CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-enabled skin-theme-clientpref-day vector-sticky-header-enabled vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Cipru - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-enabled skin-theme-clientpref-day vector-sticky-header-enabled vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""],"wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"5a07a286-a924-4ba8-b1c7-8a7678b160e4","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Cipru","wgTitle":"Cipru","wgCurRevisionId":16872027,"wgRevisionId":16872027,"wgArticleId":6671,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor","Pagini cu citări fără titluri","Pagini cu citări de simple URL-uri","Erori CS1: date","Articole cu surse în limba engleză (en)","Mentenanță CS1: URL impropriu","Articole cu surse în limba greacă (el)","Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută","Erori CS1: legături externe","Articole cu surse în limba turcă (tr)","Pagini ce folosesc legături automate către ISBN","Pagini care folosesc argumente duplicate în apelarea formatelor","Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română","Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită","Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor","Webarchive template wayback links","Pagini cu legături externe nefuncționale","Articole Wikipedia cu identificatori BNF","Articole Wikipedia cu identificatori GND","Articole Wikipedia cu identificatori HDS","Articole Wikipedia cu identificatori ISNI","Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV","Articole Wikipedia cu identificatori LCCN","Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area","Articole Wikipedia cu identificatori NARA","Articole Wikipedia cu identificatori NDL","Articole Wikipedia cu identificatori NKC","Articole Wikipedia cu identificatori NLA","Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC","Articole Wikipedia cu identificatori VIAF","Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF","Articole Wikipedia cu control de autoritate","Pagini cu hărți","Cipru","Țări din Europa","Țări din Orientul Mijlociu","Insule din Marea Mediterană","State insulare","Eponime ale elementelor chimice"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Cipru","wgRelevantArticleId":6671,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":200000,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q229","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false}; RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","ext.kartographer.style":"ready","mediawiki.page.gallery.styles":"ready","ext.tmh.player.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","ext.kartographer.link","ext.tmh.player","mediawiki.page.media","ext.scribunto.logs","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.kartographer.style%7Cext.tmh.player.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cmediawiki.page.gallery.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.20"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Flag_of_Cyprus.svg/1200px-Flag_of_Cyprus.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="800"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Flag_of_Cyprus.svg/800px-Flag_of_Cyprus.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="533"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Flag_of_Cyprus.svg/640px-Flag_of_Cyprus.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="427"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Cipru - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Cipru"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Cipru"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Cipru rootpage-Cipru skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" title="Meniul principal" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Meniul principal </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z">Pagina principală</a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r">Schimbări recente</a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente">Cafenea</a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x">Articol aleatoriu</a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow">Facebook</a></li><li id="n-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale">Pagini speciale</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit">Cum încep pe Wikipedia</a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor">Ajutor</a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire">Portaluri tematice</a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute">Articole cerute</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"> Căutare </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Aspect </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="https://donate.wikimedia.org/?wmf_source=donate&wmf_medium=sidebar&wmf_campaign=ro.wikipedia.org&uselang=ro" class="">Donații</a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Cipru" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class="">Creare cont</a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Cipru" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class="">Autentificare</a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Unelte personale </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="https://donate.wikimedia.org/?wmf_source=donate&wmf_medium=sidebar&wmf_campaign=ro.wikipedia.org&uselang=ro">Donații</a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Cipru" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"> Creare cont</a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Cipru" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"> Autentificare</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Etimologie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Etimologie"> <div class="vector-toc-text"> 1 Etimologie </div> </a> <ul id="toc-Etimologie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Istorie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Istorie"> <div class="vector-toc-text"> 2 Istorie </div> </a> <button aria-controls="toc-Istorie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Istorie subsection </button> <ul id="toc-Istorie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Perioada_preistorică_si_antică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Perioada_preistorică_si_antică"> <div class="vector-toc-text"> 2.1 Perioada preistorică si antică </div> </a> <ul id="toc-Perioada_preistorică_si_antică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Evul_Mediu" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Evul_Mediu"> <div class="vector-toc-text"> 2.2 Evul Mediu </div> </a> <ul id="toc-Evul_Mediu-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Ciprul_Otoman" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Ciprul_Otoman"> <div class="vector-toc-text"> 2.3 Ciprul Otoman </div> </a> <ul id="toc-Ciprul_Otoman-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Ciprul_Britanic" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Ciprul_Britanic"> <div class="vector-toc-text"> 2.4 Ciprul Britanic </div> </a> <ul id="toc-Ciprul_Britanic-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Independență_și_violență_intercomunitară" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Independență_și_violență_intercomunitară"> <div class="vector-toc-text"> 2.5 Independență și violență intercomunitară </div> </a> <ul id="toc-Independență_și_violență_intercomunitară-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Lovitură_de_stat,_invazia_și_diviziunea_din_1974" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Lovitură_de_stat,_invazia_și_diviziunea_din_1974"> <div class="vector-toc-text"> 2.6 Lovitură de stat, invazia și diviziunea din 1974 </div> </a> <ul id="toc-Lovitură_de_stat,_invazia_și_diviziunea_din_1974-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Post-diviziune" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Post-diviziune"> <div class="vector-toc-text"> 2.7 Post-diviziune </div> </a> <ul id="toc-Post-diviziune-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Secolul_21" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Secolul_21"> <div class="vector-toc-text"> 2.8 Secolul 21 </div> </a> <ul id="toc-Secolul_21-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Geografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Geografie"> <div class="vector-toc-text"> 3 Geografie </div> </a> <button aria-controls="toc-Geografie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Geografie subsection </button> <ul id="toc-Geografie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Climat" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Climat"> <div class="vector-toc-text"> 3.1 Climat </div> </a> <ul id="toc-Climat-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Resursă_de_apă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Resursă_de_apă"> <div class="vector-toc-text"> 3.2 Resursă de apă </div> </a> <ul id="toc-Resursă_de_apă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Floră_și_faună" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Floră_și_faună"> <div class="vector-toc-text"> 3.3 Floră și faună </div> </a> <ul id="toc-Floră_și_faună-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Guvern_și_Politică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Guvern_și_Politică"> <div class="vector-toc-text"> 4 Guvern și Politică </div> </a> <button aria-controls="toc-Guvern_și_Politică-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Guvern și Politică subsection </button> <ul id="toc-Guvern_și_Politică-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Divizii_administrative" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Divizii_administrative"> <div class="vector-toc-text"> 4.1 Divizii administrative </div> </a> <ul id="toc-Divizii_administrative-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Exclave_și_enclave" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Exclave_și_enclave"> <div class="vector-toc-text"> 4.2 Exclave și enclave </div> </a> <ul id="toc-Exclave_și_enclave-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Relații_internaționale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Relații_internaționale"> <div class="vector-toc-text"> 4.3 Relații internaționale </div> </a> <ul id="toc-Relații_internaționale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Armată" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Armată"> <div class="vector-toc-text"> 4.4 Armată </div> </a> <ul id="toc-Armată-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Justiție_și_drepturile_omului" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Justiție_și_drepturile_omului"> <div class="vector-toc-text"> 4.5 Justiție și drepturile omului </div> </a> <ul id="toc-Justiție_și_drepturile_omului-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Economie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Economie"> <div class="vector-toc-text"> 5 Economie </div> </a> <button aria-controls="toc-Economie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Economie subsection </button> <ul id="toc-Economie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Infrastructură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Infrastructură"> <div class="vector-toc-text"> 5.1 Infrastructură </div> </a> <ul id="toc-Infrastructură-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Demografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Demografie"> <div class="vector-toc-text"> 6 Demografie </div> </a> <button aria-controls="toc-Demografie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Demografie subsection </button> <ul id="toc-Demografie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Religie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Religie"> <div class="vector-toc-text"> 6.1 Religie </div> </a> <ul id="toc-Religie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Limbă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Limbă"> <div class="vector-toc-text"> 6.2 Limbă </div> </a> <ul id="toc-Limbă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Educație" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Educație"> <div class="vector-toc-text"> 6.3 Educație </div> </a> <ul id="toc-Educație-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Cultură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Cultură"> <div class="vector-toc-text"> 7 Cultură </div> </a> <button aria-controls="toc-Cultură-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Cultură subsection </button> <ul id="toc-Cultură-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Artă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Artă"> <div class="vector-toc-text"> 7.1 Artă </div> </a> <ul id="toc-Artă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Muzică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Muzică"> <div class="vector-toc-text"> 7.2 Muzică </div> </a> <ul id="toc-Muzică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Literatură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Literatură"> <div class="vector-toc-text"> 7.3 Literatură </div> </a> <ul id="toc-Literatură-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Presă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Presă"> <div class="vector-toc-text"> 7.4 Presă </div> </a> <ul id="toc-Presă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Cinematografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Cinematografie"> <div class="vector-toc-text"> 7.5 Cinematografie </div> </a> <ul id="toc-Cinematografie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Gastronomie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Gastronomie"> <div class="vector-toc-text"> 7.6 Gastronomie </div> </a> <ul id="toc-Gastronomie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sport" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Sport"> <div class="vector-toc-text"> 7.7 Sport </div> </a> <ul id="toc-Sport-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Organizare_administrativă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Organizare_administrativă"> <div class="vector-toc-text"> 8 Organizare administrativă </div> </a> <ul id="toc-Organizare_administrativă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Galerie_de_imagini" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Galerie_de_imagini"> <div class="vector-toc-text"> 9 Galerie de imagini </div> </a> <ul id="toc-Galerie_de_imagini-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note_explicative" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note_explicative"> <div class="vector-toc-text"> 10 Note explicative </div> </a> <ul id="toc-Note_explicative-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> 11 Note </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bibliografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Bibliografie"> <div class="vector-toc-text"> 12 Bibliografie </div> </a> <ul id="toc-Bibliografie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Vezi_și" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Vezi_și"> <div class="vector-toc-text"> 13 Vezi și </div> </a> <ul id="toc-Vezi_și-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> 14 Legături externe </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" title="Table of Contents" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Comută cuprinsul </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Cipru</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 260 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-260" aria-hidden="true" > 260 limbi </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-ab mw-list-item"><a href="https://ab.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%80" title="Кипр – abhază" lang="ab" hreflang="ab" data-title="Кипр" data-language-autonym="Аԥсшәа" data-language-local-name="abhază" class="interlanguage-link-target">Аԥсшәа</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ace mw-list-item"><a href="https://ace.wikipedia.org/wiki/Siprus" title="Siprus – aceh" lang="ace" hreflang="ace" data-title="Siprus" data-language-autonym="Acèh" data-language-local-name="aceh" class="interlanguage-link-target">Acèh</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-af mw-list-item"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Siprus" title="Siprus – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Siprus" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target">Afrikaans</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Republik_Zypern" title="Republik Zypern – germană (Elveția)" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Republik Zypern" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="germană (Elveția)" class="interlanguage-link-target">Alemannisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-am mw-list-item"><a href="https://am.wikipedia.org/wiki/%E1%89%86%E1%8C%B5%E1%88%AE%E1%88%B5" title="ቆጵሮስ – amharică" lang="am" hreflang="am" data-title="ቆጵሮስ" data-language-autonym="አማርኛ" data-language-local-name="amharică" class="interlanguage-link-target">አማርኛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ami mw-list-item"><a href="https://ami.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – Amis" lang="ami" hreflang="ami" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Pangcah" data-language-local-name="Amis" class="interlanguage-link-target">Pangcah</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Chipre" title="Chipre – aragoneză" lang="an" hreflang="an" data-title="Chipre" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragoneză" class="interlanguage-link-target">Aragonés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ang mw-list-item"><a href="https://ang.wikipedia.org/wiki/Cipros" title="Cipros – engleză veche" lang="ang" hreflang="ang" data-title="Cipros" data-language-autonym="Ænglisc" data-language-local-name="engleză veche" class="interlanguage-link-target">Ænglisc</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ann mw-list-item"><a href="https://ann.wikipedia.org/wiki/Saip%E1%BB%8Dr%E1%BB%8Ds" title="Saipọrọs – obolo" lang="ann" hreflang="ann" data-title="Saipọrọs" data-language-autonym="Obolo" data-language-local-name="obolo" class="interlanguage-link-target">Obolo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-anp mw-list-item"><a href="https://anp.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%BE%E0%A4%AF%E0%A4%AA%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A4%B8" title="सायप्रस – angika" lang="anp" hreflang="anp" data-title="सायप्रस" data-language-autonym="अंगिका" data-language-local-name="angika" class="interlanguage-link-target">अंगिका</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D9%82%D8%A8%D8%B1%D8%B5" title="قبرص – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="قبرص" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target">العربية</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arc mw-list-item"><a href="https://arc.wikipedia.org/wiki/%DC%A9%DC%98%DC%A6%DC%AA%DC%98%DC%A3" title="ܩܘܦܪܘܣ – aramaică" lang="arc" hreflang="arc" data-title="ܩܘܦܪܘܣ" data-language-autonym="ܐܪܡܝܐ" data-language-local-name="aramaică" class="interlanguage-link-target">ܐܪܡܝܐ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ary mw-list-item"><a href="https://ary.wikipedia.org/wiki/%D9%82%D8%A8%D8%B1%D8%B5" title="قبرص – Moroccan Arabic" lang="ary" hreflang="ary" data-title="قبرص" data-language-autonym="الدارجة" data-language-local-name="Moroccan Arabic" class="interlanguage-link-target">الدارجة</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D9%82%D8%A8%D8%B1%D8%B5" title="قبرص – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="قبرص" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target">مصرى</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-as mw-list-item"><a href="https://as.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%9A%E0%A6%BE%E0%A6%87%E0%A6%AA%E0%A7%8D%E0%A7%B0%E0%A6%BE%E0%A6%9B" title="চাইপ্ৰাছ – asameză" lang="as" hreflang="as" data-title="চাইপ্ৰাছ" data-language-autonym="অসমীয়া" data-language-local-name="asameză" class="interlanguage-link-target">অসমীয়া</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Xipre" title="Xipre – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Xipre" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target">Asturianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-av mw-list-item"><a href="https://av.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%80" title="Кипр – avară" lang="av" hreflang="av" data-title="Кипр" data-language-autonym="Авар" data-language-local-name="avară" class="interlanguage-link-target">Авар</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-awa mw-list-item"><a href="https://awa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%BE%E0%A4%87%E0%A4%AA%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A4%B8" title="साइप्रस – awadhi" lang="awa" hreflang="awa" data-title="साइप्रस" data-language-autonym="अवधी" data-language-local-name="awadhi" class="interlanguage-link-target">अवधी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Kipr" title="Kipr – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Kipr" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target">Azərbaycanca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D9%82%DB%8C%D8%A8%D8%B1%DB%8C%D8%B3_%D8%AC%D9%88%D9%85%D9%87%D9%88%D8%B1%DB%8C%D8%AA%DB%8C" title="قیبریس جومهوریتی – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="قیبریس جومهوریتی" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target">تۆرکجه</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba mw-list-item"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%80_%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B0%D2%BB%D1%8B" title="Кипр Республикаһы – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Кипр Республикаһы" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target">Башҡортса</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ban mw-list-item"><a href="https://ban.wikipedia.org/wiki/Siprus" title="Siprus – balineză" lang="ban" hreflang="ban" data-title="Siprus" data-language-autonym="Basa Bali" data-language-local-name="balineză" class="interlanguage-link-target">Basa Bali</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bar mw-list-item"><a href="https://bar.wikipedia.org/wiki/Republik_Zypern" title="Republik Zypern – Bavarian" lang="bar" hreflang="bar" data-title="Republik Zypern" data-language-autonym="Boarisch" data-language-local-name="Bavarian" class="interlanguage-link-target">Boarisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bat-smg mw-list-item"><a href="https://bat-smg.wikipedia.org/wiki/K%C4%97pros" title="Kėpros – Samogitian" lang="sgs" hreflang="sgs" data-title="Kėpros" data-language-autonym="Žemaitėška" data-language-local-name="Samogitian" class="interlanguage-link-target">Žemaitėška</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bcl mw-list-item"><a href="https://bcl.wikipedia.org/wiki/Siprus" title="Siprus – Central Bikol" lang="bcl" hreflang="bcl" data-title="Siprus" data-language-autonym="Bikol Central" data-language-local-name="Central Bikol" class="interlanguage-link-target">Bikol Central</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D1%96%D0%BF%D1%80" title="Кіпр – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Кіпр" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target">Беларуская</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D1%96%D0%BF%D1%80" title="Кіпр – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Кіпр" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target">Беларуская (тарашкевіца)</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bew mw-list-item"><a href="https://bew.wikipedia.org/wiki/Kibris" title="Kibris – Betawi" lang="bew" hreflang="bew" data-title="Kibris" data-language-autonym="Betawi" data-language-local-name="Betawi" class="interlanguage-link-target">Betawi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B5%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B0_%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%8A%D1%80" title="Република Кипър – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Република Кипър" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target">Български</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bh mw-list-item"><a href="https://bh.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%BE%E0%A4%87%E0%A4%AA%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A4%B8" title="साइप्रस – Bhojpuri" lang="bh" hreflang="bh" data-title="साइप्रस" data-language-autonym="भोजपुरी" data-language-local-name="Bhojpuri" class="interlanguage-link-target">भोजपुरी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bi mw-list-item"><a href="https://bi.wikipedia.org/wiki/Saepras" title="Saepras – bislama" lang="bi" hreflang="bi" data-title="Saepras" data-language-autonym="Bislama" data-language-local-name="bislama" class="interlanguage-link-target">Bislama</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn mw-list-item"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%B8%E0%A6%BE%E0%A6%87%E0%A6%AA%E0%A7%8D%E0%A6%B0%E0%A6%BE%E0%A6%B8" title="সাইপ্রাস – bengaleză" lang="bn" hreflang="bn" data-title="সাইপ্রাস" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengaleză" class="interlanguage-link-target">বাংলা</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bo mw-list-item"><a href="https://bo.wikipedia.org/wiki/%E0%BD%A6%E0%BD%BA%E0%BC%8B%E0%BD%94%E0%BD%B2%E0%BC%8B%E0%BD%A2%E0%BD%B2%E0%BC%8B%E0%BD%A6%E0%BD%B2%E0%BC%8D" title="སེ་པི་རི་སི། – tibetană" lang="bo" hreflang="bo" data-title="སེ་པི་རི་སི།" data-language-autonym="བོད་ཡིག" data-language-local-name="tibetană" class="interlanguage-link-target">བོད་ཡིག</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bpy mw-list-item"><a href="https://bpy.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%B8%E0%A6%BE%E0%A6%87%E0%A6%AA%E0%A7%8D%E0%A6%B0%E0%A6%BE%E0%A6%B8" title="সাইপ্রাস – Bishnupriya" lang="bpy" hreflang="bpy" data-title="সাইপ্রাস" data-language-autonym="বিষ্ণুপ্রিয়া মণিপুরী" data-language-local-name="Bishnupriya" class="interlanguage-link-target">বিষ্ণুপ্রিয়া মণিপুরী</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Republik_Kiprenez" title="Republik Kiprenez – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Republik Kiprenez" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target">Brezhoneg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs mw-list-item"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Kipar" title="Kipar – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Kipar" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target">Bosanski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bxr mw-list-item"><a href="https://bxr.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%80" title="Кипр – Russia Buriat" lang="bxr" hreflang="bxr" data-title="Кипр" data-language-autonym="Буряад" data-language-local-name="Russia Buriat" class="interlanguage-link-target">Буряад</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Xipre" title="Xipre – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Xipre" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target">Català</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cbk-zam mw-list-item"><a href="https://cbk-zam.wikipedia.org/wiki/Chipre" title="Chipre – Chavacano" lang="cbk" hreflang="cbk" data-title="Chipre" data-language-autonym="Chavacano de Zamboanga" data-language-local-name="Chavacano" class="interlanguage-link-target">Chavacano de Zamboanga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cdo mw-list-item"><a href="https://cdo.wikipedia.org/wiki/G%E1%B9%B3%CC%86-b%C4%AB-l%C3%B4" title="Gṳ̆-bī-lô – Mindong" lang="cdo" hreflang="cdo" data-title="Gṳ̆-bī-lô" data-language-autonym="閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄" data-language-local-name="Mindong" class="interlanguage-link-target">閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ce mw-list-item"><a href="https://ce.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%80" title="Кипр – cecenă" lang="ce" hreflang="ce" data-title="Кипр" data-language-autonym="Нохчийн" data-language-local-name="cecenă" class="interlanguage-link-target">Нохчийн</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ceb mw-list-item"><a href="https://ceb.wikipedia.org/wiki/Tsipre" title="Tsipre – cebuană" lang="ceb" hreflang="ceb" data-title="Tsipre" data-language-autonym="Cebuano" data-language-local-name="cebuană" class="interlanguage-link-target">Cebuano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-chr mw-list-item"><a href="https://chr.wikipedia.org/wiki/%E1%8F%8C%E1%8E%A2%E1%8F%86%E1%8F%8D" title="ᏌᎢᏆᏍ – cherokee" lang="chr" hreflang="chr" data-title="ᏌᎢᏆᏍ" data-language-autonym="ᏣᎳᎩ" data-language-local-name="cherokee" class="interlanguage-link-target">ᏣᎳᎩ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ckb mw-list-item"><a href="https://ckb.wikipedia.org/wiki/%D9%82%D9%88%D8%A8%D8%B1%D8%B3" title="قوبرس – kurdă centrală" lang="ckb" hreflang="ckb" data-title="قوبرس" data-language-autonym="کوردی" data-language-local-name="kurdă centrală" class="interlanguage-link-target">کوردی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-co mw-list-item"><a href="https://co.wikipedia.org/wiki/Cipru" title="Cipru – corsicană" lang="co" hreflang="co" data-title="Cipru" data-language-autonym="Corsu" data-language-local-name="corsicană" class="interlanguage-link-target">Corsu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-crh mw-list-item"><a href="https://crh.wikipedia.org/wiki/Q%C4%B1br%C4%B1z_Cumhuriyeti" title="Qıbrız Cumhuriyeti – turcă crimeeană" lang="crh" hreflang="crh" data-title="Qıbrız Cumhuriyeti" data-language-autonym="Qırımtatarca" data-language-local-name="turcă crimeeană" class="interlanguage-link-target">Qırımtatarca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Kypr" title="Kypr – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Kypr" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target">Čeština</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-csb mw-list-item"><a href="https://csb.wikipedia.org/wiki/Cyper" title="Cyper – cașubiană" lang="csb" hreflang="csb" data-title="Cyper" data-language-autonym="Kaszëbsczi" data-language-local-name="cașubiană" class="interlanguage-link-target">Kaszëbsczi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cu mw-list-item"><a href="https://cu.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D1%B7%D0%BF%D1%80%D1%8A" title="Кѷпръ – slavonă" lang="cu" hreflang="cu" data-title="Кѷпръ" data-language-autonym="Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ" data-language-local-name="slavonă" class="interlanguage-link-target">Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cv mw-list-item"><a href="https://cv.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%80_%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8" title="Кипр Республики – ciuvașă" lang="cv" hreflang="cv" data-title="Кипр Республики" data-language-autonym="Чӑвашла" data-language-local-name="ciuvașă" class="interlanguage-link-target">Чӑвашла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target">Cymraeg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Cypern" title="Cypern – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Cypern" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target">Dansk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dag mw-list-item"><a href="https://dag.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – Dagbani" lang="dag" hreflang="dag" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Dagbanli" data-language-local-name="Dagbani" class="interlanguage-link-target">Dagbanli</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Republik_Zypern" title="Republik Zypern – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Republik Zypern" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target">Deutsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-diq mw-list-item"><a href="https://diq.wikipedia.org/wiki/Cumhuriyet%C3%AA_Q%C4%B1br%C4%B1si" title="Cumhuriyetê Qıbrısi – Dimli" lang="diq" hreflang="diq" data-title="Cumhuriyetê Qıbrısi" data-language-autonym="Zazaki" data-language-local-name="Dimli" class="interlanguage-link-target">Zazaki</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dsb mw-list-item"><a href="https://dsb.wikipedia.org/wiki/Cypern" title="Cypern – sorabă de jos" lang="dsb" hreflang="dsb" data-title="Cypern" data-language-autonym="Dolnoserbski" data-language-local-name="sorabă de jos" class="interlanguage-link-target">Dolnoserbski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dtp mw-list-item"><a href="https://dtp.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – Central Dusun" lang="dtp" hreflang="dtp" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Kadazandusun" data-language-local-name="Central Dusun" class="interlanguage-link-target">Kadazandusun</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dty mw-list-item"><a href="https://dty.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%BE%E0%A4%87%E0%A4%AA%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A4%B8" title="साइप्रस – Doteli" lang="dty" hreflang="dty" data-title="साइप्रस" data-language-autonym="डोटेली" data-language-local-name="Doteli" class="interlanguage-link-target">डोटेली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ee mw-list-item"><a href="https://ee.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – ewe" lang="ee" hreflang="ee" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Eʋegbe" data-language-local-name="ewe" class="interlanguage-link-target">Eʋegbe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%9A%CF%8D%CF%80%CF%81%CE%BF%CF%82" title="Κύπρος – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Κύπρος" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target">Ελληνικά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Cyprus" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target">English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Kipro" title="Kipro – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Kipro" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target">Esperanto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Chipre" title="Chipre – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Chipre" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target">Español</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/K%C3%BCpros" title="Küpros – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Küpros" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target">Eesti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Zipre" title="Zipre – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Zipre" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target">Euskara</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ext mw-list-item"><a href="https://ext.wikipedia.org/wiki/Chipri" title="Chipri – Extremaduran" lang="ext" hreflang="ext" data-title="Chipri" data-language-autonym="Estremeñu" data-language-local-name="Extremaduran" class="interlanguage-link-target">Estremeñu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D9%82%D8%A8%D8%B1%D8%B3" title="قبرس – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="قبرس" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target">فارسی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ff mw-list-item"><a href="https://ff.wikipedia.org/wiki/Kibris" title="Kibris – fulah" lang="ff" hreflang="ff" data-title="Kibris" data-language-autonym="Fulfulde" data-language-local-name="fulah" class="interlanguage-link-target">Fulfulde</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Kyproksen_tasavalta" title="Kyproksen tasavalta – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Kyproksen tasavalta" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target">Suomi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fiu-vro mw-list-item"><a href="https://fiu-vro.wikipedia.org/wiki/K%C3%BCpr%C3%BCs" title="Küprüs – Võro" lang="vro" hreflang="vro" data-title="Küprüs" data-language-autonym="Võro" data-language-local-name="Võro" class="interlanguage-link-target">Võro</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fo mw-list-item"><a href="https://fo.wikipedia.org/wiki/K%C3%BDpros" title="Kýpros – feroeză" lang="fo" hreflang="fo" data-title="Kýpros" data-language-autonym="Føroyskt" data-language-local-name="feroeză" class="interlanguage-link-target">Føroyskt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Chypre_(pays)" title="Chypre (pays) – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Chypre (pays)" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target">Français</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frp mw-list-item"><a href="https://frp.wikipedia.org/wiki/Cipro_(payis)" title="Cipro (payis) – Arpitan" lang="frp" hreflang="frp" data-title="Cipro (payis)" data-language-autonym="Arpetan" data-language-local-name="Arpitan" class="interlanguage-link-target">Arpetan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frr mw-list-item"><a href="https://frr.wikipedia.org/wiki/Zypern" title="Zypern – frizonă nordică" lang="frr" hreflang="frr" data-title="Zypern" data-language-autonym="Nordfriisk" data-language-local-name="frizonă nordică" class="interlanguage-link-target">Nordfriisk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fur mw-list-item"><a href="https://fur.wikipedia.org/wiki/Cipri" title="Cipri – friulană" lang="fur" hreflang="fur" data-title="Cipri" data-language-autonym="Furlan" data-language-local-name="friulană" class="interlanguage-link-target">Furlan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy mw-list-item"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Syprus" title="Syprus – frizonă occidentală" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Syprus" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frizonă occidentală" class="interlanguage-link-target">Frysk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/An_Chipir" title="An Chipir – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="An Chipir" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target">Gaeilge</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gag mw-list-item"><a href="https://gag.wikipedia.org/wiki/Kipra_Respublikas%C4%B1" title="Kipra Respublikası – găgăuză" lang="gag" hreflang="gag" data-title="Kipra Respublikası" data-language-autonym="Gagauz" data-language-local-name="găgăuză" class="interlanguage-link-target">Gagauz</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gcr mw-list-item"><a href="https://gcr.wikipedia.org/wiki/Chip_(p%C3%A9yi)" title="Chip (péyi) – Guianan Creole" lang="gcr" hreflang="gcr" data-title="Chip (péyi)" data-language-autonym="Kriyòl gwiyannen" data-language-local-name="Guianan Creole" class="interlanguage-link-target">Kriyòl gwiyannen</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gd mw-list-item"><a href="https://gd.wikipedia.org/wiki/C%C3%ACopras" title="Cìopras – gaelică scoțiană" lang="gd" hreflang="gd" data-title="Cìopras" data-language-autonym="Gàidhlig" data-language-local-name="gaelică scoțiană" class="interlanguage-link-target">Gàidhlig</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Chipre" title="Chipre – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Chipre" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target">Galego</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gn mw-list-item"><a href="https://gn.wikipedia.org/wiki/Ch%C3%ADpere" title="Chípere – guarani" lang="gn" hreflang="gn" data-title="Chípere" data-language-autonym="Avañe'ẽ" data-language-local-name="guarani" class="interlanguage-link-target">Avañe'ẽ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gom mw-list-item"><a href="https://gom.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%BE%E0%A4%AF%E0%A4%AA%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A4%B8" title="सायप्रस – Goan Konkani" lang="gom" hreflang="gom" data-title="सायप्रस" data-language-autonym="गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni" data-language-local-name="Goan Konkani" class="interlanguage-link-target">गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-got mw-list-item"><a href="https://got.wikipedia.org/wiki/%F0%90%8C%BA%F0%90%8C%BF%F0%90%8D%80%F0%90%8D%82%F0%90%8D%85%F0%90%8D%83" title="𐌺𐌿𐍀𐍂𐍅𐍃 – gotică" lang="got" hreflang="got" data-title="𐌺𐌿𐍀𐍂𐍅𐍃" data-language-autonym="𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺" data-language-local-name="gotică" class="interlanguage-link-target">𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gu mw-list-item"><a href="https://gu.wikipedia.org/wiki/%E0%AA%B8%E0%AA%BE%E0%AA%AF%E0%AA%AA%E0%AB%8D%E0%AA%B0%E0%AA%B8" title="સાયપ્રસ – gujarati" lang="gu" hreflang="gu" data-title="સાયપ્રસ" data-language-autonym="ગુજરાતી" data-language-local-name="gujarati" class="interlanguage-link-target">ગુજરાતી</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gv mw-list-item"><a href="https://gv.wikipedia.org/wiki/Yn_Cheeprey" title="Yn Cheeprey – manx" lang="gv" hreflang="gv" data-title="Yn Cheeprey" data-language-autonym="Gaelg" data-language-local-name="manx" class="interlanguage-link-target">Gaelg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ha mw-list-item"><a href="https://ha.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – hausa" lang="ha" hreflang="ha" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Hausa" data-language-local-name="hausa" class="interlanguage-link-target">Hausa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hak mw-list-item"><a href="https://hak.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – chineză hakka" lang="hak" hreflang="hak" data-title="Cyprus" data-language-autonym="客家語 / Hak-kâ-ngî" data-language-local-name="chineză hakka" class="interlanguage-link-target">客家語 / Hak-kâ-ngî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-haw mw-list-item"><a href="https://haw.wikipedia.org/wiki/Kupelo" title="Kupelo – hawaiiană" lang="haw" hreflang="haw" data-title="Kupelo" data-language-autonym="Hawaiʻi" data-language-local-name="hawaiiană" class="interlanguage-link-target">Hawaiʻi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%A7%D7%A4%D7%A8%D7%99%D7%A1%D7%99%D7%9F" title="קפריסין – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="קפריסין" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target">עברית</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%BE%E0%A4%87%E0%A4%AA%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A4%B8" title="साइप्रस – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="साइप्रस" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target">हिन्दी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hif mw-list-item"><a href="https://hif.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – Fiji Hindi" lang="hif" hreflang="hif" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Fiji Hindi" data-language-local-name="Fiji Hindi" class="interlanguage-link-target">Fiji Hindi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Cipar" title="Cipar – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Cipar" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target">Hrvatski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hsb mw-list-item"><a href="https://hsb.wikipedia.org/wiki/Cypernska" title="Cypernska – sorabă de sus" lang="hsb" hreflang="hsb" data-title="Cypernska" data-language-autonym="Hornjoserbsce" data-language-local-name="sorabă de sus" class="interlanguage-link-target">Hornjoserbsce</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ht mw-list-item"><a href="https://ht.wikipedia.org/wiki/Chip" title="Chip – haitiană" lang="ht" hreflang="ht" data-title="Chip" data-language-autonym="Kreyòl ayisyen" data-language-local-name="haitiană" class="interlanguage-link-target">Kreyòl ayisyen</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Ciprusi_K%C3%B6zt%C3%A1rsas%C3%A1g" title="Ciprusi Köztársaság – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Ciprusi Köztársaság" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target">Magyar</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D4%BF%D5%AB%D5%BA%D6%80%D5%B8%D5%BD" title="Կիպրոս – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Կիպրոս" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target">Հայերեն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hyw mw-list-item"><a href="https://hyw.wikipedia.org/wiki/%D4%BF%D5%AB%D5%BA%D6%80%D5%B8%D5%BD" title="Կիպրոս – Western Armenian" lang="hyw" hreflang="hyw" data-title="Կիպրոս" data-language-autonym="Արեւմտահայերէն" data-language-local-name="Western Armenian" class="interlanguage-link-target">Արեւմտահայերէն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ia mw-list-item"><a href="https://ia.wikipedia.org/wiki/Cypro" title="Cypro – interlingua" lang="ia" hreflang="ia" data-title="Cypro" data-language-autonym="Interlingua" data-language-local-name="interlingua" class="interlanguage-link-target">Interlingua</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Siprus" title="Siprus – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Siprus" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target">Bahasa Indonesia</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ie mw-list-item"><a href="https://ie.wikipedia.org/wiki/Cypria" title="Cypria – interlingue" lang="ie" hreflang="ie" data-title="Cypria" data-language-autonym="Interlingue" data-language-local-name="interlingue" class="interlanguage-link-target">Interlingue</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ilo mw-list-item"><a href="https://ilo.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – iloko" lang="ilo" hreflang="ilo" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Ilokano" data-language-local-name="iloko" class="interlanguage-link-target">Ilokano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Chipro" title="Chipro – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Chipro" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target">Ido</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/K%C3%BDpur" title="Kýpur – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Kýpur" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target">Íslenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Cipro" title="Cipro – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Cipro" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target">Italiano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%82%AD%E3%83%97%E3%83%AD%E3%82%B9" title="キプロス – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="キプロス" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target">日本語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jam mw-list-item"><a href="https://jam.wikipedia.org/wiki/Saipros" title="Saipros – Jamaican Creole English" lang="jam" hreflang="jam" data-title="Saipros" data-language-autonym="Patois" data-language-local-name="Jamaican Creole English" class="interlanguage-link-target">Patois</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jv mw-list-item"><a href="https://jv.wikipedia.org/wiki/Siprus" title="Siprus – javaneză" lang="jv" hreflang="jv" data-title="Siprus" data-language-autonym="Jawa" data-language-local-name="javaneză" class="interlanguage-link-target">Jawa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%99%E1%83%95%E1%83%98%E1%83%9E%E1%83%A0%E1%83%9D%E1%83%A1%E1%83%98" title="კვიპროსი – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="კვიპროსი" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target">ქართული</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kaa mw-list-item"><a href="https://kaa.wikipedia.org/wiki/Kipr" title="Kipr – karakalpak" lang="kaa" hreflang="kaa" data-title="Kipr" data-language-autonym="Qaraqalpaqsha" data-language-local-name="karakalpak" class="interlanguage-link-target">Qaraqalpaqsha</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kab mw-list-item"><a href="https://kab.wikipedia.org/wiki/Qubrus_(tamurt)" title="Qubrus (tamurt) – kabyle" lang="kab" hreflang="kab" data-title="Qubrus (tamurt)" data-language-autonym="Taqbaylit" data-language-local-name="kabyle" class="interlanguage-link-target">Taqbaylit</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbd mw-list-item"><a href="https://kbd.wikipedia.org/wiki/%D0%94%D1%8B%D0%B3%D1%8A%D0%B0%D0%BF%D3%80%D1%8D_%D0%9A%D1%8A%D1%8B%D0%BF%D1%80%D1%8B%D1%81" title="ДыгъапӀэ Къыпрыс – kabardian" lang="kbd" hreflang="kbd" data-title="ДыгъапӀэ Къыпрыс" data-language-autonym="Адыгэбзэ" data-language-local-name="kabardian" class="interlanguage-link-target">Адыгэбзэ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kcg mw-list-item"><a href="https://kcg.wikipedia.org/wiki/Kuburut" title="Kuburut – tyap" lang="kcg" hreflang="kcg" data-title="Kuburut" data-language-autonym="Tyap" data-language-local-name="tyap" class="interlanguage-link-target">Tyap</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kg mw-list-item"><a href="https://kg.wikipedia.org/wiki/Kipros" title="Kipros – congoleză" lang="kg" hreflang="kg" data-title="Kipros" data-language-autonym="Kongo" data-language-local-name="congoleză" class="interlanguage-link-target">Kongo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%80" title="Кипр – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Кипр" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target">Қазақша</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-km mw-list-item"><a href="https://km.wikipedia.org/wiki/%E1%9E%9F%E1%9F%8A%E1%9E%B8%E1%9E%94" title="ស៊ីប – khmeră" lang="km" hreflang="km" data-title="ស៊ីប" data-language-autonym="ភាសាខ្មែរ" data-language-local-name="khmeră" class="interlanguage-link-target">ភាសាខ្មែរ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kn mw-list-item"><a href="https://kn.wikipedia.org/wiki/%E0%B2%B8%E0%B3%88%E0%B2%AA%E0%B3%8D%E0%B2%B0%E0%B2%B8%E0%B3%8D" title="ಸೈಪ್ರಸ್ – kannada" lang="kn" hreflang="kn" data-title="ಸೈಪ್ರಸ್" data-language-autonym="ಕನ್ನಡ" data-language-local-name="kannada" class="interlanguage-link-target">ಕನ್ನಡ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-knc mw-list-item"><a href="https://knc.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – Central Kanuri" lang="knc" hreflang="knc" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Yerwa Kanuri" data-language-local-name="Central Kanuri" class="interlanguage-link-target">Yerwa Kanuri</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%ED%82%A4%ED%94%84%EB%A1%9C%EC%8A%A4" title="키프로스 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="키프로스" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target">한국어</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-krc mw-list-item"><a href="https://krc.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%80" title="Кипр – karaceai-balkar" lang="krc" hreflang="krc" data-title="Кипр" data-language-autonym="Къарачай-малкъар" data-language-local-name="karaceai-balkar" class="interlanguage-link-target">Къарачай-малкъар</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ku mw-list-item"><a href="https://ku.wikipedia.org/wiki/K%C3%AEpros" title="Kîpros – kurdă" lang="ku" hreflang="ku" data-title="Kîpros" data-language-autonym="Kurdî" data-language-local-name="kurdă" class="interlanguage-link-target">Kurdî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kv mw-list-item"><a href="https://kv.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%80" title="Кипр – komi" lang="kv" hreflang="kv" data-title="Кипр" data-language-autonym="Коми" data-language-local-name="komi" class="interlanguage-link-target">Коми</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kw mw-list-item"><a href="https://kw.wikipedia.org/wiki/Kyprus" title="Kyprus – cornică" lang="kw" hreflang="kw" data-title="Kyprus" data-language-autonym="Kernowek" data-language-local-name="cornică" class="interlanguage-link-target">Kernowek</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ky mw-list-item"><a href="https://ky.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%80" title="Кипр – kârgâză" lang="ky" hreflang="ky" data-title="Кипр" data-language-autonym="Кыргызча" data-language-local-name="kârgâză" class="interlanguage-link-target">Кыргызча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target">Latina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lad mw-list-item"><a href="https://lad.wikipedia.org/wiki/Repuvlika_Kipriyota" title="Repuvlika Kipriyota – ladino" lang="lad" hreflang="lad" data-title="Repuvlika Kipriyota" data-language-autonym="Ladino" data-language-local-name="ladino" class="interlanguage-link-target">Ladino</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lb mw-list-item"><a href="https://lb.wikipedia.org/wiki/Zypern" title="Zypern – luxemburgheză" lang="lb" hreflang="lb" data-title="Zypern" data-language-autonym="Lëtzebuergesch" data-language-local-name="luxemburgheză" class="interlanguage-link-target">Lëtzebuergesch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lbe mw-list-item"><a href="https://lbe.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%80" title="Кипр – Lak" lang="lbe" hreflang="lbe" data-title="Кипр" data-language-autonym="Лакку" data-language-local-name="Lak" class="interlanguage-link-target">Лакку</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lez mw-list-item"><a href="https://lez.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%80" title="Кипр – lezghian" lang="lez" hreflang="lez" data-title="Кипр" data-language-autonym="Лезги" data-language-local-name="lezghian" class="interlanguage-link-target">Лезги</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lfn mw-list-item"><a href="https://lfn.wikipedia.org/wiki/Cipros" title="Cipros – Lingua Franca Nova" lang="lfn" hreflang="lfn" data-title="Cipros" data-language-autonym="Lingua Franca Nova" data-language-local-name="Lingua Franca Nova" class="interlanguage-link-target">Lingua Franca Nova</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lg mw-list-item"><a href="https://lg.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – ganda" lang="lg" hreflang="lg" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Luganda" data-language-local-name="ganda" class="interlanguage-link-target">Luganda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-li mw-list-item"><a href="https://li.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – limburgheză" lang="li" hreflang="li" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Limburgs" data-language-local-name="limburgheză" class="interlanguage-link-target">Limburgs</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lij mw-list-item"><a href="https://lij.wikipedia.org/wiki/%C3%87ipro" title="Çipro – liguriană" lang="lij" hreflang="lij" data-title="Çipro" data-language-autonym="Ligure" data-language-local-name="liguriană" class="interlanguage-link-target">Ligure</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lld mw-list-item"><a href="https://lld.wikipedia.org/wiki/Cipre" title="Cipre – Ladin" lang="lld" hreflang="lld" data-title="Cipre" data-language-autonym="Ladin" data-language-local-name="Ladin" class="interlanguage-link-target">Ladin</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lmo mw-list-item"><a href="https://lmo.wikipedia.org/wiki/Cipro" title="Cipro – lombardă" lang="lmo" hreflang="lmo" data-title="Cipro" data-language-autonym="Lombard" data-language-local-name="lombardă" class="interlanguage-link-target">Lombard</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lo mw-list-item"><a href="https://lo.wikipedia.org/wiki/%E0%BA%9B%E0%BA%B0%E0%BB%80%E0%BA%97%E0%BA%94%E0%BB%84%E0%BA%8A%E0%BA%9B%E0%BA%A3%E0%BA%B1%E0%BA%94" title="ປະເທດໄຊປຣັດ – laoțiană" lang="lo" hreflang="lo" data-title="ປະເທດໄຊປຣັດ" data-language-autonym="ລາວ" data-language-local-name="laoțiană" class="interlanguage-link-target">ລາວ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Kipras" title="Kipras – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Kipras" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target">Lietuvių</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ltg mw-list-item"><a href="https://ltg.wikipedia.org/wiki/Kipra" title="Kipra – Latgalian" lang="ltg" hreflang="ltg" data-title="Kipra" data-language-autonym="Latgaļu" data-language-local-name="Latgalian" class="interlanguage-link-target">Latgaļu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Kipra" title="Kipra – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Kipra" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target">Latviešu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mai mw-list-item"><a href="https://mai.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%BE%E0%A4%87%E0%A4%AA%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A4%B8" title="साइप्रस – maithili" lang="mai" hreflang="mai" data-title="साइप्रस" data-language-autonym="मैथिली" data-language-local-name="maithili" class="interlanguage-link-target">मैथिली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-map-bms mw-list-item"><a href="https://map-bms.wikipedia.org/wiki/Siprus" title="Siprus – Banyumasan" lang="jv-x-bms" hreflang="jv-x-bms" data-title="Siprus" data-language-autonym="Basa Banyumasan" data-language-local-name="Banyumasan" class="interlanguage-link-target">Basa Banyumasan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mdf mw-list-item"><a href="https://mdf.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%80%D0%B0" title="Кипра – moksha" lang="mdf" hreflang="mdf" data-title="Кипра" data-language-autonym="Мокшень" data-language-local-name="moksha" class="interlanguage-link-target">Мокшень</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mg mw-list-item"><a href="https://mg.wikipedia.org/wiki/Repoblikan%27_i_Kipra" title="Repoblikan' i Kipra – malgașă" lang="mg" hreflang="mg" data-title="Repoblikan' i Kipra" data-language-autonym="Malagasy" data-language-local-name="malgașă" class="interlanguage-link-target">Malagasy</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mhr mw-list-item"><a href="https://mhr.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%80" title="Кипр – Eastern Mari" lang="mhr" hreflang="mhr" data-title="Кипр" data-language-autonym="Олык марий" data-language-local-name="Eastern Mari" class="interlanguage-link-target">Олык марий</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mi mw-list-item"><a href="https://mi.wikipedia.org/wiki/Haipara" title="Haipara – maori" lang="mi" hreflang="mi" data-title="Haipara" data-language-autonym="Māori" data-language-local-name="maori" class="interlanguage-link-target">Māori</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-min mw-list-item"><a href="https://min.wikipedia.org/wiki/Siprus" title="Siprus – minangkabau" lang="min" hreflang="min" data-title="Siprus" data-language-autonym="Minangkabau" data-language-local-name="minangkabau" class="interlanguage-link-target">Minangkabau</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D0%B0%D1%80" title="Кипар – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Кипар" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target">Македонски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml mw-list-item"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%B8%E0%B5%88%E0%B4%AA%E0%B5%8D%E0%B4%B0%E0%B4%B8%E0%B5%8D" title="സൈപ്രസ് – malayalam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="സൈപ്രസ്" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayalam" class="interlanguage-link-target">മലയാളം</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mn mw-list-item"><a href="https://mn.