezeu și bucuria de a trăi și, revenit pe front, își găsește un refugiu în dragostea pentru țăranca unguroaică Ilona Vidor.<a href="#cite_note-Todoran-41">[41]</a>:p. 562 Faptele sale devin iraționale, nemaifiind izvorâte dintr-un fundament rațional sau dintr-o reacție patriotică,<a href="#cite_note-Lovinescu_1968-56">[56]</a> ci dintr-o obsesie religioasă și umanitară, dintr-o dorință de iubire și de eliberare.<a href="#cite_note-Lovinescu-40">[40]</a><a href="#cite_note-Raicu-48">[48]</a> Personajul își însușește un umanitarism naiv de concepție creștino-<a href="/wiki/Jean-Jacques_Rousseau" title="Jean-Jacques Rousseau">rousseaunistă</a>,<a href="#cite_note-57">[57]</a> fiind convins că a găsit forma ideală de împotrivire față de rău:<a href="#cite_note-Piru-2">[2]</a>:p. 5 „eu cred că civilizația a falsificat pe om și l-a înrăit; omul primitiv e bun și drept și credincios, de aceea e mult mai fericit ca omul civilizat!... Imensei majorități a omenirii civilizația nu i-a dăruit până azi decât războiul, care pune față în față milioane de oameni și care ucide mii și mii de suflete într-o secundă! Binefacerile civilizației se răsfrâng numai asupra câtorva privilegiați suferind de plictiseală și de spleen. Pentru o mie cinci sute de milioane de oameni civilizația e o pacoste, dacă nu chiar un rafinat sistem de robire! (...) Civilizația d-tale stârnește în bietul suflet omenesc numai întrebări, dar nu e în stare să-ți ofere nici un răspuns! Fiece «cucerire» a civilizației a dărâmat câte-o bucățică din fericirea omului, până ce nu i-a lăsat în suflet decât un morman de ruine... (...) Zece mii de ani de civilizație nu prețuiesc cât o singură clipă de adevărată împăcare sufletească!”.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:pp. 178–179 Limbajul eroului dobândește, potrivit lui <a href="/wiki/George_C%C4%83linescu" title="George Călinescu">George Călinescu</a>, „un misticism profetic, cu o puternică sentențiozitate ibseniană, ceea ce dă cazului său o și mai cețoasă obscuritate cazuistică”.<a href="#cite_note-Călinescu-49">[49]</a>:p. 647 Numit de generalul Karg în curtea marțială ce urma să judece 12 țărani români, învinuiți de fraternizare cu inamicul, Bologa încearcă să dezerteze, dar, epuizat fizic și moral, este prins de patrula condusă de locotenentul Varga. I se oferă o încercare de scăpare, dar o respinge resemnat, considerând că o viață smulsă prin minciună nu ar mai avea nicio valoare. Finalul romanului este de o esență mistică de tip <a href="/wiki/Dostoievski" class="mw-redirect" title="Dostoievski">dostoievskian</a>, acceptarea senină a morții transmițând o concepție <a href="/wiki/Pesimism" title="Pesimism">pesimistă</a> cu privire la destinul tragic al omului.<a href="#cite_note-Magheru-4">[4]</a>:p. 221 Întreaga evoluție sufletească a lui Bologa poate fi împărțită în trei etape, așa cum își notase autorul într-un caiet de creație, fiecare dintre ele corespunzând unui principiu călăuzitor: 1. Apostol e cetățean („o părticică din Eul cel mare al statului, o rotiță într-o mașinărie mare; omul nu e nimic, decât în funcție de stat”); 2. Apostol devine român („pe când statul e ceva fictiv și întâmplător, putând întruni oameni străini la suflet și aspirații, neamul e o izolare bazată pe iubire, chiar instinctivă. Statul nu cere iubire, ci numai devotament și disciplină omului, pe când neamul presupune o dragoste frățească”); 3. Apostol devine om („în sânul neamului, individul își regăsește eul său cel bun în care sălășluiește mila și dragostea pentru toată omenirea. Numai într-un eu conștient poate trăi iubirea cea mare, universală – religia viitorului.”).<a href="#cite_note-Piru-2">[2]</a>:p. 6<a href="#cite_note-Gheran_1978-58">[58]</a> Metamorfoza spirituală a personajului se petrece pe drumul între două spânzurători.<a href="#cite_note-59">[59]</a> Personajul alege ispășirea prin moarte, primind osânda ca o împăcare cu lumea, ca o „crucificare eliberatoare”.<a href="#cite_note-60">[60]</a> Ultimul său drum se aseamănă cu parcurgerea <a href="/wiki/Via_Dolorosa" class="mw-redirect" title="Via Dolorosa">Viei Dolorosa</a>, străjuită de făclii aprinse, cu gândul că astfel va păși în veșnicie.<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:pp. 206, 215 Potrivit lui <a href="/wiki/Eugen_Lovinescu" title="Eugen Lovinescu">Eugen Lovinescu</a>, criza de conștiință a lui Apostol Bologa nu se datorează naționalismului, ci unei incompatibilități morale și omenești.<a href="#cite_note-Lovinescu-40">[40]</a><a href="#cite_note-Lovinescu_1968-56">[56]</a> Încercarea sa de dezertare este realizată din dorința de a se elibera de o obsesie chinuitoare și de a merge pe singurul drum care-l scoate din impas, părând mai mult rezultatul unei gândiri instinctuale decât al unei lucidități intelectuale<a href="#cite_note-Todoran-41">[41]</a>:p. 569 și de aceea ea este în plan interior o formă de <a href="/wiki/Sinucidere" title="Sinucidere">sinucidere</a>.<a href="#cite_note-Gheran_1978-58">[58]</a> Rațiunea nu are însă puterea de a transforma instinctele în acțiuni hotărâte, iar personajul nu are o conștiință suficient de lucidă.<a href="#cite_note-Todoran-41">[41]</a>:p. 569 Tragedia personajului pare dictată de legile supreme ale universului și poate fi asimilată cu o „dezagregare sufletească în genul spectacolelor cosmice”.<a href="#cite_note-Perpessicius-29">[29]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Condamnarea_războiului">Condamnarea războiului</h3>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Condamnarea războiului" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Condamnarea războiului">modificare sursă</a>]</div> Rebreanu realizează în Pădurea spânzuraților un tablou sugestiv al războiului prin prezentarea sa ca o imensă crimă colectivă și prin descrierea mizeriei, suferinței și a morții.<a href="#cite_note-Crohmălniceanu-9">[9]</a>:p. 290 Războiul este privit ca „un ucigător de energii”<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:p. 12 ce produce mizerie, suferință și moarte. Scriitorul descrie imaginea dezolantă a câmpurilor de luptă, cu <a href="/wiki/Gard" title="Gard">garduri</a> din <a href="/wiki/S%C3%A2rm%C4%83_ghimpat%C4%83" title="Sârmă ghimpată">sârmă ghimpată</a>, <a href="/wiki/Tran%C8%99ee" title="Tranșee">tranșee</a> umede și friguroase și drumuri înecate în noroaie.<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 207 Familiarizarea cu ideea morții determină abrutizarea oamenilor care capătă gesturi mașinale și o dorință egoistă de a-și apăra viața și căminul cu orice preț. Căpitanul Klapka tăgăduiește cu lașitate participarea la o încercare de evadare și mărturisește că ar fi dispus să accepte orice umilință pentru a-și salva viața și a-și revedea familia. Renegatul Pălăgieșu își denunță conaționalii pentru a fi considerat un element de nădejde necesar în spatele frontului, iar preotul Boteanu se leapădă de prietenul său și refuză cu îndârjire să transmită un mesaj doamnei Bologa, după evadare. Însuși Bologa ar accepta cu seninătate să masacreze italieni, polonezi sau ruși, numai să nu fie trimis pe frontul românesc; Gross constată că românul ar purta o mască ce-i ascunde <a href="/wiki/%C8%98ovinism" title="Șovinism">șovinismul</a>: „Tu, în străfundul sufletului tău, ești un mare șovinist român… [...] Ai fi ucis bucuros și cu entuziasm o mie de <a href="/wiki/Ru%C8%99i" title="Ruși">muscali</a> sau <a href="/wiki/Italieni" title="Italieni">italieni</a>, numai să nu fii nevoit a trage în ai tăi… Aici ți s-ar părea o crimă să omori, pe când aiurea, oriunde, ți-ar fi indiferent sau ai socoti c-ai făcut o vitejie…”.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:pp. 155–156 În Caiete, p. 220, Liviu Rebreanu notează următoarea cugetare antirăzboinică: „Un vers de <a href="/wiki/Goethe" class="mw-redirect" title="Goethe">Goethe</a> e mai prețios decât o bătălie câștigată. Niciodată poporul nu vrea război. Numai conducătorii vor, fiindcă ei stau acasă și trimit la moarte numai poporul”.<a href="#cite_note-61">[61]</a> În schimb, oamenii simpli se înfrățesc între ei împotriva războiului, indiferent de naționalitate. Țăranii maghiari condamnă scârbiți spânzurarea țăranilor români, iar groparul Vidor, fiica sa și primarul din Făget îl înconjoară cu o afecțiune sinceră pe românul Bologa, condamnat la moarte.<a href="#cite_note-Crohmălniceanu-9">[9]</a>:p. 292 Scriitorul integrează stările de spirit noi apărute în contextul războiului, precum <a href="/wiki/Socialism" title="Socialism">socialismul</a> și <a href="/wiki/Anarhism" title="Anarhism">anarhismul</a>, promovate de ofițeri ca locotenentul Gross în preajma izbucnirii <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rus%C4%83_din_1917" title="Revoluția Rusă din 1917">Revoluției din Rusia</a>. Cuvintele sale se referă la iminența revoluției antiburgheze, la înfrățirea popoarelor într-o societate viitoare și la pedepsirea celor responsabili de măcelul mondial: „Statul!... Statul care ucide!... În spate statul nostru, în față statul dușman, și la mijloc noi, cei osândiți să murim ca să asigurăm huzureala câtorva tâlhari care au pus la cale măcelul milioanelor de robi inconștienți! (...) Izbânda trebuie să vie! glăsui Gross, patetic, gesticulând și cu niște ochi tremurători de emoție. O crimă monstruoasă trebuie să nască o pornire uriașă de răzvrătire universală... Trebuie! Și atunci, peste tranșeele pline de sânge, peste granițele brăzdate cu morminte, toți oropsiții, toți răzvrătiții, își vor strânge mâinile și, într-un avânt nimicitor, se vor întoarce împotriva celor ce-i exploatează de mii de ani, și în sângele lor buhăit de trândăvie vor înmuia steagurile păcii și ale lumii noi!”.<a href="#cite_note-Rebreanu-8">[8]</a>:pp. 39–40 Concluzia autorului este că neutralismul este în anumite circumstanțe sinonim cu ideea de lașitate, în timp ce războiul este un masacru stupid în care milioane de oameni devin victime luptând pentru un ideal care le este deseori străin.<a href="#cite_note-62">[62]</a> Liviu Rebreanu condamnă războiul prin demistificarea sa, prin demonstrarea fără tezism a tragismului său, prin spulberarea concepției eroului despre război<a href="#cite_note-Georgescu-47">[47]</a> și prin prezentarea lipsei de certitudine cu privire la existența unui viitor.<a href="#cite_note-Piru_1962-43">[43]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Realismul_operei">Realismul operei</h2>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Realismul operei" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Realismul operei">modificare sursă</a>]</div> Romanele Ion și Pădurea spânzuraților au fost considerate puncte de reper în evoluția romanului românesc datorită folosirii unei formule realiste în prezentarea realității exterioare și a îndepărtării de tradiționalismul în care se împotmolise romanul autohton de cinci sau șase decenii.<a href="#cite_note-63">[63]</a> Construcția acestui roman are în vedere două laturi: lumea exterioară a societății și lumea interioară a sufletului. Instinctul de neam determină crize sufletești care influențează evoluția ulterioară a personajelor.<a href="#cite_note-Todoran-41">[41]</a>:p. 572 Pădurea spânzuraților se înscrie în rândul <a href="/wiki/Roman_realist" class="mw-redirect" title="Roman realist">romanelor realiste</a> prin descrierile obiective și lipsite de sentimentalism sau de patetism, prin accentul pus pe analiza psihologică și prin imparțialitatea și lipsa de șovinism a autorului în prezentarea unor indivizi aparținând mai multor naționalități.<a href="#cite_note-Botez-64">[64]</a> Întâmplările prezentate de autor sunt inspirate din realitate, ele reprezentând realități atestate istoric (Primul Război Mondial, conflictele interetnice ș.a.) extrase din ziarele epocii sau din scrisori scrise de fratele scriitorului, care a servit ca prototip al personajului Apostol Bologa. Destinele individuale ale oamenilor sunt integrate de autor unei viziuni plastice a existenței umane.<a href="#cite_note-Constantinescu-65">[65]</a> Realismul romanului Pădurea spânzuraților conține asemănări cu realismul tragic dostoievskian. Analiza psihologică întreprinsă de Rebreanu descoperă trăirile sufletești ale personajului în cele mai mici detalii. „În Apostol Bologa surprindem toate fazele de îmbolnăvire ale sufletului printr'o imagine, privim mecanica independentă a psihologiei obsesiilor”, considera <a href="/wiki/Vladimir_Streinu" title="Vladimir Streinu">Vladimir Streinu</a>.<a href="#cite_note-Streinu-10">[10]</a>:p. 380 Apostol Bologa este dezvăluit astfel ca un suflet torturat de îndoieli, ezitări, remușcări și întrebări la care nu poate găsi răspuns, ca și <a href="/wiki/Raskolnikov" class="mw-redirect" title="Raskolnikov">Raskolnikov</a>.<a href="#cite_note-66">[66]</a> Liviu Rebreanu considera că sensul ultim al realismului constă în construirea unei alte lumi „care adaugă ceva, care prelungește creațiunea”.<a href="#cite_note-67">[67]</a> Autorul introduce însă și elemente aparținând altor curente literare cum ar fi <a href="/wiki/Naturalism_(literatur%C4%83)" title="Naturalism (literatură)">naturalismul</a><a href="#cite_note-Todoran-41">[41]</a>:p. 572 (evidențiat în prezentarea atmosferei dezolante a peisajului, în concordanță cu stările sufletești ale personajelor, și prin exacerbarea trăirilor interioare) și <a href="/wiki/S%C4%83m%C4%83n%C4%83torism" title="Sămănătorism">sămănătorismul</a> (trăirea unui sentiment al dezrădăcinării, considerat o cauză a inadaptării și a înfrângerii). Descrierea unor senzații intense precum setea, frigul, spaima sau transpirația ce însoțesc emoțiile creează o viziune naturalistă a omului și-i accentuează obsesiile, acest procedeu fiind folosit anterior în nuvelele lui <a href="/wiki/I.L._Caragiale" class="mw-redirect" title="I.L. Caragiale">I.L. Caragiale</a>.<a href="#cite_note-Vianu-68">[68]</a> Criticul <a href="/wiki/Petru_Comarnescu" title="Petru Comarnescu">Petru Comarnescu</a> remarca substanța densă și uneori brutală și sălbatică a literaturii lui Liviu Rebreanu, precum și atmosfera sa realistă realizată prin urmărirea vieții cu o obiectivitate rece și prin adâncirea instinctelor și patimilor.<a href="#cite_note-Comarnescu-50">[50]</a> Realismul lui Rebreanu nu este însă unul descriptivist, ci conține infiltrații simbolice ce proiectează acțiunea dincolo de planul vieții cotidiene. Rigoarea stilistică nu exclude existența rară a unor fraze patetice, integrate însă în cadrul observațiilor directe, care le conferă un grad de autenticitate.<a href="#cite_note-Raicu-48">[48]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Construcție_literară">Construcție literară</h2>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Construcție literară" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Construcție literară">modificare sursă</a>]</div> Romanul Pădurea spânzuraților se remarcă prin construcția sa simetrică și echilibrată,<a href="#cite_note-Murărașu-1">[1]</a>:p. 424 la fel ca și romanul anterior <a href="/wiki/Ion_(roman)" title="Ion (roman)">Ion</a>.<a href="#cite_note-Dumitrescu-12">[12]</a> <a href="/wiki/Camil_Petrescu" title="Camil Petrescu">Camil Petrescu</a> îl considera un roman „construit după tradiția marilor romane, de multe ori prolix, dar cel puțin în cărțile din mijloc remarcabil… cartea se impune prin proporții, documentare și compoziție. Când e vânturat și de suflul unei pasiuni puternice, el se apropie hotărât de arta mare”.<a href="#cite_note-69">[69]</a> Autorul folosește modalități epice ca narațiunea auctorială, dialogul și monologul, dar și metode de analiză psihologică și tehnici narative moderne precum decupajul cinematografic, colajul sau excesul punctelor de suspensie.<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 224 Simetria cărții se datorează faptului că începe cu spânzurarea sublocotenentului ceh Svoboda și se termină cu spânzurarea lui Apostol Bologa, eroul cărții. Similar, paginile de început și de sfârșit ale romanului Ion descriau drumul prin care se ajunge în satul Pripas, locul acțiunii.<a href="#cite_note-Magheru-4">[4]</a>:p. 220<a href="#cite_note-Rotaru-52">[52]</a>:p. 325 Cele două execuții par identice, desfășurându-se după un ritual comun într-un decor sinistru: „un stâlp alb și lucios, cu un braț cârligat la vârf”, groapa de la picioare, cu pamântul „deschis ca o rană gălbuie”, lumea înfricoșată din jur, gesturile mecanice ale condamnatului etc. Descrierea execuțiilor diferă însă în funcție de modul în care sunt prezentate evenimentele: moartea lui Svoboda este văzută din exterior de către martorii la execuție, în timp ce moartea lui Apostol Bologa este privită din interior prin senzațiile trăite chiar de condamnat.<a href="#cite_note-Rotaru-52">[52]</a>:p. 327 Cele două execuții au loc în mod simbolic în momente diferite ale zilei: Svoboda moare într-o zi întunecoasă și umedă de noiembrie, cauzând primele frământări sufletești ale protagonistului, în timp ce Apostol Bologa moare simbolic în zorii unei zile de primăvară „cu ochii însetați de lumina răsăritului”.<a href="#cite_note-Rotaru-52">[52]</a>:p. 330 Stilul literar al lui Liviu Rebreanu este anticalofil, lipsit de podoabe.<a href="#cite_note-Murărașu-1">[1]</a>:p. 423<a href="#cite_note-Botez-64">[64]</a> Partizan al romanului obiectiv, Rebreanu considera că „sinceritatea e calitatea de bază a scrisului adevărat... Prefer să fie expresia bolovănoasă și să spun, într-adevăr, ce vreau decât să fiu șlefuit și neprecis de altfel, cred că e mult mai ușor de a scrie „frumos” decât a exprima exact”.<a href="#cite_note-Magheru-4">[4]</a>:pp. 222–223 Fiecare capitol al romanului reprezintă câte o treaptă a procesului de conștiință al unui om măcinat de grave contradicții.<a href="#cite_note-Rotaru-52">[52]</a>:p. 325 Construcția simfonică a cărții aduce în prim plan același erou, dar în ipostaze diferite: ofițerul credincios jurământului militar, românul incapabil să lupte împotriva conaționalilor săi, omul îndrăgostit de toți semenii săi și „o conștiință schilodită” ce vede în moarte singura salvare.<a href="#cite_note-Dumitrescu-12">[12]</a> Scriitorul descrie un proces psihologic, renunțând la omnisciența autorului în favoarea acțiunii directe și observației. Personajul principal își trăiește emoția, o observă și o discută cu ceilalți; discuția ofițerilor de la popotă îi prilejuiește o confruntare interioară între datorie și conștiință.<a href="#cite_note-Magheru-4">[4]</a>:p. 223 Frământările personajului sunt prezentate prin notarea unor senzații iritante care le însoțesc precum foamea, setea sau frigul și prin folosirea unor cuvinte sugestive. Autorul notează conștiincios stările de vid interior, actele mașinale și asocierile involuntare cu un interes <a href="/wiki/Naturalism_(literatur%C4%83)" title="Naturalism (literatură)">naturalist</a> pentru explorarea celor mai profunde straturi ale sufletului omenesc.