CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-disabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-not-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Vizualizare sursă pentru „Hangul” - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-disabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-not-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":true,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"4a3dce8f-170c-4156-9acb-127b35aa2ef7","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Hangul","wgTitle":"Hangul","wgCurRevisionId":16450476,"wgRevisionId":0,"wgArticleId":181736,"wgIsArticle":false,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"edit","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":[],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Hangul","wgRelevantArticleId":181736,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode": "ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":100000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","skins.vector.search.codex.styles": "ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.charinsert.styles":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["mediawiki.action.edit.collapsibleFooter","site","mediawiki.page.ready","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.charinsert","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.charinsert.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="noindex,nofollow,max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/82/Chosungul_or_Hangul_logo_%28New_Type%29_at_%28Black_Design%29.svg/1200px-Chosungul_or_Hangul_logo_%28New_Type%29_at_%28Black_Design%29.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="788"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/82/Chosungul_or_Hangul_logo_%28New_Type%29_at_%28Black_Design%29.svg/800px-Chosungul_or_Hangul_logo_%28New_Type%29_at_%28Black_Design%29.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="525"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/82/Chosungul_or_Hangul_logo_%28New_Type%29_at_%28Black_Design%29.svg/640px-Chosungul_or_Hangul_logo_%28New_Type%29_at_%28Black_Design%29.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="420"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Vizualizare sursă pentru „Hangul” - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Hangul"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Hangul&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Hangul"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Hangul rootpage-Hangul skin-vector-2022 action-edit"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow"><span>Facebook</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Hangul&returntoquery=action%3Dedit" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Hangul&returntoquery=action%3Dedit" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Hangul&returntoquery=action%3Dedit" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Hangul&returntoquery=action%3Dedit" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Vizualizare sursă pentru „Hangul”</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="This article exist only in this language. Add the article for other languages" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-0" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Adăugare limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="uls-after-portlet-link"></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Hangul" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Hangul" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Hangul"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Hangul&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-edit" class="selected collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Hangul&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Hangul&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Hangul"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Hangul&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-more-edit" class="selected collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Hangul&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Hangul&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Hangul" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Hangul" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q"><span>Pagini speciale</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Hangul&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fw%2Findex.php%3Ftitle%3DHangul%26action%3Dedit"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fw%2Findex.php%3Ftitle%3DHangul%26action%3Dedit"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q8222" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle">← <a href="/wiki/Hangul" title="Hangul">Hangul</a></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><p>Nu aveți permisiunea de a modifica această pagină, din următorul motiv: </p> <div class="permissions-errors"><div class="mw-permissionerror-globalblocking-blockedtext-range"><b>Your IP address is in a range that has been <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Global_blocks" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/Global blocks">blocked on all Wikimedia Foundation wikis</a>.</b> <p>The block was made by <a href="/wiki/Utilizator:Jon_Kolbert" title="Utilizator:Jon Kolbert">‪Jon Kolbert‬</a>. The reason given is <i><a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/NOP" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/NOP">Open proxy/Webhost</a>: See the <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/WM:OP/H" class="extiw" title="m:WM:OP/H">help page</a> if you are affected </i>. </p> <ul><li>Start of block: 27 august 2023 17:12</li> <li>Expiry of block: 27 august 2028 17:12</li></ul> <p>Your current IP address is 8.222.208.146. The blocked range is 8.222.128.0/17. </p><p>Vă rugăm să includeți toate detaliile de mai sus în orice mesaje. If you believe you were blocked by mistake, you can find additional information and instructions in the <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/No_open_proxies" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/No open proxies">No open proxies</a> global policy. </p> Otherwise, to discuss the block please <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Steward_requests/Global" class="extiw" title="m:Steward requests/Global">post a request for review on Meta-Wiki</a>. You could also send an email to the <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Stewards" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/Stewards">stewards</a> <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/VRT" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/VRT">VRT</a> queue at <kbd>stewards@wikimedia.org</kbd> including all above details.</div></div><hr /> <p>Puteți vedea și copia codul sursă al paginii: </p><textarea readonly="" accesskey="," id="wpTextbox1" cols="80" rows="25" style="" class="mw-editfont-monospace" lang="ro" dir="ltr" name="wpTextbox1">{{Casetă sistem de scriere |nume = Alfabetul coreean<br>''chosŏn'gŭl / hangeul (hangul)'' |tip = alfabet |descriere_tip = descriptiv |timp = 1443–prezent |limbi = [[limba coreeană|coreeană]] |exemplu = Chosungul or Hangul logo (New Type) at (Black Design).svg |descriere = <u>Sus</u>: ''chosŏn'gŭl'' (조선글). <u>Jos</u>: ''hangeul'' (한글). |unicode = {{ublist |class=nowrap |[http://www.unicode.org/charts/PDF/UAC00.pdf U+AC00–U+D7AF] {{smaller|Hangul Syllables}} |[http://www.unicode.org/charts/PDF/U1100.pdf U+1100–U+11FF] {{smaller|Hangul Jamo}} |[http://www.unicode.org/charts/PDF/U3130.pdf U+3130–U+318F] {{smaller|Hangul Compatibility Jamo}} |[http://www.unicode.org/charts/PDF/U3200.pdf U+3200–U+32FF] {{smaller|Enclosed CJK Letters and Months}} |[http://www.unicode.org/charts/PDF/UA960.pdf U+A960–U+A97F] {{smaller|Hangul Jamo Extended-A}} |[http://www.unicode.org/charts/PDF/UD7B0.pdf U+D7B0–U+D7FF] {{smaller|Hangul Jamo Extended-B}} |[http://www.unicode.org/charts/PDF/UFF00.pdf U+FF00–U+FFEF] {{smaller|Halfwidth and Fullwidth Forms}} }} |iso15924 = Hang }} {{Istoria alfabetului}} '''Alfabetul coreean''', cunoscut drept '''''hangul'''''{{efn|Transcris și ''hangeul'', conform [[Romanizarea Revizuită a Limbii Coreene|romanizării standard]] din Coreea de Sud. Opțional, se poate adăuga și o cratimă între cele două silabe (''han-geul''), fiindcă despărțirea lui ''ng'' poate fi ambiguă în coreeană.}} în [[Coreea de Sud]] ({{Audio|ko-한글.oga|ascultă}}) și drept '''''chosŏn'gŭl'''''{{efn|Transcris și ''josŏn-gŭl'', conform romanizării standard din Coreea de Nord.}} în [[Coreea de Nord]], este [[Sistem de scriere|sistemul de scriere]] oficial modern al [[Limba coreeană|limbii coreene]].<ref>{{cite web |title=알고 싶은 한글 |url=http://www.korean.go.kr/hangeul/setting/002.html |website=국립국어원 |publisher=Institutul Național al Limbii Coreene |access-date=2017-12-04 }}</ref>{{sfn|Kim-Renaud|1997|p=15}}<ref name="Cock">{{Cite news |url=http://www.businessinsider.com/a-linguist-explains-why-korean-is-the-best-written-language-2016-6 |title=A linguist explains why Korean is the best written language |last=Cock |first=Joe |date=2016-06-28 |work=[[Business Insider]] |access-date=2017-12-02 }}</ref> Literele corespunzătoare celor cinci [[Consoană|consoane]] de bază reflectă formele organelor vorbirii în timp ce le pronunță, iar ele sunt modificate sistematic pentru a indica trăsături [[Fonetică|fonetice]]; într-un mod asemănător, literele corespunzătoare [[Vocală|vocalelor]] sunt modificate sistematic pentru a descrie sunete similare; hangul este, așadar, un sistem de scriere descriptiv.{{sfn|Sampson|1990|p=120}}{{sfn|Taylor|1980|p=67–82}}<ref name=":2">{{Cite news |url=https://www.economist.com/blogs/economist-explains/2013/10/economist-explains-7 |title=How was Hangul invented? |date=2013-10-08 |newspaper=[[The Economist]] |access-date=2017-12-02}}</ref> El a mai fost descris și drept un „alfabet silabic”, fiindcă el combină elemente găsite în sistemele de scriere [[Alfabet|alfabetice]] și [[Silabar|silabice]], cu toate că nu este neapărat o [[abugida]].{{sfn|Taylor|1980|p=67–82}}<ref>{{cite journal |last1=Pae |first1=Hye K. |title=Is Korean a syllabic alphabet or an alphabetic syllabary |journal=Writing Systems Research |date=2011-01-01 |volume=3 |issue=2 |pages=103–115 |doi=10.1093/wsr/wsr002 |s2cid=144290565 |issn=1758-6801 }}</ref> Hangul a fost creat în 1443 de către [[Sejong cel Mare de Joseon]] în încercarea de a sprijini [[alfabetizare]]a populației, servind ca un complement (sau o alternativă) sistemului [[Logogramă|logografic]] chino-coreean ''[[Caracter chinez|hanja]]'', care fusese folosit pentru limba coreeană încă din perioada [[Gojoseon]], alături de [[chineza clasică]].<ref name="kim2016@System">{{Cite web|url= https://patents.google.com/patent/WO2017164849A1/en|title=System, learning material, and computer readable medium for executing hangul acquisition method based on phonetics|last=Kim |first=Taemin |date=2016-03-22|ref=kim2016@System|website=World Intellectual Property Organization|number=WO2017164849A1 |access-date=2020-04-05}}</ref><ref name="Hunminjeongeum Manuscript">{{Cite web|url=http://www.cha.go.kr/cop/bbs/selectBoardArticle.do?ctgryLrcls=CTGRY168&nttId=57977&bbsId=BBSMSTR_1205&mn=EN_03_03|title=Hunminjeongeum Manuscript|date=2006|website=Administrația Patrimoniului Cultural Coreean|language=en|access-date=2017-12-02|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20171203224537/http://www.cha.go.kr/cop/bbs/selectBoardArticle.do?ctgryLrcls=CTGRY168&nttId=57977&bbsId=BBSMSTR_1205&mn=EN_03_03|archive-date=2017-12-03}}</ref> În consecință, hangul a fost inițial respins și discreditat de către clasa educată coreeană. El a devenit cunoscut sub numele de '''''eonmun''''' ({{lang|ko-Hang|언문|italic=nu}}／{{lang|ko-Hani|諺文|italic=nu}} – „scriere vernaculară”) și a devenit sistemul principal de scriere a coreenei abia în [[secolul al XX-lea]], după terminarea [[Coreea în perioada ocupației japoneze|ocupației japoneze a Coreei]].<ref>[[#Fischer|Fischer]], pag. 190, 193.</ref> Ortografia modernă în hangul se folosește de 24 de litere simple: 14 litere-consoană{{efn|Consoanele simple sunt: ㄱ, ㄴ, ㄷ, ㄹ, ㅁ, ㅂ, ㅅ, ㅇ, ㅈ, ㅊ, ㅋ, ㅌ, ㅍ, ㅎ.}} și 10 litere-vocală.{{efn|Vocalele simple sunt: ㅏ, ㅑ, ㅓ, ㅕ, ㅗ, ㅛ, ㅜ, ㅠ, ㅡ, ㅣ.}} Există și 27 de litere complexe, formate prin combinarea literelor de bază: 5 litere-consoană tari/încordate,{{efn|Consoanele tari sunt: ㄲ, ㄸ, ㅃ, ㅆ, ㅉ.}} 11 litere-consoană complexe{{efn|Consoanele complexe sunt: ㄳ, ㄵ, ㄶ, ㄺ, ㄻ, ㄼ, ㄽ, ㄾ, ㄿ, ㅀ, ㅄ.}} și 11 litere-vocală complexe.{{efn|Vocalele complexe sunt: ㅐ, ㅒ, ㅔ, ㅖ, ㅘ, ㅙ, ㅚ, ㅝ, ㅞ, ㅟ, ㅢ.}} Patru litere din alfabetul original nu mai sunt folosite: o literă-vocală{{efn|Vocala nefolosită este ㆍ.}} și trei litere-consoană.{{efn|Consoanele nefolosite sunt: ㅿ, ㆁ, ㆆ.}} Literele coreene se scriu în blocuri [[Silabă|silabice]], literele fiind aranjate bidimensional. De exemplu, cuvântul pentru „albină” se scrie {{lang|ko-Hang|꿀벌|italic=nu}} (''kkul'' ''beol''), nu {{lang|ko-Jamo|ㄲㅜㄹㅂㅓㄹ|italic=nu}} (''kk'' ''u'' ''l'' ''b'' ''eo'' ''l'').<ref name="korean.go.kr">{{Cite web |url=http://www.korean.go.kr/eng_hangeul/principle/001.html |title=Individual Letters of Hangeul and its Principles |date=2008 |website=Institutul Național al Limbii Coreene |access-date=2017-12-02 }}</ref> Silabele încep cu o consoană, urmată de o vocală, și apoi (opțional) de o altă consoană numită ''batchim'' ({{lang|ko-Hang|받침|italic=nu}}). Dacă silaba începe cu un sunet vocalic, consoana ㅇ (''ng'') este folosită pe post de înlocuitor mut. Silabele pot începe cu consoane simple sau tari, dar nu complexe. Vocala poate fi simplă sau complexă, iar cea de-a doua consoană poate fi simplă, complexă sau poate face parte dintr-un set restrâns de consoane tari. Structura grafică a silabei depinde de forma liniei de bază a vocalei: orizontală, verticală sau mixtă. Dacă linia de bază e verticală, atunci prima consoană și vocala se scriu de la stânga la dreapta, deasupra celei de-a doua consoane (dacă este prezentă); dacă linia de bază e orizontală, toate componentele sunt scrise de sus în jos; dacă există o linie de bază orizontală și una verticală, vocala complexă împrejmuiește prima consoană în jos și la dreapta, fiind apoi urmată de a doua consoană dedesubt (dacă este prezentă). Componentele unei consoane duble/complexe se scriu de la stânga la dreapta.<ref name="korean.go.kr"/> La fel ca scrierea tradițională în [[Limba chineză|chineză]] și [[Limba japoneză|japoneză]], blocurile silabice din coreeană erau tradițional înșiruite de sus în jos, continuând cu coloane noi spre stânga; astfel de aranjamente pot fi folosite și astăzi în scop stilistic. În zilele noastre, însă, blocurile se înșiruie de la stânga la dreapta, continuând cu rânduri noi în jos, cu [[Blanc (spațiu)|spații]] între cuvinte (care nu se folosesc în celelalte două limbi).<ref name=":2" /> Hangul este grafia oficială în [[Peninsula Coreeană]], atât în Nord, cât și în Sud, și este co-oficial în [[Prefectura Autonomă Coreeană Yanbian]] și în [[Comitatul Autonom Coreean Changbai]] din provincia chineză [[Jilin]]. == Denumiri == {{#invoke:Infocaseta Nume străin|ibox_constructor |title=Denumiri ale alfabetului coreean |headercolor=#add8e6 |plain |1:content= <table cellspacing="0" style="text-align:left;vertical-align:middle;margin:0;padding:0"> <tr> <td style="padding:0;width:10%">{{#invoke:InfoboxImage|InfoboxImage|image=Hunmin jeong-eum (name cropped).jpg|sizedefault=frameless|size=36px}}</td> <td style="padding:0 0 0 2px"><u>La stânga</u>: Cuvântul ''hunminjeongeum'' așa cum apare în ''Hunminjeongeum eonhae'', în hanja (caractere chinezești) dispuse vertical, cu variantele în hangul scrise în partea din dreapta-jos a fiecărei silabe, similar cu [[furigana]] în japoneză. Partea în hangul reține marcajele pentru accentul de înălțime, precum și literele vechi ㆁ (''yennieung'') și ㆆ (''yeorinhieut''). De asemenea, astăzi cuvântul se ortografiază cu ㅓ (''eo'') și nu cu ㅕ (''yeo'').</td> </tr> </table> |ko |2:korean_header=Denumire veche |2:northkorea=old |2:hangul=훈민정음 {{small|{{lang|ro|(grafie modernă)|italic=nu}}}}<br>{{nowrap|훈〮민져ᇰ〮ᅙᅳᆷ {{small|{{lang|ro|(grafie originală)|italic=nu}}}}}} |2:hanja=訓民正音 |2:rr=Hunminjeong(-)eum |2:mr=Hunminjŏngŭm |2:nr=Hunminjŏng-ŭm |2:koreanipa={{AFI|[hu(ː)n.min.d͡ʑʌŋ.ɯm]}} |- |pic |4:pic=Chosongul.svg |4:picsize=324px |4:piccap=Cuvântul ''chosŏn'gŭl'', scris în alfabetul coreean. |ko |5:korean_header=Denumire nord-coreeană |5:northkorea=yes |5:hangul=조선글 |5:hanja=朝鮮글 |5:rr=Joseon(-)geul |5:mr=Chosŏn'gŭl |5:nr=Josŏn-gŭl |5:koreanipa={{AFI|[t͡so.sɔn.ɡɯɭ]}} |- |pic |7:pic=Hangeul.svg |7:picsize=210px |7:piccap=Cuvântul ''hangeul'', scris în alfabetul coreean. |ko |8:korean_header=Denumire sud-coreeană |8:hangul=한글 |8:hanja= |8:rr=Han(-)geul |8:mr=Han'gŭl |8:nr=Han-gŭl |8:koreanipa={{AFI|[ha(ː)n.ɡɯɭ]}} |doc=Modul:Infocaseta Nume străin }} === Denumiri oficiale === Alfabetul coreean a fost inițial denumit ''hunminjeongeum'' ({{lang|ko-Hang|훈민정음|italic=nu}}) de către regele Sejong în 1443.<ref name="Hunminjeongeum Manuscript" /> ''Hunminjeongeum'' este și denumirea documentului din 1446 care explică logica și știința din spatele acestui alfabet. Denumirea ''hangul/hangeul'' ({{lang|ko-Hang|한글|italic=nu}}) a fost introdusă în 1912 de lingvistul coreean [[Ju Si-gyeong]]. Ea combină cuvântul coreean antic ''han'' ({{lang|ko-Hang|한|italic=nu}} – „mare”) și termenul ''geul'' ({{lang|ko-Hang|글|italic=nu}} – „scriere”). Cuvântul ''Han'' se poate referi și la [[Coreea]] în general; așadar, denumirea poate însemna și „scriere coreeană”.