CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Fenicia - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"ac7e85da-cfac-41a3-97ed-61bcd67da249","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Fenicia","wgTitle":"Fenicia","wgCurRevisionId":15933881,"wgRevisionId":15933881,"wgArticleId":214346,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Articole cu surse în limba engleză (en)","Erori CS1: date","Erori CS1: ISSN","Articole Wikipedia care necesită citarea numărului paginii","Webarchive template wayback links","Articole Wikipedia cu identificatori GND","Articole Wikipedia cu identificatori ISNI","Articole Wikipedia cu identificatori LCCN","Articole Wikipedia cu identificatori LNB","Articole Wikipedia cu identificatori NDL","Articole Wikipedia cu identificatori NKC", "Articole Wikipedia cu identificatori VIAF","Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF","Articole Wikipedia cu control de autoritate","Foste state din Asia","Desființări în 64 î.Hr.","Fondări în 1550 î.Hr.","Fenicia","Secolul al VI-lea î.Hr.","Secolul al VII-lea î.Hr.","Secolul al VIII-lea î.Hr.","Secolul al IX-lea î.Hr.","Mileniul al II-lea î.Hr.","Civilizații","Istoria Palestinei","Istoria antică a Turciei","Istoria Mării Mediterane","Orientul Apropiat Antic"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Fenicia","wgRelevantArticleId":214346,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr", "pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":70000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q41642","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready", "mediawiki.page.gallery.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.media","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession", "wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cmediawiki.page.gallery.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c5/Phoenicia_map-en.svg/1200px-Phoenicia_map-en.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="797"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c5/Phoenicia_map-en.svg/800px-Phoenicia_map-en.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="531"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c5/Phoenicia_map-en.svg/640px-Phoenicia_map-en.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="425"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Fenicia - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Fenicia"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Fenicia"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Fenicia rootpage-Fenicia skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Meniul principal </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z">Pagina principală</a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r">Schimbări recente</a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente">Cafenea</a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x">Articol aleatoriu</a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow">Facebook</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit">Cum încep pe Wikipedia</a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor">Ajutor</a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire">Portaluri tematice</a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute">Articole cerute</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"> Căutare </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Aspect </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class="">Donații</a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Fenicia" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class="">Creare cont</a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Fenicia" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class="">Autentificare</a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Unelte personale </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro">Donații</a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Fenicia" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"> Creare cont</a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Fenicia" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"> Autentificare</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Etimologie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Etimologie"> <div class="vector-toc-text"> 1 Etimologie </div> </a> <ul id="toc-Etimologie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Istorie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Istorie"> <div class="vector-toc-text"> 2 Istorie </div> </a> <button aria-controls="toc-Istorie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Istorie subsection </button> <ul id="toc-Istorie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Origini" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Origini"> <div class="vector-toc-text"> 2.1 Origini </div> </a> <ul id="toc-Origini-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Apariția_în_Epoca_Târzie_a_Bronzului_(1550–1200_î.Hr.)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Apariția_în_Epoca_Târzie_a_Bronzului_(1550–1200_î.Hr.)"> <div class="vector-toc-text"> 2.2 Apariția în Epoca Târzie a Bronzului (1550–1200 î.Hr.) </div> </a> <ul id="toc-Apariția_în_Epoca_Târzie_a_Bronzului_(1550–1200_î.Hr.)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Ascendență_și_punct_culminant_(1200-800_î.Hr.)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Ascendență_și_punct_culminant_(1200-800_î.Hr.)"> <div class="vector-toc-text"> 2.3 Ascendență și punct culminant (1200-800 î.Hr.) </div> </a> <ul id="toc-Ascendență_și_punct_culminant_(1200-800_î.Hr.)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Întemeierea_Cartaginei" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Întemeierea_Cartaginei"> <div class="vector-toc-text"> 2.4 Întemeierea Cartaginei </div> </a> <ul id="toc-Întemeierea_Cartaginei-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Vasali_ai_asirienilor_și_babilonienilor_(858-538_î.Hr.)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Vasali_ai_asirienilor_și_babilonienilor_(858-538_î.Hr.)"> <div class="vector-toc-text"> 2.5 Vasali ai asirienilor și babilonienilor (858-538 î.Hr.) </div> </a> <ul id="toc-Vasali_ai_asirienilor_și_babilonienilor_(858-538_î.Hr.)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Perioada_persană_(539–332_î.Hr.)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Perioada_persană_(539–332_î.Hr.)"> <div class="vector-toc-text"> 2.6 Perioada persană (539–332 î.Hr.) </div> </a> <ul id="toc-Perioada_persană_(539–332_î.Hr.)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Perioada_elenistică_(332–152_î.Hr.)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Perioada_elenistică_(332–152_î.Hr.)"> <div class="vector-toc-text"> 2.7 Perioada elenistică (332–152 î.Hr.) </div> </a> <ul id="toc-Perioada_elenistică_(332–152_î.Hr.)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Economie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Economie"> <div class="vector-toc-text"> 3 Economie </div> </a> <button aria-controls="toc-Economie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Economie subsection </button> <ul id="toc-Economie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Comerț" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Comerț"> <div class="vector-toc-text"> 3.1 Comerț </div> </a> <ul id="toc-Comerț-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Meșteșuguri" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Meșteșuguri"> <div class="vector-toc-text"> 3.2 Meșteșuguri </div> </a> <ul id="toc-Meșteșuguri-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Purpura_tiriană" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Purpura_tiriană"> <div class="vector-toc-text"> 3.2.1 Purpura tiriană </div> </a> <ul id="toc-Purpura_tiriană-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Minerit" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Minerit"> <div class="vector-toc-text"> 3.2.2 Minerit </div> </a> <ul id="toc-Minerit-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Viticultură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Viticultură"> <div class="vector-toc-text"> 3.2.3 Viticultură </div> </a> <ul id="toc-Viticultură-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Construcții_navale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Construcții_navale"> <div class="vector-toc-text"> 3.2.4 Construcții navale </div> </a> <ul id="toc-Construcții_navale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Orașe_și_colonii_importante" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Orașe_și_colonii_importante"> <div class="vector-toc-text"> 4 Orașe și colonii importante </div> </a> <button aria-controls="toc-Orașe_și_colonii_importante-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Orașe și colonii importante subsection </button> <ul id="toc-Orașe_și_colonii_importante-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Colonizarea_feniciană" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Colonizarea_feniciană"> <div class="vector-toc-text"> 4.1 Colonizarea feniciană </div> </a> <ul id="toc-Colonizarea_feniciană-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Alfabet" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Alfabet"> <div class="vector-toc-text"> 5 Alfabet </div> </a> <ul id="toc-Alfabet-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Religie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Religie"> <div class="vector-toc-text"> 6 Religie </div> </a> <ul id="toc-Religie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Galerie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Galerie"> <div class="vector-toc-text"> 7 Galerie </div> </a> <ul id="toc-Galerie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> 8 Note </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bibliografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Bibliografie"> <div class="vector-toc-text"> 9 Bibliografie </div> </a> <ul id="toc-Bibliografie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> 10 Legături externe </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Comută cuprinsul </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Fenicia</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 100 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-100" aria-hidden="true" > 100 limbi </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-af badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Fenisi%C3%AB" title="Fenisië – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Fenisië" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target">Afrikaans</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-am mw-list-item"><a href="https://am.wikipedia.org/wiki/%E1%8D%8A%E1%8A%95%E1%89%84" title="ፊንቄ – amharică" lang="am" hreflang="am" data-title="ፊንቄ" data-language-autonym="አማርኛ" data-language-local-name="amharică" class="interlanguage-link-target">አማርኛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D9%81%D9%8A%D9%86%D9%8A%D9%82%D9%8A%D8%A7" title="فينيقيا – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="فينيقيا" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target">العربية</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D9%81%D9%8A%D9%86%D9%8A%D9%82%D9%8A%D8%A7" title="فينيقيا – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="فينيقيا" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target">مصرى</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Fenicia" title="Fenicia – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Fenicia" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target">Asturianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Finikiya" title="Finikiya – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Finikiya" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target">Azərbaycanca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D9%81%D9%86%DB%8C%D9%82%DB%8C%E2%80%8C%D9%84%D8%B1" title="فنیقی‌لر – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="فنیقی‌لر" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target">تۆرکجه</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba mw-list-item"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%A4%D0%B8%D0%BD%D0%B8%D0%BA%D0%B8%D1%8F" title="Финикия – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Финикия" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target">Башҡортса</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%A4%D1%96%D0%BD%D1%96%D0%BA%D1%96%D1%8F" title="Фінікія – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Фінікія" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target">Беларуская</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%A4%D0%B8%D0%BD%D0%B8%D0%BA%D0%B8%D1%8F" title="Финикия – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Финикия" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target">Български</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn mw-list-item"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%AB%E0%A6%BF%E0%A6%A8%E0%A6%BF%E0%A6%B6%E0%A6%BF%E0%A6%AF%E0%A6%BC%E0%A6%BE" title="ফিনিশিয়া – bengaleză" lang="bn" hreflang="bn" data-title="ফিনিশিয়া" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengaleză" class="interlanguage-link-target">বাংলা</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Fenikia" title="Fenikia – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Fenikia" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target">Brezhoneg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs mw-list-item"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Fenikija" title="Fenikija – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Fenikija" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target">Bosanski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bxr mw-list-item"><a href="https://bxr.wikipedia.org/wiki/%D0%A4%D0%B8%D0%BD%D0%B8%D0%BA%D0%B8" title="Финики – Russia Buriat" lang="bxr" hreflang="bxr" data-title="Финики" data-language-autonym="Буряад" data-language-local-name="Russia Buriat" class="interlanguage-link-target">Буряад</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Fen%C3%ADcia" title="Fenícia – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Fenícia" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target">Català</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cdo mw-list-item"><a href="https://cdo.wikipedia.org/wiki/P%C4%AD-n%C3%A0%CC%A4-g%C4%AD" title="Pĭ-nà̤-gĭ – Mindong" lang="cdo" hreflang="cdo" data-title="Pĭ-nà̤-gĭ" data-language-autonym="閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄" data-language-local-name="Mindong" class="interlanguage-link-target">閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ceb mw-list-item"><a href="https://ceb.wikipedia.org/wiki/Penisya" title="Penisya – cebuană" lang="ceb" hreflang="ceb" data-title="Penisya" data-language-autonym="Cebuano" data-language-local-name="cebuană" class="interlanguage-link-target">Cebuano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/F%C3%A9nicie" title="Fénicie – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Fénicie" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target">Čeština</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Ffenicia" title="Ffenicia – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Ffenicia" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target">Cymraeg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/F%C3%B8nikien" title="Fønikien – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Fønikien" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target">Dansk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Ph%C3%B6nizien" title="Phönizien – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Phönizien" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target">Deutsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Phoenicia" title="Phoenicia – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Phoenicia" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target">English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Fenicio" title="Fenicio – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Fenicio" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target">Esperanto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Fenicia" title="Fenicia – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Fenicia" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target">Español</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Foiniikia" title="Foiniikia – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Foiniikia" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target">Eesti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Fenizia" title="Fenizia – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Fenizia" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target">Euskara</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D9%81%D9%86%DB%8C%D9%82%DB%8C%E2%80%8C%D9%87%D8%A7" title="فنیقی‌ها – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="فنیقی‌ها" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target">فارسی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Foinikia" title="Foinikia – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Foinikia" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target">Suomi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr badge-Q70894304 mw-list-item" title=""><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Ph%C3%A9nicie" title="Phénicie – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Phénicie" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target">Français</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy mw-list-item"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Fenysje" title="Fenysje – frizonă occidentală" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Fenysje" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frizonă occidentală" class="interlanguage-link-target">Frysk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/An_Fh%C3%A9in%C3%ADc" title="An Fhéiníc – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="An Fhéiníc" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target">Gaeilge</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Fenicios" title="Fenicios – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Fenicios" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target">Galego</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ha mw-list-item"><a href="https://ha.wikipedia.org/wiki/Phoenicia" title="Phoenicia – hausa" lang="ha" hreflang="ha" data-title="Phoenicia" data-language-autonym="Hausa" data-language-local-name="hausa" class="interlanguage-link-target">Hausa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he badge-Q70894304 mw-list-item" title=""><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%A4%D7%99%D7%A0%D7%99%D7%A7%D7%99%D7%94" title="פיניקיה – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="פיניקיה" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target">עברית</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AB%E0%A4%BC%E0%A5%8B%E0%A4%A8%E0%A5%80%E0%A4%B6%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="फ़ोनीशिया – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="फ़ोनीशिया" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target">हिन्दी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Fenicija" title="Fenicija – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Fenicija" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target">Hrvatski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/F%C3%B6n%C3%ADcia" title="Fönícia – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Fönícia" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target">Magyar</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D5%93%D5%B5%D5%B8%D6%82%D5%B6%D5%AB%D5%AF%D5%AB%D5%A1" title="Փյունիկիա – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Փյունիկիա" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target">Հայերեն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hyw mw-list-item"><a href="https://hyw.wikipedia.org/wiki/%D5%93%D5%AB%D6%82%D5%B6%D5%AB%D5%AF%D5%A7" title="Փիւնիկէ – Western Armenian" lang="hyw" hreflang="hyw" data-title="Փիւնիկէ" data-language-autonym="Արեւմտահայերէն" data-language-local-name="Western Armenian" class="interlanguage-link-target">Արեւմտահայերէն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Bangsa_Fenisia" title="Bangsa Fenisia – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Bangsa Fenisia" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target">Bahasa Indonesia</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/F%C3%B6n%C3%ADka" title="Föníka – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Föníka" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target">Íslenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Fenicia" title="Fenicia – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Fenicia" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target">Italiano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%83%95%E3%82%A7%E3%83%8B%E3%82%AD%E3%82%A2" title="フェニキア – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="フェニキア" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target">日本語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jv mw-list-item"><a href="https://jv.wikipedia.org/wiki/Bangsa_Fenisia" title="Bangsa Fenisia – javaneză" lang="jv" hreflang="jv" data-title="Bangsa Fenisia" data-language-autonym="Jawa" data-language-local-name="javaneză" class="interlanguage-link-target">Jawa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%A4%E1%83%98%E1%83%9C%E1%83%98%E1%83%99%E1%83%98%E1%83%90" title="ფინიკია – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="ფინიკია" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target">ქართული</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kab mw-list-item"><a href="https://kab.wikipedia.org/wiki/Ifniqen" title="Ifniqen – kabyle" lang="kab" hreflang="kab" data-title="Ifniqen" data-language-autonym="Taqbaylit" data-language-local-name="kabyle" class="interlanguage-link-target">Taqbaylit</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%A4%D0%B8%D0%BD%D0%B8%D0%BA%D0%B8%D1%8F" title="Финикия – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Финикия" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target">Қазақша</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%ED%8E%98%EB%8B%88%ED%82%A4%EC%95%84" title="페니키아 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="페니키아" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target">한국어</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ku mw-list-item"><a href="https://ku.wikipedia.org/wiki/F%C3%AEn%C3%AEkya" title="Fînîkya – kurdă" lang="ku" hreflang="ku" data-title="Fînîkya" data-language-autonym="Kurdî" data-language-local-name="kurdă" class="interlanguage-link-target">Kurdî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ky mw-list-item"><a href="https://ky.wikipedia.org/wiki/%D0%A4%D0%B8%D0%BD%D0%B8%D0%BA%D0%B8%D1%8F" title="Финикия – kârgâză" lang="ky" hreflang="ky" data-title="Финикия" data-language-autonym="Кыргызча" data-language-local-name="kârgâză" class="interlanguage-link-target">Кыргызча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Phoenices" title="Phoenices – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Phoenices" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target">Latina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lfn mw-list-item"><a href="https://lfn.wikipedia.org/wiki/Fenisia" title="Fenisia – Lingua Franca Nova" lang="lfn" hreflang="lfn" data-title="Fenisia" data-language-autonym="Lingua Franca Nova" data-language-local-name="Lingua