<a href="#cite_note-Crohmălniceanu-9">[9]</a>:p. 291 Descrierile sunt întotdeauna subordonate analizei psihologice. Sunt prezente în roman o serie de motive recurente precum lumina și întunericul, care însoțesc schimbările stării de spirit a lui Bologa: „Ce întuneric, Doamne, ce întuneric s-a lăsat pe pământ...” – murmură el la sfârșitul primei scene (care descrie spânzurarea lui Svoboda); spargerea reflectorului înseamnă stingerea luminii și sosirea întunericului, „mirându-se cum a putut face el asemenea ticăloșie și bucurându-se că a făcut-o”. Metafora luminii apare în cel puțin șase ipostaze diferite: speranță, disperare, iubire, credință, rațiune umană și moarte.<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 178 De asemenea, există o obsesie cromatică pentru culoarea albă ce ar putea sugera greutatea confesiunii, dificultatea exprimării necunoscutului.<a href="#cite_note-Magheru-4">[4]</a>:pp. 223–224 În roman, o serie de <a href="/wiki/Epitet" title="Epitet">epitete</a> („câmpul mohorât”, „văgăuna întunecoasă”), <a href="/wiki/Compara%C8%9Bie" title="Comparație">comparații</a> („cerul cenușiu de toamnă ca un clopot uriaș de sticlă aburită”) și <a href="/wiki/Metafor%C4%83" title="Metaforă">metafore</a> (mormântul este considerat a fi „o rană urâtă, gălbuie”) creează o atmosferă tragică premonitorie.<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:pp. 207, 227–228 Folosirea frecventă a <a href="/wiki/Repeti%C8%9Bie" title="Repetiție">repetiției</a> („omul... omul... omul”, „iubirea... iubirea...”, „nu se poate... nu se poate... nu se poate...”, „Lumina!... Lumina!...”) dezvăluie zbuciumul interior al personajului, fiind semnul unei gândiri torturate de îndoială.<a href="#cite_note-70">[70]</a> Natura descrisă de Liviu Rebreanu este întotdeauna demitizată și depoetizată: peisajele sunt reci, umede și cețoase, cerul este cenușiu sau ciuruit de stele, în timp ce pământul este galben, cleios și zgâriat de bombe.<a href="#cite_note-Magheru-4">[4]</a>:p. 225 <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Aprecieri_critice">Aprecieri critice</h2>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Aprecieri critice" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Aprecieri critice">modificare sursă</a>]</div> Pădurea spânzuraților este considerat a fi unul dintre cele mai bune romane românești publicate vreodată, ce a contribuit la creșterea interesului internațional pentru literatura română. Criticul <a href="/wiki/Alexandru_Piru" title="Alexandru Piru">Alexandru Piru</a> afirma că acest roman ocupă primul loc în literatura română dedicată Primului Război Mondial și un loc de frunte în literatura mondială dedicată aceluiași subiect, fiind comparabil ca valoare cu <a href="/wiki/Focul_(roman_de_Barbusse)" title="Focul (roman de Barbusse)">Focul</a> (1916) al lui <a href="/wiki/Henri_Barbusse" title="Henri Barbusse">Henri Barbusse</a>, trilogia Nimic nou pe Frontul de Vest (1929), Întoarcerea (1931) și Trei camarazi (1936) a lui <a href="/wiki/Erich_Maria_Remarque" title="Erich Maria Remarque">Erich Maria Remarque</a> sau cu <a href="/wiki/Adio,_arme_(roman)" title="Adio, arme (roman)">Adio, arme</a> (1929) al lui <a href="/wiki/Ernest_Hemingway" title="Ernest Hemingway">Ernest Hemingway</a>.<a href="#cite_note-Piru-2">[2]</a>:p. 7 <a href="/wiki/Ov.S._Crohm%C4%83lniceanu" class="mw-redirect" title="Ov.S. Crohmălniceanu">Ov.S. Crohmălniceanu</a> îl considera „una dintre mărturiile cele mai zguduitoare despre ororile primului război mondial”.<a href="#cite_note-Crohmălniceanu-9">[9]</a>:p. 292 Apariția sa a revoluționat, potrivit lui <a href="/wiki/%C8%98erban_Cioculescu" title="Șerban Cioculescu">Șerban Cioculescu</a>, „romanul nostru analitic, prin studierea migăloasă a psihologiei individuale”, reprezentând un moment important în istoria literaturii române; criticul îl consideră o carte „masivă, laborioasă (...), primul studiu moral care se impune atenției publice din câmpul epicei noastre”.<a href="#cite_note-="Cioculescu-28">[28]</a>:p. 416 Romanul se remarcă prin sinceritate (evidențiată mai ales prin lipsa retorismului și a declamațiilor),<a href="#cite_note-Murărașu-1">[1]</a>:p. 424 acuitatea observației și profunzime psihologică, constituind o capodoperă a literaturii analitice naționale și universale.<a href="#cite_note-Magheru-4">[4]</a>:p. 225 El este construit pe schema unei obsesii, care dirijează destinul eroului din profunzimea subconștientului.<a href="#cite_note-Streinu-10">[10]</a>:p. 379 Criticul <a href="/wiki/Eugen_Lovinescu" title="Eugen Lovinescu">Eugen Lovinescu</a> susținea că Pădurea spânzuraților este „cel mai bun roman psihologic român, în sensul studierii evolutive a unui singur caz de conștiință – studiu metodic alimentat de fapte precise și de incidente și împins dincolo de țesătura logică în adâncurile inconștientului”.<a href="#cite_note-="Cioculescu-28">[28]</a>:p. 416<a href="#cite_note-Lovinescu-40">[40]</a><a href="#cite_note-Lovinescu_1968-56">[56]</a> <a href="/wiki/George_C%C4%83linescu" title="George Călinescu">George Călinescu</a> afirma că romanul este monografia „incertitudinii chinuitoare de esență morală” ce analizează psihologia unui suflet mediocru.<a href="#cite_note-Călinescu-49">[49]</a>:pp. 650–651 Urmând aceeași optică, <a href="/wiki/Tudor_Vianu" title="Tudor Vianu">Tudor Vianu</a> scria că Rebreanu era „un analist al stărilor de subconștiență, al învălmășelilor de gânduri, al obsesiilor tiranice”.<a href="#cite_note-Magheru-4">[4]</a>:p. 221<a href="#cite_note-Vianu-68">[68]</a> Unii critici (precum Șerban Cioculescu sau <a href="/wiki/Ovid_Densusianu" title="Ovid Densusianu">Ovid Densusianu</a>) au evidențiat un progres stilistic față de romanul anterior <a href="/wiki/Ion_(roman)" title="Ion (roman)">Ion</a> (1920),<a href="#cite_note-Murărașu-1">[1]</a>:p. 368 constatând că Pădurea spânzuraților are o construcție simplă și liniară și o mai bună stăpânire a expresiei literare, deși există totuși și unele stângăcii (exprimări confuze ale unor stări sufletești,<a href="#cite_note-Moșoiu-3">[3]</a><a href="#cite_note-="Cioculescu-28">[28]</a>:p. 417 fraze incolore și banale,<a href="#cite_note-Botez-64">[64]</a> epitete lipite neglijent, comparații forțate sau rău plasate etc.).<a href="#cite_note-Petrescu-71">[71]</a> Alți autori au criticat unele neajunsuri ale analizei psihologice. <a href="/wiki/Gheorghe_Bogdan-Duic%C4%83" title="Gheorghe Bogdan-Duică">Gheorghe Bogdan-Duică</a> și-a exprimat dorința ca „sonda psihologică să fi pătruns mai adânc ori să fi fost mai fină”.<a href="#cite_note-72">[72]</a> Recunoscându-i locul istoric, Șerban Cioculescu aprecia că analiza psihologică a lui Rebreanu este „oarecum primară”, inferioară celeia din romanele lui <a href="/wiki/Camil_Petrescu" title="Camil Petrescu">Camil Petrescu</a> și <a href="/wiki/Hortensia_Papadat-Bengescu" title="Hortensia Papadat-Bengescu">Hortensia Papadat-Bengescu</a>.<a href="#cite_note-="Cioculescu-28">[28]</a>:pp. 416–417 Rezervele criticilor au fost considerate parțial îndreptățite de către criticul <a href="/wiki/Garabet_Ibr%C4%83ileanu" title="Garabet Ibrăileanu">Garabet Ibrăileanu</a>, ce recunoștea existența unui deficit estetic al romanului, dar îl justifica prin nevoia de obiectivitate în prezentarea raporturilor sociale.<a href="#cite_note-73">[73]</a> În ceea ce privește genul principal al romanului, există păreri diferite. Majoritatea criticilor (printre care <a href="/wiki/Eugen_Lovinescu" title="Eugen Lovinescu">Eugen Lovinescu</a>, <a href="/wiki/%C8%98erban_Cioculescu" title="Șerban Cioculescu">Șerban Cioculescu</a>,<a href="#cite_note-Cioculescu_1934-39">[39]</a> <a href="/wiki/George_C%C4%83linescu" title="George Călinescu">George Călinescu</a> și <a href="/wiki/Tudor_Vianu" title="Tudor Vianu">Tudor Vianu</a>) îl cataloghează roman psihologic. Criticul român de limbă maghiară <a href="/wiki/Gyula_Kormos" title="Gyula Kormos">Gyula Kormos</a> îl consideră un roman antirăzboi,<a href="#cite_note-74">[74]</a> <a href="/wiki/Ion_Simu%C8%9B" title="Ion Simuț">Ion Simuț</a> evidențiază componenta sa religioasă datorată descrierii unei crize mistice a protagonistului,<a href="#cite_note-75">[75]</a> pentru ca <a href="/wiki/Gyula_D%C3%A1vid_(istoric_literar)" title="Gyula Dávid (istoric literar)">Gyula Dávid</a> să considere că pune accentul pe aspectele sociale ale unui imperiu multinațional ce-și trimite soldații să lupte împotriva propriei națiuni.<a href="#cite_note-76">[76]</a> Romanul Pădurea spânzuraților a fost asemănat cu scrierile marilor romancieri ruși prin zugrăvirea fără patetism<a href="#cite_note-Botez-64">[64]</a> a războiului ca o „acumulare de mizerabile eroisme și lașități necunoscute, monotone” (ca în volumul <a href="/wiki/Povestiri_din_Sevastopol" title="Povestiri din Sevastopol">Povestiri din Sevastopol</a> al lui <a href="/wiki/Lev_Tolstoi" title="Lev Tolstoi">Lev Tolstoi</a>),<a href="#cite_note-Petrescu-71">[71]</a> prin <a href="/wiki/Misticism" title="Misticism">misticismul</a> bolnăvicios<a href="#cite_note-77">[77]</a> de esență <a href="/wiki/Dostoievski" class="mw-redirect" title="Dostoievski">dostoievskiană</a><a href="#cite_note-Constantinescu-65">[65]</a> al personajului principal,<a href="#cite_note-Lovinescu-40">[40]</a> generator precipitat al unei „psihoze spre disoluție”,<a href="#cite_note-Constantinescu-65">[65]</a> și prin „alternarea a două elemente etice opuse, în sufletul unui erou”.<a href="#cite_note-Moșoiu-3">[3]</a> Asemănarea cea mai des vehiculată a fost cu romanul <a href="/wiki/Crim%C4%83_%C8%99i_pedeaps%C4%83_(roman)" class="mw-redirect" title="Crimă și pedeapsă (roman)">Crimă și pedeapsă</a> (1866) al lui <a href="/wiki/Fiodor_Dostoievski" class="mw-redirect" title="Fiodor Dostoievski">Dostoievski</a>, în care elementul fundamental al acțiunii (crima lui <a href="/wiki/Raskolnikov" class="mw-redirect" title="Raskolnikov">Raskolnikov</a>) se află chiar la început și declanșează o lungă introspecție ce determină o hotărâre neașteptată a personajului.<a href="#cite_note-Gheran_1978-58">[58]</a> De asemenea, povestea de dragoste între Apostol și Ilona care atinge momentul culminant în noaptea de înviere amintește de motivul central al romanului <a href="/wiki/%C3%8Envierea_(roman)" title="Învierea (roman)">Învierea</a> (1899) al lui <a href="/wiki/Lev_Tolstoi" title="Lev Tolstoi">Tolstoi</a>.<a href="#cite_note-Gheran_1978-58">[58]</a> Apariția acestui roman a fost consemnat, de asemenea, de critica literară străină, care a evidențiat valoarea universală a operei și forța artistică cu care a fost realizat personajul principal.<a href="#cite_note-Crișan-78">[78]</a> Astfel, scriitorul francez <a href="/wiki/Andr%C3%A9_Bellessort" title="André Bellessort">André Bellessort</a> afirma în prefața primei ediții traduse în limba franceză că „Pădurea spânzuraților este un roman ce interesează toate națiunile”<a href="#cite_note-Gusti-55">[55]</a>:p. 32<a href="#cite_note-Crișan-78">[78]</a><a href="#cite_note-Apreotesei1985-79">[79]</a> în care „adevăratul câmp de bătălie este o biată inimă a omului”, cu un erou „demn de a trăi în memoria cititorului”, și îl considera „o realizare impresionantă sub raportul construcției”,<a href="#cite_note-Gusti-55">[55]</a>:p. 32 ce ocupă un loc de frunte în rândul romanelor inspirate de Primul Război Mondial („une place singulière au milieu de tous les romans inspirés par le cataclisme de 1914”).<a href="#cite_note-Gusti-55">[55]</a>:p. 32<a href="#cite_note-Crișan-78">[78]</a><a href="#cite_note-Apreotesei1985-79">[79]</a> Drama lui Apostol Bologa (unul din „eroii romanelor de război pe care soarta i-a marcat cu semnul victimelor”) este impresionantă, în opinia aceluiași critic, fiind cauzată de contextul istoric al României de dinaintea și din timpul Primului Război Mondial.<a href="#cite_note-Crișan-78">[78]</a> Romancierul grec <a href="/wiki/Kosmas_Politis" title="Kosmas Politis">Kosmas Politis</a> considera că acest roman este o capodoperă de o măreție clasică atât din punct de vedere al analizei psihologice, cât și al compoziției, și concluziona: „Cine reușește (ca Liviu Rebreanu) să închidă în cuvinte simple bogăția unor clipe de viață, acela a înfăptuit o mare operă, mai valoroasă decât orice frazeologie”.<a href="#cite_note-Piru-2">[2]</a>:p. 8 <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Traduceri">Traduceri</h2>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Traduceri" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Traduceri">modificare sursă</a>]</div> Pădurea spânzuraților este romanul lui Liviu Rebreanu cu cele mai multe versiuni străine, depășind ca număr de traduceri romanele <a href="/wiki/Ion_(roman)" title="Ion (roman)">Ion</a> și <a href="/wiki/R%C4%83scoala_(roman)" title="Răscoala (roman)">Răscoala</a>, datorită subiectului universal și forței artistice impresionante cu care a fost realizat personajul Apostol Bologa.<a href="#cite_note-Crișan-78">[78]</a> Acest roman a fost tradus în următoarele limbi străine:<a href="#cite_note-Podgoreanu-80">[80]</a><a href="#cite_note-Piru_1985-81">[81]</a> <ul><li><a href="/wiki/Limba_ceh%C4%83" title="Limba cehă">cehă</a> (Les oběšených, Šolc a Šimáček, Praga, 1928;<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 166<a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a><a href="#cite_note-Crăciun1965-83">[83]</a><a href="#cite_note-Voita-84">[84]</a><a href="#cite_note-Valentová197615-85">[85]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_260-86">[86]</a><a href="#cite_note-Nișcov-87">[87]</a> traducere de <a href="/wiki/Marie_Kojeck%C3%A1-Kar%C3%A1skov%C3%A1" title="Marie Kojecká-Karásková">Marie Kojecká-Karásková</a>;<a href="#cite_note-Crișan-78">[78]</a><a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a><a href="#cite_note-Crăciun1965-83">[83]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_260-86">[86]</a><a href="#cite_note-Nișcov-87">[87]</a><a href="#cite_note-88">[N 1]</a> reeditată sub o formă revizuită în 1960 de editura Naše vojsko din Praga,<a href="#cite_note-Crăciun1965-83">[83]</a><a href="#cite_note-Voita-84">[84]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_263-89">[88]</a> cu postfața „Liviu Rebreanu și Pădurea spânzuraților” scrisă de <a href="/wiki/Marie_Kavkov%C3%A1" title="Marie Kavková">Marie Kavková</a><a href="#cite_note-Crăciun1965-83">[83]</a><a href="#cite_note-Voita-84">[84]</a><a href="#cite_note-Valentová197615-85">[85]</a><a href="#cite_note-Apreotesei1973-90">[89]</a><a href="#cite_note-Costache263-91">[90]</a> și ilustrații de <a href="/w/index.php?title=Michael_Florian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Michael Florian — pagină inexistentă">Michael Florian</a>),<a href="#cite_note-Valentová197615-85">[85]</a></li> <li><a href="/wiki/Limba_englez%C4%83" title="Limba engleză">engleză</a> (The Forest of the hanged, G. Allen & Unwin, Londra, 1930;<a href="#cite_note-Crișan-78">[78]</a><a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a><a href="#cite_note-Voita-84">[84]</a><a href="#cite_note-92">[91]</a> traducere de Alice V. Wise,<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 167<a href="#cite_note-Crișan-78">[78]</a><a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a><a href="#cite_note-Voita-84">[84]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_260-86">[86]</a><a href="#cite_note-93">[N 2]</a> reeditată în 1930 de editura Duffield & Co. din New York<a href="#cite_note-Crișan-78">[78]</a><a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a><a href="#cite_note-Voita-84">[84]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_260-86">[86]</a> și în 1967 de editura Peter Owen din Londra),<a href="#cite_note-Podgoreanu_264-94">[92]</a></li> <li><a href="/wiki/Limba_italian%C4%83" title="Limba italiană">italiană</a> (La foresta degli impiccati, La Nuova Italia, Perugia, 1930;<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 167<a href="#cite_note-Crișan-78">[78]</a><a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a><a href="#cite_note-Voita-84">[84]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_260-86">[86]</a> traducere de Enzo Loretti, prefațată de prof. <a href="/w/index.php?title=Luigi_Tonelli&action=edit&redlink=1" class="new" title="Luigi Tonelli — pagină inexistentă">Luigi Tonelli</a>,<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 167<a href="#cite_note-Crișan-78">[78]</a><a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a><a href="#cite_note-Voita-84">[84]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_260-86">[86]</a> reeditată în 1967 de Edizioni Paoline din Francavilla a Mare),<a href="#cite_note-Podgoreanu_264-94">[92]</a></li> <li><a href="/wiki/Limba_polonez%C4%83" title="Limba poloneză">poloneză</a> (Las wisielców, Wydawnictwa Literacko-Naukowego, Cracovia, 1931; traducere de Stanisław Łukasik;<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 168 o altă traducere a fost realizată de Stanisław Bik și publicată în 1980 de Panstwowy Instytut Wydawniczy din Varșovia),<a href="#cite_note-Podgoreanu_265-95">[93]</a></li> <li><a href="/wiki/Limba_francez%C4%83" title="Limba franceză">franceză</a> (La forêt des pendus, Perrin, Paris, 1932;<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 167<a href="#cite_note-Crișan-78">[78]</a><a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a><a href="#cite_note-Voita-84">[84]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_260-86">[86]</a> traducere de B. Madeleine și Léon Thévenin, prefațată de <a href="/wiki/Andr%C3%A9_Bellessort" title="André Bellessort">André Bellessort</a>;<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 167<a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a><a href="#cite_note-Voita-84">[84]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_260-86">[86]</a><a href="#cite_note-96">[N 3]</a> alte traduceri au mai fost realizate de C. Boranesco (publicată în 1972 de Editura Minerva din București)<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 167<a href="#cite_note-Voita-84">[84]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_264-94">[92]</a> și Jean-Louis Courriol (publicată în 2006 de Editions Zoé din Geneva)),<a href="#cite_note-Podgoreanu_267-97">[94]</a></li> <li><a href="/wiki/Limba_german%C4%83" title="Limba germană">germană</a> (Der Wald der Gehenkten, Der Tag, Cernăuți, 1932;<a