{{sfn|Lee|Ramsey|2000|p=13}} Numele a fost [[Romanizare|romanizat]] în diferite moduri: * ''hangeul'' sau ''han-geul'' în [[Romanizarea Revizuită a Limbii Coreene]], folosită și încurajată de guvernul [[Coreea de Sud|sud-coreean]]; * ''han'gŭl'', în sistemul [[McCune-Reischauer|McCune–Reischauer]], este deseori preluat cu inițială majusculă și fără diacritice în limba engleză (''Hangul'') și apare astfel în multe dicționare de limbă engleză; dicționarele de limbă română nu includ vreo variantă a acestui cuvânt, însă secțiunea românească din CLDR conține „hangul” cu literă mică și fără diacritice;<ref>{{cite web|url=https://unicode-org.github.io/cldr-staging/charts/41/summary/ro.html|title=Locale Data Summary for Romanian [ro]|publisher=Consorțiul Unicode|access-date=2022-07-12}}</ref> * ''hān kul'' în romanizarea [[Universitatea Yale|Yale]], un sistem recomandat pentru studii lingvistice tehnice. În [[Coreea de Nord]], denumirea preferată este ''chosŏn'gŭl'' ({{lang|ko-Hang|조선글|italic=nu}}), după [[dinastia Joseon|Chosŏn/Joseon]], numele nord-coreean al Coreei.{{sfn|Kim-Renaud|1997|p=2}} Coreea de Nord folosește o versiune modificată a sistemului McCune–Reischauer în scopul romanizării, astfel că reprezentarea latină devine ''josŏn-gŭl''. === Alte denumiri === Până la mijlocul [[secolul al XX-lea|secolului al XX-lea]], elita coreeană prefera să scrie în [[Caracter chinez|caractere chinezești]], numite ''hanja''. Grafia era denumită și ''jinseo'' ({{lang|ko-Hang|진서|italic=nu}}／{{lang|ko-Hani|真書|italic=nu}} – „litere adevărate”). Conform unor relatări, elita folosea nume batjocoritoare pentru alfabetul coreean, precum ''amkeul'' ({{lang|ko-Hang|암클|italic=nu}} – „scriere femeiască”) și ''ahaetgeul'' ({{lang|ko-Hang|아햇글|italic=nu}} – „scriere de copii”), însă nu există dovezi scrise.<ref name=":3">{{Cite web|url=http://www.korean.go.kr/eng_hangeul/another/001.html|title=Different Names for Hangeul|date=2008|website=Institutul Național al Limbii Coreene|access-date=2017-12-03}}</ref> Susținătorii alfabetului coreean foloseau denumirile ''jeongeum'' ({{lang|ko-Hang|정음|italic=nu}}／{{lang|ko-Hani|正音|italic=nu}} – „pronunție corectă”), ''gungmun'' ({{lang|ko-Hang|국문|italic=nu}}／{{lang|ko-Hani|國文|italic=nu}} – „scriere națională”) și ''eonmun'' ({{lang|ko-Hang|언문|italic=nu}}／{{lang|ko-Hani|諺文|italic=nu}} – „scriere vernaculară”).<ref name=":3" /> == Istoric == === Creație === Înainte de crearea alfabetului, coreenii scriau în principal în [[chineză clasică]], în paralel cu câteva sisteme fonetice native apărute cu câteva secole înainte de hangul, cum ar fi idu, hyangchal, gugyeol și gakpil.{{sfn|Hannas|1997|p=57}}<ref>{{cite book|url=https://books.google.com/books?id=_CpZCwAAQBAJ&pg=PA66|title=Multilingual Access and Services for Digital Collections|last1=Chen|first1=Jiangping|publisher=ABC-CLIO|isbn=9781440839559|page=66|language=en|access-date=2016-09-20|date=2016-01-18}}</ref><ref name="phonetic">{{cite book |date=2005-01-01 |title=Invest Korea Journal |url=https://books.google.com/books?id=00a2AAAAIAAJ |language=en|publisher=Korea Trade-Investment Promotion Agency|volume=23|access-date=2016-09-20|quote=They later devised three different systems for writing Korean with Chinese characters: Hyangchal, Gukyeol and Idu. These systems were similar to those developed later in Japan and were probably used as models by the Japanese.}}</ref><ref>{{cite news|date=2000-07-01|title=Korea Now|url=https://books.google.com/books?id=WAlWAAAAYAAJ|language=en|newspaper=Korea Herald|volume=29|access-date=2016-09-20}}</ref> Totuși, numeroși coreeni din clasele inferioare rămâneau analfabeți, din cauza dificultății învățării unui număr mare de caractere chinezești, în condițiile în care ei deseori nu aveau privilegiul educației organizate.<ref name="NAKL Back2">{{cite web|url=http://www.korean.go.kr/eng_hangeul/setting/002.html|title=The Background of the invention of Hangeul|date=2008|website=Institutul Național al Limbii Coreene|publisher=Academia Națională a Limbii Coreene|access-date=2017-12-03}}</ref> Pentru a promova alfabetizarea populației de rând, cel de-al patrulea rege al [[Dinastia Joseon|dinastiei Joseon]], [[Sejong cel Mare de Joseon|Sejong cel Mare]], a creat și promulgat personal un nou alfabet.{{sfn|Kim-Renaud|1997|p=15}}<ref name="NAKL Back2" /><ref>{{cite book|url=https://books.google.com/books?id=VCqLBQAAQBAJ&pg=PA54|title=Concise History of the Language Sciences: From the Sumerians to the Cognitivists |last1=Koerner|first1=E. F. K.|last2=Asher|first2=R. E.|publisher=[[Elsevier]]|isbn=9781483297545|page=54|language=en|access-date=2016-10-13|date=2014-06-28 }}</ref> În ciuda ipotezelor cum că regele Sejong ar fi ordonat unui grup de cărturari numit Sala celor Vrednici să inventeze hangul, consemnări din acea vreme, precum ''[[Cronicile Dinastiei Joseon]]'' și prefața lui [[Jeong In-ji]] la ''Hunminjeongeum haerye'', subliniază că Sejong l-a inventat singur.<ref>{{cite web |title=Want to know about Hangeul? |url=https://www.korean.go.kr/eng_hangeul/setting/002.html |website=[[Institutul Național al Limbii Coreene]] |access-date=2020-05-25}}</ref> Alfabetul coreean a fost proiectat astfel încât oamenii cu puțină educație să poată învăța să scrie și să citească. O zicală populară despre literele din hangul este: „Un om deștept se poate obișnui cu ele într-o dimineață; chiar și un om prost le poate învăța în zece zile”.<ref name="Haerye">''[[Hunminjeongeum haerye]]'', postfață de [[Jeong In-ji]], pag. 27a, traducere de [[Gari K. Ledyard]], ''The Korean language reform of 1446'', pag. 258</ref> [[Fișier:Hunmin jeong-eum.jpg|thumb|O pagină din ''Hunminjeongeum eonhae''. Coloana a treia de la stânga ({{lang|ko-Hang|나랏〮말〯ᄊᆞ미〮|italic=nu}}), are la stânga blocurilor silabice diacritice ce denotă accentul de înălțime.]] Proiectul a fost finalizat în decembrie 1443–ianuarie 1444, și descris în 1446 într-un document intitulat ''Hunminjeongeum'' ({{lang|ko-Hang|훈〮민져ᇰ〮ᅙᅳᆷ|italic=nu}}／{{lang|ko-Hani|訓民正音|italic=nu}} – „Pronunția corectă pentru educarea poporului”), de la care a venit însuși numele alfabetului.<ref name=":3" /> Data publicării lucrării, 9 octombrie, este considerată Ziua Hangul în Coreea de Sud. Echivalentul nord-coreean, Ziua Chosŏn'gŭl, este pe 15 ianuarie. Un alt document, publicat în 1446 și intitulat ''Hunminjeongeum haerye'' ({{lang|ko-Hani|訓民正音解例|italic=nu}} – „Explicații și exemple ale pronunției corecte pentru educarea poporului”), a fost descoperit în 1940. Documentul explică formele literelor-consoană în conformitate cu fonetica articulatorie, și pe cele ale literelor-vocală în conformitate cu principiile de [[Yin și Yang|''yin''–''yang'']] și [[armonie vocalică]]. === Opoziție === Hangul s-a lovit de opoziția elitei educate, precum [[Choe Man-ri]] și alți cărturari confucianiști coreeni în jurul anului 1440; aceștia considerau hanja drept singura grafie legitimă și vedeau în hangul o amenințare la statutul lor.<ref name="NAKL Back2" /> Totuși, hangul a intrat în cultura populară, așa cum dorea Sejong, fiind folosit mai ales de femei și de scriitori de povești din popor.<ref name="Pratt">Pratt, Rutt, Hoare, 1999. ''Korea: A Historical and Cultural Dictionary.'' Routledge.</ref> [[Yeonsan de Joseon|Regele Yeonsan]], al zecelea, a interzis studiul și uzul alfabetului în 1504, după publicarea unui document care îl critica.<ref name="NAKL process">{{cite web|publisher=The National Academy of the Korean Language |title=4. The providing process of Hangeul |url=http://www.korean.go.kr/eng_hangeul/supply/001.html |date=ianuarie 2004|access-date=2008-05-19 }}</ref> Similar, [[Jungjong de Joseon|regele Jungjong]], al unsprezecelea, a abolit în 1506 Ministerul de Eonmun, instituție guvernamentală ce se ocupa cu studiul alfabetului coreean.<ref name="EncyKorea">{{cite web|url=http://100.empas.com/dicsearch/pentry.html?s=K&i=254353&v=43 |title=Jeongeumcheong, synonymous with Eonmuncheong (<span lang="ko">정음청 正音廳, 동의어: 언문청</span>)|publisher=Nate / Enciclopedia culturii coreene|language=ko |access-date=2008-05-19 }}</ref> === Renaștere === [[Fișier:Songganggasa15-2.jpg|thumb|''Songganggasa'', o colecție de poezii de [[Jeong Cheol]], publicată în 1768.]] Sfârșitul [[secolul al XVI-lea|secolului al XVI-lea]] a cunoscut o renaștere a alfabetului coreean, întâi cu popularitatea literaturii gasa, și apoi cu cea a literaturii sijo. În [[secolul al XVII-lea]], romanele în hangul au devenit un gen popular.<ref>{{cite web|url=http://enc.daum.net/dic100/viewContents.do?&m=all&articleID=b24h2804b |title=Korea Britannica article |language=ko|publisher=Enc.daum.net |access-date=2012-04-13}}</ref> Totuși, circulația îndelungată a alfabetului fără standardizare a făcut ca ortografia să devină destul de neregulată.<ref name="Pratt" /> În 1796, cărturarul olandez [[Isaac Titsingh]] a devenit prima persoană care a adus în Vest o carte scrisă în coreeană. Colecția sa conținea și {{nihongo|''[[Sangoku tsūran zusetsu]]''|三国通覧図説||„O descriere ilustrată a trei țări”}} de [[Hayashi Shihei]].<ref>WorldCat, [http://www.worldcat.org/search?q=Sangoku+Ts%C5%ABran+Zusetsu&qt=results_page ''Sangoku Tsūran Zusetsu'']. {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160204210419/http://www.worldcat.org/search?q=Sangoku+Ts%C5%ABran+Zusetsu&qt=results_page |date=2016-02-04 }}</ref> Această carte, publicată în Japonia în 1785, descria Regatul Joseon<ref>Cullen, Louis M. (2003). {{Google books|ycY_85OInSoC|''A History of Japan, 1582–1941: Internal and External Worlds''|page=137}}</ref> și hangul.<ref>Vos, Ken. [http://www.rmv.nl/publicaties/11Koreavroeg/e/accidentalacquisitions.pdf "Accidental acquisitions: The nineteenth-century Korean collections in the National Museum of Ethnology, Part 1"]. {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120622021232/http://www.rmv.nl/publicaties/11Koreavroeg/e/accidentalacquisitions.pdf |date=2012-06-22 }} pag. 6 (pdf pag. 7); Klaproth, Julius. (1832). {{Google books|lsoNAAAAIAAJ|''San kokf tsou ran to sets, ou Aperçu général des trois royaumes,'' pag. 19 n1.|page=19}}</ref> În 1832, Fondul de Traducere Orientală al Marii Britanii și al Irlandei a susținut publicarea sumară postumă a traducerii franceze a lui Titsingh.<ref>Klaproth, {{Google books|lsoNAAAAIAAJ| pag. 1–168.|page=1}}</ref> Datorită popularizării naționalismului coreean în [[secolul al XIX-lea]], influenței susținătorilor [[Reforma Gabo|Reformei Gabo]] și promovării alfabetului coreean în școli și în literatură de către misionari din Vest,<ref>{{cite journal | last1 = Silva | first1 = David J. | year = 2008 | title = Missionary Contributions toward the Revaluation of Han'geul in Late 19th Century Korea | journal = International Journal of the Sociology of Language | volume = 2008 | issue = 192 | pages = 57–74 | doi=10.1515/ijsl.2008.035| citeseerx = 10.1.1.527.8160 | s2cid = 43569773 }}</ref> hangul a fost folosit în documente oficiale pentru prima oară în 1894.<ref name="NAKL process" /> Textele studiate în școli primare au început să folosească hangul în 1895, iar ''[[Dongnipsinmun]]'', inaugurat în 1896, a devenit primul ziar imprimat și în hangul, și în engleză.<ref>{{cite web|url=http://korea.assembly.go.kr/history_html/history_07/mod_09.jsp |title=Korean History |publisher=Korea.assembly.go.kr |access-date=2012-04-13}}</ref> === Reforme și interdicții sub conducerea japoneză === După anexarea japoneză din 1910, [[Limba japoneză|japoneza]] a devenit limba oficială în Coreea. Totuși, hangul se preda în continuare în școlile coreene construite după anexare, iar coreeana se scria într-o grafie amestecată hanja–hangul, în care majoritatea rădăcinilor se scriau în hanja, iar sufixele gramaticale, în hangul, similar cu amestecul kanji–kana întâlnit în japoneza de astăzi. Japonia a interzis literatura coreeană timpurie, iar educația publică a devenit obligatorie pentru copii.<ref>{{cite news| last = Park | first = Jung Hwan| script-title=ko:한글, 고종황제 드높이고 주시경 지켜내다| trans-title = Hangul, raise the status of Emperor Gojong and protect Ju Si-gyeong| newspaper = news1| language = ko| url = https://www.news1.kr/articles/?3731243| access-date = 2019-09-29 }}</ref> Ortografia a fost parțial standardizată în 1912, astfel că ㆍ (''arae-a'', o vocală care mai târziu a dispărut din coreeană) a fost limitată numai la rădăcini chino-coreene, consoanele tari au fost reduse la doar ㅺ ''sg'', ㅼ ''sd'', ㅽ ''sb'', ㅆ ''ss'' și ㅾ ''sj'', iar consoanele finale au fost reduse la ㄱ ''g'', ㄴ ''n'', ㄹ ''l'', ㅁ ''m'', ㅂ ''b'', ㅅ ''s'', ㅇ ''ng'', ㄺ ''lg'', ㄻ ''lm'' și ㄼ ''lb''. ㄷ ''d'' a fost înlocuit, la final de silabă, cu ㅅ ''s''. Vocalele lungi erau marcate cu un punct diacritic la stânga silabei, însă s-a renunțat la această practică în 1921.<ref name=Pratt /> O a doua reformă colonială a fost adoptată în 1930. ''Arae-a'' a dispărut, consoanele tari au fost schimbate în ㄲ ''kk'', ㄸ ''tt'', ㅃ ''pp'', ㅆ ''ss'' și ㅉ ''jj''; au fost permise mai multe consoane finale (ㄷ ''d'', ㅈ ''j'', ㅌ ''t'', ㅊ ''ch'', ㅍ ''p'', ㄲ ''kk'', ㄳ ''gs'', ㄵ ''nj'', ㄾ ''lt'', ㄿ ''lp'', ㅄ ''bs''), făcând ortografia mai morfofonemică. Consoana dublă ㅆ ''ss'' se scria independent (fără vocală) atunci când apărea între substantive, iar particula nominală 가 ''ga'' a fost introdusă după vocale, înlocuind particula 이 ''i''.<ref name=Pratt /> [[Ju Si-gyeong]], lingvistul care a inventat termenul ''hangul'' („marea scriere”), care a înlocuit termenul ''eonmun'' („scrierea vernaculară”) în 1912, a fondat Societatea de Cercetare a Limbii Coreene ({{lang|ko-Hani|朝鮮語研究會|italic=nu}}; mai târziu redenumită în Societatea de Hangul: {{lang|ko|한글學會|italic=nu}}), care a adus, în continuare, reforme legate de ortografie, cu Sistemul Standardizat de Hangul ({{lang|ko-Hang|한글 맞춤법 통일안|italic=nu}}) din 1933. Schimbarea principală a fost de a face hangul cât mai morfofonemic posibil, folosind literele existente.<ref name="Pratt" /> În 1940, s-a publicat un sistem pentru transliterarea de ortografii străine. Limba coreeană a fost, însă, interzisă în școli în 1938, ca parte a politicii japoneze de asimilare culturală;<ref>{{cite web|url=https://100.daum.net/encyclopedia/view/b24h2804b012 |publisher=[[Daum (web portal)|Daum]] / [[Britannica]] |title=Hangul <span lang="ko">한글</span> |work=Istoria modernă și contemporană a alfabetului coreean (<span lang="ko">한글의 근·현대사</span>)|quote=<span lang="ko">1937년 7월 중일전쟁을 도발한 일본은 한민족 말살정책을 노골적으로 드러내, 1938년 4월에는 조선어과 폐지와 조선어 금지 및 일본어 상용을 강요했다.</span>|language=ko|access-date=2008-05-19 }}</ref> interdicția a fost extinsă la publicații de limbă coreeană în 1941.<ref>{{cite web|url=http://lcweb2.loc.gov/frd/cs/krtoc.html|title=Under the Media|date=2011-03-22|publisher=Lcweb2.loc.gov|access-date=2012-04-13}}</ref> === Continuarea reformelor === Ortografia modernă definitivă a fost publicată în 1946, la scurt timp de la obținerea independenței. În 1948, [[Coreea de Nord]] a încercat să facă grafia perfect morfofonemică prin adăugarea de noi litere, iar în 1953, [[Syngman Rhee]] a încercat să simplifice ortografia din [[Coreea de Sud]], revenind la ortografia colonială din 1921, însă ambele reforme au fost abandonate după doar câțiva ani.<ref name="Pratt" /> Ambele Corei au folosit hangul sau hangul amestecat ca unică grafie oficială, cea în hanja devenind din ce în ce mai puțin utilizată, mai ales în Nord. ==== În Coreea de Sud ==== Începând din anii 1970, hanja a început să cunoască un declin treptat în texte comerciale și neoficiale în Sud sub intervenția guvernului, astfel încât unele ziare sud-coreene au început să folosească hanja doar pentru abrevieri sau pentru dezambiguizarea omonimelor. Totuși, din moment ce documentele, literatura și cronicile coreene de-a lungul istoriei au fost scrise mai mult în [[chineză clasică|chineza clasică]], este în continuare importantă o bună cunoaștere practică a caracterelor chinezești, mai ales în învățământul superior, pentru interpretarea și studierea textelor vechi din Coreea sau pentru citirea textelor didactice legate de științele umaniste.<ref name="BAS">{{Cite book|url=https://books.google.com/books?id=QP8nDwAAQBAJ&q=sino-korean+words&pg=PA4|title=Modern Korean Grammar: A Practical Guide|last=Byon|first=Andrew Sangpil|publisher=Taylor & Francis|year=2017|isbn=978-1351741293|pages=3–18}}</ref> Competențele la nivel înalt în hanja sunt utile și pentru înțelegerea etimologiei cuvintelor chino-coreene și pentru lărgirea vocabularului personal.<ref name="BAS"/> ==== În Coreea de Nord ==== Coreea de Nord a instaurat chosŏn'gŭl drept unică grafie oficială în 1949, la ordinele lui [[Kim Ir-sen]], interzicând folosirea de hanja.<ref>{{cite journal |last1=Miyake |first1=Marc Hideo |title=Review of Asia's Orthographic Dilemma |journal=Korean Studies |date=1998 |volume=22 |pages=114–121 |jstor=23719388 |url=https://www.jstor.org/stable/23719388 |issn=0145-840X}}</ref> === Alte limbi === [[Fișier:State Elementary School Karya Baru.jpg|thumb|right|Semn aparținând unei școli primare din [[Bau-Bau (oraș)|Baubau]], [[Indonezia]], scris în [[Limba indoneziană|indoneziană]] și coreeană (în litere latine și hangul, respectiv).]] Unii lingviști, precum {{ill|zh|Hsu Tsao-te|許曹德}} și {{ill|zh|Ang Ui-jin|洪惟仁}}, au încercat să construiască sisteme folosind hangul, cu reguli modificate, pentru transcrierea [[Taiwaneză|taiwanezei hokkien]], însă utilizarea [[Caracter chinez|caracterelor chinezești]] s-a dovedit a fi cea mai practică soluție, fiind încurajată de Ministerul Educației din Taiwan.<ref name=IdealSMin>{{cite journal |last=洪惟仁 |date=2010 |title=閩南語書寫法的理想與現實 |trans-title=Idealism vs. realitate: Sisteme de scriere pentru Min Nan-ul taiwanez |url=http://www.twlls.org.tw/jtll/documents/5.1-5.pdf |language=zh |journal=臺灣語文研究 |volume=5 |issue=1 |pages=89, 101–105}}</ref><ref name=WrittenTaiwanese>{{cite book |last1=楊允言 |last2=張學謙 |last3=呂美親 |date=2008 |title=台語文運動訪談暨史料彙編 |trans-title=Compilație de materiale istorice și interviuri despre mișcarea pentru o taiwaneză scrisă |url=http://ip194097.ntcu.edu.tw/memory/tgb/thak.asp?id=321 |language=zh |location=Taiwan |publisher=國史館 |isbn=9789860132946 |pages=284–285 |access-date=2022-07-23 |archive-date=2022-09-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220926161110/http://ip194097.ntcu.edu.tw/memory/TGB/thak.asp?id=321 |dead-url=yes }}</ref><ref name=TLLS>{{citation|title=「台灣閩南語槪論」講授資料彙編|author=Dong Zhongsi (董忠司)|publisher=Societatea pentru Limbi și Literatură din Taiwan}}</ref> Societatea de Hunminjeongeum din [[Seul]] a încercat să extindă utilizarea de hangul pentru unele limbi asiatice fără grafie.