Franca Nova" class="interlanguage-link-target">Lingua Franca Nova</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Finikija" title="Finikija – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Finikija" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target">Lietuvių</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Feni%C4%B7ija" title="Feniķija – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Feniķija" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target">Latviešu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mg mw-list-item"><a href="https://mg.wikipedia.org/wiki/Fenisia" title="Fenisia – malgașă" lang="mg" hreflang="mg" data-title="Fenisia" data-language-autonym="Malagasy" data-language-local-name="malgașă" class="interlanguage-link-target">Malagasy</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%A4%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D0%BA%D0%B8%D1%98%D0%B0" title="Феникија – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Феникија" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target">Македонски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml mw-list-item"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%AB%E0%B4%BF%E0%B4%A8%E0%B5%80%E0%B4%B7%E0%B5%8D%E0%B4%AF%E0%B5%BB_%E0%B4%B8%E0%B4%82%E0%B4%B8%E0%B5%8D%E0%B4%95%E0%B4%BE%E0%B4%B0%E0%B4%82" title="ഫിനീഷ്യൻ സംസ്കാരം – malayalam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="ഫിനീഷ്യൻ സംസ്കാരം" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayalam" class="interlanguage-link-target">മലയാളം</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mn mw-list-item"><a href="https://mn.wikipedia.org/wiki/%D0%A4%D0%B8%D0%BD%D0%B8%D0%BA" title="Финик – mongolă" lang="mn" hreflang="mn" data-title="Финик" data-language-autonym="Монгол" data-language-local-name="mongolă" class="interlanguage-link-target">Монгол</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AB%E0%A4%BF%E0%A4%A8%E0%A5%80%E0%A4%B6%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="फिनीशिया – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="फिनीशिया" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target">मराठी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Phoenicia" title="Phoenicia – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Phoenicia" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target">Bahasa Melayu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mt mw-list-item"><a href="https://mt.wikipedia.org/wiki/Feni%C4%8Bi" title="Feniċi – malteză" lang="mt" hreflang="mt" data-title="Feniċi" data-language-autonym="Malti" data-language-local-name="malteză" class="interlanguage-link-target">Malti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mzn mw-list-item"><a href="https://mzn.wikipedia.org/wiki/%D9%81%DB%8C%D9%86%DB%8C%D9%82%DB%8C%D9%87" title="فینیقیه – mazanderani" lang="mzn" hreflang="mzn" data-title="فینیقیه" data-language-autonym="مازِرونی" data-language-local-name="mazanderani" class="interlanguage-link-target">مازِرونی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Fenici%C3%AB" title="Fenicië – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Fenicië" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target">Nederlands</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/F%C3%B8nikia" title="Fønikia – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Fønikia" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target">Norsk nynorsk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/F%C3%B8nikia" title="Fønikia – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Fønikia" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target">Norsk bokmål</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Fenicia" title="Fenicia – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Fenicia" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target">Occitan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-om mw-list-item"><a href="https://om.wikipedia.org/wiki/Fiinishiyaa" title="Fiinishiyaa – oromo" lang="om" hreflang="om" data-title="Fiinishiyaa" data-language-autonym="Oromoo" data-language-local-name="oromo" class="interlanguage-link-target">Oromoo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%AB%E0%A9%8B%E0%A8%A8%E0%A9%80%E0%A8%B8%E0%A8%BC%E0%A9%80%E0%A8%86" title="ਫੋਨੀਸ਼ੀਆ – punjabi" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਫੋਨੀਸ਼ੀਆ" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punjabi" class="interlanguage-link-target">ਪੰਜਾਬੀ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Fenicja" title="Fenicja – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Fenicja" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target">Polski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%D9%81%D9%88%D9%86%DB%8C%D9%82%DB%8C" title="فونیقی – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="فونیقی" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target">پنجابی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D9%81%DB%8C%D9%86%DB%8C%DA%A9%DB%8C%D8%A7%D9%86" title="فینیکیان – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="فینیکیان" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target">پښتو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Fen%C3%ADcia" title="Fenícia – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Fenícia" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target">Português</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A4%D0%B8%D0%BD%D0%B8%D0%BA%D0%B8%D1%8F" title="Финикия – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Финикия" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target">Русский</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sc mw-list-item"><a href="https://sc.wikipedia.org/wiki/Fen%C3%ACtzios" title="Fenìtzios – sardiniană" lang="sc" hreflang="sc" data-title="Fenìtzios" data-language-autonym="Sardu" data-language-local-name="sardiniană" class="interlanguage-link-target">Sardu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-scn mw-list-item"><a href="https://scn.wikipedia.org/wiki/Finici" title="Finici – siciliană" lang="scn" hreflang="scn" data-title="Finici" data-language-autonym="Sicilianu" data-language-local-name="siciliană" class="interlanguage-link-target">Sicilianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sco mw-list-item"><a href="https://sco.wikipedia.org/wiki/Phoenicie" title="Phoenicie – scots" lang="sco" hreflang="sco" data-title="Phoenicie" data-language-autonym="Scots" data-language-local-name="scots" class="interlanguage-link-target">Scots</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Fenikija" title="Fenikija – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Fenikija" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target">Srpskohrvatski / српскохрватски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-si mw-list-item"><a href="https://si.wikipedia.org/wiki/%E0%B6%B4%E0%B7%93%E0%B6%B1%E0%B7%92%E0%B7%82%E0%B7%92%E0%B6%BA%E0%B7%8F%E0%B7%80" title="පීනිෂියාව – singhaleză" lang="si" hreflang="si" data-title="පීනිෂියාව" data-language-autonym="සිංහල" data-language-local-name="singhaleză" class="interlanguage-link-target">සිංහල</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Phoenicia" title="Phoenicia – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Phoenicia" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target">Simple English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Feni%C4%8Dania" title="Feničania – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Feničania" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target">Slovenčina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Fenicija" title="Fenicija – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Fenicija" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target">Slovenščina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Fenikasit" title="Fenikasit – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Fenikasit" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target">Shqip</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%A4%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D0%BA%D0%B8%D1%98%D0%B0" title="Феникија – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Феникија" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target">Српски / srpski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Fenicien" title="Fenicien – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Fenicien" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target">Svenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Finisia" title="Finisia – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Finisia" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target">Kiswahili</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%AA%E0%AF%8B%E0%AE%A9%E0%AF%80%E0%AE%9A%E0%AE%BF%E0%AE%AF%E0%AE%BE" title="போனீசியா – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="போனீசியா" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target">தமிழ்</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%9F%E0%B8%B4%E0%B8%99%E0%B8%B4%E0%B9%80%E0%B8%8A%E0%B8%B5%E0%B8%A2" title="ฟินิเชีย – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="ฟินิเชีย" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target">ไทย</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tl mw-list-item"><a href="https://tl.wikipedia.org/wiki/Phoenicia" title="Phoenicia – tagalog" lang="tl" hreflang="tl" data-title="Phoenicia" data-language-autonym="Tagalog" data-language-local-name="tagalog" class="interlanguage-link-target">Tagalog</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Fenikeliler" title="Fenikeliler – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Fenikeliler" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target">Türkçe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%A4%D1%96%D0%BD%D1%96%D0%BA%D1%96%D1%8F" title="Фінікія – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Фінікія" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target">Українська</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D9%81%D9%88%D9%86%DB%8C%D9%82%DB%8C" title="فونیقی – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="فونیقی" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target">اردو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Finikiya" title="Finikiya – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Finikiya" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target">Oʻzbekcha / ўзбекча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vec mw-list-item"><a href="https://vec.wikipedia.org/wiki/Fenici" title="Fenici – venetă" lang="vec" hreflang="vec" data-title="Fenici" data-language-autonym="Vèneto" data-language-local-name="venetă" class="interlanguage-link-target">Vèneto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Phoenicia" title="Phoenicia – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Phoenicia" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target">Tiếng Việt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Fenisya" title="Fenisya – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Fenisya" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target">Winaray</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E8%85%93%E5%B0%BC%E5%9F%BA" title="腓尼基 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="腓尼基" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target">吴语</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xmf mw-list-item"><a href="https://xmf.wikipedia.org/wiki/%E1%83%A4%E1%83%98%E1%83%9C%E1%83%98%E1%83%99%E1%83%98%E1%83%90" title="ფინიკია – Mingrelian" lang="xmf" hreflang="xmf" data-title="ფინიკია" data-language-autonym="მარგალური" data-language-local-name="Mingrelian" class="interlanguage-link-target">მარგალური</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E8%85%93%E5%B0%BC%E5%9F%BA" title="腓尼基 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="腓尼基" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target">中文</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/Phoenicia" title="Phoenicia – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="Phoenicia" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target">閩南語 / Bân-lâm-gú</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E8%85%93%E5%B0%BC%E5%9F%BA" title="腓尼基 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="腓尼基" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target">粵語</a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q41642#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Fenicia" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a">Articol</a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Fenicia" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t">Discuție</a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >română </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Fenicia">Lectură</a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >Unelte </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Fenicia">Lectură</a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=history">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Fenicia" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j">Ce trimite aici</a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Fenicia" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k">Schimbări corelate</a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u">Trimite fișier</a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q">Pagini speciale</a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Fenicia&oldid=15933881" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini">Legătură permanentă</a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină">Informații despre pagină</a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Fenicia&id=15933881&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini">Citează acest articol</a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FFenicia">Obține URL scurtat</a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FFenicia">Descărcați codul QR</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Fenicia">Creare carte</a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Fenicia&action=show-download-screen">Descărcare ca PDF</a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Fenicia&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p">Versiune de tipărit</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Phoenicia" hreflang="en">Wikimedia Commons</a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q41642" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g">Element Wikidata</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><table class="infocaseta"><tbody><tr><td colspan="2" class="antet blank" style="background-color:#F9F9F9;color:#000000;">Fenicia</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;line-height:1.2em; font-size:135%"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Phoenician_kaph.svg" class="mw-file-description" title="כ"><img alt="כ" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Phoenician_kaph.svg/12px-Phoenician_kaph.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Phoenician_kaph.svg/18px-Phoenician_kaph.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Phoenician_kaph.svg/24px-Phoenician_kaph.svg.png 2x" data-file-width="85" data-file-height="85" /></a><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Phoenician_nun.svg" class="mw-file-description" title="נ"><img alt="נ" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/ba/Phoenician_nun.svg/12px-Phoenician_nun.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/ba/Phoenician_nun.svg/18px-Phoenician_nun.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/ba/Phoenician_nun.svg/24px-Phoenician_nun.svg.png 2x" data-file-width="85" data-file-height="85" /></a><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Phoenician_ayin.svg" class="mw-file-description" title="ע"><img alt="ע" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ae/Phoenician_ayin.svg/12px-Phoenician_ayin.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ae/Phoenician_ayin.svg/18px-Phoenician_ayin.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ae/Phoenician_ayin.svg/24px-Phoenician_ayin.svg.png 2x" data-file-width="85" data-file-height="85" /></a><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Phoenician_nun.svg" class="mw-file-description" title="נ"><img alt="נ" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/ba/Phoenician_nun.svg/12px-Phoenician_nun.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/ba/Phoenician_nun.svg/18px-Phoenician_nun.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/ba/Phoenician_nun.svg/24px-Phoenician_nun.svg.png 2x" data-file-width="85" data-file-height="85" /></a> <span lang="grc" class="polytonic" style="font-family: 'SBL BibLit', 'SBL Greek', Athena, 'EB Garamond 12', 'Foulis Greek', Cardo, 'Gentium Plus', Gentium, Garamond, 'Palatino Linotype', 'DejaVu Sans', 'DejaVu Serif', FreeSerif, FreeSans, 'Arial Unicode MS', 'Lucida Sans Unicode', 'Lucida Grande', Code2000, sans-serif;"> Φοινίκη</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table width="100%" style="text-align:center;margin:0 auto;background:transparent"><tbody><tr><td width="50px" style="vertical-align:middle;line-height:105%;font-size:30%;border:0"></td><td style="vertical-align:middle; text-align:center; font-size:115%; border:0"><time><a href="/wiki/1550_%C3%AE.Hr." class="mw-redirect" title="1550 î.Hr.">1550 î.Hr.</a></time> – <time><a href="/wiki/64_%C3%AE.Hr." title="64 î.Hr.">64 î.Hr.</a></time></td><td width="50px" style="vertical-align:middle;line-height:105%;font-size:30%;border:0;text-align:left"></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Phoenicia_map-en.svg" class="mw-file-description" title="Fenicia și principalele orașe feniciene"><img alt="Fenicia și principalele orașe feniciene" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c5/Phoenicia_map-en.svg/300px-Phoenicia_map-en.svg.png" decoding="async" width="300" height="199" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c5/Phoenicia_map-en.svg/450px-Phoenicia_map-en.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c5/Phoenicia_map-en.svg/600px-Phoenicia_map-en.svg.png 2x" data-file-width="610" data-file-height="405" /></a><figcaption>Fenicia și principalele orașe feniciene</figcaption></figure><div style="padding-top:0.5em;line-height:1.25em;font-size:90%;">Fenicia și principalele orașe feniciene</div></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/List%C4%83_a_fostelor_capitale_na%C8%9Bionale" title="Listă a fostelor capitale naționale">Capitală</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Byblos" title="Byblos">Byblos</a> și apoi <a href="/wiki/Tir,_Liban" title="Tir, Liban">Tyr</a></td></tr><tr><th style=";">Limbă</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Limba_fenician%C4%83" title="Limba feniciană">Feniciană</a>,</td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#F9F9F9;color:#000000;">Guvernare</th></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Form%C4%83_de_guvernare" class="mw-redirect" title="Formă de guvernare">Formă de guvernare</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Monarhie" title="Monarhie">Monarhie</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/w/index.php?title=Rege_al_fenicienilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rege al fenicienilor — pagină inexistentă">Rege</a></th><td colspan="1" class="" style=";"> </td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"> - 1000 î.HR - 936 î.HR</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/w/index.php?title=Ahiram_al_Feniciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ahiram al Feniciei — pagină inexistentă">Ahiram al Feniciei</a></td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"> - 820 î.HR - 774 î.HR</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/w/index.php?title=Pygmalion_al_Tirului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pygmalion al Tirului — pagină inexistentă">Pygmalion al Tirului</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#F9F9F9;color:#000000;">Istorie</th></tr><tr><th style=";font-weight: normal;">Fondare</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/1550_%C3%AE.Hr." class="mw-redirect" title="1550 î.Hr.">1550 î.Hr.</a></td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"><a href="/wiki/Byblos" title="Byblos">Byblos</a> devine cel mai puternic centru fenician</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/w/index.php?title=1200_%C3%AE.Hr.&action=edit&redlink=1" class="new" title="1200 î.Hr. — pagină inexistentă">1200 î.Hr.</a></td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"><a href="/wiki/Tir,_Liban" title="Tir, Liban">Tirul</a> devine orașul dominant</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/w/index.php?title=969_%C3%AE.Hr.&action=edit&redlink=1" class="new" title="969 î.Hr. — pagină inexistentă">969 î.Hr.</a></td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"><a href="/wiki/Pygmalion" title="Pygmalion">Pygmalion</a> fondează <a href="/wiki/Cartagina" title="Cartagina">Cartagina</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/w/index.php?title=814_%C3%AE.Hr.&action=edit&redlink=1" class="new" title="814 î.Hr. — pagină inexistentă">814 î.Hr.</a></td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"><a href="/wiki/Cirus_cel_Mare" class="mw-redirect" title="Cirus cel Mare">Cirus cel Mare</a> cucerește Fenicia</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/w/index.php?title=539_%C3%AE.Hr.&action=edit&redlink=1" class="new" title="539 î.Hr. — pagină inexistentă">539 î.Hr.</a></td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;">Desființare</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/64_%C3%AE.Hr." title="64 î.Hr.">64 î.Hr.</a></td></tr><tr><td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px ##F9F9F9 solid; font-size: 80%; background:inherit; color:var(--color-base, #000); text-align: right;">Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41642" class="extiw" title="d:Q41642">date</a> / <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=0">text</a> <a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_Fost%C4%83_%C8%9Bar%C4%83" title="Consultați documentația formatului"><img alt="Consultați documentația formatului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/18px-Gtk-dialog-info.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/24px-Gtk-dialog-info.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16573438">.mw-parser-output .infocaseta{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa);color:var(--color-base,#000)}.mw-parser-output .infobox-subbox{padding:0;border:none;margin:-3px;width:auto;min-width:100%;font-size:100%;clear:none;float:none;background-color:transparent}.mw-parser-output .infobox-3cols-child{margin:auto}.mw-parser-output .infobox .navbar{font-size:100%}body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-header,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-subheader,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-above,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-title,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-image,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-full-data,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-below{text-align:center}</style> Fenicia (din <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83_veche" title="Limba greacă veche">greacă veche</a> Φοινίκη, Phoiníkē) a fost o <a href="/w/index.php?title=Talasocra%C8%9Bie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Talasocrație — pagină inexistentă">civilizație talasocratică antică</a> <a href="/wiki/Limbi_semitice" title="Limbi semitice">de limbă semitică</a>, care a luat naștere în <a href="/wiki/Levant" title="Levant">regiunea Levant</a> din estul Mediteranei, în primul rând în <a href="/wiki/Liban" title="Liban">Libanul</a> modern.