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%80" title="Кипр – mongolă" lang="mn" hreflang="mn" data-title="Кипр" data-language-autonym="Монгол" data-language-local-name="mongolă" class="interlanguage-link-target">Монгол</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mni mw-list-item"><a href="https://mni.wikipedia.org/wiki/%EA%AF%81%EA%AF%A4%EA%AF%84%EA%AF%AD%EA%AF%94%EA%AF%81" title="ꯁꯤꯄ꯭ꯔꯁ – manipuri" lang="mni" hreflang="mni" data-title="ꯁꯤꯄ꯭ꯔꯁ" data-language-autonym="ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ" data-language-local-name="manipuri" class="interlanguage-link-target">ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%BE%E0%A4%AF%E0%A4%AA%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A4%B8" title="सायप्रस – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="सायप्रस" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target">मराठी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target">Bahasa Melayu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mt mw-list-item"><a href="https://mt.wikipedia.org/wiki/%C4%8Aipru" title="Ċipru – malteză" lang="mt" hreflang="mt" data-title="Ċipru" data-language-autonym="Malti" data-language-local-name="malteză" class="interlanguage-link-target">Malti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mwl mw-list-item"><a href="https://mwl.wikipedia.org/wiki/Xipre" title="Xipre – mirandeză" lang="mwl" hreflang="mwl" data-title="Xipre" data-language-autonym="Mirandés" data-language-local-name="mirandeză" class="interlanguage-link-target">Mirandés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-my mw-list-item"><a href="https://my.wikipedia.org/wiki/%E1%80%86%E1%80%AD%E1%80%AF%E1%80%80%E1%80%BA%E1%80%95%E1%80%9B%E1%80%95%E1%80%BA%E1%80%85%E1%80%BA%E1%80%94%E1%80%AD%E1%80%AF%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%84%E1%80%B6" title="ဆိုက်ပရပ်စ်နိုင်ငံ – birmană" lang="my" hreflang="my" data-title="ဆိုက်ပရပ်စ်နိုင်ငံ" data-language-autonym="မြန်မာဘာသာ" data-language-local-name="birmană" class="interlanguage-link-target">မြန်မာဘာသာ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-myv mw-list-item"><a href="https://myv.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%80_%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B0%D1%81%D1%8C" title="Кипр Республикась – erzya" lang="myv" hreflang="myv" data-title="Кипр Республикась" data-language-autonym="Эрзянь" data-language-local-name="erzya" class="interlanguage-link-target">Эрзянь</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mzn mw-list-item"><a href="https://mzn.wikipedia.org/wiki/%D9%82%D8%A8%D8%B1%D8%B3" title="قبرس – mazanderani" lang="mzn" hreflang="mzn" data-title="قبرس" data-language-autonym="مازِرونی" data-language-local-name="mazanderani" class="interlanguage-link-target">مازِرونی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nap mw-list-item"><a href="https://nap.wikipedia.org/wiki/Cipro" title="Cipro – napolitană" lang="nap" hreflang="nap" data-title="Cipro" data-language-autonym="Napulitano" data-language-local-name="napolitană" class="interlanguage-link-target">Napulitano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds mw-list-item"><a href="https://nds.wikipedia.org/wiki/Republiek_Zypern" title="Republiek Zypern – germana de jos" lang="nds" hreflang="nds" data-title="Republiek Zypern" data-language-autonym="Plattdüütsch" data-language-local-name="germana de jos" class="interlanguage-link-target">Plattdüütsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds-nl mw-list-item"><a href="https://nds-nl.wikipedia.org/wiki/Syprus" title="Syprus – saxona de jos" lang="nds-NL" hreflang="nds-NL" data-title="Syprus" data-language-autonym="Nedersaksies" data-language-local-name="saxona de jos" class="interlanguage-link-target">Nedersaksies</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ne mw-list-item"><a href="https://ne.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%BE%E0%A4%87%E0%A4%AA%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A4%B8" title="साइप्रस – nepaleză" lang="ne" hreflang="ne" data-title="साइप्रस" data-language-autonym="नेपाली" data-language-local-name="nepaleză" class="interlanguage-link-target">नेपाली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-new mw-list-item"><a href="https://new.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%BE%E0%A4%87%E0%A4%AA%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A4%B8" title="साइप्रस – newari" lang="new" hreflang="new" data-title="साइप्रस" data-language-autonym="नेपाल भाषा" data-language-local-name="newari" class="interlanguage-link-target">नेपाल भाषा</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target">Nederlands</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Republikken_Kypros" title="Republikken Kypros – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Republikken Kypros" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target">Norsk nynorsk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Republikken_Kypros" title="Republikken Kypros – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Republikken Kypros" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target">Norsk bokmål</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nov mw-list-item"><a href="https://nov.wikipedia.org/wiki/Kiprus" title="Kiprus – Novial" lang="nov" hreflang="nov" data-title="Kiprus" data-language-autonym="Novial" data-language-local-name="Novial" class="interlanguage-link-target">Novial</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nrm mw-list-item"><a href="https://nrm.wikipedia.org/wiki/Chypre" title="Chypre – Norman" lang="nrf" hreflang="nrf" data-title="Chypre" data-language-autonym="Nouormand" data-language-local-name="Norman" class="interlanguage-link-target">Nouormand</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nv mw-list-item"><a href="https://nv.wikipedia.org/wiki/B%C3%A9%C3%A9sh_%C5%81ich%C3%ADi%CA%BCii_Bik%C3%A9yah" title="Béésh Łichíiʼii Bikéyah – navajo" lang="nv" hreflang="nv" data-title="Béésh Łichíiʼii Bikéyah" data-language-autonym="Diné bizaad" data-language-local-name="navajo" class="interlanguage-link-target">Diné bizaad</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Chipre" title="Chipre – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Chipre" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target">Occitan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-olo mw-list-item"><a href="https://olo.wikipedia.org/wiki/Kipru" title="Kipru – Livvi-Karelian" lang="olo" hreflang="olo" data-title="Kipru" data-language-autonym="Livvinkarjala" data-language-local-name="Livvi-Karelian" class="interlanguage-link-target">Livvinkarjala</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-om mw-list-item"><a href="https://om.wikipedia.org/wiki/Saayippires" title="Saayippires – oromo" lang="om" hreflang="om" data-title="Saayippires" data-language-autonym="Oromoo" data-language-local-name="oromo" class="interlanguage-link-target">Oromoo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-or mw-list-item"><a href="https://or.wikipedia.org/wiki/%E0%AC%B8%E0%AC%BE%E0%AC%87%E0%AC%AA%E0%AD%8D%E0%AC%B0%E0%AC%B8" title="ସାଇପ୍ରସ – odia" lang="or" hreflang="or" data-title="ସାଇପ୍ରସ" data-language-autonym="ଓଡ଼ିଆ" data-language-local-name="odia" class="interlanguage-link-target">ଓଡ଼ିଆ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-os mw-list-item"><a href="https://os.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%80" title="Кипр – osetă" lang="os" hreflang="os" data-title="Кипр" data-language-autonym="Ирон" data-language-local-name="osetă" class="interlanguage-link-target">Ирон</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%B8%E0%A8%BE%E0%A8%87%E0%A8%AA%E0%A9%8D%E0%A8%B0%E0%A8%B8" title="ਸਾਇਪ੍ਰਸ – punjabi" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਸਾਇਪ੍ਰਸ" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punjabi" class="interlanguage-link-target">ਪੰਜਾਬੀ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pag mw-list-item"><a href="https://pag.wikipedia.org/wiki/Kipr%C3%B4" title="Kiprô – pangasinan" lang="pag" hreflang="pag" data-title="Kiprô" data-language-autonym="Pangasinan" data-language-local-name="pangasinan" class="interlanguage-link-target">Pangasinan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pam mw-list-item"><a href="https://pam.wikipedia.org/wiki/Tsipri" title="Tsipri – pampanga" lang="pam" hreflang="pam" data-title="Tsipri" data-language-autonym="Kapampangan" data-language-local-name="pampanga" class="interlanguage-link-target">Kapampangan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pap mw-list-item"><a href="https://pap.wikipedia.org/wiki/Chipre" title="Chipre – papiamento" lang="pap" hreflang="pap" data-title="Chipre" data-language-autonym="Papiamentu" data-language-local-name="papiamento" class="interlanguage-link-target">Papiamentu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pcd mw-list-item"><a href="https://pcd.wikipedia.org/wiki/Kipre" title="Kipre – Picard" lang="pcd" hreflang="pcd" data-title="Kipre" data-language-autonym="Picard" data-language-local-name="Picard" class="interlanguage-link-target">Picard</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pi mw-list-item"><a href="https://pi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%BE%E0%A4%AF%E0%A4%AA%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A4%B8" title="सायप्रस – pali" lang="pi" hreflang="pi" data-title="सायप्रस" data-language-autonym="पालि" data-language-local-name="pali" class="interlanguage-link-target">पालि</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pih mw-list-item"><a href="https://pih.wikipedia.org/wiki/Siipris" title="Siipris – Pitcairn-Norfolk" lang="pih" hreflang="pih" data-title="Siipris" data-language-autonym="Norfuk / Pitkern" data-language-local-name="Pitcairn-Norfolk" class="interlanguage-link-target">Norfuk / Pitkern</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Cypr" title="Cypr – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Cypr" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target">Polski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pms mw-list-item"><a href="https://pms.wikipedia.org/wiki/Cipro" title="Cipro – Piedmontese" lang="pms" hreflang="pms" data-title="Cipro" data-language-autonym="Piemontèis" data-language-local-name="Piedmontese" class="interlanguage-link-target">Piemontèis</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%D9%82%D8%A8%D8%B1%D8%B5" title="قبرص – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="قبرص" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target">پنجابی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnt mw-list-item"><a href="https://pnt.wikipedia.org/wiki/%CE%9A%CF%8D%CF%80%CF%81%CE%BF%CF%82" title="Κύπρος – Pontic" lang="pnt" hreflang="pnt" data-title="Κύπρος" data-language-autonym="Ποντιακά" data-language-local-name="Pontic" class="interlanguage-link-target">Ποντιακά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D9%82%D8%A8%D8%B1%D8%B3" title="قبرس – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="قبرس" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target">پښتو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Chipre" title="Chipre – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Chipre" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target">Português</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-qu mw-list-item"><a href="https://qu.wikipedia.org/wiki/Kipru" title="Kipru – quechua" lang="qu" hreflang="qu" data-title="Kipru" data-language-autonym="Runa Simi" data-language-local-name="quechua" class="interlanguage-link-target">Runa Simi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rm mw-list-item"><a href="https://rm.wikipedia.org/wiki/Cipra" title="Cipra – romanșă" lang="rm" hreflang="rm" data-title="Cipra" data-language-autonym="Rumantsch" data-language-local-name="romanșă" class="interlanguage-link-target">Rumantsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-rup mw-list-item"><a href="https://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Chipru" title="Chipru – aromână" lang="rup" hreflang="rup" data-title="Chipru" data-language-autonym="Armãneashti" data-language-local-name="aromână" class="interlanguage-link-target">Armãneashti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-tara mw-list-item"><a href="https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Cipre" title="Cipre – Tarantino" lang="nap-x-tara" hreflang="nap-x-tara" data-title="Cipre" data-language-autonym="Tarandíne" data-language-local-name="Tarantino" class="interlanguage-link-target">Tarandíne</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B0_%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%80" title="Республика Кипр – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Республика Кипр" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target">Русский</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rue mw-list-item"><a href="https://rue.wikipedia.org/wiki/%D0%A6%D1%96%D0%BF%D1%80%D1%83%D1%81" title="Ціпрус – Rusyn" lang="rue" hreflang="rue" data-title="Ціпрус" data-language-autonym="Русиньскый" data-language-local-name="Rusyn" class="interlanguage-link-target">Русиньскый</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rw mw-list-item"><a href="https://rw.wikipedia.org/wiki/Shipure" title="Shipure – kinyarwanda" lang="rw" hreflang="rw" data-title="Shipure" data-language-autonym="Ikinyarwanda" data-language-local-name="kinyarwanda" class="interlanguage-link-target">Ikinyarwanda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sa mw-list-item"><a href="https://sa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%BE%E0%A4%AF%E0%A4%AA%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A4%B8" title="सायप्रस – sanscrită" lang="sa" hreflang="sa" data-title="सायप्रस" data-language-autonym="संस्कृतम्" data-language-local-name="sanscrită" class="interlanguage-link-target">संस्कृतम्</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sah mw-list-item"><a href="https://sah.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%80" title="Кипр – sakha" lang="sah" hreflang="sah" data-title="Кипр" data-language-autonym="Саха тыла" data-language-local-name="sakha" class="interlanguage-link-target">Саха тыла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sat mw-list-item"><a href="https://sat.wikipedia.org/wiki/%E1%B1%A5%E1%B1%9F%E1%B1%AD%E1%B1%AF%E1%B1%A8%E1%B1%9F%E1%B1%A5" title="ᱥᱟᱭᱯᱨᱟᱥ – santali" lang="sat" hreflang="sat" data-title="ᱥᱟᱭᱯᱨᱟᱥ" data-language-autonym="ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ" data-language-local-name="santali" class="interlanguage-link-target">ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sc mw-list-item"><a href="https://sc.wikipedia.org/wiki/Tzipru" title="Tzipru – sardiniană" lang="sc" hreflang="sc" data-title="Tzipru" data-language-autonym="Sardu" data-language-local-name="sardiniană" class="interlanguage-link-target">Sardu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-scn mw-list-item"><a href="https://scn.wikipedia.org/wiki/Cipru" title="Cipru – siciliană" lang="scn" hreflang="scn" data-title="Cipru" data-language-autonym="Sicilianu" data-language-local-name="siciliană" class="interlanguage-link-target">Sicilianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sco mw-list-item"><a href="https://sco.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – scots" lang="sco" hreflang="sco" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Scots" data-language-local-name="scots" class="interlanguage-link-target">Scots</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sd mw-list-item"><a href="https://sd.wikipedia.org/wiki/%D9%82%D8%A8%D8%B1%D8%B3" title="قبرس – sindhi" lang="sd" hreflang="sd" data-title="قبرس" data-language-autonym="سنڌي" data-language-local-name="sindhi" class="interlanguage-link-target">سنڌي</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-se mw-list-item"><a href="https://se.wikipedia.org/wiki/Kypros" title="Kypros – sami de nord" lang="se" hreflang="se" data-title="Kypros" data-language-autonym="Davvisámegiella" data-language-local-name="sami de nord" class="interlanguage-link-target">Davvisámegiella</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Kipar" title="Kipar – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Kipar" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target">Srpskohrvatski / српскохрватски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-shn mw-list-item"><a href="https://shn.wikipedia.org/wiki/%E1%80%99%E1%80%AD%E1%80%B0%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%B8%E1%80%9E%E1%81%A2%E1%82%86%E1%82%89%E1%80%95%E1%80%9B%E1%82%85%E1%80%90%E1%80%BA%E1%82%88" title="မိူင်းသၢႆႉပရႅတ်ႈ – shan" lang="shn" hreflang="shn" data-title="မိူင်းသၢႆႉပရႅတ်ႈ" data-language-autonym="တႆး" data-language-local-name="shan" class="interlanguage-link-target">တႆး</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-si mw-list-item"><a href="https://si.wikipedia.org/wiki/%E0%B7%83%E0%B6%BA%E0%B7%92%E0%B6%B4%E0%B7%8A%E2%80%8D%E0%B6%BB%E0%B7%83%E0%B6%BA" title="සයිප්‍රසය – singhaleză" lang="si" hreflang="si" data-title="සයිප්‍රසය" data-language-autonym="සිංහල" data-language-local-name="singhaleză" class="interlanguage-link-target">සිංහල</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target">Simple English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target">Slovenčina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Ciper" title="Ciper – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Ciper" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target">Slovenščina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sm mw-list-item"><a href="https://sm.wikipedia.org/wiki/Kuperu" title="Kuperu – samoană" lang="sm" hreflang="sm" data-title="Kuperu" data-language-autonym="Gagana Samoa" data-language-local-name="samoană" class="interlanguage-link-target">Gagana Samoa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-smn mw-list-item"><a href="https://smn.wikipedia.org/wiki/Kypros" title="Kypros – sami inari" lang="smn" hreflang="smn" data-title="Kypros" data-language-autonym="Anarâškielâ" data-language-local-name="sami inari" class="interlanguage-link-target">Anarâškielâ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sn mw-list-item"><a href="https://sn.wikipedia.org/wiki/Saipurasi" title="Saipurasi – shona" lang="sn" hreflang="sn" data-title="Saipurasi" data-language-autonym="ChiShona" data-language-local-name="shona" class="interlanguage-link-target">ChiShona</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-so mw-list-item"><a href="https://so.wikipedia.org/wiki/Awdalka_Qabrus" title="Awdalka Qabrus – somaleză" lang="so" hreflang="so" data-title="Awdalka Qabrus" data-language-autonym="Soomaaliga" data-language-local-name="somaleză" class="interlanguage-link-target">Soomaaliga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Qiproja" title="Qiproja – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Qiproja" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target">Shqip</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D0%B0%D1%80" title="Кипар – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Кипар" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target">Српски / srpski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-srn mw-list-item"><a href="https://srn.wikipedia.org/wiki/Sipruskondre" title="Sipruskondre – sranan tongo" lang="srn" hreflang="srn" data-title="Sipruskondre" data-language-autonym="Sranantongo" data-language-local-name="sranan tongo" class="interlanguage-link-target">Sranantongo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ss mw-list-item"><a href="https://ss.wikipedia.org/wiki/ISayiphro" title="ISayiphro – swati" lang="ss" hreflang="ss" data-title="ISayiphro" data-language-autonym="SiSwati" data-language-local-name="swati" class="interlanguage-link-target">SiSwati</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-stq mw-list-item"><a href="https://stq.wikipedia.org/wiki/Zypern" title="Zypern – Saterland Frisian" lang="stq" hreflang="stq" data-title="Zypern" data-language-autonym="Seeltersk" data-language-local-name="Saterland Frisian" class="interlanguage-link-target">Seeltersk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-su mw-list-item"><a href="https://su.wikipedia.org/wiki/Siprus" title="Siprus – sundaneză" lang="su" hreflang="su" data-title="Siprus" data-language-autonym="Sunda" data-language-local-name="sundaneză" class="interlanguage-link-target">Sunda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Cypern" title="Cypern – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Cypern" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target">Svenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Kupro" title="Kupro – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Kupro" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target">Kiswahili</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szl mw-list-item"><a href="https://szl.wikipedia.org/wiki/Cyper" title="Cyper – sileziană" lang="szl" hreflang="szl" data-title="Cyper" data-language-autonym="Ślůnski" data-language-local-name="sileziană" class="interlanguage-link-target">Ślůnski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szy mw-list-item"><a href="https://szy.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – Sakizaya" lang="szy" hreflang="szy" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Sakizaya" data-language-local-name="Sakizaya" class="interlanguage-link-target">Sakizaya</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%9A%E0%AF%88%E0%AE%AA%E0%AF%8D%E0%AE%AA%E0%AE%BF%E0%AE%B0%E0%AE%9A%E0%AF%81" title="சைப்பிரசு – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="சைப்பிரசு" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target">தமிழ்</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tay mw-list-item"><a href="https://tay.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – Atayal" lang="tay" hreflang="tay" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Tayal" data-language-local-name="Atayal" class="interlanguage-link-target">Tayal</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-te mw-list-item"><a href="https://te.wikipedia.org/wiki/%E0%B0%B8%E0%B1%88%E0%B0%AA%E0%B1%8D%E0%B0%B0%E0%B0%B8%E0%B1%8D" title="సైప్రస్ – telugu" lang="te" hreflang="te" data-title="సైప్రస్" data-language-autonym="తెలుగు" data-language-local-name="telugu" class="interlanguage-link-target">తెలుగు</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tet mw-list-item"><a href="https://tet.wikipedia.org/wiki/Xipre" title="Xipre – tetum" lang="tet" hreflang="tet" data-title="Xipre" data-language-autonym="Tetun" data-language-local-name="tetum" class="interlanguage-link-target">Tetun</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tg mw-list-item"><a href="https://tg.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%80" title="Кипр – tadjică" lang="tg" hreflang="tg" data-title="Кипр" data-language-autonym="Тоҷикӣ" data-language-local-name="tadjică" class="interlanguage-link-target">Тоҷикӣ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%9B%E0%B8%A3%E0%B8%B0%E0%B9%80%E0%B8%97%E0%B8%A8%E0%B9%84%E0%B8%8B%E0%B8%9B%E0%B8%A3%E0%B8%B1%E0%B8%AA" title="ประเทศไซปรัส – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="ประเทศไซปรัส" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target">ไทย</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tk mw-list-item"><a href="https://tk.wikipedia.org/wiki/Kipr_Respublikasy" title="Kipr Respublikasy – turkmenă" lang="tk" hreflang="tk" data-title="Kipr Respublikasy" data-language-autonym="Türkmençe" data-language-local-name="turkmenă" class="interlanguage-link-target">Türkmençe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tl mw-list-item"><a href="https://tl.wikipedia.org/wiki/Tsipre" title="Tsipre – tagalog" lang="tl" hreflang="tl" data-title="Tsipre" data-language-autonym="Tagalog" data-language-local-name="tagalog" class="interlanguage-link-target">Tagalog</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tly mw-list-item"><a href="https://tly.wikipedia.org/wiki/Junan%C9%99_Kipr" title="Junanə Kipr – Talysh" lang="tly" hreflang="tly" data-title="Junanə Kipr" data-language-autonym="Tolışi" data-language-local-name="Talysh" class="interlanguage-link-target">Tolışi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-to mw-list-item"><a href="https://to.wikipedia.org/wiki/Saipalesi" title="Saipalesi – tongană" lang="to" hreflang="to" data-title="Saipalesi" data-language-autonym="Lea faka-Tonga" data-language-local-name="tongană" class="interlanguage-link-target">Lea faka-Tonga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tpi mw-list-item"><a href="https://tpi.wikipedia.org/wiki/Saipras" title="Saipras – tok pisin" lang="tpi" hreflang="tpi" data-title="Saipras" data-language-autonym="Tok Pisin" data-language-local-name="tok pisin" class="interlanguage-link-target">Tok Pisin</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/K%C4%B1br%C4%B1s_Cumhuriyeti" title="Kıbrıs Cumhuriyeti – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Kıbrıs Cumhuriyeti" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target">Türkçe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-trv mw-list-item"><a href="https://trv.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – taroko" lang="trv" hreflang="trv" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Seediq" data-language-local-name="taroko" class="interlanguage-link-target">Seediq</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ts mw-list-item"><a href="https://ts.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – tsonga" lang="ts" hreflang="ts" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Xitsonga" data-language-local-name="tsonga" class="interlanguage-link-target">Xitsonga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tt mw-list-item"><a href="https://tt.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%80_%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B0%D1%81%D1%8B" title="Кипр Республикасы – tătară" lang="tt" hreflang="tt" data-title="Кипр Республикасы" data-language-autonym="Татарча / tatarça" data-language-local-name="tătară" class="interlanguage-link-target">Татарча / tatarça</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tum mw-list-item"><a href="https://tum.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – tumbuka" lang="tum" hreflang="tum" data-title="Cyprus" data-language-autonym="ChiTumbuka" data-language-local-name="tumbuka" class="interlanguage-link-target">ChiTumbuka</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-udm mw-list-item"><a href="https://udm.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B8%D0%BF%D1%80" title="Кипр – udmurt" lang="udm" hreflang="udm" data-title="Кипр" data-language-autonym="Удмурт" data-language-local-name="udmurt" class="interlanguage-link-target">Удмурт</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ug mw-list-item"><a href="https://ug.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D9%89%D9%BE%D8%B1%DB%87%D8%B3" title="سىپرۇس – uigură" lang="ug" hreflang="ug" data-title="سىپرۇس" data-language-autonym="ئۇيغۇرچە / Uyghurche" data-language-local-name="uigură" class="interlanguage-link-target">ئۇيغۇرچە / Uyghurche</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D1%96%D0%BF%D1%80" title="Кіпр – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Кіпр" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target">Українська</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D9%82%D8%A8%D8%B1%D8%B5" title="قبرص – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="قبرص" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target">اردو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Kipr_Respublikasi" title="Kipr Respublikasi – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Kipr Respublikasi" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target">Oʻzbekcha / ўзбекча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vec mw-list-item"><a href="https://vec.wikipedia.org/wiki/Sipro" title="Sipro – venetă" lang="vec" hreflang="vec" data-title="Sipro" data-language-autonym="Vèneto" data-language-local-name="venetă" class="interlanguage-link-target">Vèneto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vep mw-list-item"><a href="https://vep.wikipedia.org/wiki/Kipr" title="Kipr – Veps" lang="vep" hreflang="vep" data-title="Kipr" data-language-autonym="Vepsän kel’" data-language-local-name="Veps" class="interlanguage-link-target">Vepsän kel’</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/S%C3%ADp" title="Síp – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Síp" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target">Tiếng Việt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vls mw-list-item"><a href="https://vls.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – West Flemish" lang="vls" hreflang="vls" data-title="Cyprus" data-language-autonym="West-Vlams" data-language-local-name="West Flemish" class="interlanguage-link-target">West-Vlams</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vo mw-list-item"><a href="https://vo.wikipedia.org/wiki/Sipre%C3%A4n" title="Sipreän – volapuk" lang="vo" hreflang="vo" data-title="Sipreän" data-language-autonym="Volapük" data-language-local-name="volapuk" class="interlanguage-link-target">Volapük</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wa mw-list-item"><a href="https://wa.wikipedia.org/wiki/Ch%C3%AEpe" title="Chîpe – valonă" lang="wa" hreflang="wa" data-title="Chîpe" data-language-autonym="Walon" data-language-local-name="valonă" class="interlanguage-link-target">Walon</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Tsipre" title="Tsipre – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Tsipre" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target">Winaray</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wo mw-list-item"><a href="https://wo.wikipedia.org/wiki/Ciip%C3%ABr" title="Ciipër – wolof" lang="wo" hreflang="wo" data-title="Ciipër" data-language-autonym="Wolof" data-language-local-name="wolof" class="interlanguage-link-target">Wolof</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E5%A1%9E%E6%B5%A6%E8%B7%AF%E6%96%AF" title="塞浦路斯 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="塞浦路斯" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target">吴语</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xmf mw-list-item"><a href="https://xmf.wikipedia.org/wiki/%E1%83%99%E1%83%95%E1%83%98%E1%83%9E%E1%83%A0%E1%83%9D%E1%83%A1%E1%83%98" title="კვიპროსი – Mingrelian" lang="xmf" hreflang="xmf" data-title="კვიპროსი" data-language-autonym="მარგალური" data-language-local-name="Mingrelian" class="interlanguage-link-target">მარგალური</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yi mw-list-item"><a href="https://yi.wikipedia.org/wiki/%D7%A6%D7%99%D7%A4%D7%A2%D7%A8%D7%9F" title="ציפערן – idiș" lang="yi" hreflang="yi" data-title="ציפערן" data-language-autonym="ייִדיש" data-language-local-name="idiș" class="interlanguage-link-target">ייִדיש</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yo mw-list-item"><a href="https://yo.wikipedia.org/wiki/K%C3%ADpr%C3%B9" title="Kíprù – yoruba" lang="yo" hreflang="yo" data-title="Kíprù" data-language-autonym="Yorùbá" data-language-local-name="yoruba" class="interlanguage-link-target">Yorùbá</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-za mw-list-item"><a href="https://za.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – zhuang" lang="za" hreflang="za" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Vahcuengh" data-language-local-name="zhuang" class="interlanguage-link-target">Vahcuengh</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zea mw-list-item"><a href="https://zea.wikipedia.org/wiki/Cyprus" title="Cyprus – Zeelandic" lang="zea" hreflang="zea" data-title="Cyprus" data-language-autonym="Zeêuws" data-language-local-name="Zeelandic" class="interlanguage-link-target">Zeêuws</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E8%B3%BD%E6%99%AE%E5%8B%92%E6%96%AF" title="賽普勒斯 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="賽普勒斯" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target">中文</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-classical mw-list-item"><a href="https://zh-classical.wikipedia.org/wiki/%E8%B3%BD%E6%99%AE%E5%8B%92%E6%96%AF" title="賽普勒斯 – Literary Chinese" lang="lzh" hreflang="lzh" data-title="賽普勒斯" data-language-autonym="文言" data-language-local-name="Literary Chinese" class="interlanguage-link-target">文言</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/Ku-p%C3%AD-l%C5%8D%CD%98" title="Ku-pí-lō͘ – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="Ku-pí-lō͘" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target">閩南語 / Bân-lâm-gú</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E5%A1%9E%E6%B5%A6%E8%B7%AF%E6%96%AF" title="塞浦路斯 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="塞浦路斯" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target">粵語</a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q229#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Cipru" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a">Articol</a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Cipru" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t">Discuție</a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >română </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Cipru">Lectură</a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Cipru&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >Unelte </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Cipru">Lectură</a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Cipru&action=history">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Cipru" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j">Ce trimite aici</a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Cipru" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k">Schimbări corelate</a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Trimite_fișier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u">Trimite fișier</a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Cipru&oldid=16872027" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini">Legătură permanentă</a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Cipru&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină">Informații despre pagină</a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Cipru&id=16872027&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini">Citează acest articol</a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FCipru">Obține URL scurtat</a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FCipru">Descărcați codul QR</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Cipru">Creare carte</a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Cipru&action=show-download-screen">Descărcare ca PDF</a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Cipru&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p">Versiune de tipărit</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/%CE%9A%CF%8D%CF%80%CF%81%CE%BF%CF%82_-_K%C4%B1br%C4%B1s" hreflang="en">Wikimedia Commons</a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikinews mw-list-item"><a href="https://ro.wikinews.org/wiki/Categorie:Cipru" hreflang="ro">Wikiștiri</a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikivoyage mw-list-item"><a href="https://ro.wikivoyage.org/wiki/Cipru" hreflang="ro">Wikivoyage</a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q229" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g">Element Wikidata</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><table class="infocaseta"><tbody><tr><td colspan="2" class="antet harta" style="background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Cipru</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;background: linear-gradient( to right, rgba(204, 210, 217, 1), rgba(204, 210, 217, 1), rgba(204, 210, 217, 1), rgba(156, 163, 170, 1)) repeat-y right; font-size: 130%; line-height: 1.2em; padding-top: 0;">Republica Cipru <div class="plainlist"><ul><li>Κυπριακή Δημοκρατία  (<a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">greacă</a>)</li><li>Kıbrıs Cumhuriyeti  (<a href="/wiki/Limba_turc%C4%83" title="Limba turcă">turcă</a>)</li></ul></div></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table align="center" style="width:100%; background:none;"><tbody><tr><td width="58%"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Cyprus.svg" class="mw-file-description" title="Drapel"><img alt="Drapel" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Flag_of_Cyprus.svg/125px-Flag_of_Cyprus.svg.png" decoding="async" width="125" height="83" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Flag_of_Cyprus.svg/188px-Flag_of_Cyprus.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Flag_of_Cyprus.svg/250px-Flag_of_Cyprus.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="800" /></a></td><td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Cyprus_(2006).svg" class="mw-file-description" title="Stemă"><img alt="Stemă" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Coat_of_arms_of_Cyprus_%282006%29.svg/85px-Coat_of_arms_of_Cyprus_%282006%29.svg.png" decoding="async" width="85" height="86" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Coat_of_arms_of_Cyprus_%282006%29.svg/128px-Coat_of_arms_of_Cyprus_%282006%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Coat_of_arms_of_Cyprus_%282006%29.svg/170px-Coat_of_arms_of_Cyprus_%282006%29.svg.png 2x" data-file-width="532" data-file-height="537" /></a></td></tr><tr><td align="center"><a href="/wiki/Drapelul_Ciprului" title="Drapelul Ciprului">Drapel</a></td><td align="center"><a href="/wiki/Stema_Ciprului" title="Stema Ciprului">Stemă</a></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><a href="/wiki/Deviz%C4%83" class="mw-redirect" title="Deviză">Deviză</a>: Cyprus in your heart <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q229#P1546" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div style="margin:auto;text-align:center"><div style="margin-bottom:20"><a href="/wiki/Imn_na%C8%9Bional" title="Imn național">Imnul național</a>: <a href="/w/index.php?title=Imn_pentru_Libertate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Imn pentru Libertate — pagină inexistentă">Ὕμνος εἰς τὴν Ἐλευθερίαν</a><a href="#cite_note-2">[a]</a> "Hymn to Liberty"</div> <div style="margin:auto"><audio id="mwe_player_0" controls="" preload="none" data-mw-tmh="" class="mw-file-element" width="220" style="width:220px;" data-durationhint="46" data-mwtitle="Hymn_to_liberty_instrumental.oga" data-mwprovider="wikimediacommons"><source src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Hymn_to_liberty_instrumental.oga" type="audio/ogg; codecs="vorbis"" data-width="0" data-height="0" /><source src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/transcoded/d/db/Hymn_to_liberty_instrumental.oga/Hymn_to_liberty_instrumental.oga.mp3" type="audio/mpeg" data-transcodekey="mp3" data-width="0" data-height="0" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=el&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="el" label="Ελληνικά ‪(el)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=en&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="en" label="English ‪(en)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=es&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="es" label="español ‪(es)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=fr&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="fr" label="français ‪(fr)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=grc&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="grc" label="Ἀρχαία ἑλληνικὴ ‪(grc)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=he&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="he" label="עברית ‪(he)‬" data-dir="rtl" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=id&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="id" label="Bahasa Indonesia ‪(id)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=ja&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="ja" label="日本語 ‪(ja)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=ko&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="ko" label="한국어 ‪(ko)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=pt&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="pt" label="português ‪(pt)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=tr&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="tr" label="Türkçe ‪(tr)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=uk&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="uk" label="українська ‪(uk)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=vi&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="vi" label="Tiếng Việt ‪(vi)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=zh-hant&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="zh-Hant" label="中文（繁體） ‪(zh-hant)‬" data-dir="ltr" /></audio></div></div></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table><tbody><tr><td><figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:EU-Cyprus.svg" class="mw-file-description" title="Localizarea Cipru (în imagine dreapta jos), arătând Republica Cipru în verde mai închis și autodeclarata republică a Ciprului de Nord într-un verde mai strălucitor, cu restul Uniunii Europene în verde decolorat"><img alt="Localizarea Cipru (în imagine dreapta jos), arătând Republica Cipru în verde mai închis și autodeclarata republică a Ciprului de Nord într-un verde mai strălucitor, cu restul Uniunii Europene în verde decolorat" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/EU-Cyprus.svg/290px-EU-Cyprus.svg.png" decoding="async" width="290" height="244" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/EU-Cyprus.svg/435px-EU-Cyprus.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/EU-Cyprus.svg/580px-EU-Cyprus.svg.png 2x" data-file-width="2045" data-file-height="1720" /></a><figcaption>Localizarea Cipru (în imagine dreapta jos), arătând <a href="/wiki/Republica_Cipru" class="mw-redirect" title="Republica Cipru">Republica Cipru</a> în verde mai închis și autodeclarata republică a <a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Ciprului de Nord</a> într-un verde mai strălucitor, cu restul <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunii Europene</a> în verde decolorat</figcaption></figure></td></tr><tr><td><div style="position:relative;top:0.3em">Localizarea Cipru (în imagine dreapta jos), arătând <a href="/wiki/Republica_Cipru" class="mw-redirect" title="Republica Cipru">Republica Cipru</a> în verde mai închis și autodeclarata republică a <a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Ciprului de Nord</a> într-un verde mai strălucitor, cu restul <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunii Europene</a> în verde decolorat</div></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Geografie</th></tr><tr><th style=";">Suprafață</th><td colspan="1" class="" style=";"> </td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"> - Total<a href="#cite_note-island-5">[b]</a></th><td colspan="1" class="" style=";">9,251 km² (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_suprafa%C8%9B%C4%83" title="Lista țărilor după suprafață">locul 162</a>)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Ap%C4%83" title="Apă">Apă</a> (<a href="/wiki/Procentaj" class="mw-redirect" title="Procentaj">%</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";">9</td></tr><tr><th style=";">Cel mai înalt punct</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Muntele_Olympus_(Chionistra)" title="Muntele Olympus (Chionistra)">Muntele Olympus (Chionistra)</a> (1.952 m) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q229#P610" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cel mai jos punct</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Marea Mediterană</a> (0 m) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q229#P1589" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cel mai mare oraș</th><td colspan="1" class="" style=";">capitala</td></tr><tr><th style=";">Vecini</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia">Akrotiri și Dhekelia</a> <a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Republica Turcă a Ciprului de Nord</a> <a href="/wiki/Israel" title="Israel">Israel</a> <a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" title="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord">Regatul Unit</a> <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q229#P47" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Fus_orar" title="Fus orar">Fus orar</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Ora_Europei_de_Est" title="Ora Europei de Est">EET</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Populație</th></tr><tr><th style=";">Densitate</th><td colspan="1" class="" style=";">123.4<a href="#cite_note-island-5">[b]</a><a href="#cite_note-6">[4]</a> loc/km²</td></tr><tr><th style=";"> - Estimare 2023</th><td colspan="1" class="" style=";">1.344.976</td></tr><tr><th style=";">Limbi oficiale</th><td colspan="1" class="" style=";"><div class="plainlist"><ul><li style="line-height:initial;"><a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">Greacă</a></li><li style="line-height:initial;"><a href="/wiki/Limba_turc%C4%83" title="Limba turcă">Turcă</a><a href="#cite_note-3">[2]</a></li></ul></div></td></tr><tr><th style=";">Limbi regionale/minoritare</th><td colspan="1" class="" style=";"><div class="plainlist"><ul><li style="line-height:initial;"><a href="/wiki/Limba_armean%C4%83" title="Limba armeană">armeană</a></li><li style="line-height:initial;"><a href="/w/index.php?title=Arab%C4%83_cipriot%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arabă cipriotă — pagină inexistentă">Arabă cipriotă</a></li></ul></div></td></tr><tr><th style=";">Etnonim</th><td colspan="1" class="" style=";">ciprioți (pl.) cipriot (masc.) cipriotă (fem.) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q229#P1549" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Grupuri etnice</th><td colspan="1" class="" style=";"><div class="plainlist"><ul><li style="line-height:initial;"><a href="/w/index.php?title=Ciprio%C8%9Bi_greci&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ciprioți greci — pagină inexistentă">ciprioți greci</a></li><li style="line-height:initial;"><a href="/w/index.php?title=Ciprio%C8%9Bi_turci&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ciprioți turci — pagină inexistentă">ciprioți turci</a></li><li style="line-height:initial;"><a href="/w/index.php?title=Ciprio%C8%9Bi_armeni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ciprioți armeni — pagină inexistentă">ciprioți armeni</a></li><li style="line-height:initial;"><a href="/w/index.php?title=Ciprio%C8%9Bi_maroni%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ciprioți maroniți — pagină inexistentă">ciprioți maroniți</a></li></ul></div></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Guvernare</th></tr><tr><th style=";">Sistem politic</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Stat_unitar" title="Stat unitar">Unitar</a> <a href="/wiki/Sistem_preziden%C8%9Bial" class="mw-redirect" title="Sistem prezidențial">prezidențial</a> <a href="/wiki/Republic%C4%83" title="Republică">republică</a> egislatură = <a href="/w/index.php?title=Camera_Reprezentan%C8%9Bilor_(Cipru)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Camera Reprezentanților (Cipru) — pagină inexistentă">Camera Reprezentanților</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/w/index.php?title=Pre%C8%99edinte_al_Republicii_Cipru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Președinte al Republicii Cipru — pagină inexistentă">Președinte al Republicii Cipru</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q841760" class="extiw" title="d:Q841760">d</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q48905549" class="extiw" title="d:Q48905549">Nicos Christodoulides</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><a href="/w/index.php?title=Nicos_Christodoulides_(politician_%C8%99i_diplomat_cipriot)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nicos Christodoulides (politician și diplomat cipriot) — pagină inexistentă"></a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q229#P35" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Legislativ</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/w/index.php?title=Camera_Reprezentan%C8%9Bilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Camera Reprezentanților — pagină inexistentă">Camera Reprezentanților</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1112381" class="extiw" title="d:Q1112381">d</a>) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q229#P194" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Religie oficială</th><td colspan="1" class="" style=";"><div class="plainlist"><ul><li style="white-space:nowrap;">72.3% <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">Creștinism</a></li><li style="white-space:nowrap;">25.0% <a href="/wiki/Islam" title="Islam">Islam</a></li><li style="white-space:nowrap;">1.9% Fără religie</li><li style="white-space:nowrap;">0.8% Altele<a href="#cite_note-4">[3]</a></li></ul></div></td></tr><tr><th style=";">Capitala</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Nicosia" title="Nicosia">Nicosia</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Istorie</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;">Independența de la Regatul Unit</td></tr><tr><th style=";"><a href="/w/index.php?title=Acordurile_de_la_Londra_%C8%99i_Z%C3%BCrich&action=edit&redlink=1" class="new" title="Acordurile de la Londra și Zürich — pagină inexistentă">Acordurile de la Londra și Zürich</a></th><td colspan="1" class="" style=";">19 februarie 1959</td></tr><tr><th style=";">Independența proclamată</th><td colspan="1" class="" style=";">16 august 1960</td></tr><tr><th style=";"><a href="/w/index.php?title=Ziua_Independen%C8%9Bei_(Cipru)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ziua Independenței (Cipru) — pagină inexistentă">Ziua Independenței</a></th><td colspan="1" class="" style=";">1 octombrie 1960</td></tr><tr><th style=";"><a href="/w/index.php?title=A_cincea_extindere_a_Uniunii_Europene&action=edit&redlink=1" class="new" title="A cincea extindere a Uniunii Europene — pagină inexistentă">Aderare</a> la UE</th><td colspan="1" class="" style=";">1 mai 2004</td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Economie</th></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a> (<a href="/wiki/Paritatea_puterii_de_cump%C4%83rare" title="Paritatea puterii de cumpărare">PPC</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";">2021</td></tr><tr><th style=";"> - Total</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $38.561 miliarde<a href="#cite_note-IMF_GDP-7">[5]</a></td></tr><tr><th style=";"> - Pe cap de locuitor</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $42.832<a href="#cite_note-IMF_GDP-7">[5]</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a> (nominal)</th><td colspan="1" class="" style=";">2021</td></tr><tr><th style=";"> - Total</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $26.546 miliarde<a href="#cite_note-IMF_GDP-7">[5]</a></td></tr><tr><th style=";"> - Pe cap de locuitor</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $29.486<a href="#cite_note-IMF_GDP-7">[5]</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Coeficientul_lui_Gini" title="Coeficientul lui Gini">Gini</a></th><td colspan="1" class="" style=";">29.3</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Indicele dezvoltării umane">IDU</a> (2019)</th><td colspan="1" class="" style=";">0.887 (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Lista țărilor după indicele dezvoltării umane">locul 33</a>)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Valut%C4%83" title="Valută">Monedă</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Euro" title="Euro">Euro</a> (<a href="/w/index.php?title=Euro_sign&action=edit&redlink=1" class="new" title="Euro sign — pagină inexistentă">€</a>) (<code><a href="/wiki/ISO_4217" title="ISO 4217">EUR</a></code>)</td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Coduri și identificatori</th></tr><tr><th style=";">Cod <a href="/wiki/Comitetul_Olimpic_Interna%C8%9Bional" title="Comitetul Olimpic Internațional">CIO</a></th><td colspan="1" class="" style=";">CYP <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q229#P984" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cod mobil</th><td colspan="1" class="" style=";">280 <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q229#P2258" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Prefix telefonic</th><td colspan="1" class="" style=";">+357 <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q229#P474" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/ISO_3166-2" title="ISO 3166-2">ISO 3166-2</a></th><td colspan="1" class="" style=";">CY <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q229#P297" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Domeniu_na%C8%9Bional_de_nivel_superior" title="Domeniu național de nivel superior">Domeniu Internet</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/.cy" title=".cy">.cy</a><a href="#cite_note-10">[c]</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div style="font-size:smaller;text-align:left"></div></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Prezență online</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cyprus.gov.cy/">site web oficial</a> <a class="external text" href="https://hashtags-hub.toolforge.org/Cyprus">hasthtag</a></td></tr><tr><td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px ##ccd2d9 solid; font-size: 80%; background:inherit; color:var(--color-base, #000); text-align: right;">Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q229" class="extiw" title="d:Q229">date</a> / <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=0">text</a> <a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_%C8%9Aar%C4%83" title="Consultați documentația formatului"><img alt="Consultați documentația formatului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/18px-Gtk-dialog-info.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/24px-Gtk-dialog-info.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16861271">.mw-parser-output .infocaseta{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa);color:var(--color-base,#000)}.mw-parser-output .infobox-subbox{padding:0;border:none;margin:-3px;width:auto;min-width:100%;font-size:100%;clear:none;float:none;background-color:transparent}.mw-parser-output .infobox-3cols-child{margin:auto}.mw-parser-output .infobox .navbar{font-size:100%}body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-header,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-subheader,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-above,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-title,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-image,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-full-data,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-below{text-align:center}</style> Cipru (în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">greacă</a> Κύπρος / Kípros, în <a href="/wiki/Limba_turc%C4%83" title="Limba turcă">turcă</a> Kıbrıs; pronunție <a href="/wiki/Limba_turc%C4%83" title="Limba turcă">turcă</a>: <a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">/ˈkɯbɾɯs/</a>; <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">greacă</a>: <a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">/ˈcipros/</a>), oficial Republica Cipru (în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">greacă</a> Κυπριακή Δημοκρατία, Kipriakí Dhimokratía, în <a href="/wiki/Limba_turc%C4%83" title="Limba turcă">turcă</a> Kıbrıs Cumhuriyeti),<a href="#cite_note-ESL05-12">[9]</a> este o <a href="/wiki/%C8%9Aar%C4%83_insular%C4%83" title="Țară insulară">țară insulară</a> în <a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Marea Mediterană</a>, membră a <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunii Europene</a>. Este situată la sud de <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a>, la vest de <a href="/wiki/Siria" title="Siria">Siria</a> și Liban, la nord-vest de <a href="/wiki/Israel" title="Israel">Israel</a> și <a href="/wiki/F%C3%A2%C8%99ia_Gaza" title="Fâșia Gaza">Fâșia Gaza</a>, la nord de <a href="/wiki/Egipt" title="Egipt">Egipt</a> și la est de <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a>. Cele mai vechi rămășite umane de pe insula Cipru datează din mileniul al X-lea î.e.n., precum cele din satul neolitic <a href="/w/index.php?title=Khirokitia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Khirokitia — pagină inexistentă">Khirokitia</a>. În Cipru se găsesc unele dintre cele mai vechi puțuri de apă din lume.<a href="#cite_note-autogenerated2-13">[10]</a> Cipru a fost colonizat de către<a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_micenian%C4%83" title="Civilizația miceniană"> micenienii</a> greci în două valuri, în mileniul al II-lea î.e.n.. Situat într-o locație strategică în Orientul Mijlociu, acesta a fost ulterior ocupat de mai multe puteri majore, precum<a href="/wiki/Asiria" title="Asiria"> Imperiul Asirian</a>,<a href="/wiki/Egiptul_Antic" title="Egiptul Antic"> Egiptul Antic</a> și <a href="/wiki/Imperiul_Persan" title="Imperiul Persan">Imperiul Persan</a>, după care a fost capturat în anul 333 î.e.n. de către <a href="/wiki/Alexandru_cel_Mare" title="Alexandru cel Mare">Alexandru cel Mare</a>. Ulterior a fost sub ocupație a<a href="/wiki/Dinastia_Ptolemeic%C4%83" title="Dinastia Ptolemeică"> Egiptului Ptolemaic</a>, Imperiului Roman și Bizantin, califatele arabe (pentru o perioadă scurtă), dinastia franceză<a href="/w/index.php?title=Dinastia_Lusignan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dinastia Lusignan — pagină inexistentă"> Lusignan</a> și<a href="/wiki/Vene%C8%9Bia" title="Veneția"> Veneției</a>, după care a fost sub ocupație<a href="/wiki/Imperiul_otoman" class="mw-redirect" title="Imperiul otoman"> otomană</a> timp de peste trei secole între 1571 și 1878 (de jure până în 1914).<a href="#cite_note-Lausanne-Egypt-Sudan-Cyprus-14">[11]</a> Ciprul a fost plasat sub administrație britanică în 1878 și anexat oficial de Marea Britanie în 1914. Partiția Ciprului și crearea unui stat turc în nordul insulei a devenit o politică a liderilor ciprioți turci și a Turciei începând cu anii 1950. Liderii turci au promovat anexarea Ciprului de către Turcia deoarece ei considerau Ciprul ca fiind o "extensie a Anatoliei"; Pe de alta parte, încă din secolul al XIX-lea, <a href="#cite_note-:0-15">[12]</a><a href="#cite_note-:1-16">[13]</a> majoritatea ciprioților greci și biserica ortodoxă promovau unirea cu Grecia, care a devenit o politică națională greacă în anii 1950.<a href="#cite_note-:2-17">[14]</a> În urma violențelor naționaliste din anii 1950, Ciprul a obținut independența în 1960.<a href="#cite_note-independence-18">[15]</a> Cu toate acestea, violența intercomunala dintre ciprioții greci și ciprioții turci a continuat și după obținerea independenței, în urma cărora mai mult de 25.000 de ciprioți turci au devenit refugiați.