<ref>{{cite news |title=Linguistics Scholar Seeks to Globalize Korean Alphabet |newspaper=Korea Times |date=2008-10-15 |url=https://www.koreatimes.co.kr/www/news/special/2009/07/178_32754.html}}</ref> În 2009, hangul a fost neoficial adoptat de orașul [[Bau-Bau (oraș)|Baubau]], din [[Sulawesi]], [[Indonezia]], pentru scrierea [[Limba cia-cia|limbii cia-cia]].<ref name=CiaNYT>{{cite news |last=Choe |first=Sang-Hun |date=2009-09-11 |title=South Korea's Latest Export - Its Alphabet - NYTimes.com |url=https://archive.nytimes.com/www.nytimes.com/2009/09/12/world/asia/12script.html |work=The New York Times}}</ref><ref name=Cia2>{{cite news |url=https://www.koreatimes.co.kr/www/news/nation/2010/10/113_74114.html |title=Hangeul didn't become Cia Cia's official writing |newspaper=Korea Times |date=2010-10-06}}</ref><ref name=Cia>[http://www.france24.com/en/20090806-indonesian-tribe-use-korean-alphabet-scholar Indonesian tribe to use Korean alphabet]. {{webarchive |url=https://web.archive.org/web/20090812024714/http://www.france24.com/en/20090806-indonesian-tribe-use-korean-alphabet-scholar |date=2009-08-12 }}</ref><ref name=Cia3>{{cite news|last=Si-soo|first=Park|title=Indonesian Tribe Picks Hangeul as Writing System|url=https://www.koreatimes.co.kr/www/news/nation/2009/08/117_49729.html|newspaper=Korea Times|date=2009-08-06}}</ref> Un număr de vorbitori indonezieni de cia-cia care au vizitat Seulul în decembrie 2009 au generat atenție majoră din partea mass-mediei din Coreea de Sud și au fost salutați la sosire de către [[Oh Se-hoon]], primarul Seulului.<ref>{{cite news|title= Indonesian Tribe Learns to Write with Korean Alphabet|author= Kurt Achin|newspaper= Voice of America|date= 2010-01-29|url= http://www1.voanews.com/english/news/asia/Indonesian-Tribe-Learns-to-Write-with-Korean-Alphabet-83029477.html|access-date= 2010-01-29|archive-date= 2012-01-17|archive-url= https://web.archive.org/web/20120117004601/http://www.voanews.com/english/news/asia/Indonesian-Tribe-Learns-to-Write-with-Korean-Alphabet-83029477.html|url-status= dead}}</ref> Totuși, s-a confirmat în octombrie 2012 că încercările de a răspândi hangul în Indonezia eșuaseră.<ref>{{cite news |title=Gov't to correct textbook on Cia Cia |newspaper=Korea Times |date=2012-10-18 |url=https://www.koreatimes.co.kr/www/news/nation/2012/10/116_122584.html}}</ref> == Litere == [[Fișier:Hangeul letter order.svg|250px|right]] [[Fișier:Hangul Pronunciation II.png|250px|right]] Literele din hangul se numesc ''jamo'' ({{lang|ko-Hang|자모|italic=nu}}／{{lang|ko-Hani|字母|italic=nu}}). În alfabetul modern, există 19 consoane ({{lang|ko-Hang|자음|italic=nu}}) și 21 de vocale ({{lang|ko-Hang|모음|italic=nu}}). Ele au primit denumiri pentru prima dată în ''Hunmongjahoe'' ({{lang|ko-Hang|훈몽자회|italic=nu}}／{{lang|ko-Hani|訓蒙字會|italic=nu}}), un manual scris în hanja de [[Choe Se-jin]]. === Consoane === [[Fișier:Pronounciation ㄱ.png|alt=Forma limbii în timp ce pronunță ㄱ|upright=0.6|thumb|Forma limbii în timp ce pronunță ㄱ (''g'').]] [[Fișier:Pronounciation ㄴ.png|alt=Forma limbii în timp ce pronunță ㄴ|upright=0.6|thumb|Forma limbii în timp ce pronunță ㄴ (''n'').]] [[Fișier:Pronounciation ㅅ.png|alt=Forma dinților și a limbii în timp ce pronunță ㅅ|upright=0.6|thumb|Forma dinților și a limbii în timp ce pronunță ㅅ (s).]] [[Fișier:Pronounciation ㅇ.png|alt=ㅇ imită laringele.|upright=0.6|thumb|ㅇ (''ng'') imită laringele.]] [[Fișier:Pronounciation ㅁ.jpg|alt=ㅁ imită gura închisă.|upright=0.6|thumb|ㅁ (''m'') imită gura închisă.]] Tabelul de mai jos arată toate cele 19 consoane în ordinea alfabetică sud-coreeană, cu echivalente în [[Romanizarea Revizuită a Limbii Coreene|Romanizarea Revizuită]] pentru fiecare literă și cu pronunții în [[Alfabetul Fonetic Internațional]]. {|class="wikitable" style="text-align:center" ! colspan="2" | Hangul | ㄱ || ㄲ || ㄴ || ㄷ || ㄸ || ㄹ || ㅁ || ㅂ || ㅃ || ㅅ || ㅆ || ㅇ || ㅈ || ㅉ || ㅊ || ㅋ || ㅌ || ㅍ || ㅎ |- ! rowspan="2" | Inițială ! Romanizare | ''g'' || ''kk'' || ''n'' || ''d'' || ''tt'' || ''r'' || ''m'' || ''b'' || ''pp'' || ''s'' || ''ss'' || -{{efn|Sau nenotată.}} || ''j'' || ''jj'' || ''ch'' || ''k'' || ''t'' || ''p'' || ''h'' |- ! AFI | {{AFI|/k/}} || {{AFI|/k͈/}} || {{AFI|/n/}} || {{AFI|/t/}} || {{AFI|/t͈/}} || {{AFI|/l/}}{{efn|Realizată ca {{AFI|[ɾ]}}.}} || {{AFI|/m/}} || {{AFI|/p/}} || {{AFI|/p͈/}} || {{AFI|/s/}}{{efn|name=s-palat|{{AFI|/s/}} și {{AFI|/s͈/}} se realizează ca {{AFI|[ɕ]}}, respectiv {{AFI|[ɕ͈]}} înainte de ㅣ, ㅟ sau vocalele iotacizate.}} || {{AFI|/s͈/}}{{efn|name=s-palat}} || – || {{AFI|/t͡ɕ/}} || {{AFI|/t͈͡ɕ͈/}} || {{AFI|/t͡ɕʰ/}} || {{AFI|/kʰ/}} || {{AFI|/tʰ/}} || {{AFI|/pʰ/}} || {{AFI|/h/}} |- ! rowspan="3" | Finală ! Romanizare | ''k'' || ''k'' || ''n'' || ''t'' || rowspan="2" | – || ''l'' || ''m'' || ''p'' || rowspan="2" | – || ''t'' || ''t'' || ''ng'' || ''t'' || rowspan="2" | – || ''t'' || ''k'' || ''t'' || ''p'' || ''t'' |- ! Transliterare | ''g'' || ''kk'' || ''n'' || ''d'' || ''l'' || ''m'' || ''b'' || ''s'' || ''ss'' || ''ng'' || ''j'' || ''ch'' || ''k'' || ''t'' || ''p'' || ''h'' |- ! AFI{{efn|În poziție finală, majoritatea consoanelor converg spre {{AFI|/k/}}, {{AFI|/t/}} sau {{AFI|/p/}}, care se realizează fără eliberare: {{AFI|[k̚]}}, {{AFI|[t̚]}}, {{AFI|[p̚]}}.}} | colspan="2" | {{AFI|/k/}} || {{AFI|/n/}} || {{AFI|/t/}} || – || {{AFI|/l/}} || {{AFI|/m/}} || {{AFI|/p/}} || – || colspan="2" | {{AFI|/t/}} || {{AFI|/ŋ/}} || {{AFI|/t/}} || – || {{AFI|/t/}} || {{AFI|/k/}} || {{AFI|/t/}} || {{AFI|/p/}} || {{AFI|/t/}} |} ㅇ nu este pronunțat în poziție inițială; el este doar un înlocuitor atunci când silaba începe cu vocală. ㄸ, ㅃ și ㅉ nu se folosesc niciodată în poziție finală. Consoanele sunt categorisite în obstruente (sunete produse prin oprirea fluxului de aer sau prin canalizarea acestuia printr-o fantă îngustă) și sonante (sunete produse prin expulzarea aerului fără obstrucții la nivelul gurii și/sau a nasului).<ref name=":0">{{Cite book|last=Kim-Renaud, Young-Key.|title=Korean : an essential grammar|date=2009|publisher=Routledge|isbn=978-0-415-38513-8|location=London|oclc=245598979}}</ref> Tabelul de mai jos listează consoanele coreene după categoriile și subcategoriile din care fac parte. {|class="wikitable" style="text-align:center" |+Consoanele din ortografia coreeană standard<ref name=":4">{{Cite book|last=Shin|first=Jiyoung|title=The Handbook of Korean Linguistics: Brown/The Handbook of Korean Linguistics|date=2015-06-15|publisher=John Wiley & Sons, Inc|isbn=978-1-118-37100-8|editor-last=Brown|editor-first=Lucien|location=Hoboken, NJ|language=en|chapter=Vowels and Consonants|doi=10.1002/9781118371008|editor-last2=Yeon|editor-first2=Jaehoon}}</ref> ! colspan="3" | ! ''[[Consoană bilabială|Bilabiale]]'' ! ''[[Consoană alveolară|Alveolare]]'' ! ''[[Consoană alveolopalatală|Alveolopalatale]]'' ! ''[[Consoană velară|Velare]]'' ! ''[[Consoană glotală|Glotale]]'' |- ! rowspan="8" | Obstruente ! rowspan="3" | [[Consoană oclusivă|Oclusive]] ! Laxe | {{AFI|p}} (ㅂ) || {{AFI|t}} (ㄷ) || || {{AFI|k}} (ㄱ) || |- ! Încordate | {{AFI|p͈}} (ㅃ) || {{AFI|t͈}} (ㄸ) || || {{AFI|k͈}} (ㄲ) || |- ! Aspirate | {{AFI|pʰ}} (ㅍ) || {{AFI|tʰ}} (ㅌ) || || {{AFI|kʰ}} (ㅋ) || |- ! rowspan="2" | [[Consoană fricativă|Fricative]] ! Laxe | || {{AFI|s}} (ㅅ) || || || {{AFI|h}} (ㅎ) |- ! Încordate | || {{AFI|s͈}} (ㅆ) || || || |- ! rowspan="3" | [[Consoană africată|Africate]] ! Laxe | || || {{AFI|t͡ɕ}} (ㅈ) || || |- ! Încordate | || || {{AFI|t͈͡ɕ͈}} (ㅉ) || || |- ! Aspirate | || || {{AFI|t͡ɕʰ}} (ㅊ) || || |- ! rowspan="2" | '''Sonante''' ! colspan="2" | [[Consoană nazală|Nazale]] | {{AFI|m}} (ㅁ) || {{AFI|n}} (ㄴ) || || {{AFI|ŋ}} (ㅇ) || |- ! colspan="2" | [[Consoană sonantă laterală|Laterale]] | || {{AFI|l}} (ㄹ) || || || |} Toate obstruentele coreene sunt [[Consoană surdă|surde]] — laringele nu vibrează în timpul producerii sunetului — și sunt distinse după nivelul de aspirare și încordare. Consoanele încordate sunt produse prin comprimarea corzilor vocale, iar cele aspirate, prin deschiderea lor.<ref name=":0" /> Sonantele coreene sunt sonore. === Asimilarea consoanelor === Pronunția unei consoane la final de silabă poate fi afectată de litera următoare și vice-versa. Tabelul de mai jos descrie aceste reguli de asimilare. Celulele gri arată cazurile în care nu se petrece nicio schimbare. {|class="wikitable" style="text-align:center" |+Asimilare: modificare în pronunția a două consoane alăturate<br>exemple: 강루 – ''gang'' + ''ru'' → ''gang<u>n</u>u''; 있어 – ''it'' + ''eo'' → ''i<u>ss</u>eo''; 합니다 – ''hap'' + ''ni'' + ''da'' → ''ha<u>m</u>nida'' ! rowspan="2" colspan="2" | a) + b) ! colspan="10" | b) Consoana de la începutul celei de-a doua silabe |- ! ㄱ {{AFI|[k]}} !! ㄴ {{AFI|[n]}} !! ㄷ {{AFI|[t]}} !! ㄹ {{AFI|[ɾ]}} !! ㅁ {{AFI|[m]}} !! ㅂ {{AFI|[p]}} !! ㅅ {{AFI|[s]}} !! ㅇ (mut) !! ㅈ {{AFI|[t͡ɕ]}} !! ㅎ {{AFI|[h]}} |- ! rowspan="9" | a)<br>Consoana<br>de la<br>finalul<br>primei<br>silabe ! ㄱ, ㄲ, ㅋ {{AFI|[k̚]}} | {{AFI|[k̚k͈]}} || {{AFI|[ŋn]}} || {{AFI|[k̚t͈]}} || {{AFI|[ŋn]}} || {{AFI|[ŋm]}} || {{AFI|[k̚p͈]}} || {{AFI|[k̚s͈]}} || {{AFI|[ɡ]}}, {{AFI|[k͈]}}, {{AFI|[kʰ]}} || {{AFI|[k̚t͈͡ɕ͈]}} || {{AFI|[kʰ]}} |- ! ㄴ {{AFI|[n]}} | {{AFI|[nɡ]}} || bgcolor="#ccc" | {{AFI|[nn]}} || {{AFI|[nd]}} || rowspan="3" | {{AFI|[ɭɭ]}}/{{AFI|[nn]}} || bgcolor="#ccc" | {{AFI|[nm]}} || {{AFI|[nb]}} || bgcolor="#ccc" | {{AFI|[ns]}} || bgcolor="#ccc" | {{AFI|[n]}} || {{AFI|[nd͡ʑ]}} || bgcolor="#ccc" | {{AFI|[nh]}} |- ! ㄷ, ㅅ, ㅆ, ㅊ, ㅌ {{AFI|[t̚]}} | rowspan="2" | {{AFI|[t̚k͈]}} || rowspan="3" | {{AFI|[nn]}} || rowspan="2" | {{AFI|[t̚t͈]}} || rowspan="2" | {{AFI|[nm]}} || rowspan="2" | {{AFI|[t̚p͈]}} || rowspan="2" | {{AFI|[t̚s͈]}} || {{AFI|[d]}}, {{AFI|[s]}}, {{AFI|[s͈]}}, {{AFI|[t͡ɕʰ]}}, {{AFI|[tʰ]}} || rowspan="2" | {{AFI|[t̚t͈͡ɕ͈]}} || {{AFI|[tʰ]}} |- ! ㅈ {{AFI|[t̚]}} | {{AFI|[d͡ʑ]}} || {{AFI|[t͡ɕʰ]}} |- ! ㄹ {{AFI|[ɭ]}} | {{AFI|[ɭɡ]}} || {{AFI|[ɭd]}} || {{AFI|[ɭɭ]}} || bgcolor="#ccc" | {{AFI|[ɭm]}} || {{AFI|[ɭb]}} || bgcolor="#ccc" | {{AFI|[ɭs]}} || {{AFI|[ɾ]}} || {{AFI|[ɭd͡ʑ]}} || {{AFI|[ɭh]}}/{{AFI|[ɾ]}} |- ! ㅁ {{AFI|[m]}} | {{AFI|[mɡ]}} || bgcolor="#ccc" | {{AFI|[mn]}} || {{AFI|[md]}} || rowspan="2" | {{AFI|[mn]}} || bgcolor="#ccc" | {{AFI|[mm]}} || {{AFI|[mb]}} || bgcolor="#ccc" | {{AFI|[ms]}} || bgcolor="#ccc" | {{AFI|[m]}} || {{AFI|[md͡ʑ]}} || bgcolor="#ccc" | {{AFI|[mh]}} |- ! ㅂ, ㅍ {{AFI|[p̚]}} | {{AFI|[p̚k͈]}} || {{AFI|[mn]}} || {{AFI|[p̚t͈]}} || {{AFI|[mm]}} || {{AFI|[p̚p͈]}} || {{AFI|[p̚s͈]}} || {{AFI|[b]}}, {{AFI|[pʰ]}} || {{AFI|[p̚t͈͡ɕ͈]}} || {{AFI|[pʰ]}} |- ! ㅇ {{AFI|[ŋ]}} | {{AFI|[ŋɡ]}} || bgcolor="#ccc" | {{AFI|[ŋn]}} || {{AFI|[ŋd]}} || {{AFI|[ŋn]}} || bgcolor="#ccc" | {{AFI|[ŋm]}} || {{AFI|[ŋb]}} || bgcolor="#ccc" | {{AFI|[ŋs]}} || bgcolor="#ccc" | {{AFI|[ŋ]}} || {{AFI|[ŋd͡ʑ]}} || bgcolor="#ccc" | {{AFI|[ŋh]}} |- ! ㅎ {{AFI|[t̚]}} | {{AFI|[kʰ]}} || {{AFI|[n]}} || {{AFI|[tʰ]}} || {{AFI|[ɾ]}} || {{AFI|[m]}} || {{AFI|[pʰ]}} || {{AFI|[s͈]}} || {{AFI|∅}} || {{AFI|[t͡ɕʰ]}} || {{AFI|[tʰ]}} |} Asimilarea consoanelor se petrece ca rezultat al ''sonorizării intervocalice''. Atunci când sunt înconjurate de vocale sau consoane sonante (precum ㅁ {{AFI|/m/}} sau ㄴ {{AFI|/n/}}), oclusivele vor prelua caracteristicile sunetelor din jur. Din moment ce oclusivele simple (precum ㄱ {{AFI|/k/}}) se produc cu corzile vocale relaxate, ele sunt mai susceptibile să fie afectate de sunetele sonante sau sonore din jur (produse cu corzile vocale vibrând).<ref name=":0" /> Mai jos sunt prezentate exemple ce ilustrează cum consoanele laxe (ㄱ {{AFI|/k/}}, ㄷ {{AFI|/t/}}, ㅂ {{AFI|/p/}}, ㅈ {{AFI|/t͡ɕ/}}) se modifică din cauza poziției în cuvânt. Literele îngroșate evidențiază sonorizarea intervocalică — slăbirea consoanelor laxe surde, devenind sonore: {|class="wikitable" ! rowspan="2" | ㄱ | {{lang|ko-Hang|공|italic=nu}} {{AFI|[koŋ]}} – „minge” |- | {{lang|ko-Hang|새 공|italic=nu}} {{AFI|[sɛ'''g'''oŋ]}} – „minge nouă” |- ! rowspan="3" | ㄷ | {{lang|ko-Hang|다|italic=nu}} {{AFI|[ta]}} – „tot” |- | {{lang|ko-Hang|맏|italic=nu}} {{AFI|[mat̚]}} – „cel mai bătrân” |- | {{lang|ko-Hang|맏아들|italic=nu}} {{AFI|[ma'''d'''a'''d'''ɯɭ]}} – „cel mai mare fiu” |- ! rowspan="2" | ㅂ | {{lang|ko-Hang|밥|italic=nu}} {{AFI|[pap̚]}} – „orez” |- | {{lang|ko-Hang|보리밥|italic=nu}} {{AFI|[poɾi'''b'''ap̚]}} – „orz amestecat cu orez” |- ! rowspan="2" | ㅈ | {{lang|ko-Hang|죽|italic=nu}} {{AFI|[t͡ɕuk̚]}} – „piure de ovăz” |- | {{lang|ko-Hang|콩죽|italic=nu}} {{AFI|[kʰoŋ'''d͡ʑ'''uk̚]}} – „piure de fasole” |} Consoanele ㄹ și ㅎ suferă și ele o astfel de slăbire. Laterala ㄹ {{AFI|/l/}} devine {{AFI|[ɾ]}} în poziție intervocalică. De exemplu, cuvântul {{lang|ko-Hang|말|italic=nu}} {{AFI|[maɭ]}} urmat de particula de subiect {{lang|ko-Hang|이|italic=nu}} {{AFI|[i]}} va deveni {{AFI|[maɾi]}}. Fricativa ㅎ {{AFI|/h/}} este foarte slabă și poate fi elidată, ca în cuvântul {{lang|ko-Hang|말하다|italic=nu}} {{nowrap|{{AFI|/mal'''h'''ata/}}}} → {{AFI|[maɾada]}}. Uneori, în loc să se elideze complet, el poate aspira o consoană adiacentă: {{lang|ko-Hang|놓다|italic=nu}} {{AFI|[no'''tʰ'''a]}}.<ref name=":0" /> Consoanele laxe devin încordate după alte obstruente, din cauză că articularea primei obstruente se produce fără eliberare. Încordarea se poate observa în cuvinte precum {{lang|ko-Hang|입구|italic=nu}} {{AFI|[ip̚k͈u]}}. Consoanele din hangul pot fi combinate într-unul din 11 grupuri posibile, care întotdeauna apar la final de silabă: ㄳ, ㄵ, ㄶ, ㄺ, ㄻ, ㄼ, ㄽ, ㄾ, ㄿ, ㅀ, ㅄ. {|class="wikitable" style="text-align:center" |+Combinații cu grupuri de consoane<br>exemple: 닭 – ''da<u>k</u>''; 없다 – ''eo<u>p</u>da''; 앉아 – ''a<u>nj</u>a''; 많아 – ''ma<u>n</u>a'' ! rowspan="2" colspan="2" | a) + b) ! rowspan="2" | Pronunție în izolare ! colspan="2" | b) Consoana de la începutul<br>celei de-a doua silabe |- ! ㅇ (mut) !! ㄷ (''d'') |- ! rowspan="11" | a)<br>Grupul de consoane<br>de la finalul<br>primei silabe ! ㄳ (''ks'') | {{AFI|[k̚]}} || {{AFI|[k̚s͈]}} || {{AFI|[k̚t͈]}} |- ! ㄵ (''nj'') | {{AFI|[n]}} || {{AFI|[nd͡ʑ]}} || {{AFI|[nt͈]}} |- ! ㄶ (''nh'') | {{AFI|[n]}} || {{AFI|[n]}} || {{AFI|[ntʰ]}} |- ! ㄺ (''lg'') | {{AFI|[k̚]}} || {{AFI|[ɭɡ]}} || {{AFI|[k̚t͈]}} |- ! ㄻ (''lm'') | {{AFI|[m]}} || {{AFI|[ɭm]}} || {{AFI|[mt͈]}} |- ! ㄼ (''lb'') | {{AFI|[ɭ]}}/{{AFI|[p̚]}} || {{AFI|[ɭb]}} || {{AFI|[ɭt͈]}}/{{AFI|[p̚t͈]}} |- ! ㄽ (''ls'') | {{AFI|[ɭ]}} || {{AFI|[ɭs͈]}} || {{AFI|[ɭt͈]}} |- ! ㄾ (''lt'') | {{AFI|[ɭ]}} || {{AFI|[ɭtʰ]}} || {{AFI|[ɭt͈]}} |- ! ㄿ (''lp'') | {{AFI|[p̚]}} || {{AFI|[ɭpʰ]}} || {{AFI|[p̚t͈]}} |- ! ㅀ (''lh'') | {{AFI|[ɭ]}} || {{AFI|[ɾ]}} || {{AFI|[ɭtʰ]}} |- ! ㅄ (''ps'') | {{AFI|[p̚]}} || {{AFI|[p̚s͈]}} || {{AFI|[p̚t͈]}} |} În cuvintele în care grupurile de consoane sunt urmate de ㅇ sau ㄷ, grupul este resilabificat printr-un fenomen fonologic numit ''[[liaison]]''. În cuvintele în care prima consoană din grup este ㅂ, ㄱ sau ㄴ, articularea se oprește, iar a doua consoană nu poate fi pronunțată. Așadar, în cuvinte precum {{lang|ko-Hang|값|italic=nu}} {{AFI|⫽kaps⫽}}, ㅅ nu poate fi articulat, iar cuvântul este pronunțat {{AFI|[kap̚]}}. De obicei, a doua consoană reapare când e urmată de ㅇ: {{lang|ko-Hang|값이|italic=nu}} {{AFI|⫽kaps-i⫽}} → {{AFI|/kap.s͈i/}} → {{AFI|[kap̚.ɕ͈i]}}. === Vocale === Tabelul de mai jos arată cele 21 de vocale folosite în alfabetul coreean modern, în ordinea alfabetică sud-coreeană, cu echivalente în [[Romanizarea Revizuită a Limbii Coreene|Romanizarea Revizuită]] pentru fiecare literă și cu pronunții în [[Alfabetul Fonetic Internațional]]. {|class="wikitable" style="text-align:center" ! Hangul | ㅏ || ㅐ || ㅑ || ㅒ || ㅓ || ㅔ || ㅕ || ㅖ || ㅗ || ㅘ || ㅙ || ㅚ || ㅛ || ㅜ || ㅝ || ㅞ || ㅟ || ㅠ || ㅡ || ㅢ || ㅣ |- ! Romanizare | ''a'' || ''ae'' || ''ya'' || ''yae'' || ''eo'' || ''e'' || ''yeo'' || ''ye'' || ''o'' || ''wa'' || ''wae'' || ''oe'' || ''yo'' || ''u'' || ''wo'' || ''we'' || ''wi'' || ''yu'' || ''eu'' || ''ui'' || ''i'' |- ! AFI | {{AFI|/a/}} || {{AFI|/ɛ/}} || {{AFI|/ja/}} || {{AFI|/jɛ/}} || {{AFI|/ʌ/}} || {{AFI|/e/}} || {{AFI|/jʌ/}} || {{AFI|/je/}} || {{AFI|/o/}} || {{AFI|/wa/}} || {{AFI|/wɛ/}} || {{AFI|/ø/~/we/}} || {{AFI|/jo/}} || {{AFI|/u/}} || {{AFI|/wʌ/}} || {{AFI|/we/}} || {{AFI|/y/~/ɥi/}} || {{AFI|/ju/}} || {{AFI|/ɯ/}} || {{AFI|/(ɰ)i/}} || {{AFI|/i/}} |} În general, vocalele din coreeană sunt separate în două categorii: monoftongi și diftongi. Monoftongii se produc printr-o singură mișcare articulatorie, în timp ce diftongii descriu o schimbare în articulare. Diftongii au două elemente constituente: o semivocală și un monoftong. Există păreri diferite despre câte dintre vocale sunt monoftongi; cea mai mare mulțime propusă conține 10 monoftongi, iar cea mai mică, 8. Această divergență scoate la iveală două dileme: dacă limba are două vocale frontale rotunjite ({{AFI|/ø/}} și {{AFI|/y/}}) și dacă limba are trei niveluri de vocale frontale în funcție de deschidere (adică dacă {{AFI|/ɛ/}} și {{AFI|/e/}} sunt distincte).<ref name=":4" /> Studiile fonologice realizate pe formanți arată că vorbitorii actuali de coreeană standard nu disting vocalele ㅔ și ㅐ.<ref>{{Cite web|date=2017-03-28|title=한글 맞춤법[시행 2017. 3. 28.] 문화체육관광부 고시 제2017-12호(2017. 3. 28.)|trans-title=Ortografia în hangul [Decizia 2017. 3. 28.] Notificarea nr. 2017-12 (2017. 3. 28.) a Ministerului Culturii, Sportului și Turismului|url=https://kornorms.korean.go.kr//regltn/regltnView.do#a//|access-date=2021-04-05|website=ko: 국립국어원, (Institutul Național al Limbii Coreene)|archive-date=2021-03-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20210306145246/https://kornorms.korean.go.kr/regltn/regltnView.do#a//|dead-url=yes}}</ref> == Ordine alfabetică == [[Ordine alfabetică|Ordinea alfabetică]] folosită de hangul se numește ordinea ''ganada'' ({{lang|ko-Hang|가나다순|italic=nu}}), după primele trei consoane și prima vocală din alfabet. Ordinea alfabetică coreeană nu amestecă consoanele și vocalele: întâi apar consoanele velare, apoi cele coronale, labiale, sibilante etc. Vocalele vin după consoane.