<a href="#cite_note-1">[1]</a><a href="#cite_note-2">[2]</a> Era situată preponderent de-a lungul coastei Libanului și a inclus câteva zone de coastă din <a href="/wiki/Siria" title="Siria">Siria</a> și <a href="/wiki/Galileea" title="Galileea">Galileea</a> moderne, ajungând la nord până la <a href="/wiki/Arwad" title="Arwad">Arwad</a> și la sud până la <a href="/wiki/Acra" title="Acra">Acra</a> și, eventual, <a href="/wiki/Gaza" title="Gaza">Gaza</a>.<a href="#cite_note-Xella-3">[3]</a><a href="#cite_note-4">[4]</a><a href="#cite_note-5">[5]</a> La culmea dezvoltării sale între 1100 și 200 î.Hr., civilizația feniciană s-a răspândit pe țărmurile Mării Mediterane, din Levant până în <a href="/wiki/Peninsula_Iberic%C4%83" title="Peninsula Iberică">Peninsula Iberică</a>. Termenul Fenicia este un <a href="/wiki/Exonim_%C8%99i_endonim" title="Exonim și endonim">exonim</a> din <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83_veche" title="Limba greacă veche">greaca veche</a> care cel mai probabil se referea la un colorant cunoscut și sub numele de purpură tiriană, un export major al orașelor portuare <a href="/wiki/Canaan" title="Canaan">canaanite.</a> Termenul nu viza exact cultura sau societatea fenicienă așa cum ar fi fost concepută în mod nativ<a href="#cite_note-6">[6]</a> și este subiect de discuție dacă fenicienii erau de fapt o civilizație distinctă de canaaniți și de alți locuitori ai Levantului.<a href="#cite_note-John_C._Scott_CCR-7">[7]</a><a href="#cite_note-FOOTNOTEQuinn2017-8">[8]</a> Istoricul Robert Drews consideră că termenul „canaaniți” corespunde grupului etnic denumit „fenicieni” de grecii antici.<a href="#cite_note-9">[9]</a> Fenicienii au ieșit în prim plan după declinul celor mai multe culturi majore în cursul colapsului din Epoca Târzie a Bronzului (c. 1150 î.Hr.). Au creat o rețea comercială maritimă extinsă care a durat peste un mileniu și au devenit puterea comercială dominantă de-a lungul unei mari părți din antichitatea clasică. Comerțul fenician a contribuit și la facilitarea schimbului de culturi, idei și cunoștințe între marile <a href="/wiki/Leag%C4%83nul_civiliza%C8%9Biei" title="Leagănul civilizației">leagăne ale civilizației,</a> cum ar fi Grecia, Egipt și Mesopotamia. După zenitul său din secolul al IX-lea î.Hr., civilizația feniciană din estul Mediteranei a decăzut încet din cauza influenței și cuceririlor străine, deși va persista în centrul și vestul Mediteranei până în secolul al II-lea î.Hr.  Civilizația feniciană a fost organizată în <a href="/wiki/Ora%C8%99-stat" title="Oraș-stat">orașe-state</a>, similare cu cele din <a href="/wiki/Grecia_Antic%C4%83" title="Grecia Antică">Grecia antică</a>, dintre care cele mai notabile au fost <a href="/wiki/Tir,_Liban" title="Tir, Liban">Tirul</a>, <a href="/wiki/Sidon" title="Sidon">Sidonul</a> și <a href="/wiki/Byblos" title="Byblos">Byblos</a>.<a href="#cite_note-FOOTNOTEAubet2001-10">[10]</a><a href="#cite_note-11">[11]</a> Fiecare oraș-stat era independent din punct de vedere politic și nu există nicio dovadă că fenicienii s-au considerat o singură națiune.<a href="#cite_note-FOOTNOTEQuinn2017-8">[8]</a> <a href="/wiki/Cartagina" title="Cartagina">Cartagina</a>, o așezare feniciană din nord-vestul Africii, a devenit o civilizație majoră de sine stătătoare în secolul al VII-lea î.Hr. Deși fenicienii au fost considerați mult timp o civilizație pierdută din cauza lipsei de surse scrise indigene, <a href="/wiki/Arheologie" title="Arheologie">progresele academice și arheologice</a> de la mijlocul secolului al XX-lea au dezvăluit o civilizație complexă și influentă.<a href="#cite_note-FOOTNOTEMarkoe2000-12">[12]</a> Cea mai cunoscută moștenire a lor este cel mai <a href="/wiki/Alfabetul_fenician" title="Alfabetul fenician">vechi alfabet</a> din lume, pe care l-au transmis în întreaga lume mediteraneană.<a href="#cite_note-FOOTNOTEMarkoe2000-12">[12]</a><a href="#cite_note-Fischer_2004_90-13">[13]</a> Fenicienilor li se atribuie și inovații în construcția navală, navigație, meșteșuguri, agricultură și guvernare. Se crede că rețeaua lor comercială internațională a favorizat bazele economice, politice și culturale ale civilizației occidentale clasice.<a href="#cite_note-Hans_G._Niemeyer_2004-14">[14]</a> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Etimologie">Etimologie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Etimologie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Etimologie">modificare sursă</a>]</div> Numele de fenicieni, ca și cuvăntul <a href="/wiki/Limba_latin%C4%83" title="Limba latină">latin</a> Poenī (adj. poenicus, mai târziu pūnicus), provine din vocabula <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83_veche" title="Limba greacă veche">greacă</a> Φοινίκη (Phoínikē). Cuvântul φοῖνιξ phoînix putea să însemne „persoană feniciană”, „purpură tiriană, <a href="/wiki/Crimson" title="Crimson">purpuriu</a>” sau „<a href="/wiki/Finic" title="Finic">curmal</a>”. <a href="/wiki/Homer" title="Homer">Homer</a> l-a folosit cu fiecare dintre aceste semnificații.<a href="#cite_note-15">[15]</a> (Mitica pasăre <a href="/wiki/Pas%C4%83rea_Phoenix" title="Pasărea Phoenix">Phoenix</a> poartă același nume, dar acest sens nu este atestat decât secole mai târziu.) Este dificil să se stabilească ce semnificație a stat la baza celorlalte, dar este de înțeles modul în care grecii ar fi putut asocia culoarea vișinie sau purpurie a curmalelor și a vopselei cu negustorii care comercializau ambele produse. Cuvântul grecesc poate deriva direct din endonimul fenicienilor; țara și-o numeau 𐤐𐤕 (Pūt) și poporul ei 𐤐𐤍𐤉𐤌 (Pōnnim).<a href="#cite_note-krahmalkov-16">[16]</a> Alternativ, cuvântul poate fi legat cu vocabula <a href="/wiki/Limba_micenian%C4%83" title="Limba miceniană">greacă miceniană</a> po-ni-ki-jo, atestată în inscripțiile în <a href="/wiki/Liniar_B" title="Liniar B">Liniar B</a> din mileniul al II-lea î.Hr., care înseamnă „purpuriu” sau „palmier”. În aceste texte nu denotă un grup de oameni.<a href="#cite_note-FOOTNOTEQuinn2017-8">[8]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istorie">Istorie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Istorie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Istorie">modificare sursă</a>]</div> De vreme ce puțin a supraviețuit din înscrisele sau literatura fenicienă, majoritatea a ceea ce se știe despre originile și istoria lor provine din relatările altor civilizații și din deducțiile din cultura lor materială excavată în toată zona mediteraneană. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Origini">Origini</h3>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Origini" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Origini">modificare sursă</a>]</div> Cultura canaanită care a dat naștere fenicienilor s-a dezvoltat aparent in situ din cultura <a href="/wiki/Epoca_cuprului" title="Epoca cuprului">chalcolitică</a> Ghassuliană anterioară. Aceasta din urmă a luat ființă din Complexul pastoral nomad circum-arab, care la rândul său s-a dezvoltat dintr-o fuziune a culturilor <a href="/wiki/Natufi" title="Natufi">Natufiană</a> și Harifiană cu culturile pre-ceramice ale Neoliticului B (PPNB), care domesticeau animalele în cursulul Crizei climatice din 6200 î.Hr., care a dus în <a href="/wiki/Levant" title="Levant">Levant</a> la <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_neolitic%C4%83" title="Revoluția neolitică">Revoluția neolitică</a>.<a href="#cite_note-17">[17]</a> <a href="/wiki/Byblos" title="Byblos">Byblos</a> este atestat ca sit arheologic din <a href="/wiki/Epoca_Bronzului" title="Epoca Bronzului">Epoca Timpurie a Bronzului</a>. <a href="/wiki/Ugarit" title="Ugarit">Statul Ugarit</a> din Epoca Tărzie a Bronzului este considerat canaanit prin excelență din punct de vedere arheologic,<a href="#cite_note-tubb-18">[18]</a> chiar dacă limba ugaritică nu aparține limbilor canaanite propriu-zise.<a href="#cite_note-19">[19]</a><a href="#cite_note-NavehJ1987-20">[20]</a> Unii cercetători sugerează că există dovezi ale unei dispersii semitice către semiluna fertilă în jurul anului 2500 î.Hr.; alții cred că fenicienii provin dintr-un amestec de locuitori anteriori non-semitici cu semiții nou-veniți. <a href="/wiki/Herodot" title="Herodot">Herodot</a> credea că fenicienii provin din Bahrain,<a href="#cite_note-21">[21]</a><a href="#cite_note-22">[22]</a> o părere împărtășită secole mai târziu de istoricul <a href="/wiki/Strabon" title="Strabon">Strabon</a>.<a href="#cite_note-23">[23]</a> Oamenii din <a href="/wiki/Tir,_Liban" title="Tir, Liban">Tirul</a> modern din Liban au păstrat deosebit de mult timp particularități specifice <a href="/wiki/Golful_Persic" title="Golful Persic">Golfului Persic.</a><a href="#cite_note-24">[24]</a> Civilizația Dilmun a înflorit în Bahrain în perioada 2200–1600 î.Hr., după cum se vede din așezările excavate și tumulii funerari ai Dilmunului. Cu toate acestea, cercetările genetice recente au dovedit că libanezii din prezent se trag în cea mai mare parte dintr-o populație înrudită cu canaaniții.<a href="#cite_note-25">[25]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Apariția_în_Epoca_Târzie_a_Bronzului_(1550–1200_î.Hr.)">Apariția în Epoca Târzie a Bronzului (1550–1200 î.Hr.)</h3>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Apariția în Epoca Târzie a Bronzului (1550–1200 î.Hr.)" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Apariția în Epoca Târzie a Bronzului (1550–1200 î.Hr.)">modificare sursă</a>]</div> Prima mențiune a fenicienilor se referă la cuceririle faraonului <a href="/wiki/Tutmes_al_III-lea" title="Tutmes al III-lea">Tutmose al III-lea</a> (1479-1425 î.Hr.). Egiptenii au vizat orașe de coastă, cum ar fi Byblos, Arwad și Ullasa, pentru legăturile lor geografice și comerciale cruciale cu interiorul (prin râurile Nahr al-Kabir și <a href="/wiki/Orontes" class="mw-redirect" title="Orontes">Orontes</a>). Orașele au oferit Egiptului acces la comerțul mesopotamian, precum și stocuri abundente de lemn de cedru din regiune, pentru care nu exista echivalent în Egipt.<a href="#cite_note-FOOTNOTEMarkoe2000-12">[12]</a> La mijlocul secolului al XIV-lea orașele-state feniciene erau considerate „orașele favorite” ale egiptenilor. Tir, Sidon, Beirut și Byblos erau considerate cele mai importante. Fenicienii aveau o autonomie considerabilă și orașele lor erau destul de bine dezvoltate și prospere. Byblos a fost evident orașul principal din afara Egiptului propriu-zis; a fost un centru major de prelucrare a bronzului și destinația finală a unor mărfuri de valoare, precum staniul și lapis lazuli din estul Afganistanului. Sidon și Tir au trezit și ele interesul oficialităților egiptene, începând o rivalitate care se va întinde peste următorul mileniu. <a href="/wiki/Scrisorile_de_la_Amarna" title="Scrisorile de la Amarna">Scrisorile de la Amarna</a> susțin că din 1350 până în 1300 î.Hr. <a href="/wiki/Amori%C8%9Bi" title="Amoriți">amoriții</a> și <a href="/wiki/Hiti%C8%9Bi" title="Hitiți">hitiții</a> vecini au capturat orașe feniciene, în special în nord. Ulterior Egiptul și-a pierdut posesiunile de coastă de la Ugarit în nordul Siriei până la Byblos în Libanul central. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Ascendență_și_punct_culminant_(1200-800_î.Hr.)">Ascendență și punct culminant (1200-800 î.Hr.)</h3>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Ascendență și punct culminant (1200-800 î.Hr.)" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Ascendență și punct culminant (1200-800 î.Hr.)">modificare sursă</a>]</div> Între 1200 și 1150 î.Hr., Colapsul Epocii Bronzului a subminat grav sau a distrus majoritatea civilizațiilor din regiune, inclusiv egiptenii și hitiții. Fenicienii par să fi suportat criza relativ bine, apărând ca o civilizație distinctă și organizată în 1230 î.Hr. Perioada este uneori descrisă ca o „renaștere feniciană”.<a href="#cite_note-26">[26]</a> Au umplut vidul de putere cauzat de Colapsul din Epoca Târzie a Bronzului, devenind singura putere comercială și maritimă din regiune, situație pe care o vor menține în următoarele câteva secole.<a href="#cite_note-John_C._Scott_CCR-7">[7]</a> Redresarea economiei mediteraneene poate fi atribuită marinarilor și negustorilor fenicieni, care au restabilit comerțul pe distanțe lungi între Egipt și Mesopotamia în secolul al X-lea î.Hr.<a href="#cite_note-Jerry_H._Bentley_1999-27">[27]</a> La începutul <a href="/wiki/Epoca_Fierului" title="Epoca Fierului">Epocii Fierului</a>, fenicienii au înființat porturi, depozite, piețe și așezări în toată Marea Mediterană și până în sudul Mării Negre. Au fost înființate colonii pe <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a>, <a href="/wiki/Sardinia" title="Sardinia">Sardinia</a>, <a href="/wiki/Insulele_Baleare" title="Insulele Baleare">Insulele Baleare</a>, <a href="/wiki/Sicilia" title="Sicilia">Sicilia</a> și <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a>, precum și pe coastele Africii de Nord și a Peninsulei Iberice.<a href="#cite_note-28">[28]</a> Argintul fenician din această perioadă conține izotopi de plumb care se potrivesc cu minereurile din Sardinia și Spania, ceea ce indică întinderea rețelelor comerciale feniciene.<a href="#cite_note-29">[29]</a> Până în secolul al X-lea î.Hr., Tirul s-a înălțat la poziția de cel mai bogat și puternic oraș-stat fenician, în special în timpul domniei lui Hiram I (c. 969–936 î.Hr.). În timpul domniei preotului Ithobaal (887-856 î.Hr.), Tirul și-a extins teritoriul la nord de Beirut (încorporând fostul său rival Sidon) și într-o parte a Ciprului; acest act neobișnuit de agresiune a fost încercarea cea mai apropiată de izbândă a fenicienilor de a forma un stat teritorial unitar. Odată ce regatul său a atins cea mai mare întindere teritorială, Ithobaal s-a declarat „Regele Sidonienilor”, un titlu care va fi folosit de succesorii săi și menționat în relatările grecești și în cele evreiești.<a href="#cite_note-:02-30">[30]</a> Epoca Târzie a Fierului a fost martora apogeului activităților maritime, comerciale și culturale feniciene, în special între 750 și 650 î.Hr. Influența feniciană se observă în „orientalizarea” convențiilor culturale și artistice grecești.<a href="#cite_note-John_C._Scott_CCR-7">[7]</a> Printre mărfurile lor cele mai populare s-au numărat țesăturile fine, vopsite de obicei cu purpură tiriană. Iliada lui Homer, care a fost compusă în această perioadă, face referire la calitatea îmbrăcăminții feniciene și a articolelor din metal. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Întemeierea_Cartaginei">Întemeierea Cartaginei</h3>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Întemeierea Cartaginei" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Întemeierea Cartaginei">modificare sursă</a>]</div> <a href="/wiki/Cartagina" title="Cartagina">Cartagina</a> a fost întemeiată de fenicienii din Tir, probabil inițial ca stație în comerțul cu metale cu sudul <a href="/wiki/Peninsula_Iberic%C4%83" title="Peninsula Iberică">Peninsulei Iberice</a>.<a href="#cite_note-FOOTNOTEWarmington1964-31">[31]</a> Numele orașului în punică, Qart-Ḥadašt, înseamnă "Orașul Nou". Există o tradiție în unele surse antice, precum Philistos din <a href="/wiki/Siracuza,_Sicilia" title="Siracuza, Sicilia">Siracuza</a>, a unei întemeieri "timpurii" circa în 1215 î.Hr. - înaintea căderii <a href="/wiki/Troia" title="Troia">Troei</a> în 1180 î.Hr. Oricum, Timeus, istoric grec din Sicilia (c. 300 î.Hr.), situează întemeierea Cartaginei în 814 î.Hr., data acceptată general de istoricii moderni. Legendele, inclusiv "<a href="/wiki/Eneida" title="Eneida">Eneida</a>" lui <a href="/wiki/Publius_Vergilius_Maro" title="Publius Vergilius Maro">Vergiliu</a>, atribuie întemeierea orașului reginei Dido. Cartagina va crește într-un imperiu multi-etnic întins peste Africa de Nord, Sardinia, Sicilia, Malta, Insulele Baleare și Iberia de Sud, dar va fi în cele din urmă zdrobită de <a href="/wiki/Roma_Antic%C4%83" title="Roma Antică">Roma</a> în <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_punice" title="Războaiele punice">Războaiele Punice</a> (264-146 î.Hr.) înainte de a fi reconstruită ca un oraș roman. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Vasali_ai_asirienilor_și_babilonienilor_(858-538_î.Hr.)">Vasali ai asirienilor și babilonienilor (858-538 î.Hr.)</h3>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Vasali ai asirienilor și babilonienilor (858-538 î.Hr.)" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Vasali ai asirienilor și babilonienilor (858-538 î.Hr.)">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Assyrian_-_Fragments_of_Bands_from_a_Gate_-_Walters_542335_-_View_A.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Assyrian_-_Fragments_of_Bands_from_a_Gate_-_Walters_542335_-_View_A.jpg/220px-Assyrian_-_Fragments_of_Bands_from_a_Gate_-_Walters_542335_-_View_A.jpg" decoding="async" width="220" height="153" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Assyrian_-_Fragments_of_Bands_from_a_Gate_-_Walters_542335_-_View_A.jpg/330px-Assyrian_-_Fragments_of_Bands_from_a_Gate_-_Walters_542335_-_View_A.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Assyrian_-_Fragments_of_Bands_from_a_Gate_-_Walters_542335_-_View_A.jpg/440px-Assyrian_-_Fragments_of_Bands_from_a_Gate_-_Walters_542335_-_View_A.jpg 2x" data-file-width="1800" data-file-height="1251" /></a><figcaption> Două fragmente de bronz dintr-o poartă a palatului asirian care ilustrează ridicarea tributului din orașele feniciene Tir și Sidon (859–824 î.Hr.). Muzeul Britanic.</figcaption></figure> O putere comercială aglomerată pe o fâșie îngustă de pământ, fenicienilor le lipseau dimensiunile și populația ca să susțină o armată mare. Astfel, pe măsură ce imperiile vecine au început să se înalțe, fenicienii au căzut din ce în ce mai mult sub conducerea cârmuitorilor străini, care le-au redus autonomia, deși în măsură diferită fiecare.<a href="#cite_note-:02-30">[30]</a> Cucerirea asiriană a Feniciei a început cu regele <a href="/wiki/Salmanasar_al_III-lea" title="Salmanasar al III-lea">Salmanasar al III-lea</a>, care a ajuns la putere în 858 î.Hr. și a început o serie de campanii împotriva statelor vecine. Orașele-state feniciene au căzut sub stăpânirea sa, impuse să plătească un tribut greu în bani, mărfuri și resurse naturale. Inițial nu au fost anexați direct - au rămas într-o stare de vasalitate, subordonați asirienilor, dar cu un anumit grad de libertate.<a href="#cite_note-:02-30">[30]</a> Aceasta s-a schimbat în 744 î.Hr. odată cu înălțarea lui <a href="/wiki/Tiglatpalasar_al_III-lea" title="Tiglatpalasar al III-lea">Tiglatpalasar al III-lea</a>. Până în 738 î.Hr. cea mai mare parte a Levantului, inclusiv nordul Feniciei, a fost anexată; doar Tir și Byblos, cele mai puternice orașe-state, au rămas state tributare în afara controlului asirian direct. Tir, Byblos și Sidon s-au răzvrătit împotriva stăpânirii asiriene. În 721 î.Hr., <a href="/wiki/Sargon_al_II-lea" title="Sargon al II-lea">Sargon II a</a> asediat Tirul și a zdrobit rebeliunea. Succesorul său, <a href="/wiki/Sanherib" title="Sanherib">Senaherib,</a> a înăbușit răscoalele în întreaga regiune. În secolul al VII-lea î.Hr., Sidon s-a răzvrătit și a fost complet distrus de <a href="/wiki/Assarhaddon" title="Assarhaddon">Esarhaddon</a>, care a înrobit locuitorii și a construit un nou oraș pe ruinele sale. Până la sfârșitul secolului asirienii fuseseră slăbiți de revolte succesive, care au dus la distrugerea lor de către <a href="/wiki/Mezi" title="Mezi">Imperiul Medic</a>. Babilonienii, fosti vasali ai asirienilor, au profitat de prăbușirea imperiului și s-au răsculat, înființând fără întârziere <a href="/wiki/Noul_Imperiu_Babilonian" title="Noul Imperiu Babilonian">Imperiul Neobabilonian</a> în locul său. Orașele feniciene s-au revoltat de mai multe ori pe parcursul domniilor primului rege babilonian, <a href="/wiki/Nabopolassar" title="Nabopolassar">Nabopolassar</a>, (626–605 î.Hr.) și celei a fiului său <a href="/wiki/Nabucodonosor_al_II-lea" title="Nabucodonosor al II-lea">Nebucadnețar al II-lea</a> (c. 605 – c. 562 î.Hr.). În 587 î.Hr., Nebucadnețar a asediat Tirul, care a rezistat treisprezece ani, dar în cele din urmă a capitulat în „condiții favorabile”.<a href="#cite_note-britannica.com-32">[32]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Perioada_persană_(539–332_î.Hr.)">Perioada persană (539–332 î.Hr.)</h3>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Perioada persană (539–332 î.Hr.)" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Perioada persană (539–332 î.Hr.)">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Construction_of_Xerxes_Bridge_of_boats_by_Phoenician_sailors.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/61/Construction_of_Xerxes_Bridge_of_boats_by_Phoenician_sailors.jpg/220px-Construction_of_Xerxes_Bridge_of_boats_by_Phoenician_sailors.jpg" decoding="async" width="220" height="144" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/61/Construction_of_Xerxes_Bridge_of_boats_by_Phoenician_sailors.jpg/330px-Construction_of_Xerxes_Bridge_of_boats_by_Phoenician_sailors.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/61/Construction_of_Xerxes_Bridge_of_boats_by_Phoenician_sailors.jpg/440px-Construction_of_Xerxes_Bridge_of_boats_by_Phoenician_sailors.jpg 2x" data-file-width="763" data-file-height="500" /></a><figcaption> Fenicienii construind poduri ponton pentru <a href="/wiki/Xerxes_I" title="Xerxes I">Xerxes I al Persiei</a> în timpul celei de-a <a href="/wiki/A_doua_invazie_persan%C4%83_a_Greciei" title="A doua invazie persană a Greciei">doua invazii persane a Greciei</a> în 480 î.Hr. (Desen din 1915 de AC Weatherstone)</figcaption></figure> În 539 î.Hr. <a href="/wiki/Cirus_al_II-lea_cel_Mare" title="Cirus al II-lea cel Mare">Cirus cel Mare</a>, rege și fondator al <a href="/wiki/Imperiul_Ahemenid" title="Imperiul Ahemenid">Imperiului</a> Persan Ahemenid, a cucerit Babilonul.<a href="#cite_note-:7-33">[33]</a> Când Cirus a început consolidarea teritoriilor din Orientul Apropiat, fenicienii au făcut aparent calculul pragmatic al „[cedării] în fața persanilor”.<a href="#cite_note-:8-34">[34]</a> Cea mai mare parte a Levantului a fost reunită de Cirus într-o singură <a href="/wiki/Satrap" title="Satrap">satrapie</a> (provincie) și forțată să plătească un tribut anual de 350 de <a href="/wiki/Talant" title="Talant">talanți</a>, ceea ce reprezenta aproximativ jumătate din tributul care se cerea Egiptului și Libiei.<a href="#cite_note-35">[35]</a> Zona feniciană a fost împărțită mai târziu în patru regate vasale - Sidon, Tir, Arwad și Byblos - cărora li s-a permis o autonomie considerabilă. Spre deosebire de alte zone ale imperiului, nu există nicio evidență a administratorilor persani care să guverneze orașele-state feniciene. Regilor fenicieni locali li s-a permis să rămână la putere și chiar li s-au acordat aceleași drepturi ca și satrapilor persani (guvernatori), cum ar fi funcțiunile ereditare și baterea propriilor monede.<a href="#cite_note-:7-33">[33]</a><a href="#cite_note-36">[36]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coin_of_Abdashtart_I,_Achaemenid_Phoenicia_(2).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3d/Coin_of_Abdashtart_I%2C_Achaemenid_Phoenicia_%282%29.jpg/220px-Coin_of_Abdashtart_I%2C_Achaemenid_Phoenicia_%282%29.jpg" decoding="async" width="220" height="96" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3d/Coin_of_Abdashtart_I%2C_Achaemenid_Phoenicia_%282%29.jpg/330px-Coin_of_Abdashtart_I%2C_Achaemenid_Phoenicia_%282%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3d/Coin_of_Abdashtart_I%2C_Achaemenid_Phoenicia_%282%29.jpg/440px-Coin_of_Abdashtart_I%2C_Achaemenid_Phoenicia_%282%29.jpg 2x" data-file-width="800" data-file-height="350" /></a><figcaption> Moneda lui Abdashtart I din Sidon în perioada achemenidă. El este înfățișat pe car în spatele regelui persan.