<a href="#cite_note-Hoffmeister-19">[16]</a>:17–20<a href="#cite_note-IntercommunalViolence-20">[17]</a> La 15 iulie 1974, o lovitură de stat a fost organizată de naționaliștii greci ciprioți<a href="#cite_note-Mallinson-21">[18]</a><a href="#cite_note-22">[19]</a> și de o parte a <a href="/w/index.php?title=Junta_militar%C4%83_din_Grecia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Junta militară din Grecia — pagină inexistentă">juntei militare din Grecia</a><a href="#cite_note-danopoulos-23">[20]</a> într-o încercare de a uni Ciprul cu Grecia. Această acțiune a precipitat invazia turcă a Ciprului,<a href="#cite_note-Benvenisti2012-24">[21]</a> care a condus la capturarea teritoriului actual al <a href="/wiki/Ciprul_de_Nord" class="mw-redirect" title="Ciprul de Nord">Ciprului de Nord</a>. În perioada invaziei și de după, peste 150.000 de ciprioți greci<a href="#cite_note-:3-25">[22]</a><a href="#cite_note-:4-26">[23]</a> și 50.000 de ciprioți turci<a href="#cite_note-27">[24]</a> au fost refugiați în partea sudică respectiv nordică a insulei. <a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Republica Turcă a Ciprului de Nord</a> este creată în anul 1983 în partea de nord a insulei. Aceste evenimente și situația politică care a rezultat în urma invaziei sunt chestiuni care se dispută și astăzi. Republica Cipru are suveranitate de jure asupra insulei Cipru și apelor din jur, cu excepția bazelor militare britanice <a href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia">Akrotiri și Dhekelia</a>, administrat ca zone de suveranitate. Cu toate acestea, Republica Cipru este de facto împărțită în două părți principale; zona de sub controlul efectiv al Republicii, care cuprinde circa 59% din suprafața insulei, și zona de nord, administrată de <a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Republica Turcă a Ciprului de Nord</a>, care este recunoscută doar de <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a>, acoperind aproximativ 36% din suprafața insulei. Comunitatea internațională consideră că partea de nord a insulei este teritoriu al Republicii Cipru sub ocupație de către forțele armate turcești.<a href="#cite_note-Conference2007-28">[25]</a><a href="#cite_note-Quigley-29">[26]</a><a href="#cite_note-Tocci2004-30">[27]</a><a href="#cite_note-WivelSteinmetz2013-31">[28]</a><a href="#cite_note-Neville2013-32">[29]</a> Cipru este o destinație turistică majoră în <a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Marea Mediterană</a>.<a href="#cite_note-PenderSharpley2005-33">[30]</a><a href="#cite_note-Sharpley2012-34">[31]</a><a href="#cite_note-RichardJohn2002-35">[32]</a> Cipru are o economie avansată,<a href="#cite_note-36">[33]</a> cu venituri ridicate și un <a href="/wiki/Indicele_Dezvolt%C4%83rii_Umane" class="mw-redirect" title="Indicele Dezvoltării Umane">Indice al Dezvoltării Umane</a> foarte ridicat.<a href="#cite_note-37">[34]</a><a href="#cite_note-38">[35]</a> Republica Cipru este un membru al unor organizații internationale precum <a href="/w/index.php?title=Francofonia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Francofonia — pagină inexistentă">Francofonia</a> și <a href="/wiki/Comunitatea_Na%C8%9Biunilor" title="Comunitatea Națiunilor">Comunitatea Națiunilor</a> și a fost un membru fondator al <a href="/wiki/Mi%C8%99carea_de_Nealiniere" title="Mișcarea de Nealiniere">Mișcării Țărilor Nealiniate</a>, până când a aderat la <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a> la data de 1 mai 2004.<a href="#cite_note-39">[36]</a> La data de 1 ianuarie 2008, Republica Cipru a aderat la <a href="/wiki/Zona_euro" title="Zona euro">zona euro</a>. <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Etimologie">Etimologie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Etimologie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Etimologie">modificare sursă</a>]</div> Cea mai timpurie mențiune atestată a Ciprului este din secolul al XV-lea î.Hr., în greaca miceniană, ku-pi-ri-jo, care înseamnă „cipriot” (în greacă: Κύπριος), scrisă în scrierea silabică Linear B.<a href="#cite_note-:1-16">[13]</a> Forma clasică greacă a numelui este Κύπρος (Kýpros).<a href="#cite_note-:0-15">[12]</a> Etimologia numelui este necunoscută. Sugestiile includ: <ul><li>cuvântul grecesc pentru arborele de chiparos mediteranean (Cupressus sempervirens), κυπάρισσος (kypárissos)</li> <li>numele grecesc al arborelui de <a href="/wiki/Henna" title="Henna">henna</a> (Lawsonia alba), κύπρος (kýpros)</li> <li>un cuvânt eteocipriot pentru <a href="/wiki/Cupru" title="Cupru">cupru</a>. S-a sugerat, de exemplu, că acesta ar avea rădăcini în cuvântul sumerian pentru cupru (zubar) sau pentru <a href="/wiki/Bronz" title="Bronz">bronz</a> (kubar), având în vedere marile depozite de minereu de cupru găsite pe insulă.<a href="#cite_note-:2-17">[14]</a></li></ul> Prin comerțul peste mări, insula și-a dat numele cuvântului latin clasic pentru cupru prin expresia aes Cyprium, „metal din Cipru”, ulterior prescurtată în Cuprum. Demonimul standard referitor la Cipru sau la poporul și cultura sa este „cipriot”. Termenii „cipriot” și „ciprian” (ulterior un nume personal) sunt de asemenea folosiți, dar mai rar. Numele oficial al statului în limba greacă se traduce literal în engleză ca „Republica Cipriotă”, dar această traducere nu este folosită oficial; în schimb, se folosește „Republic of Cyprus” (Republica Cipru).<a href="#cite_note-:3-25">[22]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istorie">Istorie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Istorie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Istorie">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Perioada_preistorică_si_antică">Perioada preistorică si antică</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Perioada preistorică si antică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Perioada preistorică si antică">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Geology_of_Cyprus-SkiriotissaMine.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5d/Geology_of_Cyprus-SkiriotissaMine.jpg/250px-Geology_of_Cyprus-SkiriotissaMine.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5d/Geology_of_Cyprus-SkiriotissaMine.jpg/330px-Geology_of_Cyprus-SkiriotissaMine.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5d/Geology_of_Cyprus-SkiriotissaMine.jpg/500px-Geology_of_Cyprus-SkiriotissaMine.jpg 2x" data-file-width="1840" data-file-height="1232" /></a><figcaption>O mină de cupru în Cipru. În antichitate, Cipru era o sursă majoră de cupru</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Choirokoitia.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Choirokoitia.jpg/220px-Choirokoitia.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Choirokoitia.jpg/330px-Choirokoitia.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Choirokoitia.jpg/440px-Choirokoitia.jpg 2x" data-file-width="3648" data-file-height="2736" /></a><figcaption>Situl arheologic Khirokitia cu rămășițe de locuire umană în timpul perioadei neolitice aceramice (reconstrucție)</figcaption></figure> Vânători-culegători au ajuns pentru prima dată în Cipru în urmă cu aproximativ 13.000–12.000 de ani (11.000–10.000 î.Hr.), conform datărilor unor situri precum <a href="/w/index.php?title=Aetokremnos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aetokremnos — pagină inexistentă">Aetokremnos</a> de pe coasta de sud și situl interior <a href="/w/index.php?title=Vretsia_Roudias&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vretsia Roudias — pagină inexistentă">Vretsia Roudias</a>. Sosirea primilor oameni coincide cu extincția <a href="/wiki/Hipopotam" title="Hipopotam">hipopotamului</a> pigmeu cipriot, de 75 cm înălțime, și a elefantului pitic cipriot, de 1 metru înălțime, singurele mamifere mari native insulei. Comunități agricole neolitice au apărut pe insulă în jur de 10.500 de ani în urmă (8500 î.Hr.).<a href="#cite_note-40">[37]</a> Rămășițele unei <a href="/wiki/Pisici" class="mw-redirect" title="Pisici">pisici</a> de opt luni au fost descoperite îngropate împreună cu un corp uman într-un alt sit neolitic din Cipru. Mormântul este estimat a avea o vechime de 9.500 de ani (7500 î.Hr.), fiind anterior civilizației egiptene antice și împingând înapoi cu mult asocierea cunoscută între oameni și pisici. Satul neolitic remarcabil de bine conservat din <a href="/w/index.php?title=Khirokitia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Khirokitia — pagină inexistentă">Khirokitia</a> este un sit al <a href="/w/index.php?title=Patrimoniului_Mondial_UNESCO&action=edit&redlink=1" class="new" title="Patrimoniului Mondial UNESCO — pagină inexistentă">Patrimoniului Mondial UNESCO</a>, datând din jurul anului 6800 î.Hr.<a href="#cite_note-41">[38]</a><a href="#cite_note-42">[39]</a> În timpul epocii târzii a bronzului, începând cu aproximativ 1650 î.Hr., Cipru (identificat parțial sau în totalitate ca <a href="/w/index.php?title=Alashiya&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alashiya — pagină inexistentă">Alashiya</a> în textele contemporane) a devenit mai conectat cu lumea mediteraneană mai largă, impulsionat de comerțul cu <a href="/wiki/Cupru" title="Cupru">cupru</a> extras din <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Troodos" class="mw-redirect" title="Munții Troodos">Munții Troodos</a>. Acest lucru a stimulat dezvoltarea așezărilor urbanizate pe insulă, iar documentele sugerează că Cipru era condus în acea perioadă de „regi” care corespondau cu liderii altor state mediteraneene (precum faraonii Egiptului din Noul Regat, așa cum este documentat în scrisorile Amarna). Primul nume înregistrat al unui rege cipriot este <a href="/w/index.php?title=Kushmeshusha&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kushmeshusha — pagină inexistentă">Kushmeshusha</a>, menționat în scrisori trimise către Ugarit în secolul al XIII-lea î.Hr.<a href="#cite_note-43">[40]</a> La sfârșitul epocii bronzului, insula a experimentat două valuri de așezări grecești. Primul val a constat în negustori greci micenieni, care au început să viziteze Cipru în jurul anului 1400 î.Hr.<a href="#cite_note-44">[41]</a><a href="#cite_note-45">[42]</a> Un val major de așezări grecești este considerat că a avut loc după prăbușirea Greciei miceniene, între 1100 și 1050 î.Hr., caracterul predominant grecesc al insulei datând din această perioadă. Cipru ocupă un rol important în mitologia greacă, fiind locul de naștere al <a href="/wiki/Afrodita" title="Afrodita">Afroditei</a> și al lui <a href="/wiki/Adonis" title="Adonis">Adonis</a> și casa regelui <a href="/w/index.php?title=Cinyras&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cinyras — pagină inexistentă">Cinyras</a>, a lui <a href="/w/index.php?title=Teucerrr&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teucerrr — pagină inexistentă">Teucer</a> și a lui <a href="/wiki/Pygmalion" title="Pygmalion">Pygmalion</a>. Dovezi literare sugerează o prezență feniciană timpurie la Kition, care se afla sub stăpânirea Tirului la începutul secolului al X-lea î.Hr. Unii negustori fenicieni, care se crede că proveneau din Tir, au colonizat zona și au extins influența politică a <a href="/w/index.php?title=Kitionnn&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kitionnn — pagină inexistentă">Kition</a>. După circa 850 î.Hr., sanctuarele de la <a href="/w/index.php?title=Situl_Kathari&action=edit&redlink=1" class="new" title="Situl Kathari — pagină inexistentă">Situl Kathari</a> au fost reconstruite și reutilizate de fenicieni.<a href="#cite_note-46">[43]</a><a href="#cite_note-47">[44]</a> Cipru se află într-o locație strategică în <a href="/w/index.php?title=Mediterana_de_Est&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mediterana de Est — pagină inexistentă">Mediterana de Est</a>. A fost guvernat de <a href="/wiki/Imperiul_Neo-Asirian" title="Imperiul Neo-Asirian">Imperiul Neo-Asirian</a> timp de un secol, începând cu anul 708 î.Hr., apoi pentru o scurtă perioadă sub stăpânire egipteană și, în cele din urmă, sub stăpânire ahemenidă în 545 î.Hr. Ciprioții, conduși de <a href="/w/index.php?title=Onesilos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Onesilos — pagină inexistentă">Onesilos</a>, regele din <a href="/wiki/Salamis" title="Salamis">Salamis</a>, s-au alăturat grecilor din orașele ioniene în timpul nereușitei revolte ioniene din 499 î.Hr. împotriva ahemenizilor. Revolta a fost suprimată, dar Cipru a reușit să-și mențină un grad ridicat de autonomie și a rămas înclinat către lumea greacă. Pe parcursul întregii perioade de stăpânire persană, a existat o continuitate în domnia regilor ciprioți, iar în timpul revoltelor lor au fost înfrânți de conducătorii persani din <a href="/wiki/Asia_Mic%C4%83" class="mw-redirect" title="Asia Mică">Asia Mică</a>, ceea ce indică faptul că ciprioții conduceau insula cu relații reglementate direct cu Marele Rege, fără un satrap persan. Regatele din Cipru se bucurau de privilegii speciale și un statut semiautonom, dar erau totuși considerate supuși vasali ai Marelui Rege.<a href="#cite_note-48">[45]</a><a href="#cite_note-49">[46]</a><a href="#cite_note-50">[47]</a> Insula a fost cucerită de <a href="/wiki/Alexandru_cel_Mare" title="Alexandru cel Mare">Alexandru cel Mare</a> în 333 î.Hr., iar flota cipriotă l-a ajutat pe Alexandru în timpul <a href="/w/index.php?title=Asediului_Tirului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Asediului Tirului — pagină inexistentă">asediului Tirului</a> (332 î.Hr.). Flota cipriotă a fost, de asemenea, trimisă pentru a-l ajuta pe <a href="/w/index.php?title=Amphoterus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Amphoterus — pagină inexistentă">Amphoterus</a>. În plus, Alexandru a avut doi generali ciprioți, <a href="/w/index.php?title=Stasander&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stasander — pagină inexistentă">Stasander</a> și <a href="/w/index.php?title=Stasanor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stasanor — pagină inexistentă">Stasanor</a>, ambii din Soli, care ulterior au devenit satrapi în imperiul lui Alexandru. După moartea lui Alexandru, divizarea imperiului său și războaiele diadohilor, Cipru a devenit parte a imperiului elenistic al Egiptului ptolemeic. În această perioadă, insula a fost complet elenizată. În 58 î.Hr., Cipru a fost preluat de Republica Romană și a devenit Cipru roman în 22 î.Hr.<a href="#cite_note-:4-26">[23]</a><a href="#cite_note-51">[48]</a><a href="#cite_note-52">[49]</a><a href="#cite_note-53">[50]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Evul_Mediu">Evul Mediu</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Evul Mediu" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Evul Mediu">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kition,_Zeus_Keraunios.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/Kition%2C_Zeus_Keraunios.jpg/220px-Kition%2C_Zeus_Keraunios.jpg" decoding="async" width="220" height="437" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/Kition%2C_Zeus_Keraunios.jpg/330px-Kition%2C_Zeus_Keraunios.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/Kition%2C_Zeus_Keraunios.jpg/440px-Kition%2C_Zeus_Keraunios.jpg 2x" data-file-width="1090" data-file-height="2167" /></a><figcaption>Zeus Keraunios, 500–480 î.Hr., muzeul Nicosia</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Nicosia_by_Giacomo_Franco.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/af/Nicosia_by_Giacomo_Franco.jpg/220px-Nicosia_by_Giacomo_Franco.jpg" decoding="async" width="220" height="127" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/af/Nicosia_by_Giacomo_Franco.jpg/330px-Nicosia_by_Giacomo_Franco.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/af/Nicosia_by_Giacomo_Franco.jpg/440px-Nicosia_by_Giacomo_Franco.jpg 2x" data-file-width="1241" data-file-height="716" /></a><figcaption>Zidurile Nicosiei au fost construite de venețieni pentru a apăra orașul în cazul unui atac otoman</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kyrenia_01-2017_img11_Castle_exterior.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Kyrenia_01-2017_img11_Castle_exterior.jpg/220px-Kyrenia_01-2017_img11_Castle_exterior.jpg" decoding="async" width="220" height="137" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Kyrenia_01-2017_img11_Castle_exterior.jpg/330px-Kyrenia_01-2017_img11_Castle_exterior.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Kyrenia_01-2017_img11_Castle_exterior.jpg/440px-Kyrenia_01-2017_img11_Castle_exterior.jpg 2x" data-file-width="5093" data-file-height="3183" /></a><figcaption>Castelul Kyrenia a fost construit inițial de bizantini și mărit de venețieni</figcaption></figure> Când <a href="/wiki/Imperiul_Roman" title="Imperiul Roman">Imperiul Roman</a> a fost împărțit în părțile de Est și de Vest în 286, Cipru a devenit parte a Imperiului Roman de Răsărit (numit și Imperiul Bizantin) și a rămas astfel timp de aproximativ 900 de ani. Sub stăpânirea bizantină, orientarea greacă, proeminentă încă din antichitate, a dezvoltat un puternic caracter elenistic-creștin, care continuă să fie o trăsătură definitorie a comunității grecilor ciprioți. Începând cu anul 649, Cipru a suportat atacuri și raiduri repetate lansate de <a href="/w/index.php?title=Califatul_Umayyad&action=edit&redlink=1" class="new" title="Califatul Umayyad — pagină inexistentă">Califatul Umayyad</a>. Multe dintre acestea au fost raiduri rapide de piraterie, dar altele au fost atacuri de mare amploare, în care mulți ciprioți au fost măcelăriți, iar mari bogății au fost furate sau distruse. Orașul <a href="/wiki/Salamis" title="Salamis">Salamis</a> a fost distrus și nu a mai fost reconstruit. În 688, împăratul <a href="/w/index.php?title=Justinian_al_II-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Justinian al II-lea — pagină inexistentă">Justinian al II-lea</a> și califul <a href="/wiki/Abd_al-Malik" title="Abd al-Malik">Abd al-Malik</a> au semnat un tratat prin care Cipru urma să plătească un tribut egal atât Califatului, cât și Imperiului, și să rămână într-un statut neutru față de ambele părți. Controlul bizantin a rămas mai puternic pe coasta de nord, în timp ce arabii au exercitat mai multă influență în sud. Nu supraviețuiesc biserici bizantine din această perioadă, iar insula a intrat într-o perioadă de sărăcire. Stăpânirea bizantină completă a fost restaurată în 965, când împăratul <a href="/w/index.php?title=Nikephoros_II_Phokas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nikephoros II Phokas — pagină inexistentă">Nikephoros II Phokas</a> a obținut victorii decisive pe uscat și pe mare. În 1156, <a href="/w/index.php?title=Raynald_de_Ch%C3%A2tillon&action=edit&redlink=1" class="new" title="Raynald de Châtillon — pagină inexistentă">Raynald de Châtillon</a> și <a href="/w/index.php?title=Thoros_al_II-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Thoros al II-lea — pagină inexistentă">Thoros al II-lea</a> al Armeniei au jefuit brutal Cipru timp de trei săptămâni, furând atât de multe prăzi și capturând atât de mulți cetățeni de frunte și familiile lor pentru răscumpărare, încât insula a avut nevoie de generații pentru a se recupera. Mai mulți preoți greci au fost mutilați și trimiși la <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopol</a>. În 1185, <a href="/w/index.php?title=Isaac_Komnenos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Isaac Komnenos — pagină inexistentă">Isaac Komnenos</a>, un membru al familiei imperiale bizantine, a preluat Cipru și l-a declarat independent de Imperiu. În 1191, în timpul celei de-a treia cruciade, <a href="/wiki/Richard_I_al_Angliei" class="mw-redirect" title="Richard I al Angliei">Richard I al Angliei</a> a capturat insula de la Isaac. El a folosit-o ca o bază de aprovizionare importantă, relativ sigură de sarazini. Un an mai târziu, Richard a vândut insula <a href="/wiki/Cavaleri_templieri" class="mw-redirect" title="Cavaleri templieri">Cavalerilor templieri</a>, care, după o revoltă sângeroasă, au vândut-o la rândul lor lui <a href="/wiki/Guy_de_Lusignan" title="Guy de Lusignan">Guy de Lusignan</a>. Fratele și succesorul său, Aimery, a fost recunoscut ca rege al Ciprului de către Henric al VI-lea, Împăratul Sfântului Imperiu Roman.<a href="#cite_note-54">[51]</a> După moartea lui <a href="/wiki/Iacob_al_II-lea_al_Angliei" title="Iacob al II-lea al Angliei">Iacob al II-lea</a> în 1473, ultimul rege din <a href="/w/index.php?title=Dinastia_Lusignan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dinastia Lusignan — pagină inexistentă">dinastia Lusignan</a>, <a href="/wiki/Republica_Vene%C8%9Bian%C4%83" title="Republica Venețiană">Republica Veneția</a> a preluat controlul insulei, în timp ce văduva venețiană a regelui, regina <a href="/w/index.php?title=Caterina_Cornaro&action=edit&redlink=1" class="new" title="Caterina Cornaro — pagină inexistentă">Caterina Cornaro</a>, a domnit ca o figură simbolică. Veneția a anexat formal Regatul Ciprului în 1489, după abdicarea Caterinei. Venețienii au fortificat Nicosia construind zidurile orașului și au folosit-o ca un important centru comercial. Pe parcursul stăpânirii venețiene, <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiul Otoman</a> a efectuat frecvente raiduri asupra Ciprului. În 1539, otomanii au distrus <a href="/wiki/Limassol" title="Limassol">Limassol</a>, iar de teama celor mai rele, venețienii au fortificat și <a href="/wiki/Famagusta" title="Famagusta">Famagusta</a> și <a href="/wiki/Kyrenia" title="Kyrenia">Kyrenia</a>.<a href="#cite_note-55">[52]</a><a href="#cite_note-56">[53]</a> Deși aristocrația franceză din dinastia Lusignan a rămas clasa socială dominantă în Cipru pe parcursul perioadei medievale, presupunerea anterioară că grecii erau tratați doar ca iobagi pe insulă nu mai este considerată corectă de către academicieni. În prezent, se acceptă că perioada medievală a văzut un număr tot mai mare de greci ciprioți ridicați în clasele superioare, o creștere a rangurilor medii grecești, iar chiar și casa regală Lusignan s-a căsătorit cu greci, inclusiv regele <a href="/w/index.php?title=Ioan_al_II-lea_al_Ciprului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ioan al II-lea al Ciprului — pagină inexistentă">Ioan al II-lea al Ciprului</a>, care s-a căsătorit cu <a href="/w/index.php?title=Helena_Palaiologina&action=edit&redlink=1" class="new" title="Helena Palaiologina — pagină inexistentă">Helena Palaiologina</a>.<a href="#cite_note-57">[54]</a><a href="#cite_note-58">[55]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Ciprul_Otoman">Ciprul Otoman</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Ciprul Otoman" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Ciprul Otoman">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Atlas_Ortelius_KB_PPN369376781-073av-073br.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Atlas_Ortelius_KB_PPN369376781-073av-073br.jpg/220px-Atlas_Ortelius_KB_PPN369376781-073av-073br.jpg" decoding="async" width="220" height="161" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Atlas_Ortelius_KB_PPN369376781-073av-073br.jpg/330px-Atlas_Ortelius_KB_PPN369376781-073av-073br.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Atlas_Ortelius_KB_PPN369376781-073av-073br.jpg/440px-Atlas_Ortelius_KB_PPN369376781-073av-073br.jpg 2x" data-file-width="3000" data-file-height="2194" /></a><figcaption>Harta Ciprului nou desenată de Johannes van Deutecom, 1573</figcaption></figure> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Buyuk_Han,_Nicosia_-_panoramio.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Buyuk_Han%2C_Nicosia_-_panoramio.jpg/263px-Buyuk_Han%2C_Nicosia_-_panoramio.jpg" decoding="async" width="263" height="145" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Buyuk_Han%2C_Nicosia_-_panoramio.jpg/395px-Buyuk_Han%2C_Nicosia_-_panoramio.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Buyuk_Han%2C_Nicosia_-_panoramio.jpg/526px-Buyuk_Han%2C_Nicosia_-_panoramio.jpg 2x" data-file-width="1200" data-file-height="661" /></a><figcaption>Büyük Han, un caravanserai din Nicosia, este un exemplu al arhitecturii otomane supraviețuitoare din Cipru.</figcaption></figure> În 1570, un asalt otoman pe scară largă, cu 60.000 de trupe, a adus insula sub control otoman, în ciuda rezistenței acerbe a locuitorilor din <a href="/wiki/Nicosia" title="Nicosia">Nicosia</a> și <a href="/wiki/Famagusta" title="Famagusta">Famagusta</a>. Forțele otomane care au capturat Ciprul au masacrat mulți locuitori greci și armeni creștini. Elita latină anterioară a fost distrusă, iar prima schimbare demografică semnificativă de la antichitate a avut loc odată cu formarea unei comunități musulmane.<a href="#cite_note-59">[56]</a><a href="#cite_note-60">[57]</a> Soldații care au luptat în cucerire s-au stabilit pe insulă, iar țărani și meșteșugari turci au fost aduși pe insulă din <a href="/wiki/Anatolia" title="Anatolia">Anatolia</a>. Această nouă comunitate a inclus și triburi anatoliene exilate, persoane "nedorite" și membri ai diferitelor secte musulmane "problematici", precum și un număr de noi convertiți de pe insulă.<a href="#cite_note-61">[58]</a><a href="#cite_note-62">[59]</a> Otomanilor au desființat sistemul feudal existent anterior și au aplicat sistemul millet pe Cipru, conform căruia populațiile non-musulmane erau guvernate de propriile lor autorități religioase. Într-o inversare a situației din perioada dominației latine, conducătorul Bisericii Ciprului a fost investit ca lider al populației grecești din Cipru și a acționat ca mediator între creștinii greco-ciprioți și autoritățile otomane. Acest statut a asigurat Bisericii Ciprului poziția de a pune capăt invaziilor constante ale <a href="/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83" title="Biserica Romano-Catolică">Bisericii Romano-Catolică.</a> Stăpânirea otomană a Ciprului a fost uneori indiferentă, alteori opresivă, în funcție de temperamentul sultanilor și oficialilor locali.<a href="#cite_note-63">[60]</a> Proporția dintre musulmani și creștini a fluctuat pe parcursul perioadei de dominație otomană. În 1777-78, 47.000 de musulmani constituiau o majoritate față de cei 37.000 de creștini de pe insulă. Până în 1872, populația insulei crescuse la 144.000, incluzând 44.000 de musulmani și 100.000 de creștini. Populația musulmană includea numeroși cripto-creștini, inclusiv <a href="/w/index.php?title=Linobambaki&action=edit&redlink=1" class="new" title="Linobambaki — pagină inexistentă">Linobambaki</a>, o comunitate cripto-catolică care a apărut din cauza persecuțiilor religioase ale comunității catolice de către autoritățile otomane; această comunitate s-a asimilat în comunitatea turco-cipriotă în timpul stăpânirii britanice.<a href="#cite_note-64">[61]</a><a href="#cite_note-65">[62]</a> Imediat ce a izbucnit <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Greciei" title="Războiul de Independență al Greciei">Războiul de Independență al Greciei</a> în 1821, mai mulți ciprioți greci au plecat în Grecia pentru a se alătura forțelor grecești. În replică, guvernatorul otoman al Ciprului a arestat și executat 486 de greci ciprioți proeminenți, inclusiv pe Arhiepiscopul Ciprului, <a href="/wiki/Kyprianos_al_Ciprului" class="mw-redirect" title="Kyprianos al Ciprului">Kyprianos</a>, și alți patru episcopi. În 1828, primul președinte al Greciei moderne, <a href="/wiki/Ioannis_Kapodistrias" title="Ioannis Kapodistrias">Ioannis Kapodistrias</a>, a cerut unirea Ciprului cu Grecia, iar numeroase revolte minore au avut loc. Reacția la proasta guvernare otomană a dus la revolte atât din partea grecilor, cât și a turcilor ciprioți, deși niciuna nu a avut succes. După secole de neglijare din partea Imperiului Otoman, sărăcia majorității populației și prezența constantă a colectorilor de taxe au alimentat naționalismul grec, iar până în secolul al XX-lea, ideea unirii cu Grecia nou independentă era ferm înrădăcinată printre greco-ciprioți.<a href="#cite_note-66">[63]</a><a href="#cite_note-67">[64]</a><a href="#cite_note-68">[65]</a> Sub dominația otomană, nivelul de alfabetizare, înscrierea în școli și rata de alfabetizare erau scăzute. Acestea au rămas scăzute și după încheierea stăpânirii otomane, crescând rapid în secolul al XX-lea.<a href="#cite_note-69">[66]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Ciprul_Britanic">Ciprul Britanic</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Ciprul Britanic" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Ciprul Britanic">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hosting_the_British_flag_at_Nicosia.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Hosting_the_British_flag_at_Nicosia.jpg/220px-Hosting_the_British_flag_at_Nicosia.jpg" decoding="async" width="220" height="285" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Hosting_the_British_flag_at_Nicosia.jpg/330px-Hosting_the_British_flag_at_Nicosia.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Hosting_the_British_flag_at_Nicosia.jpg/440px-Hosting_the_British_flag_at_Nicosia.jpg 2x" data-file-width="919" data-file-height="1189" /></a><figcaption>Ridicarea drapelului britanic la Nicosia</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cypriot_demonstration_1930.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cc/Cypriot_demonstration_1930.jpg/250px-Cypriot_demonstration_1930.jpg" decoding="async" width="220" height="140" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cc/Cypriot_demonstration_1930.jpg/330px-Cypriot_demonstration_1930.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cc/Cypriot_demonstration_1930.jpg/500px-Cypriot_demonstration_1930.jpg 2x" data-file-width="791" data-file-height="502" /></a><figcaption>Demonstrații cipriote grecești pentru Enosis (unirea cu Grecia) în 1930</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Street_riot_in_Nicosia_1956.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/51/Street_riot_in_Nicosia_1956.jpg/220px-Street_riot_in_Nicosia_1956.jpg" decoding="async" width="220" height="164" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/51/Street_riot_in_Nicosia_1956.jpg/330px-Street_riot_in_Nicosia_1956.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/51/Street_riot_in_Nicosia_1956.jpg/440px-Street_riot_in_Nicosia_1956.jpg 2x" data-file-width="1000" data-file-height="746" /></a><figcaption>Un soldat britanic care se confruntă cu o mulțime de manifestanți ciprioți greci la Nicosia (1956)</figcaption></figure> În urma <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Ruso-Turc_(1877%E2%80%931878)" title="Războiul Ruso-Turc (1877–1878)">Războiului Ruso-Turc (1877–1878)</a> și a Congresului de la Berlin, Cipru a fost închiriat Imperiului Britanic, care a preluat de facto administrarea insulei în 1878 (deși, din punct de vedere al suveranității, Cipru a rămas un teritoriu otoman de jure până la 5 noiembrie 1914, alături de <a href="/wiki/Egipt" title="Egipt">Egipt</a> și <a href="/wiki/Sudan" title="Sudan">Sudan</a>) în schimbul unor garanții că <a href="/wiki/Marea_Britanie" title="Marea Britanie">Marea Britanie</a> va folosi insula ca bază pentru a proteja Imperiul Otoman împotriva unei posibile agresiuni rusești. Insula urma să servească Marii Britanii ca o bază militară cheie pentru rutele sale coloniale. Până în 1906, când a fost finalizat <a href="/w/index.php?title=Portul_Famagusta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Portul Famagusta — pagină inexistentă">Portul Famagusta</a>, Cipru devenise un avanpost naval strategic care supraveghea Canalul Suez, ruta principală crucială către India, cea mai importantă posesiune de peste mări a Marii Britanii în acea perioadă. După izbucnirea <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primului Război Mondial</a> și decizia Imperiului Otoman de a se alătura războiului de partea Puterilor Centrale, la 5 noiembrie 1914, Imperiul Britanic a anexat formal Cipru și a declarat Khedivatul Otoman al Egiptului și Sudanului un sultanat și un protectorat britanic.<a href="#cite_note-70">[67]</a> În octombrie 1915, Marea Britanie a oferit Ciprul Greciei, condusă de Regele <a href="/wiki/Constantin_I_al_Greciei" title="Constantin I al Greciei">Constantin I al Greciei</a>, cu condiția ca Grecia să se alăture războiului de partea britanicilor și să vină în ajutorul <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbiei</a>, pentru a-și îndeplini obligațiile prevăzute în tratatul sârbo-grec din mai 1913. Aceasta a oferit Greciei o „oportunitate de aur” pentru a realiza enosis-ul (unirea) cu Cipru. Alternativ, aceasta a fost considerată o „oportunitate pierdută” atunci când administrația Zaimis a refuzat propunerea britanică. În 1923, conform <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Lausanne" title="Tratatul de la Lausanne">Tratatului de la Lausanne</a>, noua republică turcă a renunțat la orice pretenție asupra Ciprului, iar în 1925 insula a fost declarată colonie a Coroanei Britanice. În timpul celui de-<a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">Al Doilea Război Mondial</a>, mulți greci și turci ciprioți s-au înrolat în Regimentul Cipriot.<a href="#cite_note-71">[68]</a><a href="#cite_note-72">[69]</a><a href="#cite_note-73">[70]</a> Între timp, populația greco-cipriotă devenise încrezătoare că administrația britanică va conduce la enosis. Ideea de enosis făcea parte istoric din Megali Idea, o ambiție politică mai amplă a unui stat grec care să includă teritoriile cu populații grecești mari din fostul Imperiu Otoman, inclusiv Cipru și Asia Mică, cu capitala la <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopol</a>, și era activ promovată de Biserica Ortodoxă Cipriotă, care își educa membrii în Grecia. Acești oficiali religioși, împreună cu ofițeri militari și profesioniști greci, dintre care unii urmăreau în continuare Megali Idea, aveau să fondeze mai târziu organizația de gherilă <a href="/w/index.php?title=EOKAaa&action=edit&redlink=1" class="new" title="EOKAaa — pagină inexistentă">EOKA</a>(Ethniki Organosis Kyprion Agoniston sau Organizația Națională a Luptătorilor Ciprioți). Grecii ciprioți vedeau insula ca fiind istoric grecească și credeau că unirea cu Grecia era un drept natural. În anii 1950, urmărirea enosis-ului a devenit parte din politica națională greacă.<a href="#cite_note-74">[71]</a> Inițial, ciprioții turci au favorizat continuarea stăpânirii britanice. Totuși, au fost alarmați de solicitările greco-ciprioților pentru enosis, deoarece vedeau unirea Cretei cu Grecia, care a dus la exodul turcilor cretani, ca un precedent de evitat, și au adoptat o poziție pro-partiție ca răspuns la activitatea militantă a EOKA. Ciprioții turci se considerau, de asemenea, un grup etnic distinct pe insulă și credeau că au dreptul la autodeterminare separat de greco-ciprioți. Între timp, în anii 1950, liderul turc <a href="/w/index.php?title=Menderese&action=edit&redlink=1" class="new" title="Menderese — pagină inexistentă">Menderes</a> considera Ciprul o „extensie a Anatoliei”, respingea partiția Ciprului pe linii etnice și favoriza anexarea întregii insule de către Turcia. Sloganurile naționaliste se concentrau pe ideea că „Cipru este turcesc”, iar partidul de guvernământ declara că Ciprul face parte din patria turcească și este vital pentru securitatea acesteia. După ce și-au dat seama că faptul că populația ciprioților turci era doar 20% din totalul locuitorilor insulei făcea anexarea nefezabilă, politica națională a fost schimbată pentru a favoriza partiția. Sloganul „Partiție sau Moarte” a fost frecvent folosit în protestele ciprioților turci și turcilor începând cu sfârșitul anilor 1950 și continuând pe parcursul anilor 1960. Deși după conferințele de la Zürich și Londra Turcia părea să accepte existența statului cipriot și să se distanțeze de politica sa de favorizare a partiției insulei, scopul liderilor turci și ciprioți turci a rămas acela de a crea un stat turc independent în partea de nord a insulei.<a href="#cite_note-75">[72]</a><a href="#cite_note-76">[73]</a><a href="#cite_note-77">[74]</a> În ianuarie 1950, Biserica Ciprului a organizat un referendum sub supravegherea clericilor și fără participarea ciprioților turci, în care 96% dintre greco-ciprioții participanți au votat în favoarea enosis. Grecii reprezentau atunci 80,2% din populația totală a insulei (conform recensământului din 1946). Autonomia restricționată sub o constituție a fost propusă de administrația britanică, dar a fost în cele din urmă respinsă. În 1955 a fost fondată organizația EOKA, care căuta unirea cu Grecia prin luptă armată. În același timp, <a href="/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bia_Turc%C4%83_de_Rezisten%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Organizația Turcă de Rezistență — pagină inexistentă">Organizația Turcă de Rezistență</a> (TMT), care cerea Taksim, adică partiția, a fost înființată de ciprioții turci ca un contrabalans. Oficialii britanici au tolerat și crearea organizației subterane turcești T.M.T. Secretarul de Stat pentru Colonii, într-o scrisoare datată 15 iulie 1958, l-a sfătuit pe guvernatorul Ciprului să nu acționeze împotriva T.M.T. în ciuda acțiunilor sale ilegale, pentru a nu afecta relațiile Marii Britanii cu guvernul turc. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Independență_și_violență_intercomunitară">Independență și violență intercomunitară</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Independență și violență intercomunitară" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Independență și violență intercomunitară">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Makarios_III_and_Robert_F._Wagner_NYWTS_cropped.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5e/Makarios_III_and_Robert_F._Wagner_NYWTS_cropped.jpg/220px-Makarios_III_and_Robert_F._Wagner_NYWTS_cropped.jpg" decoding="async" width="220" height="317" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5e/Makarios_III_and_Robert_F._Wagner_NYWTS_cropped.jpg/330px-Makarios_III_and_Robert_F._Wagner_NYWTS_cropped.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5e/Makarios_III_and_Robert_F._Wagner_NYWTS_cropped.jpg/440px-Makarios_III_and_Robert_F._Wagner_NYWTS_cropped.jpg 2x" data-file-width="821" data-file-height="1184" /></a><figcaption>Primul președinte al Ciprului, Makarios III</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ethnographic_distribution_in_Cyprus_1960.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3c/Ethnographic_distribution_in_Cyprus_1960.jpg/220px-Ethnographic_distribution_in_Cyprus_1960.jpg" decoding="async" width="220" height="133" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3c/Ethnographic_distribution_in_Cyprus_1960.jpg/330px-Ethnographic_distribution_in_Cyprus_1960.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3c/Ethnographic_distribution_in_Cyprus_1960.jpg/440px-Ethnographic_distribution_in_Cyprus_1960.jpg 2x" data-file-width="4250" data-file-height="2573" /></a><figcaption>Harta etnică a Ciprului conform recensământului din 1960</figcaption></figure> În timpul stăpânirii britanice, viitorul insulei a devenit un subiect de dezacord între cele două comunități etnice proeminente, grecii ciprioți, care reprezentau 77% din populație în 1960, și turcii ciprioți, care reprezentau 18% din populație. Începând cu secolul al XIX-lea, populația greco-cipriotă a urmărit enosis-ul, unirea cu <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a>, care a devenit o politică națională greacă în anii 1950. Populația turco-cipriotă a susținut inițial continuarea stăpânirii britanice, apoi a cerut anexarea insulei de către <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a>, iar în anii 1950, împreună cu Turcia, a stabilit o politică de taksim, adică partiția Ciprului și crearea unei entități politice turcești în nord.<a href="#cite_note-78">[75]</a><a href="#cite_note-79">[76]</a><a href="#cite_note-80">[77]</a> Cipru a obținut independența în 1960, în urma unei campanii armate conduse de EOKA. Conform Acordului de la <a href="/wiki/Z%C3%BCrich" title="Zürich">Zürich</a> și <a href="/wiki/Londra" title="Londra">Londra</a>, Cipru a obținut oficial independența la 16 august 1960 și avea, la acea vreme, o populație totală de 573.566 de persoane, dintre care 442.138 (77,1%) erau greci, 104.320 (18,2%) turci și 27.108 (4,7%) alte naționalități. Marea Britanie a păstrat două zone suverane de bază, <a href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia">Akrotiri și Dhekelia</a>, în timp ce posturile guvernamentale și funcțiile publice au fost alocate prin cote etnice, oferindu-le minorității turco-cipriote un drept de veto permanent, 30% din parlament și administrație, și acordând celor trei state mamă drepturi de garant. Totuși, împărțirea puterii, așa cum era prevăzută de constituție, a dus rapid la impasuri juridice și nemulțumiri de ambele părți, iar militanții naționaliști au început din nou să se antreneze, cu sprijinul militar al Greciei și Turciei. Conducerea greco-cipriotă considera că drepturile acordate turco-ciprioților prin constituția din 1960 erau prea extinse și a conceput <a href="/w/index.php?title=Planul_Akritas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Planul Akritas — pagină inexistentă">Planul Akritas</a>, care urmărea reformarea constituției în favoarea greco-ciprioților, persuadarea comunității internaționale cu privire la corectitudinea schimbărilor și subjugarea violentă a turco-ciprioților în câteva zile, dacă aceștia nu acceptau planul. Tensiunile au crescut atunci când președintele cipriot, arhiepiscopul <a href="/wiki/Makarios_al_III-lea" class="mw-redirect" title="Makarios al III-lea">Makarios al III-lea</a>, a solicitat modificări constituționale, care au fost respinse de Turcia și opuse de turco-ciprioți.<a href="#cite_note-81">[78]</a><a href="#cite_note-82">[79]</a> Violențele intercomunale au izbucnit pe 21 decembrie 1963, când doi turco-ciprioți au fost uciși într-un incident cu poliția greco-cipriotă. Violențele au dus la moartea a 364 de turci și 174 de greci ciprioți, la distrugerea a 109 sate turco-cipriote sau mixte și la strămutarea a 25.000-30.000 de turci ciprioți. Criza a dus la încetarea implicării turco-ciprioților în administrație și la revendicarea de către aceștia că guvernul și-a pierdut legitimitatea; natura acestui eveniment este încă controversată. În unele zone, greco-ciprioții au împiedicat turco-ciprioții să călătorească și să intre în clădirile guvernamentale, în timp ce unii turco-ciprioți s-au retras voluntar la apelul administrației turco-cipriote. Turcii ciprioți au început să trăiască în enclave. Structura republicii a fost schimbată unilateral de Makarios, iar Nicosia a fost divizată de Linia Verde, cu desfășurarea trupelor <a href="/w/index.php?title=UNFICYP&action=edit&redlink=1" class="new" title="UNFICYP — pagină inexistentă">UNFICYP</a>.<a href="#cite_note-83">[80]</a><a href="#cite_note-84">[81]</a> În 1964, Turcia a amenințat că va invada Cipru ca răspuns la violențele intercomunale continue, dar a fost oprită de un telegramă dură din partea președintelui american <a href="/wiki/Lyndon_B._Johnson" title="Lyndon B. Johnson">Lyndon B. Johnson</a> pe 5 iunie, avertizând că <a href="/wiki/SUA" class="mw-redirect" title="SUA">SUA</a> nu vor sprijini Turcia în cazul unei invazii sovietice asupra teritoriului turc. Între timp, până în 1964, enosis era o politică greacă și nu ar fi fost abandonată; Makarios și premierul grec <a href="/w/index.php?title=Georgios_Papandreou&action=edit&redlink=1" class="new" title="Georgios Papandreou — pagină inexistentă">Georgios Papandreou</a> au convenit că enosis ar trebui să fie scopul final, iar regele Constantin a dorit Ciprului „o unire rapidă cu patria-mamă”. Grecia a trimis 10.000 de soldați în Cipru pentru a contracara o posibilă invazie turcă.<a href="#cite_note-85">[82]</a> Criza din 1963-1964 a adus violențe intercomunale suplimentare între cele două comunități, a strămutat peste 25.000 de turci ciprioți în enclave și a pus capăt reprezentării turco-ciprioților în republică.<a href="#cite_note-86">[83]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Lovitură_de_stat,_invazia_și_diviziunea_din_1974">Lovitură de stat, invazia și diviziunea din 1974</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Lovitură de stat, invazia și diviziunea din 1974" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Lovitură de stat, invazia și diviziunea din 1974">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Famagusta-Varosha_2007.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/89/Famagusta-Varosha_2007.JPG/220px-Famagusta-Varosha_2007.JPG" decoding="async" width="220" height="86" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/89/Famagusta-Varosha_2007.JPG/330px-Famagusta-Varosha_2007.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/89/Famagusta-Varosha_2007.JPG/440px-Famagusta-Varosha_2007.JPG 2x" data-file-width="1555" data-file-height="607" /></a><figcaption>Varosha (Maraș), o suburbie a Famagusta, a fost abandonată când locuitorii săi au fugit în 1974 și rămâne sub control militar turc.</figcaption></figure><div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Lovitura_de_stat_din_Cipru_din_1974" title="Lovitura de stat din Cipru din 1974">Lovitura de stat din Cipru din 1974</a></div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16785627">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .rellink{display:flex;gap:0.5ch}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .rellink{display:flex;gap:0.5ch}}</style>Pe 15 iulie 1974, junta militară greacă condusă de <a href="/w/index.php?title=Dimitrios_Ioannides&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dimitrios Ioannides — pagină inexistentă">Dimitrios Ioannides</a> a efectuat o lovitură de stat în Cipru, cu scopul de a uni insula cu Grecia.<a href="#cite_note-87">[84]</a><a href="#cite_note-88">[85]</a><a href="#cite_note-89">[86]</a><a href="#cite_note-90">[87]</a> Lovitura de stat l-a înlăturat pe președintele Makarios III și l-a înlocuit cu naționalistul pro-enosis <a href="/w/index.php?title=Nikos_Sampson&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nikos Sampson — pagină inexistentă">Nikos Sampson</a>. Ca răspuns la lovitura de stat, cinci zile mai târziu, pe 20 iulie 1974, armata turcă a invadat insula, invocând dreptul de a interveni pentru a restabili ordinea constituțională, conform Tratatului de Garantare din 1960. Această justificare a fost respinsă de către <a href="/wiki/Na%C8%9Biunile_Unite" class="mw-redirect" title="Națiunile Unite">Națiunile Unite</a> și de comunitatea internațională.<a href="#cite_note-91">[88]</a> Forțele aeriene turce au început să bombardeze pozițiile grecești din Cipru, iar sute de parașutiști au fost parașutați în zona dintre Nicosia și <a href="/wiki/Kyrenia" title="Kyrenia">Kyrenia</a>, unde existau de mult timp enclave turco-cipriote bine înarmate; în același timp, în largul coastei Kyrenia, navele de trupe turcești au debarcat 6.000 de oameni, precum și tancuri, camioane și vehicule blindate.<a href="#cite_note-92">[89]</a> Trei zile mai târziu, când a fost convenit un armistițiu, Turcia debarcase deja 30.000 de soldați pe insulă și capturase Kyrenia, coridorul care lega Kyrenia de Nicosia și cartierul turco-cipriot din Nicosia însăși. Junta de la <a href="/wiki/Atena" title="Atena">Atena</a> și apoi regimul Sampson din Cipru au căzut de la putere. În Nicosia, <a href="/w/index.php?title=Glafkos_Clerides&action=edit&redlink=1" class="new" title="Glafkos Clerides — pagină inexistentă">Glafkos Clerides</a> a preluat temporar președinția. Dar după negocierile de pace de la <a href="/wiki/Geneva" title="Geneva">Geneva</a>, guvernul turc și-a consolidat capul de pod din Kyrenia și a început o a doua invazie pe 14 august. Invazia a dus la ocuparea orașelor <a href="/w/index.php?title=Morphouu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Morphouu — pagină inexistentă">Morphou</a>, <a href="/w/index.php?title=Karpasss&action=edit&redlink=1" class="new" title="Karpasss — pagină inexistentă">Karpass</a>, <a href="/wiki/Famagusta" title="Famagusta">Famagusta</a> și <a href="/w/index.php?title=Mesaoria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mesaoria — pagină inexistentă">Mesaoria</a> de către forțele turcești.<a href="#cite_note-93">[90]</a><a href="#cite_note-94">[91]</a> Presiunea internațională a condus la un nou armistițiu, iar până atunci 36% din insulă fusese ocupată de turci și 180.000 de greci ciprioți fuseseră evacuați din casele lor din nord. În același timp, aproximativ 50.000 de turci ciprioți au fost strămutați în nord și s-au stabilit în proprietățile grecilor ciprioți evacuați. Printre o serie de sancțiuni împotriva Turciei, în mijlocul anului 1975, Congresul SUA a impus un embargo asupra armelor împotriva Turciei pentru utilizarea echipamentelor furnizate de SUA în timpul invaziei turcești din Cipru din 1974. În urma luptelor din perioada 1963-1974, au fost declarați dispăruți 1.534 de greci ciprioți și 502 turci ciprioți.<a href="#cite_note-95">[92]</a> Republica Cipru are suveranitate de jure asupra întregii insule, inclusiv a apelor sale teritoriale și a zonei economice exclusive, cu excepția Zonelor Suverane de Bază Akrotiri și Dhekelia, care rămân sub controlul Regatului Unit conform Acordurilor de la Londra și Zürich. Cu toate acestea, Republica Cipru este de facto împărțită în două părți principale: zona aflată sub controlul efectiv al Republicii, în sud și vest, care cuprinde aproximativ 59% din suprafața insulei, și nordul, administrat de autoproclamata Republică Turcă a Ciprului de Nord, care acoperă aproximativ 36% din suprafața insulei. Aproape 4% din suprafața insulei este acoperită de zona tampon a <a href="/wiki/ONU" class="mw-redirect" title="ONU">ONU</a>. Comunitatea internațională consideră că partea de nord a insulei este teritoriu al Republicii Cipru ocupat de forțele turcești. Ocupația este considerată ilegală conform dreptului internațional și echivalează cu ocuparea ilegală a teritoriului UE, de la aderarea Ciprului la Uniunea Europeană.<a href="#cite_note-96">[93]</a><a href="#cite_note-97">[94]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Post-diviziune">Post-diviziune</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Post-diviziune" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Post-diviziune">modificare sursă</a>]</div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cy-map.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/Cy-map.png/303px-Cy-map.png" decoding="async" width="303" height="154" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/Cy-map.png/455px-Cy-map.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/Cy-map.png/606px-Cy-map.png 2x" data-file-width="629" data-file-height="319" /></a><figcaption>O hartă care arată împărțirea Ciprului</figcaption></figure> După restabilirea ordinii constituționale și revenirea Arhiepiscopului Makarios III în Cipru, în decembrie 1974, trupele turcești au rămas, ocupând partea nord-estică a insulei. În 1983, parlamentul cipriot turc, condus de liderul cipriot turc <a href="/w/index.php?title=Rauf_Denkta%C8%99&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rauf Denktaș — pagină inexistentă">Rauf Denktaș</a>, a proclamat Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), care este recunoscută doar de Turcia.<a href="#cite_note-98">[95]</a> Evenimentele din vara anului 1974 domină politica insulei, precum și relațiile greco-turce. Coloniști turci au fost stabiliți în nord, cu încurajarea statelor turcești și cipriote turcești. Republica Cipru consideră prezența acestora o încălcare a <a href="/wiki/Conven%C8%9Bia_de_la_Geneva" class="mw-redirect" title="Convenția de la Geneva">Convenției de la Geneva</a>, în timp ce mulți coloniști turci și-au rupt legăturile cu Turcia, iar a doua lor generație consideră Ciprul drept patria lor. Invazia turcească, ocupația ulterioară și proclamarea independenței de către <a href="/w/index.php?title=RTCNN&action=edit&redlink=1" class="new" title="RTCNN — pagină inexistentă">RTCN</a> au fost condamnate prin rezoluții ale Națiunilor Unite, care sunt reafirmate de Consiliul de Securitate în fiecare an.<a href="#cite_note-99">[96]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Secolul_21">Secolul 21</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Secolul 21" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Secolul 21">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:EU_Foreign_Ministers_Gymnich_Meeting_in_Cyprus._7.-8._September_2012_(7954502290).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/EU_Foreign_Ministers_Gymnich_Meeting_in_Cyprus._7.-8._September_2012_%287954502290%29.jpg/250px-EU_Foreign_Ministers_Gymnich_Meeting_in_Cyprus._7.-8._September_2012_%287954502290%29.jpg" decoding="async" width="220" height="137" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/EU_Foreign_Ministers_Gymnich_Meeting_in_Cyprus._7.-8._September_2012_%287954502290%29.jpg/330px-EU_Foreign_Ministers_Gymnich_Meeting_in_Cyprus._7.-8._September_2012_%287954502290%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/EU_Foreign_Ministers_Gymnich_Meeting_in_Cyprus._7.-8._September_2012_%287954502290%29.jpg/500px-EU_Foreign_Ministers_Gymnich_Meeting_in_Cyprus._7.-8._September_2012_%287954502290%29.jpg 2x" data-file-width="3130" data-file-height="1949" /></a><figcaption>Miniștrii de externe ai țărilor Uniunii Europene la Limassol în timpul președinției cipriote a UE în 2012</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Close_to_the_buffer_zone_-_panoramio.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/Close_to_the_buffer_zone_-_panoramio.jpg/220px-Close_to_the_buffer_zone_-_panoramio.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/Close_to_the_buffer_zone_-_panoramio.jpg/330px-Close_to_the_buffer_zone_-_panoramio.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/Close_to_the_buffer_zone_-_panoramio.jpg/440px-Close_to_the_buffer_zone_-_panoramio.jpg 2x" data-file-width="3920" data-file-height="2940" /></a><figcaption>Stradă din capitala divizată a Nicosia</figcaption></figure> Încercările de a rezolva disputa cipriotă au continuat. În 2004, <a href="/w/index.php?title=Planul_Annan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Planul Annan — pagină inexistentă">Planul Annan</a>, elaborat de secretarul general al ONU de atunci, <a href="/wiki/Kofi_Annan" title="Kofi Annan">Kofi Annan</a>, a fost supus unui referendum în ambele administrații cipriote. 65% dintre ciprioții turci au votat în favoarea planului, iar 74% dintre ciprioții greci au votat împotrivă, susținând că acesta favoriza în mod disproporționat ciprioții turci și oferea Turciei o influență nejustificată asupra națiunii. În total, 66,7% dintre votanți au respins Planul Annan.<a href="#cite_note-100">[97]</a><a href="#cite_note-101">[98]</a><a href="#cite_note-102">[99]</a> La 1 mai 2004, Cipru a aderat la <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a>, împreună cu alte nouă țări. Cipru a fost acceptat în <a href="/wiki/UE" class="mw-redirect" title="UE">UE</a> ca întreg, deși legislația UE este suspendată în <a href="/wiki/Ciprul_de_Nord" class="mw-redirect" title="Ciprul de Nord">Ciprul de Nord</a> până la soluționarea definitivă a problemei cipriote.<a href="#cite_note-103">[100]</a><a href="#cite_note-104">[101]</a> Au fost făcute eforturi pentru a spori libertatea de mișcare între cele două părți. În aprilie 2003, Ciprul de Nord a relaxat unilateral restricțiile de la punctele de control, permițând ciprioților să traverseze între cele două părți pentru prima dată în 30 de ani. În martie 2008, un zid care a stat timp de decenii la granița dintre Republica Cipru și zona tampon a ONU a fost demolat. Zidul traversa strada Ledra, în inima orașului Nicosia, și era văzut ca un simbol puternic al divizării insulei timp de 32 de ani. La 3 aprilie 2008, strada Ledra a fost redeschisă în prezența oficialilor ciprioți greci și turci. Cele două părți au relansat discuțiile pentru reunificare în 2015, dar acestea au eșuat în 2017.<a href="#cite_note-105">[102]</a> Uniunea Europeană a avertizat în februarie 2019 că Cipru vindea pașapoarte UE oligarhilor ruși, permițând astfel infiltrarea sindicatelor crimei organizate în UE. În 2020, documente scurse au dezvăluit o gamă mai largă de oficiali, foști și actuali, din <a href="/wiki/Afganistan" title="Afganistan">Afganistan</a>, <a href="/wiki/China" title="China">China</a>, <a href="/wiki/Dubai_(ora%C8%99)" title="Dubai (oraș)">Dubai</a>, <a href="/wiki/Liban" title="Liban">Liban</a>, <a href="/wiki/Federa%C8%9Bia_Rus%C4%83" class="mw-redirect" title="Federația Rusă">Federația Rusă</a>, <a href="/wiki/Arabia_Saudit%C4%83" title="Arabia Saudită">Arabia Saudită</a>, <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a> și <a href="/wiki/Vietnam" title="Vietnam">Vietnam</a>, care au cumpărat cetățenia cipriotă înainte de schimbarea legii în iulie 2019. Din 2020, Cipru și Turcia au fost implicate într-o dispută privind extinderea zonelor lor economice exclusive, aparent declanșată de explorarea petrolului și gazelor în zonă.<a href="#cite_note-106">[103]</a><a href="#cite_note-107">[104]</a> În noiembrie 2023, scurgerea de date „Cyprus Confidential” publicată de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație a arătat că rețeaua financiară a țării întreținea legături strânse cu oligarhi ruși și înalți oficiali ai <a href="/wiki/Kremlinul_din_Moscova" title="Kremlinul din Moscova">Kremlinului</a>, susținând regimul lui <a href="/wiki/Vladimir_Putin" title="Vladimir Putin">Vladimir Putin</a>. În iulie 2024, la cea de-a 50-a aniversare a invaziei turcești din Ciprul de Nord, președintele turc <a href="/wiki/Erdo%C4%9Fan" class="mw-redirect" title="Erdoğan">Erdoğan</a> a respins un plan pentru un guvern federal susținut de Națiunile Unite și a sprijinit ideea existenței a două state separate în Cipru. Ciprioții greci au respins imediat propunerea celor două state a lui Erdoğan, numind-o „inacceptabilă”.<a href="#cite_note-108">[105]</a><a href="#cite_note-109">[106]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Geografie">Geografie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Geografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Geografie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cyprus_sentinel2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Cyprus_sentinel2.jpg/220px-Cyprus_sentinel2.jpg" decoding="async" width="220" height="135" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Cyprus_sentinel2.jpg/330px-Cyprus_sentinel2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Cyprus_sentinel2.jpg/440px-Cyprus_sentinel2.jpg 2x" data-file-width="18202" data-file-height="11181" /></a><figcaption>O imagine Sentinel-2 a Ciprului făcută în 2022</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Sea_caves_Cape_Greco_9.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/05/Sea_caves_Cape_Greco_9.jpg/220px-Sea_caves_Cape_Greco_9.jpg" decoding="async" width="220" height="145" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/05/Sea_caves_Cape_Greco_9.jpg/330px-Sea_caves_Cape_Greco_9.