<ref>{{Cite web|date=2020-05-25|title=A Quick Guide to Hangul, the Korean Alphabet – Pronunciation and Rules|url=https://www.mondly.com/blog/2020/05/25/hangul-korean-alphabet-pronunciation/|access-date=2021-09-17|website=Mondly Blog|language=en-US}}</ref> === Ordini istorice === Ordinea consoanelor în ''Hunminjeongeum'' (1446) era:<ref>{{Cite web|title=The Hunmin Chongum Manuscript {{!}} United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization|url=http://www.unesco.org/new/en/communication-and-information/memory-of-the-world/register/full-list-of-registered-heritage/registered-heritage-page-8/the-hunmin-chongum-manuscript/|access-date=2021-09-17|website=www.unesco.org}}</ref> : ㄱ ㅋ ㆁ ㄷ ㅌ ㄴ ㅂ ㅍ ㅁ ㅈ ㅊ ㅅ ㆆ ㅎ ㅇ ㄹ ㅿ : ㆍ ㅡ ㅣ ㅗ ㅏ ㅜ ㅓ ㅛ ㅑ ㅠ ㅕ În 1527, [[Choe Se-jin]] a reorganizat alfabetul astfel: : ㄱ ㄴ ㄷ ㄹ ㅁ ㅂ ㅅ ㆁ ㅋ ㅌ ㅍ ㅈ ㅊ ㅿ ㅇ ㅎ : ㅏ ㅑ ㅓ ㅕ ㅗ ㅛ ㅜ ㅠ ㅡ ㅣ ㆍ Aceasta este baza ordinilor alfabetice moderne. Această ordine a venit înainte de apariția consoanelor încordate și înaintea contopirii literelor ㅇ (nul) și ㆁ (''ng''). Astfel, atunci când guvernele din [[Coreea de Sud]] și [[Coreea de Nord]] au implementat uzul complet de hangul, ele au ordonat aceste litere în moduri diferite: în Sud s-au grupat literele asemănătoare împreună, iar în Nord literele noi au fost adăugate la finalul alfabetului.<ref name=":1">{{Cite web|date=2018-05-01|title=Korean Language in North and South Korea: The Differences|url=https://www.daytranslations.com/blog/korean-languages/|access-date=2021-09-17|website=Day Translations Blog|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2020-03-16|title=The Korean Language: The Key Differences Between North and South|url=https://legal-translations.com.au/korean-language-key-differences-north-south/|access-date=2021-09-17|website=Legal Translations|language=en-US}}</ref> === Ordinea nord-coreeană === Literele noi, duble, sunt poziționate la final, pentru a nu altera ordinea tradițională a restului alfabetului. : ㄱ ㄴ ㄷ ㄹ ㅁ ㅂ ㅅ ㅇ ㅈ ㅊ ㅋ ㅌ ㅍ ㅎ ㄲ ㄸ ㅃ ㅆ ㅉ : ㅏ ㅑ ㅓ ㅕ ㅗ ㅛ ㅜ ㅠ ㅡ ㅣ ㅐ ㅒ ㅔ ㅖ ㅚ ㅟ ㅢ ㅘ ㅝ ㅙ ㅞ Toate digramele și trigramele, inclusiv vechii diftongi ㅐ și ㅔ, sunt poziționate după vocalele simple, menținând și aici ordinea alfabetică a lui Choe. Ordinea consoanelor finale este: : (nul) ㄱ ㄳ ㄴ ㄵ ㄶ ㄷ ㄹ ㄺ ㄻ ㄼ ㄽ ㄾ ㄿ ㅀ ㅁ ㅂ ㅄ ㅅ ㅇ ㅈ ㅊ ㅋ ㅌ ㅍ ㅎ ㄲ ㅆ („Nul” înseamnă că nu e nicio consoană la final de silabă.) Spre deosebire de cazurile în care se află în poziție inițială, în poziție finală ㅇ e pronunțat nazal {{AFI|[ŋ]}}; acest sunet nu apare decât final în limba modernă. Literele duble sunt poziționate la final, ca la ordinea inițialelor, dar consoanele combinate sunt ordonate imediat după primul element constituent.<ref name=":1" /> === Ordinea sud-coreeană === În ordinea sudică, literele duble vin imediat după omoloagele lor simple: : ㄱ ㄲ ㄴ ㄷ ㄸ ㄹ ㅁ ㅂ ㅃ ㅅ ㅆ ㅇ ㅈ ㅉ ㅊ ㅋ ㅌ ㅍ ㅎ : ㅏ ㅐ ㅑ ㅒ ㅓ ㅔ ㅕ ㅖ ㅗ ㅘ ㅙ ㅚ ㅛ ㅜ ㅝ ㅞ ㅟ ㅠ ㅡ ㅢ ㅣ Vocalele moderne simple apar primele, apoi formele derivate sunt amestecate după forma lor: întâi se adaugă ''i'', apoi se iotacizează, apoi se iotacizează cu ''i'' adăugat. [[Diftong]]ii ce încep cu ''w'' se ordonează în concordanță cu ortografierea lor, adică drept ㅗ sau ㅜ plus altă vocală, nu drept [[digramă|digrame]] separate. Ordinea consoanelor finale este: : (nul) ㄱ ㄲ ㄳ ㄴ ㄵ ㄶ ㄷ ㄹ ㄺ ㄻ ㄼ ㄽ ㄾ ㄿ ㅀ ㅁ ㅂ ㅄ ㅅ ㅆ ㅇ ㅈ ㅊ ㅋ ㅌ ㅍ ㅎ Fiecare silabă începe cu o consoană (sau cu un ㅇ mut), urmată de o vocală (de ex. ㄷ + ㅏ = 다). Unele silabe, precum {{lang|ko-Hang|달|italic=nu}} și {{lang|ko-Hang|닭|italic=nu}}, au o consoană finală sau un grup final de consoane ({{lang|ko-Hang|받침|italic=nu}}). Așadar, există 399 de combinații posibile pentru silabe din 2 litere și 10 773 de combinații posibile pentru silabe din mai mult de 2 litere; totalul de blocuri silabice posibile este 11 172.<ref name=":1" /> Standardul național sud-coreean [[KS X 1026-1]] definește o ordine de sortare ce include chiar și litere arhaice din hangul:<ref>{{Cite web|date=2008|title=An introduction to Korean Standard KS X 1026-1:2007, Hangul processing guide for information interchange |url=https://www.unicode.org/L2/L2008/08225-n3422.pdf |access-date=2021-09-17 |publisher=Consorțiul Unicode}}</ref> * Consoane inițiale: <span lang="x-sic">ᄀ, ᄁ, ᅚ, ᄂ, ᄓ, ᄔ, ᄕ, ᄖ, ᅛ, ᅜ, ᅝ, ᄃ, ᄗ, ᄄ, ᅞ, ꥠ, ꥡ, ꥢ, ꥣ, ᄅ, ꥤ, ꥥ, ᄘ, ꥦ, ꥧ, ᄙ, ꥨ, ꥩ, ꥪ, ꥫ, ꥬ, ꥭ, ꥮ, ᄚ, ᄛ, ᄆ, ꥯ, ꥰ, ᄜ, ꥱ, ᄝ, ᄇ, ᄞ, ᄟ, ᄠ, ᄈ, ᄡ, ᄢ, ᄣ, ᄤ, ᄥ, ᄦ, ꥲ, ᄧ, ᄨ, ꥳ, ᄩ, ᄪ, ꥴ, ᄫ, ᄬ, ᄉ, ᄭ, ᄮ, ᄯ, ᄰ, ᄱ, ᄲ, ᄳ, ᄊ, ꥵ, ᄴ, ᄵ, ᄶ, ᄷ, ᄸ, ᄹ, ᄺ, ᄻ, ᄼ, ᄽ, ᄾ, ᄿ, ᅀ, ᄋ, ᅁ, ᅂ, ꥶ, ᅃ, ᅄ, ᅅ, ᅆ, ᅇ, ᅈ, ᅉ, ᅊ, ᅋ, ꥷ, ᅌ, ᄌ, ᅍ, ᄍ, ꥸ, ᅎ, ᅏ, ᅐ, ᅑ, ᄎ, ᅒ, ᅓ, ᅔ, ᅕ, ᄏ, ᄐ, ꥹ, ᄑ, ᅖ, ꥺ, ᅗ, ᄒ, ꥻ, ᅘ, ᅙ, ꥼ,</span> (gol; <code>U+115F</code>) * Vocale mediale: (gol; <code>U+1160</code>)<span lang="x-sic">, ᅡ, ᅶ, ᅷ, ᆣ, ᅢ, ᅣ, ᅸ, ᅹ, ᆤ, ᅤ, ᅥ, ᅺ, ᅻ, ᅼ, ᅦ, ᅧ, ᆥ, ᅽ, ᅾ, ᅨ, ᅩ, ᅪ, ᅫ, ᆦ, ᆧ, ᅿ, ᆀ, ힰ, ᆁ, ᆂ, ힱ, ᆃ, ᅬ, ᅭ, ힲ, ힳ, ᆄ, ᆅ, ힴ, ᆆ, ᆇ, ᆈ, ᅮ, ᆉ, ᆊ, ᅯ, ᆋ, ᅰ, ힵ, ᆌ, ᆍ, ᅱ, ힶ, ᅲ, ᆎ, ힷ, ᆏ, ᆐ, ᆑ, ᆒ, ힸ, ᆓ, ᆔ, ᅳ, ힹ, ힺ, ힻ, ힼ, ᆕ, ᆖ, ᅴ, ᆗ, ᅵ, ᆘ, ᆙ, ힽ, ힾ, ힿ, ퟀ, ᆚ, ퟁ, ퟂ, ᆛ, ퟃ, ᆜ, ퟄ, ᆝ, ᆞ, ퟅ, ᆟ, ퟆ, ᆠ, ᆡ, ᆢ</span> * Consoane finale: (gol)<span lang="x-sic">, ᆨ, ᆩ, ᇺ, ᇃ, ᇻ, ᆪ, ᇄ, ᇼ, ᇽ, ᇾ, ᆫ, ᇅ, ᇿ, ᇆ, ퟋ, ᇇ, ᇈ, ᆬ, ퟌ, ᇉ, ᆭ, ᆮ, ᇊ, ퟍ, ퟎ, ᇋ, ퟏ, ퟐ, ퟑ, ퟒ, ퟓ, ퟔ, ᆯ, ᆰ, ퟕ, ᇌ, ퟖ, ᇍ, ᇎ, ᇏ, ᇐ, ퟗ, ᆱ, ᇑ, ᇒ, ퟘ, ᆲ, ퟙ, ᇓ, ퟚ, ᇔ, ᇕ, ᆳ, ᇖ, ᇗ, ퟛ, ᇘ, ᆴ, ᆵ, ᆶ, ᇙ, ퟜ, ퟝ, ᆷ, ᇚ, ퟞ, ퟟ, ᇛ, ퟠ, ᇜ, ퟡ, ᇝ, ᇞ, ᇟ, ퟢ, ᇠ, ᇡ, ᇢ, ᆸ, ퟣ, ᇣ, ퟤ, ퟥ, ퟦ, ᆹ, ퟧ, ퟨ, ퟩ, ᇤ, ᇥ, ᇦ, ᆺ, ᇧ, ᇨ, ᇩ, ퟪ, ᇪ, ퟫ, ᆻ, ퟬ, ퟭ, ퟮ, ퟯ, ퟰ, ퟱ, ퟲ, ᇫ, ퟳ, ퟴ, ᆼ, ᇰ, ᇬ, ᇭ, ퟵ, ᇱ, ᇲ, ᇮ, ᇯ, ퟶ, ᆽ, ퟷ, ퟸ, ퟹ, ᆾ, ᆿ, ᇀ, ᇁ, ᇳ, ퟺ, ퟻ, ᇴ, ᇂ, ᇵ, ᇶ, ᇷ, ᇸ, ᇹ</span> <gallery> Hangul consonant sort order.svg|Ordinea de sortare a consoanelor din hangul așa cum este definită în standardul KS X 1026-1 Hangul vowel sort order.svg|Ordinea de sortare a vocalelor din hangul așa cum este definită în standardul KS X 1026-1 </gallery> == Denumirile literelor == [[Fișier:Giyuk.ogg|thumb|Consoanele coreene simple.]] [[Fișier:Korean vowels.ogg|thumb|Vocalele coreene simple.]] Literele alfabetului coreean au fost denumite de lingvistul coreean [[Choe Se-jin]] în 1527. Coreea de Sud folosește denumirile tradiționale ale lui Choe, dintre care majoritatea urmează modelul ''&lt;literă&gt;'' + ''i'' + ''eu'' + ''&lt;literă&gt;''. Choe a descris aceste denumiri listând caractere hanja cu pronunții similare. Totuși, deoarece silabelor {{lang|ko-Hang|윽|italic=nu}} ''euk'', {{lang|ko-Hang|읃|italic=nu}} ''eut'' și {{lang|ko-Hang|읏|italic=nu}} ''eut'' nu le corespunde niciun hanja, Choe a dat acestor litere denumirile modificate {{lang|ko-Hang|기역|italic=nu}} ''gi'''yeok''''', {{lang|ko-Hang|디귿|italic=nu}} ''di'''geut''''' și {{lang|ko-Hang|시옷|italic=nu}} ''si'''ot''''', folosind caractere hanja sau silabe coreene native care nu urmau modelul celorlalte.<ref>{{Cite web|title=Letter Names (Hangul 한글) {{!}} Taekwondo Preschool|url=https://www.taekwondopreschool.com/hangul-letternames.html|access-date=2021-09-17|website=www.taekwondopreschool.com}}</ref> Inițial, Choe le-a dat literelor ㅈ ''j'', ㅊ ''ch'', ㅋ ''k'', ㅌ ''t'', ㅍ ''p'', ㅎ ''h'' numele monosilabice neregulate ''ji'', ''chi'', ''ki'', ''ti'', ''pi'', ''hi'', fiindcă ele nu trebuiau să apară în poziție finală, așa cum s-a specificat în ''Hunminjeongeum'', însă, după stabilirea noii ortografii în 1933, care a permis utilizarea tuturor consoanelor în poziție finală, numele au fost schimbate în cele prezente. Atât în Coreea de Nord, cât și în Coreea de Sud, denumirile vocalelor sunt aceleași cu sunetele pe care le produc ele. === În Coreea de Nord === Tabelul de mai jos arată denumirile folosite în Coreea de Nord pentru consoane. Literele sunt aranjate în ordinea alfabetică nord-coreeană, iar denumirile sunt romanizate conform sistemului [[McCune-Reischauer|McCune–Reischauer]], folosit la scară largă în Coreea de Nord. Consoanele tari sunt descrise prin cuvântul ''toen'' ({{lang|ko-Hang|된|italic=nu}} – „tare”). De asemenea, denumirile literelor ㄱ, ㄷ și ㅅ au fost schimbate pentru a urma modelul celorlalte: {{lang|ko-Hang|시읏|italic=nu}} ''siŭt'', nu {{lang|ko-Hang|시옷|italic=nu}} ''siot''. {|class="wikitable" style="text-align:center" ! Consoană | ㄱ || ㄴ || ㄷ || ㄹ || ㅁ || ㅂ || ㅅ || ㅇ || ㅈ || ㅊ || ㅋ || ㅌ || ㅍ || ㅎ || ㄲ || ㄸ || ㅃ || ㅆ || ㅉ |- ! Denumire | 기윽 || 니은 || 디읃 || 리을 || 미음 || 비읍 || 시읏 || 이응 || 지읒 || 치읓 || 키읔 || 티읕 || 피읖 || 히읗 || 된기윽 || 된디읃 || 된비읍 || 된시읏 || 된지읒 |- ! MR | ''kiŭk'' || ''niŭn'' || ''tiŭt'' || ''riŭl'' || ''miŭm'' || ''piŭp'' || ''siŭt'' || ''iŭng'' || ''chiŭt'' || ''ch'iŭt'' || ''k'iŭk'' || ''t'iŭt'' || ''p'iŭp'' || ''hiŭt'' || ''toen'giŭk'' || ''toendiŭt'' || ''toenbiŭp'' || ''toensiŭt'' || ''toenjiŭt'' |} În Coreea de Nord, o modalitate alternativă de referire la o consoană este prin numele ''&lt;literă&gt;'' + ''ŭ'' (ㅡ), spre exemplu 그 ''kŭ'' pentru litera ㄱ, 쓰 ''ssŭ'' pentru litera ㅆ etc. === În Coreea de Sud === Tabelul de mai jos arată denumirile folosite în Coreea de Sud pentru consoane. Literele sunt aranjate în ordinea alfabetică sud-coreeană, iar denumirile sunt romanizate conform [[Romanizarea Revizuită a Limbii Coreene|Romanizării Revizuite]], sistemul oficial de romanizare al Coreei de Sud. Consoanele tari sunt descrise prin cuvântul ''ssang'' ({{lang|ko-Hang|쌍|italic=nu}} – „pereche”). {|class="wikitable" style="text-align:center" ! Consoană | ㄱ || ㄲ || ㄴ || ㄷ || ㄸ || ㄹ || ㅁ || ㅂ || ㅃ || ㅅ || ㅆ || ㅇ || ㅈ || ㅉ || ㅊ || ㅋ || ㅌ || ㅍ || ㅎ |- ! Denumire | 기역 || 쌍기역 || 니은 || 디귿 || 쌍디귿 || 리을 || 미음 || 비읍 || 쌍비읍 || 시옷 || 쌍시옷 || 이응 || 지읒 || 쌍지읒 || 치읓 || 키읔 || 티읕 || 피읖 || 히읗 |- ! RR | ''giyeok'' || ''ssanggiyeok'' || ''nieun'' || ''digeut'' || ''ssangdigeut'' || ''rieul'' || ''mieum'' || ''bieup'' || ''ssangbieup'' || ''siot'' || ''ssangsiot'' || ''ieung'' || ''jieut'' || ''ssangjieut'' || ''chieut'' || ''kieuk'' || ''tieut'' || ''pieup'' || ''hieut'' |} == Ordinea liniilor == Literele din hangul au adoptat unele reguli ale caligrafiei chinezești. ㅇ și ㅎ folosesc cercuri, motiv neîntâlnit în caracterele chineze de tipar.<ref>{{Cite web|title=Korean Alphabet|url=https://thinkzone.wlonk.com/Language/Korean.htm|access-date=2021-09-17|website=thinkzone.wlonk.com}}</ref><ref>{{Cite web|title=Korean alphabet, pronunciation and language|url=http://www.omniglot.com/writing/korean.htm|access-date=2021-09-17|website=www.omniglot.com}}</ref> Liniile se scriu și se parcurg de sus în jos și de la stânga la dreapta. Diagonalele și cercurile pornesc de sus; cele din urmă se scriu antiorar (coboară pe stânga). Ordinea priorității pentru linii care încep din același punct: # Linii verticale # Linii orizontale # Diagonale/curbe ## care coboară spre stânga ## care coboară spre dreapta O linie cotită va avea aceeași prioritate ca componenta ei orizontală. De exemplu, linia cotită din ㅁ (ㄱ) se scrie imediat după verticala din stânga, dar linia cotită din ㅌ (ㄴ) se scrie ultima. <gallery widths="160" heights="36"> Fișier:ㄱ (giyeok) stroke order.png | ㄱ (''giyeok'' 기역) Fișier:ㄴ stroke order.png | ㄴ (''nieun'' 니은) Fișier:ㄷ (digeut) stroke order.png | ㄷ (''digeut'' 디귿) Fișier:ㄹ (rieul) stroke order.png | ㄹ (''rieul'' 리을) Fișier:ㅁ (mieum) stroke order.png | ㅁ (''mieum'' 미음) Fișier:ㅂ (bieup) stroke order.png | ㅂ (''bieup'' 비읍) Fișier:ㅅ (siot) stroke order.png | ㅅ (''siot'' 시옷) Fișier:ㅇ (ieung) stroke order.png | ㅇ (''ieung'' 이응) Fișier:ㅈ (jieut) stroke order.png | ㅈ (''jieut'' 지읒) Fișier:ㅊ (chieut) stroke order.png | ㅊ (''chieut'' 치읓) Fișier:ㅋ (kieuk) stroke order.png | ㅋ (''kieuk'' 키읔) Fișier:ㅌ (tieut) stroke order.png | ㅌ (''tieut'' 티읕) Fișier:ㅍ (pieup) stroke order.png | ㅍ (''pieup'' 피읖) Fișier:ㅎ (hieut) stroke order.png | ㅎ (''hieut'' 히읗) Fișier:ㅏ (a) stroke order.png | ㅏ (''a'') Fișier:ㅑ (ya) stroke order.png | ㅑ (''ya'') Fișier:ㅓ (eo) stroke order.png | ㅓ (''eo'') Fișier:ㅕ (yeo) stroke order.png | ㅕ (''yeo'') Fișier:ㅗ (o) stroke order-2.png | ㅗ (''o'') Fișier:ㅛ (yo) stroke order.png | ㅛ (''yo'') Fișier:ㅜ (u) stroke order.png | ㅜ (''u'') Fișier:ㅠ (yu) stroke order.png | ㅠ (''yu'') Fișier:一 (eu) stroke order.png | ㅡ (''eu'') Fișier:ㅣ (i) stroke order.png | ㅣ (''i'') </gallery> Componentele unei litere compuse se scriu separat, de la stânga la dreapta. De exemplu, litera ㅒ este formată din ㅑ și ㅣ, deci a doua verticală se scrie mereu ultima, spre deosebire de ㅂ, în care verticalele se scriu primele. <gallery widths="160" heights="36"> Fișier:ㅐ (ae) stroke order.png | ㅐ (''ae'') Fișier:ㅒ (yae) stroke order.png | ㅒ (''yae'') Fișier:ㅔ (e) stroke order.png | ㅔ (''e'') Fișier:ㅖ (ye) stroke order.png | ㅖ (''ye'') </gallery> == Formele literelor == Sistemele de scriere pot transcrie limbi la nivel de morfem ([[logogramă|scrieri logografice]] precum hanja), de silabă ([[silabar|silabare]] precum kana), de segment (scrieri [[alfabet]]ice precum [[alfabetul latin]]) sau, ocazional, de trăsături distinctive. Hangul combină aspecte din ultimele trei categorii, grupând sunetele în [[Silabă|silabe]], folosind simboluri distincte pentru segmente și, în unele cazuri, folosind linii anume pentru a indica trăsături distinctive, precum locul articulării (labial, coronal, velar, glotal) și maniera acesteia (oclusivă, nazală, sibilantă, aspirată), în cazul consoanelor, și iotacizarea (un sunet ''y-'' ce precedă alt sunet), [[Armonie vocalică|clasa armonică]] și mutația, în cazul vocalelor. Spre exemplu, consoana ㅌ ''t'' {{AFI|[tʰ]}} este compusă din trei linii, fiecare dintre ele cu o semnificație aparte: linia orizontală de sus indică faptul că ㅌ este consoană oclusivă, la fel ca ㆆ ''ʔ'', ㄱ ''g'', ㄷ ''d'' și ㅈ ''j'', care au aceeași linie (ultima e o africată, adică o secvență între o oclusivă și o fricativă); linia orizontală din mijloc indică faptul că ㅌ este consoană aspirată, la fel ca ㅎ ''h'', ㅋ ''k'', ㅊ ''ch'' și ㅍ ''p''; linia cotită rămasă indică faptul că ㅌ este consoană alveolară, la fel ca ㄴ ''n'' și ㄷ ''d''. Două consoane, ㆁ și învechitul ㅱ, au câte două pronunții și par să fie compuse din două elemente corespunzătoare acestor două pronunții: {{AFI|[ŋ]~}}liniște pentru ㆁ și {{AFI|[m]~[w]}} pentru ㅱ. La vocale, o linie scurtă conectată la linia principală a literei (care este mult mai lungă) indică faptul că este una dintre vocalele care ''pot'' fi iotacizate; linia scurtă este apoi dublată atunci când vocala ''este'' iotacizată. Poziția liniei indică cărei clase armonice aparține vocala: [[Yin și Yang|„luminos”]] (spre sus sau dreapta) sau [[Yin și Yang|„obscur”]] (spre jos sau stânga). În alfabetul modern, o linie verticală lungă în plus indică mutația vocalelor, obținându-se ㅐ {{AFI|[ɛ]}}, ㅔ {{AFI|[e]}}, ㅚ {{AFI|[ø]}} și ㅟ {{AFI|[y]}} din ㅏ {{AFI|[a]}}, ㅓ {{AFI|[ʌ]}}, ㅗ {{AFI|[o]}} și ㅜ {{AFI|[u]}}, respectiv. Acest lucru nu făcea parte din designul intenționat al alfabetului, ci este mai degrabă o dezvoltare naturală a unor diftongi ce se terminau în ㅣ {{AFI|[j]}}. Totuși, în multe dialecte coreene, inclusiv dialectul standard din [[Seul]], e posibil ca unele dintre ele să fi rămas diftongi. De exemplu, în dialectul din Seul, ㅚ poate fi pronunțat mai degrabă {{AFI|[we]}}, iar ㅟ, {{AFI|[ɥi]}}. Pe lângă litere, inițial, hangul se folosea de [[Semn diacritic|semne diacritice]] pentru a indica accentul de înălțime. O silabă înaltă ({{lang|ko-Hang|거성|italic=nu}}) se marca cu un punct ({{lang|ko|〮|italic=nu}}) la stânga; o silabă ascendentă ({{lang|ko-Hang|상성|italic=nu}}) se marca cu două puncte ({{lang|ko|〯|italic=nu}}). Diacriticele nu se mai folosesc, fiindcă dialectul modern din Seul a pierdut accentul de înălțime. Și lungimea vocalelor a fost neutralizată în coreeana modernă<ref name="Kim-Renaud_Tranter">{{Cite book|url=https://books.google.com/books?id=I7PTXPq_nSAC&pg=PA127|title=The Languages of Japan and Korea|last=Kim-Renaud|first=Young-Key|publisher=[[Routledge]]|year=2012|isbn=9780415462877|editor-last=Tranter|editor-first=Nicolas|location=Oxon, UK|pages=127}}</ref> și nu se mai notează. === Formele consoanelor === Literele-consoană intră în cinci grupuri omorganice, fiecare cu o formă de bază, și una sau mai multe litere derivate de la această formă prin adăugarea de linii suplimentare. În ''Hunminjeongeum haerye'', formele de bază reprezintă vizual articularea limbii, cerului gurii, dinților și gâtului în timpul producerii acestor sunete. {|class="infobox wikitable" style="width:120px;" ! ! Simplă !! Aspirată !! Tare |- ! Palatală | ㅈ || ㅊ || ㅉ |- ! Velară | ㄱ || ㅋ || ㄲ |- ! Coronală | ㄷ || ㅌ || ㄸ |- ! Bilabială | ㅂ || ㅍ || ㅃ |- ! Fricativă | ㅅ || || ㅆ |} Denumirile coreene pentru aceste grupuri sunt împrumutate din fonetica chineză: * [[Consoană velară|Consoane velare]] ({{lang|ko-Hang|아음|italic=nu}}／{{lang|ko-Hani|牙音|italic=nu}} ''a-eum'' – „sunete molare”) ** ㄱ {{AFI|[k]}}, ㅋ {{AFI|[kʰ]}} ** Formă de bază: ㄱ este o vedere laterală asupra părții posterioare a limbii ridicate spre palatul moale. ㅋ e derivat prin adăugarea unei linii ce simbolizează explozia de aspirație. * [[Consoană coronală|Consoane coronale]] ({{lang|ko-Hang|설음|italic=nu}}／{{lang|ko-Hani|舌音|italic=nu}} ''seoreum'' – „sunete linguale”) ** ㄴ {{AFI|[n]}}, ㄷ {{AFI|[t]}}, ㅌ {{AFI|[tʰ]}}, ㄹ {{AFI|[ɾ]~[ɭ]}} ** Formă de bază: ㄴ este o vedere laterală a vârfului limbii ridicat spre creasta alveolară. Literele derivate din ㄴ se pronunță cu aceeași articulare de bază. Linia ce acoperă ㄷ reprezintă contactul ferm cu cerul gurii. Linia din mijlocul lui ㅌ reprezintă explozia de aspirație. Linia cotită ce acoperă ㄹ reprezintă o bătaie a limbii. * [[Consoană bilabială|Consoane bilabiale]] ({{lang|ko-Hang|순음|italic=nu}}／{{lang|ko-Hani|唇音|italic=nu}} ''suneum'' – „sunete labiale”) ** ㅁ {{AFI|[m]}}, ㅂ {{AFI|[p]}}, ㅍ {{AFI|[pʰ]}} ** Formă de bază: ㅁ reprezintă conturul buzelor în contact una cu alta. Linia din mijlocul lui ㅂ reprezintă explozia eliberării sunetului. Linia ce acoperă ㅍ reprezintă explozia de aspirație. * [[Consoană