href="#cite_note-Crișan-78">[78]</a><a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_260-86">[86]</a> o versiune trunchiată (84 p.) tradusă de Erast Carabăț;<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 167<a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a><a href="#cite_note-Voita-84">[84]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_260-86">[86]</a> o altă traducere a fost realizată de Valentin Lupescu<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 167<a href="#cite_note-Voita-84">[84]</a> și publicată în 1966 de Verlag Volk und Welt din Berlin),<a href="#cite_note-Voita-84">[84]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_264-94">[92]</a></li> <li><a href="/wiki/Limba_neerlandez%C4%83" title="Limba neerlandeză">neerlandeză</a> (Het woud der gehangenen,<a href="#cite_note-Podgoreanu_260-86">[86]</a> De Combinatie, Rotterdam, 1932; traducere de dr. Jules Verboke),<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 168<a href="#cite_note-98">[95]</a></li> <li><a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">maghiară</a> (Akasztottak erdeje, 1938; traducere de Imre Somogyi;<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 168 o altă traducere a fost realizată de <a href="/wiki/Gy%C3%B6rgy_B%C3%B6z%C3%B6di" title="György Bözödi">György Bözödi</a><a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 168<a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a> și publicată în 1957 de ESPLA din Târgu Mureș,<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 168<a href="#cite_note-Crișan-78">[78]</a><a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_262-99">[96]</a> apoi reeditată în 1962 de Editura pentru Literatură din București,<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 168<a href="#cite_note-Podgoreanu_263-89">[88]</a> în 1970 de Editura Kriterion din București<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 168<a href="#cite_note-Podgoreanu_264-94">[92]</a> și în 1983 de Editura Dacia din Cluj-Napoca),<a href="#cite_note-Podgoreanu_266-100">[97]</a><a href="#cite_note-101">[98]</a></li> <li><a href="/wiki/Limba_turc%C4%83" title="Limba turcă">turcă</a> (Asilmișlar ormani, İnsel Kitabevi, Istanbul, 1942; traducere de Ziya Yamaç),<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 168<a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a><a href="#cite_note-Voita-84">[84]</a><a href="#cite_note-102">[99]</a></li> <li><a href="/wiki/Limba_spaniol%C4%83" title="Limba spaniolă">spaniolă</a> (El bosque de los ahorcados, Editorial Stylos, Madrid, 1944;<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 167<a href="#cite_note-Crișan-78">[78]</a><a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a><a href="#cite_note-Voita-84">[84]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_261-103">[100]</a> traducere din franceză de María Teresa Quiroga Plá și <a href="/wiki/Luis_Land%C3%ADnez" title="Luis Landínez">Luis Landínez</a>;<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 167<a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a><a href="#cite_note-Voita-84">[84]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_261-103">[100]</a> o altă traducere a fost realizată din franceză de <a href="/wiki/Mar%C3%ADa_Teresa_Le%C3%B3n" title="María Teresa León">María Teresa León</a> și <a href="/wiki/Rafael_Alberti" title="Rafael Alberti">Rafael Alberti</a> și publicată de editurile Losada din Buenos Aires în 1967<a href="#cite_note-Podgoreanu_264-94">[92]</a> și Editorial de Arte y Literatura din Havana în 1975),<a href="#cite_note-Podgoreanu_265-95">[93]</a></li> <li><a href="/wiki/Limba_suedez%C4%83" title="Limba suedeză">suedeză</a> (De hängdas skog, Bonnier, Stockholm, 1944; traducere din franceză de <a href="/wiki/Ingeborg_Ess%C3%A9n" title="Ingeborg Essén">Ingeborg Essén</a>, prefațată de <a href="/wiki/Anders_%C3%96sterling" title="Anders Österling">Anders Österling</a>),<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 168<a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_261-103">[100]</a></li> <li><a href="/wiki/Limba_portughez%C4%83" title="Limba portugheză">portugheză</a> (A floresta dos enforcados, Editorial Gleba, Lisabona, 1945;<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 167<a href="#cite_note-Crișan-78">[78]</a><a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a><a href="#cite_note-Voita-84">[84]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_261-103">[100]</a> traducere de <a href="/wiki/Jo%C3%A3o_Carlos_Celestino_Gomes" title="João Carlos Celestino Gomes">Celestino Gomes</a> și <a href="/wiki/Victor_Buescu" title="Victor Buescu">Victor Buescu</a>,<a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a><a href="#cite_note-Voita-84">[84]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_261-103">[100]</a> reeditată în 1965 de Edições Paulistas din São Paulo),<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 167<a href="#cite_note-Podgoreanu_263-89">[88]</a></li> <li><a href="/wiki/Limba_finlandez%C4%83" title="Limba finlandeză">finlandeză</a> (Hirtettyjen metsa, Suomen kirja, Helsinki, 1946; traducere de <a href="/wiki/Lauri_Ikonen" title="Lauri Ikonen">Lauri Ikonen</a>),<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 168<a href="#cite_note-Crișan-78">[78]</a><a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a><a href="#cite_note-Voita-84">[84]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_262-99">[96]</a></li> <li><a href="/wiki/Limba_rus%C4%83" title="Limba rusă">rusă</a> (Лес повешенных / Les poveșcennîh, Editura de literatură în limbă străine, București, 1958; traducere de Olga Crușevan;<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 168<a href="#cite_note-Crișan-78">[78]</a><a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a> o altă traducere a fost realizată de Vasili Sugoniai și publicată în 1960 de Editura Cartea Moldovenească din Chișinău),<a href="#cite_note-Podgoreanu_263-89">[88]</a></li> <li><a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">greacă</a> (Το δάσος των κρεμασμένων / To dasos ton kremasmenon, Kedros, Atena, 1961; traducere de Maria Dimitriadi-Papaioannou,<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 168<a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a><a href="#cite_note-Voita-84">[84]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_263-89">[88]</a> prefață de <a href="/wiki/Kosmas_Politis" title="Kosmas Politis">Kosmas Politis</a>),<a href="#cite_note-104">[101]</a></li> <li><a href="/wiki/Limba_bulgar%C4%83" title="Limba bulgară">bulgară</a> (Гората на обесените / Gorata na obesenite, Narodna kultura, Sofia, 1962;<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 168<a href="#cite_note-Crișan-78">[78]</a><a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_263-89">[88]</a> traducere de Ghergana Stratieva;<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 168<a href="#cite_note-Piru1965-82">[82]</a><a href="#cite_note-Podgoreanu_263-89">[88]</a> reeditată în 1987),<a href="#cite_note-Podgoreanu_266-100">[97]</a></li> <li><a href="/wiki/Limba_slovac%C4%83" title="Limba slovacă">slovacă</a> (Les obesencov, Slov. vydav. krásnej lit., Bratislava, 1965; traducere de Peter Doval),<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 166<a href="#cite_note-Podgoreanu_264-94">[92]</a></li> <li><a href="/wiki/Limba_arab%C4%83" title="Limba arabă">arabă</a> (Ghabat Al Mawta, Cairo, 1967; traducere de Fauzi Shahin),<a href="#cite_note-Naroș-5">[5]</a>:p. 168<a href="#cite_note-Piru_1985-81">[81]</a></li> <li><a href="/wiki/Limba_sloven%C4%83" title="Limba slovenă">slovenă</a> (Gozd obešencev, Mladinska knjiga, Ljubljana, 1976; traducere de <a href="/wiki/Katja_%C5%A0pur" title="Katja Špur">Katja Špur</a>),<a href="#cite_note-Podgoreanu_265-95">[93]</a></li> <li><a href="/wiki/Limba_ucrainean%C4%83" title="Limba ucraineană">ucraineană</a> (Ліс повішених / Lis povișcenîh, Dnipro, Kiev, 1990; traducere de Ivan Kușnirîk)<a href="#cite_note-Podgoreanu_266-100">[97]</a> și</li> <li><a href="/wiki/Limba_japonez%C4%83" title="Limba japoneză">japoneză</a> (Shokei no mori, Editura Kōbunsha, Tokyo, 1997; traducere de <a href="/wiki/Haruya_Sumiya" title="Haruya Sumiya">Haruya Sumiya</a>).<a href="#cite_note-105">[102]</a></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Adaptări">Adaptări</h2>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Adaptări" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Adaptări">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Ecranizare">Ecranizare</h3>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Ecranizare" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Ecranizare">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/P%C4%83durea_sp%C3%AEnzura%C8%9Bilor_(film)" title="Pădurea spînzuraților (film)">Pădurea spînzuraților (film)</a>.</div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16505893">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .rellink{display:flex}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .rellink{display:flex}}</style> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Panorama_Banffy.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/82/Panorama_Banffy.jpg/300px-Panorama_Banffy.jpg" decoding="async" width="300" height="128" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/82/Panorama_Banffy.jpg/450px-Panorama_Banffy.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/82/Panorama_Banffy.jpg/600px-Panorama_Banffy.jpg 2x" data-file-width="4927" data-file-height="2100" /></a><figcaption><a href="/wiki/Castelul_B%C3%A1nffy_de_la_Bon%C8%9Bida" title="Castelul Bánffy de la Bonțida">Castelul Bánffy de la Bonțida</a>, unde a fost amenajat în film sediul comandamentului diviziei</figcaption></figure> Un prim proiect de ecranizare a romanului Pădurea spânzuraților datează din anul 1926, după cum menționa <a href="/wiki/Grid_Modorcea" title="Grid Modorcea">Grid Modorcea</a> în volumul Dicționarul cinematografic al literaturii române (Ed. Cartea Românească, București, 2003). Scenariul filmului a fost scris de Alex. Demetrescu, dar proiectul a rămas nefinalizat.<a href="#cite_note-Stănculescu-6">[6]</a>:p. 104 Romanul Pădurea spânzuraților a fost ecranizat de regizorul <a href="/wiki/Liviu_Ciulei" title="Liviu Ciulei">Liviu Ciulei</a> într-un film <a href="/wiki/P%C4%83durea_sp%C3%AEnzura%C8%9Bilor_(film)" title="Pădurea spînzuraților (film)">omonim</a><a href="#cite_note-106">[103]</a> cu o durată de 158 de minute, ce a avut premiera la 16 martie 1965.<a href="#cite_note-Stănculescu-6">[6]</a>:p. 112 Potrivit propriilor mărturisiri, cineastul a plănuit să facă „un film despre dezintegrarea certitudinii, conformismului și concepțiilor de viață”.<a href="#cite_note-107">[104]</a> Scenariul scris de <a href="/wiki/Titus_Popovici" title="Titus Popovici">Titus Popovici</a><a href="#cite_note-Căliman-7">[7]</a>:p. 182 (care mai colaborase cu Liviu Ciulei și la <a href="/wiki/Valurile_Dun%C4%83rii_(film)" title="Valurile Dunării (film)">Valurile Dunării</a> (1960))<a href="#cite_note-Căliman-7">[7]</a>:p. 180<a href="#cite_note-108">[105]</a> păstrează liniile de forță ale romanului lui Liviu Rebreanu, dar remodelează materia cărții dintr-un unghi filozofic amplu,<a href="#cite_note-Littera-109">[106]</a>:p. 120 introduce unele elemente din nuvelele „<a href="/wiki/Catastrofa_(nuvel%C4%83)" title="Catastrofa (nuvelă)">Catastrofa</a>” și „<a href="/wiki/I%C8%9Bic_%C8%98trul,_dezertor" title="Ițic Ștrul, dezertor">Ițic Ștrul, dezertor</a>”<a href="#cite_note-Căliman-7">[7]</a>:p. 183 și contopește personajele Gross și Ițic Ștrul în soldatul socialist Johann Maria Müller, anticar vienez ce locuiește în subsolul unei case unde a stat „timp de 17 zile <a href="/wiki/Wolfgang_Amadeus_Mozart" title="Wolfgang Amadeus Mozart">Wolfgang Amadeus Mozart</a>”.<a href="#cite_note-Stănculescu-6">[6]</a>:p. 106 Filmul conține și alte diferențe față de roman: acțiunea filmului se petrece numai pe frontul românesc,<a href="#cite_note-Popescu-110">[107]</a>:p. 152 sunt eliminate unele subiecte jenante (încercarea de dezertare a lui Apostol Bologa la ruși, originea evreiască a anarhistului socialist, propovăduirea urii mondiale antinaționale), evoluția spirituală a lui Apostol Bologa este golită de orice influență religioasă,<a href="#cite_note-Popescu-110">[107]</a>:p. 155 concediul ofițerului la Parva și povestea de dragoste cu Ilona sunt mult scurtate etc. Potrivit lui <a href="/wiki/Cristian_Tudor_Popescu" title="Cristian Tudor Popescu">Cristian Tudor Popescu</a>, realizatorii au transformat, prin aceste modificări, „romanul profund religios, creștin, <a href="/wiki/Fiodor_Dostoievski" class="mw-redirect" title="Fiodor Dostoievski">dostoievskian</a>, străbătut de fiorul credinței” al lui Liviu Rebreanu într-o „operă artistic valabilă, dar laică”, despre patriotism și dragoste de oameni.<a href="#cite_note-Popescu-110">[107]</a>:pp. 157–158 Filmul a fost realizat pe o peliculă alb/negru (4531 de metri), în format cinemascop.<a href="#cite_note-Stănculescu-6">[6]</a>:p. 112 Echipa tehnică a fost formată din operatorul <a href="/wiki/Ovidiu_Gologan" title="Ovidiu Gologan">Ovidiu Gologan</a> (imagine), <a href="/wiki/Giulio_Tincu" title="Giulio Tincu">Giulio Tincu</a> (decoruri), Ovidiu Bubulac și <a href="/wiki/Ileana_Oroveanu" title="Ileana Oroveanu">Ileana Oroveanu</a> (costume), <a href="/wiki/Theodor_Grigoriu" title="Theodor Grigoriu">Theodor Grigoriu</a> (muzică), <a href="/wiki/Anu%C8%99avan_Salamanian" title="Anușavan Salamanian">Anușavan Salamanian</a> (coloană sonoră), Yolanda Mântulescu și Dan Naum (montaj). Filmările s-au realizat în mai multe locații; sediul comandamentului diviziei a fost amenajat în <a href="/wiki/Castelul_B%C3%A1nffy_de_la_Bon%C8%9Bida" title="Castelul Bánffy de la Bonțida">castelul Bánffy de la Bonțida</a>.<a href="#cite_note-111">[108]</a> Rolurile principale au fost interpretate de actorii <a href="/wiki/Victor_Rebengiuc" title="Victor Rebengiuc">Victor Rebengiuc</a> (Apostol Bologa), <a href="/wiki/Liviu_Ciulei" title="Liviu Ciulei">Liviu Ciulei</a> (Ottokar Klapka), <a href="/wiki/%C8%98tefan_Ciobot%C4%83ra%C8%99u" class="mw-redirect" title="Ștefan Ciobotărașu">Ștefan Ciobotărașu</a> (Petre), <a href="/wiki/Gy%C3%B6rgy_Kov%C3%A1cs_(actor)" title="György Kovács (actor)">György Kovács</a> (generalul conte von Karg), <a href="/wiki/Anna_Sz%C3%A9les" title="Anna Széles">Anna Széles</a> (Ilona), <a href="/wiki/Gina_Patrichi" title="Gina Patrichi">Gina Patrichi</a> (Roza Jánosi, soția unui colonel și amanta lui Varga), <a href="/wiki/Andr%C3%A1s_Csiky" title="András Csiky">András Csiky</a> (Sándor Varga) și <a href="/wiki/Emmerich_Sch%C3%A4ffer" title="Emmerich Schäffer">Emmerich Schäffer</a> (Johann Maria Müller), în alte roluri apărând <a href="/wiki/Costache_Antoniu" title="Costache Antoniu">Costache Antoniu</a> (preotul militar), <a href="/wiki/Emil_Botta" title="Emil Botta">Emil Botta</a> (Cervenco), <a href="/wiki/L%C3%A1szl%C3%B3_Kiss_(actor,_1919%E2%80%931968)" title="László Kiss (actor, 1919–1968)">László Kiss</a> (Vidor), <a href="/wiki/Nicolae_Tomazoglu" title="Nicolae Tomazoglu">Nicolae Tomazoglu</a> (medicul polonez), <a href="/w/index.php?title=Constantin_Brezeanu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constantin Brezeanu — pagină inexistentă">Constantin Brezeanu</a> (procurorul militar), <a href="/wiki/Ion_Caramitru" title="Ion Caramitru">Ion Caramitru</a> (fiul lui Petre), <a href="/wiki/George_Aurelian" title="George Aurelian">George Aurelian</a> (Domșa), <a href="/wiki/Mihai_Mereu%C8%9B%C4%83" title="Mihai Mereuță">Mihai Mereuță</a> (caporalul), <a href="/wiki/Gheorghe_Cozorici" title="Gheorghe Cozorici">Gheorghe Cozorici</a> (locotenentul român, prizonier), <a href="/wiki/Mariana_Mihu%C8%9B" title="Mariana Mihuț">Mariana Mihuț</a> (Marta Domșa), <a href="/wiki/Toma_Caragiu" title="Toma Caragiu">Toma Caragiu</a> (un căpitan), <a href="/wiki/Nae_Roman" title="Nae Roman">Nae Roman</a> (colonelul), <a href="/w/index.php?title=Valeriu_Arn%C4%83utu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Valeriu Arnăutu — pagină inexistentă">Valeriu Arnăutu</a> (slt. Jan Svoboda), <a href="/wiki/Ferenc_Bencze" title="Ferenc Bencze">Ferenc Bencze</a> (plutonierul), <a href="/w/index.php?title=Alexandra_Polizu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alexandra Polizu — pagină inexistentă">Alexandra Polizu</a> (Rodovica) și <a href="/wiki/Angela_Moldovan" title="Angela Moldovan">Angela Moldovan</a> (doamna Sofica Domșa).<a href="#cite_note-Stănculescu-6">[6]</a>:p. 112<a href="#cite_note-Căliman-7">[7]</a>:p. 182 Filmul Pădurea spînzuraților a obținut mai multe premii naționale și internaționale și anume: Premiul de excelență pentru calitatea imaginii și ingeniozitatea mișcărilor de aparat, la al IV-lea Congres al UNIATEC (Union Internationale des Associations Techniques Cinématographiques) de la <a href="/wiki/Milano" title="Milano">Milano</a> (1964), Premiul pentru regie la <a href="/wiki/Festivalul_Interna%C8%9Bional_de_Film_de_la_Cannes" title="Festivalul Internațional de Film de la Cannes">Festivalul Internațional de Film de la Cannes</a> (1965),<a href="#cite_note-Căliman-7">[7]</a>:p. 183 Marele premiu „Pelicanul alb” (<a href="/wiki/Liviu_Ciulei" title="Liviu Ciulei">Liviu Ciulei</a>), Premiul pentru imagine (<a href="/wiki/Ovidiu_Gologan" title="Ovidiu Gologan">Ovidiu Gologan</a>), Premiul pentru interpretare feminină (<a href="/wiki/Anna_Sz%C3%A9les" title="Anna Széles">Anna Széles</a>) și Premiul pentru muzică (<a href="/wiki/Theodor_Grigoriu" title="Theodor Grigoriu">Theodor Grigoriu</a>) la Festivalul Național al Filmului de la Mamaia (1965). Valoarea sa artistică a determinat includerea filmului în programele de vizionare a peste 120 de cinemateci din lume, precum și în fondul documentar al mai multor instituții de pe toate continentele.<a href="#cite_note-Stănculescu-6">[6]</a>:p. 113 Aprecierile critice la adresa filmului sunt în majoritate superlative. Pădurea spânzuraților este considerat unul dintre cele mai bune filme românești realizate vreodată,<a href="#cite_note-Popescu-110">[107]</a>:p. 157 una dintre „acele opere exemplare cu dimensiuni universale și etern valabile” (după cum scria istoricul de film <a href="/wiki/Manuela_Cernat" title="Manuela Cernat">Manuela Cernat</a> în volumul Filmul și armele),<a href="#cite_note-Stănculescu-6">[6]</a>:p. 16 fiind comparat cu capodoperele europene ce prezintă dimensiunea psihologică a dezastrelor cauzate de războaie precum <a href="/wiki/C%C4%83r%C4%83rile_gloriei" title="Cărările gloriei">Cărările gloriei</a> al lui <a href="/wiki/Stanley_Kubrick" title="Stanley Kubrick">Stanley Kubrick</a>, cu <a href="/wiki/Nimic_nou_pe_frontul_de_vest_(film_din_1930)" title="Nimic nou pe frontul de vest (film din 1930)">Nimic nou pe frontul de vest</a> de <a href="/wiki/Lewis_Milestone" title="Lewis Milestone">Lewis Milestone</a>, cu Pentru țară și rege de <a href="/wiki/Joseph_Losey" title="Joseph Losey">Joseph Losey</a> sau chiar cu <a href="/wiki/Iluzia_cea_mare" title="Iluzia cea mare">Iluzia cea mare</a> al lui <a href="/wiki/Jean_Renoir" title="Jean Renoir">Jean Renoir</a>.