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/05/Sea_caves_Cape_Greco_9.jpg/440px-Sea_caves_Cape_Greco_9.jpg 2x" data-file-width="5000" data-file-height="3305" /></a><figcaption>Peșteri marine de la Capul Greco</figcaption></figure><div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Geografia_Ciprului" title="Geografia Ciprului">Geografia Ciprului</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" />Cipru este a treia cea mai mare insulă din <a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Marea Mediterană</a>, după insulele italiene <a href="/wiki/Sicilia" title="Sicilia">Sicilia</a> și <a href="/wiki/Sardinia" title="Sardinia">Sardinia</a>, atât ca suprafață, cât și ca populație. Este, de asemenea, a 80-a cea mai mare insulă din lume după suprafață și a 51-a după populație. Măsoară 240 de kilometri de la un capăt la altul și 100 de kilometri în cel mai lat punct, cu Turcia la 75 de kilometri spre nord. Se află între latitudinile 34° și 36° N și longitudinile 32° și 35° E. Alte teritorii vecine includ <a href="/wiki/Siria" title="Siria">Siria</a>și Libanul la est și sud-est (la 105 și 108 kilometri, respectiv), Israel la 200 de kilometri spre sud-est, <a href="/wiki/F%C3%A2%C8%99ia_Gaza" title="Fâșia Gaza">Fâșia Gaza</a> la 427 de kilometri spre sud-est, Egipt la 380 de kilometri spre sud și Grecia la nord-vest: 280 de kilometri până la mica <a href="/w/index.php?title=Insul%C4%83_Kastellorizo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insulă Kastellorizo — pagină inexistentă">Insulă Kastellorizo</a> (Megisti) din <a href="/wiki/Dodecanez" title="Dodecanez">Dodecanez</a>, 400 de kilometri până la <a href="/wiki/Rhodos" class="mw-redirect" title="Rhodos">Rhodos</a> și 800 de kilometri până la Grecia continentală. Cipru se află la răscrucea a trei continente, fiind plasat în <a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europa</a>, iar alternativ în <a href="/wiki/Asia_de_Vest" title="Asia de Vest">Asia de Vest</a> și <a href="/wiki/Orientul_Mijlociu" title="Orientul Mijlociu">Orientul Mijlociu</a>.<a href="#cite_note-110">[107]</a> Relieful fizic al insulei este dominat de două lanțuri muntoase, <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Troodos" class="mw-redirect" title="Munții Troodos">Munții Troodos</a> și lanțul mai mic <a href="/wiki/Kyrenia" title="Kyrenia">Kyrenia</a>, și de câmpia centrală pe care o înconjoară, Mesaoria. <a href="/w/index.php?title=C%C3%A2mpia_Mesaoria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Câmpia Mesaoria — pagină inexistentă">Câmpia Mesaoria</a> este drenată de <a href="/w/index.php?title=R%C3%A2ul_Pedieos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Râul Pedieos — pagină inexistentă">Râul Pedieos</a>, cel mai lung de pe insulă. Munții Troodos acoperă cea mai mare parte a porțiunilor sudice și vestice ale insulei și reprezintă aproximativ jumătate din suprafața acesteia. Cel mai înalt punct din Cipru este <a href="/wiki/Muntele_Olimp" title="Muntele Olimp">Muntele Olimp</a>, cu o altitudine de 1.952 m, situat în centrul lanțului Troodos. Lanțul îngust Kyrenia, care se întinde de-a lungul coastei nordice, ocupă o suprafață considerabil mai mică, iar altitudinile sunt mai reduse, atingând un maxim de 1.024 m. Insula se află pe <a href="/w/index.php?title=Placa_Anatolian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Placa Anatoliană — pagină inexistentă">Placa Anatoliană</a>.<a href="#cite_note-111">[108]</a><a href="#cite_note-112">[109]</a><a href="#cite_note-113">[110]</a> Cipru conține ecoregiunea pădurilor mediteraneene cipriote. În 2018, a avut un scor mediu de 7,06/10 în Indexul de Integritate al Peisajului Forestier, ocupând locul 59 la nivel global din 172 de țări. Geopolitic, insula este subdivizată în patru segmente principale. Republica Cipru ocupă două treimi din sudul insulei (59,74%). Republica Turcă a Ciprului de Nord ocupă o treime din nord (34,85%), iar Linia Verde, controlată de Națiunile Unite, oferă o zonă tampon care separă cele două și acoperă 2,67% din insulă. În final, există două baze sub suveranitate britanică pe insulă: Akrotiri și Dhekelia, care acoperă restul de 2,74%.<a href="#cite_note-114">[111]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Climat">Climat</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Climat" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Climat">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Former_UN_tower,_North_Nicosia,_Cyprus.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ce/Former_UN_tower%2C_North_Nicosia%2C_Cyprus.jpg/220px-Former_UN_tower%2C_North_Nicosia%2C_Cyprus.jpg" decoding="async" width="220" height="383" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ce/Former_UN_tower%2C_North_Nicosia%2C_Cyprus.jpg/330px-Former_UN_tower%2C_North_Nicosia%2C_Cyprus.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ce/Former_UN_tower%2C_North_Nicosia%2C_Cyprus.jpg/440px-Former_UN_tower%2C_North_Nicosia%2C_Cyprus.jpg 2x" data-file-width="2870" data-file-height="4990" /></a><figcaption>Turnul ONU în zona tampon</figcaption></figure><div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Clima_Ciprului" title="Clima Ciprului">Clima Ciprului</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" />Cipru are un climat subtropical – de tip mediteranean și semi-arid (în partea nord-estică a insulei) – conform clasificărilor climatice Köppen Csa și BSh, cu ierni foarte blânde (pe coastă) și veri calde până la fierbinți. Zăpada este posibilă doar în Munții Troodos, în partea centrală a insulei. Ploile apar în principal iarna, în timp ce vara este în general uscată.<a href="#cite_note-115">[112]</a> Cipru are unul dintre cele mai calde climate din partea mediteraneană a Uniunii Europene. Temperatura medie anuală pe coastă este de aproximativ 24 °C ziua și 14 °C noaptea. În general, verile durează aproximativ opt luni, începând din aprilie, cu temperaturi medii de 21–23 °C ziua și 11–13 °C noaptea, și se termină în noiembrie, cu temperaturi medii de 22–23 °C ziua și 12–14 °C noaptea, deși în celelalte patru luni temperaturile depășesc uneori 20 °C.<a href="#cite_note-116">[113]</a> Numărul de ore de soare pe coastă este de aproximativ 3.200 pe an, variind de la o medie de 5–6 ore pe zi în decembrie la o medie de 12–13 ore în iulie. Acesta este aproximativ dublu față de orașele din jumătatea nordică a Europei; pentru comparație, Londra primește aproximativ 1.540 de ore pe an. În decembrie, Londra primește aproximativ 50 de ore de soare, în timp ce locațiile de coastă din Cipru aproximativ 180 de ore (aproape cât în luna mai la <a href="/wiki/Londra" title="Londra">Londra</a>).<a href="#cite_note-117">[114]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Resursă_de_apă">Resursă de apă</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Resursă de apă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Resursă de apă">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Chionistra_winter_1.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Chionistra_winter_1.JPG/220px-Chionistra_winter_1.JPG" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Chionistra_winter_1.JPG/330px-Chionistra_winter_1.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Chionistra_winter_1.JPG/440px-Chionistra_winter_1.JPG 2x" data-file-width="2560" data-file-height="1920" /></a><figcaption>Munții Troodos se confruntă cu ninsori abundente iarna</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kouris_Dam_-_overflow_day_8_April_2012.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2a/Kouris_Dam_-_overflow_day_8_April_2012.jpg/220px-Kouris_Dam_-_overflow_day_8_April_2012.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2a/Kouris_Dam_-_overflow_day_8_April_2012.jpg/330px-Kouris_Dam_-_overflow_day_8_April_2012.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2a/Kouris_Dam_-_overflow_day_8_April_2012.jpg/440px-Kouris_Dam_-_overflow_day_8_April_2012.jpg 2x" data-file-width="3648" data-file-height="2736" /></a><figcaption>Barajul Kouris se revarsă în aprilie 2012</figcaption></figure> Cipru se confruntă cu o penurie cronică de apă. Țara se bazează în mare măsură pe precipitații pentru a furniza apă menajeră, dar în ultimii 30 de ani cantitatea medie anuală de precipitații a scăzut. Între 2001 și 2004, precipitațiile anuale excepțional de abundente au crescut rezervele de apă, oferta depășind cererea, ceea ce a permis ca stocarea totală în rezervoarele insulei să ajungă la un nivel record la începutul anului 2005. Cu toate acestea, de atunci cererea a crescut anual – ca rezultat al creșterii populației locale, al străinilor care se mută în Cipru și al numărului de turiști – în timp ce oferta a scăzut din cauza secetelor mai frecvente (valurile de căldură din <a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europa</a> din 2006, 2018, 2019 și 2022). Barajele rămân principala sursă de apă atât pentru uz domestic, cât și pentru agricultură; Cipru are un total de 108 baraje și rezervoare, cu o capacitate totală de stocare a apei de aproximativ 330.000.000 m³. Uzinele de desalinizare a apei sunt construite treptat pentru a face față secetelor prelungite din ultimii ani. Guvernul a investit masiv în crearea de uzine de desalinizare a apei, care au furnizat aproape 50% din apa menajeră din 2001. De asemenea, au fost făcute eforturi pentru a spori conștientizarea publicului cu privire la situație și pentru a încuraja utilizatorii de apă menajeră să își asume mai mult responsabilitatea pentru conservarea acestei resurse din ce în ce mai rare.<a href="#cite_note-118">[115]</a> Turcia a construit un conductă de apă sub Marea Mediterană, de la <a href="/wiki/Anamur" title="Anamur">Anamur</a>, de pe coasta sa de sud, până la coasta nordică a Ciprului, pentru a furniza Ciprului de Nord apă potabilă și pentru irigații.<a href="#cite_note-119">[116]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Floră_și_faună">Floră și faună</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Floră și faună" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Floră și faună">modificare sursă</a>]</div> Cipru găzduiește o serie de specii endemice, inclusiv șoarecele cipriot, <a href="/w/index.php?title=Stejarul_auriu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stejarul auriu — pagină inexistentă">stejarul auriu</a> și cedrul de Cipru. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Guvern_și_Politică">Guvern și Politică</h2>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Guvern și Politică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Guvern și Politică">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Christodoulides2019a.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Christodoulides2019a.jpg/220px-Christodoulides2019a.jpg" decoding="async" width="220" height="292" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Christodoulides2019a.jpg/330px-Christodoulides2019a.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Christodoulides2019a.jpg/440px-Christodoulides2019a.jpg 2x" data-file-width="990" data-file-height="1315" /></a><figcaption>Nikos Christodoulides, președintele Ciprului din februarie 2023</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Parlanet_cyprus.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Parlanet_cyprus.jpg/220px-Parlanet_cyprus.jpg" decoding="async" width="220" height="124" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Parlanet_cyprus.jpg/330px-Parlanet_cyprus.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Parlanet_cyprus.jpg/440px-Parlanet_cyprus.jpg 2x" data-file-width="768" data-file-height="432" /></a><figcaption>Palatul Prezidențial, Nicosia</figcaption></figure><div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Politica_Ciprului" title="Politica Ciprului">Politica Ciprului</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" />Cipru este o republică prezidențială. Șeful statului și al guvernului este ales prin vot universal pentru un mandat de cinci ani. Puterea executivă este exercitată de guvern, puterea legislativă este deținută de Camera Reprezentanților, iar sistemul judiciar este independent atât de executiv, cât și de legislativ. <a href="/w/index.php?title=Constitu%C8%9Bia_din_1960a&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constituția din 1960a — pagină inexistentă">Constituția din 1960</a> a prevăzut un sistem de guvernare prezidențial cu ramuri executive, legislative și judiciare independente, precum și un sistem complex de verificări și echilibre, inclusiv un raport de partajare a puterii ponderat, conceput pentru a proteja interesele ciprioților turci. Executivul era condus de un președinte cipriot grec și un vicepreședinte cipriot turc, aleși de comunitățile lor respective pentru mandate de cinci ani, fiecare având drept de veto asupra anumitor tipuri de legislație și decizii executive. Puterea legislativă era exercitată de Camera Reprezentanților, care erau, de asemenea, aleși pe baza unor liste separate de alegători. Din 1965, după ciocnirile dintre cele două comunități, locurile ciprioților turci în Cameră au rămas vacante. În 1974, Cipru a fost divizat de facto când armata turcă a ocupat o treime din nordul insulei. Ciprioții turci au declarat ulterior independența în 1983, sub numele de <a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Republica Turcă a Ciprului de Nord</a> (TRNC), dar au fost recunoscuți doar de Turcia. În 1985, TRNC a adoptat o constituție și a organizat primele alegeri. <a href="/wiki/Na%C8%9Biunile_Unite" class="mw-redirect" title="Națiunile Unite">Națiunile Unite</a> recunosc suveranitatea Republicii Cipru asupra întregii insule. Începând cu 2007, Camera Reprezentanților avea 56 de membri aleși pentru un mandat de cinci ani prin reprezentare proporțională și trei membri observatori care reprezentau minoritățile <a href="/wiki/Armean%C4%83" class="mw-redirect" title="Armeană">armeană</a>, <a href="/wiki/Latin%C4%83" class="mw-redirect" title="Latină">latină</a>și <a href="/w/index.php?title=Maronit%C4%83a&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maronităa — pagină inexistentă">maronită</a>. Douăzeci și patru de locuri erau alocate comunității turce, dar au rămas vacante din 1964. Mediul politic era dominat de partidul comunist <a href="/w/index.php?title=AKELss&action=edit&redlink=1" class="new" title="AKELss — pagină inexistentă">AKEL</a>, de partidul liberal-conservator Adunarea Democrată, de partidul centrist Partidul Democrat și de EDEK, partidul social-democrat. În 2008, <a href="/wiki/Dimitris_Christofias" class="mw-redirect" title="Dimitris Christofias">Dimitris Christofias</a> a devenit primul șef de stat comunist al țării. Din cauza implicării sale în criza financiară din Cipru din 2012-2013, Christofias nu a candidat pentru realegere în 2013. Alegerile prezidențiale din 2013 l-au avut câștigător pe candidatul Adunării Democrate, <a href="/wiki/Nicos_Anastasiades" class="mw-redirect" title="Nicos Anastasiades">Nicos Anastasiades</a>, care a obținut 57,48% din voturi. Ca urmare, Anastasiades a fost învestit la 28 februarie 2013. Anastasiades a fost reales cu 56% din voturi în alegerile prezidențiale din 2018. La 28 februarie 2023, Nikos Christodoulides, câștigătorul turului de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2023, a fost învestit ca al optulea președinte al Republicii Cipru.<a href="#cite_note-120">[117]</a><a href="#cite_note-121">[118]</a><a href="#cite_note-122">[119]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Divizii_administrative">Divizii administrative</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Divizii administrative" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Divizii administrative">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Districtele_Ciprului" title="Districtele Ciprului">Districtele Ciprului</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cyprus_districts_not_named.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Cyprus_districts_not_named.svg/313px-Cyprus_districts_not_named.svg.png" decoding="async" width="313" height="190" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Cyprus_districts_not_named.svg/470px-Cyprus_districts_not_named.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Cyprus_districts_not_named.svg/626px-Cyprus_districts_not_named.svg.png 2x" data-file-width="1060" data-file-height="645" /></a>Republica Cipru este împărțită în șase districte: Nicosia, Famagusta, Kyrenia, Larnaca, Limassol și Paphos.<a href="#cite_note-123">[120]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Exclave_și_enclave">Exclave și enclave</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Exclave și enclave" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Exclave și enclave">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Dhekelia_Power_Station.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/52/Dhekelia_Power_Station.jpg/250px-Dhekelia_Power_Station.jpg" decoding="async" width="220" height="128" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/52/Dhekelia_Power_Station.jpg/330px-Dhekelia_Power_Station.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/52/Dhekelia_Power_Station.jpg/500px-Dhekelia_Power_Station.jpg 2x" data-file-width="4101" data-file-height="2394" /></a><figcaption>Centrala electrică Dhekelia</figcaption></figure> Cipru are patru exclave, toate situate pe teritoriul care aparține Zonei de Bază Suverană Britanică <a href="/w/index.php?title=Dhekelia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dhekelia — pagină inexistentă">Dhekelia</a>. Primele două sunt satele <a href="/wiki/Ormideia" title="Ormideia">Ormideia</a> și <a href="/w/index.php?title=Xylotymvou&action=edit&redlink=1" class="new" title="Xylotymvou — pagină inexistentă">Xylotymvou</a>. A treia este Stația de Energie Dhekelia, care este împărțită de un drum britanic în două părți. Partea de nord este așezarea de refugiați EAC. Partea de sud, deși situată lângă mare, este de asemenea o exclavă, deoarece nu are ape teritoriale proprii, acestea fiind ape britanice. Zona tampon a <a href="/wiki/ONU" class="mw-redirect" title="ONU">ONU</a>se întinde până la Dhekelia și continuă din partea sa estică, lângă Ayios Nikolaos, fiind conectată de restul zonei Dhekelia printr-un coridor îngust de pământ. În acest sens, zona tampon transformă zona <a href="/w/index.php?title=Paralimnias&action=edit&redlink=1" class="new" title="Paralimnias — pagină inexistentă">Paralimni</a> din colțul sud-estic al insulei într-o exclavă de facto, deși nu de jure.<a href="#cite_note-124">[121]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Relații_internaționale">Relații internaționale</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Relații internaționale" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Relații internaționale">modificare sursă</a>]</div> Republica Cipru este membră a următoarelor grupuri internaționale: <a href="/w/index.php?title=Australia_Group&action=edit&redlink=1" class="new" title="Australia Group — pagină inexistentă">Australia Group</a>, <a href="/w/index.php?title=CNNNS&action=edit&redlink=1" class="new" title="CNNNS — pagină inexistentă">CN</a>, <a href="/wiki/CE" class="mw-redirect" title="CE">CE</a>, <a href="/w/index.php?title=CFSPS&action=edit&redlink=1" class="new" title="CFSPS — pagină inexistentă">CFSP</a>, <a href="/wiki/BERD" class="mw-redirect" title="BERD">BERD</a>, <a href="/wiki/BEI" class="mw-redirect" title="BEI">BEI</a>, <a href="/wiki/UE" class="mw-redirect" title="UE">UE</a>, <a href="/wiki/FAO" class="mw-redirect" title="FAO">FAO</a>, <a href="/wiki/AIEA" class="mw-redirect" title="AIEA">AIEA</a>, <a href="/wiki/BIRD" class="mw-redirect" title="BIRD">BIRD</a>, <a href="/w/index.php?title=OACISS&action=edit&redlink=1" class="new" title="OACISS — pagină inexistentă">OACI</a>, <a href="/w/index.php?title=ICCSSS&action=edit&redlink=1" class="new" title="ICCSSS — pagină inexistentă">IC</a>, <a href="/w/index.php?title=ICCtSS&action=edit&redlink=1" class="new" title="ICCtSS — pagină inexistentă">ICCt</a>, <a href="/wiki/CSI" class="mw-redirect" title="CSI">CSI</a>, <a href="/w/index.php?title=IDASSS&action=edit&redlink=1" class="new" title="IDASSS — pagină inexistentă">IDA</a>, <a href="/w/index.php?title=IFADss&action=edit&redlink=1" class="new" title="IFADss — pagină inexistentă">IFAD</a>, <a href="/w/index.php?title=IFCss&action=edit&redlink=1" class="new" title="IFCss — pagină inexistentă">IFC</a>, <a href="/wiki/OHI" class="mw-redirect" title="OHI">OHI</a>, <a href="/w/index.php?title=OIMMS&action=edit&redlink=1" class="new" title="OIMMS — pagină inexistentă">OIM</a>, <a href="/wiki/FMI" class="mw-redirect" title="FMI">FMI</a>, <a href="/w/index.php?title=OMIssAA&action=edit&redlink=1" class="new" title="OMIssAA — pagină inexistentă">OMI</a>, <a href="/wiki/Interpol" title="Interpol">Interpol</a>, <a href="/wiki/CIO" class="mw-redirect" title="CIO">CIO</a>, <a href="/w/index.php?title=UIPsfas&action=edit&redlink=1" class="new" title="UIPsfas — pagină inexistentă">UIP</a>, <a href="/w/index.php?title=UITSFDA&action=edit&redlink=1" class="new" title="UITSFDA — pagină inexistentă">UIT</a>, <a href="/w/index.php?title=MIGASSSD&action=edit&redlink=1" class="new" title="MIGASSSD — pagină inexistentă">MIGA</a>, <a href="/w/index.php?title=NAMsdaad&action=edit&redlink=1" class="new" title="NAMsdaad — pagină inexistentă">NAM</a>, <a href="/w/index.php?title=NSGASDASD&action=edit&redlink=1" class="new" title="NSGASDASD — pagină inexistentă">NSG</a>, <a href="/w/index.php?title=OIACRRTERG&action=edit&redlink=1" class="new" title="OIACRRTERG — pagină inexistentă">OIAC</a>, <a href="/wiki/OSCE" class="mw-redirect" title="OSCE">OSCE</a>, <a href="/w/index.php?title=CPADSDS&action=edit&redlink=1" class="new" title="CPADSDS — pagină inexistentă">CPA</a>, <a href="/wiki/ONU" class="mw-redirect" title="ONU">ONU</a>, <a href="/w/index.php?title=UNCTAD&action=edit&redlink=1" class="new" title="UNCTAD — pagină inexistentă">UNCTAD</a>, <a href="/wiki/UNESCO" class="mw-redirect" title="UNESCO">UNESCO</a>, <a href="/wiki/UNHCR" class="mw-redirect" title="UNHCR">UNHCR</a>, <a href="/w/index.php?title=ONUDIS&action=edit&redlink=1" class="new" title="ONUDIS — pagină inexistentă">ONUDI</a>, <a href="/w/index.php?title=UPUSAD&action=edit&redlink=1" class="new" title="UPUSAD — pagină inexistentă">UPU</a>, <a href="/w/index.php?title=WCLSAD&action=edit&redlink=1" class="new" title="WCLSAD — pagină inexistentă">WCL</a>, <a href="/w/index.php?title=OMAPAA&action=edit&redlink=1" class="new" title="OMAPAA — pagină inexistentă">OMA</a>, <a href="/w/index.php?title=WFTU&action=edit&redlink=1" class="new" title="WFTU — pagină inexistentă">WFTU</a>, <a href="/wiki/OMS" class="mw-redirect" title="OMS">OMS</a>, <a href="/w/index.php?title=OMPISD&action=edit&redlink=1" class="new" title="OMPISD — pagină inexistentă">OMPI</a>, <a href="/wiki/OMM" class="mw-redirect" title="OMM">OMM</a>, <a href="/w/index.php?title=OMTsad&action=edit&redlink=1" class="new" title="OMTsad — pagină inexistentă">OMT</a>, <a href="/wiki/OMC" class="mw-redirect" title="OMC">OMC</a>. Cipru este a 88-a cea mai pașnică țară din lume, conform Indicelui Global al Păcii din 2024.<a href="#cite_note-125">[122]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Armată">Armată</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Armată" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Armată">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Dmitry_Medvedev_in_Cyprus_7_October_2010-2.jpeg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Dmitry_Medvedev_in_Cyprus_7_October_2010-2.jpeg/220px-Dmitry_Medvedev_in_Cyprus_7_October_2010-2.jpeg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Dmitry_Medvedev_in_Cyprus_7_October_2010-2.jpeg/330px-Dmitry_Medvedev_in_Cyprus_7_October_2010-2.jpeg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Dmitry_Medvedev_in_Cyprus_7_October_2010-2.jpeg/440px-Dmitry_Medvedev_in_Cyprus_7_October_2010-2.jpeg 2x" data-file-width="650" data-file-height="434" /></a><figcaption>Ceremonia de întâmpinare a fostului președinte rus Dmitri Medvedev de către soldații Gărzii Naționale Cipriote</figcaption></figure> Garda Națională Cipriotă este principala instituție militară a Republicii Cipru. Este o forță combinată, cu elemente terestre, aeriene și navale. Istoric, toți cetățenii de sex masculin erau obligați să petreacă 24 de luni în serviciul Gărzii Naționale după împlinirea vârstei de 17 ani, însă în 2016 această perioadă de serviciu obligatoriu a fost redusă la 14 luni. Anual, aproximativ 10.000 de persoane sunt instruite în centrele de recrutare. În funcție de specialitatea atribuită, recruții conscripți sunt apoi transferați în centre de instruire specializate sau în unități operaționale. Deși până în 2016 forțele armate erau bazate în principal pe conscripție, de atunci a fost adoptată o instituție mare de militari profesioniști (ΣΥΟΠ), care, combinată cu reducerea serviciului de conscripție, produce un raport aproximativ de 3:1 între conscripți și militarii profesioniști. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Justiție_și_drepturile_omului">Justiție și drepturile omului</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Justiție și drepturile omului" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Justiție și drepturile omului">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Supreme_Court_of_Justice_old_square_Nicosia_Republic_of_Cyprus_Cyprus_2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/27/Supreme_Court_of_Justice_old_square_Nicosia_Republic_of_Cyprus_Cyprus_2.jpg/220px-Supreme_Court_of_Justice_old_square_Nicosia_Republic_of_Cyprus_Cyprus_2.jpg" decoding="async" width="220" height="159" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/27/Supreme_Court_of_Justice_old_square_Nicosia_Republic_of_Cyprus_Cyprus_2.jpg/330px-Supreme_Court_of_Justice_old_square_Nicosia_Republic_of_Cyprus_Cyprus_2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/27/Supreme_Court_of_Justice_old_square_Nicosia_Republic_of_Cyprus_Cyprus_2.jpg/440px-Supreme_Court_of_Justice_old_square_Nicosia_Republic_of_Cyprus_Cyprus_2.jpg 2x" data-file-width="900" data-file-height="649" /></a><figcaption>Curtea Supremă de Justiție</figcaption></figure> Poliția Ciprului (în greacă: Αστυνομία Κύπρου, în turcă: Kıbrıs Polisi) este singurul serviciu național de poliție al Republicii Cipru și se află sub autoritatea Ministerului Justiției și Ordinii Publice din 1993. În raportul „Freedom in the World 2011,” Freedom House a evaluat Ciprul ca fiind „liber.” În ianuarie 2011, Raportul Oficiului Î<a href="/w/index.php?title=Naltului_Comisar_al_Na%C8%9Biunilor_Unite_pentru_Drepturile_Omului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Naltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului — pagină inexistentă">Naltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului</a> privind problema drepturilor omului în Cipru a menționat că divizarea continuă a Ciprului continuă să afecteze drepturile omului pe întreaga insulă, „inclusiv libertatea de mișcare, drepturile legate de problema persoanelor dispărute, discriminarea, dreptul la viață, libertatea religioasă și drepturile economice, sociale și culturale.” Concentrarea constantă asupra divizării insulei poate masca uneori alte probleme legate de drepturile omului.<a href="#cite_note-126">[123]</a> În 2014, Turcia a fost obligată de <a href="/wiki/Curtea_European%C4%83_a_Drepturilor_Omului" title="Curtea Europeană a Drepturilor Omului">Curtea Europeană a Drepturilor Omului</a> să plătească Ciprului peste 100 de milioane de dolari drept compensație pentru invazie; <a href="/wiki/Ankara" title="Ankara">Ankara</a> a anunțat că va ignora hotărârea. În același an, un grup de refugiați ciprioți și un parlamentar european, ulterior alăturați de guvernul cipriot, au depus o plângere la Curtea Internațională de Justiție, acuzând Turcia de încălcarea Convențiilor de la <a href="/wiki/Geneva" title="Geneva">Geneva</a> prin transferarea directă sau indirectă a populației sale civile în teritoriul ocupat. Alte încălcări ale Convențiilor de la Geneva și de la <a href="/wiki/Haga" title="Haga">Haga</a>—ambele ratificate de Turcia—se ridică la ceea ce arheologul <a href="/w/index.php?title=Sophocles_Hadjisavvas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sophocles Hadjisavvas — pagină inexistentă">Sophocles Hadjisavvas</a> a numit „distrugerea organizată a patrimoniului grecesc și creștin din nord.” Aceste încălcări includ jefuirea comorilor culturale, distrugerea deliberată a bisericilor, neglijarea operelor de artă și schimbarea numelor unor situri istorice importante, fapt condamnat de Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor. Hadjisavvas a susținut că aceste acțiuni sunt motivate de o politică turcă de ștergere a prezenței grecești în Ciprul de Nord, într-un cadru de epurare etnică. Cu toate acestea, unii autori sunt doar motivați de lăcomie și caută profit. Expertul în dreptul artei, <a href="/w/index.php?title=Alessandro_Chechi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alessandro Chechi — pagină inexistentă">Alessandro Chechi</a>, a clasificat legătura dintre distrugerea patrimoniului cultural și epurarea etnică drept „punctul de vedere al ciprioților greci,” pe care îl raportează ca fiind respins de două rapoarte PACE. Chechi afirmă responsabilitatea comună a ciprioților greci și turci pentru distrugerea patrimoniului cultural din Cipru, notând distrugerea patrimoniului cipriot turc în mâinile extremiștilor ciprioți greci.<a href="#cite_note-127">[124]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Economie">Economie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Economie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Economie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cyprus_central_bank_Nicosia_Republic_of_Cyprus.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/32/Cyprus_central_bank_Nicosia_Republic_of_Cyprus.jpg/220px-Cyprus_central_bank_Nicosia_Republic_of_Cyprus.jpg" decoding="async" width="220" height="107" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/32/Cyprus_central_bank_Nicosia_Republic_of_Cyprus.jpg/330px-Cyprus_central_bank_Nicosia_Republic_of_Cyprus.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/32/Cyprus_central_bank_Nicosia_Republic_of_Cyprus.jpg/440px-Cyprus_central_bank_Nicosia_Republic_of_Cyprus.jpg 2x" data-file-width="3035" data-file-height="1477" /></a><figcaption>Banca centrală Cipru</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:BlueEurozone.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/BlueEurozone.svg/220px-BlueEurozone.svg.png" decoding="async" width="220" height="220" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/BlueEurozone.svg/330px-BlueEurozone.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/BlueEurozone.svg/440px-BlueEurozone.svg.png 2x" data-file-width="1300" data-file-height="1300" /></a><figcaption>Cipru face parte dintr-o uniune monetară, din zona euro (albastru închis) și din piața unică a UE</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Limassol_New_General_Hospital_03.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Limassol_New_General_Hospital_03.JPG/250px-Limassol_New_General_Hospital_03.JPG" decoding="async" width="220" height="113" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Limassol_New_General_Hospital_03.JPG/330px-Limassol_New_General_Hospital_03.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Limassol_New_General_Hospital_03.JPG/500px-Limassol_New_General_Hospital_03.JPG 2x" data-file-width="4320" data-file-height="2225" /></a><figcaption>Spitalul General Limassol</figcaption></figure><div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Economia_Ciprului" title="Economia Ciprului">Economia Ciprului</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" />La începutul secolului XXI, Cipru se mândrea cu o economie prosperă bazată pe servicii, ceea ce a făcut din ea cea mai bogată dintre cele zece țări care s-au alăturat Uniunii Europene în 2004. Cu toate acestea, economia cipriotă a fost ulterior afectată de criza financiară globală și de criza din zona euro. În iunie 2012, guvernul cipriot a anunțat că va avea nevoie de 1,8 miliarde de euro în ajutor extern pentru a sprijini Banca Populară din Cipru, urmat de retrogradarea ratingului de credit al Ciprului la statutul de „junk” de către Fitch. Fitch a declarat că Ciprul ar avea nevoie de încă 4 miliarde de euro pentru a sprijini băncile sale, iar retrogradarea s-a datorat în principal expunerii celor mai mari trei bănci din Cipru - <a href="/wiki/Bank_of_Cyprus" title="Bank of Cyprus">Bank of Cyprus</a>, <a href="/w/index.php?title=Cyprus_Popular_Bank&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cyprus Popular Bank — pagină inexistentă">Cyprus Popular Bank</a> și <a href="/w/index.php?title=Hellenic_Bank&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hellenic Bank — pagină inexistentă">Hellenic Bank</a> - la criza financiară din Grecia.<a href="#cite_note-128">[125]</a><a href="#cite_note-129">[126]</a><a href="#cite_note-130">[127]</a><a href="#cite_note-131">[128]</a> Criza financiară cipriotă din 2012-2013 a dus la un acord cu Eurogrupul în martie 2013 pentru a împărți Banca Populară din Cipru într-o „bancă rea”, care urma să fie lichidată treptat, și o „bancă bună”, care urma să fie absorbită de Bank of Cyprus. În schimbul unui ajutor financiar de 10 miliarde de euro din partea Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene și <a href="/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bional" title="Fondul Monetar Internațional">Fondului Monetar Internațional</a>, adesea denumite „troica”, guvernul cipriot a fost obligat să impună o reducere semnificativă a depozitelor neasigurate, o mare parte din acestea fiind deținute de ruși bogați care foloseau Cipru ca paradis fiscal. Depozitele asigurate de până la 100.000 de euro nu au fost afectate.<a href="#cite_note-132">[129]</a><a href="#cite_note-133">[130]</a> Cipru a reușit o recuperare economică impresionantă în anii 2010, iar conform estimărilor Fondului Monetar Internațional din 2023, <a href="/wiki/PIB" class="mw-redirect" title="PIB">PIB</a>-ul pe cap de locuitor al Ciprului, de 54.611 dolari, este cel mai mare din Europa de Sud, deși ușor sub media Uniunii Europene. Turismul, serviciile financiare și transportul maritim reprezintă părți semnificative ale economiei, iar Cipru a fost căutat ca bază pentru mai multe afaceri offshore datorită ratelor scăzute de impozitare și ușurinței în a face afaceri. O creștere robustă a fost realizată în anii 1980 și 1990, datorită accentului pus de guvernele cipriote pe îndeplinirea criteriilor de admitere în Uniunea Europeană. Guvernul cipriot a adoptat euro ca monedă națională la 1 ianuarie 2008, înlocuind <a href="/wiki/Lir%C4%83_cipriot%C4%83" title="Liră cipriotă">Liră cipriotă</a>.<a href="#cite_note-134">[131]</a><a href="#cite_note-135">[132]</a> Cipru este ultimul membru al UE complet izolat de interconexiunile energetice și se așteaptă ca acesta să fie conectat la rețeaua europeană prin intermediul <a href="/w/index.php?title=EuroAsia_Interconnector&action=edit&redlink=1" class="new" title="EuroAsia Interconnector — pagină inexistentă">EuroAsia Interconnector</a>, un cablu submarin de curent continuu de înaltă tensiune de 2000 MW. EuroAsia Interconnector va conecta rețelele electrice din Grecia, Cipru și Israel. Este un Proiect de Interes Comun de vârf al Uniunii Europene și, de asemenea, un Proiect Prioritar de Autostradă Electrică.<a href="#cite_note-136">[133]</a><a href="#cite_note-137">[134]</a> În ultimii ani, au fost descoperite cantități semnificative de gaze naturale offshore în zona cunoscută sub numele de Afrodita (în blocul de explorare 12) din zona economică exclusivă (ZEE) a Ciprului, la aproximativ 175 de kilometri sud de Limassol. Cu toate acestea, companiile de foraj offshore ale Turciei au accesat resurse de gaze naturale și petrol încă din 2013. Cipru și-a delimitat frontiera maritimă cu Egiptul în 2003, cu Libanul în 2007 și cu Israelul în 2010. În august 2011, firma americană <a href="/w/index.php?title=Noble_Energy&action=edit&redlink=1" class="new" title="Noble Energy — pagină inexistentă">Noble Energy</a> a încheiat un acord de împărțire a producției cu guvernul cipriot privind dezvoltarea comercială a blocului.<a href="#cite_note-138">[135]</a><a href="#cite_note-139">[136]</a> Turcia, care nu recunoaște acordurile de frontieră ale Ciprului cu vecinii săi, a amenințat că își va mobiliza forțele navale dacă Cipru va continua cu planurile de foraj în Blocul 12. Eforturile de foraj ale Ciprului au sprijinul <a href="/wiki/SUA" class="mw-redirect" title="SUA">SUA</a>, <a href="/wiki/UE" class="mw-redirect" title="UE">UE</a> și <a href="/wiki/ONU" class="mw-redirect" title="ONU">ONU</a>, iar la 19 septembrie 2011, forajul în Blocul 12 a început fără a se raporta incidente.<a href="#cite_note-140">[137]</a><a href="#cite_note-141">[138]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Infrastructură">Infrastructură</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Infrastructură" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Infrastructură">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cranes_Limassol_Harbour_20110703.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/15/Cranes_Limassol_Harbour_20110703.jpg/220px-Cranes_Limassol_Harbour_20110703.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/15/Cranes_Limassol_Harbour_20110703.jpg/330px-Cranes_Limassol_Harbour_20110703.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/15/Cranes_Limassol_Harbour_20110703.jpg/440px-Cranes_Limassol_Harbour_20110703.jpg 2x" data-file-width="2560" data-file-height="1920" /></a><figcaption>Portul Limassol, cel mai aglomerat din Cipru</figcaption></figure> Cipru este una dintre cele trei națiuni ale Uniunii Europene în care vehiculele circulă pe partea stângă a drumului, o moștenire a dominației britanice. O serie de autostrăzi se întind de-a lungul coastei, de la <a href="/wiki/Paphos" title="Paphos">Paphos</a> la <a href="/w/index.php?title=Ayia_Napa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ayia Napa — pagină inexistentă">Ayia Napa</a>, cu două autostrăzi care se îndreaptă spre interior, către Nicosia, una din <a href="/wiki/Limassol" title="Limassol">Limassol</a> și una din <a href="/wiki/Larnaca" title="Larnaca">Larnaca</a>.<a href="#cite_note-142">[139]</a> Proprietatea privată de automobile pe cap de locuitor este a 29-a cea mai ridicată din lume. În 2006, existau aproximativ 344.000 de vehicule deținute în mod privat și un total de 517.000 de vehicule înregistrate în Republica Cipru. În 2006, au fost anunțate planuri de îmbunătățire și extindere a serviciilor de autobuz și a altor mijloace de transport public în toată Ciprul, cu sprijinul financiar al Băncii Europene de Dezvoltare. În 2010, a fost implementată noua rețea de autobuze.<a href="#cite_note-143">[140]</a> Cipru are două aeroporturi internaționale în zonele controlate de guvern, cel mai aglomerat fiind în Larnaca, iar celălalt în Paphos. <a href="/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_Ercan" title="Aeroportul Internațional Ercan">Aeroportul Internațional Ercan</a> este singurul activ în zonele necontrolate de guvern, dar toate zborurile internaționale care aterizează acolo trebuie să facă o escală în Turcia.<a href="#cite_note-144">[141]</a> Principalele porturi ale insulei sunt <a href="/wiki/Limassol" title="Limassol">Limassol</a>și <a href="/wiki/Larnaca" title="Larnaca">Larnaca</a>, care deservesc nave de marfă, pasageri și croaziere. <a href="/w/index.php?title=Cytaas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cytaas — pagină inexistentă">Cyta</a>, compania de telecomunicații deținută de stat, gestionează majoritatea conexiunilor de telecomunicații și Internet de pe insulă. Totuși, după dereglementarea sectorului, au apărut câteva companii private de telecomunicații, inclusiv epic, Cablenet, OTEnet Telecom, Omega Telecom și PrimeTel. În zonele din Cipru necontrolate de guvern, două companii diferite administrează rețeaua de telefonie mobilă: Turkcell și KKTC Telsim.<a href="#cite_note-145">[142]</a><a href="#cite_note-146">[143]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Demografie">Demografie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Demografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Demografie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cyprus-demography.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Cyprus-demography.png/220px-Cyprus-demography.png" decoding="async" width="220" height="129" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Cyprus-demography.png/330px-Cyprus-demography.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Cyprus-demography.png/440px-Cyprus-demography.png 2x" data-file-width="724" data-file-height="426" /></a><figcaption>Creșterea populației, 1961–2003 (cifre pentru întreaga insulă, excluzând coloniștii turci care locuiesc în Cipru de Nord)</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cypruspop-2010.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Cypruspop-2010.svg/220px-Cypruspop-2010.svg.png" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Cypruspop-2010.svg/330px-Cypruspop-2010.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Cypruspop-2010.svg/440px-Cypruspop-2010.svg.png 2x" data-file-width="800" data-file-height="600" /></a><figcaption>Populația anului 2010 bazată pe vârstă și sex</figcaption></figure> Conform site-ului oficial al Republicii Cipru, populația din zonele controlate de guvern era de 918.100 la recensământul din 2021, cel mai populat district fiind Nicosia (38%), urmat de Limassol (28%). Zona metropolitană Nicosia, formată din șapte municipalități, este cea mai mare zonă urbană de pe insulă, cu o populație de 255.309.<a href="#cite_note-147">[144]</a> Conform primului recensământ al populației după independență, desfășurat în decembrie 1960 și acoperind întreaga insulă, Cipru avea o populație totală de 573.566 de persoane, dintre care 442.138 (77,1%) erau greci, 104.320 (18,2%) turci și 27.108 (4,7%) alte grupuri etnice. CIA World Factbook a calculat că, în 2001, ciprioții greci reprezentau 77%, ciprioții turci 18%, iar alte grupuri 5% din populația totală a Ciprului.<a href="#cite_note-148">[145]</a><a href="#cite_note-149">[146]</a><a href="#cite_note-150">[147]</a> Din cauza tensiunilor etnice intercomunitare din perioada 1963-1974, un recensământ la nivelul întregii insule a fost considerat imposibil. Cu toate acestea, guvernul cipriot a realizat unul în 1973, fără populația cipriotă turcă. Conform acestui recensământ, populația cipriotă greacă era de 482.000. Un an mai târziu, în 1974, Departamentul de Statistică și Cercetare al guvernului cipriot a estimat populația totală a Ciprului la 641.000; dintre care 506.000 (78,9%) erau greci și 118.000 (18,4%) turci. După ocuparea militară a unei părți a insulei în 1974, guvernul Ciprului a efectuat alte șase recensăminte: în 1976, 1982, 1992, 2001, 2011 și 2021; acestea au exclus populația turcă rezidentă în zonele necontrolate de guvern.<a href="#cite_note-151">[148]</a><a href="#cite_note-152">[149]</a> În plus, Republica Cipru găzduiește 110.200 de rezidenți străini permanenți și un număr estimat între 10.000 și 30.000 de imigranți ilegali fără documente. În 2011, erau 10.520 de persoane de origine rusă care locuiau în Cipru. Conform recensământului din 2006 realizat de Ciprul de Nord, în Ciprul de Nord trăiau 256.644 de persoane (de jure). 178.031 erau cetățeni ai Ciprului de Nord, dintre care 147.405 erau născuți în Cipru (112.534 din nord; 32.538 din sud; 371 nu au indicat din ce regiune a Ciprului provin); 27.333 născuți în Turcia; 2.482 născuți în Regatul Unit și 913 născuți în <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a>. Dintre cei 147.405 cetățeni născuți în Cipru, 120.031 au declarat că ambii părinți s-au născut în Cipru; 16.824 au declarat că ambii părinți s-au născut în Turcia; 10.361 au un părinte născut în Turcia și un părinte născut în Cipru. <table class="wikitable" style="float:right;"> <tbody><tr> <th scope="column">Naționalitate </th> <th scope="column">Populație (2011) </th></tr> <tr> <th scope="row"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/23px-Flag_of_Greece.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/35px-Flag_of_Greece.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/45px-Flag_of_Greece.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /> <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a> </th> <td>29,321 </td></tr> <tr> <th scope="row"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/23px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/35px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/46px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /> <a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Marea Britanie</a> </th> <td>24,046 </td></tr> <tr> <th scope="row"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Romania.svg/23px-Flag_of_Romania.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Romania.svg/35px-Flag_of_Romania.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Romania.svg/45px-Flag_of_Romania.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /> <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">Romania</a> </th> <td>23,706 </td></tr> <tr> <th scope="row"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Flag_of_Bulgaria.svg/23px-Flag_of_Bulgaria.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Flag_of_Bulgaria.svg/35px-Flag_of_Bulgaria.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Flag_of_Bulgaria.svg/46px-Flag_of_Bulgaria.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /> <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> </th> <td>18,536 </td></tr> <tr> <th scope="row"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/99/Flag_of_the_Philippines.svg/23px-Flag_of_the_Philippines.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/99/Flag_of_the_Philippines.svg/35px-Flag_of_the_Philippines.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/99/Flag_of_the_Philippines.svg/46px-Flag_of_the_Philippines.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /> <a href="/wiki/Filipine" title="Filipine">Filipine</a> </th> <td>9,413 </td></tr> <tr> <th scope="row"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/23px-Flag_of_Russia.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/35px-Flag_of_Russia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/45px-Flag_of_Russia.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /> <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a> </th> <td>8,164 </td></tr> <tr> <th scope="row"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/Flag_of_Sri_Lanka.svg/23px-Flag_of_Sri_Lanka.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/Flag_of_Sri_Lanka.svg/35px-Flag_of_Sri_Lanka.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/Flag_of_Sri_Lanka.svg/46px-Flag_of_Sri_Lanka.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /> <a href="/wiki/Sri_Lanka" title="Sri Lanka">Sri Lanka</a> </th> <td>7,269 </td></tr> <tr> <th scope="row"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/21/Flag_of_Vietnam.svg/23px-Flag_of_Vietnam.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/21/Flag_of_Vietnam.svg/35px-Flag_of_Vietnam.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/21/Flag_of_Vietnam.svg/45px-Flag_of_Vietnam.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /> <a href="/wiki/Vietnam" title="Vietnam">Vietnam</a> </th> <td>7,028 </td></tr> <tr> <th scope="row"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e1/Flag_of_the_United_Arab_Republic_%281958%E2%80%931971%29%2C_Flag_of_Syria_%281980%E2%80%932024%29.svg/23px-Flag_of_the_United_Arab_Republic_%281958%E2%80%931971%29%2C_Flag_of_Syria_%281980%E2%80%932024%29.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e1/Flag_of_the_United_Arab_Republic_%281958%E2%80%931971%29%2C_Flag_of_Syria_%281980%E2%80%932024%29.svg/35px-Flag_of_the_United_Arab_Republic_%281958%E2%80%931971%29%2C_Flag_of_Syria_%281980%E2%80%932024%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e1/Flag_of_the_United_Arab_Republic_%281958%E2%80%931971%29%2C_Flag_of_Syria_%281980%E2%80%932024%29.svg/45px-Flag_of_the_United_Arab_Republic_%281958%E2%80%931971%29%2C_Flag_of_Syria_%281980%E2%80%932024%29.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /> <a href="/wiki/Siria" title="Siria">Syria</a> </th> <td>3,054 </td></tr> <tr> <th scope="row"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Flag_of_India.svg/23px-Flag_of_India.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Flag_of_India.svg/35px-Flag_of_India.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Flag_of_India.svg/45px-Flag_of_India.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /> <a href="/wiki/India" title="India">India</a> </th> <td>2,933 </td></tr></tbody></table> În 2010, Grupul Internațional de Criză a estimat că populația totală a insulei era de 1,1 milioane, dintre care aproximativ 300.000 de locuitori în nord, probabil jumătate dintre aceștia fiind fie născuți în Turcia, fie copii ai acestor coloniști.<a href="#cite_note-153">[150]</a><a href="#cite_note-154">[151]</a> Satele <a href="/w/index.php?title=Rizokarpaso&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rizokarpaso — pagină inexistentă">Rizokarpaso</a> (în Ciprul de Nord), <a href="/w/index.php?title=Potamiasad&action=edit&redlink=1" class="new" title="Potamiasad — pagină inexistentă">Potamia</a> (în districtul Nicosia) și <a href="/wiki/Pylaia" title="Pylaia">Pyla</a> (în districtul Larnaca) sunt singurele așezări rămase cu o populație mixtă de ciprioți greci și ciprioți turci. Haplogrupurile Y-Dna se regăsesc în Cipru cu următoarele frecvențe: J (43,07%, inclusiv 6,20% J1), E1b1b (20,00%), R1 (12,30%, inclusiv 9,2% R1b), F (9,20%), I (7,70%), K (4,60%), A (3,10%). Haplogrupurile J, K, F și E1b1b sunt compuse din linii genetice cu o distribuție diferită în Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Europa. În afara Ciprului, există diaspore semnificative și înfloritoare – atât diaspora cipriotă greacă, cât și cea cipriotă turcă – în Regatul Unit, <a href="/wiki/Australia" title="Australia">Australia</a>, <a href="/wiki/Canada" title="Canada">Canada</a>, Statele Unite, Grecia și Turcia. Conform Consiliului Europei, aproximativ 1.250 de romi trăiesc în Cipru.<a href="#cite_note-155">[152]</a><div class="barbox tright" style="overflow-x: auto;"> <div style="border:1px solid silver; font-size:88%; padding:0.4em; width:auto; background: white;"> <table style="text-align:left; border-collapse:collapse; width:100%;"> <tbody><tr style="background:#ddd"><th style="text-align:center;" colspan="5"><a href="/w/index.php?title=Religia_%C3%AEn_Cipru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Religia în Cipru — pagină inexistentă">Religia în Cipru</a> <a href="#cite_note-156">[153]</a><a href="#cite_note-CIA-157">[154]</a></th></tr> <tr style="font-size:88%; height:4px;"> <td style="padding:0 4px; text-align:left;">Religie</td> <td style="padding:0 4px; text-align:right;"></td> <td style="width:100px; text-align:left;"></td> <td style="padding:0 4px; width:1em; text-align:right;">Procent</td> <td style="padding:0 4px; text-align:right;"></td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;"><a href="/w/index.php?title=Ortodoxia_R%C4%83s%C4%83ritean%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ortodoxia Răsăriteană — pagină inexistentă">Ortodoxia Răsăriteană</a></td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:purple; width:78%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">78%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;"><a href="/wiki/Islam" title="Islam">Islam</a></td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:green; width:20%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">20%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Alta</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:grey; width:1%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">1%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Niciuna</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:black; width:1%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">1%</td> </tr> </tbody></table> </div> </div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Religie">Religie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Religie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Religie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kykko_Monastery_2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/78/Kykko_Monastery_2.jpg/220px-Kykko_Monastery_2.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/78/Kykko_Monastery_2.jpg/330px-Kykko_Monastery_2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/78/Kykko_Monastery_2.jpg/440px-Kykko_Monastery_2.jpg 2x" data-file-width="4288" data-file-height="2848" /></a><figcaption>Mănăstirea Kykkos din Pedoulas</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Larnaca_01-2017_img30_Salt_Lake.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7d/Larnaca_01-2017_img30_Salt_Lake.jpg/250px-Larnaca_01-2017_img30_Salt_Lake.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7d/Larnaca_01-2017_img30_Salt_Lake.jpg/330px-Larnaca_01-2017_img30_Salt_Lake.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7d/Larnaca_01-2017_img30_Salt_Lake.jpg/500px-Larnaca_01-2017_img30_Salt_Lake.jpg 2x" data-file-width="4765" data-file-height="3176" /></a><figcaption>Hala Sultan Tekke lângă Lacul Sărat Larnaca</figcaption></figure> Majoritatea ciprioților greci se identifică ca fiind creștini, în special ortodocși greci, în timp ce majoritatea ciprioților turci sunt adepți ai islamului sunnit. Primul președinte al Ciprului, Makarios al III-lea, a fost arhiepiscop.<a href="#cite_note-158">[155]</a> Hala Sultan Tekke, situată lângă <a href="/w/index.php?title=Lacul_S%C4%83rat_Larnaca&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lacul Sărat Larnaca — pagină inexistentă">Lacul Sărat Larnaca</a>, este un loc de pelerinaj pentru musulmani.<a href="#cite_note-159">[156]</a> Conform recensământului din 2001 realizat în zonele controlate de guvern, 94,8% din populație era ortodoxă răsăriteană, 0,9% armeană și maronită, 1,5% romano-catolică, 1,0% aparținea Bisericii Angliei și 0,6% era musulmană. Există, de asemenea, o comunitate evreiască în Cipru. Restul de 1,3% aparținea altor denominațiuni religioase sau nu și-a declarat religia. În 2021, se estima că existau 13.280 de sikh în Cipru (1,1% din populație), ceea ce reprezenta a treia cea mai mare proporție națională de sikh din lume. <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Greac%C4%83" class="mw-redirect" title="Biserica Ortodoxă Greacă">Biserica Ortodoxă Greacă</a>, Biserica Apostolică Armeană, precum și atât catolicii maroniți, cât și cei latini sunt denominațiuni recunoscute constituțional și scutite de taxe.<a href="#cite_note-160">[157]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Limbă">Limbă</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=25" title="Modifică secțiunea: Limbă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=25" title="Edit section's source code: Limbă">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Armenian_Alphabet.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Armenian_Alphabet.jpg/250px-Armenian_Alphabet.jpg" decoding="async" width="220" height="117" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Armenian_Alphabet.jpg/330px-Armenian_Alphabet.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Armenian_Alphabet.jpg/500px-Armenian_Alphabet.jpg 2x" data-file-width="1098" data-file-height="582" /></a><figcaption>Alfabetul armean la Institutul Educațional Melkonian. Armenia este recunoscută ca limbă minoritară în Cipru.</figcaption></figure> Cipru are două limbi oficiale, greaca și turca. Limba armeană și araba maronită cipriotă sunt recunoscute ca limbi minoritare. Deși fără statut oficial, engleza este larg vorbită și utilizată frecvent pe indicatoarele rutiere, în anunțurile publice și în reclame.<a href="#cite_note-161">[158]</a><a href="#cite_note-162">[159]</a> Engleza a fost singura limbă oficială în timpul stăpânirii coloniale britanice și lingua franca până în 1960, continuând să fie folosită (de facto) în instanțele de judecată până în 1989 și în legislație până în 1996. În 2010, 80,4% dintre ciprioți erau competenți în limba engleză ca a doua limbă.<a href="#cite_note-163">[160]</a> Rusa este vorbită pe scară largă de minoritățile din țară, de rezidenții și cetățenii din țările post-sovietice, și de grecii pontici. După engleză și greacă, rusa este a treia limbă folosită pe multe semne ale magazinelor și restaurantelor, în special în Limassol și Paphos. În plus, în 2006, 12% din populație vorbea franceza și 5% vorbea germana.<a href="#cite_note-164">[161]</a> Limbajul cotidian vorbit de ciprioții greci este greaca cipriotă, iar cel al ciprioților turci este turca cipriotă. Aceste vernaculare diferă semnificativ de formele lor standard.<a href="#cite_note-165">[162]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Educație">Educație</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=26" title="Modifică secțiunea: Educație" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=26" title="Edit section's source code: Educație">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Izgled-Faneromeni_shool_and_the_Mausoleum_of_the_Martyrs_of_9_July_1821,_Nicosia-2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/Izgled-Faneromeni_shool_and_the_Mausoleum_of_the_Martyrs_of_9_July_1821%2C_Nicosia-2.jpg/220px-Izgled-Faneromeni_shool_and_the_Mausoleum_of_the_Martyrs_of_9_July_1821%2C_Nicosia-2.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/Izgled-Faneromeni_shool_and_the_Mausoleum_of_the_Martyrs_of_9_July_1821%2C_Nicosia-2.jpg/330px-Izgled-Faneromeni_shool_and_the_Mausoleum_of_the_Martyrs_of_9_July_1821%2C_Nicosia-2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/Izgled-Faneromeni_shool_and_the_Mausoleum_of_the_Martyrs_of_9_July_1821%2C_Nicosia-2.jpg/440px-Izgled-Faneromeni_shool_and_the_Mausoleum_of_the_Martyrs_of_9_July_1821%2C_Nicosia-2.jpg 2x" data-file-width="1366" data-file-height="1024" /></a><figcaption>Școala Faneromeni este cea mai veche școală primară pentru fete din Cipru</figcaption></figure> Cipru are un sistem de educație primară și secundară foarte dezvoltat, oferind atât educație publică, cât și privată. Calitatea înaltă a instruirii poate fi atribuită, în parte, faptului că aproape 7% din <a href="/wiki/PIB" class="mw-redirect" title="PIB">PIB</a> este cheltuit pe educație, ceea ce face ca Cipru să fie unul dintre cei mai mari trei cheltuitori pentru educație din UE, alături de <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a>și <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a>. Școlile de stat sunt, în general, considerate echivalente în calitatea educației cu instituțiile din sectorul privat. Cu toate acestea, valoarea unei diplome de liceu de stat este limitată de faptul că notele obținute reprezintă doar aproximativ 25% din nota finală pentru fiecare materie, restul de 75% fiind atribuit de profesor în timpul semestrului, într-un mod minim transparent. Universitățile cipriote (ca și universitățile din Grecia) ignoră aproape complet notele de la liceu pentru admitere. Deși diploma de liceu este obligatorie pentru accesul la universitate, admiterea este decisă aproape exclusiv pe baza rezultatelor la examenele de admitere administrate centralizat, pe care toți candidații la universitate trebuie să le susțină. Majoritatea ciprioților își urmează studiile superioare la universități din Grecia, Marea Britanie, Turcia, alte țări europene și din <a href="/wiki/America_de_Nord" title="America de Nord">America de Nord</a>. Cipru are în prezent cel mai mare procent de cetățeni de vârstă activă cu studii superioare din UE, la 30%, depășind <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> cu 29,5%. În plus, 47% din populația cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani are studii superioare, ceea ce reprezintă cel mai mare procent din UE. Studenții ciprioți sunt foarte mobili, 78,7% dintre aceștia studiind la o universitate din afara Ciprului. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Cultură">Cultură</h2>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=27" title="Modifică secțiunea: Cultură" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=27" title="Edit section's source code: Cultură">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Pagkiprio_High_school_entrance_Nicosia_Republic_of_Cyprus.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Pagkiprio_High_school_entrance_Nicosia_Republic_of_Cyprus.jpg/220px-Pagkiprio_High_school_entrance_Nicosia_Republic_of_Cyprus.jpg" decoding="async" width="220" height="330" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Pagkiprio_High_school_entrance_Nicosia_Republic_of_Cyprus.jpg/330px-Pagkiprio_High_school_entrance_Nicosia_Republic_of_Cyprus.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Pagkiprio_High_school_entrance_Nicosia_Republic_of_Cyprus.jpg/440px-Pagkiprio_High_school_entrance_Nicosia_Republic_of_Cyprus.jpg 2x" data-file-width="2048" data-file-height="3072" /></a><figcaption>Intrarea istoricului Gimnaziu Pancyprian</figcaption></figure> Ciprioții greci și turci împărtășesc multe trăsături culturale, având în același timp și unele diferențe. Mâncăruri tradiționale (cum ar fi souvla și halloumi) și băuturi sunt similare, la fel ca expresiile și stilurile de viață. Ospitalitatea și obiceiul de a cumpăra sau oferi mâncare și băuturi pentru oaspeți sau alții sunt comune în ambele comunități. În ambele comunități, muzica, dansul și arta sunt părți integrale ale vieții sociale, iar multe expresii artistice, verbale și nonverbale, dansuri tradiționale precum <a href="/w/index.php?title=Tsifteteli&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tsifteteli — pagină inexistentă">Tsifteteli</a>, asemănările în costumele de dans și importanța acordată activităților sociale sunt împărtășite între comunități.<a href="#cite_note-166">[163]</a><a href="#cite_note-167">[164]</a> Cu toate acestea, cele două comunități au religii și culturi religioase distincte, ciprioții greci fiind în mod tradițional ortodocși greci, iar ciprioții turci fiind în mod tradițional musulmani sunniți, ceea ce a împiedicat parțial schimbul cultural. Ciprioții greci au influențe din Grecia și creștinism, în timp ce ciprioții turci au influențe din Turcia și islam. <a href="/w/index.php?title=Festivalul_Carnavalului_din_Limassol&action=edit&redlink=1" class="new" title="Festivalul Carnavalului din Limassol — pagină inexistentă">Festivalul Carnavalului din Limassol</a> este un carnaval anual care are loc la <a href="/wiki/Limassol" title="Limassol">Limassol</a>, în Cipru. Evenimentul, foarte popular în Cipru, a fost introdus în secolul al XX-lea.<a href="#cite_note-168">[165]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Artă">Artă</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=28" title="Modifică secțiunea: Artă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=28" title="Edit section's source code: Artă">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Classic_aristocratic_houses_in_Nicosia_Republic_of_Cyprus.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Classic_aristocratic_houses_in_Nicosia_Republic_of_Cyprus.jpg/220px-Classic_aristocratic_houses_in_Nicosia_Republic_of_Cyprus.jpg" decoding="async" width="220" height="330" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Classic_aristocratic_houses_in_Nicosia_Republic_of_Cyprus.jpg/330px-Classic_aristocratic_houses_in_Nicosia_Republic_of_Cyprus.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Classic_aristocratic_houses_in_Nicosia_Republic_of_Cyprus.jpg/440px-Classic_aristocratic_houses_in_Nicosia_Republic_of_Cyprus.jpg 2x" data-file-width="2048" data-file-height="3072" /></a><figcaption>Arhitectură tipică cipriotă în partea veche din Nicosia</figcaption></figure> Istoria artei din Cipru poate fi urmărită în urmă cu până la 10.000 de ani, începând cu descoperirea unei serii de figuri sculptate din perioada calcolitică în satele <a href="/w/index.php?title=Khoirokoitia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Khoirokoitia — pagină inexistentă">Khoirokoitia</a> și Lempa. Insula găzduiește numeroase exemple de icoane religioase de înaltă calitate din <a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">Evul Mediu</a>, precum și multe biserici pictate. Arhitectura cipriotă a fost puternic influențată de goticul francez și de renașterea italiană, introduse pe insulă în perioada dominației latine (1191–1571).<a href="#cite_note-169">[166]</a> O artă tradițională bine cunoscută, care datează cel puțin din secolul al XIV-lea, este dantela Lefkara, care își are originile în satul Lefkara.<a href="/w/index.php?title=Dantela_Lefkara&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dantela Lefkara — pagină inexistentă">Dantela Lefkara</a> este recunoscută ca patrimoniu cultural imaterial (ICH) de către <a href="/wiki/UNESCO" class="mw-redirect" title="UNESCO">UNESCO</a> și este caracterizată prin modele distincte de design și procesul său complex și consumator de timp de producție. O altă formă locală de artă originară din Lefkara este producția de filigran cipriot (cunoscut local sub numele de Trifourenio), un tip de bijuterie realizată cu fire răsucite de argint.<a href="#cite_note-170">[167]</a><a href="#cite_note-171">[168]</a> În timpurile moderne, istoria artei cipriote începe cu pictorul Vassilis Vryonides (1883–1958), care a studiat la Academia de Arte Frumoase din <a href="/wiki/Vene%C8%9Bia" title="Veneția">Veneția</a>. Cei doi părinți fondatori ai artei cipriote moderne sunt considerați <a href="/w/index.php?title=Adamantios_Diamantis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Adamantios Diamantis — pagină inexistentă">Adamantios Diamantis</a>(1900–1994), care a studiat la Royal College of Art din Londra, și <a href="/w/index.php?title=Christophoros_Savva&action=edit&redlink=1" class="new" title="Christophoros Savva — pagină inexistentă">Christophoros Savva</a> (1924–1968), care a studiat, de asemenea, la Londra, la Saint Martin's School of Art. În 1960, Savva a fondat, împreună cu artistul galez <a href="/w/index.php?title=Glyn_Hughes&action=edit&redlink=1" class="new" title="Glyn Hughes — pagină inexistentă">Glyn Hughes</a>, Apophasis, primul centru cultural independent al noii Republici Cipru. În 1968, Savva a fost printre artiștii care au reprezentat Cipru în primul său pavilion la cea de-a 34-a Bienală de la Veneția. Artistul englez-cipriot Glyn Hughes (1931–2014) a fost arhivat pe 19 iunie 2021 la Wayback Machine. În multe feluri, acești doi artiști au stabilit tiparul pentru arta cipriotă ulterioară, iar stilurile lor artistice și modelele de educație rămân influente până în prezent. Majoritatea artiștilor ciprioți încă se formează în <a href="/wiki/Anglia" title="Anglia">Anglia</a>, în timp ce alții studiază la școli de artă din Grecia și instituții locale de artă, cum ar fi Colegiul de Artă din Cipru, Universitatea din Nicosia și Institutul de Tehnologie Frederick.<a href="#cite_note-172">[169]</a> Una dintre trăsăturile artei cipriote este tendința spre pictura figurativă, deși arta conceptuală este promovată intens de o serie de "instituții" artistice, mai ales de Centrul Municipal de Artă din Nicosia. Galerii municipale de artă există în toate orașele principale, iar scena comercială de artă este mare și dinamică. Alți artiști ciprioți greci notabili includ pe <a href="/w/index.php?title=Helene_Black&action=edit&redlink=1" class="new" title="Helene Black — pagină inexistentă">Helene Black</a>, familia Kalopedis, <a href="/w/index.php?title=Panayiotis_Kalorkoti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Panayiotis Kalorkoti — pagină inexistentă">Panayiotis Kalorkoti</a>, <a href="/w/index.php?title=Nicos_Nicolaides&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nicos Nicolaides — pagină inexistentă">Nicos Nicolaides</a>, <a href="/w/index.php?title=Stass_Paraskos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stass Paraskos — pagină inexistentă">Stass Paraskos</a>, <a href="/w/index.php?title=Arest%C3%ADs_Stas%C3%AD&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arestís Stasí — pagină inexistentă">Arestís Stasí</a>, Telemachos Kanthos, Konstantia Sofokleous și Chris Achilleos, iar artiștii ciprioți turci notabili includ pe <a href="/w/index.php?title=%C4%B0smet_G%C3%BCney&action=edit&redlink=1" class="new" title="İsmet Güney — pagină inexistentă">İsmet Güney</a>, <a href="/w/index.php?title=Ruzen_Atakan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ruzen Atakan — pagină inexistentă">Ruzen Atakan</a> și <a href="/w/index.php?title=Mutlu_%C3%87erkez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mutlu Çerkez — pagină inexistentă">Mutlu Çerkez</a>.<a href="#cite_note-173">[170]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Muzică">Muzică</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=29" title="Modifică secțiunea: Muzică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=29" title="Edit section's source code: Muzică">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Laghouto.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Laghouto.jpg/220px-Laghouto.jpg" decoding="async" width="220" height="330" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Laghouto.jpg/330px-Laghouto.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Laghouto.jpg/440px-Laghouto.jpg 2x" data-file-width="2592" data-file-height="3888" /></a><figcaption>Laouto, instrument dominant al muzicii tradiționale cipriote</figcaption></figure> Muzica populară tradițională din Cipru are mai multe elemente comune cu muzica greacă, turcă și arabă, toate acestea având rădăcini în muzica bizantină. Printre dansurile greco-cipriote și turco-cipriote se numără tillirkotissa, precum și tsifteteli și arapies, care au influențe din <a href="/wiki/Orientul_Mijlociu" title="Orientul Mijlociu">Orientul Mijlociu</a>. Există, de asemenea, o formă de poezie muzicală cunoscută sub numele de chattista, care este adesea interpretată la sărbători și evenimente tradiționale. Instrumentele asociate în mod obișnuit cu muzica populară cipriotă includ vioara („fkiolin”), lăuta („laouto”), flautul cipriot (pithkiavlin), oud-ul („outi”), kanonaki și percuțiile (inclusiv „tamboutsia”). Compozitorii asociați cu muzica tradițională cipriotă includ <a href="/w/index.php?title=Solon_Michaelides&action=edit&redlink=1" class="new" title="Solon Michaelides — pagină inexistentă">Solon Michaelides</a>, <a href="/w/index.php?title=Marios_Tokas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marios Tokas — pagină inexistentă">Marios Tokas</a>, <a href="/w/index.php?title=Evagoras_Karageorgis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Evagoras Karageorgis — pagină inexistentă">Evagoras Karageorgis</a> și <a href="/w/index.php?title=Savvas_Salides&action=edit&redlink=1" class="new" title="Savvas Salides — pagină inexistentă">Savvas Salides</a>. Printre muzicienii notabili se numără și pianistul apreciat <a href="/wiki/Cyprien_Katsaris" title="Cyprien Katsaris">Cyprien Katsaris</a>, compozitorul Andreas G. <a href="/w/index.php?title=Orphanides&action=edit&redlink=1" class="new" title="Orphanides — pagină inexistentă">Orphanides</a>și compozitorul și directorul artistic al inițiativei Capitală Europeană a Culturii, Marios Joannou Elia. Muzica populară în Cipru este în general influențată de scena grecească Laïka; artiști care cântă în acest gen includ starul internațional de platină <a href="/wiki/Anna_Vissi" title="Anna Vissi">Anna Vissi</a>, Evridiki și Sarbel. <a href="/wiki/Hip_hop" title="Hip hop">Hip hop</a>-ul și <a href="/wiki/R%26B" class="mw-redirect" title="R&B">R&B</a>-ul au fost susținute de apariția rap-ului cipriot și a scenei de muzică urbană din <a href="/w/index.php?title=Ayia_Napa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ayia Napa — pagină inexistentă">Ayia Napa</a>, iar în ultimii ani, scena reggae a crescut, mai ales prin participarea multor artiști ciprioți la festivalul anual Reggae Sunjam. De asemenea, <a href="/wiki/Muzic%C4%83_rock" title="Muzică rock">Muzica rock</a> cipriotă și Éntekhno rock sunt adesea asociate cu artiști precum Michalis Hatzigiannis și Alkinoos Ioannidis. Metalul are, de asemenea, un mic grup de fani în Cipru, reprezentat de trupe precum Armageddon (rev.16:16), Blynd, Winter's Verge, Methysos și Quadraphonic.<a href="#cite_note-174">[171]</a><a href="#cite_note-175">[172]</a><a href="#cite_note-176">[173]</a><a href="#cite_note-177">[174]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Literatură">Literatură</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=30" title="Modifică secțiunea: Literatură" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=30" title="Edit section's source code: Literatură">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Paolo_Monti_-_Servizio_fotografico_(Napoli,_1969)_-_BEIC_6353768.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/Paolo_Monti_-_Servizio_fotografico_%28Napoli%2C_1969%29_-_BEIC_6353768.jpg/220px-Paolo_Monti_-_Servizio_fotografico_%28Napoli%2C_1969%29_-_BEIC_6353768.jpg" decoding="async" width="220" height="325" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/Paolo_Monti_-_Servizio_fotografico_%28Napoli%2C_1969%29_-_BEIC_6353768.jpg/330px-Paolo_Monti_-_Servizio_fotografico_%28Napoli%2C_1969%29_-_BEIC_6353768.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/Paolo_Monti_-_Servizio_fotografico_%28Napoli%2C_1969%29_-_BEIC_6353768.jpg/440px-Paolo_Monti_-_Servizio_fotografico_%28Napoli%2C_1969%29_-_BEIC_6353768.jpg 2x" data-file-width="867" data-file-height="1280" /></a><figcaption>Zenon din Citium, fondatorul școlii stoice de filozofie</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ioannis_Kigalas_(1622-1687)_Cyprus.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/Ioannis_Kigalas_%281622-1687%29_Cyprus.jpg/220px-Ioannis_Kigalas_%281622-1687%29_Cyprus.jpg" decoding="async" width="220" height="279" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/Ioannis_Kigalas_%281622-1687%29_Cyprus.jpg/330px-Ioannis_Kigalas_%281622-1687%29_Cyprus.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/Ioannis_Kigalas_%281622-1687%29_Cyprus.jpg/440px-Ioannis_Kigalas_%281622-1687%29_Cyprus.jpg 2x" data-file-width="1003" data-file-height="1274" /></a><figcaption>Ioannis Kigalas (c. 1622–1687) a fost un savant cipriot grec și profesor de filozofie născut în Nicosia, care a fost în mare parte activ în secolul al XVII-lea</figcaption></figure> Producția literară din antichitate include "Cypria", un poem epic probabil compus la sfârșitul secolului al VII-lea î.Hr. și atribuit lui <a href="/w/index.php?title=Stasinus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stasinus — pagină inexistentă">Stasinus</a>. "Cypria" este unul dintre primele exemple de poezie greacă și europeană. Cipriotul Zeno din Citium a fost fondatorul școlii filozofice stoice.<a href="#cite_note-178">[175]</a> Poezia epică, în special "cântecele acrite", a înflorit în perioada medievală. Două cronici, una scrisă de <a href="/w/index.php?title=Leontios_Machairas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Leontios Machairas — pagină inexistentă">Leontios Machairas</a> și cealaltă de <a href="/w/index.php?title=Georgios_Boustronios&action=edit&redlink=1" class="new" title="Georgios Boustronios — pagină inexistentă">Georgios Boustronios</a>, acoperă întreaga perioadă medievală până la sfârșitul dominației francilor (secolele IV–1489). "Poèmes d'amour", scrise în greaca medievală cipriotă, datează din secolul al XVI-lea. Unele dintre acestea sunt traduceri ale poeziilor scrise de Petrarca, Bembo, Ariosto și G. Sannazzaro. Mulți cărturari ciprioți au părăsit Ciprul în perioadele tulburi, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Ioannis_Kigalas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ioannis Kigalas — pagină inexistentă">Ioannis Kigalas</a> (c. 1622–1687) care a emigrat din Cipru în Italia în secolul al XVII-lea; câteva dintre lucrările sale au supraviețuit în cărțile altor cărturari.<a href="#cite_note-179">[176]</a> Hasan Hilmi Efendi, un poet cipriot turc, a fost recompensat de sultanul otoman <a href="/wiki/Mahmud_al_II-lea" title="Mahmud al II-lea">Mahmud al II-lea</a> și a fost numit "sultanul poeziilor".<a href="#cite_note-180">[177]</a><a href="#cite_note-181">[178]</a> Figuri literare moderne greco-cipriote includ poetul și scriitorul Costas Montis, poetul <a href="/w/index.php?title=Kyriakos_Charalambides&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kyriakos Charalambides — pagină inexistentă">Kyriakos Charalambides</a>, poetul <a href="/w/index.php?title=Michalis_Pasiardis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Michalis Pasiardis — pagină inexistentă">Michalis Pasiardis</a>, scriitorul <a href="/w/index.php?title=Nicos_Nicolaides&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nicos Nicolaides — pagină inexistentă">Nicos Nicolaides</a>, <a href="/w/index.php?title=Stylianos_Atteshlis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stylianos Atteshlis — pagină inexistentă">Stylianos Atteshlis</a>, Altheides, Loukis Akritas și Demetris Th. Gotsis. <a href="/w/index.php?title=Dimitris_Lipertis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dimitris Lipertis — pagină inexistentă">Dimitris Lipertis</a>, <a href="/w/index.php?title=Vasilis_Michaelides&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vasilis Michaelides — pagină inexistentă">Vasilis Michaelides</a> și Pavlos Liasides sunt poeți populari care au scris poezii în principal în dialectul greco-cipriot. Printre cei mai importanți scriitori turco-ciprioți se numără Osman Türkay, de două ori nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură, <a href="/w/index.php?title=%C3%96zker_Ya%C8%99%C4%B1n&action=edit&redlink=1" class="new" title="Özker Yașın — pagină inexistentă">Özker Yașın</a>, <a href="/w/index.php?title=Neriman_Cahit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Neriman Cahit — pagină inexistentă">Neriman Cahit</a>, <a href="/w/index.php?title=Urkiye_Mine_Balman&action=edit&redlink=1" class="new" title="Urkiye Mine Balman — pagină inexistentă">Urkiye Mine Balman</a>, <a href="/w/index.php?title=Mehmet_Ya%C8%99%C4%B1n&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mehmet Yașın — pagină inexistentă">Mehmet Yașın</a> și <a href="/w/index.php?title=Ne%C8%99e_Ya%C8%99%C4%B1n&action=edit&redlink=1" class="new" title="Neșe Yașın — pagină inexistentă">Neșe Yașın</a>.<a href="#cite_note-182">[179]</a><a href="#cite_note-183">[180]</a> Există o prezență tot mai puternică a scriitorilor ciprioți emigranți temporar sau permanent în literatura mondială, precum și a scrierilor scriitorilor ciprioți de a doua și a treia generație născuți sau crescuți în străinătate, care scriu adesea în engleză. Aceasta include scriitori precum <a href="/w/index.php?title=Michael_Paraskos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Michael Paraskos — pagină inexistentă">Michael Paraskos</a> și <a href="/w/index.php?title=Stephanos_Stephanides&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stephanos Stephanides — pagină inexistentă">Stephanos Stephanides</a>.<a href="#cite_note-184">[181]</a> Exemple de referiri la Cipru în literatura străină includ lucrările lui Shakespeare, cu cea mai mare parte a piesei "Othello" de <a href="/wiki/William_Shakespeare" title="William Shakespeare">William Shakespeare</a> plasată pe insula Cipru. Scriitorul britanic Lawrence Durrell a locuit în Cipru între 1952 și 1956, în timpul în care a lucrat pentru guvernul colonial britanic pe insulă, și a scris cartea "Bitter Lemons" despre perioada petrecută în Cipru, care a câștigat al doilea premiu Duff Cooper în 1957.<a href="#cite_note-185">[182]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Presă">Presă</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=31" title="Modifică secțiunea: Presă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=31" title="Edit section's source code: Presă">modificare sursă</a>]</div> În raportul din 2015 privind libertatea presei al organizației Freedom House, Republica Cipru și Ciprul de Nord au fost clasificate ca fiind "libere". Republica Cipru a obținut un scor de 25/100 în libertatea presei, 5/30 în Mediul Legal, 11/40 în Mediul Politic și 9/30 în Mediul Economic (scorurile mai mici sunt mai bune). Reporteri Fără Frontiere au clasat Republica Cipru pe locul 24 din 180 de țări în Indexul Mondial al Libertății Presei din 2015, cu un scor de 15,62. Legea prevede libertatea de exprimare și a presei, iar guvernul respectă în general aceste drepturi în practică. O presă independentă, un sistem judiciar eficient și un sistem politic democratic funcțional contribuie la asigurarea libertății de exprimare și a presei. Legea interzice interferențele arbitrare cu viața privată, familia, domiciliul sau corespondența, iar guvernul respectă în general aceste interdicții în practică. Companiile locale de televiziune din Cipru includ Corporația de Radiodifuziune din Cipru, deținută de stat, care operează două canale de televiziune. În plus, pe partea greacă a insulei există canalele private <a href="/w/index.php?title=ANT1_Cyprus&action=edit&redlink=1" class="new" title="ANT1 Cyprus — pagină inexistentă">ANT1 Cyprus</a>, <a href="/w/index.php?title=Plus_TV&action=edit&redlink=1" class="new" title="Plus TV — pagină inexistentă">Plus TV</a>, <a href="/w/index.php?title=Mega_Channel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mega Channel — pagină inexistentă">Mega Channel</a>, <a href="/w/index.php?title=Sigma_TV&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sigma TV — pagină inexistentă">Sigma TV</a>, <a href="/w/index.php?title=Nimonia_TV_(NTV)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nimonia TV (NTV) — pagină inexistentă">Nimonia TV (NTV)</a> și <a href="/w/index.php?title=New_Extra&action=edit&redlink=1" class="new" title="New Extra — pagină inexistentă">New Extra</a>. În Ciprul de Nord, canalele locale sunt BRT, echivalentul turco-cipriot al Corporației de Radiodifuziune din Cipru, și un număr de canale private. Majoritatea programelor locale de artă și cultură sunt produse de Corporația de Radiodifuziune din Cipru și BRT, incluzând documentare de artă, programe de recenzii și seriale dramatice filmate.<a href="#cite_note-186">[183]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Cinematografie">Cinematografie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=32" title="Modifică secțiunea: Cinematografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=32" title="Edit section's source code: Cinematografie">modificare sursă</a>]</div> Cel mai cunoscut regizor cipriot la nivel mondial, care a lucrat în străinătate, este <a href="/wiki/Michael_Cacoyannis" title="Michael Cacoyannis">Michael Cacoyannis</a>. La sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970, George Filis a produs și regizat filmele "<a href="/w/index.php?title=Gregoris_Afxentiou&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gregoris Afxentiou — pagină inexistentă">Gregoris Afxentiou</a>", "Etsi Prodothike i Kypros" și "The Mega Document". În 1994, producția de filme cipriote a primit un impuls odată cu înființarea Comitetului Consultativ pentru Cinematografie. În anul 2000, suma anuală alocată pentru realizarea de filme în bugetul național a fost de 500.000 CYP (aproximativ 850.000 €). Pe lângă granturile guvernamentale, coproducțiile cipriote sunt eligibile pentru finanțare din Fondul Eurimages al Consiliului Europei, care finanțează coproducții de film europene. Până în prezent, patru filme de lung metraj la care un cipriot a fost producător executiv au primit finanțare din partea Eurimages. Primul a fost "I Sphagi tou Kokora" (1996), urmat de "Hellados" (nerecenzat), "To Tama" (1999) și "O Dromos gia tin Ithaki" (2000).<a href="#cite_note-187">[184]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Gastronomie">Gastronomie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=33" title="Modifică secțiunea: Gastronomie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=33" title="Edit section's source code: Gastronomie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Vin_et_gastronomie_chypriotes.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Vin_et_gastronomie_chypriotes.jpg/220px-Vin_et_gastronomie_chypriotes.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Vin_et_gastronomie_chypriotes.jpg/330px-Vin_et_gastronomie_chypriotes.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Vin_et_gastronomie_chypriotes.jpg/440px-Vin_et_gastronomie_chypriotes.jpg 2x" data-file-width="1476" data-file-height="1105" /></a><figcaption>Meze Cipriot</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Halloumislice_zoom.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/57/Halloumislice_zoom.jpg/220px-Halloumislice_zoom.jpg" decoding="async" width="220" height="244" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/57/Halloumislice_zoom.jpg/330px-Halloumislice_zoom.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/57/Halloumislice_zoom.jpg 2x" data-file-width="378" data-file-height="419" /></a><figcaption>Halloumi Cipriot</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cafes_in_a_stoa_small_path_in_Nicosia_Republic_of_Cyprus.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/Cafes_in_a_stoa_small_path_in_Nicosia_Republic_of_Cyprus.JPG/220px-Cafes_in_a_stoa_small_path_in_Nicosia_Republic_of_Cyprus.JPG" decoding="async" width="220" height="293" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/Cafes_in_a_stoa_small_path_in_Nicosia_Republic_of_Cyprus.JPG/330px-Cafes_in_a_stoa_small_path_in_Nicosia_Republic_of_Cyprus.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/Cafes_in_a_stoa_small_path_in_Nicosia_Republic_of_Cyprus.JPG/440px-Cafes_in_a_stoa_small_path_in_Nicosia_Republic_of_Cyprus.JPG 2x" data-file-width="3456" data-file-height="4608" /></a><figcaption>Cafenea în stil cipriot din Nicosia</figcaption></figure> În perioada medievală, sub monarhii francezi Lusignan ai Ciprului, s-a dezvoltat o formă elaborată de bucătărie curtenească, care a fuzionat elemente franceze, bizantine și din Orientul Mijlociu. Regii Lusignan erau cunoscuți pentru faptul că aduceau bucătari sirieni în Cipru, și s-a sugerat că una dintre principalele rute pentru importul rețetelor din Orientul Mijlociu în Franța și în alte țări din Europa de Vest, cum ar fi "blancmange", a fost prin intermediul Regatului Lusignan din Cipru. Aceste rețete au devenit cunoscute în Occident sub numele de "vyands de Chypre" sau "mâncăruri din Cipru", iar istoricul gastronomiei William Woys Weaver a identificat peste o sută dintre ele în cărțile de rețete engleze, franceze, italiene și germane din Evul Mediu. Un fel de mâncare care a devenit deosebit de popular în toată Europa în perioada medievală și în cea modernă timpurie a fost un fel de tocăniță făcută cu pui sau pește, numită "malmonia", care în engleză a devenit "mawmeny". Un alt exemplu de ingredient alimentar cipriot care a intrat în canonul european occidental este conopida, care este încă populară și folosită în diverse moduri pe insulă astăzi și care a fost asociată cu Cipru încă din Evul Mediu timpuriu. Scriind în secolele XII și XIII, botanistii arabi <a href="/w/index.php?title=Ibn_al-%27Awwam&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ibn al-'Awwam — pagină inexistentă">Ibn al-'Awwam</a> și <a href="/w/index.php?title=Ibn_al-Baitar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ibn al-Baitar — pagină inexistentă">Ibn al-Baitar</a> susțineau că această legumă își are originile în Cipru, iar această asociere cu insula a fost reflectată și în <a href="/wiki/Europa_de_Vest" title="Europa de Vest">Europa de Vest</a>, unde conopida era cunoscută inițial sub numele de "varză de Cipru" sau "colewart de Cipru". A existat, de asemenea, un comerț lung și extins cu semințe de conopidă din Cipru, până bine în secolul al XVI-lea.<a href="#cite_note-188">[185]</a><a href="#cite_note-189">[186]</a> Deși o mare parte din cultura culinară Lusignan a fost pierdută după căderea Ciprului sub dominația otomană în 1571, câteva feluri de mâncare care ar fi fost familiare lusignanilor supraviețuiesc astăzi, inclusiv diverse forme de tahini și hummus, zalatina, skordalia și păsări cântătoare sălbatice murate numite "ambelopoulia". "Ambelopoulia", care astăzi este extrem de controversată și ilegală, era exportată în cantități mari din Cipru în perioadele Lusignan și venețiană, în special în <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>și <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a>. În 1533, călătorul englez în Cipru, <a href="/wiki/John_Locke" title="John Locke">John Locke</a>, susținea că a văzut păsările sălbatice murate împachetate în borcane mari, dintre care 1200 de borcane erau exportate anual din Cipru.<a href="#cite_note-190">[187]</a> De asemenea, familiar lusignanilor ar fi fost brânza Halloumi, despre care unii scriitori gastronomici de astăzi susțin că ar fi originară din Cipru în perioada bizantină, deși se crede că numele brânzei provine din arabă. Nu există dovezi documentare scrise care să asocieze brânza cu Ciprul înainte de anul 1554, când istoricul italian Florio Bustron a scris despre o brânză din lapte de oaie din Cipru pe care o numea "calumi". <a href="/w/index.php?title=Halloumi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Halloumi — pagină inexistentă">Halloumi</a>(Hellim) este servită în mod obișnuit feliată, la grătar, prăjită și uneori proaspătă, ca aperitiv sau meze.<a href="#cite_note-191">[188]</a><a href="#cite_note-192">[189]</a> Preparatele din fructe de mare și pește includ calamar, <a href="/wiki/Caracati%C8%9B%C4%83" title="Caracatiță">Caracatiță</a>, barbun și <a href="/wiki/Biban_(pe%C8%99te)" title="Biban (pește)">Biban</a> de mare. Castravetele și roșia sunt folosite pe scară largă în salate. Preparatele comune de legume includ cartofi în ulei de măsline și pătrunjel, conopidă și sfeclă murată, sparanghel și colocaz. Alte delicatese tradiționale sunt carnea marinată în semințe de coriandru uscat și vin, și apoi uscată și afumată, cum ar fi lountza (mușchi de porc afumat), miel la grătar, <a href="/w/index.php?title=Souvlaki&action=edit&redlink=1" class="new" title="Souvlaki — pagină inexistentă">Souvlaki</a>(porc și pui gătit pe cărbuni) și sheftalia (carne tocată înfășurată în prapore). <a href="/w/index.php?title=Pourgouri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pourgouri — pagină inexistentă">Pourgouri</a> (bulgur, grâu spart) este sursa tradițională de carbohidrați în afară de pâine și este folosit pentru a prepara delicatesa "koubes".<a href="#cite_note-193">[190]</a><a href="#cite_note-194">[191]</a><a href="#cite_note-195">[192]</a> Legumele și fructele proaspete sunt ingrediente comune. Legumele utilizate frecvent includ <a href="/wiki/Dovlecel" title="Dovlecel">Dovlecel</a>, <a href="/wiki/Ardei" class="mw-redirect" title="Ardei">Ardei</a> verzi, bame, fasole verde, anghinare, morcovi, roșii, castraveți, salată verde și frunze de viță de vie, precum și leguminoase precum <a href="/wiki/Fasole" title="Fasole">Fasole</a>, bobul, <a href="/wiki/Maz%C4%83re" title="Mazăre">Mazăre</a>, fasolea neagră, <a href="/wiki/N%C4%83ut" title="Năut">Năut</a> și <a href="/wiki/Linte" title="Linte">Linte</a>. Cele mai comune fructe și nuci sunt perele, merele, strugurii, portocalele, mandarinele, nectarinele, moșmoanele, murele, cireșele, căpșunile, smochinele, pepenele verde, pepenele galben, avocado, lămâia, fisticul, migdala, castana, nuca și aluna. Cipru este, de asemenea, bine cunoscut pentru deserturile sale, inclusiv "lokum" (cunoscut și sub numele de deliciu turcesc) și "Soutzoukos". Această insulă are indicație geografică protejată (IGP) pentru "lokum"-ul produs în satul Geroskipou.<a href="#cite_note-196">[193]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Sport">Sport</h3>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=34" title="Modifică secțiunea: Sport" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=34" title="Edit section's source code: Sport">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Spyros_Kyprianou_Athletic_Center_11.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a0/Spyros_Kyprianou_Athletic_Center_11.JPG/220px-Spyros_Kyprianou_Athletic_Center_11.JPG" decoding="async" width="220" height="83" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a0/Spyros_Kyprianou_Athletic_Center_11.JPG/330px-Spyros_Kyprianou_Athletic_Center_11.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a0/Spyros_Kyprianou_Athletic_Center_11.JPG/440px-Spyros_Kyprianou_Athletic_Center_11.JPG 2x" data-file-width="4320" data-file-height="1629" /></a><figcaption>Centrul sportiv Spyros Kyprianou din Limassol</figcaption></figure> Organismele de conducere sportivă din Cipru includ Asociația de Fotbal din Cipru, Federația de Baschet din Cipru, Federația de Volei din Cipru, Asociația de Automobilism din Cipru, Federația de Badminton din Cipru, Asociația de Cricket din Cipru, Federația de Rugby din Cipru și Asociația de Biliard din Cipru. Echipele sportive notabile din ligile cipriote includ <a href="/wiki/APOEL_FC" title="APOEL FC">APOEL FC</a>, <a href="/wiki/Anorthosis_Famagusta_FC" class="mw-redirect" title="Anorthosis Famagusta FC">Anorthosis Famagusta FC</a>, <a href="/wiki/AC_Omonia_Nicosia" title="AC Omonia Nicosia">AC Omonia Nicosia</a>, <a href="/wiki/AEL_Limassol" title="AEL Limassol">AEL Limassol</a>, <a href="/w/index.php?title=Apollon_Limassol_FC&action=edit&redlink=1" class="new" title="Apollon Limassol FC — pagină inexistentă">Apollon Limassol FC</a>, <a href="/w/index.php?title=Nea_Salamina_Famagusta_FC&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nea Salamina Famagusta FC — pagină inexistentă">Nea Salamina Famagusta FC</a>, <a href="/wiki/Olympiakos_Nicosia" title="Olympiakos Nicosia">Olympiakos Nicosia</a>, <a href="/wiki/AEK_Larnaca_FC" class="mw-redirect" title="AEK Larnaca FC">AEK Larnaca FC</a>, <a href="/wiki/Aris_Limassol_FC" class="mw-redirect" title="Aris Limassol FC">Aris Limassol FC</a>, <a href="/w/index.php?title=AEL_Limassol_B.C.&action=edit&redlink=1" class="new" title="AEL Limassol B.C. — pagină inexistentă">AEL Limassol B.C.</a>, Keravnos B.C. și Apollon Limassol B.C. Stadionurile sau arenele sportive includ <a href="/w/index.php?title=Stadionul_GSPssd&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stadionul GSPssd — pagină inexistentă">Stadionul GSP</a> (cel mai mare din zonele controlate de Republica Cipru), <a href="/w/index.php?title=Stadionul_Tsirion&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stadionul Tsirion — pagină inexistentă">Stadionul Tsirion</a> (al doilea ca mărime), <a href="/w/index.php?title=Stadionul_Neo_GSZ&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stadionul Neo GSZ — pagină inexistentă">Stadionul Neo GSZ</a>, Stadionul Antonis Papadopoulos, <a href="/w/index.php?title=Stadionul_Ammochostos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stadionul Ammochostos — pagină inexistentă">Stadionul Ammochostos</a>, <a href="/w/index.php?title=Stadionul_Makario&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stadionul Makario — pagină inexistentă">Stadionul Makario</a> și Stadionul Alphamega. În sezonul 2008–09, Anorthosis Famagusta FC a fost prima echipă cipriotă care s-a calificat în faza grupelor Ligii Campionilor UEFA. În sezonul următor, APOEL FC s-a calificat în faza grupelor <a href="/wiki/Liga_Campionilor_UEFA" title="Liga Campionilor UEFA">Ligii Campionilor UEFA</a> și a ajuns în sferturile de finală ale Ligii Campionilor UEFA 2011–12, după ce a terminat pe primul loc în grupa sa și a învins <a href="/wiki/Olympique_Lyonnais" title="Olympique Lyonnais">Olympique Lyonnais</a> din <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> în optimile de finală. Echipa națională de rugby a Ciprului, cunoscută sub numele de The Moufflons, deține în prezent recordul pentru cele mai multe victorii internaționale consecutive, ceea ce este deosebit de remarcabil, având în vedere că Federația de Rugby din Cipru a fost înființată abia în 2006. Fotbalistul <a href="/wiki/Sotiris_Kaiafas" title="Sotiris Kaiafas">Sotiris Kaiafas</a> a câștigat <a href="/w/index.php?title=Gheata_de_Aur_European%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gheata de Aur Europeană — pagină inexistentă">Gheata de Aur Europeană</a> în sezonul 1975–76; Cipru este cea mai mică țară ca populație care a avut un jucător ce a câștigat acest premiu. Tenismenul <a href="/wiki/Marcos_Baghdatis" title="Marcos Baghdatis">Marcos Baghdatis</a> a fost clasat pe locul 8 mondial, a fost finalist la <a href="/wiki/Australian_Open" title="Australian Open">Australian Open</a> și a ajuns în semifinalele de la <a href="/wiki/Wimbledon" class="mw-redirect" title="Wimbledon">Wimbledon</a>, toate în 2006. Săritorul în înălțime <a href="/w/index.php?title=Kyriakos_Ioannou&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kyriakos Ioannou — pagină inexistentă">Kyriakos Ioannou</a> a reușit un salt de 2,35m la cel de-al 11-lea Campionat Mondial de Atletism IAAF de la <a href="/wiki/Osaka" title="Osaka">Osaka</a>, <a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a>, în 2007, câștigând medalia de bronz. A fost clasat pe locul trei în lume. În motorsport, <a href="/w/index.php?title=Tio_Ellinas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tio Ellinas — pagină inexistentă">Tio Ellinas</a> este un pilot de curse de succes, concurând în prezent în seria GP3 pentru Marussia Manor Motorsport. De asemenea, există și luptătorul de arte marțiale mixte <a href="/w/index.php?title=Costas_Philippou&action=edit&redlink=1" class="new" title="Costas Philippou — pagină inexistentă">Costas Philippou</a>, care a concurat în divizia mijlocie a UFC din 2011 până în 2015. Costas are un record de 6–4 în meciurile UFC. De asemenea, remarcabil pentru o insulă mediteraneană, frații Christopher și Sophia Papamichalopoulou s-au calificat la Jocurile Olimpice de iarnă din 2010, desfășurate la <a href="/wiki/Vancouver" title="Vancouver">Vancouver</a>, Columbia Britanică, <a href="/wiki/Canada" title="Canada">Canada</a>. Ei au fost singurii sportivi care au reușit să se califice și astfel au reprezentat Cipru la Jocurile Olimpice de iarnă din 2010. Prima medalie olimpică din istoria țării, o medalie de argint, a fost câștigată de navigatorul <a href="/w/index.php?title=Pavlos_Kontides&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pavlos Kontides — pagină inexistentă">Pavlos Kontides</a> la Jocurile Olimpice de vară din 2012, la proba de Laser masculin.<a href="#cite_note-197">[194]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Organizare_administrativă">Organizare administrativă</h2>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=35" title="Modifică secțiunea: Organizare administrativă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=35" title="Edit section's source code: Organizare administrativă">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Districtele_Ciprului" title="Districtele Ciprului">districtele Ciprului</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cyprus_districts_named.png" class="mw-file-description" title="Map showing the districts of Cyprus"><img alt="Map showing the districts of Cyprus" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Cyprus_districts_named.png/300px-Cyprus_districts_named.png" decoding="async" width="300" height="183" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Cyprus_districts_named.png/450px-Cyprus_districts_named.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/96/Cyprus_districts_named.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="365" /></a><figcaption>Map showing the districts of Cyprus</figcaption></figure> <ul><li><a href="/wiki/Districtul_Famagusta" title="Districtul Famagusta">Districtul Famagusta</a></li> <li><a href="/wiki/Districtul_Kyrenia" title="Districtul Kyrenia">Districtul Kyrenia</a></li> <li><a href="/wiki/Districtul_Larnaca" title="Districtul Larnaca">Districtul Larnaca</a></li> <li><a href="/wiki/Districtul_Limassol" title="Districtul Limassol">Districtul Limassol</a></li> <li><a href="/wiki/Districtul_Nicosia" title="Districtul Nicosia">Districtul Nicosia</a></li> <li><a href="/wiki/Districtul_Paphos" title="Districtul Paphos">Districtul Paphos</a></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Galerie_de_imagini">Galerie de imagini</h2>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=36" title="Modifică secțiunea: Galerie de imagini" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=36" title="Edit section's source code: Galerie de imagini">modificare sursă</a>]</div> <ul class="gallery mw-gallery-traditional"> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cyprus_lrg.jpg" class="mw-file-description" title="Cipru văzut din satelit (imagine oferită de NASA)"><img alt="Cipru văzut din satelit (imagine oferită de NASA)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/81/Cyprus_lrg.jpg/120px-Cyprus_lrg.jpg" decoding="async" width="120" height="86" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/81/Cyprus_lrg.jpg/180px-Cyprus_lrg.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/81/Cyprus_lrg.jpg/240px-Cyprus_lrg.jpg 2x" data-file-width="1002" data-file-height="714" /></a></div> <div class="gallerytext"><div style="text-align: center;">Cipru văzut din satelit (imagine oferită de NASA)</div></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cyprus_districts_named.png" class="mw-file-description" title="Harta organizării administrative a Ciprului"><img alt="Harta organizării administrative a Ciprului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Cyprus_districts_named.png/120px-Cyprus_districts_named.png" decoding="async" width="120" height="73" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Cyprus_districts_named.png/180px-Cyprus_districts_named.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Cyprus_districts_named.png/240px-Cyprus_districts_named.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="365" /></a></div> <div class="gallerytext"><div style="text-align: center;">Harta organizării administrative a Ciprului</div></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:CipruKykkos.jpg" class="mw-file-description" title="Biserica cu picturi murale de la Kykkos (regiunea Troodos)"><img alt="Biserica cu picturi murale de la Kykkos (regiunea Troodos)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/b/bf/CipruKykkos.jpg/120px-CipruKykkos.jpg" decoding="async" width="120" height="84" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/b/bf/CipruKykkos.jpg/180px-CipruKykkos.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/b/bf/CipruKykkos.jpg/240px-CipruKykkos.jpg 2x" data-file-width="854" data-file-height="597" /></a></div> <div class="gallerytext"><div style="text-align: center;"> Biserica cu picturi murale de la Kykkos (regiunea Troodos)</div></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Famagusta_01-2017_img18_Lala_Mustafa_Pasha_Mosque.jpg" class="mw-file-description" title="Moscheea lui Lala Mustafa Pașa, fosta catedrală Sfântul Nicolae"><img alt="Moscheea lui Lala Mustafa Pașa, fosta catedrală Sfântul Nicolae" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Famagusta_01-2017_img18_Lala_Mustafa_Pasha_Mosque.jpg/120px-Famagusta_01-2017_img18_Lala_Mustafa_Pasha_Mosque.jpg" decoding="async" width="120" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Famagusta_01-2017_img18_Lala_Mustafa_Pasha_Mosque.jpg/180px-Famagusta_01-2017_img18_Lala_Mustafa_Pasha_Mosque.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Famagusta_01-2017_img18_Lala_Mustafa_Pasha_Mosque.jpg/240px-Famagusta_01-2017_img18_Lala_Mustafa_Pasha_Mosque.jpg 2x" data-file-width="3391" data-file-height="3391" /></a></div> <div class="gallerytext"><div style="text-align: center;"> <a href="/wiki/Moscheea_lui_Lala_Mustafa_Pa%C8%99a" title="Moscheea lui Lala Mustafa Pașa">Moscheea lui Lala Mustafa Pașa</a>, fosta catedrală Sfântul Nicolae</div></div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note_explicative">Note explicative</h2>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=37" title="Modifică secțiunea: Note explicative" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=37" title="Edit section's source code: Note explicative">modificare sursă</a>]</div> <div class="references-small" style="list-style-type: lower-alpha;"> <div class="mw-references-wrap"><ol class="references"> <li id="cite_note-2"><a href="#cite_ref-2">^</a> Imnul național al Greciei a fost adoptat în 1966 ca urmare a unei decizii emise de Consiliul de Miniștri.<a href="#cite_note-1">[1]</a> </li> <li id="cite_note-island-5">^ <a href="#cite_ref-island_5-0">a</a> <a href="#cite_ref-island_5-1">b</a> Inclusiv Ciprul de Nord, <a href="/wiki/Zona-tampon_ONU_-_Cipru" title="Zona-tampon ONU - Cipru">Zona-tampon ONU</a> și <a href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia">Akrotiri și Dhekelia</a>. </li> <li id="cite_note-10"><a href="#cite_ref-10">^</a> Se folosește și domeniul <a href="/wiki/.eu" title=".eu">.eu</a>, în comun cu alte state membre ale <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunii Europene</a>. </li> </ol></div></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=38" title="Modifică secțiunea: Note" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=38" title="Edit section's source code: Note">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-1"><a href="#cite_ref-1">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110813155316/http://www.presidency.gov.cy/presidency/presidency.nsf/prc34_en/prc34_en?OpenDocument">„National Anthem”</a>. www.presidency.gov.cy. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.presidency.gov.cy/presidency/presidency.nsf/prc34_en/prc34_en?OpenDocument">original</a> la <time datetime="2011-08-13">13 august 2011</time>. Accesat în <time datetime="2015-06-03">3 iunie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.presidency.gov.cy&rft.atitle=National+Anthem&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.presidency.gov.cy%2Fpresidency%2Fpresidency.nsf%2Fprc34_en%2Fprc34_en%3FOpenDocument&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style> </li> <li id="cite_note-3"><a href="#cite_ref-3">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/cyprus/">„Cyprus”</a>. The World Factbook. CIA. Accesat în <time datetime="2016-01-15">15 ianuarie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=The+World+Factbook&rft.atitle=Cyprus&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Fthe-world-factbook%2Fcountries%2Fcyprus%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-4"><a href="#cite_ref-4">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140717053131/http://www.globalreligiousfutures.org/countries/cyprus/religious_demography#/?affiliations_religion_id=0&affiliations_year=2020">„Cyprus”</a>. Global Religious Future. Pew Research Center. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.globalreligiousfutures.org/countries/cyprus/religious_demography#/?affiliations_religion_id=0&affiliations_year=2020">original</a> la <time datetime="2014-07-17">17 iulie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2021-07-13">13 iulie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Global+Religious+Future&rft.atitle=Cyprus&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.globalreligiousfutures.org%2Fcountries%2Fcyprus%2Freligious_demography%23%2F%3Faffiliations_religion_id%3D0%26affiliations_year%3D2020&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-6"><a href="#cite_ref-6">^</a> <cite class="citation web">United Nations, Department of Economic and Social Affairs, <a href="/w/index.php?title=United_Nations_Population_Division&action=edit&redlink=1" class="new" title="United Nations Population Division — pagină inexistentă">Population Division</a> (<time datetime="2013">2013</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150507213545/http://esa.un.org/unpd/wpp/ASCII-Data/DISK_NAVIGATION_ASCII.htm">„World Population Prospects: The 2012 Revision, DB02: Stock Indicators”</a>. New York. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://esa.un.org/unpd/wpp/ASCII-Data/DISK_NAVIGATION_ASCII.htm">original</a> la <time datetime="2015-05-07">7 mai 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-06-18">18 iunie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=World+Population+Prospects%3A+The+2012+Revision%2C+DB02%3A+Stock+Indicators&rft.place=New+York&rft.date=2013&rft.au=United+Nations%2C+Department+of+Economic+and+Social+Affairs%2C+Population+Division&rft_id=http%3A%2F%2Fesa.un.org%2Funpd%2Fwpp%2FASCII-Data%2FDISK_NAVIGATION_ASCII.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Nume_multiple:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-IMF_GDP-7">^ <a href="#cite_ref-IMF_GDP_7-0">a</a> <a href="#cite_ref-IMF_GDP_7-1">b</a> <a href="#cite_ref-IMF_GDP_7-2">c</a> <a href="#cite_ref-IMF_GDP_7-3">d</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2021/October/weo-report?c=423,&s=NGDPD,PPPGDP,NGDPRPPPPC,NGDPDPC,PPPPC,&sy=2019&ey=2021&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1">„World Economic Outlook Database: October 2021”</a>. Washington, D.C.: <a href="/wiki/International_Monetary_Fund" class="mw-redirect" title="International Monetary Fund">International Monetary Fund</a>. <time datetime="2021-10-12">12 octombrie 2021</time>. Accesat în <time datetime="2021-10-12">12 octombrie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=World+Economic+Outlook+Database%3A+October+2021&rft.place=Washington%2C+D.C.&rft.pub=International+Monetary+Fund&rft.date=2021-10-12&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fen%2FPublications%2FWEO%2Fweo-database%2F2021%2FOctober%2Fweo-report%3Fc%3D423%2C%26s%3DNGDPD%2CPPPGDP%2CNGDPRPPPPC%2CNGDPDPC%2CPPPPC%2C%26sy%3D2019%26ey%3D2021%26ssm%3D0%26scsm%3D1%26scc%3D0%26ssd%3D1%26ssc%3D0%26sic%3D0%26sort%3Dcountry%26ds%3D.%26br%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-8"><a href="#cite_ref-8">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tessi190/default/table?lang=en">„Gini coefficient of equivalised disposable income - EU-SILC survey”</a>. Luxembourg: <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a>. <time datetime="2021-10-12">12 octombrie 2021</time>. Accesat în <time datetime="2021-10-12">12 octombrie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Gini+coefficient+of+equivalised+disposable+income+-+EU-SILC+survey&rft.place=Luxembourg&rft.pub=Eurostat&rft.date=2021-10-12&rft_id=https%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Feurostat%2Fdatabrowser%2Fview%2Ftessi190%2Fdefault%2Ftable%3Flang%3Den&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-UNHDR-9"><a href="#cite_ref-UNHDR_9-0">^</a> <cite class="citation book"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://hdr.undp.org/sites/default/files/hdr2020.pdf">Human Development Report 2020 The Next Frontier: Human Development and the Anthropocene</a> (PDF). United Nations Development Programme. <time datetime="2020-12-15">15 decembrie 2020</time>. pp. 343–346. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-92-1-126442-5" title="Special:Referințe în cărți/978-92-1-126442-5">978-92-1-126442-5</a>. Accesat în <time datetime="2020-12-16">16 decembrie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Human+Development+Report+2020+The+Next+Frontier%3A+Human+Development+and+the+Anthropocene&rft.pages=343-346&rft.pub=United+Nations+Development+Programme&rft.date=2020-12-15&rft.isbn=978-92-1-126442-5&rft_id=http%3A%2F%2Fhdr.undp.org%2Fsites%2Fdefault%2Ffiles%2Fhdr2020.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-be38c28e728d556a22437f37e06040ef-11"><a href="#cite_ref-be38c28e728d556a22437f37e06040ef_11-0">^</a> <cite class="citation"> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://data.who.int/countries/196">https://data.who.int/countries/196</a>, accesat în <time datetime="2024-11-23">23 noiembrie 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft_id=https%3A%2F%2Fdata.who.int%2Fcountries%2F196&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988">  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>) </li> <li id="cite_note-ESL05-12"><a href="#cite_ref-ESL05_12-0">^</a> <cite class="citation book">Horia C. Matei (<time datetime="2005">2005</time>). Enciclopedia Statelor Lumii. București: MERONIA. pp. 117–119. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-973-7839-38-1" title="Special:Referințe în cărți/978-973-7839-38-1">978-973-7839-38-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Enciclopedia+Statelor+Lumii&rft.place=Bucure%C8%99ti&rft.pages=117-119&rft.pub=MERONIA&rft.date=2005&rft.isbn=978-973-7839-38-1&rft.au=Horia+C.+Matei&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-autogenerated2-13"><a href="#cite_ref-autogenerated2_13-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/world/europe/8118318.stm">„Stone Age wells found in Cyprus”</a>. BBC News. <time datetime="2009-06-25">25 iunie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2009-07-31">31 iulie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Stone+Age+wells+found+in+Cyprus&rft.date=2009-06-25&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fworld%2Feurope%2F8118318.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Lausanne-Egypt-Sudan-Cyprus-14"><a href="#cite_ref-Lausanne-Egypt-Sudan-Cyprus_14-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://wwi.lib.byu.edu/index.php/Treaty_of_Lausanne">„Treaty of Lausanne”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Treaty+of+Lausanne&rft_id=http%3A%2F%2Fwwi.lib.byu.edu%2Findex.php%2FTreaty_of_Lausanne&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-:0-15">^ <a href="#cite_ref-:0_15-0">a</a> <a href="#cite_ref-:0_15-1">b</a> <cite class="citation book">Faustmann, Hubert; Ker-Lindsay, James (Peter Lang). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com.tr/books?id=AzIXtVdDDwgC&pg=PA48&hl=tr&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false">The Government and Politics of Cyprus</a>. Peter Lang. p. 48. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9783039110964" title="Special:Referințe în cărți/9783039110964">9783039110964</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Government+and+Politics+of+Cyprus&rft.pages=48&rft.pub=Peter+Lang&rft.isbn=9783039110964&rft.aulast=Faustmann&rft.aufirst=Hubert&rft.au=Ker-Lindsay%2C+James&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com.tr%2Fbooks%3Fid%3DAzIXtVdDDwgC%26pg%3DPA48%26hl%3Dtr%26source%3Dgbs_ge_summary_r%26cad%3D0%23v%3Donepage%26q%26f%3Dfalse&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988">  Verificați datele pentru: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|date=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#bad_date" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-:1-16">^ <a href="#cite_ref-:1_16-0">a</a> <a href="#cite_ref-:1_16-1">b</a> <cite class="citation book">Mirbagheri, Farid (<time datetime="2009">2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com.tr/books?id=f82Jn_H4VukC&pg=PA25&hl=tr&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false">Historical Dictionary of Cyprus</a>. Scarecrow Press. p. 25.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Historical+Dictionary+of+Cyprus&rft.pages=25&rft.pub=Scarecrow+Press&rft.date=2009&rft.aulast=Mirbagheri&rft.aufirst=Farid&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com.tr%2Fbooks%3Fid%3Df82Jn_H4VukC%26pg%3DPA25%26hl%3Dtr%26source%3Dgbs_ge_summary_r%26cad%3D0%23v%3Donepage%26q%26f%3Dfalse&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-:2-17">^ <a href="#cite_ref-:2_17-0">a</a> <a href="#cite_ref-:2_17-1">b</a> <cite class="citation book">Trimikliniotis, Nicos (<time datetime="2012">2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com.tr/books?id=zS_HAAAAQBAJ&pg=PA104&hl=tr&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false">Beyond a Divided Cyprus: A State and Society in Transformation</a>. Palgrave Macmillan. p. 104. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781137100801" title="Special:Referințe în cărți/9781137100801">9781137100801</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Beyond+a+Divided+Cyprus%3A+A+State+and+Society+in+Transformation&rft.pages=104&rft.pub=Palgrave+Macmillan&rft.date=2012&rft.isbn=9781137100801&rft.aulast=Trimikliniotis&rft.aufirst=Nicos&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com.tr%2Fbooks%3Fid%3DzS_HAAAAQBAJ%26pg%3DPA104%26hl%3Dtr%26source%3Dgbs_ge_summary_r%26cad%3D0%23v%3Donepage%26q%26f%3Dfalse&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-independence-18"><a href="#cite_ref-independence_18-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.parliament.cy/parliamenteng/index.htm">Cyprus date of independence</a> (click on Historical review) </li> <li id="cite_note-Hoffmeister-19"><a href="#cite_ref-Hoffmeister_19-0">^</a> <cite class="citation book">Hoffmeister, Frank (<time datetime="2006">2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=LZXbg3ZwvGoC">Legal aspects of the Cyprus problem: Annan Plan and EU accession</a>. EMartinus Nijhoff Publishers. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-90-04-15223-6" title="Special:Referințe în cărți/978-90-04-15223-6">978-90-04-15223-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Legal+aspects+of+the+Cyprus+problem%3A+Annan+Plan+and+EU+accession&rft.pub=EMartinus+Nijhoff+Publishers&rft.date=2006&rft.isbn=978-90-04-15223-6&rft.au=Hoffmeister%2C+Frank&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DLZXbg3ZwvGoC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-IntercommunalViolence-20"><a href="#cite_ref-IntercommunalViolence_20-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://countrystudies.us/cyprus/13.htm">„U.S. Library of Congress – Country Studies – Cyprus – Intercommunal Violence”</a>. Countrystudies.us. <time datetime="1963-12-21">21 decembrie 1963</time>. Accesat în <time datetime="2009-10-25">25 octombrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=U.S.+Library+of+Congress+%E2%80%93+Country+Studies+%E2%80%93+Cyprus+%E2%80%93+Intercommunal+Violence&rft.pub=Countrystudies.us&rft.date=1963-12-21&rft_id=http%3A%2F%2Fcountrystudies.us%2Fcyprus%2F13.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Mallinson-21"><a href="#cite_ref-Mallinson_21-0">^</a> <cite class="citation book">Mallinson, William (<time datetime="2005">2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://books.google.com/?id=HEjkuhF2GsMC&pg=PA81">Cyprus: A Modern History</a>. I. B. Tauris. p. 81. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-85043-580-8" title="Special:Referințe în cărți/978-1-85043-580-8">978-1-85043-580-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Cyprus%3A+A+Modern+History&rft.pages=81&rft.pub=I.