sibilantă|Consoane sibilante]] ({{lang|ko-Hang|치음|italic=nu}}／{{lang|ko-Hani|齒音|italic=nu}} ''chieum'' – „sunete dentale”) ** ㅅ {{AFI|[s]}}, ㅈ {{AFI|[t͡ɕ]}}, ㅊ {{AFI|[t͡ɕʰ]}} ** Formă de bază: ㅅ avea inițial formă de săgeată ∧, fără seriful de deasupra. El reprezintă o vedere laterală a dinților. Linia ce acoperă ㅈ reprezintă contactul ferm cu cerul gurii. Linia ce acoperă ㅊ reprezintă o explozie suplimentară de aspirație. * [[Consoană dorsală|Consoane dorsale]] ({{lang|ko-Hang|후음|italic=nu}}／{{lang|ko-Hani|喉音|italic=nu}} ''hueum'' – „sunete guturale”) ** ㅇ {{AFI|∅~[ŋ]}}, ㅎ {{AFI|[h]}} ** Formă de bază: ㅇ este un contur al gâtului. Inițial, ㅇ era două litere: un simplu cerc pentru liniște (consoana nulă) și un cerc cu un serif deasupra, ㆁ, pentru velara {{AFI|[ŋ]}}. O literă acum învechită, ㆆ, reprezenta o [[ocluziune glotală]], care se pronunța din gât și avea o linie orizontală deasupra, în concordanță cu ㄱ, ㄷ și ㅈ. ㅎ este derivat din ㆆ; linia suplimentară reprezintă o explozie de aspirație. === Formele vocalelor === [[Fișier:Hangul Vowel Diag.svg|thumb|450px|O diagramă ce arată derivarea vocalelor în hangul.]] Literele-vocală sunt bazate pe trei elemente: * O linie orizontală ce reprezintă Pământul, esența lui ''[[Yin și Yang|yin]]''. * Un punct ce reprezintă soarele de pe Cer, esența lui ''[[Yin și Yang|yang]]''. El devine o linie scurtă când e scris cu pensula. * O linie verticală ce reprezintă Omul ce stă drept, mediatorul neutru dintre Cer și Pământ. Liniile scurte (care erau puncte în cele mai vechi documente) au fost adăugate la aceste trei elemente de bază pentru a deriva literele-vocală: ==== Vocale simple ==== * Litere orizontale: ele sunt vocale mijlocii și închise posterioare. ** ㅗ ''o'' {{AFI|[o]}} luminos ** ㅜ ''u'' {{AFI|[u]}} obscur ** ㅡ ''eu'' (''ŭ'') {{AFI|[ɯ]}} obscur * Litere verticale: ele au fost odată vocale deschise. ** ㅏ ''a'' {{AFI|[a]}} luminos ** ㅓ ''eo'' (''ŏ'') {{AFI|[ʌ]}} obscur ** ㅣ ''i'' {{AFI|[i]}} neutru ==== Vocale compuse ==== Hangul nu are literă separată pentru ''w''. Din moment ce un ''o'' sau un ''u'' înainte de un ''a'' sau ''eo'' devenea un sunet {{AFI|[w]}}, iar {{AFI|[w]}} nu apărea nicăieri altundeva, {{AFI|[w]}} a putut mereu fi analizat drept un fonem ''o'' sau ''u'', deci nu a fost niciodată nevoie de o literă pentru el. Totuși, are loc armonia vocalică: ㅜ ''u'' obscur cu ㅓ ''eo'' obscur pentru ㅝ ''wo''; ㅗ ''o'' luminos cu ㅏ ''a'' luminos pentru ㅘ ''wa'': * ㅘ ''wa'' = ㅗ ''o'' + ㅏ ''a'' (pronunțat {{AFI|[wa]}}) * ㅝ ''wo'' = ㅜ ''u'' + ㅓ ''eo'' (pronunțat {{AFI|[wʌ]}}) * ㅙ ''wae'' = ㅗ ''o'' + ㅐ ''ae'' (pronunțat {{AFI|[wɛ]}}) * ㅞ ''we'' = ㅜ ''u'' + ㅔ ''e'' (pronunțat {{AFI|[we]}}) Vocalele compuse ce se termină în ㅣ ''i'' erau inițial [[diftong]]i, însă au evoluat în vocale pure: * ㅐ ''ae'' = ㅏ ''a'' + ㅣ ''i'' (pronunțat {{AFI|[ɛ]}}) * ㅔ ''e'' = ㅓ ''eo'' + ㅣ ''i'' (pronunțat {{AFI|[e]}}) * ㅙ ''wae'' = ㅘ ''wa'' + ㅣ ''i'' (pronunțat {{AFI|[wɛ]}}) * ㅚ ''oe'' = ㅗ ''o'' + ㅣ ''i'' (pronunțat {{AFI|[ø]}} sau {{AFI|[we]}}) * ㅞ ''we'' = ㅝ ''wo'' + ㅣ ''i'' (pronunțat {{AFI|[we]}}) * ㅟ ''wi'' = ㅜ ''u'' + ㅣ ''i'' (pronunțat {{AFI|[y]}} sau {{AFI|[ɥi]}}) * ㅢ ''ui'' = ㅡ ''eu'' + ㅣ ''i'' (pronunțat {{AFI|[ɰi]}}) ==== Vocale iotacizate ==== Nu există literă pentru ''y'' {{AFI|[j]}}. În schimb, acest sunet este indicat prin dublarea liniei atașate la linia de bază a literei-vocală. Dintre cele 7 vocale de bază, 4 pot fi precedate de un ''y'', iar acestea 4 se scriau ca un punct lângă o linie. Prin influența caligrafiei chinezești, punctele au devenit curând conectate cu linia: ㅓㅏㅜㅗ. Un sunet ''y'' ce precedă altă vocală, numit „iotacizare”, era indicat prin dublarea punctului (și, mai târziu, a liniuței): ㅕㅑㅠㅛ. Cele trei vocale care nu pot fi iotacizate se scriu cu o singură linie: ㅡㆍㅣ. {|class="infobox wikitable" style="width:120px;" |- ! Simplă !! Iotacizată |- | ㅏ || ㅑ |- | ㅓ || ㅕ |- | ㅗ || ㅛ |- | ㅜ || ㅠ |- | ㅡ || |- | ㅣ || |} Vocalele simple iotacizate sunt: * ㅑ ''ya'' {{AFI|[ja]}}, de la ㅏ ''a''; * ㅕ ''yeo'' {{AFI|[jʌ]}}, de la ㅓ ''eo''; * ㅛ ''yo'' {{AFI|[jo]}}, de la ㅗ ''o''; * ㅠ ''yu'' {{AFI|[ju]}}, de la ㅜ ''u''. Există și doi diftongi iotacizați (astăzi vocale mutate): * ㅒ ''yae'' {{AFI|[jɛ]}}, de la ㅐ ''ae''; * ㅖ ''ye'' {{AFI|[je]}}, de la ㅔ ''e''. Coreeana [[secolul al XV-lea|secolului al XV-lea]] avea mai multă [[armonie vocalică]] decât astăzi. Vocalele din morfemele gramaticale s-au schimbat în concordanță cu împrejurimile, intrând în grupuri în care se armonizau cu alte vocale. Acest lucru a afectat [[morfologie|morfologia]] limbii, iar fonologia coreeană l-a descris în termeni de ''yin'' și ''yang'': Dacă o rădăcină avea vocale ''yang'' („luminoase”), atunci majoritatea sufixelor ce i se atașau trebuiau să aibă și ele vocale ''yang''; și invers, dacă rădăcina avea vocale ''yin'' („obscure”), sufixele trebuiau să fie și ele ''yin''. Exista și un al treilea grup armonic „mediator” („neutru” în terminologie vestică), ale cărui vocale puteau coexista și cu vocale ''yin'', și cu vocale ''yang''. Vocala coreeană neutră era ㅣ ''i''. Vocalele ''yin'' erau ㅡ ''eu'', ㅜ ''u'', ㅓ ''eo'', cu punctele în direcțiile ''yin'': stânga și jos. Vocalele ''yang'' erau ㆍ ''ə'', ㅗ ''o'', ㅏ ''a'', cu punctele în direcțiile ''yang'': dreapta și sus. ''Hunminjeongeum haerye'' afirmă că formele literelor ce nu admit puncte au fost alese pentru a reprezenta conceptele de ''yin'', ''yang'' și mediere: Pământ, Cer și Om. (Litera ㆍ ''ə'' este acum învechită, mai puțin în limba jeju.) Al treilea parametru în proiectarea literelor-vocală a fost alegerea lui ㅡ ca bază grafică pentru ㅜ și ㅗ și a lui ㅣ ca bază grafică pentru ㅓ și ㅏ. O înțelegere completă a lucrurilor pe care aceste grupuri orizontale și verticale le aveau în comun ar necesita cunoștințe legate de valorile fonetice exacte pe care le aveau aceste vocale în secolul al XV-lea. Nesiguranța principală este cu grupul ㆍㅓㅏ. Unii lingviști le reconstituie drept {{AFI|*a, *ɤ, *e}}, respectiv; alții, drept {{AFI|*ə, *e, *a}}. O a treia reconstituire le face pe toate vocale mijlocii: {{AFI|*ʌ, *ɤ, *a}}.<ref>[http://conf.ling.cornell.edu/Whitman/FrellWhitman.pdf The Japanese/Korean Vowel Correspondences]. {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180102073449/http://conf.ling.cornell.edu/whitman/FrellWhitman.pdf |date=2018-01-02 }} de Bjarke Frellesvig și John Whitman. Secțiunea 3 abordează vocalele din coreeana medievală.</ref> În a treia reconstituire, vocalele din coreeana medievală se aliniază într-un model de armonie vocalică în care există o singură vocală frontală și patru mijlocii: {|class="wikitable" |-style="vertical-align:top" | rowspan="4" | ㅣ {{AFI|*i}} | style="color:blue" | ㅡ {{AFI|*ɯ}} | rowspan="2" style="color:blue" | ㅜ {{AFI|*u}} |-style="vertical-align:top" | style="color:blue" | ㅓ {{AFI|*ɤ}} |-style="vertical-align:top" | style="color:red" | ㆍ {{AFI|*ʌ}} | rowspan="2" style="color:red" | ㅗ {{AFI|*o}} |-style="vertical-align:top" | style="color:red" | ㅏ {{AFI|*a}} |} Pe de altă parte, literele orizontale ㅡㅜㅗ par să fi fost toate vocale posterioare mijlocii și sau închise {{AFI|[*ɯ, *u, *o]}}, deci formau un grup fonetic coerent în orice reconstituire. === Teoria tradițională === Relatarea tradițional acceptată<ref>[http://blog.paran.com/blog/detail/postBoard.kth?pmcId=sookoeun2145&blogDataId=26450475 Regulile ortografiei coreene]. {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110718173123/http://blog.paran.com/blog/detail/postBoard.kth?pmcId=sookoeun2145&blogDataId=26450475 |date=2011-07-18 }}</ref> despre designul literelor este că vocalele derivă din diferite combinații ale următoarelor trei componente: ㆍ ㅡ ㅣ. Aici, ㆍ simbolizează soarele de pe cer, ㅡ reprezintă pământul (plat), iar ㅣ reprezintă un om stând în picioare. Secvența originală a vocalelor coreene, așa cum este prezentată în ''Hunminjeongeum'', a listat aceste trei vocale primele, urmate apoi de toate celelalte combinații. Așadar, ordinea inițială a vocalelor era: ㆍ ㅡ ㅣ ㅗ ㅏ ㅜ ㅓ ㅛ ㅑ ㅠ ㅕ. De remarcat este că două vocale pozitive (ㅗㅏ) cu un singur ㆍ sunt urmate de două vocale negative cu un singur ㆍ, apoi de două vocale pozitive cu câte doi ㆍ și de două vocale negative cu câte doi ㆍ. Aceeași teorie oferă cea mai simplă explicație a formelor consoanelor ca aproximări ale formelor organelor relevante pentru realizarea fiecărui sunet. Ordinea originală a consoanelor în ''Hunminjeongeum'' era: ㄱ ㅋ ㆁ ㄷ ㅌ ㄴ ㅂ ㅍ ㅁ ㅈ ㅊ ㅅ ㆆ ㅎ ㅇ ㄹ ㅿ. # ㄱ {{AFI|[k]}} descrie geometric ridicarea părții posterioare a limbii. # ㅋ {{AFI|[kʰ]}} este derivat din ㄱ prin adăugarea unei linii. # ㆁ {{AFI|[ŋ]}} este, probabil, derivat din ㅇ prin adăugarea unei linii. # ㄷ {{AFI|[t]}} este derivat din ㄴ prin adăugarea unei linii. # ㅌ {{AFI|[tʰ]}} este derivat din ㄷ prin adăugarea unei linii. # ㄴ {{AFI|[n]}} descrie geometric contactul vârfului limbii cu cerul gurii. # ㅂ {{AFI|[p]}} este derivat din ㅁ prin adăugarea unei linii. # ㅍ {{AFI|[pʰ]}} este derivat din ㅂ prin adăugarea unei linii. # ㅁ {{AFI|[m]}} descrie geometric o gură închisă. # ㅈ {{AFI|[t͡ɕ]}} este derivat din ㅅ prin adăugarea unei linii. # ㅊ {{AFI|[t͡ɕʰ]}} este derivat din ㅈ prin adăugarea unei linii. # ㅅ {{AFI|[s]}} descrie geometric doi dinți ascuțiți. # ㆆ {{AFI|[ʔ]}} este derivat din ㅇ prin adăugarea unei linii. # ㅎ {{AFI|[h]}} este derivat din ㆆ prin adăugarea unei linii. # ㅇ reprezintă absența unei consoane și descrie geometric gâtul. # ㄹ {{AFI|[ɾ]~[ɭ]}} descrie geometric arcuirea limbii. # ㅿ este derivat din ㅅ prin adăugarea unei linii. === Teoria lui Ledyard === [[Fișier:King Sejong statue inscription (original Hangul).jpg|thumb|Un detaliu asupra statuii regelui Sejong din Piața Gwanghwamun. Inscripția are textul ''Sejong-daewang'' ({{lang|ko-Hang|세종대왕|italic=nu}}) și ilustrează formele literelor așa cum au fost promulgate inițial de Sejong. A se observa punctele din designul vocalelor, simetria geometrică a lui ''s'' și a lui ''j'' în primele două silabe, proeminența asimetrică din colțul din stânga-sus al lui ''d'' în a treia silabă, și distincția dintre ''ieung'' inițial și final în ultima silabă.]] [[Fișier:Phagspa-Hangul comparison.svg|thumb|<u>Sus</u>: Literele 'phags-pa {{AFI|[k]}}, {{AFI|[t]}}, {{AFI|[p]}}, {{AFI|[s]}}, {{AFI|[l]}} și presupusele lor derivate coreene {{AFI|[k]}}, {{AFI|[t]}}, {{AFI|[p]}}, {{AFI|[t͡ɕ]}}, {{AFI|[ɭ]}}. A se observa proeminența prezentă atât în {{AFI|[t]}}-ul din 'phags-pa, cât și în {{AFI|[t]}}-ul din hangul.<br><u>Jos</u>: Derivări ale lui {{AFI|[w]}} în 'phags-pa prin adăugarea unui {{AFI|[w]}} dedesubt, cu valorile {{AFI|[v]}} și {{AFI|[f]}}, alături de compoziții cu valorile {{AFI|[w]}}, {{AFI|[v]}} și {{AFI|[f]}} în hangul, obținute prin adăugarea unui cerc la literele {{AFI|[m]}}, {{AFI|[p]}} și {{AFI|[pʰ]}}.]] Cu toate că ''Hunminjeongeum haerye'' explică designul literelor-consoană în termeni de fonetică articulatorie ca pe o creație pur inovatoare, mai multe teorii identifică surse externe care ar fi putut să inspire sau să influențeze creația lui Sejong. Profesorul Gari Ledyard de la [[Universitatea Columbia]] a studiat posibile conexiuni dintre hangul și grafia 'phags-pa mongolă din timpul [[Dinastia Yuan|dinastiei Yuan]]. De asemenea, el a crezut că rolul grafiei 'phags-pa în crearea alfabetului coreean era unul destul de limitat, precizând că nu ar trebui să se presupună că hangul a fost derivat din 'phags-pa, pe baza teoriei sale: {{citat|Ar trebui să fie clar oricărui cititor că, în ansamblu, acel rol [al grafiei 'phags-pa] a fost destul de limitat... Nimic nu m-ar tulbura mai mult, după ce acest studiu va fi publicat, decât să descopăr într-o lucrare despre istoria scrisului o declarație precum următoarea: «Potrivit unor investigații recente, alfabetul coreean a fost derivat din ''grafia 'phags-pa a mongolilor''».|Gari Keith Ledyard<ref>''The Korean language reform of 1446: the origin, background, and Early History of the Korean Alphabet'', Gari Keith Ledyard. University of California, 1966, pag. 367–368.</ref>}} Ledyard afirmă că cinci dintre literele coreene ar avea forme inspirate din 'phags-pa; o a șasea literă de bază, inițiala nulă ㅇ, ar fi fost inventată de Sejong. Restul literelor ar fi fost derivate intern din acestea șase, în esență la fel cum s-a descris în ''Hunminjeongeum haerye''. Totuși, cele cinci consoane împrumutate nu ar fi fost consoanele cele mai simple din punct de vedere grafic și considerate „de bază” în ''Hunminjeongeum haerye'', ci consoanele considerate de bază în fonologia chineză: ㄱ, ㄷ, ㅂ, ㅈ și ㄹ. ''Hunminjeongeum'' stabilește că regele Sejong a adaptat {{lang|ko-Hani|古篆|italic=nu}} (''gojeon'' – caligrafia sigilară ''Gǔ'') în crearea alfabetului coreean. Totuși, acest stil caligrafic nu a fost niciodată identificat. Înțelesul principal al lui {{lang|zh-Hant|古|italic=nu}} ''gǔ'' este „vechi” (caligrafie sigilară veche), ceea ce a dus la frustrare în rândul filologilor, deoarece hangul nu are nicio similaritate funcțională cu caligrafiile sigilare chineze {{lang|zh-Hant|篆字|italic=nu}} ''zhuànzì''. Ledyard crede, însă, că {{lang|zh-Hant|古|italic=nu}} ''gǔ'' ar putea fi o aluzie la {{lang|zh-Hant|蒙古|italic=nu}} ''Měnggǔ'' (Mongolia) și că {{lang|zh-Hant|古篆|italic=nu}} ar fi o prescurtare a lui {{lang|zh-Hant|蒙古篆字|italic=nu}} (caligrafie sigilară mongolă), care ar fi o variantă formală a alfabetului 'phags-pa făcută să semene cu caligrafiile sigilare chineze. De asemenea, în biblioteca palatului ar fi existat manuscrise în 'phags-pa, inclusiv câteva în forma sigilară, iar numeroși miniștri din vremea lui Sejong ar fi cunoscut această formă de scriere. Dacă ar fi adevărat, atunci evazivitatea lui Sejong privitoare la conexiunea mongolă poate fi înțeleasă prin prisma relației Coreei cu China sub [[dinastia Ming]] după căderea [[Dinastia Yuan|dinastiei mongole Yuan]] și prin prisma disprețului literaților față de mongoli. Potrivit lui Ledyard, cele cinci litere împrumutate au fost simplificate grafic, ceea ce a permis crearea de grupuri consonantice și a lăsat loc pentru o linie suplimentară care să indice aspirația în cazul oclusivelor (ㅋ, ㅌ, ㅍ, ㅊ). În opoziție cu teoria tradițională, însă, non-oclusivele (ㆁ, ㄴ, ㅁ, ㅅ) ar fi fost derivate prin ''înlăturarea'' de linii din componența literelor de bază. Ledyard evidențiază că, deși este ușor a deriva ㅁ din ㅂ prin înlăturarea părții de sus, nu este clar cum s-ar putea deriva ㅂ din ㅁ în teoria tradițională, fiindcă forma lui ㅂ nu este analoagă cu ale celorlalte oclusive. Explicația literei ㆁ ''ng'' diferă, de asemenea, de povestea tradițională. Multe cuvinte chineze ar fi început cu ''ng'', dar sunetul {{AFI|[ŋ]}} ar fi dispărut până la vremea lui Sejong, când acele cuvinte ar fi fost împrumutate în coreeană. De asemenea, forma presupusă a lui ''ng'' (linia verticală scurtă rămasă după înlăturarea liniei orizontale din ㄱ) ar fi arătat aproape identic cu vocala ㅣ {{AFI|[i]}}. Soluția lui Sejong ar fi rezolvat ambele probleme: linia verticală rămasă din ㄱ ar fi fost adăugată la simbolul nul ㅇ pentru a crea ㆁ (un cerc cu o linie verticală deasupra), capturând grafic atât pronunția {{AFI|[ŋ]}} din interiorul sau de la sfârșitul cuvântului, cât și lipsa unui sunet la început de cuvânt. (Distincția grafică dintre ㅇ nul și ㆁ ''ng'' s-a pierdut în cele din urmă.) O altă literă compusă din două elemente pentru a reprezenta două pronunții regionale era ㅱ, care transcria inițiala chineză {{lang|zh-Hant|微|italic=nu}}. Ea reprezenta fie {{AFI|[m]}}, fie {{AFI|[w]}} în diverse dialecte chineze, și era compus din ㅁ ({{AFI|[m]}}) și ㅇ (din {{AFI|[w]}}-ul din 'phags-pa). În 'phags-pa, o buclă în dedesubtul unei litere reprezenta ''w'' după vocale, iar Ledyard a ipotezat că acea buclă ar fi devenit cercul din josul literei ㅱ. În 'phags-pa, inițiala chineză {{lang|zh-Hant|微|italic=nu}} este de asemenea transcrisă ca un compus cu ''w'', dar de această dată ''w'' este poziționat sub un ''h''. De fapt, seria de consoane chineze 微 ''w'', 非 ''v'', 敷 ''f'' este transcrisă în 'phags-pa prin adăugarea unui ''w'' sub trei variante grafice ale literei ''h'', iar hangul ar fi reprodus această convenție prin adăugarea buclei ''w'' sub seria labialelor (ㅁ ''m'', ㅂ ''b'', ㅍ ''p''), producând consoanele (mai târziu abandonate) ㅱ ''w'', ㅸ ''v'', ㆄ ''f''. (Valorile fonetice în coreeană sunt neclare, întrucât aceste consoane erau folosite numai la transcrierea chinezei.) Ca ultimă dovadă, Ledyard observă că majoritatea literelor coreene împrumutate erau forme geometrice simple, cel puțin la origine, dar ㄷ ''d'' {{AFI|[t]}} ar fi avut dintotdeauna o proeminență în colțul din stânga-sus, la fel ca {{Phagspa|v|ꡊ|da}} ''d'' {{AFI|[t]}} din 'phags-pa. Această proeminență se poate regăsi în litera tibetană {{lang|bo|ད|italic=nu}} ''d''. Există, de asemenea, argumentul că teoria originală, care afirma că literele-consoană din hangul erau derivate din forma buzelor și a limbii vorbitorului în timpul pronunției (inițial, cel puțin), ar fi la limita credulității.<ref>Peter T. Daniels and William Bright, ''The World's Writing Systems'' (New York: Oxford University Press, 1996), pag. 219–220</ref> === Teoria superiorității alfabetului coreean === [[File:Edwin_Oldfather_Reischauer_and_his_wife.jpg|thumb|Prof. Edwin O. Reischauer, un japonolog, a considerat hangul un sistem de scriere extrem de logic.]] Teoria superiorității alfabetului coreean este aserțiunea că hangul este cel mai „simplu” sau „rațional” sistem de scriere conceput vreodată.<ref>{{Cite web |date=2017-10-09 |title=Today is a Holiday in Honor of the World's Most Remarkable Alphabet |url=http://mentalfloss.com/article/53091/today-holiday-honor-world’s-greatest-alphabet |access-date=2019-03-23 |website=mentalfloss.com |language=en}}</ref> Propunătorii aserțiunii sunt de părere că hangul este cel mai „științific” sistem de scriere deoarece formele literelor se bazează pe formele organelor vorbirii în timpul pronunțării. [[Edwin O. Reischauer]] și [[John K. Fairbank]] de la [[Universitatea Harvard]] au scris că „Hangul este, poate, cel mai științific sistem de scriere aflat în uz general în orice țară”.