</figcaption></figure> Fenicienii au rămas un atu de bază pentru Imperiul Achemenid, în special pentru priceperea lor în tehnologia și navigația maritimă;<a href="#cite_note-:7-33">[33]</a> ei au furnizat cea mai mare parte a flotei persane în timpul <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Medice" title="Războaiele Medice">războaielor greco-persane</a> din secolul al V-lea î.Hr.<a href="#cite_note-37">[37]</a> Fenicienii lui <a href="/wiki/Xerxes_I" title="Xerxes I">Xerxes I</a> au construit <a href="/wiki/Canalul_lui_Xerxes" title="Canalul lui Xerxes">Canalul lui Xerxes</a> și podurile de ponton care au permis forțelor sale să treacă în Grecia continentală.<a href="#cite_note-38">[38]</a> Cu toate acestea ei au fost aspru pedepsiți de regele persan după înfrângerea sa în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Salamina" title="Bătălia de la Salamina">bătălia de la Salamina</a>, pe care el a pus-o pe seama lașității și incompetenței feniciene.<a href="#cite_note-39">[39]</a> La mijlocul secolului al IV-lea î.Hr. regele Tennes al Sidonului a condus o rebeliune eșuată împotriva lui Artaxerxes al III-lea, solicitând ajutorul egiptenilor, care au fost astfel atrași într-un război cu perșii.<a href="#cite_note-40">[40]</a> Distrugerea Sidonului care a urmat, a dus la reafirmarea Tirului, care a rămas principalul oraș fenician timp de două decenii până la sosirea lui Alexandru cel Mare. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Perioada_elenistică_(332–152_î.Hr.)">Perioada elenistică (332–152 î.Hr.)</h3>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Perioada elenistică (332–152 î.Hr.)" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Perioada elenistică (332–152 î.Hr.)">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:A_naval_action_during_the_siege_of_Tyre_by_Andre_Castaigne_(1898-1899).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/A_naval_action_during_the_siege_of_Tyre_by_Andre_Castaigne_%281898-1899%29.jpg/220px-A_naval_action_during_the_siege_of_Tyre_by_Andre_Castaigne_%281898-1899%29.jpg" decoding="async" width="220" height="318" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/A_naval_action_during_the_siege_of_Tyre_by_Andre_Castaigne_%281898-1899%29.jpg/330px-A_naval_action_during_the_siege_of_Tyre_by_Andre_Castaigne_%281898-1899%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/A_naval_action_during_the_siege_of_Tyre_by_Andre_Castaigne_%281898-1899%29.jpg/440px-A_naval_action_during_the_siege_of_Tyre_by_Andre_Castaigne_%281898-1899%29.jpg 2x" data-file-width="1539" data-file-height="2227" /></a><figcaption> O acțiune navală în timpul asediului <a href="/wiki/Tir,_Liban" title="Tir, Liban">Tirului</a> de Alexandru cel Mare (350 î.Hr.). Desen de <a href="/w/index.php?title=Andr%C3%A9_Castaigne&action=edit&redlink=1" class="new" title="André Castaigne — pagină inexistentă">André Castaigne</a>, 1888–89.</figcaption></figure> Fenicia a fost una dintre primele regiuni cucerite de <a href="/wiki/Alexandru_cel_Mare" title="Alexandru cel Mare">Alexandru cel Mare</a> în timpul campaniilor sale militare din Asia de Vest. Principala țintă a lui Alexandru în Levantul persan a fost Tirul, acum cel mai mare și mai important oraș din regiune. A capitulat după un asediu de aproximativ șapte luni, timp în care mulți dintre cetățenii săi au fugit la Cartagina.<a href="#cite_note-:9-41">[41]</a> Refuzul Tirului de a-i permite lui Alexandru să viziteze templul lui Melqart, culminând cu uciderea trimișilor săi, a dus la o represiune brutală: 2.000 dintre cetățenii săi de seamă au fost <a href="/wiki/R%C4%83stignire" title="Răstignire">crucificați</a> și a fost instalat un conducător-marionetă.<a href="#cite_note-42">[42]</a> Restul Feniciei a fost ocupat fără dificultăți de macedoneni, Sidonul predându-se fără luptă.<a href="#cite_note-:10-43">[43]</a> Imperiul lui Alexandru avea o politică tolerantă de elenizare, prin care cultura, religia și uneori limba elenă erau răspândite sau impuse printre popoarele cucerite, dar de cele mai multe ori elenizarea nu era pusă în aplicare și era doar o limbă de administrare până la moartea sa. Acest lucru a fost implementat în mod obișnuit prin înființarea de noi orașe, stabilirea unei elite urbane macedonene sau grecești și modificarea toponimelor locale în greacă.<a href="#cite_note-:9-41">[41]</a> Cu toate acestea, în mod evident, nu a existat nicio elenizare organizată în Fenicia și, cu una sau două excepții minore, toate orașele-state feniciene și-au păstrat numele native, în timp ce colonizarea și administrația greacă par să fi fost foarte limitate. Fenicienii au menținut legături culturale și comerciale cu omologii lor occidentali. <a href="/wiki/Polybius" title="Polybius">Polibiu</a> povestește cum regele seleucid Demetrius I a fugit de la Roma pe o navă cartagineză care aducea marfă la Tir.<a href="#cite_note-:9-41">[41]</a> Adaptarea la stăpânirea macedoneană a fost probabil înlesnită de legăturile istorice ale fenicienilor cu grecii, cu care au împărtășit câteva povești și figuri mitologice; cele două popoare erau chiar uneori considerate „rude”. Când imperiul lui Alexandru s-a prăbușit după moartea sa în 323 î.Hr., fenicienii au ajuns sub controlul celui mai mare dintre succesorii săi, <a href="/wiki/Imperiul_Seleucid" title="Imperiul Seleucid">Imperiul Seleucid</a>. <a href="/wiki/Regatul_Ptolemeic" title="Regatul Ptolemeic">Regatul Ptolemaic</a> al Egiptului a purtat timp de patruzeci de ani războaie pentru a cuceri țara fenicienilor, ceea ce i-a reușit în secolul al III-lea î.Hr.<a href="#cite_note-britannica.com-32">[32]</a> Seleucizii au recucerit zona în secolul următor, păstrând-o până la mijlocul primului secol î.Hr. Sub cârmuirea lor fenicienilor li s-a permis în mod evident un grad considerabil de autonomie și autoguvernare. În timpul războaielor dinastice seleucide (157–63 î.Hr.) orașele feniciene erau în mare parte autoguvernate și multe dintre ele s-au implicat în luptele dintre facțiunile familiei regale seleucide. Unele regiuni feniciene erau sub controlul și influența evreilor care s-au revoltat și au reușit să-i învingă pe seleucizi în 164 î.Hr. Regatul Seleucid, inclusiv Fenicia, a fost cucerit de <a href="/wiki/Tigrane_al_II-lea" title="Tigrane al II-lea">Tigranes cel Mare</a> al <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armeniei</a> în 82 î.Hr., punând astfel capăt odată pentru totdeauna influenței elenistice în zonă. Când statul-tampon de importanță strategică a fost acaparat de o putere rivală, romanii au fost nevoiți să intervină și să cucerească teritoriul în 62 î.Hr. La scurt timp după aceea teritoriul a fost încorporat în <a href="/wiki/Siria_(provincie_roman%C4%83)" title="Siria (provincie romană)">provincia romană Siria</a>. Fenicia a devenit o provincie separată în secolul al III-lea d.Hr. Odată cu invazia romană, orice autonomie politică, care au avut-o fenicienii, le-a fost luată, și regiunea a fost romanizată. Imperiul Roman a cârmuit provincia până în anii 640, când arabii musulmani au invadat cu succes regiunea și a început un proces de <a href="/wiki/Islamizare" title="Islamizare">islamizare</a> și arabizare. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Economie">Economie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Economie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Economie">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Comerț">Comerț</h3>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Comerț" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Comerț">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Phoenician_trade_routes_(eng).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Phoenician_trade_routes_%28eng%29.svg/580px-Phoenician_trade_routes_%28eng%29.svg.png" decoding="async" width="580" height="260" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Phoenician_trade_routes_%28eng%29.svg/870px-Phoenician_trade_routes_%28eng%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Phoenician_trade_routes_%28eng%29.svg/1160px-Phoenician_trade_routes_%28eng%29.svg.png 2x" data-file-width="2042" data-file-height="917" /></a><figcaption> Rețele comerciale feniciene majore (c. 1200–800 î.Hr.)</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:MuseoArqueologicoCadiz-P1050192.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fb/MuseoArqueologicoCadiz-P1050192.JPG/220px-MuseoArqueologicoCadiz-P1050192.JPG" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fb/MuseoArqueologicoCadiz-P1050192.JPG/330px-MuseoArqueologicoCadiz-P1050192.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fb/MuseoArqueologicoCadiz-P1050192.JPG/440px-MuseoArqueologicoCadiz-P1050192.JPG 2x" data-file-width="2048" data-file-height="1536" /></a><figcaption><a href="/wiki/Sarcofag" title="Sarcofag">Sarcofagele</a> feniciene găsite la Cádiz, Spania, sunt considerate ca fiind importate din ținuturile de lângă Sidon.<a href="#cite_note-44">[44]</a> Muzeul Arheologic din Cádiz.</figcaption></figure> Fenicienii au servit ca intermediari între civilizațiile disparate ale Mediteranei și Orientului Apropiat, facilitând schimbul nu doar de bunuri, ci și de cunoștințe, cultură și tradiții religioase. Rețelei lor comerciale extinse și durabile îi este atribuită crearea bazelor unui spațiu mediteranean coeziv din punct de vedere economic și cultural, care va fi continuat de greci și în special de romani.<a href="#cite_note-Jerry_H._Bentley_1999-27">[27]</a> Legăturile fenicienilor cu grecii sunt profunde. Cele mai vechi relații verificate par să fi fost legate cu <a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_minoic%C4%83" title="Civilizația minoică">civilizația minoică</a> din Creta (1950–1450 î.Hr.), care împreună cu <a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_micenian%C4%83" title="Civilizația miceniană">civilizația miceniană</a> (1600–1100 î.Hr.) este considerată progenitoarea Greciei clasice.<a href="#cite_note-45">[45]</a> Cercetările arheologice sugerează că minoicii au importat treptat prin intermediul fenicienilor mărfuri din Orientul Apropiat, stiluri artistice și obiceiuri din alte culturi. În Egipt fenicienii au vândut bușteni de cedru pentru sume importante,<a href="#cite_note-FOOTNOTECunliffe2008-46">[46]</a> precum și <a href="/wiki/Vin" title="Vin">vin</a> începând din secolul al VIII-lea. Comerțul de vin cu Egiptul este dovedit de nave naufragiate descoperite în 1997 în largul mării la 50 kilometri (30 mi) vest de <a href="/wiki/A%C8%99kelon" title="Așkelon">Ascalon</a>, Palestina.<a href="#cite_note-47">[47]</a> Cuptoarele de ceramică de la <a href="/wiki/Tir,_Liban" title="Tir, Liban">Tir</a> și <a href="/wiki/Sarepta" title="Sarepta">Sarepta</a> produceau vasele mari de teracotă utilizate pentru transportul vinului. Din Egipt fenicienii cumpărau aur <a href="/wiki/Nubia" title="Nubia">nubian.</a> Din alte părți au obținut alte materiale, probabil cel mai important fiind <a href="/wiki/Argint" title="Argint">argintul</a>, mai ales din <a href="/wiki/Sardinia" title="Sardinia">Sardinia</a> și <a href="/wiki/Peninsula_Iberic%C4%83" title="Peninsula Iberică">Peninsula Iberică</a>. Staniul pentru fabricarea <a href="/wiki/Bronz" title="Bronz">bronzului</a> "ar fi putut fi procurat din <a href="/wiki/Galicia" title="Galicia">Galicia</a> navigând de-a lungul coastei sau prin sudul Spaniei; alternativ, ar putea veni din nordul Europei (<a href="/wiki/Cornwall" title="Cornwall">Cornwall</a> sau <a href="/wiki/Bretania" title="Bretania">Bretania</a>) prin <a href="/wiki/Ron" title="Ron">valea Ronului</a> și <a href="/wiki/Marsilia" title="Marsilia">Massalia</a>".<a href="#cite_note-FOOTNOTEMarkoe2000-12">[12]</a> <a href="/wiki/Strabon" title="Strabon">Strabon</a> afirmă că fenicienii au făcut un comerț cu staniu extrem de profitabil cu Marea Britanie prin Cassiteride, a căror locație nu este cunoscută, dar ar fi putut fi în largul coastei de nord-vest a Peninsulei Iberice.<a href="#cite_note-48">[48]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Meșteșuguri">Meșteșuguri</h3>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Meșteșuguri" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Meșteșuguri">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Phoenician_-_Bowl_with_Hunting_Scene_-_Walters_57705.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/39/Phoenician_-_Bowl_with_Hunting_Scene_-_Walters_57705.jpg/220px-Phoenician_-_Bowl_with_Hunting_Scene_-_Walters_57705.jpg" decoding="async" width="220" height="223" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/39/Phoenician_-_Bowl_with_Hunting_Scene_-_Walters_57705.jpg/330px-Phoenician_-_Bowl_with_Hunting_Scene_-_Walters_57705.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/39/Phoenician_-_Bowl_with_Hunting_Scene_-_Walters_57705.jpg/440px-Phoenician_-_Bowl_with_Hunting_Scene_-_Walters_57705.jpg 2x" data-file-width="1776" data-file-height="1800" /></a><figcaption> Bol fenician cu o scenă de vânătoare (secolul al VIII-lea î.Hr.). Îmbrăcămintea și coafura figurilor sunt egiptene, în timp ce subiectul scenei centrale corespunde temei mesopotamiene a luptei dintre om și fiară. Artizanii fenicieni au adaptat frecvent stilurile culturilor vecine.</figcaption></figure> Feniciei îi lipseau resurse naturale notabile, altele decât lemnul de cedru. Lemnul a fost probabil cea mai veche și profitabilă sursă de bogăție; nici Egiptul, nici Mesopotamia nu aveau surse adecvate de lemn. Nedoritori să se bazeze doar pe această resursă limitată, fenicienii au creat o bază industrială care fabrica o varietate de bunuri atât pentru uz comun, cât și de lux.<a href="#cite_note-John_C._Scott_CCR-7">[7]</a> Fenicienii au inventat sau au preluat tehnici precum fabricarea sticlei, gravarea pe metal și <a href="/wiki/Metaloplastie" title="Metaloplastie">metaloplastia</a> (inclusiv bronz, fier și aur), cioplitul în fildeș și prelucrarea lemnului.<a href="#cite_note-:42-49">[49]</a> Fenicienii au fost pionieri ai producției în masă și au vândut o mulțime de articole în vrac. Au devenit principalii producători de sticlărie din antichitate, exportând mii de butelii, mărgele și alte obiecte de sticlă prin Mediterană.<a href="#cite_note-50">[50]</a> Săpături în coloniile lor din Spania sugerează că au folosit și roata olarului.<a href="#cite_note-51">[51]</a> Expunerea lor la o mare varietate de culturi le-a permis să fabrice bunuri pentru piețe anume.<a href="#cite_note-:42-49">[49]</a> Iliada sugerează că îmbrăcămintea feniciană și articolele din metal erau foarte apreciate de greci.<a href="#cite_note-John_C._Scott_CCR-7">[7]</a> Bunurile specializate au fost concepute special pentru clientela mai bogată, inclusiv reliefuri și plăci de fildeș, scoici cioplite, chihlimbar sculptat și ouă de struț pictate fin și detaliat. <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Purpura_tiriană">Purpura tiriană</h4>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Purpura tiriană" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Purpura tiriană">modificare sursă</a>]</div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Contemporary_portrayal_of_a_toga_picta.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Contemporary_portrayal_of_a_toga_picta.jpg/150px-Contemporary_portrayal_of_a_toga_picta.jpg" decoding="async" width="150" height="263" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Contemporary_portrayal_of_a_toga_picta.jpg/225px-Contemporary_portrayal_of_a_toga_picta.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Contemporary_portrayal_of_a_toga_picta.jpg/300px-Contemporary_portrayal_of_a_toga_picta.jpg 2x" data-file-width="320" data-file-height="560" /></a><figcaption> Un <a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_etrusc%C4%83" title="Civilizația etruscă">mormânt etrusc</a> (c. 350 BC) înfățișând un bărbat purtând o <a href="/wiki/Tog%C4%83" title="Togă">toga picta</a> purpurie.</figcaption></figure> Cele mai apreciate mărfuri feniciene erau țesăturile vopsite cu purpură tiriană, care le aduceau o mare parte din venituri. Colorantul roșu-violet extras din glanda hipobranșică a melcului de mare Murex, odinioară răspândit în apele de coastă din estul Mării Mediterane, dar exploatat acolo până la dispariție. Se poate ca fenicienii să fi descoperit vopseaua încă din 1750 î.Hr.<a href="#cite_note-52">[52]</a> Fenicienii au înființat un al doilea centru de producție al colorantului la <a href="/wiki/Essaouira" title="Essaouira">Mogador</a>, în <a href="/wiki/Maroc" title="Maroc">Marocul</a> de astăzi.<a href="#cite_note-53">[53]</a> Controlul complet al fenicienilor asupra producției și comerțului cu vopsea, împreună cu volumul mare de muncă necesar pentru extracție, a făcut-o foarte costisitoare. Purpura tiriană a fost asociată ulterior cu clasele superioare și a devenit în curând un status symbol în mai multe civilizații, mai ales printre romani. Înregistrările asiriene ale tributului de la fenicieni includ „veșminte din țesătură viu-colorată” care, cel mai probabil, au inclus purpura tiriană. În timp ce ornamentele și broderia utilizate în textilele feniciene erau aparent bine-văzute, tehnicile și descrierile specifice nu sunt cunoscute.<a href="#cite_note-:42-49">[49]</a> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Minerit">Minerit</h4>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Minerit" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Minerit">modificare sursă</a>]</div> Mineritul în ținuturile feniciane era limitat; doar fierul era prezent în cantități semnificative. Primele operațiuni miniere la scară largă au avut loc probabil în Cipru, în principal pentru cupru. Sardinia ar fi fost colonizată aproape exclusiv de dragul resurselor sale minerale; așezările feniciene erau concentrate în sudul insulei, în apropierea zăcămintelor de cupru și plumb. Grămezi de scoria și lingouri de cupru, care par să fie anterioare ocupației romane, sugerează că fenicienii au extras și prelucrat metale pe insulă. Peninsula Iberică era cunoscută ca cea mai bogată sursă de metale din antichitate, inclusiv aur, argint, cupru, fier, tablă și plumb.<a href="#cite_note-FOOTNOTERawlinson1889-54">[54]</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită pagina</a>] Producția semnificativă a acestor metale în timpul ocupației feniciene și cartagineze a implicat evident minerit la scară largă.<a href="#cite_note-FOOTNOTERawlinson1889-54">[54]</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită pagina</a>] S-a dovedit că cartaginezii s-au bazat în minerit pe munca sclavilor, deși nu se știe dacă fenicienii în ansamblu au procedat la fel.<a href="#cite_note-FOOTNOTERawlinson1889-54">[54]</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită pagina</a>] <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Viticultură">Viticultură</h4>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Viticultură" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Viticultură">modificare sursă</a>]</div> Cel mai notabil produs agricol a fost vinul, la răspândirea căruia prin lumea mediteraneană au contribuit fenicienii.<a href="#cite_note-:22-55">[55]</a> <a href="/wiki/Vi%C8%9B%C4%83_de_vie" title="Viță de vie">Vița de vie</a> ar fi fost domesticită de fenicieni sau canaaniți, deși cel mai probabil a sosit din <a href="/wiki/Transcaucazia" title="Transcaucazia">Transcaucazia</a> pe căile comerciale prin <a href="/wiki/Mesopotamia" title="Mesopotamia">Mesopotamia</a> sau pe <a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Marea Neagră</a>. Vița de vie creștea spornic pe coastele Levantului, iar vinul se exporta în Egipt încă din <a href="/wiki/Vechiul_Regat_Egiptean" title="Vechiul Regat Egiptean">perioada Vechiului Regat</a> (2686-2134 î.Hr.). Vinul a jucat un rol important în religia feniciană, fiind băutura principală pentru ofrande și sacrificii. Săpăturile într-un orășel fenician la sud de Sidon au descoperit o vinărie care funcționa cel puțin din secolul al VII-lea î.Hr., despre care se crede că producea pentru export. Pentru a preveni oxidarea vasele erau sigilate cu un strat de ulei de măsline, lemn de pin și rășină.  Fenicienii au înființat podgorii și vinării în coloniile lor din Africa de Nord, Sicilia, Franța și Spania<a href="#cite_note-:22-55">[55]</a> și s-ar putea să-i fi învățat să facă vin pe unii dintre partenerii lor comerciali. Vechii iberici au început să producă vin din soiuri locale de struguri după contactul cu fenicienii, iar soiurile iberice au stat ulterior la baza majorității soiurilor din vestul Europei.<a href="#cite_note-56">[56]</a> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Construcții_navale">Construcții navale</h4>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Construcții navale" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Construcții navale">modificare sursă</a>]</div> Încă din 1200 î.Hr., fenicienii au construit nave comerciale mari. În Epoca Bronzului au inventat <a href="/wiki/Chil%C4%83" title="Chilă">chila</a>. Îmbinările cu mortaș și tenon au fost suficient de eficiente pentru a servi drept standard până în perioada romană târzie.  Fenicienii au fost probabil primii care au introdus birema, în jurul anului 700 î.Hr.<a href="#cite_note-57">[57]</a> O relatare asiriană descrie fenicienii evitând capturarea cu ajutorul acestor nave. Fenicienilor li se atribuie și inventarea <a href="/wiki/Trirem%C4%83" title="Triremă">triremei</a>, care a fost considerată cel mai avansat și mai puternic vas din lumea antică mediteraneană și a fost în cele din urmă adoptat de greci.<a href="#cite_note-:02-30">[30]</a> Fenicienii au făcut și alte invenții maritime. <a href="/wiki/Amfor%C4%83" title="Amforă">Amfora</a>, un tip de recipient folosit atât pentru mărfurile uscate, cât și pentru cele lichide, a fost o invenție antică feniciană care a devenit o măsură standardizată a volumului pentru aproape două mii de ani. Rămășițele porturilor artificiale autocurățate au fost descoperite în Sidon, Tir, Atlit și Acra.<a href="#cite_note-58">[58]</a> Primul exemplu de drept maritim apare tot în Levant.<a href="#cite_note-59">[59]</a> Fenicienii au continuat să aducă contribuții cartografice și în Epoca Fierului.<a href="#cite_note-60">[60]</a> În 2014 o navă comercială feniciană de vreo 50 de <a href="/wiki/Picior_(unitate_de_m%C4%83sur%C4%83)" title="Picior (unitate de măsură)">picioare</a> a fost descoperită lângă <a href="/wiki/Insula_Gozo" title="Insula Gozo">insula malteză Gozo</a>. Datată în 700 î.Hr., este una dintre cele mai vechi epave din Marea Mediterană.<a href="#cite_note-61">[61]</a> Cincizeci de amfore pentru vin și ulei erau împrăștiate în apropiere.<a href="#cite_note-62">[62]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Orașe_și_colonii_importante">Orașe și colonii importante</h2>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Orașe și colonii importante" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Orașe și colonii importante">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Griechischen_und_ph%C3%B6nizischen_Kolonien.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a9/Griechischen_und_ph%C3%B6nizischen_Kolonien.jpg/640px-Griechischen_und_ph%C3%B6nizischen_Kolonien.jpg" decoding="async" width="640" height="365" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a9/Griechischen_und_ph%C3%B6nizischen_Kolonien.jpg/960px-Griechischen_und_ph%C3%B6nizischen_Kolonien.