<a href="#cite_note-Stănculescu-6">[6]</a>:p. 108 Potrivit criticului <a href="/wiki/C%C4%83lin_C%C4%83liman" title="Călin Căliman">Călin Căliman</a>, factorii care contribuie la valoarea operei cinematografice sunt: calitatea scenariului lui Titus Popovici, interpretarea actorului Victor Rebengiuc în rolul lui Apostol Bologa, imaginile expresive și profunde create de operatorul Ovidiu Gologan și mai ales regia lui Liviu Ciulei, ce imprimă filmului o construcție riguroasă<a href="#cite_note-Littera-109">[106]</a>:p. 121 și poliritmică<a href="#cite_note-Littera-109">[106]</a>:p. 122 și creează momente de virtuozitate (precum marșul din pregeneric, rotirea tulburătoare a reflectorului, trecerea liniei frontului de către Müller, „pădurea cu spânzurători” sau ultima cină a condamnatului, desfășurată în tăcere).<a href="#cite_note-Căliman-7">[7]</a>:p. 183 <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Teatru_radiofonic">Teatru radiofonic</h3>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Teatru radiofonic" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Teatru radiofonic">modificare sursă</a>]</div> Romanul a fost dramatizat de Valeriu Sârbu pentru <a href="/wiki/Teatrul_Na%C8%9Bional_Radiofonic" title="Teatrul Național Radiofonic">Teatrul Național Radiofonic</a>, fiind realizat în 1971 un spectacol de <a href="/wiki/Teatru_radiofonic" title="Teatru radiofonic">teatru radiofonic</a> cu o durată de 146 de minute în regia artistică a lui Constantin Moruzan. Spectacolul a avut următoarea distribuție: <a href="/wiki/Ion_Caramitru" title="Ion Caramitru">Ion Caramitru</a> (Apostol Bologa), <a href="/w/index.php?title=Constantin_Brezeanu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constantin Brezeanu — pagină inexistentă">Constantin Brezeanu</a> (pretorul), <a href="/wiki/Fory_Etterle" title="Fory Etterle">Fory Etterle</a> (generalul), <a href="/wiki/Ion_Marinescu" title="Ion Marinescu">Ion Marinescu</a> (Klapka), <a href="/wiki/Andrei_Codarcea" title="Andrei Codarcea">Andrei Codarcea</a> (Petre), <a href="/w/index.php?title=Ion_Ilie_Ioan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ion Ilie Ioan — pagină inexistentă">Ion Ilie Ioan</a> (protopopul), <a href="/wiki/Clody_Bertola" title="Clody Bertola">Clody Bertola</a> (mama), <a href="/w/index.php?title=Nicolae_Luchian-Botez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nicolae Luchian-Botez — pagină inexistentă">Nicolae Luchian-Botez</a> (Iosif Bologa), <a href="/wiki/Rodica_Tapalag%C4%83" title="Rodica Tapalagă">Rodica Tapalagă</a> (Marta), <a href="/wiki/Tudorel_Popa" title="Tudorel Popa">Tudorel Popa</a> (Gross), <a href="/w/index.php?title=Nicolae_Pomoje&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nicolae Pomoje — pagină inexistentă">Nicolae Pomoje</a> (Cervenco), <a href="/wiki/Corado_Negreanu" title="Corado Negreanu">Corado Negreanu</a> (Varga), <a href="/wiki/Dorina_Laz%C4%83r" title="Dorina Lazăr">Dorina Lazăr</a> (Rodovica), <a href="/wiki/Mircea_Cosma" title="Mircea Cosma">Mircea Cosma</a> (ofițerul român), <a href="/wiki/Tamara_Cre%C8%9Bulescu" title="Tamara Crețulescu">Tamara Crețulescu</a> (Ilona), <a href="/wiki/Florian_Pitti%C8%99" title="Florian Pittiș">Florian Pittiș</a> (Tohaty), <a href="/wiki/Mircea_Anghelescu_(actor)" title="Mircea Anghelescu (actor)">Mircea Anghelescu</a> (Pălăgieșu), <a href="/w/index.php?title=Mihai_Velcescu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mihai Velcescu — pagină inexistentă">Mihai Velcescu</a> (Boteanu), <a href="/wiki/Mihai_Mereu%C8%9B%C4%83" title="Mihai Mereuță">Mihai Mereuță</a> (plutonierul), <a href="/wiki/Emil_Hossu" title="Emil Hossu">Emil Hossu</a> (sublocotenentul) ș.a. Echipa tehnică a fost alcătuită din Constantin Botez (regia de studio), Romeo Chelaru (regia muzicală) și ing. Flavia Cosma (regia tehnică). Reprezentația teatrală a avut șase episoade, ce au fost difuzate în premieră în perioada 6–11 decembrie 1971.<a href="#cite_note-amosnews.ro-112">[109]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Operă_muzicală">Operă muzicală</h3>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Operă muzicală" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Operă muzicală">modificare sursă</a>]</div> Compozitoarea <a href="/wiki/Carmen_Petra_Basacopol" title="Carmen Petra Basacopol">Carmen Petra Basacopol</a> a compus în perioada 1988–1990 o operă în două acte intitulată Apostol Bologa, op. 58 și inspirată din romanul Pădurea spânzuraților al lui Liviu Rebreanu.<a href="#cite_note-113">[110]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Notă_explicativă">Notă explicativă</h2>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Notă explicativă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Notă explicativă">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-references-wrap"><ol class="references"> <li id="cite_note-88"><a href="#cite_ref-88">^</a> Traducerea romanului în limba cehă, realizată de <a href="/wiki/Marie_Kojeck%C3%A1-Kar%C3%A1skov%C3%A1" title="Marie Kojecká-Karásková">Marie Kojecká-Karásková</a> și publicată în anul 1928 de editura Šolc a Šimáček din <a href="/wiki/Praga" title="Praga">Praga</a>, este prima traducere din opera lui Liviu Rebreanu care a apărut în străinătate. Vezi Victor Crăciun, „«Un cînt nepieritor»”, în Gazeta literară, București, anul XIII, nr. 49 (682), joi 2 decembrie 1965, p. 12. </li> <li id="cite_note-93"><a href="#cite_ref-93">^</a> Traducerea romanului în limba engleză, realizată de Alice V. Wise și publicată în anul 1930 mai întâi la Londra și apoi, aproape concomitent, la New York sunt puțin cunoscute cercurilor literare din România, nefiind menționate în presa de specialitate a vremii. Vezi <a href="/wiki/Constantin_Cri%C8%99an_(critic_literar)" title="Constantin Crișan (critic literar)">Constantin Crișan</a>, „Universalitatea scriitorului”, în Tribuna, anul VIII, nr. 39, 24 septembrie 1964, p. 1 și L. Voita, „Drumul lui Rebreanu pe meridianele lumii”, în revista Steaua, anul XXI, nr. 11, 1 noiembrie 1970, p. 86. </li> <li id="cite_note-96"><a href="#cite_ref-96">^</a> Liviu Rebreanu menționează că <a href="/wiki/M%C4%83rg%C4%83rita_Miller-Verghy" title="Mărgărita Miller-Verghy">Mărgărita Miller-Verghy</a> și <a href="/wiki/Cella_Delavrancea" title="Cella Delavrancea">Cella Delavrancea</a> i-au recomandat, într-o ședință a cenaclului Sburătorul, pe publicistele <a href="/w/index.php?title=Simona_Lahovary&action=edit&redlink=1" class="new" title="Simona Lahovary — pagină inexistentă">Simona Lahovary</a> și <a href="/w/index.php?title=Micaela_Catargi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Micaela Catargi — pagină inexistentă">Micaela Catargi</a> drept cele mai potrivite traducătoare în limba franceză a Pădurii spânzuraților. În cele din urmă, prima traducere a romanului în limba franceză a fost realizată de publicista română B. Madeleine, care contribuia aproape zilnic cu articole la ziarele <a href="/wiki/Diminea%C8%9Ba" title="Dimineața">Dimineața</a> și <a href="/wiki/Adev%C4%83rul" title="Adevărul">Adevărul</a>, în colaborare cu scriitorul francez Léon Thevenin, și a apărut în 1932, la Paris. Prima versiune a traducerii a aapărut însoțită de o prefață a scriitorului francez <a href="/wiki/Andr%C3%A9_Bellessort" title="André Bellessort">André Bellessort</a>, care conținea informații asupra situației naționalităților din Austro-Ungaria și îndeosebi a românilor. Publicistul român L. Voita considera că această versiune era „foarte fidelă” și „una din cele mai reușite”, fiind întrecută ca valoare de noua traducere a lui Constantin Borănescu-Lahovary, care a apărut în 1966, tot la Paris. Vezi L. Voita, „Drumul lui Rebreanu pe meridianele lumii”, în revista Steaua, anul XXI, nr. 11, 1 noiembrie 1970, pp. 84–86. </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Note" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Note">modificare sursă</a>]</div> <div class="references-small columns references-column-count references-column-count-3" style="-moz-column-count: 3; -webkit-column-count: 3; column-count: 3; list-style-type: decimal;"> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-Murărașu-1">^ <a href="#cite_ref-Murărașu_1-0">a</a> <a href="#cite_ref-Murărașu_1-1">b</a> <a href="#cite_ref-Murărașu_1-2">c</a> <a href="#cite_ref-Murărașu_1-3">d</a> <a href="#cite_ref-Murărașu_1-4">e</a> D. Murărașu, Istoria literaturii române, Editura Cartea Românească, București, ediția a III-a, 1942. </li> <li id="cite_note-Piru-2">^ <a href="#cite_ref-Piru_2-0">a</a> <a href="#cite_ref-Piru_2-1">b</a> <a href="#cite_ref-Piru_2-2">c</a> <a href="#cite_ref-Piru_2-3">d</a> <a href="#cite_ref-Piru_2-4">e</a> <a href="#cite_ref-Piru_2-5">f</a> <a href="#cite_ref-Piru_2-6">g</a> <a href="#cite_ref-Piru_2-7">h</a> <a href="#cite_ref-Piru_2-8">i</a> <a href="#cite_ref-Piru_2-9">j</a> Alexandru Piru, „Cuvînt înainte” la vol. Liviu Rebreanu, Pădurea spînzuraților, Editura Militară, București, 1966. </li> <li id="cite_note-Moșoiu-3">^ <a href="#cite_ref-Moșoiu_3-0">a</a> <a href="#cite_ref-Moșoiu_3-1">b</a> <a href="#cite_ref-Moșoiu_3-2">c</a> Tiberiu Moșoiu, „Liviu Rebreanu: «Pădurea spânzuraților»”, în Lamura, anul IV, nr. 5, februarie 1923. </li> <li id="cite_note-Magheru-4">^ <a href="#cite_ref-Magheru_4-0">a</a> <a href="#cite_ref-Magheru_4-1">b</a> <a href="#cite_ref-Magheru_4-2">c</a> <a href="#cite_ref-Magheru_4-3">d</a> <a href="#cite_ref-Magheru_4-4">e</a> <a href="#cite_ref-Magheru_4-5">f</a> <a href="#cite_ref-Magheru_4-6">g</a> <a href="#cite_ref-Magheru_4-7">h</a> <a href="#cite_ref-Magheru_4-8">i</a> <a href="#cite_ref-Magheru_4-9">j</a> <a href="#cite_ref-Magheru_4-10">k</a> <a href="#cite_ref-Magheru_4-11">l</a> <a href="#cite_ref-Magheru_4-12">m</a> <a href="#cite_ref-Magheru_4-13">n</a> Paul Magheru, „Pădurea spînzuraților”, în vol. Analize literare pentru bacalaureat și admiterea la facultate, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1973. </li> <li id="cite_note-Naroș-5">^ <a href="#cite_ref-Naroș_5-0">a</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-1">b</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-2">c</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-3">d</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-4">e</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-5">f</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-6">g</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-7">h</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-8">i</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-9">j</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-10">k</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-11">l</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-12">m</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-13">n</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-14">o</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-15">p</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-16">q</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-17">r</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-18">s</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-19">t</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-20">u</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-21">v</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-22">w</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-23">x</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-24">y</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-25">z</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-26">aa</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-27">ab</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-28">ac</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-29">ad</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-30">ae</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-31">af</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-32">ag</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-33">ah</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-34">ai</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-35">aj</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-36">ak</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-37">al</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-38">am</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-39">an</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-40">ao</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-41">ap</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-42">aq</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-43">ar</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-44">as</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-45">at</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-46">au</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-47">av</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-48">aw</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-49">ax</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-50">ay</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-51">az</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-52">ba</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-53">bb</a> <a href="#cite_ref-Naroș_5-54">bc</a> Iacob Naroș, Romanele lui Rebreanu, Editura Tipo Moldova, Iași, 2013. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-606-676-204-5" title="Special:Referințe în cărți/978-606-676-204-5">ISBN: 978-606-676-204-5</a> </li> <li id="cite_note-Stănculescu-6">^ <a href="#cite_ref-Stănculescu_6-0">a</a> <a href="#cite_ref-Stănculescu_6-1">b</a> <a href="#cite_ref-Stănculescu_6-2">c</a> <a href="#cite_ref-Stănculescu_6-3">d</a> <a href="#cite_ref-Stănculescu_6-4">e</a> <a href="#cite_ref-Stănculescu_6-5">f</a> <a href="#cite_ref-Stănculescu_6-6">g</a> <a href="#cite_ref-Stănculescu_6-7">h</a> <a href="#cite_ref-Stănculescu_6-8">i</a> Călin Stănculescu, Cartea și filmul, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011. </li> <li id="cite_note-Căliman-7">^ <a href="#cite_ref-Căliman_7-0">a</a> <a href="#cite_ref-Căliman_7-1">b</a> <a href="#cite_ref-Căliman_7-2">c</a> <a href="#cite_ref-Căliman_7-3">d</a> <a href="#cite_ref-Căliman_7-4">e</a> <a href="#cite_ref-Căliman_7-5">f</a> <a href="#cite_ref-Căliman_7-6">g</a> Călin Căliman, Istoria filmului românesc (1897–2000), Editura Fundației Culturale Române, București, 2000. </li> <li id="cite_note-Rebreanu-8">^ <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-0">a</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-1">b</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-2">c</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-3">d</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-4">e</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-5">f</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-6">g</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-7">h</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-8">i</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-9">j</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-10">k</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-11">l</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-12">m</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-13">n</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-14">o</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-15">p</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-16">q</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-17">r</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-18">s</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-19">t</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-20">u</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-21">v</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-22">w</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-23">x</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-24">y</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-25">z</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-26">aa</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-27">ab</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-28">ac</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-29">ad</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-30">ae</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-31">af</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-32">ag</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-33">ah</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-34">ai</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-35">aj</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-36">ak</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-37">al</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-38">am</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-39">an</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-40">ao</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-41">ap</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-42">aq</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-43">ar</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-44">as</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-45">at</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-46">au</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-47">av</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-48">aw</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-49">ax</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-50">ay</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-51">az</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-52">ba</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-53">bb</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-54">bc</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-55">bd</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-56">be</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-57">bf</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-58">bg</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-59">bh</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-60">bi</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-61">bj</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-62">bk</a> <a href="#cite_ref-Rebreanu_8-63">bl</a> Liviu Rebreanu, Pădurea spînzuraților, Editura Eminescu, București, 1983. </li> <li id="cite_note-Crohmălniceanu-9">^ <a href="#cite_ref-Crohmălniceanu_9-0">a</a> <a href="#cite_ref-Crohmălniceanu_9-1">b</a> <a href="#cite_ref-Crohmălniceanu_9-2">c</a> <a href="#cite_ref-Crohmălniceanu_9-3">d</a> <a href="#cite_ref-Crohmălniceanu_9-4">e</a> <a href="#cite_ref-Crohmălniceanu_9-5">f</a> <a href="#cite_ref-Crohmălniceanu_9-6">g</a> <a href="#cite_ref-Crohmălniceanu_9-7">h</a> <a href="#cite_ref-Crohmălniceanu_9-8">i</a> <a href="#cite_ref-Crohmălniceanu_9-9">j</a> <a href="#cite_ref-Crohmălniceanu_9-10">k</a> <a href="#cite_ref-Crohmălniceanu_9-11">l</a> <a href="#cite_ref-Crohmălniceanu_9-12">m</a> <a href="#cite_ref-Crohmălniceanu_9-13">n</a> <a href="#cite_ref-Crohmălniceanu_9-14">o</a> <a href="/wiki/Ov._S._Crohm%C4%83lniceanu" title="Ov. S. Crohmălniceanu">Ov. S. Crohmălniceanu</a>, Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. I, Editura Minerva, București, 1972. </li> <li id="cite_note-Streinu-10">^ <a href="#cite_ref-Streinu_10-0">a</a> <a href="#cite_ref-Streinu_10-1">b</a> <a href="#cite_ref-Streinu_10-2">c</a> <a href="#cite_ref-Streinu_10-3">d</a> <a href="#cite_ref-Streinu_10-4">e</a> <a href="#cite_ref-Streinu_10-5">f</a> <a href="#cite_ref-Streinu_10-6">g</a> Vladimir Streinu, „Liviu Rebreanu”, în Revista Fundațiilor Regale, București, anul VII, nr. 5, 1 mai 1940. </li> <li id="cite_note-11"><a href="#cite_ref-11">^</a> Bologa susține chiar în primul capitol al primei cărți că „Războiul m-a smuls din mijlocul cărților, de la Universitate, unde aproape pierdusem contactul cu viața reală. Dar m-am dezmeticit repede și mi-am dat seama că numai războiul e adevăratul generator de energii!”