<ref>Korea Newsreview. (1988). South Korea: Korea Newsreview Incorporated. Vol. 17, ed. 27–53, pag. 29</ref> De asemenea, Frits Vos, fost profesor la [[Universitatea din Leiden]], a afirmat că regele Sejong „a inventat cel mai bun alfabet din lume”, adăugând: „Este clar că alfabetul coreean este nu doar simplu și logic, ci, în plus, a fost construit într-un mod pur științific”.<ref>''Papers of the C.I.C. Far Eastern Language Institute, the University of Michigan, 1968, Indiana University, 1969 [and] the University of Minnesota, 1970''. Richard B. Mather, Editor. (1973). United States: Panel on Far Eastern Language Institutes of the Committee on Institutional Cooperation.</ref> == Litere arhaice == [[Fișier:Hankidoemhanja.png|thumb|''[[Hankido]]'', un stil de arte marțiale, scris cu grafia originală, ce folosea vocala arhaică ''arae-a'' (în prima silabă).]] Numeroase litere și secvențe de litere nu se mai folosesc în coreeană. Unele dintre acestea s-au folosit numai pentru a reprezenta tabelele de rime chinezești. Unele dintre sunetele coreene reprezentate de aceste litere abandonate există în continuare în unele dialecte. === Consoane === {|class="wikitable" |+13 consoane arhaice simple și 10 duble ! Consoane simple | || || ᄛ || ㅱ || ㅸ || ᄼ || ᄾ || ㅿ || ㆁ || ᅎ || ᅐ || ᅔ || ᅕ || ㆄ || ㆆ || || |- ! Consoane duble | ㅥ || ᄙ || || || ㅹ || ᄽ || ᄿ || || ᇮ || ᅏ || ᅑ || || || || || ㆅ || ᅇ |} {|class="wikitable" |+66 de grupuri de câte două consoane și 17 de câte trei ! rowspan="2" | Prima componentă ! colspan="2" | Grupuri |- ! Două componente ! Trei componente |- ! ㄱ | ᇃ | ᇄ |- ! ㄴ | ᄓ, ㅦ, ᄖ, ㅧ, ㅨ, ᇉ | |- ! ㄷ | ᄗ, ᇋ | |- ! ㄹ | ᄘ, ㅪ, ㅬ, ᇘ, ㅭ | ㅩ, ᇏ, ᇑ, ᇒ, ㅫ, ᇔ, ᇕ, ᇖ |- ! ㅁ | ᇚ, ᇛ, ㅮ, ㅯ, ㅰ, ᇠ, ᇡ | ᇞ |- ! ㅂ | ㅲ, ᄟ, ㅳ, ᇣ, ㅶ, ᄨ, ㅷ, ᄪ, ᇥ | ㅴ, ㅵ, ᄤ, ᄥ, ᄦ |- ! ㅅ | ㅺ, ㅻ, ㅼ, ᄰ, ᄱ, ㅽ, ᄵ, ㅾ, ᄷ, ᄸ, ᄹ, ᄺ, ᄻ | ᄳ, ᄴ |- ! ㅇ | ᅁ, ᅂ, ᅃ, ᅄ, ᅅ, ᅆ, ᅈ, ᅉ, ᅊ, ᅋ | |- ! ㆁ | ᇬ, ᇭ, ㆂ, ㆃ, ᇯ | |- ! ㅈ | ᅍ | |- ! ㅊ | ᅒ, ᅓ | |- ! ㅍ | ᅖ | |- ! ㅎ | ᇵ, ᇶ, ᇷ, ᇸ | |} În varianta originală de hangul, literele duble se foloseau pentru a reprezenta consoanele sonore chinezești (濁音), care persistă în dialectul șanhaian, și nu se foloseau în cuvinte coreene. Mult mai târziu s-a adoptat o convenție similară pentru reprezentarea consoanelor moderne încordate din coreeană. Consoanele sibilante („dentale”) au fost modificate pentru a reprezenta cele două grupuri de sibilante chinezești — alveolare și postalveolare (un contrast analog cu ''s'' versus ''ș''). Distincția nu a existat niciodată în coreeană, iar în dialectele sud-chinezești era în curs de dispariție. Literele alveolare aveau piciorul stâng mai lung; postalveolarele aveau piciorul drept mai lung: {|class="wikitable" ! colspan="2" | Cinci articulări (오음, 五音)<br>în tabelele de rime chinezești ! Laxe<br>전청 (全淸) !! Aspirate<br>차청 (次淸) !! Sonore<br>전탁 (全濁) !! Sonante<br>차탁 (次濁) |- ! rowspan="4" | Sibilante<br>치음 (齒音) ! rowspan="2" | Alveolare<br>치두음 (齒頭音) | {{big|ᅎ<br>精 (정) {{AFI|/t͡s/}}}} | {{big|ᅔ<br>淸 (청) {{AFI|/t͡sʰ/}}}} | {{big|ᅏ<br>從 (종) {{AFI|/d͡z/}}}} | |- | {{big|ᄼ<br>心 (심) {{AFI|/s/}}}} | | {{big|ᄽ<br>邪 (사) {{AFI|/z/}}}} | |- ! rowspan="2" | Postalveolare<br>정치음 (正齒音) | {{big|ᅐ<br>照 (조) {{AFI|/t͡ɕ/}}}} | {{big|ᅕ<br>穿 (천) {{AFI|/t͡ɕʰ/}}}} | {{big|ᅑ<br>牀 (상) {{AFI|/d͡ʑ/}}}} | |- | {{big|ᄾ<br>審 (심) {{AFI|/ɕ/}}}} | | {{big|ᄿ<br>禪 (선) {{AFI|/ʑ/}}}} | |- ! Coronale<br>설음 (舌音) ! Retroflexe<br>설상음 (舌上音) | {{big|ᅐ<br>知 (지) {{AFI|/ʈ/}}}} | {{big|ᅕ<br>徹 (철) {{AFI|/ʈʰ/}}}} | {{big|ᅑ<br>澄 (징) {{AFI|/ɖ/}}}} | {{big|ㄴ<br>娘 (낭) {{AFI|/ɳ/}}}} |} === Vocale === Singura vocală simplă abandonată este ㆍ ({{lang|ko-Hang|아래아|italic=nu}} ''arae-a''). Pe lângă ''arae-a'', au mai dispărut și 44 de grupuri de vocale: {|class="wikitable" |+44 de grupuri de vocale ! rowspan="2" | Prima componentă ! colspan="2" | Grupuri |- ! Două componente ! Trei componente |- ! ㅏ | ᅶ, ᅷ | |- ! ㅑ | ᅸ, ᅹ | |- ! ㅓ | ᅺ, ᅻ, ᅼ | |- ! ㅕ | ᅽ, ᅾ | |- ! ㅗ | ᅿ, ᆀ, ᆁ, ᆂ, ᆃ | |- ! ㅛ | ㆇ, ㆈ, ᆆ, ᆇ, ㆉ | |- ! ㅜ | ᆉ, ᆊ, ᆌ, ᆍ | ᆋ |- ! ㅠ | ᆎ, ᆏ, ᆐ, ㆊ, ㆋ, ᆓ, ㆌ | |- ! ㅡ | ᆕ, ᆖ | ᆗ |- ! ㅣ | ᆘ, ᆙ, ᆚ, ᆛ, ᆜ, ᆝ | |- ! ㆍ | ᆟ, ᆠ, ㆎ, ᆢ | |} === Litere des întâlnite === * ㆍ ''ə'' (아래아 ''arae-a'' „sub-''a''”): Posibil pronunțată {{AFI|[ʌ]}}, similar cu modernul ㅓ ''eo''. Se scrie ca un punct poziționat sub consoana inițială. ''Arae-a'' nu a dispărut complet; poate fi găsită în nume de branduri și în limba jeju, unde se pronunță {{AFI|[ɒ]}}. Vocala ''ə'' fie forma o medială de una singură, fie se găsea în diftongul ㆎ ''arae-ae'', scris cu punctul sub inițială și cu linia la dreapta inițialei, similar cu ㅚ și ㅢ. * ㅿ ''z'' (반시옷 ''bansiot'' „semi-''s''”; 반치음 ''banchieum''): Un sunet neobișnuit, poate {{AFI|[ʝ̃]}}. Cuvintele moderne scrise înainte cu ㅿ sunt acum scrise cu ㅅ sau ㅇ. * ㆆ ''ʔ'' (여린히읗 ''yeorinhieut'' „''hieut'' ușor”; 된이응 ''doennieung'' „''ieung'' tare”): O [[ocluziune glotală]]. * ㆁ ''ŋ'' (옛이응 ''yennieung'' „''ieung'' vechi”): Litera inițială pentru sunetul {{AFI|[ŋ]}}; acum e contopită cu ㅇ ''ieung''. În unele fonturi, precum Arial Unicode MS, ''yennieung'' e afișat ca o versiune turtită a lui ''ieung'', însă forma corectă este cu un serif deasupra, mai lung decât într-o versiune cu serif a lui ''ieung''. * ㅸ ''β'' (가벼운비읍 ''gabyeounbieup''; 순경음비읍 ''sungyeongeumbieup''): Sunetul {{AFI|[f]}}. Această literă pare să fie o digramă a lui ''bieup'' și ''ieung''. Au existat alte trei litere (mai puțin întâlnite) pentru sunete din această secțiune din tabelele fonologice chinezești: ㅱ ''w'' ({{AFI|[m]~[w]}}), ㆄ ''f'' și ㅹ ''ff'' ({{AFI|[v̤]}}). Coreenii nu disting aceste sunete astăzi; ei confundă fricativele cu omoloagele lor oclusive. === Litere readuse în uz === [[Fișier:NOoK-example.png|thumb|Cuvintele 놉니다, 흘렀다, 깨달으니, 지어, 고와, 왕 și 가져서 scrise în Noua Ortografie.]] Pentru a stabili o corespondență [[Morfofonologie|morfofonologică]] perfectă între hangul și limba coreeană, Coreea de Nord a introdus 6 litere noi, care au fost publicate în ''Noua Ortografie pentru Limba Coreeană'' ({{lang|ko-Hang|조선어신철자법|italic=nu}} ''Chosŏn'ŏ sinch'ŏlchapŏp'') și folosite oficial între 1948 și 1954. Au fost readuse în uz două litere anterior învechite: ㅿ ({{lang|ko-Hang|ᅀᅵ으ᇫ|italic=nu}}／{{lang|ko-Hang|리읃|italic=nu}} ''riŭt''), care indica o alternare în pronunție între {{AFI|/l/}} inițial și {{AFI|/t/}} final; și ㆆ ({{lang|ko-Hang|ᅙᅵ으ᇹ|italic=nu}}／{{lang|ko-Hang|히으|italic=nu}} ''hiŭ''), care se pronunța numai între vocale. Au fost introduse două modificări ale literei ㄹ: una pentru un ㄹ mut în poziție finală ([[File:Nkchar-l.gif|16px]]) și una pentru un ㄹ care se dubla între vocale ([[File:Nkchar-rr.gif|16px]]). O literă scrisă ca un hibrid între ㅂ și ㅜ ([[File:Nkchar-w.gif|16px]]) a fost introdusă pentru cuvinte în care cele două sunete alternau (adică {{AFI|/p/}} devenea {{AFI|/w/}} înainte de o vocală). În ultimul rând, o literă asemănătoare cu cifra 1 ([[File:Nkchar-y.gif|16px]]) a fost introdusă pentru iotacizare variabilă. == Blocuri morfosilabice == Cu excepția câtorva morfeme gramaticale de dinaintea [[secolul al XX-lea|secolului al XX-lea]], nicio literă nu poate reprezenta de una singură elemente ale limbii coreene. În schimb, literele sunt grupate în blocuri silabice sau morfemice de cel puțin două și deseori trei: {{unbulleted list | (1) o consoană sau o consoană dublă numită '''inițială''' (초성 ''choseong''); | (2) o vocală sau un diftong numit '''medială''' sau '''nucleu''' (중성 ''jungseong''); | (3) (opțional) o consoană sau un grup de consoane la finalul silabei, numit '''finală''' (종성 ''jongseong'').}} Atunci când o silabă nu are consoană inițială, inițiala nulă ㅇ ''ieung'' e folosită drept înlocuitor. (În versiunea modernă a alfabetului, nu se folosesc înlocuitori la final de silabă, ci numai la început.) Astfel, un bloc conține minim două litere: o inițială și o medială. Deși, de-a lungul istoriei, hangul fusese organizat în silabe, în ortografia modernă, el este organizat întâi în morfeme și abia apoi în silabe în cadrul morfemelor, cu excepția că morfemele ce constă într-o singură silabă nu pot fi scrise singure. Mulțimea consoanelor inițiale nu coincide cu mulțimea consoanelor finale. Spre exemplu, ㄸ ''tt'', ㅃ ''pp'' și ㅉ ''jj'' se întâlnesc numai în poziție inițială, în timp ce ㅆ ''ss'' și ㄲ ''kk'' sunt singurele litere duble ce pot apărea și în poziție finală. De asemenea, grupurile de consoane distincte, cum ar fi ㄳ ''gs'' sau ㄵ ''nj'', nu pot apărea decât în poziție finală. Neluând în considerare literele arhaice, există 11 172 de blocuri posibile în hangul.<ref>{{Cite journal|last=Park|first=ChangHo|editor4-first=Ping|editor4-last=Li|editor3-first=Youngjin|editor3-last=Kim|editor2-first=Greg B|editor2-last=Simpson|editor1-first=Chungmin|editor1-last=Lee|date=2009|title=Visual processing of Hangul, the Korean script|url=https://www.google.com/books/edition/Handbook_of_East_Asian_Psycholinguistics/g6UyCgAAQBAJ|journal=The Handbook of East Asian Psycholinguistics|volume=III|pages=379–389|doi=10.1017/CBO9780511596865.030|isbn=9780511596865|via=Google Cărți}}</ref> === Poziționarea literelor într-un bloc === Poziționarea sau „stivuirea” literelor într-un bloc urmează un număr de modele bazate pe forma medialei. Secvențele de consoane și vocale precum ㅄ ''bs'', ㅝ ''wo'' sau arhaicele ㅵ ''bsd'' și ㆋ ''üye'' se scriu de la stânga la dreapta. Vocalele (medialele) se scriu fie sub inițială, fie la dreapta, fie înconjoară inițiala de dedesubt spre dreapta, în funcție de formă: dacă vocala are o axă orizontală, precum ㅡ ''eu'', se scrie sub inițială; dacă are o axă verticală, precum ㅣ ''i'', se scrie la dreapta inițialei; dacă combină ambele orientări, precum ㅢ ''ui'', atunci înconjoară inițiala dedesubt și la dreapta: {{col-begin|width=auto}} {{col-break}} {| |-align=center | style="width:30px;background:#faa;height:60px" | inițială || style="background:#afa; width:30px;" | medială |} {{col-break|gap=1em}} {| |-align=center | style="width:60px;background:#faa;height:30px" | inițială |-align=center | style="background:#afa;height:30px" | medială |} {{col-break|gap=1em}} {| |-align=center | style="width:30px;background:#faa;height:30px" | inițială | style="background:#afa; width:30px;" rowspan="2" | med.<br>2 |-align=center | style="background:#afa; height:30px;" | med.&nbsp;1 |} {{col-end}} Dacă există o consoană finală, aceasta se scrie dedesubt, sub vocală: {{col-begin|width=auto}} {{col-break}} {| |-align=center | style="width:30px;background:#faa;height:40px" | inițială | style="background:#afa;width:30px" | medială |-align=center | style="background:#aaf;height:20px" colspan="2" | finală |} {{col-break|gap=1em}} {| |-align=center | style="width:60px;background:#faa;height:20px" | inițială |-align=center | style="background:#afa;height:20px" | medială |-align=center | style="background:#aaf;height:20px" | finală |} {{col-break|gap=1em}} {| |-align=center | style="width:30px;background:#faa;height:20px" | inițială | style="background:#afa;width:30px" rowspan="2" | med.<br>2 |-align=center | style="background:#afa;height:20px" | med. |-align=center | style="background:#aaf;height:20px" colspan="2" | finală |} {{col-end}} O finală complexă se scrie de la stânga la dreapta: {{col-begin|width=auto}} {{col-break}} {| |-align=center | style="background:#faa;height:40px" | inițială | style="background:#afa" colspan="2" | med. |-style="text-align:center;background:#aaf" | colspan="2" style="height:20px" | fin.&nbsp;1 || fin.&nbsp;2 |} {{col-break|gap=1em}} {| |-align=center | colspan="2" style="background:#faa;width:60px;height:20px" | inițială |-align=center | style="background:#afa;height:20px" colspan="2" | medială |-style="text-align:center;background:#aaf" | style="height:20px" | fin.&nbsp;1 || fin.&nbsp;2 |} {{col-break|gap=1em}} {| |-align=center | style="width:30px;background:#faa;height:20px" | inițială | style="background:#afa;width:30px" colspan="2" rowspan="2" | med.<br>2 |-align=center | style="background:#afa;height:20px" | med. |-style="text-align:center;background:#aaf" | colspan="2" style="height:20px" | fin.&nbsp;1 || fin.&nbsp;2 |} {{col-end}} Blocurile se scriu întotdeauna în ordine fonetică — inițială-medială-finală. Așadar: * silabele cu medială orizontală se scriu de sus în jos: 읍 ''eup''; * silabele cu medială verticală se scriu în sens orar: 쌍 ''ssang''; * silabele cu medială complexă schimbă direcțiile (jos-dreapta-jos): 된 ''doen''; * silabele cu finală complexă sunt scrise de la stânga la dreapta în partea de jos: 밟 ''balp''. === Forma blocurilor === În mod normal, blocul rezultat se înscrie în limitele unui pătrat de aceeași dimensiune și formă ca un hanja (caracter chinez) prin turtirea sau extinderea literelor pentru a atinge marginile pătratului; de aceea, o persoană nefamiliarizată cu cele două forme de scriere ar putea confunda textele scrise în hangul cu hanja sau cu text în chineză. Cu toate acestea, unele fonturi apărute recent (de exemplu [http://www.wazu.jp/gallery/Fonts_Korean.html Eun, HY깊은샘물M, UnJamo]) s-au deplasat spre practica europeană (de a fixa dimensiunea relativă a literelor și de a lăsa spațiu în locul pozițiilor nefolosite într-un bloc anume) și s-au depărtat de tradiția est-asiatică a caracterelor ce intră în blocuri pătrate (方块字). Aceste fonturi încalcă una sau mai multe reguli tradiționale: * În loc să extindă inițiala pe verticală, ele lasă spațiu dedesubt dacă nu există medială orizontală/complexă și/sau finală. * În loc să extindă mediala verticală (sau segmentul vertical al unei mediale complexe) pe verticală dacă nu există finală, ele lasă spațiu dedesubt. (În mod normal, se întâmplă des ca mediala verticală să se extindă în jos, depășind inițiala din stânga, ca un descendent în tipografia europeană.) * În loc să extindă finala pe orizontală, ele lasă spațiu la stânga. * În loc să extindă sau să spațieze fiecare bloc pentru a avea lățime fixă, ele permit lățimi variabile, astfel încât blocurile ''fără'' medială verticală/complexă și ''fără'' finală complexă să poată fi mai înguste decât blocurile ''cu''. Până acum, aceste fonturi au fost folosite mai mult ca accente de design pe afișe, semne sau în titluri și mai puțin pentru volume mari de text. === Hangul liniar === [[Fișier:Oesol.png|alt=Text în hangul scris într-un font cu serife ce se aseamănă cu literele latine sau chirilice.|thumb|400x400px|[https://github.com/Tzetachi/Computer-Modern-Unicode-Oesol Computer Modern Unicode Oesol], un font pentru hangul liniar ce conține variante majuscule și minuscule ale literelor coreene, folosindu-se de zona pentru uz privat din Unicode. Textul este o [[pangramă]] care în mod obișnuit s-ar scrie:<br> {{lang|ko-Hang|“웬 초콜릿? 제가 원했던 건 뻥튀기 쬐끔과 의류예요.”<br> “얘야, 왜 또 불평?”|italic=nu}}<br> În traducere:<br> „— Ce ciocolată? Eu voiam doar niște pufuleți și haine.<br> — Copile, de ce te plângi iar?”]] La începutul secolului al XX-lea a existat o mișcare minoră și fără succes de abolire a blocurilor silabice și de adoptare a scrierii individuale a literelor, înșiruite pe rânduri de la stânga la dreapta, în stil european, în locul practicii standard de {{lang|ko-Hang|모아쓰기|italic=nu}} (''moasseugi'' – „scriere asamblată”); astfel, cuvântul {{lang|ko-Hang|한글|italic=nu}} (''hangeul'') s-ar scrie ㅎㅏㄴㄱㅡㄹ.<ref>{{cite book|url=https://books.google.com/books?id=vj8ShHzUxrYC&pg=PA162|title=Korea: A Historical and Cultural Dictionary – Keith L. Pratt, Richard Rutt, James Hoare – Google Cărți|publisher=Google Cărți |date=1999-09-13|accessdate=2012-04-13}}</ref> Scrierea liniară se numește {{lang|ko-Hang|풀어쓰기|italic=nu}} (''pureosseugi'' – „scriere dezasamblată”). Tipograful avangardist Ahn Sang-soo a creat un font pentru expoziția Hangul Dada care, deși afișa literele secvențial, de la stânga la dreapta, reținea poziția verticală distinctă pe care ar fi avut-o fiecare caracter într-un bloc, spre deosebire de propunerile apărute cu un secol în urmă:<ref>{{cite web|last=Ezer |first=Oded |url=https://www.flickr.com/photos/oded_ezer/317881477/ |title=Hangul Dada, Seoul, Korea|publisher=Flickr |access-date=2012-04-13}}</ref> <div style="display:inline-block"> {|cellpadding="0" cellspacing="0" style="display:inline-table;vertical-align:middle;line-height:0.9;margin:0;letter-spacing:-0.2em;transform: scale(0.8,1)" | style="letter-spacing:-0.5em" | ㅎ | rowspan="2" style="line-height:1.25;letter-spacing:-0.5em" | ㅏ | rowspan="2" | | ㄱ | rowspan="3" | ㅡ | rowspan="2" | | style="letter-spacing:-0.5em" | ㄷ | rowspan="2" style="letter-spacing:-0.2em" | ㅏ | style="letter-spacing:-0.5em" | ㄷ | rowspan="2" | ㅏ |- | rowspan="2" | | rowspan="2" | | rowspan="2" | | rowspan="2" | |-style="line-height:0.15;" | | style="letter-spacing:-0.5em" | ㄴ | style="letter-spacing:-0.2em" | ㄹ | | |} </div> == Ortografie == Până în secolul al XX-lea, nu se stabilise o ortografie oficială pentru hangul. Din cauza liaisonului, a asimilării frecvente a consoanelor, a variantelor dialectale și a altor motive, un cuvânt coreean ar putea fi scris în mai multe moduri. Regele Sejong părea să prefere grafia morfofonemică (ce scoate în evidență rădăcinile) în detrimentul uneia fonetice (ce reprezintă cu acuratețe sunetele). Totuși, de la începuturile istoriei sale, hangul a fost dominat de scrierea fonemică. De-a lungul secolelor, ortografia a devenit parțial morfofonemică, mai întâi la substantive și mai apoi la verbe. Astăzi este pe cât posibil morfofonemică, acolo unde este practic. Diferența dintre romanizarea fonetică, ortografia fonemică și ortografia morfofonemică poate fi ilustrată cu ajutorul sintagmei ''motaneun sarami'': * Transcriere fonetică: : motaneun sarami : {{AFI|[mo.tʰa.nɯn.sa.