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a9/Griechischen_und_ph%C3%B6nizischen_Kolonien.jpg/1280px-Griechischen_und_ph%C3%B6nizischen_Kolonien.jpg 2x" data-file-width="2836" data-file-height="1616" /></a><figcaption> Harta coloniilor feniciene (în galben) și grecești din secolele VIII-VI î.Hr.</figcaption></figure> Fenicienii nu erau o națiune unificată politic, ci erau organizați în orașe independente care aveau o limbă și o cultură comună. Principalele orașe-state erau Tir, Sidon și Byblos. Rivalitățile erau frecvente, dar conflictele armate rare. Numeroase alte orașe au existat în Levant, multe probabil necunoscute, inclusiv Berut (<a href="/wiki/Beirut" title="Beirut">Beirutul</a> de astăzi), Ampi, Amia, Arqa, <a href="/wiki/Baalbek" title="Baalbek">Baalbek</a>, Botrys, Sarepta și <a href="/wiki/Tripoli" title="Tripoli">Tripoli</a>. De la sfârșitul secolului al X-lea î.Hr., fenicienii au înființat avanposturi comerciale pe toate coastele mediteraneene, Tirul fondând colonii în Cipru, Sardinia, Iberia, Insulele Baleare, Sicilia, Malta și Africa de Nord. Ulterior s-au înființat colonii dincolo de strâmtoarea Gibraltar, în special pe coasta atlantică a Iberiei, iar fenicienii ar fi putut explora Insulele Canare și Insulele Britanice.<a href="#cite_note-John_C._Scott_CCR-7">[7]</a> Colonizarea feniciană a fost deosebit de intensivă în Cipru, Sicilia, Sardinia, Malta, nord-vestul Africii, Insulele Baleare și sudul Iberiei. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Colonizarea_feniciană">Colonizarea feniciană</h3>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Colonizarea feniciană" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Colonizarea feniciană">modificare sursă</a>]</div> Pentru proiectele sale comerciale fenicienii au înființat numeroase colonii și posturi comerciale de-a lungul coastelor Mediteranei. Orașelor-state feniciene le lipsea, în general, populația numeroasă sau chiar dorința de a se extinde dincolo de mare. Puține colonii aveau peste 1.000 de locuitori; numai Cartagina și unele așezări din apropiere în vestul Mediteranei ar fi depășit această cifră.<a href="#cite_note-63">[63]</a> Un factor motivant major a fost concurența cu grecii, care au început să se extindă prin Mediterană în aceeași perioadă.<a href="#cite_note-ClineGraham2011-64">[64]</a> Deși era o rivalitate în mare măsură pașnică, așezările lor din Creta și Sicilia s-au înfruntat din când în când.<a href="#cite_note-SacksMurray2009-65">[65]</a> Cele mai vechi așezări feniciene din afara Levantului se aflau pe <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a> și <a href="/wiki/Creta" title="Creta">Creta</a>, apărând treptat și în vest pe <a href="/wiki/Corsica" title="Corsica">Corsica</a>, <a href="/wiki/Insulele_Baleare" title="Insulele Baleare">Insulele Baleare</a>, <a href="/wiki/Sardinia" title="Sardinia">Sardinia</a> și <a href="/wiki/Sicilia" title="Sicilia">Sicilia</a>, precum și pe continentul european la <a href="/wiki/Genova" title="Genova">Genova</a> și <a href="/wiki/Marsilia" title="Marsilia">Marsilia</a>.<a href="#cite_note-WaldmanMason2006-66">[66]</a> Primele colonii feniciene din vestul Mediteranei au fost de-a lungul coastei nord-vestice a Africii și pe <a href="/wiki/Sicilia" title="Sicilia">Sicilia</a>, <a href="/wiki/Sardinia" title="Sardinia">Sardinia</a> și <a href="/wiki/Insulele_Baleare" title="Insulele Baleare">Insulele Baleare</a>.<a href="#cite_note-Smith2008-67">[67]</a> Tirul a fost lider în colonizarea sau controlul zonelor de coastă.<a href="#cite_note-Naylor2009-68">[68]</a> Coloniile feniciene erau destul de autonome. Cel mult puteau să trimită un tribut anual la metropolă, de obicei în contextul unei ofrande religioase. Cu toate acestea, în secolul al VII-lea î.Hr. coloniile occidentale au nimerit sub controlul Cartaginei<a href="#cite_note-SwartzDumett1980-69">[69]</a><a href="#cite_note-GarnseyWhittaker2007-70">[70]</a> care a fost exercitat direct prin intermediul magistraților numiți.<a href="#cite_note-Roberts20042-71">[71]</a> Cartagina a continuat să trimită tribut anual la Tir o perioadă de timp după independența sa. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Alfabet">Alfabet</h2>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Alfabet" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Alfabet">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ahiram_sarcophag_from_Biblos_XIII-XBC.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/43/Ahiram_sarcophag_from_Biblos_XIII-XBC.jpg/220px-Ahiram_sarcophag_from_Biblos_XIII-XBC.jpg" decoding="async" width="220" height="152" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/43/Ahiram_sarcophag_from_Biblos_XIII-XBC.jpg/330px-Ahiram_sarcophag_from_Biblos_XIII-XBC.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/43/Ahiram_sarcophag_from_Biblos_XIII-XBC.jpg/440px-Ahiram_sarcophag_from_Biblos_XIII-XBC.jpg 2x" data-file-width="5299" data-file-height="3656" /></a><figcaption> Sarcofagul lui Ahiram, care poartă cea mai veche inscripție în alfabet fenician. Muzeul Național din Beirut</figcaption></figure> În jurul anului 1050 î.Hr.<a href="#cite_note-NavehJ1987-20">[20]</a> fenicienii au inventat un scris pentru <a href="/wiki/Limba_fenician%C4%83" title="Limba feniciană">limba lor</a>. Alfabetul canaanit-fenician era format din 22 de litere, toate <a href="/wiki/Consoan%C4%83" title="Consoană">consoane</a> (și, prin urmare, este un <a href="/wiki/Abjad" title="Abjad">abjad</a>).<a href="#cite_note-Fischer_2004_90-13">[13]</a> Se crede că reprezintă o continuare a scrisului proto-sinaitic (sau proto-canaanit) atestat în <a href="/wiki/Peninsula_Sinai" title="Peninsula Sinai">Sinai</a> și în <a href="/wiki/Canaan" title="Canaan">Canaan</a> în <a href="/wiki/Epoca_Bronzului" title="Epoca Bronzului">Epoca Târzie a Bronzului</a>.<a href="#cite_note-Cross1980-72">[72]</a><a href="#cite_note-73">[73]</a> Prin comerțul lor maritim fenicienii au răspândit utilizarea alfabetului în <a href="/wiki/Anatolia" title="Anatolia">Anatolia</a>, Africa de Nord și Europa.<a href="#cite_note-John_C._Scott_CCR-7">[7]</a><a href="#cite_note-74">[74]</a> Calificativul fenician este, prin convenție, atribuit inscripțiilor începând în jurul anului 1050 î.Hr., deoarece <a href="/wiki/Limba_fenician%C4%83" title="Limba feniciană">feniciana</a>, <a href="/wiki/Limba_ebraic%C4%83" title="Limba ebraică">ebraica</a> și alte dialecte canaanite erau în mare parte indistinctibile înainte de acel moment.<a href="#cite_note-FOOTNOTEMarkoe2000-12">[12]</a> Inscripțiile feniciene se găsesc în Liban, Siria, Palestina, Cipru și alte locații, încă în primele secole ale erei creștine. Alfabetul a fost adoptat și modificat de greci probabil în secolul al VIII-lea î.Hr. Acest lucru cel mai probabil nu a avut loc cu o singură ocazie, ci în cadrul relațiilor comerciale de durată.<a href="#cite_note-FOOTNOTEMoscati1965-75">[75]</a> Legendarul erou fenician Cadmus este considerat cel care a adus alfabetul în Grecia, dar este mai plauzibil că a fost adus de imigranții fenicieni în <a href="/wiki/Creta" title="Creta">Creta</a>,<a href="#cite_note-76">[76]</a> de unde s-a răspândit treptat spre nord. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Religie">Religie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Religie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Religie">modificare sursă</a>]</div> Practicile și credințele religioase din Fenicia erau în general aceleași ca și cele ale vecinilor din Canaan, care, la rândul lor, aveau caracteristici comune cu cele din toată lumea semitică antică.<a href="#cite_note-FOOTNOTEMoscati1957-77">[77]</a><a href="#cite_note-FOOTNOTESmith1956-78">[78]</a> Riturile religioase erau în mare subordonate scopurilor orașului-stat; plata impozitelor de către cetățeni era considerată ceva de genul sacrificiilor religioase.<a href="#cite_note-FOOTNOTEGaster1965-79">[79]</a> Din păcate, multe dintre scrierile sacre feniciene menționate de antici s-au pierdut.<a href="#cite_note-FOOTNOTEHarden1962-80">[80]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Baal_Ugarit_Louvre_AO17329.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/Baal_Ugarit_Louvre_AO17329.jpg/220px-Baal_Ugarit_Louvre_AO17329.jpg" decoding="async" width="220" height="405" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/Baal_Ugarit_Louvre_AO17329.jpg/330px-Baal_Ugarit_Louvre_AO17329.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/Baal_Ugarit_Louvre_AO17329.jpg/440px-Baal_Ugarit_Louvre_AO17329.jpg 2x" data-file-width="900" data-file-height="1658" /></a><figcaption> Figurina lui <a href="/wiki/Baal" title="Baal">Ba'al</a> cu brațul ridicat, secolele XIV-XII î.Hr., găsită în vechiul <a href="/wiki/Ugarit" title="Ugarit">Ugarit</a> (situl Ras Shamra), un oraș aflat la nord de coasta feniciană. <a href="/wiki/Muzeul_Luvru" title="Muzeul Luvru">Muzeul Luvrului</a></figcaption></figure> Mai multe practici canaanite sunt atestate în surse antice și menționate de cercetători, cum ar fi prostituția de templu<a href="#cite_note-FOOTNOTEBrandon1970-81">[81]</a> și sacrificarea copiilor.<a href="#cite_note-FOOTNOTEBrandon1970-81">[81]</a> Siturile speciale cunoscute sub numele de „tophet-uri” ar fi fost folosite de fenicieni „pentru a-și arde fiii și fiicele în foc” și sunt condamnate de Yahweh în Biblia ebraică, în special în Ieremia 7: 30-32 și în <a href="/wiki/C%C4%83r%C8%9Bile_Regilor" class="mw-disambig" title="Cărțile Regilor">Regii 2</a> 23:10 și 17:17. În pofida acestor și a altor diferențe importante, au persistat asemănări culturale și religioase între evreii antici și fenicieni.<a href="#cite_note-FOOTNOTEBrandon1970-81">[81]</a> Mitologia religioasă canaanită nu pare la fel de elaborată ca la verii lor semitici din Mesopotamia. În Canaan zeul suprem se numea <a href="/wiki/El_(zeitate)" title="El (zeitate)">El</a> (𐤀𐤋, „zeu”).<a href="#cite_note-FOOTNOTEBrandon1970-81">[81]</a> Fiul lui El era <a href="/wiki/Baal" title="Baal">Baal</a> (𐤁𐤏𐤋, „stăpân”, „stăpânitor”), un puternic zeu al furtunii, care moare și reînvie.<a href="#cite_note-82">[82]</a> Alți zei erau numiți cu titluri regale, precum Melqart, care înseamnă „rege al orașului”,<a href="#cite_note-FOOTNOTEMoscati1957-77">[77]</a> sau <a href="/wiki/Adonis" title="Adonis">Adonis</a> – „stăpân”.<a href="#cite_note-FOOTNOTEBrandon1970-81">[81]</a> Astfel de epitete puteau fi adesea doar titluri locale ale acelorași zeități. Panteonul semitic era numeros; depindea evident de exigențele orașului-stat în cauză care zeu avea să ocupe un loc de frunte în panteonul local.<a href="#cite_note-FOOTNOTEBrandon1970-81">[81]</a><a href="#cite_note-83">[83]</a> Melqart iese în evidență în toată Fenicia și în străinătate, la fel ca <a href="/wiki/Astarte" title="Astarte">Astarte</a>, o zeiță a fertilității cu aspecte regale și matronale. Instituțiile religioase din Tir, numite marzeh (𐤌𐤓𐤆𐤄, „locul întrunirii”), au făcut mult pentru a încuraja legăturile sociale și loialitatea „rudelor”. Marzeh au organizat banchete pentru aderenții lor în zilele de sărbătoare și multe s-au transformat în frății de elită. Fiecare marzeh a promovat congenialitatea și spiritul de comunitate prin mese rituale, organizate de rude în onoarea strămoșilor zeificați.<a href="#cite_note-FOOTNOTEMarkoe2000-12">[12]</a> În Cartagina, care dezvoltase un sistem republican de guvernare complex, marzeh au jucat posibil un rol în stabilirea legăturilor sociale și politice între cetățeni; cartaginezii erau împărțiți în diferite instituții care s-au consolidat prin sărbători și banchete comunale. Astfel de grupuri ar fi putut funcționa și în calitate de cohorte de vot pentru alegerea membrilor Adunării orașului-stat.<a href="#cite_note-FOOTNOTEWarmington1964-31">[31]</a><a href="#cite_note-FOOTNOTESmith1956-78">[78]</a> Fenicienii făceau ofrande votive zeilor lor, și anume sub formă de figurine și vase de ceramică.<a href="#cite_note-:21-84">[84]</a> Sute de figurine și fragmente au fost găsite în Marea Mediterană, adesea datând din epoci foarte îndepărtate între ele, sugerând că au fost aruncate în mare pentru a asigura călătorii în siguranță. Deoarece fenicienii erau un popor de navigatori, se speculează că multe dintre ritualurile lor erau efectuate pe mare sau la bordul navelor, deși natura specifică a acestor practici nu este cunoscută. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Galerie">Galerie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Galerie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Galerie">modificare sursă</a>]</div> <ul class="gallery mw-gallery-traditional"> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Musee_Nationale_de_Kerkouene(3).jpg" class="mw-file-description" title="Artefacte feniciene expuse într-un muzeu"><img alt="Artefacte feniciene expuse într-un muzeu" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/44/Musee_Nationale_de_Kerkouene%283%29.jpg/120px-Musee_Nationale_de_Kerkouene%283%29.jpg" decoding="async" width="120" height="90" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/44/Musee_Nationale_de_Kerkouene%283%29.jpg/180px-Musee_Nationale_de_Kerkouene%283%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/44/Musee_Nationale_de_Kerkouene%283%29.jpg/240px-Musee_Nationale_de_Kerkouene%283%29.jpg 2x" data-file-width="4608" data-file-height="3456" /></a></div> <div class="gallerytext">Artefacte feniciene expuse într-un muzeu</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Amphoriskos_et_Alabastron.jpg" class="mw-file-description" title="Două vase punice"><img alt="Două vase punice" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/71/Amphoriskos_et_Alabastron.jpg/110px-Amphoriskos_et_Alabastron.jpg" decoding="async" width="110" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/71/Amphoriskos_et_Alabastron.jpg/165px-Amphoriskos_et_Alabastron.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/71/Amphoriskos_et_Alabastron.jpg/220px-Amphoriskos_et_Alabastron.jpg 2x" data-file-width="1763" data-file-height="1920" /></a></div> <div class="gallerytext">Două vase punice</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Unguentario_punico3.jpg" class="mw-file-description" title="Un vas punic"><img alt="Un vas punic" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/Unguentario_punico3.jpg/67px-Unguentario_punico3.jpg" decoding="async" width="67" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/Unguentario_punico3.jpg/101px-Unguentario_punico3.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/Unguentario_punico3.jpg/135px-Unguentario_punico3.jpg 2x" data-file-width="700" data-file-height="1244" /></a></div> <div class="gallerytext">Un vas punic</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Mus%C3%A9e_de_Kerkouane.jpg" class="mw-file-description" title="Două capete de statui feniciene"><img alt="Două capete de statui feniciene" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/63/Mus%C3%A9e_de_Kerkouane.jpg/120px-Mus%C3%A9e_de_Kerkouane.jpg" decoding="async" width="120" height="71" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/63/Mus%C3%A9e_de_Kerkouane.jpg/180px-Mus%C3%A9e_de_Kerkouane.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/63/Mus%C3%A9e_de_Kerkouane.jpg/240px-Mus%C3%A9e_de_Kerkouane.jpg 2x" data-file-width="1909" data-file-height="1129" /></a></div> <div class="gallerytext">Două capete de statui feniciene</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Mozia_masque.jpg" class="mw-file-description" title="O mască feniciană"><img alt="O mască feniciană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c8/Mozia_masque.jpg/80px-Mozia_masque.jpg" decoding="async" width="80" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c8/Mozia_masque.jpg/120px-Mozia_masque.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c8/Mozia_masque.jpg/160px-Mozia_masque.jpg 2x" data-file-width="1664" data-file-height="2496" /></a></div> <div class="gallerytext">O mască feniciană</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Musee_Nationale_de_Kerkouene(1).jpg" class="mw-file-description" title="Artefacte feniciene expuse într-un muzeu din Tunisia"><img alt="Artefacte feniciene expuse într-un muzeu din Tunisia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7f/Musee_Nationale_de_Kerkouene%281%29.jpg/120px-Musee_Nationale_de_Kerkouene%281%29.jpg" decoding="async" width="120" height="90" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7f/Musee_Nationale_de_Kerkouene%281%29.jpg/180px-Musee_Nationale_de_Kerkouene%281%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7f/Musee_Nationale_de_Kerkouene%281%29.jpg/240px-Musee_Nationale_de_Kerkouene%281%29.jpg 2x" data-file-width="4608" data-file-height="3456" /></a></div> <div class="gallerytext">Artefacte feniciene expuse într-un muzeu din <a href="/wiki/Tunisia" title="Tunisia">Tunisia</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:AssyrianWarship.jpg" class="mw-file-description" title="Basorelief ce înfățișează o navă feniciană"><img alt="Basorelief ce înfățișează o navă feniciană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/AssyrianWarship.jpg/120px-AssyrianWarship.jpg" decoding="async" width="120" height="88" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/AssyrianWarship.jpg/180px-AssyrianWarship.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/AssyrianWarship.jpg/240px-AssyrianWarship.jpg 2x" data-file-width="1197" data-file-height="874" /></a></div> <div class="gallerytext">Basorelief ce înfățișează o navă feniciană</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Amphora-IMG_5392.JPG" class="mw-file-description" title="Vas fenician expus într-un muzeu din Germania"><img alt="Vas fenician expus într-un muzeu din Germania" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Amphora-IMG_5392.JPG/80px-Amphora-IMG_5392.JPG" decoding="async" width="80" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Amphora-IMG_5392.JPG/120px-Amphora-IMG_5392.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Amphora-IMG_5392.JPG/160px-Amphora-IMG_5392.JPG 2x" data-file-width="2944" data-file-height="4416" /></a></div> <div class="gallerytext">Vas fenician expus într-un muzeu din <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a></div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Note" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Note">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-1"><a href="#cite_ref-1">^</a> <cite class="citation book">KITTO, John (<time datetime="1851">1851</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=9oHbdzSawj0C&q=phoenicia+lebanon&pg=PA528">A Cyclopedia of Biblical Literature</a> (în engleză). Adan and Charles Black.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+Cyclopedia+of+Biblical+Literature&rft.pub=Adan+and+Charles+Black&rft.date=1851&rft.aulast=KITTO&rft.aufirst=John&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D9oHbdzSawj0C%26q%3Dphoenicia%2Blebanon%26pg%3DPA528&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style> </li> <li id="cite_note-2"><a href="#cite_ref-2">^</a> <cite class="citation book">Malaspina, Ann (<time datetime="2009">2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=Pfop0v79y7gC&q=phoenicia+lebanon&pg=PA19">Lebanon</a> (în engleză). Infobase Publishing. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4381-0579-6" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4381-0579-6">978-1-4381-0579-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Lebanon&rft.pub=Infobase+Publishing&rft.date=2009&rft.isbn=978-1-4381-0579-6&rft.aulast=Malaspina&rft.aufirst=Ann&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DPfop0v79y7gC%26q%3Dphoenicia%2Blebanon%26pg%3DPA19&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Xella-3"><a href="#cite_ref-Xella_3-0">^</a> <cite class="citation book">Xella, Paolo (<time datetime="2017">2017</time>). „Phoenician Inscriptions in Palestine”. În Hübner; Niehr. Sprachen in Palästina im 2. und 1. Jahrtausend v. Chr. Wiesbaden: ADPV 43. pp. 153–169.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Phoenician+Inscriptions+in+Palestine&rft.btitle=Sprachen+in+Pal%C3%A4stina+im+2.+und+1.+Jahrtausend+v.+Chr.&rft.place=Wiesbaden&rft.pages=153-169&rft.pub=ADPV+43&rft.date=2017&rft.aulast=Xella&rft.aufirst=Paolo&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-4"><a href="#cite_ref-4">^</a> <cite class="citation book">Jigoulov, Vadim S. (<time datetime="2016-04-08">8 aprilie 2016</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=IbzsCwAAQBAJ&q=gaza+phoenicia&pg=PA199">The Social History of Achaemenid Phoenicia: Being a Phoenician, Negotiating Empires</a> (în engleză). Routledge. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-134-93809-4" title="Special:Referințe în cărți/978-1-134-93809-4">978-1-134-93809-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Social+History+of+Achaemenid+Phoenicia%3A+Being+a+Phoenician%2C+Negotiating+Empires&rft.pub=Routledge&rft.date=2016-04-08&rft.isbn=978-1-134-93809-4&rft.aulast=Jigoulov&rft.aufirst=Vadim+S.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DIbzsCwAAQBAJ%26q%3Dgaza%2Bphoenicia%26pg%3DPA199&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-5"><a href="#cite_ref-5">^</a> <cite class="citation book">Hornblower, Simon; Spawforth, Antony; Eidinow, Esther (<time datetime="2014-09-11">11 septembrie 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=TkW_BAAAQBAJ&q=gaza+phoenicia&pg=PT1174">The Oxford Companion to Classical Civilization</a> (în engleză). OUP Oxford. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-101676-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-101676-9">978-0-19-101676-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Oxford+Companion+to+Classical+Civilization&rft.pub=OUP+Oxford&rft.date=2014-09-11&rft.isbn=978-0-19-101676-9&rft.aulast=Hornblower&rft.aufirst=Simon&rft.au=Spawforth%2C+Antony&rft.au=Eidinow%2C+Esther&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DTkW_BAAAQBAJ%26q%3Dgaza%2Bphoenicia%26pg%3DPT1174&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-6"><a href="#cite_ref-6">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.historytoday.com/reviews/who-were-phoenicians">„Who Were The Phoenicians? | History Today”</a>. www.historytoday.com. Accesat în <time datetime="2020-04-20">20 aprilie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.historytoday.com&rft.atitle=Who+Were+The+Phoenicians%3F+%7C+History+Today&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.historytoday.com%2Freviews%2Fwho-were-phoenicians&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-John_C._Scott_CCR-7">^ <a href="#cite_ref-John_C._Scott_CCR_7-0">a</a> <a href="#cite_ref-John_C._Scott_CCR_7-1">b</a> <a href="#cite_ref-John_C._Scott_CCR_7-2">c</a> <a href="#cite_ref-John_C._Scott_CCR_7-3">d</a> <a href="#cite_ref-John_C._Scott_CCR_7-4">e</a> <a href="#cite_ref-John_C._Scott_CCR_7-5">f</a> <a href="#cite_ref-John_C._Scott_CCR_7-6">g</a> <cite class="citation journal">Scott, John C (<time datetime="2018">2018</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://scholarsarchive.byu.edu/ccr/vol78/iss78/4">„The Phoenicians and the Formation of the Western World”</a>. Comparative Civilizations Review. 78 (78).