. Vezi Liviu Rebreanu, Pădurea spînzuraților, Editura Eminescu, București, 1983, p. 12. </li> <li id="cite_note-Dumitrescu-12">^ <a href="#cite_ref-Dumitrescu_12-0">a</a> <a href="#cite_ref-Dumitrescu_12-1">b</a> <a href="#cite_ref-Dumitrescu_12-2">c</a> Valeria Dumitrescu, „Construcția simfonică”, în Liviu Rebreanu, Pădurea spînzuraților, Editura Albatros, București, colecția „Texte comentate”, 1974, pp. XXX–XXXIII. </li> <li id="cite_note-13"><a href="#cite_ref-13">^</a> Ion Simuț, „<a rel="nofollow" class="external text" href="https://arhiva.romlit.ro/index.pl/frica_de_a_gndi">Frica de a gîndi</a>”, în România literară, anul XXXV, nr. 46, 20–26 noiembrie 2002, pp. 14–15. (<a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190901094006/https://arhiva.romlit.ro/index.pl/frica_de_a_gndi">Arhivat</a> în <time datetime="2019-09-01">1 septembrie 2019</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.) </li> <li id="cite_note-Mărturisiri-14">^ <a href="#cite_ref-Mărturisiri_14-0">a</a> <a href="#cite_ref-Mărturisiri_14-1">b</a> <a href="#cite_ref-Mărturisiri_14-2">c</a> <a href="#cite_ref-Mărturisiri_14-3">d</a> <a href="#cite_ref-Mărturisiri_14-4">e</a> <a href="#cite_ref-Mărturisiri_14-5">f</a> <a href="#cite_ref-Mărturisiri_14-6">g</a> <a href="#cite_ref-Mărturisiri_14-7">h</a> <a href="#cite_ref-Mărturisiri_14-8">i</a> <a href="#cite_ref-Mărturisiri_14-9">j</a> <a href="#cite_ref-Mărturisiri_14-10">k</a> <a href="#cite_ref-Mărturisiri_14-11">l</a> Liviu Rebreanu, „Mărturisiri – conferință-răspuns la ancheta Institutului de literatură de pe lângă Facultatea de litere din București, 1932”, în Amalgam, Editura Socec, București, 1943, pp. 48–52. </li> <li id="cite_note-Fanny-15">^ <a href="#cite_ref-Fanny_15-0">a</a> <a href="#cite_ref-Fanny_15-1">b</a> <a href="#cite_ref-Fanny_15-2">c</a> <a href="#cite_ref-Fanny_15-3">d</a> <a href="#cite_ref-Fanny_15-4">e</a> <a href="#cite_ref-Fanny_15-5">f</a> <a href="#cite_ref-Fanny_15-6">g</a> <a href="#cite_ref-Fanny_15-7">h</a> <a href="#cite_ref-Fanny_15-8">i</a> <a href="#cite_ref-Fanny_15-9">j</a> Fanny Liviu Rebreanu, „Geneza «Pădurii spînzuraților»”, în Cu soțul meu, Editura pentru literatură, București, 1963. </li> <li id="cite_note-Aderca-16">^ <a href="#cite_ref-Aderca_16-0">a</a> <a href="#cite_ref-Aderca_16-1">b</a> <a href="#cite_ref-Aderca_16-2">c</a> Felix Aderca, „De vorbă cu d-l Liviu Rebreanu”, în Adevărul literar și artistic, anul VII, nr. 283, 9 mai 1926, p. 1, col. 1–4; reprodus în Mărturia unei generații (Editura Naționala-Ciornei, București, 1929), p. 289, și în Opere, ediție critică îngrijită de Niculae Gheran, Vol. 19: Interviuri, anchete 1921–1939 (Editura Minerva, București, 2000), p. 40. </li> <li id="cite_note-17"><a href="#cite_ref-17">^</a> Valeriu L. Bologa, „Cu Liviu Rebreanu despre... Apostol Bologa”, în Steaua, anul XXI, nr. 11, noiembrie 1970. </li> <li id="cite_note-Bologa136-18">^ <a href="#cite_ref-Bologa136_18-0">a</a> <a href="#cite_ref-Bologa136_18-1">b</a> Valeriu L. Bologa, Rememorări sentimentale, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995, p. 136. </li> <li id="cite_note-19"><a href="#cite_ref-19">^</a> Niculae Gheran, „La semicentenarul «Pădurii spînzuraților»”, în Steaua, anul XXIII, nr. 19, 1–15 octombrie 1972. </li> <li id="cite_note-Ilderim-20">^ <a href="#cite_ref-Ilderim_20-0">a</a> <a href="#cite_ref-Ilderim_20-1">b</a> Ilderim Rebreanu, „<a rel="nofollow" class="external text" href="https://arhiva.romlit.ro/index.pl/erori_i_inadvertene">Erori și inadvertențe</a>”, în România literară, anul XXXIII, nr. 35, 6–12 septembrie 2000, p. 15. (<a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190901094012/https://arhiva.romlit.ro/index.pl/erori_i_inadvertene">Arhivat</a> în <time datetime="2019-09-01">1 septembrie 2019</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.) </li> <li id="cite_note-21"><a href="#cite_ref-21">^</a> Stancu Ilin, Liviu Rebreanu în atelierul de creație, cap. „Un roman de răscruce sau tentația analizei psihologice. Pădurea spînzuraților de Liviu Rebreanu”, Editura Minerva, București, 1985, p. 169. </li> <li id="cite_note-22"><a href="#cite_ref-22">^</a> Liviu Rebreanu, Jurnal I, text ales și stabilit, studiu introductiv de Puia Florica Rebreanu, addenda, note și comentarii de Niculae Gheran, Editura Minerva, București, 1984, p. 358. </li> <li id="cite_note-sara-23">^ <a href="#cite_ref-sara_23-0">a</a> <a href="#cite_ref-sara_23-1">b</a> <a href="#cite_ref-sara_23-2">c</a> <a href="#cite_ref-sara_23-3">d</a> <a href="#cite_ref-sara_23-4">e</a> Bianca Sara, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://adevarul.ro/locale/bistrita/liviu-rebreanu-roman-1_5273591ec7b855ff56a42b37/index.html">„Cum și-a transformat Liviu Rebreanu execuția fratelui său de pe front într-un roman tradus în opt limbi”</a>, în Adevărul, 1 noiembrie 2013; accesat la 13 decembrie 2013. </li> <li id="cite_note-24"><a href="#cite_ref-24">^</a> Puia Florica Rebreanu, „Taina celor «cîteva ceasuri» de la Beclean, 1919”, în Limbă și literatură, vol. II, 1976, rubrica „Texte și documente”, pp. 471–476. </li> <li id="cite_note-25"><a href="#cite_ref-25">^</a> Florian T. Argeșanu, Constantin Ucrain, Tripticul vitejiei românești: 1877–1878, 1916–1918, 1944–1945, Editura Sport-Turism, București, 1977, p. 80. </li> <li id="cite_note-Dumitru-26">^ <a href="#cite_ref-Dumitru_26-0">a</a> <a href="#cite_ref-Dumitru_26-1">b</a> <a href="#cite_ref-Dumitru_26-2">c</a> Teodora Dumitru, „Cronologie”, tabel cronologic la vol. Liviu Rebreanu, Adam și Eva, Editura Litera Internațional, București, 2009. </li> <li id="cite_note-Notă-27">^ <a href="#cite_ref-Notă_27-0">a</a> <a href="#cite_ref-Notă_27-1">b</a> ***, „Notă asupra ediției”, în vol. Liviu Rebreanu, Pădurea spînzuraților, Editura Militară, București, 1966, p. 9. </li> <li id="cite_note-="Cioculescu-28">^ <a href="#cite_ref-="Cioculescu_28-0">a</a> <a href="#cite_ref-="Cioculescu_28-1">b</a> <a href="#cite_ref-="Cioculescu_28-2">c</a> <a href="#cite_ref-="Cioculescu_28-3">d</a> <a href="#cite_ref-="Cioculescu_28-4">e</a> Șerban Cioculescu, „În marginea operei d-lui Liviu Rebreanu”, în Revista Fundațiilor Regale, anul III, nr. 2, februarie 1936. </li> <li id="cite_note-Perpessicius-29">^ <a href="#cite_ref-Perpessicius_29-0">a</a> <a href="#cite_ref-Perpessicius_29-1">b</a> Perpessicius, „Liviu Rebreanu: «Adam și Eva»”, în Mențiuni critice, seria I, Editura literară a Casei Școalelor, București, 1928, pp. 234–235. </li> <li id="cite_note-30"><a href="#cite_ref-30">^</a> Niculae Gheran, Tînărul Rebreanu, Editura Albatros, București, 1986, p. 27. </li> <li id="cite_note-mapn-31">^ <a href="#cite_ref-mapn_31-0">a</a> <a href="#cite_ref-mapn_31-1">b</a> <a href="#cite_ref-mapn_31-2">c</a> <a href="/wiki/Ministerul_Ap%C4%83r%C4%83rii_Na%C8%9Bionale_(Rom%C3%A2nia)" title="Ministerul Apărării Naționale (România)">Ministerul Apărării Naționale</a>, Revista de istorie militară, nr. 3/1996, p. 14. </li> <li id="cite_note-32"><a href="#cite_ref-32">^</a> <a href="/wiki/Zigu_Ornea" title="Zigu Ornea">Zigu Ornea</a>, „<a rel="nofollow" class="external text" href="https://arhiva.romlit.ro/index.pl/integrala_rebreanu_spre_final">Integrala Rebreanu spre final</a>”, în România literară, anul XXXIV, nr. 20, 23–29 mai 2001, p. 9. (<a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190901095450/https://arhiva.romlit.ro/index.pl/integrala_rebreanu_spre_final">Arhivat</a> în <time datetime="2019-09-01">1 septembrie 2019</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.) </li> <li id="cite_note-33"><a href="#cite_ref-33">^</a> Tiberiu Rebreanu, „Geneza romanului Pădurea spînzuraților”, în Steaua, nr. 9, septembrie 1960, pp. 64–83. </li> <li id="cite_note-34"><a href="#cite_ref-34">^</a> Camil Baltazar, „Cum a conceput Liviu Rebreanu Pădurea spînzuraților”, în Iașul literar, anul VII, nr. 8, august 1956. </li> <li id="cite_note-35"><a href="#cite_ref-35">^</a> Fanny Liviu Rebreanu, „Geneza Pădurii spînzuraților”, în Viața Romînească, anul XVI, nr. 6–7, 1963. </li> <li id="cite_note-36"><a href="#cite_ref-36">^</a> Puia Florica Rebreanu, Zilele care au plecat, Editura pentru Literatură, București, 1969, pp. 70–77 și 99–101. </li> <li id="cite_note-Puia-37">^ <a href="#cite_ref-Puia_37-0">a</a> <a href="#cite_ref-Puia_37-1">b</a> Puia Florica Rebreanu, „Sensuri și etape în laboratorul romanului Pădurea spînzuraților”, în Steaua, anul XXI, nr. 11, noiembrie 1970. </li> <li id="cite_note-Gheran_1960-38">^ <a href="#cite_ref-Gheran_1960_38-0">a</a> <a href="#cite_ref-Gheran_1960_38-1">b</a> Niculae Gheran, „Geneza romanului Pădurea spînzuraților”, în Steaua, anul XI, nr. 9, septembrie 1960. </li> <li id="cite_note-Cioculescu_1934-39">^ <a href="#cite_ref-Cioculescu_1934_39-0">a</a> <a href="#cite_ref-Cioculescu_1934_39-1">b</a> <a href="/wiki/%C8%98erban_Cioculescu" title="Șerban Cioculescu">Șerban Cioculescu</a>, „Note despre «Jar» și romanele lui Liviu Rebreanu”, în Revista Fundațiilor Regale, București, anul I, nr. 10, 1 octombrie 1934, pp. 178–179. </li> <li id="cite_note-Lovinescu-40">^ <a href="#cite_ref-Lovinescu_40-0">a</a> <a href="#cite_ref-Lovinescu_40-1">b</a> <a href="#cite_ref-Lovinescu_40-2">c</a> <a href="#cite_ref-Lovinescu_40-3">d</a> <a href="#cite_ref-Lovinescu_40-4">e</a> <a href="#cite_ref-Lovinescu_40-5">f</a> Eugen Lovinescu, „Creația obiectivă”, în Istoria literaturii române contemporane (1900–1937). vol. IV. Evoluția prozei literare, Editura Ancora S. Benvenisti, București, 1928, pp. 362–368. </li> <li id="cite_note-Todoran-41">^ <a href="#cite_ref-Todoran_41-0">a</a> <a href="#cite_ref-Todoran_41-1">b</a> <a href="#cite_ref-Todoran_41-2">c</a> <a href="#cite_ref-Todoran_41-3">d</a> <a href="#cite_ref-Todoran_41-4">e</a> <a href="#cite_ref-Todoran_41-5">f</a> <a href="#cite_ref-Todoran_41-6">g</a> <a href="#cite_ref-Todoran_41-7">h</a> Eugeniu Todoran, „Realismul lui Liviu Rebreanu”, în Revista Fundațiilor Regale, anul IX, nr. 12, 1 decembrie 1942. </li> <li id="cite_note-42"><a href="#cite_ref-42">^</a> Ion Breazu, „Literatura contemporană a Transilvaniei”, în Literatura Transilvaniei, Editura Casa școalelor, București, 1944, pp. 351–352. </li> <li id="cite_note-Piru_1962-43">^ <a href="#cite_ref-Piru_1962_43-0">a</a> <a href="#cite_ref-Piru_1962_43-1">b</a> Alexandru Piru, „Liviu Rebreanu”, studiu introductiv la Liviu Rebreanu, Opere alese, vol. I, Editura pentru Literatură, București, 1962, pp. XXXVII–XXXVIII. </li> <li id="cite_note-44"><a href="#cite_ref-44">^</a> Al. Săndulescu, „Drama datoriei și a conștiinței naționale”, în Introducere în opera lui Liviu Rebreanu, Editura Minerva, București, 1976, pp. 94–96 și 101–103. </li> <li id="cite_note-45"><a href="#cite_ref-45">^</a> Silvian Iosifescu, „Prefață” la Liviu Rebreanu, Pădurea spînzuraților, ESPLA, București, 1956, pp. 15–16. </li> <li id="cite_note-46"><a href="#cite_ref-46">^</a> Dumitru Radu Popescu, „Un roman mereu tînăr”, în Gazeta literară, anul XIII, nr. 49 (682), joi 2 decembrie 1965, p. 3. </li> <li id="cite_note-Georgescu-47">^ <a href="#cite_ref-Georgescu_47-0">a</a> <a href="#cite_ref-Georgescu_47-1">b</a> Paul Georgescu, „Liviu Rebreanu: «Pădurea spînzuraților»”, în Păreri literare, Editura pentru literatură, București, 1964, pp. 56–57. </li> <li id="cite_note-Raicu-48">^ <a href="#cite_ref-Raicu_48-0">a</a> <a href="#cite_ref-Raicu_48-1">b</a> <a href="#cite_ref-Raicu_48-2">c</a> Lucian Raicu, Liviu Rebreanu, Editura pentru Literatură, București, 1967, pp. 118–120 și 129–134. </li> <li id="cite_note-Călinescu-49">^ <a href="#cite_ref-Călinescu_49-0">a</a> <a href="#cite_ref-Călinescu_49-1">b</a> <a href="#cite_ref-Călinescu_49-2">c</a> <a href="#cite_ref-Călinescu_49-3">d</a> George Călinescu, „Pădurea spânzuraților”, în vol. Istoria literaturii române dela origini până în prezent, Fundația regală pentru literatură și artă, București, 1941. </li> <li id="cite_note-Comarnescu-50">^ <a href="#cite_ref-Comarnescu_50-0">a</a> <a href="#cite_ref-Comarnescu_50-1">b</a> Petru Comarnescu, „La moartea scriitorului Liviu Rebreanu”, în Revista Fundațiilor Regale, anul XI, nr. 9, septembrie 1944. </li> <li id="cite_note-51"><a href="#cite_ref-51">^</a> D. Paulian și Em. Constantinescu, „Studiul literar al unei obsesiuni. Pădurea spânzuraților de Leviu Rebreanu”, în Convorbiri literare, anul LXXIII, nr. 5, mai 1940. </li> <li id="cite_note-Rotaru-52">^ <a href="#cite_ref-Rotaru_52-0">a</a> <a href="#cite_ref-Rotaru_52-1">b</a> <a href="#cite_ref-Rotaru_52-2">c</a> <a href="#cite_ref-Rotaru_52-3">d</a> <a href="#cite_ref-Rotaru_52-4">e</a> Ion Rotaru, „Pădurea spânzuraților (ultimul capitol)”, în vol. Comentarii și analize literare, Editura Litera Internațional, București – Chișinău, 2001. </li> <li id="cite_note-53"><a href="#cite_ref-53">^</a> Nicolae Manolescu, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol. I, Editura Minerva, București, 1980, pp. 173–176 și 191–196. </li> <li id="cite_note-Miheț-54">^ <a href="#cite_ref-Miheț_54-0">a</a> <a href="#cite_ref-Miheț_54-1">b</a> Marius Miheț, „<a rel="nofollow" class="external text" href="https://arhiva.romlit.ro/index.pl/frontiera_care_ne_apropie">Comentarii critice: Frontiera care ne apropie</a>”, în România literară, anul XLV, nr. 31, 2–8 august 2013, p. 10. (<a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190901094009/https://arhiva.romlit.ro/index.pl/frontiera_care_ne_apropie">Arhivat</a> în <time datetime="2019-09-01">1 septembrie 2019</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.) </li> <li id="cite_note-Gusti-55">^ <a href="#cite_ref-Gusti_55-0">a</a> <a href="#cite_ref-Gusti_55-1">b</a> <a href="#cite_ref-Gusti_55-2">c</a> <a href="#cite_ref-Gusti_55-3">d</a> Dimitrie Gusti, „Trei academicieni dispăruți”, în Revista Fundațiilor Regale, București, anul XI, nr. 10, octombrie 1944. </li> <li id="cite_note-Lovinescu_1968-56">^ <a href="#cite_ref-Lovinescu_1968_56-0">a</a> <a href="#cite_ref-Lovinescu_1968_56-1">b</a> <a href="#cite_ref-Lovinescu_1968_56-2">c</a> Eugen Lovinescu, „Poezia epică rurală”, în Texte critice, Editura Tineretului, București, 1968, p. 293. </li> <li id="cite_note-57"><a href="#cite_ref-57">^</a> <a href="/wiki/Jean-Jacques_Rousseau" title="Jean-Jacques Rousseau">Jean-Jacques Rousseau</a> afirmă că omul primitiv „e bun și drept, și credincios, de aceea e mult mai mulțumit ca cel civilizat”. Vezi Naroș, op. cit., p. 198. </li> <li id="cite_note-Gheran_1978-58">^ <a href="#cite_ref-Gheran_1978_58-0">a</a> <a href="#cite_ref-Gheran_1978_58-1">b</a> <a href="#cite_ref-Gheran_1978_58-2">c</a> <a href="#cite_ref-Gheran_1978_58-3">d</a> Niculae Gheran, „Prefață”, la Liviu Rebreanu, Pădurea spînzuraților, Editura Minerva, București, 1978, pp. XV–XXI. </li> <li id="cite_note-59"><a href="#cite_ref-59">^</a> Christian Crăciun, „Între două spînzurători”, în vol. Liviu Rebreanu după un veac (coordonat de <a href="/wiki/Mircea_Zaciu" title="Mircea Zaciu">Mircea Zaciu</a>), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1985, p. 208. </li> <li id="cite_note-60"><a href="#cite_ref-60">^</a> Mihai Ungheanu, Pădurea de simboluri, Editura Cartea Românească, București, 1973, p. 161. </li> <li id="cite_note-61"><a href="#cite_ref-61">^</a> Liviu Rebreanu, Caiete, vol. 1, prezentat de Niculae Gheran, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974, p. 220. </li> <li id="cite_note-62"><a href="#cite_ref-62">^</a> Aurel Martin „Un însetat de înnoiri”, în Gazeta literară, anul XIII, nr. 49 (682), joi 2 decembrie 1965, p. 4. </li> <li id="cite_note-63"><a href="#cite_ref-63">^</a> <a href="/wiki/%C8%98erban_Cioculescu" title="Șerban Cioculescu">Șerban Cioculescu</a>, „Romanul românesc în 1933”, în Revista Fundațiilor Regale, anul I, nr. 2, februarie 1934, p. 457. </li> <li id="cite_note-Botez-64">^ <a href="#cite_ref-Botez_64-0">a</a> <a href="#cite_ref-Botez_64-1">b</a> <a href="#cite_ref-Botez_64-2">c</a> <a href="#cite_ref-Botez_64-3">d</a> Octav Botez, „Liviu Rebreanu: «Pădurea spânzuraților»”, în Viața Romînească, Iași, anul XV, nr. 7, iulie 1923. </li> <li id="cite_note-Constantinescu-65">^ <a href="#cite_ref-Constantinescu_65-0">a</a> <a href="#cite_ref-Constantinescu_65-1">b</a> <a href="#cite_ref-Constantinescu_65-2">c</a> Pompiliu Constantinescu, „Liviu Rebreanu. Partea I. Ion, Pădurea spânzuraților”, în Viața literară, anul I, nr. 15, 29 mai 1926, p. 1. </li> <li id="cite_note-66"><a href="#cite_ref-66">^</a> Nicolae Crețu, Constructori ai romanului, Editura Eminescu, București, 1982, capitolul „Liviu Rebreanu: Pădurea