ɾa.mi]}} : persoană care nu poate * Transcriere fonemică: : 모타는사라미 : {{AFI|/mo.tʰa.nɯn.sa.la.mi/}} * Transcriere morfofonemică: : 못하는사람이 : {{AFI|⫽mos-ha-nɯn-sa.lam-i⫽}} * Glosă morfem cu morfem: {| |- |&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;||{{lang|nocat=yes|ko-Hang|못–하–는|italic=nu}}||{{lang|nocat=yes|ko-Hang|사람{{=}}이|italic=nu}} |- |&nbsp;&nbsp;||mot-ha-neun||saram=i |- |&nbsp;&nbsp;||nu-poate-<nowiki>[atributiv]</nowiki>||persoană=[subiect] |} După [[Reforma Gabo]] din 1894, [[dinastia Joseon]] și, mai târziu, [[Imperiul Coreean]] au început să scrie toate documentele oficiale în hangul. Sub administrația guvernului, utilizarea corectă de hangul și hanja, inclusiv ortografia, a fost mereu discutată, până când Imperiul Coreean a fost anexat de Japonia în 1910. Guvernatorul general al Coreei a popularizat scrierea într-o combinație de hanja și hangul ce fusese folosită spre sfârșitul dinastiei Joseon. Guvernul a reformat regulile ortografice în 1912, 1921 și 1930, făcându-le relativ fonemice. Societatea de Hangul, fondată de Ju Si-gyeong, a anunțat o propunere pentru o ortografie nouă, puternic morfofonemică, în 1933, care a devenit prototipul ortografiilor contemporane din Coreea de Nord și de Sud. După împărțirea Coreei, Nordul și Sudul au făcut reforme separate de ortografie. Textul de ghidare pentru ortografia în hangul se numește 한글맞춤법 ''Hangeulmatchumbeop''; ultima sa revizuire sud-coreeană a fost publicată în 1988 de către Ministerul Educației. === Scrieri amestecate === [[Fișier:Gardena in mixed Latin-hangul.jpg|thumb|Semn din orașul american [[Gardena, California|Gardena]] în hangul stilizat, cu G în latină. (A se compara acest G mare cu G-ul mai mic din „Gardena” scrisă exclusiv latin: G-ul mare fuzionează în dreapta jos cu ㄱ-ul din hangul, care ar transcrie în mod normal „Gardena”.)]] Începând din perioada târzie a dinastiei Joseon, s-au folosit diverse sisteme ce amestecau hanja și hangul. În acele vremuri, hanja se foloseau pentru rădăcini lexicale, iar hangul, pentru inflexiuni și particule gramaticale, similar cu amestecul de kanji și kana din japoneză. Astăzi, pe de altă parte, hanja au fost aproape complet eradicate în Coreea de Nord, iar în Coreea de Sud, ele sunt folosite mai mult pentru paranteze la nume proprii și pentru dezambiguizarea omonimelor. Și numeralele indo-arabice sunt combinate cu hangul, de exemplu: 2007년 3월 22일 (22 martie 2007). În cultura populară coreeană, pot fi folosite și cuvinte scrise în alfabetul latin, în scopuri artistice, ilustrative sau pentru împrumuturi încă neasimilate. Foarte rar se combină litere non-hangul în blocuri silabice, ca ''Gㅏ''-ul din dreapta. == Lizibilitate == Datorită grupării în silabe, cuvintele sunt mai scurte în scris decât ar fi omoloagele lor liniare, iar despărțirea în silabe este ușor vizibilă.{{sfn|Taylor|1980|p=71}} Dat fiind că părțile componente ale silabei sunt caractere fonemice relativ simple, numărul mediu de linii pe caracter este mai mic decât la caracterele chinezești. Spre deosebire de silabare (cum ar fi kana în japoneză) sau de logogramele chinezești, care nu codează fonemele constituente ale silabei, complexitatea ''grafică'' a blocurilor silabice coreene variază direct proporțional cu complexitatea ''fonemică'' a silabei.{{sfn|Taylor|1980|p=73}} Spre deosebire de kana, hanzi și alfabetele liniare (ca cele derivate din latină), ortografia coreeană permite cititorului să folosească, deopotrivă, câmpurile vizuale orizontal și vertical.{{sfn|Taylor|1980|p=70}} În plus, din moment ce silabele coreene se reprezintă și ca colecții de foneme, și ca poligrame cu aspect unic, ele permit vorbitorilor să regăsească în vocabular diferite cuvinte și pe baza memoriei vizuale, și pe baza memoriei auditive. Totuși, la dimensiuni mici, blocurile silabice asemănătoare pot fi confundate: 홋/훗/흣 (''hot/hut/heut''), 퀼/퀄 (''kwil/kwol''), 홍/흥 (''hong/heung''), 핥/핣/핢 (''halt/halp/halm''). == Stil == [[Fișier:Hangul TypeStyles sansPen.svg|thumb|Patru stiluri de fonturi coreene, lângă stiluri latine analoage.]] Hangul se poate scrie fie vertical, fie orizontal. Direcția tradițională de scriere este în coloane (de sus în jos) care continuă spre stânga. Scrierea orizontală pe model latin a fost promovată de Ju Si-gyeong, și a devenit extrem de populară.<ref name="koreana2007">{{cite web |title=Koreana Autumn 2007 (English) |url=https://issuu.com/the_korea_foundation/docs/2007_03_e_b_a |publisher=Koreana Autumn 2007 (English) |access-date=2021-10-13}}</ref> În ''Hunminjeongeum'', hangul a fost tipărit fără serife, în linii unghiulare de grosime egală. Acest stil se găsește în cărți publicate înainte de 1900 și în sculpturi în piatră (pe statui, de exemplu).<ref name="koreana2007" /> De-a lungul secolelor, s-a dezvoltat un stil caligrafic bazat pe scrierea cu pensula, folosind linii și unghiuri în același stil ca caligrafia coreeană tradițională. Acest stil se numește {{lang|ko-Hang|궁체|italic=nu}}／{{lang|ko-Hani|宮體|italic=nu}} ''gungche'', care înseamnă „stil de palat”, fiindcă stilul a fost dezvoltat și utilizat în mare parte de servitoarele de la curtea dinastiei Joseon. Stilurile moderne, mai potrivite pentru tipar, au fost dezvoltate în secolul al XX-lea. În 1993, au fost adoptate noi nume pentru stilurile ''myeongjo'' și ''gotic'', când Ministerul Culturii a inițiat un efort de a standardiza termenii tipografici, iar numele 바탕 (''batang'' – „fundal”) și 돋움 (''dotum'' – „prim-plan”) au înlocuit, respectiv, vechii termeni. Acești termeni se folosesc și în [[Microsoft Windows]] ca denumiri de fonturi. Un stil fără serife, cu linii de grosime egală, este des întâlnit în scrierea cu pixul și creionul și este deseori stilul preferat inițial de browserele web. Un avantaj minor al acestui stil este ușurința relativă de a distinge ''-eung'' de ''-ung'' chiar și la dimensiuni mici, fiindcă ㅇ ''ieung''-ul final al acestor fonturi duce lipsă de un serif ce ar putea deruta prin asemănarea cu liniuța literei ㅜ ''u''. == Unicode == {{vezi și|Listă de jamo}} Blocurile [https://www.unicode.org/charts/PDF/U1100.pdf {{smallcaps|Hangul Jamo}}] (U+1100–U+11FF) și [https://www.unicode.org/charts/PDF/U3130.pdf {{smallcaps|Hangul Compatibility Jamo}}] (U+3130–U+318F) au fost adăugate la Standardul [[Unicode]] în iunie 1993, odată cu lansarea versiunii 1.1. Caracterele au fost mutate în pozițiile lor actuale în iulie 1993, odată cu lansarea versiunii 2.0.<ref>{{citation|mode=cs1 |section=3. Versions of the standards |id=<nowiki>RFC 2279</nowiki> |title=UTF-8, a transformation format of ISO 10646 |url=https://tools.ietf.org/html/rfc2279 |doi=10.17487/rfc2279|doi-access=free |first=F. |last=Yergeau |date=1998}}</ref> Blocurile [https://www.unicode.org/charts/PDF/UA960.pdf {{smallcaps|Hangul Jamo Extended-A}}] (U+A960–U+A97F) și [https://www.unicode.org/charts/PDF/UD7B0.pdf {{smallcaps|Hangul Jamo Extended-B}}] (U+D7B0–U+D7FF) au fost adăugate la Standardul Unicode în octombrie 2009, odată cu lansarea versiunii 5.2. {{clear}}[[Fișier:Hangul jamo characters in Unicode.svg|left|upright=4|Caracterele jamo combinabile în Unicode]][[Fișier:Hangul Compatibility Jamo block in Unicode.svg|left|upright=4|Blocul ce conține caracterele jamo de compatibilitate]]{{clear}} Caracterele hangul de compatibilitate între paranteze (U+3200–U+321E) și încercuite (U+3260–U+327E) se află în blocul [https://www.unicode.org/charts/PDF/U3200.pdf {{smallcaps|Enclosed CJK Letters and Months}}]: {{clear}}[[Fișier:Enclosed hangul characters in Unicode.svg|left|upright=4|Caracterele hangul încapsulate în Unicode]]{{clear}} Caracterele hangul de compatibilitate de lățime înjumătățită se află în blocul [https://www.unicode.org/charts/PDF/UFF00.pdf {{smallcaps|Halfwidth and Fullwidth Forms}}]: {{clear}}[[Fișier:Halfwidth hangul jamo characters in Unicode.svg|left|upright=4|Caracterele jamo de lățime înjumătățită în Unicode]]{{clear}} Hangul în alte blocuri din Unicode: * Semnele diacritice pentru coreeana medievală<ref name="Sohn2001">{{cite book|author=Ho-Min Sohn|title=The Korean Language|url=https://books.google.com/books?id=Sx6gdJIOcoQC&pg=PA48|date=2001-03-29|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-0-521-36943-5|pages=48–}}</ref><ref name="LeeRamsey2000">{{cite book|author1=Iksop Lee|author2=S. Robert Ramsey|title=The Korean Language|url=https://books.google.com/books?id=nVgr2BkwAdkC&pg=PA315|year=2000|publisher=SUNY Press|isbn=978-0-7914-4832-8|pages=315–}}</ref><ref name="LeeRamsey2011">{{cite book|author1=Ki-Moon Lee|author2=S. Robert Ramsey|title=A History of the Korean Language|url=https://books.google.com/books?id=2AmspKX3beoC&pg=PA168|date=2011-03-03|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-139-49448-9|pages=168–}}</ref> se află în blocul [https://www.unicode.org/charts/PDF/U3000.pdf {{smallcaps|CJK Symbols and Punctuation}}]: &nbsp;〮 (U+302E), &nbsp;〯 (U+302F). * 11 172 de silabe hangul precompuse formează blocul [https://www.unicode.org/charts/PDF/UAC00.pdf {{smallcaps|Hangul Syllables}}] (U+AC00–U+D7A3). == Vezi și == {{Portal|Limbi|Asia}} * [[Limba coreeană]] * [[Listă de jamo]] * [[Romanizarea Revizuită a Limbii Coreene]] * [[McCune-Reischauer|McCune–Reischauer]] * [[Caracter chinez]] * [[Kana]] == Note == {{listănote|group=lower-alpha}} == Referințe == <references /> == Bibliografie == {{refbegin}} * {{cite book |last=Chang |first=Suk-jin |title=Korean |location=Philadelphia |publisher=John Benjamins Publishing Company |year=1996 |isbn=978-1-55619-728-4 |chapter=Scripts and Sounds |ref=harv }} (''London Oriental and African Language Library'', volumul 4). * {{cite web |title=Hangeul Matchumbeop |year=1988 |publisher=Ministerul Educației din Coreea de Sud |url = http://www.korean.go.kr/search/grammar/rule/collect_rule.html |ref=harv }} * {{cite book |last=Hannas |first=W[illia]m C. |title=Asia's Orthographic Dilemma |publisher=University of Hawaiʻi Press |url=https://books.google.com/books?id=aJfv8Iyd2m4C |year=1997 |isbn=978-0-8248-1892-0 |ref=harv }} * {{cite book |last=Kim-Renaud |first=Young-Key |title=The Korean Alphabet: Its History and Structure |url=https://books.google.com/books?id=nonRl2cerIgC |year=1997 |publisher=University of Hawaiʻi Press |isbn=978-0-8248-1723-7 |ref=harv }} * {{cite book |last1=Lee |first1=Iksop |first2=Samuel Robert |last2=Ramsey |title=The Korean Language |url=https://books.google.com/books?id=NN-yIdLOkCoC |year=2000 |publisher=SUNY Press |isbn=978-0-7914-9130-0 |ref=harv }} * {{cite journal |last1=McCune |first1=G[eorge] M. |last2=Reischauer |first2=E[dwin] O. |date=1939 |title=The Romanization of the Korean Language: Based upon Its Phonetic Structure |journal=Transactions of the Korea Branch of the Royal Asiatic Society |volume=XXIX |pages=1–55 |url=http://www.nla.gov.au/librariesaustralia/files/2011/07/ras-1939.pdf |access-date=2015-08-12 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20150712071618/http://www.nla.gov.au/librariesaustralia/files/2011/07/ras-1939.pdf |archive-date=2015-07-12 |ref=harv }} * {{cite book |last=Sampson |first=Geoffrey |year=1990 |isbn=978-0-8047-1756-4 |title=Writing Systems |publisher=Stanford University Press |url-access=registration |url=https://archive.org/details/writingsystems00geof |ref=harv }} * {{cite journal |last=Silva |first=David J. |title=Western attitudes toward the Korean language: An Overview of Late Nineteenth and Early Twentieth-Century Mission Literature |journal=[[Korean Studies (journal)|Korean Studies]] |volume=26 |issue=2 |pages=270–286 |year=2002 |doi=10.1353/ks.2004.0013 |hdl=10106/11257 |s2cid=55677193 |url=https://rc.library.uta.edu/uta-ir/bitstream/handle/10106/11257/WesternAttitudesKoreanLanguage-Silva.pdf |hdl-access=free |ref=harv }} * {{cite book |last=Sohn |first=Ho-Min |year=2001 |title=The Korean Language |url=https://books.google.com/books?id=Sx6gdJIOcoQC |publisher=Cambridge University Press |isbn=978-0-521-36943-5 |series=Cambridge Language Surveys |ref=harv }} * {{cite book |last=Song |first=Jae Jung |title=The Korean Language: Structure, Use and Context |url=https://books.google.com/books?id=3D36c9l_u0sC |year=2005 |publisher=Routledge |isbn=978-0-203-39082-5 |ref=harv }} * {{cite book |last=Taylor |first=Insup |chapter=The Korean writing system: An alphabet? A syllabary? A logography? |editor1-first=P.A. |editor1-last=Kolers |editor2-first=M. E. |editor2-last=Wrolstad |editor3-first=Herman |editor3-last=Bouma |editor3-link=Herman Bouma |title=Processing of Visual Language |publisher=Plenum Press |location=New York |year=1980 |isbn=978-0306405761 |oclc=7099393 |volume=2 |ref=harv }} {{refend}} == Legături externe == {{Commons category|Hangul|hangul}} * [http://www.omniglot.com/writing/korean.htm Alfabet și pronunție coreene] la Omniglot * [http://www.langintro.com/kintro/toc.htm Tutorial online de hangul] la Langintro.com * [https://web.archive.org/web/20090827124705/http://www.sayjack.com/learn/korean/hangul Tabel hangul cu expunere audio de diapozitive] * [http://gernot-katzers-spice-pages.com/var/korean_hangul_unicode.html Informații tehnice despre hangul și Unicode] * [http://www.kmaru.com/kboard/kboard.maru Tastatură hangul sonoră] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210621224735/http://www.kmaru.com/kboard/kboard.maru |date=2021-06-21 }} la Kmaru.com * [https://web.archive.org/web/20171018022208/http://www.koreanwikiproject.com/wiki/Learn_hangeul Lecții de hangul] la Korean Wiki Project [[Categorie:Coreea]] [[Categorie:Alfabete]] </textarea><div class="templatesUsed"><div class="mw-templatesUsedExplanation"><p>Formate folosite în această pagină: </p></div><ul> <li><a href="/wiki/Format:!)" class="mw-redirect" title="Format:!)">Format:!)</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:!)&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:!)">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:!-" title="Format:!-">Format:!-</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:!-&action=edit" title="Format:!-">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:(!" title="Format:(!">Format:(!</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:(!&action=edit" title="Format:(!">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:AFI" title="Format:AFI">Format:AFI</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:AFI&action=edit" title="Format:AFI">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Audio" title="Format:Audio">Format:Audio</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Audio&action=edit" title="Format:Audio">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Big" title="Format:Big">Format:Big</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Big&action=edit" title="Format:Big">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83" title="Format:Casetă de navigare simplă">Format:Casetă de navigare simplă</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83&action=edit" title="Format:Casetă de navigare simplă">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83/styles.css" title="Format:Casetă de navigare simplă/styles.css">Format:Casetă de navigare simplă/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83/styles.css&action=edit" title="Format:Casetă de navigare simplă/styles.css">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Caset%C4%83_sistem_de_scriere" class="mw-redirect" title="Format:Casetă sistem de scriere">Format:Casetă sistem de scriere</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Caset%C4%83_sistem_de_scriere&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Casetă sistem de scriere">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Citat" title="Format:Citat">Format:Citat</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citat&action=edit" title="Format:Citat">vedeți sursa</a>) (semiprotejat)</li><li><a href="/wiki/Format:Citat_carte" title="Format:Citat carte">Format:Citat carte</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citat_carte&action=edit" title="Format:Citat carte">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Citat_revist%C4%83" title="Format:Citat revistă">Format:Citat revistă</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citat_revist%C4%83&action=edit" title="Format:Citat revistă">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Citat_web" title="Format:Citat web">Format:Citat web</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citat_web&action=edit" title="Format:Citat web">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Citat_%C8%99tire" title="Format:Citat știre">Format:Citat știre</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citat_%C8%99tire&action=edit" title="Format:Citat știre">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Citation" title="Format:Citation">Format:Citation</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citation&action=edit" title="Format:Citation">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Cite_book" class="mw-redirect" title="Format:Cite book">Format:Cite book</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cite_book&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Cite book">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Cite_journal" class="mw-redirect" title="Format:Cite journal">Format:Cite journal</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cite_journal&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Cite journal">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Cite_news" class="mw-redirect" title="Format:Cite news">Format:Cite news</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cite_news&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Cite news">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Cite_web" class="mw-redirect" title="Format:Cite web">Format:Cite web</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cite_web&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Cite