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Comparative+Civilizations+Review&rft.atitle=The+Phoenicians+and+the+Formation+of+the+Western+World&rft.volume=78&rft.issue=78&rft.date=2018&rft.aulast=Scott&rft.aufirst=John+C&rft_id=https%3A%2F%2Fscholarsarchive.byu.edu%2Fccr%2Fvol78%2Fiss78%2F4&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEQuinn2017-8">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEQuinn2017_8-0">a</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEQuinn2017_8-1">b</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEQuinn2017_8-2">c</a> <a href="#CITEREFQuinn2017">Quinn (2017)</a>. </li> <li id="cite_note-9"><a href="#cite_ref-9">^</a> <cite id="CITEREFDrews,_Robert" class="citation">Drews, Robert (1998-12), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/030908929802308104">Canaanites and Philistines</a> (în engleză), 23 (81), Journal for the Study of the Old Testament, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1177%2F030908929802308104">10.1177/030908929802308104</a>, <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0309-0892,">1476-6728 0309-0892, 1476-6728</a> Verificați valoarea <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|issn=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#bad_issn" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Canaanites+and+Philistines&rft.pub=Journal+for+the+Study+of+the+Old+Testament&rft_id=info%3Adoi%2F10.1177%2F030908929802308104&rft.issn=0309-0892%2C+1476-6728&rft.au=Drews%2C+Robert&rft_id=https%3A%2F%2Fjournals.sagepub.com%2Fdoi%2F10.1177%2F030908929802308104&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988">  Verificați datele pentru: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|date=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#bad_date" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEAubet2001-10"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEAubet2001_10-0">^</a> <a href="#CITEREFAubet2001">Aubet (2001)</a>. </li> <li id="cite_note-11"><a href="#cite_ref-11">^</a> <cite class="citation encyclopaedia"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ancient.eu/phoenicia/">„Phoenicia”</a>. Ancient History Encyclopedia. Accesat în <time datetime="2017-08-09">9 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Phoenicia&rft.btitle=Ancient+History+Encyclopedia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ancient.eu%2Fphoenicia%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEMarkoe2000-12">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEMarkoe2000_12-0">a</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEMarkoe2000_12-1">b</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEMarkoe2000_12-2">c</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEMarkoe2000_12-3">d</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEMarkoe2000_12-4">e</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEMarkoe2000_12-5">f</a> <a href="#CITEREFMarkoe2000">Markoe (2000)</a>. </li> <li id="cite_note-Fischer_2004_90-13">^ <a href="#cite_ref-Fischer_2004_90_13-0">a</a> <a href="#cite_ref-Fischer_2004_90_13-1">b</a> <cite class="citation book">Fischer, Steven Roger (<time datetime="2004">2004</time>). A history of writing. Reaktion Books. p. 90.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+history+of+writing&rft.pages=90&rft.pub=Reaktion+Books&rft.date=2004&rft.aulast=Fischer&rft.aufirst=Steven+Roger&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Hans_G._Niemeyer_2004-14"><a href="#cite_ref-Hans_G._Niemeyer_2004_14-0">^</a> <cite class="citation book">Niemeyer, Hans G. (<time datetime="2004">2004</time>). „The Phoenicians and the Birth of a Multinational Mediterranean Society”. În Rollinger; Ulf. Commerce and Monetary Systems in the Ancient World. Stuttgart: Franz Stiener Verlag. pp. 246, 250.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=The+Phoenicians+and+the+Birth+of+a+Multinational+Mediterranean+Society&rft.btitle=Commerce+and+Monetary+Systems+in+the+Ancient+World&rft.place=Stuttgart&rft.pages=246%2C+250&rft.pub=Franz+Stiener+Verlag&rft.date=2004&rft.aulast=Niemeyer&rft.aufirst=Hans+G.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-15"><a href="#cite_ref-15">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus:text:1999.04.0057:entry=foi=nic">„Henry George Liddell, Robert Scott, A Greek-English Lexicon, φοῖνιξ”</a>. www.perseus.tufts.edu. Accesat în <time datetime="2017-02-03">3 februarie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.perseus.tufts.edu&rft.atitle=Henry+George+Liddell%2C+Robert+Scott%2C+A+Greek-English+Lexicon%2C+%CF%86%CE%BF%E1%BF%96%CE%BD%CE%B9%CE%BE&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.perseus.tufts.edu%2Fhopper%2Ftext%3Fdoc%3DPerseus%3Atext%3A1999.04.0057%3Aentry%3Dfoi%3Dnic&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-krahmalkov-16"><a href="#cite_ref-krahmalkov_16-0">^</a> <cite class="citation book">Krahmalkov, Charles R. (<time datetime="2000-11-28">28 noiembrie 2000</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=DbC9CwAAQBAJ&q=Ph&pg=PA1">A Phoenician-Punic Grammar</a> (în engleză). BRILL. p. 1. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9789004294202" title="Special:Referințe în cărți/9789004294202">9789004294202</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+Phoenician-Punic+Grammar&rft.pages=1&rft.pub=BRILL&rft.date=2000-11-28&rft.isbn=9789004294202&rft.aulast=Krahmalkov&rft.aufirst=Charles+R.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DDbC9CwAAQBAJ%26q%3DPh%26pg%3DPA1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-17"><a href="#cite_ref-17">^</a> <cite class="citation book">Zarins, Juris (<time datetime="1992">1992</time>). „Pastoral Nomadism in Arabia: Ethnoarchaeology and the Archaeological Record—A Case Study”. În Bar-Yosef, O.; Khazanov, A. Pastoralism in the Levant. Madison: Prehistory Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-9629110-8-9" title="Special:Referințe în cărți/0-9629110-8-9">0-9629110-8-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Pastoral+Nomadism+in+Arabia%3A+Ethnoarchaeology+and+the+Archaeological+Record%E2%80%94A+Case+Study&rft.btitle=Pastoralism+in+the+Levant&rft.place=Madison&rft.pub=Prehistory+Press&rft.date=1992&rft.isbn=0-9629110-8-9&rft.aulast=Zarins&rft.aufirst=Juris&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-tubb-18"><a href="#cite_ref-tubb_18-0">^</a> Tubb, Jonathan N. (1998), "Canaanites" (British Museum People of the Past) </li> <li id="cite_note-19"><a href="#cite_ref-19">^</a> <cite class="citation book">Woodard, Roger (<time datetime="2008">2008</time>). The Ancient Languages of Syria-Palestine and Arabia. New York: Cambridge University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-68498-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-68498-9">978-0-521-68498-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Ancient+Languages+of+Syria-Palestine+and+Arabia&rft.place=New+York&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2008&rft.isbn=978-0-521-68498-9&rft.aulast=Woodard&rft.aufirst=Roger&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-NavehJ1987-20">^ <a href="#cite_ref-NavehJ1987_20-0">a</a> <a href="#cite_ref-NavehJ1987_20-1">b</a> <cite class="citation book">Naveh, Joseph (<time datetime="1987">1987</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/ancientisraelite00unse">„Proto-Canaanite, Archaic Greek, and the Script of the Aramaic Text on the Tell Fakhariyah Statue”</a>. În Miller. Ancient Israelite Religion. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-8006-0831-3" title="Special:Referințe în cărți/0-8006-0831-3">0-8006-0831-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Proto-Canaanite%2C+Archaic+Greek%2C+and+the+Script+of+the+Aramaic+Text+on+the+Tell+Fakhariyah+Statue&rft.btitle=Ancient+Israelite+Religion&rft.date=1987&rft.isbn=0-8006-0831-3&rft.aulast=Naveh&rft.aufirst=Joseph&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fancientisraelite00unse&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-21"><a href="#cite_ref-21">^</a> <cite class="citation book">R. A. Donkin (<time datetime="1998">1998</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=leHFqMQ9mw8C&pg=PA48">Beyond Price: Pearls and Pearl-fishing : Origins to the Age of Discoveries, Volume 224</a>. p. 48. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-87169-224-4" title="Special:Referințe în cărți/0-87169-224-4">0-87169-224-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Beyond+Price%3A+Pearls+and+Pearl-fishing+%3A+Origins+to+the+Age+of+Discoveries%2C+Volume+224&rft.pages=48&rft.date=1998&rft.isbn=0-87169-224-4&rft.au=R.+A.+Donkin&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DleHFqMQ9mw8C%26pg%3DPA48&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-22"><a href="#cite_ref-22">^</a> <cite class="citation book">Bowersock, G.W. (<time datetime="1986">1986</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=2hmbc9evgB0C&pg=PA401">„Tylos and Tyre. Bahrain in the Graeco-Roman World”</a>. În Khalifa; Rice. Bahrain Through The Ages – the Archaeology. Routledge. pp. 401–2. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-7103-0112-X" title="Special:Referințe în cărți/0-7103-0112-X">0-7103-0112-X</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Tylos+and+Tyre.+Bahrain+in+the+Graeco-Roman+World&rft.btitle=Bahrain+Through+The+Ages+%E2%80%93+the+Archaeology&rft.pages=401-2&rft.pub=Routledge&rft.date=1986&rft.isbn=0-7103-0112-X&rft.au=Bowersock%2C+G.W.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D2hmbc9evgB0C%26pg%3DPA401&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-23"><a href="#cite_ref-23">^</a> <cite class="citation web">Ju. B. Tsirkin. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171010135456/http://www.aulaorientalis.org/AuOr%20escaneado/AuOr%2019-2001/2/7.pdf">„Canaan. Phoenicia. Sidon”</a> (PDF). p. 274. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.aulaorientalis.org/AuOr%20escaneado/AuOr%2019-2001/2/7.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2017-10-10">10 octombrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2013-11-30">30 noiembrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Canaan.+Phoenicia.+Sidon.&rft.pages=274&rft.au=Ju.+B.+Tsirkin&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.aulaorientalis.org%2FAuOr%2520escaneado%2FAuOr%252019-2001%2F2%2F7.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-24"><a href="#cite_ref-24">^</a> <cite class="citation book">Rice, Michael (<time datetime="1994">1994</time>). The Archaeology of the Arabian Gulf. Routledge. p. 20. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-415-03268-7" title="Special:Referințe în cărți/0-415-03268-7">0-415-03268-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Archaeology+of+the+Arabian+Gulf&rft.pages=20&rft.pub=Routledge&rft.date=1994&rft.isbn=0-415-03268-7&rft.au=Rice%2C+Michael&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-25"><a href="#cite_ref-25">^</a> <cite class="citation journal">Haber, Marc; Doumet-Serhal, Claude; Scheib, Christiana; Xue, Yali; Danecek, Petr; Mezzavilla, Massimo; Youhanna, Sonia; Martiniano, Rui; Prado-Martinez, Javier (<time datetime="2017">2017</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5544389">„Continuity and Admixture in the Last Five Millennia of Levantine History from Ancient Canaanite and Present-Day Lebanese Genome Sequences”</a>. American Journal of Human Genetics. 101 (2): 274–282. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1016%2Fj.ajhg.2017.06.013">10.1016/j.ajhg.2017.06.013</a>. <a href="/wiki/PubMed_Central" title="PubMed Central">PMC</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5544389">5544389</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28757201">28757201</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=American+Journal+of+Human+Genetics&rft.atitle=Continuity+and+Admixture+in+the+Last+Five+Millennia+of+Levantine+History+from+Ancient+Canaanite+and+Present-Day+Lebanese+Genome+Sequences&rft.volume=101&rft.issue=2&rft.pages=274-282&rft.date=2017&rft_id=%2F%2Fwww.ncbi.nlm.nih.gov%2Fpmc%2Farticles%2FPMC5544389&rft_id=info%3Apmid%2F28757201&rft_id=info%3Adoi%2F10.1016%2Fj.ajhg.2017.06.013&rft.aulast=Haber&rft.aufirst=Marc&rft.au=Doumet-Serhal%2C+Claude&rft.au=Scheib%2C+Christiana&rft.au=Xue%2C+Yali&rft.au=Danecek%2C+Petr&rft.au=Mezzavilla%2C+Massimo&rft.au=Youhanna%2C+Sonia&rft.au=Martiniano%2C+Rui&rft.au=Prado-Martinez%2C+Javier&rft_id=%2F%2Fwww.ncbi.nlm.nih.gov%2Fpmc%2Farticles%2FPMC5544389&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-26"><a href="#cite_ref-26">^</a> <cite class="citation journal">Stieglitz, Robert (<time datetime="1990">1990</time>). „The Geopolitics of the Phoenician Littoral in the Early Iron Age”. Bulletin of the American Schools of Oriental Research. 129 (9).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Bulletin+of+the+American+Schools+of+Oriental+Research&rft.atitle=The+Geopolitics+of+the+Phoenician+Littoral+in+the+Early+Iron+Age&rft.volume=129&rft.issue=9&rft.date=1990&rft.aulast=Stieglitz&rft.aufirst=Robert&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Jerry_H._Bentley_1999-27">^ <a href="#cite_ref-Jerry_H._Bentley_1999_27-0">a</a> <a href="#cite_ref-Jerry_H._Bentley_1999_27-1">b</a> <cite class="citation journal">Bentley, Jerry H. (<time datetime="1999">1999</time>). „Sea and Ocean Basins as Frameworks for Historical Analysis”. Geographical Review. 89 (2): 215–219. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1111%2Fj.1931-0846.1999.tb00214.x">10.1111/j.1931-0846.1999.tb00214.x</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Geographical+Review&rft.atitle=Sea+and+Ocean+Basins+as+Frameworks+for+Historical+Analysis&rft.volume=89&rft.issue=2&rft.pages=215-219&rft.date=1999&rft_id=info%3Adoi%2F10.1111%2Fj.1931-0846.1999.tb00214.x&rft.aulast=Bentley&rft.aufirst=Jerry+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-28"><a href="#cite_ref-28">^</a> <cite class="citation book">Barnes, William H. (<time datetime="1991">1991</time>). Studies in the Chronology of the Divided Monarchy of Israel. Atlanta: Scholars Press. pp. 29–55.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Studies+in+the+Chronology+of+the+Divided+Monarchy+of+Israel&rft.place=Atlanta&rft.pages=29-55&rft.pub=Scholars+Press&rft.date=1991&rft.aulast=Barnes&rft.aufirst=William+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-29"><a href="#cite_ref-29">^</a> <cite class="citation journal">Chamorro, Javier G. (<time datetime="1987">1987</time>). „Survey of Archaeological Research on Tartessos”. American Journal of Archaeology. 91 (2): 197–232. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2F505217">10.2307/505217</a>. <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/505217">505217</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=American+Journal+of+Archaeology&rft.atitle=Survey+of+Archaeological+Research+on+Tartessos&rft.volume=91&rft.issue=2&rft.pages=197-232&rft.date=1987&rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2F505217&rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F505217&rft.aulast=Chamorro&rft.aufirst=Javier+G.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-:02-30">^ <a href="#cite_ref-:02_30-0">a</a> <a href="#cite_ref-:02_30-1">b</a> <a href="#cite_ref-:02_30-2">c</a> <a href="#cite_ref-:02_30-3">d</a> <cite class="citation book">History, Captivating (<time datetime="2019">2019</time>). „The Phoenicians: A Captivating Guide to the History of Phoenicia and the Impact Made by One of the Greatest Trading Civilizations of the Ancient World”. Captivating History. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781647482053" title="Special:Referințe în cărți/9781647482053">9781647482053</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=The+Phoenicians%3A+A+Captivating+Guide+to+the+History+of+Phoenicia+and+the+Impact+Made+by+One+of+the+Greatest+Trading+Civilizations+of+the+Ancient+World&rft.btitle=Captivating+History&rft.date=2019&rft.isbn=9781647482053&rft.aulast=History&rft.aufirst=Captivating&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEWarmington1964-31">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEWarmington1964_31-0">a</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEWarmington1964_31-1">b</a> <a href="#CITEREFWarmington1964">Warmington (1964)</a>. </li> <li id="cite_note-britannica.com-32">^ <a href="#cite_ref-britannica.com_32-0">a</a> <a href="#cite_ref-britannica.com_32-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.britannica.com/place/Lebanon">„Lebanon – Assyrian and Babylonian domination of Phoenicia”</a>. Encyclopedia Britannica (în engleză). Accesat în <time datetime="2020-04-22">22 aprilie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Encyclopedia+Britannica&rft.atitle=Lebanon+%E2%80%93+Assyrian+and+Babylonian+domination+of+Phoenicia&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2Fplace%2FLebanon&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-:7-33">^ <a href="#cite_ref-:7_33-0">a</a> <a href="#cite_ref-:7_33-1">b</a> <a href="#cite_ref-:7_33-2">c</a> <cite class="citation journal">Katzenstein, Jacob (<time datetime="1979">1979</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.jstor.org/stable/3209545">„Tyre in the Early Persian Period (539-486 B.C.E.)”</a>. The Biblical Archaeologist. 42 (1): 31. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2F3209545">10.2307/3209545</a>. <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/3209545">3209545</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Biblical+Archaeologist&rft.atitle=Tyre+in+the+Early+Persian+Period+%28539-486+B.C.E.%29&rft.volume=42&rft.issue=1&rft.pages=31&rft.date=1979&rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2F3209545&rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F3209545&rft.aulast=Katzenstein&rft.aufirst=Jacob&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F3209545&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-:8-34"><a href="#cite_ref-:8_34-0">^</a> <cite class="citation book">Herodotus. The Histories, Book III. pp. §19.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Histories%2C+Book+III&rft.pages=%C2%A719&rft.au=Herodotus&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-35"><a href="#cite_ref-35">^</a> <cite class="citation book">Herodotus. The Histories, Book III. pp. 218, §91.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Histories%2C+Book+III&rft.pages=218%2C+%C2%A791&rft.au=Herodotus&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-36"><a href="#cite_ref-36">^</a> <cite class="citation web">MAMcIntosh (<time datetime="2018-08-29">29 august 2018</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://brewminate.com/a-history-of-phoenician-civilization/">„A History of Phoenician Civilization”</a>. Brewminate (în engleză). Accesat în <time datetime="2020-04-20">20 aprilie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Brewminate&rft.atitle=A+History+of+Phoenician+Civilization&rft.date=2018-08-29&rft.au=MAMcIntosh&rft_id=https%3A%2F%2Fbrewminate.com%2Fa-history-of-phoenician-civilization%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-37"><a href="#cite_ref-37">^</a> <cite class="citation book">Herodotus. The Histories, Book V. pp. §109.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Histories%2C+Book+V&rft.pages=%C2%A7109&rft.au=Herodotus&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-38"><a href="#cite_ref-38">^</a> <cite class="citation book">Herodotus. The Histories, Book VII. pp. §23.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Histories%2C+Book+VII&rft.pages=%C2%A723&rft.au=Herodotus&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-39"><a href="#cite_ref-39">^</a> <cite class="citation book">Herodotus. The Histories, Book VIII. pp. §90.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Histories%2C+Book+VIII&rft.pages=%C2%A790&rft.au=Herodotus&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-40"><a href="#cite_ref-40">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Roman/Texts/Diodorus_Siculus/16C*.html">„LacusCurtius • Diodorus Siculus — Book XVI Chapters 40‑65”</a>. penelope.uchicago.edu. Accesat în <time datetime="2020-04-20">20 aprilie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=penelope.uchicago.edu&rft.atitle=LacusCurtius+%E2%80%A2+Diodorus+Siculus+%E2%80%94+Book+XVI+Chapters+40%E2%80%9165&rft_id=https%3A%2F%2Fpenelope.uchicago.edu%2FThayer%2FE%2FRoman%2FTexts%2FDiodorus_Siculus%2F16C%2A.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-:9-41">^ <a href="#cite_ref-:9_41-0">a</a> <a href="#cite_ref-:9_41-1">b</a> <a href="#cite_ref-:9_41-2">c</a> <cite class="citation book">Millar, Fergus (<time datetime="2006">2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.jstor.org/stable/10.5149/9780807876657_millar.8">The Phoenician Cities: A Case-Study of Hellenisation</a>. University of North Carolina Press. pp. 32–50. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.5149%2F9780807876657_millar.8">10.5149/9780807876657_millar.8</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780807830307" title="Special:Referințe în cărți/9780807830307">9780807830307</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Phoenician+Cities%3A+A+Case-Study+of+Hellenisation&rft.pages=32-50&rft.pub=University+of+North+Carolina+Press&rft.date=2006&rft_id=info%3Adoi%2F10.5149%2F9780807876657_millar.8&rft.isbn=9780807830307&rft.aulast=Millar&rft.aufirst=Fergus&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F10.5149%2F9780807876657_millar.8&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-42"><a href="#cite_ref-42">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ancient.eu/article/107/alexanders-siege-of-tyre-332-bce/">„Alexander's Siege of Tyre, 332 BCE”</a>. Ancient History Encyclopedia. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Ancient+History+Encyclopedia&rft.atitle=Alexander%27s+Siege+of+Tyre%2C+332+BCE&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.ancient.eu%2Farticle%2F107%2Falexanders-siege-of-tyre-332-bce%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-:10-43"><a href="#cite_ref-:10_43-0">^</a> <cite class="citation journal"><a href="/w/index.php?title=Stephen_Stockwell&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stephen Stockwell — pagină inexistentă">Stockwell, Stephen</a> (<time datetime="2010">2010</time>). „Before Athens: Early Popular Government in Phoenician and Greek City States”. Geopolitics, History, and International Relations (2): 128–129.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Geopolitics%2C+History%2C+and+International+Relations&rft.atitle=Before+Athens%3A+Early+Popular+Government+in+Phoenician+and+Greek+City+States&rft.issue=2&rft.pages=128-129&rft.date=2010&rft.aulast=Stockwell&rft.aufirst=Stephen&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-44"><a href="#cite_ref-44">^</a> A. B. Freijeiro, R. Corzo Sánchez, Der neue anthropoide Sarkophag von Cadiz. </li> <li id="cite_note-45"><a href="#cite_ref-45">^</a> <cite class="citation book">Braudel, Fernand (<time datetime="2001">2001</time>). Memory and Mediterranean. Tradus de Reynolds, Sian. New York: Alfred A. Knopf. pp. 112–113.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Memory+and+Mediterranean&rft.place=New+York&rft.pages=112-113&rft.pub=Alfred+A.+Knopf&rft.date=2001&rft.aulast=Braudel&rft.aufirst=Fernand&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTECunliffe2008-46"><a href="#cite_ref-FOOTNOTECunliffe2008_46-0">^</a> <a href="#CITEREFCunliffe2008">Cunliffe (2008)</a>. </li> <li id="cite_note-47"><a href="#cite_ref-47">^</a> <cite class="citation book">Stager, L. E. (<time datetime="2003">2003</time>). „Phoenician shipwrecks in the deep sea”. Sea routes: From Sidon to Huelva: Interconnections in the Mediterranean, 16th–6th c. BC. pp. 233–248. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-960-7064-40-0" title="Special:Referințe în cărți/978-960-7064-40-0">978-960-7064-40-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Phoenician+shipwrecks+in+the+deep+sea&rft.btitle=Sea+routes%3A+From+Sidon+to+Huelva%3A+Interconnections+in+the+Mediterranean%2C+16th%E2%80%936th+c.+BC&rft.pages=233-248&rft.date=2003&rft.isbn=978-960-7064-40-0&rft.aulast=Stager&rft.aufirst=L.+E.