spînzuraților”, pp. 52–59. </li> <li id="cite_note-67"><a href="#cite_ref-67">^</a> Ioan Holban, „<a rel="nofollow" class="external text" href="https://arhiva.romlit.ro/index.pl/dostoievski_i_scriitorii_romni">Dostoievski și scriitorii români</a>”, în România literară, anul XXXVII, nr. 7, 25 februarie – 2 martie 2004, p. 31. (<a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190901100954/https://arhiva.romlit.ro/index.pl/dostoievski_i_scriitorii_romni">Arhivat</a> în <time datetime="2019-09-01">1 septembrie 2019</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.) </li> <li id="cite_note-Vianu-68">^ <a href="#cite_ref-Vianu_68-0">a</a> <a href="#cite_ref-Vianu_68-1">b</a> Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, vol. II, Editura Contemporană, București, 1941, pp. 317–320. </li> <li id="cite_note-69"><a href="#cite_ref-69">^</a> Camil Petrescu, „Anul literar 1924”, în Opinii și atitudini, Editura pentru literatură, București, 1962, pp. 161–162. </li> <li id="cite_note-70"><a href="#cite_ref-70">^</a> Ștefan Munteanu, „Mijloace artistice în analiza psihologiei la Liviu Rebreanu”, în Limbă și literatură, nr. 6, 1962. </li> <li id="cite_note-Petrescu-71">^ <a href="#cite_ref-Petrescu_71-0">a</a> <a href="#cite_ref-Petrescu_71-1">b</a> Cezar Petrescu, „Al doilea roman al d-lui Liviu Rebreanu: «Pădurea spânzuraților»”, în Gândirea, anul II, nr. 13, 5 februarie 1923, pp. 168–170. Articolul a fost semnat cu pseudonimul Ion Darie. </li> <li id="cite_note-72"><a href="#cite_ref-72">^</a> Gheorghe Bogdan-Duică, „Discuții literare. «Pădurea spânzuraților» de Liviu Rebreanu”, în Societatea de mâine, revistă săptămânală pentru probleme sociale și economice, Cluj, anul I, nr. 4, 4 mai 1924, p. 92. </li> <li id="cite_note-73"><a href="#cite_ref-73">^</a> Garabet Ibrăileanu, „Creație și analiză”, în Viața Romînească, anul VIII, nr. 2–3, februarie–martie 1926. </li> <li id="cite_note-74"><a href="#cite_ref-74">^</a> hu Gyula Kormos, Liviu Rebreanu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975, pp. 33–36. </li> <li id="cite_note-75"><a href="#cite_ref-75">^</a> en Maria-Nicoleta Ciocian, „<a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.acta.sapientia.ro/acta-philo/C1-1/philo19.pdf">Pădurea Spânzuraților or the Multifaceted Dimension of Love</a>”, în Acta Universitatis Sapientiae, Philologica, anul I, nr. 1, 2009, p. 165. </li> <li id="cite_note-76"><a href="#cite_ref-76">^</a> hu Gyula Dávid, „<a rel="nofollow" class="external text" href="http://epa.oszk.hu/00400/00458/00358/pdf/Korunk_EPA00458_1968_11_1616-1620.pdf">Apostol Bologa útja és útvesztői</a>”, în Korunk, anul XXVII, nr. 11, noiembrie 1968, p. 1617. </li> <li id="cite_note-77"><a href="#cite_ref-77">^</a> Mihail Dragomirescu, De la misticism la raționalism, Tipografiile române unite, București, 1925, pp. 412–413. </li> <li id="cite_note-Crișan-78">^ <a href="#cite_ref-Crișan_78-0">a</a> <a href="#cite_ref-Crișan_78-1">b</a> <a href="#cite_ref-Crișan_78-2">c</a> <a href="#cite_ref-Crișan_78-3">d</a> <a href="#cite_ref-Crișan_78-4">e</a> <a href="#cite_ref-Crișan_78-5">f</a> <a href="#cite_ref-Crișan_78-6">g</a> <a href="#cite_ref-Crișan_78-7">h</a> <a href="#cite_ref-Crișan_78-8">i</a> <a href="#cite_ref-Crișan_78-9">j</a> <a href="#cite_ref-Crișan_78-10">k</a> <a href="#cite_ref-Crișan_78-11">l</a> <a href="#cite_ref-Crișan_78-12">m</a> <a href="#cite_ref-Crișan_78-13">n</a> <a href="#cite_ref-Crișan_78-14">o</a> <a href="#cite_ref-Crișan_78-15">p</a> <a href="#cite_ref-Crișan_78-16">q</a> <a href="#cite_ref-Crișan_78-17">r</a> <a href="#cite_ref-Crișan_78-18">s</a> Constantin Crișan, „Universalitatea scriitorului”, în Tribuna, anul VIII, nr. 39, 24 septembrie 1964, p. 1. </li> <li id="cite_note-Apreotesei1985-79">^ <a href="#cite_ref-Apreotesei1985_79-0">a</a> <a href="#cite_ref-Apreotesei1985_79-1">b</a> Cezar Apreotesei, „Centenar Rebreanu”, în Orizont, anul XXXVI, nr. 49, 6 decembrie 1985, p. 6. </li> <li id="cite_note-Podgoreanu-80"><a href="#cite_ref-Podgoreanu_80-0">^</a> Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2 (I–Z), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, pp. 260–268. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-973-88947-7-8" title="Special:Referințe în cărți/978-973-88947-7-8">ISBN: 978-973-88947-7-8</a> </li> <li id="cite_note-Piru_1985-81">^ <a href="#cite_ref-Piru_1985_81-0">a</a> <a href="#cite_ref-Piru_1985_81-1">b</a> Alexandru Piru, „Liviu Rebreanu în lume”, în Revista noastră, publicație a elevilor Liceului „Unirea” din Focșani, fondată în 1912, anul XIV (serie nouă), nr. 113–114–115, octombrie–decembrie 1985, pp. 2094–2095. </li> <li id="cite_note-Piru1965-82">^ <a href="#cite_ref-Piru1965_82-0">a</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-1">b</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-2">c</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-3">d</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-4">e</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-5">f</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-6">g</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-7">h</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-8">i</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-9">j</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-10">k</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-11">l</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-12">m</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-13">n</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-14">o</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-15">p</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-16">q</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-17">r</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-18">s</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-19">t</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-20">u</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-21">v</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-22">w</a> <a href="#cite_ref-Piru1965_82-23">x</a> Al. Piru, „80 de ani de la naștere: Rebreanu – valoare universală”, în Contemporanul, anul XIX, nr. 47, 19 noiembrie 1965, p. 3. </li> <li id="cite_note-Crăciun1965-83">^ <a href="#cite_ref-Crăciun1965_83-0">a</a> <a href="#cite_ref-Crăciun1965_83-1">b</a> <a href="#cite_ref-Crăciun1965_83-2">c</a> <a href="#cite_ref-Crăciun1965_83-3">d</a> <cite id="CITEREFVictor_Crăciun1965" class="citation">Victor Crăciun (<time datetime="1965-12-02">2 decembrie 1965</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bibliotecadeva.eu/periodice/gazetalit/1965/12/gazeta_literara_1965_12_49.pdf">„«Un cînt nepieritor»”</a> (PDF), Gazeta literară (49 (682)), p. 12, accesat în <time datetime="2024-05-07">7 mai 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Gazeta+literar%C4%83&rft.atitle=%C2%ABUn+c%C3%AEnt+nepieritor%C2%BB&rft.issue=49+%28682%29&rft.pages=12&rft.date=1965-12-02&rft.au=Victor+Cr%C4%83ciun&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bibliotecadeva.eu%2Fperiodice%2Fgazetalit%2F1965%2F12%2Fgazeta_literara_1965_12_49.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AP%C4%83durea+sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor+%28roman%29" class="Z3988"> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style> </li> <li id="cite_note-Voita-84">^ <a href="#cite_ref-Voita_84-0">a</a> <a href="#cite_ref-Voita_84-1">b</a> <a href="#cite_ref-Voita_84-2">c</a> <a href="#cite_ref-Voita_84-3">d</a> <a href="#cite_ref-Voita_84-4">e</a> <a href="#cite_ref-Voita_84-5">f</a> <a href="#cite_ref-Voita_84-6">g</a> <a href="#cite_ref-Voita_84-7">h</a> <a href="#cite_ref-Voita_84-8">i</a> <a href="#cite_ref-Voita_84-9">j</a> <a href="#cite_ref-Voita_84-10">k</a> <a href="#cite_ref-Voita_84-11">l</a> <a href="#cite_ref-Voita_84-12">m</a> <a href="#cite_ref-Voita_84-13">n</a> <a href="#cite_ref-Voita_84-14">o</a> <a href="#cite_ref-Voita_84-15">p</a> <a href="#cite_ref-Voita_84-16">q</a> <a href="#cite_ref-Voita_84-17">r</a> <a href="#cite_ref-Voita_84-18">s</a> <a href="#cite_ref-Voita_84-19">t</a> <a href="#cite_ref-Voita_84-20">u</a> L. Voita, „Drumul lui Rebreanu pe meridianele lumii”, în revista Steaua, anul XXI, nr. 11, 1 noiembrie 1970, pp. 84–86. </li> <li id="cite_note-Valentová197615-85">^ <a href="#cite_ref-Valentová197615_85-0">a</a> <a href="#cite_ref-Valentová197615_85-1">b</a> <a href="#cite_ref-Valentová197615_85-2">c</a> cs <cite id="CITEREFLibuše_Valentová1976" class="citation">Libuše Valentová (<time datetime="1976">1976</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.digitalniknihovna.cz/knav/view/uuid:3dcf14f3-4048-11e1-1039-001143e3f55c?page=uuid:3dcf1505-4048-11e1-1039-001143e3f55c">„Bibliografie překladů z rumunské krásné literatury do češtiny 1900–1975”</a>, Časopis pro moderní filologii, LVIII, p. 15, accesat în <time datetime="2024-05-23">23 mai 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=%C4%8Casopis+pro+modern%C3%AD+filologii&rft.atitle=Bibliografie+p%C5%99eklad%C5%AF+z+rumunsk%C3%A9+kr%C3%A1sn%C3%A9+literatury+do+%C4%8De%C5%A1tiny+1900%E2%80%931975&rft.volume=LVIII&rft.pages=15&rft.date=1976&rft.au=Libu%C5%A1e+Valentov%C3%A1&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.digitalniknihovna.cz%2Fknav%2Fview%2Fuuid%3A3dcf14f3-4048-11e1-1039-001143e3f55c%3Fpage%3Duuid%3A3dcf1505-4048-11e1-1039-001143e3f55c&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AP%C4%83durea+sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor+%28roman%29" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Podgoreanu_260-86">^ <a href="#cite_ref-Podgoreanu_260_86-0">a</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_260_86-1">b</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_260_86-2">c</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_260_86-3">d</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_260_86-4">e</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_260_86-5">f</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_260_86-6">g</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_260_86-7">h</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_260_86-8">i</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_260_86-9">j</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_260_86-10">k</a> Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2 (I–Z), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, p. 260. </li> <li id="cite_note-Nișcov-87">^ <a href="#cite_ref-Nișcov_87-0">a</a> <a href="#cite_ref-Nișcov_87-1">b</a> Traian Ionescu-Nișcov, „Baltagul în limba cehă”, în Revista Fundațiilor Regale, București, anul VI, nr. 10, 1 octombrie 1939, p. 213. </li> <li id="cite_note-Podgoreanu_263-89">^ <a href="#cite_ref-Podgoreanu_263_89-0">a</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_263_89-1">b</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_263_89-2">c</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_263_89-3">d</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_263_89-4">e</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_263_89-5">f</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_263_89-6">g</a> Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2 (I–Z), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, p. 263. </li> <li id="cite_note-Apreotesei1973-90"><a href="#cite_ref-Apreotesei1973_90-0">^</a> Cezar Apreotesei (conf.dr.), „«Am îndrăgit comorile literaturii române». Interviu cu prima traducătoare a «Pădurii spînzuraților» peste hotare, Marie Kojecká-Karásková”, în Drapelul roșu, Timișoara, anul XXX, nr. 8731, duminică 11 februarie 1973, p. 4. </li> <li id="cite_note-Costache263-91"><a href="#cite_ref-Costache263_91-0">^</a> Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2 (I–Z), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, p. 263. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-973-88947-7-8" title="Special:Referințe în cărți/978-973-88947-7-8">ISBN: 978-973-88947-7-8</a> </li> <li id="cite_note-92"><a href="#cite_ref-92">^</a> en Włodzimierz Borodziej, Stanislav Holubec, Joachim von Puttkamer, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.ro/books?id=nybxDwAAQBAJ&pg=PT167&dq=forest+hanged+wise&hl=ro&newbks=1&newbks%20redir=0&sa=X&ved=2ahUKEwjtv7-a-P2FAxUpgf0HHUGvDhIQ6AF6BAgOEAI">The Routledge History Handbook of Central and Eastern Europe in the Twentieth Century</a>, vol. 1 („Challenges of Modernity”), Routledge, Abingdon, Oxon – New York, 2021. </li> <li id="cite_note-Podgoreanu_264-94">^ <a href="#cite_ref-Podgoreanu_264_94-0">a</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_264_94-1">b</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_264_94-2">c</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_264_94-3">d</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_264_94-4">e</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_264_94-5">f</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_264_94-6">g</a> Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2 (I–Z), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, p. 264. </li> <li id="cite_note-Podgoreanu_265-95">^ <a href="#cite_ref-Podgoreanu_265_95-0">a</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_265_95-1">b</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_265_95-2">c</a> Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2 (I–Z), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, p. 265. </li> <li id="cite_note-Podgoreanu_267-97"><a href="#cite_ref-Podgoreanu_267_97-0">^</a> Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2 (I–Z), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, p. 267. </li> <li id="cite_note-98"><a href="#cite_ref-98">^</a> E. Boelaert, „Rebreanu, Liviu”, în Boekengids [Algemeen Nederlandsch Bibliografisch Tijdschrift. Orgaan van het Algemeen Verbond van Katholieke Boekerijen] [Antwerpen], Elfde Jaargang, 1933, p. 77. </li> <li id="cite_note-Podgoreanu_262-99">^ <a href="#cite_ref-Podgoreanu_262_99-0">a</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_262_99-1">b</a> Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2 (I–Z), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, p. 262. </li> <li id="cite_note-Podgoreanu_266-100">^ <a href="#cite_ref-Podgoreanu_266_100-0">a</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_266_100-1">b</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_266_100-2">c</a> Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2 (I–Z), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, p. 266. </li> <li id="cite_note-101"><a href="#cite_ref-101">^</a> Dionisie Györfi, „Liviu Rebreanu în literatura maghiară din perioada interbelică”, în Pagini Aiudene, anul III, nr. 3, 2005. </li> <li id="cite_note-102"><a href="#cite_ref-102">^</a> Mircea Popa, „<a rel="nofollow" class="external text" href="https://arhiva.romlit.ro/index.pl/pdurea_spnzurailor_n_limba_turc">Pădurea spânzuraților în limba turcă</a>”, în România literară, anul XXXIX, nr. 4, 1–7 februarie 2006, p. 22. (<a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190901095453/https://arhiva.romlit.ro/index.pl/pdurea_spnzurailor_n_limba_turc">Arhivat</a> în <time datetime="2019-09-01">1 septembrie 2019</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.) </li> <li id="cite_note-Podgoreanu_261-103">^ <a href="#cite_ref-Podgoreanu_261_103-0">a</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_261_103-1">b</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_261_103-2">c</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_261_103-3">d</a> <a href="#cite_ref-Podgoreanu_261_103-4">e</a> Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2 (I–Z), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, p. 261. </li> <li id="cite_note-104"><a href="#cite_ref-104">^</a> el <cite id="CITEREFΚώστας_Αγοραστός_[Kostas_Agorastos]2017" class="citation">Κώστας Αγοραστός [Kostas Agorastos] (<time datetime="2017-05-13">13 mai 2017</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://bookpress.gr/politismos/prosopa-tis-anagnosis/7575-giannis-zoumboulakis">„Διαβάζοντας με τον Γιάννη Ζουμπουλάκη”</a>, Book Press, accesat în <time datetime="2024-05-08">8 mai 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Book+Press&rft.atitle=%CE%94%CE%B9%CE%B1%CE%B2%CE%AC%CE%B6%CE%BF%CE%BD%CF%84%CE%B1%CF%82+%CE%BC%CE%B5+%CF%84%CE%BF%CE%BD+%CE%93%CE%B9%CE%AC%CE%BD%CE%BD%CE%B7+%CE%96%CE%BF%CF%85%CE%BC%CF%80%CE%BF%CF%85%CE%BB%CE%AC%CE%BA%CE%B7&rft.date=2017-05-13&rft.au=%CE%9A%CF%8E%CF%83%CF%84%CE%B1%CF%82+%CE%91%CE%B3%CE%BF%CF%81%CE%B1%CF%83%CF%84%CF%8C%CF%82+%5BKostas+Agorastos%5D&rft_id=https%3A%2F%2Fbookpress.gr%2Fpolitismos%2Fprosopa-tis-anagnosis%2F7575-giannis-zoumboulakis&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AP%C4%83durea+sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor+%28roman%29" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-105"><a href="#cite_ref-105">^</a> George Muntean, „<a rel="nofollow" class="external text" href="https://arhiva.romlit.ro/index.pl/sumiya_haruya_-_25_de_ani_de_activitate">Sumiya Haruya – 25 de ani de activitate</a>”, în România literară, anul XXXVI, nr. 30, 30 iulie – 5 august 2003, p. 28. (<a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190901085844/https://arhiva.romlit.ro/index.pl/sumiya_haruya_-_25_de_ani_de_activitate">Arhivat</a> în <time datetime="2019-09-01">1 septembrie 2019</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.) </li> <li id="cite_note-106"><a href="#cite_ref-106">^</a> Filmul a purtat pe generic și pe afișe titlul Pădurea spînzuraților, scris conform normelor ortografice existente la momentul realizării sale. </li> <li id="cite_note-107"><a href="#cite_ref-107">^</a> Andriana Fianu, „Pădurea spînzuraților de la roman la film”, în Cetatea literară, anul XII, 1965, nr. 10. </li> <li id="cite_note-108"><a href="#cite_ref-108">^</a> Mircea Alexandrescu, Liviu Ciulei, Editura Meridiane, București, 1996, p. 17. </li> <li id="cite_note-Littera-109">^ <a href="#cite_ref-Littera_109-0">a</a> <a href="#cite_ref-Littera_109-1">b</a> <a href="#cite_ref-Littera_109-2">c</a> George Littera, „De la «Moara cu noroc» la «Pădurea spînzuraților»: în căutarea limbajului”, în Ion Cantacuzino, Manuela Gheorghiu (coord.), Cinematograful românesc contemporan. 