web">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Clear" title="Format:Clear">Format:Clear</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Clear&action=edit" title="Format:Clear">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Col-begin" title="Format:Col-begin">Format:Col-begin</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Col-begin&action=edit" title="Format:Col-begin">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Col-break" title="Format:Col-break">Format:Col-break</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Col-break&action=edit" title="Format:Col-break">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Col-end" title="Format:Col-end">Format:Col-end</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Col-end&action=edit" title="Format:Col-end">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Commons_category" class="mw-redirect" title="Format:Commons category">Format:Commons category</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Commons_category&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Commons category">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Commonscat" title="Format:Commonscat">Format:Commonscat</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Commonscat&action=edit" title="Format:Commonscat">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Dezlink" title="Format:Dezlink">Format:Dezlink</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Dezlink&action=edit" title="Format:Dezlink">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Efn" title="Format:Efn">Format:Efn</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Efn&action=edit" title="Format:Efn">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:End" title="Format:End">Format:End</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:End&action=edit" title="Format:End">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Google_books" title="Format:Google books">Format:Google books</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Google_books&action=edit" title="Format:Google books">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:IAST" title="Format:IAST">Format:IAST</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:IAST&action=edit" title="Format:IAST">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Ill" title="Format:Ill">Format:Ill</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Ill&action=edit" title="Format:Ill">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Infocaseta_Sistem_de_scriere" title="Format:Infocaseta Sistem de scriere">Format:Infocaseta Sistem de scriere</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Infocaseta_Sistem_de_scriere&action=edit" title="Format:Infocaseta Sistem de scriere">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Infocaset%C4%83" title="Format:Infocasetă">Format:Infocasetă</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Infocaset%C4%83&action=edit" title="Format:Infocasetă">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Infodoc" title="Format:Infodoc">Format:Infodoc</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Infodoc&action=edit" title="Format:Infodoc">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Infodoc/imagine" title="Format:Infodoc/imagine">Format:Infodoc/imagine</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Infodoc/imagine&action=edit" title="Format:Infodoc/imagine">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Istoria_alfabetului" title="Format:Istoria alfabetului">Format:Istoria alfabetului</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Istoria_alfabetului&action=edit" title="Format:Istoria alfabetului">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Lang" title="Format:Lang">Format:Lang</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Lang&action=edit" title="Format:Lang">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:List%C4%83note" title="Format:Listănote">Format:Listănote</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:List%C4%83note&action=edit" title="Format:Listănote">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Litere_mici" title="Format:Litere mici">Format:Litere mici</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Litere_mici&action=edit" title="Format:Litere mici">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Nihongo" title="Format:Nihongo">Format:Nihongo</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Nihongo&action=edit" title="Format:Nihongo">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Nowrap" title="Format:Nowrap">Format:Nowrap</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Nowrap&action=edit" title="Format:Nowrap">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Phagspa" title="Format:Phagspa">Format:Phagspa</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Phagspa&action=edit" title="Format:Phagspa">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Portal" title="Format:Portal">Format:Portal</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Portal&action=edit" title="Format:Portal">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Portal/Imagine/Default" title="Format:Portal/Imagine/Default">Format:Portal/Imagine/Default</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Portal/Imagine/Default&action=edit" title="Format:Portal/Imagine/Default">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Portal/Imagine/Limbi" title="Format:Portal/Imagine/Limbi">Format:Portal/Imagine/Limbi</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Portal/Imagine/Limbi&action=edit" title="Format:Portal/Imagine/Limbi">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Portal/core" title="Format:Portal/core">Format:Portal/core</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Portal/core&action=edit" title="Format:Portal/core">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Refbegin" title="Format:Refbegin">Format:Refbegin</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Refbegin&action=edit" title="Format:Refbegin">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Refbegin/styles.css" title="Format:Refbegin/styles.css">Format:Refbegin/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Refbegin/styles.css&action=edit" title="Format:Refbegin/styles.css">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Refend" title="Format:Refend">Format:Refend</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Refend&action=edit" title="Format:Refend">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Sfn" title="Format:Sfn">Format:Sfn</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Sfn&action=edit" title="Format:Sfn">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Small" title="Format:Small">Format:Small</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Small&action=edit" title="Format:Small">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Smallcaps" class="mw-redirect" title="Format:Smallcaps">Format:Smallcaps</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Smallcaps&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Smallcaps">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Smaller" title="Format:Smaller">Format:Smaller</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Smaller&action=edit" title="Format:Smaller">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Tnavbar" title="Format:Tnavbar">Format:Tnavbar</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Tnavbar&action=edit" title="Format:Tnavbar">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Transliterare" title="Format:Transliterare">Format:Transliterare</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Transliterare&action=edit" title="Format:Transliterare">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Trim" title="Format:Trim">Format:Trim</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Trim&action=edit" title="Format:Trim">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Ublist" class="mw-redirect" title="Format:Ublist">Format:Ublist</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Ublist&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Ublist">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Unbulleted_list" title="Format:Unbulleted list">Format:Unbulleted list</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Unbulleted_list&action=edit" title="Format:Unbulleted list">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Vezi_%C8%99i" title="Format:Vezi și">Format:Vezi și</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Vezi_%C8%99i&action=edit" title="Format:Vezi și">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Webarchive" title="Format:Webarchive">Format:Webarchive</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Webarchive&action=edit" title="Format:Webarchive">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Writing-mode" title="Format:Writing-mode">Format:Writing-mode</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Writing-mode&action=edit" title="Format:Writing-mode">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Arguments" title="Modul:Arguments">Modul:Arguments</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Arguments&action=edit" title="Modul:Arguments">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1" title="Modul:Citation/CS1">Modul:Citation/CS1</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1&action=edit" title="Modul:Citation/CS1">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/COinS" title="Modul:Citation/CS1/COinS">Modul:Citation/CS1/COinS</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/COinS&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/COinS">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Configuration" title="Modul:Citation/CS1/Configuration">Modul:Citation/CS1/Configuration</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Configuration&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Configuration">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Date_validation" title="Modul:Citation/CS1/Date validation">Modul:Citation/CS1/Date validation</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Date_validation&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Date validation">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Identifiers" title="Modul:Citation/CS1/Identifiers">Modul:Citation/CS1/Identifiers</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Identifiers&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Identifiers">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Utilities" title="Modul:Citation/CS1/Utilities">Modul:Citation/CS1/Utilities</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Utilities&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Utilities">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Whitelist" title="Modul:Citation/CS1/Whitelist">Modul:Citation/CS1/Whitelist</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Whitelist&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Whitelist">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/styles.css" title="Modul:Citation/CS1/styles.css">Modul:Citation/CS1/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/styles.css&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/styles.css">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Commonscat" title="Modul:Commonscat">Modul:Commonscat</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Commonscat&action=edit" title="Modul:Commonscat">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:DateUtils" title="Modul:DateUtils">Modul:DateUtils</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:DateUtils&action=edit" title="Modul:DateUtils">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:DateUtils/data" title="Modul:DateUtils/data">Modul:DateUtils/data</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:DateUtils/data&action=edit" title="Modul:DateUtils/data">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Footnotes" title="Modul:Footnotes">Modul:Footnotes</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Footnotes&action=edit" title="Modul:Footnotes">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:GregorianDate" title="Modul:GregorianDate">Modul:GregorianDate</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:GregorianDate&action=edit" title="Modul:GregorianDate">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:GregorianDate/data" title="Modul:GregorianDate/data">Modul:GregorianDate/data</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:GregorianDate/data&action=edit" title="Modul:GregorianDate/data">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Hatnote" title="Modul:Hatnote">Modul:Hatnote</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Hatnote&action=edit" title="Modul:Hatnote">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Infobox" title="Modul:Infobox">Modul:Infobox</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Infobox&action=edit" title="Modul:Infobox">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Infobox/styles.css" title="Modul:Infobox/styles.css">Modul:Infobox/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Infobox/styles.css&action=edit" title="Modul:Infobox/styles.css">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:InfoboxImage" title="Modul:InfoboxImage">Modul:InfoboxImage</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:InfoboxImage&action=edit" title="Modul:InfoboxImage">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Infocaseta_Nume_str%C4%83in" title="Modul:Infocaseta Nume străin">Modul:Infocaseta Nume străin</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Infocaseta_Nume_str%C4%83in&action=edit" title="Modul:Infocaseta Nume străin">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Infocaseta_Nume_str%C4%83in/data" title="Modul:Infocaseta Nume străin/data">Modul:Infocaseta Nume străin/data</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Infocaseta_Nume_str%C4%83in/data&action=edit" title="Modul:Infocaseta Nume străin/data">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Lang" title="Modul:Lang">Modul:Lang</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Lang&action=edit" title="Modul:Lang">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:LangUtils" title="Modul:LangUtils">Modul:LangUtils</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:LangUtils&action=edit" title="Modul:LangUtils">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:List" title="Modul:List">Modul:List</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:List&action=edit" title="Modul:List">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:No_globals" title="Modul:No globals">Modul:No globals</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:No_globals&action=edit" title="Modul:No globals">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Plural" title="Modul:Plural">Modul:Plural</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Plural&action=edit" title="Modul:Plural">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Roman" title="Modul:Roman">Modul:Roman</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Roman&action=edit" title="Modul:Roman">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Separated_entries" title="Modul:Separated entries">Modul:Separated entries</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Separated_entries&action=edit" title="Modul:Separated entries">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Set" title="Modul:Set">Modul:Set</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Set&action=edit" title="Modul:Set">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:StringUtils" title="Modul:StringUtils">Modul:StringUtils</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:StringUtils&action=edit" title="Modul:StringUtils">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:TableTools" title="Modul:TableTools">Modul:TableTools</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:TableTools&action=edit" title="Modul:TableTools">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Transliteration" title="Modul:Transliteration">Modul:Transliteration</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Transliteration&action=edit" title="Modul:Transliteration">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Transliteration/langdata" title="Modul:Transliteration/langdata">Modul:Transliteration/langdata</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Transliteration/langdata&action=edit" title="Modul:Transliteration/langdata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Webarchive" title="Modul:Webarchive">Modul:Webarchive</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Webarchive&action=edit" title="Modul:Webarchive">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Wikidata" title="Modul:Wikidata">Modul:Wikidata</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Wikidata&action=edit" title="Modul:Wikidata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li></ul></div><p id="mw-returnto">Înapoi la <a href="/wiki/Hangul" title="Hangul">Hangul</a>.</p> <noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Hangul">https://ro.wikipedia.org/wiki/Hangul</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks catlinks-allhidden" data-mw="interface"></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Hangul&action=edit&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-6df7948d6c-bskdm","wgBackendResponseTime":247,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.004","walltime":"0.006","ppvisitednodes":{"value":17,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":714,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":0,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":2,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":0,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":0,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":0,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 0.000 1 -total"]},"cachereport":{"origin":"mw-web.codfw.main-6df7948d6c-bskdm","timestamp":"20241127175030","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> </body> </html>