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-48"><a href="#cite_ref-48">^</a> <cite class="citation journal">Hawkes, Christopher (<time datetime="1977">1977</time>). „Britain and Julius Caesar”. Proceedings of the British Academy (63): 124–192.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Proceedings+of+the+British+Academy&rft.atitle=Britain+and+Julius+Caesar&rft.issue=63&rft.pages=124-192&rft.date=1977&rft.aulast=Hawkes&rft.aufirst=Christopher&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-:42-49">^ <a href="#cite_ref-:42_49-0">a</a> <a href="#cite_ref-:42_49-1">b</a> <a href="#cite_ref-:42_49-2">c</a> <cite class="citation journal">Markoe, Glenn; McGovern, Patrick E. (martie 1990). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.jstor.org/stable/41765806">„A Nation of Artisans”</a>. Archaeology. 43 (2): 32–33. <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/41765806">41765806</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Archaeology&rft.atitle=A+Nation+of+Artisans&rft.volume=43&rft.issue=2&rft.pages=32-33&rft.date=1990-03&rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F41765806&rft.aulast=Markoe&rft.aufirst=Glenn&rft.au=McGovern%2C+Patrick+E.&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F41765806&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-50"><a href="#cite_ref-50">^</a> <cite class="citation book">Herm, Gerhard (<time datetime="1975">1975</time>). The Phoenicians. Tradus de Hiller, Catherine. New York: William Morrow. p. 80.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Phoenicians&rft.place=New+York&rft.pages=80&rft.pub=William+Morrow&rft.date=1975&rft.aulast=Herm&rft.aufirst=Gerhard&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-51"><a href="#cite_ref-51">^</a> <cite class="citation book">Moore, Karl; Lewis, David (<time datetime="1999">1999</time>). Birth of the Multinational. Copenhagen: Copenhagen Business School Press. p. 85.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Birth+of+the+Multinational&rft.place=Copenhagen&rft.pages=85&rft.pub=Copenhagen+Business+School+Press&rft.date=1999&rft.aulast=Moore&rft.aufirst=Karl&rft.au=Lewis%2C+David&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-52"><a href="#cite_ref-52">^</a> <cite class="citation book">St. Clair, Kassia (<time datetime="2016">2016</time>). The Secret Lives of Colour. London: John Murray. pp. 162–164.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Secret+Lives+of+Colour&rft.place=London&rft.pages=162-164&rft.pub=John+Murray&rft.date=2016&rft.aulast=St.+Clair&rft.aufirst=Kassia&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-53"><a href="#cite_ref-53">^</a> <cite class="citation book">History, Captivating (<time datetime="2019">2019</time>). The Phoenicians: A Captivating Guide to the History of Phoenicia and the Impact Made by One of the Greatest Trading Civilizations of the Ancient World. p. 60. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1647482053" title="Special:Referințe în cărți/978-1647482053">978-1647482053</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Phoenicians%3A+A+Captivating+Guide+to+the+History+of+Phoenicia+and+the+Impact+Made+by+One+of+the+Greatest+Trading+Civilizations+of+the+Ancient+World&rft.pages=60&rft.date=2019&rft.isbn=978-1647482053&rft.aulast=History&rft.aufirst=Captivating&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTERawlinson1889-54">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTERawlinson1889_54-0">a</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTERawlinson1889_54-1">b</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTERawlinson1889_54-2">c</a> <a href="#CITEREFRawlinson1889">Rawlinson (1889)</a>. </li> <li id="cite_note-:22-55">^ <a href="#cite_ref-:22_55-0">a</a> <a href="#cite_ref-:22_55-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nationalgeographic.com/history/2020/09/2600-year-old-wine-factory-unearthed-lebanon/">„2,600-year-old wine 'factory' unearthed in Lebanon”</a>. History & Culture (în engleză). <time datetime="2020-09-14">14 septembrie 2020</time>. Accesat în <time datetime="2020-09-15">15 septembrie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=History+%26+Culture&rft.atitle=2%2C600-year-old+wine+%27factory%27+unearthed+in+Lebanon&rft.date=2020-09-14&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nationalgeographic.com%2Fhistory%2F2020%2F09%2F2600-year-old-wine-factory-unearthed-lebanon%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-56"><a href="#cite_ref-56">^</a> <cite class="citation book">Sechrist, Robert. Planet of the Grapes: A Geography of Wine. pp. 6–7.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Planet+of+the+Grapes%3A+A+Geography+of+Wine&rft.pages=6-7&rft.aulast=Sechrist&rft.aufirst=Robert&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-57"><a href="#cite_ref-57">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.britannica.com/technology/galley-ship">„Galley | ship”</a>. Encyclopedia Britannica (în engleză). Accesat în <time datetime="2020-04-19">19 aprilie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Encyclopedia+Britannica&rft.atitle=Galley+%7C+ship&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2Ftechnology%2Fgalley-ship&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-58"><a href="#cite_ref-58">^</a> <cite class="citation journal">Haggi, Arad (<time datetime="2010">2010</time>). „Report on Underwater Excavation at the Phoenician Harbour, Atlit, Israel”. International Journal of Nautical Archaeology (39): 283.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=International+Journal+of+Nautical+Archaeology&rft.atitle=Report+on+Underwater+Excavation+at+the+Phoenician+Harbour%2C+Atlit%2C+Israel&rft.issue=39&rft.pages=283&rft.date=2010&rft.aulast=Haggi&rft.aufirst=Arad&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-59"><a href="#cite_ref-59">^</a> <cite class="citation book">Wachsmann, Shelley (<time datetime="1998">1998</time>). Seagoing Ships & Seamanship in the Bronze Age Levant. College Station, TX: Texas A & M University Press. pp. 300, 51, 323–325, 332.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Seagoing+Ships+%26+Seamanship+in+the+Bronze+Age+Levant&rft.place=College+Station%2C+TX&rft.pages=300%2C+51%2C+323-325%2C+332&rft.pub=Texas+A+%26+M+University+Press&rft.date=1998&rft.aulast=Wachsmann&rft.aufirst=Shelley&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-60"><a href="#cite_ref-60">^</a> <cite class="citation book">Woolmer, Mark (<time datetime="2011">2011</time>). Ancient Phoenicia: An Introduction. London: Bristol Classical Press. p. 84.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Ancient+Phoenicia%3A+An+Introduction&rft.place=London&rft.pages=84&rft.pub=Bristol+Classical+Press&rft.date=2011&rft.aulast=Woolmer&rft.aufirst=Mark&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-61"><a href="#cite_ref-61">^</a> <cite class="citation web">Klein, Christopher. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.history.com/news/2700-year-old-phoenician-shipwreck-discovered">„2,700-Year-Old Phoenician Shipwreck Discovered”</a>. HISTORY (în engleză). Accesat în <time datetime="2020-04-23">23 aprilie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=HISTORY&rft.atitle=2%2C700-Year-Old+Phoenician+Shipwreck+Discovered&rft.aulast=Klein&rft.aufirst=Christopher&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.history.com%2Fnews%2F2700-year-old-phoenician-shipwreck-discovered&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-62"><a href="#cite_ref-62">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.seeker.com/2700-year-old-phoenician-shipwreck-discovered-1769022411.html">„2,700-Year-Old Phoenician Shipwreck Discovered”</a>. Seeker. <time datetime="2014-08-27">27 august 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Seeker&rft.atitle=2%2C700-Year-Old+Phoenician+Shipwreck+Discovered&rft.date=2014-08-27&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.seeker.com%2F2700-year-old-phoenician-shipwreck-discovered-1769022411.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-63"><a href="#cite_ref-63">^</a> <cite class="citation book">Hansen, Mogens Herman (<time datetime="2000">2000</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=8qvY8pxVxcwC">„Conclusion: The Impact of City-State Cultures on World History”</a>. A Comparative Study of Thirty City-state Cultures: An Investigation. Kgl. Danske Videnskabernes Selskab. pp. 601–602. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-87-7876-177-4" title="Special:Referințe în cărți/978-87-7876-177-4">978-87-7876-177-4</a>. Accesat în <time datetime="2013-04-05">5 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Conclusion%3A+The+Impact+of+City-State+Cultures+on+World+History&rft.btitle=A+Comparative+Study+of+Thirty+City-state+Cultures%3A+An+Investigation&rft.pages=601-602&rft.pub=Kgl.+Danske+Videnskabernes+Selskab&rft.date=2000&rft.isbn=978-87-7876-177-4&rft.aulast=Hansen&rft.aufirst=Mogens+Herman&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D8qvY8pxVxcwC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-ClineGraham2011-64"><a href="#cite_ref-ClineGraham2011_64-0">^</a> <cite class="citation book">Eric H. Cline; Mark W. Graham (<time datetime="2011-06-27">27 iunie 2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=1eRb5h7ATbsC">Ancient Empires: From Mesopotamia to the Rise of Islam</a>. Cambridge University Press. p. 70. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-88911-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-88911-7">978-0-521-88911-7</a>. Accesat în <time datetime="2013-02-24">24 februarie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Ancient+Empires%3A+From+Mesopotamia+to+the+Rise+of+Islam&rft.pages=70&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2011-06-27&rft.isbn=978-0-521-88911-7&rft.au=Eric+H.+Cline&rft.au=Mark+W.+Graham&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D1eRb5h7ATbsC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-SacksMurray2009-65"><a href="#cite_ref-SacksMurray2009_65-0">^</a> <cite class="citation book">David Sacks; Oswyn Murray; Lisa R. Brody (<time datetime="2009-01-01">1 ianuarie 2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=yyrao0dadqAC">Encyclopedia of the Ancient Greek World</a>. Infobase Publishing. p. 76. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4381-1020-2" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4381-1020-2">978-1-4381-1020-2</a>. Accesat în <time datetime="2013-03-03">3 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Encyclopedia+of+the+Ancient+Greek+World&rft.pages=76&rft.pub=Infobase+Publishing&rft.date=2009-01-01&rft.isbn=978-1-4381-1020-2&rft.au=David+Sacks&rft.au=Oswyn+Murray&rft.au=Lisa+R.+Brody&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dyyrao0dadqAC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-WaldmanMason2006-66"><a href="#cite_ref-WaldmanMason2006_66-0">^</a> <cite class="citation book">Waldman, Carl; Mason, Catherine (<time datetime="2006">2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=kfv6HKXErqAC">Encyclopedia of European Peoples</a>. Infobase Publishing. p. 586. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4381-2918-1" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4381-2918-1">978-1-4381-2918-1</a>. Accesat în <time datetime="2013-02-23">23 februarie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Encyclopedia+of+European+Peoples&rft.pages=586&rft.pub=Infobase+Publishing&rft.date=2006&rft.isbn=978-1-4381-2918-1&rft.aulast=Waldman&rft.aufirst=Carl&rft.au=Mason%2C+Catherine&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dkfv6HKXErqAC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Smith2008-67"><a href="#cite_ref-Smith2008_67-0">^</a> <cite class="citation book">Smith, Richard L. (<time datetime="2008-07-31">31 iulie 2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=986da1QR_wkC">Premodern Trade in World History</a>. Routledge. p. 65. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-203-89352-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-203-89352-4">978-0-203-89352-4</a>. Accesat în <time datetime="2013-03-03">3 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Premodern+Trade+in+World+History&rft.pages=65&rft.pub=Routledge&rft.date=2008-07-31&rft.isbn=978-0-203-89352-4&rft.aulast=Smith&rft.aufirst=Richard+L.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D986da1QR_wkC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Naylor2009-68"><a href="#cite_ref-Naylor2009_68-0">^</a> <cite class="citation book">Naylor, Phillip Chiviges (<time datetime="2009-07-01">1 iulie 2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=a1jfzkJTAZgC">North Africa: A History from Antiquity to the Present</a>. University of Texas Press. p. 25. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-292-77878-8" title="Special:Referințe în cărți/978-0-292-77878-8">978-0-292-77878-8</a>. Accesat în <time datetime="2013-02-23">23 februarie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=North+Africa%3A+A+History+from+Antiquity+to+the+Present&rft.pages=25&rft.pub=University+of+Texas+Press&rft.date=2009-07-01&rft.isbn=978-0-292-77878-8&rft.aulast=Naylor&rft.aufirst=Phillip+Chiviges&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Da1jfzkJTAZgC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-SwartzDumett1980-69"><a href="#cite_ref-SwartzDumett1980_69-0">^</a> <cite class="citation book">Swartz, B. K.; Dumett, Raymond E. (<time datetime="1980-01-01">1 ianuarie 1980</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=8_Z5N0gmNlsC">West African Culture Dynamics: Archaeological and Historical Perspectives</a>. Walter de Gruyter. p. 236. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-3-11-080068-5" title="Special:Referințe în cărți/978-3-11-080068-5">978-3-11-080068-5</a>. Accesat în <time datetime="2013-02-17">17 februarie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=West+African+Culture+Dynamics%3A+Archaeological+and+Historical+Perspectives&rft.pages=236&rft.pub=Walter+de+Gruyter&rft.date=1980-01-01&rft.isbn=978-3-11-080068-5&rft.aulast=Swartz&rft.aufirst=B.+K.&rft.au=Dumett%2C+Raymond+E.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D8_Z5N0gmNlsC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-GarnseyWhittaker2007-70"><a href="#cite_ref-GarnseyWhittaker2007_70-0">^</a> <cite class="citation book">Garnsey, P. D. A.; Whittaker, C. R. (<time datetime="2007-02-15">15 februarie 2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=01c6sUSS24oC">Imperialism in the Ancient World: The Cambridge University Research Seminar in Ancient History</a>. Cambridge University Press. p. 80. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-03390-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-03390-9">978-0-521-03390-9</a>. Accesat în <time datetime="2013-02-22">22 februarie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Imperialism+in+the+Ancient+World%3A+The+Cambridge+University+Research+Seminar+in+Ancient+History&rft.pages=80&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2007-02-15&rft.isbn=978-0-521-03390-9&rft.aulast=Garnsey&rft.aufirst=P.+D.+A.&rft.au=Whittaker%2C+C.+R.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D01c6sUSS24oC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Roberts20042-71"><a href="#cite_ref-Roberts20042_71-0">^</a> <cite class="citation book">P. Roberts (<time datetime="2004-10-01">1 octombrie 2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=Krh7n9AyS40C">HSC Ancient History</a>. Pascal Press. p. 64. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-74125-179-1" title="Special:Referințe în cărți/978-1-74125-179-1">978-1-74125-179-1</a>. Accesat în <time datetime="2013-02-17">17 februarie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=HSC+Ancient+History&rft.pages=64&rft.pub=Pascal+Press&rft.date=2004-10-01&rft.isbn=978-1-74125-179-1&rft.au=P.+Roberts&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DKrh7n9AyS40C&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Cross1980-72"><a href="#cite_ref-Cross1980_72-0">^</a> <cite class="citation journal">Cross, Frank Moore (<time datetime="1980">1980</time>). „Newly Found Inscriptions in Old Canaanite and Early Phoenician Scripts”. Bulletin of the American Schools of Oriental Research. The University of Chicago Press on behalf of The American Schools of Oriental Research. 238 (238 (Spring, 1980)): 1–20. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2F1356511">10.2307/1356511</a>. <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/1356511">1356511</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Bulletin+of+the+American+Schools+of+Oriental+Research&rft.atitle=Newly+Found+Inscriptions+in+Old+Canaanite+and+Early+Phoenician+Scripts&rft.volume=238&rft.issue=238+%28Spring%2C+1980%29&rft.pages=1-20&rft.date=1980&rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2F1356511&rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F1356511&rft.aulast=Cross&rft.aufirst=Frank+Moore&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-73"><a href="#cite_ref-73">^</a> <cite class="citation journal">Millard, A. R. (<time datetime="1986">1986</time>). „The Infancy of the Alphabet”. World Archaeology. 17 (3): 390–398. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1080%2F00438243.1986.9979978">10.1080/00438243.1986.9979978</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=World+Archaeology&rft.atitle=The+Infancy+of+the+Alphabet&rft.volume=17&rft.issue=3&rft.pages=390-398&rft.date=1986&rft_id=info%3Adoi%2F10.1080%2F00438243.1986.9979978&rft.aulast=Millard&rft.aufirst=A.+R.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-74"><a href="#cite_ref-74">^</a> <cite class="citation book">Beck, Roger B.; Black, Linda; Krieger, Larry S.; Naylor, Phillip C.; Shabaka, Dahia Ibo (<time datetime="1999">1999</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/mcdougallittellw00beck">World History: Patterns of Interaction</a>. Evanston, IL: McDougal Littell. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-395-87274-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-395-87274-1">978-0-395-87274-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=World+History%3A+Patterns+of+Interaction&rft.place=Evanston%2C+IL&rft.pub=McDougal+Littell&rft.date=1999&rft.isbn=978-0-395-87274-1&rft.aulast=Beck&rft.aufirst=Roger+B.&rft.au=Black%2C+Linda&rft.au=Krieger%2C+Larry+S.&rft.au=Naylor%2C+Phillip+C.&rft.au=Shabaka%2C+Dahia+Ibo&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fmcdougallittellw00beck&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEMoscati1965-75"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEMoscati1965_75-0">^</a> <a href="#CITEREFMoscati1965">Moscati (1965)</a>. </li> <li id="cite_note-76"><a href="#cite_ref-76">^</a> <cite class="citation book">Jeffery, L. H. (<time datetime="1976">1976</time>). The Archaic Greece: The Greek city states 700–500 BC. Ernest Benn Ltd & Tonnbridge.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Archaic+Greece%3A+The+Greek+city+states+700%E2%80%93500+BC&rft.pub=Ernest+Benn+Ltd+%26+Tonnbridge&rft.date=1976&rft.aulast=Jeffery&rft.aufirst=L.+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEMoscati1957-77">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEMoscati1957_77-0">a</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEMoscati1957_77-1">b</a> <a href="#CITEREFMoscati1957">Moscati (1957)</a>. </li> <li id="cite_note-FOOTNOTESmith1956-78">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTESmith1956_78-0">a</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTESmith1956_78-1">b</a> <a href="#CITEREFSmith1956">Smith (1956)</a>. </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEGaster1965-79"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEGaster1965_79-0">^</a> <a href="#CITEREFGaster1965">Gaster (1965)</a>. </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHarden1962-80"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHarden1962_80-0">^</a> <a href="#CITEREFHarden1962">Harden (1962)</a>. </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBrandon1970-81">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBrandon1970_81-0">a</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBrandon1970_81-1">b</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBrandon1970_81-2">c</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBrandon1970_81-3">d</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBrandon1970_81-4">e</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBrandon1970_81-5">f</a> <a href="#CITEREFBrandon1970">Brandon (1970)</a>. </li> <li id="cite_note-82"><a href="#cite_ref-82">^</a> Here, Baal was used instead of the storm god's name <a href="/w/index.php?title=Hadad&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hadad — pagină inexistentă">Hadad</a>. </li> <li id="cite_note-83"><a href="#cite_ref-83">^</a> <cite class="citation book">Carlyon, Richard (<time datetime="1981">1981</time>). A Guide to the Gods. New York. pp. 311–333.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+Guide+to+the+Gods&rft.place=New+York&rft.pages=311-333&rft.date=1981&rft.aulast=Carlyon&rft.aufirst=Richard&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-:21-84"><a href="#cite_ref-:21_84-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.jpost.com/israel-news/figurines-forgotten-in-haifa-for-decades-tell-tale-of-phoenician-cult-641482">„Long-lost Phoenician figurines could reveal secrets to ancient cult”</a>. The Jerusalem Post | JPost.com. Accesat în <time datetime="2020-09-11">11 septembrie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=The+Jerusalem+Post+%7C+JPost.com&rft.atitle=Long-lost+Phoenician+figurines+could+reveal+secrets+to+ancient+cult&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.jpost.com%2Fisrael-news%2Ffigurines-forgotten-in-haifa-for-decades-tell-tale-of-phoenician-cult-641482&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Bibliografie">Bibliografie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Bibliografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Bibliografie">modificare sursă</a>]</div> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r12727094">.mw-parser-output .refbegin{font-size:90%;margin-bottom:0.5em}.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>ul{list-style-type:none;margin-left:0}.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>ul>li,.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>dl>dd{margin-left:0;padding-left:3.2em;text-indent:-3.2em;list-style:none}.mw-parser-output .refbegin-100{font-size:100%}</style><div class="refbegin" style=""> <ul><li><cite class="citation book">Aubet, Maria Eugenia (<time datetime="2001">2001</time>). The Phoenicians and the West: Politics, Colonies and Trade. Tradus de Turton, Mary. Cambridge University Pres. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-79543-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-79543-2">978-0-521-79543-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Phoenicians+and+the+West%3A+Politics%2C+Colonies+and+Trade&rft.pub=Cambridge+University+Pres&rft.date=2001&rft.isbn=978-0-521-79543-2&rft.aulast=Aubet&rft.aufirst=Maria+Eugenia&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> See <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180522021430/http://bmcr.brynmawr.edu/2003/2003-12-17.html">Review by Roger Wright</a>, University of Liverpool.</li> <li><cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=George_Aaron_Barton&action=edit&redlink=1" class="new" title="George Aaron Barton — pagină inexistentă">Barton, George Aaron</a> (<time datetime="1934">1934</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/semitichamiticor00bart">Semitic and Hamitic Origins. Social and Religious</a>. Philadelphia: University of Pennsylvania.