1949–1975, Editura Meridiane, București, 1976. </li> <li id="cite_note-Popescu-110">^ <a href="#cite_ref-Popescu_110-0">a</a> <a href="#cite_ref-Popescu_110-1">b</a> <a href="#cite_ref-Popescu_110-2">c</a> <a href="#cite_ref-Popescu_110-3">d</a> Cristian Tudor Popescu, Filmul surd în România mută, Editura Polirom, Iași, 2011. </li> <li id="cite_note-111"><a href="#cite_ref-111">^</a> Marian Țugui, „Vedere prin ochiul spânzurătorii”, în Cristina Corciovescu, Magda Mihăilescu (coord.), Cele mai bune 10 filme românești ale tuturor timpurilor stabilite prin votul a 40 de critici, Editura Polirom, Iași, 2010, p. 27. </li> <li id="cite_note-amosnews.ro-112"><a href="#cite_ref-amosnews.ro_112-0">^</a> <cite id="CITEREFCostin_Tuchilă2009" class="citation">Costin Tuchilă (<time datetime="2009-08-29">29 august 2009</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.amosnews.ro/arhiva/istorii-mai-putin-stiute-file-din-arhiva-teatrului-national-radiofonic-xxx-29-08-2009">„Istorii mai puțin știute: File din arhiva Teatrului Național Radiofonic (XXX)”</a>, Amos News, accesat în <time datetime="2016-10-04">4 octombrie 2016</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Amos+News&rft.atitle=Istorii+mai+pu%C8%9Bin+%C8%99tiute%3A+File+din+arhiva+Teatrului+Na%C8%9Bional+Radiofonic+%28XXX%29&rft.date=2009-08-29&rft.au=Costin+Tuchil%C4%83&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.amosnews.ro%2Farhiva%2Fistorii-mai-putin-stiute-file-din-arhiva-teatrului-national-radiofonic-xxx-29-08-2009&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AP%C4%83durea+sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor+%28roman%29" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-113"><a href="#cite_ref-113">^</a> Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești. Personalități, Editura Litera, București, 2011, p. 65. </li> </ol></div></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Bibliografie">Bibliografie</h2>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Bibliografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Bibliografie">modificare sursă</a>]</div> <ul><li>Cezar Apreotesei, „Date noi despre prototipul lui Apostol Bologa”, în Orizont, anul XV, nr. 7, iulie 1964.</li> <li><a href="/wiki/Gheorghe_Bogdan-Duic%C4%83" title="Gheorghe Bogdan-Duică">Gheorghe Bogdan-Duică</a>, „Discuții literare. „Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu”, în Societatea de mâine, revistă săptămânală pentru probleme sociale și economice, Cluj, anul I, nr. 4, 4 mai 1924, p. 92.</li> <li><a href="/wiki/Octav_Botez" title="Octav Botez">Octav Botez</a>, „Liviu Rebreanu: «Pădurea spânzuraților»”, în Viața Romînească, Iași, anul XV, nr. 7, iulie 1923.</li> <li>en Maria-Nicoleta Ciocian, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.acta.sapientia.ro/acta-philo/C1-1/philo19.pdf">„Pădurea Spânzuraților or the Multifaceted Dimension of Love”</a>, în Acta Universitatis Sapientiae, Philologica, anul I, nr. 1, 2009, pp. 164–169.</li> <li><a href="/wiki/%C8%98erban_Cioculescu" title="Șerban Cioculescu">Șerban Cioculescu</a>, „În marginea operei d-lui Liviu Rebreanu”, în Revista Fundațiilor Regale, anul III, nr. 2, februarie 1936, pp. 412–423.</li> <li><a href="/wiki/Pompiliu_Constantinescu" title="Pompiliu Constantinescu">Pompiliu Constantinescu</a>, „Liviu Rebreanu: Ion, Pădurea spânzuraților, Ciuleandra”, în vol. Opere și autori, Editura Ancora, București, 1928, pp. 112–120.</li> <li>hu <a href="/wiki/Gyula_D%C3%A1vid_(istoric_literar)" title="Gyula Dávid (istoric literar)">Gyula Dávid</a>, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://epa.oszk.hu/00400/00458/00358/pdf/Korunk_EPA00458_1968_11_1616-1620.pdf">„Apostol Bologa útja és útvesztői”</a>, în Korunk, anul XXVII, nr. 11, noiembrie 1968, pp. 1616–1620.</li> <li>Dana Dumitru, „Lumea văzută astfel”, în România literară, anul IV, nr. 37, joi 9 septembrie 1971, p. 5.</li> <li><a href="/wiki/Paul_Georgescu" title="Paul Georgescu">Paul Georgescu</a>, Liviu Rebreanu. Păreri literare, Editura pentru literatură, București, 1964.</li> <li><a href="/wiki/Niculae_Gheran" title="Niculae Gheran">Niculae Gheran</a>, „Geneza romanului Pădurea spînzuraților”, în Steaua, anul XI, nr. 9, septembrie 1960.</li> <li><a href="/wiki/Niculae_Gheran" title="Niculae Gheran">Niculae Gheran</a>, „Apostol Bologa – din nou despre realitate și ficțiune”, în Ramuri, anul IX, nr. 9, 15 septembrie 1972.</li> <li><a href="/wiki/Niculae_Gheran" title="Niculae Gheran">Niculae Gheran</a>, „La semicentenarul «Pădurii spînzuraților»”, în Steaua, anul XXIII, nr. 19, 1–15 octombrie 1972.</li> <li><a href="/wiki/Stancu_Ilin" title="Stancu Ilin">Stancu Ilin</a>, „Emil și Pădurea spînzuraților”, în Revista de istorie și teorie literară, tom 15, nr. 4 și tom 16, nr. 2 (1966).</li> <li><a href="/wiki/Stancu_Ilin" title="Stancu Ilin">Stancu Ilin</a>, „Documente privitoare la prototipul lui Apostol Bologa”, în Familia, anul III, nr. 9, septembrie 1967.</li> <li><a href="/wiki/Stancu_Ilin" title="Stancu Ilin">Stancu Ilin</a>, „Marginalii la corespondența inedită a lui Liviu Rebreanu”, în Limbă și literatură, vol. XVIII, 1968.</li> <li><a href="/wiki/Stancu_Ilin" title="Stancu Ilin">Stancu Ilin</a>, „Realitate și ficțiune în romanul lui Liviu Rebreanu Pădurea spînzuraților”, în Limbă și literatură, anii XXI–XXII, nr. 9, septembrie 1971.</li> <li><a href="/wiki/Stancu_Ilin" title="Stancu Ilin">Stancu Ilin</a>, „Emil Rebreanu, cronologie”, în Liviu Rebreanu, Opere, vol. 5, Pădurea spînzuraților, Editura Minerva, București, 1972, ediție critică de Niculae Gheran, pp. 534–551.</li> <li><a href="/wiki/Silvian_Iosifescu" title="Silvian Iosifescu">Silvian Iosifescu</a>, „Prefață” la vol. Liviu Rebreanu, Pădurea spînzuraților, Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1956.</li> <li>Eugenia Constanța Jumugă, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://lectura.bibliotecadigitala.ro/eugeniajumuga/Simbol_si_semnificatii.pdf">Simbol și semnificații în Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu</a>, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, f.a. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-606-8129-27-3" title="Special:Referințe în cărți/978-606-8129-27-3">ISBN: 978-606-8129-27-3</a></li> <li>hu <a href="/wiki/Lajos_K%C3%A1ntor_(filolog)" title="Lajos Kántor (filolog)">Lajos Kántor</a>, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://epa.oszk.hu/00900/00979/00238/pdf/1934_39_01-6_006-028.pdf">„Erdély a világháborút tükröző román irodalomban”</a>, în Erdélyi Múzeum, anul V, nr. 1–6, 1934, pp. 6–28.</li> <li>hu <a href="/wiki/Gyula_Kormos" title="Gyula Kormos">Gyula Kormos</a>, Liviu Rebreanu: kismonográfia, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975.</li> <li><a href="/wiki/Tiberiu_Mo%C8%99oiu" title="Tiberiu Moșoiu">Tiberiu Moșoiu</a>, „Liviu Rebreanu: «Pădurea spânzuraților»”, în Lamura, anul IV, nr. 5, februarie 1923.</li> <li>Imola Katalin Nagy, „<a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.upm.ro/facultati_departamente/stiinte_litere/conferinte/situl_integrare_europeana/Lucrari4/NAGY.pdf">Tema marelui război în literaturile ardelene</a>”, în The Proceedings of the European Integration – Between Tradition and Modernity Congress, vol. 4, Editura „Universității Petru Maior”, Tîrgu Mureș, 2011, pp. 41–52. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-606-581-011-2" title="Special:Referințe în cărți/978-606-581-011-2">ISBN: 978-606-581-011-2</a> (<a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140826114610/http://www.upm.ro/facultati_departamente/stiinte_litere/conferinte/situl_integrare_europeana/Lucrari4/NAGY.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2014-08-26">26 august 2014</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.)</li> <li>Iacob Naroș, Romanele lui Rebreanu, Editura Tipo Moldova, Iași, 2013, cap. Pădurea spânzuraților, pp. 166–231. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-606-676-204-5" title="Special:Referințe în cărți/978-606-676-204-5">ISBN: 978-606-676-204-5</a></li> <li>Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, ediția a II-a, Editura Litera Internațional, București–Chișinău, 2007. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-973-675-307-7" title="Special:Referințe în cărți/978-973-675-307-7">ISBN: 978-973-675-307-7</a></li> <li>D. Paulian și Em. Constantinescu, „Studiul literar al unei obsesiuni. Pădurea spânzuraților de Leviu Rebreanu”, în Convorbiri literare, anul LXXIII, nr. 5, mai 1940.</li> <li><a href="/wiki/Perpessicius" title="Perpessicius">Perpessicius</a>, „Liviu Rebreanu în ultimii 20 de ani”, în Steaua, anul XV, nr. 12, decembrie 1964, p. 140.</li> <li><a href="/wiki/Lucian_Raicu" title="Lucian Raicu">Lucian Raicu</a>, Liviu Rebreanu, Editura pentru literatură, București, 1967.</li> <li>Puia Florica Rebreanu, „Sensuri și etape în laboratorul romanului Pădurea spînzuraților”, în Steaua, anul XXI, nr. 11, noiembrie 1970.</li> <li>Tiberiu Rebreanu, „Geneza romanului Pădurea spînzuraților”, în Steaua, anul XI, nr. 9, septembrie 1960, pp. 64–83.</li> <li><a href="/wiki/Grigore_S%C4%83lceanu" title="Grigore Sălceanu">Grigore Sălceanu</a>, „Amintiri...”, în Gazeta literară, anul XIV, nr. 5 (744), joi 2 februarie 1967, p. 4.</li> <li>hu <a href="/wiki/J%C3%BAlia_Vallasek" title="Júlia Vallasek">Júlia Vallasek</a>, „<a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20101128071636/http://mta.hu/fileadmin/2010/06/Meli/Ertekek-dimenziok.pdf">Hatalom és csáberő: Liviu Rebreanu regényeinek magyarságképe</a>”, în Csilla Fedinec (coord.), Értékek, dimenziók a magyarságkutatásban, Magyar Tudományos Akadémia Magyar Tudományosság Külföldön Elnöki Bizottság, Budapesta, 2008, pp. 298–311. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9789635085651" title="Special:Referințe în cărți/9789635085651">ISBN: 9789635085651</a></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Lectură_suplimentară">Lectură suplimentară</h2>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Lectură suplimentară" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Lectură suplimentară">modificare sursă</a>]</div> <ul><li>Gabriel Petric, „Spiritul tragic. Liviu Rebreanu – Pădurea spânzuraților”, în vol. Viziune și spirit tragic în literatura română a secolului XX, Editura LIMES, Cluj-Napoca, 2014, pp. 240–341.</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe">Legături externe</h2>[<a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&veaction=edit&section=25" title="Modifică secțiunea: Legături externe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&action=edit&section=25" title="Edit section's source code: Legături externe">modificare sursă</a>]</div> <div class="noprint" style="clear: right; border: solid #aaa 1px; margin: 0 0 1em 1em; font-size: 90%; background-color:var(--background-color-interactive-subtle, #f8f9f9); color:var(--color-base, #000); width: 250px; padding: 2px; spacing: 2px; text-align: center; float: right;"> <div style="float: left;"><figure class="mw-halign-none" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Wikisource-logo.svg" class="mw-file-description" title="Wikisursă"><img alt="Wikisursă" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/30px-Wikisource-logo.svg.png" decoding="async" width="30" height="31" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/45px-Wikisource-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/60px-Wikisource-logo.svg.png 2x" data-file-width="410" data-file-height="430" /></a><figcaption>Wikisursă</figcaption></figure></div> <div style="margin-left: 35px; line-height:normal;">La <a href="/wiki/Wikisurs%C4%83" title="Wikisursă">Wikisursă</a> există texte originale legate de <a href="https://ro.wikisource.org/wiki/P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor" class="extiw" title="s:Pădurea spânzuraților">Pădurea spânzuraților</a></div> </div> <ul><li>Bianca Sara, „<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adevarul.ro/locale/bistrita/liviu-rebreanu-roman-1_5273591ec7b855ff56a42b37/index.html">Cum și-a transformat Liviu Rebreanu execuția fratelui său de pe front într-un roman tradus în opt limbi</a>”, în Adevărul, 1 noiembrie 2013.</li></ul> <div class="noprint" style="background-color: #F5F5F5; border: 1px solid #ccc; clear: both; margin-left: 0px; margin-top: 1em; padding: 4px; text-align: center; font-size: 95%; -moz-border-radius: 0.8em; -webkit-border-radius: 0.8em; border-radius:0.8em;"> <ul><li style="display:inline; white-space:nowrap;"><a href="/wiki/Portal:Rom%C3%A2nia_%C3%AEn_Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Portal:România în Primul Război Mondial"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/Mausoleul_Eroilor_%281916_-_1919%29_-_detaliu_pictural_al_cupolei.JPG/32px-Mausoleul_Eroilor_%281916_-_1919%29_-_detaliu_pictural_al_cupolei.JPG" decoding="async" width="32" height="24" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/Mausoleul_Eroilor_%281916_-_1919%29_-_detaliu_pictural_al_cupolei.JPG/48px-Mausoleul_Eroilor_%281916_-_1919%29_-_detaliu_pictural_al_cupolei.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/Mausoleul_Eroilor_%281916_-_1919%29_-_detaliu_pictural_al_cupolei.JPG/64px-Mausoleul_Eroilor_%281916_-_1919%29_-_detaliu_pictural_al_cupolei.JPG 2x" data-file-width="2592" data-file-height="1936" /></a><a href="/wiki/Portal:Rom%C3%A2nia_%C3%AEn_Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Portal:România în Primul Război Mondial">Portal România în Primul Război Mondial</a></li><li style="display:inline; white-space:nowrap;"><a href="/wiki/Portal:Literatur%C4%83" title="Portal:Literatură"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dc/Eminescu.jpg/20px-Eminescu.jpg" decoding="async" width="20" height="28" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dc/Eminescu.jpg/30px-Eminescu.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dc/Eminescu.jpg/40px-Eminescu.jpg 2x" data-file-width="800" data-file-height="1126" /></a><a href="/wiki/Portal:Literatur%C4%83" title="Portal:Literatură">Portal Literatură</a></li></ul> </div> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style="color:#000020; background:#C0C0C0;;color:#000020; background:#C0C0C0;" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Liviu_Rebreanu" title="Format:Liviu Rebreanu">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Liviu_Rebreanu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Liviu Rebreanu — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Liviu_Rebreanu&action=edit">m</a></div></div>Opera literară a lui <a href="/wiki/Liviu_Rebreanu" title="Liviu Rebreanu">Liviu Rebreanu</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style="color:#000020; background:#C0C0C0;;;"><a href="/wiki/Categorie:Romane_de_Liviu_Rebreanu" title="Categorie:Romane de Liviu Rebreanu">Romane</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd hlist"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Ion_(roman)" title="Ion (roman)">Ion</a> (1920)  • <a class="mw-selflink selflink">Pădurea spânzuraților</a> (1922)  • <a href="/wiki/Adam_%C8%99i_Eva_(roman)" title="Adam și Eva (roman)">Adam și Eva</a> (1925)  • <a href="/wiki/Ciuleandra_(roman)" title="Ciuleandra (roman)">Ciuleandra</a> (1927)  • <a href="/wiki/Cr%C4%83i%C8%99orul_(roman)" title="Crăișorul (roman)">Crăișorul</a> (1929)  • <a href="/wiki/R%C4%83scoala_(roman)" title="Răscoala (roman)">Răscoala</a> (1932)  • <a href="/wiki/Jar_(roman)" title="Jar (roman)">Jar</a> (1934)  • <a href="/wiki/Gorila_(roman)" title="Gorila (roman)">Gorila</a> (1938)  • <a href="/wiki/Am%C3%A2ndoi_(roman)" title="Amândoi (roman)">Amândoi</a> (1940)</div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style="color:#000020; background:#C0C0C0;;;"><a href="/wiki/Categorie:Nuvele_de_Liviu_Rebreanu" title="Categorie:Nuvele de Liviu Rebreanu">Nuvele</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even hlist"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/I%C8%9Bic_%C8%98trul,_dezertor" title="Ițic Ștrul, dezertor">Ițic Ștrul, dezertor</a> (1919)  • <a href="/wiki/Catastrofa_(nuvel%C4%83)" title="Catastrofa (nuvelă)">Catastrofa</a> (1921)  • <a href="/wiki/Hora_mor%C8%9Bii_(nuvel%C4%83)" title="Hora morții (nuvelă)">Hora morții</a> (1921)  • <a href="/wiki/Norocul_(nuvel%C4%83)" title="Norocul (nuvelă)">Norocul</a> (1921)  • <a href="/wiki/Cuibul_visurilor_(nuvel%C4%83)" title="Cuibul visurilor (nuvelă)">Cuibul visurilor</a> (1927)  • <a href="/wiki/C%C3%A2ntecul_lebedei_(nuvel%C4%83)" title="Cântecul lebedei (nuvelă)">Cântecul lebedei</a> (1927)</div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style="color:#000020; background:#C0C0C0;;;"><a href="/wiki/Categorie:Teatru_de_Liviu_Rebreanu" title="Categorie:Teatru de Liviu Rebreanu">Teatru</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd hlist"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Cadrilul_(pies%C4%83_de_teatru)" title="Cadrilul (piesă de teatru)">Cadrilul</a> (1919)  • <a href="/wiki/Plicul_(pies%C4%83_de_teatru)" title="Plicul (piesă de teatru)">Plicul</a> (1923)  • <a href="/wiki/Apostolii_(pies%C4%83_de_teatru)" title="Apostolii (piesă de teatru)">Apostolii</a> (1926)</div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style="color:#000020; background:#C0C0C0;;;"><a href="/wiki/List%C4%83_de_filme_bazate_pe_lucr%C4%83rile_lui_Liviu_Rebreanu" title="Listă de filme bazate pe lucrările lui Liviu Rebreanu">Ecranizări</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even hlist"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(film)" class="mw-redirect" title="Pădurea spânzuraților (film)">Pădurea spânzuraților</a> (1965)</li> <li><a href="/wiki/R%C4%83scoala_(film)" title="Răscoala (film)">Răscoala</a> (1966)</li> <li><a href="/wiki/Blestemul_p%C4%83m%C3%AEntului_%E2%80%93_Blestemul_iubirii" title="Blestemul pămîntului – Blestemul iubirii">Blestemul pămîntului – Blestemul iubirii</a> (1980)</li> <li><a href="/wiki/Ciuleandra_(film_din_1985)" title="Ciuleandra (film din 1985)">Ciuleandra</a> (1985)</li> <li>Adam și Eva (1990)</li> <li><a href="/wiki/Apostolul_Bologa" title="Apostolul Bologa">Apostolul Bologa</a> (2018)</li></ul></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16513826">.mw-parser-output .navbox{margin:0 auto 0}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}</style> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible collapsed" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Participarea_Rom%C3%A2niei_la_Primul_R%C4%83zboi_Mondial_reflectat%C4%83_%C3%AEn_cultur%C4%83" title="Format:Participarea României la Primul Război Mondial reflectată în cultură">v</a> • <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:Participarea_Rom%C3%A2niei_la_Primul_R%C4%83zboi_Mondial_reflectat%C4%83_%C3%AEn_cultur%C4%83" title="Discuție Format:Participarea României la Primul Război Mondial reflectată în