+B.+Tauris&rft.date=2005&rft.isbn=978-1-85043-580-8&rft.aulast=Mallinson&rft.aufirst=William&rft_id=http%3A%2F%2Fbooks.google.com%2F%3Fid%3DHEjkuhF2GsMC%26pg%3DPA81&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-22"><a href="#cite_ref-22">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/world/europe/2297653.stm">„website”</a>. BBC News. <time datetime="2002-10-04">4 octombrie 2002</time>. Accesat în <time datetime="2009-10-25">25 octombrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=website&rft.date=2002-10-04&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fworld%2Feurope%2F2297653.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-danopoulos-23"><a href="#cite_ref-danopoulos_23-0">^</a> <cite class="citation book">Constantine Panos Danopoulos; Dhirendra K. Vajpeyi; Amir Bar-Or (<time datetime="2004">2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://books.google.com/books?id=wU_587RXIvsC&pg=PA260">Civil-military Relations, Nation Building, and National Identity: Comparative Perspectives</a>. Greenwood Publishing Group. p. 260. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-275-97923-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-275-97923-2">978-0-275-97923-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Civil-military+Relations%2C+Nation+Building%2C+and+National+Identity%3A+Comparative+Perspectives&rft.pages=260&rft.pub=Greenwood+Publishing+Group&rft.date=2004&rft.isbn=978-0-275-97923-2&rft.au=Constantine+Panos+Danopoulos&rft.au=Dhirendra+K.+Vajpeyi&rft.au=Amir+Bar-Or&rft_id=http%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DwU_587RXIvsC%26pg%3DPA260&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Benvenisti2012-24"><a href="#cite_ref-Benvenisti2012_24-0">^</a> <cite class="citation book">Eyal Benvenisti (<time datetime="2012-02-23">23 februarie 2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://books.google.com/books?id=JKgeX_sdQG0C&pg=PA191">The International Law of Occupation</a>. Oxford University Press. p. 191. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-958889-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-958889-3">978-0-19-958889-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+International+Law+of+Occupation&rft.pages=191&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=2012-02-23&rft.isbn=978-0-19-958889-3&rft.au=Eyal+Benvenisti&rft_id=http%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DJKgeX_sdQG0C%26pg%3DPA191&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-:3-25">^ <a href="#cite_ref-:3_25-0">a</a> <a href="#cite_ref-:3_25-1">b</a> Barbara Rose Johnston, Susan Slyomovics. Waging War, Making Peace: Reparations and Human Rights (2009), American Anthropological Association Reparations Task Force, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://books.google.com.tr/books?id=jOU9_BQU9SYC&pg=PA211">p. 211</a> </li> <li id="cite_note-:4-26">^ <a href="#cite_ref-:4_26-0">a</a> <a href="#cite_ref-:4_26-1">b</a> Morelli, Vincent. Cyprus: Reunification Proving Elusive (2011), DIANE Publishing, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://books.google.com.tr/books?id=dyWwReoc81oC&pg=PA10&">p. 10</a> </li> <li id="cite_note-27"><a href="#cite_ref-27">^</a> Borowiec, Andrew. Cyprus: A Troubled Island (2000), Greenwood Publishing Group, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://books.google.com.tr/books?id=hzEDg6-d80MC&pg=PA125">p. 125</a> </li> <li id="cite_note-Conference2007-28"><a href="#cite_ref-Conference2007_28-0">^</a> <cite class="citation book">European Consortium for Church-State Research. Conference (<time datetime="2007">2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://books.google.com/books?id=hogL92shGUIC&pg=PA50">Churches and Other Religious Organisations as Legal Persons: Proceedings of the 17th Meeting of the European Consortium for Church and State Research, Höör (Sweden), 17-20 November 2005</a>. Peeters Publishers. p. 50. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-90-429-1858-0" title="Special:Referințe în cărți/978-90-429-1858-0">978-90-429-1858-0</a>. <q>There is little data concerning recognition of the 'legal status' of religions in the occupied territories, since any acts of the 'Turkish Republic of Northern Cyprus' are not recognized by either the Republic of Cyprus or the international community.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Churches+and+Other+Religious+Organisations+as+Legal+Persons%3A+Proceedings+of+the+17th+Meeting+of+the+European+Consortium+for+Church+and+State+Research%2C+H%C3%B6%C3%B6r+%28Sweden%29%2C+17-20+November+2005&rft.pages=50&rft.pub=Peeters+Publishers&rft.date=2007&rft.isbn=978-90-429-1858-0&rft.au=European+Consortium+for+Church-State+Research.+Conference&rft_id=http%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DhogL92shGUIC%26pg%3DPA50&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Quigley-29"><a href="#cite_ref-Quigley_29-0">^</a> <cite class="citation book">Quigley. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://books.google.com/books?id=iTR3BQ0aJ6UC&pg=PA164">The Statehood of Palestine</a>. Cambridge University Press. p. 164. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-139-49124-2" title="Special:Referințe în cărți/978-1-139-49124-2">978-1-139-49124-2</a>. <q>The international community found this declaration invalid, on the ground that Turkey had occupied territory belonging to Cyprus and that the putative state was therefore an infringement on Cypriot sovereignty.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Statehood+of+Palestine&rft.pages=164&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.isbn=978-1-139-49124-2&rft.au=Quigley&rft_id=http%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DiTR3BQ0aJ6UC%26pg%3DPA164&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Tocci2004-30"><a href="#cite_ref-Tocci2004_30-0">^</a> <cite class="citation book">Nathalie Tocci (ianuarie 2004). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://books.google.com/books?id=T6Z0Io3kQZ4C&pg=PA56">EU Accession Dynamics and Conflict Resolution: Catalysing Peace Or Consolidating Partition in Cyprus?</a>. Ashgate Publishing, Ltd. p. 56. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7546-4310-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7546-4310-4">978-0-7546-4310-4</a>. <q>The occupied territory included 70 percent of the island's economic potential with over 50 percent of the industrial ... In addition, since partition Turkey encouraged mainland immigration to northern Cyprus. ... The international community, excluding Turkey, condemned the unilateral declaration of independence (UDI) as a.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=EU+Accession+Dynamics+and+Conflict+Resolution%3A+Catalysing+Peace+Or+Consolidating+Partition+in+Cyprus%3F&rft.pages=56&rft.pub=Ashgate+Publishing%2C+Ltd.&rft.date=2004-01&rft.isbn=978-0-7546-4310-4&rft.au=Nathalie+Tocci&rft_id=http%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DT6Z0Io3kQZ4C%26pg%3DPA56&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-WivelSteinmetz2013-31"><a href="#cite_ref-WivelSteinmetz2013_31-0">^</a> <cite class="citation book">Dr Anders Wivel; Robert Steinmetz (<time datetime="2013-03-28">28 martie 2013</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://books.google.com/books?id=iUeWqEjS6-IC&pg=PA165">Small States in Europe: Challenges and Opportunities</a>. Ashgate Publishing, Ltd. p. 165. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4094-9958-9" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4094-9958-9">978-1-4094-9958-9</a>. <q>To this day, it remains unrecognised by the international community, except by Turkey</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Small+States+in+Europe%3A+Challenges+and+Opportunities&rft.pages=165&rft.pub=Ashgate+Publishing%2C+Ltd.&rft.date=2013-03-28&rft.isbn=978-1-4094-9958-9&rft.au=Dr+Anders+Wivel&rft.au=Robert+Steinmetz&rft_id=http%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DiUeWqEjS6-IC%26pg%3DPA165&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Neville2013-32"><a href="#cite_ref-Neville2013_32-0">^</a> <cite class="citation book">Peter Neville (<time datetime="2013-03-22">22 martie 2013</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://books.google.com/books?id=dVosJPY04xAC&pg=PA293">Historical Dictionary of British Foreign Policy</a>. Scarecrow Press. p. 293. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8108-7371-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8108-7371-1">978-0-8108-7371-1</a>. <q>...Ecevit ordered the army to occupy the Turkish area on 20 July 1974. It became the Republic of Northern Cyprus, but Britain, like the rest of the international community, except Turkey, refused to extend diplomatic recognition to the enclave. British efforts to secure Turkey's removal from its surrogate territory after 1974 failed.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Historical+Dictionary+of+British+Foreign+Policy&rft.pages=293&rft.pub=Scarecrow+Press&rft.date=2013-03-22&rft.isbn=978-0-8108-7371-1&rft.au=Peter+Neville&rft_id=http%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DdVosJPY04xAC%26pg%3DPA293&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-PenderSharpley2005-33"><a href="#cite_ref-PenderSharpley2005_33-0">^</a> <cite class="citation book">Lesley Pender; Richard Sharpley (<time datetime="2005">2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://books.google.com/books?id=R9r90RAJM5cC&pg=PA273">The Management of Tourism</a>. SAGE. p. 273. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7619-4022-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7619-4022-7">978-0-7619-4022-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Management+of+Tourism&rft.pages=273&rft.pub=SAGE&rft.date=2005&rft.isbn=978-0-7619-4022-7&rft.au=Lesley+Pender&rft.au=Richard+Sharpley&rft_id=http%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DR9r90RAJM5cC%26pg%3DPA273&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Sharpley2012-34"><a href="#cite_ref-Sharpley2012_34-0">^</a> <cite class="citation book">Richard Sharpley (<time datetime="2012-05-16">16 mai 2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://books.google.com/books?id=id8Me6CogPYC&pg=PT296">Tourism Development and the Environment: Beyond Sustainability?</a>. Routledge. p. 296. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-136-57330-9" title="Special:Referințe în cărți/978-1-136-57330-9">978-1-136-57330-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Tourism+Development+and+the+Environment%3A+Beyond+Sustainability%3F&rft.pages=296&rft.pub=Routledge&rft.date=2012-05-16&rft.isbn=978-1-136-57330-9&rft.au=Richard+Sharpley&rft_id=http%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Did8Me6CogPYC%26pg%3DPT296&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-RichardJohn2002-35"><a href="#cite_ref-RichardJohn2002_35-0">^</a> <cite class="citation book">Sharpley, Richard; Telfer, David John (<time datetime="2002">2002</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://books.google.com/books?id=Wvo1sIjZH3UC&pg=PA334">Tourism and Development: Concepts and Issues</a>. Channel View Publications. p. 334. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-873150-34-4" title="Special:Referințe în cărți/978-1-873150-34-4">978-1-873150-34-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Tourism+and+Development%3A+Concepts+and+Issues&rft.pages=334&rft.pub=Channel+View+Publications&rft.date=2002&rft.isbn=978-1-873150-34-4&rft.au=Sharpley%2C+Richard&rft.au=Telfer%2C+David+John&rft_id=http%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DWvo1sIjZH3UC%26pg%3DPA334&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-36"><a href="#cite_ref-36">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2001/01/data/index.htm#changes">„World Economic Outlook Database May 2001”</a>. <a href="/wiki/International_Monetary_Fund" class="mw-redirect" title="International Monetary Fund">International Monetary Fund</a>. Accesat în <time datetime="2011-06-28">28 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=World+Economic+Outlook+Database+May+2001&rft.pub=International+Monetary+Fund&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fexternal%2Fpubs%2Fft%2Fweo%2F2001%2F01%2Fdata%2Findex.htm%23changes&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-37"><a href="#cite_ref-37">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.worldbank.org/about/country-classifications/country-and-lending-groups#High_income">„Country and Lending Groups”</a>. <a href="/w/index.php?title=World_Bank&action=edit&redlink=1" class="new" title="World Bank — pagină inexistentă">World Bank</a>. Accesat în <time datetime="2010-05-11">11 mai 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Country+and+Lending+Groups&rft.pub=World+Bank&rft_id=http%3A%2F%2Fdata.worldbank.org%2Fabout%2Fcountry-classifications%2Fcountry-and-lending-groups%23High_income&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-38"><a href="#cite_ref-38">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://hdr.undp.org/en/statistics/">„Human Development Index (HDI)–2011 Rankings”</a>. <a href="/w/index.php?title=United_Nations_Development_Programme&action=edit&redlink=1" class="new" title="United Nations Development Programme — pagină inexistentă">United Nations Development Programme</a>. Accesat în <time datetime="2011-11-04">4 noiembrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Human+Development+Index+%28HDI%29%E2%80%932011+Rankings&rft.pub=United+Nations+Development+Programme&rft_id=http%3A%2F%2Fhdr.undp.org%2Fen%2Fstatistics%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-39"><a href="#cite_ref-39">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nam.gov.za/background/background.htm#4">„The Non-Aligned Movement: Background Information”</a>. <a href="/w/index.php?title=Non-Aligned_Movement&action=edit&redlink=1" class="new" title="Non-Aligned Movement — pagină inexistentă">Non-Aligned Movement</a>. <time datetime="2001-09-21">21 septembrie 2001</time>. Accesat în <time datetime="2010-01-19">19 ianuarie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Non-Aligned+Movement%3A+Background+Information&rft.pub=Non-Aligned+Movement&rft.date=2001-09-21&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nam.gov.za%2Fbackground%2Fbackground.htm%234&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-40"><a href="#cite_ref-40">^</a> <cite id="CITEREFTsakalosEfstratiouBassiakosKazantzaki2021" class="citation">Tsakalos, Evangelos; Efstratiou, Nikos; Bassiakos, Yannis; Kazantzaki, Maria; Filippaki, Eleni (<time datetime="2021-08-01">1 august 2021</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.journals.uchicago.edu/doi/10.1086/716100">„Early Cypriot Prehistory: On the Traces of the Last Hunters and Gatherers on the Island—Preliminary Results of Luminescence Dating”</a>, Current Anthropology (în engleză), 62 (4), pp. 412–425, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F716100">10.1086/716100</a>, <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0011-3204">0011-3204</a>, accesat în <time datetime="2024-08-28">28 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Current+Anthropology&rft.atitle=Early+Cypriot+Prehistory%3A+On+the+Traces+of+the+Last+Hunters+and+Gatherers+on+the+Island%E2%80%94Preliminary+Results+of+Luminescence+Dating&rft.volume=62&rft.issue=4&rft.pages=412-425&rft.date=2021-08-01&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F716100&rft.issn=0011-3204&rft.aulast=Tsakalos&rft.aufirst=Evangelos&rft.au=Efstratiou%2C+Nikos&rft.au=Bassiakos%2C+Yannis&rft.au=Kazantzaki%2C+Maria&rft.au=Filippaki%2C+Eleni&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.journals.uchicago.edu%2Fdoi%2F10.1086%2F716100&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-41"><a href="#cite_ref-41">^</a> <cite id="CITEREFWade2007" class="citation">Wade, Nicholas (<time datetime="2007-06-29">29 iunie 2007</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nytimes.com/2007/06/29/health/29iht-29cat.6404420.html">„Study traces cat's ancestry to Middle East”</a>, The New York Times (în engleză), <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0362-4331">0362-4331</a>, accesat în <time datetime="2024-08-28">28 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=Study+traces+cat%27s+ancestry+to+Middle+East&rft.date=2007-06-29&rft.issn=0362-4331&rft.aulast=Wade&rft.aufirst=Nicholas&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nytimes.com%2F2007%2F06%2F29%2Fhealth%2F29iht-29cat.6404420.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-42"><a href="#cite_ref-42">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20071222092756/http://edition.cnn.com/2004/TECH/science/04/08/cats.cyprus/index.html">„CNN.com - Ancient burial looks like human and pet cat - Apr 9, 2004”</a>. edition.cnn.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://edition.cnn.com/2004/TECH/science/04/08/cats.cyprus/index.html">original</a> la <time datetime="2007-12-22">22 decembrie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-28">28 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=CNN.com+-+Ancient+burial+looks+like+human+and+pet+cat+-+Apr+9%2C+2004&rft.pub=edition.cnn.com&rft_id=http%3A%2F%2Fedition.cnn.com%2F2004%2FTECH%2Fscience%2F04%2F08%2Fcats.cyprus%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-43"><a href="#cite_ref-43">^</a> Simmons, A. H. Faunal extinction in an island society: pygmy hippopotamus hunters of Cyprus. New York: Springer 1999, p. 15. [1] Archived 12 April 2016 at the Wayback Machine </li> <li id="cite_note-44"><a href="#cite_ref-44">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=YOwOAAAAQAAJ&pg=PA168">A.d. Lacy</a> (în engleză), Taylor & Francis, accesat în <time datetime="2024-08-28">28 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A.d.+Lacy&rft.pub=Taylor+%26+Francis&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DYOwOAAAAQAAJ%26pg%3DPA168&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-45"><a href="#cite_ref-45">^</a> Stass Paraskos, The Mythology of Cyprus (London: Orage Press, 2016) p.1f </li> <li id="cite_note-46"><a href="#cite_ref-46">^</a> <cite id="CITEREFKnappMeyer2023" class="citation">Knapp, A. Bernard; Meyer, Nathan (<time datetime="2023-07-01">1 iulie 2023</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.journals.uchicago.edu/doi/10.1086/724597">„Merchants and Mercantile Society on Late Bronze Age Cyprus”</a>, American Journal of Archaeology (în engleză), 127 (3), pp. 309–338, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F724597">10.1086/724597</a>, <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0002-9114">0002-9114</a>, accesat în <time datetime="2024-08-28">28 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=American+Journal+of+Archaeology&rft.atitle=Merchants+and+Mercantile+Society+on+Late+Bronze+Age+Cyprus&rft.volume=127&rft.issue=3&rft.pages=309-338&rft.date=2023-07-01&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F724597&rft.issn=0002-9114&rft.aulast=Knapp&rft.aufirst=A.+Bernard&rft.au=Meyer%2C+Nathan&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.journals.uchicago.edu%2Fdoi%2F10.1086%2F724597&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-47"><a href="#cite_ref-47">^</a> <cite id="CITEREFCline2015" class="citation">Cline, Eric H. (<time datetime="2015-09-22">22 septembrie 2015</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=_M1bCgAAQBAJ">1177 B.C.: The Year Civilization Collapsed</a> (în engleză), Princeton University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4008-7449-1" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4008-7449-1">978-1-4008-7449-1</a>, accesat în <time datetime="2024-08-28">28 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=1177+B.C.%3A+The+Year+Civilization+Collapsed&rft.pub=Princeton+University+Press&rft.date=2015-09-22&rft.isbn=978-1-4008-7449-1&rft.aulast=Cline&rft.aufirst=Eric+H.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D_M1bCgAAQBAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-48"><a href="#cite_ref-48">^</a> Thomas, Carol G. and Conant, Craig: The Trojan War, pp. 121–122. Greenwood Publishing Group, 2005. ISBN 0-313-32526-X, 9780313325267. </li> <li id="cite_note-49"><a href="#cite_ref-49">^</a> <cite id="CITEREFCohen1996" class="citation">Cohen, Getzel M. (<time datetime="1996-11-02">2 noiembrie 1996</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=BnsPcZW4G7YC&pg=PA35">The Hellenistic Settlements in Europe, the Islands, and Asia Minor</a> (în engleză), University of California Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-520-91408-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-520-91408-7">978-0-520-91408-7</a>, accesat în <time datetime="2024-08-28">28 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Hellenistic+Settlements+in+Europe%2C+the+Islands%2C+and+Asia+Minor&rft.pub=University+of+California+Press&rft.date=1996-11-02&rft.isbn=978-0-520-91408-7&rft.aulast=Cohen&rft.aufirst=Getzel+M.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DBnsPcZW4G7YC%26pg%3DPA35&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-50"><a href="#cite_ref-50">^</a> Michael Spilling; Jo-ann Spilling (2010). Cyprus. Marshall Cavendish. p. 23. ISBN <bdi>978-0-7614-4855-6</bdi>. Archived from the original on 12 April 2016. Retrieved 20 June 2015. </li> <li id="cite_note-51"><a href="#cite_ref-51">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160304111945/http://www.fas.harvard.edu/~semitic/wl/publications/2012/hadjisavvas.html">„The Shelby White & Leon Levy Program: Hadjisavvas”</a>. web.archive.org. <time datetime="2016-03-04">4 martie 2016</time>. Arhivat din original în <time datetime="2016-03-04">4 martie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-28">28 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Shelby+White+%26+Leon+Levy+Program%3A+Hadjisavvas&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2016-03-04&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.fas.harvard.edu%2F~semitic%2Fwl%2Fpublications%2F2012%2Fhadjisavvas.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> Mentenanță CS1: URL impropriu (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_URL_impropriu" title="Categorie:Mentenanță CS1: URL impropriu">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-52"><a href="#cite_ref-52">^</a> <cite id="CITEREFParpas" class="citation">Parpas, Andreas P., <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.academia.edu/8861166">ALEXANDER THE GREAT AND THE KINGDOMS OF CYPRUS -- A RECONSIDERATION</a>, accesat în <time datetime="2024-08-28">28 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=ALEXANDER+THE+GREAT+AND+THE+KINGDOMS+OF+CYPRUS+--+A+RECONSIDERATION&rft.aulast=Parpas&rft.aufirst=Andreas+P.&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.academia.edu%2F8861166&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-53"><a href="#cite_ref-53">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus:text:2008.01.0530:book=3:chapter=6:section=3">„Arrian, Anabasis, book 3, chapter 6, section 3”</a>. www.perseus.tufts.edu. Accesat în <time datetime="2024-08-28">28 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Arrian%2C+Anabasis%2C+book+3%2C+chapter+6%2C+section+3&rft.pub=www.perseus.tufts.edu&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.perseus.tufts.edu%2Fhopper%2Ftext%3Fdoc%3DPerseus%3Atext%3A2008.01.0530%3Abook%3D3%3Achapter%3D6%3Asection%3D3&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-54"><a href="#cite_ref-54">^</a> <cite class="citation"><a class="external text" href="https://en.wikipedia.org/wiki/Michael_Metcalf">„Michael Metcalf”</a>, Wikipedia (în engleză), <time datetime="2023-10-13">13 octombrie 2023</time>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Wikipedia&rft.atitle=Michael+Metcalf&rft.date=2023-10-13&rft_id=https%3A%2F%2Fen.wikipedia.org%2Fwiki%2FMichael_Metcalf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-55"><a href="#cite_ref-55">^</a> Riddle, J.M. A History of the Middle Ages. Lanham, MD, US: Rowman & Littlefield 2008. p. 326. [3] Archived 15 September 2015 at the Wayback Machine </li> <li id="cite_note-56"><a href="#cite_ref-56">^</a> Norwich, J. J. (1995) Byzantium: The Decline and Fall. London: Viking, p. 121 </li> <li id="cite_note-57"><a href="#cite_ref-57">^</a> Benjamin Arbel, David Jacoby, Intercultural Contacts in the Medieval Mediterranean, (London: Taylor and Francis, 1996) p. 45 </li> <li id="cite_note-58"><a href="#cite_ref-58">^</a> See James G. Schryver, 'Colonialism or Conviviencia in Frankish Cyprus?' in I.W. Zartman (ed.), Understanding Life in the Borderlands: Boundaries in Depth and in Motio (Athens, GA: University of Georgia Press, 2010) pp. 133–159; see also Evangelia Skoufari "Cyprus during the 16th century: a Frankish kingdom, a Venetian colony, a multicultural society", in Joves pensant la Mediterrània – Mar de diàleg, no. 5 dir. Enric Olivé Serret, Tarragona, Publicacions de la Universitat Rovira y Virgili, Tarragona 2008, pp. 283–295. </li> <li id="cite_note-59"><a href="#cite_ref-59">^</a> <cite id="CITEREFMallinsonMallinson2005" class="citation">Mallinson, Bill; Mallinson, William (<time datetime="2005-05-27">27 mai 2005</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=HEjkuhF2GsMC&pg=PA81">Cyprus: A Modern History</a> (în engleză), Bloomsbury Academic, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-85043-580-8" title="Special:Referințe în cărți/978-1-85043-580-8">978-1-85043-580-8</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Cyprus%3A+A+Modern+History&rft.pub=Bloomsbury+Academic&rft.date=2005-05-27&rft.isbn=978-1-85043-580-8&rft.aulast=Mallinson&rft.aufirst=Bill&rft.au=Mallinson%2C+William&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DHEjkuhF2GsMC%26pg%3DPA81&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-60"><a href="#cite_ref-60">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://countrystudies.us/cyprus/7.htm">„Cyprus - OTTOMAN RULE”</a>. countrystudies.us. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Cyprus+-+OTTOMAN+RULE&rft.pub=countrystudies.us&rft_id=https%3A%2F%2Fcountrystudies.us%2Fcyprus%2F7.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-61"><a href="#cite_ref-61">^</a> Jennings, Ronald (1993), Christians and Muslims in Ottoman Cyprus and the Mediterranean World, 1571–1640, New York University Press, p. 232, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780814741818" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-0-8147-4181-8</a> </li> <li id="cite_note-62"><a href="#cite_ref-62">^</a> Orhonlu, Cengiz (2010), "The Ottoman Turks Settle in Cyprus", in Inalcık, Halil (ed.), The First International Congress of Cypriot Studies: Presentations of the Turkish Delegation, Institute for the Study of Turkish Culture, p. 99 </li> <li id="cite_note-63"><a href="#cite_ref-63">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://countrystudies.us/cyprus/7.htm">„Cyprus - OTTOMAN RULE”</a>. countrystudies.us. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Cyprus+-+OTTOMAN+RULE&rft.pub=countrystudies.us&rft_id=https%3A%2F%2Fcountrystudies.us%2Fcyprus%2F7.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-64"><a href="#cite_ref-64">^</a> <cite id="CITEREFJennings1992" class="citation">Jennings, Ronald (<time datetime="1992-08-01">1 august 1992</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=dslYF9LopnMC&pg=PT596">Christians and Muslims in Ottoman Cyprus and the Mediterranean World, 1571-1640</a> (în engleză), NYU Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8147-4318-8" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8147-4318-8">978-0-8147-4318-8</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Christians+and+Muslims+in+Ottoman+Cyprus+and+the+Mediterranean+World%2C+1571-1640&rft.pub=NYU+Press&rft.date=1992-08-01&rft.isbn=978-0-8147-4318-8&rft.aulast=Jennings&rft.aufirst=Ronald&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DdslYF9LopnMC%26pg%3DPT596&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-65"><a href="#cite_ref-65">^</a> Osmanli Nufusu 1830–1914 by Kemal Karpat, ISBN 975-333-169-X and Die Völker des Osmanischen by Ritter zur Helle von Samo. </li> <li id="cite_note-66"><a href="#cite_ref-66">^</a> <cite id="CITEREFMirbagheri2009" class="citation">Mirbagheri, Farid (<time datetime="2009-10-01">1 octombrie 2009</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=f82Jn_H4VukC">Historical Dictionary of Cyprus</a> (în engleză), Scarecrow Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8108-6298-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8108-6298-2">978-0-8108-6298-2</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Historical+Dictionary+of+Cyprus&rft.pub=Scarecrow+Press&rft.date=2009-10-01&rft.isbn=978-0-8108-6298-2&rft.aulast=Mirbagheri&rft.aufirst=Farid&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Df82Jn_H4VukC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-67"><a href="#cite_ref-67">^</a> <cite id="CITEREFPericleous2009" class="citation">Pericleous, Chrysostomos (<time datetime="2009-06-17">17 iunie 2009</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=PHQAAwAAQBAJ&pg=PA131">Cyprus Referendum: A Divided Island and the Challenge of the Annan Plan</a> (în engleză), I.B.Tauris, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-85771-193-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-85771-193-9">978-0-85771-193-9</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Cyprus+Referendum%3A+A+Divided+Island+and+the+Challenge+of+the+Annan+Plan&rft.pub=I.B.Tauris&rft.date=2009-06-17&rft.isbn=978-0-85771-193-9&rft.aulast=Pericleous&rft.aufirst=Chrysostomos&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DPHQAAwAAQBAJ%26pg%3DPA131&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-68"><a href="#cite_ref-68">^</a> Captain A. R. Savile (1878). Cyprus. H.M. Stationery Office. p. 130. Archived from the original on 11 September 2015. Retrieved 20 June 2015. </li> <li id="cite_note-69"><a href="#cite_ref-69">^</a> Baten, Jörg (2016). A History of the Global Economy. From 1500 to the Present. Cambridge University Press. p. 51. ISBN <bdi>978-1-107-50718-0</bdi>. </li> <li id="cite_note-70"><a href="#cite_ref-70">^</a> Stavridis, Stavros Terry (31 July 1993), Greek-Cypriot Enosis of October 1915: “A Lost Opportunity?”. La Trobe University. p. 289. Retrieved 5 August 2024. </li> <li id="cite_note-71"><a href="#cite_ref-71">^</a> Mirbagheri, Farid (2009). Historical Dictionary of Cyprus. Scarecrow Press. p. xiv. ISBN <bdi>978-0-8108-6298-2</bdi>. <q>Greek Cypriots engaged in a military campaign for enosis, union with Greece. Turkish Cypriots, in response, expressed their desire for taksim, partition of the island.</q> </li> <li id="cite_note-72"><a href="#cite_ref-72">^</a> <cite id="CITEREFLange2011" class="citation">Lange, Matthew (<time datetime="2011-12-12">12 decembrie 2011</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=Ac2NRpHoY3EC">Educations in Ethnic Violence: Identity, Educational Bubbles, and Resource Mobilization</a> (în engleză), Cambridge University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-139-50544-4" title="Special:Referințe în cărți/978-1-139-50544-4">978-1-139-50544-4</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Educations+in+Ethnic+Violence%3A+Identity%2C+Educational+Bubbles%2C+and+Resource+Mobilization&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2011-12-12&rft.isbn=978-1-139-50544-4&rft.aulast=Lange&rft.aufirst=Matthew&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DAc2NRpHoY3EC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-73"><a href="#cite_ref-73">^</a> <cite id="CITEREFKer-Lindsay2011" class="citation">Ker-Lindsay, James (<time datetime="2011-04-21">21 aprilie 2011</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=xTL382g5sWwC">The Cyprus Problem: What Everyone Needs to Know</a> (în engleză), Oxford University Press, USA, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-975716-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-975716-9">978-0-19-975716-9</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Cyprus+Problem%3A+What+Everyone+Needs+to+Know&rft.pub=Oxford+University+Press%2C+USA&rft.date=2011-04-21&rft.isbn=978-0-19-975716-9&rft.aulast=Ker-Lindsay&rft.aufirst=James&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DxTL382g5sWwC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-74"><a href="#cite_ref-74">^</a> <cite id="CITEREFTatum2002" class="citation">Tatum, Dale C. (<time datetime="2002">2002</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=70NxlYekQIgC&pg=PA43">Who Influenced Whom?: Lessons from the Cold War</a> (în engleză), University Press of America, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7618-2444-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7618-2444-2">978-0-7618-2444-2</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Who+Influenced+Whom%3F%3A+Lessons+from+the+Cold+War&rft.pub=University+Press+of+America&rft.date=2002&rft.isbn=978-0-7618-2444-2&rft.aulast=Tatum&rft.aufirst=Dale+C.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D70NxlYekQIgC%26pg%3DPA43&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-75"><a href="#cite_ref-75">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080605233259/http://www.cyprus-conflict.net/www.cyprus-conflict.net/mavratsas.html">„Politics”</a>. web.archive.org. <time datetime="2008-06-05">5 iunie 2008</time>. Arhivat din original în <time datetime="2008-06-05">5 iunie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Politics&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2008-06-05&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.cyprus-conflict.net%2Fwww.cyprus-conflict.net%2Fmavratsas.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> Mentenanță CS1: URL impropriu (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_URL_impropriu" title="Categorie:Mentenanță CS1: URL impropriu">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-76"><a href="#cite_ref-76">^</a> Grob-Fitzgibbon, Benjamin (2011). Imperial Endgame: Britain's Dirty Wars and the End of Empire. Palgrave Macmillan. p. 285. ISBN <bdi>978-0-230-30038-5</bdi>. </li> <li id="cite_note-77"><a href="#cite_ref-77">^</a> <cite id="CITEREFKourvetaris1999" class="citation">Kourvetaris, George A. (<time datetime="1999">1999</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=bE5oAAAAMAAJ&q=90%25">Studies on Modern Greek Society and Politics</a> (în engleză), East European Monographs, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-88033-432-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-88033-432-7">978-0-88033-432-7</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Studies+on+Modern+Greek+Society+and+Politics&rft.pub=East+European+Monographs&rft.date=1999&rft.isbn=978-0-88033-432-7&rft.aulast=Kourvetaris&rft.aufirst=George+A.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DbE5oAAAAMAAJ%26q%3D90%2525&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-78"><a href="#cite_ref-78">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://countrystudies.us/cyprus/21.htm">„Cyprus - Population”</a>. countrystudies.us. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Cyprus+-+Population&rft.pub=countrystudies.us&rft_id=https%3A%2F%2Fcountrystudies.us%2Fcyprus%2F21.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-79"><a href="#cite_ref-79">^</a> <cite id="CITEREFTrimikliniotisBozkurt2012" class="citation">Trimikliniotis, Nicos; Bozkurt, Umut (<time datetime="2012-11-26">26 noiembrie 2012</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=zS_HAAAAQBAJ&pg=PA104">Beyond a Divided Cyprus: A State and Society in Transformation</a> (în engleză), Springer, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-137-10080-1" title="Special:Referințe în cărți/978-1-137-10080-1">978-1-137-10080-1</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Beyond+a+Divided+Cyprus%3A+A+State+and+Society+in+Transformation&rft.pub=Springer&rft.date=2012-11-26&rft.isbn=978-1-137-10080-1&rft.aulast=Trimikliniotis&rft.aufirst=Nicos&rft.au=Bozkurt%2C+Umut&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DzS_HAAAAQBAJ%26pg%3DPA104&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-80"><a href="#cite_ref-80">^</a> <cite id="CITEREFMirbagheri2009" class="citation">Mirbagheri, Farid (<time datetime="2009-10-01">1 octombrie 2009</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=f82Jn_H4VukC&pg=PA25">Historical Dictionary of Cyprus</a> (în engleză), Scarecrow Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8108-6298-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8108-6298-2">978-0-8108-6298-2</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Historical+Dictionary+of+Cyprus&rft.pub=Scarecrow+Press&rft.date=2009-10-01&rft.isbn=978-0-8108-6298-2&rft.aulast=Mirbagheri&rft.aufirst=Farid&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Df82Jn_H4VukC%26pg%3DPA25&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-81"><a href="#cite_ref-81">^</a> Oberling, Pierre. The road to Bellapais (1982), Social Science Monographs, p. 120 Archived 28 April 2023 at the Wayback Machine: "According to official records, 364 Turkish Cypriots and 174 Greek Cypriots were killed during the 1963–1964 crisis." </li> <li id="cite_note-82"><a href="#cite_ref-82">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://countrystudies.us/cyprus/12.htm">„Cyprus - THE REPUBLIC OF CYPRUS”</a>. countrystudies.us. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Cyprus+-+THE+REPUBLIC+OF+CYPRUS&rft.pub=countrystudies.us&rft_id=https%3A%2F%2Fcountrystudies.us%2Fcyprus%2F12.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-83"><a href="#cite_ref-83">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/onthisday/hi/dates/stories/august/10/newsid_3037000/3037898.stm">1964: Guns fall silent in Cyprus</a> (în engleză), <time datetime="1964-08-10">10 august 1964</time>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=1964%3A+Guns+fall+silent+in+Cyprus&rft.date=1964-08-10&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2Fonthisday%2Fhi%2Fdates%2Fstories%2Faugust%2F10%2Fnewsid_3037000%2F3037898.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-84"><a href="#cite_ref-84">^</a> <cite id="CITEREFKer-Lindsay2011" class="citation">Ker-Lindsay, James (<time datetime="2011-04-21">21 aprilie 2011</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=xTL382g5sWwC">The Cyprus Problem: What Everyone Needs to Know</a> (în engleză), Oxford University Press, USA, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-975716-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-975716-9">978-0-19-975716-9</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Cyprus+Problem%3A+What+Everyone+Needs+to+Know&rft.pub=Oxford+University+Press%2C+USA&rft.date=2011-04-21&rft.isbn=978-0-19-975716-9&rft.aulast=Ker-Lindsay&rft.aufirst=James&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DxTL382g5sWwC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-85"><a href="#cite_ref-85">^</a> Jacob M. Landau (1979). Johnson's 1964 letter to Inonu and Greek lobbying of the White House. Hebrew University of Jerusalem, Leonard Davis Institute for International Relations. </li> <li id="cite_note-86"><a href="#cite_ref-86">^</a> <cite id="CITEREFMirbagheri2014" class="citation">Mirbagheri, Farid (<time datetime="2014-05-01">1 mai 2014</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=Znp9AwAAQBAJ&pg=PA28">Cyprus and International Peacemaking 1964-1986</a> (în engleză), Routledge, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-136-67752-6" title="Special:Referințe în cărți/978-1-136-67752-6">978-1-136-67752-6</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Cyprus+and+International+Peacemaking+1964-1986&rft.pub=Routledge&rft.date=2014-05-01&rft.isbn=978-1-136-67752-6&rft.aulast=Mirbagheri&rft.aufirst=Farid&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DZnp9AwAAQBAJ%26pg%3DPA28&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-87"><a href="#cite_ref-87">^</a> <cite id="CITEREFGray2008" class="citation">Gray, Christine (<time datetime="2008-07-17">17 iulie 2008</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=qnFCAgAAQBAJ">International Law and the Use of Force</a> (în engleză), OUP Oxford, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-102162-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-102162-6">978-0-19-102162-6</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=International+Law+and+the+Use+of+Force&rft.pub=OUP+Oxford&rft.date=2008-07-17&rft.isbn=978-0-19-102162-6&rft.aulast=Gray&rft.aufirst=Christine&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DqnFCAgAAQBAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-88"><a href="#cite_ref-88">^</a> Journal of international law and practice, Volume 5. Detroit College of Law at Michigan State University. 1996. p. 204. </li> <li id="cite_note-89"><a href="#cite_ref-89">^</a> <cite id="CITEREFAtkinBiddissTallett2011" class="citation">Atkin, Nicholas; Biddiss, Michael; Tallett, Frank (<time datetime="2011-05-23">23 mai 2011</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=1QyXCTW_MCQC">The Wiley-Blackwell Dictionary of Modern European History Since 1789</a> (în engleză), John Wiley & Sons, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4443-9072-8" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4443-9072-8">978-1-4443-9072-8</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Wiley-Blackwell+Dictionary+of+Modern+European+History+Since+1789&rft.pub=John+Wiley+%26+Sons&rft.date=2011-05-23&rft.isbn=978-1-4443-9072-8&rft.aulast=Atkin&rft.aufirst=Nicholas&rft.au=Biddiss%2C+Michael&rft.au=Tallett%2C+Frank&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D1QyXCTW_MCQC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-90"><a href="#cite_ref-90">^</a> Papadakis, Yiannis (2003). "Nation, narrative and commemoration: political ritual in divided Cyprus". History and Anthropology. 14 (3): 253–270. doi:10.1080/0275720032000136642. S2CID 143231403. <q>culminating in the 1974 coup aimed at the annexation of Cyprus to Greece</q> </li> <li id="cite_note-91"><a href="#cite_ref-91">^</a> <cite id="CITEREFTheodoracopulos1978" class="citation">Theodoracopulos, Taki (<time datetime="1978">1978</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=ZPscAAAAYAAJ">The Greek Upheaval: Kings, Demagogues, and Bayonets</a> (în engleză), Caratzas Bros., <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-89241-080-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-89241-080-4">978-0-89241-080-4</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Greek+Upheaval%3A+Kings%2C+Demagogues%2C+and+Bayonets&rft.pub=Caratzas+Bros.&rft.date=1978&rft.isbn=978-0-89241-080-4&rft.aulast=Theodoracopulos&rft.aufirst=Taki&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DZPscAAAAYAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-92"><a href="#cite_ref-92">^</a> <cite id="CITEREFDivision1993" class="citation">Division, Library of Congress Federal Research (<time datetime="1993">1993</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=5UuFAAAAIAAJ">Cyprus: A Country Study</a> (în engleză), Federal Research Division, Library of Congress, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8444-0752-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8444-0752-4">978-0-8444-0752-4</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Cyprus%3A+A+Country+Study&rft.pub=Federal+Research+Division%2C+Library+of+Congress&rft.date=1993&rft.isbn=978-0-8444-0752-4&rft.aulast=Division&rft.aufirst=Library+of+Congress+Federal+Research&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D5UuFAAAAIAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-93"><a href="#cite_ref-93">^</a> <cite id="CITEREFBose2009" class="citation">Bose, Sumantra (<time datetime="2009-07-01">1 iulie 2009</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=KKZcgOJPjVkC&pg=PA86">Contested Lands: Israel-Palestine, Kashmir, Bosnia, Cyprus, and Sri Lanka</a> (în engleză), Harvard University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-674-02856-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-674-02856-2">978-0-674-02856-2</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Contested+Lands%3A+Israel-Palestine%2C+Kashmir%2C+Bosnia%2C+Cyprus%2C+and+Sri+Lanka&rft.pub=Harvard+University+Press&rft.date=2009-07-01&rft.isbn=978-0-674-02856-2&rft.aulast=Bose&rft.aufirst=Sumantra&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DKKZcgOJPjVkC%26pg%3DPA86&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-94"><a href="#cite_ref-94">^</a> <cite id="CITEREFO'MalleyCraig2001" class="citation">O'Malley, Brendan; Craig, Ian (<time datetime="2001-06-25">25 iunie 2001</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=4Jz3AgAAQBAJ&pg=PA195">The Cyprus Conspiracy: America, Espionage and the Turkish Invasion</a> (în engleză), I.B.Tauris, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-85773-016-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-85773-016-9">978-0-85773-016-9</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Cyprus+Conspiracy%3A+America%2C+Espionage+and+the+Turkish+Invasion&rft.pub=I.B.Tauris&rft.date=2001-06-25&rft.isbn=978-0-85773-016-9&rft.aulast=O%27Malley&rft.aufirst=Brendan&rft.au=Craig%2C+Ian&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D4Jz3AgAAQBAJ%26pg%3DPA195&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-95"><a href="#cite_ref-95">^</a> U.S. Congressional Record, V. 147, Pt. 3, 8 March 2001 to 26 March 2001 [4] Archived 10 September 2015 at the Wayback Machine </li> <li id="cite_note-96"><a href="#cite_ref-96">^</a> <cite id="CITEREFKer-LindsayFaustmannMullen2011" class="citation">Ker-Lindsay, James; Faustmann, Hubert; Mullen, Fiona (<time datetime="2011-05-03">3 mai 2011</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=R1QEn3G4L7MC&pg=PA15">An Island in Europe: The EU and the Transformation of Cyprus</a> (în engleză), Bloomsbury Academic, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-84885-678-3" title="Special:Referințe în cărți/978-1-84885-678-3">978-1-84885-678-3</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=An+Island+in+Europe%3A+The+EU+and+the+Transformation+of+Cyprus&rft.pub=Bloomsbury+Academic&rft.date=2011-05-03&rft.isbn=978-1-84885-678-3&rft.aulast=Ker-Lindsay&rft.aufirst=James&rft.au=Faustmann%2C+Hubert&rft.au=Mullen%2C+Fiona&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DR1QEn3G4L7MC%26pg%3DPA15&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-97"><a href="#cite_ref-97">^</a> Turkey and the United States: The Arms Embargo Period. Praeger Publishers (5 August 1986). 1986. ISBN <bdi>978-0275921415</bdi>. </li> <li id="cite_note-98"><a href="#cite_ref-98">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/encyclopediaofhu0005unse_j7e0">Encyclopedia of human rights</a>, Internet Archive, Oxford ; New York : Oxford University Press, <time datetime="2009">2009</time>, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-533402-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-533402-9">978-0-19-533402-9</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Encyclopedia+of+human+rights&rft.pub=Oxford+%3B+New+York+%3A+Oxford+University+Press&rft.date=2009&rft.isbn=978-0-19-533402-9&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fencyclopediaofhu0005unse_j7e0&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-99"><a href="#cite_ref-99">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cyprusun.org/?cat=52">„Resolutions — Permanent Mission of the Republic of Cyprus to the United Nations”</a>. www.cyprusun.org. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Resolutions+%E2%80%94+Permanent+Mission+of+the+Republic+of+Cyprus+to+the+United+Nations&rft.pub=www.cyprusun.org&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cyprusun.org%2F%3Fcat%3D52&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-100"><a href="#cite_ref-100">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/2969089.stm">Emotion as Cyprus border opens</a> (în engleză), <time datetime="2003-04-23">23 aprilie 2003</time>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Emotion+as+Cyprus+border+opens&rft.date=2003-04-23&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F2%2Fhi%2Feurope%2F2969089.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-101"><a href="#cite_ref-101">^</a> Stephanos Constantinides & Joseph Joseph, 'Cyprus and the European Union: Beyond Accession', Études helléniques/Hellenic Studies 11 (2), Autumn 2003 </li> <li id="cite_note-102"><a href="#cite_ref-102">^</a> Palley, Claire (18 May 2005). An International Relations Debacle: The UN Secretary-general's Mission of Good Offices in Cyprus 1999–2004. Hart Publishing. p. 224. ISBN <bdi>978-1-84113-578-6</bdi>. </li> <li id="cite_note-103"><a href="#cite_ref-103">^</a> <cite id="CITEREFSmith2017" class="citation">Smith, Helena (<time datetime="2017-07-07">7 iulie 2017</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/world/2017/jul/07/cyprus-reunification-talks-collapse-amid-angry-scenes">„Cyprus reunification talks collapse amid angry scenes”</a>, The Guardian (în engleză), <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0261-3077">0261-3077</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=Cyprus+reunification+talks+collapse+amid+angry+scenes&rft.date=2017-07-07&rft.issn=0261-3077&rft.aulast=Smith&rft.aufirst=Helena&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fworld%2F2017%2Fjul%2F07%2Fcyprus-reunification-talks-collapse-amid-angry-scenes&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-104"><a href="#cite_ref-104">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://apnews.com/general-news-b80d6a4b9c50403589f4582f7ebcf0d6">„UN envoy says Cyprus reunification talks to resume May 15”</a> (în engleză). AP News. <time datetime="2015-05-11">11 mai 2015</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=UN+envoy+says+Cyprus+reunification+talks+to+resume+May+15&rft.pub=AP+News&rft.date=2015-05-11&rft_id=https%3A%2F%2Fapnews.com%2Fgeneral-news-b80d6a4b9c50403589f4582f7ebcf0d6&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-105"><a href="#cite_ref-105">^</a> <cite class="citation web">Chater, David. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.aljazeera.com/videos/2019/2/2/cyprus-golden-passports-bring-russians-into-the-eu">„Cyprus 'golden passports' bring Russians into the EU”</a> (în engleză). Al Jazeera. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Cyprus+%E2%80%98golden+passports%E2%80%99+bring+Russians+into+the+EU&rft.pub=Al+Jazeera&rft.aulast=Chater&rft.aufirst=David&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.aljazeera.com%2Fvideos%2F2019%2F2%2F2%2Fcyprus-golden-passports-bring-russians-into-the-eu&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-106"><a href="#cite_ref-106">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://jacobin.com/2020/11/cyprus-golden-passports-citizenship-corruption">„In Cyprus, the Golden Passports Scheme Shows Us How Capitalism and Corruption Go Hand in Hand”</a> (în engleză). jacobin.com. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=In+Cyprus%2C+the+Golden+Passports+Scheme+Shows+Us+How+Capitalism+and+Corruption+Go+Hand+in+Hand&rft.pub=jacobin.com&rft_id=https%3A%2F%2Fjacobin.com%2F2020%2F11%2Fcyprus-golden-passports-citizenship-corruption&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-107"><a href="#cite_ref-107">^</a> <cite class="citation web">Unit, Al Jazeera Investigative. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.aljazeera.com/news/2020/8/28/exclusive-cyprus-sold-passports-to-politically-exposed-persons">„Exclusive: Cyprus sold passports to 'politically exposed persons'”</a> (în engleză). Al Jazeera. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Exclusive%3A+Cyprus+sold+passports+to+%E2%80%98politically+exposed+persons%E2%80%99&rft.pub=Al+Jazeera&rft.aulast=Unit&rft.aufirst=Al+Jazeera+Investigative&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.aljazeera.com%2Fnews%2F2020%2F8%2F28%2Fexclusive-cyprus-sold-passports-to-politically-exposed-persons&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-108"><a href="#cite_ref-108">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.politico.eu/article/turkish-president-erdogan-dashes-hopes-resumption-cyprus-talks-invasion-50th-anniversary/">„Erdoğan dashes hopes for resumption of Cyprus talks on invasion's 50th anniversary”</a> (în engleză). POLITICO. <time datetime="2024-07-20">20 iulie 2024</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Erdo%C4%9Fan+dashes+hopes+for+resumption+of+Cyprus+talks+on+invasion%E2%80%99s+50th+anniversary&rft.pub=POLITICO&rft.date=2024-07-20&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.politico.eu%2Farticle%2Fturkish-president-erdogan-dashes-hopes-resumption-cyprus-talks-invasion-50th-anniversary%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-109"><a href="#cite_ref-109">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.icij.org/investigations/cyprus-confidential/">„Cyprus Confidential - ICIJ”</a> (în engleză). <time datetime="2023-11-14">14 noiembrie 2023</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Cyprus+Confidential+-+ICIJ&rft.date=2023-11-14&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.icij.org%2Finvestigations%2Fcyprus-confidential%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-110"><a href="#cite_ref-110">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/country_profiles/1016541.stm">Country profile: Cyprus</a> (în engleză), <time datetime="2011-12-23">23 decembrie 2011</time>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Country+profile%3A+Cyprus&rft.date=2011-12-23&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F2%2Fhi%2Feurope%2Fcountry_profiles%2F1016541.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-111"><a href="#cite_ref-111">^</a> <cite class="citation web">. unstats.un.org <a rel="nofollow" class="external text" href="https://unstats.un.org/unsd/methods/m49/m49regin.htm">https://unstats.un.org/unsd/methods/m49/m49regin.htm</a>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.pub=unstats.un.org&rft_id=https%3A%2F%2Funstats.un.org%2Funsd%2Fmethods%2Fm49%2Fm49regin.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988">  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-112"><a href="#cite_ref-112">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.worldatlas.com:443/webimage/countrys/eu.htm">„Europe Map / Map of Europe - Facts, Geography, History of Europe - Worldatlas.com”</a> (în engleză). WorldAtlas. <time datetime="2017-04-25">25 aprilie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Europe+Map+%2F+Map+of+Europe+-+Facts%2C+Geography%2C+History+of+Europe+-+Worldatlas.com&rft.pub=WorldAtlas&rft.date=2017-04-25&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.worldatlas.com%3A443%2Fwebimage%2Fcountrys%2Feu.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-113"><a href="#cite_ref-113">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nationalgeographic.com/travel/destination/cyprus">„Cyprus Travel Guide”</a> (în engleză). National Geographic. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Cyprus+Travel+Guide&rft.pub=National+Geographic&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nationalgeographic.com%2Ftravel%2Fdestination%2Fcyprus&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-114"><a href="#cite_ref-114">^</a> <cite class="citation"><a class="external text" href="https://en.wikipedia.org/wiki/Mustafa_Erdik">„Mustafa Erdik”</a>, Wikipedia (în engleză), <time datetime="2023-06-08">8 iunie 2023</time>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Wikipedia&rft.atitle=Mustafa+Erdik&rft.date=2023-06-08&rft_id=https%3A%2F%2Fen.wikipedia.org%2Fwiki%2FMustafa_Erdik&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-115"><a href="#cite_ref-115">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/malta/">„Malta”</a>, The World Factbook (în engleză), Central Intelligence Agency, <time datetime="2024-08-08">8 august 2024</time>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+World+Factbook&rft.atitle=Malta&rft.date=2024-08-08&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Fthe-world-factbook%2Fcountries%2Fmalta%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-116"><a href="#cite_ref-116">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.metoffice.gov.uk/weather/travel/holiday-weather/europe/cyprus/cyprus-weather">„Cyprus holiday weather”</a> (în engleză). Met Office. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Cyprus+holiday+weather&rft.pub=Met+Office&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.metoffice.gov.uk%2Fweather%2Ftravel%2Fholiday-weather%2Feurope%2Fcyprus%2Fcyprus-weather&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-117"><a href="#cite_ref-117">^</a> <cite class="citation web">Weather2Travel.com. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.weather2travel.com/cyprus/climate/">„Cyprus weather by month: monthly climate averages”</a> (în engleză). Weather2Travel.com. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Cyprus+weather+by+month%3A+monthly+climate+averages&rft.pub=Weather2Travel.com&rft.au=Weather2Travel.com&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.weather2travel.com%2Fcyprus%2Fclimate%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-118"><a href="#cite_ref-118">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150614000827/http://www.moa.gov.cy/moa/ms/ms.nsf/DMLcyclimate_en/DMLcyclimate_en?opendocument">„Department of Meteorology - Climate of Cyprus”</a>. web.archive.org. <time datetime="2015-06-14">14 iunie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Department+of+Meteorology+-+Climate+of+Cyprus&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2015-06-14&rft_id=https%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20150614000827%2Fhttp%3A%2F%2Fwww.moa.gov.cy%2Fmoa%2Fms%2Fms.nsf%2FDMLcyclimate_en%2FDMLcyclimate_en%3Fopendocument&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-119"><a href="#cite_ref-119">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.gov.cy/moa/">„Αρχική - Υπουργείο Γεωργίας, Αγροτικής Ανάπτυξης και Περιβάλλοντος - gov.cy”</a> (în greacă). www.gov.cy. <time datetime="2024-02-12">12 februarie 2024</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%CE%91%CF%81%CF%87%CE%B9%CE%BA%CE%AE+-+%CE%A5%CF%80%CE%BF%CF%85%CF%81%CE%B3%CE%B5%CE%AF%CE%BF+%CE%93%CE%B5%CF%89%CF%81%CE%B3%CE%AF%CE%B1%CF%82%2C+%CE%91%CE%B3%CF%81%CE%BF%CF%84%CE%B9%CE%BA%CE%AE%CF%82+%CE%91%CE%BD%CE%AC%CF%80%CF%84%CF%85%CE%BE%CE%B7%CF%82+%CE%BA%CE%B1%CE%B9+%CE%A0%CE%B5%CF%81%CE%B9%CE%B2%CE%AC%CE%BB%CE%BB%CE%BF%CE%BD%CF%84%CE%BF%CF%82+-+gov.cy&rft.pub=www.gov.cy&rft.date=2024-02-12&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.gov.cy%2Fmoa%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-120"><a href="#cite_ref-120">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.france24.com/en/live-news/20230228-new-cyprus-president-sworn-in">„New Cyprus president sworn in”</a> (în engleză). France 24. <time datetime="2023-02-28">28 februarie 2023</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=New+Cyprus+president+sworn+in&rft.pub=France+24&rft.date=2023-02-28&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.france24.com%2Fen%2Flive-news%2F20230228-new-cyprus-president-sworn-in&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-121"><a href="#cite_ref-121">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.com/news/world-europe-17217956">„Cyprus country profile”</a>, BBC News (în engleză), <time datetime="2012-03-01">1 martie 2012</time>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BBC+News&rft.atitle=Cyprus+country+profile&rft.date=2012-03-01&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.com%2Fnews%2Fworld-europe-17217956&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-122"><a href="#cite_ref-122">^</a> <cite class="citation web">Σύνταξης, Αίθουσα (<time datetime="2018-02-04">4 februarie 2018</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.tribune.gr/world/news/article/434054/nikitis-ton-eklogon-stin-kypro-56-o-nikos-anastasiadis.html">„Νικητής των εκλογών στην Κύπρο με 56% ο Νίκος Αναστασιάδης”</a> (în greacă). Tribune.gr. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%CE%9D%CE%B9%CE%BA%CE%B7%CF%84%CE%AE%CF%82+%CF%84%CF%89%CE%BD+%CE%B5%CE%BA%CE%BB%CE%BF%CE%B3%CF%8E%CE%BD+%CF%83%CF%84%CE%B7%CE%BD+%CE%9A%CF%8D%CF%80%CF%81%CE%BF+%CE%BC%CE%B5+56%25+%CE%BF+%CE%9D%CE%AF%CE%BA%CE%BF%CF%82+%CE%91%CE%BD%CE%B1%CF%83%CF%84%CE%B1%CF%83%CE%B9%CE%AC%CE%B4%CE%B7%CF%82&rft.pub=Tribune.gr&rft.date=2018-02-04&rft.aulast=%CE%A3%CF%8D%CE%BD%CF%84%CE%B1%CE%BE%CE%B7%CF%82&rft.aufirst=%CE%91%CE%AF%CE%B8%CE%BF%CF%85%CF%83%CE%B1&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.tribune.gr%2Fworld%2Fnews%2Farticle%2F434054%2Fnikitis-ton-eklogon-stin-kypro-56-o-nikos-anastasiadis.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-123"><a href="#cite_ref-123">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090418223806/http://europa.eu/abc/maps/members/cyprus_en.htm">„EUROPA - The EU at a glance - Maps - Cyprus”</a>. web.archive.org. <time datetime="2009-04-18">18 aprilie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=EUROPA+-+The+EU+at+a+glance+-+Maps+-+Cyprus&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2009-04-18&rft_id=https%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20090418223806%2Fhttp%3A%2F%2Feuropa.eu%2Fabc%2Fmaps%2Fmembers%2Fcyprus_en.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-124"><a href="#cite_ref-124">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://geosite.jankrogh.com/dhekelia.htm">„Cyprus”</a>. geosite.jankrogh.com. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Cyprus&rft.pub=geosite.jankrogh.com&rft_id=http%3A%2F%2Fgeosite.jankrogh.com%2Fdhekelia.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-125"><a href="#cite_ref-125">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090204003532/http://ec.europa.eu/enlargement/archives/enlargement_process/past_enlargements/eu10/cyprus_en.htm">„European Commission - Enlargement: Archives Country Profiles”</a>. web.archive.org. <time datetime="2009-02-04">4 februarie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=European+Commission+-+Enlargement%3A+Archives+Country+Profiles&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2009-02-04&rft_id=https%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20090204003532%2Fhttp%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Fenlargement%2Farchives%2Fenlargement_process%2Fpast_enlargements%2Feu10%2Fcyprus_en.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-126"><a href="#cite_ref-126">^</a> <cite id="CITEREFBorgereditor2014" class="citation">Borger, Julian; editor, diplomatic (<time datetime="2014-05-12">12 mai 2014</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/law/2014/may/12/european-court-human-rights-turkey-compensation-cyprus-invasion">„European court orders Turkey to pay damages for Cyprus invasion”</a>, The Guardian (în engleză), <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0261-3077">0261-3077</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=European+court+orders+Turkey+to+pay+damages+for+Cyprus+invasion&rft.date=2014-05-12&rft.issn=0261-3077&rft.aulast=Borger&rft.aufirst=Julian&rft.au=editor%2C+diplomatic&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Flaw%2F2014%2Fmay%2F12%2Feuropean-court-human-rights-turkey-compensation-cyprus-invasion&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-127"><a href="#cite_ref-127">^</a> Chechi, Alessandro (2014). "Sacred heritage in Cyprus: bolstering protection through the implementation of international law standards and the adoption of an object-oriented approach". In Benzo, Andrea; Ferrari, Silvio (eds.). Between Cultural Diversity and Common Heritage: Legal and Religious Perspectives on the Sacred Places of the Mediterranean. Routledge. pp. 314–316. </li> <li id="cite_note-128"><a href="#cite_ref-128">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ekathimerini.com/news/3/albanian-shot/">„Albanian shot | eKathimerini.com”</a> (în English). www.ekathimerini.com. <time datetime="2001-11-22">22 noiembrie 2001</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Albanian+shot+%7C+eKathimerini.com&rft.pub=www.ekathimerini.com&rft.date=2001-11-22&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.ekathimerini.com%2Fnews%2F3%2Falbanian-shot%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-129"><a href="#cite_ref-129">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://wayback.archive-it.org/all/20171011040449/http://www.consilium.europa.eu/en/splash/?requested=/council-eu/eurogroup/">„Choose a language - Consilium”</a>. wayback.archive-it.org. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Choose+a+language+-+Consilium&rft.pub=wayback.archive-it.org&rft_id=https%3A%2F%2Fwayback.archive-it.org%2Fall%2F20171011040449%2Fhttp%3A%2F%2Fwww.consilium.europa.eu%2Fen%2Fsplash%2F%3Frequested%3D%2Fcouncil-eu%2Feurogroup%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-130"><a href="#cite_ref-130">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/business-18577983">„Cyprus's credit rating cut to junk status by Fitch”</a>, BBC News (în engleză), <time datetime="2012-06-25">25 iunie 2012</time>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BBC+News&rft.atitle=Cyprus%27s+credit+rating+cut+to+junk+status+by+Fitch&rft.date=2012-06-25&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fnews%2Fbusiness-18577983&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-131"><a href="#cite_ref-131">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120623090342/http://www.cyprus.gov.cy/portal/portal.nsf/All/2E23E22A811DE449C2256EBD004F3BEB?OpenDocument">„Government Web Portal - Areas of Interest”</a>. web.archive.org. <time datetime="2012-06-23">23 iunie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Government+Web+Portal+-+Areas+of+Interest&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2012-06-23&rft_id=https%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20120623090342%2Fhttp%3A%2F%2Fwww.cyprus.gov.cy%2Fportal%2Fportal.nsf%2FAll%2F2E23E22A811DE449C2256EBD004F3BEB%3FOpenDocument&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-132"><a href="#cite_ref-132">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120128165535/http://www.athensnews.gr/issue/13427/36582">„Something sizzling in Cyprus: gas shakes regional chessboard | Athens News”</a>. web.archive.org. <time datetime="2012-01-28">28 ianuarie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Something+sizzling+in+Cyprus%3A+gas+shakes+regional+chessboard+%7C+Athens+News&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2012-01-28&rft_id=https%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20120128165535%2Fhttp%3A%2F%2Fwww.athensnews.gr%2Fissue%2F13427%2F36582&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-133"><a href="#cite_ref-133">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.imf.org/external/datamapper/PPPPC@WEO/EUQ/CYP/EU">„https://www.imf.org/external/datamapper/PPPPC@WEO/EUQ/CYP/EU”</a>. www.imf.org. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=https%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fexternal%2Fdatamapper%2FPPPPC%40WEO%2FEUQ%2FCYP%2FEU&rft.pub=www.imf.org&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fexternal%2Fdatamapper%2FPPPPC%40WEO%2FEUQ%2FCYP%2FEU&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988">  Legătură externa în <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#param_has_ext_link" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-134"><a href="#cite_ref-134">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120118191351/http://www.middle-east-confidential.com/1470-lebanese-cabinet-discusses-offshore-energy-policies.html">„Lebanese Cabinet discusses offshore energy policies | Middle East Confidential”</a>. web.archive.org. <time datetime="2012-01-18">18 ianuarie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Lebanese+Cabinet+discusses+offshore+energy+policies+%7C+Middle+East+Confidential&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2012-01-18&rft_id=https%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20120118191351%2Fhttp%3A%2F%2Fwww.middle-east-confidential.com%2F1470-lebanese-cabinet-discusses-offshore-energy-policies.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-135"><a href="#cite_ref-135">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120128165535/http://www.athensnews.gr/issue/13427/36582">„Something sizzling in Cyprus: gas shakes regional chessboard | Athens News”</a>. web.archive.org. <time datetime="2012-01-28">28 ianuarie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Something+sizzling+in+Cyprus%3A+gas+shakes+regional+chessboard+%7C+Athens+News&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2012-01-28&rft_id=https%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20120128165535%2Fhttp%3A%2F%2Fwww.athensnews.gr%2Fissue%2F13427%2F36582&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-136"><a href="#cite_ref-136">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.hurriyetdailynews.com/">„Turkish News - Latest News from Turkey”</a> (în engleză). Hürriyet Daily News. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Turkish+News+-+Latest+News+from+Turkey&rft.pub=H%C3%BCrriyet+Daily+News&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.hurriyetdailynews.com%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-137"><a href="#cite_ref-137">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.hurriyetdailynews.com/turkey-may-drill-for-oil-and-gas-in-cyprus-minister-55114">„Turkey may drill for oil and gas in Cyprus: Minister - Latest News”</a> (în engleză). Hürriyet Daily News. <time datetime="2013-09-25">25 septembrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Turkey+may+drill+for+oil+and+gas+in+Cyprus%3A+Minister+-+Latest+News&rft.pub=H%C3%BCrriyet+Daily+News&rft.date=2013-09-25&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.hurriyetdailynews.com%2Fturkey-may-drill-for-oil-and-gas-in-cyprus-minister-55114&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-138"><a href="#cite_ref-138">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120330094744/http://www.neurope.eu/article/noble-energy-good-chance-large-gas-find-cyprus">„Noble Energy: Good chance of large gas find off Cyprus | New Europe”</a>. web.archive.org. <time datetime="2012-03-30">30 martie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Noble+Energy%3A+Good+chance+of+large+gas+find+off+Cyprus+%7C+New+Europe&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2012-03-30&rft_id=https%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20120330094744%2Fhttp%3A%2F%2Fwww.neurope.eu%2Farticle%2Fnoble-energy-good-chance-large-gas-find-cyprus&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-139"><a href="#cite_ref-139">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120326132611/http://famagusta-gazette.com/full-speed-ahead-for-cyprus-drilling-p12736-69.htm">„Full speed ahead for Cyprus drilling”</a>. web.archive.org. <time datetime="2012-03-26">26 martie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Full+speed+ahead+for+Cyprus+drilling&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2012-03-26&rft_id=https%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20120326132611%2Fhttp%3A%2F%2Ffamagusta-gazette.com%2Ffull-speed-ahead-for-cyprus-drilling-p12736-69.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-140"><a href="#cite_ref-140">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150614012637/https://www.stratfor.com/sample/geopolitical-diary/turkeys-miscalculation-over-cypriot-drilling">„Turkey's Miscalculation Over Cypriot Drilling”</a>. web.archive.org. <time datetime="2015-06-14">14 iunie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Turkey%27s+Miscalculation+Over+Cypriot+Drilling&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2015-06-14&rft_id=https%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20150614012637%2Fhttps%3A%2F%2Fwww.stratfor.com%2Fsample%2Fgeopolitical-diary%2Fturkeys-miscalculation-over-cypriot-drilling&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-141"><a href="#cite_ref-141">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.panarmenian.net/eng/news/77401/Ankara_threatens_naval_action_over_Cyprus_Block_12_drill">„Ankara threatens naval action over Cyprus' Block 12 drill”</a>. PanARMENIAN.Net. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ankara+threatens+naval+action+over+Cyprus%E2%80%99+Block+12+drill&rft.pub=PanARMENIAN.Net&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.panarmenian.net%2Feng%2Fnews%2F77401%2FAnkara_threatens_naval_action_over_Cyprus_Block_12_drill&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-142"><a href="#cite_ref-142">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140209114811/http://data.worldbank.org/indicator/IS.VEH.NVEH.P3">„Motor vehicles (per 1,000 people) | Data | Table”</a>. web.archive.org. <time datetime="2014-02-09">9 februarie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Motor+vehicles+%28per+1%2C000+people%29+%7C+Data+%7C+Table&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2014-02-09&rft_id=https%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20140209114811%2Fhttp%3A%2F%2Fdata.worldbank.org%2Findicator%2FIS.VEH.NVEH.P3&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-143"><a href="#cite_ref-143">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120326001533/http://www.mcw.gov.cy/mcw/PWD/PWD.nsf/All/1099BBC9002543B4C225713B00147808?Opendocument">„Τμήμα Δημοσίων Έργων - Στατιστικά Στοιχεία - Στατιστικά στοιχεία οχημάτων 2005”</a>. web.archive.org. <time datetime="2012-03-26">26 martie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%CE%A4%CE%BC%CE%AE%CE%BC%CE%B1+%CE%94%CE%B7%CE%BC%CE%BF%CF%83%CE%AF%CF%89%CE%BD+%CE%88%CF%81%CE%B3%CF%89%CE%BD+-+%CE%A3%CF%84%CE%B1%CF%84%CE%B9%CF%83%CF%84%CE%B9%CE%BA%CE%AC+%CE%A3%CF%84%CE%BF%CE%B9%CF%87%CE%B5%CE%AF%CE%B1+-+%CE%A3%CF%84%CE%B1%CF%84%CE%B9%CF%83%CF%84%CE%B9%CE%BA%CE%AC+%CF%83%CF%84%CE%BF%CE%B9%CF%87%CE%B5%CE%AF%CE%B1+%CE%BF%CF%87%CE%B7%CE%BC%CE%AC%CF%84%CF%89%CE%BD+2005&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2012-03-26&rft_id=https%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20120326001533%2Fhttp%3A%2F%2Fwww.mcw.gov.cy%2Fmcw%2FPWD%2FPWD.nsf%2FAll%2F1099BBC9002543B4C225713B00147808%3FOpendocument&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-144"><a href="#cite_ref-144">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cyprusbybus.com/">„Cyprus By Bus - Cyprus buses, bus routes and bus time tables”</a>. www.cyprusbybus.com. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Cyprus+By+Bus+-+Cyprus+buses%2C+bus+routes+and+bus+time+tables&rft.pub=www.cyprusbybus.com&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cyprusbybus.com%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-145"><a href="#cite_ref-145">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://cyprus-mail.com/2022/09/23/direct-flights-to-the-north-will-go-via-turkey/">„'Direct' flights to the north will go via Turkey”</a> (în engleză). cyprus-mail.com. <time datetime="2022-09-23">23 septembrie 2022</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%E2%80%98Direct%E2%80%99+flights+to+the+north+will+go+via+Turkey&rft.pub=cyprus-mail.com&rft.date=2022-09-23&rft_id=https%3A%2F%2Fcyprus-mail.com%2F2022%2F09%2F23%2Fdirect-flights-to-the-north-will-go-via-turkey%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-146"><a href="#cite_ref-146">^</a> "Cyprus". The Stateman's Yearbook. Routledge. 2020. p. 386 </li> <li id="cite_note-147"><a href="#cite_ref-147">^</a> Hatay, Mete "Is the Turkish Cypriot Population Shrinking?", International Peace Research Institute, 2007. Pages 22–23. </li> <li id="cite_note-148"><a href="#cite_ref-148">^</a> St John-Jones, L.W. (1983). The Population of Cyprus: Demographic Trends and Socio-Economic Influences. London: Maurice Temple Smith Ltd. p. 17. ISBN <bdi>978-0-85117-232-3</bdi>. </li> <li id="cite_note-149"><a href="#cite_ref-149">^</a> Hadjipavlou, Maria (2002). "Cyprus: A Partnership Between Conflict Resolution and Peace Education". In Salomon, Gavriel; Nevo, Baruch (eds.). Peace Education: The Concept, Principles, and Practices Around the World. Routledge. p. 195. ISBN <bdi>978-0-8058-4193-0</bdi>. </li> <li id="cite_note-150"><a href="#cite_ref-150">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140625160623/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2075.html#cy">„The World Factbook”</a>. web.archive.org. <time datetime="2014-06-25">25 iunie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+World+Factbook&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2014-06-25&rft_id=https%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20140625160623%2Fhttps%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Ffields%2F2075.html%23cy&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-151"><a href="#cite_ref-151">^</a> <cite id="CITEREFBoyleSheen1997" class="citation">Boyle, Kevin (C Kevin); Sheen, Juliet (<time datetime="1997">1997</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/freedomofreligio00kevi">Freedom of religion and belief : a world report</a>, Internet Archive, London ; New York : Routledge, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-415-15977-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-415-15977-7">978-0-415-15977-7</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Freedom+of+religion+and+belief+%3A+a+world+report&rft.pub=London+%3B+New+York+%3A+Routledge&rft.date=1997&rft.isbn=978-0-415-15977-7&rft.aulast=Boyle&rft.aufirst=Kevin+%28C+Kevin%29&rft.au=Sheen%2C+Juliet&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Ffreedomofreligio00kevi&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-152"><a href="#cite_ref-152">^</a> Republic of Cyprus Statistical Service (2006), Demographic Report 2005, Nicosia: Republic of Cyprus Statistical Service, p. 12 </li> <li id="cite_note-153"><a href="#cite_ref-153">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://worldpopulationreview.com/countries/cyprus">„Cyprus Population 2024 (Live)”</a>. worldpopulationreview.com. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Cyprus+Population+2024+%28Live%29&rft.pub=worldpopulationreview.com&rft_id=https%3A%2F%2Fworldpopulationreview.com%2Fcountries%2Fcyprus&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-154"><a href="#cite_ref-154">^</a> Salih, Halil Ibrahim (2004). Cyprus: Ethnic Political Counterpoints. University Press of America. p. 121. ISBN <bdi>978-0-415-15978-4</bdi>. </li> <li id="cite_note-155"><a href="#cite_ref-155">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/policies/justice-and-fundamental-rights/combatting-discrimination/roma-eu/roma-equality-inclusion-and-participation-eu-country/cyprus_en#:~:text=Contacts-,Facts%20and%20figures,0.16%25%20of%20the%20population).">„Cyprus - European Commission”</a> (în engleză). commission.europa.eu. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Cyprus+-+European+Commission&rft.pub=commission.europa.eu&rft_id=https%3A%2F%2Fcommission.europa.eu%2Fstrategy-and-policy%2Fpolicies%2Fjustice-and-fundamental-rights%2Fcombatting-discrimination%2Froma-eu%2Froma-equality-inclusion-and-participation-eu-country%2Fcyprus_en%23%3A~%3Atext%3DContacts-%2CFacts%2520and%2520figures%2C0.16%2525%2520of%2520the%2520population%29.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-156"><a href="#cite_ref-156">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140717053131/http://www.globalreligiousfutures.org/countries/cyprus/religious_demography#/?affiliations_religion_id=0&affiliations_year=2010">„Pew Research Center's Religion & Public Life Project: Cyprus”</a>. <a href="/w/index.php?title=Pew_Research_Center&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pew Research Center — pagină inexistentă">Pew Research Center</a>. <time datetime="2010">2010</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.globalreligiousfutures.org/countries/cyprus/religious_demography#/?affiliations_religion_id=0&affiliations_year=2010">original</a> la <time datetime="2014-07-17">17 iulie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Pew+Research+Center%27s+Religion+%26+Public+Life+Project%3A+Cyprus&rft.pub=Pew+Research+Center&rft.date=2010&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.globalreligiousfutures.org%2Fcountries%2Fcyprus%2Freligious_demography%23%2F%3Faffiliations_religion_id%3D0%26affiliations_year%3D2010&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-CIA-157"><a href="#cite_ref-CIA_157-0">^</a> <a href="/w/index.php?title=Format:Cite_CIA_World_Factbook&action=edit&redlink=1" class="new" title="Format:Cite CIA World Factbook — pagină inexistentă">Format:Cite CIA World Factbook</a> </li> <li id="cite_note-158"><a href="#cite_ref-158">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120225142919/http://www.cyprus.gov.cy/portal/portal.nsf/All/817E9279C04E4480C2257023002B858C?OpenDocument">„Government Web Portal - Areas of Interest”</a>. web.archive.org. <time datetime="2012-02-25">25 februarie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Government+Web+Portal+-+Areas+of+Interest&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2012-02-25&rft_id=https%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20120225142919%2Fhttp%3A%2F%2Fwww.cyprus.gov.cy%2Fportal%2Fportal.nsf%2FAll%2F817E9279C04E4480C2257023002B858C%3FOpenDocument&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-159"><a href="#cite_ref-159">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100821110627/http://www.mof.gov.cy/mof/cystat/statistics.nsf/populationcondition_en/populationcondition_en?OpenDocument&sub=2&e=">„Statistical Service - Population & Social Conditions > Population Census 2001”</a>. web.archive.org. <time datetime="2010-08-21">21 august 2010</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Statistical+Service+-+Population+%26+Social+Conditions+%3E+Population+Census+2001&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2010-08-21&rft_id=https%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20100821110627%2Fhttp%3A%2F%2Fwww.mof.gov.cy%2Fmof%2Fcystat%2Fstatistics.nsf%2Fpopulationcondition_en%2Fpopulationcondition_en%3FOpenDocument%26sub%3D2%26e%3D&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-160"><a href="#cite_ref-160">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.thearda.com/world-religion/national-profiles?u=64c">„National Profiles | World Religion”</a>. www.thearda.com. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=National+Profiles+%7C+World+Religion&rft.pub=www.thearda.com&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.thearda.com%2Fworld-religion%2Fnational-profiles%3Fu%3D64c&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-161"><a href="#cite_ref-161">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100704194723/http://ec.europa.eu/education/languages/archive/languages/langmin/euromosaic/cy1_en.html">„EUROPA - Education and Training - Regional and minority languages - Euromosaïc study”</a>. web.archive.org. <time datetime="2010-07-04">4 iulie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=EUROPA+-+Education+and+Training+-+Regional+and+minority+languages+-+Euromosa%C3%AFc+study&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2010-07-04&rft_id=https%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20100704194723%2Fhttp%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Feducation%2Flanguages%2Farchive%2Flanguages%2Flangmin%2Feuromosaic%2Fcy1_en.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-162"><a href="#cite_ref-162">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140207055025/http://languagecharter.eokik.hu/sites/StatesParties/Cyprus.htm">„Database for the European Charter for Regional or Minority Languages”</a>. web.archive.org. <time datetime="2014-02-07">7 februarie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Database+for+the+European+Charter+for+Regional+or+Minority+Languages&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2014-02-07&rft_id=https%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20140207055025%2Fhttp%3A%2F%2Flanguagecharter.eokik.hu%2Fsites%2FStatesParties%2FCyprus.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-163"><a href="#cite_ref-163">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=LMZm0w0k1c4C">Sociolinguistics Soziolinguistik</a> (în engleză), Walter de Gruyter, <time datetime="2005">2005</time>, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-3-11-018418-1" title="Special:Referințe în cărți/978-3-11-018418-1">978-3-11-018418-1</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Sociolinguistics+Soziolinguistik&rft.pub=Walter+de+Gruyter&rft.date=2005&rft.isbn=978-3-11-018418-1&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DLMZm0w0k1c4C&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-164"><a href="#cite_ref-164">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://op.europa.eu/en/web/general-publications/publications">„EU publications - EU publications - Publications Office of the EU”</a> (în engleză). EU publications. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=EU+publications+-+EU+publications+-+Publications+Office+of+the+EU&rft.pub=EU+publications&rft_id=https%3A%2F%2Fop.europa.eu%2Fen%2Fweb%2Fgeneral-publications%2Fpublications&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-165"><a href="#cite_ref-165">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://op.europa.eu/en/web/general-publications/publications">„EU publications - EU publications - Publications Office of the EU”</a> (în engleză). EU publications. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=EU+publications+-+EU+publications+-+Publications+Office+of+the+EU&rft.pub=EU+publications&rft_id=https%3A%2F%2Fop.europa.eu%2Fen%2Fweb%2Fgeneral-publications%2Fpublications&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-166"><a href="#cite_ref-166">^</a> <cite id="CITEREFFongChuang2004" class="citation">Fong, Mary; Chuang, Rueyling (<time datetime="2004">2004</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=Ue4CCUhRYa4C&pg=PA286">Communicating Ethnic and Cultural Identity</a> (în engleză), Rowman & Littlefield, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7425-1739-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7425-1739-4">978-0-7425-1739-4</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Communicating+Ethnic+and+Cultural+Identity&rft.pub=Rowman+%26+Littlefield&rft.date=2004&rft.isbn=978-0-7425-1739-4&rft.aulast=Fong&rft.aufirst=Mary&rft.au=Chuang%2C+Rueyling&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DUe4CCUhRYa4C%26pg%3DPA286&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-167"><a href="#cite_ref-167">^</a> <cite id="CITEREFHatay2006" class="citation">Hatay, Mete (<time datetime="2006">2006</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://cyprusreview.org/index.php/cr/article/view/296/258">„The Levantine Legacy of Cypriot Culinary Culture”</a>, Cyprus Review (în engleză), 18 (2), pp. 129–142, <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/2547-8974">2547-8974</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Cyprus+Review&rft.atitle=The+Levantine+Legacy+of+Cypriot+Culinary+Culture&rft.volume=18&rft.issue=2&rft.pages=129-142&rft.date=2006&rft.issn=2547-8974&rft.aulast=Hatay&rft.aufirst=Mete&rft_id=https%3A%2F%2Fcyprusreview.org%2Findex.php%2Fcr%2Farticle%2Fview%2F296%2F258&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-168"><a href="#cite_ref-168">^</a> Patrick R. Hugg (November 2001). Cyprus in Europe: Seizing the Momentum of Nice. Vanderbilt Journal of Transnational Law. SSRN 2257945. </li> <li id="cite_note-169"><a href="#cite_ref-169">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130117041553/http://www.arcl.ed.ac.uk/arch/lemba/homepage.html">„LEMBA ARCHAEOLOGICAL RESEARCH CENTRE”</a>. web.archive.org. <time datetime="2013-01-17">17 ianuarie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=LEMBA+ARCHAEOLOGICAL+RESEARCH+CENTRE&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2013-01-17&rft_id=https%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20130117041553%2Fhttp%3A%2F%2Fwww.arcl.ed.ac.uk%2Farch%2Flemba%2Fhomepage.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-170"><a href="#cite_ref-170">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.hatjecantz.com/products/51059-christoforos-savva">„Christoforos Savva”</a> (în engleză). Hatje Cantz. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Christoforos+Savva&rft.pub=Hatje+Cantz&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.hatjecantz.com%2Fproducts%2F51059-christoforos-savva&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-171"><a href="#cite_ref-171">^</a> Chrysanthos Christou, A short History of Modern and Contemporary Cypriot Art, Nicosia 1983. </li> <li id="cite_note-172"><a href="#cite_ref-172">^</a> Ministry of Education and Culture, State Gallery of Contemporary Cypriot Art (Nicosia: MOEC,1998) </li> <li id="cite_note-173"><a href="#cite_ref-173">^</a> Michael Paraskos, "The Art of Modern Cyprus", in Sunjet, Spring 2002, 62f </li> <li id="cite_note-174"><a href="#cite_ref-174">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=JbA4AQAAIAAJ">Rhythm: Global Sounds and Ideas</a> (în engleză), World Marketing Incorporated, <time datetime="2000">2000</time>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Rhythm%3A+Global+Sounds+and+Ideas&rft.pub=World+Marketing+Incorporated&rft.date=2000&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DJbA4AQAAIAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-175"><a href="#cite_ref-175">^</a> <cite id="CITEREFNielsen_Business_Media2001" class="citation">Nielsen Business Media, Inc (<time datetime="2001-07-14">14 iulie 2001</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/bub_gb_MhQEAAAAMBAJ">Billboard</a> (în English), unknown library, Nielsen Business Media, Inc., accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Billboard&rft.pub=Nielsen+Business+Media%2C+Inc.&rft.date=2001-07-14&rft.aulast=Nielsen+Business+Media&rft.aufirst=Inc&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fbub_gb_MhQEAAAAMBAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-176"><a href="#cite_ref-176">^</a> <cite id="CITEREFHellander2008" class="citation">Hellander, Paul (<time datetime="2008">2008</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=4PDWSOx4lUwC&pg=PA49">Greek Islands</a> (în engleză), Lonely Planet, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-74104-314-3" title="Special:Referințe în cărți/978-1-74104-314-3">978-1-74104-314-3</a>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Greek+Islands&rft.pub=Lonely+Planet&rft.date=2008&rft.isbn=978-1-74104-314-3&rft.aulast=Hellander&rft.aufirst=Paul&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D4PDWSOx4lUwC%26pg%3DPA49&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-177"><a href="#cite_ref-177">^</a> <cite id="CITEREFInc1999" class="citation">Inc, Nielsen Business Media (<time datetime="1999-05-08">8 mai 1999</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=eQ0EAAAAMBAJ&pg=PA8">Billboard</a> (în engleză), Nielsen Business Media, Inc., accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Billboard&rft.pub=Nielsen+Business+Media%2C+Inc.&rft.date=1999-05-08&rft.aulast=Inc&rft.aufirst=Nielsen+Business+Media&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DeQ0EAAAAMBAJ%26pg%3DPA8&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-178"><a href="#cite_ref-178">^</a> <cite class="citation"><a class="external text" href="https://en.wikipedia.org/wiki/Judgment_of_Paris">„Judgement of Paris”</a>, Wikipedia (în engleză), <time datetime="2024-08-20">20 august 2024</time>, accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Wikipedia&rft.atitle=Judgement+of+Paris&rft.date=2024-08-20&rft_id=https%3A%2F%2Fen.wikipedia.org%2Fwiki%2FJudgment_of_Paris&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-179"><a href="#cite_ref-179">^</a> Deutsche Akademie der Wissenschaften zu Berlin. Institut für Griechisch-Römische Altertumskunde, Deutsche Akademie der Wissenschaften zu Berlin. Zentralinstitut für Alte Geschichte und Archäologie (1956). Berliner byzantinistische Arbeiten, Volume 40. Akademie-Verlag. pp. 209–210. <q>John Cigala (born at Nicosia 1622). He studied at the College of Saint Athanasios, Rome (1635–1642), which he graduated as doctor of philosophy and theology and at which he taught Greek successfully for eight years (1642–1650) ... What has survived of his work as a number of epigrams published in books of other scholars.</q> </li> <li id="cite_note-180"><a href="#cite_ref-180">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110511195913/http://www.philatelism.com/details.php?issueid=256">„Loukis Akritas: philatelism.com”</a>. web.archive.org. <time datetime="2011-05-11">11 mai 2011</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Loukis+Akritas%3A+philatelism.com&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2011-05-11&rft_id=https%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20110511195913%2Fhttp%3A%2F%2Fwww.philatelism.com%2Fdetails.php%3Fissueid%3D256&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-181"><a href="#cite_ref-181">^</a> Gazioğlu, Ahmet C. (1990). The Turks in Cyprus: a province of the Ottoman Empire (1571–1878), 293–295, K. Rüstem. </li> <li id="cite_note-182"><a href="#cite_ref-182">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110511195938/http://www.philatelism.com/details.php?issueid=252">„Centenary Birthday Anniversary of Poet Pavlos Liasides: philatelism.com”</a>. web.archive.org. <time datetime="2011-05-11">11 mai 2011</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Centenary+Birthday+Anniversary+of+Poet+Pavlos+Liasides%3A+philatelism.com&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2011-05-11&rft_id=https%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20110511195938%2Fhttp%3A%2F%2Fwww.philatelism.com%2Fdetails.php%3Fissueid%3D252&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-183"><a href="#cite_ref-183">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110511195859/http://www.philatelism.com/details.php?issueid=91">„Cypriot poets: philatelism.com”</a>. web.archive.org. <time datetime="2011-05-11">11 mai 2011</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Cypriot+poets%3A+philatelism.com&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2011-05-11&rft_id=https%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20110511195859%2Fhttp%3A%2F%2Fwww.philatelism.com%2Fdetails.php%3Fissueid%3D91&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-184"><a href="#cite_ref-184">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.hurriyet.com.tr/gundem/kozmik-siirin-yazari-39031947">„Kozmik şiirin yazarı”</a> (în turcă). www.hurriyet.com.tr. <time datetime="1998-08-02">2 august 1998</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Kozmik+%C5%9Fiirin+yazar%C4%B1&rft.pub=www.hurriyet.com.tr&rft.date=1998-08-02&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.hurriyet.com.tr%2Fgundem%2Fkozmik-siirin-yazari-39031947&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-185"><a href="#cite_ref-185">^</a> Alexander Davidian, 'A literary resilience' in The Cyprus Weekly (Cyprus newspaper), 10 January 2016 </li> <li id="cite_note-186"><a href="#cite_ref-186">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://2009-2017.state.gov/j/drl/rls/hrrpt/humanrightsreport/index.htm?year=2012&dlid=204274">„Country Reports on Human Rights Practices for 2015”</a>. 2009-2017.state.gov. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Country+Reports+on+Human+Rights+Practices+for+2015&rft.pub=2009-2017.state.gov&rft_id=https%3A%2F%2F2009-2017.state.gov%2Fj%2Fdrl%2Frls%2Fhrrpt%2Fhumanrightsreport%2Findex.htm%3Fyear%3D2012%26dlid%3D204274&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-187"><a href="#cite_ref-187">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://filmbirth.com/cyprus.html/">„filmbirth.com”</a> (în engleză). Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=filmbirth.com&rft_id=https%3A%2F%2Ffilmbirth.com%2Fcyprus.html%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-188"><a href="#cite_ref-188">^</a> Fenwick, G. Roger; Heaney, Robert K.; Mullin, W. John; VanEtten, Cecil H. (1982). "Glucosinolates and their breakdown products in food and food plants". CRC Critical Reviews in Food Science and Nutrition. 18 (2): 123–201. doi:10.1080/10408398209527361. PMID 6337782. </li> <li id="cite_note-189"><a href="#cite_ref-189">^</a> William Woys Weaver, 'Poland in the Middle Ages' in Maria Dembinska (ed.) Food and Drink in Medieval Poland: Rediscovering a Cuisine of the Past (Philadelphia: University of University of Pennsylvania Press, 1999) pp. 41–46 </li> <li id="cite_note-190"><a href="#cite_ref-190">^</a> Jon Gregerson, Good Earth (Portland: Graphic Arts Center Publishing Company, 1990) p.41 </li> <li id="cite_note-191"><a href="#cite_ref-191">^</a> Goldstein, Darra; Merkle, Kathrin; Parasecoli, Fabio; Mennell, Stephen; Council of Europe (2005). Culinary cultures of Europe: identity, diversity and dialogue. Council of Europe. p. 121. ISBN <bdi>978-92-871-5744-7</bdi>. <q>Most culinary innovations in the Cypriot cuisine occurred during the Byzantine era ... Experimentation with dairy products resulted in the now-famous halloumi and feta cheese.</q> </li> <li id="cite_note-192"><a href="#cite_ref-192">^</a> David Bannerman and Mary Bannerman Birds of Cyprus (London: Oliver and Boyd, 1958) p. 384 </li> <li id="cite_note-193"><a href="#cite_ref-193">^</a> P. Papademas, "Halloumi Cheese" in A.Y. Tamime (ed.), Brined Cheeses (Oxford: Blackwell Publishing, 2006) p.117 </li> <li id="cite_note-194"><a href="#cite_ref-194">^</a> Murdoch Books Pty Limited (2005). Essential Mediterranean. Murdoch Books. p. 21. ISBN <bdi>978-1-74045-539-8</bdi>. <q>HALOUMl Originating in Cyprus, this salty, semi-hard sheep's milk cheese is a popular table cheese</q> </li> <li id="cite_note-195"><a href="#cite_ref-195">^</a> Robinson, R. K.; Tamime, A. Y. (1991). Feta and Related Cheeses. Woodhead Publishing. p. 144. ISBN <bdi>978-1-85573-278-0</bdi>. <q>Halloumi is a semi-hard to hard, unripened cheese that traditionally is made from either sheep's or goat's milk or a mixture. Although the cheese has its origins in Cyprus, it is widely popular throughout the Middle East, and hence many countries have now become involved with its manufacture.</q> </li> <li id="cite_note-196"><a href="#cite_ref-196">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081202125809/http://www.iht.com/articles/ap/2007/12/13/europe/EU-GEN-Cyprus-Turkish-Delight.php">„Turks riled as Cyprus set to win EU trademark on Turkish Delight - International Herald Tribune”</a>. web.archive.org. <time datetime="2008-12-02">2 decembrie 2008</time>. Arhivat din original în <time datetime="2008-12-02">2 decembrie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Turks+riled+as+Cyprus+set+to+win+EU+trademark+on+Turkish+Delight+-+International+Herald+Tribune&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2008-12-02&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.iht.com%2Farticles%2Fap%2F2007%2F12%2F13%2Feurope%2FEU-GEN-Cyprus-Turkish-Delight.php&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> Mentenanță CS1: URL impropriu (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_URL_impropriu" title="Categorie:Mentenanță CS1: URL impropriu">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-197"><a href="#cite_ref-197">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090403054924/http://www.cyprusbadminton.com/">„CYPRUS BADMINTON FEDERATION”</a>. web.archive.org. <time datetime="2009-04-03">3 aprilie 2009</time>. Arhivat din original în <time datetime="2009-04-03">3 aprilie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2024-08-29">29 august 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=CYPRUS+BADMINTON+FEDERATION&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2009-04-03&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.cyprusbadminton.com%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> Mentenanță CS1: URL impropriu (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_URL_impropriu" title="Categorie:Mentenanță CS1: URL impropriu">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Bibliografie">Bibliografie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=39" title="Modifică secțiunea: Bibliografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=39" title="Edit section's source code: Bibliografie">modificare sursă</a>]</div> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16858511">.mw-parser-output .refbegin{font-size:90%;margin-bottom:0.5em}.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>ul{list-style-type:none;margin-left:0}.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>ul>li,.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>dl>dd{margin-left:0;padding-left:3.2em;text-indent:-3.2em;list-style:none}.mw-parser-output .refbegin-100{font-size:100%}</style><div class="refbegin columns references-column-width" style="-moz-column-width: 30em; -webkit-column-width: 30em; column-width: 30em;"> <ul><li><cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Harry_Anastasiou&action=edit&redlink=1" class="new" title="Harry Anastasiou — pagină inexistentă">Anastasiou, Harry</a> (<time datetime="2008">2008</time>). Broken Olive Branch: Nationalism Ethnic Conflict and the Quest for Peace in Cyprus. Syracuse University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-8156-3196-0" title="Special:Referințe în cărți/0-8156-3196-0">0-8156-3196-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Broken+Olive+Branch%3A+Nationalism+Ethnic+Conflict+and+the+Quest+for+Peace+in+Cyprus&rft.pub=Syracuse+University+Press&rft.date=2008&rft.isbn=0-8156-3196-0&rft.au=Anastasiou%2C+Harry&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Brewin, Christopher (<time datetime="2000">2000</time>). European Union and Cyprus. Eothen Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-906719-24-0" title="Special:Referințe în cărți/0-906719-24-0">0-906719-24-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=European+Union+and+Cyprus&rft.pub=Eothen+Press&rft.date=2000&rft.isbn=0-906719-24-0&rft.au=Brewin%2C+Christopher&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Dods, Clement (ed.) (<time datetime="1999">1999</time>). Cyprus: The Need for New Perspectives. The Eothen Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-906719-23-2" title="Special:Referințe în cărți/0-906719-23-2">0-906719-23-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Cyprus%3A+The+Need+for+New+Perspectives&rft.pub=The+Eothen+Press&rft.date=1999&rft.isbn=0-906719-23-2&rft.au=Dods%2C+Clement+%28ed.%29&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Text_%C3%AEn_plus:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Durrell, Lawrence (<time datetime="1957">1957</time>). Bitter Lemons. Faber and Faber. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-571-20155-5" title="Special:Referințe în cărți/0-571-20155-5">0-571-20155-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Bitter+Lemons&rft.pub=Faber+and+Faber&rft.date=1957&rft.isbn=0-571-20155-5&rft.au=Durrell%2C+Lawrence&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Faustmann, Hubert and Nicos Peristianis (<time datetime="2006">2006</time>). Britain and Cyprus: Colonialism and Post-Colonialism, 1878–2006. Bibliopolis. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-3-933925-36-7" title="Special:Referințe în cărți/978-3-933925-36-7">978-3-933925-36-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Britain+and+Cyprus%3A+Colonialism+and+Post-Colonialism%2C+1878%E2%80%932006&rft.pub=Bibliopolis&rft.date=2006&rft.isbn=978-3-933925-36-7&rft.au=Faustmann%2C+Hubert+and+Nicos+Peristianis&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Gibbons, Harry Scott (<time datetime="1997">1997</time>). The Genocide Files. Charles Bravos Publishers. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-9514464-2-8" title="Special:Referințe în cărți/0-9514464-2-8">0-9514464-2-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Genocide+Files&rft.pub=Charles+Bravos+Publishers&rft.date=1997&rft.isbn=0-9514464-2-8&rft.au=Gibbons%2C+Harry+Scott&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Hannay, David (<time datetime="2005">2005</time>). Cyprus: The Search for a Solution. <a href="/wiki/I.B._Tauris" title="I.B. Tauris">I.B. Tauris</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-85043-665-7" title="Special:Referințe în cărți/1-85043-665-7">1-85043-665-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Cyprus%3A+The+Search+for+a+Solution&rft.pub=I.B.+Tauris&rft.date=2005&rft.isbn=1-85043-665-7&rft.au=Hannay%2C+David&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Hitchens, Christopher (<time datetime="1997">1997</time>). Hostage to History: Cyprus from the Ottomans to Kissinger. Verso. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-85984-189-9" title="Special:Referințe în cărți/1-85984-189-9">1-85984-189-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Hostage+to+History%3A+Cyprus+from+the+Ottomans+to+Kissinger&rft.pub=Verso&rft.date=1997&rft.isbn=1-85984-189-9&rft.au=Hitchens%2C+Christopher&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Ker-Lindsay, James (<time datetime="2005">2005</time>). EU Accession and UN Peacemaking in Cyprus. Palgrave Macmillan. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-4039-9690-3" title="Special:Referințe în cărți/1-4039-9690-3">1-4039-9690-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=EU+Accession+and+UN+Peacemaking+in+Cyprus&rft.pub=Palgrave+Macmillan&rft.date=2005&rft.isbn=1-4039-9690-3&rft.au=Ker-Lindsay%2C+James&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Ker-Lindsay, James and Hubert Faustmann (<time datetime="2009">2009</time>). The Government and Politics of Cyprus. Peter Lang. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-3-03911-096-4" title="Special:Referințe în cărți/978-3-03911-096-4">978-3-03911-096-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Government+and+Politics+of+Cyprus&rft.pub=Peter+Lang&rft.date=2009&rft.isbn=978-3-03911-096-4&rft.au=Ker-Lindsay%2C+James+and+Hubert+Faustmann&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Mallinson, William (<time datetime="2005">2005</time>). Cyprus a Modern History. I. B. Tauris. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-85043-580-4" title="Special:Referințe în cărți/1-85043-580-4">1-85043-580-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Cyprus+a+Modern+History&rft.pub=I.+B.+Tauris&rft.date=2005&rft.isbn=1-85043-580-4&rft.au=Mallinson%2C+William&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Mirbagheri, Farid (<time datetime="1989">1989</time>). Cyprus and International Peacemaking. Hurst. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-85065-354-2" title="Special:Referințe în cărți/1-85065-354-2">1-85065-354-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Cyprus+and+International+Peacemaking&rft.pub=Hurst&rft.date=1989&rft.isbn=1-85065-354-2&rft.au=Mirbagheri%2C+Farid&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Nicolet, Claude (<time datetime="2001">2001</time>). United States Policy Towards Cyprus, 1954–1974. Bibliopolis. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/3-933925-20-7" title="Special:Referințe în cărți/3-933925-20-7">3-933925-20-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=United+States+Policy+Towards+Cyprus%2C+1954%E2%80%931974&rft.pub=Bibliopolis&rft.date=2001&rft.isbn=3-933925-20-7&rft.au=Nicolet%2C+Claude&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Oberling, Pierre (<time datetime="1982">1982</time>). The Road to Bellapais. Columbia University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-88033-000-7" title="Special:Referințe în cărți/0-88033-000-7">0-88033-000-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Road+to+Bellapais&rft.pub=Columbia+University+Press&rft.date=1982&rft.isbn=0-88033-000-7&rft.au=Oberling%2C+Pierre&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">O'Malley, Brendan and Ian Craig (<time datetime="1999">1999</time>). The Cyprus Conspiracy. <a href="/wiki/I.B._Tauris" title="I.B. Tauris">I.B. Tauris</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-86064-737-5" title="Special:Referințe în cărți/1-86064-737-5">1-86064-737-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Cyprus+Conspiracy&rft.pub=I.B.+Tauris&rft.date=1999&rft.isbn=1-86064-737-5&rft.au=O%27Malley%2C+Brendan+and+Ian+Craig&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Palley, Claire (<time datetime="2005">2005</time>). An International Relations Debacle: The UN Secretary-General's Mission of Good Offices in Cyprus, 1999–2004. Hart Publishing. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-84113-578-X" title="Special:Referințe în cărți/1-84113-578-X">1-84113-578-X</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=An+International+Relations+Debacle%3A+The+UN+Secretary-General%27s+Mission+of+Good+Offices+in+Cyprus%2C+1999%E2%80%932004&rft.pub=Hart+Publishing&rft.date=2005&rft.isbn=1-84113-578-X&rft.au=Palley%2C+Claire&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Papadakis, Yiannis (<time datetime="2005">2005</time>). Echoes from the Dead Zone: Across the Cyprus Divide. <a href="/wiki/I.B._Tauris" title="I.B. Tauris">I.B. Tauris</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-85043-428-X" title="Special:Referințe în cărți/1-85043-428-X">1-85043-428-X</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Echoes+from+the+Dead+Zone%3A+Across+the+Cyprus+Divide&rft.pub=I.B.+Tauris&rft.date=2005&rft.isbn=1-85043-428-X&rft.au=Papadakis%2C+Yiannis&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Plumer, Aytug (<time datetime="2003">2003</time>). Cyprus, 1963–64: The Fateful Years. Cyrep (Lefkosa). <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/975-6912-18-9" title="Special:Referințe în cărți/975-6912-18-9">975-6912-18-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Cyprus%2C+1963%E2%80%9364%3A+The+Fateful+Years&rft.pub=Cyrep+%28Lefkosa%29&rft.date=2003&rft.isbn=975-6912-18-9&rft.au=Plumer%2C+Aytug&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Richmond, Oliver (<time datetime="1998">1998</time>). Mediating in Cyprus. Frank Cass. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-7146-4431-5" title="Special:Referințe în cărți/0-7146-4431-5">0-7146-4431-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Mediating+in+Cyprus&rft.pub=Frank+Cass&rft.date=1998&rft.isbn=0-7146-4431-5&rft.au=Richmond%2C+Oliver&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Richmond, Oliver and James Ker-Lindsay (eds.) (<time datetime="2001">2001</time>). The Work of the UN in Cyprus: Promoting Peace and Development. Palgrave Macmillan. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-333-91271-3" title="Special:Referințe în cărți/0-333-91271-3">0-333-91271-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Work+of+the+UN+in+Cyprus%3A+Promoting+Peace+and+Development&rft.pub=Palgrave+Macmillan&rft.date=2001&rft.isbn=0-333-91271-3&rft.au=Richmond%2C+Oliver+and+James+Ker-Lindsay+%28eds.%29&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Text_%C3%AEn_plus:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Richter, Heinz (<time datetime="2010">2010</time>). A Concise History of Modern Cyprus 1878–2009. Rutzen. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-3-447-06212-1" title="Special:Referințe în cărți/978-3-447-06212-1">978-3-447-06212-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+Concise+History+of+Modern+Cyprus+1878%E2%80%932009&rft.pub=Rutzen&rft.date=2010&rft.isbn=978-3-447-06212-1&rft.au=Richter%2C+Heinz&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li>Sacopoulo, Marina (1966). Chypre d'aujourd'hui. Paris: G.-P. Maisonneuve et Larose. 406 p., ill. with b&w photos. and fold. maps.</li> <li><cite class="citation book">Tocci, Nathalie (<time datetime="2004">2004</time>). EU Accession Dynamics and Conflict Resolution: Catalysing Peace or Consolidating Partition in Cyprus?. Ashgate. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-7546-4310-7" title="Special:Referințe în cărți/0-7546-4310-7">0-7546-4310-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=EU+Accession+Dynamics+and+Conflict+Resolution%3A+Catalysing+Peace+or+Consolidating+Partition+in+Cyprus%3F&rft.pub=Ashgate&rft.date=2004&rft.isbn=0-7546-4310-7&rft.au=Tocci%2C+Nathalie&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Yiorghos, Leventis, (<time datetime="2002">2002</time>). Cyprus: The Struggle for Self-Determination in the 1940s. Peter Lang. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-8204-5428-1" title="Special:Referințe în cărți/0-8204-5428-1">0-8204-5428-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Cyprus%3A+The+Struggle+for+Self-Determination+in+the+1940s&rft.pub=Peter+Lang&rft.date=2002&rft.isbn=0-8204-5428-1&rft.au=Yiorghos%2C+Leventis%2C&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Nume_multiple:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Yiorghos, Leventis, Murata Sawayanagi Nanako, Hazama Yasushi (<time datetime="2008">2008</time>). Crossing Over Cyprus. Research Institute for Languages and Cultures of Asia and Africa (ILCAA) Tokyo University of Foreign Studies (TUFS). <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-4-86337-003-6" title="Special:Referințe în cărți/978-4-86337-003-6">978-4-86337-003-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Crossing+Over+Cyprus&rft.pub=Research+Institute+for+Languages+and+Cultures+of+Asia+and+Africa+%28ILCAA%29+Tokyo+University+of+Foreign+Studies+%28TUFS%29&rft.date=2008&rft.isbn=978-4-86337-003-6&rft.au=Yiorghos%2C+Leventis%2C+Murata+Sawayanagi+Nanako%2C+Hazama+Yasushi&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACipru" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Nume_multiple:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li></ul> </div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Vezi_și">Vezi și</h2>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=40" title="Modifică secțiunea: Vezi și" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=40" title="Edit section's source code: Vezi și">modificare sursă</a>]</div> <ul><li><a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Republica Turcă a Ciprului de Nord</a></li> <li><a href="/wiki/Invazia_turc%C4%83_din_Cipru" class="mw-redirect" title="Invazia turcă din Cipru">Invazia turcă din Cipru</a></li> <li><a href="/wiki/Locuri_din_patrimoniul_mondial_UNESCO" class="mw-redirect" title="Locuri din patrimoniul mondial UNESCO">Locuri din patrimoniul mondial UNESCO</a></li> <li><a href="/wiki/Clima_Ciprului" title="Clima Ciprului">Clima Ciprului</a></li> <li><a href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia">Akrotiri și Dhekelia</a></li> <li><a href="/wiki/Choirokoitia" title="Choirokoitia">Choirokoitia</a></li> <li><a href="/wiki/Afrodita" title="Afrodita">Afrodita</a></li> <li><a href="/wiki/Kyrenia" title="Kyrenia">Kyrenia</a></li> <li><a href="/wiki/Paphos" title="Paphos">Paphos</a></li> <li><a href="/wiki/Nicosia" title="Nicosia">Nicosia</a></li> <li><a href="/wiki/Limassol" title="Limassol">Limassol</a></li> <li><a href="/wiki/Larnaca" title="Larnaca">Larnaca</a></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe">Legături externe</h2>[<a href="/w/index.php?title=Cipru&veaction=edit&section=41" title="Modifică secțiunea: Legături externe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Cipru&action=edit&section=41" title="Edit section's source code: Legături externe">modificare sursă</a>]</div> <table class="metadata plainlinks mbox-small" style="padding:0.25em 0.5em 0.5em 0.75em;border:1px solid #aaa; color:var(--color-base, #000);"> <tbody><tr style="height:25px;"> <td colspan="2" style="padding-bottom:0.5em;border-bottom:1px solid #aaa;margin:auto;text-align:center;">Puteți găsi mai multe informații despre Cyprus prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Sister_projects" class="extiw" title="en:Wikipedia:Sister projects">„proiecte surori”</a>: </td></tr> <tr style="height:25px;"> <td style="padding-top:0.75em;"><a href="https://ro.wiktionary.org/wiki/Special:Search/Cyprus" title="Search Wiktionary"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/Wiktionary-logo-en.svg/23px-Wiktionary-logo-en.svg.png" decoding="async" width="23" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/Wiktionary-logo-en.svg/35px-Wiktionary-logo-en.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/Wiktionary-logo-en.svg/46px-Wiktionary-logo-en.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="1089" /></a> </td> <td style="padding-top:0.75em;"><a href="https://ro.wiktionary.org/wiki/Special:Search/Cyprus" class="extiw" title="wikt:Special:Search/Cyprus">Definiții și traduceri</a> în Wikționar </td></tr> <tr style="height:25px;"> <td><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Special:Search/Cyprus" title="Search Commons"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/18px-Commons-logo.svg.png" decoding="async" width="18" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/28px-Commons-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/37px-Commons-logo.svg.png 2x" data-file-width="1024" data-file-height="1376" /></a> </td> <td><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Special:Search/Cyprus" class="extiw" title="commons:Special:Search/Cyprus">Imagini și media</a> la Commons </td></tr> <tr style="height:25px;"> <td><a href="https://ro.wikiquote.org/wiki/Special:Search/Cyprus" title="Search Wikiquote"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikiquote-logo.svg/21px-Wikiquote-logo.svg.png" decoding="async" width="21" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikiquote-logo.svg/32px-Wikiquote-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikiquote-logo.svg/42px-Wikiquote-logo.svg.png 2x" data-file-width="300" data-file-height="355" /></a> </td> <td><a href="https://ro.wikiquote.org/wiki/Special:Search/Cyprus" class="extiw" title="q:Special:Search/Cyprus">Citate</a> la Wikicitat </td></tr> <tr style="height:25px;"> <td><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/Special:Search/Cyprus" title="Search Wikisource"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/24px-Wikisource-logo.svg.png" decoding="async" width="24" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/36px-Wikisource-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/48px-Wikisource-logo.svg.png 2x" data-file-width="410" data-file-height="430" /></a> </td> <td><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/Special:Search/Cyprus" class="extiw" title="s:Special:Search/Cyprus">Texte sursă</a> la Wikisursă </td></tr> <tr style="height:25px;"> <td><a href="https://ro.wikibooks.org/wiki/Special:Search/Cyprus" title="Search Wikibooks"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikibooks-logo.svg/25px-Wikibooks-logo.svg.png" decoding="async" width="25" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikibooks-logo.svg/38px-Wikibooks-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikibooks-logo.svg/50px-Wikibooks-logo.svg.png 2x" data-file-width="300" data-file-height="300" /></a> </td> <td><a href="https://ro.wikibooks.org/wiki/Special:Search/Cyprus" class="extiw" title="b:Special:Search/Cyprus">Manuale</a> la Wikimanuale </td></tr> <tr style="height:25px;"> <td><a href="https://en.wikiversity.org/wiki/Special:Search/Cyprus" title="Search Wikiversity"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Wikiversity-logo-en.svg/25px-Wikiversity-logo-en.svg.png" decoding="async" width="25" height="23" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Wikiversity-logo-en.svg/38px-Wikiversity-logo-en.