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Semitic+and+Hamitic+Origins.+Social+and+Religious&rft.place=Philadelphia&rft.pub=University+of+Pennsylvania&rft.date=1934&rft.aulast=Barton&rft.aufirst=George+Aaron&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fsemitichamiticor00bart&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li>Bondi, S. F. 1988. "The Course of History." In The Phoenicians, edited by Sabatino Moscati, 38–45. Milan: Gruppo Editoriale Fabbri.</li> <li><cite class="citation book">Brandon, S.G.F., ed. (<time datetime="1970">1970</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/dictionaryofcomp00bran/page/n5">Dictionary of Comparative Religion</a>. New York City: Charles Scribner’s Son.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Dictionary+of+Comparative+Religion&rft.place=New+York+City&rft.pub=Charles+Scribner%E2%80%99s+Son&rft.date=1970&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fdictionaryofcomp00bran%2Fpage%2Fn5&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Gilbert_Charles-Picard&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gilbert Charles-Picard — pagină inexistentă">Charles-Picard, Gilbert</a>; <a href="/w/index.php?title=Colette_Picard&action=edit&redlink=1" class="new" title="Colette Picard — pagină inexistentă">Picard, Colette</a> (<time datetime="1968">1968</time>). The Life and Death of Carthage. New York City: Taplinger. (Original French ed.: Vie et mort de Carthage Paris: Hatchette 1968)</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Life+and+Death+of+Carthage&rft.place=New+York+City&rft.pub=Taplinger&rft.date=1968&rft.aulast=Charles-Picard&rft.aufirst=Gilbert&rft.au=Picard%2C+Colette&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Coulmas, Florian (<time datetime="1996">1996</time>). The Blackwell Encyclopedia of Writing Systems. Oxford: Blackwell. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-631-21481-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-631-21481-6">978-0-631-21481-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Blackwell+Encyclopedia+of+Writing+Systems&rft.place=Oxford&rft.pub=Blackwell&rft.date=1996&rft.isbn=978-0-631-21481-6&rft.aulast=Coulmas&rft.aufirst=Florian&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Cross, Frank M. (<time datetime="1973">1973</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=-eOycxXAoHMC">Canaanite Myth and Hebrew Epic</a>. Harvard University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780674091764" title="Special:Referințe în cărți/9780674091764">9780674091764</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Canaanite+Myth+and+Hebrew+Epic&rft.pub=Harvard+University+Press&rft.date=1973&rft.isbn=9780674091764&rft.aulast=Cross&rft.aufirst=Frank+M.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D-eOycxXAoHMC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Cunliffe, Barry (<time datetime="2008">2008</time>). Europe Between the Oceans; 9000 BC-AD 1000. New Haven, CT: Yale University Press.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Europe+Between+the+Oceans%3B+9000+BC-AD+1000&rft.place=New+Haven%2C+CT&rft.pub=Yale+University+Press&rft.date=2008&rft.aulast=Cunliffe&rft.aufirst=Barry&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li>Elayi, J. 2013. Histoire de la Phénicie. Paris: Perrin</li> <li><cite class="citation book">Gaster, Theodor H. (<time datetime="1965">1965</time>). „The Religion of the Canaanites”. În Ferm, Vergilius. Ancient Religions. New York City: Citadel Pres. (Original ed.: Philosophical Library 1950)</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=The+Religion+of+the+Canaanites&rft.btitle=Ancient+Religions&rft.place=New+York+City&rft.pub=Citadel+Pres&rft.date=1965&rft.aulast=Gaster&rft.aufirst=Theodor+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li>Gordon, C. H. 1966. Ugarit and Minoan Crete. New York: W.W. Norton & Company</li> <li><cite class="citation book">Harden, Donald (<time datetime="1962">1962</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/phoenicians00hard">The Phoenicians<img alt="Necesită înregistrare gratuită" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/9px-Lock-blue-alt-2.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/14px-Lock-blue-alt-2.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/18px-Lock-blue-alt-2.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></a>. New York, NY: Frederick A. Praeger.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Phoenicians&rft.place=New+York%2C+NY&rft.pub=Frederick+A.+Praeger&rft.date=1962&rft.aulast=Harden&rft.aufirst=Donald&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fphoenicians00hard&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li>Heard, C. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://faculty.pepperdine.edu/cheard/teaching/rel101/pg3c_yahwism_and_baalism.pdf">Yahwism and Baalism in Israel & Judah</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100216222146/http://faculty.pepperdine.edu/cheard/teaching/rel101/pg3c_yahwism_and_baalism.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2010-02-16">16 februarie 2010</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. (3 May 2009)</li> <li><cite id="CITEREFHerodotus,_The_History" class="citation book">Herodotus (<time datetime="1910">1910</time>). The History of Herodotus. Tradus de <a href="/w/index.php?title=George_Rawlinson&action=edit&redlink=1" class="new" title="George Rawlinson — pagină inexistentă">Rawlinson, George</a>. London: J.M. Dent & Sons.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+History+of+Herodotus&rft.place=London&rft.pub=J.M.+Dent+%26+Sons&rft.date=1910&rft.au=Herodotus&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://classics.mit.edu/Herodotus/history.html">„Online version”</a>. Internet Classic Archive.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Internet+Classic+Archive&rft.atitle=Online+version&rft_id=http%3A%2F%2Fclassics.mit.edu%2FHerodotus%2Fhistory.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHerodotus,_The_Histories" class="citation book">Herodotus (<time datetime="1920">1920</time>). The Histories. Tradus de Godley, Alfred D. Cambridge, MA: Harvard University Press.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Histories&rft.place=Cambridge%2C+MA&rft.pub=Harvard+University+Press&rft.date=1920&rft.au=Herodotus&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus:text:1999.01.0126">„Online version”</a>. Perseus Digital Library.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Perseus+Digital+Library&rft.atitle=Online+version&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.perseus.tufts.edu%2Fhopper%2Ftext%3Fdoc%3DPerseus%3Atext%3A1999.01.0126&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Holst, Sanford (<time datetime="2011">2011</time>). Phoenician Secrets: Exploring the Ancient Mediterranean. Santorini Books.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Phoenician+Secrets%3A+Exploring+the+Ancient+Mediterranean&rft.pub=Santorini+Books&rft.date=2011&rft.aulast=Holst&rft.aufirst=Sanford&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li>Homer. 6th century BC (perhaps 700 BC). The Odyssey. Translated by Stanley Lombardo. Indianapolis: Hackett Publishing Company.</li> <li><cite class="citation book"><a href="/wiki/Carl_Jung" class="mw-redirect" title="Carl Jung">Jung, Carl G.</a> (<time datetime="1969">1969</time>). <a href="/w/index.php?title=Archetypes_and_the_Collective_Unconscious&action=edit&redlink=1" class="new" title="Archetypes and the Collective Unconscious — pagină inexistentă">Archetypes and the Collective Unconscious [sic]</a>. <a href="/w/index.php?title=The_Collected_Works_of_C._G._Jung&action=edit&redlink=1" class="new" title="The Collected Works of C. G. Jung — pagină inexistentă">The Collected Works of C. G. Jung</a>. 9–I. Princeton University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-069109761-9" title="Special:Referințe în cărți/978-069109761-9">978-069109761-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Archetypes+and+the+Collective+Unconscious+%5Bsic%5D&rft.series=The+Collected+Works+of+C.+G.+Jung&rft.pub=Princeton+University+Press&rft.date=1969&rft.isbn=978-069109761-9&rft.aulast=Jung&rft.aufirst=Carl+G.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Serge_Lancel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serge Lancel — pagină inexistentă">Lancel, Serge</a> (<time datetime="1995">1995</time>). Carthage. A History. Oxford: Blackwell. (Original ed. in French: Carthage. Paris: Librairie Artheme Fayard 1992)</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Carthage.+A+History&rft.place=Oxford&rft.pub=Blackwell&rft.date=1995&rft.aulast=Lancel&rft.aufirst=Serge&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Markoe, Glenn E. (<time datetime="2000">2000</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=smPZ-ou74EwC&pg=PA13">Peoples of the Past: Phoenicians</a>. Berkeley, CA: <a href="/wiki/University_of_California_Press" title="University of California Press">University of California Press</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-520-22614-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-520-22614-2">978-0-520-22614-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Peoples+of+the+Past%3A+Phoenicians&rft.place=Berkeley%2C+CA&rft.pub=University+of+California+Press&rft.date=2000&rft.isbn=978-0-520-22614-2&rft.aulast=Markoe&rft.aufirst=Glenn+E.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DsmPZ-ou74EwC%26pg%3DPA13&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li>Mikalson, J.D. 2005. Ancient Greek Religion. Malden: Blackwell publishing</li> <li><cite class="citation book">Moscati, Sabatino (<time datetime="1957">1957</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/in.gov.ignca.6873">Ancient Semitic Civilizations</a>. London, England: Elek Books.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Ancient+Semitic+Civilizations&rft.place=London%2C+England&rft.pub=Elek+Books&rft.date=1957&rft.aulast=Moscati&rft.aufirst=Sabatino&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fin.gov.ignca.6873&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Moscati, Sabatino (<time datetime="1965">1965</time>). The World of the Phoenicians. New York, NY: Frederick A. Praeger.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+World+of+the+Phoenicians&rft.place=New+York%2C+NY&rft.pub=Frederick+A.+Praeger&rft.date=1965&rft.aulast=Moscati&rft.aufirst=Sabatino&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li>Ovid. 1st century AD. Metamorphoses. Translated by Rolfe Humphries. Bloomington: Indiana University Press.</li> <li><cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Josephine_Crawley_Quinn&action=edit&redlink=1" class="new" title="Josephine Crawley Quinn — pagină inexistentă">Quinn, Josephine Crawley</a> (<time datetime="2017">2017</time>). In Search of the Phoenicians. Princeton University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4008-8911-2" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4008-8911-2">978-1-4008-8911-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=In+Search+of+the+Phoenicians&rft.pub=Princeton+University+Press&rft.date=2017&rft.isbn=978-1-4008-8911-2&rft.aulast=Quinn&rft.aufirst=Josephine+Crawley&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Raphael_Patai&action=edit&redlink=1" class="new" title="Raphael Patai — pagină inexistentă">Patai, Raphael</a> (<time datetime="1990">1990</time>) [1967]. <a href="/w/index.php?title=The_Hebrew_Goddess&action=edit&redlink=1" class="new" title="The Hebrew Goddess — pagină inexistentă">The Hebrew Goddess</a>. Detroit, MI: Wayne State University Press.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Hebrew+Goddess&rft.place=Detroit%2C+MI&rft.pub=Wayne+State+University+Press&rft.date=1990&rft.aulast=Patai&rft.aufirst=Raphael&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=George_Rawlinson&action=edit&redlink=1" class="new" title="George Rawlinson — pagină inexistentă">Rawlinson, George</a> (<time datetime="1889">1889</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://digital.library.upenn.edu/webbin/gutbook/lookup?num=2331">The History of Phoenicia</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+History+of+Phoenicia&rft.date=1889&rft.aulast=Rawlinson&rft.aufirst=George&rft_id=http%3A%2F%2Fdigital.library.upenn.edu%2Fwebbin%2Fgutbook%2Flookup%3Fnum%3D2331&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li>W. Röllig (1995), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://archiv.ub.uni-heidelberg.de/propylaeumdok/volltexte/2011/1102">Phoenician and the Phoenicians in the context of the Ancient Near East</a>, in S. Moscati (ed.), I Fenici ieri oggi domani : ricerche, scoperte, progetti, Roma, p. 203-214</li> <li><cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=William_Robertson_Smith&action=edit&redlink=1" class="new" title="William Robertson Smith — pagină inexistentă">Smith, W. Robertson</a> (<time datetime="1956">1956</time>) [A. & C. Black, Edinburgh, 1889]. Lectures on the Religion of the Semites. New York: Meridian Library.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Lectures+on+the+Religion+of+the+Semites&rft.place=New+York&rft.pub=Meridian+Library&rft.date=1956&rft.aulast=Smith&rft.aufirst=W.+Robertson&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Soren, David; Khader, Aicha B.; Slim, Hedi (<time datetime="1990">1990</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/carthageuncoveri00sore">Carthage<img alt="Necesită înregistrare gratuită" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/9px-Lock-blue-alt-2.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/14px-Lock-blue-alt-2.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/18px-Lock-blue-alt-2.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></a>. New York, NY: Simon & Schuster.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Carthage&rft.place=New+York%2C+NY&rft.pub=Simon+%26+Schuster&rft.date=1990&rft.aulast=Soren&rft.aufirst=David&rft.au=Khader%2C+Aicha+B.&rft.au=Slim%2C+Hedi&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fcarthageuncoveri00sore&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li>Urquhart, David, "Mount Lebanon"; Google Archives</li> <li><cite class="citation book">Warmington, Brian H. (<time datetime="1964">1964</time>). Carthage. Penguin (original ed.:Robert Hale 1960).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Carthage&rft.pub=Penguin+%28original+ed.%3ARobert+Hale+1960%29&rft.date=1964&rft.aulast=Warmington&rft.aufirst=Brian+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AFenicia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li></ul> </div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe">Legături externe</h2>[<a href="/w/index.php?title=Fenicia&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Legături externe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Fenicia&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Legături externe">modificare sursă</a>]</div> <ul><li>ro <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.descopera.ro/cultura/5552152-fenicia-misteriosul-imperiu-al-apelor">Fenicia – misteriosul imperiu al apelor</a>, 19 februarie 2010, Adrian Nicolae, Descoperă</li> <li>ro <a rel="nofollow" class="external text" href="http://politeia.org.ro/magazin-istoric/civilizatii-fenicienii/17761/">Civilizații: Fenicienii</a></li> <li><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Commons-logo.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/12px-Commons-logo.svg.png" decoding="async" width="12" height="16" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/18px-Commons-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/24px-Commons-logo.svg.png 2x" data-file-width="1024" data-file-height="1376" /></a> Materiale media legate de <a class="external text" href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Phoenicia?uselang=ro">Fenicia</a> la <a href="/wiki/Wikimedia_Commons" title="Wikimedia Commons">Wikimedia Commons</a></li></ul> <div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/4076086-8">4076086-8</a></li> <li><a href="/wiki/International_Standard_Name_Identifier" title="International Standard Name Identifier">ISNI</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://isni.org/isni/0000000403681147">0000 0004 0368 1147</a></li> <li><a href="/wiki/Library_of_Congress_Control_Number" class="mw-redirect" title="Library of Congress Control Number">LCCN</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.loc.gov/authorities/names/n85072262">n85072262</a></li> <li><a href="/wiki/National_Library_of_Latvia" class="mw-redirect" title="National Library of Latvia">LNB</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://kopkatalogs.lv/F?func=direct&local_base=lnc10&doc_number=000300213&P_CON_LNG=ENG">000300213</a></li> <li><a href="/wiki/National_Diet_Library" class="mw-redirect" title="National Diet Library">NDL</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.ndl.go.jp/auth/ndlna/00563094">00563094</a></li> <li><a href="/wiki/National_Library_of_the_Czech_Republic" class="mw-redirect" title="National Library of the Czech Republic">NKC</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://aleph.nkp.cz/F/?func=find-c&local_base=aut&ccl_term=ica=ge414227&CON_LNG=ENG">ge414227</a></li> <li><a href="/wiki/Virtual_International_Authority_File" title="Virtual International Authority File">VIAF</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://viaf.org/viaf/124825610">124825610</a></li> <li> <a href="/wiki/WorldCat_Identities" class="mw-redirect" title="WorldCat Identities">WorldCat Identities</a> (via VIAF): <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.worldcat.org/identities/containsVIAFID/124825610">124825610</a></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></div></td></tr></tbody></table></div>    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fenicia&oldid=15933881">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fenicia&oldid=15933881</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Foste_state_din_Asia" title="Categorie:Foste state din Asia">Foste state din Asia</a></li><li><a href="/w/index.php?title=Categorie:Desfiin%C8%9B%C4%83ri_%C3%AEn_64_%C3%AE.Hr.&action=edit&redlink=1" class="new" title="Categorie:Desființări în 64 î.Hr. — pagină inexistentă">Desființări în 64 î.Hr.</a></li><li><a href="/w/index.php?title=Categorie:Fond%C4%83ri_%C3%AEn_1550_%C3%AE.Hr.&action=edit&redlink=1" class="new" title="Categorie:Fondări în 1550 î.Hr. — pagină inexistentă">Fondări în 1550 î.Hr.</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Fenicia" title="Categorie:Fenicia">Fenicia</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Secolul_al_VI-lea_%C3%AE.Hr." title="Categorie:Secolul al VI-lea î.Hr.">Secolul al VI-lea î.Hr.</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Secolul_al_VII-lea_%C3%AE.Hr." title="Categorie:Secolul al VII-lea î.Hr.">Secolul al VII-lea î.Hr.</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Secolul_al_VIII-lea_%C3%AE.Hr." title="Categorie:Secolul al VIII-lea î.Hr.">Secolul al VIII-lea î.Hr.</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Secolul_al_IX-lea_%C3%AE.Hr." title="Categorie:Secolul al IX-lea î.Hr.">Secolul al IX-lea î.Hr.</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mileniul_al_II-lea_%C3%AE.Hr." title="Categorie:Mileniul al II-lea î.Hr.">Mileniul al II-lea î.Hr.</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Civiliza%C8%9Bii" title="Categorie:Civilizații">Civilizații</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Istoria_Palestinei" title="Categorie:Istoria Palestinei">Istoria Palestinei</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Istoria_antic%C4%83_a_Turciei" title="Categorie:Istoria antică a Turciei">Istoria antică a Turciei</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Istoria_M%C4%83rii_Mediterane" title="Categorie:Istoria Mării Mediterane">Istoria Mării Mediterane</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Orientul_Apropiat_Antic" title="Categorie:Orientul Apropiat Antic">Orientul Apropiat Antic</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_englez%C4%83_(en)" title="Categorie:Articole cu surse în limba engleză (en)">Articole cu surse în limba engleză (en)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Erori_CS1:_date" title="Categorie:Erori CS1: date">Erori CS1: date</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Erori_CS1:_ISSN" title="Categorie:Erori CS1: ISSN">Erori CS1: ISSN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_care_necesit%C4%83_citarea_num%C4%83rului_paginii" title="Categorie:Articole Wikipedia care necesită citarea numărului paginii">Articole Wikipedia care necesită citarea numărului paginii</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_GND" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori GND">Articole Wikipedia cu identificatori GND</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_ISNI" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori ISNI">Articole Wikipedia cu identificatori ISNI</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LCCN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LCCN">Articole Wikipedia cu identificatori LCCN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LNB" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LNB">Articole Wikipedia cu identificatori LNB</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NDL" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NDL">Articole Wikipedia cu identificatori NDL</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NKC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NKC">Articole Wikipedia cu identificatori NKC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_WorldCat-VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 18 noiembrie 2023, ora 16:52.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Fenicia&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-6b7f745dd4-hcptx","wgBackendResponseTime":173,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.870","walltime":"1.088","ppvisitednodes":{"value":5323,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":174935,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":2133,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":10,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":8,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":281884,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":4,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 926.126 1 -total"," 19.17% 177.515 43 Format:Citat_carte"," 16.40% 151.873 1 Format:Conversie"," 14.43% 133.646 1 Format:Infocaseta_Foste_țări"," 7.41% 68.644 23 Format:Cite_book"," 4.42% 40.895 29 Format:Sfnp"," 4.40% 40.787 12 Format:Citat_web"," 3.66% 33.890 12 Format:Citat_revistă"," 3.49% 32.351 1 Format:Control_de_autoritate"," 3.18% 29.463 1 Format:Lang-grc"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.564","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":38193151,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw-web.eqiad.main-745f94f9f8-q7ffd","timestamp":"20241120091252","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Fenicia","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Fenicia","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q41642","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q41642","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2007-06-10T12:32:18Z","dateModified":"2023-11-18T14:52:52Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/c\/c5\/Phoenicia_map-en.svg","headline":"civiliza\u021bie antic\u0103"}</script> </body> </html>