cultură">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Participarea_Rom%C3%A2niei_la_Primul_R%C4%83zboi_Mondial_reflectat%C4%83_%C3%AEn_cultur%C4%83&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Participarea_Rom%C3%A2niei_la_Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Participarea României la Primul Război Mondial">Participarea României la Primul Război Mondial</a> reflectată în cultură </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div style="text-align:center">Literatură</div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/1916_(roman)" title="1916 (roman)">1916</a> • <a href="/w/index.php?title=Arhiepiscop_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia:_jurnal_de_r%C7%8Ezboi_1914-1918&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhiepiscop în România: jurnal de rǎzboi 1914-1918 — pagină inexistentă">Arhiepiscop în România: jurnal de rǎzboi 1914-1918</a> • <a href="/wiki/Memorii_de_r%C4%83zboi_%E2%80%93_Amintiri_din_luptele_de_la_Turtucaia._Pirin_Planina_(episoduri_tragice_%C8%99i_comice_din_captivitate)" title="Memorii de război – Amintiri din luptele de la Turtucaia. Pirin Planina (episoduri tragice și comice din captivitate)">Amintiri din luptele de la Turtucaia. Pirin Planina (episoduri tragice și comice din captivitate)</a> • <a href="/w/index.php?title=Casca_de_zbor_(roman)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Casca de zbor (roman) — pagină inexistentă">Casca de zbor</a> • <a href="/wiki/C%C4%83pitanul_Conan_(roman)" title="Căpitanul Conan (roman)">Căpitanul Conan</a> • <a href="/w/index.php?title=Crucia%C8%9Bi,_tirani_%C8%99i_bandi%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cruciați, tirani și bandiți — pagină inexistentă">Cruciați, tirani și bandiți</a> • <a href="/w/index.php?title=De_pe_o_zi_pe_alta._Carnet_intim_1913-1918&action=edit&redlink=1" class="new" title="De pe o zi pe alta. Carnet intim 1913-1918 — pagină inexistentă">De pe o zi pe alta. Carnet intim 1913-1918</a> • <a href="/w/index.php?title=Dou%C4%83zeci_de_luni_%C3%AEn_Rusia_%C8%99i_Siberia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Douăzeci de luni în Rusia și Siberia — pagină inexistentă">Douăzeci de luni în Rusia și Siberia</a> • <a href="/w/index.php?title=Drumuri_%C8%99i_r%C4%83scruci._Memorii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Drumuri și răscruci. Memorii — pagină inexistentă">Drumuri și răscruci. Memorii</a> • <a href="/wiki/Fata_moart%C4%83_(carte)" title="Fata moartă (carte)">Fata moartă</a> • <a href="/wiki/Floare_de_o%C8%9Bel" title="Floare de oțel">Floare de oțel</a> • <a href="/wiki/%C3%8En_spatele_frontului._Marele_R%C4%83zboi_a%C8%99a_cum_l-am_v%C4%83zut_eu:_decembrie_1916_%E2%80%93_iunie_1918._%C3%8Ensemn%C4%83rile_unui_soldat_german_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia_ocupat%C4%83" title="În spatele frontului. Marele Război așa cum l-am văzut eu: decembrie 1916 – iunie 1918. Însemnările unui soldat german în România ocupată">În spatele frontului. Marele Război așa cum l-am văzut eu: decembrie 1916 – iunie 1918. Însemnările unui soldat german în România ocupată</a> • <a href="/wiki/%C3%8Entre_dou%C4%83_fronturi_(1914-1918)" title="Între două fronturi (1914-1918)">Între două fronturi (1914-1918)</a> • <a href="/wiki/%C3%8Entunecare_(roman)" title="Întunecare (roman)">Întunecare</a> • <a href="/wiki/Jocul_cu_moartea_(roman)" title="Jocul cu moartea (roman)">Jocul cu moartea</a> • <a href="/w/index.php?title=Jurnal_de_r%C4%83zboi._Misiune_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia_%E2%80%93_Noiembrie_1916%E2%80%93aprilie_1918&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jurnal de război. Misiune în România – Noiembrie 1916–aprilie 1918 — pagină inexistentă">Jurnal de război. Misiune în România</a> • <a href="/w/index.php?title=Maria_Regina_Rom%C3%A2niei._Jurnal_de_r%C4%83zboi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maria Regina României. Jurnal de război — pagină inexistentă">Maria Regina României. Jurnal de război</a> • <a href="/w/index.php?title=Memorii_(I._G._Duca)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Memorii (I. G. Duca) — pagină inexistentă">Memorii (I. G. Duca)</a> • <a href="/w/index.php?title=Mu%C8%99chetarii_%C3%AEn_Balcani&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mușchetarii în Balcani — pagină inexistentă">Mușchetarii în Balcani</a> • <a href="/w/index.php?title=Parlamentul_%C3%AEn_pribegie_(1916-1918):_amintiri,_note_%C8%99i_impresii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Parlamentul în pribegie (1916-1918): amintiri, note și impresii — pagină inexistentă">Parlamentul în pribegie (1916-1918): amintiri, note și impresii</a> • <a class="mw-selflink selflink">Pădurea spânzuraților</a> • <a href="/w/index.php?title=Pentru_cei_de_m%C3%A2ine_amintiri_din_vremea_celor_de_ieri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pentru cei de mâine amintiri din vremea celor de ieri — pagină inexistentă">Pentru cei de mâine amintiri din vremea celor de ieri</a> • <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia_%C3%AEn_lumini_%C8%99i_umbre_(1909-1919)" title="România în lumini și umbre (1909-1919)">România în lumini și umbre (1909-1919)</a> • <a href="/wiki/Ultima_noapte_de_dragoste,_%C3%AEnt%C3%A2ia_noapte_de_r%C4%83zboi" title="Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război">Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război</a> • <a href="/w/index.php?title=Via%C8%9Ba_%C8%99i_aventurile_unui_cioban_rom%C3%A2n_%C3%AEn_Bulgaria_%C3%AEn_vremuri_de_r%C4%83zboi_%E2%80%93_1908%E2%80%931918&action=edit&redlink=1" class="new" title="Viața și aventurile unui cioban român în Bulgaria în vremuri de război – 1908–1918 — pagină inexistentă">Viața și aventurile unui cioban român în Bulgaria în vremuri de război – 1908–1918</a> • <a href="/wiki/Zile_de_lazaret_%E2%80%93_Jurnal_de_captivitate_%C8%99i_spital" title="Zile de lazaret – Jurnal de captivitate și spital">Zile de lazaret – Jurnal de captivitate și spital</a> •</div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="11"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Emilian_Lazarescu_-_Sarja_de_cavalerie.jpg" class="mw-file-description" title="Șarja de cavalerie de Emilian Lăzărescu"><img alt="Șarja de cavalerie de Emilian Lăzărescu" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Emilian_Lazarescu_-_Sarja_de_cavalerie.jpg/150px-Emilian_Lazarescu_-_Sarja_de_cavalerie.jpg" decoding="async" width="150" height="111" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Emilian_Lazarescu_-_Sarja_de_cavalerie.jpg/225px-Emilian_Lazarescu_-_Sarja_de_cavalerie.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Emilian_Lazarescu_-_Sarja_de_cavalerie.jpg/300px-Emilian_Lazarescu_-_Sarja_de_cavalerie.jpg 2x" data-file-width="500" data-file-height="370" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div style="text-align:center">Film</div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Apostolul_Bologa" title="Apostolul Bologa">Apostolul Bologa</a> • <a href="/wiki/Balad%C4%83_pentru_M%C4%83riuca" title="Baladă pentru Măriuca">Baladă pentru Măriuca</a> • <a href="/wiki/Capcana_mercenarilor" title="Capcana mercenarilor">Capcana mercenarilor</a> • <a href="/wiki/Carol_I_-_Un_destin_pentru_Rom%C3%A2nia" title="Carol I - Un destin pentru România">Carol I - Un destin pentru România</a> • <a href="/wiki/C%C4%83pitanul_Conan_(film)" title="Căpitanul Conan (film)">Căpitanul Conan</a> • <a href="/wiki/Ecaterina_Teodoroiu_(film_din_1978)" title="Ecaterina Teodoroiu (film din 1978)">Ecaterina Teodoroiu</a> • <a href="/wiki/%C3%8Entoarcerea_din_iad" title="Întoarcerea din iad">Întoarcerea din iad</a> • <a href="/wiki/%C3%8Entre_oglinzi_paralele" title="Între oglinzi paralele">Între oglinzi paralele</a> • <a href="/wiki/%C3%8Entunecare_(film)" title="Întunecare (film)">Întunecare</a> • <a href="/wiki/Maria,_Regina_Rom%C3%A2niei_(film)" class="mw-redirect" title="Maria, Regina României (film)">Maria, Regina României</a> • <a href="/wiki/Nepo%C8%9Bii_gornistului_(film)" title="Nepoții gornistului (film)">Nepoții gornistului</a> • <a href="/wiki/P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(film)" class="mw-redirect" title="Pădurea spânzuraților (film)">Pădurea spânzuraților</a> • <a href="/wiki/Prin_cenu%C8%99a_imperiului" title="Prin cenușa imperiului">Prin cenușa imperiului</a> • <a href="/w/index.php?title=Sous_le_casque_de_cuir_(film)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sous le casque de cuir (film) — pagină inexistentă">Sous le casque de cuir</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q23899179" class="extiw" title="d:Q23899179">d</a>) • <a href="/wiki/Triunghiul_mor%C8%9Bii_(film)" title="Triunghiul morții (film)">Triunghiul morții</a> • <a href="/wiki/Ultima_noapte_de_dragoste" title="Ultima noapte de dragoste">Ultima noapte de dragoste</a> •</div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div style="text-align:center">Pictură și grafică</div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Albert_Reich_(pictor)" title="Albert Reich (pictor)">Albert Reich</a> • <a href="/wiki/Aurel_Popp" title="Aurel Popp">Aurel Popp</a> • <a href="/wiki/Camil_Ressu" title="Camil Ressu">Camil Ressu</a> • <a href="/w/index.php?title=Constantin_Petrescu-Dragoe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constantin Petrescu-Dragoe — pagină inexistentă">Constantin Petrescu-Dragoe</a> • <a href="/wiki/Costin_Petrescu_(pictor)" title="Costin Petrescu (pictor)">Costin Petrescu</a> • <a href="/wiki/Emilian_L%C4%83z%C4%83rescu" title="Emilian Lăzărescu">Emilian Lăzărescu</a> • <a href="/wiki/Francisc_%C8%98irato" title="Francisc Șirato">Francisc Șirato</a> • <a href="/w/index.php?title=Gheorghe_Ionescu_Doru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gheorghe Ionescu Doru — pagină inexistentă">Gheorghe Ionescu Doru</a> • <a href="/w/index.php?title=Horia_Boamb%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Horia Boambă — pagină inexistentă">Horia Boambă</a> • <a href="/wiki/Ion_Theodorescu-Sion" title="Ion Theodorescu-Sion">Ion Theodorescu-Sion</a> • <a href="/wiki/Nicolae_Tonitza" title="Nicolae Tonitza">Nicolae Tonitza</a> • <a href="/wiki/Petru_Remus_Troteanu" title="Petru Remus Troteanu">Petru Remus Troteanu</a> • <a href="/wiki/%C8%98tefan_Dimitrescu" title="Ștefan Dimitrescu">Ștefan Dimitrescu</a> • <a href="/w/index.php?title=Toma_Gheorghe_Tomescu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Toma Gheorghe Tomescu — pagină inexistentă">Toma Gheorghe Tomescu</a> •</div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Sculptură </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/w/index.php?title=Anghel_Chiciu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Anghel Chiciu — pagină inexistentă">Anghel Chiciu</a> • <a href="/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i" title="Constantin Brâncuși">Constantin Brâncuși</a> • <a href="/wiki/Cornel_Medrea" title="Cornel Medrea">Cornel Medrea</a> • <a href="/wiki/Dumitru_M%C4%83%C8%9B%C4%83oanu" title="Dumitru Mățăoanu">Dumitru Mățăoanu</a> • <a href="/wiki/Ioan_Iord%C4%83nescu" title="Ioan Iordănescu">Ioan Iordănescu</a> • <a href="/wiki/Ion_Jalea" title="Ion Jalea">Ion Jalea</a> • <a href="/wiki/Oscar_Han" title="Oscar Han">Oscar Han</a> • <a href="/wiki/Richard_Hette" title="Richard Hette">Richard Hette</a> •</div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div style="text-align:center">Fotografie</div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Samoil%C4%83_M%C3%A2rza" title="Samoilă Mârza">Samoilă Mârza</a> • <a href="/w/index.php?title=Ioan_Oliva&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ioan Oliva — pagină inexistentă">Ioan Oliva</a> •</div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div style="text-align:center">Muzică</div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Trece%C8%9Bi_batalioane_rom%C3%A2ne_Carpa%C8%9Bii" title="Treceți batalioane române Carpații">Treceți batalioane române Carpații</a> •</div> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3"><a href="/w/index.php?title=Expozi%C8%9Bia_de_art%C4%83_de_la_Ia%C8%99i_din_septembrie_1917&action=edit&redlink=1" class="new" title="Expoziția de artă de la Iași din septembrie 1917 — pagină inexistentă">Expoziția de artă de la Iași din septembrie 1917</a> • <a href="/w/index.php?title=Expozi%C8%9Bia_de_art%C4%83_de_la_Ia%C8%99i_din_martie_1918&action=edit&redlink=1" class="new" title="Expoziția de artă de la Iași din martie 1918 — pagină inexistentă">Expoziția de artă de la Iași din martie 1918</a> • <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_arti%C8%99ti_rom%C3%A2ni_mobiliza%C8%9Bi_de_Marele_Cartier_General_%C3%AEn_spatele_frontului_%C3%AEn_timpul_Primului_R%C4%83zboi_Mondial&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de artiști români mobilizați de Marele Cartier General în spatele frontului în timpul Primului Război Mondial — pagină inexistentă">Listă de artiști români mobilizați în spatele frontului</a> • <a href="/w/index.php?title=Participarea_Rom%C3%A2niei_la_Primul_R%C4%83zboi_Mondial_reflectat%C4%83_%C3%AEn_literatur%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Participarea României la Primul Război Mondial reflectată în literatură — pagină inexistentă">Reflectarea Primului Război Mondial în literatură</a> • <a href="/wiki/Participarea_Rom%C3%A2niei_la_Primul_R%C4%83zboi_Mondial_reflectat%C4%83_%C3%AEn_cinematografie" class="mw-redirect" title="Participarea României la Primul Război Mondial reflectată în cinematografie">Reflectarea Primului Război Mondial în cinematografie</a> • <a href="/w/index.php?title=Participarea_Rom%C3%A2niei_la_Primul_R%C4%83zboi_Mondial_reflectat%C4%83_%C3%AEn_artele_plastice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Participarea României la Primul Război Mondial reflectată în artele plastice — pagină inexistentă">Reflectarea Primului Război Mondial în artele plastice</a> • <a href="/w/index.php?title=Serviciul_Fotografic_%C8%99i_Cinematografic_al_Armatei_Rom%C3%A2ne&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serviciul Fotografic și Cinematografic al Armatei Române — pagină inexistentă">Serviciul Fotografic și Cinematografic al Armatei</a> • </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/4750943-0">4750943-0</a></li> <li><a href="/wiki/Virtual_International_Authority_File" title="Virtual International Authority File">VIAF</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://viaf.org/viaf/176381742">176381742</a></li> <li> <a href="/wiki/WorldCat_Identities" class="mw-redirect" title="WorldCat Identities">WorldCat Identities</a> (via VIAF): <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.worldcat.org/identities/containsVIAFID/176381742">176381742</a></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></div></td></tr></tbody></table></div>    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pădurea_spânzuraților_(roman)&oldid=16304364">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pădurea_spânzuraților_(roman)&oldid=16304364</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Romane_din_1922" title="Categorie:Romane din 1922">Romane din 1922</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Romane_de_Liviu_Rebreanu" title="Categorie:Romane de Liviu Rebreanu">Romane de Liviu Rebreanu</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:1922_%C3%AEn_literatura_rom%C3%A2n%C4%83" title="Categorie:1922 în literatura română">1922 în literatura română</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Romane_despre_Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Categorie:Romane despre Primul Război Mondial">Romane despre Primul Război Mondial</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Literatur%C4%83_rom%C3%A2neasc%C4%83_despre_Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Categorie:Literatură românească despre Primul Război Mondial">Literatură românească despre Primul Război Mondial</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Romane_rom%C3%A2ne%C8%99ti_dup%C4%83_care_s-au_f%C4%83cut_filme" title="Categorie:Romane românești după care s-au făcut filme">Romane românești după care s-au făcut filme</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_bune" title="Categorie:Articole bune">Articole bune</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_note_pe_3_coloane" title="Categorie:Pagini cu note pe 3 coloane">Pagini cu note pe 3 coloane</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_GND" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori GND">Articole Wikipedia cu identificatori GND</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_WorldCat-VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 23 mai 2024, ora 23:04.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-74cc59cb9d-ss2r9","wgBackendResponseTime":172,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.945","walltime":"1.200","ppvisitednodes":{"value":11432,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":164658,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":33998,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":14,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":5,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":162562,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":4,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 878.013 1 -total"," 24.87% 218.383 1 Format:Infocaseta_Carte"," 19.62% 172.266 1 Format:Listănote"," 7.84% 68.876 4 Format:Citation"," 7.39% 64.905 2 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 5.87% 51.550 1 Format:Liviu_Rebreanu"," 5.86% 51.426 231 Format:Rp"," 3.23% 28.321 1 Format:Control_de_autoritate"," 2.62% 22.971 1 Format:Participarea_României_la_Primul_Război_Mondial_reflectată_în_cultură"," 2.59% 22.779 1 Format:Altesensuri"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.195","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":4971712,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw-web.codfw.main-757f7495fb-nsx6p","timestamp":"20241105004535","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"P\u0103durea sp\u00e2nzura\u021bilor (roman)","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/P%C4%83durea_sp%C3%A2nzura%C8%9Bilor_(roman)","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q15731603","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q15731603","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2006-04-09T19:09:56Z","dateModified":"2024-05-23T21:04:32Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/ro\/4\/40\/Padurea_spanzuratilor_1922.jpg","headline":"roman"}</script> </body> </html>