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Wikiversity-logo-en.svg/50px-Wikiversity-logo-en.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="900" /></a> </td> <td><a href="https://en.wikiversity.org/wiki/Special:Search/Cyprus" class="extiw" title="wikiversity:Special:Search/Cyprus">Resurse de studiu</a> la Wikiversitate </td></tr> </tbody></table> <ul><li><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Commons-logo.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/12px-Commons-logo.svg.png" decoding="async" width="12" height="16" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/18px-Commons-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/24px-Commons-logo.svg.png 2x" data-file-width="1024" data-file-height="1376" /></a> Materiale media legate de <a class="external text" href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Cyprus?uselang=ro">Cipru</a> la <a href="/wiki/Wikimedia_Commons" title="Wikimedia Commons">Wikimedia Commons</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/cy.html">Cyprus</a> la <a href="/wiki/The_World_Factbook" title="The World Factbook">The World Factbook</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=29771">Republica Cipru</a> la MAE.ro</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/1021835.stm">Timeline of Cyprus by BBC</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ucblibraries.colorado.edu/govpubs/for/cyprus.htm">Cyprus</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080727022814/http://ucblibraries.colorado.edu/govpubs/for/cyprus.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2008-07-27">27 iulie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. from UCB Libraries GovPubs</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.state.gov/p/eur/ci/cy/">Cyprus</a> information from the <a href="/wiki/United_States_Department_of_State" class="mw-redirect" title="United States Department of State">United States Department of State</a> includes Background Notes, Country Study and major reports</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.curlie.org/Regional/Middle_East/Cyprus/">Cipru</a> pe <a href="/wiki/Curlie" title="Curlie">Curlie</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/world-europe-17217956">Cyprus profile</a> from the <a href="/wiki/BBC_News" title="BBC News">BBC News</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.unficyp.org/">The UN in Cyprus</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://triarte.brynmawr.edu/PRT212?sid=336967&x=32613387&x=32613388">Cypriot Pottery, Bryn Mawr College Art and Artifact Collections</a></li></ul> <dl><dt>Guvernare</dt></dl> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cyprustrade.co.uk/">Cyprus High Commission Trade Centre – London</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cypriotdiaspora.com/">Cypriot Diaspora Project</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090113175104/http://www.cypriotdiaspora.com/">Arhivat</a> în <time datetime="2009-01-13">13 ianuarie 2009</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cyprus.gov.cy/portal/portal.nsf/dmlcitizen_en/dmlcitizen_en?OpenDocument">Republic of Cyprus – English Language</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100106033238/http://www.cyprus.gov.cy/portal/portal.nsf/dmlcitizen_en/dmlcitizen_en?OpenDocument">Arhivat</a> în <time datetime="2010-01-06">6 ianuarie 2010</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.kypros.org/Constitution/English/index.htm">Constitution of the Republic of Cyprus</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.moi.gov.cy/moi/pio/pio.nsf/index_en/index_en?opendocument#">Press and Information Office</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190714044056/http://www.moi.gov.cy/moi/pio/pio.nsf/index_en/index_en?opendocument">Arhivat</a> în <time datetime="2019-07-14">14 iulie 2019</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://annanplan.com/pafiledb.php?action=file&id=11">Annan Plan</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a>] at annanplan.com</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/world-leaders-1/world-leaders-c/cyprus.html">Chief of State and Cabinet Members</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130917062825/https://www.cia.gov/library/publications/world-leaders-1/world-leaders-c/cyprus.html">Arhivat</a> în <time datetime="2013-09-17">17 septembrie 2013</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.KyproEkloges.com/">Cyprus Elections to European Parliament</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090527075708/http://www.kyproekloges.com/">Arhivat</a> în <time datetime="2009-05-27">27 mai 2009</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li></ul> <dl><dt>Turism</dt></dl> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.visitcyprus.com/">Read about Cyprus on visitcyprus.com</a> – the official travel portal for Cyprus</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://aroundcyprus.net/">AroundCyprus.net – Interactive virtual guide featuring attractions and activities on the island</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20151125015052/http://aroundcyprus.net/">Arhivat</a> în <time datetime="2015-11-25">25 noiembrie 2015</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cyprus.com/">Cyprus informational portal and open platform for contribution of Cyprus-related content</a> – www.Cyprus.com</li> <li><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Openstreetmap_logo.svg/16px-Openstreetmap_logo.svg.png" decoding="async" width="16" height="16" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Openstreetmap_logo.svg/24px-Openstreetmap_logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Openstreetmap_logo.svg/32px-Openstreetmap_logo.svg.png 2x" data-file-width="256" data-file-height="256" /> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.openstreetmap.org/browse/relation/307787">Date geografice legate de Cipru</a> la <a href="/wiki/OpenStreetMap" title="OpenStreetMap">OpenStreetMap</a></li></ul> <dl><dt>Publicații oficiale</dt></dl> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.publications.parliament.uk/pa/cm200405/cmselect/cmfaff/113/11302.htm">The British government's Foreign Affairs Committee report on Cyprus</a>.</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.moi.gov.cy/moi/pio/pio.nsf/All/E570E4948868A105C2256EAE003CAAE0?OpenDocument">Letter by the President of the Republic, Mr Tassos Papadopoulos, to the UN Secretary-General, Mr Kofi Annan, dated 7 June, which circulated as an official document of the UN Security Council</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080928053054/http://www.moi.gov.cy/moi/pio/pio.nsf/All/E570E4948868A105C2256EAE003CAAE0?OpenDocument">Arhivat</a> în <time datetime="2008-09-28">28 septembrie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.moi.gov.cy/moi/pio/pio.nsf/All/BD477C55623013C5C2256D740027CF98?OpenDocument">Legal Issues arising from certain population transfers and displacements on the territory of the Republic of Cyprus in the period since 20 July 1974</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080928053046/http://www.moi.gov.cy/moi/pio/pio.nsf/All/BD477C55623013C5C2256D740027CF98?OpenDocument">Arhivat</a> în <time datetime="2008-09-28">28 septembrie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.hri.org/news/cyprus/cna/2004/04-04-08.cna.html#01">Address to Cypriots by President Papadopoulos (FULL TEXT)</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080821165847/http://www.hri.org/news/cyprus/cna/2004/04-04-08.cna.html#01">Arhivat</a> în <time datetime="2008-08-21">21 august 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li>The Republic of Cyprus Press and Information Office, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.moi.gov.cy/moi/pio/pio.nsf/a_problem_en/a_problem_en?OpenDocument">Aspects of the Cyprus Problem</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190520042546/http://www.moi.gov.cy/moi/pio/pio.nsf/a_problem_en/a_problem_en?OpenDocument">Arhivat</a> în <time datetime="2019-05-20">20 mai 2019</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.moi.gov.cy/moi/pio/pio.nsf/0/5CFDB55E726D86C1C2256DC3007953BB/$file/Application%20no%2025781_94.pdf?OpenElement">European Court of Human Rights Case of Cyprus v. Turkey (Application no. 25781/94)</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070927215151/http://www.moi.gov.cy/moi/pio/pio.nsf/0/5CFDB55E726D86C1C2256DC3007953BB/$file/Application%20no%2025781_94.pdf?OpenElement">Arhivat</a> în <time datetime="2007-09-27">27 septembrie 2007</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li>Materiale aflate în domeniul public, disponibile în arhivele <a href="/wiki/Library_of_Congress_Country_Studies" title="Library of Congress Country Studies">Library of Congress Country Studies</a></li> <li>Acest articol conține informații care provin din <a href="/wiki/The_World_Factbook" title="The World Factbook">CIA World Factbook</a> (ca orice publicație oficială a guvernului <a href="/wiki/SUA" class="mw-redirect" title="SUA">Statelor Unite ale Americii</a>, este <a href="/wiki/Domeniu_public" title="Domeniu public">domeniu public</a>).</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cyprus.gov.cy/">Official Cyprus Government Web Site</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100106033238/http://www.cyprus.gov.cy/portal/portal.nsf/dmlcitizen_en/dmlcitizen_en?OpenDocument">Arhivat</a> în <time datetime="2010-01-06">6 ianuarie 2010</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.greekembassy.org/Embassy/content/en/Article.aspx?office=1&folder=44&article=86">Embassy of Greece, USA – Cyprus: Geographical and Historical Background</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20041217052134/http://www.greekembassy.org/Embassy/content/en/Article.aspx?office=1&folder=44&article=86">Arhivat</a> în <time datetime="2004-12-17">17 decembrie 2004</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.e-referate.ro/referate/Cipru_-_descriere2007-01-19.html">Cipru - descriere</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080325101227/http://www.e-referate.ro/referate/Cipru_-_descriere2007-01-19.html">Arhivat</a> în <time datetime="2008-03-25">25 martie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080406063753/http://www.ecb.int/bc/euro/changeover/cyprus/html/index.ro.html">Cipru</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ghidcipru.info/cultura-si-istoria-ciprului/">Cultura și istoria Ciprului</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080905170458/http://www.ghidcipru.info/cultura-si-istoria-ciprului/">Arhivat</a> în <time datetime="2008-09-05">5 septembrie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.referatele.com/referate/geografie/online8/Cipru--Date-geografice-generale--Caracterizarea-conditiilor-naturale--economia-referatele-com.php">Cipru</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.artline.ro/1_589_Muzee_in_Cipru_12658.html">Muzee in Cipru</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ro.orthodoxwiki.org/Biserica_Ortodox%C4%83_a_Ciprului">Biserica Ortodoxă a Ciprului</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.amosnews.ro/arhiva/ziua-nationala-ciprului-01-10-2009">Ziua Națională a Ciprului</a>, 1 octombrie 2009, Amos News</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.adevarul.ro/international/Timpul_nu_mai_are_rabdare_cu_Cipru_0_524348052.html">Timpul nu mai are răbdare cu Cipru</a>, 27 iulie 2011, Eliza Frâncu, Adevărul</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/calatorii/la-nord-de-nicosia-221076.html">La nord de Nicosia</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131008224551/http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/calatorii/la-nord-de-nicosia-221076.html">Arhivat</a> în <time datetime="2013-10-08">8 octombrie 2013</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., 31 martie 2011, Razvan Marc, România liberă</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/calatorii/la-nord-de-nicosia-2-221757.html">La nord de Nicosia (2)</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131008225040/http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/calatorii/la-nord-de-nicosia-2-221757.html">Arhivat</a> în <time datetime="2013-10-08">8 octombrie 2013</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., 7 aprilie 2011, Razvan Marc, România liberă</li></ul> <div style="text-align:center"> <table class="toc noprint" cellpadding="0" width="95%" cellspacing="2" style="align:center; text-align:center;clear:all;"> <tbody><tr> <th rowspan="2"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Cyprus.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Flag_of_Cyprus.svg/90px-Flag_of_Cyprus.svg.png" decoding="async" width="90" height="60" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Flag_of_Cyprus.svg/135px-Flag_of_Cyprus.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Flag_of_Cyprus.svg/180px-Flag_of_Cyprus.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="800" /></a> </th> <th bgcolor="#EEE8AA">Subiecte <a class="mw-selflink selflink">Cipru</a> — <a href="/wiki/Categorie:Ciprio%C8%9Bi" title="Categorie:Ciprioți">Ciprioți</a> — Limbile <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">greacă</a> și <a href="/wiki/Limba_turc%C4%83" title="Limba turcă">turcă</a> <div style="float:right; width:5em;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Subiecte_Cipru" title="Format:Subiecte Cipru">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Subiecte_Cipru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Subiecte Cipru — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Subiecte_Cipru&action=edit">m</a></div></div> </th></tr> <tr> <td style="font-size:95%"> <a href="/w/index.php?title=Ap%C4%83rarea_Ciprului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Apărarea Ciprului — pagină inexistentă">Apărare</a>  • <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_localit%C4%83%C8%9Bi_din_Cipru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de localități din Cipru — pagină inexistentă">Așezări</a>  • <a href="/wiki/Nicosia" title="Nicosia">Capitala</a>  • <a href="/wiki/Clima_Ciprului" title="Clima Ciprului">Climă</a>  • <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_conduc%C4%83tori_ai_Ciprului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de conducători ai Ciprului — pagină inexistentă">Conducători</a>  • <a href="/w/index.php?title=Cultura_Ciprului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura Ciprului — pagină inexistentă">Cultură</a>  • <a href="/w/index.php?title=Demografia_Ciprului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Demografia Ciprului — pagină inexistentă">Demografie</a> <a href="/wiki/Economia_Ciprului" title="Economia Ciprului">Economie</a>  • <a href="/w/index.php?title=Educa%C8%9Bia_%C3%AEn_Cipru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Educația în Cipru — pagină inexistentă">Educație</a>  • <a href="/w/index.php?title=Fauna_Ciprului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fauna Ciprului — pagină inexistentă">Faună</a>  • <a href="/w/index.php?title=Flora_Ciprului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Flora Ciprului — pagină inexistentă">Floră</a>  • <a href="/wiki/Geografia_Ciprului" title="Geografia Ciprului">Geografie</a>  • <a href="/w/index.php?title=Hidrografia_Ciprului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hidrografia Ciprului — pagină inexistentă">Hidrografie</a>  • <a href="/w/index.php?title=Istoria_Ciprului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Ciprului — pagină inexistentă">Istorie</a>  • <a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Cipru" title="Lista orașelor din Cipru">Orașe</a>  • <a href="/wiki/Politica_Ciprului" title="Politica Ciprului">Politică</a> <a href="/w/index.php?title=S%C4%83n%C4%83tatea_%C3%AEn_Cipru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sănătatea în Cipru — pagină inexistentă">Sănătate</a>  • <a href="/w/index.php?title=Sportul_%C3%AEn_Cipru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sportul în Cipru — pagină inexistentă">Sport</a>  • <a href="/wiki/Steagul_Ciprului" class="mw-redirect" title="Steagul Ciprului">Steag</a>  • <a href="/wiki/Stema_Ciprului" title="Stema Ciprului">Stemă</a>  • <a href="/wiki/Districtele_Ciprului" title="Districtele Ciprului">Subdiviziuni</a>  • <a href="/w/index.php?title=Turismul_%C3%AEn_Cipru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Turismul în Cipru — pagină inexistentă">Turism</a>  • • <a href="/wiki/Categorie:Cioturi_Cipru" title="Categorie:Cioturi Cipru">Cioturi</a>  • • <a href="/wiki/Categorie:Formate_Cipru" title="Categorie:Formate Cipru">Formate</a>  • • <a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Cyprus" class="extiw" title="commons:Category:Cyprus">Imagini</a>  • • <a href="/w/index.php?title=Portal:Cipru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Portal:Cipru — pagină inexistentă">Portal</a> </td></tr></tbody></table></div> <div role="navigation" class="navbox" aria-labelledby="Uniunea_Europeană_și_țări_candidate_la_extindere" style="padding:3px"><table class="nowraplinks collapsible autocollapse navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="col" class="navbox-title" colspan="3"><div class="plainlinks hlist navbar mini"><ul><li class="nv-view"><a href="/wiki/Format:TariUE" title="Format:TariUE"><abbr title="Vizualizează acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">v</abbr></a></li><li class="nv-talk"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:TariUE" title="Discuție Format:TariUE"><abbr title="Discută acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">d</abbr></a></li><li class="nv-edit"><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:TariUE&action=edit"><abbr title="Modifică acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">m</abbr></a></li></ul></div><div id="Uniunea_Europeană_și_țări_candidate_la_extindere" class="whiteText" style="font-size:100%;margin:0 4em"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a> și <a href="/wiki/Extinderea_Uniunii_Europene" title="Extinderea Uniunii Europene">țări candidate la extindere</a></div></th></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%">Țări membre</th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> · <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a> · <a class="mw-selflink selflink">Cipru</a> · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a> · <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a> · <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> · <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> · <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> · <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a> · <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a> · <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> · <a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a> · <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a> · <a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Luxemburg</a> · <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a> · <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> · <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a> · <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> · <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> · <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a> · <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> · <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a> · <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a> · <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a></div></td><td class="navbox-image" rowspan="3" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Europe.svg" class="mw-file-description" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/75px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="75" height="50" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/113px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/150px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%">Țări candidate</th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a href="/wiki/Rela%C8%9Biile_dintre_Republica_Moldova_%C8%99i_Uniunea_European%C4%83" title="Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană">Republica Moldova</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> · <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> · <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a> · <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%">Țări aplicante</th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a></div></td></tr></tbody></table></div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16786155">.mw-parser-output .navbox{box-sizing:border-box;border:1px solid #a2a9b1;width:100%;clear:both;font-size:88%;text-align:center;padding:1px;margin:0 auto 0}.mw-parser-output .navbox .navbox{margin-top:0}.mw-parser-output .navbox+.navbox,.mw-parser-output .navbox+.navbox-styles+.navbox{margin-top:-1px}.mw-parser-output .navbox-inner,.mw-parser-output .navbox-subgroup{width:100%}.mw-parser-output .navbox-group,.mw-parser-output .navbox-title,.mw-parser-output .navbox-abovebelow{padding:0.25em 1em;line-height:1.5em;text-align:center}.mw-parser-output .navbox-group{white-space:nowrap;text-align:right}.mw-parser-output .navbox,.mw-parser-output .navbox-subgroup{background-color:#fdfdfd}.mw-parser-output .navbox-list{line-height:1.5em;border-color:#fdfdfd}.mw-parser-output .navbox-list-with-group{text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid}.mw-parser-output tr+tr>.navbox-abovebelow,.mw-parser-output tr+tr>.navbox-group,.mw-parser-output tr+tr>.navbox-image,.mw-parser-output tr+tr>.navbox-list{border-top:2px solid #fdfdfd}.mw-parser-output .navbox-title{background-color:#ccf}.mw-parser-output .navbox-abovebelow,.mw-parser-output .navbox-group,.mw-parser-output .navbox-subgroup .navbox-title{background-color:#ddf}.mw-parser-output .navbox-subgroup .navbox-group,.mw-parser-output .navbox-subgroup .navbox-abovebelow{background-color:#e6e6ff}.mw-parser-output .navbox-even{background-color:#f7f7f7}.mw-parser-output .navbox-odd{background-color:transparent}.mw-parser-output .navbox .hlist td dl,.mw-parser-output .navbox .hlist td ol,.mw-parser-output .navbox .hlist td ul,.mw-parser-output .navbox td.hlist dl,.mw-parser-output .navbox td.hlist ol,.mw-parser-output .navbox td.hlist ul{padding:0.125em 0}.mw-parser-output .navbox .navbar{display:block;font-size:100%}.mw-parser-output .navbox-title .navbar{float:left;text-align:left;margin-right:0.5em}body.skin--responsive .mw-parser-output .navbox-image img{max-width:none!important}@media print{body.ns-0 .mw-parser-output .navbox{display:none!important}}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .whiteText{color:#fff}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .whiteText{color:#fff}}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbar li a abbr{color:var(--color-base)!important;background:transparent!important}@media(prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbar li a abbr{color:var(--color-base)!important;background:transparent!important}}@media print{.mw-parser-output .navbar{display:none!important}}</style> <div role="navigation" class="navbox" aria-labelledby="Țări_și_teritorii_din_Europa" style="padding:3px"><table class="nowraplinks collapsible autocollapse navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="col" class="navbox-title" colspan="3"><div class="plainlinks hlist navbar mini"><ul><li class="nv-view"><a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene"><abbr title="Vizualizează acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">v</abbr></a></li><li class="nv-talk"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Discuție Format:Țări europene"><abbr title="Discută acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">d</abbr></a></li><li class="nv-edit"><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:%C8%9A%C4%83ri_europene&action=edit"><abbr title="Modifică acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">m</abbr></a></li></ul></div><div id="Țări_și_teritorii_din_Europa" class="whiteText" style="font-size:100%;margin:0 4em"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Țări și teritorii din Europa</a></div></th></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_europene" class="mw-redirect" title="Listă de țări europene">State suverane</a></div></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><div> <a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> · <a href="/wiki/Andorra" title="Andorra">Andorra</a> · <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a>2 · <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> · <a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan">Azerbaidjan</a>1 · <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a> · <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a> · <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a> · <a class="mw-selflink selflink">Cipru</a>2 · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a> · <a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elveția</a> · <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a> · <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> · <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> · <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a>1 · <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> · <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a>  · <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a> · <a href="/wiki/Islanda" title="Islanda">Islanda</a> · 3 <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> · <a href="/wiki/Kazahstan" title="Kazahstan">Kazahstan</a> · 1 <a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a> · <a href="/wiki/Liechtenstein" title="Liechtenstein">Liechtenstein</a> · <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a> · <a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Luxemburg</a> · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a> · <a href="/wiki/Republica_Moldova" title="Republica Moldova">Republica Moldova</a> · <a href="/wiki/Monaco" title="Monaco">Monaco</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> · <a href="/wiki/Norvegia" title="Norvegia">Norvegia</a> · <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> · <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a> · <a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a> · <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> · <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>1 · <a href="/wiki/San_Marino" title="San Marino">San Marino</a> · <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> · <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> · <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a> · <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> · <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a> · <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a>1 · <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a> · <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a> · <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a> · <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vatican</a>4 </div></div></td><td class="navbox-image" rowspan="4" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Europe_(orthographic_projection).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="150" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/225px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/300px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">State cu recunoaștere limitată</a></div></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><div> <a href="/wiki/Abhazia" title="Abhazia">Abhazia</a>2 · <a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Ciprul de Nord</a>1 · <a href="/wiki/Republica_Kosovo" class="mw-redirect" title="Republica Kosovo">Kosovo</a> · <a href="/wiki/Osetia_de_Sud" title="Osetia de Sud">Osetia de Sud</a>2 · <a href="/wiki/Republica_Moldoveneasc%C4%83_Nistrean%C4%83" title="Republica Moldovenească Nistreană">Republica Moldovenească Nistreană</a> </div></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Teritorii nesuverane</a></div></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><div> </div><table class="nowraplinks navbox-subgroup" style="border-spacing:0"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Danemarca</div></div></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Insulele_Feroe" title="Insulele Feroe">Insulele Feroe</a>3</div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Regatul Unit</div></div></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia">Akrotiri și Dhekelia</a>2 · <a href="/wiki/Gibraltar" title="Gibraltar">Gibraltar</a> · <a href="/wiki/Guernsey" title="Guernsey">Guernsey</a> · <a href="/wiki/Insula_Man" title="Insula Man">Insula Man</a> · <a href="/wiki/Insula_Jersey" title="Insula Jersey">Jersey</a></div></td></tr></tbody></table><div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16786155" /> </div></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Teritorii suverane</div></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><div> </div><table class="nowraplinks navbox-subgroup" style="border-spacing:0"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Finlanda</div></div></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Insulele_%C3%85land" title="Insulele Åland">Insulele Åland</a> (regiune autonomă supusă <a href="/wiki/Conven%C8%9Bia_%C3%85land" class="mw-redirect" title="Convenția Åland">convenției Åland</a> din 1921)</div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Norvegia</div></div></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Svalbard" title="Svalbard">Svalbard</a> (zonă neîncorporată care face obiectul <a href="/wiki/Tratatul_Svalbardului" title="Tratatul Svalbardului">Tratatul Svalbardului</a>)</div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Regatul Unit</div></div></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Anglia" title="Anglia">Anglia</a> · <a href="/wiki/%C8%9Aara_Galilor" title="Țara Galilor">Țara Galilor</a> · <a href="/wiki/Sco%C8%9Bia" title="Scoția">Scoția</a> · <a href="/wiki/Irlanda_de_Nord" title="Irlanda de Nord">Irlanda de Nord</a> (în baza <a href="/wiki/Acordul_de_la_Belfast" title="Acordul de la Belfast">Acordului de la Belfast</a>)</div></td></tr></tbody></table><div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16786155" /> </div></div></td></tr><tr><td class="navbox-abovebelow" colspan="3"><div>1 Întinde granița convențională dintre Europa și un alt continent. 2 Este considerat european din motive culturale, politice și istorice, dar se află geografic în Asia de Vest. 3 Insulele oceanice aflate în apropierea Europei sunt de obicei incluse în cadrul continentului, chiar dacă nu se află pe platforma sa continentală.4 Este guvernat de <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Scaun" title="Sfântul Scaun">Sfântul Scaun</a>, care are suveranitate asupra <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vaticanului</a>. Țări după continent: <a href="/wiki/Format:Africa" title="Format:Africa">Africa</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Nord" title="Format:America de Nord">America de Nord</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Sud" title="Format:America de Sud">America de Sud</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_%C3%AEn_Asia" title="Format:Țări în Asia">Asia</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">Europa</a>  · <a href="/wiki/Format:Oceania" title="Format:Oceania">Oceania</a></div></td></tr></tbody></table></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16786155" /> <div role="navigation" class="navbox" aria-labelledby="Țări_independente_sau_recunoscute_parțial_și_regiuni_nesuverane_în_Asia" style="padding:3px"><table class="nowraplinks collapsible autocollapse navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="col" class="navbox-title" colspan="3"><div class="plainlinks hlist navbar mini"><ul><li class="nv-view"><a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_%C3%AEn_Asia" title="Format:Țări în Asia"><abbr title="Vizualizează acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">v</abbr></a></li><li class="nv-talk"><a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:%C8%9A%C4%83ri_%C3%AEn_Asia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Țări în Asia — pagină inexistentă"><abbr title="Discută acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">d</abbr></a></li><li class="nv-edit"><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:%C8%9A%C4%83ri_%C3%AEn_Asia&action=edit"><abbr title="Modifică acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">m</abbr></a></li></ul></div><div id="Țări_independente_sau_recunoscute_parțial_și_regiuni_nesuverane_în_Asia" class="whiteText" style="font-size:100%;margin:0 4em"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_asiatice" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane asiatice">Țări independente sau recunoscute parțial și regiuni nesuverane în Asia</a></div></th></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_asiatice" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane asiatice">Țări independente</a></div></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><div> <a href="/wiki/Afganistan" title="Afganistan">Afganistan</a> · <a href="/wiki/Arabia_Saudit%C4%83" title="Arabia Saudită">Arabia Saudită</a> · <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a>1 · <a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan">Azerbaidjan</a>2 · <a href="/wiki/Bahrain" title="Bahrain">Bahrain</a> · <a href="/wiki/Bangladesh" title="Bangladesh">Bangladesh</a> · <a href="/wiki/Bhutan" title="Bhutan">Bhutan</a> · <a href="/wiki/Birmania" class="mw-redirect" title="Birmania">Birmania</a> · <a href="/wiki/Brunei" title="Brunei">Brunei</a> · <a href="/wiki/Cambodgia" title="Cambodgia">Cambodgia</a> · <a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83" title="Republica Populară Chineză">Republica Populară Chineză</a> · <a class="mw-selflink selflink">Cipru</a> · <a href="/wiki/Coreea_de_Nord" title="Coreea de Nord">Coreea de Nord</a> · <a href="/wiki/Coreea_de_Sud" title="Coreea de Sud">Coreea de Sud</a> · <a href="/wiki/Egipt" title="Egipt">Egipt</a>3 · <a href="/wiki/Emiratele_Arabe_Unite" title="Emiratele Arabe Unite">Emiratele Arabe Unite</a> · <a href="/wiki/Filipine" title="Filipine">Filipine</a> · <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a>2 · <a href="/wiki/India" title="India">India</a> · <a href="/wiki/Indonezia" title="Indonezia">Indonezia</a>2 · <a href="/wiki/Iordania" title="Iordania">Iordania</a> · <a href="/wiki/Irak" title="Irak">Irak</a> · <a href="/wiki/Iran" title="Iran">Iran</a> · <a href="/wiki/Israel" title="Israel">Israel</a> · <a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a> · <a href="/wiki/Kazahstan" title="Kazahstan">Kazahstan</a>2 · <a href="/wiki/K%C3%AErg%C3%AEzstan" class="mw-redirect" title="Kîrgîzstan">Kîrgîzstan</a> · <a href="/wiki/Kuweit" title="Kuweit">Kuweit</a> · <a href="/wiki/Laos" title="Laos">Laos</a> · <a href="/wiki/Liban" title="Liban">Liban</a> · <a href="/wiki/Malaysia" title="Malaysia">Malaysia</a> · <a href="/wiki/Maldive" title="Maldive">Maldive</a> · <a href="/wiki/Mongolia" title="Mongolia">Mongolia</a> · <a href="/wiki/Nepal" title="Nepal">Nepal</a> · <a href="/wiki/Oman" title="Oman">Oman</a> · <a href="/wiki/Pakistan" title="Pakistan">Pakistan</a> · <a href="/wiki/Qatar" title="Qatar">Qatar</a> · <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>3 · <a href="/wiki/Singapore" title="Singapore">Singapore</a> · <a href="/wiki/Siria" title="Siria">Siria</a> · <a href="/wiki/Sri_Lanka" title="Sri Lanka">Sri Lanka</a> · <a href="/wiki/Tadjikistan" title="Tadjikistan">Tadjikistan</a> · <a href="/wiki/Thailanda" title="Thailanda">Thailanda</a> · <a href="/wiki/Timorul_de_Est" title="Timorul de Est">Timorul de Est</a>2 · <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a>3 · <a href="/wiki/Turkmenistan" title="Turkmenistan">Turkmenistan</a> · <a href="/wiki/Uzbekistan" title="Uzbekistan">Uzbekistan</a> · <a href="/wiki/Vietnam" title="Vietnam">Vietnam</a> · <a href="/wiki/Yemen" title="Yemen">Yemen</a> </div> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="3" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Asia_(orthographic_projection).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Asia_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Asia_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="150" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Asia_%28orthographic_projection%29.svg/225px-Asia_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Asia_%28orthographic_projection%29.svg/300px-Asia_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_asiatice" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane asiatice">Republici, teritorii și regiuni recunoscute parțial</a></div></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><div> <a href="/wiki/Abhazia" title="Abhazia">Abhazia</a> · <a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Ciprul de Nord</a>1 · <a href="/wiki/Republica_Nagorno-Karabah" class="mw-redirect" title="Republica Nagorno-Karabah">Nagorno-Karabah</a>1 · <a href="/wiki/Osetia_de_Sud" title="Osetia de Sud">Osetia de Sud</a>2 · <a href="/wiki/Statul_Palestina" title="Statul Palestina">Statul Palestina</a> · <a href="/wiki/Republica_Chinez%C4%83" class="mw-redirect" title="Republica Chineză">Republica Chineză</a> </div> </div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_asiatice" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane asiatice">Teritorii și regiuni nesuverane</a></div></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><div> </div><table class="nowraplinks navbox-subgroup" style="border-spacing:0"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Australia</div></div></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Insula_Cr%C4%83ciunului" title="Insula Crăciunului">Insula Crăciunului</a> · <a href="/wiki/Insulele_Cocos" title="Insulele Cocos">Insulele Cocos</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Republica Populară Chineză</div></div></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Hong_Kong" title="Hong Kong">Hong Kong</a> · <a href="/wiki/Macao" title="Macao">Macao</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Regatul Unit</div></div></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia">Akrotiri și Dhekelia</a>1 · <a href="/wiki/Teritoriul_Britanic_din_Oceanul_Indian" title="Teritoriul Britanic din Oceanul Indian">Teritoriul Britanic din Oceanul Indian</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Irak</div></div></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Kurdistanul_Irakian" title="Kurdistanul Irakian">Kurdistanul Irakian</a></div></td></tr></tbody></table><div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16786155" /> </div></div></td></tr><tr><td class="navbox-abovebelow" colspan="3"><div>1 În întregime în Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european  · 2 Parțial sau în întregime în Asia, în funcție de definirea graniței  · 3 Stat transcontinental Țări după continent: <a href="/wiki/Format:Africa" title="Format:Africa">Africa</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Nord" title="Format:America de Nord">America de Nord</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Sud" title="Format:America de Sud">America de Sud</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_%C3%AEn_Asia" title="Format:Țări în Asia">Asia</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">Europa</a>  · <a href="/wiki/Format:Oceania" title="Format:Oceania">Oceania</a></div></td></tr></tbody></table></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16786155" /> <div role="navigation" class="navbox" aria-labelledby="Orientul_Mijlociu" style="padding:3px"><table class="nowraplinks collapsible autocollapse navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="col" class="navbox-title" colspan="2"><div class="plainlinks hlist navbar mini"><ul><li class="nv-view"><a href="/wiki/Format:Orientul_Mijlociu" title="Format:Orientul Mijlociu"><abbr title="Vizualizează acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">v</abbr></a></li><li class="nv-talk"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:Orientul_Mijlociu" title="Discuție Format:Orientul Mijlociu"><abbr title="Discută acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">d</abbr></a></li><li class="nv-edit"><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Orientul_Mijlociu&action=edit"><abbr title="Modifică acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">m</abbr></a></li></ul></div><div id="Orientul_Mijlociu" class="whiteText" style="font-size:100%;margin:0 4em"><a href="/wiki/Orientul_Mijlociu" title="Orientul Mijlociu">Orientul Mijlociu</a></div></th></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Orientul_Mijlociu" title="Orientul Mijlociu">Orientul Mijlociu</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Arabia_Saudit%C4%83" title="Arabia Saudită">Arabia Saudită</a> · <a href="/wiki/Bahrain" title="Bahrain">Bahrain</a> · <a class="mw-selflink selflink">Cipru</a> · <a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Ciprul de Nord</a> · <a href="/wiki/Cisiordania" title="Cisiordania">Cisiordania</a> · <a href="/wiki/Egipt" title="Egipt">Egipt</a> · <a href="/wiki/Emiratele_Arabe_Unite" title="Emiratele Arabe Unite">Emiratele Arabe Unite</a> · <a href="/wiki/F%C3%A2%C8%99ia_Gaza" title="Fâșia Gaza">Fâșia Gaza</a> · <a href="/wiki/Irak" title="Irak">Irak</a> · <a href="/wiki/Iran" title="Iran">Iran</a> · <a href="/wiki/Israel" title="Israel">Israel</a> · <a href="/wiki/Iordania" title="Iordania">Iordania</a> · <a href="/wiki/Kuweit" title="Kuweit">Kuweit</a> · <a href="/wiki/Liban" title="Liban">Liban</a> · <a href="/wiki/Oman" title="Oman">Oman</a> · <a href="/wiki/Qatar" title="Qatar">Qatar</a> · <a href="/wiki/Siria" title="Siria">Siria</a> · <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a> · <a href="/wiki/Yemen" title="Yemen">Yemen</a> </div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%">Orientul Mijlociu cel Mare</th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Afganistan" title="Afganistan">Afganistan</a> · <a href="/wiki/Algeria" title="Algeria">Algeria</a> · <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a> · <a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan">Azerbaidjan</a> · <a href="/wiki/Djibouti" title="Djibouti">Djibouti</a> · <a href="/wiki/Eritreea" title="Eritreea">Eritreea</a> · <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a> · <a href="/wiki/Libia" title="Libia">Libia</a> · <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a> · <a href="/wiki/Maroc" title="Maroc">Maroc</a> · <a href="/wiki/Pakistan" title="Pakistan">Pakistan</a> · <a href="/wiki/Sahara_Occidental%C4%83" title="Sahara Occidentală">Sahara Occidentală</a> · <a href="/wiki/Somalia" title="Somalia">Somalia</a> · <a href="/wiki/Sudan" title="Sudan">Sudan</a> · <a href="/wiki/Tunisia" title="Tunisia">Tunisia</a></div></td></tr></tbody></table></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16786155" /> <div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Biblioth%C3%A8que_nationale_de_France" title="Bibliothèque nationale de France">BNF</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb11863129n">cb11863129n</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb11863129n">(data)</a></li> <li><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/4079596-2">4079596-2</a></li> <li><a href="/wiki/Historical_Dictionary_of_Switzerland" class="mw-redirect" title="Historical Dictionary of Switzerland">HDS</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://hls-dhs-dss.ch/fr/articles/003377">003377</a></li> <li><a href="/wiki/International_Standard_Name_Identifier" title="International Standard Name Identifier">ISNI</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://isni.org/isni/0000000123315214">0000 0001 2331 5214</a></li> <li><a href="/wiki/KulturNav" title="KulturNav">KulturNav</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://kulturnav.org/dcf16d6d-4013-4f7b-aef8-b2119785b33a">dcf16d6d-4013-4f7b-aef8-b2119785b33a</a></li> <li><a href="/wiki/Library_of_Congress_Control_Number" class="mw-redirect" title="Library of Congress Control Number">LCCN</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.loc.gov/authorities/names/n79055857">n79055857</a></li> <li><a href="/wiki/MusicBrainz" title="MusicBrainz">MusicBrainz</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://musicbrainz.org/area/a75b525f-8c01-31f6-975e-4a32a2b001d5">a75b525f-8c01-31f6-975e-4a32a2b001d5</a></li> <li><a href="/wiki/National_Archives_and_Records_Administration" title="National Archives and Records Administration">NARA</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalog.archives.gov/id/10035687">10035687</a></li> <li><a href="/wiki/National_Diet_Library" class="mw-redirect" title="National Diet Library">NDL</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.ndl.go.jp/auth/ndlna/00565932">00565932</a></li> <li><a href="/wiki/National_Library_of_the_Czech_Republic" class="mw-redirect" title="National Library of the Czech Republic">NKC</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://aleph.nkp.cz/F/?func=find-c&local_base=aut&ccl_term=ica=ge129727&CON_LNG=ENG">ge129727</a></li> <li><a href="/wiki/National_Library_of_Australia" class="mw-redirect" title="National Library of Australia">NLA</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://nla.gov.au/anbd.aut-an35032908">35032908</a></li> <li><a href="/wiki/Syst%C3%A8me_universitaire_de_documentation" title="Système universitaire de documentation">SUDOC</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.idref.fr/026370654">026370654</a></li> <li><a href="/wiki/Virtual_International_Authority_File" title="Virtual International Authority File">VIAF</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://viaf.org/viaf/130118559">130118559</a></li> <li> <a href="/wiki/WorldCat_Identities" class="mw-redirect" title="WorldCat Identities">WorldCat Identities</a> (via VIAF): <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.worldcat.org/identities/containsVIAFID/130118559">130118559</a></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></div></td></tr></tbody></table></div>    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?useformat=desktop&type=1x1&usesul3=0" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cipru&oldid=16872027">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cipru&oldid=16872027</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Cipru" title="Categorie:Cipru">Cipru</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83ri_din_Europa" title="Categorie:Țări din Europa">Țări din Europa</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83ri_din_Orientul_Mijlociu" title="Categorie:Țări din Orientul Mijlociu">Țări din Orientul Mijlociu</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Insule_din_Marea_Mediteran%C4%83" title="Categorie:Insule din Marea Mediterană">Insule din Marea Mediterană</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:State_insulare" title="Categorie:State insulare">State insulare</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Eponime_ale_elementelor_chimice" title="Categorie:Eponime ale elementelor chimice">Eponime ale elementelor chimice</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Nume_multiple:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor">Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_f%C4%83r%C4%83_titluri" title="Categorie:Pagini cu citări fără titluri">Pagini cu citări fără titluri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_de_simple_URL-uri" title="Categorie:Pagini cu citări de simple URL-uri">Pagini cu citări de simple URL-uri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Erori_CS1:_date" title="Categorie:Erori CS1: date">Erori CS1: date</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_englez%C4%83_(en)" title="Categorie:Articole cu surse în limba engleză (en)">Articole cu surse în limba engleză (en)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_URL_impropriu" title="Categorie:Mentenanță CS1: URL impropriu">Mentenanță CS1: URL impropriu</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_greac%C4%83_(el)" title="Categorie:Articole cu surse în limba greacă (el)">Articole cu surse în limba greacă (el)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Erori_CS1:_leg%C4%83turi_externe" title="Categorie:Erori CS1: legături externe">Erori CS1: legături externe</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_turc%C4%83_(tr)" title="Categorie:Articole cu surse în limba turcă (tr)">Articole cu surse în limba turcă (tr)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_ce_folosesc_leg%C4%83turi_automate_c%C4%83tre_ISBN" title="Categorie:Pagini ce folosesc legături automate către ISBN">Pagini ce folosesc legături automate către ISBN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_care_folosesc_argumente_duplicate_%C3%AEn_apelarea_formatelor" title="Categorie:Pagini care folosesc argumente duplicate în apelarea formatelor">Pagini care folosesc argumente duplicate în apelarea formatelor</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_leg%C4%83turi_c%C4%83tre_elemente_f%C4%83r%C4%83_etichet%C4%83_%C3%AEn_limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română">Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_note_flexibile_de_dimensiune_diferit%C4%83" title="Categorie:Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită">Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Text_%C3%AEn_plus:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor">Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_leg%C4%83turi_externe_nefunc%C8%9Bionale" title="Categorie:Pagini cu legături externe nefuncționale">Pagini cu legături externe nefuncționale</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNF">Articole Wikipedia cu identificatori BNF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_GND" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori GND">Articole Wikipedia cu identificatori GND</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_HDS" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori HDS">Articole Wikipedia cu identificatori HDS</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_ISNI" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori ISNI">Articole Wikipedia cu identificatori ISNI</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_KULTURNAV" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV">Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LCCN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LCCN">Articole Wikipedia cu identificatori LCCN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_MusicBrainz_area" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area">Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NARA" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NARA">Articole Wikipedia cu identificatori NARA</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NDL" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NDL">Articole Wikipedia cu identificatori NDL</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NKC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NKC">Articole Wikipedia cu identificatori NKC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NLA" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NLA">Articole Wikipedia cu identificatori NLA</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_SUDOC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC">Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_WorldCat-VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_h%C4%83r%C8%9Bi" title="Categorie:Pagini cu hărți">Pagini cu hărți</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 13 martie 2025, ora 11:37.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Cipru&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><picture><source media="(min-width: 500px)" srcset="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29"><img src="/static/images/footer/wikimedia.svg" width="25" height="25" alt="Wikimedia Foundation" lang="en" loading="lazy"></picture></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><picture><source media="(min-width: 500px)" srcset="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" width="88" height="31"><img src="/w/resources/assets/mediawiki_compact.svg" alt="Powered by MediaWiki" lang="en" width="25" height="25" loading="lazy"></picture></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-header-container vector-sticky-header-container"> <div id="vector-sticky-header" class="vector-sticky-header"> <div class="vector-sticky-header-start"> <div class="vector-sticky-header-icon-start vector-button-flush-left vector-button-flush-right" aria-hidden="true"> <button class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-sticky-header-search-toggle" tabindex="-1" data-event-name="ui.vector-sticky-search-form.icon"> Căutare </button> </div> <div role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box"> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail"> <form action="/w/index.php" id="vector-sticky-search-form" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia"> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <div class="vector-sticky-header-context-bar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-sticky-header-toc" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-sticky-header-toc vector-sticky-header-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-sticky-header-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-sticky-header-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-sticky-header-toc-label" for="vector-sticky-header-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Comută cuprinsul </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-sticky-header-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div class="vector-sticky-header-context-bar-primary" aria-hidden="true" >Cipru</div> </div> </div> <div class="vector-sticky-header-end" aria-hidden="true"> <div class="vector-sticky-header-icons"> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-talk-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="talk-sticky-header"> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-subject-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="subject-sticky-header"> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-history-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="history-sticky-header"> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only mw-watchlink" id="ca-watchstar-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="watch-sticky-header"> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-ve-edit-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ve-edit-sticky-header"> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-edit-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="wikitext-edit-sticky-header"> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-viewsource-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ve-edit-protected-sticky-header"> </a> </div> <div class="vector-sticky-header-buttons"> <button class="cdx-button cdx-button--weight-quiet mw-interlanguage-selector" id="p-lang-btn-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn-sticky-header"> 260 limbi </button> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive" id="ca-addsection-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="addsection-sticky-header"> Adăugare subiect </a> </div> <div class="vector-sticky-header-icon-end"> <div class="vector-user-links"> </div> </div> </div> </div> </div> <div class="mw-portlet mw-portlet-dock-bottom emptyPortlet" id="p-dock-bottom"> <ul> </ul> </div> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-5886496d-nbzb5","wgBackendResponseTime":290,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"1.714","walltime":"2.267","ppvisitednodes":{"value":12844,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":551136,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":8407,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":12,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":15,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":555304,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":13,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 1593.235 1 -total"," 29.13% 464.185 1 Format:Infocaseta_Țară"," 14.00% 222.994 64 Format:Citat_web"," 9.84% 156.713 46 Format:Citation"," 7.93% 126.328 7 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 7.68% 122.361 41 Format:Cite_book"," 3.69% 58.832 13 Format:Cite_web"," 3.11% 49.569 2 Format:Tr"," 3.01% 48.004 2 Format:El"," 2.88% 45.840 1 Format:TariUE"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.903","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":11009519,"limit":52428800},"limitreport-logs":"table#1 {\n metatable = table#2\n \"35\",\n \"10\",\n \"N\",\n \"33\",\n \"22\",\n \"E\",\n \"type:city\",\n}\nnumber1 = 9.251\nnumber2 = 9.251\nnumber1 = 1344976\nnumber2 = 1344976\n"},"cachereport":{"origin":"mw-web.codfw.main-5886496d-k7hc5","timestamp":"20250317000554","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Cipru","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Cipru","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q229","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q229","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2004-03-24T15:34:04Z","dateModified":"2025-03-13T09:37:49Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/d\/d4\/Flag_of_Cyprus.svg","headline":"\u021bar\u0103 din Europa"}</script> </body> </html>